Perceptia Utilizatorilor de Internet Asupra Folosirii Internetului pe Piata Publicitatii din Romania

Introducere

Internet marketing, sau i-marketing, web marketing, online marketing, eMarketing, este vânzarea produselor și a serviciilor pe internet. Internetul a adus multe beneficii unice piețelor, cel mai important din acestea fiind costurile scăzute pentru distribuția informației și publicității la nivel global. Natura interactivă a Internet Marketig-ului, atât din punct de vedere al livrării unui răspuns instant cât și al extragerii informației, fac din Internet Marketing o industrie în care pot obține repede rezultate și se pot eficientiza vânzările. Internet marketing-ul combină aspectele tehnice și creative ale internetului, insclusiv design, dezvoltare, publicitate și vânzare.

Marketing-ul online favorizează comunicarea pe Internet și prin urmare vânzările, contactele și notorietatea unei firme. Într-o definiție mai metaforică este artă care schimbă gândurile și/sau sentimentele, care îi determină pe oameni să se acționeze. Simplificând, Internetul este doar un alt canal de comunicare. Un canal de comunicare atât de important încât a devenit parte integrantă din activitatea zilnică a multor români.

De ce internetul ?

Pentru că se pot comunica simultan zeci de mesaje și se pot realiza automat interacțiuni personalizate cu mare parte din clienții tăi. Online poți asigura că transmiți un mesaj targetat, către zeci, mii sau zeci de mii de consumatori. Interacțiune socială și de propagare, partajare și căutare de informații sunt doar câteva din avantajele oferite de Internet. Câte medii de comunicare permit lucruri similare? Nici unul.

Cuprins

Cap.I. Cybermarketing sau Marketing Online

1.1.Cybermarketing vs Marketing tradițional

1.2.Mixul de marketing în spațiul virtual

1.2.1.Tendințe actuale în mixul de marketing tradițional

1.2.2.Mixul de marketing online

1.3.Publicitatea online

1.3.1.Publicitatea online pe piața din România

1.3.2.Comerțul electronic pe piața din România

Cap.II. Eficiența cybermarketingului în cadrul societăților comerciale

2.1.Societatea comercială Emag

2.1.1. Istoric, domeniu activitate, clienți, concurență

2.1.2.Prezentare site www.eMag.ro

2.2.Societatea Pro Educație Consulting Publishing

2.2.1. Domeniu activitate și apariția firmei

2.2.2. Mixul de marketing

2.2.3. Clienți și concurență

2.3.Prezentarea firmei White SEO

2.3.1. Apariția firmei, domeniu activitate, clienți, concurență

2.3.2. Prezentare site www.whiteseo.ro

2.4.Punctul comun ale celor 3 firme, promovarea online

Cap.III. Studiu de piață privind percepția utilizatorilor de internet asupra folosirii internetului pe piața publicității din România

3.1.Necesitatea folosirii marketingului online în cadrul companiilor

3.2.Studiu de piață

3.2.1. Definirea problemei decizionale și a scopului

3.2.2. Obiectivele cercetării

3.2.3. Ipoteze

3.2.4. Faza de proiectare

3.3.Proiectarea instrumentului de culegere a informațiilor

3.3.1. Surse de informare

3.3.2. Coordonate spațiale și modale

3.3.3. Analiza rezultatelor obținute

3.4.Analiză diferențială univariata și bivariata a datelor

3.4.1. Testul univariat

3.4.2. Testul Fisher, calculat cu coficientul de corecție Yates

3.5.Concluzii asupra chestionarului

3.6.Concluzii finale

Anexe

Bibliografie

Cap I. Cybermarketing sau Marketing Online

Cybermarketing versus marketing tradițional.

Cele două concepte de marketing par a fi diferite, însă au atât de multe în comun încât diferențele între acestea sunt oarecum subtile, cu toate acestea mai există și alte diferențe legate de costurile fiecăruia, canalele de transmitere, comportamentul consumatorului. Bazele plecării celor două sunt aceleași, compun același mix de marketing, însă cu mici deosebiri, iar scopul este comun, nici mai mult nici mai puțin este vânzarea și obținerea de profit. Marketingul online completează marketingul tradițional.

Marketingul tradițional este de multe ori costisitor(scump):

“Uneori costă enorm să produci și să tipărești broșuri, foi de produs, cataloage. De asemenea, costă mult să menții un personal pentru a răspunde cerințelor consumatorilor, și chiar mai mult pentru expedierea prin poștă, plus taxele de expediție pentru trimiterea informațiilor de prospectare.”

(Orzan și Orzan, București: 2007, pag 15).

Marketingul tradițional poate fi un proces intensiv de timp:

“Durata mare de timp pentru apariția unei reclame într-o publicație, precum și elaborarea textelor publicitare în care adesea apar greșeli, revizuirile trimise la agenția de publicitate sau tipografie sunt dezavantaje ale conceptului de marketing tradițional ce țin de procesul de timp. În Cybermarketing aceste aspecte sunt mult ameliorate și chiar inexistente, spre exemplu firma nu va fi nevoită să apeleze la agenții media sau tipografii, iar timpul publicării unui anunț cu mesaj comercial este considerabil mai scurt.” (Orzan și Orzan, București: 2007, pag 16).

Tehnicile marketingului tradițional pot fi ineficiente:

Cybermarketingul va adaugă continuu elemente noi mixului tradițional de marketing. Valoarea informativă are o valoare mult mai ridicată pentru consumator, nivelul de interactivitate va fi mai superior și se vor diminua costurile.

“Cybermarketingul are multe de oferit comparativ cu marketingul tradițional, dar nu e vorba de a înlocui reclama tradițională, marketingul direct și vânzarea față în față, ci de a le extinde, de fapt de a extinde marketingul tradițional în noi direcții și modalități din care beneficiază atât consumatorii cât și vânzătorii” (Orzan și Orzan, București: 2007, pag 15).

“Cybermarkting poate ajută la economisirea banilor” (Orzan și Orzan, București: 2007, pag 16).

Mesajele și informațiile furnizate prin canale de comunicare electronice au un cost considerabil mai scăzut întrucât pentru a fi transmise informații pe cai tradiționale implică și alte costuri precum broșuri, foi speciale, tipărire, ambalare, depozitare, expediere.

“Cybermarketing economisește timp

Marketingul online ajută la punerea în contact cu poșta mult mai rapid, poate ajuta la preluarea mesajelor mult mai rapidă. Materialele publicitare pot fi actualizate în timp real, aproape instantaneu prin intermediul internetului.” (Orzan și Orzan, București: 2007, pag 16).

Cybermarketingul oferă o nouă oportunitate de a cumpără:

Spre deosebire de căile de cumpărare tradiționale, cea mai frecventă fiind cumpărarea directă a produselor, clienții tind să solicite din ce în ce mai multe informații privind produsul sau serviciul ce îl doresc a-l cumpără, dorind să elimine cât mai mult posibil disonanță cognitive ulterioară achiziției.

“Argumentarea interactivă:

Face să dispară mentalitatea difuzării în masă și o înlocuiește printr-o comunicare personalizabilă de către însuși auditoriu.

Se focalizează pe satisfacerea în timp real a prospectării și furnizării imediate de sfaturi și informații.

Revigorează imaginea inovatoare a înteprinderii și permite diferențierea produsului de cele ale concurenților.” (commentcamarche.net, 2013)

Din acest avantaj decurg două obiective de dezvoltare comercială foarte importante:

Propunerea unei oferte atractive –“cu capacitatea multimedia a Internetului de a asocia texte, imagini, sunete, imagini video și mai multă interactivitate pentru utilizator, clientul personalizează dorința să de cumpărare în găsirea răspunsului la toate exigențele sale datorită punctelor virtual puse în relații cu diferite informații” (Orzan și Orzan, București: 2007, pag 17).

Fidelizarea clienților–“cu posibilitățile Internetului, curier electronic, informații actualizate în timp real, se multiplică cazurile de dialog între marca și client, pentru ameliorarea ofertei și calității produselor și serviciilor” (Orzan și Orzan, București: 2007, pag 17).

Cybermarketingul este interactiv si bogat in informații:

Spre deosebire de marketingul tradițional, cybermarketingul aduce consumatorilor un surplus foarte important de informații despre produsele și serviciile pe care aceștia le pot achiziționa, fapt ce poate spori semnificativ procesul de vânzare și poate modifică ascendent cererea pentru acele bunuri. Deasemenea, “ușurință și rapiditatea obținerii informațiilor alcătuiesc elemente importante pentru consumatori. Interactivitatea ajută consumatorul să se familiarizeze mai bine cu produsul sau serviciul și dimensiunile congnitive ale acestuia cresc, acest lucru sporind decizia lui de cumpărare în favoarea firmei.” (Orzan și Orzan, București: 2007, pag 20).

Cybermarketing poate fi disponibil continuu:

Unul dintre cele mai bune atribute ale unui server on-line este acela că este disponibil 24 de ore din 24, 365 de zile pe an. “Vânzătorul cybermarketingului nu doarme niciodată – deci poate vinde pentru ține în timp ce restul companiei doarme. Acest lucru realizează un important obiectiv de dezvoltare comercială – contactul permanent cu clienții, colaboratorii și partenerii, 24 de ore din 24, 7 zile din săptămâna, ceea ce înseamnă:

• difuzarea informațiilor în timp real, accesibile în orice loc din lume;
• informarea eficientă despre tot, în descărcarea hotline, datorită forumurilor (grupuri de discuții);

• culegerea comentariilor clienților și măsurarea nevoilor lor de satisfacție;
• realizarea studiilor și sondajelor la cel mai scăzut cost.” (Orzan și Orzan, București: 2007, pag 21).

În concluzie, putem afirmă că elementele principale prin care marketingul tradițional se diferențiază față de cybermarketing sunt:

Costurile: Metodele tradiționale de trasmitere a informațiilor către client sunt adesea mult mai costisitoare decât mijloacele electronice de transmitere a acestora. Mesajele și informațiile furnizate prin canale de comunicare electronice au un cost considerabil mai scăzut întrucât pentru a fi transmise informații pe cai tradiționale implică și alte costuri precum broșuri, foi speciale, tipărire, ambalare, depozitare, expediere.

Timpul: Marketingul online ajută la punerea în contact cu poată mult mai rapid, poate ajută la preluarea mesajelor mult mai rapidă. Materialele publicitare pot fi actualizate în timp real, aproape instantaneu prin intermediul internetului.

Interactivitatea:“Cybermarketingul este bogat în informații și interactiv, adresându-se cumpărătorilor interesați de informații, cărora le permite să caute și să localizeze rapid informațiile de care au nevoie” (Orzan și Orzan, București:2007, pag 18).

Disponibilitatea: Cel mai mare avantaj al disponilitatii cybermarketingului este faptul că acesta este valabil pentru consumatori 24h/24h, 365 zile pe an, informațiile sunt actualizate instantaneu în timp real, iar clienții nu vor fi nevoiți să aștepte deschiderea magazinului pentru procurarea serviciilor sau bunurilor dorite. “Vânzătorul Cybermarketingului nu doarme niciodată, deci poate vinde pentru ține în timp ce restul companiei doarme” (Orzan și Orzan, București: 2007, pag 17).

Globalizarea: Barierele piețelor internațional se diminuează și în unele cazuri chiar dispar, acest lucru fiind posibil prin procesul de globalizare. În ultimile decenii marketingul online a evoluat atât de mult încât a devenit o componentă a marketingului tradițional. Spațiul virtual de deschidere a piețelor este disponibil milioanelor de oameni care sunt interesați de un produs sau un serviciu. Cel mai important lucru în procesul de globalizare este faptul că Cybermarketingul înlătura barierele spațiale și de timp.

Mixul de marketing în spațiul virtual.

1.2.1. Tendințe actuale în mixul de marketing tradițional.

“Conceptul de mix de marketing este central în teoria și practică marketingului contemporan. Mixul se referă la combinarea a diferite instrumente în cadrul politicii de marketing a firmei, astfel încât activitatea să se desfășoare în condiții optime. Elementele care pot intră în considerare variază în funcție de teoretician și/sau practician în domeniul marketingului. De-a lungul timpului au fost propuse numeroase elemengul este bogat în informații și interactiv, adresându-se cumpărătorilor interesați de informații, cărora le permite să caute și să localizeze rapid informațiile de care au nevoie” (Orzan și Orzan, București:2007, pag 18).

