Performanta PE Baza Situatiilor Financiare LA Sc Marsat Sa Roman

PERFORMANȚA PE BAZA SITUAȚIILOR FINANCIARE LA

SC MARSAT SA ROMAN

CUPRINS

INTRODUCERE

PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL 1. SITUAȚII FINANCIARE ANUALE

1.1. Bilanțul contabil

1.1.1. Structura activului și pasivului bilanțier

1.1.2. Abordările patrimoniului

1.2. Contul de profit și pierdere

1.2.1. Importanță și semnificații

1.2.2. Prezentarea schemei de cont

CAPITOLUL 2. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND PERFORMANȚA

2.1. Concepte privind performanța

PARTEA a II a – CONTRIBUȚII PROPRII

CAPITOLUL 3. PREZENTAREA SA

3.1. Scopul și obiectul societății

3.2. Capitalul social al societății

3.3. Conducerea societății agricole

CAPITOLUL 4. PERFORMANȚA PE BAZA BILANȚULUI CONTABIL

4.1. Analiza dinamicii activului

4.2. Analiza structurii activului

4.3. Analiza structurii pasivului

4.3.1. Dinamica pasivului contabil

4.3.2. Analiza structurii pasivului

4.4. Analiza resurselor pe surse de proveniență

4.5. Analiza fondului de rulment

4.6. Analiza lichidității

4.7. Analiza solvabilității

4.8. Analiza ratelor de rentabilitate

CAPITOLUL 5. PERFORMANȚA PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ȘI

PIERDERE

5.1. Analiza dinamicii rezultatelor

5.2. Cifra de afaceri

5.3. Producția exercițiului

5.4. Valoarea adăugată

5.5. Marja comercială

CAPITOLUL 6. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

Lista figurilor

Figura nr.1.1.- Dubla reprezentare a averii

Figura nr.2.1.- Performanța

Figura nr.4.1.-Activul societății agricole

Figura nr.4.2.- Ponderea activelor imobilizate în total activ

Figura nr.4.3.- Ponderea activelor circulante

Figura nr.4.4.- Nivelul stocurilor în total active circulante

Figura nr.4.5.- Nivelul creanțelor în total active circulante

Figura nr.4.6.- Nivelul disponibilităților în total active circulante

Figura nr.4.7.- Pasivul societății agricole

Figura nr.4.8.- Stabilitatea financiară

Figura nr.4.9.- Autonomia financiară

Figura nr.4.10.- Fondul de rulment al societății agricole

Figura nr.4.11.- Nevoia de fond de rulment

Figura nr.4.12.- Trezoreria netă a societății agricole

Figura nr.5.1.- Ponderea veniturilor și cheltuielilor totale

Figura nr.5.2.- Evoluția profitului brut

Figura nr.5.3.- Cifra de afaceri a societății agricole

Figura nr.5.4.- Evoluția producției

Figura nr.5.5.- Valoarea adăugată a societății agricole

Lista tabelelor

Tabel nr.1.1.- Tabloul bilanțier

Tabel nr.2.1.- Conducerea societății agricole

Tabel nr.4.1.- Activul SC MARSAT SA Roman

Tabel nr.4.2.- Gradul de imobilizare a activului total la SC MARSAT SA Roman

Tabel nr.4.3.- Rata imobilizărilor corporale la SC MARSAT SA Roman

Tabel nr.4.4.- Rata activelor circulante la SC MARSAT SA Roman

Tabel nr.4.5.- Rata stocurilor la SC MARSAT SA Roman

Tabel nr.4.6.- Rata creanțelor la SC MARSAT SA Roman

Tabel nr.4.7.- Rata disponibilităților la SC MARSAT SA Roman

Tabel nr.4.8.- Structura disponibilităților la SC MARSAT SA Roman

Tabel nr.4.9.- Pasivul SC MARSAT SA Roman

Tabel nr.4.10.- Stabilitatea financiară la SC MARSAT SA Roman

Tabel nr.4.11.- Autonomia financiară la SC MARSAT SA Roman

Tabel nr.4.12.- Analiza fondului de rulment

Tabel nr.4.13.- Analiza lichidității

Tabel nr.4.14.-Analiza solvabilității

Tabel nr.4.15.- Analiza ratelor de solvabilitate

Tabel nr.5.1.- Contul de profit și pierdere

Tabel nr.5.2.- Analiza cifrei de afaceri

Tabel nr.5.3.- Dinamica producției

Tabel nr.5.4.- Analiza dinamicii cifrei de afaceri

Tabel nr.5.5.- Analiza structurii valorii adăugate

INTRODUCERE

” Nu îți coborî așteptările pentru a se potrivi cu performanța ta.

Ridică-ți nivelul de performanță pentru a se porivi cu așteptările tale”

Ralph Marston

Am ales disciplina de contabilitate a firmei pentru realizarea lucrării de licență deoarece consider că meseria de contabil este indispensabilă,iar cererea pentru adevărații profesioniști în domeniu este în creștere. După două semestre universitare de studiu teoretic al acestei materii,aprofundarea acesteia într-un mod practic pe un studiu concret va duce la eficientizarea cunoștințelor în domeniul contabil, și în final ma va ajuta să practic cu succes pe piața muncii meseria pe care mi am ales-o, cea de manager general într-o unitate agricolă.

Gestionarea întreprinderilor a avut nevoie mereu de o atenție îndreptată asupra a ceea ce se întȃmplă în exterior, de o memorare și de o integrare a acestor date precum și de o producere a informațiilor.Astfel,în toate deciziile pe termen scurt și lung pentru conducerea întreprinderii sunt necesare informații asupra mediului exterior și asupra funcționării interne.

Este cunoscut faptul că viața socială se desfașoară pe mai multe planuri prin diferite tipuri de activități care alcătuiesc organismele cu forme de organizare și structuri specifice societății umane și că este însoțită de diferite schimburi de informații atȃt între oameni cȃt și între mediul înconjurător și aceștia.

