Performantele Economice Determinate de Organizarea Drumetiilor de Catre Pensiunile Montane
Performanțele economice determinate de organizarea drumețiilor de către pensiunile montane
Cuprins
Cuprins
Lista figurilor
Lista tabelelor
PARTEA I CONSIDERAȚII GENERALE
CAPITOLUL I ASPECTE TEORETICE
1.1. Delimitări conceptuale ale fenomenul turistic
1.2. Importanța turismului la nivel european și național
1.3. Contextualizarea turismului montan și evidențierea importanței la nivel economic
CAPITOLUL 2 PREZENTAREA UNITĂȚII TERITORIALE DE CERCETARE
2.1 Prezentare generală comunei Dorna Cândrenilor și a Municipiului Vatra Dornei
2.2 Caracteristici socio-economice
PARTEA A II-A CONTRIBUȚII PROPRII
CAPITOLUL 3 METODOLOGIA DE CERCETARE
3.1 Scopul și obiectivele cercetării
3.2 Metodele de cercetare și informațiile utilizate
Capitolul IV Performantele economice ale pensiunii poiana negri, comuna Dorna cândrenilor
Concluzii
Bibliografie
Lista figurilor
Figură 1 Poziția geografică a satului Poiana Negrim comuna Cândrenilor, județul Suceava; 21
Figură 2 Satul Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor; 22
Figură 3 Localizarea Pensiunii Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor; 22
Figură 4 Imagini de la Pensiunea Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor 23
Figură 5 Vedere de ansamblu de la Pensiunea Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor 23
Figură 6 Evoluția populației în perioada 1990-2007 în Vatra Dornei și Dorna Cândrenilor; 26
Figură 7 Evoluția numărului de sosiri în perioada 1990-2006 în Vatra Dornei și Dorna Cândrenilor; 27
Figură 8 Evoluția numărului de plecări în perioada 1990-2006 în Vatra Dornei și Dorna Cândrenilor; 28
Figură 9 Nivelul de instruire în Municipiul Vatra-Dornei și comuna Dorna Cândrenilor în anul 2004; 28
Figură 10 Dotarea locuințelor cu infrastructură edilitară în comuna Dorna Cândrenilor; 29
Figură 11 Dotarea locuințelor cu infrastructură edilitară în Municipiul Vatra-Dornei; 29
Figură 12 Structura salariaților din comuna Dorna Cândrenilor în anul 2004; 30
Figură 13 Structura salariaților din Municipiul Vatra-Dornei în anul 2004; 30
Figură 14 Evoluția activelor imobilizate în Pensiunea Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor (2010-2014); 34
Figură 15 Evoluția activelor circulante în Pensiunea Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor (2010-2014); 35
Figură 16 Evoluția stocurilor în Pensiunea Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor (2010-2014); 36
Figură 17 Evoluția creanțelor în Pensiunea Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor (2010-2014); 37
Figură 18 Evoluția datoriilor (total) în Pensiunea Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor (2010-2014); 38
Figură 19 Evoluția casei și conturilor la bănci în Pensiunea Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor (2010-2014); 39
Figură 20 Evoluția veniturilor (în avans) în Pensiunea Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor (2010-2014); 39
Figură 21 Evoluția capitalurilor (total) în Pensiunea Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor (2010-2014); 40
Figură 22 Evoluția capitalului social subscris vărsat în Pensiunea Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor (2010-2014); 41
Figură 23 Evoluția cifrei de afaceri netă în Pensiunea Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor (2010-2014); 43
Figură 24 Evoluția veniturilor (total) în Pensiunea Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor (2010-2014); 43
Figură 25 Evoluția cheltuielilor (totale) în Pensiunea Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor (2010-2014); 44
Figură 26 Evoluția profitului sau pierderii nete a exercițiului financiar în Pensiunea Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor (2010-2014); 45
Figură 27 Evoluția profitului sau pierderii nete a exercițiului financiar în Pensiunea Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor (2010-2014); 45
Figură 28 Evoluția numărului mediu de salariați în Pensiunea Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor (2010-2014): 46
Lista tabelelor
PARTEA I CONSIDERAȚII GENERALE
CAPITOLUL I ASPECTE TEORETICE
Delimitări conceptuale ale fenomenul turistic
Etimologic, cuvântul „turism” provine din termenul englez „tour” (călătorie), sau „to tour”, „to make a tour” (a călători, a face o călătorie), termen creat în Anglia, în jurul anilor 1700, pentru a desemna acțiunea de voiaj în Europa – în general și în Franța – în special. La rândul său, acest termen englez derivă din cuvântul francez „tour“ (călătorie, plimbare, mișcare), fiind preluat de majoritatea limbilor europene cu sensul de călătorie de agrement. Din termenul „turism“ a derivat și cel de „turist“, adică persoana care efectuează călătoria pentru plăcerea proprie.
Privit ca un fenomen social-economic creator de beneficii, turismul a fost definit în variante dintre cele mai felurite: ,,arta de a călători pentru propria plăcere” (M. Peyromaure Debord); ,,activitate din timpul liber care constă în a voiaja sau locui departe de locul de reședință, pentru distracție, odihnă, îmbogățirea experienței și culturii, datorită cunoașterii unor noi aspecte umane și a unor peisaje necunoscute” (Jan Medecin); ,,fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creșterea necesității de refacere a sănătății și de schimbare a mediului înconjurător, cultivare a sentimentului pentru frumusețile naturii ca rezultat al dezvoltării comerțului, industriei și al perfecționării mijloacelor de transport” (Guy Freuler).
Cel care a elaborat o definiție a turismului – acceptată pe plan mondial, a fost profesorul elvețian dr. W. Hunziker, acesta apreciind că: „Turismul este ansamblul de relații și fenomene care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă și o activitate lucrativă oarecare” (1940).
Însă definiția acceptată de cărțile autohtone de specialitate este următoarea: „Turismul se referă la activitățile unei persoane care călătorește în afara mediului său obișnuit, pentru mai puțin de o perioadă specificată de timp și al cărei scop principal de călătorie este altul decât exercitarea unei activități remunerate la locul de vizitare.”
Turismul este o activitate care s-a dezvoltat în ultimii, ceea ce a determinat preocuparea analiștilor pentru a a oferi o definiție cât mai clară a fenomenului turtistic. Dificultatea de a distinge ce este turistic într-un areal, a dus la situația în care uele amenajări pot avea mai multe întrbuințări. Astfel turismul este o activitate umană bazată pe deplasarea în spațiu a indivizilor, de aici derivând deosebirea sa de ,,recreere”, care nu necesită neapărat deplasare. Una dintre cele mai simple definiții ale fenomenului turistic ar fi abandonarea temporară a spațiului cotidian de viață, în favoarea altui lor, construit pentru și de către turiști, consacrat exclusiv odihnei.
Turismul, care implică ideea alegerii deliberate a destinațiilor, a itinerariilor, a perioadei și duratei sejurului de către fiecare turist în parte are ca scop satisfacerea anumitor necesități de ordin social, cultural, spiritual, medical etc. și în ultimă instanță, satisfacerea nevoilor de consum turistic. Ținând seama de aceste considerente, în literatura de specialitate s-au cristalizat diferite clasificări ale formelor de turism practicate, în funcție de criteriile urmărite pentru o cât mai omogenă grupare a lor.
Conform primei definiții dată de O.M.T. în 1978, turistul este orice persoană aflată în afara reședinței sale curente pentru o durată de cel puțin 24 ore (o noapte) și pentru maximum 4 luni, din următoarele motive: agrement, sănătate, misiuni sau călătorii de orice fel (congrese, seminarii, pelerinaje). O.M.T. deosebește mai multe categorii de persoane care se deplasează mai ales în scopul destinderii:
călătorii, cu excepția celor care muncesc sau caută de lucru în alte state, se refugiază sau exercită o meserie care impune deplasarea (armată, diplomație); în aceste condiții nu sunt definiți ca turiști muncitorii transfrontalieri, nomazii, pasagerii aflați în tranzit, refugiații, membrii forțelor armate și ai misiunilor diplomatice, imigranții temporari sau permanenți.
Vizitatorii – acea parte din călători care sunt înregistrați ca atare în statistici. Pot fi divizați în două grupe: excursioniștii, care nu fac apel la serviciile turistice propriu-zise, în afara unor cheltuieli simbolice și turiștii, cei care petrec cel puțin o noapte în afara domiciliului;
Există mai multe categorii de motive pentru deplasările turistice:
agrementul, căruia îi sunt asociate deplasările din vacante și concedii, vizitele culturale, practicarea sporturilor, vizitarea rudelor sau prietenilor.
rnotivațiile profesionale: reuniuni, colocvii, seminarii, congrese, misiuni oficiale, întâlniri de afaceri, festivaluri;
alte motivații, care țin de studii, sănătate, tranzit.
În condițiile unei asemenea varietăți de motivații pentru deplasările turistice, definiția propusă de O.M.T. a fost permanent completată și adaptată. Astfel, P. Cuvelier (citat de I. Muntele și C. Iațu, 2003) definește turismul ca fiind un ansamblu de practici asociativ abandonării temporare a reședinței, având drept obiectiv destinderea sau motivații cu caracter socio-cultural. D. Pearce (citat de I. Muntele și C. Iațu, 2003) definește turismul ca fiind ansamblul de relații și fenomene rezultate în urma călătoriilor și sejurului temporar al persoanelor, în special pentru a se destinde sau recrea.
Așadar, în definirea fenomenului turistic intervin trei elemente majore: locul turistic, timpul destinat activităților turistice și activitățile specifice. Din punct de vedere geografic sunt abordate 4 elemente esențiale: turiștii, populația locală, fluxurile și teritoriile marcate de turism.
În acest context în definirea turismului se impun mai multe forme de abordare:
din punct de vedere economic turismul este acea activitate economică care încearcă să exploateze și să valorifice avantajele pe care le oferă unele elemente ale peisajului.
din punct de vedere social turismul a devenit o componentă de bază a comportamentului uman din statele dezvoltate.
Ținând seama de toate definițiile prezentate până acum se poate spune că turismul este o componentă activă a vieții social-economice contemporane, care marchează profund regiunile favorizate de un potențial natural și antropic de excepție, prin atracția exercitată asupra maselor largi, în contextul creșterii nivelului de trai și necesități atenuării influențelor nocive ale mediului urban-industrial modern. (I. Muntele, C. Iațu, 2003).
De altfel și O.M.T. a perfecționat definiția din 1978 și a emis, în 1993, o definiție mai cuprinzătoare, conform căreia turismul cuprinde toate activitățile desfășurate de către persoane în cursul călătoriei în afara locului de domiciliu, pentru o perioadă care nu depășește un an, în diverse scopuri.
