Perfectionarea Sistemului de Comunicare In Primaria Paulesti, Judetul Prahova

PERFECTIONAREA SISTEMULUI DE

COMUNICARE ÎN PRIMĂRIA PAULEȘTI JUDETUL PRAHOVA

CUPRINS

CAPITOLUL 1. ASPECTE TEORETICO- METODOLOGICE PRIVIND COMUNICAREA ÎN INSTITUȚIILE PUBLICE

1.1 Definirea comunicării și componentele procesului de comunicare

1.2 Cultura organizațională/cultura comunicațională în activitatea unei instituții publice

1.3 Deficiențe majore în procesul de comunicare

1.4 Comunicarea managerială

1.5 Funcțiile managementului și specificul lor comunicațional

1.6 Formele comunicării manageriale

1.7 Comunicarea șef – subordonat

CAPITOLUL 2. ANALIZA PROCESULUI DE COMUNICARE ÎN CADRUL PRIMĂRIEI PAULEȘTI

2.1.Primăria Paulesti-date de sinteză privind activitatea pe care o desfășoară

2.1.1. Descrierea instituției, profil, obiect de activitate

2.1.2. Obiectivele Primăriei comunei Paulesti

2.1.3. Documente de formalizare a structurii organizatorice

2.2 Deontologia funcționarului public prin prisma componentei de comunicare a activității sale

2.3 Procesul de comunicare în cadrul Primăriei Paulești

2.3.1. Comunicarea internă în cadrul Primăriei Paulești

2.3.2. Comunicarea externă în cadrul Primăriei Paulești

CAPITOLUL 3. MODALITĂTI DE PERFECTIONARE A PROCESULUI DE COMUNICARE ÎN CADRUL PRIMĂRIEI PAULEȘTI

A. Perfectionarea procesului de comunicare internă în Primăria Paulești

B. Perfecționarea procesului de comunicare cu publicul în Primăria Paulești

CAPITOLUL 4. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL 1. ASPECTE TEORETICO- METODOLOGICE PRIVIND COMUNICAREA ÎN INSTITUȚIILE PUBLICE

1.1 Definirea comunicării și componentele procesului de comunicare.

1.2 Cultura organizațională/cultura comunicațională în activitatea unei instituții publice.

1.3 Deficiențe în procesul de comunicare.

1.4 Comunicarea managerială.Caracteristici ale comunicării manageriale

1.5 Funcțiile managementului și specificul lor comunicațional

1.6 Formele comunicării manageriale

1.7 Comunicarea șef-subordonat

Definirea comunicării și componentele procesului de comunicare

Comunicarea este un proces de management care se referă la relațiile interumane, la relația om-societate, la înțelegerea reciprocă și care are la bază un alt proces important, cel de cooperare. Informațiile sunt transmise sub forma mesajelor simbolice, între doua sau mai multe persoane, unul cu statut de emițător, celălalt cu statut de receptor, prin intermediul unor canale specifice și prin asigurarea reacției de răspuns a feed-back-ului.

La nivelul fiecărei organizații există numeroase rețele de comunicare ce au un rol esențial în asigurarea funcționalității și eficacității activității pe care o desfășoară organizația.

Comunicarea este un proces care se derulează prin intermediul mai multor componente. Acestea sunt:

Emițătorul-este persoana care inițiază comunicarea(în această ipostază putem întâlni managerul sau un executant);

Mesajul-este forma fizică a informației transmisă de emițător spre receptor(poate fi verbal sau nonverbal);

Canalul -este calea prin care este transmisă o informației și este strâns legat de mesaj;

Receptorul-este persoana sau grupul de persoane care primește mesajul(poate fi manager sau executant);

Fig.1.1. Ciclul procesului de comunicare

Prin procesul de codificare, emițătorul utilizează simboluri variate:sunete, litere, cifre, gesturi, pentru a transmite un mesaj și pentru a se face înțeles de către receptor, care la rândul lui, prin decodificare, interpretează mesajul așa cum trebuie.

Pe parcursul procesului de comunicare pot să apară o serie de factori perturbatori:

Obiectivi: capacitatea redusă a mijloacelor de comunicare, folosirea unor suporți materiali neadecvați.

Subiectivi: un nivel de pregătire diferit între receptor și emițător, o atenție scăzută acordată transmiterii sau recepționării mesajului.

1.2 Cultura organizațională/cultura comunicațională în activitatea unei instituții publice

Conceptul de cultură comunicațională trebuie în mod esențial raportat la cel de cultură organizațională pentru că orice organizație, fie din domeniul privat, fie din sectorul public, are o cultură organizațională proprie. „Cultura organizațională rezidă în ansamblul valorilor, credințelor, aspirațiilor, așteptărilor și comportamentelor conturate în decursul timpului în fiecare organizație, care predomină în cadrul său și-i condiționează direct și indirect funcționalitatea și performanțele”.

Conform autorului Armenia Androniceanu(2005) fiecare țară, indiferent de regiunea sau sectorul din care face parte, are o cultură a sa proprie.În cazul instituțiilor publice se poate însă distinge o categorie de valori comune. De asemenea, același autor susține ideea că atunci cand cultura este una puternică și unitară are o influență covârșitoare asupra instituției respective. „Cultura organizațională este formată din ansamblul trăsăturilor distinctive, spirituale, materiale, intelectuale și afective rezultate din modul de gândire, simțire și din personalitatea indivizilor, manifestate în comportamentul, în procesele de muncă ce determină semnificativ misiunea organizației publice și obiectivele fundamentale ale acesteia”.

Diferite studii au arătat că în instituțiile publice din România se dezvoltă o așa numită „identitate internă colectivă” care se formează datorită valorilor ce stau la baza instituțiilor respective și care în mod implicit le orientează activitatea zilnică și modul în care oamenii comunică între ei , ce fel de comportamente sunt acceptate și care este distribuția puterii. Armenia Androniceanu (2005) atrage atenția că „angajații din organizațiile publice apelează la forme informale de comunicare și dezvoltă un înțeles comun pentru conceptele cu care operează în activitatea desfășurată.” În același timp se observă relații de cooperare și crearea unor grupuri de lucru în funcție de diferite interese și compatibilități ce fac mai ușoară colaborarea pe plan profesional; relații care sunt mai puternice decât cele formalizate , determinate de regulamente și norme.

Într-o organizație sistemul comunicațional este reprezentat de totaliatea de date și informații care circulă prin intermediul canalelor de comunicare (fie ele formale sau neformale), prin circuite și fluxuri informaționale în cadrul unei organizații și între organizație și mediul extern, precum și modalitatea de transmitere a acestora. La nivelul sistemului comunicațional se realizeaza cultura comunicațională.

Între sistemul comunicațional și cultura comunicațională există o legătură reciprocă în sensul în care comunicarea și informațiile stau la baza sistemului cultural, în timp ce sistemul cultural influențează calitatea comunicării.

În cadrul fiecărei culturi organizaționale se pot delimita două tipuri de subculturi în funcție de apartenența la organizație și la profesia salariaților. Acestea sunt următoarele:

Subcultura instituțională-se conturează la nivelul fiecărei organizații din convingerile, aspirațiile și modul de omportare al angajaților.

Subcultura profesională-poate fi definită ca anasamblul de norme , valori, credințe, comportamente ce reflectă specificul principalelor categorii de angajați , după profesia pe care o au și după nivelul de pregătire.

Charles Handy structurează anumite tipologii ale culturii organizației:

Cultura de tip putere

Cultura de tip rol

Cultura de tip sarcina

Cultura de tip persoană

Fiecăruia din aceste tipuri de culturi organizaționale îi va corespunde un anumit tip de cultura comunicațională. Tipurile de comunicare care se realizează la nivelul fiecăreia dintre aceste culturi sunt analizate în felul următor:

Cultura de tip putere(are ca reprezentare grafică pânza de păianjen), caracterizează în general, organizațiile de dimensiuni mici, cu scop unic, sau limitat, impunând existența unei birocrații minime. Deciziile sunt luate ca rezultat al puterii și influenței și nu pe baze procedurale, de merit , sau logice. Comunicarea are loc în cea mai mare parte de sus în jos, are caracter prescriptiv, este o comunicare directă și aservită.

Cultura de tip rol(are ca reprezentare grafică un templu)are ca și caracteristici puternicele sectoare funcționale (managementul de top) care sunt coordonate la vârf de o restrânsă echipă de manageri. Controlul e exercitat prin proceduri numeroase, formalizarea operațiunilor, standarde și reguli. Toate acestea presupun canale formale de comunicare foarte bine structurate. Comunicarea e formalizată, dirijată, există un feed-back redus, urmărind circuitul ierarhic.

Cultura de tip sarcină(are ca reprezentare grafică o rețea rectangulară) este orientată spre realizarea unei anumite sarcini , proiect sau obiectiv. În acest tip de cultură comunicarea e puternic interactivă , eficientă și eficace, cu un climat comunicațional bazat pe cooperare.

Cultura de tip persoană(are ca reprezentare grafică o galaxie de stele) este cel mai rar întâlnită. În acest tip de cultură, accentul cade pe individ și nu pe organizație. Organizația e subordonată individului; ea are doar rolul de a-i servi și de a-i ajuta pe membrii ei, promovându-le interesele proprii, fără un obiectiv global. Comunicarea are un caracter informal și se bazează pe cooperare.

1.3 Deficiențe majore în procesul de comunicare

Eficiența procesului de comunicare este influențată de anumiți factori perturbatori ce pot apărea și care își au originea fie în caracteristicile psihologice ale emițătorului și receptorului , fie în maniera de comunicare sau alte componente.

Cauzele ce generează aceste bariere de comunicare sunt legate de emițător, de receptor, de canalul de comunicare, de mesaj, sau chiar de contextul în care se desfășoară procesul de comunicare.

Cele mai semnificative bariere sunt :

Barierele de limbaj(de exprimare)- sunt generate de folosirea necorespunzătoare a unor elemente ale procesului de comunicare (ton,poziția corpului, gesturi, expresia feței), de incapacitatea emițătorului de a-și stăpâni emoțiile în transmiterea mesajului , de faptul că aceleași cuvinte au sensuri diferite pentru anumite persoane.

Barierele de recepție –sunt generate de tendința de a auzi numai ceea ce ne-am obișnuit să auzim, de ignorarea informațiilor care sunt în dezacord cu ceea ce cunoaștem, de evaluarea subiectivă de către receptor a emițătorului sau de recepționare în moduri diferite de către persoane diferite ale aceluiași mesaj.

Barierele contextuale(sau fizice)-sunt generate de perceptarea diferită a mesajelor în funcție de presiunile exercitate de mediu asupra receptorului (zgomot,climat organizațional)

Barierele mixte –sunt generate de discernerea insuficientă a mesajelor relevante de cele cu semnificație redusă sau nulă.

Aceste bariere în calea comunicării declanșează o serie de deficiențe majore în calea comunicării. Printre deficiențe se numără filtrajul, distorsiunea, supraîncărcarea canalelor de comunicare cu informații inutile, birocrația.

1.4 Comunicarea managerială

„Procesul de conducere se bazează în principal pe viziune și pe capacitatea de a comunica și implementa această viziune. Diferitele stiluri de conducere au caracteristici ale comportamentului de comunicare specifice.” Astfel, au fost conturate următoarele tipuri de management:

Managementul de tip autocratic-unde comunicarea este de tip prescriptiv, verticală;

Managementul umanizat-comunicarea devine un instrument de lucru în managementul resurselor umane și în realizarea obiectivelor organizaționale. Aici se întâlnește atenția asupra oamenilor din organizație. Acest model „sugerează respectul pentru individ, utilizarea cât mai completă a abilităților individuale , precum și necesitatea unor politici adecvate pentru implicarea angajaților”

Managementul de performanță-în care managerul trebuie să-și formeze și să-și întrețină o rețea de contacte cu partenerii organizației atât pentru realizarea politicii externe cât și pentru realizarea politicii interne.

Comunicarea managerială este o formă de comunicare interumană prin care managerul își exercită activi semnificație redusă sau nulă.

Aceste bariere în calea comunicării declanșează o serie de deficiențe majore în calea comunicării. Printre deficiențe se numără filtrajul, distorsiunea, supraîncărcarea canalelor de comunicare cu informații inutile, birocrația.