Disponibilitatea: Cel mai mare avantaj al disponilitatii cybermarketingului este faptul că acesta este valabil pentru consumatori 24h/24h, 365 zile pe an, informațiile sunt actualizate instantaneu în timp real, iar clienții nu vor fi nevoiți să aștepte deschiderea magazinului pentru procurarea serviciilor sau bunurilor dorite. “Vânzătorul Cybermarketingului nu doarme niciodată, deci poate vinde pentru ține în timp ce restul companiei doarme” (Orzan și Orzan, București: 2007, pag 17).

Globalizarea: Barierele piețelor internațional se diminuează și în unele cazuri chiar dispar, acest lucru fiind posibil prin procesul de globalizare. În ultimile decenii marketingul online a evoluat atât de mult încât a devenit o componentă a marketingului tradițional. Spațiul virtual de deschidere a piețelor este disponibil milioanelor de oameni care sunt interesați de un produs sau un serviciu. Cel mai important lucru în procesul de globalizare este faptul că Cybermarketingul înlătura barierele spațiale și de timp.

Mixul de marketing în spațiul virtual.

1.2.1. Tendințe actuale în mixul de marketing tradițional.

“Conceptul de mix de marketing este central în teoria și practică marketingului contemporan. Mixul se referă la combinarea a diferite instrumente în cadrul politicii de marketing a firmei, astfel încât activitatea să se desfășoare în condiții optime. Elementele care pot intră în considerare variază în funcție de teoretician și/sau practician în domeniul marketingului. De-a lungul timpului au fost propuse numeroase elemente, cum ar fi: dezvoltarea produsului, determinarea prețului, adoptarea mărcilor, serviciile, expunerea în raft, logistică, publicitatea, promovarea la locul vânzării etc.” (Florescu, București: 1994, pag. 288).

În zilele noastre, binecunoscutele componente ale mixului de marketing, respectiv preț, produs, plasament (distribuție) și promovare sau cele patru P-uri, sunt dezvoltate continuu de către firme în vederea combinării acestora cât mai efiecient posibil pentru a optimiza aceste procese. Cybermarketingul, de la apariția să și până în prezent, din punctul meu de vedere poate influență semnificativ cele 4 componente ale mixului de marketing și poate chiar crește numărul acestora, indeoseb în domeniile particulare de aplicare a acestora.

“Marketingul online nu este diferit de cel offline. Persoană de decizie este tot aceeași, cu aceleași metode de analiză și de cuantificare. Păcălelile online nu sunt diferite de cele offline care promit rezultate imediate pentru recuperarea investiției. În ambele cazuri se adeverește proverbul „Dacă este prea bun că să fie adevărat, înseamnă că așa este". Atunci când o companie, mică sau mare, aplică strategiile de online marketing, trebuie să știe din primul moment că este vorba de strategie pe termen lung, iar rezultatele nu apar imediat de la aplicare. Oricine își dorește acest lucru, dar nu este posibil. La fel cum și rezultatele nu pot fi estimate cu exactitate. Orice persoană specializată pe vânzări îți va spune acest lucru. Totul ține de multă muncă.” (brandup.ro, 2013).

1.2.2.Mixul de marketing online:

“Conceptul de „mix de marketing” este considerat unul dintre principiile de baza în practică și în teoria marketingului modern. Acesta a fost dezvoltat de către Neil H. Borden cu scopul de a descrie mixul potrivit dintre un set particular de circumstanțe format din patru elemente cheie principale dintr-un program de marketing al unei firme.” (Wilmshurst și Mackay, Londra: 2002, pag 92).

“A câștigă atenția unei persoane care navighează pe Internet este un proces subtil care solicită timp și eforturi substanțiale. Cybermarketingul este diferit de marketingul offline. Cybermarketingul este în principiu digital, nu ține seama de spațiu și timp, este interactiv și orientat către dialog, puternic relațional cu faptele iar conceperea prestațiilor de piață este îndreptată în mod direct către clienți.

Locul luptei pentru cotele de piață îl ia angajamentul pentru cota clientului; locul confruntării îl ia cultivarea relației de parteneriat; asimetria de informații va fi abandonat în favoarea dialogului deschis.” (Orzan și Orzan, București: 2007, pag 37).

Politica de produs:

“Politica de produs este reprezentată de atitudinea unei firme de a se adapta pieței prin gama produselor sau serviciilor ce doresc a fi scoase la vânzare, prin volumul și strategiile adoptate și indeoseb prin evoluția acestora. În politică de produs, un factor important ce influențează direct capacitatea de producție și gama acesteia este concurență.

Permanent monitorizată și servind drept punct de reper pentru firme în dezvoltarea ascendentă al bunurilor și serviciilor comercializate către consumatori.”

(Kotler, Chicago: 1998, pag 47).

Fuzionarea resurselor umane, materiale și financiare ale firmei, combinate strategic și corect vor avea că factor final produsul în sine. În jurul acestuia gravitează toate celelalte componente ale mixului de marketing, plasament, preț, promovare.

“Popularitatea crescută a Internetului că suport de afaceri se datorează dimensiunilor sale actuale, perspectivelor de dezvoltare, profilului demografic al utilizatorilor, potențialului sau de a oferi un canal eficient pentru distribuția de bunuri, servicii și informații. Politică de produs în cadrul strategiilor de marketing online are un mod de realizare și o importantă în funcție de tipul produsului ce face obiectul activității firmei: bunuri material, servicii și softuri sau produse ce pot fi convertite în formă digitală.” (Orzan și Orzan, București: 2007, pag 40).

Fig.1.2.1. “Schimburi in politica de produs” (Molenaar, Londra:2002, pag 90).

Relație strânsă cu clientul

Produs personalizat

Imbunătațirea Dezvoltarea

caracteristicilor conceptului de

produsului produs total

Produs standar

Produs excelent

Politică de preț:

“Politică de preț joacă un rol foarte important întrucât acesta este cea mai importantă componentă ce se mulează direct pe produs. Este legătură ce structurează comunicarea între firma și mediul extern, respectiv consumatorii și nu numai și joacă un rol central în raportul cerere – oferta. Spre deosebire de celelalte 3 P-uri care sunt generatoare directe de costuri, prețul este singură componentă a mixului ce generează venit.” (Kotler, Chicago: 1998, pag 37).

Politica de preț în mediul virtual poate aduce numeroase avantaje atât firmei, cât și consumatorilor. Date fiind costurile mult mai mici, de livrare, de distribuție, de promovare etc., comercianții pot adopta prețuri mai mici față de cele din magazine, iar consumatorii sunt în măsură de a se bucură cel mai mult de aceste reduceri de prețuri.

“Factori ce pot determina scăderi semnificative de preț în mediul online:

Consumatorii pot cauta cu ușurința ofertele cele mai avantajoase

Datorită globalizării afacerilor, unele taxe se reduc sau chiar devin nule (TVA, taxe vamale, contingente, accize etc.)

Salariile personalului angajat în comerț și distribuție, cheltuielile de depozitare și vânzare, servicii pentru client în mediul fizic implică costuri cu circa 300% mai mari decât în mediul virtual.

Multe companii din mediul online sunt susținute financiar prin fonduri de investiții sau emisiuni de acțiuni de investitori ce privesc in perspectivă și investesc în imaginea de marcă pe termen lung sau pentru ocuparea unei cote de piața.”

(Orzan și Orzan, București: 2007, pag 43).

Politica de distribuție:

Distribuția, este componentă mixului de marketing ce posedă cele mai multe modificări față de tentintele marketingului tradițional. Canalele de distribuție devin și virtual, mesajele și informațiile ajungând mult mai repede, mai efiecient și mai ieftin la consumatori.

“Distribuția se referă, în esență, la circuitul fizic și economic al mărfurilor și serviciilor, la sistemul de relații ce intervin între agenții economici de piață în fluxul neîntrerupt al acestor produse de la producător la consumatorul final (end-user). Conceptul de distribuție se referă la “traseul” pe care îl parcurg mărfurile pe piață (canale caracterizate prin lungime, lățime, adâncime), la ansamblul operațiunilor (vânzare, cumpărare,concesiune, consignație etc) prin care se realizează transferul drepturilor de proprietate asupra mărfurilor, la lanțul proceselor operative la care sunt supuse mărfurile în traseul lor spre consumatori (distribuția fizică), cât și la aparatul ethnic (rețea de unități, dotări, personal) care realizează aceste procese și operații de pe traseu.” (Balaure, București: 2000, pag 406).

Cea mai comună modalitate de transmitere a informațiilor și a mesajelor în mediul virtual este prin intermediul poștei electronice, însă există și alte canale de transmitere ale acestora cum ar fi downloadarea directă a consumatoriilor a unui fișier convertit direct de pe propriul calculator. În cazul bunurilor material, procesul de distribuție către client este inițiat în mediul online, comandă făcându-se deja acolo, urmând că mai apoi să fie doar o confirmare telefonică până la primirea produsului dorit.

Un alt aspect al mediului online, din punct de vedere al politicii de distribuție, sunt magazinele online sau site-urile web. Acestea sunt domenii cumpărate și sunt disponibile online oricui dorește să le vadă, oferă aceleași informații despre produse că și într-un magazin real, oferă un grad ridicat de interactivitate pentru a stimula percepțiile psihologice ale consumatorului, a-i crea o atmosferă familiară spre a-l determina să ia o decizie de cumpărare.

Plata prin Internet a fost elaborată pe parcursul anilor, însă nu toată lumea îmbrățișează această idee, deoarece mulți consumatori nu au încredere în furnizarea informațiilor de pe card în vederea plății.

Politica de promovare:

Precum și în mixul tradițional de marketing, producția, prețul și distribuția nu sunt suficiente. Componentă care le valorifica pe cele 3 este cea de promovare care în mediul online merge pe același principiu, respectiv acela de a transmite mesaje pentru consumatori, îndeajuns de convingătoare pentru a le spori decizia de cumpărare și pentru a ridică imaginea de marca a firmei.

Conținutul este cel care atrage și reprezintă inima site-ului. “Conținutul în sine este cea mai bună metodă de promovare. Dacă nu există conținut, utilizatorii nu au nici un motiv să viziteze site-ul (dacă nu găsesc ceea ce caută, nu văd imagini ale produsului, imaginile sunt sărăcăcioase, culori neplăcute, paginare incomodă). Că o regulă generală, în ceea ce privește conținutul unei pagini Web, folosirea unui element inutil este același lucru cu a omite unul util. Cele mai representative elemente ale conținutului sunt: text, grafice, grafice animate, video, sunet, multimedia, Java Script, programe și baze de date”. (Pring, Londra: 1999, pag. 28-29).

“Deoarece World Wide Web este un mediu multimedia, acesta deschide posibilități care merg mai departe de alternativele bazate pe text oferite de alte aplicații și servicii ale Internetului. Publicitatea bazată pe Web poate include o varietate de informații de tip date, imagini grafice, tabele, rapoarte, animații, filme, fotografii, secvențe audio și video.” (Davis, Londra: 2000, pag 117).

1.3.Publicitatea online.

Publicitatea prin banner:

Un banner web sau un banner reclamă este o formă de publicitate pe Internet. Pentru acest tip de publicitate online este necesară contopirea reclamei în pagină web. Are scopul de a atrage trafic către un site web prin conectarea lui cu site-ul celui care face reclamă. Reclamă este formată dintr-o imagine (GIF, JPEG), un program JavaScript sau un obiect multimedia Java, sau Flash, deseori conținând sunet pentru a-și face simțită prezența. Imaginile sunt de obicei de calitate bună.

“Bannerul este afișat când o pagină web, la care face referință bannerul, este încărcată. Acest eveniment este cunoscut sub numele de "impression" (impresie, semn). Când un utilizator execută click pe un banner, este direcționat către site-ul referit de banner. Acest eveniment este cunoscut sub numele de "click through". În multe cazuri, bannerele sunt distribuite de un server central publicitar.” (itpedia.ro, 2013).