Accepțiunea noțiunii de ,,turism” a variat foarte mult în timp, de la ,,vilegiatura” secolului al XIX-lea la o gamă foarte largă de activități în prezent, activități care au determinat clasificarea fenomenului turistic în mai multe tipuri. Astăzi sunt incluse în turism și activități precum participarea la diverse congrese, conferințe, festivaluri, manifestări sportive, pelerinaje, deplasări la sfârșit de săptămână, toate presupunând o puternică bază materială
Fenomenului turistic a fost studiat pentru a se oferi o clasificare cât mai clară având la bază criterii diferite: motivația, potențialul turistic, durata desfășurării fenomenului turistic. Una dintre cele mai complexe clasificări este cea propusă de P. Cocean, Gh. Vlăsceanu și B. Negoescu (2002) care disting tipuri și forme de turism. Pentru acești autori există 4 tipuri de turism:
de recreere și agrement;
de îngrijire a sănătății (curativ);
cultural;
polivalent;
Turismul a apărut din cele mai vechi timpuri, însă lipsa informațiilor istorice nu se poate stabili data apariției fenomenului turistic. Instituționalizarea turismului pe plan național și organizarea lui în continuare și pe plan internațional au determinat o dezvoltare continuă a acestuia, devenind unul dintre cele mai spectaculoase fenomene ale secolului al XX-lea, cu consecințe sociale, economice și umane deosebit de importante. Se poate durata desfășurării fenomenului turistic. Una dintre cele mai complexe clasificări este cea propusă de P. Cocean, Gh. Vlăsceanu și B. Negoescu (2002) care disting tipuri și forme de turism. Pentru acești autori există 4 tipuri de turism:
de recreere și agrement;
de îngrijire a sănătății (curativ);
cultural;
polivalent;
Turismul a apărut din cele mai vechi timpuri, însă lipsa informațiilor istorice nu se poate stabili data apariției fenomenului turistic. Instituționalizarea turismului pe plan național și organizarea lui în continuare și pe plan internațional au determinat o dezvoltare continuă a acestuia, devenind unul dintre cele mai spectaculoase fenomene ale secolului al XX-lea, cu consecințe sociale, economice și umane deosebit de importante. Se poate afirma că, din această epocă, turismul începe să se detașeze ca o activitate economico-socială distinctă.
Trebuie însă menționat că, în majoritatea țărilor, transformarea turismului într-o activitate economico-organizatorică, pe scară națională, s-a produs numai în cea de-a doua jumătate a secolului nostru, ceea ce a favorizat apariția și instituirea în secolul terțiar, cel al prestărilor de servicii, a unor noi ramuri ale economiilor naționale, domenii cunoscute generic sub denumirea de industria turistică.
Activitatea turistică este bine susținută de un valoros potențial turistic – natural-antropic – diferențiat de la țară la țară, în funcție de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Privit în corelație cu ansamblul economiei naționale, turismul acționează ca un element dinamizator al sistemului economic global deoarece antrenează o creștere în sfera producției bunurilor și serviciilor, dezvoltarea bazei tehnico-materiale și stimularea ramurilor participante la construirea și echiparea spațiilor de cazare și alimentație, modernizarea rețelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport, de instalații pentru agrement; este un mijloc de diversificare a structurii economiei, prin crearea unor activități sau ramuri proprii acestuia sau dezvoltarea la noi dimensiuni a unora dintre cele existente.
Dezvoltarea tursimului este influențată de numeroși factori, însă aceștia sunt clasificați după conținutul și natura acestora:
factori economici: veniturile populației, oferta turistică, prețurile și tarifele produselor turistice;
factori tehnici: performantele mijloacelor de transport, dotările tehnice ale unităților hoteliere, de alimentație sau agențiilor;
factori sociali: urbanizarea, timpul liber și moda;
factori demografici: evoluția numerică a populației, modificarea duratei medii a vieții, structură pe vârste și structură pe categorii socio – profesionale;
factori psihologici, educativi și de civilizație: nivelul de instruire, dorința de cunoaștere, temperamentul precum și caracterul individual.
Factori naturali: așezarea geografică, poziția față de principalele căi de comunicație, relieful și clima
Printre cei mai reprezentativi factori care influențează în mod deosebit activitatea turistică se situează următorii:
veniturile populației, constituie în opinia majorității specialiștilor principala condiție pentru manifestarea cererii tuistice și prin urmare suportul material obiectiv al dezvoltării turismului.
Veniturile reprezintă un factor cu acțiune complexă. Ele influențează cantitativ circulația turistică prin modificarea numărului turiștilor dar și calitativ determinând: durata deplasării, distanța pe care se efectuează călătoria, intensitatea plecărilor în vacanță, caracterul organizat sau particular al prestației, realizarea călătoriei în interiorul sau în afara granițelor și obținerea pentru un anumit mijloc de transport.
prețurile și tarifele reprezintă un factor major de stimulare a dezvoltării turismuli. Acțiunea lor vizează produsul turistic în ansamblul său sau numai una din componentele sale: transport, cazare, alimentație, agrement și se manifesta diferit în raport cu piața internă și cea internațională.
În general practicarea unor tarife ridicare limitează accesul la serviciile turistice și se reflecta în principal în reducerea numărului de turiști dar și a duratei sejururilor, a distanței de călătorie, dar și a frecvenței plecărilor în vacanță.
În același timp tarifele scăzute stimulează manifestarea cererii. În turism raportul calitate – preț joacă un rol deosebit în formarea și afirmarea cererii turistice.
oferta turistică constituită din atracțiile naturale și antropice, echipamente și forța de munca cunoscute și sub numele de dotări factoriale, acționează direct asupra consumului turistic și fenomenului în ansamblul său.
Progresul tehnic are consecințe asupra gradului de mobilitate al populației, al cărui rol se manifesta în 2 direcții. O primă direcție o constituie perfecționarea cailor și mijloacelor de trasnport în comun. A doua direcție – creșterea gradului de dotare cu automobile.
Procesul de urbanizare influențează direct evoluția turismului. Concentrarea urbană are pe lângă numeroasele avantaje asupra dezvoltării economice și ridicării calității vieții și efecte negative care vizează deteriorarea calității mediului și creșterea solicitării nervoase a oamenilor. Ca urmare apare nevoia de evadare din marile aglomerații urbane spre zone liniștite, nepoluate pentru odihnă, recreere, distracție fiind stimulata astfel mobilitatea populației contribuind la intensificarea circulației turistice.
Timpul liber. Turismul ca mod de ocupare a timpului liber se manifesta în deosebi la sfârșitul săptămânii sau în vacanțe.
Din categoria factorilor psihologici cu influența mai seminificativa asupra turismului sunt: moda, tradițiile precum și dorința de cunostere.
Moda joacă un rol important în formarea opțiunii pentru locul de petrecere a vacanței sau pentru formă de turism (turism rural, ski, circuite etc.). De asemenea serbările populare, tradiționale sau festivalurile contribuie la atragerea în circuitul turistic a noi segmente de populație și determină o anumită orinetare a fluxurilor turistice. La rândul lor manifestările științifice, culturale sau sportive stimulează interesul pentru călătorie amplificând circulația turistică.
Importanța turismului la nivel european și național
Turismul este o activitate importantă la nivel global, care are un impact pozitiv asupra societății prin creșteri economice și a locurilor de muncă. Acest sector cuprinde o varietate de produse și destinații și implică mulți actori, atât din sfera publică cât și din cea privată, cu arii de competență foarte descentralizate, adesea la nivel local și regional. La nivelul Uniunii Europene industria turistică generează peste 5% din PIB, cu circa 1,8 milioane de întreprinderi care ocupă aproximativ 5,2% din forța de muncă totală (aproape 9,7 milioane de locuri de muncă). Însă conform studiilor s-a ajuns la concluzia că sectorul turistic împreună cu cele conexe contribuie la crearea PIB cu peste 10%, ocupând aproximativ 12% din forța de muncă.
La nivel european importanța turismului este atestată de Tratatul de la Lisabona, fiind subliniați competența Uniunii Europene în acest domeniu, permițând adoptarea deciziilor cu majoritate calificată. La nivel european toți actorii din sectorul turismului trebuie să coopereze pentru a crea un cadrul politic consolidat, care să ia în considerare noile priorități ale UE exprimate în strategia să „Europa 2020”. Europa trebuie să rămână prima destinație din lume, capabilă să își pună în valoare bogăția și diversitatea teritoriilor care o alcătuiesc. Uniunea Europeană favorizează implementarea inițiativelor legate de turism pentru a impulsiona competitivitatea și capacitatea de creștere economică, profitându-se în același timp de competențele Uniunii introduse de tratatul de la Lisabona în favoarea turismului.
La nivel european consolidarea activităților turistice se realizează prin susținerea competitivității acestuia, din acest motiv turismul a fost reglementat în Tratatul de la Lisabona, sprijinând odată cu intrarea în vigoare a acestuia acțiunile care prevpd dezvoltarea fenomenului turistic. Astfel în articolul 195 din TFUE se prevede că Uniunea Europeană:
să promoveze competitivitatea întreprinderilor din acest sector și să creeze un mediu favorabil dezvoltării lor,
să favorizeze cooperarea dintre statele membre, în special prin schimbul de bune practici
să elaboreze un mod de abordare integrată a turismului prin garantarea luării în considerare a acestui sector în alte politici ale sale.
Cadrul juridic creat la nivel european, care prevede activitatea turistică, din sectorul însuși dar și din sectoarele convexe, asigură dezvoltarea competitivă și coerentă din toate țările membre ale Uniunii Europene sau care tind să adere la Uniunea Europeană. Astfel în acest cadru juridic este stipulată și importanța infrastrcuturii de cazare, făcând parte din susținerea organizată a turismului, fiind în concordanță cu dezvoltarea și amenajările turistice, valorificarea potențialului turistic sau crearea imaginii locale. Astfel se poate observa la nivel european importanța infrastructurii de cazare, aceasta fiind indispesabilă fenomenului turistic.
La nivel național serviciile de cazare turistică reprezintă serviciile turistice de bază, ce nu pot lipsi din componența oricărui produs turistic. Infrastructura turistică de cazare este o componentă importantă a amenajării turistice din toate spațiile geografice, fiind factor în atragerea fluxurilor turistice, în menținerea acestora la destinație pe o perioadă determinată și în consumul produsului turistic. Unitățile de cazare se întâlnesc într-o mare varietate de forme, începând de la gospodăriile localnicilor care asigură condiții de cazare și masă pentru turiști și terminând cu hoteluri și cabane. Astfel dezvoltarea serviciile de cazare sunt abordate în planurile de dezvoltare locală, județeană, regională și națională, în strategii de la nivel județean la cel național, amenajări a teritoritoriilor județene etc. industria hotelieră are o importanță deosebiă pentru dezvoltarea fenomenului turistic la nivel național, fiind o prioritate în dezvoltare.
Dezvoltarea și cantitatea serviciului de cazare sunt dependente, în primul rând, existența unei baze tehnico-materiale de cazare (hoteluri, moteluiri etc.) adecvate, cu dotări corespunzătoare, care să ofere turiștilor condiții optime și să îndeplinească, după caz și alte funcții. În al doilea rând, serviciul de cazare este influențat de dotarea cu personal a capacităților de cazare, de nivelul de clasificare a lucrărilor și de organizare a muncii în unitățile hoteliere.