1.4 Comunicarea managerială

„Procesul de conducere se bazează în principal pe viziune și pe capacitatea de a comunica și implementa această viziune. Diferitele stiluri de conducere au caracteristici ale comportamentului de comunicare specifice.” Astfel, au fost conturate următoarele tipuri de management:

Managementul de tip autocratic-unde comunicarea este de tip prescriptiv, verticală;

Managementul umanizat-comunicarea devine un instrument de lucru în managementul resurselor umane și în realizarea obiectivelor organizaționale. Aici se întâlnește atenția asupra oamenilor din organizație. Acest model „sugerează respectul pentru individ, utilizarea cât mai completă a abilităților individuale , precum și necesitatea unor politici adecvate pentru implicarea angajaților”

Managementul de performanță-în care managerul trebuie să-și formeze și să-și întrețină o rețea de contacte cu partenerii organizației atât pentru realizarea politicii externe cât și pentru realizarea politicii interne.

Comunicarea managerială este o formă de comunicare interumană prin care managerul își exercită activitățile specifice de :previziune, antrenare, organizare, coordonare, control, evaluare. Ea nu are numai rolul de a transmite mesaje ci și pe acela de a schimba modul de gândire al angajaților, de a le transmite idei astfel încât organizația să-și atingă obiectivele. Comunicarea managerială are rolul de a asigura funcționalitatea și eficacitatea activităților din interiorul unei organizații. În management problema comunicării este aceea a circulației ideilor si soluțiilor pentru anumite probleme pe care le întâmpină organizația, fie prin intermediul canalelor deschise cât și prin cele exterioare, cu scopul unei informări corecte,eficiente și eficace în conformitate cu obiectivele manageriale si organizaționale stabilite.

Procesul de comunicare managerială trebuie să satisfacă anumite nevoi comunicaționale fundamentale pentru fiecare angajat. Acestea sunt:

Nevoia de a ști;

Nevoia de a întelege;

Nevoia de a se exprima;

Pentru ca aceste nevoi să fie satisfăcute trebuie respectate în același timp și niște condiții de comunicare. Acestea se referă la: formularea concretă și specifică a informațiilor , a mesajului, transmiterea rapidă și nedeformată a mesajului, fluența comunicațiilor,

flexibilitatea sistemului de comunicare.

1.5 Funcțiile managementului și specificul lor comunicațional

Comunicarea managerială trebuie corelată cu funcțiile managementului în fiecare proces care se desfășoară. Astfel:

Funcția de previziune ”constă în ansamblul proceselor de management desfășurate în instituțiile publice și autoritățile administrative princare se determină principalele priorități și obiective ale acestora în strânsă interdependență cu cele ale altor instituții din sectorul public și în funcție de nevoile publice generale și specifice, modalitățile de realizare, resursele necesare și termenele”. Este clar ca la baza întocmirii prognozelor și planurilor există un amplu proces de culegere de informații, documentare,prelucrare și procesare a informațiilor, altfel spus, un proces comunicațional.

Funcția de organizare reprezintă „ansamblul proceselor de management prin care se proiectează și se armonizează componentele cadrului organizatoric intern necesar realizării priorităților și obiectivelor previzionate în instituția publică și în domeniul în care se încadrează”. Funcția de organizare presupune deci realizarea unui număr important de sarcini caracteristice procesului comunicare, presupune constituirea unui cadru informațional intern și extern , primirea, solicitarea și utilizarea feed-back-ului.

Funcția de coordonare este conform aceleiași autoare strâns legată de cea anterioară și are cam aceleași caracteristici generale. Pentru asigurarea unei coordonări eficace este esențială existența unei comunicări adecvate ce trebuie să vizeze în principal transmiterea de informații, perceperea integrală a mesajului. Atât la nivelul managementului general cât și la nivelul unei organizații, funcția de coordonare are 2 forme în funcție de modalitatea de realizare a comunicării:

Coordonarea bilaterală-ce are la bază comunicarea între manager și subordonat, dar care ca și dezavantaj un consum mare de timp.

Coordonarea multilaterală-implică un numar mare de subordonați care intră în contact , schimb de informații cu managerul și se face de obicei în cadrul ședințelor.

Funcția de antrenare se referă la procesele de muncă prin care se determină personalul firmei să contribuie la realizarea obiectivelor previzionate, pe baza luării în considerare a factorilor care îl motivează. Managerul, prin modul său de comunicare stimulează activitatea grupului. Realizarea acestei funcții constă pe de o parte în crearea unui climat de colaborare, iar pe de altă parte o motivare adecvată a personalului , iar aceste deziderate nu se pot realiza decât prin comunicare.

Funcția de control-evaluare este procesul prin care este verificată și măsurată concordanța dintre obiectivele și standardele stabilite inițial cu realiatea, în scopul de a fi eliminate deficiețele. Relația dintre participanții la control reprezintă un alt aspect al funcției de control –evaluare ce se realizează prin comunicare.

1.6 Formele comunicării manageriale

În structura fiecărei instituții are loc o distribuire a activităților care atrage după sine dependența dintre compartimentele acesteia. La nivelul organizației interne informația trebuie să ajungă în locul potrivit: departament, direcție, birou, persoană ,și, cel mai important lucru , să parvină în timp util.

Formele comunicării manageriale sunt următoarele:

Comunicarea internă este un proces ce presupune crearea și schimbul de mesaje în interiorul sistemului de relații interdependente.

Comunicarea externă– organizațiile, prin canale de comunicare de diverse tipuri, schimbă mesaje cu mediul extern (totalitatea elementelor din mediul social, economic, politic și cultural cu care organizațiile intră în proces de comunicare).

O comunicare internă eficace este un element cheie al organizației.Ca și caracteristici esențiale autorul Maria Bedrule-Grigoruță(2007)consideră că procesul de comunicarea trebuie să:

Aibă loc neîntrerupt și prin diferite mijloace

Trebuie să funcționeze la nivel emoțional mai degrabă decât intelectual.

Despre procesul de comunicare externă aceeași autoare consideră că„impune efortul spre dezvoltarea deprinderilor de comunicare managerială între culturi organizaționale și naționale diferite.”

O altfel de clasificare a metodelor de comunicare o face aceeași autoare, și anume:

Comunicarea orală care curpinde:

Comunicarea față în față cu o persoană-este o metodă directă ce permite și ajustarea mesajului daca este cazul pentru că se vede feedbackul.

Comunicarea interpersonală –este focalizată pe crearea de relații interpersonale.

Comunicarea managerială în grup-ajută la definirea grupului și sprijină procesul de implementare a deciziilor.

Comunicarea orală trebuie însă să țină seama de factori ca și: cultura organizațională, experiențele anterioare în comunicare ,etc.. Ca și forme specifice, adresarea orală are următoarele componente: prezentarea, raportul de situație, raportul final, briefingul.Alt tip de comunicare orală este cea prin telefon.

Comunicarea în scris – se bazează pe conceperea și transmiterea mesajului. Acesta trebuie să fie corect, să fie bine scris, să fie bine gândit în raport cu ceea ce trebuie transmis și să fie adecvat direcției de transmitere. Comunicarea în scris ajută oamenii să devină mai sistematici în gândire.

3. Comunicarea non-verbală – se referă la gesturile fiecăruia și la efectele pe care acestea le au asupra interlocutorului. Oamenii transmit mesaje prin intermediul expresiilor feței, modulațiilor vocii, gesturilor și poziției corpului.

1.7 Comunicarea șef – subordonat

În organizații, comunicarea între șef și subordonat este de cele mai multe ori defectuoasă.Un manager poate să fie un bun administrator însă fără a deține capacități de bun lider, iar situația poate fi privită și invers. Peter Drucker face o distincție între abilitățile de lider și cele de administrator de resurse ale unui conducător, susținând ca liderii sunt persoane care „fac ceea ce trebuie să facă”în vreme ce administratorii sunt oameni care„fac ceea ce fac așa cum trebuie”.

Rodica Cândea(1996) consideră că„dacă pentru managerii administratori comunicarea este un instrument, pentru lideri ea este o forță care se manifestă în primul rând în relațiile cu subordonații, concretizându-se prin ceea ce reușește să facă liderul dincolo de îndatoririle sale de administrator”. Într-o viziune ideală managerul trebuie să-și poată dirija subordonții spre îndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor, să clarifice contextul recompensei și să ofere sprijin social și emoțional acestora. Într-o astfel de situație:

Angajații au sentimentul responsabilității și importanței individuale. Fiecare are impresia că aduce o contribuție importantă, majoră la succesul instituției.

Există convingerea că sunt de o importanță majoră procesele de învațare și perfecționare continuă, dar se acceptă ideea că se pot face și greșeli din care pe parcurs se vor trage învățăminte.

În același timp, ar trebui să le permită subordonților să pună întrebări despre rolurile muncii lor și să facă propuneri care să permită optima realizare a obiectivelor propuse prin planurile și politicile de la nivelul acestei organizații. Felul în care un lider comunică îi poate atrage pe oameni, le poate da avânt și energie în îndeplinirea sarcinilor individuale sau de grup. Conducătorii eficienți sunt aceia care reușesc să comunice angajaților fuziunea dintre muncă și plăcere.

În realitate apar bariere comunicaționale: percepția, emoțiile, dificultățile de ascultare, filtrajul, supraîncărcarea cu informații, locul și timpul, zgomotele și media selectată. Comunicarea nu poate fi separată de personalitatea oamenilor. Cea mai frecventă barieră comunicațională pentru organizațiile din România este aceea a efectului statutului funcției.

CAPITOLUL 2. ANALIZA PROCESULUI DE COMUNICARE ÎN CADRUL PRIMĂRIEI PAULEȘTI

2.1. Primăria Paulești-date de sinteză privind activitatea pe care o desfășoară

2.1.1. Descrierea institutiei, profil, obiect de activitate

2.1.2. Obiectivele Primăriei comunei Paulești

2.1.3. Documente de formalizare a structurii organizatorice

2.2. Deontologia funcționarului public prin prisma componentei de comunicare a activității sale

2.3. Procesul de comunicare în cadrul Primăriei Paulești

2.3.1. Comunicarea internă în cadrul Primăriei Paulești

2.3.2. Comunicarea externă în cadrul Primăriei Paulești

2.3.2.1. Comunicarea primăriei cu alte instituții

2.3.2.2. Comunicarea cu publicul în cadrul Primăriei Paulești

A. Comunicarea cu cetătenii în Primăria Paulești

B. Comunicarea cu mass-media

C. Aspecte ale aplicării prevederilor Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informații de interes public.

2.1.PrimăriaPaulești-date de sinteză privind activitatea pe care o desfășoară

„Primăria Comunei Paulești este organizată și funcționează potrivit prevederilor Legii 215/2001 privind administrația publică locală, cu modificările și completările ulterioare și în conformitate cu hotărârile Consiliului Local al Comunei Paulești privind aprobarea organigramei, a numărului de posturi și a statului de funcții ale aparatului de specialitate al primarului.

Primarul, viceprimarul, secretarul municipiului, împreună cu aparatul de specialitate al primarului constituie Primăria Comunei, instituție publică cu activitate permanentă care asigură ducerea la îndeplinire a prevederilor Constituției, ale legilor țării, ale decretelor Președintelui României, ale hotărârilor Guvernului, ale actelor emise de ministere și alte autorități ale administrației publice centrale, ale hotărârilor Consiliului județean, ale Consiliului local și soluționează problemele curente ale colectivității”.

Structura organizatorică a aparatului de specialitate al primarului, direcțiilor, serviciilor, birourilor și compartimentelor cuprinde:

Primar;

Consilier primar;

Viceprimar;

IV. Administrator public

V. Secretar;

VI. Audit;

VII. Compartimentul administratie publica locala, registrul agricol;

VIII. Compartimentul stare civila, resurse umane, secretariat, relatii cu publicul;

IX. Compartimentul urbanism amenajarea teritoriului control si disciplina in constructii;

X. Biroul buget finante impozite si taxe locale, contabilitate;

XI. Compartimentul cadastru si agricultura;

XII. Compartimentul asistenta si protectie sociala;

XIII. Compartimentul achizitii publice;

XIV. Compartimentul administrativ gospodarire intretinere si reparatii;

XV. Biroul Politie Locala;

XVI. Biblioteca comunala;

În ceea ce privește resursele umane, în cadrul Primăriei MunicipiuluiPaulești există un total de 39 de posturi , dintre care 26 de funcții publice, 2 functii de demnitate publica, o functie cu contract de managenet și 10 posturi contractuale, 33 sunt ocupate și 6 vacante. Personalul Primăriei se remarcă prin numărul foarte mare al persoanelor care au studii superioare(80%) și prin media de vârstă scăzută-35 de ani.