“Când se vor schimba bannerele se va ține cont de următoarele aspecte:

Reclamele se vor schimba la câteva luni pentru a nu deveni prea monotone.

Ele nu vor conține prea multe informații.

Vor conține un mesaj care să atragă atenția, să stârnească interesul, să treazească dorința și să determine acțiunea de a vizita site-ul.

De obicei rezultatele semnificative apar dupa câteva săptamani.

Feed-back-ul va fi urmărit pentru a se determina care din site-urile unde s-au plasat anunțurile aduc cei mai multi vizitatori.” (Davis, Londra: 2000, pag 119).

Publicitatea prin e-mail (poșta electronică):

“E-mailul este o altă metodă promoțională des folosită pe Internet. E-mailul pune mesajul dorit chiar în fața destinatarului ales. Această metodă are avantajul că este bine direcționată, dar și dezavantajul că nu toată lumea acceptă să deschidă cutia poștală și să o găsească plină cu mesaje publicitare.”(goldenclick.ro, 2013).

Această modalitate de transmitere a informațiilor către consumatori este mult mai puțin costisitioare decât metodele tradiționale de transmitere a mesajelor, nu necesită timbre poștale și alte cheltuieli de expediere, iar marele avantaj este timpul de livrare care este extraordinar de scurt.

Pentru că un mesaj transmis prin poștă electronică să atingă nivelul optim de eficientă, mesajul va trebui redactat într-un mod curat, clar și concis, să se folosească formule de politețe și obligatoriu acesta să fie direct proporțional cu scopul urmărit de comerciant și deasemenea să ofere informații suficiente pentru utilizator.

Publicitatea prin broșuri electronice:

Broșurile electronice sunt adesea în format PDF. Generic vorbind, scopul acestor broșuri este informativ, acestea ținând locul unor cataloage de produse, broșuri publicitare clasice, ghiduri turistice, pliante, etc. Furnizarea acestora se poate face prin e-mail.

Comunicarea prin evenimente:

Comunicarea prin evenimente este o formă de comunicare a unei firme cu potențialii consumatori, folosindu-se de organizarea competițiilor sportive, concerte, activități non-guvernamentale, umanitare, festivaluri de muzică etc.

“Web-site-ul este cel mai bun mijloc de comunicare la evenimente pentru că implică un nr mare de personae și cheltuieli ridicate de comunicare. Deoarcece Internetul are meritul de a permite accesul la informative 24h/24h și 7 zile din 7, 365 zile pe an, un eveniment în plină desfășurare poate fi transmis lumii întregi în câteva secunde. În general, evenimentele online servesc creșterii interesului utilizatorilor și atragerea lor pe site.” (Orzan și Orzan, București: 2007, pag 65).

Sponsorizările:

“În condițiile Legii nr. 32/1994, sponsorizarea este actul juridic prin care două persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare, pentru susținerea de activități fără scop lucrativ, desfășurate de către una dintre părți, denumită beneficiarul sponsorizării.” (www.dreptonline.ro, 2013). Sponsorizările atrag după sine avantajul financiar oferit unei părți și avantajul notorietății celeilalte părți. Prin sponsorizări, o firma își poate face reclamă sporindu-și numărul de client potențiali și făcând imaginea de marca mai cunoscută.

Sampling:

Mostrele constau din produse fizice livrate direct la domiciliu. Sunt materiale publicitare ce oferă informații despre anumite produse sau servicii.

Marketing viral:

“Diferența între un simplu e-mail și marketing-ul viral este faptul că mesajul publicitar ce este transmis nu presupune intervenția directă a celui ce activează promoția. Marketingul viral crește exponențial vizibilitatea online prin simplă utilizare a rețelei existente” (Orzan și Orzan, București: 2007, pag 55).

1.3.1.Publicitatea online pe piața din România.

Pe piață din România, publicitatea în mediul virtual a atins cote la fel de înalte ca și în țările dezvoltate. Acest motiv se datorează faptului că cercetările statistice ale penetrării piețelor din spațiul carpato-danubiano-pontic a fost favorabil pentru toate societățile, mediul on-line fiind o oportunitate foarte bună pentru firme de crea publicitate în acest mediu. Foarte mulți consumatori din România folosesc internetul într-o măsură foarte mare, iar acest lucru a indus firmelor adoptarea publicitarii pe domeniul on-line, acest lucru dezvoltându-se continuu și progresiv în ultimile două decade conform sursei “la nivelul anului 2008 în România internetul era folosit de aproape 10 milioane de oameni”(Facebrands, 2013)

De altfel, acest lucru s-a dovedit a fi foarte eficient în campaniile de promovare ale firmelor, iar în ziua de astăzi cea mai mare parte a entităților economice de pe piață românească folosesc și mediul on-line pentru promovare și comunicare. Aproape fiecare firma are și un site web în care prezintă domeniul de activitate și informează potențialii consumatori cu privire la produsele sau serviciile oferite într-un mod mai eficient și mai rapid, iar informațiile sunt asimilate mult mai bine, expunerea fiind mai interactivă și mai explicită pentru vizitatorul site-ului.

De altfel putem vorbi și de firme care s-au lansat pe piețe din România doar în domeniul on-line, drept magazine virtuale. Acești comercianți își expun produsele doar prin intermediul canalelor de marketing on-line și putem spune cu certitudine că o parte din aceste corporații s-au bucurat de un succes foarte mare. Spre exemplu, piață electronicelor a fost asaltată de numeroase firme care au debutat numai în mediul on-line (Emag, MediaDot, ElectroFun, Cel.ro etc.). Dintre acestea, unele s-au bucurat mai mult sau mai puțin de succes, însă mediul virtual a reprezentat un mare avantaj pentru câteva dintre ele, indeoseb pentru Emag, firma ce va fi prezentată ulterior în cadrul licenței. Avantaj, deoarece în ultimii ani, utilizatorii internetului la nivel național au crescut semnificativ odată cu potențialul pieței.

Piață electronicelor era cunoscută consumatorilor și foarte accesibilă, clienții știau produsele din magazinele de specialitate lansate deja în România, însă pentru cele lansate virtual, din pricina costurilor semnificativ mai reduse de a crea publicitate, de a promova, de a comunica, comercianții mai sus amintiți au putut oferi discount-uri de preț favorabile consumatorilor care cunoșteau produsele din magazinele fizice de la alți concurenți deja cunoscuți pe piață, însă preferau să cumpere on-line acele produse, dar la un preț mai mic.

Faptul că o firma activantă pe o piață are concurenți ce oferă spre achiziție aceleași produse sau servicii, însă una sau mai multe firme activează doar on-line, iar celelalte dețin magazine fizice unde consumatorii pot veni să vadă produsele în mod direct, acest lucru impune firmelor să practice anumite prețuri, în funcție de costurile fiecăreia. Pentru cele doar din mediu-ul on-line, costurile chiriei magazinului sunt nule, costurile promovării prin alte mijloace în afară celor virtuale sunt mai ridicate, canalele de comunicare virtuale sunt mult mai puțin costisitoare și drept urmare un comerciant ce vinde doar on-line va putea practică un preț mai mic pentru aceleași produse, iar cu o publicitate eficientă pot crește vânzările semnificativ.

Însă deținerea unui magazin fizic, în ciuda costurilor aferente este un avantaj pentru comerciant deoarece oferă consumatorilor oportunitatea de a vedea în mod direct produsul ce dorește să îl achiziționeze, oferind acel grad de tangibilitate care pot determina clienții să ia decizia de cumpărare. Un exemplu pentru acest lucru este firma Emag, mai sus amintită care timp de 8 ani a activat doar on-line, cu vânzări progresive de la trimestru la trimestru, iar în 2010 au decis să deschidă și un depozit-magazin fizic unde consumatorii pot veni să vadă și să achiziționeze direct produsele dorite.

Drept urmare, pentru a se bucură de succes, o firma trebuie să se adapteze cerințelor pieței, să se promoveze și să ofere informații de calitate în timp real, pe toate segmentele potențiale în care pot există posibili consumatori ale acelor bunuri sau servicii, însă publicitatea on-line contribuie foarte mult la aceste lucruri, inbunatatind eficacitatea tuturor acestui mecanism al mix-ului de marketing, de asemenea reduce costurile și timpul, iar recepționarea mesajelor este mult mai sporită.

Nivelul bugetelor alocate publicității online la nivelul țării din momentul începerii dezvoltării din anul 2000 până în anul 2012 sunt ilustrate în figura 1.3.1.1. În urmă vizualizării graficului de mai jos putem susține argumentele conform cărora această piață este în continuă dezvoltare, cifrele alocate incrementandu-se de la an la an. Din anul 2006 până în anul 2012, rata de creștere a bugetelor este absolut uriașă. În 2012, cifrele alocate publicității în mediul online din România sunt de 22 de ori mai mari decât cele distribuite în anul 2000, iar suma totală alocată în 12 ani de dezvoltare continuă este impresionantă, ajungând la 167.090.000€.

Valorile pe fiecare an sunt:

“ 2000 – 210.000 € 2007 – 9.000.000 €

2001 – 380.000 € 2008 – 15.000.000 €

2002 – 500.000 € 2009 – 21.500.000 €

2003 – 900.000 € 2010 – 29.000.000 €

2004 – 1.500.000 € 2011 – 36.500.000 €

2005 – 2.200.000 € 2012 – 45.000.000 € “ (manafu.ro, 2013).

2006 – 5.400.000 €

Fig. 1.3.1.1 Evoluția cifrelor alocate publicitații online în România (2000-2012)

1.3.2. Comerțul electronic pe piața din România.

În România, comerțul electronic se dezvoltă într-un mod deosebit de dinamic. “La nivelul anului 2005 era de așteptat că cifra tranzacțiilor să depășească valoarea de 50 de milioane de euro. Cauzele acestei evoluții pozitive nu sunt greu de identificat, avantajele comerțului on-line, fie că e vorba de cumpărător sau de vânzător, fiind clare.

Pe lângă eliminarea stresului cauzat de aglomerație și lipsa timpului, clienții magazinelor virtuale au posibilitatea de a alege dintr-o mare varietate de produse la prețuri similare celor practicate în magazinele clasice. “Amenajarea" unui magazin virtual este mai puțin costisitoare, programul este non-stop, costurile de întreținere sunt mult mai reduse iar aria de acoperire este practice nelimitată, livrarea produselor făcându-se prin intermediul serviciilor de curierat.

În acest moment în România există peste 500 de magazine virtuale, însă numai o treime din ele acceptă plata cu carduri bancare. În anul 2004 valoarea totală a celor 41 de mii de tranzacții prin intermediul cardurilor Visa s-a ridicat la 5.7 milioane de dolari. Ritmul de creștere al vânzărilor, de aproximativ 15-20 % lunar, a permis că în primele zece luni ale anului 2005 să fie consemnate un număr de peste 450 de mii de operațiuni.” (hotnews.ro, 2013).

“În urmă unei analize Eurostat, peste jumătate dintre utilizatorii de internet din țările Uniunii Europene au comandat bunuri sau servicii prin internet. Țară nastra, care este pe primele locuri în ceea ce privește viteză la internet, ocupă ultima poziție în utilizarea comerțului online. Acest lucru este datorat faptului că mai mult de jumătate dintre români nu au utilizat niciodată internetul. Cu toate acestea se presupune că această piață va crește cu 20-25% în următorii trei ani și cu 50% în următorii cinci.” (eurostatgroup.com, 2013).

“Comerțul electronic crește într-un ritm destul de alert și a păstrat o creștere de două cifre anual, chiar dacă în ultimii trei ani multe industrii au înregistrat stagnări sau scăderi. România este departe de țări precum SUA, China sau cele din vestul Europei.
  În al doilea rând, intervine și faptul că în Vest a existat dintotdeauna o deschidere către inovație. În România, internetul și tehnologiile noi au intrat mult mai târziu. Primele magazine online din țară noastră au apărut la începutul anului 2000. Românii au acționat cu prudență și își puneau interbari cum ar fi: "Dacă plătesc și nu mi se aduce produsul?" sau "Cum să cumpăr ceva fără să îl văd înainte?". Lucrurile au evoluat de atunci. Oamenii au început să înțeleagă această facilitate. Astfel, în perioada ianuarie-septembrie 2012, nivelul tranzacțiilor a fost de 165,8 milioane de euro, (manager.ro, 2013).

