PERFORMANȚELE FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII: [626501]
CUPRINS
Lista figurilor și tabelelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 2
Declarație pe propria răspundere ………………………….. ………………………….. ………………………….. 4
Lista abrevierilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 5
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 6
Capitolul I: ASPECTE TEORETICE A PERFORMANȚEI
ECONOMICO – FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII ………………………….. …….. 9
1.1.Conceptul de perfo rmanță financiară și conținutul său economic ………………………….. ……… 9
1.2. Metodolo gia evaluării performanței finaciare ………………………….. ………………………….. …. 14
1.3. Factori de influență asupra performanței economico -financiare ………………………….. …….. 29
Capitolul II: EVA LUAREA PERFORMANȚEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII
(în baza rapoartelor financiare S.A. „Supraten”) ………………………….. …………… 32
2.1. Aprecierea generală a mărimii, evoluției și structurii patrimoniale a întreprinderii
S.A.„Supraten„ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 32
2.2. Aprecierea performanței financiare prin prisma indica torilor de profit și rentabilitate a
întreprinderii S.A.„Supraten„ ………………………….. ………………………….. ………………………. 41
2.3. Evaluarea performanței financiare a întreprinderii prin prisma indicatorilor de echilibru
financiar a întreprinderii S.A.„Supraten„ ………………………….. ………………………….. ………. 47
Capitolul III: EFICIENTIZAREA ACTIVITĂȚII ÎN VEDEREA CREȘTERII
PERFORMANȚEI ÎNTREPRINDERII ………………………….. ……………………….. 61
3.1. Analiza SWOT a companiei S.A.„Supraten„ ………………………….. ………………………….. …. 61
3.2. Politici și strategii de eficientizare a activității întrepinderilor în ………………………….. ……. 63
situații de dificultate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 63
3.3. Oportunități de optimizare și dezvoltare a rezultatelor financiare ale întreprinderii
S.A.„Supraten„ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 67
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. ……………………… 76
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 77
Adnotare în limba r omână ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 85
Annotation ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 86
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 87
2
Lista Figurilor și tabelelor
Lista figurilor
Figura 1.1. Proces ul măsurării performanței 16
Figura 1.2. Argumen tarea dinamicii rentabilității capitalului propiu 23
Figura 1.3. Argumentarea dinamicii rentabilității a ctivelor 25
Figura 1.4. Argumentarea dinamicii rentabilității vânzărilor 27
Figura 2.1 . Parteneriatul de încredere a companiei S.A.„Supraten„ 32
Figura 2.2. Evoluția numărului de rotații a activelor întreprinderii S.A.„Supraten„ 35
Figura 2.3. Evoluția rotației creanțelor (RCr) a întreprinderii S.A.„Supraten„ 37
Figura 2.4. Evoluția rentabilității activelor (ROA) întreprinderii S.A.„Supraten„ 45
Figura 2.5. Evoluția rentabil ității capitalului propriu (ROE) a întreprinderii S.A.„Supraten„ 46
Figura 2.6. Evoluția rentabilității vânzărilor (Rvv) la întreprinderea S.A.„Supraten„ 46
Figura 2.7. Evoluția Gradului de autonomie a întreprinderii S.A.„Supraten„ 52
Figura 2.8. Evoluția ratei de autofinanțare a Cperm a întreprinderii S.A.„Supraten„ 52
Figura 2.9. Evoluția ratei de îndatorare pe TL față de Cperm a întreprinderii
S.A.„Supraten„ 53
Figura 2.10. Evoluției ratei de îndatorare a întreprinderii S.A.„Supraten„ 54
Figura 2.11. Evoluția Solvabilității generală (SG) a întreprinderii S.A.„Supraten„ 54
Figura 2.12 . Evoluția corelației dintre Capitalul Propriu și Activele Totale a
întreprinderii „ Supraten’’ S.A. 55
Figura 2.13. Evoluției indicatorului efectul de pîrghie a întreprinderii „ Supraten’’ S.A. 56
Figura 2.14. Evoluția indicatorilor de lichiditate a întreprinderii S.A.„Supraten„ 57
Figura 3.1 Opțiuni strategice financiare pentru realizarea obiectivelor propuse 68
Figura 3.2. Piramida deficienților în managementul stabilității financiare sistemice din
R.Moldova 71
Figura 3.3. Măsuri d e eficientizare a performanțe i financiare 72
3
Lista tabelelor
Tabelul 1.1 Indicatori de evaluare a performan ței financiare 17
Tabelul 2.1 Analiza structurii patrimoniului a întreprinderii S.A.„Supraten„ 34
Tabelul 2.2 Evoluția creanțelor și stocurilor de mărfuri și materiale a întreprinderii
S.A.„Supraten„ 36
Tabelul 2.3 Analiza duratei de rotație a stocurilor de mărfuri și material a întreprinderii
S.A.„Supraten„ 38
Tabelul 2.4 Analiza evoluției activelor nete a întreprinderii S.A. „Supraten ” 38
Tabelul 2.5 Calculul influenței factorilor asupra modificării patrimoniu lui net 39
Tabelul 2.6 Analiza surselor de finanțare a activelor utilizând metoda ratelor 40
Tabelul 2.7 Analiza cifrei de afaceri a întreprinderii S.A. „Supraten” 42
Tabelul 2.8 Analiza mărimii și evoluției profiului a întreprinderii S.A. „Supraten” 43
Tabelul 2.9 . Analiza indicatorilor de rentabilitate a întreprinderii S.A.„Supraten„ 44
Tabelul 2.10 Analiza Fondului de rul ment a întreprinderii S.A. „Supraten” 48
Tabelul 2.11 Analiza fondului de rulment al „Supraten” S.A. pentru anii 2013 și 2014
prin me toda balanțieră 49
Tabelul 2.12 Analiza fondului de rulment al „Supraten” S.A. pentru anii 2014 și 2015
prin metoda balanțieră 50
Tabelul 2.13 Analiza ratelor de solvabilitate pe termen lung (managementul datoriei) a
întreprinderii S.A. „Supraten” 51
Tabelul 3.1 Analiz a SWOT a activității S.A.„Supraten„ 62
4
Declarație pe propria răspundere
Subsemnatul (a),_ Racu Alina absolventă a Academiei de Studii Economice din Moldova,
programul de masterat: „Fina nțe și Contabilitatea Firmei” declar pe propria răspundere că teza de
master pe tema: „ PERFORMANȚELE FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII:
APRECIERE ȘI FACTORI DE INFLUENȚĂ ” a fost elaborată de mine și nu a mai fost
prezentată niciodată la un alt p rogram de masterat sau instituție de învățământ superior
din țară sau din străinătate, iar exemplarul prezentat și înregistrat la catedră corespunde
integral cu varianta electronică plasată în sistemul Anti -plagiat.
De asemenea, dec lar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din Internet, sunt
indicate cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
– Fragmentele de text sunt reproduse întocmai și sunt scrise în ghilimele, deținând
referința precisă a s ursei;
– Redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conține referința precisă;
– Rezumarea ideilor altor autori conține referința precisă a originalului.
________________________
Numele Prenumele
________________________
Semnătur a
____________
____________
Data
5
Lista abrevierilor
EM – multiplicatorul capitalului
Dc – datorii curente
DTL – datorii pe termen lung
CV- costul vânzărilor
CP – capital propriu
Cperm – capital permanent
CIF – coeficientul de dependență financiar ă
Mil. – milioane
PB –produsul intern brut
p.p – puncte procentuale
S.A. – societate pe acțiuni
TA – total active
TP – total pasiv
SWOT – acronimul pentru Strenghts, Weaknesses, Opportunities and Threats
UE – Uniunea Europeană
VV- venitul din vânzări
6
INTRODUCERE
Actualitatea temei investigate. Piața ca mecanism de reglare a funcționării
întreprinderii, are un impact decisiv, complex și permanent în luarea deciziilor de conducerile
acestora privind opțiunile referitoare la alocarea resurse lor, dimensiunea alocării, eficiența
utilizării acestora în vederea asigurării nivelului de performanță și viabilitate. Contextul actual al
economiei naționale și globale relevă o tendință ascendentă privind identificarea întreprin derilor
performante. Resp ectiv, performanța și evaluarea acesteia devin, în prezent, punctul de vârf a
strategiilor întreprinderii, acționarilor și potențialilor investitori. Ca instrumente de apreciere a
performanței avem indicatorii. Se consideră insuficientă aplicarea, în evalu area performanței,
doar a unui singur indicator pentru estimarea performanței unei întreprinderii din cauza
complexității fenomenelor și proceselor economice.
Analiza poziției fi nanciare a entității economice prevede studiul aprofundat în
identificarea fa ctorilor și cauzelor, care au avut o influență negativă asupra deciziei financiare,
motiv pentru care sa planificat inde ntificarea măsurilor de îmbunătățire a acesteia.
Actualitatea prezentului studiu se justifică prin aceea că performanța financiară este sursa
progresului oricărei întreprinderi, iar înțelegerea multiplelor valențe ale acestui concept și a
factorilor care contribuie la sporirea performanței este de o deosebită importanță. Întreprinderea
este exact ca un organism viu, iar analiza acesteia tre buie e fectuată luând în calcul întreg
sistemul . Prin aceasta și se justifică relevanța studiului performanței.
Scopul de bază a lucrării s -a pus de a fi contu rată și argumentă majorarea performanței
financiare prin prisma diagnosticului potențialului econ omico -financiar al întreprinderii ceea ce
va permite fundamentarea deciziilor strategice în cadrul entităților economice și va garanta
realizarea obiectivelor furnizorilor de capital.
În conformitate cu scopul propus în lucrare se urmărește abordarea și re alizarea
următoarelor obiective:
– cercetarea contextului de apariție și dezvoltare a performanței financiare,
dimensionarea stadiului actual de cunoaștere printr -o abordare evolutivă și
transdisciplinară;
– justificarea și sistematizarea indicatorilor utiliza ți în diagnosticarea performanței
entității economice, care ar permite de a recunoaște forțele -cheie de perfecționare a
activității întreprinderii;
– analiza factorilor de influență asupra evoluției performanței financiare;
– elaborarea recomandărilor de menți nere și perfecționare a performanței financiare a
entității economice;
7
– realizarea aprobării punctelor de vedere privind diagnosticul potențialului entității cu
scopul eficientizării performanței financiare pe exemplul entității: „Supraten” S.A.
Obiectul de cercetarea tezei de master este analiza performanței financiare a
întreprinderilor, și anume a Societății pe Acțiuni „ Supraten ”.
Suportul informațional al lucrării a fost asigurat de datele financiare oficiale ale S.A.
„ Supraten”, ale Biroului N aționa de Statistică, Comisiei Naționale a Pieții Financiare, pentru
perioada 2 012-2016, dar și inclusiv evaluarea și analizele proprii ale autorului.
Suportul teoretico -științific și metodologic al tezei. Baza teoretică este fundamentată
pe o abordare s istemică a studierii conceptelor și a situației domeniilor analizate. Cercetările
efectuate se bazează pe studierea investigațiilor în domeniul vizat, rezultatele fundamentale ale
analizei cu privire la perfomanța financiară a entității economice.
Importa nța și suportul de bază al prezentei lucrări se axează pe o multitudine de lucrări
științifice din domeniul economic cu ajutorul cărora am tratat tema pusă în vizor. S -a apelat la o
gamă largă de surse bibliografice sub formă de documente, acte normative ș i alte publicații de
specialitate. În teză au fost utilizate și metode specific e de evaluare economică ca: statistico –
economice prin aplicarea metodei comparațiilor economice, metodei grafice, de grupare, metoda
formării tabelelor analitice.
Problema știi nțifică importantă soluționată rezidă în demonstrarea nevoii de evaluare a
a performanței întreprinderii , evaluarea potențialului și stabilirea unui an samblu de indicatori în
vederea argumentării deciziilor manageriale, fapt ce va contribui la analiza compl etă a
potențialului entității și stării ei financiare și la eficientizarea managementului.
Valoarea aplicativă a tezei rezidă în faptul că, în urma diagnosticul economic al entității
economice studiate s -au prezentat măsuri de perfecționarea a rezultatelo r obținute din calculul
indicatorilor de performanță. Modalitățile de optimizare propuse pot fi utilizate de companie
pentru creșterea poziției financiare a ei.
Structura lucrării. Teza este conținută din Introducere, trei capitole structurizate,
concluzi i și recomandări prezentate la finanul lucrării, lista surselor bibliografice și anexe.
În „ Introducere ” autorul argumentează actualitatea temei de cercetare, importanță și
gradul de studiere a temei, se formulează scopul și obiectivele lucrării, mențion ează problema
științifică soluționată și se prezintă sumarul compartimentelor lucrării.
Primul capitol „Abordări clasice și moderne privind performanța financiară a
întreprinderii ” este dedicat să prezinte și să caracterizeze performanța financiară a înt reprinderii
– ca formă de gestionare a întreprinderii; să abordeze conceptual noțiunea de performanță și
8
potențialul economico -financiar al întreprinderii; să elucideze rolul performanței în eficientizarea
managementului și detectarea factorilor de influen ță.
Capitolul II „Evaluarea performanței financiare a întreprinderii (în baza rapoartelor
financiare S.A. „Supraten ”)”debutează cu indicatori generalizatori care se propun spre analiză
cu scopul aprecierii capacității entității și stabilirea unor diagnoze – care ar permite depistarea
factorilor de influență negativă sau pozitivă asupra activității întreprinderii. Cu acest scop,
cercetare din acest capitol este orientată spre analiza potențialului economico -financiar al
entității „Supraten” S.A. distingându -se și subliniindu -se starea actuală a potențialului
companiei, tendințele în evoluția acestuia, factorii care ar fi putut influența asupra mărimii și
dinamicii diferitor indicatori analizați.
În orice analiza a potențialului entității și stabilității finan ciare se urmărește detectarea
factorilor și cauzelor ce au determinat modificări ale indicatorului rezultativ doar printre factorii
din modelul analitic, autorul, în prezentul capitol se orientează în comentarea necesității unui
studiu aprofundat al factor ilor, motivând această necesitate prin faptul că doar prin cunoașterea
factorilor primari care au determinat înregistrarea unui anumit rezultat, ar putea influența asupra
unui anumit indicator în scopul perfecționării acestuia și îmbunătățirii stării gener ale a activității
întreprinderii. Respectiv, la finele cercetării acestui capitol, autorul propune măsuri de
normalizare a situației întreprinderii în dependență de situațiile nefavorabile în care se află.
Capitolul III „Eficientizarea activității în veder ea creșterii performanțelor
întreprinderii ”, autorul a expus măsuri de optimizare a activității entității economice în scopul
creșterii potențial ului economic al întreprinderii , plus s -a efectuat matricea Swot, delimitând
punctele forte și slabe a entități i vizate.
În Concluzii generale și recomandări autorul sintetizează principalele rezultate ale
cercetării și se propun recomandări ce vin să completeze gradul de soluționare a problemei
studiate.
Cuvinte -cheie: entitate, management, potențial, performanță financiară, instrumente,
evaluarea performanței financiare, gestiune eficientă.
9
Capitolul I: ASPECTE TEORETICE A PERFORMANȚEI
ECONOMICO – FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII
1.1.Conceptul de perfo rmanță financiară și conținutul său economic
Componența fundament ală a evoluției economice este întreprinderea, iar obiectivul
esențial al acesteia este performanța financiară
Termenul ,,performanță” este de origine latină, unde performare presupune a da în
întregime formă unui lucru. Semnificația actuală provine din l imba engleză, unde verbul to
perform reprezintă a realiza un lucru cu regularitate, în baza unor metode stabilite.1
„Așadar, există, în teoria economică, o multitudine de păreri în ceea ce privește definirea
conceptului de performanță a întreprinderii, ast fel că nu există o definiție general acceptată în
acest sens. Prin urmare, unii economiști abordează performanța din perspectiva obiectivelor
urmărite de întreprindere, referindu -se la gradul de atingere al acestora, alții o privesc ca și
măsură a valorii create de întreprindere, în timp ce o ultimă categorie consideră performanța în
termen ii de productivitate și eficacitate a activității întreprinderii. ”2
„O primă categorie de cercetători definesc performanța prin prisma obiectivelor
întreprinderii. Astfel , pornind de la viziunea asupra firmei ca și „grup de persoane care derulează
activități comune orientate spre realizarea unui sau unor obiective” R. Tannenbaum și H. Shimdt
consideră că performanța reprezintă „gradul în care o organizație, ca un sistem so cial, cu anumite
resurse și mijloace, își realizează obiectivele”.3
În această accepțiune, performanța implică analizarea ei în raport cu scopul urmărit,
necesitând existența unor referințe (interne sau externe) față de care să se facă raportarea.
Această primă apreciere a performanței este însă încărcată de subiectivitate, întrucât depi nde în
totalitate de obiective urmărite de întreprindere .
O definiție similară propun și G. Lavalette și M. Niculescu, arătând că performanța
întreprinderii urmărește „real izarea obiectivelor organizaționale indiferent de natura și varietatea
lor”. Astfel, performanța, în opinia lor, depinde doar de gradul de îndeplinire al obiectivelor, fără
a se ține cont de specificul fiecărei întreprinderi. Totuși, revenind asupra semnif icației noțiunii de
performanță, aceiași autori o descriu ca fiind „o stare de competitivitate a întreprinderii, atinsă
printr -un nivel de eficacitate și eficiență care îi asigură o prezență durabilă pe piață”.4
1 BERNARD Colasse, Encyclopédie de comptabilité, contrôle de gestion et audit Relié – 2000, IS BN 978-
2717839876
2 BABII L., Trusevici A. Micro -, macroeconomie: teorii și aplicații. Chișinău: FEP “Baștina -RADOG”, 2004. 191 p.
ISBN: 9975 -9544 -4-8
3 Tannenbaum, R., Shimdt, H., How to choose a leadership pattern , Harvard Business Review, 2009, p.133.
4 Lavalette G., Niculescu M., Les strategies de croissance, Editura d’Organization, Paris , 1999, p.228.
10
Prin urmare, conform acestei ultime definiț ii, performanța unei înt reprinderi este
rezultantul eficienței și eficacității activităților desfășurate de aceasta.
Definiția propusă de A. Bourguignon asupra performanței este aplicabilă atât la nivelul
unei întreprinderi, cât și la nivel individual: „es te performant acela care își atinge obiectivele”.5
Considerăm că această definiție, pe cât de simplă este, pe atât de ambiguu și incomplet definește
conceptul de performanță. A îndeplini obiectivele nu înseamnă întotdeauna a fi performant
întrucât obiectiv ele pot fi atinse și cu prețul sacrificării anumitor factori implicați în atingerea lor
(de exemplu, creșterea cotei de piață poate fi obținută prin scăderea prețului produselor ca
urmare a utilizării unor materii prime de calitate inferioară, sau, îmbunăt ățirea rezultatelor
financiare poate fi realizată prin scăderea salariilor angajaților).
Pornind de la această definiție, A. Bourguinon „subliniază faptul că este necesar a se
stabili modul de măsurare a performanțelor unei întreprinderi, ale unei activită ți, ale unui produs
sau ale unui individ. În acest sens, optica financiară asupra măsurării performanței poate
reprezenta o soluție, însă aceasta nu este și suficientă pentru a aprecia în mod pertinent
performanța unei întreprinderi. De aceea, considerăm o portună luarea în considerare nu numai a
factorilor cuantificabili monetar în aprecierea performanței întreprinderii, ci și a unor factori de
ordin non -financiar, imposibil de cuantificat monetar, al căror efect agregat reflectă performanța
într-o măsură m ai bună. ”6
O abordare mai precisă, la nivel microeconomic, caracterizează performanța ca fiind o
stare de competitivitate a entității economice, atinsă printr -un nivel de productivitate și
eficacitate care -i asigură o prezență durabilă pe piață (Niculescu și Lavalette, 1999, 256). Cei doi
autori echivalează deci termenul de performanță cu cel de competitivitate, cel de -al doilea fiind
mai des utilizat în ultima perioadă. Performanța poate fi considerată ca fiind un rezultat deosebit
obținut în domeniul mana gementului, cel ui economic și comercial etc. ce implică eficiența,
eficacitatea și competitivitatea companiilor și comportamentele lor procesuale și structurale
(Verboncu și Zalman, 2005, 63).
Performanța în întreprindere reprezintă ceea ce contribuie la a meliorarea cuplului cost –
valoare, și nu doar ceea ce contribuie la diminuarea costului sau la creșterea valorii. O
întreprindere poate crea două tipuri de valori: o valoare externă și o valoarea internă:7
5 GHEORGHIU A. Analiza economico – financiară la nivel microeconomic . București: Economica, 2004. 320 p.
ISBN 973 -709-029-2.
6 Bourguignon, A., Perform ance et controle de gestion , Encyclopedie de Comptabilite, 2000, p.934.
7 MOCAN M. s.a. Viziune moderna asupra elementelor de management, comunicare și logistica în organizații ,
Editura Brumar, Timisoara, 2008, ISBN 978 -973-602-401-6.
11
1. Valoarea externa presupune că întreprinderea ar e o valoare de piață mai mare decăt
valoarea contabilă a activelor pe care le deține. Diferența între valoarea de piață a unui activ și
valoarea sa contabilă este dată de creșterea prețurilor activelor respective pe piață, creștere care
nu poate fi influen țată de deciziile interne din cadrul întreprinderii, ci de condițiile specifice
pieței.
2. Valoarea internă pre supune că intreprinderea creează valoarea adaugată economică,
deci o valoarea netă pozitivă după remunerarea tuturor factorilor de producție, in cluzând aici și
costul capitalurilor proprii.8
Ca principal indicator pentru măsurarea performanței financiare a întreprinderii este
considerat rezultatul contabil. Modalitatea de calcul este orien tată spre trecut, respectiv rezultatul
contabil servind ca bază a evaluării rezultatelor obținute în urma desfășurării unui proces, în
decursul unei perioade precedente de timp.
Evaluarea rezultatului contabil este aplicativ atât pentru măsurarea performanței
întreprinderii, cât și pentru alte direcții :
– ghid al politicii de dividend ș i de acumulare ;
– mijloc de predicție a rezultatelor viitoare, cu scopul de a lua decizii de învestire sau
dezinvestire;
– evaluarea capacității managementului de a conduce întreprinderea;
– posibilitatea evaluării deciziilor luate de a lte grupuri ce depind de întreprinderea în cauză;
– instrument managerial într -o serie de domenii din interior sau din afara întreprinderii
(credibiliatea în fața organismelor de credit, reglementarea prețurilor în condiții de
monopol).9
În actualul stadiu de dezvoltare a economiei mondiale se consideră de o importanță
majoră remarca lui Alazard și Separi , care susțin e că performanța obligă adoptarea unei viziuni
globale a interdependențelor dintre parametrii interni și externi, cantitativi și calitativi, te hnici și
umani, fizici și financiari ai gestiunii ajungându -se astfel la ceea ce azi numim performanță
globală.
Această performanță globală include aspectele economice, sociale și de mediu iar, într -un
astfel de context, eficacitatea și eficiența primesc noi dimensiuni, atât cantitative, cât și calitative.
Pentru Reynaud (2003) și Baret (2006) performanța globală reprezintă agregarea performanțelor
economice, sociale și de mediu (vezi Anexa 1), iar Germain și Trebucq consideră că performanța
8 MĂRGULESCU, D., (19 94), „ Analiza economico -financiară a societăților comerciale, metode și tehnici , Editura
Tribina Economică, București. ISBN 973 -582-166-7.
9 Ristea M., Dumitru C. (2002), „ Contabilitate financiară , Editura Mărgăritar, București.
12
globală se fo rmează prin reuniunea performanței financiare, performanței sociale și a
performanței societale.10
În prezent în contextul dezvoltării durabile nu putem vorbi decât de performanța globală
care reunește cei trei piloni ai termenului de dezvoltare durabilă ș i anume: dezvoltarea
economică, dezvoltarea socială și protecția mediului, prin intermediul dimensiunilor aferente.
Performanța poate avea 3 semnificații: succes, rezultatul acțiunii și acțiune. Succesul la
rândul său reprezintă nimic altceva decât reușita unei afaceri, care constă în mai multe stări
favorabile, fiind complicat de a găsi un singur rezultat pentru definirea succesului. Rezultatul
acțiunii reprezintă valoarea obținută a unei acțiuni. Iar cea de a treia semnificație, reflectă
performanța nu do ar ca rezultatul măsurat al unei acțiuni ci întregul proces de formare a
performanței.
Performanța unei întreprinderi poate fi analizată cu ajutorul situațiilor financiare.