Primarul este șeful administrației publice locale al Comunei Paulești și al aparatului de specialitate propriu pe care îl conduce și îl controlează conform legii 215/2001 privind administrația publică locală cu modificările și completările ulterioare. Primarul răspunde de buna funcționare a administrației publice a Comunei Paulești în condițiile legii.

Viceprimarul este ales de Consiliul local și întocmește și semnează actele pe care le presupune executarea atribuției delegate de către primar prin dispoziția acestuia.

Secretarul Paulești este funcționar public cu funcție publică de conducere, este subordonat primarului, se bucură de stabilitate în funcție și îndeplinește atribuțiile stabilite de lege și cele încredințate de către Consiliul local sau de către primar.

Aparatul de specialitate al Primarului cuprinde funcționarii publici și personalul contractual din birouri și compartimente. El își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile legii, hotărârile Guvernului și ale Consiliului local . Structura acestuia și numărul de personal este, în concordanță cu specificul instituției, în limita mijloacelor financiare de care dispune și cu respectarea dispozițiilor legale.

Ministerul Afacerilor Interne si Administrației Publice, este cel care coordonează și supraveghează activitatea Primăriei Comunei Paulești. Acest minister coordonează activitatea instituției analizate prin intermediul rapoartelor de activitatea trimise de către această instituție ministerului. Având un coordonator și fiind supravegheată de către Ministerul Afacerilor Interne si Administrației Publice, am putea spune că acest lucru influențează activitatea Primăriei Comunei Paulești întrucât aceasta ar acționa într-un mod mai eficient, respectând prevederile legilor pe baza cărora își desfășoară activitatea.

Activitatea desfășurată în cadrul Primăriei Paulești este susținută din punct de vedere financiar din bugetul de stat sau oricare altă sursă externă, această activitate desfășurându-se doar pe baza bugetului propriu. Instituția analizată este susținută din punct de vedere financiar si din bugetul de stat și din Fonduri Europene nerambursabile doar pentru proiecte propuse cu finanțare din fondurile structurale cum ar fi Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondului Social European (FSE), existând și anumite proiecte ale căror cheltuieli sunt suportate doar din bugetul local.

2.1.1. Descrierea instituției, profil, obiect de activitate

Denumirea instituției este Primăria Comunei Paulești, cu sediul în România ,Județul Prahova, Comuna Paulești , nr. 650 Profilul insituției este public, primăria fiind o instituție a administrației publice locale ce beneficiază de autonomie administrativă și financiară, iar activitatea pe care o desfășoară vizează exclusiv interesul colectivității pe care o reprezintă.

Consiliul Local, ca autoritate deliberativă a autorității administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comuna Paulești, s-a constituit în urma alegerilor locale de la 10 iunie 2012, mandatele celor 15 consilieri locali fiind validate prin Hotărârea Consiliului Local nr. 48/19.06.2012.

Primarul, ca autoritate executivă a autorității administrației publice, a fost ales prin vot direct decătre populație în persoana domnului Sandu Tudor – Partidul Social Democrat. Viceprimarul a fost ales din rândul consilierilor locali – domnul Costin Vasilescu – Partidul Național Liberal, prin Hotărârea Consiliului Local nr. 50/19.06.2012. Consiliul Local al Comunei Paulești funcționează în baza Regulamentului de Organizare și Funcționare a Consiliul Local Paulești, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr.52 din 19 iunie 2012, pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a aparatului de specialitate al primarului comunei Paulești.

Primăria interacționează cu cetățenii prin Compartimentul de Relații cu Publicul. De asemenea, primarul, viceprimarul și secretarul au programe de audiențe pentru a veni în contact direct cu cetățenii și cu problemele comunitatii. Cetățenii sunt consultați asupra problemelor majore ale comunitatii prin intermediul dezbaterilor publice, deși locuitorii apreciază că nu sunt îndeajuns consultați cu privire la viitorul comunei, nefiind organizate suficiente dezbateri publice pe această temă.

Accesând site-ul Primăriei, se pot consulta hotărârile adoptate de către Consiliul Local, proiectele de hotărâri care urmează să fie supuse dezbaterii, programul de lucru și diferite informații utile cetățenilor, referitoare , Consiliu Local sau municipiu. De asemenea, se pot transmite electronic cereri / sesizări / sugestii / petiții accesând de pe site secțiunea “Petitii si Sesizari”.

În ceea ce privește responsabilitatea rezolvării problemelor cu care se confruntă, locuitorii comunei consideră în proporție de 83,6% că Primăria este cea care are puterea de decizie în acest sens. Această responsabilitate este întărită și de faptul că reprezentantul acestei instituții se află pe locul II în ierarhia încrederii cetățenilor în diverși reprezentanți ai instituțiilor publice locale și e de așteptat ca aproximativ 42% din locuitori ca transparența activităților Primăriei să crească în următorii 7 ani.

Toate compartimentele Primăriei Comunei Paulești au obligația de a colabora în vederea soluționării comune a problemelor curente ale comunitatii.

Principiile generale care guvernează conduita profesională a funcționarilor publici din cadrul Primăriei Comunei Paulești sunt următoarele:

a) supremația Constituției și a legii, principiu conform căruia funcționarii publici au îndatorirea de a respecta Constituția și legile țării;

b) prioritatea interesului public, principiu conform căruia funcționarii publici au îndatorirea de a considera interesul public mai presus decât interesul personal, în exercitarea funcției publice;

c) asigurarea egalității de tratament a cetățenilor în fața autorităților și instituțiilor publice, principiu conform căruia funcționarii publici au îndatorirea de a aplica același regim juridic în situații identice sau similare;

d) profesionalismul, principiu conform căruia funcționarii publici au obligația de a îndeplini atribuțiile de serviciu cu responsabilitate, competență, eficiență, corectitudine și conștiinciozitate;

e) imparțialitatea și independența, principiu conform căruia funcționarii publici sunt obligați să aibă o atitudine obiectivă, neutră față de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură, în exercitarea funcției publice;

f) integritatea morală, principiu conform căruia funcționarilor publici le este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alții, vreun avantaj ori beneficiu în considerarea funcției publice pe care o dețin sau să abuzeze în vreun fel de această funcție;

g) libertatea gândirii și a exprimării, principiu conform căruia funcționarii publici pot să-și exprime și să-și fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept și a bunelor moravuri;

h) cinstea și corectitudinea, principiu conform căruia în exercitarea funcției publice și în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu funcționarii publici trebuie să fie de bună-credință;

i) deschiderea și transparența, principiu conform căruia activitățile desfășurate de funcționarii publici în exercitarea funcției lor sunt publice și pot fi supuse monitorizării cetățenilor.

Primăria Comunei Paulești își desfășoară activitatea în baza următoarelor legi, ordonanțe de guvern, hotărâri de guvern, ordonanțe de urgență ale guvernului și alte acte normative principale după cum urmează:

Legea 215/2001 privind administrația publică locală cu modificările și completările ulterioare;

Legea 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată;

Legea 477/2004 privind Codul de conduită al personalului contractual din autoritățile și instituțiile publice;

Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică;

Legea 544/2001 privind liberul acces al informațiilor de interes public;

Legea 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile și instituțiile publice;

Legea 7/2004 privind codul de coduită a funcționailor publici;

Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții modificată, completată prin Legea 453/2001, Legea 401/2003;

Legea nr. 571/ 2003 privind Codul Fiscal

Legea 350/2001 privind Amenajarea Teritoriului și Urbanismului ;

Legea 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect ;

H.G. nr. 273/1994 privind aprobarea regulamentului de recepție al lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora ;

H.G. 448/2002 pentru aprobarea categoriilor de construcții și amenajării care se supun avizării/ autorizării de prevenire și stingere a incendiilor ;

Legea 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia ;

Legea 114/1994 – Legea Locuinței, modificată , completată ;

H.G. 525/1996 privind aprobarea Regulamentului de Urbanism General de urbanism republicată în 2002;

Ordonanța Guvernului nr.63/2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat în Construcții- I.S.C., aprobată și modificată prin Legea nr.707/2001;

Hotărârea Guvernului nr.766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții;

H.G. 44/2004 pentru aprobarea normelor metotologice de aplicare a Legii 571/2003;

O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală;

O.U.G.195 /2005 privind Protecția Mediului modificată și completată;

Legea arhivelor naționale nr.16 / 1996 , cu modificările și completările ulterioare;

Codul civil și Codul de procedură Civilă;

Legea nr.672/2002 privind auditul public intern;

O.U.G. nr.32/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare, modificată și completată;

Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, modificată și completată;

Legea nr. 212/2002 pentru aprobarea O.U.G. nr.60/2001 privind achizițiile publice;

Legea nr. 1/1991 privind registrul agricol;

Ordonanța de Urgență nr. 72/2003 privind sprijinul de către stat a producătorilor agricoli;

O.G. nr. 36/2003 privind impozitele și taxele locale;

O.G. nr. 85/2001 privind organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari;

O.G. nr. 21/2002 privind gospodărirea localităților;

O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor;

O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor;

Legea protectiei mediului nr.137/1995, republicată, cu modificările ulterioare;

Legea nr.98/1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale de igienă și sănătate publică;

Legea apelor nr.107/1996 ;

Legea apărării naționale a României nr.45/1994, cu modificările ulterioare ;

Legea protecției civile nr.481/2004 , cu modificările ulterioare ;

Hotărâre 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism;

H.G.nr.1209/2003 privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici;

H.G. nr.1210/2003 privind organizarea și funcționarea comisiilor de disciplină și a comisiilor paritare din cadrul autorităților și instituțiilor publice;

Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică;

O.G.nr.80/2003 privind concediul de odihnă și alte concedii ale președinților și vicepreședinților consiliilor județene, precum și ale primarilor și viceprimarilor;

Decretul nr.92/1976 privind carnetul de muncă;

Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale modificată și completată;

Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților;

Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea muncii ;

H.G. nr. 1194/1996 referitoare la atribuțiile agenților economici, instituțiilor publice și autorităților administrației publice privind recrutarea, încorporarea și evidența militară

H.G. nr. 338/2002 pentru asigurarea forței de muncă necesare la mobilizare și pe timp de război cu personal cu obligații militare

O.G.nr.86 / 2001 , privind transportul public de calatori ;

O.U.G. nr.109 / 2005 , privind transporturile rutiere ;

Legea locuinței nr.114/1996 modificată prin Legea nr.145/1999,

Legea nr.273 / 2006 privind finanțele publice locale ;

Legea nr.82 / 1991 Legea contabilității ;

O.G. nr.20 / 2002 privind achizițiile publice prin licitații electronice;

Legea nr. 31/1990 – legea societăților comerciale, republicată;

Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ;

Legea .nr.161/2003 pentru prevenirea și sancționarea corupției;

Legea nr.35 / 1997 privind Avocatul Poporului;

Codul Penal și codul de procedură penală

Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii;

OUG nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite;

Legea 277/2010 privind alocația de susținere a familiei;

Norme metodologice din 31 ianuarie 2011 de aplicare a prevederilor OUG nr.111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copilului,

Hotărârile Consiliului Local Paulești ;

Dispozițiile Primarului Comunei Paulești.

Obiectul de activitate al instituției constă în:

soluționarea și gestionarea, în numele și în interesul colectivității pe care o reprezintă, a treburilor publice;

gestionarea resurselor proprii potrivit atribuțiilor ce îi revin;

administrarea sau, dupa caz, dispunerea de resurse financiare, precum și de bunurile proprietate publică sau privată ale comunei Paulești, în conformitate cu principiul autonomiei locale.

cooperarea sau asocierea cu alte autorități locale din țară sau din străinătate;

încheierea de acorduri cu alte autorități locale;

participarea la inițierea și realizarea unor programe de dezvoltare regională, în condițiile legii

participarea la realizarea altor activități în funcție de nevoile publice ale colectivității pe care o reprezintă.

2.1.2. Obiectivele Primăriei comunei Paulești

Obiectivul fundamental al primăriei comunei Paulești este satisfacerea într-o masură cât mai mare a interesului public. Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare Locală constă în creșterea capacității de planificare și parteneriat a actorilor de la nivel local, în vederea dezvoltării economice și sociale și a comunității locale.

