Perioada interbelic ă [609761]

Cuprins
 Perioada interbelic ă
 Curente literare in perioada interbelic ă:
 Tradiționalism
 Modernism
 Avangardism
 Diversitate tematic ă
 Diversitate stilistică
 Viziune poetică
 Concluzii
 Încheiere

 Perioada interbelic ădesemneaz ăintervalul de 21 de ani între cele douăRăzboaie Mondiale (1918 -1939). Această
perioadăsecaracterizeaz ăpeplan european prin înfrângerea Germaniei în timpul primului război mondial,
prăbușirea imperiului Austro -Ungar și revoluția din Rusia. Pe plan național se realizeazăunitatea naționalăși
integrarea în ritmul european de modernizare.
 În literatura româneasc ăse impun în aceastăperioadăpersonalit ăți ca George Bacovia, Tudor Arghezi, Mihail
Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Mateiu Caragiale, Lucian Blaga, Ion Barbu, Eugen Lovinescu, Tudor
Vianu, etc.
 În aceastăperioadăs-au dezvoltat mai multe curente literare: modernismul, tradiționalismul și avangardismul .

Tipuri de roman în perioada interbelic ă
 Înperioada interbelicã se intensificã dezbaterile cu caracter teoretic înlegãturã cu romanul . Astfel Garabet
Ibrãileanu înstudiul “Creațieșianalizã ” constatã existențaa douã principale tipuri de roman:
romanul de crea ții, care prezintã personajele îndeosebi prin comportamentul lor
romanul de analizã care este interesat de viața interioarã de psihic .
 În perioada interbelicã romancierii experimenteazã tehnici multiple ale romanului modern. Astfel avem tendin ța de
revenire la modelele tradi ționale precum cel balzacian pe care George Cãlinescu îl folose ște în “Enigma Otiliei”. El
considera absolut necesar dezvoltarea romanului românesc pe linia studiului caracterului .
 Romanul interbelic cunoa ște și alte orientãri cum este cea liricã în opera lui Ionel Teodoreanu, estetizantã și
simbolicã la Mateiu Caragiale, memorialistã la Constantin Stere și fantasticã la Mircea Eliade.

Nuvela in perioada interbelic ă
Pe lângã roman în proza interbelicã se dezvoltã :nuvela la Gib Mihãiescu, reportaj literar
la Geo Bogza și proza originalã a lui Urmuz deschizãtoare de drumuri pentru literatura
deceniilor urmãtoare .

Curente literare
În aceastăperioadăs-au dezvoltat mai multe curente literare printre care se numar ăși
modernismul.Acesta cuprinde toate acele mi șcări artistice care exprim ăo rupturăde
tradiție și are în vedere principalele elemente noi în poezie,proz ăși în critica literar ă.
Modernismul nu s -a manifestat numai în domeniul literaturii,ci și în artă.Fiind total
opus tradi ționalismului,acesta reprezint ăo manifestare radical ăși îndrăzneață,a celor
mai noi forme de exprimare în planul crea ției.
Aceastătendințăsusține teoria imita ției,promovarea tinerilor scriitori,care au o
imaginație bogatăși care creeaz ăcu ușurințăo poezie,de asemenea sus ține și trecerea
de la o literatur ăcu tematic ăruralăla o literatur ăde inspira ție urbană, și evoluția de la
epic la liric.Printre moderni ști se num ărăGeorge Bacovia,Lucian Blaga,Ion Barbu și
Tudor Arghezi.Ace știa s-au impus prin originalitatea creatoare.