Obiectivele urmărite prin realizarea prezentei lucrări sunt:

cercetarea,cunoașterea și interpretarea realității obiective;

stabilirea punctelor tari și a punctelor slabe ale gestiunii financiare în vederea fundamentării unei strategii noi de menținere și de dezvoltare într-un mediu concurențial;

măsurarea rentabilității capitalurilor societății agricole și aprecierea condițiilor de echilibru financiar pentru evaluarea gradului de independență economică și financiară;

realizarea unei analize asupra gestionării trecute,asupra echilibrului financiar,rentabilității,solvabilității și lichidității;

aprecierea performanțelor prin a lua în considerare unele aspecte ale activității societății agricole în strȃnsă legătură cu rezultatele globale și parțiale;

stabilirea de măsuri de redresare sau de ameliorare a performanțelor.

Structura acestei lucrări de diplomă se prezintă astfel:

În primul capitol al lucrării am prezentat noțiuni teoretice privind situațiile financiare și anume : bilanțul contabil-structura activului și pasivului bilanțier,abordări ale patrimoniului; contul de profit și pierdere: importanță și semnificații,prezentarea schemei de cont și structura contului în normalizarea internaționlă contabilă.

În cel de- al doilea capitol au fost abordate noțiunea de performanță,importanța acesteia pentru firme precum și modul de calcul al performanței.

În capitolul trei am prezentat organizarea și desfașurarea activității economice la societatea agricola Marsat Roman.

În capitolul patru s-au analizat principalii indicatori care arată performanțele financiare ale societății agricole. Am analizat performanța pe baza bilanțului contabil prin analiza acestuia pe verticală care presupune analiza ratelor de structură ale activului și pasivului bilanțier și analiza acestuia pe orizontală prin analiza fondului de rulment,a lichidității,solvabilității și a ratelor de rentabilitate.

În capitolul cinci am analizat principalii indicatori de performanță pe baza contului de profit și pierdere: cifra de afaceri,valoarea adăugată și marja comercială.

Situațiile financiare anuale sunt formele de bază în publicarea informației contabile, obiectivul său fiind oferirea de informații despre poziția financiară,performanța și fluxurile unei societăți utile unei game largi de utilizatori în luarea deciziilor economice.

Situațiile financiare anuale sunt cunoscute în legislația și practica economică curentă a diferitelor țări sub denumirea ”abreviată” de bilanț care este considerat a fi ” cel mai reprezentativ instrument de înregistrare și control folosit în contabilitate,pentru realizarea acesteia,foarte util pentru analiza situațiilor financiare și pentru caracterizarea activității economice a societății, pe o anumită perioadă de gestiune,în totalitatea lor cȃt și pe diferite stadii ale circuitului economic cu indicarea beneficiului sau pierderii realizate”

Elaborarea situațiilor financiare este importantă atȃt pentru cei care le întocmesc cȃt și pentru utilizatorii de informații financiare.

Situațiile financiare anuale au un triplu rol privind utilizarea informațiilor de către utilizatorii acestora și anume:

explicativ, face referiri la practica afacerilor și la practica contabilă;

normativ, de evaluare a gestiunii afacerii;

previzional, în care prevăd căutarea de soluții pentru noile probleme care apar;

Datorită funcțiilor pe care le îndeplinesc și anume ,funcția de sinteză,de informare,de analiză,acestea pot fi întocmite de către persoanele juridice- societăți comerciale,instituții publice,regii autonome și altele, ele reprezentȃnd atȃt o obligație legală cȃt și o necesitate.

Situațiile financiare reprezintă punctul de plecare în analiza economică a performanței unei societăți deoarece furnizează datele financiare pe baza cărora se vor calcula și interpreta indicatori precum lichiditatea ,solvabilitatea,rentabilitatea,profitabilitatea,riscul de faliment și alți mulți factori.

În domeniul gestiunii unei firme ,conceptul de performanță are semnificația unei ”bune reușite” sau a unui ”succes” atȃt în plan general cȃt și pe domenii specifice de activitate ale societății comerciale.

PARTEA I- CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL 1. SITUAȚII FINANCIARE ANUALE

Situațiile financiare anuale sunt ”documente oficiale de prezentare a situației economico-financiară a unei întreprinderi care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare,a performanțelor financiare și a celorlalte informații referitoare la activitatea desfășurată”

Reflectarea în expresie bănească a bunurilor mobile și imobile ,disponibilităților bănești,titlurilor de valoare,drepturilor și obligațiilor comerciantului precum și mișscările și modificările intervenite în urma operațiilor patrimoniale efectuate ,cheltuielilor,veniturilor și rezultatul obținut de acesta constituie obiectul contabilității patrimoniului.

Setul complet de situații financiare cuprinde:

Bilanțul contabil

Contul de profit și pierdere

Situația modificărilor capitalului propriu

Situația fluxurilor de trezorerie

Note cuprinzȃnd un rezumat al politicilor contabile semnificative și alte note explicative.

În prezenta lucrare de diplomă am descris pe larg doar două mari situații financiare anuale respectiv: bilanțul contabil și contul de profit și pierdere.

1.1 Bilanțul contabil

Bilanțul contabil reprezintă chintesența contabilității. El deschide și încheie ciclul operațiunilor contabile ,concretizȃnd dubla reprezentare a patrimoniului și prezentȃnd,într-o formă generalizată și sintetizată,situația economico-financiară a întreprinderii.

Bilanțul este un procedeu al metodei contabilității,prin care se prezintă simultan, ordonat și sintetic, patrimoniul și situația economico-financiară a întreprinderii.