În acest context, insuficiuenta spațiilor de cazare, echiparea lor necorespunzătoare, neconcordanta între nivelul confortului oferit și exigentele turiștilor, ca și numărul mic al lucrărilor sau slabă pregătire, infleunteaza negativ calitatea prestației turistice prin intermediul acesteia, dimensiunile circulației turistice și posibilitățile de valorificare a patrimoniului. Industria hotelieră este considerată în cele mai multe țări că o activitate distinctă a economiei care înglobează ansamblu activităților desfășurate în spațiile de cazare, acele prestații oferite turismului în timpul și în legătură cu rămânerea lui în unitățile hoteliere.
Conținutul industriei hoteliere a evoluat paralel cu dezvoltarea capacităților de cazare și implicarea lor în activitatea turistică, îmbogățindu-se cu noi funcții și forme de prestații. Industria hotelieră, deși nu privește în exclusivitate asigurarea necesarului de spații și servicii de cazare pentru tursti, manifesta multă receptivitate față de nevoile acestora și evoluaeaza în interdependență cu activitatea turistică.
Legătura dintre activitatea turistică și industria hotelieră este complexă, de profunzime și se desfășoară în ambele sensuri. Pe de o aparte, industria hotelieră se dezvolta ca urmare a circulației turistice și pe de altă parte, dezvoltarea turismului este condiționată de exigenta unor spații de cazare, de gradul lor de echipare, de calitatea și varietatea prestațiilor oferite.
Industria hotelieră și respectiv caliatea serviciului de cazare inflenteaza nu numai dezvoltarea turismului, în general, ci și eficenta acestei activități. Prin atracția exercitată, serviciile de cazare asigura o bună valorificare a potențialului turistic, a disponibilităților de forța de muncă, a capacității bazei tehnico-materiale, conducând la realizarea unei eficente superioare de exploatare. De asemenea, complexitatea serviciilor de cazare și diversitatea lor reprezintă un factor de prestigiu în turism.
Industria hotelieră suporta inflenta dezvoltării turistic, ea evoluând sub incidența unui complex de factori și fenomene socio-economice în cadrul cărora circulația turistică deține un loc important. Creșterea numărului de turiști și a exigenților acestora, determina eforturi adăpate din partea industriei hoteliere, eforturi care se materializează în apariția de unități hoteliere cu funcții complexe, care se adresează diferitelor categorii de turiști prin diversificarea gemei serviciilor oferite.
Serviciile de cazare hotelieră reprezintă alături de cale de transport, alimentație și agrement, prestații de bază solicitate de turist pe durata călătoriei și sejurului sau și totodată un factor important de stimulare a cererii turistice. Conținutul acestor servicii este determinat de faptul că obiectivul de cazare îndeplinește pentru turiști rolul domiciliului temporal și trebuie deci să aibă o functionaliatate complxa. De asemenea, în organizarea serviciilor de cazare se va ține seama de faptul că aproape jumătate din timpul efectiv de vacanță este cheltuit de turiști în incinta unității hoteliere.
În condițiile difersificarii și integrării serviciilor în produsul turistic oferit, serviciul hotelier nu se mai limitează la cazarea propiu-zisa, fiind completat de o serie de prestații suplimentare, care în fapt sunt rezultatul îmbinării unei varietăți de actvitati. Gama acestor prestații este foarte largă și greu de delimitat în raport cu funcția de bază. Varietatea lor este construcție, categorie de confort, gradul de dotare
etc.
Printre principalele activități, ce dau conținut serviciului hotelier conceput în idea satisfacerii complexe a cererii turiștilor și călătoriilor, se numără:
a) cazarea propiu-zisa și activitățile complementare ei;
b) alimentația și serviciile legate de asigurarea acesteia;
c) activitățile cultural artistice și de agrement;
d) serviciile de informare și de intermediere.
Pe lângă acestea, realizarea în bune condiții a serviciului de cazare variază crearea condițiilor pentru desfășurarea unor relații sociale. Astfel, este necesară existența unor spații special amenajate pentru primirea turiștilor, desfășurarea unor întâlniri de afaceri, precum și realizarea unor mainfestari stintifice.
O privire de ansamblu asupra componentei serviciilor suplimentare în incinta hotelului (capacitatea de cazre cu gama cea mai largă de asemenea servicii cu totalul formelor de cazare) arata ca pentru o parte din acestea sunt necesare și spații adecvate din care unele să aibă în dotare instalații de profil, iar altele de mobilier, diverse echipamente, jocuri etc. pentru toate se cere personal specializat fiind vorba de turism internațional, în măsură să comunice în limbi străine.
Dat fiind faptul că serviciile suplimentare într-o unitate de cazare reprezintă condiții de confort, în practicarea internațională, la încadrarea fiecărei unități într-o anumită categorie se are în vedere prezenta mijloacelor necesare efectuării anumitor servicii.
Cererea de servicii suplimetare este dependentă într-o măsură hotărâtoare de gesturile și preferințele fiecărui turist și nu poate fi satisfăcută numai prin condițiile existente în unitățile de cazare. Explicația este dată de faptul că nu toate capacitățile de cazare dispun de posibilati în acest sens și mai ales evenimentele ce sunt implicate în satisfacerea anumitor genuri de preferințe.
În concluzie, se poate ramarca preocuparea hotelierilor de a diversifica serviciile hoteliere complementare funcției de cazare, ca urmare a creșterii exigentelor turiști și a interesului sporirii eficentiei și atenuării sezonalității folosirii bazei de cazare. Unitățile trebuie să aibă o încadrare superioară pentru a oferi clienților săi un serviciu de bază responsabil și o gamă cât mai bogată și de bună calitate de servicii suplimentare. De aceea la nivel național, regional și județean se aplică obiectivele și principiile Comisiei Europene în ce privește industria hotelieră, pentru putea susține dezvoltarea integrată a fenomenului turistic, inclusiv a bazei de cazare, care este pilonul de bază al dezvoltării acestuia.
1.3. Contextualizarea turismului montan și evidențierea importanței la nivel economic
Turismul montan își identifică începuturile încă în antichitatea greacă și
romană,când Tit Livius descrie ascensiunea regelui Filip al V-lea al Macedoniei pe muntele Hemus din Tracia (Rila deazi), în anul 181 î.C. Împaratul roman Hadrian urca în anul 126 d. C., vulcanul Etna construindu-se pentru această ascensiune un adapost pe traseu, considerat „cel din tâi refugiu turistic alpin”.
Turism nu înseamnă acțiuni ocazionale, însă totuși se poate admite, prin deducție că spiritul rebel al lui homo sapiens , anticus, medievalis, modernicus își găsea nu de puține ori inspirația, liniștea, în evadările mai scurte sau mailungi în mediul înconjurător. Nu credem că, oricare dintre oamenii timpului istoric, puteau rămâne mai puțin impresionați la vederea formelor impunătoare ale reliefului montan sau ale tainicelor subterane decăt cei de astăzi. În contextul general al apariției și evoluției fenomenului turistic începând cu sec.al –XIX lea, plimbările de plăcere, drumețiile în orizontul montan local reprezentau prime forme de manifestare a umane de a evada din cotidian și pe care le putem doar bănui ca fiind anterioare oricăror altor forme ulterioare de turism. Practicate inițial doar de un număr restâns de interesați, aceștia făceau parte din categorii sociale din înalta societate: cercetători în științe naturale, filozofi, poeți, pictori, medici. Se pare ca anul 1786 poate fi considerat momentul nasterii fenomenului turistic alpin, în data de 8 august înregistrându-se prima ascensiune a vârfului Mont Blanc realizată de francezul Jacques Balmat și elvețianul Michel Paccard. Un an mai târziu ascensiunea este repetată de genevezul Horace Benedict de Sausurre.Secolul al XIX – lea este cel care marcheză, prin constituirea primelor asociații dealpinism în Anglia, Austria, Franța, Italia și Germania, începuturile practicării primelor forme ale turismului montan numite generic alpinism – deplasări mai scurte sau mai lungiîn mediul alpin. Amintim aici Compania Ghizilor din Chamonix (Franța) – 1821, ClubulAlpin Englez – 1857, Aociația Alpină Austriacă – 1862, Clubului Alpin Italian și ClubulAlpin Elvețian – 1863, Asociația Alpină Germană – 1869, Clubul Alpin Francez – 1874,etc. Incep să „cadă” treptat multe vârfuri alpine de peste 4000 m (până în 1911- KarlBlodig- urca toate cele 68 varfuri – la momentul respectiv, de peste 4000m ale Alpilor,ultimul, al 68-lea la 52 de ani). După cel de-al doilea război mondial dorința de ascensiune s-a mutat înspre celmai înalt lanț montan terestru – Himalaya. Cel mai înalt vârf – Everest , a fost dat în onoarea topografului britanic Sir George Everest, cel care ia determinat pentru prima data înălțimea 8848 m și care în 1865 la numit Vîrful 15. În nepaleză numele muntelui este Sagarmatha (zeița cerului), iar în Tibet este cunoscut sub numele deChomolungma (mama universului). 1953 este anul cuceririi acestui vârf de către neo-zeelandezul Sir Edmund Hillary și ghidul său nepalez, Tenzing NorgayÎn 1932, la Chamonix (Franța) s-a înființat Uniunea Internațională a Asociațiilor de Alpinism (UIAA), România fiind și ea reprezentată la acest eveniment.
În momentul respectiv în România exista deja o tradiție în practicarea diferitelor forme ale turismului montan ca urmare a înființării încă din sec. al XIX – lea a unor organizații ce promovau acest „sport” (Mihai Haret,1910):
Societatea Carpatica Brasov(1873), Sienbenburghiche Karpathen
Verein – SKV(1881), Cercul excursioniștilor – București (1891), Societatea carpatina Sinaia (1893).