Respectiv, putem susține că o întreprindere este performantă dacă este rentabilă (c apacitatea de a
obține profit), dacă este lichidă (disponibilitatea de a -și plăti la scadență datoriile pe termen
scurt) și dacă este solvabilă (capacitatea de a -și achita datoriile pe termen lung). După modul în
care se realizează comparația între efecte și eforturi, în analiza rentabilității, ca indicatori de
performanță, se utilizează 2 serii de indicatori de evaluare: unii care se exprimă în mărimi
absolute și alții care se exprimă în mărimi relative.
O inportanță majoră o are poziția financiară a într eprinderii, care relevă ansamblul
activelor și capitalurilor asupra cărora întreprinderile își exercită controlul. Ca factori principali
ai poziției financiare avem:
– activele întreprinderii;
– structura financiară;
– lichiditatea, solvabilitatea întreprinderi i;
– flexibilitatea și adaptabilitatea la schimbările mediului economic.
Activele , care pot fi: circulante și imobilizate (mărci, licențe, know -how), reflectă
capacitatea pentru dezvoltarea de fluxuri financiare din utilizarea lor.
Structura financiară este primordială pentru determinarea și implementarea strategiilor și
politicilor de dezvoltare ale întreprinderii .
Lichiditatea și solvabilitatea întreprinderii – întreprinderea dinamizează în mediul unui
circuit care -i oferă posibilitatea producererii de mă rfuri și transformarea acestora în numerar.
10 Bekeris R. The impact of macroeconomic indicators upon SME’s profitability . În: Ekonomika 2012 Vol. 91(3),
p.117 -128, ISSN 1392 -1258.
13
Lichiditatea este capacitatea întreprinderii de a transforma bani în activele de care dispun,
respectiv mobilizarea activelor prin transformarea lor in bani, in scopul asigurarii unui circuit
normal al fondurilor si realizarea unei activitati eficiente.
Solvabilitatea este posibilitatea întreprinderii de a restitui la scadență datoriile.
Flexibilitatea și adaptabilitatea la schimbările mediului economic reflectă posibilitatea
întreprinderii de a ține piept schimbă rilor ce apar în mediul economic , ca de exemplu:11
– recesiune sau avânt economic;
– modificarea condițiilor pe piețele externe;
– modificarea tehnologiilor.
Însuși poziția financiară, de facto, nu poate rezolva problemele întreprinderii deoarece,
performanțel e sau rezultatele se obține din utilizarea eficientă a capitalurilor și patrimoniului
existent.
Dacă e să vorbim de documentele necesare pentru analiza poziției și a performanțelor
întreprinderii se utilizează:
– bilanțul contabil;
– contul de profit și pier dere;
– notele explicative.
Interpretarea financiară a contului de profit și pierdere include o serie de operații
economice și financiare, care sunt reflectate în documentele contabile de sinteză sub forma
fluxurilor și stocurilor.
Respectiv, dacă bilanțul c ontabil reflectă starea patrimonială la încheierea exercițiului
financiar, contul de profit și pierdere reprezintă, în majoritatea cazurilor, cum s -a ajuns la această
stare .
Fluxurile la rândul său au o influență spontană asupra rezultatului, pe când ce st ocurile
reflectă un impact variabil în timp asupra echilibrului financiar din candrul întreprinderii .
Veniturile, la rândul lor, reprezi ntă avantaje economice în derularea mecanismului
financiar ce au ca rezultat majorarea capitalurilor proprii diferită de cea care provine din
contribuțiile proprietarilor capitalului. Veniturile pot îmbrăca următoarele forme:
Creșteri de activ: lichidități , servicii, creanțe, bunuri, obținute în schimbul bunurilor și
serviciilor pe care le furnizează întreprinderea.
Diminuarea datoriilor: din bunurile și serviciile furnizate de întreprindere pentru
acoperirea unui împrumut.
11 Mărgulescu, D., (1994), „ Analiza economico -financiară a societăților comerciale, metode și tehnici, Editura
Tribina Economică, București. ISBN 97 3-582-166-7.
14
Cheltuielile reprezintă diminuare a avantajelor economice ca urmare a reducerii
capitalurilor proprii diferite de cea care survine din repartizările în favoarea proprietarilor de
capital (dividende, restituiri de capital etc). Formele în care se prezintă cheltuielile sunt:
– Diminuări sau ie șiri de valoare a activelor (mărfuri, amortizare).
– Creșteri de datorii (impozite, salarii, furnizori ș.a).
Analiza performanțelor economico -financiare ale întreprinderii ia ca sursă prioritară de
informații, contul de profit și pierdere și se focalizează p e procesul formării rezultatului
întreprinderii, și anume pe studierea structurii lui, ținându -se cont de coerența dintre elementele
constitutive și factorii care influențează asupra nivelului acestor performanțe. Rezultatul
favorabil sau nefavorabil (prof it sau pierdere), ca expresie a ajustărilor parțiale sau globale între
diferite tipuri de venituri și cheltuieli generate de complexitatea acțiunilor economice și
financiare care au loc în întrep rindere, pe durata unui anumit orizont temporar, este redat d e
contul de profit și pierdere. 12
Fluxurile economice sunt generate de activitatea ordinară care este organizată pe trei
domenii de activitate:
Activitatea de exploatare, aceasta reprezintă activitatea de bază care prevede formarea
profitului întreprinderi i din sectoarele industrial, comercial și prestări de servicii.
Activitatea financiară privind participațiile la capitalul altor societăți (participare
strategică 20 – 40%, participare de control >40%).13
Activitatea excepțională (extraordinară), acest tip de activitate cuprinde ansamblul
operațiunilor de gestiune și de capital, acestea nu sunt legate de activitatea normală/curentă a
întreprinderii.
Fiecare din activitățile menționate anterior și rezultatele lor își găsesc reflectarea în contul
de profit și pierdere. La rândul său acesta din urma, permite calculul unor solduri de acumulări
bănești potențiale care sunt destinate să îndeplinească o anumită funcție de remunerare a
factorilor de producție și de finanțare a activității viitoare.
1.2. Metodologia e valuării performanțe i finaciare
Pentru că – performanța reflectă totalitatea etapelor logice elementare ale acțiunii, de la
intenție la rezultat (Lebas, 1995) nu este posibilă separarea rezultatului, în special performanța
obținută, de instrumentele și t ipurile de activități prin care aceasta s -a realizat, obiectivele
12 Anal iza performanțelor economico -financiare ale întreprinderilor ,sursa: [online]. [Citat: 25.02.2017]. Disponibil:
http://www.gorjeanul.ro/societate/analiza -performantelor -economico -financiare -ale-intreprinderilor -pe-intelesul -tut
uror#.WLGNVG -LSM –
13 Analiza poziției financiară și performanțelor întreprinderii [ online]. [Citat 24.02.2017]. Disponibil: http://conspe
cte. com/Finantele -Intreprinderii/analiza -pozitiei -financiara -si-performantelor -intreprinderii.html
15
stabilite să fie atinse, pentru un rezultat nu se obține de unul sigur. Mai mult decât atât, Dacă nu
poți măsura, nu poți controla. Dacă nu poți controla, nu poți gestiona. Dacă nu poți ges tiona, nu
poți îmbunătăți și nu poți fi performant. (Kuegen & Krahn, 1999, citați de Albu& Albu).
Dimensiunea pe care termenul performanță a luat -o prin folosirea ei în toate domeniile
economicului a stabilit evidențierea unui concept nou, și anume, cel de management al
performanței, concept care reprezintă abordarea performanței ca fiind preocuparea primoriadală
a managementului entității economice. Toate entitățile economice tind spre performanță, iar în
acestă ipostază managementul performanței a devenit un instrument atât util cât și inevitabil
fiindcă este nevoie ca performan ța să nu fie doar urmărită, ci ș i gestionată, nefiind posibilă
discuția despre performanță fără un management adecvat, iar în aceste circumstanțe evaluarea
performanței este un elem ent cheie pentru managementul performanței.14
Instrumentele stabilite pentru a evalua performanțele sunt indicatorii. Aceștia sunt
utilizați de întreprindere pentru a măsura, raporta și îmbunătăți performanța entității. Performața
nu este posibilă de a fi e valuată în baza unui singur indicator, pentru a determina complexitatea
fenomenelor și proceselor economice este nevoie de apelat la sisteme întregi de indicatori.
Pentru vizualizarea unei imagini clare și coerente privind performanța unei entități
econom ice trebuie să utilizăm un sistem complex de indicatori.
„La rândul lor, indicatorii trebuie să includă : obiectivele entității, strategia acesteia,
performanța și eficiența activităților derulate, capacitatea entității de adaptare la cerințele pieței
în care operează. Ca indicatori cheie sau bătuți î n cuie de evaluarea a performanței nu sunt,
deoarece există foarte multe abordări și interpretări făcute de cercetători .
O evaluare bine punctată a per formanței întreprinderii se reflectă printr -un sistem
multidimensional echilibrat, care să includă atât indicatori financiari cât și indicatori non –
financiari cu scopul diminuării limitelor celor două categorii de indicatori. Și aici avem divizarea
propusă de Ma rr (2004) , care se regăsește în fig ura 1.
14 MIRONIUC, M. Analiza economico -financiara : performanta, pozitie financiara, risc , 2009, Editura: Editura
Universitatii A l. I. Cuza, ISBN 9789737034168.
16
Figura 1.1. Procesul măsurării performanței
Sursa: Elaborată de autor în baza definiției prezentate de Marr
Performanța rămâne concept ul contestat în continuă evoluție. Pe parcursul acestui
subcapitol am reușit să constatăm că conceptul de performanță se potrive ște la un număr infinit
de definiții, multe dintre acestea se referă la contexte specifice sau perspective funcționale.
Respectiv, a se determina un aspect sau două care strict determină atingerea pragului de
performanță este dificil ă, deoarece trebuie să ținem cont de ansamblul activităților ce se
derulează într -o entitate și de interesele diferite ale celor implicați. Dese ori, obiectivele
întreprinderilor sunt foarte vagi, schimbătoare, controversate și, uneori, contradictorii.
În aceste condiții, perf ormanța este un fenomen subiectiv și cu multe rezervări. În ceea ce
privește o entitate economică numeroase părți sociale pot afecta sau sunt afectate de activitățile
derulate de respectiva entitate, tocmai din acest motiv pot exista pe scară largă perspec tive
divergente cu privire la ceea ce constituie performanța.15
Indicatorii aplicați în analiza economică clasică reprezintă informații privind performanța
istorică a companiei, având ca pilon de echilibru, rezultatele și făcându -se abstractizare de costul
capitalului investit. În cele din urmă, este posibil de dedus o disociere între performanța definită
prin acești indicatori și conceptul de creare de valoare.
„ Pe perioada anilor ‘80 și la începutul anilor ‘90 diverși autori au sugerat diferite sisteme
pentru a gestiona performanța entităților economice printre care avem: matricea măsurării
performanței (Keegan et al., 1989), piramida performanței (Lynch & Cross, 1991), matricea de
15 Zimmerman, J. L. (1997). EVA and Divisional Performance Measurement: Capturing Synergies and Other
Issues. Journal of Applied Corporate Finance , 10 (2), 98 -109. Măsurarea
performanței Construirea unui
model de
peerformanță
pentru fiecare
afacere în parte
Culegerea
datelor
Analiza și
interpretarea
datelor Extragerea și
comunicarea
de informații
17
rezultate și determinanți (Fitzgerald et al., 199 1).Toate acestea au deter minat apariția unui
domeniu de cercetare relevant legat de modul în care aceste sisteme de măsurare a performanței
pot fi dezvoltate și îmbunătățite.„16
Conform teoriei financiare, împărțim indicatorii care susțin crearea de valoare pentru
acționari în cinc i categorii și anume:
Tabelul 1.1
Indicatori de evaluare a performan ței financiare
Nr
crt. Categorie de indicatori Indicatori
1. Indicatori ai situa ției patrimoniale
și gestiunii activelor 1. Rata imobilizărilor
2. Rata activelor circulante
3. Patrimoniul net
4. Numărul de rotații a activelor
5. Durata de rotație a activelor
2. Indicatori ai surselor de finanțare 1. Coeficientul de autonomie
2. Coeficientul de îndatorare
3. Rata da autofinanțare a capitalului permanent
4. Rata de îndatorare pe termen lung față de
capitalul permanent
5. Rata solvabilității generale
6. Efectul de pârghie
3. Indicatori ai echilibrului financiar 1. Fondul de rulment
2. Coeficientul lichidității curente
3. Coeficientul lichidității in termediare
4. Coeficientul lichidității absolute
4.
Indicatori ai rentabilității 1. Rentabilitatea comercială
2. Rentabilitatea economică
3. Rentabilitatea financiară
5.
Indicatori ai valorii de piață
1.Valoarea contabila a acțiunii
2.Câștigul pe acțiune
Sursa: elaborate de autor
16 Wagner J. (2007), „Strategic Performance Measurement and C ompensation Systems in the C zech Republic
(Empirical Study ), European Financial and Accounting Journal, No. 3 -4, ISBN: 978 -1-61804 -124-1
18
Indicatori ai situa ției patrimoniale și gestiunii activelor acest tip de indicatori măsoară
eficiența unei companii în realizarea task -urilor zilnice precum și colectarea creanțel or și
managementul inventarului. Mai mult decât atât, indicatorii dați evaluează eficiența gestionării
capitalului și a activelor pe termen lung.
Rotația activelor imobilizate = Cifra de afaceri
Active impobilizate (1)
Rotația activelor imob ilizate, reflectă numărul de rotații efectuate de activele imobilizate
pentru realizarea cifrei de afaceri. Totodată, prin aplicarea acestui indicator este posibilă
evaluarea eficienței managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de
afaceri generate de exploatarea acestora.
Rotația activelor circulante = Cifra de afaceri
Active circulante (2)
Acest indicator caracterizează eficiența cu care sunt folosite activele circulante ale unei
companii.
Rotația activului total = Cifra de afaceri
Total active (3)
Indicatorul dat permite evaluarea în ansamblu a capacității unei companii de a genera
venituri, cu un anumit nivel de active. Un raport scăzut poate indica ineficiență sau de intensitate
relativă a capita lului activității respective.17
Rotația stocurilor = Costul vânzărilor
Stoc mediu; (nr. de ori) (4)
Durata de rotație a stocurilor = Stoc mediu
Cost vinzări* 365 (nr. de zile) (5)
Rotația stocurilor arată de cate ori este sunt v ândute și înlocuite stocurile companiei pe
parcursul unui an, măsurând în acest fel eficiența cu care acestea sunt utilizate.
Evident, o valoare mai mare înseamna o eficiența mai mare, iar o valoare mai mică o eficiență
mai scazută.18
Patrimoniul net , refl ectă valoarea activelor finanțate din contul surselor proprii. Se
apreciază pozitiv când indicatorul dat înregistrează valori crescătoare, denotă că în cadrul
companiei sporește eficiența activității. O diminuare a acestui indicator are o apreciere negativ ă,
deoarece aceasta sporește riscul de pierdere a solvabilității și autonomiei financiare.19
PNET = T Activ – DTL – Dc (6)
17 Analiză fundamentală – Indicatori financiari , [citat:05.04.17 online], disponibil: http ://edufin.asfromania.ro/in
dex.php/abc -ul-investitorului/analize -bursiere/13 -analiza -fundamentala -indicatori -fin an ciari
18 Indicatori de rentabilitate / eficienta a companiilor , [citat:05.04.17 online], disponibil: https://www.tradeville.eu/t
radep edia/indicatori -de-rentabilitate -companii
19 Wagner J. (2007), „Strategic Performance Measurement and Compensation S ystems in the Czech Republic
(Empirical Study)‖, European Financial and Accounting Journal, No. 3 -4 ISBN: 978 -1-61804 -124-1
19
Indicatori ai surselor de finanțare, această clasă de indicatori măsoară capacitatea unei
companii de a -și îndeplini o bligațiile pe termen lung. Ratele de solvabilitate asigură cu informații
necesare despre cantitatea relativă de creanțe din structura capitalului unei companii, precum și
gradul de adecvare al câștigurilor și fluxului de numerar necesare pentru a acoperi c heltuielile cu
dobânzile și alte cheltuieli fixe (cum ar fi leasing sau plăți de închiriere).
Coeficientul de autonomie = Capital propriu
Total Pasiv (7)
Autonomia financiară reflectă raportul dintre datoriile totale și capitalul pro priu, cu cât
indicatorul înregistrează valori mari cu atât solvabilitatea este mai mică.
Coeficientul de atragere a surselor împrumutate (grad de îndatorare) DTL+ D c (8)
Total Pasiv
Nivelul optim a gradului de îndatorare e d e 0,5, o rată mai mare a acestui indicator se
apreciază negativ și se caracterizează prin majorarea activelor procurate din surse străine de
finanțare ceia ce poate determina o reducere a autonomiei întreprinderii și capacității de
autofinanțare.
Un rezul tat mai mic decât nivelul optim, se apreciază pozitiv, determinând o majorare a
capacității de autofinanțare și reducere a necesității de apelare la surse străine de finanțare.
Rata de autofinanțare a capitalului permanent – acest indicator indică capacita tea
entității economice de a se finanța cu surse financiare proprii pentru o perioadă îndelungată.
CACPerm = CP
CP+DTL (9)
Creșterea în dinamică a ratei de autofinanțare a capitalului permanent: se apreciază
pozitiv și se exp lică prin majorarea capacității de autofinanțare a capitalului permanent din
contul capitalului propriu.
Diminuarea în dinamică a ratei de autofinanțare a capitalului permanent: se apreciază
negativ și se caracterizează prin reducerea capacității de auto finanțare a capitalului permanent
din contul capitalului propriu și contractarea surselor străine de finanțare.20
Rata de îndatorare pe termen lung față de capitalul permanent = DTL
CP+DTL (10)
Un nivel înalt al ratei de îndatorare pe termen lung față de capitalul permanent reflectă o
dependență înaltă a entității economice de sursele străine pe termen lung, ceea ce poate
determina o instabilitate financiare. În cazul în care entitatea economică nu ar contracta
credite/împrumuturi pe termen lung, atunci mărimea indicatorului va fi nulă.
20 DĂNILA, A. Performanța financiară a întreprinderii, București : Pro Universitaria, 2014, ISBN 978 -606-14-0877 –
1
20
Reducerea în dinamică a ratei de îndatorare pe termen lung față de capitalul permanent:
se evaluează pozitiv și se caracterizează prin suficiența capitalului propriu de finanțare a
capitalului permanent.
Rata sol vabilității generale = Total Activ
DTL +Dc (11)
Creșterea în dinamică a ratei solvabilității generale: se evaluează pozitiv pentru că se
caracterizează prin majorarea gradului de autofinanțare a entității economice. Reducerea în
dinamică a rat ei solvabilității generale: se apreciază negativ deoarece se caracterizează prin
diminuarea gradului de autofinanțare a entității economice, apelarea crescândă la sursele străine
de finanțare și conduce la diminuarea stabilității financiare.21
Efectul de p îrghie
Efectul de pârghie (EM – equity multiplier) sau Multiplicarea capitalului este un indicator
sintetic care reflectă gradul de utilizare a unor resurse atrase suplimentar ce determină creșterea
rentabilității capitalului propriu.
Efectul de pîrghie se determină ca raportul dintre activele totale și capital. Indicatorul dat
indică în ce măsură utilizarea unor resurse suplimentare generează profit la nivel de întreprindere,
e un indicator de structură care se exprimă în unități de măsur ă absolute.22
100CpAtEp (12)
unde: Ep – efectul de pîrghie,
At – active totale,
Cp – capital propr iu.
Indicatori ai echilibrului financiar, acești indicatori se axează pe fluxurile de numerar
și au ca scop măsurarea capacității unei companii de a -și atinge obligațiile pe termen scurt. Cu
alte cuvinte, lichiditatea măsoară cât de repede activele unei co mpanii pot fi convertite în
numerar.
Lichiditatea curentă = Active circulante
Datorii curente (< 1 an) (13)
Acest indicator reflectă raportul dintre activele circulante și datoriile curente, cu cât acest
indicator înregistrează valori mai m ari cu atât este mai mare capacitatea de a îndeplini obligațiile
pe termen scurt. Mărimea optima: 2 -2,5
Lichiditatea absolută = Numerar (N)
Datorii curente (< 1 an) (14)
21 DRUCKER P. F. Managementul strategic. București: Teora, 2001. 184 p. ISBN 973-20-0056 -2
22 Tabără, N., & Dicu, R. (2007). Indicatori de performanță în contextul reglementărilor. Conferința internațională
“Integrarea Europeană – realități și perspective ” (pp. 367 -374). Gal ați: Editura Didactică și Pedagogică.
21
Lichiditatea a bsolută cuprinde raportul dintre activele circu lante cele mai lichide și
datoriile curente, un coeficient mai mare a acestui indicator reflectă un nivel mai ridicat de
lichiditate. Nivelul optim e: 0,7 -0,8.
Lichiditatea intermediară = N+Ic+Cc
Dc (15)
Acest indicator reflectă cota datoriil or curente ce pot fi achitate prin mobilizarea
numerarului, investițiilor și creanțelor curente.
Un alt indicator de o importanță primordială este și fondul de rulment, acesta reprezintă
partea din capitalul permanent destinată și utilizată pentru finanțar ea activității curente de
exploatare. Tot fondul de rulment reprezintă și depășirea datoriilor pe termen scurt de activele
circulante.
Fond de rulment = Active circulante – Datorii T.S. (16)
Fond de rulment = Capital permanent – Active imobiliza te (17)
Noțiunea de fond de rulment, reiese prin aplicarea în concordanță a lichidității activelor
cu exigibilitatea pasivelor, combinație ce permite aprecierea pe termen scurt a riscului de
nerambursare a datoriilor, a riscului de fali ment. Între activele circulante, ca lichidități potențiale
(obținute prin realizarea stocurilor, încasarea creanțelor și păstrarea de disponibilități) și
exigibilitatea potențială pot exista situațiile următoarele:23
Ac = D c => FR = 0
În această situație solvabilitatea poate fi asigurată pe o perioada mică de timp, echilibrul
fiind destul de fragil, fiind posibilă perturbarea acestuia de orice dereglare în realizarea
creanțelor.
Ac > D c => FR > 0
Un astfel de rezultat înregistrat de companie, reflect ă un excedent de lichiditate pe termen
scurt față de exigibilitatea curentă. Respectiv, întreprinderea are o situație avantajoasă, din punct
de vedere a nivelului lichidității, aceasta fiind în măsură să facă față obligațiilor la scadență.
Ac < D c => FR < 0
Când întreprinderea ajunge să înregistreze un astfel de rezultat, atunci situația devine una
nu într -atât de avantajoasă, deoarece aceasta ajunge în incapacitate ca lichiditățile să acopere
total exigibilitățile potențiale, entitatea având probleme pr ivind echilibrul financiar.
23 BOTNARI N., Nedelcu A. Evaluarea performanței financiare a întreprinderilor prin prisma dimensiunilor de
profitabilitate, rentabilitate și creștere. În: Revista „Economica”, nr. 3 (93) 2015, p. 49 -59. ISNN: 1810 -9136
22
Aprecierea corespunzătoare a semnificației fondului de rulment pentru echilibrul
financiar necesită luarea în considerare a duratei medii a activelor și pasivelor, care în practică
nu sunt egale decât ca excepție :24
– în cazul în care activele circulante se rotesc (deci devin lichide) mai repid decât
datoriile, denotă că întreprinderea este în capacitatea de ași asigura un echilibru financiar.
– dacă activele circulante înregistrează un număr de rotații mai mic decât datoriile curente
(deci timpul de transformare a activelor în lichidități depășește timpul de achitare a datoriilor
curente), menținerea echilibrului financiar necesită un fond de rulment pozitiv și de valoare
ridicată. Rezultă astfel că nu există o relație simplă ș i clară între fondul de rulment și riscul de
faliment al unei entități economice.25
Unele entități respectă cerințele echilibrului financiar cu un fond de rulment negativ, pe
când altele sunt insolvabile în pofida unui fond de rulment pozitiv.
Totodată, su nt întreprinderi care își mențin solvabilitatea cu un fond de rulment scăzut, în
timp ce altele înregistrează probleme financiare în pofida faptului că dispun de un fond de
rulment cu o valoare mai mare.
Respectiv, în procesul de analiză a fondului de ru lment nu e necesară abstracție de la
genul de activitate al entității economice, de la politica de vânzare (în numerar sau în credit), de
la politica de stingere a obligațiilor.
Indicatori ai rentabilității . Această categorie reprezintă o abordare tradiți onală, prin care
se analizează profiturile, având la bază date contabile. În aria indicat orilor de profit, putem avem :
– rentabilității capitalului propriu (ROE);
– rentabilității activelor – (ROA);
– rentabilitatea comercială (ROC);
– profitul pe ac țiune (EPS).
