Performantele Economico Financiare ale S.i.f. Transilvania

CUPRINS

Introducere 2

CAPITOLUL I : ORGANISMELE DE PLASAMENT COLECTIV 3

1.1 Prezentare generală a organismelor de plasament colectiv 3

1.2 Clasificarea organismelor de plasament colectiv 6

1.3 Fondurile deschise de investitii 7

1.3.1 Caracteristicile fondurilor deschise de investiții 7

1.3.2 Funcționarea fondurilor deschise de investiții 8

1.4 Caracteristicile fondurilor închise de investiții 8

1.5 Procesul de privatizare in România 10

CAPITOLUL II : SOCIETATEA DE INVESTIȚII FINANCIARE TRANSILVANIA – ANALIZA GESTIUNII PORTOFOLIULUI 13

2.1 Caracteristicile societaților de investiții financiare 13

2.2 S.I.F. Transilvania – Prezentare generală 14

2.3 Administrarea portofoliului 15

2.3.1 Evoluția portofoliului in funcție de valoarea nominală 15

2.3.2 Evoluția portofoliului in funcție de numarul de emitenți la care se dețin participații 17

2.3.3 Evoluția valorii portofoliului de acțiuni în funcție de piața de tranzacționare 17

2.3.4 Structura portofoliului de acțiuni 18

2.3.5 Analiza rentabilitații portofoliului 20

CAPITOLUL III : PERFORMANȚELE ECONOMICO-FINANCIARE ALE S.I.F. TRANSILVANIA 23

3.1 Activitatea de investiții 23

3.2 Evoluția activelor S.I.F. Transilvania 25

3.3 Evoluția acțiunilor S.I.F. Transilvania și politica de dividende 27

3.4 Rezultatele economico-financiare ale societății 34

3.5 Elemente de perspectivă privind activitatea societății 37

Concluzii 38

Bibliografie 41

INTRODUCERE

Societățile de investiții financiare, pe lângă randamentele spectaculoase,oferă investitorilor săi si alte elemente foarte importante : o lichiditate foarte bună ce permite intrări si ieșiri rapide , chiar și speculații ,un randament din dividende peste media acțiunilor listate la bursă si o volatilitate rezonabilă,raportul rentabilitate/risc oferind satisfacții mari investitorilor.

Desigur,există si alte acțiuni listate la bursă care oferă elemente similare de atractivitate pentru investitori, însa spre deosebire de acestea ,acțiunile SIF-urilor mai oferă un element esențial investitorilor si anume potențial.

Cele cinci Societati de Investitii Financiare sunt fonduri inchise de investitii, organizate in urma Programului de Privatizare in Masa si listate la bursa de valori. Sunt societati atipice la bursa de valori, fiind la acest moment singurele fonduri inchise listate la BVB.

SIF-urile, ca organisme de plasament colectiv, se adresează unui număr mare de investitori, preluarea controlului acestora de către diverse grupuri de interese ,în special ținând cont de valoarea portofoliilor administrate, este o variantă a cărei eficiență pentru SIF-uri și pentru acționarii săi poate fi dezbătută în ambele direcții, cel puțin în acest stadiu de dezvoltare a pieței de capital și economiei românești.

Acțiunile SIF sunt listate la categoria I din 1 noiembrie 1999. Ținând cont de modul de organizare ca organisme de plasament colectiv, acțiunile SIF nu intră în calculul indicilor BET sau BET-C, însă sunt incluse într-un indice special, BET-FI, dedicat exclusiv societăților de investiții financiare.

Am ales această temă deoarece piața de capital a trecut printr-o criză financiară ce a determinat deprecierea activelor si scăderea acțiunilor din portofoliile SIF,singurul care a reușit sa obtină profit fiind S.I.F. Transilvania chiar dacă este cel mai mic din cele cinci SIF-uri dupa capitalizare.

CAPITOLUL I

ORGANISMELE DE PLASAMENT COLECTIV

1.1 Prezentarea generală a organismelor de plasament colectiv

Organismele de plasament colectiv sunt entități organizate, cu sau fără personalitate juridică, denumite O.P.C, care atrag în mod public sau privat resurse financiare ale persoanelor fizice și/sau juridice, în scopul investirii acestora, în conformitate cu dispozițiile legii și reglementările Autorității de Supraveghere Financiară.Organismele de plasament colectiv emit titluri de participare care sunt fie unități de fond, fie acțiuni, în funcție de modul de constituire al acestora.În prezent în România înființarea și funcționarea organismelor de plasament colectiv se face în conformitate cu Legea 297/2004 si Reglementările ASF.

Organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (O.P.C.V.M.) sunt organisme deplasament colectiv care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a)au ca unic scop efectuarea de investiții colective, plasând resursele bănești în instrumente financiare lichide, operând pe principiul diversificării riscului și al administrării prudențiale;

b)titlurile de participare sunt, la cererea deținătorilor,răscumpărabile continuu din activele respectivelor organisme.

O.P.C. își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile legii 297/2004.Desfășurarea activității unui O.P.C. presupune activitatea unor instituții specializate respectiv societățile de administrare a investițiilor și societățile de depozitare.

Societatea de administrare a investițiilor, denumită S.A.I. este o persoană juridică, constituită sub forma unei societăți pe acțiuni, conform Legii nr.31/1990 privind socitățile comerciale, republicată cu modificările și completările ulterioare și funcționează numai in baza autorizației ASF.

S.A.I este inscrisă in Registrul ASF la data autorizării si are ca obiect de activitate administrarea organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare denumite O.P.C.V.M. Capitalul inițial al unei S.A.I va fi determinat în conformitate cu reglementările ASF și este cel puțin echivalent în lei a 125.000 euro, calculate la cursul de referință comunicat de Banca Națională a României.Dacă valoarea portofoliului administrat de S.A.I depășește 250.000.000 euro, S.A.I trebuie să-și suplimenteze fondurile proprii cu o cotă de 0,02% din suma cu care valoarea portofoliilor administrate de aceasta depășește suma de 250.000.000 euro, astfel încât totalul dintre capitalul inițial și suma suplimentară să nu depășească 10.000.000 euro.

ASF va acorda autorizația de funcționare daca S.A.I îndeplinește condițiile prevzute de aceasta,în termen de maximum 6 luni de la data depunerii intregii documentații prevăzute de reglementările în vigoare sau va emite în cazul respingerii cererii, o decizie motivată, care poate fi contestată în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia.

S.A.I are obligația să respecte condițiile de autorizare, cerințele prudențiale și de adecvare a capitalului, stabilite prin lege și prin reglementările ASF pe toată durata desfășurării activității și va notifica sau va supune în prealabil autorizării după caz orice modificare în modul ei de organizare și funcționare în conformitate cu prevederile reglementărilor ASF.

Conducerea unei S.A.I trebuie să fie asigurată de cel puțin două persoane fizice.Numele persoanelor precum și ale celor care le înlocuiesc vor fi comunicate de ASF și trebuie să îndeplinească condițiile de bună reputație și experiență, în raport cu tipul OPC adminsitrat de S.A.I.

S.A.I nu poate efectua tranzacții cu O.P.C.V.M-urile și A.O.P.C-urile pe care le administrează.

S.A.I sunt obligate să respecte pe toată durata de funcționare reguli de conduită admise de ASF:

să acționeze cu onestitate, corectitudine și diligență profesională, în scopul protejării interesului investitorilor O.P.C.V.M-urilor pe care le administrează și a integrității pieței;

să angajeze și să folosească eficient toate resursele, să elaboreze și să utilizeze eficient procedurile necesare pentru desfășurarea corespunzătoare a activității;

să evite conflictele de interese;

să desfășoare activitatea în conformitate cu prevederile ASF.

Depozitarul reprezintă acea instituție de credit din România, autorizată de Banca Națională a României în conformitate cu legislația bancară sau sucursala din România a unei instituții de credit autorizată într-un stat membru, avizată de ASF pentru activitatea de depozitare, în conformitate cu prevederile legii căreia îi sunt încredințate spre păstrare în condiții de sigurnanță,toate activele unui O.P.C.V.M.

În vederea obținerii avizului ASF instituția de credit trebuie să prezinte ASF documente și evidențe din care să rezulte că:

dispune de suficiente resurse financiare impuse de reglementările ASF;

are o structură de conducere adecvată;

dispune de capacitățile profesionale necesare pentru desfășurarea corespunzătoare a activităților de depozitare.