Cu toate acestea, un lucru îmbucurător pentru comercianți este faptul că această piață a vânzărilor electronice este în continuă dezvoltare și câștigă tot mai mulți utilizatori, românii au depășit într-o mare măsură teamă de a plăti cu cardul sau de a nu primi produsul plătit, însă aici intervine imaginea de marca și brand-ul firmelor care influențează semnificativ încrederea consumatorilor astfel încât un client va utiliza serviciile comerțului online pentru a-și procura un bun dacă firma de la care intenționează să achiziționeze are un brand puternic. La polul opus sunt micii comercianți, care deși au oferte bune de preț nu inspiră încredere consumatorilor, însă dacă cei ce doresc să cumpere online sunt atenți și se îndreaptă către firme recunoscute nu vor avea probleme.

În altă ordine de idei, firmele mici nu sunt chiar atât de dezavantajate de teamă românilor de a efectua plăti pentru bunurile procurate, cel puțin nu în ziua de astăzi. Consumatorii din România au început să înțeleagă ideea de a cumpără online, acest concept câștigând tot mai mulți adepți. Micii comercianți pot acționa în regim retailer și pot pune către vânzare bunuri sau servicii cunoscute publicului și vor avea toate șansele de a se bucura de succes. Cu toate că brand-ul unei firme influențează în mod direct decizia de cumpărare a consumatorilor, românii încep din ce în ce mai mult să fie atenți la detalii și să cumpere de la firmele care exprimă încredere nu doar prin puterea mărcii, ci și prin calitatea redactării site-ului web, a brosurilor publicitare, a bannerelor publicitare etc.

Cap.II.Eficiența cybermarketingului în cadrul societăților comerciale.

2.1. Societatea comercială eMag.

Am ales că o prima prezentare în cadrul lucrării mele de licență firma Emag ce aparține societății comerciale Dante Internațional S.R.L. Motivul pentru care doresc să fac introducerea pe piață bunurilor și serviciilor din România ce utilizează conceptul de cybermarketing prin firma Emag este faptul că este cel mai mare retailer din țară ce a vândut până de curând produse electronice, electrocasnice, articole de birotică și sisteme de calcul exlusiv în mediul online. “Până în prezent nicio altă firma autohtonă nu a reușit să îi ajungă cifra de afaceri și cota de piață într-un mediu extern ce este într-o continuă schimbare, dar care s-a mulat noilor tendințe tehnologice și au decis să vândă exlusiv prin intermediul internetului. Datorită succesului firmei, a devenit lider de piață în detrimentul vânzărilor online, iar în anul 2007 a ajuns prima compania de comerț online în Top 100 Capital, ocupând locul 50 în topul celor mai bune companii angajatoare din România.” (emag.ro, 2013)

2.1.1. Istoric, domeniu activitate, clienți, concurență.

“Firma SC Dante Internațional S.R.L. și-a început activitatea comercială în luna decembrie a anului 2001 într-un apartament de bloc și oferea spre vânzare online o gama foarte redusă de produse printre care articole de birotică și sisteme de calcul. Dezvoltarea continuă a activității firmei a determinat conducerea să diversifice gama de produse ofertate. Emag deține cote de piață ce ating pe multe segmente și 20% din vânzările la nivel național pe anumite categorii de produse și branduri internaționale de renume. Este cel mai important partener Dell din România. În prezent echipa Emag are aproximativ 300 de angajați, aceștia fiind organizați în mai multe departamente ale înteprinderii precum: vânzări retail (business to consumer), vânzări corporate (vânzări business to business), logistică, marketing, programări IT, service clienți, administrație etc.” (wikipedia.org, 2013).

Clienții Emag aparțin tuturor categoriilor demografice și socio-culturale, neexistând diferențieri în acest context întrucât retailer-ul încearcă să ofere bunuri și servicii menite să satisfacă cât mai multe nevoi, acest aspect dezvoltându-se continuu, de la an la an adăugând noi variabile în gama de produse și servicii oferite către consumatori.

Putem susține argumentul conform căruia succesul firmei Emag se datorează în principiu faptului că au dobândit încă de la început cunoștințe solide și o analiză foarte bună a pieței pe care au dorit să se lanseze, s-au mulat extraordinar cerințelor acelui segment de piață, au adaptat oferta în funcție de cererea existența și de asemenea conviețuiesc în continuare într-un mediu concurențial foarte aprig, cu foarte mulți agenți economici ce creează permanent oferta menită să satisfacă cât mai mult din cererea prezența în piață.

Domeniul de activitate al firmei fiind comerțul/retail, în prezent, piață electronicelor din România este în dezvoltare grație noilor tehnologii ce continuă să evolueze și ce se dovedesc a fi din ce în ce mai utile și indispensabile consumatorilor și de asemenea sunt foarte mulți ofertanți în cadrul acesteia, însă spre deosebire de Emag acestea nu au adoptat ideea vânzării online a produselor oferite de la bun început, ci s-au adaptat pe parcus la acest concept, în ziua de astăzi toți principalii concurenți Emag (ex: Flanco, Altex, Domo, Mediadot) oferă spre vânzare toate produsele din magazine și în mediul online, respectiv pe site-urile web ale acestora sau prin publicitatea oferită de platformele de socializare (ex: Facebook, Twitter etc.).

2.1.2. Prezentare site web www.emag.ro

Din fig. 2.1.3.1. ce se regăsește în anexa 3 putem observa pagina de pornire a site-ului oficial al înteprinderii eMag. Designul și facilitățile site-ului se schimbă de la luna la luna, din motive considerente de adaptare la nevoile vizitatorilor și clienților. În lista cu produse putem observa gama largă de produse și servicii oferite și diversificarea acestora în timp. De la articole de birotică și sisteme de calcul, în prezent putem achiziționa de la Emag toate produsele IT de la cei mai importanți producători mondiali, electrocasnice, jocuri video, articole de îngrijire personală, articole decorative pentru casă și grădina, jucării și oferirea serviciilor de asigurare auto, casă și bunuri personale, roviniete auto și de asemenea pachete de servicii turistice.

Cu siguranță conducerea firmei a decis să pună la dispoziția consumatorilor bunuri și servicii menite să satisfacă numeroase nevoi, multe dintre acestea fiind complementare. Din acest motiv, vizitatorii site-ului ce caută telefoane mobile spre exemplu, vor găsi mai multe bunuri menite să satisfacă nevoi asemănătoare (ex: carduri memorie, accesorii, huse, tocuri etc.) sau chiar să dezvolte apariția unor noi necesități. Bineînțeles, ofertele nu lipsesc niciodată de pe site, zilnic sunt oferte noi, iar prețurile sunt la cel mai bun nivel al pieței.

“Un punct forțe al strategiei de marketing al firmei a fost și este încă faptul că pentru orice produs comandat după site-ul eMag, clientul va beneficia de transport gratuit, alte firme concurente nefacilitand acest serviciu de distribuție sau impunând o limita minimă de preț pentru a intră în beneficiul acestui serviciu.” (famouswhy.ro, 2013). Firma nu va avea decât de câștigat datorită faptului că accesibilitatea este foarte ridicată și gradul de satisfacție al consumatorilor crește considerabil.

Structura site-ului este foarte bine pusă la punct, informațiile despre produse sunt foarte accesibile, interactivitatea oferită vizitatorilor este foarte ridicată, iar dacă un consumator ia decizia de cumpărare al unui bun sau serviciu nu va trebui decât să apese pe butonul “Adaugă în coș” aflat în partea superioară dreapta a paginii principale, să completeze câteva date și comandă se va iniția deja spre adresa stipulată de client.

Un alt aspect foarte important al site-ului este rubrica feed-back, unde consumatorii își pot spune părerile, fie ele negative, fie pozitive. Acest lucru ajută firma să elaboreze eșantioane ale clienților ce urmează a fi cercetate statistic în scopul îmbunătățirii permanente a serviciilor și bunurilor oferite, în scopul creșterii continue a satisfacției consumatorilor.

Platforma de socializare www.facebook.com este deja arhicunoscută la nivel mondial, “rețeaua de socializare având în prezent mai mult de un miliard de utilizatori, iar până în 2015 se preconizează că va atinge un nr. de 2,5 mld de utilizatori, respectiv 1/4 din populația globală” (ziare.com, 2013 a). Înteprinderile și comercianții din întreagă lume au văzut în această platforma online un mare potențial de a se promova și a-și face cunoscute bunurile și serviciile oferite spre vânzare, profitând totodată de costurile reduse.

Însă conducerea “Facebook” nu s-a lăsat mai prejos și a văzut un potențial mult mai ridicat decât firmele și comercianții de a-și face publicitate, drept urmare taxează inițiativele acestora de promovare. Cu toate acestea, publicitatea prin intermediul acestei rețele de socializare are prețuri mult mai mici față de promovarea prin mijloace tradiționale (mass-media, presă specialitate, reviste, radio etc.).

Potrivit datelor Facebrands, “există 5.084.260 de persoane care folosesc rețeaua de socializare în țară noastră, adică 23,69% din populație și 59,27% dintre internauți” (ziare.com, 2013 b). Emag a profitat de acest potențial imens și și-a extins activitatea și pe facebook, acest lucru ajutând firma să fie mai aproape de consumatori, să ofere accesibilitate și mai extinsă la produsele și serviciile oferite spre vânzare și de a-i informa mereu de noile oferte. Pentru a-și maximiza șansele, Emag motivează consumatorii prin oferirea unui produs foarte râvnit și cunoscut, respectiv un Apple Iphone 5, daca se aboneaza paginii de știri si oferte a firmei prin intemediulsFacebook.

Din simplul “click“ pe butonul “Conectează-te” se face legătură directă de la adresa

www.emag.com la www.facebook.com și ambele firme câștigă vizitatori și ulterior clienți.

Pentru acei internauți ce doresc bunuri și servicii vor deveni potențiali clienți eMag, iar pentru aceia ce nu știu ce este Facebook vor deveni potențiali consumatori ai acestei platforme de socializare, acest lucru făcându-se în pași simpli spre a-și crea un cont. Acest cont le oferă acces nelimitat la majoritatea activităților platformei.

Acesta a fost un simplu exemplu de promovare online, milioane de inteprinderi din întreagă lume urmând același principiu de funcționare câștigând clienți ai firmei, iar facebook câștigând utilizatori. Acesta este doar un ritm în care numărul celor ce au cont pe rețeaua de socializare este în continuă creștere.

2.2.Societatea Pro Educație Consulting Publishing.

Am ales această companie în cadrul lucrării mele de licență întrucât cunosc foarte bine activitățile firmei și întregul mix de marketing din cadrul sau deoarece aici am lucrat în ultimile luni și deasemenea am desfășurat stagiul de practică impus de Academia de Studii Economice. Mai presus de atât, ceea ce vreau să evidențiez este faptul că această companie, nouă pe piață, ce vinde produse educaționale a adoptat conceptul de promovare online spre a-și maximiza succesul pe piață editorială din România.

“Motivul adoptării cybermarketingului nu este doar de a-și promova activitățile, brandul și produsele oferite, ci și pentru a păstra o legătură strânsă cu clienții acestora. Pentru implementarea acestui concept firma și-a creat un site web www.proeducatie.ro unde sunt prezentate activitățile și obiectivele firmei și de asemenea pe platforma de socializare www.facebook.com/revistabubucelmaibunprieten (fig. 2.2.1.) unde clienții din toată țară își pot da întâlnire spre a împărtăși activități cu scop educațional și de a discuta anumite tematici.

Acest lucru ajută firma să fie mai aproape de clienți și să crească gradul de loializare al acestora.” (Calițescu, 2013).