Rentabilitatea capitalului propriu
Indicatorul dat reflectă gradul de utilizare eficientă a capitalului investit de către acționari în
întreprindere. Eficiența managementului întreprinderii.
24 Burlea E. Riscul de faliment – modalități de apreciere in baza bilantului contabil . În: materialele Conferinței
Științifice Internaționale 2011 „Problemele și perspectivele de dezvoltare a potențialului economic și managerial al
Republicii Moldova în c ondițiile de criză”, 21.04.2011, RM, Chișinău, ULIM. p. 107 – 111.
25 Idem, p. 107
23
Rata rentabilității financiare (ROE – Retur n on equity) se determină ca raport între profitul
net și capitalul propriu și oferă informații cu privire la profitul înregistrat pe unitatea de valoare
contabilă a investiției acționarilor în bancă.26
Indicatorul se determină astfel:
100 propriu capitalulnet profitulROE (18)
crește
scade
Figura1.2. Argumentarea dinamicii rentabilității capitalului propiu
Sursa: elaborat de autor
26 BRAN. P, Finantele intreprinderii : gestionarea fenomenului microfinanciar , Editura Economica, București,
ISBN 9789735908874
Diminuarea în dinamică a
cheltuielilor
Ritmul de creștere a
veniturilor este superior
ritmului de creștere a
cheltuielilor
Crește în
dinamică profitul
net
Scade în dinamică mărimea
medie a CP sau crește în
dinamică nivelul datoriilor
Majora rea numărului
de rotații a activ elor
Eficientiz area
vînzărilor
Utilizarea rezervelor
Retragerea capitalul
de la fondatori
Majorarea în dinamică a
veniturilor
Ritmul de scădere a
cheltuielilor e superio r
ritmului de de scădere a
veniturilor
Rentabilitatea
Capitalului Propriu
Scade în dinamică
profitul net
Crește în dinamică mărimea
medie a CP sau crește în
dinamică nivelul datoriilor
Diminuarea nu mărului
de rotații a activ elor
Scăderea eficienței
vînzărilor
Noi aporturi de la
fondatori
Emisiuni supl imen tare
Diminuare venit
Majorare cheltuieli
24
În figura de mai sus avem reflectate cauzele ce determină reducerea sau majorarea în
dinamică a rentabilității capitalului propriu. O ma jorare a rentabilității capitalului în dinamică nu
permanent poate fi apreciată pozitiv, deoarece această majorare poate fi înregistrată artificial, ca
urmare a diminuării mărimii medii a capitalului. Rezultatele de acest gen sunt generate de o
posibilă re tragere a capitalului de către fondatori, folosirea rezervelor pe ntru plata dividentelor.
Astfel, dacă se ține cont de faptul că capitalul retras și valoarea dividendelor achitate sau
obținut pe perioada activității întreprinderii și au condus și aceste s urse de finanțare la
dobândirea rentabilității, respectiv, nu este real rezultatul obținut al rentabilității, adică acesta ar
conține influența mascată a capitalului retras din circuitul entității.27
O reducere în dinamică a rentabilității capitalului propr iu, în mare parte a cazurilor din
punct de verede a limitelor stabilite a acestui indicator, va fi evaluat ca fiind negativ. Aici avem o
excepție, și anume când reducerea este cauzată de majorarea mărimii medii a capitalului. Un
exemplu ar fi, la sfârșit d e an întreprinderea acceptă un aport la capitalul social, a unui fondator,
sigur că mărimea rentabilității va în registra o diminuare.
În concluzie, trebuie de specificat faptul indiferent de calculul efectuat a indicatorilor de
rentabilitate, rezultatul n u trebuie interpretare doar din punct de vedere matematic, este nevoie de
a fi apreciat însuși rezultatul printr -o analiză aprofundată pentru a putea delimita factorii ce au
determinat la obținerea rezultatului dat.
Rentabilitatea activelor (ROA)
Acest in dicatorul reflectă capacitatea managementului întreprinderii de a utiliza eficient
resursele acesteia în scopul maximizării profitului. Rentabilitatea activelor reflectă cel mai bine
eficiența muncii managerilor și eficiența gestionării resurselor în cadr ul companiei.
Indicatorul se determină astfel:
100 activenet profitROA (19)
Indicatorul dat oferă aprecierea generală a profitabilității b ancare. În țările cu un nivel înalt
de dezvoltate mărimea acestei rate este de 0,5 -1%. Întreprinderile de dimensiuni foarte mari
înregistrează rate mici.
Abordând semnificația acestuia, atunci :
– un trend în scădere arată că întreprinderea este î n dificultate;
– un trend în creștere este expresia unor rezultate pozitive, dar poate fi și expresia unui risc
excesiv de către companie.
27 Tabără, N., & Dicu, R. (2007). Indicatori de performanță în contextul reglementărilor. Conferința internațională
“Integrarea Europeană – realități și perspective ” (pp. 367 -374). Galați: Editura Didactică și Pedagogică.
25
Între ROE și ROA există următoarea relație:
(20)
Din a cest raport se poate concluziona faptul că în cazul în care întreprinderea obține un
ROA scăzut ea poate obține un ROE mare utilizând la maxim resursele atrase și utilizarea la
minim a capitalului propriu.
Figura 1.3. Argumentarea dinamicii rentabilității activelor
Sursa: elaborat de autor
Factorii ce determină creștere în dinamică nivelul profitului până la impozitare sunt: 28
– Majorarea în dinamică a veniturilor;
– Diminuarea în dinamică a cheltuielilor;
– Ritmul de creștere a veniturilor este superior ritmului de creștere a cheltuielilor;
– Ritmul de scădere a cheltuielilor este superior ritmului de scădere a veniturilor.
Scăderea în dinamică a valorii medii a activelor este influențată de:
– Vânzarea activelor ce nu aduc avantaje economice întreprinderii;
– Stingerea obligațiil or urgente.
Majorarea numărului de rotații a activelor e determinată de :
– Eficientizarea vânzărilor.
28 MIRONIUC, M. Analiza economico -financiara : performanta, pozitie financiara, ri sc, 2009, Editura: Editura
Universitatii Al. I. Cuza, ISBN 9789737034168.
Crește
Creștere în
dinamică nivelul
profitului până la
impozitare
Scăderea în
dinamică a
valorii medii a
activelor
Majorarea
numărului de
rotații a activelor ROA Scade
Scade în
dinamică nivelul
profitului până la
impozitare
Creșterea în
dinamică a
valorii medii a
activelor
Diminuarea
numărului de
rotații a activelor
100 100 GI ROApropriu capitalactiveROA ROE
26
Factorii ce determină scăderea în dinamică nivelul profitului până la impozitare sunt:
– Diminuarea în dinamică a veniturilor;
– Majorarea în dinamică a chelt uielilor;
– Ritmul de scădere a veniturilor este superior ritmului de creștere a cheltuielilor;
– Ritmul de creștere a cheltuielilor este superior ritmului de scădere a veniturilor.
Creșterea în dinamică a valorii medii a activelor este influențată de:
– Procur area activelor (mijloace fixe, stocuri);
– Contractarea împrumuturilor/creditelor..
Diminuarea numărului de rotații a activelor e determinată de :
– Scăderea eficienței vânzărilor.
Factorii analizați denotă faptul că o majorare a rentabilității activelor între prinderii este
apreciată pozitiv, când e determinată de creșterea profitului și vînzărilor care reflectă o sporire a
numărului de rotații a activelor.
Nu poate fi apreciată rentabil creșterea acestui indicator, determinată din contul mărimii
medii a active lor.
Astfel, la analiză rentabilității activelor este nevoie de a se analiza nu doar rezultatul
acestuia din punct de vedere procentual, ci și analiza factorială și a se determina factorii de
influență, cu toate că factorii mascați de după un nivel satisf ăcător, spre exemplu, și în dinamică
pozitivă a rentabilității p ot fi unii cu totul neașteptați, iar odată ce nu vor fi detectați,
întreprinderea nu va fi capabilă ca să îi influențeze.
În concluzie putem afirma că este obsolut inevitabilă analiza acestui indicator, cu
detectarea factorilor și altor cauze ce au determinat un anumit nivel obținut a rentabilității,
deoarece rezultatul nu întotodeauna spune totul.
O micșorare a rentabilității activelor, poate fi determinată de o reducere a volumului în
dinami că a vânzărilor și a profitului și inclusiv majorarea medie a activelor.
Rentabilitatea veniturilor din vânzări (comercială) – reflectă capacitatea întreprinderii
de a obține profit din vânzarea produselor, mărfurilor și prestarea serviciilor.
Rv = PB
VV*100% (21)
27
Figura1.4. Argumentarea dinamicii rentabilității vânzărilor
Sursa: elaborat de autor
Rentabilitatea vînzărilor este sensibilă la modificările determinate de cantitatea vândută,
diversitatea vânzărilor, prețului, normelor de chel tuieli, ceia ce va determina modificarea în
dinamică a nivelului indicatorului analizat, iar că dinamica: pozitivă sau negativă a rentabilității
va depinde deja de cât de rațională a fost decizia privind influențarea asupra u nui anumit factor
de influență.
Factorii de influență rezultatul: ritmul de creștere al venitului din vânzări depășește ritmul
de creștere a costului vânzărilor sunt:
– Creșterea volumului vânzărilor;
– Modificarea sortimentului vânzărilor;
Ritmul de scădere a costului vânzărilor depășeșt e ritmul de scădere al venitului din vânzări e
influențat de :
– Creșterea volumului vânzărilor;
– Modificarea structurii sortimentului vânzărilor.
VV se majorează, CV se diminuează , determinat de:
– Creșterea prețurilor;
– Modificarea sortimentului vânzărilor;
– Modificarea normelor cheltuielilor.
Factorii de influență rezultatul: ritmul de creștere al costului vânzărilor depășește ritmul de
creștere al veniturilor din vânzări sunt:
– Creșterea costului datorat inflaței depășește creșterea VV; Crește
Ritmul de
creștere a VV
depășește ritmul
de creștere a CV
Ritmul de scădere
a CV depășește
ritmul de scădere
al VV
VV se
majorează, CV
se diminuează Rvv Scade
Ritmul de creștere
a cV depășește
ritmul de creștere
a VV
Ritmul de scădere
a VV depășește
ritmul de scădere
al CV
VV se
diminuează, CV
se majorează
28
– Scăderea preț urilor ;
– Modificarea structurii sortimentului vânzărilor;
– Creșterea normelor de cheltuieli.
Ritmul de scădere a l venitului din vânzări depășește ritmul de scădere al costului vânzărilor e
influențat de :
– Reducerea volumului vânzărilor .
CV se majorează, V V se diminuea ză, determinat de:
– Scăderea prețurilor;
– Modificarea structurii sortimentului vânzărilor;
– Creșterea normelor de cheltuieli.
În figura de mai sus sau propus modalități și posibilități de luare a deciziilor pentru
majorarea sau ameliorarea nivelului indicator ului studiat. În cazul în care entitatea înregistrează
o scădere a rentabilității vânzărilor, fiind influențată de majorarea semnificativă a costului
vânzărilor, conducerea întreprinderii poate opta pentru: atragerea de noi furnizori, care au
posibilitatea să îi asigure cu materie primă, contractarea unor servicii la un preț net inferior față
de furnizorii deja existenți, mojorarea prețului de vânzare, dacă există posibilitatea.
Indicatori ai valorii , în cadrul indicatorilor de clasă avem indicatorii următo ri:
Valoarea contabila a acțiunii (valoarea sa intrinseca), acest indicator reflectă valoarea
activului net pe acțiune, respectiv suma pe care ar încasa -o un acționar de pe urma valorificării
activelor societății și onorarea datoriilor către creditori.29
Valoarea contabila a acțiunii = CP
Nr acțiuni emisse (22)
Câștigul pe acțiune EPS – exprimă randamentul intern al unei acțiuni, prin prisma
profitului pe care acțiunea il aduce într -un exercițiu financiar și permite investitorului sa compare
rezultatele obținute de firma pentru a decide dacă păstrează, lichidează sau majorează pachetul
de acțiuni deținut.
Câștigul pe acțiune EPS = Profit net
Nr acțiuni emise (23)
Procesul de fundamentare a deciziilor economice trece printr -o schimbar e dată, în
principal, de renunțare la criteriile bazate pe venitul contabil și orientare către cele ce vizează
valoarea creată pentru acționari. Un nou model de management financiar, mai precis cel bazat pe
valoare, încearcă să ofere o structură teoretică acestor noi principii plecând de la ideea
fundamentală care susține că scopul conducerii unei companii este maximizarea averii
29 Indicatorii fundamentali , [citat:05.04.17 online], disponibil: https://www.goldring.ro/care -sunt-indicatorii -fundam
e ntali.html
29
acționarilor. Managementul bazat pe valoare devine, astfel, una dintre filosofiile promovate, din
ce în ce mai mult, de marile fi rme internaționale de consultanță financiar -contabilă.30
1.3. Factori de influență asupra performanței economico -financiare
Performanța e inevitabilă în orice activitate, în special în domeniul economic.În unele
domenii performanța se poate defini cu mult m ai ușor, de exemplu în sport (scor, timpi,
centimetri, etc.), pe când în domeniul microeconomic problema este mult mai amplă. Și anume
din motiv că există un mare număr de factori care influențează performanța și totodată actorii
economici văd performanța în funcție de interesele lor.
Astfel, managerii sunt ocupați de performanța globală a companiei, investitorii la rândul lor
(actuali si potențiali) vor evalua performanța prin prisma rentabilității investiției, salariații și
clienții vor manifesta interes față de stabilitatea întreprinderii iar creditorii au în vedere
solvabilitatea și lichiditatea întreprinderii.
În procesul evaluării globale a factorilor care influențează direct activitatea și performanțele
întreprinderii o atenție sporită trebuie acord ată factorilor contextuali și exogeni.
La rândul său fiecare din factorii endogeni poate profesa o influența pozitivă sau negativă
asupra activității firmei.
Un rol primordial în determinarea opțiunilor strategice, adoptarea și implimentarea acesto ra,
îl joacă proprietarul firmei, care poate fi, fie o persoană sau un grup de persoane (asociați sau
acționari). Proprietarul deținând puterea decizională urmărește implimentarea unor obiective
performante și supraveghează realizarea acestora aplicând în beneficiul întreprinderii toată
pregătirea sa managerială și întregul său potențial de întreprinzător.
Managementul firmei este și acesta un factor endogen având ca scop obținerea unor
performanțe înalte și asigurarea durabilității întreprinderii . Realizarea obiectivului dat presupune
existența unei echipe de conducere și a unui corp de manageri pe toate verigile organizatorice și
nivelurile ierarhice, cu o pregă tire pr ofesională excelentă, care prin aptitudinele, calitățile sale și
cunoștințele acumulate din practica anilor, să asigure rularea unui proces de management
strategic eficient și implimentarea obiectivelor bine stabilite ce vor asigura durabilitatea
întreprinderii.
Evaluarea personalului este un factor important pentru performanța une i întreprinderi,
estimarea acestora presupune un șir de activități și anume (Anexa 2) :
– Evaluarea potențialului și a capacității de evoluție a persoanei;
– Evaluarea comportamentului;
30 Relevanța indicatorilor în măsurarea performanțelor întreprinderii , , [citat:05.04. 17 online], dispo nibil:
http://bsclupan.asm.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/409/10.pdf?sequence=1
30
– Evaluarea performanțelor.
Un alt factor endogen este și complexi tatea organizației, care se caracterizează prin
numarul de subunități existente, numărul produselor sau al serviciilor executate este și un factor
de stabilitate sub raport concurențial și oferă posibilitatea executării unui volum important de
avantaje, ca urmare a efectelor economice favorabile de scară, de experiență, de anvergură.
Capacitatea instituției financiare de a obține resursele necesare în vederea îndeplinirii
obiectivelor este afectată de condițiile de mediu.
Prin urmare se iau în calcul urmă torii factori externi31:
– Legislativi (de reglementare);
– Economici;
– Tehnologici;
– Sociali;
– Politici;
– Competiționali.
Un alt grup de factori care reflectă condițiile macroeconomice de activitate a întreprinderii ar
include: (Anexa 3).
– transformările inst ituționale și structurale în economie;
– stabilitatea (sau instabiltiatea) situației financiare;
– veniturile populației;
– nivelul economiilor la toți agenții relațiilor economice;
– nivelul de dezvoltare a sferei monetare și a piețelor financiare. 32
Un pote nțial informațional puternic se caracterizează prin asigurarea conducerii către
întreprindere a volumului de informații necesare de natură tehnică, economică, juridică etc
pentru a asigura fixarea obiectivelor și a strategiei și pentru buna cunoaș tere a me diului
concurențial și valorificarea oportunităților existente.
Așa cum obiectivul primordial al întreprinderii este maximizarea valorii, politica
financiară este necesar să stopeze investițiile și mijloacele de finanțare, care oferă posibilitatea
de a obț ine valori cât mai ridicate. Este important de punctat, că politica financiară poate realiza
acest obiectiv doar încadrându -se într -o strategie generală industrială sau comercială. Relația
31 Elemente de marketing bancar, [online].[c itat 28 octombrie 2014].Disponibil: http://www.deu.ro/images/imguplo
ads/cursuri_biblioteca_virtuala/fse/elemente_de_marketing_bancar.pdf
32 Анализ факторов определяющих эффективность функционирования системы управления розничными пор
лразделениями коммерческого банка , [online].[citat 22 .04. 2014].Disponibil: http://vestnik.osu.r u/2013_8 / 8.p d
f
31
între strategia, politica financiară a unei întreprinderi și valoar ea ei pe piața se regăsesc în
(Anexa 4).
Foarte important de menționat că performanța proceselor activității unei firme e estimată
și evaluată prin performanța financiară a organizației.
În general, măsurile externe ale performanței expun potențialul firm ei de a atrage și a
menține clienții prin prezentarea de produse și/sau prestarea serviciilor care îndestulează nevoile,
așteptările și dorințele acestor. Performanța externă este direct legată de mediul economic al
activității firmei, care este formată di n trei elemente:
– piața outputurilor, care cuprinde cererea și evolutia prețurilor pe piața produselor
firmei în cauză;
– piața inputurilor, reprezintă gama de posibilități de aprovizionare și evoluția prețurilor
acestora;
– piața resurselor, reprezentând gama de posibilități de achiziționare a resurselor și
evoluția prețurilor acestora.33
În mare parte măsurile date sunt orientate mai mult pe rezultate decât pe acțiuni – acestea
nu dețin posibilitatea ca să indice modul în care managerul poate îmbunătăți procesu l. Ele sunt
mai mult apreciate ca indicatori de succes – evaluând performanța postfactual .
Pentru atingerea unor rezultate scontate, corelarea în ansamblu este inevitabilă. Anume
comansând măsurile interne cu cele externe se pot atinge obiectivele stabili te.
Concluzionând, putem susține că datorită faptului că Republica Moldova până în prezent
se află într -o criză economică aproape de un deceniu, statul nostru se ciocnește cu dificultăți
majore de ordin financiar, care stopează realizarea obiectivelor poli ticii generale a statului.
Problemele financiare și lipsa unor investiții consistente caracterizează toate
componentele activității publice private. Republica Moldova are insuficiență de resurse
financiare. Atunci când va fi o stabilitate politică și care vor incuraja aceste plasamente
investițiile străine directe nu vor întârzia să apară. Sunt absolut necesare modificările în
perfecționarea sistemului legislative ce țin de investiții, majorarea exportului (prin sporirea
competitivității pro duselor autohtone), disciplinarea regimului fiscal, negocierea unor
credite preferențiale cu destinație specială, asistența externă prin intermediul unor
instituții financiare specializate și altele. 34
33 HALPERN Paul; WESTON J. Fred, BRIGHAM Eugene. Finante manageriale . Ed. ECONOMICA, Bucuresti,
1998, p. 934.
34 BREZEANU P., Boștinaru A., Prăjișteanu B. Diagnostic financiar: instrumente de analiză financiară. București:
Economica, 2003. 528 p. ISBN 973 -590-694-5
32
Capitolul II: EVALUARE A PERFORMANȚEI FINANCIARE A
ÎNTREPRINDERII
(în baza rapoartelor financiare S.A. „Supraten”)
2.1. Aprecierea generală a mărimii, evoluției și structurii patrimoniale a
întreprinderii S.A.„Supraten„
Abordând din punct de vedere istoric, S.A.„Supraten„ a fost fondată în anul 1997. În
acea perioadă personalul companiei era format din trei persoane, și fabrica doar un singur tip de
produs. Astăzi, fabricile SUPRATEN, sunt dotate cu tehnologii germane de ultimă oră, producția
zilnică a acesteia se estimeaz ă la aproape 50 tone de materiale de vopsit și 400 tone de
amestecuri uscate.
Compania SUPRATEN – este lider în producția de vopsele și amestecuri uscate din
Republica Moldova. Întreprinderea produce mai mult de 125 tipuri de amestecuri uscate pe bază
de ipsos și ciment, vopsele, grunduri, gleturi, adezivi și alte materiale de construcții. Compania
are o gamă largă de produse, aceasta mai produce și uși de înaltă calitate acoperite cu
furnir , ferestre și uși din PVC și rolete . Este foarte important de menționat faptul că întreaga
gamă de produse SUPRATEN sunt validate de certificatul sistemului de management al calității
internațional ISO 9001:2008, certificatul de conformitate CE și Agrementul Tehnic European
ETA . Parteneriatul de încredere SUPRATEN are o rețea de dealeri extinsa, care numără peste
490 de companii din toată Moldova și este întotdeauna gata să co opereze cu noi parteneri.
Figura 2.1. Parteneriatul de încredere a companiei S.A.„Supraten„
Sursa: [online],disponibil: http://www.supraten.md/ro/company/default.aspx [Citat la 08.03.2017] Dealerii
pe piață Bomi
Servis
SRL (or.
Drochia) Avan –
Const
SRL (or.
Soroca)
Ghiocel
SRL (or.
Calarasi)
Liusi –
Susanu II
(or.
Cahul)
Catadeni –
Lux SRL
(or.
Cimislia) Sticlamo
nt SA (or.
Chisinau) Vamzid –
Grup
SRL (or.
Ciadir –
Lunga) Keramin
Grup
SRL (or.
Chisinau) Romstal
Trade
SRL (or.
Chisinau) Verix
Grup
SRL (or.
Balti)
33
Compania SUPRATEN are multi clienț i fideli printre companiile de construcții și
întreprinderi de renume din Republica Moldova, cum ar fi Basconslux , Exfact or Grup , Lagmar
Impex , Varincom , Elat Neocons , Franzeluța , Mobiasbanca Groupe Societe Generale , Moldova –
Agroindbank , Metro Cash&Carry , Bucuria , Apă-Canal și alții.
Este foarte important ca derularea procesului de activitate în cadrul întreprinderii să fie
unul cu rezultate positive și indicatori de succes. Orice acțiune implimentată este consumatoare
de resurse materiale, umane și financiare, toate fiind creatoare de cheltuieli, mărimea că rora este
foarte important ca să fie acoperită de veniturile întreprinderii. Respectiv, cheltuielile
întreprinderii repre zintă sub formă valorică întregul consum de factori de producție sau de
resurse material, umane și financiare, realizat pentru fabricarea și vânzarea producției.
Ca activitate practică, analiza economico -financiară are un caracter stabil, indiferent din
ce poziție e abordată, deoarece, prin valorizarea informației prezentate de sistemul și politicile
contabile, se pot pronunța concluzii asupra întregului ansamblu de activității sau segmentelor
acesteia.
Pe baza analizei, se efectuează concluzii, prin, care se direcționează efortul, astfel, încât
efectele s ă fie maxime, satisfăcând cerințele impuse de proprietarii capitalurilor investite.
Realizînd analiza economico -financiară, se poate efectua o analiza amplă a mecanismul de
formare și modificare a fenomene lor economice prin separarea lor în elemente componente,
numiți indicatori și prin stabilirea factorilor de influență.
Indicatorii servesc drept in strumente prin care conducere are posibilitatea evaluării
performanței în cadrul firmei într -o anumită perioa dă de timp și să facă o compare cu indicatorii
din sectorul economic din care face parte.35
Analiza activelor
În cadrul unei î ntreprinderi activitatea se bazează întotodeauna pe consumul de resurse
financiare materiale, umane și de active, coordonarea ef icientă a acestora determină poziționarea
financiară favorabilă a întreprinderii, făcând din aceasta o întreprindere competitivă. Cu cât
economia a înregistrat un grad înalt de dezvoltare cu atât necesitatea și interesul de a deține și
gestiona cât mai bi ne aceste bunuri ale întreprinderii a crescut.