Depozitarul trebuie să îndeplinsească instrucțiunile S.A.I sau ale societăților de investiții autoadministrate, să se asigure ca vânzarea, emiterea, răscumpărarea sau anularea titlurilor de participare sunt efectuate de către S.A.I sau altă entitate, să se asigure că valoarea titlurilor de participare este calculată în conformitate cu regulile actului constitutiv al societății de investiții, să se asigure că în tranzacții orice sumă este achitată în termenul stabilit, să se asigure că veniturile O.P.C.V.M sunt administrate și calculate în conformitate cu legislația în vigoare.

Depozitarul răspunde față de S.A.I, față de societatea de investiții și față de deținătorii de titluri de participare, pentru orice pierdere suferită de aceștia ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor sale.

Legea privind piața de capital realizează armonizarea prevederilor legislative aplicabile societăților de administrare a investițiilor, fondurilor deschise de investiții și societăților de investiții cu cele ale legislației comunitare în domeniu.

Sunt incluse prevederi legislative clare cu privire la oferta publică de titluri de participare efectuată de către organismele de plasament colectiv altele decât organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (AOPC).În acest context legea deține prevederi cu privire la societățile de investiții financiare, urmărindu-se introducerea unor condiții de funcționare si transparență a acestora similar celor privind societățile de investiții de tip închis prevăzute de lege.

Organismele de plasament colectiv reprezintă vehicule investiționale care realizează atragerea economiilor individuale prin ofertă publică sau apel privat și plasarea colectivă a acestora în scopul fructificării. Prin volumul sumelor atrase de la investitori, în general neinițiați, pot fi realizate randamente superioare ale investițiilor personale, reduse ca valoare.

1.2 Clasificarea organismelor de plasament colectiv

Organismele de plasament colectiv se grupează în două categorii principale:

1)Organismele de plasament colectiv în valori mobiliare armonizate cu directivele Uniunii Europene aplicabile (Directiva nr 85/611/CEE privind dispozițiile legale referitoare la anumite organisme de plasament colectiv în valori mobiliare-UCITS), în categoria cărora se includ fondurile deschise de investiții, înființate prin act constitutiv, organizate ca societăți pe acțiuni cu capital variabil.

Organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) au ca unic scop efectuarea de investiții colective, plasând resursele bănești în intrumente financiare lichide și operând pe principiul diversificării riscului și administrării prudențiale.Emisiunea titlurilor de participare se realizează pe baza unei oferte publice continue în conformitate cu informațiile prevăzute în prospectul de emisiune și în prospectul simplificat, astfel încât investitorii să poată aprecia în special riscurile pe care le implică investiția propusă.Titlurile de participare emise de organismele de plasament colectiv în valori mobiliare sunt răscumpărabile în mod continuu din activele respectivelor organisme.Răscumpărarea se realizează la cererea deținătorilor de titluri de participare.

Organismele de plasament colectiv în valori mobiliare sunt administrate de către societăți de administrare a investițiilor care incredințează unor depozitari spre păstrare, în condiții de siguranță, toate activele OPCVM-urilor pe care le administrează. Depozitarul este o instituție de credit autorizată în conformitate cu legislația bancară și avizată de CNVM pentru activitatea de depozitare.

2)Organismele de plasament colectiv nearmonizate, denumite alte organisme de plasament colectiv (AOPC), sunt constituite sub forma:

a)fondurilor închise de investiții, înființate pe bază de contract de societate civilă și care au obligația de a răscumpăra titlurile de participare la interval de timp prestabilite sau la anumite date , în conformitate cu documentele de constituire;

b)societăți de investiții de tip închis, care sunt înființate prin act constitutiv, emit un număr limitat de acțiuni și sunt tranzacționate pe o piață. În această categorie se încadrează și societățile de investiții financiare (SIF).

1.3 Fondurile deschise de investiții.

1.3.1 Caracteristicile fondurilor deschise de investiții.

Fondurile deschise de investiții sunt unități de fond de un singur tip, înregistrate, dematerializate, care conferă drepturi egale deținătorilor acestora.

Unitățile de fond sunt integral plătite în momentul subscrierii, iar participarea la un fond deschis de invesiții este atestată printr-un certificat ce confirmă respectiva deținere. Prețul de emisiune al unității de fond este determinat zilnic pe baza valorii activului net certificate de către depozitar și valabile pentru ziua în care a fost depusă cererea de răscumpărare.

Administrarea portofoliului unui fond deschis de investiții este asigurată de către o societate de administrare a investițiilor, conform regulilor prudențiale, regulilor de conduită în afaceri și cerințelor de adecvare a capitalului. Societatea de administrare a investițiilor și depozitarul acționează independent unul față de celălalt și exclusiv în interesul deținătorilor de unități de fond si transmite depozitarului toate informațiile cu privire la operațiunile fondului, astfel încât depozitarul să fie in măsură să certifice zilnic valoarea activului net și valoarea unității de fond.

Societățile de investiții emit acțiuni nominative, plătite integral în momentul subscrierii și au ca unic scop efectuarea de investiții colective, administrând numai activele proprii, fără a fi mandatate în nici o situație pentru administrarea de active în favoarea unei terțe părți.

O societate de investiții poate fi administrată de o societate de administrare a investițiilor sau de un consiliu de administrare, în conformitate cu actele constitutive.

Nivelul minim al capitalului inițial aferent unei societăți de investiții care se autoadministrează este echivalentul a 3000.000 euro calculat în Ron la cursul de referință comunicat de BNR. In efectuarea de plasamente în valori mobiliare și instrumente ale pieței monetare, sunt urmărite anumite limite, astfel încât să poată fi minimizat riscul si trebuie înscrise sau tranzacționate pe o piață reglementată din România, dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau un stat nemembru, dacă respectiva piață operează în mod regulat, este recunoscută și deschisă publicului, iar alegerea bursei ori a pieței reglementate din statul membru este aprobată de ASF .

Limitele asigura o protecție a plasamentelor și sunt stabilite prin reglementări în aplicarea legii, putând fi modificate în funcție de evoluțiile pieței și de gradul de risc al diferitelor instrumente financiare. În conformitate cu directiva Uniunii Europene în domeniu, un organism de plasament colectiv în valori mobiliare nu poate investi mai mult de 5% din activele sale în valori mobiliare sau instrumente ale pieței monetare emise de același emitent și mai mult de 20% în depozite constituite la aceeași entitate.

În condițiile respectării acestor limite individuale, un OPCVM nu poate combina într-o proporție de peste 20% din activele sale: investițiile în valori mobiliare sau instrumente ale pieței monetare emise de aceeași entitate, depozitele la aceeași instituție de credit sau expunerile care decurg din tranzacții cu instrumente financiare derivate negociate în afara piețelor reglementate cu o aceeași entitate.

1.3.2 Funcționarea fondurilor deschise de investiții

Un fond deschis de investiții este un instrument de investiție prin care sunt atrase colectiv resurse financiare de la investitori individuali și sunt plasate în anumite categorii de instrumente financiare lichide, pe principiul diversificării portofoliului. Principiul fundamental de funcționare a unui fond deschis de investiții este cel al emisiunii și răscumpărării continue a unităților de fond, un investitor având posibilitatea de a se retrage din fondul respectiv în orice moment. Un fond deschis de investiții se constituie la inițiativa unei societăți de adminsitrare a investițiilor pe bază de contract de societate civilă, potrivit dispozițiilor generale ale Codului Civil, ale dispozițiilor special ale legii privind piața de capital și ale reglementărilor emise de ASF.

1.4 Caracteristicile fondurilor închise de investiții

Fondurile închise de investiții sunt organisme de plasament colectiv cu o politică de investiții mai permisivă decât cea a organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare, dar pentru care reglementările în domeniu trebuie să stabilească reguli de tranzacționare, obligații de transparență, reguli de conduită, cerințe privind calificarea și experiența administratorilor. O particularitate a fondurilor de închise de investiții dată de legislația actuală se referă la faptul că atât emisiunea cât si răscumpărarea titlurilor de participare pot fi realizate periodic, la interval de timp specificat în documentele de constituire a fondului.