Începuturile ascensiunilor alpine românești sunt marcate de escaladarea în premierăfeminină a vârfului Moench (Alpii elevețieni), 4007 m, de către Elena Ghica, la începutulanilor 50 ai secolului al XIX-lea și a Mont Blancului în 1877 de către geologul RaduPorumbaru. În prima jumătate a sec. al XX-lea ca urmare a emancipării științelor naturii șiapariției unui curent progresist care avansau ideiile practicării unui turism ecologic, de protejare a mediului natural, au luat ființă și alte organizații :
Societatea Turistilor din Romania (1903), care au avut ca membrifondatori pe Ludovic Mrazec, Grigore Antipa, Simion Mehedinți, AlexandruVlahuță, Gheorghe Munteanu Murgoci
Hanul Drumetilor (1921) care a avut printre inițiatori pe Mihai Haret și parte dintre foștii fondatori ai STR-ului;
Frăția Montană (1921) fondată de Emil Racoviță ;-
Turing Clubul Romaniei (1925) aparut din necesitatea extinderii
fenomenului turistic montan la spații tot mai largi în teritoriul României(ambiantpână atunci turismul monan rezumându-se la M. Bucegi și Valea Prahovei), dar și din dorința promovării unor principii care vizau amenajarea,cercetarea și protejarea mediului montan. Printre fondatorii acestui club amintim :Emil Racoviță, Alexandru Borza, Mihai Haret, Ionel Pop ;
Asociația Drumeților din Munții României(1932) – care până în anul1940 execută marcaje a căror rețea număra peste 350 km de poteci în Făgăraș , PiatraCraiului și Iezer – Păpușa și din care se desprinde ulterior CAR-ul la ințiativa lui Nicolae Dimitriu;
Clubul Alpin Roman (1933) – care funcționează ca filială a ADMIR-ului până în 1934, apoi ca organizație de sine stătătoare (a tiparit revista trimestrialaBuletinul Alpin) și care desprinde din vechile făgașe ale alpinismul românesc – potecile – acea formă mai îndrăzneață care presupunea abordarea abrupturilor, a peretilor stincosi și escaladele de iarna ;
Hai la Drum(1939) promovează și popularizează turismul pe valea Prahovei editând „Buletinul Hai la Drum”
În ciuda entuziasmului interbelic și a interesului pentru mișcarea turistică montanăla 11 iunie 1948 noile autorități au dizolvat asociatiile de turism-alpinism, al caror patrimoniu a fost trecut Oficiului National de Turism.Ulterior conform noii organizări doctrinice, turismul montan va fi practicat si promovat de către cluburi aparținând școlilor, Casei Pionierilor, organizațiilor studențești,înființându-se chiar o federație de Turism-Alpinism și Orientare.În anul 1974 este inițiată o mare acțiune de remarcare și marcare a traseelor turistice montane, amenajare de poteci și refugii turistice. Derulându-se într-un intervalde mai mulți ani, aceasta activitate denumită sugestiv Asaltul Carpaților , a fost finalizată prin refacerea a peste 330 trasee cu o lungime de peste 4700 km și de asemenea prindefinirea și marcarea a 410 noi trasee însumând peste 7100 km. Sunt marcate astfel în premieră multe masive montane. Sunt organizate numeroase manifestări și concursuri de turism sportiv : Amicii drumeției, Ștafeta munților, Campionatul național de turism sportiv etc.
După 1990 turismul montan cunoaște, ca dealfel în toate domeniile societățiiromânești o mare dezorientare. Trecerea către un nou sistem de organizare socială se răsfrânge și asupra fenomenului turistic atât negativ – dezorganizarea asociațiilor /cluburilor, dar și pozitiv – prin stabilirea de contacte cu asociații și cluburi din vestulEuropei, accesul la echipament performant, escaladarea de vârfuri montane în masivecelebre : Alpi, Himalaya, Anzi etc.În 1990 s-a înființat Federația Română de Turism – Salvamont ,Speologie,desființată în 1995 și reorganizată în cadrul ministerului Turismului și Sportului subdenumirea de Turismul Sportiv , ramură de sport competițională , de performanță.
Se pare că datorită lipsei de finanțare a acestei federații, activitățile oraganizate de cătreaceasta s-au diminuat, fapt care a generat ințiative private în organizarea unui organismcare să concentreze și să coordoneze activitatea cluburilor private :
•în 1998 se înființează Federației Române de Turism Sportiv federație dedrept privat de utilitate publică nonprofit cu sediul la Pitești ;
• în 1999 se înființează Federatia Româna de Turism Sportiv, cu sediul laPiatra Neamț.
Aceste federații urmăresc promovarea si dezvoltarea turismului montan, educarea turistica în spirit ecologicsi de protectie a mediului înconjurator, participarea la programe cultural-sportive și la acțiuni cu caracter ecologic,stimularea interesului pentru practicarea turismului într-o forma organizată, promovarea spiritului de competitie si fair- play, a creativității și a plus valorii, facilitatea comunicării și colaborării între organizațiile neguvernamentale.
Factori dezvoltării ecoturismului montan
Definit în DEX ca fiind activitatea cu caracter recreativsau sportiv, constând din parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unei regiuni pitorești
sau interesante dintr-un anumit punct de vedere,turismul cunoaște diverse
forme demanifestare.Turismul montan este poate cea mai atractivă formă de manifestare a acestui fenomen,care antrenează atât fizicul cât și cognitivul, în acea bine definită dorință umană deautodepășire, manifestată într-un cadru peisagistic deosedit și diversificat, a cărui mărețiesurclasează de cele mai multe ori efortul fizic efectuat.Ecoturismul este este un nou concept care poate fi definit ca întoarcerea la/sau cătrenatură. Muntele prin gradul său redus de antropizare este spațiul cel mai potrivit pentru aplicarea noului concept. Turismul montan s-a practicat și înainte de 1989, dar nu de puține ori cei care l-au practicat au contribuit uneori, poate involuntar, la degradarea unor ecosisteme montane. De aici necesitatea refacerii, protejării și conservării ariilor peisagistice deosebite prin declararea lor ca arii protejate. Se impun astfel niște reguliclare, concise care nu vizează neapărat interzicerea sau limitarea liberei circulații ci maidegraba protejarea relațiilor fragile dintre elementele ecosistemului.Ecoturismul în ariile montane este acea formă de turism în care principala motivație aturistului este observarea naturii. Practicarea acesteia trebuie să îndeplinească câteva condiții:
să protejeze elementele ambientului natural;
să folosească pentru deplasare doar mersul pe jos sau orice mijloace dedeplasare nemotorizate (bicicleta, calul);
să aibă caracter educativ
Turismul montan a determinat apariția unor pensiuni turistice și dezvoltarea activităților economice la altitudini majore din dorința de a valoriza potențialul natural și a eficientiza turismul montan prin servicii turistice calitative la altitudini majore.
CAPITOLUL 2 PREZENTAREA UNITĂȚII TERITORIALE DE CERCETARE
2.1 Prezentare generală comunei Dorna Cândrenilor și a Municipiului Vatra Dornei
În aceată lucrare studiul de caz se va axa asupra Pensiunii Poiana Negri. Aceasta este situată în localitatea cu același nume, din Depresiunea Dornelor, fiind cunoscută pentru frumusețea și sălbăticia ei. Este amplasată la 15 km de orașul Vatra Dornei, într-o zonă cunoscută mai ales prin apele minerale. Această pensiune oferă alternative pentru drumeții în Munții Călimani, mai ales pentru a merge în rezervația geologică „12 Apostoli”, înconjurată peisaje din Munții Călimani. În apropierea acestui obiectiv geologic, la poalele Vf. Lucaciu (1770 m), se află Mănăstirea „Sf. 12 Apostoli”, la care se poate ajunge și cu autoturisme, accesul făcându-se pe un drum forestier ce pleacă din satul Poiana Negrii.
Figură 1 Poziția geografică a satului Poiana Negrim comuna Cândrenilor, județul Suceava;
Sursa: http://primaria-dornacandrenilor.ro/
Satul Poiana Negrii se afla la 6 km de Dorna Cândrenilor (Drumul European E576 Vatra Dornei – Bistrița). Șoseaua ce leagă Dorna Candrenilor de Poiană Negrii este modernizată și străbate o zonă deosebit de pitorească de-a lungul pârâului Negrișoara.
Figură 2 Satul Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor;
Sursa: http://www.poiananegri.go.ro/
Pensiunea Poiana Negri atrage turiști care au ca scop vizitarea Vatrei Dorna, de aceea a fost făcută o decsriere a Stațiunii și Municipiului Vatra Dornei pentru a putea înțele contextual rezultatele studiului. Proximitatea de Municipiul Vatra Dornei avantajează performanța economică a pensiunii și contribuie la dezvoltarea și diversificarea activităților turistice.
Figură 3 Localizarea Pensiunii Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor;
Sursa: http://www.poiananegri.go.ro/
Persoanele care vor să efectueze drumeții pot ajunge ușor în Parcul Național Călimani pentru a admira frumusețea formațiunilor stâncoase ale rezervației geologice "12 Apostoli" înconjurate de minunatele peisaje din Munții Călimani.
Figură 4 Imagini de la Pensiunea Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor
Sursa: http://www.poiananegri.go.ro/
Activitatea vulcanică și ulterior a agenților externi asupra stâncăriilor, a dus la creearea unor forme deosebit de interesante, care au inspirat atât folclorul local cât și cultul religios ortodox. Numeroase din aceste minunății au denumiri atât folclorice cât și religioase. În apropierea acestui obiectiv geologic, la poalele Vf. Lucaciu (1770 m), se află Mănăstirea "Sf. 12 Apostoli", la care se poate ajunge și cu mijloace auto, accestul făcându-se pe un drum forestier ce pleacă din satul Poiana Negrii.
Figură 5 Vedere de ansamblu de la Pensiunea Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor
Sursa: http://www.poiananegri.go.ro/
Din Dorna Candrenilor se poate urca până la Vf. Oușoru – M-ții Suhard (1639 m), de unde se poate admira toată Depresiunea Dornelor. Din înălțimea vârfului Oușoru, întreaga depresiuna se prezintă sub forma unui relief vălurit, cu altitudini medii de 800-900 m, constituind o "oază" de relaxare benefică organismului uman.
Municipiul Vatra Dornei este o unitate administrativă de bază din județul Suceava, fiind așezată în partea sud-estică a jduețului, la confluența râurilor Bistrița Aurie și Dorna.
Vatra Dornei este localizată într-o depresiune montană, în care altitudinea variază în jurul a 800 metri. Din punct de vedere geografic, se învecinează la nord-est cu Masivul Rarău Giumalău (Barnarel – 1321 m), la sud cu Masivul Călimani (Dealu Negru – 1302 m) și la nord cu Masivul Suhard (Runc – 1149 m).
Municipiul Vatra Dornei are o accesibilitate ridicată, având o infrastructură de transport modernizată, acces la infrastructura feroviară, dar și la aeroportul din Municipiul Suceava. Acesta se află la 110 km depărtare de municipiul Suceava (aproximativ 2 ore transport rutier și 3 ore transport feroviar), 40 km de Câmpulung Moldovenesc (aproximativ 40 minute transport rutier și 1 oră transport feroviar), 90 km de municipiul Bistrița (aproximativ 1 ora transport rutier și 5 ore transport feroviar). Accesul se mai poate face și pe Valea Bistriței pe șoseaua ce leagă municipiul Piatra Neamț de Vatra Dornei (165 km – aproximativ 3 ore transport rutier).