Autorul Lucian Bușe susține că: „în condițiile economiei de piață, fiecare întreprindere,
indiferent de dimensiune, sector de activitate sau formă de proprietate, trebuie să se adapteze în
permanență la cerin țele mediului în care își desfășoară activitatea, să -și îmbunătățească
35 Căruntu C. ș.a . Rata rentabilității financiare impactul ratei rentabilității financiare asupra dezvoltării
întreprinderii, AnaleleUniversității “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 22009, ISSN 2344 –
3685, p.95 -108.
34
performanțele economico -financiare și capacitatea cocnurențială în raport cu alte
întreprinderi”.36
Activele, sub orice forma, reflectă unul din importanții factori de producție ai unei
întreprinderi. În dependență de modul de procurare și gestionare a acestora în cadrul
întreprinderii, trezesc interes extern pentru entitățile economice la nivel național cât și
internațional. Dezvoltarea activelor în cadrul unei întreprinderi depinde foar te mult de gradul de
complexitate al activității desfășurate, dar și de tipul activității: activitate care are ca scop
producția de bunuri sau activitate ce are ca scop prestarea de servicii.
Rata imobilizării și rata activelor circulante
Rata imobilizăril or (R Im) reprezintă cota activelor impbilizate în suma totală a
patrimoniului întreprinderii.
RIm = Active imobilizate/Total active
Rata activelor circulante (R AC) se determină ca raport dintre :
RAC = Active circulante/Total active
Tabelul 2.1
Analiza st ructurii patrimoniului întreprinderii S.A.„Supraten„
Indicatori
2012
2013
2014
2015
2016 Modif.absolută Modif. Relative
15/14 16/15 15/14 16/15
Active
imobilizate 87668 109792 114152 115506 105503
1354 (10003 ) 1% (9%)
Active
circulante 2274 01
309987 339087 330971 409814
(8116 ) 78843 (2%) 24%
Total
Active 315071 419779 453239 446477 515317
(106762 ) 68840 (23,5%) 15%
RIm 0,28 0,26 0,25 0,26 0,20 0,01 (0,06) 4% (23)%
RAC 0,72 0,74 0,75 0,74 0,80 (0,01) 0,06 (1,3%) 8,1%
Sursa: elaborat de autor în baza Raportelor Financiare anuale prezentate de întreprindere pe perioada
În baza rezultatelor, se atestă o majorare a activelor circulante pentru 2016 față de 2015,
majorându -se cu 78 843 mln lei. Reducerea activelor circulante în 2015 de circa 8116 mln se
apreciază negativ, deoarece este cu mult mai dificil de achitat datoriile curente. T otuși rata
activelor circulante înregistrează rezultate crescătoare. Majorare care reflectă existența
modificări lor structurale în favoarea activelor circulante și se explică prin depășirea ritmului
creșterii activelor circulante asupra ritmului creșterii activelor im obilizate .
36 BREZEANU, Petre. Gestiunea financiară a portofoliului. București : Editura Economică, 2002. 376 ISBN 973 –
590-658-9.
35
Rata activelor imobilizate a înregistrat valor ice diferă de la o perioadă la alta, dacă în
anul 2015 se atestă o majorare a activelor imobilizate în total active, cu circa 1354 mln lei față de
2014. În anul curent activele imobilizate sau dimi nuat cu 10003 mln lei în comparație cu 2015.
Diminuarea ratei activelor imobilizate se apreciază pivitiv, deoarece cu cât este mai mică
valoarea acestui indicator cu atât entitatea are capacitatea ca să -și achite datoriile curente.
În analiza activului, e ste foarte important ca să fie abordat prin prisma numărului de
rotație. Acest indicatori permite de a determina de câte ori firma își rotește activele într -un an.
mln lei 2012 2013 2014 2015 2016
Vv 58210 7 679387 954519 1051775 1082845
TA 315071 419779 453239 446477 515317
Figura 2.2. Evoluția numărului de rotații a activelor întreprinderii S.A.„Supraten„
Sursa: Rapoartelor anuale și informația privind contul de profit pierdere ale „ Supraten ”S.A. [online]. [citat
11.04.17]. D isponibil: http://www.supraten.md/ro/company/annual_report/default.aspx
Din rezultatele obținute putem afirma că numărul de rotații a activelor tota le sa
majorat ,cu excepția anul ui 2015. Dacă în anul 2012 firma a reușit să își rotească activele de 1,85
ori într -un an, obținând pentru fiecare leu imobilizat în active câte 0,93 lei, atunci în 2015
compania se bucură de un rezultat mai mare, fiecare leu imobilizat în active generează 1,18 lei
vânzări, activele rotindu -se de 2,36 ori pe parcursul unui an. În 2016 înregistrează o reducere a
numărului de rotații, fiind determinate de o creștere a activului într -o proporție mai mare decât
venitul din vânzări.
Este bine știut că stocurile de mărfuri și materiale reflectă partea cea mai puțin mobilă a
mijloacelor circulante a întreprinderii , fapt ce face necesară evaluarea detaliată a acestui
indicator. Regăsindu -se în Tabelul 2.2
00,511,522,5
2012 2013 2014 2015 2016
RAT 1,85 1,62 2,11 2,36 2,11,85
1,62 2,11 2,36
2,1 RAT n ori
RAT
36
Rata stocurilor de mărfuri și materiale (R SMM), aceasta se d etermină:
RSMM = Stocuri de mărfuri și materiale/ Total active circulante
Rata creanțelor (R CR) se determină ca:
RCR = Creanțe/Total active circulante
Tabelul 2.2
Evoluția creanțelor și stocurilor de mărfuri și material e a întreprinderii
S.A.„Supraten„ mln. lei
Indicatori
2012
2013
2014
2015
2016 Modif. Absolute Modif. Relative
15/14 16/15 15/14 16/15
Stocuri de
mărf și
material e
168470
250266
287862
261959
297773
(25903) 35814 (8,99%) 13,67%
Creanțe 49263 56373 42257 63743 102108
21486 50,84% 38365 60,2%
Active
circulante 227401
309987 339087 330971 409814
(8116 ) 78843 (2,40%) 23,8%
RSMM
0,74 0,81 0,85 0,79 0,73 (0,07) (0,06) (8,24 %) (7,59 %)
RCR
0,22 0,18 0,12 0,21 0,25 0,09 0,04 75% 19%
Sursa: elaborat de autor în baza Raportelor Financiare anuale pre zentate de întreprindere
Ponderea cea mai mare în total active circulante e deținută de stocuri de mărfuri și
materi ale, în 2016 cota fiind de 73% din total active circulante, diminuându -se față de 2015 cu
circa 6 p.p.
În anul 2014 s -a înregistrat o creștere de aproape 71% a stocurilor față de perioada
anterioară, și anume cu 37 596 mln. lei.
O diminuare a stocurilor de mărfuri și materiale s -a înregistrat în 2015 față de perioada
anterioară, stocurile diminuându -se cu circa 9%, ponderea acestora fiind de 79% în totalul
activelor circulante.
Un coeficient înalt a acestui indicator și creșterea în dinamică pot să cre eze dificultăți în
finanțarea activității curente, de aceia este recomandabil ca indicatorul dat sa fie diminuat maxim
posibil.
37
Figura 2.3. Evoluția rotației creanțelor (RCr) a întreprinderii S.A.„Supraten„
Sursa: Rapoartelor anuale și informația priv ind contul de profit pierdere ale „ Supraten ”S.A. [online]. [citat
11.04.17]. Disponibil:
Calculele au fost efectuate în baza datelor preluate din Tabelul 2.2 și Figura 2.2.
Creanțele înregistrează rezultate ce deviază de la o perioada la a lta, în 2015 acestea sau m ajorat
cu circa 50,8 % față de perioada anterioară, lucru ce se apreciaza negativ, deoarece o creștere în
dinamică a acestui indicator se consideră periculoasă pentru întreprindere. În 2016 creanțele sunt
în continuă creștere, înre gistrînd o creștere de 60,2% față de 2015.
În evaluarea creanțelor o apreciere importantă o au și rotația creanțelor, acest indicator,
indică rapiditatea companiei de ași vinde produse le, ciclu economic de producție fiind încheiat
abia după încasarea factu rilor.
Respectiv, e recomandat ca compania să țină cont de rezultatele acestui indicator.
Este foarte important ca rotația creanțelor să fie exprimată prin numărul de zile în care
creanțele se colectează. Respectiv în 2012 perioada medie de încasare a cr eanțel or este de 28 zile
(365/12,92), dar în 2015 avem 18 zile, observăm că perioada de încasar e a creanțelor în 2015 a
scăzut , apreciindu -se pozitiv , doarece în cazul în care compania înregistreaza un număr mai mic
de zile în care își plătește furnizorii, respectiv compania înregistrează un dezavantaj în utilizarea
fondurilor. Iar în 2016, avem aproximativ 13 zile. Entitatea este nevoie ca să întreprindă măsuri
la capitolul acestui indicator, pentru ași diminua număru l de zile de recuparare a creanț elor.
Pe lângă rata stocurilor, un rol foarte important are și rotația stocurilor, plus durata de
rotație a stocurilor, acești indicatori permit determinarea a câte ori sunt vândute și înlocuite
stocurile companiei pe parcursul unui an.
0,005,0010,0015,0020,00
2012 2013 2014 2015 2016
RCr 12,92 12,86 19,36 19,84 13,0612,92 12,86 19,36 19,84
13,06 RCr n ori
RCr
38
Tabelul 2.3
Analiza du ratei de rotație a stocurilor de mărfuri și material a
întreprinderii S.A.„Supraten„ mln. lei
Indicator 2012 2013 2014 2015 2016
CV(cost vânzări)
504167 594676 797989 850568 847751
Stoc mediu 162746,5
209368 269064 274910 279866
Rotația stocurilor
(n ori) (1/2) 3,097 2,840 2,965 3,093 3,029
Durata de rotație
(n zile) (2/1*365) 118 zile 129 zile 123 zile 118 zile 120 zile
Sursa: elaborat de autor în baza Raportelor Financ iare anuale prezentate de întreprindere pe perioada
Conform rezultatelor obținute observăm că viteza de rotație a stocurilor este în creștere de
la o perioada la alta, lucru care se apreciază pozitiv, cu cât viteza de rotație a lor este mai mare,
cu atât eficiența utilizării lor este mai bună, având drept efect eliberarea de resurse financiare.
În același timp rotația stocurilor am abordat -o și prin numărul de zile, adică în câte zile se
realizează o rotație completă, știind că anul are 365 zile.
Ambii i ndicatori ne arată rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadiile activității
până se reîntorc sub formă băneasc inițială.
În analiza situației patrimoniale a întreprinderii un rol foarte important îl au activele nete,
respectiv analiza acestora e ste inevitabilă. Activele nete se determină ca diferență din total active
și total datorii.
Tabelul 2.4
Analiza evoluției activelo r nete a întreprinderii S.A. „Supraten” mln. lei
Indicator
2012
2013
2014
2015
2016 Modificarea
absolută
15/14 16/15
Active
circulante 227401 309987 339087 330971 409814 (8116) 78843
Total active 315071 419779 453239 446477 515317
(6762) 68840
Datorii T. L. 79600 92050 63076 64196 80828
1120 16632
Datorii T. S. 125196
211115 265954 24261 6 282112
(23338) 39496
Active nete
(TA-TD) 110275 116614 124209 139665 152377 15456 12712
Sursa: Rapoartelor anuale și informația privind contul de profit pierdere ale „ Supraten ”S.A. [online]. [citat
11.04.17]. Disponibil: http://www.supraten.md/ro/company/annual_report/default.aspx
39
Din rezultatele obținute se atestă o creștere a activelor nete pe întreaga p erioadă analizată,
în anul 2015 se înregistrează o m ajorare a activelor nete de 12,44 % față de perioada precedentă,
creșterea fiind determinată de o creștere mai lentă a datoriilor și o creștere mai rapidă a totalului
de activ . Anul 2014 se caracterizează printr -o creștere mai lentă, înregistrând o majorare d e doar
7% active nete, față de perioada precedentă.
Patrimoniul întreprinderii – foarte importantă ste analiza detaliată a factorilor de determină
modificarea acestuia. Respectiv, influența aces tora fiind redată în Tabelul 2.7
Tabelul 2. 5
Calculul influenței factorilor asupra modificării patrimoniului net mln lei
Indicator 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Abatere
absolută
15/14 Mărimea
influenței
factorilor
Total active 286023 315071 419779 453239 446477 515317 (6 762) -6 762
Datorii TL 87776 79600 92050 63076 64196 80828 1 120 -1 120
Datorii TS 94336 125196 211115 265954 242616 282112 (23 338) + 23 338
Patrimoniul
net
(1-2-3)
103911 110275 116614 124209 139665 152377
15 456
X
Sursa : elaborat de autor în baza Bilanțu lui Contabil oferite de companie
Întreprinderea S.A.„Supraten„ pe parcursul perioadei analizate a înregistrat patrimoniu
net pozitiv. În 2014 și 2015 în dinamică se atestă o creștere pozitivă a patrimoniului net de
15 456 mln lei. Creșterea înregistrată în 2015 a fost determinată de diminuarea semnificativă a
datoriilor pe termen scurt, cu circa 23 338 mln lei față de perioada precedentă.
În 2016 entitatea din nou înregistrează un patrimoniu net pozitiv, majorându -se față de
perioada precedentă cu circa 12 712 mln lei, creșterea fiind determinată de majorarea activelor în
perioada curentă.
O creștere nesemnificativă au înregistrat și datoriile pe termen lung, dar influența
negativă a acestora nu a diminuat tendința pozitivă d e creștere a patrimoniului ne t.
Aspectele finanțării prezintă importanță pentru supravețuirea și dezvoltarea întreprinderii,
fapt ce denotă necesitatea acestora la întreprind ere.
40
Tabelul 2. 6
Analiza surselor de finanțare a act ivelor utilizând metoda ratelor mln lei
Indicator 2012 2013 2014 2015 2016
1.Capital Pr
110275 116614 124210 139664 15237 6
2.Datorii TL
79600 92050 63076 64196 80828
3.Datorii TS
125196 211115 265954 242616 282112
4.Total Datorii
(2+3) 204796 303165 329030 306812 362940
5.Total Pasiv
(1+4) 315071 419779 453240 446476 515317
Sursa: Rapoartelor anuale și informația privind contul de profit pierdere ale „ Supraten ”S.A. [online]. [citat
11.04.17]. Disponibil: http://www.supraten.md/ro/company/ann ual_report/default.aspx
Din rezultatele o bținute observăm că compania a reușit să -și majoreze capitalul propriu în
2016, cu aproximativ 12 712 mln lei, nu este exclus ca compania a reușit să atragă noi acționari
care și -au investit resursele în capitalul propriu.
Dacă în 2014 compania a reușit să își diminueze semnificativ datoriile pe termen lung și
să le mențină chiar și în 2015, atunci în 2016 acestea au înregistrat o majorare de circa 16 632
mln lei. Entitatea a apelat la resurse împrumutate, fapt ce a determinat și creșterea datoriilor pe
termen lung.
Și datoriile pe termen scurt au înregistrat creșteri în 2014 de circa 54 839 mln lei față de
2013. În 2015 acestea s -au diminuat, ca în 2016 să înregistreze din nou un avânt de creștere.
Patrimoniul n et este finanțat pe seama urmă toarelor surse:
– capital social;
– rezerve;
– fonduri proprii;
– rezultatul nerepartizat (profit nerepartizat / pierdere neacopirita;
– subvenții pentru investiț ii;
– provizioane reglementate.
Deciziile manageriale implimentate, pentru a fi corecte și eficiente, informația existentă
trebuie să fie reală și bine organizată. Organizarea informației trebuie să fie logică și la sigur
asigurată printr -o evaluare eficientă a stării financiare a întrepriderii. Evaluarea activității
financiare p e baza indicatorilor de eficiență reprezintă cheia succesului pentru un management
decizional eficient.
41
2.2. Aprecierea performanței financiare prin prisma indicatorilor de profit și
rentabilitate a întreprinderii S.A.„Supraten„
Știind, că performanța es te definită și percepută de către fiecare categorie de utilizatori de
informații în mod diferit, prin raportare la propriile obiective, în prezent nu s –a ajuns la un
consens privind definirea, metodologia și modelele de performanță utilizate, datorită dive rsității
politicilor adoptate de managementul entităților, influențate la rândul lor și de reglementările
legale care suferă modificări repetate.
Totuși, evaluarea performanței a prezentat și relevă unul dintre obiectivele primordiale
ale managementului e ntității economice motiv pentru care studierea performanței trezește încă
interesul multor cercetători, cercetările în acest domeniu dovedindu -se a fi numeroase.37
Un indicator de performanță mai poate fi definit ca fiind “un eveniment observat,
prelevat, măsurat, determinat prin calcul, care permite identificarea calitativă sau cantitativă a
unei schimbări pozitive sau negative a comportamentului unui procedeu.38
Rentabilitatea finaciară reprezintă o formă a performanței care evidențiază capacitatea
întreprinzătorilor de a acoperi cheltuielile suportate în scopuri de prod ucere și desfacerea
bunurilor p etru a obține profit.
Rentabilitatea, având importanță crucială, s -a stabibil ca obiectiv determinarea
oportunităților de maximizare a acesteia pe diferite categorii de cheltuieli.
Pentru cheltuieli cu materie prime, materiale:
– surse de aprovizionare la cel mai bun preț;
– contracte de aprovizionare cu prețuri prestabilite;
– creșterea puterii de negociere cu furnizorii;
– reducerea cosumului factorilor de producți e.
Pentru cheltuieli de stocare propunem:
– securitatea și ritmicitatea aprovizioanelor;
– optimizarea stocurilor active și de siguranță;
– accelerarea vitezei de rotației a stocurilor.
Pentru cheltuieli cu personalul:
– politica judicioasă de recrutare a personal ului;
– sistem de remunerare și stimulare materială și morală;
– creșterea nivelului de pregătire profesională.
37 Abordări financiare și non -financiare privind creșterea performanțelor entităților economice , [online].[citat 10
.04. 2017].Disponibil: http://doc torat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2011/finante/Pintea_Mirela_Ro.pdf
38 Perigord, M., Fournier, J.P. (1993) Dictionnaire de la qualité, français -anglais , editions Afno r
42
Pentru alte cheltuieli de producție:
– standardizarea diferitelor componente;
– autonomizarea ciclului de producție;
– substituirea și combinarea factoril or de producție;
Pentru cheltuieli financiare:
– gestionarea eficientă a lichidităților;
– accelerarea duratei medii de încasare a creanțelor;
– politica de îndatorare bazată pe creșterea eficienței activității.
Monitorizarea cheltuielilor are un rol major în re alizarea obiectivelor stabi lite de
companie. Mai sus s -a încercat sistematiza rea cheltuielilor unei întreprinderi cu activitate de
producție în cheltuieli cu meterie primă, de stocare și depozitare, cheltuieli privind personalul, și
alte cheltuieli financi are și de producție, iar pentru rentabilizarea activității în cadrul
întreprinderii sau propus un șir de măsuri de eficientizare.
Indicator ce permite evaluarea mecanismului în cadrul întreprinderii este cifra de afaceri.
Acest indicator reprezintă venitul total obținut de întreprindere din activitatea economică de bază
într-o anumită perioadă de timp. Astfel încât activitatea economică de bază a întreprinderii
reflectă comerțul, cifra de afaceri nu este altceva decât venitul din vânzări.
Cifra de afaceri = ∑ Venitul din activitatea de bază = Venitul din vînzări
Tabelul 2.7
Analiza cifrei de afaceri a întreprinderii S.A. „ Supraten ” mln. lei
Indicatori 2012 2013 2014 2015 2016 Modificarea
absolută relativă
15/14 16/15 15/14 16/15
Cifra de
afaceri 58210 7 679387 954519 105177 6 1082846 97257 31070 10,2% 2,95%
Sursa: elaborat de autor în baza rezultatelor financiare anuale prezentate de întreprindere
Analizând acest indicator pe parcursul a două perioade de timp , observăm o creștere a
cifrei de afaceri în perioada 2013 -2015 se înregistrea ză o majorare de la an la an , și anume în
2015 cifra de afaceri a crescut cu 97257 mln. lei fată de 2014. Creșterea lentă a fost influențată
de un volum mai redus a venitului din vânzări în 2015, având o creștere doar de 10,2%.
În 2016 entitatea a înregistrat o majorare de circa 31 070 mln lei.
Un alt indicator de o importanță majoră este profitul. Sub orice aspect și din orice ung hi
nu s -ar analiza diferite aspecte ale întreprinderii în centrul oricărui început trebuie să fie
rezultattul financiar. Mărimea profitului (sau pierderilor) reprezintă un pilon foarte important
43
pentru toți utilizatorii rapoartelor financiare: organe fiscale, concurenți, furnizori, creditori și nu
în ultimul rând al proprietarilor.
Din aceste motive, analiza evolutivă a profitului este foarte importantă, precum și factorii
care au determinat modificarea rezultatelor financiare.
Profitul brut = Venituri din vânzări – Costul vînzărilo r
Tabelul 2.8
Analiza mărimii și evoluției profiului a întreprinderii S.A. „Supraten” mln lei
Indicatori
2012
2013
2014
2015
2016
Venitul din vînzări
582107
679387
954519
1051776
1082846
Costul vânzărilor
504167 594676 797989 850568 847751
Profitul brut
77940 84711 156530 201207 235095
Sursa: elaborat de autor în baza Raportelor Financiare anuale prezent ate de întreprindere
În urma analizei evolutive a profitului se atestă că în toți anii rezultate sunt pozitive. În
2014, și anu me veniturile din vînzări au înregistrat un avânt destul de puternic, acestea
majorîndu -se cu 275132 mln lei, față de 2013. Creșterea dată s -a răsfrânt direct asupra profitului,
determinând o creștere de 84,78% față de 2013 – an, care la rândul său a fost u nul de stagnare în
cadrul companiei, dat fiind faptul că compania a înregistrat aceiași creștere de venituri și costuri,
respectiv rezultatele înregistrate au avut o influență mai puțin pozitivă asupra rezultatului brut,
înregistrându -se o creștere de doar 8,69% , față de 2012. În anul 2016, profitul brut sa majorat cu
33888 mln lei, creșt erea fiind determinat de majorarea venitului din vînzări și reducerea co stului
vânzărilor cu circa 2817 mln lei.
Analiza orientată către sudiul performanței poate fi evalu ată și în baza indicatorilor de
profit și rentabilitate, care reprezintă una din cele mai sistetice forme de exprimare a
performanței întregii activități economico -financiară a întreprinderii, inclusiv a tuturor
mijloacelor de producție și a forței de mun că, din toate stadiile circuitului economic:
aprovizionare, producței, vânzare.
Pentru exprimarea performanței prin rentabilitate ne -am propus să utilizăm următorii
indicatori: rentabilitatea economică și rentabilitatea fina nciară, și cea comercială , care reprezintă
pilonii de bază ce susțin temelia întreprinderii.
44
Tabelul 2.9
Analiza in dicatorilor de rentabilitate a întreprinderii S.A.„Supraten„
Indicatori 2012 2013 2014 2015 2016
ROE 5,75% 5,59% 7,09% 10,02% 9,13%
ROA 2,01% 1,51% 1,94% 3,14% 2,70%
Rvv 13,39% 12,47% 16,40% 18,5% 19,98%
EPS 1,22 1,27 1,70 2,71 2,69
Sursa: Rapoartelor anuale și informația privind contul de profit pierdere ale „ Supraten ”S.A. [online]. [citat
11.04.17]. Disponibil: http://www.supraten.md/ro/company/annual_report/default.aspx
Performanța este un obiectiv esențial spre care tinde fiecare întreprindere din orice sector
de activitate, asigurarea căreia este reglementată de legea insituțiilor financiare, și impulsionată
de situația pieței financiare. Per formanța nu poate fi măsurat ă, ea putînd fi cuantificată într -un
mod eficient cu ajutorul indicatorilor de performanță.
În Tabelul 2.9 se prezintă calculul indicatorilor ce reflectă rentabilitatea activității
desfășurate de către „Su praten” S.A. pe parcursul perioadei 2012 -2015. Dacă e să urmărim
indicatorul rentabilității comerciale se observă că acesta înregistrează o dinamică pozitivă, fapt
care se apreciază pozitiv (indi catorul se majorează de la 13,39% în 2012 la 19,13% în anul
2015). Pentru că factorii de influență asupra rentabilității come rciale sunt profitul brut și
veniturile din vânzări, rezultă că unul din aceștia sau chiar ambii au condus la această situație.
Urmărind informația prezentată în Situațiile financiare se vizualize ază că ambii factori
tind să se majoreze în dinamică .
Rentabilitatea economică cu toate că înregistrează un n ivel scăzut pe parcursul anilor
studiați totuși se remarcă printr -o dinamică în cr eștere, majorându -se de la 2,60% în anul 2012 la
3,14% în anul 2015. Acest fapt se apreciază pozitiv și se datorează eficienței utilizării activelor
de care dispune entitatea economică.