Fondurile închise de investiții prezintă următoarele caracteristici:

se constituie in baza contractului și a statutului de societate comercială pe acțiuni sau în comandită având ca obiect de activitate unică investițiile, plasamentul de capital;

fiind o societate comercială, în funcție de legislația țării de origine, poate emite pe baza prospectelor de emisiune orice fel de valori mobiliare clasice (acțiuni, obligațiuni, drepturi si garanții);

membrii fondului sunt investitorii și acționarii care achiziționează valorile mobiliare emise de către fond;

au o activitate de sine stătătoare, capitalul social poate fi utilizat în investiții de orice fel fără restricții atât timp cât sunt legale, foarte multe fonduri închise practică investițiile internaționale (pe țări) sau cu risc ridicat;

investitorii primesc dividend și dobânzi din valorile mobiliare deținute ale fondului și pot obține profituri de capital prin tranzacționarea valorilor mobiliare emise de societate;

valorile mobiliare se pot tranzacționa atât pe piața primară cat si pe cea secundară organizată(bursa, OTC) între investitori, la fel ca orice valori mobiliare, fondul nu își răscumpără acțiunile emise;

prețul valorilor mobiliare emise de către fond se formează în cadrul pieței pe baza cererii și a ofertei existente pe piața de capital, prin vot, acționarii fondului respectiv încredințează sarcina plasării investițiilor organului propriu de conducere, organ care se ocupă exclusiv de administrarea fondului, sau poate apela la o societate de administrare;

dacă nu este prevazută o legislație de încurajare și de protecție corectă a investițiilor colective, prin care să se impună fondurilor închise repartizarea majorității profitului din investiții și de capital obținut din exploatarea activului sau, atunci fiind constituit pe baza legii societăților comerciale, fondul este supus impozitării multiple a profitului ca orice altă societate pe acțiuni, descurajând astfel participarea investitorilor;

Prețul de răscumpărare este prețul cuvenit investitorului la data depunerii cererii de răscumpărare și este format din ultima valoare unitară a activului net calculate de S.A.I. și certificată de depozitar, valabilă pentru ziua în care a fost depusă cererea de răscumpărare, din care se scad comisionul de răscumpărare (dacă este prevăzut în prospectul de emisiune) și orice alte taxe legale.

Calculul valorii nete unitare a activelor unui fond închis de investiții se face lunar de către S.A.I ,este certificată de către depozitar si se realizează după următoarea formulă:

Valoarea netă a activelor se calculează prin scăderea obligațiilor din valoarea totală a activelor:

1.5 Procesul de privatizare în România

Principalele programe ale procesului de privatizare din România includ analiza organizațiilor care au primit din partea statului drepturile de proprietate și sarcina de a-și privatiza portofoliul.

Încă din primul an al tranziției (1990) s-a elaborat o primă parte a cadrului legislativ legat de restructurarea întreprinderilor de stat. Legea privind reorganizarea întreprinderilor de stat (15/1990) a împărțit societățile în două grupe. Societățile din prima grupă (numite și Societăți comerciale) au fost obligate să se reorganizeze și să devină societăți pe acțiuni sau societăți cu răspundere limitată, având ca unic proprietar statul roman. În primii șapte ani, acestea au fost cele care au format grupa firmelor eligibile pentru privatizare. Celălalt grup de firme, format din așa numitele Regii Autonome, a rămas sub autoritatea ministrelor de resort, până în 1997- când legislația a permis și a reglementat privatizarea regiilor – ele nefiind incluse în nici un program de privatizare.

Așadar, se presupunea că toate aceste firme vor fi reorganizate în Regii Autonome, pentru ca apoi să opereze în industriile strategice ale economiei, cum ar fi cea de armament și cea a producției energetice. Totuși legea a fost îndeajuns de obscură pentru a permite includerea în această categorie și a unui număr mare de firme care nu erau deloc “strategice”. În consecință, au fost restructurate în Regii Autonome și firme din construcții, de comerț și din industria tutunului, nefiind astfel incluse în grupul firmelor care urmau să devină private. Regiile autonome dețineau o pondere destul de mare din numărul total de angajați si capitalul social. Mai mult, aceste ramuri economice tindeau să devină și ramuri cu folosință intensivă de capital, atingând 47% din capitalul social al întreprinderilor de stat (Agenția Română pentru Dezvoltare(1997)).Astfel, în primii șapte ani ai tranziției, aproape jumătate din valoarea contabilă a firmelor de stat au fost neprivatizabile, societățile care au avut cel puțin șansa de a se privatiza fiind doar cele care formau grupul societăților comerciale.

În timp ce controlul regiilor revenea ministerelor, drepturile de proprietate ale societăților comerciale au fost delegate celor două organizații nou-create: Fondul Propietății de Stat (FPS) și unuia din cele cinci Fonduri Private (FPP).Primului îi reveneau 70% din acțiunile fiecărei societăți, iar cel de-al doilea primea cele 30 de procente rămase. FPS era un holding convențional de stat, creat în toate țările aflate în tranziție. FPP-urile au fost create pentru a înlesni privatizarea în masă ,care, în România, a avut loc doar în 1995-1996, cunoscută și sub numele de “cuponiadă”, prin care se presupunea ca 30% din acțiunile societăților comerciale vor fi distribuite populației. Se dorea ca aceste holdinguri să activeze în interesul cetățenilor adulți din România, proprietarii de jure ai fondurilor: toți aceștia au primit gratuit certificate de proprietar prin care l-i se acordau drepturi de control exclusive asupra FPP-urilor, primind dividend pe certificate, atât timp cât nu le schimbau pe acțiunile societății. Totuși era imposibil pentru un cetățean sau un grup de cetățeni sa controleze FPP-ul, „proprietatea” lor. În primul rând pentru că structura de proprietate a fost foarte dispersată și nu s-a creat nici o instituție care să ofere informații despre activitatea POF-urilor. Apoi, de-a lungul celor cinci ani de existență, FPP-urile nu au distribuit nici un dividend, iar consiliul director era numit de Parlament și Guvern.

Practic, singura utilizare posibilă a certificatelor era în privatizarea MEBO. Salariații unei societăți puteau primi gratuit o parte a acțiunilor FPP în schimbul certificatelor de proprietate. Certificatele neutilizate în privatizarea MEBO s-au devalorizat considerabil în 1995, putând fi utilizate împreună cu noile cupoane în cadrul Programului de Privatizare în Masă(PMM).

Varianta românească a acestui tip de privatizare a dus la o structură de proprietate și mai dispersată decât în general. Legea care a reglementat PMM-ul a blocat practic apariția unor acționari majoritari, indiferent că aceștia ar fi fost indivizi sau instituții. Proporțiile privatizării „în masă” au fost și ele diminuate: în program au fost incluse aproximativ două treimi din totalul societăților comerciale și în fiecare societate inclusă, statul reținuse 40 sau 51 de procente din acțiuni pentru vânzarea lor ulterioară. Un alt factor care a diminuat ponderea de acțiuni transferate în proprietate privată a fost tratamentul asimetric al excesului de cerere și ofertă.

Dacă într-o societate comercială cererea de acțiuni era prea mare, numărul acțiunilor privatizabile era divizat in funcție de numărul de cereri, fiecare cetățean primind astfel o parte mult mai mică de acțiuni decât ar fi primit în cazul în care valoarea cupoanelor ar fi fost egală cu valoarea contabilă a formei.

Putem considera acest aspect ca un fel de mecanism de piață :acțiunile cele mai cerute erau și cele mai scumpe. În cazul surplusului de ofertă însă, aceste rațiuni „de piață” nu au funcționat: fiecare solicitant primea valoarea nominală a acțiunii pe care o deținea, lăsând o parte a acțiunilor privatizabile în proprietatea statului. Prin urmare, acest program a constat într-o privatizare parțială a societăților, ajungându-se la o structură de proprietate privată extrem de dispersată însă cu un singur proprietar aflat în poziție de control: statul.

Ultima metodă de privatizare aplicată în România a fost cea a vânzării acțiunilor, de la caz la caz, pentru fiecare societate în parte. Deși prima lege a privatizării stipulase deja importanța acestei metode, specificând și tehnicile de vânzare (licitație, negociere directă sau ofertă publică), ea a început să aibă o importanță semnificativă abia începând cu 1996.Între 1996 si 2000 un nunăr mare de firme a ajuns să fie patronat din afară, de outsiderii firmei (proprietari autohtoni sau străini, salariați ai societăților respective și care au obținut acest statut în urma vânzării de la caz la caz a acțiunilor acestor societăți).