2.2.1. Domeniu activitate și apariția firmei.

“Societatea comercială Pro Educație Consulting Publishing s.r.l. s-a lansat în luna noiembrie a anului 2012 și este o entitate economică activantă pe piață editorială din România, mai exact pe partea educațională a pieței, această fiind reprezentată de editurile ce creează reviste sau cărți educative ce sunt distribuite în unitățile școlare și grădinițele de pe tot teritoriul țării. Produsul în sine creat de această firma este o revista scoalara ce reprezintă baza unui proiect educațional organizat la nivel național în cadrul tuturor unităților școlare, care include teme despre protecția mediului / educație ecologică, educație rutieră, educație pentru sănătate și sport, acestea sunt de altfel și temele conținute în revista. Publicația apare lunar și este distribuită în unitățile școlare din țară la prețul de 10 lei împreună cu un dvd cadou. Proiectul educațional și produsul în sine sunt avizate și aprobate de Ministerul Educației și Cercetării, Direcția Poliției Rutiere și de Ministerul Mediului.” (Calițescu, 2013).

2.2.2. Mixul de marketing.

Prezentarea activității de marketing a acestei organizații o voi efectua prin prisma celor 4 componente principale ale mixului, respectiv produsul, prețul, distribuția și promovarea.

Produsul: “Produsul ce aduce cel mai mare profit firmei este revista "Bubu cel mai bun prieten" care apare lunar, iar publicul țintă pentru acest produs sunt copiii preșcolari și cei din clasele primare, însă fiindcă părinții iau decizia de cumpărare revista are numeroase articole și pentru aceștia. Temele conținute de revista sunt din domenii educative și bazate pe conștientizare ex: sănătate, educație rutieră, biodiversitate, exerciții, alimentație, sport etc. Împreună cu revista este inclus și un dvd cadou cu filmulețe animate educative pentru copii din care aceștia pot învață limba engleză singuri și în mod interactiv.” (Calițescu, 2013).

Preț: “Prețul fiind singură componentă a mixului de marketing ce generează venit, este de altfel foarte atent gestionată. Costurile aferente per 1 bucată revista ar fi: – cost tipografie (2,5 lei) – cost curier/transport (1,5 lei) – cost grafician (0,5 lei) – cost corectură editorială (0,5) – comision cadru didactic (2 lei) Din costul de 10 lei al unei reviste către firma revin 3 lei profit brut. În medie se trimit în țară circa 12.000 bucăți/lunar.” (Calițescu, 2013).

Distribuție: “Firma are contract de colaborare cu societatea comercială GLS General Logistics Systems România SRL, care asigura distribuția revistelor pe tot teritoriul țării în maxim 48 ore de la efectuarea comenzii. Revistele pleacă cu 2 zile înainte de a ajunge la destinație către orașul Sibiu, fiind în centrul țării este un bun punct de plecare către toate colțurile României, astfel economisindu-se timp și bani.” (Calițescu, 2013).

Promovarea: “Promovarea este procesul acestei firme ce se dezvoltă continuu și cuprinde site-ul web www.proeducatie.ro, pagină de facebook "revista Bubu cel mai bun prieten" și comunicarea telefonică și continuă cu inspectoratele județene din toată țară. Activitatea cea mai importantă pentru promovarea proiectului și publicației se desfășoară vara, cu o caravana ce circulă prin marile orașe ale țării și desfășoară activități interactive și educaționale în centrele comerciale unde sunt invitați clienții ce au colaborat cu firma pe toată perioada anului școlar un scopul apropierii acestora de firma și de a promova brandul.” (Calițescu, 2013).

2.2.3. Clienți și concurență.

“Activitatea firmei este concentrată indeoseb pe atragerea de noi clienți și loializarea celor deja existenți. Clienții în sine sunt cadrele didactice, copiii preșcolari și din ciclul primar și părinții. Primul pas spre vânzare este reprezentat de contactarea cadrelor didactice din unități școlare din întreagă țară și propunerea de a se implică cu elevii în proiectul educațional organizat de firma și trimiterea în acele unități al unui număr de reviste preconizat de profesor spre a fi vândute copiilor și a servi că suport al proiectului educațional. Întrucât cei care iau decizia de cumpărare a acestei reviste sunt părinții, această conține numeroase articole și pentru aceștia, cu scopul de a îmbunătăți relația copil-părinte și de a-i ajută să ofere o educație mai bună copiilor.

Segmentului de clienți în jurul căreia firma își construiește activitatea nu i se atribuie diferențieri din punct de vedere demografic, respectiv proveniență acestora din mediul rural sau urban. Orice unitate școlară din țară este binevenită a participa la proiect implicit la cumpărarea revistei” (Calițescu, 2013).

Din punct de vedere al concurenței, piața editorială din România prezintă numeroase unități comerciale ce pot constitui o concurență dificilă, amenințarea cea mai importantă venind din partea firmelor cu experiență și vechime în acest domeniu. “Se pare că lucrul ce motivează clienții să dorească să între în posesia revistei oferite de Pro Educație Consulting Publishing este prețul, însă nu este o rețeta sigură întrucât mulți consumatori potențiali preferă să colaboreze cu edituri cu vechime și renume pe piață.

Principalii concurenți ai firmei sunt: RAO, Polirom, Litera și Humanitas. Firma încearcă să penetreze piață cât mai eficient posibil folosind toate mijloacele și resursele de care dispun are șanse reale de reușită pe viitor în câștigarea unei cote de piață cât mai mare.” (Calițescu, 2013).

2.3. Societatea comercială White SEO.

Spre continuarea studiului meu de caz am ales firma White SEO S.R.L. întrucât aparține unui prieten ce tocmai a înființat această întreprindere, însă motivul principal este faptul că “oferă servicii de promovare exclusiv în mediul online. Consumatorii pot apela la astfel de firme spre a-și desfășura activitatea virtual sau pentru a-și extinde și la acest nivel activitățile comerciale.” (Avram, 2013).

2.3.1.Apariția firmei, domeniu activitate, clienți, concurență.

. “Înființarea firmei a început cu un buget minim, aferent deschiderii acesteia, de către Ionuț Avram și Roman Sabina, amândoi cu cunoștințe solide SEO (search engine optimisation) și de relații publice.

“Domeniul de activitate al firmei se desfășoară pe piață dezvoltării de servicii IT din România și se remarcă prin optimizare SEO, creare de site-uri web și oferire consultanță în domeniu. Această piață pe care activează firma este în continuă dezvoltare, noi firme făcându-și apariția. Fiindcă această facilitate devine o necesitate pentru persone juridice sau fizice ce doresc promovare prin internet, potențialul de cumpărare a astfel de servicii crește considerabil. Activitatea firmei se va restrânge în mare parte în București, din prisma faptului că sunt prea multe societăți la nivelul țării și penetrarea mai multor arii geografice este dificilă și costisitoare”. (Avram, 2013).

“Firma White SEO srl oferă servicii indeoseb pentru clienți din piață business to business. Serviciile oferite constau în promovarea activităților persoanelor juridice, dar și a persoanelor fizice și autorizate, practic oricine poate apela la o astfel de firma pentru crearea unui site sau pentru promovarea prin bannere publicitare, newsletter etc. însă potențialul cel mai mare se regăsește în persoanele juridice. Segmentul țintă este reprezentat tot de firme, însă oricine dorește accesul la un astfel de serviciu este considerat client.” (Avram, 2013).

“Concurența în acest domeniu de activitate este dificilă din pricina numărului mare de agenți economici ce continuă să crească considerabil datorită potențialului ridicat al pieței. Principalii concurenți ce amentinta societatea comercială White SEO în mod direct sunt: IBM România, Celeste, Oracle, Genpact, Brainspotting, Bearing Point, Hight Tech system & software. Majoritatea acestor companii au renume internațional, în ciuda brandurilor puternice ce le ajută să se impună, un impediment pentru clienți sunt costurile ridicate. Însă majoritatea consumatorilor pe această piață nu caută întotdeauna servicii mai bune calitativ și mai scumpe, ci sunt conștienți că există calitate și la prețuri mult mai mici. Acest lucru face parte din strategia White SEO de a penetra piață, oferind calitate la un preț mic.” (Avram, 2013).

2.3.2. Prezentarea site-ului www.whiteseo.ro

“Primul pas după înființarea firmei și deschiderea sediului a fost crearea unui site web care să servească clienților drept punct de plecare al colaborării, drept sursă de informare privind serviciile IT oferite de White SEO”. (Ionut Avram, 2013). “Aici, clienții pot găsi aproape toate informațiile de care au nevoie, pot vizualiza liste de prețuri în funcție de preferințele acestora, pot citi sfaturi foarte utile ce îi vor ajută la gestionarea și promovarea ulterioară a site-urilor, totul fiind creat la un nivel interactiv foarte ridicat care să îmbunătățească bunăstarea și interesul vizitatorului pentru acest site.” (whiteseo.ro, 2013). Pagina principala a site-ului o putem vedea in figura 2.3.2.1. din cadrul anexei 3.

Structura site-ului este foarte bine pusă la punct, informațiile fiind foarte accesibile și utile vizitatorilor. În partea superioară a paginii se poate face conectarea directă prin platformele de socializare Facebook și Twitter unde există pagini create indeoseb pentru clienții existenți și potențiali ai firmei White SEO. Aici consumatorii își pot spune părerea cu privire la serviciile oferite sau la experiențele prin care au trecut cu acesta firma, pot schimbă opinii și adresa întrebări. Menținerea acestui contact permanent cu clienții ajută firma să își îmbunătățească imaginea de marca să se facă remarcată printre alți concurenți.

“Această piață este un bun prilej de afaceri întrucât este una din puținele piețe ce se dezvoltă continuu în România, iar clienți vor există mereu, mai mult își vor mari numărul și necesitățile.” (wall-street.ro, afaceri și dezvoltare online, 2013). Se pare că promovarea online este înțeleasă de toți comercianții că fiind mai ieftină și mai eficientă, iar astfel de firme ce oferă servicii IT și promovare online vor continuă să apară.

2.4. Punctul comun al SC prezentate, promovarea online.

Am analizat societățile comerciale Dante Internațional SRL, Pro Educație Consulting Publishing SRL și White SEO SRL din prisma istoricului fiecăreia, a domeniului de activitate, a activității de marketing și a modalităților prin care aceste firme se promovează, indeosebi prin intermediul internetului, respectiv printr-un web site propriu și a folosirii rețelelor de socializare.

Această analiză a firmelor a fost realizată prin intermediul informațiilor la care am avut acces, din acest motiv societățile comerciale nu au fost tratate din același punct de vedere, însă obiectivul principal a fost evidențiat în mod corect, respectiv faptul că promovarea online a fost îmbrățișată de toate cele 3, sporind succesul acestora.

În urmă analizei putem afirmă cu certitudine faptul că, deși sunt unități comerciale ce activează în domenii complet diferite, pe piețe diferite cu medii externe și interne foarte complexe și distincte, promovarea prin intermediul internetului a fost adoptată semnificativ de toate cele 3. Mai mult decât atât, cel mai important lucru este eficientă folosirii acestui mijloc de promovare și numeroasele avantaje ce le-a adus firmelor. Dintre acestea cele mai importante sunt: costurile reduse, eficientă ridicată, gradul de interactivitate ridicat, accesibilitatea și păstrarea contactului cu clienții mult mai eficient ajutând semnificativ la loializarea acestora. De altfel, un alt aspect important al adoptării promovării online este câștigarea de noi clienți.

Potențialul foarte ridicat ce este prezent pe platformele sociale, indeosebi www.facebook.com și numărul foarte mare de persoane ce îl folosesc a intrat în atenția acestor unități comerciale și acestea au profitat extinzând activitățile promoționale și aici. Avantajele cele mai importante ale acestor rețele de socializare sunt costurile semnificativ mai reduse decât promovarea tradițional, faptul că sunt foarte accesibile, necesită doar o conexiune la internet și crearea unui cont, iar accesul este nelimitat și necontenit la activitățile prezente și la recepționarea mesajelor cu scop comercial ale companiilor. Un alt avantaj ar fi comunicarea extensivă cu consumatorii potențiali și fidelizarea celor deja existenți, analiză feed-back-ului primit de la aceștia în scopl îmbunătățirii serviciilor și bunurilor oferite spre vânzare și de altfel păstrarea unei bune comunicări post-vânzare, în care firma intervine pentru rezolvarea tuturor problemelor inampinate de consumatori în urmă procesului de luare a deciziei de cumpărare.