Caracteristici climatice reprezentative pentru municipiul Vatra Dornei sunt:
Temperatura medie anuală: 5,2 grade Celsius;
În luna iulie media este de 15 grade Celsius, iar în luna ianuarie este de 6 grade Celsius;
Temperaturi extreme: 18 iulie 1904+ 36,4 grade Celsius și 13 ianuarie 1950 -36,5 grade Celsius;
Precipitațiile sunt abundente aprox. 800 mm;
Zile cu zăpadă : aprox. 120 zile;
Presiunea atmosferică: ianuarie 690 mm.; septembrie 694 mm
Municipiul Vatra Dornei se suprapune pe Stațiunea Vatra Dornei, având acest statut datorită potențialului natural și a fenomenului turistic dezvoltat. Stașiunea mai este cunoscută sub numele de „Perla Bucovinei”. Zona are un climat temperat continental de nuanța alpina, cu o temperatură medie anuală de 4,5 grade C.Precipitațiile bogate și relieful sub formă de terase au favorizat dezvoltarea unei întinse pânze freatice, care iese la lumina sub formă de izvoare cu apă minerală. Se poate spune că există o „împărăție” a apelor minerale, unii turiști folosind acest apelativ, acestea fiind exploatate și industrial la Poiana Negri, Sarul Dornei și Floreni.
Vatra Dornei este cunoscută ca o stațiune pentru toate vârstele, adresându-se atât persoanelor care doresc să-și fortifice organismul prin ascensiunile montane sau prin sporturile de iarnă, sau care doresc să se odihnească într-un bioclimat tonic stimulent cu influența benefica asupra sistemului nervos. Pentru refacerea sănătății Vatra Dornei oferă factori naturali de cura cum sunt:
izvoarele cu apă minerală carbogazoase
izvoarele termale, bicarbonatate, calcice, magnezice și sulfuroase
mofete naturale de săruri de mare puritate și concentrație de CO2
nămolul de turbă din zona Poiana Stampei.
Afecțiuni ce pot fi tratate în stațiune:
Profilaxie: persoane sănătoase și aparent sănătoase cu factori predispozanți spre îmbolnăvire, persoane cu surmenaj fizic și intelectual, cu fond nervos hiperactiv, cu sedentarism, noxe, etc.
Afecțiuni ale aparatului cardiovascular: boala cardiacă ischemica și infarctul miocardic sechelar necomplicat, boli vasculare simple, hipertensiune arterială, ateroscleroza, boli ale arterelor periferice și ale venelor.
Afecțiuni ale aparatelor locomotorii: artroze și spondiloze, reumatism inflamator stabilizat, reumatism ab-articular, afecțiuni post traumatice, post protezare, afecțiuni neurologice (pareze, paralizii, nevrite, nevralgii, etc.), hernie de disc și lombosciatica secundară.
Afecțiuni asociate: boli ale aparatului respirator (bronșite cronice, astm bronșic, boli profesionale), ale aparatului digestiv, boli ginecologice (sterilitate și afecțiuni inflamatorii), nevroze, anemii, diabet și obezitate.
Aceste afecțiuni beneficiază de cura externă și în principal sub formă de băi carbogazoase, bai de plante medicinale, dușuri la care se adauga termoterapia (împachetări cu nămol și parafină), electroterapia și fototerapia, pulmoterapia (aerosoli cu apă sulfuroasă și medicamente). Un capitol important îl reprezintă kinetoterapia la sală sau bazinul kineto, masajul, cură de teren, mofetele.
În funcție de afecțiunile prezente, acești factori de tratament naturali și artificiali se combina de către personalul medical sub forma unui plan de cura la care se adauga dietoterapia, reflexoterapia și altele.
Vatra Dornei este cunoscut în primul rând ca orașul sporturilor albe. Pârtiile de schi și sanie, pentru concursuri și agrement primesc în fiecare an mii de turiști din țară, dar și de peste hotare, amatori dar și sportivi de performanță.
În Tinutul Dornelor se mai păstrează nealterate tradițiile populare transmise din moși strămoși. La muzeul etnografic din stațiune sau direct în casele muzeu din Dorna Arini, Panaci, Dorna Candrenilor sau Ciocănești, turiștii pot afla frumusețea portului tradițional bucovinean, cântecele și dansurile localnicilor. Anual, cu prilejul sărbătorilor de iarnă, la Vatra Dornei, dar și în localitățile din preajmă se organizează Festivaluri Folclorice, spectacole în aer liber care atrag mulți spectatori.
Un moment aparte pentru oaspeții așezării îl constituie în luna februarie Serbările Zăpezii un corolar al bunei dispoziții, având caracteristici principale muzica, dansul, sportul, imaginația și desigur, zăpada.
2.2 Caracteristici socio-economice
Caracteristicile socio-economice vor fi analizate pentru comuna Cândrenilor, unitatea administrativă care include și localitatea Poiana Negri. Dacă din punct de vedere turistic și geografic se poate căuta să fie evidențiată o imagine complexă, de ansamblu pentru a putea identifica anumite corelații, pentru partea socio-economică se va caracteriza doar zona sau comuna din care face parte localitatea Poiana Negri.
Din punct de vedere demografic comuna Dorna Cândrenilor are în perioada 1990-2007 o populație constantă în timp ce Vatra Dornei se confruntă cu o scădere a populației din anul 2001. Importanța unității administrative se observă în oscilațiile demografice, astfel dacă este un areal de tip urban este expus scăderilor bruște a populației, dar și a creșterilor.
Figură 6 Evoluția populației în perioada 1990-2007 în Vatra Dornei și Dorna Cândrenilor;
Sursa datelor: Institutul județean de Statistică Suceava
Figură 7 Evoluția numărului de sosiri în perioada 1990-2006 în Vatra Dornei și Dorna Cândrenilor;
Sursa datelor: Institutul județean de Statistică Suceava
Mobilitatea populației evidențiază trăsături socio-economice a unei zone, astfel un număr mare de sosiri denotă dezvoltarea economiei din zona respectivă, în timp ce plecările masive denotă o economie slab dezvoltată. Dorna Cândrenilor nu prezintă oscilații mari în ce privește numărul de sosiri până în anul 2002, când încep să crească constant. Vatra Dornei pezintă fluctuații majore între aniii 1991-1994 și 2002-2005, însă se poate observa că începînd cu anul 2000 a crescut constant numărul sosirilor.
Numărul plecărilor evidențiază o linie constantă în comuna Dorna Cândrenilor, neînregistrându-se rezultate semnificative, în timp ce în Vatra Dornei numărul plecărilor a scăzut din anul 2000, începând să crească din anul 2003 pentru o scurtă perioadă. Oscilațiile demografice pe care le suportă Vatra Dornei sunt specifice unui oraș, în timp ce comuna Dorna Cândrenilor evidențiază o constantă a indicatorilor analizați, deși este un interval de timp major.
Figură 8 Evoluția numărului de plecări în perioada 1990-2006 în Vatra Dornei și Dorna Cândrenilor;
Sursa datelor: Institutul județean de Statistică Suceava
Figură 9 Nivelul de instruire în Municipiul Vatra-Dornei și comuna Dorna Cândrenilor în anul 2004;
Sursa datelor: Institutul județean de Statistică Suceava
Nivelul de instruire evidențiază diferența dintre Vatra Dornei și Dotna Cândrenilor din acest punct de vedere. Astfel Dorna Cândrenilor se caracterizează prin predominanța persoanelor cu un nivel de instruire mediu, studii gimnaziale, în timp ce Vatra Dornei are predominant atât persoane cu studii gimnaziale cât și liceale.
Figură 10 Dotarea locuințelor cu infrastructură edilitară în comuna Dorna Cândrenilor;
Sursa datelor: Institutul județean de Statistică Suceava
Figură 11 Dotarea locuințelor cu infrastructură edilitară în Municipiul Vatra-Dornei;
Sursa datelor: Institutul județean de Statistică Suceava
Analiza echipării locuințelor localităților componente din unităților administrative de bază ale Vatrei Dornei și Dornei Cândrenilor, doar localitățile importante (reședințele) au locuințele echipate la un nivel ridicat. Astfel în Dorna Cândrenilor se poaet observa că toate localitățile au iluminat și categoria cu alte utilități, fiind însă puține locuințe cu utilități prcum canalizare, apă sau gaz, ceea ce denotă un nivel social scăzut al locuințelor și al comunității.
În Vatra Dornei, localitatea care este și municipiu, are localitățile echipate cu iluminat, canalziare, apă și gaz, ceea ce evidențiază faptul că acest spațiu este la nivelul unui areal urban, avantajând și comunitatea respectivă prin oferirea unor servicii înalte de care nu beneficiază localitățile rurale.
În ceea ce privește partea economică, mai ales structura salariaților, Dorna Cândrenilor are predominant în toate localitățile componente salariați în sectorul terțiar. Se poate observa că în localitatea Poiana Negri sunt salariați atât în sectorul terțiar, cât și în sectorul primar.
Figură 12 Structura salariaților din comuna Dorna Cândrenilor în anul 2004;
Sursa datelor: Institutul județean de Statistică Suceava
Figură 13 Structura salariaților din Municipiul Vatra-Dornei în anul 2004;
Sursa datelor: Institutul județean de Statistică Suceava
Vatra Dornei prezintă un sector terțiar dezvoltat, unde sunt concentrați majoritatea salariaților, în timp ce celelalte localități au un număr semnificativ de salariați în sectorul secundar, îndeosebi în ramurile industriale.
Se poate observa că există o diferență importantă din punct de vedere socio-economic între Vatra Dornei și comuna Dorna Cândrenilor, dar și între localitățile care compun aceste unități administrative majore. Social și economic Vatra Dornei este avantajată datorită faptului că este un areal urban, în timp ce Dorna Cândrenilor nu are același nivel socio-economic, deși se află în proximitatea acestui spațiu urban și ar putea să beneficieze de câteva avantaje.
Din punct de vedere socio-economic, localitatea Poiana Negri nu este o localitatea care să prezinte un nivel socio-economic ridicat, ceea ce denotă că este în curs de dezvoltare, activitățile turistice jucând un rol determinant în dezvoltarea arealului.
PARTEA A II-A CONTRIBUȚII PROPRII
CAPITOLUL 3 METODOLOGIA DE CERCETARE
3.1 Scopul și obiectivele cercetării
„Performantele economice determinate de organizarea drumetiilor de catre pensiunile montane” are ca scop evidențierea importanței drumețiilor montane din punct de vedere economic pentru o unitate de cazare (Pensiunea Poiana Negri, din comuna Cândrenilor, ca studiu de caz). Zona de studiu este situată într-un areal cu un potențial turistic bogat și într-o zonă care este stațiune turistică (Vatra Dornei). Analiza efectuată va evidenția dacă din punct de vedere economic există avantaje și performanțe și mai ales dacă este un exemplu de bună practică.
A fost aleasă această temă deoarece în zona turistice montane se organizează numeroase drumeții sau trasee turistice și de multe ori acestea constituie un avantaj pentru un turist în alegerea unității de cazare. Dacă numărul de trasee pe care le oferă pensiunea sunt numeroase, automt numărul de turiști este mai mare și performanța economică, nu poate fi decât pozitivă.