Rentabilitatea financiară înregistrată de către „Supraten” S.A. pe par cursul anilor 2012 –
2015 cunoaște o majorare continuă: de la 5,76% în anul 2012 la 10,02% în anul 2015.
Această majorare se datorează eficienței utilizării capitalului propriu al entității
economice și obținerea unui profit net mereu în c reștere față de a nii precedenți.
45
Figura 2.4. Evoluția rentabilității activelor (ROA ) întreprinderii S.A.„Supraten„
Sursa: Elaborat de autor în baza da telor prezentate în Tabelul 2.9
Conform re zultatelor obținute rentabilitatea activelor î nregistrează rezultate pozitive în
fiecare din perioadele analizate .
Anul 2012 cu mici diferențe se egalează aproximativ cu rezultatul obținut în 2016,
respectiv compania trebuie să implimenteze strategii de îmunătăț ire a rentabilității activelor,
pentru o gestionare mai eficientă a ace stora. În 2015 sa obținut un rezultat aproximativ dublu față
de perioada precedentă.
În anul 2016 se înregistrează o ușoară diminuare a acestui indicator, obținându -se un
rezultat de 2,7 puncte procentuale, rata rentabilității activelor s -a diminuat cu 0,4 4 puncte
procentuale, scăderea dată fiind înregistrată sub influența negativă a reducerii profitului net din
perioada curentă.
Compania trebuie să se orienteze spre creșterea rezultatului indicatorului dat, ca soluții se
propune:
– investirea resurselor c ompaniei în active profitabile;
– reducerea cheltuielilor companiei.
2,01
1,51 1,94 3,14
2,7
00,511,522,533,5
2012 2013 2014 2015 2016ROA , %
ROA
46
Figura 2.5. Evoluția rentabilității capitalului propriu (ROE ) a întreprinderii
S.A.„Supraten„
Sursa: Elaborat de autor în baza da telor prezentate în Tabelul 2.9
Acest indicator permi te de a măsura îndestularea acționarilor la investițiile făcute în
capitalul întreprinderii . Respectiv, pentru 2012 acționarii au reușit să obțină la fiecare leu
imobilizat în capital propriu aproximativ 6 bani, în 2013 rezultatul nu s -a diferențiat semnif icativ
față de perioada precedentă.
Conform rezultatelor obținute, observăm că compania în 2015 a reușit să obțină 10 bani
pentru fiecare leu imobili zat în capitalul propriu, pe când în 2016 avem o ușoară reducere a
eficienței acestui indicator, astfel acționarii au avut de suferit pierderi nesemnificative, la
imobilizările plasate în capitalul propriu, obținând aproape 9 bani la fiecare leu.
Acest tip de profit este corect doar din punct de vedere contabil. În urma analizei s -a
constatat că în cadrul întep rindererii analizate ROE depășește ROA, fapt ce denotă că compania
utilizează pârghia financiară.
Figura 2.6. Evoluția rentabilit ății vânzărilor (Rvv) a întreprinderii S.A.„Supraten„
Sursa: Elaborat de autor în baza da telor prezentate în Tabelul 2.9
5,75 5,59 7,09 10,02 9,13
024681012
2012 2013 2014 2015 2016ROE ,%
ROE
13,39 12,47 16,4 18,5 19,98
0510152025
2012 2013 2014 2015 2016Rvv
Rvv
47
Din figura 2.8 se atestă o majorare în dinamică pozitivă, influențată pozitiv de majorarea
venitului di n vînzări și a profitului brut. Pentru 2012 compania a înregistrat un venit 13 bani la
fiecare leu obținut din vînzări.
O majorare mai rapidă s -a acceptu at în 2014, cînd rentabilitatea vînzărilor o înregistrat o
creștere de circa 4 p.p, entitatea economică obținând aproximativ 16 bani la 1 leu vînzări.
Respectiv pentru perioada anului 2016 entitatea a reușit să obțină aproximativ 20 bani la
fiecare leu vân zări, un rezultat aproape dublu față de 2012, când compania a obținut un rezultat
de 13 bani la fiecare leu vânzări.
Confom rezultatelor obținute în tabelul 2.9 compania a obținut profit per acțiune în 2012
ăn jur de 1.22 lei/acțiune. Pentru 2015 compania a înregistrat succes la valoarea acestui indicator,
obținînd prețul unei acțiuni în jur de 1,70 lei.
Indicatorii analizați în acest subcapitol, și anume indicatorii de rentabilitate și profit,
reprezintă instrumente de bază a analizei financiare folosite pentru performanța economico –
financiară a întreprinderii. Sau analizat indicatorii meționați prin int ermediul raportului de
profit/pierdere care au permis indentificarea unor indicatori sintetici, obținîndu -se un tablou al
soldurilor intermediare de gestiune.
2.3. Evaluarea performanței financiare a întreprinderii prin prisma
indicat orilor de echilibru fi nanciar a întreprinderii S.A.„Supraten„
Realizarea obiectivului major al unei întreprinderi (maximizarea valorii sale
patrimoniale) poate avea loc numai în condițiile unei activități profitabile și de menținere a
echilibrului. In analiza financiară, echi librul financiar reflectă echilibrul dintre sursele financiare
si mijloacele economice necesare pentru desfășurarea activității de exploatare și comercializare
pe termen lung și scurt. La realizarea echilibrului financiar se urmăresc obiectivele:
– echilibrul pe termen lung – se face o comparație a capitalului permanent (resurse
permanente) cu activele imobilizate (utilizari permanente) rezultand fondul de
rulment (FR);
– echilibrul pe termen scurt – se compara activele circulante (utilizări t emporare) cu
obligațiile pe termen scurt (resurse temporare) indicatorul folosit fiind nevoia de fond
de rulment (NFR);
La analiza echilibrului financiar sunt necesare respectarea a două relații:
– activele stabile (cu lichiditate peste 1 an) sunt finantate din surse stabile (cu
exigibilitate mai mare de 1 an) ;
48
– activele circulante, ciclice (cu lichiditate sub 1 an) trebuie finantate din datorii pe
termen scurt (cu exigibilitate sub 1 an) egalitati.
În practică lucrurile nu sunt atât de ideale, deoarece este i mposibil de condițiile acestui
principiu, din cauza disproporției dintre durata me die de lichiditate a activului și durata medie a
exigibilităț ii elementelor de pasiv.
Aprecierea echilibrului financiar se poate realiza pr in analiza fondului de rulment și n u
numai unii autori sunt de părerea că aprecierea echilibrului financiar a entității economice se
bazeaza pe:
– solvabilitate;
– exigibilitate;
– lichiditate;
– capacitatea de plata.
Evaluarea echilibrului financiar al entității economice nu poate fi abordată doar prin
prisma fondului de rulment, a nevoii de f ond de rulment si a trezoreriei, este inevitabilă analiza
în ansamblu și a indicatorilor de lichiditate, solvabilitat e consideraț i indica tori de bonitate
financiar dar și cu alți indicatori ce exprimă modul de gestionare a î ntreprinderii.
Acesti indicatori reflectă capacitatea întreprinderii de a face față termenelor de plata,
capacitatea de transformare a activelor sale în disponibilităț sau pur ș i simplu averea
întreprinder ii, patrimoniul să u net.
Tabelul 2.10
Analiza Fondului de rulment a întreprinderii S.A. „Supraten” mln lei
Indicatori 2012 2013 2014 2015 2016 Modif. Absolută
15/14 16/15
Acirculante 227401
309987 339087 330971 409814
(8116) 78843
DTS 125196 211115 265954 242616 282112
(23338) 39496
Fondul de
rulment 102205 98872 73133 88355 127702 15222 39347
Sursa: Elaborat de autor în baza da telor prezentate de întreprinderea vizată
Fondul de rulment reprezintă sursa de finanțare a activelor circulant e, fiind necesar
permenent ca să înregistreze valori în creștere, cât mai mari.
Cu cât fondul de rulment este mai mare cu atât datoriile pe termen scurt vor fi mai mici,
pentru finanțarea activelor circulante.
49
Pe parcursul perioadei analizate compania a ținu t cont de acest criteriu, indicatorul majorindu -se,
cu excepția anului 2014, înregistrându -se o scădere de circa 25 739 mln lei față de 2013.
Rezultatul a fost influențat de creșterea datoriilor pe termen scurt cu 54 839 mln lei .
Compania vizată pentru 2015 a întreprins măsuri direcționate spre majorarea acestui
indicator, rezulate care ne demonstrează, intervenția managerilor , înregistrând o creștere de 21%
față de perioada anterioară. Anul curent f iind și el urmat de o creștere de circa 39347 mln lei faț ă
de perioada anterioară.
Tabelul 2.11
Analiza fondului de rulment al „Supraten” S.A. pentru anii 2013 și 2014
prin metoda balanțieră
Sursa: Adaptată de autor în baza datelor prezentate de rapoartele financiare
În rezultatul calc ulelor efectuate în Tab elul 2.11 se constată că fondul de rulment în anul
2014 scade față de anul 2013 cu 25738 mln lei.
Potrivit pr imei formule de calcul fondului de rulment, factorul ce a influențat negativ
asupra diminuării acestuia sunt datoriile curente, majorarea cărora c u 54838 mln lei a condiționat
diminuarea fondului de rulment cu aceeași sumă.
Influența pozitivă a activelor circulante, care s -au majorat în anul 2014 față de anul 2013
cu 29100 mln lei nu a reușit să acopere influența negativă a datoriilor curente.
Potrivit celei de a doua formulă de calcul a fondului de rulment se constată că ambii
factori de influență (capitalul permanent și activele imobilizate) au condiționat diminuarea
acestuia în dinamică în anul 2014 față de anul 2013, și anume: din cauza diminuăr ii capitalului
permanent cu 21378 mln lei și din cauza majorării valorii activelor imobilizate cu 4359 lei,
fondul de rulment a scăzut cu ambele valori concomitent.
50
Totuși, în pofida faptului că se constată diminuarea fondului de rulment, valoarea
acestuia rămâne a fi una pozitivă și destul de semnificativă, fapt ce nu poate fi apreciat ca
negativ.
Tabelul 2.12
Analiza fondului de rulment al „Supraten” S.A. pentru anii 2014 și 2015
prin metoda balanțieră
Sursa: Adaptată de autor în baza datelor prezentat e de rapoartele financiare39
O schimbare spre bine în dinamica fondului de rulment înregistrat de către „Supraten”
S.A. se urmărește prin valoarea în creștere a acestuia în anul 2015 față de anul 2014 cu 15220
mln lei în baza datelor Tabelului A 2.12 .
Potrivit primei formule de calcul a fondului de rulment, majorarea acestuia se datorează
diminuării considerabile a nivelului datoriilor curente (cu 23337 mln lei), fapt ce a condus la
majorarea indicatorului rezultativ cu aceeași sumă.
Pe când, activele cir culante au o influență negativă asupra fondului de rulment conducând
prin dinamica lor la diminuarea indicatorului cu 8116 mln lei.
Potrivit celei de a doua formulă de calcul a fondului de rulment, factorul căruia i se
datorează majorarea în dinamică a ac estuia este capitalul permanent care se majorează cu 16574
mln lei în anul 2015 față de anul 2014 și conduce în cele din urmă la majorarea indicatorului
rezultativ cu aceeași sumă.
Activele imobilizate, însă, au diminuat valoarea fondului de rulment cu 13 53 mln lei din
cauza majorării acestora cu aceeași sumă.
39 Raport dinanciar, http://www.supraten.md/i/annual_report/Raportul_anual_2015 .pdf
51
Totuși, în pofida existenței factorilor cu influență negativă asupra fondului de rulment,
valoarea acestuia rămâne a fi una pozitivă și destul de semnificativă, fapt ce nu poate fi apreciat
ca negat iv.
Tabelul 2.13
Analiza ratelor de solvabilitate pe termen lung
(managementul datoriei) a întreprinderii S.A. „Supraten”
Indicator 2012 2013 2014 2015 2016
Coeficientul de autonomie
(CP/Tpasiv) 0,35 0,28 0,27 0,31 0,30
Coeficientul de îndatorare
(DTL+Dc/T pasiv) 0,65 0,72 0,73 0,69 0,70
Rata de autofinanțare a Cperm
(CP/CP+ D TL) 0,58 0,56 0,66 0,69 0,65
Rata de îndatorare pe TL față de
Cperm ( D TL/CP+ D TL) 0,42 0,44 0,34 0,31 0,35
Rata solvabilității generale
(TA/ D TL +Dc) 1,54 1,38 1,38 1,46 1,42
EM(multiplicatorul capitalului)
(TA/CP) 2,86 3,60 3,65 3,20 3,38
CIF(coeficientul de dependență
financiară) (CP/TA) 35% 27,77% 27,4% 31,28 % 29,57 %
Sursa: Rapoartelor anuale și informația privind contul de profi t pierdere ale „ Supraten ”S.A. [online]. [citat
11.04.17]. Disponibil: http://www.supraten.md/ro/company/annual_report/default.aspx
În dependență de modalități le în care compania își utilizează creditul pentru finanțare are
influență asupra performanței întreprinderii. Creditorii acordă o atenție detaliată valorii
capitalului propriu pentru a -și creea o idee de ansamblu despre riscul creditării. Achiziționând
fonduri pe bază de credit, proprietarii mențin controlul asupra firmei.
Plus la aceasta, în cazul în care din împrumuturile contractate se obțin sume mai mari
decât sumele ce trebuie achitate ca dobândă, aceasta va crește averea proprietarilor.
În Tabelul 2.13 sunt reprezentate mărimea și dinamica ind icatorilor aferenți surselor de
finanțare a activității entității „Supraten” S.A. pentru perioadele de gestiune 2012, 2013, 2014 ,
2015 și 2016 (calculați în baza informației conținute în Situațiile financiare a le entității pentru
anii respectivi (Anexa 5 ).
Din datele obținute în Tabelul 2.13 se atestă că coeficient ul de autonomie calculat pentru
entitatea economică vizată în toți cei cinci ani analizați nu se încadrează în intervalul optim
(≥0,5), oscilând în ju rul valorii 0,3 și înregistrând o scădere cu 0,04 unități în anul 2015 față de
anul 2012.
52
Coeficientul opus celui de autonomie – coeficientul de îndatorare – înregistrează,
dimpotrivă, o majorare cu 0,04 unități în anul 2015 față de anul 2012, depășind pe parcursul
anilor 2012 -2015 mărimea maximă admisibilă (mărim e critică – 0,5).
Aceste momente se explică prin faptul că ent itatea „Supraten” S.A. apelează
preponderent la sursele străine de finanțare și faptul că marea parte a activelor este finanțată din
contul datoriilor entității – fapt ce se apreciază negativ.
Figura 2.7. Evoluția Gradului de autonomie a întreprinderii S.A.„Supraten„
Sursa: Elaborat de autor în baza da telor prezentate în Tabelul 2.13
Auton omia finaciară, măsoară volumul finanțării ex terne în raport cu cel al finanțării
asigurate de acționari. De regulă norma acestui indicator trebuie să fie mai mic de 0,5. Cum s -a
atenționat mai sus, întreprinderea nu se încadrează în limitele stabilite de prezentul indicator.
Pentru anul curent obse rvăm că entitatea a luat în calcul factorii de influență negativă a
gradului de autonomie și a implimentat măsuri, obținând un rezultat de 0,35 unități.
Astfel, entitatea trebuie să întreprindă acțiuni concrete la capitolul rezultatelor acestui
indicator, pentru a nu se ciocni cu o situație nefavorabilă în ceea ce privește riscul de
insolvabilitate.
Figura 2.8. Evoluția ratei de autofinanțare a Cperm a întreprinderii S.A.„Supraten„
Sursa: Elaborat de autor în baza da telor prezentate în Tabelul 2.13
0 0,1 0,2 0,3 0,420122013201420152016
0,35 0,28 0,27 0,31 0,3 Gradul de autonomie
Gradul de autonomie
00,51
2012 2013 2014 2015 20160,58 0,56 0,66 0,69 0,65 Rata de autofinanțare a Cperm anent
Rata de autofinanțare a Cperm
53
Cât privește capitalul permanent al entității economi ce și a surselor de finanțare a acestuia
se observă atât în baza datelor din tabel cât și în baza Situațiilor financiare ale „Supraten” S.A.
pentru perioada 2012 -2015 că acest indicator se majorează în di namică, fapt ce se poate aprecia
pozitiv. Totodată, se constată că anume capitalul propriu este cel ce deține cota cea mai mare din
structura capitalului permanent (69% în anul 2015 față de 58% în anul 2012), rata de
autofinanțare a capitalului permanent î nregistrând o majorare cu 10%. Ca consecință, rata de
îndatorare pe termen lung față de capitalul permanent a scăzut spre finele anului 2015 față de
anul 2012 cu 10%.
Figura 2.9. Evoluția ratei de îndatorare pe TL față de Cperm a
întreprinderii S.A.„Su praten„
Sursa: Elaborat de autor în baza da telor prezentate în Tabelul 2.13
Acest indicator reflectă dependența entității față de reusursele atrase din exterior.
Respectiv o rată înaltă a indicatrului dar nu ar face altceva decât să perturbeze stabilitat ea
financiară a entității. Pe parcursul perioadei analizate observăm totuși că întreprinderea depune
efort spre reducerea cotei de îndatorarea pe termen lung a capitalului permanent.
Cel mai mare rezultat a fost obținut în 2013, de circa 44%, urmărorul an deja măsurile de
optimizare implimentate de companie au fost eficiente, anul 2014 caracterizîndu -se printr -o
diminuare de 10%. Anul curent, 2016, se atestă o majorare de 4% a ratei de îndatorare pe termen
lung față e capitalul permanent.
Deci, reducerea r atei de îndatorare pe termen lung față de capitalul permanent: se
apreciază pozitiv și se caracterizează prin suficiența capitalului propriu de finanțare a capitalului
permanent.
00,20,40,6
2012 2013 2014 2015 20160,42 0,44
0,34 0,31 0,35 Rata de îndatorare pe TL față de CPerm
Rata de îndatorare pe TL față de CPerm
54
Figura 2.10. Evoluției ratei de îndatorare a întreprinderii S.A.„Suprate n„
Sursa: Elaborat de autor în baza da telor prezentate în Tabelul 2.13
Pe toți cei cinci ani supuși analizei gradul de îndatorare a entității vizate depășește nivelul
optim, fapt ce nu are o apreciere pozitivă.
Ponderea cea mai mare a fost înregistrată în 2014, rezultatul fiind influențat de majorarea
datoriilor curente într -o proporție mai mare decât în perioadele celelalte, cu circa 54839 mln lei,
față de 2013.
Evolutiv indicatorul nu înregistrează mari abateri, rezultate ce denotă că până la moment
întreprinderea nu a întreprins acțiuni directe de diminuare a acestui indicator.
Pentru viitor este recomandabil ca să se orienteze spre diminuarea cotei datoriilor în total
pasiv și majorarea ca pacității proprii de finanțare pentru a fi posibilă reducere necesității de
apelare la surse străine de finanțare.
Figura 2.11. Evoluția Solvabilității generală (SG) a întreprinderii S.A.„Supraten„
Sursa: Elaborat de autor în baza da telor prezentate în Tabelul 2.13
Prin indicatorul dat compania își poate determi na ponderea datoriilor posibile de acoperit
din total activ.
0,60,620,640,660,680,70,720,74
2012 2013 2014 2015 20160,65 0,72 0,73
0,69 0,7 Coef de indatorare
Coef de indatorare
1,54
1,38 1,38 1,46
1,42
1,31,351,41,451,51,551,6
2011 2012 2013 2014 2015SG
SG
55
Foarte importante sunt rezultatele obținute în 2012 -2013, nivelul cărora ajunge sub
nivelul de jos a normei, fiind mai mic de 1,4, valoarea dată fiind echivalentul unui unui levier
financiar de 2.5, altf el exprimat datoriile reprezintă 71.4% din total active.
Nivelul înalt al datoriilor entității economice față de sursele proprii de finanțare au c auzat
și nivelul scăzut al ratei solvabilității generale, care este mult mai jos decât nivelul optim (≥2)
înregistrând la finele anului 2015 valoarea de 1,46 fiind în scădere față de anul 2012 cu 0,08
unități. În 2016 valoarea indicatorului din nou să scadă până la 1,42.
Acest fapt se apreciază negativ deoarece poate a vea consecințe neplăcute asupra
capacității de plată a entității – situație ce se va studia în cele ce urmează.
În analiza echilibrului financiar a întreprinderii o atenție sporită se acordă și raportului
dintre capitalul propriu și total active – coeficientul de dependență financiară.
Figu ra 2.12 . Evoluția corelației dintre Capital ul Propriu și Activele Totale a
întreprinderii „ Supraten’’ S.A.
Sursa: Elaborat de autor în baza da telor prezentate în Tabelul 2.13
Conform rezultatelor obținute observăm că compania a luat în calcul raportul ca pital
propriu și total active și și -a majorat capitalul propriu prin emisiunea suplimentară de acțiuni și
prin unele aporturi financiare din partea acționarilor.
În principiu, perioada analizată se caracterizează printr -o stabilitate a coeficientului de
dependență financiare (CIF), abatarea cea mai majoră fiind în 2014, cu un rezultat de 27,4 puncte
procentuale.
Pentru perioada 2013 compania a obținut un rezultat de 27,77%, cu o abatere negativă de
circa 7,23 puncte procentuale față de perioada precedentă, abaterea a fost influențată de
majorarea capitalului propriu într -un ritm mai lent decât activele.
35
27,77 27,4 31,28 29,57
010203040
2012 2013 2014 2015 2016CIF, %
CIF, %
56
Anul 2016 la fel înregistrează o abatare negativă, indicatorul înregistrând o deviere de
circa 1,71 puncte procentuale, abaterea fiind determinată de majora rea mai lentă a capitalului
propriu, decât cresșterea activelor pe parcursul anului 2016.
Multiplicatorul capitalului, la fel un indicator de apreciere a performanței financiare care
permite prin rezultaele obținute analiza gradului de utilizare a surselor atrase suplimentar, ce
determină o majorare a rentabilității capitalului. Indicatorul dat se schimbă direct proporțional
cu ponderea capitalului în totalul activelor companiei și invers proporțional cu ponderea
capitalului în totalul pasivelor întreprind erii.
Figura 2.13 . Evoluției indicatorului efectul de pîrghie
a întrepr inderii „ Supraten’’ S.A.
Sursa: Elaborat de autor în baza da telor prezentate în Tabelul 2.13
Îm toți cei cinci ani supuși analizei, raportul dintre total active și capital propriu a
înregistrat rezultate ce nu deviază semnificativ de la o perioadă la alta. În 2013 acesta a
înregistrat o majorare de circa 0,74 unități.
Anul 2016 la fel înregistrează o creștere ușoară de 0,18 unități.
„Cu cât ponderea capitalului este mai mare, cu atât întreprinderea se bazează mai puțin
pe resurse atrase și, astfel, riscul întreprinderii este mai mic”.40
În cazul în care avem o pondere mai mică a capitalului, respectiv compania se ciocnește
cu situații mai puțin favorabile, sporește riscul financiar î n cadrul companiei și plus crește efectul
de pârghie .
40 Darda c, Nicolae, Moinescu, Bogdan. Politici monetare și tehnici bancare , [online]. [citat: 03.04. 2015]. Dispo
nibil http://www.ase.ro/upcpr/profesori/756/PMTB_cig.pdf
2,86 3,6 3,65
3,2 3,38
01234
2012 2013 2014 2015 2016EM
EM
57
Figura 2.14. Evoluț ia indicatorilor de lichiditate a întreprinderii S.A.„Supraten„
Sursa: Rapoartelor anuale și informația privind contul de profit pierdere ale „ Supraten ”S.A. [online]. [citat
11.04.17]. Disponibil: http://www.supraten.md/ro/company/annual_report/default.aspx
Pentru că, activele și pasivele curente sunt, de regulă, convertibile în numerar într-o
perioadă de maxim 12 luni, rata curentă este o măsură a lichidității pe termen scurt. Ca unitatea
de măsură avem leul sau de câte ori activele circulante sunt mai mari sau pot acoperi pasivele
curente.
Un rezultat ce depășește (RL C<1), poate fi interpretat prin prisma a doua aspecte, unul
pozitiv li altul negativ. O rată înaltă, ce depășește norma de 1, în cazul unui creditor, ce
creditează pe o perioadă mică de timp, cu cât rata curentă este mai mare cu atât este mai bine.
