Peripetiile Pisicilor Aristocrate

„Dansul este o exprimare verticala a unei dorințe orizontale”

George Bernard Shaw

ARGUMENT

Am optat pentru această poveste scrisă de Tom Mc Gowan și Tom Rowe, care deși este o lucrare dedicată în special copiilor, acum a devenit și un stil de viață, o practică a oamenilor care dispun de multe mijloace materiale și averi banești considerabile. Este un fapt de viața care i-a amploare în zilele noastre. Mulți dintre acești oameni lasă moștenire milioane de dolari pentru îngrijirea animalelor de companie. În 2012 s-a realizat o statisctică care arăta ca 9% dintre proprietarii de picici, din 68% din gospodariile SUA, au inclus animalele în testament, fiind în creștere fața de anul 2010 în care numarul procentual al animalelor trecute în testament era de 6% .O sa dau cateva exemple de astfel de mostenitori, începând cu o mare iubitoare de animale din Italia care și-a numit pisica, unica moștenitoare a averii sale. Assunta nu a avut urmași și astfel i s-a parut logic sa își trecă averea pe numele motanului său, Tommasino, o pisica de doar doi ani, găsită pe stradă abandonată. Assunta a decedat la vârstă de 94 de ani, relatează „La Repubblica”. Gunther IV este un ciobănesc german care deține un cont de aproximativ 372 de milioane de dolari, servitori de lux, proprietăți magistrale precum una dintre vilele celebrei artiste Madonna. Aseastă mostenire a primit-o de la tatăl său, Gunter III, care înainte de a muri, a primit mostenirea de la contesa Karotta Liebenstein. Îngrijitorul împuternicit a reușit săi mărească averea, care inițial era de 80 de milioane de dolari, prin investiții și afaceri. Kalu este un alt exemplu, fiind una dintre cele mai norocoase maimuțe, care de la o viață primitivă si chinuită acum trăiește într-un lux inimaginabil.În prezent deține proprietăți magistrale în Africa de Sud și Australia și are în cont peste 90 de milioane de dolari. Blackie este un motan intrat în Cartea Recordurilor cu titlul de cea mai bogată pisică din lume, după ce a primit de la stăpâna sa, Ms. Helmdley, 25 de milioane de dolari. Cea mai norocoasă găină din lume,pe nume Giggo a primit de la stăpânii ei o moștenire de 10 milioane de dolari, născând controverse față de celelalte găini care ajung pur și simplu să fie servite în farfurie, însă Giggo s-a ales cu o viața luxoasă și a scăpat astfel din ghearele morții. Acțiunile acestor oameni non-conformiști m-au facut să văd legătura dintre ei și animalele de companie. Aceștia au facut abstracție de adevărata natură a existenței lor, iar din dragoste prea mare pentru aceste animale le-au considerat mai mult decât atât, chiar făcând parte din familie. Pornind de la nașterea oricarei ființe, prima cale de transmitere a unui mesaj este prin mișcare, cu ajutorul gesturilor, prin acțiuni non-verbale. Dacă toate ființele vii au rațiune însemnă inteligență creativă. Orice produs finit, din mișcare, o putem socoti rodul creației primordiale ale ființelor. Este mult mai ușor să iți exprimi sentimentele pe cale verbală decât prin cea a mișcărilor, cum o fac și animalele. Pisicile se folosesc de limbajul non-verbal prin poziția corpului, expresiile faciale, ajutându-se de vedere, auz, miros, care este unul dintre cele mai importante căi de comunicare ale lor. Orice fapt banal poate fi stilizat, ducănd-ul la o formă de artă, la sensul ințelegerii unui act artistic, punerea într-o formă de înțelegere a publicului larg, a unui fapt minor. Gestul este un amănunt ce dă culoare,formă sau sens cu trimitere la modul de a vedea altfel lucrurile. Grecii, pentru că nu aveau cum să se exprime prin cuvânt, imitau gândurile prin gesturi. Mișcarea era forma de comunicare ,a gândurilor, cu zeii.

Pentru mine, muzica jazz și jazzul modern ca stil de dans, a devenit un mod de exprimare a pasiunii dobândite de-a lungul timpului. De accea am optat pe acest stil în realizarea lucrării mele, „Peripețiile pisicilor aristocrate”, lucrare cu o poveste despre pisici, veselă și plină de dragoste și tâlc ce o voi detalia în capitolele următoare.

Pornind de la ideea conceperii unui spectacol pentru un public divesificat, prin care fiecare va avea ocazia să retăiască o anumită situație, moment sau sentiment sau să reîmprospăteze importantele detalii de care trebuie să tinem cont.Analizând mesajele acestei povești am ținut seama, ca în realizatea spectacolului , să scot în evidență anumite evenimente, caractere, simboluri prin intermediul mișcări și a muzicii. Este un spectacol ce divulgă și evidențiază diferit caracterele ascunse ale societății.

Acțiunea se petrece în Anglia, secolul XXI și urmărește povestea unei familii de pisici, care urmează să fie jefuite de proptiul îngrijitor, însă în timp ce încearcă să scape de puii de pisica, un motan vagabont sare în ajutorul lor și le salvează. Rosana îl acceptă în viața ei și a ficelor sale.

Expozițiunea se deschide cu adunarea tuturor în camera de zi, loc în care își încep de fiecare dată, ziua pisicile aristocrate și îsi urmează tabeturile.

Intriga apare în momentul când Edgar le servește pisiclor crema de lapte cu somnifer. În momentul când ele adorm, își duce planul mai departe, și fură tot ce găsește în casă.

Punctul culminat este în momentul când Rosana constată că a fost jefuită și i-au fost futare fetele de cel care trebuia să le pâzească și să le îngrijească.

Desfăsurarea acțiunii este realizată în momentul când motanul Thomas le salvează pe cele două pisicuțe și se luptă cu Edgar. După ce scapă de el, apare Rosana care tăbară asupra lui neștiind ce caută lăngă puii ei, însă momentul este atenuat de dorința lui Thomas de a o cuceri.

Deznodământul este unul fericit, Rosana înțelege care sunt intențiile lui Thomas și cedează avansurilor și hotărâște să îl primească în familia ei. Susține ipoteza că dragoste e mai presus decât cele mai rele intenții și orice lucru de natură materială .

C A P I T O L U L I

GENERALITĂȚI ALE DANSULUI DE-A LUNGUL ISTORIEI

1.1 Dansul

„Dansul este singura artă în care noi înșine suntem materia din care este realizată.” Ted Shawn

Dansul este un mode de exptimare non-verbala a corpului,prin care se manifestă calități de plastică corporală, practică apărută în urmă cu milenii de ani iar cu timpul și-a căpătat denumirea de dans. Dansul transpune trăiri și sentimente prin mișcare care cere înțelegerea celui căruia i se adresează. Corpul dansează mai întâi de toate pe ritmul găndurilor sau pe melodia sentimentelor pe care îl încearcă. Pentru valorificarea potențialului uman este necesară dezvoltarea capacităților motrice și de calități psiho-intelectuale. Starile, sentientele, trăirile rezulta din relația corp-psihic. Omul poate exprima frumusețea exterioară, prin exprimare corporala, cât și pe cea interioara, prin spiritualitate. Relaționând ele interacționează și se influiențează reciproc.

Fiind cea mai veche formă de arta, dansul exteriorixează trăirile interioare ale corpului uman.

Primele activități ale omului primitiv se bazau pe imitație, pe langa vânatoarea, luptele, ceremonialul sacru, comunicau prin forme energice de plastică corporală. Dansul începe să evolueze în Grecia antică, devenind spectacol prin contopirea lui cu acompaniamentul muzical, poezi și elementele de pantomima, pierzând semnificatia sa religios-ceremonială, dansul tinde să regăsească elemente de reprezentare ale fiecarui popor. La unele popoare contemporane, încă se regăsesc, în dans, vechile semnificări tradiționale (Africa, China, India).

Forma scenica a dansului apare în urma fructificări dansului popular prin anumite rânduieli coregrafice stabilite, dansul popular devine dans de caracter și se pastrează ca element indispensabil în orice compoziție a baletului clasic. O diversitate mai mare de dans apare odată cu dezvoltarea baletului.

Curt Sachs spune că, „dansatorul simte același impuls-motor cu cel care nu dansează, care nu are capacitatea de a transmite idei, stări și acțiuni celorlalți oameni”.

1.2 Mijloace de dezvoltare a expresiei corporale

„Numai atunci când artistul va înțelege și va simți că viața lui interioară și exterioară pe scenă, în condițiile înconjurătoare, decurge firesc și normal, până la limita naturaleței, după toate legile naturii omenești, ascunzișurile adânci ale subconștientului se vor deschide cu prudență și din ele vor izvorî sentimente, care nu vor fi totdeauna pe înțelesul nostru.” (KONSTANTIN SERGHEEVICI STANISLAVSKI)

Expresia corporală reprezintă un mijloc de redare a emoției, de abordare a gestualității într-un mod conștient. Operează cu simboluri prin care oamenii comunică non-verbal, dincolo de limbajul uzual. Nașterea tuturor dansurilor s-a realizat din dorința de comunicare inter-umană, de comunicare cu divinul, absolutul și natura. Expresia corporală reprezintă calea de a descoperi noi forme de comunicare, cu ajutorul gestului, muzicii, prin potențialul corporal.

1.2.1 Dansul clasic

În dans, corpul uman este în același timp și instrumentul și interpretul. Stilurile de artă sunt moșteniri ale umanității, vechiul fiind tot timpul nou, adaptat și transpus prin idei noi.

Dansul clasic este o compoziție coregrafica, realizat prin mișcare, gesturi, poziții, mimică, organizate într-un dans scenic stilizat, unde muzica însuflețește ritmul și transupunerea lui.

Dansul clasic se deosebea de dansul sacru sau profan printr-o poveste, inspirată din mitologie sub forma de pantomimă însoțită de cântec. În aceeași perioada apare și prima încercare de stabilire a principalelor compoziții coregrafice.

Primul pas spre formula modernă a dansului clasic, a fost realizată de Jean Georges Noverre în „Scrsori despre dans și balete” aparută în anul 1760, a adus o nouă concepție și l-a reformat punând bazele coregrafiei moderne.

În timp s-au dezvoltat și au prins contur mai multe forme de dans precum dansul contemporan, jazz-ul modern.