Cunoașterea performanțelor economice în urma dezvoltării și organizării de trasee turistice de către pensiuni este reprezentativ pentru orice zonă care este turistică. Se pot crea strategii de promovare sau se pot identifica anumite erori în serviciile oferite de către unitățile de cazare și se pot îmbunătăți pentru a creștere performanța turistică, în primul rând și apoi cea economică.
Determinarea impactului drumuețiilor montane asupra performanțelor reprezintă o noutate științifică, aceste aspecte fiind rareori studiate sau analizate. Astfel lucrarea își propune pe lângă scopul principal, de a evidenția importanța drumețiilor montane în determinarea performanței economice, să atingă câteva obiective:
Realizarea bazei conceptuale și contextuale a lucrării;
Analiza drumețiilor turistice organizate de Pensiunea Poiana Negri, Dorna Cândrenilor;
Identificarea performanțelor economice a drumețiilor montane organizate de Pensiunea Poiana Negri.
3.2 Metodele de cercetare și informațiile utilizate
Cercetarea efectuată pentru această lucrare a avut o abordare standard unei lucrări științifice, deoarece a urmat câteva etape existențiale în realizarea unui studiu precum: documentarea științifică, studiul de caz, analiza statistică, analiza turistică, analiza economică.
Prima metodă folosită a fost reprezentată de metoda geografică, urmată de colectarea datelor și informațiilor necesare elaborării lucrării, care constituie baza piramidală a acesteia. Obținerea de informații a reprezentat un proces esențial, realizat prin accesarea site-ului Pensiunii Poiana Negri, site-ul Ministerului Finanțelor și alte site-uri care centralizează date despre firme. Transformarea acestor date și informații a presupus folosirea unor programe software ca: OpenOffice. În interpretarea acestora s-a apelat la o metodă deductivă și comparativă.
Capitolul IV Performantele economice ale pensiunii poiana negri, comuna Dorna cândrenilor
Performanțele economice ale unei firme, în cazul studiului efectuat, Pensiunea Poiana Negri din comuna Dorna Cândrenilor, reprezintă analiza indicatorilor specifici prin care este monitorizată o firmă. Astfel analiza se va concentra asupra activelor imobilizate, active, stocurile, pierdrile brute și nete, cifra de afaceri, venituri, cheltuieli, salariați etc. Evoluția acestor indicatori în perioada 2010-2014 evidențiază atât stadiul firmei la începutul activității, cât și tendințele sale de evoluție.
Firma analizată a fost înființată în data de 8 februarie 2007, dar activitate propriu-zisă înregistrată la finanțte a fost din anul 2010, ceea ce înseamnă că a fost o perioadă în care au fost necesare anumite demersuri pentru a face funcțională firma din punct de vedere economic.
Impactul înfiinațării firmei asupra rentabilității economice a fost determinat pe baza principalilor indicatori economici ai uneir firme: activele imobilizare, rata rentabilității financiare etc.
Activele imobilizate constau în resurse controlate de firma obținute din beneficii anterioare și de la care se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare fie sub forma intrărilor de numerar (sau echivalente numerar), fie prin reducerea ieșirilor de numerar.
Evoluția acestora exprimă dinamica nivelului de capitalizarea a investițiilor sau atragerea de fonduri spre domeniul turismului, mai ales într-o zonă care dispune de potențial turistic.
Figură 14 Evoluția activelor imobilizate în Pensiunea Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor (2010-2014);
Sursa: http://www.mfinante.ro/
Se poate observa că evoluția activelor imobilizate a fost crescătoare. Această creștere bruscă a nivelului activelor fixe indică o capitalizare importantă a unităților cercetate prin implementarea proiectelor de finanțare. În anul 2010 erau 50000 lei, în anul 2012 200000 lei, după care în anii 2013 și 2014 au fost 300000 lei, ceea ce denotă o creștere semnificativă într-un interval scurt de timp, fără a fi scăderi, care să evidențieze implicarea în amortizarea investițiilor.
Activele circulante (curente) sunt bunuri și valori care participă la un singur circuit economic, fiind deținute pe termen scurt (mai mic de un an) de către societate. Această categorie de active este importantă pentru finanțarea curentă a activității unei companii. Din punct de vedere al structurii, activele circulante se împart în: stocuri, creanțe, investiții pe termen scurt, casa și conturi la bănci.
Se poate observa că la nivelul Pensiunii Poiana Negri activele circulante au avut o valoare mare la început, în anul 2010 de aproximatov 480000 lei, după care a scăzut semnificativ în anul 2011, la 50000 lei și s-a menținut sub 100000 și în anii următori. Acest fapt denotă faptul că a fost o investiție majoră la începutul activității, după care au stagnat investițiile mari, fiind doar sume mici.
Figură 15 Evoluția activelor circulante în Pensiunea Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor (2010-2014);
Sursa: http://www.mfinante.ro/
Stocurile reprezintă bunurile materiale aflate în proprietatea societății deținute cu scopul de a fi vândute (mărfuri) sau pentru a fi folosite în procesul de producție (materii prime, materiale consumabile). În structura acestora sunt incluse: materiile prime și materialele consumabile (destinate procesului de producție care se regăsesc în produsul final integral sau parțial – materii prime – sau nu se regăsesc de obiecei în produsul final-materialele consumabile); producția în curs de execuție; produsele finite și mărfurile (cumpărate de societate în vederea revânzării); avansuri pentru cumpărări de stocuri.
Stocurile Pensiunii Poiana Negri au evoluat într-un ritm oscilant în perioada 2010-2014, în 2010 a fost o valoare de 226615 lei, în timp ce în anul 2014 a ajuns o valoare de 36896, ceea ce evidențiază o scădere majoră. Anul 2012 înregsitrează un stoc de 124691 lei, a doua valoare înregistrată pentru perioada analizată. Faptul că stocurile au valori atât de reduse evidențiază faptul că această Pensiune nu are scopul de a comercializa produse, ci de a oferi servicii, ceea ce este logic în graficul analizat, valoarea majoră să fie la începutul activității economice, după care aceasta se diminuează, deoarece scopul firmei nu este comerțul.
Figură 16 Evoluția stocurilor în Pensiunea Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor (2010-2014);
Sursa: http://www.mfinante.ro/
Creanțele se mai numesc și valori în curs de decontare și reprezintă valori economice avansate temporar de societate către alte persoane fizice sau juridice pentru care societatea urmează să primească un echivalent valoric reprezentat de o sumă de bani sau un serviciu. Acest post bilanțier reflectă datoriile asupra cărora societatea are drepturi. Creanțele pot fi împărțite în: creanțe comerciale (față de clienți); creanțe în cadrul grupului (între societatea-mama și filiale); creanțe din interese de participare (generate de relațiile dintre societate și alte societăți la care aceasta deține titluri de particpare); creanțe privind capitalul subscris și nevărsat (subscrieri de capital social efectuate și nedepuse); alte creanțe.
Investițiile termen scurt reprezintă sumele investite de societate cu scopul de a obține un câștig pe termen scurt (ex: acțiuni, obligațiuni, acțiuni proprii răscumpărate temporar).
Creanțele Pensiunii Poiana Negri au scăzut din 2010 până în 2014 considerabil. Astfel în anul 2010 erau 233272 lei, în timp ce în anul 2014 erau 23387 lei, ceea ce demonstrează că activitatea economică a firmei nu se bazează pe deconturi către alte persoane fizice sau juridice. Scăderea bruscă a creanțelor evidențiază faptul că în anul 2010 a fost o situație diferită pentru firma analizată deoarece era în stadiul de dezvoltare a activității economice și era necesar să aibă deconturi și să colaboreze cu alte persoane, fizice sau juridice, chiar dacă scopul acestei firme este să ofere servicii și nu să se bazeze pe comerț.
Figură 17 Evoluția creanțelor în Pensiunea Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor (2010-2014);
Sursa: http://www.mfinante.ro/
Datoriile (total) ale Pensiunii Poiana Negri au crescut în perioada 2010-2014. Se poate distinge faptul că această firmă a avut o evoluție continuă a datoriilor din 2010, de la 88759 lei, până în 2012, la 400154 lei, ceea ce demonstrează că activitatea economică nu a performant, investițiile nefiind amortizate. În perioada 2012-2013 a avut loc o scădere a acsstora, de la 400154 la 173849 lei, după care a crescut la 373997 lei. Faptul că a existat un an în care datoriile au scăzut denotă faptul că au existat progrese economice care au determinat amortizarea datoriilor.
Figură 18 Evoluția datoriilor (total) în Pensiunea Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor (2010-2014);
Sursa: http://www.mfinante.ro/
Datoriile și evoluția or sunt în indicator important pentru studiul efectuat, deoarece oferă o imagine a evoluției firmei și amortizările datoriilor. Perioada economică oscilantă a Romîniei poate influența și evoluția activității economice a unei firme, de aceea se poate considera că Pensiunea Poiana Negri are activitatea influențată îndeosebi de stadiul economiei naționale și apoi de alți factori externi.
Casa și conturi la bănci reprezintă valori sub formă de bani (casă, conturi curente la bănci, avansuri de trezorerie). În cazul studiului de caz se poate observa că acestea au evoluat negativ în perioada 2010-2012, după care au evoluat pozitiv, ceea ce confirmă faptul că perioada 2010-2012 a fost o perioadă dificilă pentru firma nou înființată, până să își găsească activitatea de bază, să realizeze o promovare eficientă și să valorifice potențialul turistic existent în zonă prin dezvoltarea ectivității economice a acestei pensiuni și a o determina să devină performantă din punct de vedere economic.
Figură 19 Evoluția casei și conturilor la bănci în Pensiunea Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor (2010-2014);
Sursa: http://www.mfinante.ro/
Veniturile în avans arată o situație interesantă pentru oerioada 2010-2014, deoarece în anul 2010 a fost un venit în avans de 41278 lei, după care pentru anii următori a scăzut la valoarea 0 lei. Această situație confirmă faptul că firma este la începutul dezvoltării activităților economice. Dat fiind definiția acestui indicator, care presupune ținerea evidenței creanțelor și decontărilor în relațiile cu clienții interni și externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri etc. vândute, lucrări executate și servicii prestate, pe baza de facturi, inclusiv a clienților incerți, rău platnici, dubioși sau aflați în litigiu, se poate constata că evoluția veniturilor în avans este logică și previzibilă.
Figură 20 Evoluția veniturilor (în avans) în Pensiunea Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor (2010-2014);
Sursa: http://www.mfinante.ro/
Economiștii descriu capitalul că una din cele 4 elemente fundamentale ale activității economice: factorii de producție, spațiul, munca și întreprinderea. Capitalurile (totalul) a avut o evoluție oscilantă în perioada 2010-2014, astfel în anul 2010 a fost de 351418 lei, a coborât la 2679 lei în anul 2011, a fost negativ în anul 2012, a crescut în anul 2013, 152000 lei și a coborât în anul 2014 la 8899 lei. Fluctuațiile capitalurilor evidențiază faptul că firma este în curs de dezvoltare, nouă, ea testând diverse politici, atrăgând investitori și dezvoltînd activități care să contribuie la dezvoltarea ecomică a firmei prin valorizarea economică a potențialului existent.