În concluzie, toate tipurile de proprietari sunt prezente în structura de proprietate post-privatizare din România. Pentru a începe cu FPS-ul, reprezentat de stat, acesta a fost și rămâne înca un proprietar influent al multor firme. Portofoliul și numele FPP-urilor s-au schimbat după PPM, însă identitatea proprietarilor lor reali a rămas un mare semn de întrebare; ceea ce știm însă cu siguranță e că cetățenii, proprietarii legali, nu se numără printre ei.

Pe lângă acești doi proprietari, o serie întreagă de alți proprietari privați au apărut ca urmare a privatizării prin metoda MEBO, a privatizării în masă sau a privatizării prin vânzarea de la caz la caz. MEBO-urile fiind cele mai populare în primii ani de tranziție(1993-1995),au condus la creșterea ponderii proprietății deținute de salariați, în timp ce prin privatizarea în masă(1995-1996) un număr mare de cetățeni români au primit o parte, fie și infimă, a proprietății. Ultima metodă-vânzarea directă a acțiunilor, a fost utilizată îndeosebi după PPM (1996-2000).

CAPITOLUL II

SOCIETATEA DE INVESTIȚII FINANCIARE TRANSILVANIA – ANALIZA GESTIUNII PORTOFOLIULUI

2.1 Caracteristicile societăților de investiții financiare

Societățile de investiții financiare sunt societăți comerciale pe acțiuni, tranzacționate la Bursa de Valori București, constituite în baza Legii nr.133/1996 prin transformarea celor cinci fonduri ale proprietății private și asimilate fondurilor închise de investiții. Entități specifice pieței de capital a României, S.I.F.-urile au o structură a acționariatului extrem de diversă, evidențiată la Registrul Independente “Regisco”. Administrarea S.I.F-urilor se poate realiza de către consiliile de administrare sau poate fi realizată de către o societate de administrare a investițiilor, cum este cazul SIF Muntenia. În administrarea SIF-urilor se urmărește diversificarea portofoliilor prin realizarea de plasamente cu o rentabilitate cât mai ridicată și cu risc scăzut, astfel încât valoarea unitară a activului net să înregistreze un trend ascendent.

Societățile de investiții financiare au ca obiectiv exclusiv activitatea de plasare a resurselor financiare disponibile de la persoanele fizice și juridice în valori mobiliare. Societățile de investiții emit numai acțiuni ordinare nominative și se constituie în societăți pe acțiuni conform Legii nr.31/1990.Societățile de investiții pot dobăndi și deține investiții numai în:

valori mobiliare înregistrate la ASF.;

valori mobiliare dobândite pe piața primară sau piața noilor emisiuni;

valori mobiliare neînscrise pe piețele organizate de capital;

numerar și alte active lichide reprezentate de titluri ce pot fi calificate de ASF pentru investiții din partea societăților de investiții.

Cele cinci Fonduri ale Proprietății Private înființate în 1991 s-au transformat în :

1. SIF Banat Crișana

2. SIF Moldova

3. SIF Transilvania

4. SIF Muntenia

5. SIF Oltenia.

Cele cinci Societăți de Investiții Financiare (S.I.F) sunt fonduri închise de investiții, organizate în urma Programului de Privatizare în Masă și listate la Bursa de Valori București (B.V.B).

SIF-urile sunt societăți atipice la bursa de valori, fiind în acest moment singurele fonduri închise listate la B.V.B.

O sumă de bani plasată în acțiuni SIF la începutul listării acestora în 1999 ar fi crescut în medie de 40 ori până în prezent, un randament deloc de neglijat, distribuit în mod echitabil pe fiecare an de la listare.

Pe lângă randamentele spectaculoase, SIF-urile oferă investitorilor și alte elemente foarte importante : o lichiditate foarte bună ce permite intrări și ieșiri rapide și chiar speculații, un randament din dividende peste media acțiunilor listate la bursă și o volatilitate rezonabilă. În final, raportul rentabilitate/risc în cazul SIF-urilor a oferit satisfacții mari.

2.2. SIF Transilvania – prezentare generala

SIF Transilvania este una din cele cinci societăți de investiții financiare listate la Bursa de Valori București și este o societate de tip închis, persoană juridică română organizată în această formă începând cu data de 1 noiembrie 1996, ca urmare a reorganizării prin transformare fără lichidare a fostului Fond al Proprietății Private III Transilvania în virtutea prevederilor din Legea nr.133/1996.Are codul unic de inregistrare RO 3047687 si este înregistrată la Registrul Comerțului sub numărul J 08/3306/1992,fiind autorizata definitiv ca societate de investiții Decizia nr.D.1840/19.08.1999 a ASF. Societatea SIF Transilvania are sediul central în Brașov și dispune de reprezentanțe în municipiile București, Buzău, Târgu Mureș, Constanța, Sibiu și Vrancea.

S.I.F Transilvania S.A este o societate de investiții financiare, încadrata in categoria ”Alte organisme de Plasament Colectiv ( A.O.P.C) ,cu o politica de investiții diversificată” .

Societatea are ca obiect de activitate exclusiv activități specifice societăților de investiții de tip închis.

Domeniul principal de activitate este Cod CAEN 649 – alte activități de intermedieri financiare ,exclusiv activități de asigurări si fonduri de pensii.

Activitatea principala desfășurată de S.I.F Transilvania S.A. este cea prevăzută in Codul CAEN Rev.2 in vigoare începând cu 01.01.2008 la poziția 6499 – Alte intermedieri financiare, neclasificate altundeva.

Activitățile secundare ale societății, conform CAEN, sunt :

6420 – Activități ale holdingurilor

6430 – Fonduri mutuale si alte entități financiare similare.

Serviciile de depozitare a instrumentelor financiare deținute in portofoliu au fost asigurare , pe baza de contract avizat de A.S.F. de către BRD – GROUPE SOCIETE GENERALE cu sediul in București, înscrisă in Registrul special A.S.F. cu nr. PJR 10 DEPR/400007.

Piața reglementată pe care se tranzacționează valorile mobiliare emise este BURSA DE VALORI BUCURESTI-Categoria Premium ( simbol de piață : SIF3).

Capitalul social subscris si vărsat este de 218.428.666,40 lei divizat in 2.184.286.664 acțiuni cu o valoare nominala de 0,1 lei /acțiune.

2.3 Administrarea portofoliului

2.3.1 Evoluția portofoliului in funcție de valoarea nominala

În cursul anului 2014, valoarea nominală a portofoliului de acțiuni S.I.F. Transilvania a înregistrat o creștere în valoare absolută de 14.009 mii lei, reprezentând 2,17% față de valoarea nominală a portofoliului la data de 31.12.2013.

Portofoliul S.I.F. Transilvania includea dețineri la un număr de 196 emitenți, din care 93 erau societăți listate si 103 societăți nelistate, precum și dețineri de unități de fond emise de 6 fonduri de investiții, din care 4 fonduri deschise de investiții, din care 2 listate pe piețe externe si 2 nelistate ,si 2 fonduri închise de investiții.

Influențele valorice asupra portofoliului, pe cauze, sunt prezentate în tabelul 2.1 de mai jos:

Tabelul 2.1 Influentele valorice

Sursa :www.siftransilvania.ro

Factori ce au determinat creșterea valorii nominale a portofoliului :

Consolidarea și/sau majorarea participațiilor deținute în societățile din sectoare

economice profitabile sau în expansiune prin achiziții pe piața de capital sau achiziții directe (16.160 mii lei – 38,38% din creșteri),

participarea cu aporturi în numerar la majorarea capitalului social al unor societăți din portofoliu și conversia de obligațiuni (23.653 mii lei – 56,18% din creșteri),

majorarea capitalului social al emitenților din portofoliu prin încorporarea rezervelor interne disponibile (2.288 mii lei – 5,43% din creșteri), în special cazul societății Banca Transilvania S.A. Cluj-Napoca.

Factori ce au determinat scăderea valorii nominale a portofoliului :

Vânzarea de acțiuni în valoare nominală totală de 25.472 mii lei lei (90,67% din total diminuări), a reprezentat o importantă sursă de venit cu o contribuție majoră la realizarea profitului prevăzut în Bugetul de Venituri și Cheltuieli.

Restituiri de capital în valoare de 1.338 mii lei – (4,76% din total diminuări).