El se prezintă ca un tablou care cuprinde, în formă sintetica și în expresie valorică, activele (bunurile, mijloacele) fixe și circulante existente la un moment dat în întreprindere, sursele din care au fost constituite (finanțate), precum și rezultatele economico-financiare obținute în perioada pentru care se întocmește bilanțul.

care transpuse în

Figura nr.1.1- Dubla reprezentare a averii

Într-o altă manieră de exprimare conceptul de bilanț poate fi definit ca : ”o reprezentare a utilizărilor și a resurselor de care dispune o unitate patrimonială la un moment dat”

Bilanțul se întocmește la anumite termene care, de regulă concid cu sfârșitul perioadei de gestiune. La aceste termene patrimoniul întreprinderii este privit în mod static.

Pentru comparație și analiza dinamică, cele două parți ale bilanțului conțin câte doua coloane: una pentru anul de gestiune (N), iar cealaltă pentru anul,exercițiul(perioada) precedentă (N-1).

Structura activului și pasivului bilanțier

Activul cuprinde bunurile economice sau mijloacele de care dispune întreprinderea. Astfel spus, activul indică utilizarea capitalurilor ca bunuri de folosință îndelungată, stocuri, creanțe, disponibilități și alte valori, iar pasivul originea capitalurilor.

Prin compoziția sa, activul evidențiază destinația și lichiditatea bunurilor economice ( perioada de transformare în bunurile, mijloacele) fixe și circulante existente la un moment dat în întreprindere, sursele din care au fost constituite (finanțate), precum și rezultatele economico-financiare obținute în perioada pentru care se întocmește bilanțul.

care transpuse în

Figura nr.1.1- Dubla reprezentare a averii

Într-o altă manieră de exprimare conceptul de bilanț poate fi definit ca : ”o reprezentare a utilizărilor și a resurselor de care dispune o unitate patrimonială la un moment dat”

Bilanțul se întocmește la anumite termene care, de regulă concid cu sfârșitul perioadei de gestiune. La aceste termene patrimoniul întreprinderii este privit în mod static.

Pentru comparație și analiza dinamică, cele două parți ale bilanțului conțin câte doua coloane: una pentru anul de gestiune (N), iar cealaltă pentru anul,exercițiul(perioada) precedentă (N-1).

Structura activului și pasivului bilanțier

Activul cuprinde bunurile economice sau mijloacele de care dispune întreprinderea. Astfel spus, activul indică utilizarea capitalurilor ca bunuri de folosință îndelungată, stocuri, creanțe, disponibilități și alte valori, iar pasivul originea capitalurilor.

Prin compoziția sa, activul evidențiază destinația și lichiditatea bunurilor economice ( perioada de transformare în bani). În raport cu aceste criterii se disting următoarele categorii de active: active imobilizate, active circulante și active de regulariza și asimilate. O asemenea distincție se regăsește în plan economic prin gruparea activelor în capital fix și capital circulant. Criteriul folosit în acest caz este cel al rotației, adică modul specific în care se consumă și înlocuiesc.

Pasivul bilanțier prezintă următoarea structură, delimitată în patru categorii, în ordinea crescătoare a exigibilității acestora: capitaluri și rezerve, provizioane pentru riscuri și cheltuieli, datorii și venituri în avans.

1.1.2 Abordările patrimoniului Tabel nr.1.1

Tabloul bilanțier

Tabelul prezentat mai sus este cunoscut sub denumirea de tablou bilanțier și se întemeiază pe ecuația fundamentală.

1.2 Contul de profit și pierdere

Contul de profit și pierdere reprezintă o situație financiară prin care se măsoară și se evaluează performanțele întreprinderii sau activității unei societăți în cursul unei perioade date. Prin măsurarea performanțelor întreprinderii se vizează în mod esențial măsurarea profitului.

1.2.1 Importanța și semnificații

Pentru a explica modul de constituire a rezultatului financiar și a permite desprinderea unor concluzii legate de performanța activității se folosește cea de- a doua componentă a situațiilor financiare anuale și anume contul de profit și pierdere. Astfel,întreprinderea devine un centru de calcul economic, calculul având la bază valorile produse și vândute pe piață clienților, denumite venituri precum și valorile utilizate pentru obținerea unor venituri care sunt constituite în costuri angajate pe alte piețe, denumite cheltuieli.

Contul de profit și pierdere reprezintă situația financiară anuală care trebuie să prezinte în mod sincer performanțele unei întreprinderi.

Veniturile, cheltuielile și profitul ( pierderea) reprezintă structurile contului de profit și pierdere și sunt direct legate de evaluarea performanțelor.

Contul de profit și pierdere constituie o sinteză a contabilității de flux la nivel microeconomic deoarece pune în evidență fluxurile de valoare care au contribuit la creșterea sau micșorarea bogăției unei întreprinderi, pentru o anumită perioadă.

Performanța firmei se poate defini diferit, în funcție de interesele utilizatorilor de informație contabilă și principiile contabile reținute pentru determinarea rezultatului.

1.2.2. Prezentarea schemei de cont

Contul de profit și pierdere, ca formă se prezintă astfel:

sub formă de tabel bilateral ( schemă orizontală);

sub formă de listă ( schemă verticală).

În contul de profit și pierdere sunt sintetizate fluxurile economice și anume veniturile și cheltuielile perioadei de gestiune.

Cifra de afaceri reprezintă partea preponderentă a veniturilor realizate de întreprindere iar cheltuielile sunt reprezentate de costurile suportate de întreprindere în cursul exercițiului.

Dacă bilantul contabil oferă informații despre poziția financiară a întreprinderii, contul de profit și pierdere oferă informații despre modul cum aceasta îsi gestionează afacerile prin dimensiunea veniturilor, cheltuielilor și a rezultatelor pe care le generează.