Dar pentru firmă, o r ată curentă mare indică lichiditate crescută, dar, în același timp,
poate semnala o utilizare ineficientă a numeralului și a altor active curente. O rată de lichiditate
curentă subunitară reflectă faptul că activele circulante minus pasivele curente sau c apitalul de
lucru net este negativ. Această situație pentru majoritatea afacerilor reflectă o stare financiară pe
termen scurt nefavorabilă pentru firmă.
Ce ține de indicatorii de lichi ditate prezentați în Figura 2.14 se constată că nici unul din
indicato ri nu ating nivelul minim recomandat:
– lichiditatea curentă oscilează între 1,82 și 1,36, cu toate că nivelul minim recomandat
este 2;
2012 2013 2014 2015 2016
Lc 1,82 1,47 1,27 1,36 1,45
Labs 0,076 0,015 0,033 0,021 0,035
Linterm 0,47 0,28 0,19 0,28 0,391,82
1,47
1,27 1,36 1,45
0,076 0,015 0,033 0,021 0,035 0,47
0,28 0,19 0,28 0,39
00,20,40,60,811,21,41,61,82
Lc
Labs
Linterm
58
– lichiditatea intermediară oscilează între 0,47 și 0,28, cu toate că nivelul minim
recomandat este 0,7;
– lichiditat ea absolută oscilează între 0,08 și 0,02, cu toate că nivelul minim recomandat
este 0,2.
În cazul în care compania nu va fi receptivă la aceste semne de alarmă, riscă să ajungă în
stare de insolvență, în cazul în care va continua activitatea în același mod și nu va întreprinde
măsuri pentru majorarea coeficienților de lichiditate.
Ca factori ce determină diminuarea indicatorului lichidității curente avem:
– pierderi ale perioadei. Insuficiența rezultatului financiar pentru desfășurarea
activității;
– investiții în active imobilizate într -o sumă ce depășește posibilitatea financiară a
entității (suma surselor proprii de finanțare a datoriilor pe termen lung);
– creditele pe termen scurt, contracte pentru investiții în active imobilizate;
– modificarea condițiilor dec ontărilor reciproce dintre întreprindere cu clienții și
furnizorii, în direcția predominanței avansurilor clienților. Acest lucru va fi vizibil
prin majorarea numerarului.
Nivelul scăzut al indicatorilor de lichiditate vorbește despre insuficiența activelo r
circulante pentru achitarea datoriilor curente, fapt ce poate cauza lipsa de solvabilitate și poate
conduce la falimentul entității economice.
Scopul finanțelor îl reprezintă crearea de valoare, respectiv realizarea unei investiții
pentru care profitabil itatea rezultată să fie superioară ratei de rentabilitate solicitate de către
acționari. Din punct de vedere financiar, o investiție profitabilă determină creșterea valoarii
activului economic. Pentru a evidenția crearea de valoare în cadrul unei firme est e utilizată o
gamă largă de indicatori care pot fi grupați în funcție de trei criterii: contabili, economici și
bursieri.
În concluzie este important de menționat că indicatorii financiari tradiționali reflectă
performanța istorică a firm elor, având o rele vanță limitată în previzionarea evoluției viitoare a
acestora. În plus, indicatorii financiari clasici nu iau în considerare costul capitalului investit în
afacere, ci doar efectele utilizării lui. Indicatorii financiari moderni se bazează pe conceptul de
creare de valoare, reprezentând un reper pentru exprimarea performanței financiare reale. Prin
urmare, maximizarea valorii acestor indicatori conduce la majorarea valorii globale a firmei.
Făcând trimitere la compania analizată și anume asupra indicatoril or calculați pentru
evaluarea performanțelor în baza bilanțului care se regăsește î n Anexa 6 , per ansamblu
59
compania are o situație financiară favorabilă, cu o activitate a cărei motor funcționează , având o
productivitate înaltă.
Pentru perioada curentă c ompania sfârșește anul cu o rentabilitate a vânzărilor de
19,98%, fiind în creștere în comparație cu perioadele precedente, fapt ce denotă că entitatea a
găsit un compromis, a reușit să -și comanseze astfel cheltuielile și costurile ca la sfîrșitul
perioade i de gestiune să obțină un profit la fiecare leu vânzări 20 bani.
Un rezultat eficient a înregistrat rentabilitatea capitalului propriu, conform rezultatelor
obținute, am constatat că compania în 2015 a reușit să obțină 10 bani pentru fiecare leu
imobiliz at în capitalul propriu. Pentru 2016 acționarii au avut un pic de pierdut la imobilizările
plasate în cap italul propriu, obținând în medie de 9 bani la fiecare leu.
Analizând rata activelor imobilizate și circulante pe parcursul perioadei vizate , compania
respectă raportul de 30% și 70% active circulante în total active, cu mici devieri. Anul 2015 –
2016 raportul se dezechilibrează. În 2015 total active s -a diminuat ca consecință a reducerii
activelor imobilizate cu circa 1354 mln lei, fapt ce denotă ca grad ul de investire a capitalului a
scăzut neesențial. În 2016 activele imobilizate continuă să scadă, (brevete, licențe, mărci și
branduri înregistrate, know -how, cheltuieli de dezvoltare, fond comercial, programe de
calculator, etc.) fiind un punct negativ, știind că acestea sunt dovada creativității, cercetării
științifice și progresului tehnic și tehnologic.Valoarea redusă a ratei imobilizărilor financiare
semnifică o activitate restrânsă de investiții financiare.
Rata activelor circulante a crescut de la o perioadă la alta, atingând în 2016 rata de 80%,
ceia ce înseamna ca gradul de imobilizare al capitalului în activitatea de exploatare a crescut.
Diminuarea disponibilităților bănești nu a afectat ritmul de creștere a activelor circulante,
deoarece pondere a disponibilităților bănești în activul circulant este mult mai mică decât
ponderea creanțelor și stocurilor.
Modificarea ponderii activelor circulante, în total active este eficientă deoarece cu un
volum de mijloace circulante mai mare, se realizează o cr eștere a cifrei de afaceri.
Coeficientul de îndatorare reflectă măsura în care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent față de total resurse. Observăm, că în anul de bază aproximativ 70% din
totalul resurselor societății reprezintă surse permanente fapt ce denotă că întreprinderea dispune
de o marjă de siguranță bună, adică de resurse permanente pe care le poate utiliza pentru
finanțarea ciclului de exploatare. În anul 2015 se atestă o reducere ușoară a ratei stabilității
financiare având în vedere ca la rândul lui componența ratei, capitalul permanent s -a modificat
de la o perioada la alta cu 1%. Având în vedere că în dinamica nivelul ratei prezintă o tendință de
scădere, concluzionăm că a scăzut și ponderea capitalului permanent în totalu l surselor de
60
finanțare, în cazul entității aceasta diminuare a capitalului propriu se datorează pierderilor
aferente exercițiului finaciar precedent.
În ceea ce privește autonomia financiară globală putem observa că firma nu dispune de
un grad ridicat al autonomiei financiare, în perioada analizată acest indicator se situează usor sub
nivelul admis al marjei asiguratorii, este indicat ca firma să nu se imprumute, capitalul propriu
reprezintă în medie de 28 -35% din totalul pasivelor => fapt ce denotă că înt reprinderea nu
dispune de autonomie financiară și nu poate garanta plata unor eventuale credite pe termen
mediu sau lung.
Nivelul minim de solvabilitate generală de 133%, a fost depășit, în anul 2012 indicatorul
a fost depășit cu 21%, pentru perioada 2013 starea indicatorului s -a amiliorat puțin, datoriile
totale au crescut de la o perioadă la alta.
Pe parcursul perioadei analizate observăm că entitatea a înregistrat fond de rulment
pozitiv. Activele circulante depășind datoriile cu un termen până la un a n. Respectiv, compania
este în capacitate să își achite datoriile cu scadență imediată, în cazul în care i se va impune
cerința de către creditorii săi. Aprecierea perspectivei întreprinderii de a -și acoperi datoriile pe
termen scurt presupune analiza det aliată a structurii activelor circulante și a datoriilor pe termen
scurt: dacă scadența medie a activelor circulante este mai mare decât a datoriilor pe termen scurt,
echilibrul financiar poate fi asigurat și în condițiile unui fond de rulment pozitiv.
Pentru anul 2016 FR a înregistrat o creștere, ceea ce reflectă că întreprinderea dispune, în
această perioadă, de un surplus de surse permanente rămas după finanțarea în întregime a
activelor imobilizate nete, surplus utilizat pentru finanțarea unei părți a activelor ciclice.
61
Capitolul III: EFICIENTIZAREA ACTIVITĂȚII ÎN VEDEREA
CREȘTERII PERFORMANȚEI ÎNTREPRINDERII
3.1. Analiza SWOT a companiei S.A.„Supraten„
Mediul de afaceri are multe dimensiuni. În principiu se face referire la riscuri, cost uri și
obstacole de competitivitate pentru întreprinderi. Precum este în mod tipic măsurat, mediul de
afaceri se referă la povara de reglementare și administrativă, incertitudinea politica, crima,
corupția și calitatea jurisprudenței. Abrodând o definire m ai largă, mediul de afaceri include și
măsurile referitoare la calitatea infrastructurii, accesul la finanțe și constrângerile de ordinul forța
de muncă/calificarea.
Evaluarea performanței financiare are un rol extrem de important în efortul întreprinderii
de a spori nivelul acesteia. Cercetările din capitolele precedente ale prezentei lucrări au arătat că
capacitatea întreprinderii de a -și controla și de a -și îmbunătăți performanța depinde, în mare
parte, de modul în care aceasta este evaluată.
Prin analiz a SWOT este posibilă evaluarea companiei la un moment dat. Respectiv,
analiza SWOT reprezintă una din cele mai importante tehnici manageriala folosite la
concretizarea poziției strategice a unei companii/organizații pentru că:
– prezintă o imagine cuprinzăto are ce indică valorile interne și punctele critice interne
ale companiei/organizației ( puncte și valori critice care sunt definite în raport cu
obiectivele pe care trebuie să le atingă organizația, și anvergura lor);
– contribuie la identificarea forțelor e xterne care au o influență, pozitivă sau negativă,
asupra succesului companiei /organizației asupra obiectivelor stabilite;
– ajută ca managementul să primească un răspuns la intrebarea: „ Aceasta cale spre
atingerea obiectivului stabilit este corectă?”;
– contribuie la punctarea rapidă a punctele forte și punctele slabe ale
companiei/organizatiei;
– ajuta la cunoasterea si intelegerea contextului larg in care functioneaza
compania/organizatia.41
41 Rolul analizei SWOT în planificarea afacerii , [online].[citat 16 .04. 2017].Di sponibil:
https://www.plandeafacere.ro/cum -sa/cum -sa-scrii-un-plan-de-afacere/rolul -analizei -swot -in-planificarea -afac
erii/
62
Tabelul 3.1
Analiza SWOT a activității S.A.„Supraten„
Puncte f orte Puncte slabe
– cifra de afaceri crescută și constantă;
– rentabilitatea în limitele admise și în continuă
creștere;
-portofoliu puternic de produse;
– menșinerea mă rimii activelor circulante chiar
în condițiile creșterii î nsemnate a cifrei de
afaceri ;
– marje de profitabilitate pozitive;
– promiții periodice;
-este lider în producția de vopsele și amestecuri
uscate pentru construcții ;
– personalul societății are calificarea necesară
postului pe care îl ocupă;
– societatea deține spații necesare pentru
comercializarea produselor;
– pregătirea ș i experiență de conducere a
managementului societății;
-existența unui echilibru între nivelurile
ierarhice și ponderile ierarhice;
-societatea beneficiază de un management
modern;
-structura organizational a entității este
modernă, cuprinzând sectoare, co mpartimente
necesare unei întreprinderi moderne;
-prin tehnologiile și apărătura modernă cu care
este dotată, societatea are posibilitatea
urmăririi eficiente a calității produselor, acesta
fiind o preocupare constantă;
-repartizare uniformă a subdiviziuni lor în tot
teritoriul țării;
-calitatea produselor și livrarea acestora;
-sisteme de promovare inovatoare; – insuficiența activelor circulante pentru
achitarea datoriilor curente;
-majorarea bruscă a cheltuielilor;
– durata mare de recuperare a creanțelor;
– insuficiența surselor proprii de finanțare;
-nivel redus al numerarului;
– risc de lipsă de solvabilitate;
– ponderea datoriilor destul de mare;
– barieră la capitolul capacității de plata;
– risc de insolvență, cauzată de ratele mici a
indicatorilor de lichiditate;
– rata mare a stocurilor de produse sau
materiale nevandabile.
Oportunități Amenințări
-societatea are posibilitatea extinderii
nomenclatorului de produse fie prin sortimente
noi fie prin derivate;
-creșterea rapidă a pieței;
-contracte no i cu firme care prezintă interes;
-campanii publicitate extinse;
– surse potențiale noi de finanțare ; -concurența pe piață;
-apariția de noi produse la firmele direct
concurente;
-spionajul concurenței;
-client din ce în ce mai selectivi și din ce în ce
mai pretențioși;
– conjunctura economică a țării nefavorabilă;
Sursa: elaborată de autor
63
Printre soluțiile ce pot fi identificate în baza indicatorilor de apreciere a performanței
financiare menționăm:
– Sporirea gradului de autonomie financiară prin eficien tizarea structurii capitalului,
atât cel economic, cât și cel financiar;
– Creșterea profitului net, realizarea fiind posibilă prin eficientizarea activității
comerciale, optimizarea costurilor de producție, raționalizarea cheltuielilor generale și
Financiare;
– Sporirea Fondului de rulment atât prin optimizarea volumului de active circulante, cât
și prin sporirea gradului de stabilitate financiară a entităților;
– Reconsiderarea politicii de dividend spre plata dividendelor acționarilor.
Eliminarea sau re ducerea punctelor slabe presupune stabilirea unei strategii coerente și a unor
direcții de acțiune care să fie adecvate și adaptate obiectivelor companiei, mediului în care se
desfășoară activitatea.
3.2. Politici și strategii de eficientizare a activități i întrepinderilor în
situații de dificultate
„Conceptul de performanță se regăsește în literatura de specialitate cu diferite sensuri, și
anume: succes, rezultat al unei activități, acțiune, iar în domeniul economic, cu sensul de
rentabilitate, productivi tate, randament. Numim performanțe rezultatele superioare înregistrate
de agenții economici într -o perioadă, comparativ cu perioada precedentă. Se referă la rezultatul
obținut din deținerea și utilizarea factorilor de producție, de natura pierderilor și c âștigurilor,
constituind „capacitatea unei întreprinderi de a obține profit prin utilizarea factorilor de producție
și a capitalurilor, indiferent de proveniența acestora”.„42
Fiecare entitate indiferent de tipul de activitate, ca scop principal are obținer ea de profit,
creșterea și rezistența pe o piața cu o economie bazată pe concurență. În orice bătălie există
învingători și alții, cei de vârf tind spre realizarea obiectivelor impuse, dar cei slabi rămân să
lupte cu diferite probleme de ordin economic, da torii de la creditori, insuficiență de fonduri
bănești, pierderi financiare care spre un final se soldează cu blocarea entității și punerea acesteia
în fața unui declin. O astfel de entitate este foarte ușor de manipulat, atit de insituțiile de re –
finanțar e cât și de alți creditori, fiecare având politici proprii, care în cazuri foarte rar ar
corespunde cu interesele întreprinderii.
42 Daniela Oana POPESCU Modalități de îmbunătățire a profitabilității întreprinderilor mici și mijlocii prin
eficientizarea managementului resurselor umane, Economie teoretică și aplicată , Iulia CHIVU ,Volumul XVIII
(2011), No. 1(554), pp. 47 -63
64
Ca o măsură de prevenire a situației de declin economic al firmei este foarte important ca
să se cunoască situația de facto a întreprinderii, a furnizorilor, a instituțiilor financiare parteneri
cât și a clienților. O analiza detaliată poate fi efectuată în baza metodelor de evaluare a riscului
de faliment aplicate în practică.
Una din strategiile de menținere a întrepriderii în tr-o stare satisfăcătoare în perioadele de
declin, ar fi menținerea angajaților performanți și a clienților, atragerea acestora prin noi
produse. Indiferent de poziție orice întreprinzător trebuie să dețină un plan de afaceri bine
structurizat, inevitabil pentru depășirea situațiilor de criză. Marele întreprinderi finnd în faza
începătoare susțin că în perioadele de recesiune este foarte importantă menținerea unui număr de
clienți care să permită acoperirea cheltuielilor lunare. Plus la aceasta, întreprinde rea trebuie să se
asigure că are acces liber la lichiditățile de pe piață și să dețină capacitatea de a încasa banii
pentru serviciile și produsele livrate.
O altă cauza de faliment este piața supra -ponderată, respectiv din punct de vedere
concurențial, în deosebi vorbim despre companiile ce au ca activitate comerțul cu amanuntul și
ridicata, și aici se atribuie și compania analizată S.A. ”Supraten”.
O altă oportunitate pentru întreprinderi în situații de criză ar fi și modificarea logisticii
actuale, și an ume reducerea din cheltuieli privind transportul și livrarea mărfurilor la
consumatorul final prin contactarea furnizorilor aflați la distanțe mici sau care oferă livrare
gratuită.
O măsură preventivă ar fi și promovarea unei politici de reduceri și alte b eneficii oferite
ca urmare a procurării produselor în sume mai mari.
Ca oportunitate de evitare a unei situații de insolvență, este ajutorul din partea statului.
Acesta reprezentând o posibilitate prin care statul sprijină întreprinderile, regiunile și alt e
sectoare economice, cu scopul de a realiza obiective de politică a statului. Sigur că facilitățile
acordate de stat pot scoate o întreprindere din impas economic, dar pot fi și ineficiente din cauza
gravității situației, respectiv în astfel de cazuri înt reprinderea ar fi bine ca să apeleze la
restructurarea companiei. Atunci când entitatea e supusă procesului de restructurare, ea își poate
continua activitatea. Conform Legii insolvabilității, Restructurarea reprezintă o procedură de
insolvabilitate ce se aplică debitorului în vederea achitării datoriilor lui, care prevede întocmirea,
aprobarea, implimentarea și respectarea unui plan al procedurii de restructurare, incluzând,
împreună sau separat:43
– restructurarea operațională și/sau financiară a debitorului ;
43 Articolul 182, Legea insolvabilității nr 149 din 29.06.2012
65
– restructurarea corporativă prin modificarea structurii de capital social;
– restrângerea activității prin lichidarea unor bunuri din patrimoniul debitorului;
– orice alte acțiuni neinterzise de legislația în vigoare.
„Prin urmare restructurarea reprezintă po sibilitatea spre reproiectarea sau parțială sau
totală a activității entității cu scopul de a fi menținut sau consolidat un avantaj competitiv pe
piață și asigurarea viabilității afacerii. Sigur că orice companie își dorește ca să evite astfel de
acțiuni, dar până la urmă motivele ce determină apelarea la restructrare nu sunt altele decât
problemele care perturbează activitatea întreprinderii, iar acestea în ansamblu determină o
reducere bruscă a vânzărilor, reducerea profitabilității,ca urmare a creșterii costurilor, și sigur ca
fiind prezente problemele anterior menționate, entitatea are șanse foarte mici ca să fie finanțată.
„44
Astfel compania se soldează cu o degradare enormă a indicatorilor de performanță din
cadrul entității. Obiectivele primordiale a acestui tip de metodă reies din scopul acesteia și
anume de a identifica și elimina acele tipuri de activități care sunt producătoare de pierderi,
orientarea spre acele activități care au un motor în funcțiune chiar și în timp de declin în cadrul
entității . Aici compania mai poate opta și pentru o reproiectarea a proceselor de business ca într –
un final acestea să fie producătoare de efecte pozitive, determinând creșterea performanțelor
entității.
Deciziiile sunt luate de însuși proprietarul întreprinderii, sigur că acesta poate opta și
pentru o echipă de specialiști sau la personal din cadrul companiei. Se apelează la o echipă de
consultanți, deoarece prognozele lor vor fi cu mult mai exacte și obiective. Timpul alocat unui
proces de restructurare poate vari a de la 6 luni la 1 -2 ani, în dependență de dimensiunea și
complexitatea activității entității.
Ca căi de restructurare a întreprinderilor insilvabile avem : reorganizareași lichidarea.
Se apelează la reorganizarea, în cazul în care entitatea este insolvab ilă sau când valoarea
ei e mai mare ca venitul obținut din vânzarea separată a activelor. Reorganizarea reprezintă o
operațiune juridică esența căreia constă în transmiterea drepturilor și obligațiilor prin succesiune
de la o persoană juridică la alta.
Conform Codului Civil al Republicii Moldova art. 69, o persoană juridică poate fi
reorganizată doar prin fuziune, transformare sau dezmembrare.
44 КОРОВИН А.В. Оценка экономического потенциала компании. În: Materialele Conferinței științifice
internaționale „Priorități startegige de modernizare inovațională a economiei Republicii Moldova și politici de
dezvoltare durabilă șa nivel mondial” (10, 2015, Chișinău). Chișinău: CEP USM, 2015. p. 14 -21.
66
Fuziunea se caracterizează prin crearea unei întreprinderi noi prin reuniunea a două sau
mai multe întreprinderi in dependente. În urma fuziunii capitalurile companiilor se contopesc și
prin compania nou organizată depășesc declinul economic.
Efectele fuziunii sunt:45
– majorarea capitalului propriu;
– creșterea lichidității și a capacității de plată;
– avantaje fiscale, ach iziția unei companii e considerată o investiție;
– salvarea afacerii și personalului întreprinderii;
– obținerea unei cote mari pe piață.
Dezmembrarea e o operațiune tehnico -juridică de reorganizare, care constă în faptul că,
entitatea economică se împarte în două sau mai multe entități, sau fie că se substituie o parte din
companie, creindu -se o entitate nouă și independentă.
Transformarea, reprezintă operațiunea prin care entitatea își modifică forma
organizatorico -juridică de activitate.
Lichidarea, nu este altceva decât sfârșitul activității unei întreprinderi și radierea ei din
registrul societăților comerciale. Conform legii, lichidarea prevede un set de acțiuni orientate
spre încheierea afacerilor aflate în curs de desfășurare.
În țara noastră există do uă metode de lichidare a unei întreprinderi: benevolă și judiciară.
Ca elemente de evitare a insolvabilității companiei avem:46
– analiza periodică a situației fnanciare în scopul detectării la timp a situațiilor de criză
care pot determina insolvabilitatea;
– implimentarea măsurilor privind stuația de criză în cadrul entității, în special
evaluarea probalilității de apariție a insolvabilității și măsuri de combatere ce trebuie
implimntate;
– evaluarea factorilor ce au determinat apariția crizei la întreprindere;
– selectarea scopurilor și mecanismelor de gestiune anticriză;
– implimentarea mecanismelor interne pentru restabilirea solvabilității și stabilității
financiare;
– implimentarea procedurii de lichidare eficientă dacă celelalte metode nu au dat
rezultate necesar e.
45 Codul civil al R. Moldova, Articolul 78. Efectele Fuziunii
46 Majenga A. ș.a. Socio -Cultural Factors and Fi nancial Performance among Women Small and Medium Ent erprises
in Tanzania, În: European Jour nal of Business and Management, Vol.6, No.32, 2014, p.153 -p.163, ISSN 2222 -1905.
67
3.3. Oportunități de optimizare și dezvoltare a rezultatelor financiare ale
întreprinderii S.A.„Supraten„
Piața se poate defini ca un concept economico – social, un sistem complex de relații care
se află într -o strânsă interdependență și conexiune dir ectă sau inversă între cerere, oferta, și
factorii săi de influență, manifestându -se prin ansamblul documentelor de vânzare – cumpărare
desfășurate într -un anumit spațiu geografic. Pentru orice întreprindere piața reflectă elementul de
referință datorită a ctivităților pe care le desfășoară.
În urma analizei efectuate, și anume diagnosticul indicatorilor de performanță în cadrul
entității, am concluzionat că indiferent de tipul de afacere, în activitatea oricărei tip de
întreprindere este foarte importantă s tabilitatea și dezvoltarea, modernizarea continua atât a
procesului tehlonogic cât și diverisificarea gamei de produse, inclusiv creșterea calității acestora.
Și aici sigur, că indicatorii financiari au o importanță majoră, în dependență de rezultatele
obținute entitatea poate beneficia de unele premii, pentru dezvoltarea infractructurii și de a da
dovadă de spirit inventive în lupta pentru un loc printre liderii pe piața națională și internațională.
În prezent, multe companii din țară au reușit să se con solizeze financiar, au implimentat
principii ale managementului modern, iar la nivel național aplică principia de marketing
modern.47
Analizînd situația din punct de vedere macroeconomic, este nevoie de o implicație mai
mare a statului, și anume să aibă un rol unificator al agenților locali pentru a putea realiza
împreună acțiuni de marketing pe piața externă, în cadrrul căreia există concurenți foarte
puternici, și nu în ultimul rând să contribuie financiar și intelectual acolo unde operatorii locali
sunt i napți să acopere independent datoria. Numai prin contribuții comune e posibil de creat un
mediu de afaceri activ, dezvoltat.