1. Tradiționalismul
Tradiționalismul este o ideologie cultural literar ăinterbelic ăcaracterizat ăprintr -un ansamblu
de idei, credin țe, prin care promoveaz ătradiția și ideea de specific na țional. Atitudinea
tradiținalismului este mai veche în cultura noastr ă, iar ea preia elemente din sem ănătorism și
poporanism.
Tradiționalismul interbelic se constituie în opozi ție cu modernismul lovinescian(secolul XX)
Tradiționalismul pre țuiește și aparătradiția înțeleasăca expusăpericolului alter ării și
degradării. Spiritul critic nu este exclus din atitudinea tradi ționalistă, numai c ăel este întors,
de regulă, împotriva tendin țelor și valorilor moderne ce aduc o eroziune și chiar o degradare
a „vechiului”. Specifice și definitorii pentru tradi ționalism sunt interesul și pasiunea pentru
folclor, conservarea în mit a trecutului na țional, mai ales a celei de factur ărurală.
Cel mai „intens” tradi ționalism la reprezentat în cultura noastr ă, gândirismul,
mișcarea literar ădezvoltatăîn jurul revistei „Gândirea” (1921 -Cluj-condusăde Cezar
Petrescu). Revista are printre colaboratori nume de prestigiu: Lucian Blaga, Tudor
Arghezi, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Cezar Petrescu, Tudor Vianu, cuprinzând
literatura în toate aspectele sale: poezie, proz ă, teatru, cronici.

Cel mai „intens” tradi ționalism la reprezentat în cultura noastr ă, gândirismul, mi șcarea literar ă
dezvoltatăîn jurul revistei „Gândirea” (1921 -Cluj-condusăde Cezar Petrescu). Revista are printre
colaboratori nume de prestigiu: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Cezar
Petrescu, Tudor Vianu, cuprinzând literatura în toate aspectele sale: poezie, proz ă, teatru,
cronici.
Cel mai „intens” tradi ționalism la reprezentat în cultura noastr ă, gândirismul, mi șcarea literar ă
dezvoltatăîn jurul revistei „Gândirea” (1921 -Cluj-condusăde Cezar Petrescu). Revista are printre
colaboratori nume de prestigiu: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Cezar
Petrescu, Tudor Vianu, cuprinzând literatura în toate aspectele sale: poezie, proz ă, teatru,
cronici .
Gândirismul insist ăasupra specificului religios, spre deosebire de orientarea tradi ționalistăa lui
Nicolae Iorga, care pune accentul pe specificul na țional în cultura român ă.
Nichifor Crainic, conduc ătorul revistei din 1926 pân ăîn 1944 sus ține: „Autohtonismul nu poate
fi reflectat în totalitatea lui dac ănu i se ia în discu ție pe lâng ăcele trei elemente ale specificului
național (Istoria national ă, Folclorul românesc, Natura) și folclorul spiritual care este
caracteristic românilor, credin ța ortodox ăsau ortodoxismul.”

2. Modernism ul
* etimol .> derivat de la "modern"; lat. modernus = recent , nou.
 Modernismul apare în literatura sec.al XX -lea și cuprinde toate acele mi șcări artistice care
exprimăo rupturăde tradiție și se referăla principalele elemente noi în poezie, proz ăși
criticăliterară.Modernismul nu s -a manifestat numai în domeniul literaturii,ci și în artă,fiind
total opus tradi ționalismului.
Acesta reprezint ăo manifestare radical ăși îndrăzneață,a celor mai noi forme de exprimare în
planul crea ției. Aceast ătendințăsusține teoria imita ției,promovarea tinerilor scriitori,care au
o imagina ție bogatăși idei ingenioase,trecerea de la o literatur ăcu tematic ăruralăla o
literaturăde inspira ție urbană,evoluția poeziei de la epic la liric. Înliteratura latino –
americanăde după1880, modernismul esteinfluențatde simbolismul francez,caracterizat de
muzicalitate șiexotism .
 Înliteratura românăcriticul literar Eugen Lovinescu a teoretizat modernismul prin
cenaclul “Sburătorul ” înlucrărilede doctrină: “Istoria civilizațieiromâne moderne ”,
“Istoria literaturii romîne contemporane ”, “Memorii ” etc. Reprezentan ți: I.Barbu ,
C.Petrescu , I.Voronca , A.Holban , P.Constantinescu , G.Brăescu,
G.Călinescu , V.Steinu , H.Papadat -Bengescu ș.a.