1.2.2 Jazzul modern

„Trupul omenesc este frumos numai în măsura în care oglindește sufletul.” – Constantin Brâncuși

Jazz-ul modern este un nou stil de dans, actual și apreciat foarte tare de publicul larg. Radacinile jazz-ului se trag din amestecurile dansurilor afro-americane de la sfarsitul anilor 1800. A fost realizat pentru prima data în timpul Primului Razboi Mondial. Provenind din dansurile folclorice aficane, sclavii sunt cei care au adus stilul în America,ei practicau acest dans pe vapoare, astfel s-a dezvoltat alaturi de muzica jazz din New Orleans 1900. Acum este creat în diferite forme, pe o gama larga de genuri muzicale și stiluri actuale.Jazz-ul a avut un mare succes în anii ’50 iar el rămâne un stil iubit de o lume întreagă. Într-o perioadă a anilor 1945-1954 trupele de dans și muzică au fost în scadere, astfel trupele de dans au parasit puțin muzica jazz și s-au înclinat spre rock and roll.

La începuturile anilor 1940, dupa ce jazz-ul a patruns în cluburile de noapte și restaurante, a început să fie introdus și în studiouri.Astfel s-a creat o mica revolutie a dansului jazz care rivaliza cu popularitatea baletului clasic.Marii coregrafi integrează dansul jazz în comediile muzicale și acesta devine stilul reprezentativ al pieselor de pe Broadway. Prin anii 1950, naște expresiei de jazz-modern se datorează coregrafului american Matt Mattox, prin anii 1950, împreună cu alți coregrafi. Rădăcinile jazz-ului modern se trag din dansurile tradiționale caraibiene iar acum este rezultatul unei combinații între coregrafia moderna, dansul contemporan și jazz. Corgrafi precum: George Balanchine, Agnes de Mille, Jack Cole, Hanya Holm, Helen Tamiris, Michael Kidd, Bob Fosse, Katherine Dunham , au introdus jazz-ul în America Latina și au experimentat acest stil de dans.

Începutul seccolului al XX-lea a ramas o caracteristică importantă.În prezent acest nou stil de dans cunoaște un succes enorm. El se divizează în mai multe ramuri, cum ar fi hip-hop sau R’n’B. Acest stil nu mai păstrează multe legături cu jazz-ul deoarece acum este adaptat și realizat pe toate stilurile muzicale.

Jazz-ul modern este alcatuit din diverse forme, cum ar fi dansul clasic, modern sau comediile muzicale.Combină astfel toate gesturile si stilurile cunoscute, acordând o mare importanță percuției și ritmului.

Comerțul cu sclavi și cultra africană în America are o importanță majora în istoria dansului Jazz .Sclavii dansau pentru a celebra evenimentele importante ale vieții cum ar fi nașterea, castoria ,moartea dar și în cadrul unor competiții pentru aș-i demponstra diverse îndemânări. Practica interpretarii vieții prin intermediul dansului a fost transmisă și în cultura afro-americană în timpul sclaviei. Ei dansau pe sunelele diferitelor bătăi ale tobelor,cavalului sau a clopotului. Particularități ale dansului african se regăsesc în dansul american, păstrând alunecările,târârea și tragerea picioarelor, îmitarea animalelor,poziția ghemuită, caracterul de balansare care este important pentru recunoasterea ritmului african. În ritmul african accentul cade pe a doua și a patra bătaie, față de muzica europeană care pastrează accentul pe prima și a treia bataie, ceea ce transmite ritmul african este un sentiment de ricoșeu, astfel accentele sunt raspunsuri la prima și a treia bataie.

Există o asemănare între dansul clasic și dansul jazz, ambele se bazează pe tehnică și mobilitate, însă modul de exprimare al sentimentelor și al mișcărilor se face diferit,astfel că în dansul clasic există reguli stricte, pe cand în dansul jazz mișcarea se realizează într-un mod liber.

Principala sursa de dezvoltare este improvizația, puterea de dezvoltare și evoluție. Prin improvizație un dansator progresează și devine origilal în expresia coregrafic. Această tehnică a improvizației nu este statică ci este într-o continuă transformare.

Tehnica izolației este un concept nelipsit și esențial în stilul Jazz care se realizează prin mișcarea unei parți a corpului separată de tot corpul, acest concept îl face să devină conștient pe dansator de întregul său corp,devenind el însuși un instrument.

Reprezentan al jazzului modern

Alvin Ailey (1931-1989)

Alvin Ailey s-a nascut într-un oraș mic din Texas, Rogers, pe data de 5 Ianuarie, în anul 1931. Este printre primii care sprijină dansul pazat pe cultura negrilor. A devenit unul ditre cei mai buni coregrafi de dans modern ai secolului XX. S-a legat de muzica jazz, creeând dansuri în stilul afro- american prin asocierea cu diverse forme de spectacol, cum ar fi minstrel show, care avea o însușire caricaturală și rasistă.Și-a deschis propria sa compania, Alvin Ailey American Dance Theatre, în 1958, pe care a numit-o și teatru-dans. A fost interesat de combinarea elementelor teatrale cu dansul care duc la un impact impresionant asupra publicului . Stilul său miza pe expresivitatea lucrurilor bazate pe cultura african-americană. Revelation, este cel mai celebru dans al său, este simbolul elocvent al direcției coregrafice care are în prim plan exprimaarea sentimentelor oamenilor de culuare. Este realizat un studiu de celebrare al spiritului religios, din biserica baptistă și în același timp, o transpunere a amintirilor din copilăria sa. Bogat în simboluri, toate elementele spectacolului și chiar și denumirea lui pot fi interpretate în diferite moduri. Temele principale ale spectacolului sunt religia, comunitatea, libertatea, apa și zborul. Ailey a creat peste 80 de coregrafii , în timpul carierei sale, a trecut prin comediile muzicale de pe Boadway.

Majoritatea dansatorii africani, americani nu erau acceptați în companii de dans. Ailey a dorit să creeze dansuri care să le pună în evidență talentul dar și moștenirea lor culturală.

Compania a realizat, de peste 50 de ani de activitate, în întreaga lume spectacole și s-a remarcat ca fiind cea mai populară companie americană de dans.

În 1989, la vârsta de 58 de ani, Alvin Ailey moare de SIDA,iar Judith Jamison una dintre dansatoarele acestuia, a devenit directorul companiei.Ea își respectă angajamentul față de el, și astăzi continuă să aducă dansul mai departe în asa fel încat toți să îl poată practica.

Stilul său de dans este dezvoltat pe baza detaliilor, gesturilor, mișcărilor omului. O mare influiență asupra sa au avut-o coregrafi precum Lester Horton care se baza pe studiul echilibrului și a balansării corpului, Martha Graham se baza pe principiul contracției și a relaxării și Jack Cole care se folosea de expresivitatea mâinilor.

1.3 Perioada romantică

George Calinescu supune urmatoarele cuvine:

„Clasicism-Romantism sînt două tipuri ideale, inexistente practic în stare genuină, reperabile numai la analiza în retortă”.

Romantismul s-a manifestat în prima parte a jumătății secolului al XIX în toate domeniile de creație precum muzică, literatură, pictură, teatru, dans. Romantismul a fost prima expresie a unui sentiment de nemulțumire față de societatea contemporană, exprimând o stare interioară de protest, de negare și refuz a nedreptății personalității umane.

Bazele teoretice ale romantismului le-au pus filozofii și scriitorii germani in ultima decadă a secolului al XVIII-lea și primele decade ale secolului al XIX-lea.

Modul de manifestare al sensibilității romantice este pasionat, opozant, alternând intre extreme, de la cele mai mari elanuri pâna la cele mai mari prăbușiri.

Trăsăturile generale care au dat contur curentului romantic în urma îmbinarii relației artei cu realitatea, merg pe concepția că arta nu este imitație ci creație introdusă în gândirea modernă de romantici, care schimbă viziune multor creatori.

Romanticii germani se desprindeau de raționalul iluminismului, cer libera expresi a sensibilității afirmându-se în același timp cu idealul clasic. Cultivau înfrumusețarea, idealizarea caracterelor, a faptelor eroice, a sentimentelor de tristețe, melancolice și tot odată cultivau intersul față de folclor.

Se naște conceptul ironiei romantice, în domeniul comediei, născut din contrastul adevăr și formă, dintre imposibilitatea și necesitatea de a comunica, ironia fiind atitudinea spiritului în căutarea aventurii.

Ludwing Tieck, maestrul ironiei romantice germane aduce noi tematici și forme, astfel piesa „Motanul încălțat” poate fi considerată comedia reprezentativă a romantismului.

Atitudinea de a acapara partea serioasă și cea comică a lucrurilor devine un fenomen romantic prin excelență.

Ca și reprezentanți ai teatrului romantic englez sunt: George Gordon Lord Byron care a introdus un nou sentiment al tragicului, Percy Bysshe Shelly aduce o nouă viziune asupra destinului omului. Reprezentanți ai romantismului francez sunt Victor Hugo care pune accent pe valoarea dramatica, psihologica si filozofică a dramei, Alexandru Dumans-Tatăl completează repertoriul romantic apropiindu-se de melodramă, Alfred de Musset creator de piese pe fondul adevărului omenesc, plin de fantezie, visul și realitatea, acțiunea și gândirea sunt elemente contrastate.

Baletul în epoca romantică se caracterizează printr-o reacție a sentimentelor contra rațiunii, căutând scăpare în vis, în exotism sau trecut, misterul și fantasticul prinzând mai mult gust.

Baletul romantic este un gen coregrafic apărut în Franța, în 1830. Spectacolele de balet se poetizează și intriga se bazează pe sentimente. Subiectele sunt inspirate din imaginația poetică, metafizic, ireal și folclor.

În romantism apar baletul alb și baletul de caracter. În această perioada evoluează tehnica dansului clasic și se introduc în dans, poantele. Pașii de dans capătă conținut emoțional și sunt exprimați prin acțiunea subiectului.

Nu toate baletele din acea vremeerau construite din imagini fantastice, ci unele aveau caracter realist pentru vremea lor ca „ Cenușăreasa” , primul balet extras dintr-o poveste populară, prezentate de Ferdinand Albert Decombe la Opera din Paris,în 1823.

Creatorul genului coregrafic, cu ființe imaginare și aeriene a fost corgraful Filippo Taglioni.