Obiective specifie ale Primăriei comunei Paulești sunt următoarele:

Identificarea și promovarea intereselor reale ale comunității;

Promovarea dialogului social și îmbunătățirea comunicării între toți actorii dezvoltării de la nivelul societății;

Implicarea activă a actorilor de la nivel local în procesul decizional legat de viitorul dezvoltării comunității și în inițierea unor proiecte de dezvoltare;

Corelarea inițiativelor și strategiilor locale sectoriale cu cele de la nivel județean, regional și național;

Asumarea responsabilităților și consolidarea relațiilor de colaborare între actorii de la nivel local în vederea creșterii șanselor de accesare a fondurilor europene.

Îmbunătățirea gradului general de atractivitate și accesibilitate a județului;

Creșterea competitivității județului Prahova ca locații pentru afaceri;

Valorificarea potențialului turistic, istoric și cultural al județului și creșterea contribuției acestor domenii la dezvoltarea lui;

Creșterea rolului economic și social al centrelor urbane.

Comuna Paulești, ca de altfel toate comunele mici și mijlocii, are o listă lungă de probleme care trebuie rezolvate. Deoarece nu toate nevoile pot fi satisfăcute și deoarece resursele disponibile sunt limitate și trebuie utilizate în mod rațional, eficient și eficace, este necesar să se identifice direcții de dezvoltare strategice ale comunității, în cadrul cărora să se identifice sub-direcții pentru care să se formuleze proiectele viitoare.

Primăria comunei Paulești este organizată și funcționează potrivit Legii administrației publice locale nr.215/2001 și în conformitate cu hotărârile Consiliului Local privind aprobarea organigramei și numarului de posturi ale aparatului propriu de specialitate.

Primarul, Viceprimarul, Secretarul General, împreună cu aparatul propriu de specialitate constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită Primăria Comunei Paulești care aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local al comunei Paulești și dispozițiile Primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.

Primarul este șeful administrației publice locale din comunei Paulești și al aparatului propriu de specialitate, pe care îl conduce și controlează, conform art. 66(1) din Legea 215/2001. Primarul reprezintă comunaul în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum și în justiție.

Viceprimarii exercită atribuțiile ce le sunt delegate de către primar, în condițiile prevăzute de legea adminstrației publice locale nr.215/2001.

Secretarul General îndeplinește, în condițiile legii, atribuțiile prevăzute în legea administrației publice locale nr. 215/2001.

Primăria Comunei Paulești va fi coordonată de un administrator public. Acesta se subordonează Primarului, potrivit liniilor ierarhice stabilite în organigramă. Acesta va transforma programele și strategiile stabilite de autoritățile administrației publice în sarcini de lucru și se va asigura ca acestea sa fie îndeplinite într-o manieră care să permită atingerea obiectivelor stabilite, prin colaborarea la nivel de servicii și birouri. Directorul executiv din aparatul Primăriei coordonează întreaga structură organizatorică și funcțională a direcției, definește funcțiile, colaborările, intrările și ieșirile specifice sub conducerea Primarului, conform regulamentului de organizare și funcționare.

Primăria comunei Paulești, ca autoritate a administrației publice locale, se organizează și funcționează în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității autorităților adminstrației publice locale, legalității și al consultării cetațenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit.

Autonomia locală este numai administrativă și financiară, fiind exercitată pe baza și în limitele prevăzute de lege. Autonomia locală privește organizarea, funcționarea, competențele și atribuțiile, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei.

Competențele și atribuțiile Primăriei comunei Paulesti se stabilesc numai prin lege. Aceste competențe sunt depline și exclusive, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

Autonomia locală conferă Primăriei Paulesti dreptul ca, în limitele prevăzute de lege, să aibă inițiative în toate domeniile, cu excepția celor care sunt date în mod expres în competența altor autorități publice.

Conform legii nr. 215/2001, autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune sunt:

Consiliul Local, ca autoritate deliberativă.

Primarul, ca autoritate executivă.

Consiliul Local și Primăria Paulești funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile publice din comuna, în condițiile legii.

Compartimentele aparatului propriu al Primăriei sunt obligate să coopereze în vederea întocmirii în termenul legal al lucrărilor al căror obiect implică colaborarea de competențe în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare.

Principalele tipuri de relații funcționale

Principalele tipuri de relații funcționale din cadrul Primăriei comunei Paulești sunt :

Relații de autoritate

Ierarhice

Subordonarea Viceprimarului față de Primar;

Subordonarea administratorului public, a secretarului si a celorlalte compartimente fata de primar.

Subordonarea directorilor executivi( dupa caz) față de Primar și, după caz, față de Viceprimar sau fată de Secretarul Local al orașului, în limita competențelor stabilite de legislatța în vigoare, a dispozițiilor Primarului și a structurii organizatorice;

Subordonarea administratorului public față de Primar și, după caz, față de Viceprimar sau fată de Secretarul Local al comunei, în limita competențelor stabilite de legislatța în vigoare, a dispozițiilor Primarului și a structurii organizatorice;

Subordonarea directorilor executivi adjuncți, șefilor de servicii și șefilor de birouri față de directori sau directori executivi- după caz;

Subordonarea personalului de execuție față de directorul executiv, șeful de serviciu sau șeful de birou, dupa caz;

Funcționale

Se stabilesc de către compartimentele din structura organizatorică a Primăriei comunei cu serviciile publice și instituțiile publice din subordinea Consiliului Local, precum și cu instiuțiile și societățle comerciale din subordinea Consiliului Local sau la care acesta este acționar, în conformitate cu obiectul de activitate, atribuțiile specifice fiecărui compartiment sau competențele acordate prin dispoziția primarului și în limitele prevederilor legale.

Relații de cooperare

Se stabilesc între compartimentele din structura organizatorică a Primăriei comunei Paulești sau între acestea și compartimentele corespondente din cadrul unităților subordonate Consiliului Local al comunei Paulești sau la care acestea este acționar;

Se stabilesc între compartimentele din structura organizatorică a Primăriei și compartimentele similare din celelalte structuri ale administrației centrale sau locale, O.N.G-uri etc. din țară sau străinătate; aceste relații de cooperare exterioară se stabilesc numai în limitele atribuțiilor compartimentului sau a competențelor acordate prin dispoziția primarului sau hotărârea Consiliului Local al comunei Paulești.

Relații de reprezentare- în limitele legislației în vigoare și a mandatului acordat de Primar (prin dispoziție), Secretar, Viceprimarul sau personalul compartimentelor din structura organizatorică reprezintă Primăria comunei Paulești în relațiile cu celelalte structuri ale administrației centrale sau locale, O.N.G.-uri etc. din țară sau străinătate.

Relații de inspecție și control- se stabilesc între compartimente specializate în inspecție și control (Serviciul Control, disciplina în construcții, protecția mediului, agenți economici, Biroul de audit, Direcția Management Economic și Investiții), compartimentele sau personalul mandatat prin dispoziția Primarului și unitățile subordonate sau care desfășoară activități supuse inspecției și controlului, conform competențelor stabilite prin Legea administrației publice locale nr. 215/2001 sau prin alte prevederi legale in vigoare.

2.1.3. Documente de formalizare a structurii organizatorice

Regulamentul de organizare și funcționare

Regulamentul de organizare și funcționare a aparatului propriu al Primăriei comunei Paulești conține următoarele prevederi privind:

Aparatul propriu al Primăriei comunei Paulești funcționează în temeiul legii 215/2001, republicată, privind administrația publică locală, în organizarea acesteia urmărindu-se realizarea condițiilor de operativitate și eficiență.

Primarul conduce serviciile publice locale ale Primăriei Paulești, în condțiile prevăzute de Legea 215/2001, republicată. În exercitarea atribuțiilor sale, primarul emite dispoziții care devin executorii după ce sunt aduse la cunoștință persoanelor interesate. Primarul deleagă Viceprimarului din competențele sale, conform art. 70 din Legea 215/2001, republicată.

Structura organizatorică a aparatului propriu care a fost prezentată anterior.

Organigrama

Organigrama(vezi anexa 1) reprezintă grafic structura organizatorică a Primăriei comunei Paulești prin folosirea unor simboluri și pe baza unor regulamente precise.

Organigrama va cuprinde următoarele birouri și compartimente coordonate direct de Primar și Viceprimar și este prezentată în anexa lucrării.

Fișa postului

Fișa postului este un alt document de formalizare a structurii organizatorice din cadrul Primăriei comunei Paulești.

Fișa postului se întocmeste în patru exemplare de către șeful direct, conform modelului stabilit prin dispoziție a primarului. Ea se aprobă de șeful celui care a întocmit-o, se semnează de către cel care a întocmit-o și de funcționarul numit. Un exemplar se înmânează funcționarului în cauză, unul se păstrează la cel care a întocmit-o, unul se predă compartimentului de resurse umane, iar altul se atașează la regulamentul de organizare și funcționare.

Orice funcționar nemulțumit de fișa postului poate sesiza primarul. Acesta soluționează sesizarea în condițiile prevăzute de lege și de regulamentul de organizare și funcționare, prin dispoziție, care este definitivă.

Atribuțiile de serviciu înscrise în fișa postului se constituie într-o serie de norme obligatorii necesare și impuse de rezolvarea problemelor pentru care s-a creat postul și pentru care funcționarul abilitat datorită competenței, este instruit să le îndeplinească. Stabilirea atribuțiilor de serviciu se realizează pe baza actelor normative în vigoare în mod clar, detaliat și neechivoc, cu respectarea echilibrului între exigențele sociale, resursele alocate, activitățile desfășurate și funcționarii specializați.

2.2 Deontologia funcționarului public prin prisma componentei de comunicare a activității sale

Deontologia funcționarului public se referă la principiile șii standardele conducerii corecte în sfera administrativă. Etica și deontologia nu se ocupă numai de distingerea răului de bine ci reprezintă în același timp interfața dintre drept și morală. Conceptul de etică este strict legat de valori morale care influențează alegerile pe care funcționarul public le face atât în mediul în care îsi desfășoară activitatea cât și în viața privată. Deontologia e definită de două categorii de norme:

a.) norme consacrate juridic – cu următoarele caracteristici:

pot fi impuse prin intervenția forței de coerciție a statului;

se aplică oricărei categorii de salariați;

se deduce din modul în care este concepută intervenția răspunderii disciplinare a salariatului.

b.) norme etice – cu următoarele caracteristici:

sunt norme de comportament sancționate doar de opinia publică;

sunt norme care privesc statutul socioprofesional și moral al salariatului.

Funcționarii publici sunt sfătuiți că un comportament responsabil administrativ necesită aderarea la un set de reguli generale. Acestea includ sfaturi succinte ca :„Acționează în interesul public!” ,„Fii neutru politic!” ,„Nu oferi informații confidențiale!” ,„Protejează interesul și intimitatea angajaților și cetățenilor!” ,„Oferă servicii corecte și adecvate către public!” ,„Evită conflictele de interese!”(Kernaghan și Langford,1990)

Izvoarele deontologiei funcționarului public din cadrul Primăriei Paulești sunt următoarele:

Constituția, în care se găsesc multe din principiile care fundamentează comportamentul profesional al funcționarului public;

Legea, ca act juridic al Parlamentului;

Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarului public;

Legea nr.7/2004 privind Codul de conduită a funcționarilor publici;

Alte categorii de acte normative (HG,OG):

Principiile generale ale deontologiei funcționarului public sunt specificate în Legea nr.7/2004 privind Codul de conduită a funcționarilor publici (art.3); ele guvernează conduita profesională a funcționarului public, inclusiv în componenta comunicațională a activității sale:

Funcționarul public trebuie să respecte supremația Constituției și a legii;

Funcționarul public are îndatorirea de a considera interesul public mai presusus de interesul personal, în exercitarea funcției publice;

Funcționarul public trebuie să asigure egalitatea în tratament a cetațenilor in fața instituției publice;

profesionalismul;

imparțialitatea și independența;

integritatea morală;

funcționarul public trebuie să-și exprime și să-și fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept și a bunelor moravuri;

cinstea și corectitudinea (buna-credintă).

deschiderea și transparența, principiu conform căruia activitățile desfășurate de funcționarul public în exercitarea funcției sale sunt publice și pot fi supuse monitorizării cetațenilor.