Figură 21 Evoluția capitalurilor (total) în Pensiunea Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor (2010-2014);
Sursa: http://www.mfinante.ro/
Capitalul social subscris vărsat reprezintă aportul în bani și în natură pe care asociații sau acționarii s-au angajat să-l pună la dispoziția societății comerciale în calitatea lor de proprietari. Societatea comercială este legal constituită numai din momentul în care întregul capital social a fost subscris și fiecare asociat (sau acționar) a depus sub forma bănească sau în natură cota de aport stabilit prin contractul de societate și statutul societății. Împărțirea capitalului subscris în capital subscris vărsat și capital subscris nevărsat asigura delimitarea celor două momente necesare în formarea capitalului social – subscriere, prin care acționarii sau asociații se angajează contractual cu partea de aport adusă, și vărsare, prin care aceștia pun efectiv la dispoziția societății partea de capital subscrisa.
Se poate observa că în perioada 2010-2014, Pensiunea Poiana Negri a avut un capital social subscris constant până în anul 2012, de 200 lei, după care a crescut la 300000 lei în anii 2013 și 2014. Astfel pensiunea a avut 3 ani în care nu a fost foarte activă din punct de vedere economic, după care a urmat o dezvoltare accentuată care se poate sesiza în capitalul din anul 2013.
Figură 22 Evoluția capitalului social subscris vărsat în Pensiunea Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor (2010-2014);
Sursa: http://www.mfinante.ro/
Cifră de afaceri reprezintă un indicator folosit pentru a evalua vânzările realizate de o entitate pe parcursul unei anumite perioade. În cadrul reglementărilor contabile este definită cifra de afaceri netă care cuprinde „sumele rezultate din vânzarea de produse și furnizarea de servicii care se înscriu în activitatea curentă a entității, după deducerea reducerilor comerciale și a taxei pe valoarea adăugată, precum și a altor taxe legate direct de cifră de afaceri (OMF 3055/2009, pct 33, alin 1).
Cele mai multe diferențe între modul de calcul al cifrei de afaceri definită în norma contabilă și modul de calcul al cifrei de afaceri conform legislației fiscale se regăsesc în cadrul Titlului VI din Codul fiscal – „Taxa pe valoare adăugată“, care prezintă trei definiții diferite ale cifrei de afaceri. Cifră de afaceri că plafon la stabilire a regimului special de scutire pentru inreprinderile mici conform codului fiscal Art 152 alin. (2) conține: valoarea totală, exclusiv taxa, a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii efectuate de persoană impozabilă în cursul unui an calendaristic, taxabile sau, după caz, care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfășurate de o mică întreprindere, a operațiunilor reprezentând livrări intracomunitare de bunuri, prestări de servicii intracomunitare, a altor livrări pentru care locul se consideră a fi în străinătate, a operațiunilor scutite cu drept de deducere și a celor scutite fără drept de deducere, prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. a), b), e) și f), dacă acestea nu sunt accesorii activității principale, cu excepția următoarelor:
a) livrările de active fixe corporale sau necorporale, așa cum sunt definite de codul fiscal;
b) livrările intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform codului fiscal;
Cifră de afaceri la plafon pentru aplicarea sistemului de TVA la încasare cuprinde valoarea totală a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii taxabile și/sau scutite cu drept de deducere, precum și a operațiunilor rezultate din activități economice pentru care locul livrării/prestării se consideră că fiind în străinătate. De reținut faptul că operațiunile scutite fără drept de deducere nu se iau în considerare la calcularea cifrei de afaceri pentru aplicarea sistemului de TVA la încasare, în schimb vor intra în calcul vânzările de active fixe corporale sau necorporale.
Cifră de afaceri că plafon pentru stabilirea perioadei fiscale cuprinde operațiuni taxabile și/sau scutite cu drept de deducere și/sau neimpozabile în România, dar care dau drept de deducere. Pentru toate cele trei plafoane menționate mai sus, companiile vor lua în considerare la calculul cifrei de afaceri inclusiv facturile emise pentru avansuri încasate sau neîncasate și alte facturi emise înainte de data livrării/prestării.
Riscurile care sunt generate de înțelegerea eronată a cifrei de afaceri sunt foarte mari atât pe termen scurt cât și pe termen lung, fapt pentru care profesioniștii contabili trebuie să analizeze legislația fiscală și să înțeleagă dacă o prevedere sau alta face referire la cifra de afaceri așa cum este prezentată în legislația contabilă sau există un alt înțeles al conceptului definit de normă fiscală. De exemplu, dacă termenul „cifra de afaceri” se înțelege greșit din perspectiva TVA-ului, entitățile pot utiliza perioade fiscale sau regimuri de taxare eronate, ceea ce va conduce la majorări și penalități costisitoare în cazul în care erorile sunt descoperite în timpul unui control fiscal.
Cifra de afaceri a evoluat ascendent în perioada 2010-2014, de la 362344 lei la 681654 lei în anul 2014. Această creștere denotă faptul că activitățile economice dezvoltate de pensiunea Poiana Negri și serviciile oferite au evoluat și au adus un plus economic acesteia. Dublarea cifrei e afaceri în doar 4 ani evidențiază faptul că trendul economic al firmei analizate este ascendent, pozitiv.
Cifra de afaceri a Pensiunii Poiana Negri evidențiază faptul că aceasta a avut un progres economic, financiar în perioada 2010-2014. Efectele care au determinat acest aspect pot fi, fie de natura serviciilor oferite, fie de potențialul turistic și oportunitățile pe care le au turiștii în zonă.
Figură 23 Evoluția cifrei de afaceri netă în Pensiunea Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor (2010-2014);
Sursa: http://www.mfinante.ro/
Figură 24 Evoluția veniturilor (total) în Pensiunea Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor (2010-2014);
Sursa: http://www.mfinante.ro/
Veniturile (total), completează analiza anterioară a cifrei de afaceri, astfel că acestea au evoluat în perioada 2010-2014, având aceeași situație ca cea a veniturilor. Dat fiind faptul că sunt doi indicatori interdependenți, se poate considera că evoluția cifrei de afaceri indica indirect și evoluția veniturilor (total). Condiția firească a unei societăți sau firme pentru a performa din punct de vedere economic este să aibă venituri substanțiale pentru a putea investi, diversifica serviciile și a oferi condiții de cea mai înaltă calitate.
Cheltuielile (total) au crescut în perioada 2010-2014, de la aproximatov 300000 la aproximativ 850000 lei, ceea ce denotă faptul că pensiunea analizată este într-o continuă dezvoltare, fapt ce duce la creșterea cheltuielilor. În mod firesc acestea au valori ridicate doar în contextul în care există activitate, fie economică, fie specifică, a firmei. În primii ani de activitate a firmei este normal ca valorile cheltuielilor să fie mai ridicate, deoarece pentru a putea dezvolta activitățile complemenatre și necesare funcționării pensiunii, este nevoie de investiții și cheltuieli majore, de aceea amortizarea investițiilor nu se poate face imediat în primii ani de activitate a firmei, fapt ce se poate distinge și în cazul pensiunii studiate.
Figură 25 Evoluția cheltuielilor (totale) în Pensiunea Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor (2010-2014);
Sursa: http://www.mfinante.ro/
Evoluția profitului sau pierderilor brute și nete au rolul de a evidenția stadiul actual și evoluția Pensiunii Poiana Negri. Astfel perioadele economice la nivel național pot influența această situație, însă depinde și de managementul firmei în ce direcție se îndreaptă.
În perioada 2010-2014, profitul brut a fost 0, în timp ce pierderile au fost într-o continuă creștere de la 1095 lei, în anul 2011, la 143101 lei, în anul 2014. Acest fapt evidențiază faptul că apar situații neprevăzute pe parcusrsul unui an și poate determina apariția unor pierderi majore.
Figură 26 Evoluția profitului sau pierderii nete a exercițiului financiar în Pensiunea Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor (2010-2014);
Sursa: http://www.mfinante.ro/
În ceea ce privește pierderile sau profitul net, se poate observa că în anul 2010 a fost un profit de 5442 lei, după care a fost 0, în timp ce pierderile încep să se distingă din anul 2011 cu 12999 lei până în anul 2014 cu 143101 lei. Predominanța pierderilor și lipsa profitului este o situație normală pentru o firmă care își dezvoltă activitatea și este într-un stadiu incipient. Amortizarea investițiilor, datoriilor și scăderea pierderilor nu pot apărea în primii ani de activitate economică a firmei, ci după un anumit interval de timp.
Figură 27 Evoluția profitului sau pierderii nete a exercițiului financiar în Pensiunea Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor (2010-2014);
Sursa: http://www.mfinante.ro/
Numărul de salariați are rolul de a evidenția situația economică a pensiunii și dacă există persepective de dezvoltare sau situația financiară a permis acest lucru. Număr de salariați a crescut de la 5, în anul 2010, la 11 în anul 2012 și 2014. Dublarea numărului de angajați denotă faptul că pensiunea este într-o dezvoltarea continuă și caută să ofere servicii la un nivel ridicat. Această situație apare în momentul în care există perspective de amortizare a cheltuielilor într-un anumit interval de timp, iar creșterea numărului de salariați evidențiază o strategie a pensiunii care permite să investească în personal, pentru a oferi servicii calitative.
Valorizarea potențialului natural din proximitatea comunei Dorna Cândrenilor reprezintă un motiv primordial pentru a dezvolta activități complementare la Pensiunea Poiana Negri și a transforma într-un reper din punct de vedere al infrastructurii de cazare la nivel jduețean sau la nivelul zonelor din proximiatte, dacă ținem cont că suntem în vecinătatea Ținutului Dornelor.
Figură 28 Evoluția numărului mediu de salariați în Pensiunea Poiana Negri, comuna Dorna Cândrenilor (2010-2014):
Sursa: http://www.mfinante.ro/
În urma analizei efectuate s-a putut constata că Pensiunea Poiana Negri se află în curs de dezvoltare, fiind recent înființată, însă se pot distinge progrese economice, care pot fi determinate sau influențate de potențialul turistic al zonei, mai ales posibilitatea organizării de drumeții montane.
Un aspect important pentru studiul de caz este reprezentat de clasificarea sau încadrarea pensiunii în codurile CAEN. Astfel se poate distinge că în perioada 2010-2014 a existat o oscilație în stabili codul principal, fiind restaurante în anii 2010 și 2013 și alte servicii de cazare în anii 2011, 2012 și 2014. Acest fapt indică stadiul de dezvoltare al pensiunii și consolideaza analiza economică a pensiunii, în care s-a putut identifica faptul că momentan nu există un profit identificat, predominând pierderile, însă fiind o cifră de afaceri în creștere, ceea de denotă perspectivele de dezvoltare.