În perioada romantismului baletului i se adauga substantă emoțională, reprezentante fiind Maria Taglioni, Fanny Essler, Carlota Grissi.

Tradițiilor italiene și franceze i se alatura la sfarșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, forma de balet rusă care a lansat mari coregrafi precum Marius Petipa, Lev Ivanov și balerini de renume, Ana Pavlova, Tamara Karsavina, Vaslav Nijinsky, Mihail Barisnikov, Rudolf Nureyev.

Epoca baletului modern o descrie Serghei Diaghilev cu trupa sa la Paris în 1909. În colaborate cu marii artiști ai vremii, cum ar fi Igor Stravinsky,Picasso, Martisse, Diaghilev transformă baletul într-un spectacol complet îmbinând exigentele virtuăzității dansului clasic cu fantezia luxuriana a tuturor mijloacelor plastice utilizabile.La școala sa se formează coregrafi prestigioși, cum ar fi Leonide Massine, Serge Lifar, George Balanchine care caută modalități noi și proprii de expresie care să integreze eficace baletul în contextul valorilor artei contemporane. În „Manifestul coregrafic” (1935),Serge Lifar pledează pentru autonomia dansului eliberat de servituțiile muzicii, la o reacție împotriva formelor clasice ale baletului, se inspira și concepția dansatoarei americane Isadora Duncan, care promova naturalețea, improvizația și compoziția libera a dansului.

1.4 Perioada modernă

Secolul XX este denumit ca o epocă a progresului, a vitezei, a descoperirilor știintifice, un amalgam de trăiri și senzații neexistente în Renaștere facânduse trecerea la o nouă civilizație. A fost denumită Bella Epoque care prosperă și dă naștere unei noi societăți, unor nevoi și noi dorințe. Toate acestea prind formă în jurul conceptului de modernitate. Spectacolul contemporan dă naștere unor noi forme ce pot fi numite mozaic teatral, opere epice, opere non-verbale, poezie vizuală, dans al imaginilor sau teatru-dans. Toate aceste forme noi sunt o redescoperiri a formelor deja inventate ale criticilor, deja formulate ale istoriei dansulului.

Arta spectacolului dezvăluie reprezentații strălucituare de balet, spectacole de dans cu teatru ale lui Noverre, baletul romantic cu povestile sale, spectacolele Baletelor Ruse în care Nijinski revoluționa nu doar modul în care se făcea dansul, ci și cel în care „se privea”. Edward Gordon Craig, Vaslav Nijinski, Kurt Jooss, Mary Wigman, Pina Bausch sunt câțiva dinte inventatorii unor spectacole noi, diferite de cele convenționale, prin care interpreți folosesc alte mijloace de exprimare iar spectatorii un alt mod de a privi. Pentru Mallarme „totul” este spectacol, iar „privirea” transformă lucrurile.

Francois Delsarte a fost cel care a dat naștere principiului esențial în dansul modern în care mișcările corpului sunt dictate de cele ale sufletului. A creat un sistem prin care dansatorii erau instruiți în dezvoltarea expresivității corporale. A divizat mișcarea în trei categorii (concentrică, excentrică și normală) și în trei zone (cap, trunchi și brațe).

Dansul modern i-a nastere din dorința libertății creatoare în ceea ce privește invenția mișcării corporale.La baza dansului modern stă originea și motivația mișcării.

Cursul istoriei dansului, din Lumea Nouă, a fost influiențat de Loie Fuller Ruth St. Denis, Martha Graham și Isadora Duncan dându-i o nouă direcție. Deși realizau dansul în mod diferit, având tehnici și moduri diferite în care corpul era implicat în dans,au adoptat un stil de mișcare mai liber renunțând la atributele rigide ale baletului clasic, dansând în picioarele goale; cu toate acestea au influiențat semnificativ arta spectacolului.

Noi inovații scenice și de limbaj specific coregrafic fac trecerea de la dans clasic la dansul liber și apar o serie de schimbări: se renunță la poante și tutu, la regulile limbajului clasic și la rigurozitatea formei acestui spectacol, a unitatea dintre muzică și mișcare și la spațiul convențional al scenei.

Se ajunge la forma dansului liber în care mișcarea este deplina, se adus în prim plan corpul cu capacitățile sale fizice de exprimare și emoționalitate interioară. În continuare se pune accent pe transmiterea emoțiilor și a trăirilor interioare, prin intermediul mișcătii. Subiectele spectacolelor reflectă năravurile sau contemporaneitatea (teme sociale, politice), dansul devine teatral ca expresie și trăire, iar costumul este transformat.

La începutul secolului XX, creștea respectul pentru înțelepciunea orientală. Imaginea Orientului reflecta profunda spiritualitate și rafinamentul acestuia.

Isadora Duncan își crease un stil de dans inspirat din mișcările valurilor și ale copacilor, din statuile antice grecești, punând accent pe mișcări simple și grațioase ale corpului, ilustrând prin ea ritmurile naturii și cele mai nobile trăiri interioare.

Ruth St. Denis a susținut ideea de bază, în care a dansa înseană a-ți exprima viața interioară, a Isadorei Duncan pe care a și preluat-o. Dansul devine la Denis un autentic act de inspirație religioasă.Sursa principală a gasit-o în religie, atât legată de miturile Egiptului și Indiei cât și din creștinism.

Martha Graham, prin creația sa transmite o lecție despre cum poate fi valorificat trecutul.Temele sale erau în același timp și personale și universale, bazăndu-se în primă fază pe teme psihologice și abstracte.

1.4.1 Precursorii modernismului (teoreticieni)

Francois Delsarte crează un sistem bazat pe principiul emoție-gest, adică unei intensităti emoționale îi corespund o intensitate gestuală.

Asociază fiecărei stări interioare o modalitate de expresie exterioară, analizează corpul uman din perspectiva unei figuri geometrice (memebrele asigură contactul cu lumea inconjurătoare- trunchiul corespunde sufletului- capul corespunde spiritului).

Emile Jaques Dalcroze a pus bazele euritmiei pentru dezvoltarea simțului ritmic prin studierea respirației, susține că elanul este momentul declanșării miscării urmată de reacție iar deplasarea greutății corporale se face în dinamici diferite.

Rudolf Van Laban a studiat mai întâi pictura și scluptura apoi s-a dedicat în întregime dansului. În conceptia sa fiecare mișcare reprezintă manifestarea unui spirit universal al dansului. Direcțiile de mișcare ale corpului sunt înainte-înapoi, dreapta-stănga, sus-jos și a redus la trei mișcările corpului uman: rotirea liniară, impulsiv-repezită făcută din mijlocul corpului, mișcarea de expresiune conștient.

Susținea eliberarea dansului de muzică, considera că mișcarea pornește de la elan care dă ritm natural al acesteia. Se inspita din tehnica de sunet și culoare, studiind creațiile Arnold Schonberg și Vasili Kandinscky. Este cel care pune bazele coregrafiei-gandire filozofica despre dans, a creat un sistem de notare al pașilor de dans „notația Laban” și fondează în 1922 o școala la Hamburg. Ideile sale sau răspândit atât prin activitatea sa cât și prin cei mai de seamă discipoli ai săi, Mary Wigman și Kurt Joos .

Am optat și încadrat lucrarea în cele două perioade, anume perioada romantică și perioada modernă. Lucrarea este de natură romantică transpuă în perioada modernă. Am ales să vorbesc în egală masură și să le scot în evidență prezență lor în lucrarea mea.

C A P I T O L U L II

PISICILE ARISTOCRATE-POVESTEA ORIGINALĂ

2.1 Povestea originală

Pisicile aristocrate este un film de animație,fiind ca gen musical,aventură, familie, în regia lui Wolfgang Reitherman, povestea scrisă de Tom McGowan și Tom Rowe care a relizat și scenografia și produs de Walt Disney Production în data de 11 decembrie 1970. Filmul este cel de-al douăzecilea din seria de filme animate Disney. Primul film din serie a fost Alba ca Zăpada și cei șapte pitici în anul 1937, filmul cu cele mai însemnate încasări din toate timpurile.

Filmul reprezintă o comedie muzicală prin care este prezintată o poveste romantică animată a unor pisici din Paris. Actiunea se petrece la începutul secolului XX, în centrul Parisului. Duchess, locuia alături de cei trei pui ai ei, Marie, Berlioz și Toulouse, pe proprietatea din Paris a unei foste cântărețe de operă, Madame Adelaide Bonfamille. Acolo mai trăiau și Fou-Frou(un cal) și Roquefort (un soarece,bun prieten al pisicilor). Madame Adelaide se hotăreste sa-și lase averea familiei de pisici, în grija lor era majordomul familiei, Edgar, care, după decesul pisicuțelor, era drept moștenitor al averii. Aflând de testament, Edgar trage concluzia că pana devine el mostenitor putea chiar el să moară, așa că pune la cale un plan malefic să scape de ele. Când sa-și pună planul în acțiune este atacat de doi câini de vânatoare, Napoleon și Lafayette și o ia la fuga. A doua zi de dimineața, când Duchess se trezește, îl cunoaște pe Abraham D’Lacey Giuseppe Casey Thomas O’Malley, pe scurt Thomas O’Malley, un motan vagabont. Thomas le propune să-i conducă pe drumul înapoi spre Paris. Ajunși cu bine la conac, Edgar este scos din testament, Madame Adelaide se decide să tramsforme casa în adăpost pentru pisicile făra stapân. Thomas O’Malley devine barbatul familiei, alesul Ducessei și tatăl celor trei pisoi.

2.2 Analiza pe text

Tema principală a fost utlizată pentru prima dată de United Productions of America, s-a realizat un musical animat numit Gay purr-ee, lansat de Warner Brosîn 1962. Piesele muzicale au fost scrise de Harold Arlen și EY Harburg. Regizat de unul dintre animatori, Ade Levitow și realizată scenografia de Chuck Jones. Povestea este plasată în Franța, anul 1895, acțiunea se petrece în mare parte la Paris. În prima parte ea începe la o fermă într-o zonă rurală a Parisului. Povestea vorebește despre aventurile a doi pisici, Mewsette și Jaune- Tom. Mawsette visează la o viață mai bună, în timp ce Tom este interesat de iubire și este mulțumit de viața pe care o are la țară. Mawsette pleacă la Paris unde este sfătuită și îndrumată de escrocul Meowrice că trebuie sa învețe să se poarte ca o doamnă elegantă și distinsă pentu a putea să se mărite cu Henty Phtt în America. Jaune- Tom și prietenul lui Sdekick Robespierre merg la Paris în câutarea ei. De aici începe adevărata aventură. Mawette află că i se intinde o cursă și fuge. Se întâlnește cu Tom în gară și se întorc împreună la țara.