2.3 Procesul de comunicare în cadrul PrimărieiPaulești

PrimăriaPaulești este o instituție publică al cărei scop este să asigure o bună administrare a resurselor pe care le deține pentru realizarea interesului public și creșterea calitații serviciului public. Comunicarea se realizează sub mai multe forme:

comunicarea funcționarului public cu șefii ierarhici

comunicarea cu ceilalți funcționari publici

comunicarea cu întreg personalul

comunicarea cu subalternii

comunicarea cu contribuabilii

comunicarea cu alte instituții publice

comunicarea cu societatea civilă în ansamblul său

De aici rezultă că indiferent de funcția pe care o ocupă, un funcționar este un comunicator, chiar daca lucrează într-un compartiment care intră în relații cu publicul sau un compartiment la care publicul nu are acces. El este un purtător de informație pe care o comunică direct sau indirect cetățeanului.

Asfel ,comunicarea în cadrul Primăriei Paulești se poate structura în :

comunicarea internă-comunicarea dintre funcționarii publici din aparatul propriu;

comunicarea externă

comunicarea cu alte organisme și organizații de stat sau civile

comunicara cu publicul în cazul Primăriei Paulești care include comunicarea cu mass-media.

2.3.1. Comunicarea internă în cadrul PrimărieiPaulești

Procesul comunicațional intern al oricărei instituții se referă la faptul că schimbul de mesaje se face într-un sistem de relații interdependente în care e necesar ca informația să ajungă la destinația potrivită și să parvină în timp util.

Mijloace de comunicare internă în cadrul Primăriei Paulești sunt:

circuitul documentelor;

decizii ale conducerii;

note de serviciu;

informări,rapoarte,situații de analiză și sinteză;

ședințe;

Tipuri de comunicare internă în cadrul PrimărieiPaulești:

comunicarea ierarhică:este comunicarea internă dintre subordonat și șef birou/serviciu,dintre superior și subaltern

comunicarea funcțională:este comunicarea internă dintre servicii/birouri/compartimente ale instituției analizate.

Relațiile publice interne sunt cele care consolidează legătura dintre angajați și superiori. Acest fapt se realizeză prin reuniuni informative cu personalul unde se dezbat diverse probleme ce apar în cadrul instituției și se iau măsuri de prevenire și de soluționare. De asemenea, comunicarea internă în cadrul Primăriei Paulești se realizează și prin intermediul telefonului. Pe lângă această modalitate de comunicare internă, în cadrul instituției analizate personalul dintr-un departament comunică cu celelalte departamente și în mod direct, verbal.

Principalele puncte forte ale comunicării interne în cadrul PrimărieiPaulești sunt următoarele:

Tabelul nr. 2.1 Tabel puncte forte ale comunicării interne în PrimăriaPaulești

Comunicarea internă are și câteva probleme,prezentate pe larg în tabelul următor cu puncte slabe:

Tabelul nr. 2.2.Tabel Puncte slabe ale comunicării interne în Primăria Paulești

2.3.2.Comunicarea externă în cadrul Primăriei Paulești

Toate organizațiile, indiferent de caracterul pe care îl au, publice sau private, realizează procesul de comunicare nu numai între structurile organizatorice proprii ci și între acestea și mediul extern. Astfel, acestă formă de comunicare prin care orice organizație transmite informații printr-un canal de comunicare către exterior poartă denumirea de comunicare externă.

Mediul extern se referă la totalitatea structurilor organizatorice, a instituțiilor și organizațiilor cu care organizația intră într-un proces de comunicare.

2.3.2.1.Comunicarea primăriei cu alte instituții

Datorită activității pe care o întreprinde, Primăria Paulești comunică și cu instituții precum:

organe de inspecție și control sau care desfășoară activități supuse inspecției și controlului, conform competențelor stabilite prin legi și alte acte normative în vigoare;

alte autorități ale administrației locale sau regionale;

compartimente similare din celelalte structuri ale administrației centrale sau locale din țară sau din străinătate. Aceste relații de cooperare exterioară se stabilesc numai în limitele atribuțiilor compartimentului sau a competențelor acordate prin dispoziția Primarului sau hotărârea Consiliului Local Paulești;

organe de poliție.

Rolurile pe care le are comunicarea cu instituțiile prezentate mai sus sunt următoarele:

rolul de disciplinare a Primăriei Paulești ca și instituție;

rolul de responsabilizare a Primăriei Paulești;

rolul de imprimarea a unor caracteristici de ordine și rigurozitate în activitatea desfășurată de Primăria Paulești;

crearea și întreținerea unor condiții favorabile pentru a se realiza obiectivele propuse;

rolul de a ușura procesele și procedurile care se derulează în interiorul primăriei.

2.3.2.2 Comunicarea cu publicul în cadrul Primăriei Paulești

În cadrul Primăriei Comunei Paulești activitatea de relații publice este realizată prin intermediul Compartimentului Relații cu Publicul/Registratură/Arhivă, precum și a Compartimentului Centrul de Informare a Cetățenilor și Registratură.

Compartimentul de Relații cu publicul/registratură/arhivă se află în colaborare cu toate compartimentele din cadrul aparatului consiliului local și cu serviciile publice comunale pentru elaborarea comunicatelor de presă și a strategiilor economice, a materialelor necesare pentru a fi publicate în presă, cu Biroul buget finante impozite si taxe locale, contabilitate pentru susținerea financiară și se subordonează Secretarului și Primarului.

Compartimentul de Relații cu publicul/registratură/arhivă are ca și atribuții:

– asigură accesul la informațiile de interes public prin afișare la sediul autorității sau al instituției publice, ori prin publicare în mijloacele de informare în masă, precum și pe pagina de Internet proprie;

– are obligația să informeze în timp util mijloacele de informare în masă asupra conferințelor de presă sau acțiunile publice organizate de autoritățile publice;

– selecționează și păstrează în condiții optime documentele destinate arhivării la sediul Primăriei Comunei Paulești;

– eliberează adeverințe privind documentele care se află la arhiva unității;

– organizează și monitorizează modul de desfășurare a activității Compartimentului Relatii cu Publicul;

– ține legatura cu Consiliul Județean Prahova în vederea culegerii și actualizării informațiilor solicitate pe grupuri țintă;

– informează zilnic primarul cu problemele ridicate de mass-media, a căror rezolvare este de competența Consiliului local sau a Primăriei, spre a dispune măsuri în consecință.

Compartimentul Relatii cu Publicul și Registratură se subordonează, Primarului sau Viceprimarului și cooperează cu toate compartimentele pentru a colecta și actualiza datele și informațiile furnizate cetățenilor.

Misiunea acestui compartiment este de a oferi informații, de a face serviciile mai transparente și mai eficiente și de a solicita informații de la cetățeni pentru ameliorarea activității administrației locale. De asemenea, Compartimentul Relatii cu publicul și Registratură are și misiunea de promovare a activității și imaginii Primăriei în cadrul comunității, informarea corectă, completă și obiectivă a comunității privind activitatea și acțiunile administrației locale și reciproc, conștientizarea conducătorilor comunității despre problemele comunității.

Obiectivele compartimentului Relatii cu publicul și Registratură sunt următoarele:

– informarea eficientă cetățenilor, aleșilor locali și executivului Primăriei;

– asigurarea accesului publicului la informația completă, actuală, la timp;

– realizarea sistemului informativ pentru deservirea cetățenilor;

– asistarea cetățenilor pentru a se implica în procesul de luare a deciziilor publice;

– simplificarea/reducerea birocrației;

– aplicarea transparenței Primăriei față de cetățeni.

Alte competențe ale Compartimentului relatii cu publicul și Registratură sunt:

– aplicarea procedurilor pentru liberul acces la informația de interes public (legea 544/2001);

– aplicarea procedurilor pentru asigurarea transparenței decizionale (legea 52/2003);

– aplicarea procedurilor pentru soluționarea pețiilor ( OG 27/001);

– înregistrează cererile, plângerile sau solicitările cetățenilor adresate primăriei sau Consiliului local, comunicând acestora numărul de evidențe din registrul unic;

– prezintă lunar primarului și secretarului informații privind soluționarea sesizărilor și reclamațiilor cetățenilor precum și problemelor ridicate de către aceștia cu prilejul audiențelor;

– informarea și consilierea cetățenilor;

– programarea și organizarea audiențelor;

– înregistrarea și eliberarea documentelor (registratură);

– corespondența cu cetățenii și cu alte instituții;

– elaborarea, aplicarea, actualizarea și adaptarea sistemului de comunicații cu alte servicii ( comunicare internă), cu alte instituții;

– asigurarea serviciilor de informare și asistență pentru cetățeni (servicii standard și auxiliare);

– identificarea de noi servicii ca urmare a nevoii comunității (cetățeni, Consiliu Local, Primărie);

– realizarea materialelor informative: publicația lunară, Monitorul Hotărârilor Consiliului Local, fluturași, broșuri;

– realizarea, actualizarea și distribuirea formularelor tip pentru diferite tipuri de servicii oferite de Primărie;

– realizarea rapoartelor de activitate: Raport de aplicare a legii 544/2001, Raport de aplicare a legii 52/2003, Raport de aplicare a OG 27/2002;

– organizarea activităților de consultare a populației publice;

– elaborarea documentelor curente de (referate, adrese, informări, comunicate).

A. Comunicarea cu cetățenii în Primăria Paulești

În realizarea proiectului de cercetare, pentru a putea identifica care este relația cu cetățenii la nivelul Primăriei Paulești am folosit ca metodologii de lucru interviul și analiza documentelor și anume analiza rapoartelor anuale privind implementarea legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și ale legii 52/2003 privind transparența decizionlă, analiză ce o voi prezenta în următorul subcapitol precum și analiza formularelor de solicitare a informațiilor de interes public și a formularelor de răspuns la solicitarea de informații de interes public.

Pe lângă aceste metodologii, în cercetarea realizată am utilizat și ca instrumente de lucru monitorizarea site-ului primăriei și vizitele de monitorizare la sediul Primăriei.

Interviul

Această metodologie de lucru a avut ca obiectiv obținerea de informații oficiale privind metodele de identificare a nevoilor și de implicare a cetățenilor utilizate de Primărie. Interviul a fost realizat cu persoana desemnată pentru relația cu societatea civilă, responsabilă de aplicarea legii 52/2003 privind transparența decizională precum și de aplicarea legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public din cadrul Compartimentului Centrul de Informare a Cetățenilor și Registratură. Acest interviu a fost unul scurt care a conținut următoarele întrebări:

Cum se identifică nevoile cetățenilor?

În urma răspunsurilor primite am constatat că la nivelul Primăriei Paulești nevoile cetățenilor se identifică prin intermediul:

Audiențelor publice în sensul că în cadrul acestor audiențe cetățenii vin, își expun problemele în fața conducătorilor Primăriei așteptând ca aceste probleme să le fie rezolvate. Conform răspunsurilor primite, am constat că primarul, viceprimarul și secretarul primăriei au fiecare un program formal de o zi, pe săptămână, timp de două ore de audiențe publice. Acest program este publicat și pe site-ul propriu al primăriei. Pentru a participa la audiențe, mai întâi este stabilit obiectul audienței, urmând să fie încadrat la primar sau la persoanele de conducere ale Primăriei. Dacă problema poate fi rezolvată printr-o petiție cetățenii sunt îndrumați să depună petiția la Compartimentul Relatii cu publicul și Registratură. După aceea, sunt trecute datele personale ale cetățeanului prin intermediul cărții de identitate, fiind programat la persoana în ale cărei atribuții se încadrează obiectul audienței. Audiența are loc în prezența inspectorului de relații cu publicul care consemnează soluția dată de persoana de conducere. Se completează fișa de audiență și se trimite persoanei care a ținut audiența. Răspunsul cu modul de rezolvare se acordă apelantului în termen de 10 zile. Toate audiențele publice se trec într-un registru. Acest registru cuprinde numele, prenumele, adresa sau locul de muncă al solicitantului, cine acordă audiența, obiectul audienței, unde a fost repartizat cazul și termenul de rezolvare, data rezolvării precum și modul în care a fost rezolvată audiența.

În ceea ce privește numărul audiențelor publice am constatat că la nivelul Primăriei Paulești acesta este mai mare decât cel al dezbaterilor publice, în cadrul audiențelor venind mai mulți cetățeni. În tabelul nr.1 se poate observa mai clar evoluția audiențelor publice în anii 2009, 2010 și 2011.