Retragerea din structura acționariatului unei societăți (122 mii lei – 0,43% din total

diminuări), ca urmare a retragerii de la tranzacționare de pe piața Rasdaq a acțiunilor emise de Sursal S.A. A. Saligny.

Finalizarea procedurii de lichidare judiciară a 7 societăți a determinat radierea acestora din portofoliu și diminuarea valorii nominale a participațiilor S.I.F. Transilvania cu 1.162 mii lei (4,14% din total diminuări).

2.3.2 Evoluția portofoliului in funcție de numărul de emitenți la care se dețin participații

La sfârșitul anului 2014, S.I.F. Transilvania deținea în portofoliu acțiuni emise de un număr de 196 societăți și unități de fond emise 6 fonduri de investiții. Reducerea numărului de societăți aflate în portofoliul S.I.F. Transilvania rămâne în continuare un obiectiv important în cadrul procesului de restructurare a acestuia.

Au fost radiate din portofoliu 7 societăți ca urmare a finalizării procedurii de lichidare judiciară conform prevederilor legale în vigoare. Pentru toate societățile valoarea acțiunilor deținute a fost suportată din rezervele aferente portofoliului inițial de constituire a S.I.F. Transilvania.

2.3.3 Evoluția valorii portofoliului de acțiuni in funcție de piață de tranzacționare

Din perspectiva valorii de achiziție și a valorii calculate se constata ca :

valoarea portofoliului la costul de achiziție a crescut cu 1,54% (creșterea în valoare absolută fiind de 15.929 mii lei)

valoarea evaluată a portofoliului a scăzut cu 2,54%,scăderea în valoare absolută fiind de 26.834 mii lei

valoarea calculată a portofoliului este cu 1,96% mai mică decât valoarea de achiziție și cu 56,13% mai mare decât valoarea nominală a acestuia.

In continuare este prezentata valoarea portofoliului S.I.F. Transilvania la data de 31.12.2014 structurat în funcție de piața de tranzacționare a acțiunilor emise :

Tabelul 2.2 Valoarea portofoliului in funcție de piața de tranzacționare a acțiunilor emise

Sursa :www.siftransilvania.ro

2.3.4 Structura portofoliului de acțiuni

In structura portofoliului de acțiuni ,cel mai bine reprezentat sector este turismul, cu o pondere de 48,03 % din valoarea nominala totala a portofoliului. Principalele sectoare reprezentate in portofoliu la sfârșitul anului 2014 sunt :

Tabelul 2.3 Structura portofoliului de acțiuni in funcție de domeniul de activitate

Sursa :www.siftransilvania.ro

Din punct de vedere al valorii nominale portofoliului de actiuni a obținut o creștere de 2,17 % iar prin prisma valorii calculate S.I.F Transilvania a scăzut cu 2,54 % in principal ca urmare a operațiunilor de rebalansare sectoriala a portofoliului, in aplicarea strategiei investiționale a societății.

Figura 2.1 Structura portofoliului de acțiuni pe ramuri ale economiei naționale, în funcție de valoarea nominala

Sursa:www.siftransilvania.ro

Se remarca ,de asemenea, creșterea valorii calculate si a ponderii in total valoare calculata a sectorului ”industrie” .

Figura 2.2 Structura portofoliului pe ramuri ale economiei naționale ,in funcție de valoarea calculată

Sursa : www.siftransilvania.ro

S.I.F. Transilvania deține calitatea de acționar semnificativ (între 10% și 33%) la un număr de 85 societăți, deține poziția de control (între 33% și 50%) la un număr de 20 societăți și poziția majoritară (peste 50%) la un număr de 31 societăți (din care 30 societăți sunt operaționale).

In tabelul 2.4. este prezentata, in comparație cu anul 2013,structura portofoliului pe categorii de dețineri astfel :

Tabelul 2.4. Structura portofoliului pe categorii de dețineri

Sursa:www.siftransilvania.ro

2.3.5. Analiza rentabilitații portofoliului

Obiectul analizei a rezultat din 123 de societăți dintre care :

– 77 erau profitabile, reprezentând 62,60% din numărul societăților asupra cărora s-a efectuat

analiza și 49,60% din valoarea calculată a portofoliului;

– 46 societăți înregistrau pierderi, reprezentând 37,40% din numărul societăților asupra cărora

s-a efectuat analiza și 50,06% din valoarea calculată a portofoliului

Din punct de vedere al valorii calculate a portofoliului de acțiuni , S.I.F. Transilvania a incheiat cu cca. 50,00% din portofoliul la această valoare anul 2013 cu profit.

Valoarea nominală a participațiilor deținute de S.I.F. Transilvania în cele 70 societăți aflate în stare de insolvență, faliment, lichidare sau reorganizare este de 66.425 mii lei, reprezentând 10,07% din valoarea nominală totală a portofoliului de acțiuni.

Profitabilitatea globala a portofoliului este reprezentat in tabelul 2.5 :

Sursa:www.siftransilvania.ro

Din cele 30 de societăți operaționale la care S.I.F. Transilvania deține pachetul de acțiuni majoritar rezulta ca :

– 15 societăți au înregistrat profit, din care 7 au distribuit dividende în valoare de 5.791 mii lei,

reprezentând cca. 44% din dividendele încasate de S.I.F. Transilvania în anul 2014;

-15 societăți au înregistrat pierderi, din care:

• 11 societăți au fost influențate de mediul economic, piețele pe care acționează fiind

într-un declin pronunțat (6 fiind din sectorul turism balnear și turism de afaceri).

• 4 societăți (Casa Albă-Independența S.A. Sibiu, Stațiunea Oglinzi S.A. Tg. Neamț,

Virola-Independența S.A. Sibiu și Terracotta Star S.A. Sf. Gheorghe) fac obiectul

unor programe de conservare, acestea nedesfășurând niciun fel de activitate.

Profitabilitatea societăților operaționale la care S.I.F Transilvania deține pachetul majoritar de acțiuni se prezinta după cum urmează :

Tabelul.2.6 Profitabilitatea societăților la care S.I.F. Transilvania deține pachetul majoritar

Sursa :www.siftransilvania.ro

CAPITOLUL III

PERFORMANȚELE ECONOMICO-FINANCIARE ALE SIF TRANSILVANIA

3.1. Activitatea de investiții

În anul 2014 activitatea investițională s-a desfășurat în funcție de oportunitățile oferite de piață și în baza strategiei aprobate de acționari pentru perioada 2013-2017.

Deoarece lichiditatea societății a fost scăzută, au fost extinse orientările investiționale către piețele externe. Activitatea în anul 2014 s-a concretizat, în următoarele acțiuni:

• Cumpărări și vânzări de acțiuni, în principal la societăți cotate pe piața de capital;

• Subscrieri la oferte publice de vânzare/cumpărare de acțiuni;

• Retragere din unele societăți comerciale;

• Participări la majorări ce capital social cu aporturi în numerar și/sau prin conversia unor obligațiuni;

• Achiziții de unități de fond la societăți de tip închis/deschis cu potențial de creștere;

• Achiziții de imobilizări corporale și necorporale, din surse indigene.

Din punct de vedere sectorial, atât achizițiile, cât și vânzările de acțiuni au fost orientate prioritar către emitenții din sectoarele bancar și financiar.

Dezinvestițiile au fost orientate către societățile necotate și/sau nerentabile, în scopul

restructurării portofoliului. Au fost abordate piețele externe de capital și a fost extinsă colaborarea cu societățile de servicii de investiții financiare in scopul extinderii gamei potențialilor investitori.

Aplicarea concretă a politicilor de acțiune și desfășurarea efectivă a activităților

investiționale/dezinvestiționale s-au făcut în condiții de piață și mediu economic care nu au corespuns de fiecare dată și în totalitate premiselor avute în vedere la momentul elaborării strategiei și a bugetului de venituri și cheltuieli aprobate de către acționari.

În cursul anului 2014 S.I.F. Transilvania a efectuat investiții financiare în valoare totală de 95.866,3 mii lei, conform programului investițional aprobat de acționari.

Investiții realizate pe piața de capital :

In cursul anului 2014 au fost efectuate investiții financiare orientate către valori mobiliare cu potențial de creștere, lichiditate ridicată și cu o politică de dividende atractivă. În scopul diversificării portofoliului de investiții, precum și din cauza lichidității scăzute a BVB, au fost derulate tranzacții și pe piețe reglementate din străinătate, alături de cea internă.