2.3 Figuri reprezentative

Walter Elias Disney regizor, producător, scenarist, animator și anteprenor american, a câștigat în decursl anilor 22 de premii Oscar. Co-fondator, alături de fratele său, Roy Disney, al studioului Walt Disney Productions a devenit unul dintre cei mai cunoscuți producători de filme din lume.

Walt a studiat la liceul McKingsley High School, a studiat în paralel seralul la Institutul de Artă, Chicago. Era desenatorul ziaruluii scolii, majoritatea erau schițelor erau axate pe Primul Razboi Mondial. Prima sa companie a fost întemeiată împreună cu Ubbe Iwerks, numită Iwrks-Disney Commercial Artists, în 1920, a funcționat o scurtă perioadă de timp apoi la scurt timp a fost cumpară.

Ajuns în Los Angeles, a căutat să se angajeze la toate studiourile din oraș însă a fost refuzat. În prim moment a vrut să renunțe la animație, opina că nu va reuși să facă față concurenței studiouri din New York. Primul său studio de animație din Hollywood era în garajul unchiului său. Margaret Winkler a vrut să-l angajeze pentru mai multe filme artistice îmbinate cu animația. Din cauza situației financiare, Disney a apelat la fratele său Roy, care a i-a sărit în ajutor, a plecat din spitalul unde era ingrijut de tuberculoză și au pornit o colaborare împreună. În 1925, Disney a angajau o tânără femeie, Lilin Bounds, pentru departamentul de imprimare, în cateva luni lucra ca și secretară, devenindu-i mai târziu soție.

Ideea lui Disney pentru Mickey Mouse i-a venit în timpul întoarcerii din New York, au fost discuții în jurul inventatorului lui Mickey, neștiindu-se dacă ideea a pornit de la Disney ori de la Iwerks. Incipient, numele personajului era „Mortimer”, iar mai târziu, soția lui Disney, Lilian, a considerat numele ca fiind nepotrivit și l-a redenumit „Mickey Mouse”.

Primul scurt-metraj cu Mickey a fost Plane Crazy, în 1928, un film mut. Mai târziu a fost creat un scurt-metraj Mickey Mouse cu sunet, iar vocea lui Mickey, din film a fost a lui Disney până în 1946.

Primele seriale cu Mickey Mouse au fost în 1929. Primul serialul muzical a fost Silly Symphonies, iar primul episod a fost desenat și animat de Iwerks, el a desenat majoritatea animațiilor Disney create între 1928-1929.

Un premiu special a primit Disney din partea Academiei de Film, în 1932, pentru crearea lui Mickey Mouse, iar la trei ani, în 1935 serialele au devnit color, au apărut noui personaje precum Donald Duck, Goofy și Pluto.

Mai multe producții, precum Pinocchio și Fantasia care au fost lansate în cinematografie în 1940 nu au avut succes. Un nou film produs, Dumbo, era considerat și preconitat ca un film ce va aduce bani dar, pe parcursul relizării producției s-au iscat revolte între animatori și relația pe care o verau cu Disney și echipa, însă producția a continuat și filmul a fost lansat în octombrie 1941. Următorul film de care s-a ocupat a fost Cenușăreasa, care a devenit cel mai mare succes dupa Alba ca zăpada și cei șapte pitici.

În prima parte a anilor 1960 compania se extinde, dă dovada de un enorm succes ceea ce o clasează pe Walt Disney Productions în topurile celor mai bune companii din lume, fiind chiar cea mai bună.

Walt se retrage din companie la începutul anului 1966 și se întoarce acasă, după ce a fost diacnosticat cu cancer pulmonar și mai târziu cu o tumoara pe plămânul stâng. Disney suferă un colaps și moare la o lună după ce ajunge acasă, pe 15 decembrie 1966 la vârsta de 65 de ani. La două zile, pe 17 decembrie a fost incinerat iar cenușa sa a fost păstrată la Forest Lawn Memorial Park din Glengale, California. Fratele său, Roy Disney a continuat proiectul Disney World și a solicitat ca proiectul să fie redenumit în Walt Disney World, în onoarea fratelui său. O fața nevăzută a lui Walt Disney era de tiran și lucra ca agent în trupele FBI.

The Walt Disney Company este cea mai cunoscută și mare companie de producție cinematografică de la Hollywood și din lume, întemeiată la 16 decembrie 1923 de frații Disney ca un mic studio de animație. Posedă nouă parcuri Disneyland și rețele de televiziune, una dintre ele este ABC. Este o afacere ramificată pe cinci afaceri: rețele de mass-media, parcuri și stațiuni, divertisment studio (Walt Disney Studio), produse de consum ( Disney Consumer Products) și mass-media interactiv (Disney Interacive).

El a creat o destinație unică ce se învârte în jurul povestilor pentru copii și divertismentului de familie, astfel la data de 17 iulie 1955 deschide Disneyland. La centrul de Walt Disney Parks & Resorts (WDP&R) sunt cinci destinații de vacanța având 11 parcuri tematice și 44 de stațiuni în America de Nord, Europa și Asia. WDP&R include include și Disney Cruise Line, cu cele cinci nave: Disney Magic, Disney Wonder, Disney Dream, Disney Fantasy si Disney Vacantion Club.

Walt Disney Studio cu o activitate de peste 90 de ani, vine cu filme de calitate, muzică si piese de teatru pentru consumatorii din lumea întreaga.

Disney Consumer Products(DCP) oferă produse din întreaga gamă de jucării, îmbrăcăminte, cărți.

Disney Publishing Worldwidw(DPW) este cel mai mare editor de cărți, reviste și produse digitale pentru copii, din lume.

Disney Interactive este unul dintre cei mai mari creatori de divertisment, de o mare calitate, pe platformele media digitale curente și emergente din lume.

C A P I T O L U L III

SPECTACOLUL

PERIPEȚIILE PISICILOR ARISTOCRATE

3.1 Peripețiile pisicilor aristocrate- Libretul

Comedie coregrafica într-un act, două tablouri și doi spre zece scene, după povestea „Pisicile aristocrate” de Tom McGowan și Tom Rowe. Acțiunea se petrece în Londra, Anglia ,secolul XXI, începutul anilor 2000.

Personaje: Rosana-mama pisică mostenitoarea conacului,Anabell-fata cea mică a Rosanei, Serenity-fata cea mare, Thomas- motanul vagabont, Edgar- îngrijitorul caseai și al pisicilor.

O dimineață splendidă de vară luminează străzile și încălzește casele londoneze, punând în actiune viața aritocrată a capitalei.

În centrul orașului, într-o casa elegantă, primită moștenire de la stapana lor, trei pisici își încep ziua, ca de fiecare dată în camera de zi a conacului urmandu-și propriile tabieturi.Rosana, mama celor doua pisicuțe foarte drăgăstoasă și iubitoare le alinta pe fiecare în parte și le daruiește de fiecare data un moment special.Anabell, fata cea mica, atrasă de frumusețe, se aranjează și se pregătește pentru o nouă zi, pe cand Serenity, fata cea mare, preferă să se alinte și să se resfețe în grămada de pernuțe moi. Mama le pregatește de ora de dans, dansul reprezentând o veche tradiție a familie.La finalul orei mama le lasă să se joace.

Edgar, îngrijitorul credincios,care știe totul despre familie, are grijă de pisici și de casă. La finaul orei, Edgar le prepară pisicilor ceștile cu bautura (lapte). Însa, el se dovedește a fi un escroc, în momentul cand, acesta plănuieste să pună mana pe averea familiei și creează un plan diabolic în timp ce prepară delicioasa „cremă de lapte a lui Edgar”. Adaugă o doză mare de somnifer în lapte iar pisicile cad pradă planului său marșav și adorm adanc fără să mai simtă nimic.Edgar fură totul din casă, lăsând-o în paragina și le ia și pe cele doua fete pe care intenționează să le vândă.

Greoaie și buimacă, Rosana se trezește și constată că ceva rău s-a întamplat nevăzându-și fetele lânga ea și casa pustiită. Dragostea și grija de mama o trimite în căutarea fetelor.

Deja a înnoptat, seara își face simtită prezenta, Rosana cutreera strazile Londrei în speranța că își va gasi fetele.

Pe o strada, în cartierul alăturat, Thomas, un motan vagabond și iubitor de muzică jazz își face de lucru printre tomberoane cântând și dansând. Momentul său este întrerupt de mieunatul și strigatul slab de ajutor al pisicuțelor. Thomas îl vede pe Edgar cum trage de fete care sunt foarte speriate. Pe stradă începe o adevărata hărmălaie și o scena de luptă în clipa în care motanul sare fulger în ajurorul fetelor. Tăbară pe Edgar, care înrt-un final se lasă învins și o ia la fugă. Confuze și slabite fetele încearcă să se desfacă la lăbuțe, Thomas se îndreaptă spre ele și le ajută. Pe stradă apare și Rosana, obosita și sfașiata de durere și îl zărește pe motan asupra fetelor.Își adună toată forta și tăbară asupra lui .Rosana scoate în evidența tăsătura unei mame devotate și simțul de protecție și aparare în salvarea puilor.Motanul încearcă să o liniștească însă ea nu se oprește pănă în momentul când constata că nu este rău voitor și nu le vrea răul fetelor. Focul s-a aprins în privirile lui Thomas care a rămas cucerit de frumusețea și curajul Rosanei. Tensiunea crește când motanul încearcă să o curteze pe Rosana, care deși a fost cucerită de la început, se lasă greu abordată. Într-un final cedeaza insistentelor lui, iar iubirea și fericirea îi cuprinde pe toți, unindu-i și formând o nouă familie, astfel Thomas devine tatal celor doua fete și alesul Rosanei.

3.2. Caiet de regie. Tablourile

Tabloul 1.

Scena 1.

Muzică: Justin Hurwitz – When I wake (01:45)

Acțiune se petrece în cadrul convențional al scenei, decorul sugerează camera de zi a conacului prin elemente de scenografie realizate prin amplasarea unei mese rotunde în partea stânga- spate a scenei,acoperită cu o fața de masă albă, pe ea se află un ceas, în jurul mesei se află trei scaune. În partea stângă- față sunt asezate două perne mici, iar în dreapta- centru este amplasată o glinda.