Tabelul nr.2.3 Numărul audiențelor publice organizate de Primăria Paulești în anii 2009, 2010 și 2011

Din tabelul de mai sus se observă că numărul audiențelor publice a scăzut din an în an cu o proporție de 5% în 2010 față de 2009 și de 13% în 2011 față de 2009.

Forumului cetățenesc în sensul că prin intermediul acestui forum cetățenii trimit electronic cereri/reclamații/sugestii/sesizări primarului accesând secțiunea „Petitii si sesizari” de pe site-ul primăriei. Pentru a putea trimite aceste cereri primarului cetățenii trebuie mai întâi să completeze un formular online ce cuprinde date de contact ale persoanelor care trimit aceste sesizări și anume: numele și prenumele celui care adresează sesizarea, adresa acestuia, e_mailul, telefonul acesta nefiind însă obligatoriu, tipul de sesizare;astfel cetățeanul poate alege între reclamație și opinie, textul sesizării care nu poate fi mai mare de 20.000 de caractere și documentele atașate dacă există. Primarul răspunde la aceste sesizări tot prin intermediul acestui forum.

Cum se desfășoară dezbaterile publice și cam câți cetățeni participă la aceste dezbateri?

În urma răspunsurilor primite la această întrebare am constatat că în ceea ce privește dezbaterile publice la nivelul Primăriei Paulești, se publică un anunț pe site-ul propriu în partea dreaptă a paginii web, în secțiunea „cetățeni”, la anunțuri și cuprinde data, ora și locul unde se va desfășura dezbaterea publică precum și locul unde cetățenii pot consulta proiectul de act normativ. Având în vedere conținutul anunțului privind dezbaterile publice aș putea spune că respectă prevederile legii 52/2003 privind transparența decizională.

Acest anunț conform răspunsurilor primite, se publică pe site-ul popriu cu 7 zile înainte să se desfășoare, lucru ce arată că respectă legea 52/2003 privind transparența decizională care prevede că anunțul dezbaterilor publice trebuie să se publice cu cel mult 10 zile înainte să se desfășoare. De asemenea, în urma intervievării am constatat faptul că în cadrul Primăriei Paulești dezbaterile publice se organizează numai atunci când se aprobă bugetul local pe anul respectiv. Cetățenii participanți la dezbaterile publice sunt în număr mic, participând la o dezbatere publică aproximativ 10 cetățeni.

Sondaje de opinie, comitete consultative, focus-grupuri se organizează?

După primirea răspunsului am constatat că la nivelul Primăriei Paulești nu se organizează sondaje de opinie, nici comitete consultative și nici focus-grupuri.

Sunt montate cutii poștale în cadrul piețelor sau în alt loc public al comunei?

În urma adresării acestei întrebări am constatat că la nivelul comunei Paulești nu există nici o cutie poștală.

În urma acestei metodologii am ajuns la concluzia că la nivelul Primăriei Paulești nevoile cetățenilor sunt identificate prin intermediul audiențelor publice și forumului cetățenesc iar ca metode de implicare cetățenească se folosesc dezbaterile publice.

Analiza formularelor pentru solicitarea de informații de interes public și a formularelor de răspuns la solicitarea informațiilor de interes public

Analiza formularelor privind solicitarea de informații de interes public precum și a formularelor de răspuns la solicitarea de informații de interes public a avut ca obiectiv verificarea concordanței acestor formulare cu prevederile legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Formularele pentru solicitarea informațiilor de interes public

Formularul de solicitare a informațiilor de interes public cuprinde denumirea și adresa autorității publice căreia i se adresează cererea, data în care se completează cererea, lista documentelor sau informațiilor solicitate, adresa de e_mail dacă petentul dorește ca documentele necesare să-i fie trimise electronic. Dacă se solicită copii în scris a documentelor se menționează în cerere că petentul este dispus să plătească taxele serviciilor de copiere a documentelor solicitate lucru ce arată că se respectă prevederile legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. În partea dreaptă a cererii, se află sintagma „Vă mulțumesc pentru solicitudine”, iar sub această sintagmă se află semnătura petentului. De asemenea, formularul de solicitare a informațiilor cuprinde numele, prenumele și adresa solicitantului și opțional profesia, telefonul și faxul.

Formularele de răspuns la solicitarea informațiilor de interes public

Formularul de răspuns la solicitarea informațiilor de interes public cuprinde denumirea și adresa autorității publice de la care se trimit documentele, informațiile solicitate, persoana de contact, data, numele, prenumele și adresa petentului căreia i se trimit aceste documente, lista documentelor, informațiilor solicitate, acestea fiind anexate la acest formular. Dacă informațiile solicitate au fost trimise se menționează adresa de e_mail la care acestea au fost furnizate, iar atunci când se solicită documentele în scris se menționează taxele în lei privind serviciul de copiere, aspect ce arată că respectă prevederile legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Acest formular de răspuns cuprinde de asemenea și semnătura funcționarului care a trimis formularul și se trimite de către funcționarul public desemnat de conducerea Primăriei din cadrul Centrului de Informare a Cetățenilor în 10 zile de la înregistrarea cererii trimise de către cetățean, lucru ce arată că se respectă prevederile legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public care prevede că termenul de răspuns este de 10 zile.

În urma acestei analize am constat că atât formularul de solicitare a informațiilor de interes public cât și formularul de răspuns la solicitarea de informații respectă prevederile legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Monitorizarea paginii de internet

Monitorizarea paginii de internet a avut un dublu rol. În primul rând verificarea concordanței site-ului cu prevederile legii 52/2003 privind transparența decizională precum și ale legii 544/2004 privind liberul acces la informațiile de interes public iar în al doilea rând urmărirea dacă site-ul este considerat unul dintre mijloacele de informare moderne utilizate pentru a asigura transparența instituțională și decizională. De asemenea, prin monitorizarea paginii de internet am urmărit daca răspunsurile primite în urma interviului corespund cu informațiile postate pe pagina web.

Tabelul nr.2. 4 .Concordanța site-ului primăriei Paulești cu prevederile legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și ale legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică

Așa cum reiese și din tabelul de mai sus, pagina web a Primăriei Paulești nu respectă în totalitate prevederile legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și ale legii 52/2003 privind transparența decizională, lucru ce arată încălcarea drepturilor cetățenilor.

În urma analizei privind pagina web, am constatat că aceasta nu este considerată de către reprezentanții primăriei ca fiind unul dintre mijloacele moderne de informare a cetățenilor pentru a asigura transparența instituțională și decizională dată fiind lipsa și neactualizarea tuturor informațiilor publice. Pe lângă acestea, în urma monitorizării site-ului am ajuns la concluzia că deși pagina web a primăriilor este considerată a fi un mijloc de comunicare cu cetățenii și de transparentizare, la nivelul Primăriei Paulești nu pare a fi un instrument în administrare a dialogului dintre cetățeni și primărie. În urma monitorizării site-ului am constatat că răspunsurile primite în urma interviului corespund cu site-ul.

Vizitele de monitorizare la sediul Primăriei Paulești

Vizitele de monitorizare în cadrul primăriei au avut ca obiectiv verificarea publicării la sediul Primăriei a informațiilor de interes public.

Astfel, în urma vizitelor am urmărit dacă la sediul primăriei sunt publicate:

anunțurile privind elaborarea proiectelor de acte normative. Am verificat dacă aceste anunțuri cuprind:

-nota de fundamentare/expunere motive/referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus;

– textul complet al proiectului actului respectiv;

– termenul limită, locul și modalitatea în care cei interesați pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.

anunțurile privind ședințele publice.Am verificat dacă aceste anunțuri cuprind:

data , ora și locul în care se va desfășura ședința publică;

ordinea de zi a ședinței publice.

procesele verbale ale ședințelor publice

rapoartele anuale ale legii 52/2003 privind transparența decizională și ale legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public

informațiile de interes public: actele normative care reglementează organizarea și funcționarea autorității sau instituției publice; sursele financiare, bugetul si bilanțul contabil; programele și strategiile proprii; numele și prenumele persoanelor din conducerea primăriei și ale funcționarului responsabil cu difuzarea informațiilor publice, modalitățile de contestare a deciziei instituției publice în situația în care persoana se consideră vătămată în privința dreptului de acces la informațiile solicitate.

În urma vizitelor realizate am constatat că la avizierul primăriei, aflat la intrarea/ieșirea din primărie nu sunt publicate anunțurile privind elaborarea de proiecte de acte normative, nici anunțurile privind ședințele publice și minutele acestor ședințe și nici rapoartele anuale ale legilor 52/2003 privind transparența decizională și 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și informațiile de interes public menționate.

Acest avizier cuprinde informații referitoare la actele necesare în vederea acordării autorizației de construire, informații privind acordarea certificatului de urbanism. Având în vedere locul în care se află, avizierul Primăriei Paulești este vizibil însă nu este bine organizat el necuprinzând multe dintre informațiile publice. Panoul are un număr mic de vizitatori, la fiecare vizită de lucru nu am găsit niciun cetățean care să fie interesat de materialele afișate.

Pentru a putea evidenția punctele forte și slabe ale relației cu cetățenii la nivelul Primăriei Comunei Paulesti, cauzele care le-au generat precum și efectele pe care le vor avea aceste puncte o să realizez în continuare o analiză diagnostic a acestei relații.

Tabelul nr.2.5. Punctele forte ale relației cu cetățenii la nivelul Primăriei Comunei Paulești ,cauzele care au generate aceste puncte precum și efectele acestor puncte

Din prezentarea punctelor forte de mai sus, reiese că Primăria Paulești asigură informarea cetățenilor în legătură cu activitățile desfășurate de către primărie într-o anumită măsură,fiind respectate o parte din prevederile legale.

Tabelul nr.2.6. Punctele slabe ale relației cu cetățenii la nivelul Primăriei Comunei Paulești, cauzele care au generat aceste puncte precum și efectele acestor puncte

Punctele slabe prezentate mai sus, arată că Primăria Paulești nu respectă toate prevederile legilor 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și ale legii 52/2003 privind transparența decizională, nepublicând toate informațiile de interes public și neasigurând participarea cetățenilor la luarea deciziilor publice.

În urma cercetării realizate asupra relației cu cetățenii la nivelul Primăriei Comunei Paulești am constatat că această relație nu este bazată pe parteneriat, satisfacția cetățenilor privind serviciile oferite fiind una scăzută. Acest lucru se datorează în primul rând neacordării cetățenilor a tuturor informațiilor despre activitatea pe care o desfășoară Primăria și în al doilea rând ignorării participării cetățenilor la luarea deciziilor. Așadar, această instituție încă nu cunoaște și nu aplică principiile unei democrații care presupune că un sistem de guvernare este cu și pentru cetățeni.

B. Comunicarea cu mass-media

Principalele căi de comunicare a Primăriei Comunei Paulești cu societatea sunt constituite de mijloacele de comunicare în masă, care pot asigura vizibilitatea instituției la nivelul spațiului public.

Relațiile cu mijloacele de comunicare în masă (ziare, reviste, posturi de radio și televiziune) nu pot fi eficace decat dacă sunt instrumentate, sub imperativul comunicării etice și eficiente, de către Compartimentul relatii cu publicul și Registratură, care, printr-o gestionare corectă a încrederii publicului, creează imaginea instituției.

În prezent statul de funcții privind activitățile de relații publice și presă de la Primăria Paulești cuprinde 2 posturi:acestea sunt funcții publice de execuție un consilier si un inspector ambele cu studii superioare.

În ceea ce privește resursele materiale, Compartimentul relatii cu publicul și Registratură este dotat cu 2 calculatoare având acces la rețeaua de internet, 1 xerox, 2 birouri, scaune, rafturi, dulap, dosare, jaluzele, 1 tel verde în care cetățenii pot solicita anumite informații de interes public.

C. Aspecte ale aplicării prevederilor Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informații de interes public.

Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public

În scopul armonizării legislației românești cu legislația europeană în domeniu, la finele anului fost adoptat și a intrat în vigoare Legea 544 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Potrivit dispozițiilor legii, asigurarea de către autoritățile publice și instituțiile publice a accesului la informațiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relații publice sau al persoanei desemnate în acest scop. (art 3).

Informația de interes public reprezintă orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației.

Conform legii, autoritățile și instituțiile publice au obligația de a organiza compartimente specializate de informare și relații publice sau de a desemna persoane cu atribuții în acest domeniu (art.4).