Investițiile financiare pe piața reglementată din România au însumat valoarea de 48.470,7 mii lei, iar pe piața BVB – RASDAQ 3.775,2 mii lei. În paralel, investițiile pe bursele străine au atins nivelul de 4.692,60 mii lei, echivalent 1.061,4 mii euro.

Investiții directe :

Au fost continuate investițiile directe pentru finanțarea proiectelor începute de societățile din portofoliu, dar au fost inițiate și alte investiții noi, cu potențial de creștere.

În acest cadru, S.I.F. Transilvania a dobândit acțiuni prin aport în numerar la majorarea capitalurilor sociale cât și prin capitalizarea profitului net. Valoarea investițiilor directe a fost de 4.127,5 mii lei, din care 2.288,2 mii lei din capitalizarea profiturilor nete.

Investiții in unități de fond :

În cursul anului 2014 s-au realizat investiții și în unități de fond emise de fonduri de investiții, deschise sau închise, de pe piața internă, în valoare totală de 18.999,9 mii lei și de pe piețele internaționale de capital, prin tranzacții bursiere, în valoare totală de 482,0 mii euro (2.136,50 mii lei) .

În aceste condiții investițiile financiare derulate de S.I.F. Transilvania în cursul anului 2014 se prezintă după cum urmează:

Tabelul 3.1. Investiții financiare

Sursa:www.siftransilvania.ro

În cursul anului 2014 S.I.F. Transilvania a continuat procesul de restructurare a portofoliului, în concordanță cu strategia aprobată pentru perioada 2013 – 2017 de adunarea generală a acționarilor. În aceste condiții, au fost negociate și semnate 8 contracte de vânzare a unor pachete minoritare de acțiuni (deținute la societăți necotate), emise de societăți care de o lungă perioadă nu au distribuit dividende. Astfel, din vânzarea pachetelor minoritare de acțiuni necotate au fost încasate 1.193,8 mii lei.

3.2 Evoluția activelor S.I.F Transilvania

Activele și pasivele societății sunt reflectate în bilanțul contabil încheiat la 31.12.2014, la costul istoric, diminuat, acolo unde a fost cazul, cu amortizările și cu ajustările pentru depreciere sau pentru pierderi de valoare, constituite și aflate în sold la finele anului.

Tabelul 3.2.Activele si capitalurile proprii si datorii

Sursa:www.siftransilvania.ro

Un indicator cheie privind performanța unei societăți de investiții financiare, este valoarea activului net (VAN). Lunar, extracontabil, s-au calculat și s-au raportat la A.S.F. (C.N.V.M.) și la B.V.B. activele și pasivele, respectiv activul net calculat, confirmat de societatea de depozitare.

Situația comparativă între activul net contabil rezultat din datele prezentate în bilanț la cost istoric ajustat și activul net calculat conform procedurii interne se prezintă, la sfârșitul anului 2014, astfel:

Tabelul 3.3. Activul net contabil

Sursa : www.siftransilvania.ro

La data de 31.12.2014, structura portofoliului, pe clase de active, înregistrează următoarele

valori:

3.4. Structura portofoliului pe clase de active

Sursa :www.siftransilvania.ro

După valoarea totală a activelor deținute în portofoliu la 31.12.2014,in fruntea clasamentului se afla BANCA BRD-GROUPE SOCIETE GENERALE cu o pondere in totalul activ de 20,51 %. Cele mai mari zece dețineri din portofoliu (TOP 10) sunt următoarele:

Tabelul 3.5. Top 10 dețineri din portofoliu

Sursa:www.siftransilvania.ro

3.3.Evolutia acțiunilor SIF Transilvania si politica de dividende

Începând cu data de 01.11.1999, acțiunile emise de societate sunt admise și se tranzacționează la Bursa de Valori București la categoria I, sub simbolul SIF3.

La această dată, acțiunile emise de societate nu se tranzacționează pe alte piețe.

Societatea care ține, în conformitate cu prevederile legale în vigoare și, pe bază de contract de

prestări servicii, evidența acționarilor și a acțiunilor deținute de aceștia la S.I.F. Transilvania este DEPOZITARUL CENTRAL S.A.

Din vânzarea acțiunilor pe piața de capital au fost realizate încasări de 93.633,0

mii lei – pe Bursa de Valori București ( Piața reglementată + RASDAQ) – și pe piețele externe de capital. La aceste venituri se adaugă subscrieri la diferite oferte publice de cumpărare / preluare, în valoare de 1.193,6 mii lei, precum și 9.337,4 mii lei valoarea retragerilor din societăți. Costul total al pachetelor de acțiuni vândute a fost de 47.793,6 mii lei, astfel că din tranzacțiile pe piețe de capital a fost realizat un profit brut de 56.370,4 mii lei.

Trebuie menționat că o pondere tot mai mare în cadrul acestor venituri este deținută de cele din tranzacții speculative.

Situația veniturilor, după modul de realizare și piața pe care au avut loc tranzacțiile se

prezintă după cum urmează:

Tabelul.3.6. Situația veniturilor

Sursa : www.siftransilvania.ro

Cele mai importante venituri au fost realizate din tranzacționarea acțiunilor emise de Banca BRD – Groupe Societe Generale S.A. București, Banca Transilvania, Compania Națională de Transport a Energiei Electrice Transelectrica, Transgaz, Fondul Proprietatea, Granat Aurora.

Evoluția acțiunilor S.I.F Transilvania in decursul ultimului an se prezinta după cum urmează:

Figura 3.1. Evoluția acțiunilor

Sursa:www.bvb.ro

În ceea ce privește investiția realizată în acțiuni "SIF3", din evoluția înregistrată pentru

ultimele trei exerciții financiare, se pot desprinde și următoarele concluzii:

• prețul plătit la bursă pentru o acțiune "SIF3" se putea recupera în 3,85 ani din profitul net realizat în anul 2013 (anii 2012 și 2013 fiind ani cu rezultate excepționale ca urmare a vânzării de active importante – dar nerepetabile în viitor) și în 10,02 ani din profitul net al anului 2014.

• pentru un leu din valoarea activului net calculat de societate în anul 2013 se plătea 0,68 lei și în anul 2014 se plătea 0,51 lei.

• pentru un leu valoare contabilă (capitaluri proprii) pe acțiune, în anul 2012 se plătea 0,91 lei, în anul 2013 se plătea 0,88 lei și în anul 2014 se plătea 0,62 lei;

• rata de distribuire din profitul net realizat, cu destinația dividende a fost de peste 90% în exercițiile financiare 2011 și 2012 (90,01% în 2011 și 90,07% în 2012), iar în exercițiul financiar 2013 profitul net realizat a fost repartizat integral la rezerve și s-a dublat capitalul social.

. Evoluția activului net unitar calculat, a prețului mediu de tranzacționare al acțiunilor emise de societate, înregistrat în ultima zi de tranzacționare din an, precum și a altor indicatori care prezintă interes pentru investitori, comparativ cu anii 2012 si 2013 se prezintă astfel:

Tabelul 3.7 Evoluția activului net

Sursa:www.siftransilvania.ro

Descrierea politicii societății cu privire la dividende

Încă din primul an de funcționare politica societății a fost de a repartiza din profitul net

realizat sume importante cu destinația de dividende cuvenite acționarilor.

Astfel, exceptând profitul realizat în exercițiile financiare 2006 și 2013, care a fost integral

distribuit ca rezerve, iar acestea au fost utilizate în anul 2007, respectiv în anul 2014 pentru dublarea capitalului social și acordarea de acțiuni gratuite, societatea a acordat și plătit efectiv dividende, în fiecare exercițiu financiar.

Situația dividendelor acordate din profitul realizat în ultimele trei exerciții financiare și plătite efectiv până la finele anului 2014 este următoarea:

Tabelul 3.8 Situația dividendelor

Sursa:www.siftransilvania.ro

Dividendele distribuite anual din profitul realizat au fost disponibile la plată și plătite în termenele și prin modalitățile hotărâte de adunarea generală a acționarilor și/sau de către Consiliul de administrație/Consiliul de Supraveghere și Directorat.