Contul de profit și pierdere format ”listă” cu prezentarea cheltuielilor are următoarea structură:

Mărimea reală a cifrei de afaceri;

Variația stocurilor de produse finite și lucrări în curs de execuție;

Lucrări efectuate de întreprindere pentru sine și înregistrate în activ;

Alte venituri din exploatare;

Cheltuieli de personal;

Alte cheltuieli de exploatare

Venituri ce provin din participații cu menționarea separată a celor ce provin de la întreprinderile legate;

Alte dobânzi și venituri asimilate, cu menționarea separată a celor ce provin de la întreprinderile legate;

Corectările de valoare privind imobilizările financiare și valorile mobiliare aparținând activului circulant;

Dobânzi și cheltuieli asimilate, cu menționarea separată a celor ce vizează întreprinderile legate;

Venituri extraordinare;

Cheltuieli extraordinare;

Rezultate extraordinare;

Impozitul asupra rezultatelor extraordinare;

Alte impozite care nu figurează în posturile anterioare;

Rezultatul exercițiului.

Figura nr. 1.2 –Structura contului de profit și pierdere

CAPITOLUL 2. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND PERFORMANȚA

2.1. Concepte privind performanța

Figura nr.2.1-Performanța

Conceptului de performanță i se asociază trei noțiuni:

Economicitate

Eficiență

Eficacicate

Performanța se poate obține prin îmbinarea celor trei E-uri doar în cazul în care performanța se menține pe termen lung, din acest motiv au fost corelate mai sus noțiunea de eficacitate cu cea privind realizarea obiectivelor strategice.Performanța nu se obține în cadrul unui exercițiu financiar ci într-o perioadă mai îndelungată a întreprinderii,atunci când se pot face previziuni.

Situația fianciară reprezintă expresia concentrată a situației economice. Premisele materiale necesare pentru desfășurarea activității aconomice în cele mai bune condiții sunt create de o situație financiară bine echilibrată.

Situația financiară are ca obiectiv principal oferirea de informații despre poziția și performanțele financiare,despre modificările ce apar în poziția financiară a societății.

Performanța, ca și concept, depășește definiția rezultatului din contul de profit și pierdere, aceasta nu se mai măsoară într-o manieră statică ci într-o manieră dinamică.

O bună performanță este aptitudinea de a îmbunătăți performanța, a fi performant înseamnă a realiza sau a depăși obiectivele propuse.

Performanța reprezintă, într-o altă abordare, realizarea obiectivelor organizaționale indiferent de natură și varietatea lor.Aceasta, arată capacitatea individului de a progresa, grație eforturilor depuse.

Cu alte cuvinte, performanța nu există în sine,ea este întotdeauna produsul unei comparații astfel, o întreprindere, nu este suficient să înregistreze profit contabil pentru ca aceasta să creeze valoare.Valoarea creată este legată , direct sau indirect, de cea de profit. Un profit, chiar foarte mare n-are valoare în sine, el trebuie judecat prin prisma eforturilor făcute pentru obținerea lui, a resurselor utilizate. Aceste resurse au un cost, chiar daca îl considerăm virtual sau oportunitate.

PARTEA a II a – CONTRIBUȚII PROPRII

CAPITOLUL 3. PREZENTAREA SOCIETĂȚII AGRICOLE

SC MARSAT SA ROMAN

MARSAT S.A Roman a luat ființă în anul 1991 și are ca obiect principal de activitate producția agricolă, în sectorul vegetal.

3.1 Scopul și obiectul activității

MARSAT S.A Roman desfășoara activități de comerț cu produse destinate agriculturii, comerț cu mașini și utilaje agricole, cultivarea cerealelor și transport specializat de produse agricole,depozitare de lungă durată, prestari servicii de uscare si condiționare, activități de consultanța și management.

În prezent MARSAT S.A derulează contracte de finanțare pentru înființarea culturilor agricole și colaborări în domeniul agricol, cu peste 100 de mici producători agricoli si cu peste 50 de societăti comerciale de profil agricol.

Este distribuitor de semințe certificate de: Pioneer, Monsanto, Maisadour, KWS, Syngenta, Caussade, Euralis Limagrin, Sumi Agro și distribuitor de pesticide furnizate de: Bayer Cropsciens, Syngenta, Procera, K&N Eftimiadis.

În fiecare campanie agricolă a anului societatea oferă pachete agricole complete pentru înființarea unei culturi agricole de nivel înalt și la prețuri extrem de avantajoase, cuprinzând de la semințe, pesticide, îngrașăminte până la motorină necesară realizării lucrărilor și asigurarea culturilor. De asemenea ofera și consultanță de specialitate în înfiintarea de culturi agricole performante.

MARSAT S.A deține unul dintre cele mai mari silozuri de cereale amplasat la răscruce de drumuri comerciale din zona Moldova asigurand depozitarea a peste 60.000 tone de cereale, servicii de condiționare, selectare și uscare de înaltă performanță.

Silozul de cereale dispune de mijloace tehnice moderne, conforme cu legislatia și standardele de calitate și siguranță a alimentului impuse de Uniunea Europeană, sisteme electronice de cântărire și înregistrare a datelor, laboratoare de analiză a cerealelor, sisteme de condiționare de mare capacitate, utilaje pentru recepția cantitativă având consumuri eficiente de energie.

Sistemul de cereale oferă un sistem de însilozare fără probleme, pentru cereale și plante tehnice un timp relativ îndelungat, oferind posibilitatea optimă de manipulare și păstrare. Silozul este dotat cu o cale ferată proprie, ceea ce este un avantaj mare ținând cont că transportul feroviar este cu 50 % mai ieftin ca cel rutier. Peste 90 % din cerealele și plantele tehnice sunt livrate pe cale ferată.

În anul 2012 societatea s-a axat în principal pe achiziția de cereale, oferind cele mai bune prețuri din zona Moldovei și cel mai important, achitând către furnizori în maxim 24 de ore. Astfel, au ajuns să comercializeze circa 42.000 tone porumb, 10.000 tone grâu, 8.600 tone floarea-soarelui și 7.500 tone rapiță.