În scenă se află Serenity, asezată pe cele două perne și doarme. Intrarea valetului în cameră se face din partea dreaptă a scenei, el ajunge în centrul scenei și mimeaza cum trage draperiile, moment în care se aprin luminile de față și lateral sugerănd începutul zilei, dimineața. El așează scaunele la masă și pleacă. În cameră intră Rosana și se asează la masă și citește; intrarea se face din partea dreaptă a scenei. Între timp intră bucuroasă Anabell și fuge până la Serenity cu intenția de a o trezi și a se juca. Se retrage, în momentul în care îi este respinsă invitația la joacă , își ia oglinda de pe masă și începe să se aranjeze. Rosana privește la ceas și constată că se aproprie ora de dans și plecă spre Anabell pe care o alintă și îi spune sa se pregatească, același lucru îl face și cu Serenity. Valetul aduce casetofonul și la semnul pisicii pornește muzica.

Scena 2. Lecția

Muzică: Pavrol Stelar- Catgroove (01:45 – 02:56)

Moment coregrafic combinat cu o propoziție de bază în care vor participa Rosana, Anabell și Serenity. La finalul orei de dans, fetele fac reverance, mama le aplaudă și se așează la masa, fetele se hlizesc și încep să se joace.

Propoziția coregrafică implică o înșiruire de mișcări realizate într-un timp și spațiu bine stabilit. Numărul de mișcări realizate în formarea unei propoziți de bază sunt în funcție de posibilitatea și alegerea fiecăruia. În propoziția realizată de mine folosesc un număr de opt mișcări. În această propoziție se folosesc trei coordonate importante: Spatiul ( ͢ ), Timpul (½, ¼, etc) și Forma ( mˣ). Propoziția de bază utilizearză urmatoarele procedee și tehnici de expresie: schimbarea de direcție – prin modificarea punctului de referință, prin modificarea tuturor direcțiilor de mișcare; schimbarea de ritm – dilatare, pas adăugat, coroana, comprimare, fragmentare, pauză, schimbare de ritm combinată, repetiția; schimbare de formă – rebeliune, ornament. Si tehnici complementare: canon, simetria, umbra. Eu mă voi folosi doar de următoarele: schimbarea de direcție prin modificarea punctului de referință, dilatarea, augumentare, schimbarea de ritm combinată și canonul.

Pb{m1= ¼ + m2 = ¼ m3 = ¼ + m4= ¼ + m5 = ¼ + m6 = ¼ + m7 = ¼ +m8 =¼}

͢1 ͢8 ͢2 ͢7 ͢7 ͢1 ͢1 ͢2

M1|Pb /\/\/ꜛ

{m1= ½ + m2 = ½ + m3 = ½ + m4= ½ + m5 = ½ + m6 = ½ + m7 = ½ +m8 = ½}

͢1 ͢8 ͢2 ͢7 ͢7 ͢1 ͢1 ͢2

M2|Pb ꜜ/\/\/

{m1= ¼ + m2 = ¼ +m3 = ¼ + m4= ¼ + m5 = ¼ + m6 = ¼ + m7 = ¼ +m8 =¼}

͢1 ͢8 ͢2 ͢7 ͢7 ͢1 ͢1 ͢2

M3|Pb + , ꜜ/\/\/ꜛ

Rosana

{m1= ½ + m2 = ½ + m3 = ½ + m4= ½ + m5 = ¼ + m6 = ¼ + m7 = ¼ +m8 =¼}

͢1 ͢8 ͢2 ͢7 ͢7 ͢1 ͢1 ͢2

͢Serenity

{m1= ½ + m2 = ½ m3 = ½ + m4= ½ + m5 = ¼ + m6 = ¼ + m7 = ¼ +m8 =¼}

͢7 ͢6 ͢8 ͢5 ͢5 ͢7 ͢7 ͢8

Anabell

{m1= ½ + m2 = ½ m3 = ½ + m4= ½ + m5 = ¼ + m6 = ¼ + m7 = ¼ +m8 =¼}

͢3 ͢2 ͢4 ͢1 ͢1 ͢3 ͢3 ͢4

M4|Pb + , ꜜ/\/\/ꜛ

Rosana

{m1= ¼ + m2 = ¼ m3 = ¼ + m4= ¼ + m5 = ½ + m6 = ½ + m7 = ½ +m8 =½}

͢3 ͢2 ͢4 ͢1 ͢1 ͢3 ͢3 ͢4

Serenity

{m1= ¼ + m2 = ¼ m3 = ¼ + m4= ¼ + m5 = ½ + m6 = ½ + m7 = ½ +m8 =½}

͢1 ͢8 ͢2 ͢7 ͢7 ͢1 ͢1 ͢2

Anabell

{m1= ¼ + m2 = ¼ m3 = ¼ + m4= ¼ + m5 = ½ + m6 = ½ + m7 = ½ +m8 =½}

͢5 ͢4 ͢6 ͢3 ͢3 ͢5 ͢5 ͢6

M5|Pb canon

Serenity(1)

Pb{m1= ¼ + m2 = ¼ m3 = ¼ + m4= ¼ + m5 = ¼ + m6 = ¼ + m7 = ¼ +m8 =¼}

͢1 ͢8 ͢2 ͢7 ͢7 ͢1 ͢1 ͢2

Anabell (2)- canon 1(m4)

Pb{m1= ¼ + m2 = ¼ m3 = ¼ + m4= ¼ + m5 = ¼ + m6 = ¼ + m7 = ¼ +m8 =¼}

͢1 ͢8 ͢2 ͢7 ͢7 ͢1 ͢1 ͢2

Rosana (3) – canon 2(m4)

Pb{m1= ¼ + m2 = ¼ m3 = ¼ + m4= ¼ + m5 = ¼ + m6 = ¼ + m7 = ¼ +m8 =¼}

͢1 ͢8 ͢2 ͢7 ͢7 ͢1 ͢1 ͢2

Scena 3. Joaca

Muzică: Dirty Doze Brass Band- I shall not be moved (02:56 – 04:10)

Moment coregrafic Anabell și Serenity.La finalul momentului Edgar aduce ceștile cu lapte și cu somnifer. Rosana le cheama pe fete la masă. Sunt toate trei adunate în jurul mesei și își beau laptele. Valetul își face de lucru prin cameră și asteaptă ca somniferul pus în lapte să își facă efectul.

Scena 4. Băutura

Muzică: Justin Hurwitz – Practicing (04:10 – 05:00)

Acțiunea se petrece la masă, fiecare a ocupat cate un scaun. Starea de somnolență le cuprinde pe pisici, ele alunecă ușor de pe scaune și rămân întinse pe podea. Edgar curăță mbila de praf și trage cu ochiul să vadă în ce stare se află pisicile.

Scena 5. Furtul

Muzica: Tim Simonec – Too hip to retire (05:00 – 07:22)

Edgar observă că pisicile au adormit și începe să își pună planul în aplicare. Trece pe la fiecare să verifice în ce situație sunt, îi fura de la gât lanțul Rosanei și apoi începe să fure tot ce este în cameră iar la final le ia și pe cele două fete.

Scena 6. Trezirea

Muzică: Justin Hurwitz – Share liftoff (07:22 – 08:10)

Moment coregrafic Rosana. Se trezește speriată și îngrijorată începe să se uite prin toată camera nedumerită că nu mai gasește nimic și de disperare pentru că fetele sale sunt disparute pornește în căutarea lor.

Tabloul 2

Scena 7. Thomas

Muzică: Troy Trombone- Ooh Poo Pah Doo (08:10 – 10:32)

Thomas aruncă cu gunoaie din spatele pantalonilor, în scenă. Își face intrarea din partea stângă a scenei, trăgând un tomberon. Caută în tomberon de mâncare dar nu găsește decât un ghem cu care începe să se joace. Revoltat că s-a impiedicat și a căzut îl aruncă dar constata că nu mai are cu ce să se joace și se duce să il caute. Intră încântat în scenă din partea dreaptă, cu un alt tomberon în care găsește un șoarece pe care îl amețește și se joaca cu el. În momentul când apucă să muște din el, intră în scenă Edgar cu cele două pisicuțe.

Scena 8. Lupta Thomas și Edgar

Muzică: Tim Simonec – Upswingin (10:32 – 13:40)

Thomas îl păndește pe Edgar și cand e gata de atac aruncă cu șoarecele în el. Încep să se fixeze în ochi unul pe celălalt și încep să se lupte. Când Egar este deja amețit și dezorientat, Thomas îi pun tomberonul în cap și îl școate afară din scenă. Traversează scena prima oară Thomas urmărit de Edgar cu capacul de la tomberon și la întoarcere Thomas îi ia capacul Edgar și fuge după el, iesind din scenă. Thomas intră mulțumit în scenă că a reușit să îl alunge pe Edgar de lăngă fete, și se duce la ele să le vadă daca sunt bine și să le deschidă la lăbuțe.

Scena 9. Lupta Thomas și Rosana

Muzică: Hank Levy – Whiplash (13:40 – 14:35)

Intră Rosana disperată în scenă ,din partea stânga, și îl zărește pe Thomas în preajma fetelor. Se pregătește de atac și sare în spatele lui. El o încearcă sa o linișteasă dar ea continuă să lupte a le proteja pe cele două fete. Când Rosana sare la el, Thomas o apucă de lâbuțe și o trăntește pe podea, să o calmeze.

Scena 10. Cucerire

Muzică: Tim Simonec – First Nassau Band Rehearsal (14:35 – 16:40)

Thomas o ajută pe Rosana să se ridice, moment în care înțelege că motanul nu are intenții rele. Ea fuge la fetele sale iar Thomas se gândeste la o metodă să o cucerească pe Rosana. Cauta în tomberon și găsește o floare, se apleacă în fața Rosanei și așteaptă ca ea să le accepte. Fetele o împing de la spate să primeasă darul. Ea stă puțin pe gânduri și se duce și ia floarea. Incepe o joacă între cei doi până își dau seama că dragostea începe să își facă simțită prezența.

Scena 11. Dansul Dragostei

Muzică: Justin Hurwitz – Casey’s Song (16:40 – 18:10)

Moment coregrafic. Rosana și Thomas plutesc pe ritmul dragostei.