3. Avangardism ul
Prezent înlimbajul militar al Evului Mediu , termenul avangardă(avant -garde ) se referăinițialla un
detașament trimis într-o misiune de razboi , înrecunoaștere.
Începând însăcu secolul XIX el desemneaz ășitendințelenovatoare , radical
Deșiau încomun spiritul ludic sausociale , mișcărileavangardiste ( futurismul , dadaismul ,
suprarealismul , constructivismul , integralismul ) variazăprin formula, prin gradul de nonconformism și
prin intensitatea negației.
 Avangardi știiromâni considerăsubstanțaliteraturii , facgesturi de frondă, sunt autori de manifeste
literare . Ion Vinea , Adrian Maniu , Virgil Gheorghiu , Paul Paun , Gellu Naum , Virgil Teodorescu se
proclamăcu vehemențădeschizătoride drum .
e din politică, literatură, pictură, arhitectur ă, muzică, cinematografie .

Unii cercetătoriconsiderăavangarda caunadintre "fețelemodernit ății" alțiisunt de părerecăestepunctul
extrem încare a ajuns modernismul .
 Noul curent literar îșipropuneștergerea ierarhiilor de orice tip, ruptura cu tradițiașidinamitarea ei. Retorica
ofensivă, vizionarismul , caracterul violent mascheazăînsăo dramăa existenței, o crizădeterminat ăde sesizarea
opozițieidintre realitateșiabsolut , dintre libertateșinecesitate .
Avangardismul esteo reacțieîmpotriva incapacitățiiștiinței, arteișiliteraturii de a stopa izbucnirea primului
război mondial . Susținătorii acestui curent propunând înschimb o literaturăa iraționalului .
 Avangardismul românesc r ămâne a fi unul dintre curentele literare cele mai controversate, cele mai pu țin
cunoscute. Monografia abund ăîn informa ții, întâmpl ări, evenimente mai pu țin sau deloc cunoscute. Din
momentul apari ției sale și pânăastăzi, avangardismul românesc este unul dintre cele mai interesante fenomene .

Diversitate tematică,motive literare
Diversitatea tematic ăla un scriitor poate fi o parte definitorie a sa, și iși poate creea originalitate prin adoptarea unei
anumite teme, și a unor anumite motive în poezie.De asemenea,axându -se mai mult asupra unor teme,la care
adaugăm spațiul,cadrul ce -l înconjoar ăși starea de spirit a scriitorului,acesta din urm ăreușește sa-și punăamprenta
asupra acelei teme astfel creându -și originalitate.
Un bun exemplu este George Bacovia.Priceperea acestuia de a reu și să-și transmit ăgândurile și emoțiile prin
versuri,care la prima vedere par u șoare,dar au în țelesuri foarte adânci gândite,contribuie la originalitatea sa
creatoare.Bacovia utilizeaz ăfoarte mult simbolul în poeziile sale, la fel ca și light -motivul și repetiția.Majoritatea
poeziilor bacoviene incep și se termin ăsimetric,îns ăcel mai important procedeu folosit de poet este sinestezia .
Un alt element original al poeziei bacoviene este cromatica.Poetul nu utilizeaz ănuanțe de culori ci doar culori
puternice care ies in eviden ță.Dintre aceste câteva culori men ționăm roșul,care reprezint ăsângele, galbenul
reprezintădeznădejdea,triste țea,verdele și violetul reprezint ămonotonie iar rozul și albastrul implic ăstarea de
nevroză.Bacovia aduce o nou ătonalitate in lirica româneasc ă. In poezia lui domin ăcerul de plumb ap ăsător,
orizonturile închise,toamna galben ă,toate acestea constituind originalitatea eului liric.