Conform actului constitutiv SC MARSAT S.A are ca obiect de activitate:

servicii agricole mecanizate, consultanță în domeniul agricol, transport mărfuri și persoane, alimentație publică și agrement, turism;

producție agricolă vegetală și zootehnică;

industrializarea produselor agricole vegetale și animale;

comerț cu amănuntul, cu ridicata și tip ambulant cu produse agricole animale și vegetale, marfuri alimentare, bauturi alcoolice și răcoritoare, tutun, mărfuri nealimentare, industriale și de mică industrie, materiale de construcții, produse petroliere, autovehicule, autoturisme, piese de schimb și accesorii auto, materii prime și materiale, furaje, tractoare, mașini agricole, utilaje de industrie alimentară și piese de schimb pentru acestea;

exploatare și industrializare material lemnos;

executarea de întrețineri service, reparații și recondiționări la tractoare, autovehicule, autoturisme, mașini agricole, instalații alimentare;

fabricarea de piese de schimb;

producerea de băuturi alcoolice și răcoritoare;

import-export cu toate mărfurile permise de lege;

MARSAT este lider de piață în judetul Neamț, în domeniul agricol și este distribuitor, în județele Neamț, Bacău, Iași și Botoșani a unei game variate de utilaje agricole, produse în țara și din import.

MARSAT mai distribuie și semințe, pesticide și îngrașăminte produse de firme de prestigiu în acest domeniu, cum ar fi MONSANTO, BAYER, KWS, SYNGENTA, LIMAGRAIN, SAATEN UNION, PROCERA, CIG, CHEMARK, DUPONT, PIONEER.

Fermierii din zonele menționate, atât persoane fizice cât și asociații agricole, care folosesc produsele distribuite de către MARSAT Roman, au scos în evidenta de nenumarate ori calitatea superioara a acestor produse și utilaje, utilizarea lor frecventa având ca rezultat producții agricole deosebite.

3.2. Capitalul social al societății

Capitalul social al societății comerciale este în valoare de 164.024.390 lei.

Acesta este împărțit în 16.402.439 acțiuni nominative în valoare nominală de 0.10 lei fiecare, fiind în întregime subscris de acționari, conform contractului de societate.

3.3. Conducerea societății agricole

Tabel nr.2.1

Societatea agricolă SC MARSAT SA Roman se află sub conducerea asociaților Balcan Vasile care deține 62.69 % din totalul acțiunilor, Balcan Andreea cu 37.18 % din totalul acțiunilor și alți acționari care dețin un procent mic de 0.13% din totalul acțiunilor.

CAPITOLUL 4. PERFORMANȚA PE BAZA BILANȚULUI CONTABIL

4.1. Dinamica activului contabil la SC MARSAT SA Roman

Analiza elementelor de activ la SC MARSAT SA Roman se bazează pe folosirea datelor extrase din bilanțurile contabile și pe calculul ratelor de structură ale bilanțului.

Tabel nr.4.1

Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

În perioada analizată activul patrimonial a înregistrat o creștere de 24,55 % în anul 2012 față de anul 2011,acest lucru s-a realizat prin faptul că societatea agricolă a achiziționat imobilizări corporale. De asemenea,anul 2013 a înregistrat o creștere de 9% față de anul 2011,această creștere datorȃndu-se tot prin achiziționarea de imobilizări corporale.

Disponibilitățile bănești ,ponderea lor a evoluat în funcție de dinamica ponderii stocurilor și creanțelor.

Activul societății este prezentat si în Figura nr.4.1

Figura nr.4.1.-Activul societății agricole

4.2. Analiza structurii activului

Structura activului caracterizează compoziția patrimoniului economic al întreprinderii, în concordanță cu caracterul mai mult sau mai puțin “capitalistic” al acesteia precum și vulnerabilitatea sa la evoluțiile inflaționiste, evidențiind gradul de stabilitate a finanțării și autonomia financiară pe care le asigură întreprinderii, combinația de resurse având maturități și origini diverse (capitaluri proprii, datorii pe termen lung, mediu, sau scurt).

Ratele de structură ale activului sunt influențate de caracteristicile tehnice, economice și juridice ale activității, fiind exprimate astfel:

Analiza structurii activelor permanente

Rata activelor imobilizate

Rata activelor imobilizate (Rai) reflectă indirect, intensitatea capitalistică (prin ponderea imobilizărilor corporale) și exprimă gradul de investire a capitalului în cadrul firmei.Rata activelor imobilizate este prezentată în Tabelul nr.4.2

Gradul de imobilizare a activului total la SC MARSAT SA Roman

Tabel nr.4.2

Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

Figura nr. 4.2.-Ponderea activelor imobilizate în total activ

Valoarea ei poate fi considerată o valoare normală,aceasta se prezintă în nivelul maxim admis (60 %).

Datorită eterogenității structurii imobilizărilor, precum și reacția diferită a componențelor acestora la ”acțiunea factorilor tehnici ,economici,este justificata utilizarea în teoria și practica economică a unor rate complementare” astfel :

Rata imobilizărilor corporale

Rata imobilizărilor corporale (Ric) arată ponderea valorii activelor corporale în total imobilizări și măsoară capacitatea întreprinderilor de a rezista în cazul unei crize, de a se adapta la schimbarea bruscă a tehnicii sau a cerințelor pieței.

Rata imobilizărilor corporale în total activ este prezentată în Tabelul nr.4.3

Tabel nr.4.3

Rata imobilizărilor corporale la SC MARSAT SA Roman

Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

Valoarea ratei pe toată perioada analizată este de 100 %,ea situȃndu-se peste valoarea minimă acceptată (85%). Rata imobilizărilor corporale are o valoare constantă ceea ce arată o situație favorabilă.

Analiza structurii activelor curente

Rata activelor circulante

Rata activelor circulante (Rac) reprezintă ponderea activelor circulante în totalul patrimoniului.

Rata activului circulant este un indicator a cărui valoare depinde de sectorul de activitate, durata ciclului de circulație a mărfurilor, perioada de încasare a creanțelor și existența disponibilităților bănești.