De altfel, crearea unui site propriu formează o imagine a firmei ce o individualizează față de restul societăților concurente, oferă consumatorilor potențiali și existenți numeroase informații utilie și îi țin pe aceștia mai aproape. Site-ul se poate consideră echivalentul unui magazin clasic, dar expus în mediul virtual, la costuri semnificativ mai reduse și grad de eficientizare ridicat. Avantajul disponibilatii 24/24h, 7zile/7zile oferă consumatorilor accesibilitate și confort, având acces facil la informații oricând doresc să le obțină.

Publicitatea prin e-mail (poștă electronică) reprezintă de altfel un alt instrument al marketingului online ce este privilegiat de costuri în general, însă sunt situații când acest lucru implică și alocarea unor sume de bani, însă mult mai mici decât o publicitatea prin poștă clasică tipărită pe broșuri publicitare și alte materiale asemănătoare. Cele mai comune costuri aferente acestui tip de publicitate sunt generate din cumpărarea bazelor de date cu client potențiali sau portofolii de clienți, care conțin numeroase adrese de e-mail. Un alt avantaj este faptul că timpul parcus de un mesaj de la emițător la receptor este practic de ordinul secundelor.

Toate cele 3 firme mai sus amintite folosesc aceste instrumente de marketing online, respectiv rețelele de socializare, site-uri individuale și poștă electronică. Toate aceste instrumente gestionate corespunzător pot aduce clienți noi, îi pot loializa pe cei vechi, pot îmbunătăți imaginea de marca a firmelor și a le crește notorietatea, toate acestea mărind profitul societăților comerciale.

Cap.III. Studiu de piață privind percepția utilizatorilor de internet asupra folosirii internetului pe piața publicității din România.

3.1. Necesitatea folosirii marketingului online în cadrul companiilor.

În societatea de astăzi, firmele activante pe piață trebuie să se adapteze continuu la tendințele pieței de dezvoltare și pentru a ținti spre succes ansamblul activităților economice trebuie să fie foarte bine structurat astfel încât să eficientizeze la un grad cât mai ridicat. Cum gradul de utilizare al internetului a ajuns la cote inimaginabile în urmă cu două decenii, în prezent 4,5 miliarde de oameni având acces la acesta, firmele s-au integrat acestui concept și oferă consumatorilor informații publicitare și nu numai efectiv în mediul on-line, iar aceștia sunt mult mai receptivi.

Din punct de vedere al mix-ului de marketing, generic vorbind, putem spune că marea majoritate a firmelor folosesc cel puțin una din componente spre a fi transpusă și în mediul on-line, publicitatea fiind cea mai importantă dintre acestea întrucât aduce beneficii oricărei firme, datorită costurilor mai reduse și a accesibilității din ce în ce mai ridicate a consumatorilor.

Promovarea este componentă mixului de marketing care le valorifica pe celelalte 3 într-o măsură mai mică sau mai mare, în funcție de capacitatea firmei de a se adapta mediului. Dezvoltarea internetului și folosirea acestuia de cât mai multe persoane a determinat firmele să adopte ideea de a se promova prin intermediul acestuia, iar costurile reduse și eficientă adesea chiar mai bună aduc doar câștiguri entităților.

De la dezvoltarea internetului și până în ziua de astăzi, foarte multe firme s-au lansat doar în mediul on-line, multe dintre ele bucurându-se de succes. Iar activanții care sunt existenți în piețe în mediul fizic adopta ideea de a promova produsele și pe internet, creând broșuri publicitare, site-uri web, bannere publicitare etc. în ideea că informațiile vor ajunge la clienți într-un mod mai interactiv, mai accesibil și cel mai important, mai puțin costisitor. Entitățile economice prezente în România, fie ele autohtone, fie străine cu sedii în țară noastră înțeleg conceptul “afacerilor online” întrucât acestea adoptă folosirea internetului ca și canal de comunicare cu potențialii consumatori.

Putem spune că întradevăr apariția internetului nu a schimbat doar modul în care oamenii comunica între ei, ci că a oferit și accesul la surse infinite de informații, însă putem susține faptul că a revoluționat mediul de afaceri din întreagă lume. Din această apariție a World Wide Web sau internet, toată lumea beneficiază de acest acces necontenit la informații, inclusiv firmele care pot comunica un mesaj într-o cu totul altă manieră, scutind timp și bani, iar consumatorii nu se pot decât bucură de variile informații ce le primesc exact pe domeniul lor de interes.

Un alt avantaj ce îl dobândesc entitățile economice pe urmă lansării și folosirii mondiale a internetului este accesul la informații privind segmentarea anumitor piețe, anumitor medii concurențiale, informarea privind acțiunile firmelor, cote, cifre de afaceri etc. aceste lucruri contribuind foarte mult la developarea cercetărilor de piață.

În cadrul acestei lucrări de licență am ales să prezint 3 firme autohtone, activante pe piețe diferite, însă cu caracteristici comune. Prezentarea acestor 3 inteprinderi va evidenția faptul că marketingul online este mai mult decât o necesitate pentru firme spre a-și maximiza succesul și de altfel vom vedea că există numeroase firme ce activează pe piață bunurilor și serviciilor productive, respectiv piață business to business, enitati economice ce oferă servicii de promovare prin intermediul internetului, respectiv crearea unor broșuri publicitare, a unor site-uri web personalizate și mulate pe cerințele clientului și multe alte servicii ce contribuie la publicitatea online a firmelor.

3.2. Studiu de piață privind percepția utilizatorilor de internet asupra folosirii marketingului online pe piața publicitații din România.

În cadrul proiectului meu de licență am decis să elaborez o cercetare de piață cantitativă și selectivă privind percepția consumatorilor asupra utilizării internetului pe piață publicității din România. Studiul de piață va fi efectuat în baza unui eșantion de aproximativ 60 de persoane, indeoseb din mediul urban, acest criteriu demografic fiind semnificativ în rată de succes a cercetării întrucât persoanele rezidențe în orașe au acces mult mai facil la internet, drept urmare potențialul unor percepții adecvate este mult mai mare. Însă respondenții din mediul rural nu constituie o barieră demografică absolut deloc.

Scopul acestei cercetări este de clarificare și de mai bună înțelegere a coordonatelor ce formează subiectul cercetării, drept urmare evidențierea importanței folosirii promovării online în cadrul firmelor, a efectelor ce le are acest aspect asupra consumatorilor din România, de a urmări direcția în care dezvoltarea acestei piețe se îndreaptă, din perspectiva strictă a utilizatorilor de internet. Întrebările au fost structurate astfel încât să îmi ofere toate răspunsurile de care am nevoie pentru a concluziona elocvent și rațional percepția acestora despre promovarea firmelor în mediul online, vânzările online, evaluarea potențialului firmelor de a se promova în spațiul virtual, percepția internauților despre acest tip de reclamă și gradul de utilitate pe care aceștia îl găsesc în mesajele publicitare din mediul virtual.

Cel mai important criteriu ce doresc să îl aflu în acest studiu de piață este percepția utilizatorilor de internet asupra promovării online a firmelor și dacă acestea au impact pozitiv asupra potențialilor clienți, eficientizând vânzarea. Deasemenea, ce îi impulsionează să ia decizia de cumpărare, care consideră că este gradul de utilitate a promovării online a societăților comerciale în spațiul virtual, atât pentru firme cât și pentru consumatori și deasemenea care este percepția lor în raport cu promovarea firmelor în detrimentul internetului.

Structura chestionarului este formată pe 24 întrebări, majoritatea cu o singură varianta de răspuns, respondenții având posibilitatea și de a răspunde liber. Din punct de vedere al studiilor, oricine a fost binevenit în a completă studiul de piață, însă am focusat pe consumatorii cu studii superioare, întrucât percepția lor este mai concludentă și motivată de argumente mai puternice, însă nu am am vrut să include acest aspect că întrebare filtru, ci doar că întrebare de identificare. Un alt criteriu foarte important ce am dorit să observ dacă are un nivel perceptiv relevant sunt veniturile. Întrucât acest factor este deosebit de important pentru consumatori și îi motivează semnificativ în luarea deciziilor de cumpărare pentru orice bunuri sau servicii ofertate pe orice tip de piață.

Consider că acest studiu de piață îmi este foarte util în evidentiera și susținerea tuturor argumentelor cu privire la tema licenței. Întrucât piață publicității online este una dintre puținele piețe din România care din momentul apariției a cunoscut o dezvoltare continuă și deasemenea numărul tot mai mare de persoane ce folosesc internetul măresc potențialul acestei piețe, drept urmare este o tema ce merită abordată, cercetată și expusă din plin.

3.2.1. Definirea problemei decizionale și a scopului.

Scopul realizării acestui chestionar selectiv și cantitativ este de a studia percepțiile utilizatorilor de internet asupra utilizării internetului ca instrument și mijloc de promovare pentru societățile comerciale. Deasemenea doresc să studiez opinia respondenților în raport cu utilitatea pe care aceștia o găsesc în acest tip de publicitate în spațiul virtual, atât pentru firme, cât și pentru persoanele fizice.

Formarea scopului acestei cercetări este de clarificare și de mai bună înțelegere a coordonatelor ce formează subiectul cercetării, drept urmare evidențierea importanței folosirii promovării online în cadrul firmelor, a efectelor ce le are acest aspect asupra consumatorilor din România, de a urmări direcția în care dezvoltarea acestei piețe se îndreaptă, din perspectiva strictă a utilizatorilor de internet. Întrebările au fost structurate astfel încât să îmi ofere toate răspunsurile de care am nevoie pentru a concluziona elocvent și rațional percepția acestora despre promovarea firmelor în mediul online, vânzările online, evaluarea potențialului firmelor de a se promova în spațiul virtual, percepția internauților despre acest tip de reclamă și gradul de utilitate pe care aceștia îl găsesc în mesajele publicitare din mediul virtual.

Un alt criteriu important în acest studiu de piață este măsurarea percepției consumatorilor asupra mesajelor cu scop comercial ce le regăsesc prin intermediul instrumentelor de promovare în spațiul virtual, precum platformele de socializare, site-urile web sau poștă electronică. Alt aspect ar fi observarea cunoștințelor participanților la chestionar asupra pieței publicității online din România.

Motivația ce este responsabilă de stabilirea acestui scop ce formează cercetarea este datorată curiozității mele și a utilității pe care aceasta mi-o va oferi în evidențierea punctului de vedere ce doresc să îl expun în acesta lucrare de licență, respectiv faptul că societățile comerciale au nevoie de completarea marketingului clasic prin marketingul online, indiferent de piața pe care activează sau de domeniul de activitate.

Problema decizională a acestei cercetări este reprezentată de identificarea principalelor particularități privind percepțiile utilizatorilor de internet asupra utilizării internetului de către societățile comerciale pe piața publicității din România și măsura în care aceștia găsesc utilă acest tip de promovare.

Publicitatea prin internet formează o serie de avantaje care gestionate corect pot fi extraordinar de eficiente pentru firme. În urma documentării din materiale de specialitate, percepția mea este foarte clară asupra acestui aspect, anume că instrumentele de marketing online utilizate corespunzător, avantajele oferite de acest tip de promovare, indeoseb timpul redus, disponibilitatea permanentă 24h/24h, globalizarea, costurile considerabil mai mici și interactivitatea oferită consumatorilor pot oferi oportunități de succes foarte mari societăților comerciale. Ceea ce m-a determinat să elaborez acest studiu de piață este faptul că doresc să aflu percepțiile utilizatorilor de internet asupra publicității online pe piața românească.

Nu am dorit să filtrez potențialii respondenți decât prin prisma condiției de a avea facilitatea unui acces la internet. Acest lucru este foarte important în selectarea persoanelor ce participă la studiul de piață întrucât cei ce nu pot sau nu doresc să acceseze internetul nu pot avea percepții coerente asupra impactului marketingului online pe piața publicității din România. În afara acestei prime întrebări filtru, absolut toată lumea a fost binevenită în completarea chestionarului, iar răspunsurile acestora s-au dovedit a fi de o utilitate foarte mare pentru măsurarea percepțiilor și opiniilor acestora.