Orice tip de entitate își stabilește strategii de acționare, care prevăd implimentarea
deciziilor și întreprinderea unor acțiuni la orice etapă a analizei unei afaceri și a caracteristicilor
sale economice. Este foarte important ca la elaborarea unei strategii să se cunoască toate
elementele componente.
La atingerea obiectivelor strategice financiare, managerii trebuie să selecteze mo dalități
de atingerea a acestora, ținând cont și de asigurarea echilibrului între cerere și capacitatea de
producție, respectarea prevederilor statutare.
47 Адизес И. Как преодолеть кризисы менеджмента. Диагностика и решение управленческих проблем.
Санкт -Петербург: Стокгольмская школа эконо мики, 2007 г. 294 с. 148.
68
Figura 3.1 Opțiuni strategice financiare pentru realizarea obiectivelor propuse
Sursa: elaborat de a utor în baza Burdus Eugen, „ Managementul schimbării organizaționale”
Opțiunile strategice , ca vectori piloni în atingerea obiectivelor, se implimentează doar în
urma unei cercetări, atât a punctelor slabe cât și forte ale entității, inclusiv oportunită țile și
pericolele din mediul extern al acesteia. Din analiza comparativă a activității interne a firmei, din
care se deduc atât punctele forte cât și slabe, pot fi identificate principalele opțiuni strategice
financiare pentru real izarea obiectivelor plan ificate.
„Și anume din punct de vedere investițional, să fie acceptate doar investițiile car e au
valori net positive în prez ent, să se accepte investiții care au o rată a rentabilității veniturilor mai
mare decât dobânzile pe piață, să se investească doar atunci când se va obține în schimb obiect
ce va putea fi vândut, să se investească doar în acele obiecte care sunt existente pe piață.„48
La capitolul implimentare decizii, o mare prioritate se acordă studiului de oportunități și
de eficiență care e realiza t pe baza unui număr variat de variante de proiect din care se planifică
selectarea a celui care asigură rezultate maxime cu un efort minim.
O privire de ansamblu asupra întregii activități a întreprinderii este bine venit
diagnosticul potențialului econom ic a entității.
Conform legislației în vigoare entitățile de pe teritoriul Republicii Moldova, nu au ca
criteriu obligatoriu efectuarea diagnosticul potențialului economico -financiar, excepție fiind
băncilor comerciale – care sunt obligate prin Regulament ul cu privire la dezvăluirea informației
48 Vintilă, Georgeta – Gestiune financiară a întreprinderii, ED, Didactică și Pedagogică, București, 2002, p.351 Opțiuni strategice financiare Puncte forte –
oportunități
Puncte forte -pericole
Pericole slabe –
oportunități
Pericole slabe -pericole
69
de către băncile comerciale din Republica Moldova a informației aferente activității lor, aprobat
prin Hotărârea Băncii Naționale nr. 52 din 20.03.2014.
Un motiv care ar determina majoritatea entităților ca să efec tueze diagnosticarea
activității, sunt noile Standarde Naționale de Contabilitate. Și anume, Standardul Național de
Contabilitate „Prezentarea situațiilor financiare” solicită de la antreprenori la prezentarea anuală
a situațiilor financiare să includă în conținutul acestora o analiză a activității economico –
financiare desfășurate.49 „Pct. 162 al acestui SNC solicită ca compartimentul „Analiza activității
economico -financiare a entității” să conțină analiza datelor din situațiile financiare și alte
informați i suplimentare care sunt relevante pentru înțelegerea situațiilor financiare și pentru
luarea deciziilor economice de către utilizatori. Acest compartiment ar trebui să includă:
indicatorii financiari de bază care caracterizează performanțele și poziția fi nanciară a entității
cum sunt, de exemplu, rentabilitatea, rata de îndatorare, fondul de rulment net, cota datoriilor
expirate, lichiditatea; factorii, adică cauzele principale care au provocat modificări esențiale a
indicatorilor financiari de bază în com parație cu perioada precedentă; esența politicilor de
investiții, de finanțare, privind dividende etc.; informații care nu sunt prevăzute de Standardele
Naționale de Contabilitate, ca de exemplu, valoarea adăugată, capacitatea de producție, cota
pieței de desfacere, starea mediul înconjurător în care entitatea își desfășoară activitatea„ .50
În mare parte atunci când se planifică un studiu al entității, inclusiv analiza potențialului
și a stabilității financiare, se urmărește depistarea următoarelor problem e: 51
1. Reducerea autofinanțării (independenței financiare) sau o stabilitatea financiară
scăzută. În practică, stabilitatea financiară scăzută amenință posibilitatea de a face față datoriilor
în viitor, cu alte cuvinte conduce la sporirea dependenței enti tății economice de creditori.
2. Deficitul de numerar – lichiditate și solvabilitatea scăzută. În practică, acest lucru
reflectă că întreprinderea în scurt timp nu va avea numerar suficient (sau deja nu are) pentru a
reuși să acopere datoriile scadente. Ca factori ce atenționează lichiditatea și solvabilitatea redusă
sânt și datoriile mari la buget, față de personal, față de creditori.
3. Lipsa de satisfacere a intereselor proprietarilor. Această problemă, în cele mai dese
cazuri în practică, este interpret ată drept rentabilitatea scăzută a capitalului propriu. În practică,
aceasta situație reflectă că proprietarii obțin venituri relativ mici în comparație cu investițiile ce
49 Ionescu C. O nouă dimensiune în măsurarea performanțelor întreprinderii, În: Analele Universității Spiru Haret,
Seria Economie , Anul 4, nr. 4, 2004, Editura Fundației România de Mâine, 2006, ISSN: 1582 -8336.
50 Spătaru L. Analiza economico -financiară. Instrument al managementului întreprinderilor, București, Editura
Economică, 2004, 600 p. ISBN 973 -590-926-X. 82.
51 Nedelcu A. Abordări metodologice privind evaluarea performanței financiare a întreprinderii industriale. În :
Simpozionul Științific al tinerilor cercetători, ediția a XI -a din 25 -26 aprilie 2013, Volumul I, Chișinău : ASEM, p.
43-50, ISBN 978 -9975 -75-659-4.
70
le-au efectuat. Cauza unei astfel de situații poate fi și nemulțumirea privind activ itatea
managementului și dorința de a se retrage din entitatea (prin retragerea capitalului social
investit).
Figura 3.2. Piramida deficienților în managementul stabilității financiare sistemice
din R.Moldova
Sursa: elaborat de autor
Analizând mai sus existența stategiilor de menținere a stabilității, din figura 3.2 putem
deduce faptul că deși există strategii și politici care direct vizează stabilitatea financiară a unui
sector, în Republica Moldova nu există o strategie care ar combina și ar unifica î ntr-un tot întreg
asigurarea stabilității financiare sistemice, or acest concept cere o abordare holistică.
Din cauza situației economice instabile din țară, relațiile strategice sunt foarte slab
dezvoltate, fapt ce denotă lacuni majore pentru mediul de a faceri existent, din cauză că, anume
acestea sunt cele care stimulează, influențează dezvoltarea proiectelor ce au ca scop soluționarea
unor probleme.
Totodată, parteneriatele strategice reflectă coinciderea de valori și misiuni, elaborarea
valorilor adău gate, se urmăresc standarde de performanță pentru ambii parteneri, se crează
oportunități interne de susținere a cauzei, pentru angajați.
71
Ceea ce nu este reprezentativ pentru parteneriatele comerciale, care au la bază proiecte cu
risc limitat și unde fiec are din parteneri au un beneficiu comercial. La baza acestui parteneriat ,
de cele mai multe ori stă relația furnizor -producător -consumator.
Anume controlul și evaluarea finisează întreg ciclul procesului managerial și pregătesc
fundamentarea și demararea ciclului următor.
Aplicarea acestei funcții permite de a cuantifica finalitatea modului de realizare a
celorlalte atribute ale actului managerial (previziunea, organizarea, coordonarea și antrenarea),
comparând rezultatele obținute cu parametrii prestabil iți se cuantifică abaterile și se stabilesc
cauzele care le -au determinat, punctele forte și slabe ale entității economice, precum și măsurile
care se impun pentru îndreptarea locurilor, prevenirea repetării fenomenelor negative și pentru
simularea extinde rii ariei de manifestare a efectelor fenomenelor pozitive apărute.
De asemenea, prin instrumentarul acestei funcții se realizează evaluarea entității
economice în ansamblu și pe elemente patrimoniale.52
Pentru rezolvarea problemelor cu care se ciocnește în trepriderea (atât societățile cu
răspundere limitată cât și societățile pe acțiuni), se propun măsuri valabile în orice situație și la
orice nivel de dezvoltare a entității:
– responsabilizarea managerilor;
– perfecționarea managementului financiar. În depend ență de modul în care entitatea se
dezvoltă și crește, totodată și posibilitatea acesteia de a rămâne competitivă pe piață și de a
supraviețui depinde în mare parte de profesionalismul managerilor de a propune idei inovatoare
pentru produse noi, a manager ilor financiari de a întrebuința eficient resursele financiare
existente, prin intermediul cărora este posibilă majorarea profitabilității entității economice;
– o altă măsură este și mărirea pieței de desfacere prin cercetări de marketing;
– grăbirea comerci alizării activelor neutilizate. În situația în care compania deține
bunuri neutralizate, este necesar ca să întreprindă măsuri, fie că le comercializează
sau le transmite în folosință terțelor persoane, astfel compania se asigură în primul
rând să preîntâm pine și să evite unele pierderi cauzate de uzura fizică și deprecierea și
majorarea fluxului financiar de intrare, și inclusiv prevenirea unei creșteri a cifrei
vânzărilor și, respectiv, sporirea profitului;
– dezvoltarea și modernizarea tehnologiile utiliz ate etc.
În urma rezultatelor obținute, ca măsuri de eficientizare a performanțelor financiare în
cadrul entității se propune un șir de recomandări:
52 Hîncu V. Unele aspecte privind măsurarea performanțelor managementului financiar public. În: Economica,
2009, nr 6, p. 24 -29.
72
1. Perfecționarea politicii comerciale a entității economice, acțiune ce va permite
majorarea continua și semnificativă a veniturilor din vânzări. Acțiuni propuse spre întreprindere :
Figura 3.3. (1) Măsuri d e eficientizare a performanțe i financiare
Sursa: elaborate de autor
2. Îmbunătățirea și optimizarea numărului de clienți cu scopul creșterii vitezei de încasare
a creanțelor, fiind posibilă realizarea prin activitățile propuse mai jos:
Figura 3.3. (2) Măsuri d e eficientizare a performanțe i financiare
Sursa: elaborate de autor
Stabilirea unei
interdependențe a
activității de producție
cu programul de
vânzări elaborat, astfel
încât cererea
programată să fie
acoperită de oferta
produselor
întreprinderii;
Implimentarea
programului de vânzări
în concordanță cu
obiectivele generale a
companiei, luând în
considerare canalele de
distribuție și factorii de
influență a vânzărilor;
Avansarea și
promovarea brandului
entității și a produselor
de marcă proprie prin
diverse metode
(publicitate TV , reviste,
internet);
Stabilirea evidenței
stricte și analiza
creanțelor pe grupuri
de clienți după
prioritatea acestora
pentru întreprindere,
după istoria creditară a
acestora;
Fixarea a unui nivel
maxim de creanțe
admis în baza
programului de
vânzări, acțiune ce
permite de a fi exclusă
majorarea creanțelor cu
o viteză mai mare decât
creșterii veniturilor din
vânzări;
Controlul riguros
pentru perioada actuală
al încasărilor datoriilor
debitoare printr -un
registru elaborat după
termenul de recuperare;
73
Pe lâng ă măsurile sus menționate putem adaugă și apelarea la un system de reduceri, care
ar stimula clienții să își lichideze datoriile cât mai curând posibil, și nu în ultimul rând apelarea
la posibilități de re finanțare a datoriilor curente.
3. Majorarea eficie nței managementului lichidității prin măsurile propuse:
Figura 3.3. (3) Măsuri d e eficientizare a performanțe i financiare
Sursa: elaborate de autor
4. Raționalizarea politicii investiționale a întreprinderii cu scopul de a combina echilibrat
investițiile în imobilizări corporale, necorporale, fin anciare și cele pe termen scurt, prin
întreprind erea acțiunilor următoare:
Figura 3.3 .(4) Măsuri d e eficientizare a performanțe i financiare
Sursa: elaborate de autor
Astfel, întreprinderea evită costuri suplimentare generate de deținerea excesivă a
numerarului și riscul incapacității de plată a obligațiunilor imediate.
Concluzionând din analizele effectuate putem deduce că S.A. „Supraten” a re o politică
bine structurizată care îi permite să înregistreze o activitate producătoare de profit.
Prognozarea
încasărilor în funcție
de programul de
vânzări și a plăților
în funcție de
exigibilitatea
obligațiilor curente;
Crearea și
structurizarea bazei
informaționale
privind fluxurile de
numerar, soldul
numerarului;
Productivizarea
gestiunii surplusului
de numerar prin
revizuirea curentă a
soldului de numerar
cu nivelul optim
admis, apelarea la
produse bancare de
investire pe termen
scurt și altele
Viitoare investiții în
imobilizări corporale –
direcționate spre
proiecte inovaționale,
spre modernizare,
determinând creșterea
avantajului competitiv
al întreprinderii;
Control rigoros al
ritmului de majorare a
valorii medii a
imobilizărilor
corporale prin
compararea acestuia cu
ritmul de creștere a
venitulor din vânzări și
cel al capitalului
Redimensionarea
politicii investiționale
în vederea includerii și
utilizării
componentelor –
investiții în imobilizări
necorporale, în
imobilizări financiare
și investiții pe
financiare termen scurt:
74
Din analiza efectuată s -a constatat că S.A. „Supraten” nu se confruntă cu probleme
majore de ordin economic sau financiar.
Nivelul de dezvoltare pe care la atins compania îi permite ca să apeleze fără risc la surse
străine de finanțare; primirea acestora fără restricții datorită poziției pe care o deține pe piață și
capacității de plată – iar toate acestea au fost posibile datorită faptul că conducerea en tității a
urmărit în permanență nivelul potențialului și capacitatea/raționalitatea de utilizare a acestuia.
Entitatea dispune de forță de muncă cu abilități în cunoașterea limbilor străine, nivel înalt
de competitivitate, nivel major de elaborare și absor bție a inovațiilor, noi competențe dobândite
și transferabile prin revenirea emigranților. În strânsă concordanță au determinat creșterea
potențialului economic al companiei.
Dacă am face o estimare a potențialului economic a Republicii Moldova, per ansam blu
atunci acesta nu este unul din cele mai structurizate.
Evoluția economiei Republicii Moldova poate fi caracterizată printr -un continuu proces
de reformare, însă e unul defectuos, care a determinat acumularea pe parcursul timpului
dezechilibre de ordin structural și funcțional.
Astfel încât, după 20 de ani de independență țara noastră la capitolul performanță
economică nu se poate bucura de mari reușite. Datorită deficitului înregistrat de reforme s -au
majorat problemele în toate sectoarele economiei na ționale, grăbind transformarea lor în
constrângeri iminente pentru creșterea economică.
Majorările modeste ce s -au înregistrat în perioada de pre -criză și din 2010 nu au
determinat crearea unor premise sigure și reale care ar fi putut asigura o dezvoltare durabilă.
Abordând problema, din punct de vedere a timpului, atunci Republica Moldova până în
prezent are un grad de dependentă ridicat față de remiteri, economia fiind în mare parte susținută
de consum.
O măsură eficientă în contextul problemei abordate ar fi reformarea instituțiilor, deoarece
Republica Moldova are mare nevoie de o modificare structurală a economiei.
În prezent, aceasta nu deține un cadru instituțional solid care iar permite să perfecționeze
mecanismul de funcționare. Se propun ca măsuri de redresare a întreprinderii soluțiile:
Competitivitatea producției . O sporire a producției pe piața națională cât și internațională ar fi
posibilă prin implimentarea acțiunilor:
– majorarea calității producției, oferind posbilitatea de a propune pe piața o gamă mai
larga de produse de o calitate superioară care ar face față cererii, dar care ar putea
concura cu concurenții existenți pe piață, prin calitatea și rapiditatea producerii;
75
– capaitatea de asimilare a noilor tipuri de producție competitive pe piață și inclusiv
majorarea sorrtimentului de mărfuri pentru a susține producția de import de calitate
superioară.
Evident, că aici deja sunt necesare strategii privind perfecționarea personalului, majorarea
potențialului inovator și calitatea managemntului și structurii de conducere.
Competitivitatea tehnologiilor . În majoritatea statelor cu un nivel înalt de dezvoltare
volumul de producție este determinat 50% de perfecționarea tehnologiilor și a creșterii
consumului de produse. Astfel, competitivitatea prod ucției constă în modernizarea permanentă a
procesului de producție.
Competitivitatea organizării procesului de muncă și gestionare a acestuia. Obținerea
unui nivel înalt de productivitate presupune echilibrarea nivelului tehnic al producției cu
necesitățil e pieței. Respectiv, o importanță deosebită se acordă nivelului de profesionalism a
cadrelor, asigurarea entității din punct de vedere tehnic, inclusiv materialele necesare solicitate
de salariați.
Pentru a înregistra performanța productivității din punct de vedere al factorilor de muncă și
capital, Republica Moldova trebuie să -și valorifice potențialul pe care îl deține compania.
Deoarece profitabilitatea reflectă capacitatea entității de a produce bunuri, de a presta
servicii, cu scopul obținerii unui ve nit ce depășeste nivelul de cheltuieli.
Ca măsuri ce ar determina creșterea competitivității economiei naționale este nevoie
implimentarea de acțiuni pe următoarele direcții:
– majorarea și ramificarea exporturilor. Performanța exporturilor este foarte im portantă în
condițiile majorării datoriei externe a R. Moldova;
– atragerea de investiții străine directe. Trebuie de pus accentul politicii investiționale pe
transferul de tehnologii și creșterea experienței în monitorizarea economică;
– perfecționarea cadrului de reglementare al activității;
– diminuarea barierelor administrative și costurilor regulatorii;
– finanțarea directă a instituțiilor financiare locale;
– devoltarea schemelor inovative;
– dezvoltarea educației și promovarea culturii organiza ționale;
– încurajarea spiritului inovator;
– aplicarea tehnologiilor informaționale;
– îmbunătățirea și dezvoltarea capacităților tehnice și inovatoare ;
– facilitate accesului pe piețele externe;
– stimularea dezvoltării durabile și echilibrate;
76
– facilitarea participării sectorului privat la procesele de îmbunătățire a cadrului de
reglementare și luarea deciziilor.
Din cele analizate anterior, putem determina câteva direcții primordiale ce vor determina
majorarea profitabilității:
– rezumarea venitur ilor de la producători într -un system adecvat de prețuri;
– susținerea pieței naționale față de importuri și încurajarea exporturilor;
– armonizararea politicilor interne cu tendințele de liberalizare a proceselor economice
și a comerțului mondial care stau la baza acordurilor internaționale adoptate de
fiecare țară.
Mai sus s -au atins unele probleme de ordin național, deoarece indiferent de tipul de
activitate a întreprinderii, aceasta nu poate să progreseze economic din cauza unei economii
instabile și cu un ritm de creștere nul.
77
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
În țara noastră, aprecierea performanței financi are se realizează în termeni de ,,rezultat”
care reflectă eficiența activității unui agent economic pe diferite paliere, fie în mărime abs olută,
fie în mărime relativă. Concluzia ce se desprinde este aceea că performanța î n sine nu este o
noțiune clară, explicabilă și măsurabilă printr -un set de valori bine defini te. Ea reflectă, mai
degrabă, o operație de comparare cu diferite obiective sta bilite anterior, cu indicatori interni sau
externi, caracterizați de o stare dinamică, fapt ce implică modificări pe rmanente în exprimarea și
dimensionarea performanței.
Evaluarea performanței financiare joacă un rol major în procesul de derulare a activi tății
fiecărei întreprinderi, deoarece anume aceasta deconspiră factorii de influență a performanței,
prezentând posibilitatea controlului și perfecționării acesteia.
Reieșind din importanța performanței în condiționarea dezvoltării activității
întreprind erii, se consideră oportună includerea obiectivului de obținere a performanței
financiare în categoria obiectivelor primordiale ale întreprinderilor, argumentând aceasta prin
caracterul multidimensional al performanței, capab il să surprindă mai multe poziț ii ale
schimbării stării financiare ale întreprinderii.
Realizarea unei analize a mediului economic la nivel national și a entității vizate în raport
cu o ser ie de indicatori de performanță fundamentali, în interiorul unui interval ce include și anii
anteriori și ulteriori declanșării crizei, a evidențiat capacitatea redusă de reacție a mediului
economic la manifestarea unor riscuri de o amplitudine extremă. Manifestarea crizei financiare
naționale cât și internaționale a evidențiat un aspect nedorit: provo cările economiei naționale
sunt tot mai mari, iar tensiunile în plan financiar, politic sau social determină fragilitatea
societăților, mai ales în contextul efectului de contagiune prin intermediul conexiunilor
înregistrate între sistemele financiare.
Conform noilor tendințe ale economiei de piață, indiferent de tipul de activitate prestat,
entitatea, inclusiv S.A. „Supraten”, pe parcursul succedării activității, este nevoie ca să țină cont
de potențialul de dezvoltare în ramura prestatoare de servicii. În urma unor cercetări empirice
efectuate pe piața americană (modelul Du Pont, ciclul de conversiune a numerarului), pe piața
Rusiei, României, R. Moldovei, etc. a fost confirmată prezența unei relații pozitive între
performanța financiară și rotația capital ului.
Respectiv, în urma cercetărilor efectuate în acest domeniu, sporirea vitezei de rotație a
capitalului unei companii poate determina o majorare a rentabilității, asigurarea lichidității și
78
solvabilității întreprinderii, la sporirea fluxului net de nu merar, care mai târziu fiind fructificat în
activităț i rentabile poate înregistra performanță financiară sustenabilă.
În lucrare au fost expuse potențialele posibilități de creștere a performanței financiare în
cadrul întrepri nderilor din Republica Moldova , cu o analiza mai detaliată a companiei S.A.
„ Supraten”.
Conform cercetărilor efectuate la societatea pe acțiuni, am stabilit un ansamblu de
indicatori de evaluare a performanței financiare, necesari la asigurarea unei activități durabile l a
entitatea nominalizată. C onform teoriei financiare, am clasat indicatorii care susțin crearea de
valoare pentru acționari în cinci categorii și anume: indicatori ai situa ției patrimoniale și gestiunii
activelor , indicatori ai surselor de finanțare, indicator i ai echilibrului financiar, indicatori ai
rentabilității și indicatori ai valorii.
Unul din obiectivele managementului entității economice este valorificarea potențialului,
iar în acest scop, acest potențial trebuie mai întâi de toate diagnosticat în vede rea sesizării rapide
a disfuncționalităților interne sau eventualelor dezechilibre, urmate de pregătirea acțiunilor de
adaptare la schimbări.
Problemele cu care se confruntă marea majoritatea entităților economice, inclusiv și
întreprinderea analizată, se referă la capacitatea redusă de a face față datoriilor scadente,
eficien ța mică a resurselor invest ite, stabilitate financiară scăzută ; iar acestea, în ansamblu, sunt
cauzate de insuficiența rezultatului financiar al activității desfășurate sau utilizarea irațională a
acestuia. Unui manager îi revine ca sarcină garantarea unui management eficient, motiv pentru
care e necesar ca deciziile sale manageriale să fie argumentare. Prin urmare, diagnosticarea
(evaluarea stării actuale a potențialului entității și a modificărilor în comparație cu perioada
precedentă; determinarea cauzelor care au condus la schimbări în situația financiară a entității;
elaborarea programului de acțiune pentru viitor) devine platforma pentru justificarea deciziilor
manageriale.
Concluz iile formulate explică problema științifică soluționată, care rezidă în confirmarea
necesității diagnosticului potențialului entității economice și determinarea șirului de indicatori în
vederea argumentării deciziilor manageriale, fapt ce va contribui la e fectuarea diagnosticul la
timp și oportun al potențialului întreprinderii și stării ei financiare și la eficientizarea
managementului entității, iar recomandările elaborate vin să completeze gradul de soluționare a
problemei prin:
1. Elaborarea și adoptarea d e către organele de conducere ale întreprinderii (Adunarea
Generală) a unui principiu de management eficient, executarea căruia ar prevedea ca
managerii să efectueze periodic diagnosticul potențialului economico -financiar al
79
întreprinderii cu scopul de a s tabili starea de facto a entității economice. Aceasta
măsură ar determina perfecționarea managementului prin majorarea responsabilității
manageriale și implimentarea de decizii privind activitate de viitor a entității
economice .