George Bacovia
Temele poeziei bacoviene duc cu gândul la aceea și idee, la acea atmosfer ămacabră.Una din temele poeziei sale
este existen ța cotidian ă,cea de zi cu zi.El exprim ăun pustiu l ăuntric,camera în care tr ăiește poetul este plin ăde
fantasme,aceast ătemăîntâlnindu -se în poeziile”Gri”,”Singur”.
Tema naturii la Bacovia este prezent ăprin anotimpurile sale preferate:iarna și toamna.Acestea aduc
tristețea,stingerea,moartea lent ă,greutate ap ăsătoate.Dintre fenomenele naturii frecvente întâlnim
ploaia,vântul,z ăpada.Toate acestea se g ăsesc în poeziile”Pastel”,”Nervi de toamn ă”,”Plouă”:
“E toamn ă,foșnete somn …
Copacii pe strad ăoftează,
E tuse,e plânset,e gol…
Și-i frig,și burează.”
(“Nervi de toamnă”)

O altătemăfolosităde Bacovia estemoartea .În mediul încare trăieșteacesta ,sentimental morțieste
prezent,chiar poetul considerându -se la un moment datun cadavru într-unadin poeziile
sale” Renunțare”.Senzațiade funebru estepermanent ăînlirica bacoviană.Moartea esteo stare de
disperare,de dezagregare a materiei ,a ființei,aexistenței:
“Sunt câțivamorțiînorașiubito
Chiar pentru astaam venit să-țispun,
Pe catafale de c ăldură-n oraș.
Incet cadavrele se descompun.”
(“Cuptor ”)
George Bacovia va r ămâne mereu acel poet care te atrage cu poezia sa datorit ăînțelesurilor lor atât de
ascunse dar care în momentul când le -ai descifrat ,le -ai înțeles ,sunt atât de clare și atît de adev ărate.

Lucian Blaga
Lucian Blaga este o personalitate marcant ăa culturii interbelice care marcheaz ăaceastăperioadăprin
originalitatea crea ției.Opera sa este una în care gândurile și sentimentele autorului sunt transmise direct,într -un
limbaj figurat.In multe din poeziile sale,Lucian Blaga sugereaz ăsentimentul dragostei .
Tema dragostei ,a iubirii o întâlnim foarte clar în poezia “Izvorul Nop ții” în care eul liric aduce un omagiu
iubitei.In poezia lui Blaga se stabile ște o stânsălegăturăîntre iubit ăși naturădeoarece iubita prime ște trăsături
ale naturii:
“imipare căochii tăi,adânci ,sunt izvoru
din care tainic curge noaptea peste văi
șipeste munți,șipesteșesuri ,
acoperind p ământul
c-o mare de întuneric.”
(“Izvorul Nop ții”)

Tema mor ții este prezent ăîn opera lui Blaga.Sentimentul mor ții,tipul fiin ței pândite de moarte este reg ăsităîn
poemele sale.Teama de moarte e a omului pentru care nu exist ăviața de dincolo,o via țăliniștităca cea a omului
religios,ci a fiin ței amenin țate de întuneric.Blaga s -a inspirit din folclor și din mitologie unde teama de moarte este
evidentă:
“De ce îmi e a șa de team ă-mamă
Săpărăsesciarlumina
(“Din adânc uri)
Lucian Blaga a scris poezii încare tema eranatura .,”Vara”, aiciel nu descrie un peisaj dinnaturăîngenul celor
creeate de Alecsandri sauCoșbuc.Pentru el natura înconjurătoare este numai un punct de plecare pentru
meditație,pentru cugetare,acest faptfiind explicat foarte bine cuajutorul cuvântului -cheie”dogoare”care sugerează
starea eului,arșițade conoașterea sufletului său.

Tudor Arghezi
O temăîntâlnităfrecvent este cea a singur ătății omului:
„Tare sunt singur ,Doamne, și piezis
Copac pribeag uitat în câmpie,
Cu fruct amar și cu frunzi ș.”
(Psalm )
O altătemăeste cea a omului p ărăsit de Creatorul s ău:
„De când s -a întocmit Sfânta Sciptur ă
Tu n -ai mai pus picioru -n bătătură
Și anii mor și veacurile pier
Aici sub tine dedesupt subt cor.”