Dividendele neplătite până la 31.12.2014 sunt dividende distribuite din profiturile realizate de societate în exercițiile financiare 2011-2012 cuvenite în general acționarilor cu dețineri de sub 200 de acțiuni, a unor acționari decedați pentru care moștenitorii acestora nu au efectuat succesiunea și transferul dreptului de proprietate, precum și a unor acționari care și-au modificat domiciliul și/sau numele și nu și-au efectuat aceste modificări în registrul acționarilor.

Dividendele distribuite din profitul realizat în anii precedente, neîncasate de beneficiarii acestora până la finele anului 2014, pentru care termenul de prescripție nu s-a împlinit, însumează 76.677 mii lei, din care 37.142 mii lei dividende distribuite din profitul realizat în anii 2011 și 39.535 mii lei dividende distribuite în anul 2013 din profitul realizat în anul 2012.

Situația dividendelor rezultate din repartizări ale profiturilor înregistrate ca venituri ale S.I.F. Transilvania în anii 2013 și 2014, structurate pe ramuri ale economiei naționale.

Tabelul 3.9 Situația dividendelor structurata pe ramuri ale economiei naționale

Sursa: www.siftransilvania.ro

Veniturile din dividende, au înregistrat o ușoară scădere de cca. -3%, comparativ cu anul precedent. A crescut ponderea dividendelor din sectoarele industrie, transporturi și servicii

De asemenea, s-a resimțit o politică prudențială a acționarilor societăților care au reușit să obțină profit în anul 2013, preferându-se distribuirea profitului net pentru finanțarea activității (rezerve – surse proprii de finanțare) în dauna distribuirii de dividende ,în special în sectoarele financiar-bancar, turism și industrie.

Criza economică continuă încă să genereze efecte negative în activitatea și profitabilitatea societăților din portofoliul S.I.F. Transilvania S.A., iar posibilitățile de restructurare radicală sunt limitate atât din punct de vedere al resurselor, cât și al condițiilor nefavorabile ale pieței.

În continuare, S.I.F. Transilvania își propune să promoveze o politică de dividend care să asigure sustenabilitatea pe termen lung a politicilor investiționale, în strânsă corelare cu

implementarea procesului de restructurare a portofoliului.

Bugetul de venituri si cheltuieli

Se constata faptul că profitul brut realizat în anul 2014, a fost de 1,03 ori mai mare, iar profitul net de 1,06 ori mai mare, comparativ cu prevederile înscrise în buget.

Rezultatul pe acțiune (profit net/acțiune) înregistrat în anul 2014, însumând 0,0246 lei, a fost mai mic cu 0,1490 lei, față de cel realizat în anul precedent.

Calculul acestui indicator s-a efectuat luând în calcul un număr dublu de acțiuni, ca urmare a majorării în anul 2014 a capitalului social.

Marja de profit (profit net/cifra de afaceri) în anul 2014 a fost de 39,11%, fiind mai mică cu 12,15% comparativ cu cea realizată în anul precedent, care a fost de 51,26%.

În cazul societăților de investiții financiare echivalentul "cifrei de afaceri" este dat de "totalul veniturilor realizate din activitatea curentă". În exercițiul financiar din anul 2014 totalul veniturilor realizate din activități curente însumează 137.608 mii lei, din care:

• venituri din imobilizări financiare = 13.261 mii lei, reprezentând 9,64% din total;

• venituri din investiții financiare cedate = 104.164 mii lei, reprezentând 75,69% din total;

• venituri din dobânzi = 2.433 mii lei, reprezentând 1,77% din total;

• alte venituri, total, din care: = 17.750 mii lei, reprezentând 12,90% din total;

– din provizioane și ajustări reluate la venituri = 8.592 mii lei

– din diferențe favorabile de curs valutar = 157 mii lei

– din vânzări active corporale = 5 mii lei

– din despăgubiri societăți asigurare = 251 mii lei

– din sume (datorii) prescrise = 6.336 mii lei

– din alte operațiuni = 2.409 mii lei

Tabelul 3.10 Bugetul de venituri si cheltuieli

sursa : www.siftransilvania.ro

S-au înregistrat majorări la toate categoriile de venit, exceptând veniturile realizate din investiții financiare cedate, ca efect al adaptării politicii de restructurare a portofoliului la condițiile de piață.

Tabelul 3.11. Venituri

Sursa:www.siftransilvania.ro

Cheltuielile totale aferente veniturilor realizate în anul 2014 însumează 77.184 mii lei, din care:

• Cheltuieli de funcționare (exploatare) total = 28.795 mii lei, reprezentând 37,31% din total;

din care:

– Comisioane de tranzacționare aferente vânzărilor de acțiuni = 304 mii lei, reprezentând 0,39% din total;

– Alte cheltuieli, total, din care: = 48.389 mii lei, reprezentând 62,69% din total;

– Costul aferent investițiilor financiare cedate = 47.795 mii lei, reprezentând 61,92% din total;

– Cheltuieli cu ajustările pentru depreciere, pierderi din creanțe și debitori diverși și provizioane = 464 mii lei, reprezentând 0,60 % din total;

– Diferențe nefavorabile de curs valutar = 93 mii lei, reprezentând 0,12% din total;

– Sponsorizări și acte de mecenat = 37 mii lei, reprezentând 0,05% din total;

Numerarul și echivalentele de numerar însumează 22.577 mii lei și reprezintă 2,24% din totalul activelor înscrise în bilanț (cost istoric ajustat), din care:

• Disponibilități în lei, plasate în depozite bancare = 22.314 mii lei

• Disponibilități în lei aflate în conturi curente la bancă și în casierii = 107 mii lei

• Disponibilități în Euro și USD echivalent lei,

aflate în conturi curente = 154 mii lei

• Alte valori (bonuri valorice combustibil auto) = 2 mii lei

3.4 Rezultatele economico-financiare ale societății

In aceasta perioada analizata a anului 2014 rezultatele societății de investiții financiare apar in continuare situându-se la o valoare mai mare decât in anii precedenți. Structura activelor evaluate la cost istoric ajustat cu amortizările, deprecierile și pierderile de valoare constituite, însumând 1.007.863 mii lei, se prezintă astfel:

• Imobilizări corporale și necorporale (12.537 mii lei) = 1,24%

• Imobilizări financiare (în principal acțiuni și obligațiuni deținute la societățile din portofoliu (954.556 mii lei) = 94,72%

• Active circulante, total (40.647 mii lei), din care: = 4,03%

– Casa și conturi la bănci 22.577 mii lei) = 2,24%

• Cheltuieli în avans (123 mii lei) = 0,01%

Din profitul net realizat în exercițiile financiare 2011, 2012 și 2013 o parte a fost distribuită pentru constituirea surselor proprii de finanțare , care a fost în anul 2011 de 20,75 milioane lei, în anul 2012 de 21,07 milioane lei și în anul 2013 de 189,6 milioane lei.

In anul 2014 , o parte din rezervele constituite din profitul realizat în exercițiul financiar 2013 și din anii anteriori (109.214.333,20 lei) a fost utilizată la majorarea (dublarea) capitalului social prin emiterea și distribuirea de acțiuni gratuite către acționari, în raportul de o acțiune nouă la o acțiune veche, deținută la data de înregistrare.

La finele anului 2014 pasivele curente însumează 83.472 mii lei și reprezintă 8,28% din total pasive.

In tabelul 3.12. este prezentat bilanțul SIF TRANSILVANIA la data de 31.12.2014,comparativ cu ultimii trei ani :

Tabelul 3.12 Bilanțul contabil

Sursa:www.siftransilvania.ro

Contul de profit si pierdere :

Cea mai mare pondere în totalul veniturilor realizate o au veniturile obținute din investițiile financiare cedate (în principal vânzările de acțiuni), care reprezintă 75,69%. În ceea ce privește cheltuielile, de asemenea cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor realizate este deținută de costul investițiilor financiare cedate (61,292%) urmat de cheltuielile cu personalul (26,19% din total cheltuieli).

Creșterea ponderii în total cheltuieli este cauzată de reducerea nivelului costurilor, cheltuielile cu personalul fiind o cheltuială aproximativ constantă.

Fluxurile de trezorerie

În anul 2014 s-au înregistrat fluxuri de trezorerie negative de 20.340.573 lei, în principal ca efect al dividendelor plătite acționarilor în anul 2014 din dividendele neachitate până la 31.12.2013 și a impozitului pe dividende distribuite în anul 2013 din profitul anului 2012 (9.370.866 lei). În anul 2014 numerarul și echivalentele de trezorerie la începutul anului înregistrau 42.917.691 lei, la finele anului acestea însumau 22.577.118 lei.