Tabel nr. 4.4

Rata activelor circulante la SC MARSAT SA Roman

Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

Figura nr.4.3.-Ponderea activelor circulante

Valoarea indicatorului se situează peste nivelul minim admis, pe toată perioada analizată,avȃnd o evoluție descrescătoare, fapt care se datorează modificării activelor circulante într-o proportie mai mică decat cea a activului total.

Structura activului circulant este analizat prin utilizarea unor rate complementare dupa cum urmează:

Rata stocurilor

Rata stocurilor (Rst) reflectă ponderea activelor circulante cel mai puțin lichide în total active circulante. Această rată ia valori diferite fiind influențată de sectorul de activitate, durata ciclului de exploatare, factori conjuncturali și condițiile pieței ( Tabelul nr.4.5)

Tabel nr.4.5

Rata stocurilor la SC MARSAT SA Roman

Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

Figura nr.4.4.- Nivelul stocurilor în total active circulante

Rata stocurilor are o valoare peste nivelul minim admis ,deoarece societatea vinde mărfuri si are în acest sens stocuri mari de mărfuri. Se observă ca în anul 2011 indicele era mai mare comparativ cu anul 2012 respectiv anul 2013 cȃnd acesta era mai mic.

Rata creanțelor

Rata creanțelor (Rcr) reflectă politica de credit comercial, „exprimând portofoliul de creanțe din patrimoniul unității și mărimea termenului de decontare acordat clienților”, precum și modul de administrare a resurselor financiare ale întreprinderii.

Rata creanțelor (Rcr) arată ponderea creanțelor pe care le are firma în total active circulante. Această rată este influențată în primul rând de obiectul de activitate .

Tabel nr.4.6

Rata creanțelor la SC MARSAT SA Roman

Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

Figura nr.4.5.-Nivelul creanțelor în total active circulante

Se observă că rata creanțelor înregistrează o tendință oscilantă pe perioada analizată,în 2013 avȃnd o valoare negativă, un lucru pozitiv în politica de vȃnzări a societății.

Rata disponibilităților

Rata disponibilităților (Rdb) caracterizează gradul de lichiditate a activului, valoarea sa informațională, devenind importantă pentru analiză în dinamică a trezoreriei și situația financiară pe parcursul mai multor exerciții financiare.

Tabel nr. 4.7

Rata disponibilităților la SC MARSAT SA Roman

Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

Figura nr.4.6.-Nivelul disponibilităților în total active circulante

Se observă o creștere a lichidităților în anul 2013 ,ajungȃnd să dețină 11,77 din totalul activelor circulante. Situația este favorabilă din punct de vedere financiar.

Tabel nr.4.8

Structura disponibilităților la SC MARSAT SA Roman

Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

Conform datelor din Tabelul nr. se observă că în anul 2011, din totalul disponibilităților 77,11% au fost din conturi bancare și caserie iar 22,88 % din alte valori lichide.Pentru anul 2012, disponibilitățile din conturi bancare și caserie au fost de 82,39 % iar 17,60 au fost din alte valori lichide.

În anul 2013 totalul disponibilităților a fost de 81,74 % din alte valori lichide și doar 18,25 % din conturi bancare și caserie.

Analiza structurii pasivului

Tabel nr.4.9

Pasivul SC MARSAT SA Roman

Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

În ceea ce privește analiza elementelor de pasiv se poate observa conform Tabelului nr. creșterea capitalului propriu pe toată perioada analizată. Datoriile totale au înregistrat o diminuare cu aproximativ 50 % în anul 2013 față de anul 2011.

Figura nr.4.7.-Pasivul societății agricole

4.3.2. Analiza structurii pasivului

Ratele de structură ale pasivului evidențiază modul de structurare a surselor de finanțare în funcție de proveniența și gradul de exigibilitate al acestora. Prin nivelul acest189,54or rate se poate identifica existența sau inexistența unei structuri financiare adecvate, rezultat al politicii promovate de managementul unității.

Ratele de structură ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a întreprinderii, prin punerea în evidență a unor aspecte privind stabilitatea și autonomia financiară a acesteia.

Analiza stabilității financiare

Rata stabilității financiare (Rsf) reflectă măsura în care firma dispune de resurse financiare cu caracter permanent față de total resurse. Ponderea capitalului permanent în resursele financiare reflectă caracterul permanent al finanțării activității, conferind un grad ridicat de siguranță prin stabilitate în finanțare. Calculul stabilității financiare este prezentat în Tabelul nr.4.10

Tabel nr.4.10

Stabilitatea financiară la SC MARSAT SA Roman

Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

Pe întreaga perioadă de analiză societatea agricolă dispune de un grad de autonomie relativ bun,situat peste valoarea minim acceptabila.Indicatorul a înregistrat o evoluție oscilantă,datorită creșterii mai lente ca ritm a resurselor permanente față de cele curente.

Reducerea ponderii indicatorului în anul 2012 reflectă o creștere a ponderii resurselor cu caracter ciclic în finanțarea societății.

Stabilitatea financiară este prezentată în Figura nr.4.8.

Figura nr.4.8.-Stabilitatea financiară

4.4. Structura resurselor pe surse de proveniență

Analiza autonomiei financiare

Autonomia financiară pune în evidență măsura în care sursele de finanțare aparțin proprietarului. Cu cât sursele proprii dețin o pondere mai mare în totalul surselor de finanțare cu atât autonomia financiară a întreprinderii este mai ridicată.

Rata autonomiei financiare globale (Rafg) arată cât din patrimoniul firmei este finanțat pe baza resurselor proprii.

Tabel nr.4.11

Autonomia financiară la SC MARSAT SA Roman

Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

În anul 2013 societatea agricolă îsi finanțează activitățile în proporție de 52 % din resurse proprii,acestea au scăzut cu 10 % față de anul 2013 și cu 2 % față de anul 2011.Această scădere a autonomiei financiare globale are loc ca urmare a modificării capitalului propriu într-un ritm mai mic decȃt totalul resurselor ,fiind necesară analiza oportunității acestora.