Conform prevederilor prezentei legi informațiile de interes public ce fac obiectul comunicării din oficiu sunt: actele normative care reglementează organizarea și funcționarea autorității sau instituției publice, structura organizatorică, atribuțiile departamentelor, programul de funcționare, programul de audiențe al autorității sau instituției publice, sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil, programele și strategiile proprii (art 5, alin.1).

Conform legii, accesul la informațiile de interes public se realizează prin publicare în Monitorul Oficial al României, în mijloace de informare în masă sau publicații proprii și prin consultarea lor în sediul autorității sau instituției publice, în spații destinate în acest scop.

Cererile de informare pot fi adresate de orice persoană, și nu trebuie motivate. O altă caracteristică importantă a cererilor de informații de interes public constă în faptul că ele pot fi formulate atât în scris cât și verbal (art.6, alin.2). Solicitarea în scris a informațiilor de interes public cuprinde: autoritatea sau instituția publică la care se adresează cererea; informația solicitată; numele, prenumele și semnătura solicitantului, precum și adresa la care se solicită primirea răspunsului (art.6, alin.3).

Autoritățile și instituțiile publice trebuie să răspundă cererilor de informare, conform art.7, în scris, în termen de 10 zile, sau după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare și de urgența solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea și difuzarea informațiilor solicitate depășește 10 zile, răspunsul va fi comunicat în maximum 30 de zile, cu condiția înștiințării acestuia în scris în termen de 10 zile.

Pentru informațiile solicitate verbal funcționarii din cadrul compartimentelor de informare și relații publice au obligația să precizeze condițiile și formele în care are loc accesul la informațiile de interes public și pot furniza pe loc informațiile solicitate (art.8). Orice persoană are acces gratuit la informațiile de interes public însă solicitantul trebuie să achite costul serviciilor de copiere. Atunci când se solicită copii ale unor documente conform legii, costul serviciilor de copiere este suportat de către solicitant (art.9).

Autoritățile și instituțiile publice au obligația de a desemna un purtător de cuvânt, din cadrul compartimentelor de Relații Publice, precum și organizarea lunară a conferințelor de presă pentru a aduce la cunoștință informațiile de interes public (art.16). De asemenea, autoritățile publice au obligația conform legii să organizeze o dată pe lună conferințe de presă pentru aducerea la cunoștința cetățenilor a informațiilor de interes public. În cadrul conferințelor de presă autoritățile publice sunt obligate să răspundă la toate informațiile de interes public (art.17).

Conform legii, accesul presei la activitățile și acțiunile publice nu poate fi interzis. Mijloacele de informare în masă nu au obligația să publice informațiile furnizate de autoritățile sau instituțiile publice (art.20).

Dacă o persoană se consideră vătămată în drepturile sale privind această lege poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială se află sediul instituției sau autorității publice (art.22).

Tabelul nr.3.7. Raportul de evaluare a implementării legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public în anii 2009, 2010 și 2011

În toți cei trei ani analizați 2009, 2010, 2011, informațiile de interes public au fost publicate din oficiu existând și un punct de informare-documentare. În ceea ce privește numărul de vizitatori ai acestui punct de informare-documentare este în scădere, fapt ce arată că a scăzut și gradul de informare a cetățenilor. Se observă de asemenea, că în toți cei trei ani analizați informatiile sunt afișate fie la sediul Primăriei și pe site-ul Primăriei (2009), fie doar în mass-media (2010), fie la sediul Primăriei și în mass-media (2011).

De asemenea, numărul solicitărilor de informații publice a fost mai mare în 2009 și mai mic în 2010. Referitor la solicitările privind utilizarea banilor publici, în 2010 nu a fost nici o solicitare spre deosebire de ceilalți ani, iar cu privire la solicitările referitoare la modul de îndeplinire a atribuțiilor instituției în 2011 nu a fost nicio solicitare. Solicitările privind aplicarea legii 544/2001 au fost doar în 2009 existând în acest an și solicitări de teren, de urbanism, de finanțare europeană precum și solicitări cu privire la asociația de locatari. Se observă în tabelul de mai sus, că doar în 2009 spre deosebire de ceilalți doi ani în care toate solicitările au fost rezolvate în mod favorabil, o singură solicitare nu a fost rezolvată deoarece nu avea toate datele de identificare. De asemenea, se observă că în toți cei trei ani din totalul solicitărilor cele mai multe au fost adresate de către persoanele juridice, ceea ce arată că cetățenii nu-și cunosc în totalitate dreptul de liber acces la informațiile de interes public.

În ceea ce privește modalitatea de adresare, din tabelul de mai sus reiese că în toți cei trei ani analizați toate solicitările au fost adresate pe suport de hârtie. În niciun an din cei trei nicio solicitare nu a fost redirecționată spre rezolvare altor instituții, nu au existat reclamații administrative și nici plângeri și costuri.

CAPITOLUL 3. MODALITĂTI DE PERFECTIONARE A PROCESULUI DE COMUNICARE ÎN CADRUL PRIMĂRIEI PAULEȘTI

Perfecționarea procesului de comunicare internă în cadrul Primăriei Paulesti

Perfecționarea procesului de comunicare cu publicul în Primăria Paulești.

În orice activitate pe care o organizație o desfășoară dezideratul major este calitatea. Cu scopul ca procesul comunicațional din cadrul Primăriei Paulești să fie îmbunătățit trebuiesc adoptate măsuri în urma efectuării unei analize a procesului de comunicare deja existent, trebuiesc identificate și implementate anumite măsuri de perfecționare a procesului de comunicare, precum și o monitorizare permanentă a activității, pentru a putea fi corectate în timp real a eventualelor deficiențe ce pot apărea.

Saltul real calitativ în perfecționarea procesului de comunicare din cadrul Primăriei Paulești se va face însă doar prin implementarea unui sistem de management al calității serviciilor pentru cetățeni.

A. Perfecționarea procesului de comunicare internă în Primăria Paulești

Din analiza situației existente în prezent, care a fost făcută în capitolul anterior, s-au conturat următoarele modalități de perfecționare a procesului de comunicare internă:

Tabel nr.3.8.Modalități de perfecționare a comunicării interne în cadrul Primăriei Curtea de Argeș

Implementarea unor astfel de modalități de perfecționare a procesului de comunicare internă în cadrul primăriei Paulesti este un proces de durată, deoarece implică o schimbare a mentalităților , dar și resurse financiare importante, într-o perioadă de criză, de restricții bugetare.

B. Perfecționarea procesului de comunicare cu publicul în Primăria Paulești

Pe baza analizei făcute în capitolul anterior s-au conturat următoarele modalități de perfecționare a procesului de comunicare cu publicul în cadrul Primăriei Paulești; modalități care sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel nr.3.9.Modalități de perfecționare a comunicării cu publicul în cadrul Primăriei Paulești

Aplicarea în practică a acestor modalități de perfecționare a procesului de comunicare cu publicul în cadrul Primăriei Paulești, necesită:

schimbarea mentalității și atitudinii funcționarilor publici și a instituției față de cetățeni;

schimbarea comportamentului funcționarilor publici față de cetățeni;

adoptarea unor tehnici moderne de informare a cetățenilor ( programarea prin telefon a contribuabililor, linii telefonice dedicate);

asigurarea unui climat adecvat pentru relațiile cu publicul și renunțarea la ghișee, conform bunelor practici internaționale în domeniu;

specializarea personalului în activitatea de relații cu publicul;

instituirea unui sistem de verificare și sancționare a funcționarilor publici din activitatea de relații cu publicul;

repectarea Planului de acțiune pentru aplicarea Programului de măsuri pentru combaterea birocrației (adoptat prin HG nr.1723/2004);

aplicarea Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informații de interes public și promovarea prevederilor acestei legi în rândul cetățenilor;

intensificarea utilizării mass-media în activitatea de informare a cetățenilor.

Se apreciază că implementarea acestor modalități de perfecționare a procesului de comunicare cu publicul în cadrul Primăria Paulești este un proces de durată, deoarece necesită alocarea unor importante resurse financiare – într-o perioadă de restricții bugetare- și implică schimbarea mentalităților funcționarilor publici și aplicarea unui management al calității în acordarea serviciilor către cetățeni.

CAPITOLUL 4. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Primăria Comunei Paulești, ca instituție teritorială a autorității centrale de specialitate își desfășoară activitatea în spiritul legilor, stabilind relații de natură comunicațională cu alte instituții ale statului, cu mass media și cu cetățenii, pe baza componentei comunicaționale a proceselor de muncă din structurile organizaționale proprii.

Suportul tuturor activităților îl constituie comunicarea, definită ca proces de schimb de informații și mesaje între conducere și subalterni, precum și între aceștia din urmă. Altfel spus, o componentă importantă a Primăriei Comunei Paulești ca instituție, o reprezintă comunicarea. Activitatea desfășurată fiind o activitate de management public, este de dorit, pentru o mai eficientă și eficace desfășurare a activității, ca și comunicarea realizată să fie una de tip managerial.

Particularitățile comunicării manageriale în administrația publică locală, raportate la celelalte feluri de comunicare existente, sunt generate de scopul, obiectivele și funcțiile acestei comunicări, de cadrul și structura organizațiilor din administrația publică locală, precum și de contextul culturii organizaționale. De asemenea, comunicarea managerială în cadrul administrației publice locale, se supune unor anumite norme de etică specifice, care se regăsesc în cultura organizațională, politica organizațională, și evidențiată în etica individuală a funcționarului public de conducere.

Funcționarul public competent nu comunică la întâmplare sau dupa bunul plac, ci conform unei anumite stategii, atât în ceea ce privește actul de comunicare în sine, cât și strategia existentă la nivelul organizației, stategie care are rolul de a crea o imagine pozitivă asupra instituției din administrația publică locală.

Primăria Comunei Paulești privită ca autoritate publică locală, în calitatea sa de manager, controlează în ce masură au fost realizate deciziile sale numai dacă poate comunica cu cei care le execută; numai prin comunicare executanții pot cunoaște ce au de făcut, când trebuie făcut, ce trebuie făcut și pot face cunoscute sugestiile și problemele lor.

La nivelul administrației publice centrale și locale din România, comunicarea se realizează deficitar datorită birocratizării excesive care face ca de multe ori o informație să parcurgă o mulțime de nivele ierarhice pentru a ajunge la destinatar.

O comunicare eficientă ar avea în vedere tocmai evitarea unor asemenea situații prin renunțarea la fel de fel de modalități inutile și costisitoare (sub raportul timpului), care îngreunează luarea deciziilor și soluțiilor problemelor.

Uneori comunicarea este deficitar realizată datorită unui sistem de comunicații rigid. Sistemul de comunicații trebuie să fie conceput ca un organism dinamic, capabil în orice moment să se adapteze nevoilor de informare ale funcționarilor publici.

Imaginea unei autoritatii sau institutii publice este data de perceptia publicului despre

aceasta, majoritatea cetatenilor fiind nemultumiti de modul cum functioneaza administratia

publica si considera ca toti functionarii sunt corupti sau cel putin coruptibili si sunt iritati de

lipsa de informare a acestora.

Cetatenii care vin în contact cu institutiile publice au nevoie sa stie cui si cum sa se

adreseze, ce documente trebuie sa completeze sau ce proceduri trebuie sa urmeze. Institutiilor

publice le revine obligatia de a pune la dispozitia publicului informatii cu caracter practic, de

natura sa faca cunoscute cetatenilor regulile pe care trebuie sa le respecte în demersurile lor,

sa le înlesneasca accesul acestora în raport cu serviciile publice.[5]

Cel mai frecvent, cetatenii solicita informatii de interes public direct, fata în fata, iar

cei care lucreaza în departamente destinate relatiilor directe cu publicul nu au întotdeauna

posibilitatea de a crea o reactie pozitiva deoarece si interlocutorii lor vin uneori cu propriul

bagaj de probleme si emotii care nu întotdeauna contribuie la un climat de respect si buna

relationare. De aceea, functionarii trebuie sa detina un set de competente de comunicare prin

care sa fie eficienti în orice situatie.

Scopul comunicării manageriale în administrația publică locală este acela al realizării unei informări corecte, eficiente și eficace, atât pe verticală, cât și pe orizontală, în vederea realizării în condiții optime a solicitărilor interne și externe, precum și cele ale contribuabililor. Pentru aceasta, în procesul de comunicare managerială din instituțiile administrației publice locale trebuie să fie satisfăcute un numar de nevoi comunicaționale fundamentale ale oricărui funcționar.