3.2.2. Obiectivele cercetării.

În cadrul studiului de piață efectuat am catalogat o serie de obiective corespunzătoare scopului de la baza căruia am pornit decizia creării chestionarului. Aceste obiective au fost formulate astfel încât să ajute la evidențierea percepțiilor consumatorilor asupra cybermarketingului, măsurarea utilității acestuia asupra societăților comerciale și a internauților în general. Datorită faptului că a “obiectivele unui studiu de piață se diferențiază între ele în funcție de importanța lor în raport cu scopurile cercetării deosebim două categorii, obiective centrale care sunt prioritare și obiective secundare ce au importanță mai scăzută dar contribuie la scopul cercetării” (Cătoiu, Bălan, Orzan, Vegheș, Dănețiu și Vrânceanu, București: 2002, pag. 99) putem afirma că obiectivele centrale (principale) ale cercetării sunt:

Ob.1. Studierea frecvenței utilizării internetului, a mijloacelor de realizare a conexiunii și a instrumentelor d comunicare online.

Ob.2. Percepțiile respondenților privind utilitatea mesajelor cu scop comercial ce se regăsesc prin intermediul instrumentelor de comunicare online (web-site, platforme de socializare, poștă electronică etc.) atât asupra perspective societăților comerciale cât și a utilizatorilor de internet.

Ob.3. Studierea percepțiilor utilizatorilor de internet asupra potențialului principalelor instrumente de marketing online de a ajuta firmele să extindă activitatea de promovare în mediul virtual.

Ob.4. Impactul mesajelor cu scop publicitar regăsite pe site-uri web asupra consumatorilor și măsura în care acestea contribuie la determinarea luării unei decizii de cumpărare asupra unui bun sau serviciu și deasemenea frecvența cumpărării online.

Ob.5. Percepțiile consumatorilor privind dezvoltarea pieței publicității online din România și măsurarea gradului de necesitate a adoptării marketingului online la nivelul societăților comerciale.

În urma prezentării obiectivelor principale ce formează obiectul cercetării putem prezenta și obiectivele secundare, cu o contribuție destul de semnificativă la scopul studiului de piață. Obiectivele secundare ale cercetării sunt:

Ob.6. Gradul de utilizare a platformele de găzduire a mailurilor (poștă electronică), alt instrument de comunicare în marketingul online.

Ob.7. Studierea vârstei respondenților, sexului, studiilor și a nivelurilor salariale.

Ob.8. Gradul de utilizare a rețelelor de socializare, instrumente de comunicare în marketingul online.

3.2.3. Ipotezele cercetării.

Elaborarea ipotezelor presupunând anticipări ale fenomenelor de interes din această cercetare, voi atribui fiecărui obiectiv formulat mai sus câte una sau mai multe ipoteze, fie pozitive, fie negative. Datorită faptului că formularea ipotezelor mă vor ajuta la clarificarea așteptărilor în raport cu această cercetare voi prezenta care sunt acestea:

● Marea majoritatea a respondenților utilizează platformele de găzduire a poștei electronice (Yahoo!, Gmail, Hotmail etc.) Ipoteză formulată conform sursei “În anul 2010 au fost înregistrate 3,2 miliarde de conturi de e-mail la nivel global, 2,6 miliarde din acestea fiind active” (ziare.com, 2013 d).

● Marea majoritate a participanților la cercetare folosesc mult mai frecvent conectarea la internet prin intermediul calculatorului sau laptopului, în defavoarea conectării cu ajutorul tabletelor sau a smatphone-urilor.

● 70% dintre respondenți au cel puțin un cont activ pe o rețea de socializare. Conform sursei “există 5.084.260 de persoane care folosesc rețeaua de socializare Facebook în țară noastră, adică 23,69% din populație și 59,27% dintre internauți” (ziare.com, 2013 c).

● 2/3 din respondenți consideră că mesajele publicitare ce le pot regăsi prin intermediul rețelelor de socializare nu sunt benefice deloc pentru consumatori, ci doar pentru societățile comerciale, însă într-o mică măsură.

● Cea mai mare parte a respondenților vor regăsi mesajele publicitare transmise prin intermediul poștei electronice (e-mail) benefice pentru consumatori în raport cu reclamele virtuale de pe rețelele de socializare sau site-uri web întrucât aceștia au o oarecare posibilitate de a-și selecta firmele de la care doresc să primească mesaje cu scop comercial.

● Din punct de vedere al utilității reclamelor online pentru societatile comerciale transmise prin e-mail, aproximativ jumatate din respondenți le găsesc utile într-o mică măsură, deoarece prin poșta electronică rata de non-răspuns poate fi destul de ridicată.

● Aproximativ jumătate din respondenți sunt de părere că publicitatea din cadrul site-urilor web ale diferitelor firme sunt agasante sau enervante, utilitatea acestora pentru consumatori fiind scăzută, motivul cel mai solid pentru formularea acestei ipoteze fiind faptul că site-urile web sunt efectiv bombardate de bannere publicitare și alte forme de promovare online.

● 35% din participanții la sondaj sunt de părere că mesajele cu scop comercial regăsite prin intermediul instrumentelor de marketing online (rețele socializare, e-mail, web site etc.) sunt eficiente în urmă adoptării acestora de către societățile comerciale întrucât în urma recepționării unor astfel de reclame virtuale aceștia au deprins luarea unor decizii de cumpărare la bunurile sau serviciile respective.

● Cea mai mare parte a persoanelor participante la această cercetare sunt de părere că piața publicității online din România este insuficient dezvoltată, dar va continua să evolueze pe viitor.

● Cea mai mare parte din respondenți sunt de părere că promovarea online din cadrul companiilor este benefică pentru societățile comerciale.

● Majoritatea persoanelor participante la chestionar consideră că societățile comerciale au nevoie de extinderea activității de promovare în spațial virtual și acest lucru ar putea contribui considerabil la succesul acestora.

3.2.4. Faza de proiectare:

Fig. 3.2.4.1. Definirea conceptuală și operațională a variabilelor si corelația cu obiectivele:

3.3.Proiectarea instrumentului de culegere a informațiilor.

Metoda de cercetare folosită în acest caz va fi sondajul care presupune culegerea datelor și informațiilor direct de la purtătorii acestora, utilizând drept instrument de investigare și recoltare a informațiilor chestionarul.

Elaborarea chestionarului a fost desfășurată cu ajutorul aplicației Google Docs, care oferă posibilitatea creării unui sondaj de opinie, ce poate fi modificat și editat după bunul plac, oferind multiple facilități pentru dezvoltarea întrebărilor. Astfel am structurat 23 de întrebări, plecând de la întrebarea filtru ce condiționează ca respondenții să aibe acces la internet și să fie utilizatori ai acestuia. Restul întrebărilor, regăsite mai elaborat și în tabelul de definire conceptuală și operațională a variabilelor, respectiv fig. 3.2.4.1., au fost structurate în jurul instrumentelor de marketing online (rețele sociale, site-uri web, poștă electronică, blog-uri) dar și a măsurării percepțiilor în raport cu utilitatea promovării online cu ajutorul acestor instrumente, eficiența regăsită de utilizatorii de internet participanți la sondaj a reclamelor virtuale atât asupra firmelor, cât și asupra internauților.

De altfel, elaborarea chestionarului cu ajutorul aplicației Google Docs a fost și mai utilă întrucât am putut distribui acest sondaj spre a fi completat tot prin intermediul internetului și a instrumentelor de comunicare online.

Instrumentele de comunicare online folosite pentru distribuirea sondajului de opinie a fost rețeaua de socializare Facebook și platformele de găzduire a poștei electronice Gmail, serviciu adiacent Google și Yahoo ! Mail. Cumulate, aceste instrumente m-au ajutat să trimit spre completare acest chestionar către aproximativ 500 de persoane.

Chestionarul poate fi vizionat în cadrul Anexei nr. 2 și este disponibil online la adresa:https://docs.google.com/forms/d/1vRe95btbup9dJ1rXbzM1VsAOpm0LFuKRfdEy7TXAo/viewform

3.3.1. Surse de informare.

În ceea ce privește sursele de informare am decis ca acest sondaj de opinie să se desfășoare numai în rândul utilizatorilor de internet, întrucât percepția acestora este mult mai relevantă asupra a ceea ce doresc să aflu. Acest aspect a fost singurul ce a implicat elaborarea unei întrebări filtru, fără de care nu aș fi reușit să obțin răspunsuri pe măsură așteptărilor.

Voi ierarhiza răspunsurile pornind de la câteva întrebări de identificare importante pentru mine, întrucât consider că cele mai relevante și mai importante răspunsuri vor fi primite de la persoane ce au studii superioare și cu atât mai mult post-universitare. Consider că percepțiile acestora sunt cele mai în măsură de a infirma sau confirma ipotezele formate la incipitul acestui sondaj de opinie.

O altă întrebare de identificare relevantă este variabila veniturilor, care în orice decizie de cumpărare este cel mai important factor de influența, iar în raport cu întrebarea nr.12 ”Ați achiziționat vreodată un bun sau serviciu online doar pentru că ați văzut o reclamă pe internet la acel lucru?” voi cerceta dacă veniturile sunt sau nu semnificative în luarea deciziei de cumpărare a respondenților ce au răspuns cu ”Da” la această întrebare.

Persoanele participante la acest sondaj sunt în mare parte din zona urbană, am inclus acest aspect ca întrebare de identificare, însă pentru mine nu a costituit o problemă întrucât în ziua de astăzi internetul este facil chiar și în multe zone rurale.

În momentul distribuirii sondajului prin instrumentele de comunicare online folosite de mine, respectiv Facebook, Yahoo! Mail și Gmail nu am ținut cont de selectarea într-un fel sau altul a potențialilor respondenți, drept urmare distribuirea a fost aleatorie, pe Facebook fiind postată pentru toată lista de prieteni, iar pe e-mail a fost trimisă tuturor contactelor.

Am distribuit către completare unui număr de aproximativ 500 de persoane, iar rata de răspuns a fost de aproximativ 13%, respectiv 62 de persoane. Rată de non-răspuns a fost de 87%, însă nesemnificativă pentru studiul meu întrucât eșantionul format din 62 de respondenți a fost suficient pentru dezvoltarea analizei acestei cercetări și pentru formularea unor concluzii relevante asupra a ceea ce am dorit să aflu.

3.3.2. Coordonate spațiale și modale.

Data desfășurării sondajului a început în 15 mai 2013 și s-a încheiat din punct de vedere operațional pe 29 iunie 2013, timp care a fost suficient pentru culegerea datelor și informațiilor de care am avut nevoie. Sondajul nu a fost șters, acesta este încă valabil la adresa:https://docs.google.com/forms/d/1vRe95btbup9dJ1rXbzM1VsAOpm0LFuKRfdEy7TXAGo/viewform.

Locul desfășurării a fost în mediul virtual, nu numai pentru a fi în conformitate și în strânsă legătură cu tema licenței, ci și datorită faptului că oferă mult mai multe facilități, ajută la economisirea timpului, este absolut gratuit, este disponibil online la orice oră din zi, orice zi a săptămânii și m-a ajutat să centralizez răspunsurile foarte ușor într-o bază de date în format tabelar.

Pot susține că aspectele legate de locul și modul desfășurării sondajului de opinie evidențiază și dovedesc într-o mai mică măsură, dar îndeajuns de relevantă, că mediul virtual aduce numeroase avantaje și ne ușurează munca, câștigând timp și bani. Dezavantajele față de realizarea sondajului direct pe teren ar fi legate de aspecte precum rata mai mică de non-răspunsuri întrucât persoanele sunt abordate direct, față în față, spre deosebire de mediul virtual unde au primit doar notificări prin modalitățile specifice fiecărui instrument de comunicare online. Însă timpul economisit, modalitatea de distribuire și comunicare mult mai accesibile și mai facile, costurile inexistente și centralizarea mult mai eficientă fac din elaborarea sondajului de opinie în mediul virtual un instrument de colectare al datelor mult mai bun față de cel clasic.