Scena 12. Finalul

Muzică: Shorty Troy Trombone – Hurricane Season (18:10 – 20:10)

Moment coregrafic.

Anabell și Serenity le fac semn Rosanei și lui Thomas să aștepte că vor să le danseze în semn de multumire și că îl acceptă pe Thomas să facă parte din familie. Intră și ei în dans și termină cu toții în poza de final. Thomas o tine în brațe pe Rosana, Serenity se află lângă Rosana și Anabell lăngă Thomas.

3.2.1 Muzica

„Când o artă recurge la formele cele mai evoluate ale unei culturi, ea nu poate fi, de cele mai multe ori, abordată decât de spiritele de o „educație” superioară”

Între anii 1700-1800 sclavii africani trimiși în America, din cauza greutăților ce le îndurau, aceștia și-au dezvoltat un mod de comunicare și de exprimare a sentimentelor prin cântec. Ei cântau la propriul lor cult religios acunși prin păduri, chiar dacă au fost forțați să se convertească la creștinism, dansau și cântau despre credință, speranță și suferință. De la ei a luat naștere cântecul spiritual, cântecele lor ușor de retinut și de cântat din cauza faptului că mulți dintre ei nu stiau să scrie și să citeasca.

Muzica jazz a apărut la inceputul secolului XX în partea de sud a Statelor Unite, și este considerată unica formă de afirmare artistică din istoria culturii, evoluată în Lumea Nouă. Ea s-a dezvoltat în două perioade, în urma moștenirii lăsată de poporul african; astfel prima parte, despre care se cunosc foarte puține informații, ține de la nașterea jazului, care nu are o dată exactă, dar se preconizează a fi în jurul anilor 1900 în New Orleans, pănă în anul 1917 când „cartierul interzis”, Storyville din oraș, a fost închis după intrarea Satelor Unite în război, ce a determinat marea migrație a negrilor. Afost o mare lovitură dată cântăreților de jazz angajați in cabarete, localuri, săli de jocuri de noroc.

New Orleans-ul evoluat este cea de-a doua etapă a dezvoltării stilului jazz, care începe din anul 1917, an în care se înregistrează cel mai vechi disc cunoscut al trupei Original Dixieland Jazz Band, cu o valoare neprețuită, Dixie Jazz Band One Step/ LiveryStable Blues. Prima cea mai importantă seară de înregistrări din istoria jazzului, cu seria King Oliver’s Creole Jazz Band, dă tonul descrierii unui limbaj general și apariția unui stil particularizat al jazzului anilor 1920.

Jazzul este cea mai complexă formă de muzică de dans a tuturor timpurilor chiar depășind cu mult limitele muzicii de dans. Stilul Jazz nu captează interesul tuturor maselor ci este pe placul unei singure elite, a unui public restrăns care savurează marile creații artistice clasice și moderne. Jazzul respinge muzica care nu este elaborată și nu are o arhitectură, în care melodia nu are finețe și noblețe.

„Muzica în care „interesul senzorial” depășește cu mult „pasiunea intelectuală”

Jazzul cere o poziție auditivă distinctă față de marile lucrări clsice. În arta europeană se înaintează pe căile abstracționismului care păstrează doar o formă ușoară de sensibilitate care crează un echilibru.

Pentru a înțelege jazzul și să atingi sensibilitatea lui, trebuie să asimilezi toată frumusețea marii muzici europene .

În perioada modernă, imediat după încheierea primului război mondial, se înființează un limbaj orchestral și se deschid scoli de pian. În primii ani dispoziția preponderentă este bebop-ul, apoi apare mișcarea cool pe care le putem redenumi jazz modern.

Stiluri ale muzicii jazz: stilul „New Orleans” cântat de diverse naționalități, la clarinet, trompetă si trombon, stilul „Dixieland”, un stil mai rafinat realizat de muzicienii albi, ce l-au avut ca reprezentant pe trompetistul Louis Amstrong al trupei „Creole Jazz Band”; stilul „Chicago” care a luat naștere în timpul Primului Război Mondial,muzicieni importanți: Jake Teagarden, Eddie Condon; stilul „Swing” îl are ca reprezentant pe clarinetistul Benny Goodman,pianistul Duke Ellington a pus bazele proprie sale orchestre,reprezentanți ai stilului: Ella Fitzgerald, Billie Holiday; stilul „Bebop” al anilor 40’ se detașează de stilul swing, dezvoltă o tehnică bazată pe complexitatea ritmică și armonică și devine o artă intelectuală de primă clasă, reprezentanți: Charlie Bird Parker, Dizzy Gillespie; stilurile „Cool jazz” și „Hard Bop”, cool jazz este definit prin note melodice relaxate și percuția ușor redusă ,reprezentanți: Miles Davis, Stan Getz, iar hard bop-ul are o structură mai asprinsă și dinamică; stilurile „Modal Jazz” și „Free Jazz”, modal jazz este un stil colorat, expresiv și sensibil și cu un tempou variat cu o mare libertate de improvizație, iar free jazzul se desprinde de jazzul clasic și capătă o formă logică și consecventă, reprezentant:Ornette Coleman. La sfârșitul secolulu XX apare „Rock-and-roll-lul” care a fost foarte apreciat de tineri, Miles Davis crează o nouă formă numită „jazz-rock fusion”.

Muzica spectacolului este format din 5 parti distincte:

1 . Prima parte este formată din 3 segmente distincte: piese originale de jazz scrise de Justin Hurwitz, piese originale de jazz scrise de Tim Simonec și piese clasice de jazz de Stan Getz, Duke Ellington, preluate de Hank Levis, realizate pentru filmul „ Whiplash”.

Whiplash este un film american scris și regizat de Damien Chazelle bazat pe experiențele sale din Princeton High School Band Studio. În rolurile principale Miles Teller și JK Simmons, filmul descrie relația dintre un student ambițios jazz (Teller) și o instructor abuziv (Simmons). Filmul a avut premiera în SUA la Festivalul de Film Sundance, categoria dramatic, din 2014 pe 16 ianuarie 2014, fiind filmul care a deschis festivalul. Whiplash preia comboziția muzicală lui Hank Levis, care inițial a apărut în 1973 compusă de Don Ellis, și redate în mai multe forme. Cea mai mare parte din muzică este realizată de Justin Hurwitz și Tim Simonec, compozitori de muzica pentru film.

2 . Dirty Doze Brass Band

Dirty Doze Brass Band este un ansamblu muzical din New Orleans, Louisiana, înființat în 1977 de Benny Jones și membrii Brass Band Tornado. Dirty Doze a adus un nou stil prin îmbinarea unor note funk și bebop în stilul tradițional de jazz din New Orleans avănd o mare influiență asupra tuturor ansmblurilor muzicale. Genurile abordate sunt Jazz, New Orleans R&B, Jazz fusion, Funk, Soul.

3 . Dave Brubeck Quartet ( 06.decembrie.1920-05.decembrie.2012)

Dave ,pianist și compozitor, s-a născut într-o familie de muzicieni din Concord, California. Mama sa l-a invățat să cânte la pian de la vârsta de 4 ani. Când Dave a împlinit vârsta de 12 ani, tatăl său a găsit o fermă și sau mutat iar visul lui ra aproape ruinat. A încetat să mai cânte la pian și a început să lucreze cu tatăl său la ferma de peste 45.000 de hectare de bovine. La 14 ani s-a înscris într-o trupă de dans locală. În 1942 se înrolează în armată și la scurt timp se și însoară cu o colega de la Colegiu Pacific. Patru ani mai târziu se retrage din serviciul militar și se înscrie la Colegiul Millis în Oakland, California și studiaza alături de compozitorul francez, Darius Milhaud, compoziția. El îl încurajează pe Dave să urmeze o carieră în jazz. Realizează o trupă numită The Dave Brubeck Quartet’s cu care concertează în universități în ani 50’, începutul anilor 60’. Grupul a căntat în cluburi de jazz, în marile orașe și turnee în prezența artiștilor precum Duke Ellinghton, Dizzy Gillepie ,Stan Getz. Au câștigat în nenumerate rânduri onoruri de top în reviste comerciale. În 1954 Dave a apărut pe coperta revistei Time Magazine cu povestea renașterii jazz-ului și ascensiunea fenomenului Brubeack.

Primele sale scrieri au fost pentru Quartet, iar unele piese fac parte acum din repertoriul standard de jazz. Prima sa compoziție orchestrală este „Elementals” înregistrata în 1962. Este realizat baletul „Elemental Brubeck” pe muzica lui, coregrafia Lar Lubovitch, este prezent în repertoriul de balet din San Francisco și în alte companii de dans. În 1960 a compus pentru American Ballet Theatre piesa „Points on jazz”. A colaborat cu Louis Arnstrong în realizarea piesei „The Real Ambassadors” cu care a avut un real succes la Monterey Jazz Festival în 1962. Apreciat de lumea întreaga, primeștre de-a lungul timpului nenumărate premii și onoruri, cel mai recent album inregistrat de Dave , un album extrem de apreciat, „Indian Summer”, 2007, a fost numit albumul anului de către Douglas Lytle.

4 . Shorty Tony Trombone Andrews( 02.ianuarie.1986)

Cântăreț la trombon și trompetă în trupa New Orleans, Louisiana. El a lucrat cu stilurile muzicale jazz,funk și muzică rap. A început sa cânte la trombon la vărsta de patru ani. În 2009 a concertat cu propria sa trupă, Trombone Shorty și Orleans Avenue.

El a dezvoltat o fundație realizată din mai multe tradiții muzicale ale jazz-ului și R & B, le-a actualizat și a adus influențe rock și hip-hop moderne. În acest sens, el și-a creat propriul stil care se numește "Supa Funk Rock".

5 . Pavro Stelar

Marcus Füreder, cu numele de scenă Pavro Stelar, născut la data de 27 noiembrie 1974, în Linz, Austria. Muzician austriac, producător și DJ. Stlul său muzical se bazează pe o combinație între jazz, house, electro și breakbeat. Este recunoscut precum pionierul electro swing.