Tabelul 3.14 Fluxuri de trezorerie

Sursa:www.siftransilvania.ro

3.5 Elemente de perspectiva privind activitatea societății

Ca urmare a persistenței crizei economice și financiare internaționale, se estimează că și în perioada următoare pot apărea o serie de tendințe, elemente, evenimente potențial adverse sau factori de incertitudine care să afecteze negativ evoluția portofoliului societății. Se au în vedere inclusiv evenimentele politice și militare din imediata vecinătate a țării.

Conducerea societății va monitoriza în continuare atent aceste evenimente și va acționa astfel încât obiectivele prevăzute prin Bugetul de venituri și cheltuieli ce va fi aprobat pentru anul 2015 să fie realizate. În cadrul programului de acțiune pentru anul 2015 vor continua procesele de restructurare și echilibrare structurală a portofoliului.

In anul 2014 capitalul social a fost majorat (dublat) conform Hotărârii A.G.E.A din aprilie 2014. Cheltuielile totale înregistrate pentru activitățile realizate în anul 2014 s-au situat la un nivel de 54,75 față de anul 2013, an în care realizările societății au fost semnificativ influențate de vânzarea acțiunilor ERSTE primite în cadrul operațiunii de schimb a acțiunilor deținute la BCR.

În anul 2014 cheltuielile de funcționare și exploatare s-au menținut la un nivel apropiat anului 2013 (96,35%), scăderea cheltuielilor totale fiind generată de cheltuielile aferente investițiilor financiare. Trebuie însă menționat că în anul 2014, ponderea cheltuielilor cu investițiile financiare cedate în veniturile aferente acestor investiții a crescut de la 29,18% la 45,88%.

Cheltuielile în avans (anticipate) înregistrate la 31.12.2014 au înregistrat aproximativ același nivel ca cel înregistrat la finele anului precedent (123 mii lei față de 101 mii lei).

Pentru anul 2015, veniturile, cheltuielile și investițiile propuse a se realiza sunt prezentate în

bugetul de venituri și cheltuieli supus aprobării adunării generale a acționarilor.

Veniturile din activitatea de bază a societății pot fi afectate în continuare de efectele

prelungite ale crizei economice și financiare internaționale, de evoluția pieței de capital din România, precum și de rezultatele economico-financiare ce vor fi obținute de societățile comerciale aflate în portofoliu.

CONCLUZII

După analiza efectuată asupra activității S.I.F Transilvania S.A în cadrul ultimului exercițiu financiar și a variației principalilor indicatori economici din cursul ultimilor ani am ajuns la concluzia că S.I.F Transilvania este preocupată în permanență pentru a menține capitalul financiar de care dispune.Societatea nu aplică ajustarea la inflație a capitalurilor proprii, se efectuează însa reevaluări periodice ale activelor și datoriilor pentru a oferi o imagine fidelă asupra activității.

Anul 2015 a fost și pentru S.I.F. TRANSILVANIA un an deosebit de greu ca pentru majoritatea societaților românești. Pe de o parte, mediul economic nefavorabil în care și-au desfășurat activitatea emitenții din portofoliul S.I.F. TRANSILVANIA și-a pus amprenta, în mod negativ, asupra rezultatelor economico-financiare ale acestora.Societățile rezistă cu greu pe piață, iar S.I.F. Transilvania a fost nevoita să participe la majorări de capital social respectiv dublat ,pentru a asigura fondurile necesare finantării activitătii acestora și pentru a le permite reluarea trendului crescător.

S.I.F. TRANSILVANIA își propune să promoveze o politică de dividend care să asigure sustenabilitatea pe termen lung a politicilor investiționale, în strânsă corelare cu implementarea procesului de restructurare a portofoliului.

SIF TRANSILVANIA a încheiat anul 2014 cu un profit net de 53.817 respectiv cu 1,06% mai mare decât prevederile înscrise în buget și cu un grad de realizare față de anul precedent de 28,38 %.

Un alt obiectiv pe anul 2014 a fost atingerea cifra de afaceri care este dată de totalul veniturilor realizate din activitatea curentă de 212.950 mii lei și a fost realizat in proporție de 64,62% respectiv 137.608 mii lei.

S-au continuat acțiunile începute în exercițiile financiare precedente, destinate diversificării,restructurării și optimizării portofoliului de valori mobiliare, concomitent cu demararea unui program mai amplu de investiții, menit sa reîmprospăteze portofoliul ,având drept țintă finală construirea unui portofoliu cât mai bine structurat și diversificat prudențial care a asigurat un randament cât mai ridicat.

Activitatea în anul 2014 s-a concretizat, în principal, în următoarele acțiuni:

• Cumpărări și vânzări de acțiuni, în principal la societăți cotate pe piața de capital;

• Subscrieri la oferte publice de vânzare/cumpărare de acțiuni;

• Retragere din unele societăți comerciale;

• Participări la majorări ce capital social cu aporturi în numerar și/sau prin conversia unor obligațiuni;

• Achiziții de unități de fond la societăți de tip închis/deschis cu potențial de creștere;

• Achiziții de imobilizări corporale și necorporale, din surse indigene.

Din punct de vedere sectorial, atât achizițiile, cât și vânzările de acțiuni au fost orientate

prioritar către emitenții din sectoarele bancar și financiar.

În cadrul politicii de dezinvestire au fost urmărite societățile necotate și/sau nerentabile, în scopul restructurării portofoliului.

În scopul extinderii gamei potențialilor investitori au fost abordate piețele externe de capital și a fost extinsă colaborarea cu societățile de servicii de investiții financiare.

Aplicarea concretă a politicilor de acțiune și desfășurarea efectivă a activităților investiționale/dezinvestiționale s-au făcut în condiții de piață și mediu economic care nu au corespuns de fiecare dată și în totalitate premiselor avute în vedere la momentul elaborării strategiei și a bugetului de venituri și cheltuieli aprobate de către acționari.

Anul 2015 din punct de vedere al perspectivelor economice este caracterizat de incertitudine .Tot mai multi specialiști prognozează că turbulențele pe piețele financiare vor continua și se vor resimți tot mai mult impactul acestora în economia reală.

Ca urmare a persistenței crizei economice și financiare internaționale, se estimează că și în perioada următoare pot apărea o serie de tendințe, elemente, evenimente potențial adverse sau factori de incertitudine care să afecteze negativ evoluția portofoliului societății. Se au în vedere inclusiv evenimentele politice și militare din imediata vecinătate a țării.

Principalele direcții ce vor putea fii urmărite pentru 2015 vor fi legate de politicile de investire si dezinvestire , monitorizarea si administrarea activă a participațiilor deținute de diverși emitenți si creșterea calitativă a structurii organizaționale.

Pentru anul 2015 nu se aticipează o creștere foarte mare a pieței,dar determinat de structura portofoliului și valoarea acestuia,de gradul de risc atașat,precum și de natura deciziilor promovate de conducere în ultima perioadă,se anticipează un trend pozitiv pentru actiunile S.I.F. TRANSILVANIA.

BIBLIOGRAFIE

AUTOR PUBLICAȚIE

Anghelache Gabriela …………………….. Armonizarea legislației pieței de capital din România cu directivele Uniunii Europene, în Convergențe economice în Uniunea Europeană, Ed. Economică, București, 2002

Anghelache Gabriela ……………………….. „Reglementări ale pieței de capital”, Editura Economică, București, 2005

Negrescu Dragos …………………………….. „Un Deceniu de Privatizare în România în: Tranziția Economică în România: Trecut, Prezent și Viitor, București, 2000

Prunea Petre ………………………… Piața de capital.Cronica provocării riscului, Editura Economică, 2001

Stoica Victor, Adriana Irina Gruia …………………….. Piețe de capital și produse bursiere, Editura Universitară, București, 2006

Sorin Fusea, Dorin Ciuncan …………………………………… Privatizarea în România Aspecte tehnice – consecințe juridice, Editura Universul Juridic, 2008

www.intercapital.ro

www.unopc.ro

www.certinvest.ro

www.zf.ro

www.jurnalul.ro

www.kmarket.ro

www.mediafax.ro

www.siftransilvania.ro

www.wall-street.ro

www.ziare.com