– nevoia de a ști – cunoștințele profesionale necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sau executării funcției ;

– nevoia de a înțelege – nu este suficient să ști să faci un anumit lucru, ci trebuie să-l faci și să știi pentru ce trebuie făcut;

– nevoia de a se exprima – de a putea aduce opinia sa la cunoștința celor din nivelele ierarhice superioare de conducere.

Satisfacerea acestor nevoi ale oricărui funcționar public din administrația publică în general și din administrația publică locală în particular, trebuie corelată concomitent cu respectarea unor conditii ca:

– formularea concisă și exactă a mesajului care trebuie să asigure înțelegerea corectă a acestuia;

– transmiterea rapidă și nedeformată a mesajului;

– fluența și reversibilitatea comunicațiilor;

– descentralizarea luării deciziilor;

– flexibilitatea sistemului de comunicații care trebuie să permită utilizarea acestuia la orice sistem nou creat.

La nivelul Primăriei Comunei Paulești, ca instituție din administrația publică locală, funcționează Compartimentul de Relatii cu publicul Registratură și Arhivă, structuri care realizează funcții specializate de comunicare.

Importanța acordată comunicării la nivelul administrației publice locale este manifestată și în procesul de documentare a funcționarului public în vederea aplicării prevederilor legale și asigurării asistenței contribuabililor.

Datorită caracterului lor de organisme cu competență executivă, instituțiile administrației publice alocă un procent mare din ponderea activitățiilor pe care le desfașoară, activității de comunicare. Acest procent variază în funcție de pozițiile ierarhice la care se desfășoară activitățile.

Există mai multe roluri pe care le pot îndeplini persoanele aflate în funcții de conducere: roluri interpersonale, informaționale sau decizionale.

În administrația publică locală, rolurile interpersonale se referă la capacitatea autorităților publice locale de a reprezenta o anumită structură specializată a administrației publice centrale, de a crea și menține legăturile atât în interior cât și în exterior.

Rolurile informaționale se referă la capacitatea autorităților publice din administrația publică locală de a colecta, a monitoriza , a prelucra și a transmite informații.

Rolurile decizionale au în vedere calitatea de întreprinzător, capacitatea de rezolvare a disfuncționalităților, responsabilitatea de a aloca resurse și capacitatea de a negocia, ce se realizează prin inițierea de activități, de strategii și tactici care să conducă la schimbări calitative a activității (sunt realizate de toți funcționarii publici de conducere, la diferite nivele ierarhice).

Pentru eliminarea sau atenuarea punctelor slabe și astfel pentru a îmbunătăți relația cu cetățenii la nivelul Primăriei Comunei Paulești consider că sunt necesare următoarele recomandări:

Recomandări privind informarea cetățenilor

publicarea tuturor informațiilor de interes public atât pe site cât și la sediul Primăriei astfel încât să existe o simetrie perfectă pentru ca toți cetățenii indiferent de situația lor financiară să poată deține aceste informații și astfel s-ar respecta și principiul egalității asigurându-se șanse egale de informare tuturor cetățenilor;

folosirea la maximum a paginii web a Primăriei, deoarece internetul este una dintre cele mai comode metode informare a cetățenilor, acest lucru fiind dovedit de numărul mare de vizitatori înregistrați ai site-ului primăriei (257);

crearea secțiunii „Sugestii despre site” pe pagina web a Primăriei, pentru ca cetățenii să-și poată exprima părerea cu privire la serviciile online și interfețele electronice de transmitere a informațiilor și reclamațiilor și astfel ar duce la o îmbunătățire a acestui mijloc de informare;

îmbunătățirea cadrului legislativ astfel că acolo unde se prevăd obligații de a face sau de a nu face în sarcina administrației să se menționeze clar funcționarii sau structurile administrative în a căror competențe intră acele obligații și sancțiunile pentru neîndeplinirea lor;

susținerea în mod permanent a procesului de informare a cetățenilor asupra depturilor conferite pentru ca aceștia să cunoască exact care sunt drepturile prevăzute de legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public;

publicarea unor buletine informative anuale așa cum prevede legea 544/2001 și publicarea unor ziare de pentru a-și face într-un mod mult mai accesibil cunoscută activitatea și astfel cetățenii ar fi la curent cu desfășurarea activităților instituției;

îmbunătățirea procesului de informare prin diverse documente interne actualizate privind liberul acces la informațiile de interes public și prin documente downloadabile;

râspândirea de info-chioșcuri în diverse zone/cartiere ale comunaului și în felul acesta, cetățenii au acces la informații fără a se mai deplasa la sediul Primăriei.

organizarea de conferințe de presă în fiecare lună pentru a aduce la cunoștința cetățenilor toate informațiile de interes public și transmiterea acestei conferințe pe postul local pentru ca aceste informații să poate fi obținute cât mai ușor.

Recomandări privind consultarea cetățenilor

montarea a cel puțin o cutie poștală în fiecare piață și pe bulevadul central prin care cetățenii să poată trimite scrisori în care să-și exprime sugestiile în scris cu privire la inițiativele și proiectele de hotărâri ce urmează să fie adoptate de către Primărie și astfel ar exista o colaborare mult mai bună între cetățeni și primărie;

organizarea unor sondaje de opinie fie online pe site-ul primăriei, fie în mod direct întrebând cetățenii. Prin intermediul acestor sondaje cetățenii și-ar putea exprima opiniile cu privire la anumite probleme comunitare și s-ar evalua gradul de satisfacție a cetățenilor privind furnizarea de servicii publice prestate de Primărie.

organizarea de focus grupuri deoarece prin intermediul acestora se pot testa reacțiile și atitudinile pe care cetățenii le au asupra unor întrebări privind interesul public;

formarea unui comitet consultativ pentru buget deoarece acest comitet ar ajuta la informarea populației despre procesul de elaborare a bugetului și ulterior despre execuția bugetară și ar asigura un sprijin pentru multe decizii legate de politica bugetară și de alegerile ce trebuie făcute cu privire la acest subiect;

formarea unui grup cetățenesc deoarece prin intermediul acestui grup cetățenii

ar putea oferi periodic feedback Primăriei pe probleme de interes public. De asemenea, Primăria prin acest grup ar putea adresa întrebări de interes public cetățenilor prin intermediul chestionarelor, putând să realizeze 4 chestionare pe an;

organizarea unor întâlniri cu cetățenii duminica, după ieșirea de la biserică în afara sediului Primăriei în care primarul sau viceprimarul alături de consilieri sau de alte persoane din cadrul Primăriei să poarte discuții cu cetățenii pe diverse tematici cum ar fi spre exemplu infrastructura, protecția mediului.

Recomandări privind participarea cetățenilor la luarea deciziilor

respectarea dreptului de participare la procesul de luare a deciziilor de interes public a tuturor cetățenilor, acest lucru fiind definitoriu pentru o bună guvernare locală;

crearea unui sistem de dialog rapid și sistematic între Primărie și cetățeni deoarece, datorită acestui dialog bidirecțional ar putea crește gradul de implicare cetățenească, și de asemenea, acest dialog ar duce la identificarea modalităților de rezolvare de către administrația publică a problemelor în contextul situației social-economice existente;

crearea unei ferestre pe pagina web a Primăriei astfel încât în momentul accesării să se deschidă această fereastră care să conțină un anunț privind transparența decizională prin care cetățenilor să li se aducă la cunoștință principiile Legii 52/2003 privind transparența decizională și să li se reamintească că „Primăria Comunei Paulești așteaptă implicarea dumneavoastră în procesul de luare a deciziilor” pentru a stimula participarea cetățenilor la consultările organizate de primărie;

organizarea mai multor dezbateri publice prin care care cetățenii să poată participa la activitățile desfășurate, să poată participa la fixarea obiectivelor politicilor publice locale, la strategii de implementare.

BIBLIOGRAFIE

Lucrări consultate:

Androniceanu,A.,Noutăți în Managementul Public,București,Ed. Universitară,2005.

Cândea,R..,Comunicarea managerială aplicată,București,Ed.Expert,1996.

Bedrule-Grigoruță.,M.,Managementul serviciilor publice,Ed.Tehnopress,Iași,2007.

Chapman, R,International Political Science Association. Research Committee on the Structure and Organization of Government, Press,1993

Manolescu.,A.,Managementul Resurselor Umane,București,Ed.Rai,1998.

Nicolescu.,O. și Verboncu.,I.- ,Managementul organizației,București, Ed.Economică,2007.

Legislație:

Legea 514/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (publicată în Monitorul Oficial nr.663/23, octombrie 2001)

Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică (publicată în Monitorul Oficial nr. 70 din 3 februarie 2003)

Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităților de soluționare a petițiilor (publicată în Monitorul Oficial nr.84 din 1 februarie 2002)

Legea 215/2001 privind administrația publică locală cu modificările și completările ulterioare (publicată în Monitorul Oficial nr. 204/23, aprilie 2001)

Legea 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (publicată în Monitorul Oficial nr.84 din 24 februarie 2000)

Regulamentul de organizare și funcționare a Primăriei Municipiului Curtea de Argeș

Surse electronice:

http://docs.google.com/viewer?a=v&q=cache:gTCfslQtm1UJ:www.ancic.ro/files/roiecte%2520Programe/2002%2520Dezvoltarea%2520retelei%2520nationale%2520a%2520Centrelor%2520de%2520informatii%2520pe/Participarea%2520cetateneasca.pdf+participarea+cetateneasca&hl=ro&gl=ro&pid=bl&srcid=ADGEESiBS0rZJAj4E94xOioRjqPbpkCj_uoGIt_VCgZhu0CJV8IaNH77b6IMVTeKD8RVFvAPJzYcs4m4kUa0GaKQLcGy30qS6GgSzxQsK9KP3uSFHNPmCC00C3jheD8aB_3CL3_9WhhD&sig=AHIEtbSCuo87RmTIojR3X_PvwguxPlO7Lw

http://www.ce-re.ro/metode2

http://alfalu.3x.ro/web/tipuridecomunicare.htm.

http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/secretariat/12-5.htm.

http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/544_2001.php.

http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/7_2004.php.

BIBLIOGRAFIE

Lucrări consultate:

Androniceanu,A.,Noutăți în Managementul Public,București,Ed. Universitară,2005.

Cândea,R..,Comunicarea managerială aplicată,București,Ed.Expert,1996.

Bedrule-Grigoruță.,M.,Managementul serviciilor publice,Ed.Tehnopress,Iași,2007.

Chapman, R,International Political Science Association. Research Committee on the Structure and Organization of Government, Press,1993

Manolescu.,A.,Managementul Resurselor Umane,București,Ed.Rai,1998.

Nicolescu.,O. și Verboncu.,I.- ,Managementul organizației,București, Ed.Economică,2007.

Legislație:

Legea 514/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (publicată în Monitorul Oficial nr.663/23, octombrie 2001)

Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică (publicată în Monitorul Oficial nr. 70 din 3 februarie 2003)

Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităților de soluționare a petițiilor (publicată în Monitorul Oficial nr.84 din 1 februarie 2002)

Legea 215/2001 privind administrația publică locală cu modificările și completările ulterioare (publicată în Monitorul Oficial nr. 204/23, aprilie 2001)

Legea 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (publicată în Monitorul Oficial nr.84 din 24 februarie 2000)

Regulamentul de organizare și funcționare a Primăriei Municipiului Curtea de Argeș

Surse electronice:

http://docs.google.com/viewer?a=v&q=cache:gTCfslQtm1UJ:www.ancic.ro/files/roiecte%2520Programe/2002%2520Dezvoltarea%2520retelei%2520nationale%2520a%2520Centrelor%2520de%2520informatii%2520pe/Participarea%2520cetateneasca.pdf+participarea+cetateneasca&hl=ro&gl=ro&pid=bl&srcid=ADGEESiBS0rZJAj4E94xOioRjqPbpkCj_uoGIt_VCgZhu0CJV8IaNH77b6IMVTeKD8RVFvAPJzYcs4m4kUa0GaKQLcGy30qS6GgSzxQsK9KP3uSFHNPmCC00C3jheD8aB_3CL3_9WhhD&sig=AHIEtbSCuo87RmTIojR3X_PvwguxPlO7Lw

http://www.ce-re.ro/metode2

http://alfalu.3x.ro/web/tipuridecomunicare.htm.

http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/secretariat/12-5.htm.

http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/544_2001.php.

http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/7_2004.php.