Prima sa apariție a fost ca Dj în cluburile de noapte la sfârșitul anilor 1990. A fondat casa de discuri Etage Noir Recording în 2003. În 2004 începe să se afirme cu numele de scenă Parov Stelar, a fost preluat de mai multe radiouri austiace și progresează pe scenele internaționale ale muzicii electronice. El este printre primii care a produs muzică swing electronică în Europa. În ziua de azi unul dintre cele mai apreciate albume ale sale este „Shine BBC” prin care se face remarcat ca fondator al genului electro- swing. Câștigător a trei premii Amadeus Music Awards în 2013, pentru cel mai bun act live, cel mai bun act electronic și cel mai bun album. A lansat șase albume, câteva piese au fost utilizate în filme, emisiuni și seriale tv, spoturi publicitare.

3.2.2 Personaje

Rosana – personaj principal în poveste, ea reprezintă imaginea unei mame- pisică singură, devotată și cu o personalitate puternica. Este mama Anabellei și a Serenitei, în vârstă de cinci ani, respectiv treizeci și doi de ani umani, de înălțime medie și slăbuță, are trăsături frumoase.

Rosana este caracterizată indirect prin numele pe care îl poartă. „Rosana” este un nume de origine engleză care simbolizează trandafirii, grație. Numele este compus din două apelative, Rosa care la origine este latin, este adus în Anglia de către nomazi în secolul XI; din religia creșină „rosa mysica” o reprezintă pe Fecioara Maria , și Ana care este unul dintre cele mai răspândite nume si cel mai vechi, purtat de multe persoane biblice. Este provenit din numele „ Hannah” care înseamnă a avea milă, a binevoi. În Irlanda, dupa cultul zeiței războiului Ana, numele înseamnă mamă, ea era cunoscută drept mama zeilor.

Credincioasă și iubitoare se dedică în totaltate familiei, creșterii și educării celor două fiice. Are o apariție blândă și liniștită dar în același timp, la apariția pericolului sare cu orice risc în apăratea și salvarea celor două comori ale sale. Deși este un personaj aristocrat, de familie bună, bunurile materiale și bănesti nu cântăresc mai mult decât buna dispoziție a familiei sale, fiind în stare să renunțe la avere pentru cele mai profunde sentimente: devotamentul, iubirea și familia.

Faptele Rosanei sunt justificate în decursul acțiunilor ce au loc. Odată cu dispariția fiicelor trăirea interioară este acaparată de disperare și neliniște ce o supun unor fapre nesăbute, părăsește casa și pleacă în plina noapte în căutarea fetelor.Dă dovadă de curaj, grijă și responsabilitare. La surprinderea unui străin în preajma lor, instinctul de apărare îi este declanșat. Acesta este momentul cel mai intens în care se rupere de realitate și acționează după propriile sale impulsuri. Se liniștește în momentul când canstată că intenția lui Thomas a fost de a salva pisicuțele, întelege situația și este copleșită de reacția lui Thomas. Caracter feminin, atrage atenția prin apariția sa, este predispusă la iubire și chiar la întergiere familiei. Aceptă avansurile motanului vagabont dând dovadă de feminitate și grație în raport cu acțiunile realizate de Thomas.

Personaj ce face parte dintr-o societate aristocrată, o viață lipsită de griji și cu o baza materială impresionantă. Aspectul exterior este bine conturat și îngrjit, poartă tinute vestimentare scumpe și bijuterii fine.

Relația personajului Rosana cu celelalte personaje este realizată în funcție de acțiunile ce au loc între ele. O relație strânsă, regâsită în planul familiar este cu cele două fiice, unde devotamentul și iubirea de mamă este nelipsită, în relația cu Edgar, deși este păcalită de intențiile lui bune, constată viclenia de care dă dovadă și raul care la făcut familiei sale. Relația cu Thomas este la începu incertă până se lasă cucerita de dragoste lui.

Thomas – este un personaj principal, activitatea sa pe parcursul poveștii este în strânsă legătură cu restul personajelor și acțiunile ce au loc.

Făcând asocierea cu numele cel poartă, Thomas este un nume de origine greacesc, al cărui prim purtător a fost unul dintre cei doisprezece discipoli ai lui Iisus, Toma. Îi era atribuit și numele „ Didymos” care înseamnă geamăn. Nume folaosit frecvent în Anglia, a fost transformat în Tom, întrebuințat cu sensuri ca bufon, nebun. Tommy este atribuit motanului în limbaj familiar. Acest nume a asjuns la noi prin intermediul slav, iar în Țara Românească datează din secolul XV ca nume personal. Toma nu are corespondent femnin dar există o formă calendaristică „Tomaida” de origine greacă.

În poveste, Thomas este un motan vagabont,iubtor de muzică jazz, în vârstă de șase ani, respectiv treizeci și șase de ani umani, non-conformist și plin de viață. Își duce viața pe străzile capitalei, hoinărind și făcânduș-i noi prieteni.

Este un personaj cu un temperament sangvin, își exprimă cu ușurință gândurile și sentimentele, trăiește pentru distracție, noutatea este o necesitate pentru el, sociabil, suporta cu greu singurătatea, curios, plin de umor și în același timp curajos, iubitor și romantic.

Pe parcurcul piesei, buna sa dispoziție este disturbată de stigătele de ajutor ale celor două pisicuțe. Momentul în care observă de unde provin stigătele, se oprește din activitatea sa și fară să mai stea pe gânduri sare în ajutorul fetelor și le salvează din mâinile lui Edgar. Luptator, nu renunță până ce scopul nu îi este indeplinit și valetul pleacă fară cele două pisicuțe. Intensitatea trăirii sale interioare se amplifică în momentul apariției Rosanei, moment în care rămâne blocat în fața frumuseții ei. Încearcă șă o liniștească atunci când își dă seama că este considerat un pericol pentru fiicele ei. Cuceritor, recurge la toate metodele pentru a o cucerii. Rosana cade în vraja iubirii, astfel Thomas devine tatăl celor două fete și alesul Rosanei.

Personajul face paret dint-o lume mai puțin instărita, fără posibilități și bunuri materiale. Poartă haine rupte și murdare. Activitățile sale sunt distracția muzica și voia bună, este adeptul clipei și a momentului.

Edgar – este un personaj princial, rolul său în piesă este de valet în conacul picisilor. Este un personaj bătrăn,în vârsta de șaizeci și doi de ani, nu foarte înalt, îmbrăcat în pantalon și cămașă, poartă tot timpul un prosop pe brațul drept.

Conform etimologiei, prenumele Edgar este folost înca din secolul VII. Prin nume sunt recunoscute elemente precum proprietate, posesiune ereditară, certficat și cu sensul de bogat, fericit. Numele corespunde și cu vechiul nume nemțesc „Otger”. Forma numelui Edgar s-a răspândit mai apoi în Franța iar în vestul Europei a ajuns secolul trecut.

Edgar demonstrează a fi un valet de încredere și devotat familie de pisici unde lucreaza de o viață întreagă. În prima parte a poveșii principalele sale actvitivități sunt treburile caznice pe care le are de făcut și să urmeze tabeturile și programul Rosanei și a fetelor. În spatele bătrănului valet devotat se ascunde viclenia unui impostor. El pune la cale jefuirea conacului și răpirea celor două pisicuțe pe care ar fi vrut să le vândă. Frustrat din cauza situației sale și a vieții pe care o duce a hotărât că ar fi o modalitate bună de ieși din sărăcie și din viața sa care s-a rezumat doar la servirea familiei pisicilor. Planul său nu iese conform asteptărilor sale și este asaltat de Thomas care le scopă pe fete din mainile lui. Bătrân și lipsit de puterea de care dă dovadă Thomas, cedează în lupta pe care o duc cei doi și fuce ca un lași mâncând pământul.

Anabell – este un personaj secundar, este prima fiică născută a Rosanei, este atrasă de furmusețe, se priveste în fiecare dimineață în oglindă și se aranjează.

Se regăsește și în descrierea numelui, care este de origine latină Annabel, compus din două nume, „Ana” care înseamna grație și „bella” care înseamnă frumoasă, întregul nume are însușiri precum drăguț, dulce.

Serenity – este un personaj secundar, a doua fiică a Rosanei. Are un temperament melancolic, visătoare și linistită. Este ultima care se trezește de dimineață și își petrece timpul răsfățăndu-se printre pernuțele ei.

Ca și origine numele Serenity este latin, se trage din numele „Serene” care înseamnă senin,luminos, liniștit.

3.2.3 Costume

Costumul este primul element ce evidențiază si sugerează caracterul personajului. El ajută spectatorul la înțelegerea timpului acțiunii, statutului social, vărsta, trăsături de caracter, toate acestea joacă un rol important în individualizarea personajul si contribuie la expresia teatrală.

Am optat pentru rolurile de pisică pe costumații realizate din corp negru , care, ca și semnificație a culorii, înseamna moarte, doliu, mister, întuneric, solemnitate, eleganță sau sobrietate, în acest caz prin corpul negru fac trimitere la eleganță și solemnitate, corp ce reprezintă blana pisicilor. Mănușile, în aceași culoare sunt în continuarea corpului. Cozile și urechile atașate contribuie la conturarea și scoaterea în evidență a personajelor.

Rosana – corp negru, blăniță la picioare, rochie neagră din dantelă, mănuși negre din dantelă, un lanț cu mărgele, urechi negre de pisică, coada neagră de pisică. Rochie neagră din dantelă transmite eleganța și maturitatea personajului.

Thomas – pantaloni maro, bluză neagra, blăniță la măini, urechi și coada de pisică negre. Maroul este o culoarea clasică care depășește excentricitatea. Culoare ce creează senzații de tensiune. Maroul este și culoarea pământului. Această culoare exprimă sinceritate, putere și maturitate.

Serenity – corp negru, blăniță la picioare, rochie albastra din bumbac, mănuși negre de catifea, urechi negre de pisică, coada neagră de pisică. Rochia albastră, prin culoare înseamnă calmitate și contemplație, concentrare și liniste interioară, meditatie. Este caracterizată prin profunzimea trairilor și sentimentelor.Albastru incetinește ritmul acțiunii. Specifică pentru tipului pasiv.

Anabell – corp negru, blăniță la picioare, rochie roșie din bumbac, mănuși negre de catifea, urechi negre de pisică, coada neagră de pisică. Rochia roșie prin culoare scoate în evidență încrederea în sine, entuziasmul, pasiunea și energia. Roșu incită la actiune și este stimulator intelectual. Culoare specifica tipului activ.