Iubirea la Arghezi este un sentiment protector,chemarea necontenit ăa iubitei:
„Și acum s -o văd venind
Pe poteca solitar ă,
De departe,simt un jind
Și-așdori sămi se pară.”
(„Melancolie ”)
Tudor Arghezi este un inovator al limbajului artistic în poezie. Crea ția sa poetic ăeste impresionant ăprin
diversitatea tematic ăși prin profunzimea ideilor.Arghezi abordeaz ămai multe teme în poeziile sale.O tem ăbine
reprezentat ăla Arghezi este cea a fr ământării metafizice.El î și pune întreb ări asupra condi ției umane și mediteaz ă
asupra locului omului în univers,asupra posibilit ății sale de cunoa ștere chiar și asupra existen ței lui Dumnezeu .
In opera sa Tudor Arghezi are și elemente moderniste prin temele lirice prelucrate,prin limbajul folosit și extrasele
din toate registrele limbii arhaice,biserice ști,cotidiane și rurale,dat și titlul șocant al poeziei „Flori de mucigai”.Un
alt element modern al liricii bacoviene este eviden țiat prin sursa de inspira ție și anume cea închisorilor.

Ion Barbu
Ion Barbu este și el unul dintre marii poe ți ai literaturii române care,de asemenea se impune prin originalitatea
creației sale. Lirica lui Barbu reprezint ăo relație dintre matematic ăși poezie. Poetul a fost debutat de un
matematician,iar modul s ău de a gândi în spiritul abstract al matematicii și-a pus amprenta și supra operei sale:
„Ca în geometrie în țeleg prin poezie o anumit ăsimbolistic ăpentru prezentarea formelor posibile de
existență,întrucât exist ăundeva,în domeniul înalt al geometriei,un loc luminos,unde se întâlne ște cu poezia.
Pentru mine poezia este o prelungire a geometriei;a șa cărămânând poet,n -am părăsit niciodat ădomeniul divin
al geometriei .”
Poezia lui este cu mult mai deosebit ădecât cea a lui Arghezii sau Blaga,întrucât gradul de dificultate este mai
mare.Astfel poeziile sale sunt greu de în țeles deoarece folose ște un limbaj abstract.Barbu exprim ă,în opera
sa,dorința lui de comunicare cu Universul,în care plute ște o stare de intelectulitate.
Tema poeziei „Din ceas dedus…”exprim ăideea autocunoa șterii, ideea reflect ării în oglind ă,poezia în totalitate
fiind un joc al min ții. Lumea material ăcare ne înconjoar ăconstituie o oglindire a ideilor în spirite,o oglindire a
spiritelor în propria con știință.

Tema nun ții o regăsim în poezia „Ritmuri pentru nun țile necesare”.Aici Barbu exprim ăideea de cunoa ștere
prin trei c ăi esențiale:prin eros,prin ra țiune și prin contempla ție poetică.Utilizând simbolul,toate aceste trei
căi sunt simbolizate printr -o nuntă.Aici eroul este dominat de Venus,ra țiunea de Mercur și contempla ția de
Soare .
In poezia „Timbru” poetul este fascinat de lucruri,de piatr ă,de unda m ării,acestora atribuindu -le suflete, și de
aceea el sim țea comuniune cu crea ția cosmică.
„Ar trebui un cântec înc ăpător,precum
Foșnirea mătăsoasăa mării cu sare,
Ori lauda gr ădinii de îngeri,când r ăsare
Din coast ăbărbăteascăal Evei trunchi de
fum.”
Ion Barbu este și un modernist deoarece opera sa cuprinde elemente care se încadreaz ăîn acest curent
literar:adâncirea lirismului, ambiguitatea limbajului, profunzimea în țelesurilor,versul liber.Toate aceste
elemente fac ca opera sa s ăse încadreze în acest curent literar.