Autonomia financiară globală este reprezentată și în Figura nr.4.9.

Figura nr.4.9.-Autonomia financiară globală a societății agricole

Societatea agricolă dispune de o autonomie financiară bună pe întreaga perioadă analizată.

4.5. Analiza fondului de rulment

Fondul de rulment exprimă lichiditatea întreprinderii pe termen scurt și reprezină diferența dintre resursele permanente și nevoile permanente sau diferența dintre nevoile temporare și resursele temporare.

Din categoria resurselor permanente fac parte activele imobilizate iar din categoria nevoilor permanente capitalurile proprii și datoriile pe termen mediu și lung.Resursele curente sunt alcătuite din active circulante și cheltuieli înregistrate în avans iar nevoile curente din datorii pe termen scurt.

Analizȃnd resursele pe termen scurt cu activele investite pe termen scurt,în afara trezoreriei ,se obține dimensionarea valorică a necesarului de fond de rulment.Așadar ,fondul de rulment reprezintă diferența dintre necesitățile de finanțare a ciclului de exploatare și datoriile de exploatare.

Astfel,pentru firmă fondul de rulment este o mărime care face compromise între solvabilitate și eficitate.Cu cȃt societatea are un fond de rulment mai mic cu atȃt acesta este plasat în economie, produce efecte și se îndeplinesc condițiile de creștere economică.

Diferența dintre fondul de rulment și necesarul de fond de rulment o reprezintă trezoreria netă.

Tabelul nr. 4.12

Analiza fondului de rulment

Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

Figura nr.4.10.-Fondul de rulment al societății agricole

În perioada analizată, fondul de rulment înregistrează valori pozitive ,societatea agricolă reușind să-și finanțeze integral alocările permanente. Această situație poate fi percepută ca o rezultantă favorabilă în termeni de solvabilitate, și ca atare societatea agricolă este în măsură să facă față scadențelor de plată și nu trebuie să apeleze la un stoc de lichidități.

Figura nr.4.11.-Nevoia de fond de rulment

Nevoia de fond de rulment a înregistrat valori negative și prezintă o tendință oscilantă ceea ce înseamnă că nu a existat permanent un surplus de nevoi temporare în raport cu sursele temporare. Acest lucru s-a datorat scăderii într-un ritm mai rapid a activelor ciclice decȃt a surselor ciclice.

Figura nr.4.12.-Trezoreria netă a societății

Se observă din Tabelul nr. o trezorerie netă pozitivă pe toată perioada analizată ceea ce denotă că există o creștere a finanțării respectiv a trezoreriei. Trezoreria netă pozitivă semnifică un echilibru financiar,activitatea societății agricole poate fi apreciată ca fiind favorabilă.

4.6. Analiza lichidității

Lichiditatea măsoară aptitudinea societății de a face față obligațiilor pe termen scurt și implică capacitatea de a transforma activele circulante în disponibilități.

Indicatorii de lichiditate se calculează ca raport între activele curente.

Ratele de lichiditate sunt cunoscute în literatura de specialitate și sub denumirea de rate de trezorerie și au rolul de a măsura capacitatea de plată a întreprinderii.

În practică se utilizează următorii indicatori ( Tabelul nr.)

Rata lichidității curente exprimă capacitatea activelor curente de a face față datoriilor curente ale întreprinderii.

Rata lichidității curente = activ curent/ pasiv curent

Rata lichidității intermediare reprezintă capacitatea activelor curente de a face față datoriilor curente ale întreprinderii.

Rata lichidității intermediare = activ curent- stocuri / pasiv curent

Rata lichidității imediate evidențiază gradul în care trezoreria acoperă datoriile scadente

Tabel nr.4.13

Analiza lichidității

Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

În perioada analizată, pasivele curente au fost acoperite în întregime.

4.7. Analiza indicatorilor solvabilității

Solvabilitatea reprezintă aptitudinea firmei de a face față scadențelor pe termen mediu și lung și depinde de mărimea datoriilor pe termen mediu și lung.

Solvabilitatea constituie rezultatul echilibrului dintre fluxurile de încasări și fluxurile de plăți.

Solvabilitatea este capacitatea societății pentru achitarea datoriilor exigibile din resurse disponibile și exprimă ” aptitudinea societății să facă față la scadența plăților pe termen mediu și lung”.

Solvabilitatea este apreciată prin compararea între lichiditatea activului și exigibilitatea pasivului din bilanț și prin utilizarea ratelor de structură a pasivului care caracterizează îndatorarea și autonomia financiară a societății.

În analiza solvabilității se folosesc următorii indicatori : ( Tabelul nr.)

Activul net contabil (ANC)

ANC=Total activ-Total datorii

Acest indicator arată o imagine a solvabilității globale a societății și a dimensiunii capitalului propriu,reprezentȃnd o garanție pentru creditori în cazul evoluției nefavorabile a activității societății.

Rata solvabilității generale (Rsg)

Rsg=Activ total/Datorii totale

Acest indicator reprezintă măsura în care activele totale ale societății pot acoperi datoriile totale iar valoarea acestuia constituie garanția activului net al societății devenind astfel important pentru creditorii firmei.

Rata îndatorării totale (Rd)

Rd=Datorii totale/Capital propriu

Acest indicator reprezintă nivelul de acoperire a datoriilor societății din capitaluri proprii.

Capacitatea de îndatorare (Cd) arată ponderea capitalului propriu în capitalul permanent.

Tabelul nr. 4.14

Analiza solvabilității

Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

4.8 Analiza ratelor de rentabilitate

Rentabilitatea reprezintă ” capacitatea unei întreprinderi de a obține profit prin utilizarea factorilor de producție si a capitalurilor, indiferent de proveniența acestora”.

Ratele de rentabilitate sunt raporturi stabilite din confruntarea unor indicatori de rezultate și anume :

-excedentul brut de exploatare,

-rezultatul exploatării,

-rezultatul brut,

– rezultatul net cu indicatori care exprimă mijloacele utilizate pentru obținerea de profit.