Edgar – pantaloni gri, cămasa albă, papion gri, mănuși albe. Costumația este varianta clasică a unei ținute purtate de persoanele angajate să servească.

3.2.4 Decor și elemente de recuzită

Decorul reprezintă totalitatea obiectelor utilizate pentru realizarea unui cadrului optim desfășutării acțiunii în cadrul unui spectacol. Un element important sunt detaliile pictorale. Realizarea unui proiect scenografic se concepe ca o pictură teatrală. În momentul cănd decorul este înfătișat prin machetă, el devine o reprezentare printr-un suport bidimensional.

În primul tablou al spectacolului, cadrul va ilusta sufrageria conacului. În partea stângă, spate este asezată o masă rotundă, acoperită cu o față de masă gri, pe centul mesei este un ceas și o oglindă. În jurul mesei sunt asezate trei scaune. În față, stânga sunt așezate două perne. Sunt aduse în scenă un casetofon, o tavă cu trei cești,un pămătuf de șters praful, o carte de jazz.

În al doilea tablou, spațiul scenic ilustrează strada, pe timpul serii, luminată de stălpi de iluminat. Sunt aduse în scena un tomberon în partea stângă, un cos de gunoi în partea dreaptă, hârtii, un ghem de ață și un șoarece.

3.2.5 Lumina

Lumina și culuarea sunt componente esențiale ce au dat sens vieții spirituale de la începuturi și până în zilele noastre. Lumina este cea care valorifică un decor și îl scoate în evidență, oferind perspective vizuale a imaginii existente. Lumina dezvăluie și evidențiază munca dansatorului suplinând cu ritmul interior și cel exterior al acțiunii.

În dans accentul cade pe iluminatul structuri umane, pe mimică, gestică, plastică și impactul emoțional. Lumina sceniă este menită să realizeze efectele scenice dorite, ea se stabilește odată cu începerea repetițiilor și când este așezat decorul.

O mare influiență în lumea light-designu-lui a avut-o Jean Roshental. Este cel care a implementat și a introdus lumina laterală în anii 1940. Se bazeaza pe un sistem format din brațe de iluminat fixe, dispuse fiecărei intrari a scenei.

Lumina în primul tablou este realizată prin fade in, prin creșterea luminii reflectoarelor de față și lateralel , moment ce descrie lumina dimineții în camera de zi a conacului. În scena 2, are loc jocul de lumini roșu și albastru, portantă stânga, dreaapta. În scena 3, se păstrează reflectorul de față și cu portanta se urmăreste în mișcare. Scena 4, lumina doar la masă. Scena 5, urmarire pe mișcare, fade out. Scena 6, fade in și fade out la ieșire din scenă și terminarea primului tablou.

Tabloul doi se dechide prin fade in reflectoare laterale. Scena 8, reflectoare laterale, se sting luminile, se realizează fade in, lumină pe cele două pisicuțe. La întrarea motanului crește lumina prin fade in. Scena 9, reflectoare laterale și flash lumină albă. Scena 10, reflectoare laterale și urmărire pe mișcare. Scena 11, reflectoare laterale și urmărire pe mișcare.Scena 12, reflectoare laterale și joc de culori roșu și albastru.Poza de final, lumina focalizată pe centru.

3.2.6 Distribuția

Rosana – Georgiana Bumbac ( Absolventă, Facultatea de Arte „Ovidius”, specializare Artele Spectacolului, Corefrafie)

Anabell – Izabela Bumbac ( Studentă, Facultatea de Psihologie „Andrei Șaguna”)

Serenity – Maria (Studentă, clasa a X-a, Liceul cu Program Sportiv (L.P.S.), Specializare Dans Sportiv)

Thomas – Claudiu Molodeț (Absolvent, Facultatea de Arte „Ovidius”, specializare Artele Spectacolului, Corefrafie)

Edgar – Ionuț Voșan( Student, clasa a XI-a, Colegiul National de Arte „Regina Maria”)

COREGRAFIA : Georgiana Bumbac

MUZICĂ:

– Whiplash (adaptare după Henk Levis,Duke Ellington), Troy Trombone, Dave Brubeck Quartet, Dirty Doze Brass Band, Pavrol Stelar

– Colaj muzical: Mitică Lupu, Georgiana Bumbac

COSTUME : Georgiana Bumbac

MACHIAJ: Georgiana Bumbac

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: Lector Universitar Doctor Oana Pisaroglu

CONCLUZII

Pentru mine această lucrare coregrafică reprezintă un mijloc de dezvoltare prin punere în practică a noțiunilor coregrafice căpătate în anii de studiu. Am optat pe o formă de spectacol usor de digerat de catre copii și întregul public spectator, o poveste cu o temă romantică, de familie și aventură. Am abordat stilul muzical jazz din dorința de a cunoaște și a descoperii mai multe noțiuni importante ale stilului, un stil pe care dacă ajungi să îl interpretezi și să il stapânești abia atunci te poți numii un adevărat cântăreț de jazz. O mare semnificație are ziua națională a jazz-ului, zi de 30 aprilie care coincide cu ziua mea de naștere. Am ales să merg pe stilul Jazz dance modern, care este un stil liber și relaxat dar în același timp dinamic și expresiv, prin care se conturează cu precizie un fapt și reflectă emoție prin intermediul mișcărilor reprezentate.

BIBLIOGRAFIE

Documente:

Concept, U.N.A.T.C. ,Departamentul de cercetare,vol.6/nr.1/iunie 2013, pgg 115,136;

Konstantin Sergheevici Stanislavski ,Munca cu sine însuși,în procesul creator de trăire scenică,Partea I

Stanciu Alina, Lucrare de atestat, ”Tehnica dansului jazz”

Liliana Cornilă, Suport de curs Scenografie, anul III, semestrul 2

Educație artistică, clasa a XII-a , semestrul II

Cărți:

Dobrescu T. „ Expresie corporală, dans și euritmie”, Editura Pim, Iași, 2006

George Calinescu, „Impresii asupra literaturii spaniole”,București, Editura E.P.L.A. 1946 , pg 16;

Tilde Urseanu, Ion Ianegic și Liviu Ionescu „Istoria baletului”, Editura Muzicală a Copozitorilor din R.S.R. București,1967

Carmen Stanciu , „Teatru-dans:un spectacolotal total” . Editura U.N.A.T.C. Press. București, 2006;

Istoria teatrului universal, Volumul 2: Clasicis, Romantism, Realism. Editura Didactică și Pedagogică, București,1982;

Isabelle Ginot, Marcelle Michael, „ Dansul în secolul XX” , Editura Art, 2011;

David Mamet, „Teatrul”, Traducerea din limba engleză Monica Bottez, Editura Curtea veche, 2013;

Livia Tulbure Gună, „Arhitecturizare corporală. Metodă de sistematizare a mișcărilor în compoziția coregrafică”.Editura Casa Cărții de Știință, Cluj- Napoca, 2010.

Nicoleta-Cristana Demian, „Concepte tehnce în studiul dansului clasic”, Cluj-Napoca, Editura Media Muzica, 2010, pg 11, aliniat 10

Andre Hodeir, „ JAZZUL- oameni și probleme”, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor dn Republica Socialistă Română, București, 1967.

Website:

http://www.financiarul.ro/2011/12/12/tommasino-cel-mai-bogat-motan-din-lume/

http://adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/bogatasii-patrupezi-lumii-animale-companie-detin-averi-milioane-euro-1_556b083fcfbe376e35c85270/index.html

http://www.9am.ro/top/Incredibil/226275/miliardari-in-patru-labe-cele-mai-bogate-animalute-din-lume/6/Gigoo.html

http://www.biography.com/people/alvin-ailey

http://www.biography.com/people/alvin-ailey-9177959#final-years

http://desenelecopilariei.com/2008/09/aristocats-pisicile-aristocrate/

http://en.wikipedia.org/wiki/Jazz_dance

http://ro.wikipedia.org/wiki/Walt_Disney

http://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=en&u=http://disney.wikia.com/wiki/The_Aristocats&prev=search

https://ro.wikipedia.org/wiki/Genul_dramatic

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comedie

http://tvtropes.org/pmwiki/pmwiki.php/WesternAnimation/GayPurree

https://en.wikipedia.org/wiki/Gay_Purr-ee

https://en.wikipedia.org/wiki/Whiplash_(2014_film)

http://blog.whosampled.com/2015/02/12/the-music-of-whiplash/

VARÈSE SARABANDE TO RELEASE ‘WHIPLASH’ ORIGINAL SOUNDTRACK

https://en.wikipedia.org/wiki/Dirty_Dozen_Brass_Band

https://en.wikipedia.org/wiki/Dave_Brubeck

http://www.tromboneshortyfoundation.org/about/troys-story/

https://en.wikipedia.org/wiki/Parov_Stelar

http://www.copilul.ro/nume-copii/nume-englezesti/Rosana.html

http://www.interpretare-nume.ro/Toma.html

http://www.interpretare-nume.ro/Edgar.html

http://www.copilul.ro/nume-copii/Anabella.html

http://www.copilul.ro/nume-copii/nume-englezesti/Serenity.html

http://www.filadelfia.ro/wp-content/uploads/2011/10/Curs-Educatie-Artistica.pdf

https://ro.wikipedia.org/wiki/Jazz

ANEXA A

AFIȘUL SPECTACOLULUI

ANEXA B

FOTOGRAFII DN TIMPUL REPETIȚIILOR ȘI A SPECTACOLULUI

CUPRINS

Argument

Capitolul I : Generalități ale dansului de-a lungul istoriei

1.1. Dansul

1.2. Mijloace de dezvoltare a expresiei corporale

1.2.1 Dansul clasic

1.2.2. Jazzul modern

1.3. Perioada romantică

1.4. Perioada modermă

1.4.1. Precursorii modernismului

Capitolul II :

2.1. Povestea originală

2.2. Analiza pe text

2.3. Figuri reprezentative

Capitolul III : Peripețiile pisicilor aristocrate

3.1. Peripețiile pisicilor aristocrate – Libretul

3.2. Caiet de regie: Tablourile

3.2.1. Muzica

3.2.2. Personaje : Rosana, Thomas, Edgar, Anabell, Serenity

3.2.3. Costume

3.2.4. Decorul și elemente de recuzită

3.2.5. Lumina

3.2.6. Distribuția

Concluzii

Bibliografie

Anexa Afiș

Anexa B Fotografii

Cuprins