Tabel 1 Codurile CAEN ale Pensiunii Poiana Negri în perioada 2010-2014;
Sursa: http://www.mfinante.ro/
Performanțele economice ale pensiunii pot fi influențate de potențialul turistic și perspectivele pentru petrecerea timpului liber, nefiind o pensiune care să se adreseze în mod exclusiv persoanelor de afaceri. Astfel drumețiile montane sau traseele turistice reprezintă cea mai viabilă oportunitate pentru dezvoltarea economică a pensiunii turistice, iar acest fapt poate fi dedus din datele economice, în care nu se constată o amortizare a cheltuielilor pe termen scurt, însă dezvoltarea pensiunii și a servciilor este prevăzută pe termen lung.
Concluzii
Studiul efectuat, „Performanțele economice determinate de organizarea drumețiilor de către pensiunile montane”, studiul de caz fiind asupra Pensiunii Poiana Negri, a scos în evidență mai multe aspecte precum: importanța amplasării unei pensiuni turistice, planul de manageemnt și amortizare a cheltuielilor este pe termen lung și nu pe termen scurt, perspectivele de dezvoltare a activităților complementare sunt influențate de prezența potențialului turstic.
Analiza datelor economice a evidențiat faptul că există performanțe economice în Pensiunea Poiana Negri, în contextul în care aceasta este o structură de cazare recentă, înființată în anul 2008, dar care figurează în registrele economice începând din anul 2010. Timp de 4 ani s-a putut constata că au crescut: cifra de afaceri, vânzările și numărul mediu de salariați, însă piederile brute și nete au avut valori uriașe, ceea ce denotă faptul că politica pensiunii nu este de a amortiza investițiile într-un interval scurt de timp, ci într-un interval lung, dar care să asigure continuitate pensiunii și aceasta să devină productivă din punct de vedere economic.
Performanțele economice sunt dificil de cuantificat și interpretat la nivelul unei baze turistice, deoarece deseori datele statistice pot indica anumite situații, iar în teritoriu să identificăm o „realitate” opusă datelor pe care de obicei le analizăm. Pensiunea Poiana Negri oferă o imagine din punct de vedere al datelor statistice de unitate de cazare care are un plan de dezvoltare pe termen lung, implicit de amortizare a datoriilor, investițiilor etc. Acest fapt se datorează poziției geografice, una strategică, care îi oferă posibilitatea de a valorifica și valoriza potențialul natural al locurilor. Trebuie să ține cont că această pensiune este situată în Ținutul Dornelor, o zonă turistică prin definiție, care este beneficiară unui potențial turistic montan diversificat și bogat. Economia acestui areal se bazează pe activitățile turistice și diversificarea lor, una din activitățile de bază fiind drumețiile montane. Se pot organiza diverse trasee montane atât din Dorna Cândrenilor, Poiana negri, cât și din Vatra Dornei. Dat fiind faptul că Pensiunea Poiana negri oferă câteva avantaje, printre care liniștea zonei, o zonă mai puțin agrlomerată și „devorată” de turiști, se poate considera că în timp va atrage îndeosebi turiștii care vin pentru a „străbate” aceste ținuturi prin drumețiile montane, în detrimentul pensiunilor sau unităților de cazare din Vatra Dornei, care sunt mai aglomerate și care pot să nu corespundă cerințelor turiștilor.
Pensiunea Poiana Negri oferă perspectiva de a-și dezvolta econimie performantă pe baza activităților turistice, mai ales din prisma posibilității organizării de drumeții montane. Această pensiune poate promova în timp propriile trasee turistice pe care să le organizeze și să le pună la dispoziție turiștilor care vor să cunoască aceste ținuturi dar nu au timpul necesar pentru a-și crea trasee sau a se documenta înainte. Astfel perspectivele acestei unități de cazare sunt numeroase și este important de monitorizat um va evolua în următorii 3-4 ani.
Drumețiile montane pot fi un factor pozitiv pentru unitățile de cazare din arealele montane dacă sunt promovate eficient și oferă atractivitate turistic. O politică de marketing eficientă poate crește numărul de turiști de la o unitate de cazare și determina o performanță economică prosperă.
Studiul de caz efectuat asupra Pensiunii Poiana Negri a evidențiat potențialul turistic montan, perspectivele de dezvoltare și stadiul actual, din punct de vedere economic al unității de cazare. Una din direcțiile asupra căreia ar trebui îndreptată politica pensiunii este promovarea traseelor montane pe site-ul acesteia și evidebțierea elementelor de unicitate ale pensiunii, printre care localizarea, o zonă mai retrasă față de Vatra Dornei, care oferă liniște și posibilitatea de relaxare, dar și posibilitatea de cunoaștere și explorare a acestor ținuri.
Bibliografie
BLEAHU M. – Turismul și protecția peisajului, Ocrotirea naturii și a mediului înconjurător, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1987.
BRAN F., SIMION T., – Economia turismului și mediul înconjurător, Editura Economică, București, 1998;
BRAN F., CÂNDEA M., CIMPOIERU I., – Organizarea, amenajarea și dezvoltarea durabilă a spațiului geografic, Editura Universitară, București, 2006;
CÂNDEA M., ERDELI G., SIMON T., PEPTENATU D., – Potențialul turistic al României și Amenajarea turistică a spațiului, Editura universitară, 2003;
CÂNDEA M., ERDELI G., SIMION T. – România – potențial turistic și turism, Editura Universității, 2000;
CÂNDEA M., BRAN F., – Spațiul geografic românesc. Organizare – Amenajare – Dezvoltare, Editura Economică, București,2001;
CIANGĂ N. – Geografia turismului, Editura Universitară Clujeană, CIuj-Napoca, 2002;
COCEAN P., – Geografia turismului, Editura Carro, București, 1996;
COCEAN P., VLĂSCEANU GH., NEGOIESCU B., – Geografla generală a turismului, Editura Meteor Press, București, 2002;
CRISTUREANU C., ZADIG R., BARON P., – Economia turismului, A.S.E., București, 1982;
DINU M. – Geografia turismulul, Editura Didactică și Pedagogică, București,2002.;
ERDELI G., ISTRATE I. – Amenajări turistice, Editura Universității București, 1996.
GLAVAN V., – Turismul în România, Editura Economică, București, 2000.
IELENICZ M., ENE M., COMANESCU L., MIHAI B., PĂTRU I., NEDELEA AL., OPREA R., SANDULACHE I., – România. Enciclopedia obiectivelor turistice, Editura Corint, București;
IONESCU I, – Turismul – fenomen economic, social și cultural, Editura Oscar Print, București, 2000;
ISTRATE I., BRAN F., ROȘU A.G., – Economia turismului și mediul înconjurător, Editura Economicä, București, 1996;
MUNTELE I., IAȚU C., – Geografia turismului, Editura Sedcom Libris, 2006;
NEACȘU N., – Turismul și dezvoltarea durabilă, Editura Expert, București, 2000;
NISTOREANU P., – Turismul rural, Editura Didactică și pedagogică., București, 1999;
STĂNCIOIU A.,– Strategii de marketing în turism, Editura Economică, 2000;
www.antrec.ro;
www.incdt.ro ;
www.anpa.ro;
www.insse.ro;
www.mdrt.ro;
http://www.poiananegri.go.ro;
http://primaria-dornacandrenilor.ro;
http://www.mfinante.ro;
http://doingbusiness.ro/financiar/raport/1952862/pensiunea-agroturistica-poiana-srl;
http://www.turistinfo.ro/dorna_candrenilor/cazaredorna_candrenilor/pensiunea_poiana_negri-c49128.html;
www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles|displayArticle/articleID_12998/Agenda-Lisabona.html;
http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/tourism/files/communications/communication2010_ro.pdf.
Bibliografie
BLEAHU M. – Turismul și protecția peisajului, Ocrotirea naturii și a mediului înconjurător, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1987.
BRAN F., SIMION T., – Economia turismului și mediul înconjurător, Editura Economică, București, 1998;
BRAN F., CÂNDEA M., CIMPOIERU I., – Organizarea, amenajarea și dezvoltarea durabilă a spațiului geografic, Editura Universitară, București, 2006;
CÂNDEA M., ERDELI G., SIMON T., PEPTENATU D., – Potențialul turistic al României și Amenajarea turistică a spațiului, Editura universitară, 2003;
CÂNDEA M., ERDELI G., SIMION T. – România – potențial turistic și turism, Editura Universității, 2000;
CÂNDEA M., BRAN F., – Spațiul geografic românesc. Organizare – Amenajare – Dezvoltare, Editura Economică, București,2001;
CIANGĂ N. – Geografia turismului, Editura Universitară Clujeană, CIuj-Napoca, 2002;
COCEAN P., – Geografia turismului, Editura Carro, București, 1996;
COCEAN P., VLĂSCEANU GH., NEGOIESCU B., – Geografla generală a turismului, Editura Meteor Press, București, 2002;
CRISTUREANU C., ZADIG R., BARON P., – Economia turismului, A.S.E., București, 1982;
DINU M. – Geografia turismulul, Editura Didactică și Pedagogică, București,2002.;
ERDELI G., ISTRATE I. – Amenajări turistice, Editura Universității București, 1996.
GLAVAN V., – Turismul în România, Editura Economică, București, 2000.
IELENICZ M., ENE M., COMANESCU L., MIHAI B., PĂTRU I., NEDELEA AL., OPREA R., SANDULACHE I., – România. Enciclopedia obiectivelor turistice, Editura Corint, București;
IONESCU I, – Turismul – fenomen economic, social și cultural, Editura Oscar Print, București, 2000;
ISTRATE I., BRAN F., ROȘU A.G., – Economia turismului și mediul înconjurător, Editura Economicä, București, 1996;
MUNTELE I., IAȚU C., – Geografia turismului, Editura Sedcom Libris, 2006;
NEACȘU N., – Turismul și dezvoltarea durabilă, Editura Expert, București, 2000;
NISTOREANU P., – Turismul rural, Editura Didactică și pedagogică., București, 1999;
STĂNCIOIU A.,– Strategii de marketing în turism, Editura Economică, 2000;
www.antrec.ro;
www.incdt.ro ;
www.anpa.ro;
www.insse.ro;
www.mdrt.ro;
http://www.poiananegri.go.ro;
http://primaria-dornacandrenilor.ro;
http://www.mfinante.ro;
http://doingbusiness.ro/financiar/raport/1952862/pensiunea-agroturistica-poiana-srl;
http://www.turistinfo.ro/dorna_candrenilor/cazaredorna_candrenilor/pensiunea_poiana_negri-c49128.html;
www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles|displayArticle/articleID_12998/Agenda-Lisabona.html;
http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/tourism/files/communications/communication2010_ro.pdf.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Performantele Economice Determinate de Organizarea Drumetiilor de Catre Pensiunile Montane (ID: 144089)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.