În calculul ratei rentabilității economice se poate utiliza la numărator rezultatul exploatării sau excedentului brut din exploatare, iar la numitor mijloacele economice totale (activul total).

Analiza unei rentabilități devine importantă prin determinarea factorilor de influență care acționează în gestiunea capitalului și obținerea de profit în activitatea de exploatare.

Tabelul nr. 4.15

Analiza ratelor de rentabilitate

Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

CAPITOLUL 5. PERFORMANȚA PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ȘI PIERDERE

O problemă deosebit de importantă pentru societățile aflate într-o anumită penurie de capital și lichidități o constituie starea de performanță economico-financiară.

Analiza studiului performanței economico-financiare ale societății, evoluția și perspectiva acestora furnizează informații utile managerilor cât și partenerilor externi.

Contul de profit și pierdere reprezintă documentul contabil care exprimă cum s-a ajuns la respectiva stare patrimonială finală, care au fost fluxurile de venituri și cheltuieli care au marcat traiectoria întreprinderii între începutul și sfârsitul exercițiului financiar.

Analiza performanțelor pe baza contului de profit și pierdere la societatea agricolă Marsat Roman este realizată prin măsurarea indicatorilor: cifră de afaceri, valoarea adăugată și marja comercială.

5.1 Dinamica rezultatelor societății agricole

Prezint în tabelul de mai jos veniturile și cheltuielile precum și rezultatele realizate în anii 2011, 2012 și 2013 la SC MARSAT SA Roman extrase din contul de profit și pierdere.

Tabelul nr. 5.1

Contul de profit și pierdere

Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

Se poate observa că profitul brut realizat de societatea agricolă în perioada 2011-2013 are o tendință de scădere.

Figura nr. 5.1-Ponderea veniturilor și cheltuielilor totale

Figura nr.5.2- Evoluția profitului brut

5.2. Cifra de afaceri

Cifra de afaceri este reprezentată de totalitatea veniturilor obținute din activitatea comercială a unei întreprinderi, într-o perioadă de timp determinată, de regulă un an.

Cifra de afaceri constituie indicatorul fundamental al activității oricărei întreprinderi, fiind situată în fruntea indicatorilor de performanță în măsura în care condiționează mărimea profitului și a ratei rentabilității.

Orice întreprindere este interesată să crească cifra de afaceri pentru a obține un profit cât mai mare sau a uneia moderate dar care prezintă un grad de certitudine pentru viitor.

Tabelul nr. 5.2

Analiza cifrei de afaceri

Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

Societatea agricolă prezintă o cifră de afaceri medie în funcție de producție avand un trend oscilant, în anul 2011 fiind de 5,26 lei/kg , 7,46 lei/kg în 2012 iar în 2013 aceasta a scăzut datorită scăderii cifrei de afaceri și creșterii producției.

Figura nr. 5.3.- Cifra de afaceri a societății agricole

5.3. Producția exercițiului

Producția exercițiului reprezintă indicatorul valoric care dimensioneaza întreaga activitate desfășurată de întreprindere în cursul unui exercițiu. Producția exercițiului este alcătuită din bunurile și serviciile produse de întreprindere, indiferent de destinație și anume: vânzare, stocare sau imobilizare fiind apreciată ca o producție globală a exercițiului financiar.

Analiza dinamicii producției

Tabelul nr.5.3

Dinamica producției

Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

Figura nr.5.4- Evoluția producției

Din datele prezentate în Figura nr.5.4 se poate observa că elementul dominant în producția exercițiului îl constituie producția vândută.

5.4. Valoarea adăugată

Valoarea adăugată reprezintă plusul de valoare sau de bogăție care s-a obținut prin activitatea productivă și comercială a întreprinderii.

Ca și instrument de analiză permite aprecierea performanțelor economico-financiare ale întreprinderii: puterea economică reală,aportul factorilor de producție la crearea valorii acesteia, gradul de integrare economică și contribuția la crearea PIB-ului.

Tabel nr.5.4

Analiza dinamicii valorii adăugate

Sursa : situații financiare anuale și calcule proprii

Figura nr.5.5.-Valoarea adăugată a societății agricole

Valoarea adăugată a înregistrat o scădere în anul 2013 datorită creșterii consumurilor intermediare față de producția realizată și se remarcă creșterea cheltuielilor pentru achiziționarea consumurilor intermediare.

Tabel nr. 5.5

Analiza structurii valorii adăugate

Tabelul nr. 5.11

În perioada analizată, valoarea adăugată reflectă oscilația cheltuielilor cu personalul, creșterea cheltuielilor cu amortizarea și a cheltuielilor cu impozite și taxe.

CAPITOLUL 6. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Plecând de la cele prezentate, se poate spune că o societate este performantă atunci când reușește să satisfacă cerințele mediului intern cât și cele ale mediului extern, printr-o combinație optimă între eficacitate și eficiență.Performanța reprezintă starea de competiție a societății atinsă printr-un nivel de eficacitate și eficiență care să îi asigure o prezență durabilă pe piață.

Nu se poate vorbi de performanță, fără un manager corespunzător. Pentru a obține performanță costurile trebuie să fie mai mici decât rezultatele obținute,altfel rezultatele întreprinderii vor fi negative.Dacă eficacitatea reprezintă o măsură a ceea ce se face, eficiența este o măsură a cum se face, pentru că nu reprezintă același lucru, o societate poate genera o valoare mai mică sau mai mare, iar această valoare se poate exprima sub mai multe forme, tangibile sau intangibile și este furnizată clienților, acționarilor, salariaților, partenerilor.

Dacă o întreprindere va produce mai multă valoare aceasta va avea la dispoziție mai multe resurse pentru a investi în lupta competițională pe termen lung.

Activitatea oricărei societăți se concretizează în obținerea de produse, executarea de lucări și prestări de servicii, rațiunea de a exista fiind constituită din obținerea unei rentabilități scontate.