Diversitate stilistică
varietate lexical ă, limbaj șocant rezultat al unor asocieri nea șteptate de termeni argotici, religio și, arhaisme,
neologisme, expresii populare, cuvinte banale care confer ăo magie a cuvintelor
limbajul se caracterizeaz ăprin ambiguitate și expresivitate
estetica urâtului
sparge tiparele topice și sintactice, creând un nou limbaj poetic
asocieri semantice inedite, fantezie metaforic ă
înnoirea prozodic ă(cultivarea versului liber, îmbinarea unor elemente ale prozodiei clasice cu elemente moderne)

Lirica modernăîși regăsește originile limbajului între simbolism și avangardism,
ermetismul ilustrând doar o faz ăa poeziei secolului al XX -lea.
Trăsăturile stilistice dominante ale liricii moderne s -ar putea prezenta astfel:
echivocul noțional
elipsa sintactică
dislocarea sintactică
prezența propozițiilor nominale
lexic variat aparținând unor domenii noi
(matematică, filosofie, teologie)
variație a registrelor stilistice

G. BACOVIA :
lexic restrâns care exprim ă
tendința de abstractizare
retoricăspecificămarcatăde stilizare
prezența unor cuvinte cheie cu valoare de motive literare
vidul stilistic
punctuația specific ă-punctele de suspensie
linia de pauz ă
repetiția -expresie a golului interior
prezența aliterațiilor cu func ție imitativ ă
paralelismul sintactic

poeziei simboliste bacoviene îi revine meritul de a descoperi și a folosi „inepuizabilele resurse de polisemie,
ambiguitate sau sugestie ale limbajului poetic, transformând a șa-numitele probleme de form ăîn veritabile probleme
de conținut ale poeziei”. (Matei C ălinescu -Conceptul modern de poezie.
De la romantism la avangard ă)
„dacăîn primele lui volume putem accepta c ărecuzita simbolistic ăeste susținutăla modul modernist de o
formalizare textual ăînaltă(simetrii, elipse, redundan țăsemnificativ ăetc)… ultimele dezvolt ări ale poeziei bacoviene”
sunt „versuri «prozaice» plate, destructurate, pline de inserturi «livre ști»… Sintagmele orale, lipsa total ăa metaforei, a
încifrării a «sensului secund», nota ția «descriptiv ă» configureaz ăo poezie «gestual ă» a improviza ției, aleatoriului,
accidentalului…”
(M. Cărtărescu, Postmodernismul românesc)

T. ARGHEZI :
varietate lexical ă, limbaj șocant rezultat al unor asocieri nea șteptate de termeni argotici, religio și, arhaisme,
neologisme, expresii populare, cuvinte banale care confer ăo magie a cuvintelor
limbajul se caracterizeaz ăprin ambiguitate și expresivitate
estetica urâtului
sparge tiparele topice și sintactice, creând un nou limbaj poetic
asocieri semantice inedite, fantezie metaforic ă
înnoirea prozodic ă(cultivarea versului liber, îmbinarea unor elemente ale prozodiei clasice cu elemente
moderne)

„[Arghezi] a distrus conven ția poetică, locurile comune ale limbajului frumos, care nu apar în
versurile și în proza lui decât cu o func țiune cu totul opus ăcelei care -i revenise prin tradi ție. Ironia
verbală, obținutăprin devalorizarea felului obi șnuit de a se exprima joac ăun mare rol în opera
acestui poet, care de altfel nu ezit ăsăfoloseascălocuțiunile triviale; cuvintele metaforelor sale sunt
încărcate de o materialitate palpabil ă, pline de o via țăarzătoare care acapareaz ătoate simțurile
omului. Construc țiile lui Arghezi au reînnoit sintaxa român ă”.
(T. Vianu, „Scriitori români din sec. XX)