2. Managerii sau agenții cono mici să nu se limiteze doar în evaluarea factorilor din
modelul analitic, în cadrul aprecierii dinamicii și determinării factorilor de influență
asupra indicatorilor rezultativi, pentru că, în majoritatea cazurilor este vorba de factori
de gradul I care la rândul său au fost afectați de o serie de alți factori. Respectiv, în
procesul diagnosticului și demostrării dinamicii indicatorilor este nevoie de o
abordare mult mai complexă și profundă de determinare a factorilor primari de
influență, aceștia, în cel e mai multe cazuri sînt: insuficiența rezultatului financiar total
sau utilizarea irațională a acestuia. Numai în urma unui studiu complex și profund va
permite implimentarea de măsuri necesare, oportune, care fiind implimentate vor
determina ameliorarea s ituației financiare a întreprinderii.
3. Implimentarea și fundamentarea deciziilor de către managerii entității, investitorii
actuali/potențiali și creditorii actuali sau potențiali în baza rezultatelor obținute ca
urmare a analizei potențialului entității ec onomice ;
4. Protecția producătorului autohton, inclusiv și cei ce comercilizează mărfuri sau
prestează servicii;
5. Asigurarea suportului financiar pentru procesul de implimentare a sistemelor de
management al calității;
6. Stimularea dezvoltării durabile și echil ibrate;
7. Facilitarea participării sectorului privat la procesele de îmbunătățire a cadrului de
reglementare și luarea deciziilor.
Analizând direcțiile de perfecționare strategică a entității economice am realizat că
direcțiile strategice care își găsesc nom inalizarea în capitolul trei al lucrării, cu privire la
implimentarea strategiei de dezvoltare a întreprinderii, crearea condițiilor instituționale noi,
inclusiv și implimentarea noilor tehnologii de ultima generație, scoaterea barierelor
administrative și atragerea de noi investiții în sfera producerii de tehnologii performante cu
valoare adaugată înaltă au să producă rezultate positive pentru entitate.
80
BIBLIOGRAFIE
MANUALE, MONOGRAFII
1. BABII L., Trusevici A. Micro -, macroeconomie: teorii și aplicații. Chi șinău: FEP
“Baștina -RADOG”, 2004. 191 p. ISBN: 9975 -9544 -4-8
2. BĂTRÂNCEA I. ș.a ., ,,Analiza performanțelor și Riscurilor bancare”, Editura Risoprint,
Cluj-Napoca, 2008, Op.cit..p.382
3. BREZEANU P., Boștinaru A., Prăjișteanu B. Diagnostic financiar: instrument e de
analiză financiară. București: Economica, 2003. 528 p. ISBN 973 -590-694-5
4. BREZEANU , Petre. Gestiunea financiară a portofoliului. București : Editura Economică,
2002. p. 376. ISBN 973 -590-658-9.
5. BERNARD Colasse, Encyclopédie de comptabilité, contrôle de gestion et audit Relié –
2000 , ISBN 978-2717839876
6. BOURGUIGNON, A., Performance et controle de gestion, Encyclopedie de
Comptabilite, 2000, p.934.
7. BEKERIS R. The impact of macroeconomic i ndicators upon SME’s profitability. În:
Ekonomika 2012 Vol. 91(3), p.117 -128, ISSN 1392 -1258.
8. CARAGANCIU A., Iliadi G., Problemele metodologice ale analizei mecanismului
financiar în economia de tranziție. Chișinău: ASEM, 1996. 252 p.
9. CĂRUNTU, C., & Lăpăd uși, M. L. (2009). Rata rentabilității financiare. Impactul ratei
rentabilității financiare asupra dezvoltării întreprinderii. Analele Universității „Constantin
Brâncuși”, 95 -108.
10. CĂRUNTU C. ș.a. Rata rentabilității financiare impactul ratei rentabilității financiare
asupra dezvoltării întreprinderii, AnaleleUniversității “Constantin Brâncuși” din Târgu
Jiu, Seria Economie, Nr. 22009, ISSN 2344 -3685, p.95 -108.
11. DĂNILA, A. Performanța financiară a întreprinderii, București : Pro Universitaria, 2014,
ISBN 978 -606-14-0877 -1
12. DRUCKER P. F. Managementul strategic. București: Teora, 2001. 184 p. ISBN 973-20-
0056 -2
13. GANEA , Victoria . Economia comertului: / Tatiana Lisii; I RIM. – Ch.: Print -Caro, 2009.
218 p. ISBN 978 -9975 -4159 -3-4
14. GANEA V., Gribincea A. Managementul a facerilor economice internaționale. Chișinău ,
2011. 183 p.
81
15. GHEORGHIU A. Analiza economico – financiară la nivel microeconomic. București:
Economica, 2004. 320 p. ISBN 973 -709-029-2.
16. NICULESCU M. ș.a. Strategii de creștere: demersul proactiv, oportunitățil e interne și
externe, modelul aporturi, constrângeri, exigențe, Editura Economică, București, 1999,
400 p. ISBN 973 -590-098-X.
17. NICOLESCU, O., Verboncu, I., Fundamentele managementului organizației, Ediția a III –
a, Editura Tribuna economică, București, 2007 , p.71.
18. MOCAN M. s.a. Viziune moderna asupra elementelor de management, comunic are și
logistica în organizații, Editura Brumar, Timisoara, 2008 , ISBN 978 -973-602-401-6.
19. MĂRGULESCU, D., (1994), „Analiza economico -financiară a societăților comerciale,
metode și tehnici, Editura Tribina Economică, București. ISBN 973 -582-166-7.
20. MIRONIUC M. (2009), ―Analiza financiara versu s analiza extra -financiara in
măsurarea performanțelor î ntreprinderii durabile, Supliment of Theoretical and applied
economics Revue, Buchar est.
21. MIRONIUC, M. Analiza economico -financiara : performanta, pozitie financiara, risc ,
2009 , Editura: Editura Universitatii Al. I. Cuza , ISBN 9789737034168.
22. LAVALETTE G., Niculescu M., Les strategies de croissance, Editura d’Organization,
Paris, 1999, p.2 28.
23. STANGA , E. Gestiunea portofoliului î n sit uație de criza financiară, Editura: Pro
Universitaria, București, ISBN 9786062602666.
24. STANCU -FINANȚE -Teoria piețelor financiare, Finanțele întreprinderilor, Analiza și
gestiunea financiara, Ed. Economica, 1997 , ISBN 9789737093202.
25. SPĂTARU L. Analiza economico -financiară. Instrument al managementului
întreprinderilor, București, Editura Economică, 2004, 600 p. ISBN 973 -590-926-X.
26. TANNENBAUM, R., Shimdt, H., How to choose a leadership pattern, Harvard Business
Review, 2009, p.133.
27. VINTILĂ , Georgeta – Gestiune financiară a întreprinderii, ED, Didactică și Pedagogică,
București, 2002, p.351
28. КОРОВИН А.В. Оценка экономического потенциала компании. În: Materialele
Conferinței științifice internaționale „Priorități starte gige de modernizare inovațională a
economiei Republicii Moldova și politici de dezvoltare durabilă șa nivel mondial” (10,
2015, Chișinău). Chișinău: CEP USM, 2015. p. 14 -21.
29. ГОЛИКОВ А. А. Введение в прикладную экономику: Краткий конспект лекций.
Челябинск: Челяб. гос. ун -т, 1999. 34 c
82
30. АДИЗЕС И. Как преодолеть кризисы менеджмента. Диагностика и решение
управленческих проблем. Санкт -Петербург: Стокгольмская школа экономики, 2007
г. 294 с. 148.
PUBLICAȚI I ÎN MATERIALELE CONFERINȚELOR
1. BARBU E. Metode de analiz ă a costurilor de producție. Teză de dr.București, 2004. 242
2. BOTNARI N., Nedelcu A. Estimarea efectelor rotației capitalului asupra performanței
financiare a întreprinderilor industriale. În: Revista „Economica”, nr. 4 (94) 2015, p.72 –
87. ISSN: 1810 -9136. ISNN: 1810 -9136.
3. BURLEA E. Riscul de faliment – modalități de apreciere in baza bilantului contabil . În:
materialele Conferinței Științifice Internaționale 2011 „Problemele și perspectivele de
dezvoltare a potențialului economic și managerial al Republicii Moldova în condițiile de
criză”, 21.04.2011, RM, Chișinău, ULIM. p. 107 – 111.
4. BOTNARI N., Nedelcu A. Evaluarea performanței financiare a întreprinderilor prin
prisma dimensiunilor de profitabilitate, rentabilitate și creștere. În: Revista
„Economica”, nr . 3 (93) 2015, p. 49 -59.
5. BURLEA E. Aspecte metodologice ale aprecierii potențialului economic și financiar. În:
materialele Conferinței științifico – practice internaționale, cu tema „Turism: o celebrare
a diversității” din 27 septembrie 2009. Ediția a 3 -a, Chișinău, 2009. p. 230 – 234.
6. CATAN P., Popa V. Evaluarea stabilității financiare a sectorului de microfinanțare din
Republica Moldova. În: Revista teoretico -științifică „Economie și Sociologie”, nr.
3/2013, p. 90 -96.
7. COBZARI L. ș.a. Valențele planificări i și controlului performanțelor întreprinderilor
mici și mijlocii ca instrumente de strategie financiară, Analele ASEM, Ediția a XII -a.
Nr.1 / 2014, Chișinău 2014, p.251 -260, ISBN 978 -9975 -75-649-5.
8. HÎNCU V. Unele aspecte privind măsurarea performanțelor m anagementului financiar
public. În: Economica, 2009, nr 6, p. 24 -29.
9. HÎNCU V. Impactul bunei guvernări asupra eficientizării managementului financiar
public. În: Teoria și practica administrării publice. Materialele conferinței internaționale
științifico -practice. Chișinău: AAP de pe lîngă Președintele Republicii Moldova, 2011, p.
186-189.
10. KLIPPERT E. Perfecționarea indicatorilor de performanță financiară și comercială ai
instituției bancare prin ajustarea capacității funcției de audit intern și a sistemelo r de
control intern . În: Revista „Economica”, nr. 1 (87) 2014, p. 82 -88.
83
11. IONESCU C. O nouă dimensiune în măsurarea performanțelor întreprinderii, În: Analele
Universității Spiru Haret, Seria Economie , Anul 4, nr. 4, 2004, Editura Fundației
România de Mâin e, 2006, ISSN: 1582 -8336.
12. NEDELCU A., „ Performanța întreprinderii în abordarea multidisciplinară”. În:
Conferința Științifică Internațională „Politici și mecanisme de inovare și dezvoltare a
proceselor economico -financiare și sociale în plan național și in ternațional”, din 31
octombrie 2014, ediția a IX -a, Universitatea de Stat a Moldovei, 044 c.a., 2014, p.186 –
190, ISBN 978 -9975 -71-574-4.
13. NEDELCU A., „Capital as factor of production: evolution and perspectives”, În:
Simpozionul Științific al Tinerilor Cer cetători Ediția a XII -a, vol. I, 4 – 5 aprilie 2014
ASEM, Chișinău, p.74 – 80, 0,59 c.a., ISBN 978 -9975 -75-689-1.
14. NAMESNIC E. Rolul analizei activității economico – financiare în gestiunea
întreprinderii. În: Revista științifică „Studii Economice”, ULIM. A n I., nr. 4, 2007, p.
299-303.
15. NEDELCU A. Rotația capitalului – expresie a performanței financiare a întreprinderii .
În : Conferința Stiințifică Internațională dedicată aniv. 20 ani a învățămîntului economic
la Universitatea de Stat Alecu Russo din Bălți: Aspecte ale dezvoltării potențialului
economico – managerial în contextul asigurării securității naționale din 6 -7 iulie 2015,
Secțiunile 4 -6, Bălți, p.125 -130, 0,05 c.a. ISBN 978 -9975 -132-35-0.
16. NEDELCU A. Abordări metodologice privind evaluarea performan ței financiare a
întreprinderii industriale. Simpozionul Științific al tinerilor cercetători, ediția a XI -a din
25-26 aprilie 2013, Volumul I, Chișinău : ASEM, p. 43 -50, ISBN 978 -9975 -75-659-4.
17. ROBU V. ș.a. Problematica analizei performanțelor – o abordare critică în contextul
teoriilor informației și guvernanței corporative. În: Revista Economie Teoreticǎ și
Aplicatǎ nr.8, 2006, p. 15 -28.
18. SPIVACENCO I. Metode și tehnici de gestiune a fluxurilor financiare în cadrul
întreprinderii. În: Revista „Economica”, nr. 4 (94) 2015, p. 94 -102.
19. TABĂRĂ, N., & Dicu, R. (2007). Indicatori de performanță în contextul
reglementărilor. Conferința internațională “Integrarea Europeană – realități și
perspective” (pp. 367 -374). Galați: Editura Didactică și Pedagogică.
ACTE NORM ATIVE
1. Legea contabilității. Nr. 113 din 27.04.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 07.02.2014, nr. 27 -34.
84
2. Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi. Nr. 845 din 03.01.1992. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 28.02.1994, nr. 2
3. Legea cu privire la întreprinderea de stat. Nr. 146 din 16.06.1994. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 25.08.1994, nr. 2
4. Legea privind societățile pe acțiuni. Nr. 1134 din 02.04.1997. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 12.06.1997, nr. 38 -39.
RESURSE ELECTRONICE
1. Analiza poziției financiară și performanțelor întreprinderii [online]. [Citat 24.02.2017].
Disponibil: http://conspe cte. com/Finantele -Intreprinderii/analiza -pozitiei -financiara -si-
performantel or-intreprinderii.html
2. Analiză fundamental – Indicatori financiari, [citat:05.04.17 online], disponibil: http
://edufin .asfr omania.r o/index.php/abc -ul-investitorului/analize -bursiere/13 -analiza –
fundamentala -indicatori -fin an ciari
3. Gradul de indatorare – aspecte teoretice, [citat:05.04.17online], disponibil:
https://www.g oldring.ro/gradul -de-indato rare-teorie.html
4. Indicatorii fundamentali, [citat:05.04.17 online], disponibil: https://www.goldring.ro/care
-sunt-indicatorii -fundam e nta li.html
5. Relevanța indicatorilor în măsurarea performanțelor întreprinderii, [citat:05.04.17
online],disponibil: http://bsclupan.asm.md:8080/xmlui/bitstr eam/handle/1234567 89/409/
10.pdf?sequence=1
6. Supraten S.A. http://www.supraten.md/ro/company/default.aspx (vizitat 05.04.17)
7. АРИСТАРХОВ П.В. Развитие концепции экономического потенциала предприятия
в разрезе целевого подхода. B: Экономика и современный ме неджмент: теория и
практика: сб. ст. по матер. VII междунар. науч. -практ. конф. № 7. Часть II. –
овосибирск: СибАК, 2011. http://sibac.info/conf/econom/vii/26001 (vizitat 01.0 5.2017).
149. Асаул А. Н.,
8. Финансовый анализ – всё о финансовом анализе. Коэффици ент общей
ликвидности. http://1fin.ru/?id=311&t=3.2 (vizitat 16.04.201 7).
85
Adnotare în limba română
Numele și prenumele autorului: Racu Alina
Titlul tezei: Performanțele financiare ale întreprinderii: apreciere și factori de influență
Gradul științific s olicitat : master în științe economice
Localitatea: Chișinău
Anul perfectării tezei: 2017
Structura tezei: introducerea, trei capitole, concluzii generale și recomandări, bibliografi a din
61 de titluri, 9 anexe, 67 pagini de bază, inc lusiv 20 figuri, 15 tabele și 23 formule.
Cuvinte -cheie: entitate, management, potențial, performanță financiară, instrumente, evaluarea
performanței financiare, gestiune eficientă.
Domeniul de studiu: Finanțe și Contabilitatea Firmei în domeniul de activitate.
Scopul și obiect ivele lucrării: Ca scop de bază a lucrării s -a pus de a fi contu rată și argumentă
creșterea performanței financiare prin prisma diagnosticului potențialului economico -financiar al
întreprinderii ceea ce va permite fundamentarea deciziilor strategice în cad rul entităților
economice și va garanta realizarea obiectivelor furnizorilor de capital.
Obiectul de cercetarea tezei de master este analiza performanței financiare a întreprinderilor, și
anume a Societății pe Acțiuni „ Supraten ”.
Suportul informațional al lucrării a fosr asigurat de datele financiare oficiale ale S.A.
„Supraten”, ale Biroului Naționa de Statistică, Comisiei Naționale a Pieții Financiare, pentru
perioada 212 -2016, dar și inclusiv evaluarea și analizele proprii ale autorului.
Suportul teo retico -științific și metodologic al tezei. Baza teoretică este fundamentată pe o
abordare sistemică a studierii conceptelor și a situației domeniilor analizate. Cercetările efectuate
se bazează pe studierea investigațiilor în domeniul vizat, rezultatele f undamentale ale analizei cu
privire la perfomanța fi nanciară a entității economice.
Problema științifică importantă soluționată constă în demonstrarea nevoii de evaluarea a
performanței întreprinderii , evaluarea potențialului și stabilirea unui ansamblu d e indicatori în
vederea argum entării deciziilor manageriale.
Valoarea aplicativă a tezei rezidă în faptul că, în urma diagnosticul economic al entității
economice studiate s -au prezentat măsuri de perfecționarea a rezultatelor obținute din calculul
indicat orilor de performanță. Modalitățile de optimizare propuse pot fi utilizate de companie
pentru creșterea poziției financiare a ei.
Implimentarea rezultatelor științifice. Concluziile autorului au fost formulate ca urmare a
evaluării performanței entității î n baza unui set de indicatori, cu specificarea entității vizate: S.A.
„Supraten”.
86
Annotation
Name and surname of the author: Racu Alina
The title of the thesis: The financial performance of a company: assessment and the
influence factors.
Science degree: Master in economic sciences.
Locality: Chisinau
The year when it was written: 2017
The structure of the thesis: Introduction, 3 chapters, general conclusions, and
recommendations, the bibliograp hy from 61 titles, 9 annexes, 67 basic pages, includi ng 20
pictures, 15 tables and 25 formulas.
Key words: entity, management, potential, financial performance, instruments, the
evaluation of the financial performance, efficient management.
The field of study: Finance and company accounting in the field of activity
The purpose and the objectives of the thesis: The basic purpose of this thesis is to be
explained and argued the financial performance through the prism of diagnosing the economic –
financial potential of a company which will allow us to strength our strate gical decisions in our
economical entities and will guarantee the realization of objectives of the providers of capital.
The subject of research of the master thesis is the financial performance analysis of
companies. We’ll analyze the S.A. “Supraten”. The official informational support in the thesis
was provided by the company we’re analyzing.
The scientific technical and methodological support of thesis: the theoretical basis is
based on a systematic approach to studying the concepts and situation of the analyzed domains.
The research is based on the investigation in the field concerned, the fundamental results of the
analysis of the financial performance of the economic entity.
The important scientific problem being solved consist of demonstrating the n eed to
evaluate the performance of the enterprise, to assess the potential and to set up a set of indicators
in order to argue the managerial decisions.
The applicable value of the thesis resides in the fact that, following the economic
diagnosis of the st udied economic entity, were presented measures to improve the results
obtained from the calculation of the performance indicators. The proposed optimization methods
can be used by the company to increase its financial position.
The implementation of scient ific results: The author's conclusions were formulated as a
result of the entity's performance assessment based on a set of indicators, specifying the target
entity: S.A. "Supraten".
87
Anexe
88
Anexa 1
Performanța globală a entității
Sursa: (elab orat de autor în baza Reynauld, 2003)
89
Anexa 2
Sistemul de evaluare a performanțelor
Sursa: R. Mathias, Managementul Resurselor Umane , Ed. Economică, București, 1997, p.161
90
Anexa 3
Factorii endogeni care influențează activitatea și performanțele unei întreprinderi .
Sursa: Elaborat de autor în baza informației [online] ,disponibile: http://www.stiucum.com/finante/f inanteleintre
prinderilor/ Factorii -endogeni -si-contextua94567.php . [Citat 26.02.2017]
91
Anexa 4
Relația între strategia, politica financiară a unei întreprinderi și valoarea ei pe piața
Sursa: [online],disponibil: https://ru.scribd.com/ doc/28447713/Con%C5%A3inutul -%C5%9Fi -esen%C5%A3a –
economic%C4%83 -a-politicii -financiare -la-nivelul -intreprinderii . [Citat 26.02.2017]
92
Anexa 5
Date generale aplicate în calculul indicatorilor de prformanță a întreprinderii
S.A. „Suprat en”
Indicator
2012
2013
2014
2015
2016
Active imobilizate
87668 109792 114152 115506 105503
Active circulante 227401 309987 339087 330971 409814
Stocuri de mărf uri și material
168470
250266
287862
261959
297773
Creanțe 49263 56373 42257 63743 102108
Total active 315071 419779 453239 446477 515317
Capital Pr
110275 116614 124210 139664 15237 6
Datorii T. L. 79600 92050 63076 64196 80828
Datorii T. S. 125196
211115 265954 242616 282112
Vv (venit din vânzări) 58210 7 679387 954519 1051775 1082845
CV (costul vâzărilor) 504167 594676 797989 850568 847751
Active nete (TA-TD) 110275 116614 124209 139665 152377
Indicatori 2012 2013 2014 2015 2016
Total active 315071 419779 453239 446477 515317
Capital Pr
110275 116614 1242 10 139664 15237 6
Venitul din vînzări
582107
679387
954519
1051776
1082846
Profit net
6347 6519 8801 13999 13914
Profitul brut
77940 84711 156530 201207 235095
ROE 5,75% 5,59% 7,09% 10,02% 9,13%
ROA 2,01% 1,51% 1,94% 3,14% 2,70%
Rvv 13,39% 12,47% 16,40% 18,5% 19,98%
EPS 1,22 1,27 1,70 2,71 2,69
Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor fnanciare ale întreprinderii S.A. „Supraten”
93
Indicator
2012 2013 2014 2015 2016
CP
110275 116614 124210 139664 152376
Datorii termen lung
79600 92050 63076 64196 80828
Datorii curente
125196 211115 265954 242616 282112
Total datorii
204796 303165 329030 306812 362940
Total pasiv
315071 419779 453239 446477 515317
Coeficientul de autonomie
(CP/Tpasiv) 0,35 0,28 0,27 0,31 0,30
Coeficientul de îndatorare
(DTL+Dc/T pasiv) 0,65 0,72 0,73 0,69 0,70
Rata de autofinanțare a Cperm
(CP/CP+ D TL) 0,58 0,56 0,66 0,69 0,65
Rata de îndatorare pe TL față de Cperm
( D TL/CP+ D TL) 0,42 0,44 0,34 0,31 0,35
Rata solvabilității generale
(TA/ D TL +Dc) 1,54 1,38 1,38 1,46 1,42
EM(multiplicatorul capitalului)
(TA/CP) 2,86 3,60 3,65 3,20 3,38
CIF(coeficientul de dependență
financiară) (CP/TA) 35% 27,77% 27,4% 31,28 % 29,57 %
Indicatori
2012 2013 2014 2015 2016
Active circulante 227401 309987 339087 3309 71 409814
Crean țe 49263 56373 42257 50933 99872
Numerar 9545 3188 8814 5111 9830
Ivesti ții 0 0 0 0 0
Dcurente 125196 211115 265954 242616 282112
Lc 1,82 1,47 1,27 1,36 1,45
La 0,08 0,02 0,03 0,02 0,03
Linter 0,47 0,28 0,19 0,23 0,39
Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor fnanciare al e întreprinderii S.A. „Supraten
94
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA
ȘCOALA MASTERALĂ DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI
BUSINESS
CATEDRA FINANȚE ȘI ASIGURĂRI
C.Z.U. 658.155:005.52(478)(043)
RACU Alina
PERFORMANȚ ELE FINANCIARE ALE
ÎNTREPRINDERII: APRECIERE ȘI FACTORI DE
INFLUENȚĂ
TEZA DE MASTER
Domeniul general de studii: 36. Științe economice
Domeniul de formare profesională: 364. Finanțe
Programul de masterat: Finanțe și contabilitatea firmei
Admis la susț inere Conducător științific:
Șef catedră Finanțe și asigurări Conf. univ., dr. Nadejda BOTNARI
Conf. univ., dr. Nadejda BOTNARI
_________________________ __________________
”____” ____________ 2017 (semnătura)
Autor:
__________ _________
(semnătura)
Chișinău – 2017
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: PERFORMANȚELE FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII: [626501] (ID: 626501)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.