L. BLAGA :
 limbajul metaforic, abstractizant, care are rolul de a intelectualiza emo țiile (cultivarea metaforei revelatorii)
subiectivismul expresiei lirice datorat influen țelor expresioniste concretizat prin prezen ța mărcilor eului liric
(forme pronomi nale și verbale de pers. I)
imagismul puternic: imaginea este realizat ăprin compara ția elementului abstract cu unul concret (tehnica poetic ă
originalăbazatăpe construc ția stereoti păa mesajului liric: „o ampl ăcomparație, cu un termen concret de
puternic imagism și un termen spiritual de transparent ăînțelegere”) (Pompiliu Constantinescu, Figuri literare)
polisinde tonul (enumerarea prin „ și”)

-resemantizarea cuvintelor
-înnoirea prozodic ă: cultivarea versului liber (cu metrica variabil ă), al unui ritm interior care exprim ăfrenezia tr ăirii
eului liric și drumul sinuos al gândurilor
-„poezia adev ărată… trebuie s ăaibăo anume «sarcin ă» miticăși magică, la diverse niveluri ale materialului verbal în
care se încorporeaz ă: la nivelul lexical, ea va acorda preferin țăcuvintelor cu «sarcin ămagică» (dor, fântân ă) sau
celor cu «sarcin ămitică» (sus, jos, adânc etc) sarcina fiind în țeleasăca un fel de for ță…
La nivelul imaginilor, ea se va bizui pe metaforele «revelatoare» care prezint ăun spor axiologic fa țăde cele
«plasticizate» datorit ăfaptului c ăpun în lumin ăo «laturăascunsă» a obiectului; în fine, la nivelul discursului
verbal, ea va practica formele exorciste sau pe cele ale ritualului mitic.” ( Șt. Aug. Doina ș, Poezie și modăpoetică)

I. BARBU :
lexic abstract, ermetic, bogat în termeni științifici
libertate de expresie
reflectarea subiectului în obiect -lirismul obiectiv
eliberarea lirismului de anecdotic ă, retorică, sentimentalism, moral ă
ambiguitatea
preexisten ța abstract ă
remodelarea realului
anormalitatea sintaxei (dislocarea sintactic ă, elipsa, contragerea)
cultivarea metaforelor complicate, obscure

-ermetismul vizeaz ăintelectul și mai puțin afectivitatea: „de la cântecul lumesc, care înmuia inimile
bunicilor pe vremea lui Ion Ghica, la o poezie de experien țăși transfigurare nu se poate s ări într -un veac. S ă
ne înfund ăm, fărăregrete, în acest tabiet al roman ței și al elegiei. Pace poeziei lene șe.” (I. Barbu, Poezia
leneșe)
-realizeazăo distincție „poezia lene șă” considerat ăca fiind lipsit ăde spiritualitate, refuzat ăde „Idee” și
poezia pur ă/ hermetism. „Lirica modern ăconstrânge limbajul la func ția paradoxal ăde a exprima, de a
ascunde sensul în acela și timp.” (H. Friederich -Structura liricii moderne)
-„acolo, în regiunile spiritului pur, dincolo de valea r ăcoroasăa lumii, ceea ce poetul contempl ăsunt esen țe,
idei nereprezentabile”. (T. Vianu)

Concluzii
Perioada interbelic ăreprezintăun apogeu al poeziei prin faptul c ăfiecare poet încearcăsăalcătuiascăo posibilă
apartenen țăa creației proprii la o direc ție sau orientare liric ăîntr-o manierăoriginală.
Lirica acestora ilustreaz ăatât o sintez ăa poeziei române ști interbelice și dorința perpetu ăde lărgire a orizontului
tematic stilistic și de viziune prin sincronizare cu marile fr ământări ale liricii europene din acea vreme.
Tocmai noutatea formulelor literare, diversitatea tematic ăși stilistică, inedit viziunii poetice confer ăoriginalitate
acestei epoci care va marca, prin for ța ei de expresie, peisajul liricii de dup ăal doilea r ăzboi mondial.

Bibliografie
Internet : www.e –referate. ro, www. ecursuri. ro
Wikipedia