3.3.3. Analiza rezultatelor obținute.

► Majoritatea respondenților, respectiv 38 dintre aceștia, cu o pondere de 61% din totalul participanților la sondaj se conectează la internet prin intermediul calculatorului sau unui laptop zilnic, în timp ce 18 respondenți se conectează de câteva ori pe săptămână, iar 6 dintre aceștia doar o singură data pe săptămână.

► Cea mai mare parte a respondenților se conectează la internet prin intermediul altor aparate precum tabletă sau smartphone doar când au nevoie, respectiv 50% din totalul persoanelor participante la sondaj au această părere, în timp ce 25,8% preferă să folosească calculatorul sau laptopul pentru a facilita conectarea la internet, iar 24,2% se conectează zilnic prin intermediul acestor aparate auxiliare.

► Marea majoritate a participanților la acest sondaj de opinie, respectiv 53 dintre aceștia, reprezentând o pondere de 85,5% au un cont activ pe una sau mai multe rețele de socializare precum: Facebook, Twitter, MySpace, Hi5, Orkut, Google+ etc. Restul de 9 persoane nu un cont activ pe o asemenea platformă socială.

► Din cei 62 de participanți la sondaj, 59 dintre aceștia au cel puțin un cont activ pe o platformă de găzduire a poștei electronice (e-mail) precum: Yahoo! Mail, Gmail, Hotmail, iCloud Mail, Outlook etc., adică 95,2% ceea ce înseamnă că doar 4,9% din respondenți, respectiv 3 persoane nu au un asemenea cont pentru a folosi facilitatea acestor instrumente de comunicare online.

Fig.3.3.3.1. Numărul persoanelor ce au cont pe o rețea socială în raport cu cei ce nu au ► Dintre respondenții ce au afirmat faptul că au cel puțin un cont activ pe o rețea de socializare, 25,8% adică 16 de persoane sunt de părere că mesajele publicitare ce apar în cadrul platformelor de socializare sunt eficiente pentru întreprinderi doar într-o măsură foarte mică, în timp ce 22,58% sunt de părere că aceste mesaje publicitare sunt eficiente pentru firme într-o măsură mare, 12,9% au fost indiferenți, iar 8,1% consideră că mesajele cu caracter comercial prezente pe aceste rețele sociale nu reprezintă nici un grad de eficiență pentru societățile comerciale. Restul de 16,2%, respectiv un număr de 10 persoane sunt de părere că eficiența acestor mesaje este prezentă într-o foarte mare măsură.

► Analizând respondenții ce au conturi active pe rețele sociale, din punct de vedere al eficienței mesajelor comerciale asupra utilizatorilor de internet, putem afirma faptul o parte semnificativă dintre aceștia au considerat acest fapt fiind eficient într-o măsură foarte mică, respectiv 35,5% adică 22 de persoane având această părere, iar 22,58% au considerat că mesajele cu scop publicitar prin intermediul platformelor de socializare nu reprezintă nicio utilitate pentru internauți. Doar 2 respondenți, reprezentând 3,3% din totalul celor ce au cel puțin un cont activ sunt de părere că eficiența mesajelor este prezentă într-o foarte mare măsură, iar 10 respondenți o consideră într-o mare măsură.

► Recepționarea mesajelor publicitare în detrimentul site-urilor web poate fi considerată ca fiind atractivă pentru 32,3% din responenti, iar pentru 34,2% impactul este negativ, 21 de persoane considerând reclamele virtuale enervante. 18 persoane le găsesc utile, considerând că multe lucruri prezintă interes pentru aceștia, iar 17 persoane le consideră indiferente, neacordandu-le importanță.

Fig.3.3.3.2.Numărul persoanelor ce au cont activ de e-mail în raport cu cele ce nu au

► Din cei 59 de respondenți ce au afirmat faptul că au un cont activ pe una sau mai multe platforme de găzduire a poștei electronice, 24 dintre aceștia, reprezentând 38,7% consideră că mesajele cu scop comercial ce sunt transmise prin intermediul acestor instrumente de comunicare online sunt eficiente pentru întreprinderi într-o foarte mică măsură, iar 25,8% sunt de părere că eficiența acestora este nulă. Restul de 35,5%, reprezentând un număr de 19 persoane au împărțit opiniile mai mult spre indiferentă, adică 11 persoane au considerat acest fapt, totuși, 7 persoane au fost de părere că eficiența mesajelor comerciale transmise prin e-mail este prezentă într-o foarte mare măsură. În același timp, utilitatea acestora pentru nevoile oamenilor a fost considerată a fi prezentă într-o mare măsură de către 30,6% din respondenți, iar 20,9% consideră utilitatea fiind nulă.

► Dintre principalele instrumente ale marketingului online putem afirma faptul că rețeaua de socializare Facebook, Yahoo! Mail, Gmail și site-urile web sunt considerate a avea cel mai mare potențial, acest lucru fiind afirmat de 59,7% (Facebook), 41,93% (Yahoo!Mail), 37%, (Gmail) și respectiv 45,2% (web site). La cealaltă extremă, cel mai slab potențial l-au avut rețelele sociale Twitter (19,35%) și Hi5 (27,4%) și platforma de găzduire a e-mailurilor Hotmail (29%).

► Aproape jumătate din respondenți, respectiv 45,2% afirmă faptul că au achiziționat bunuri sau servicii online datorită faptului că au recepționat reclame virtuale la acele lucruri, însă 25,8% nu au făcut acest lucru în urma vizualizării mesajelor cu scop comercial, iar restul de 29% preferă să meargă direct în magazine pentru achiziție.

Fig. 3.3.3.3.Valoarea potențialului de promovare a instrumentelor de cybermarketing

► Marea majoritate a participanților la sondaj, cumulând o cotă relativă de 64,6% consideră că extinderea promovării firmelor în mediul online aduce beneficii mari și foarte mari acestora. Doar 8 persoane, respectiv 12,9% consideră că beneficiile aduse firmelor din această activitate sunt nule. Din punct de vedere al beneficiilor aduse populației din aceste activități demarate de firme, un cumul de 32 persoane, reprezentând 51,7% din totalul respondenților consideră benefică promovarea firmelor pentru populație. Doar 8% consideră beneficiile aduse oamenilor ca fiind nule.

► Un cumul relativ de 62,9% din respondenți, reprezentat de 39 persoane consideră că societățile comerciale din România au nevoie de extinderea activității de promovare și în mediul online. Doar 6 persoane, respectiv 9,7% din persoane sunt de părere că firmele autohtone nu au absolut deloc nevoie de promovare prin internet.

► În urma analizării răspunsurilor libere date de respondenți, corespunzătoare întrebării nr. 16 “Care este percepția dv. despre promovarea online a companiilor pe piață din România?”, acestea au fost subiective, însă totuși am remarcat faptul că majoritatea persoanelor, aproape 55% din aceștia consideră că promovarea online a firmelor în România este foarte importantă, dar nu este desfășurată corespunzător. Iar aproximativ 25% din repondenti consideră că se desfășoară agresiv și neloial față de concurenți.

► Un număr de 24 persoane, reprezentând 38,7% din respondenți sunt de părere că piață publicitară prin intermediul internetului din România este insuficient dezvoltată, dar va evolua în viitor, 18 persoane consideră că este foarte dezvoltată și va evolua continuu, însă 12 persoane, reprezentând 19,35% consideră că această piață este insuficient dezvoltată și nici nu va evolua în viitor. Doar 8 persoane consideră că este dezvoltată în momentul actual, dar nu va mai evolua.

► Din punct de vedere al vârstei, 61,3% din participanții la sondaj au vârste cuprinse între 19-25 ani, 16,2% între 26 și 39 de ani, 14,5% între 12 și 18 ani și doar 8% peste 40 ani.

► Genul persoanelor participante la chestionar este de 55% bărbați ♂ și 45% femei ♀.€

► Mediul de proveniență al respondenților este în cea mai mare parte din mediul urban, 87,1% reprezentând această categorie, iar din mediul rural provin doar 12,9%.

► Nivelul de studii al respondenților este dat în cea mai mare parte de valoarea modală a tendinței centrale reprezentată prin persoanele care au studii superioare, reprezentând 64,5%, adică 40 de persoane. Studiile gimnaziale sunt reprezentate de un singur respondent, cele post-universitare de 10 persoane, iar studiile medii de 11 persoane.

Fig. 3.3.3.4. Repartiția vârstelor respondenților

► Din cuantumul persoanelor ce au studii superioare, 40 dintre acestea au dobândit ciclul de licență, 7 ciclul de masterat, iar 3 dintre aceștia au doctoratul.

► Din punct de vedere al veniturilor, 33,9% au salarii cuprinse între 1500-2000 lei, 25,8% au salarii peste 2000 lei, 24,2% au salarii cuprinse între 1000-1500 lei, iar restul de 16,1% au salarii sub 1000 lei.

Fig. 3.3.3.5 Nivelurile salariale ale respondenților

3.4. Analiză diferențială univariata și bivariata a datelor.

Analiza diferentiala a datelor se va desfasura pe un esantion format din 62 de persoane (n=62).

3.4.1. Testul univariat:

Formularea ipotezei nule și a celei alternative :

În România, 85% din utilizatorii de internet au cel puțin un cont activ pe o platformă de găzduire a poștei electronice. În urma cercetării, s-a constatat că 95,2% dintre aceștia au un minim un cont activ pe o astfel de platformă.

: Nu există diferențe semnificative statistic între cei doi parametrii.

: Există diferențe semnificative statistic între cei doi parametrii.

Valori așteptate conform ipotezei:

85% din utilizatorii de internet au cont activ de e-mail.

15% din utilizatorii de internet nu au cont activ de e-mail.

Valori observate conform ipotezei:

95,2% din utilizatorii de internet au cont activ de e-mail.

4,8% din utilizatorii de internet nu au cont activ de e-mail.

Indicatorul calculat al testului :

= 2,12 + 1,48 =

Pentru o probabilitate de garantare a rezultatelor de 99%, valoarea tabelată a lui t univariat este de 6,635.

Se observa ca (3,6 6,635) => se acceptă ipoteza nulă (nu există diferențe statistice între valorile prognozate și cele observate), drept urmare ipoteza formulată inițial a fost corectă.

Formularea ipotezei nule și a celei alternative :

În România 70% dintre respondenți au cel puțin un cont activ pe o rețea de socializare. Conform sursei “există 5.084.260 de persoane care folosesc rețeaua de socializare Facebook în țară noastră, adică 23,69% din populație și 59,27% dintre internauți” (ziare.com, 2013 c). În urma cercetării, s-a constatat că 85,5% dintre aceștia au minim un cont activ pe o astfel de rețea.

: Nu există diferențe semnificative statistic între cei doi parametrii.

: Există diferențe semnificative statistic între cei doi parametrii.

Valori așteptate conform ipotezei:

70% din utilizatorii de internet au cont activ pe o rețea de socializare.

30% din utilizatorii de internet nu au cont activ pe o rețea de socializare.

Valori observate conform ipotezei:

85,5% din utilizatorii de internet au cont activ pe o rețea de socializare.

14,5% din utilizatorii de internet nu au cont activ pe o rețea de socializare.

Indicatorul calculat al testului :

= 2,93 + 0,20 =

Pentru o probabilitate de garantare a rezultatelor de 99%, valoarea tabelată a lui t univariat este de 6,635.

Se observa ca (3,13 6,635) => se acceptă ipoteza nulă (nu există diferențe statistice între valorile prognozate și cele observate), drept urmare ipoteza formulată inițial a fost corectă.

3.4.2.Testul Fisher, calculat cu coficientul de corecție Yates.

Presupune testarea unor variabile categoriale și independența eșantioanelor supuse spre studiu.

Voi analiza în următorul tabel de contingență frecvența achiziționării de bunuri și servicii pe internet în raport cu veniturile respondenților. Am departajat veniturile în două categorii, respectiv sub 1500 lei și peste 1500 lei pentru a putea efectua cercetarea statistică.

Fig. 3.4.2. Tabel de contingență cu valorile observate

Formularea ipotezei:

40% din persoanele ce achiziționează bunuri sau servicii după internet au venituri peste 1500 lei. În urma cercetării s-a constatat că 67,8% din respondenții care achiziționează bunuri sau servicii după net au venituri peste 1500 lei.

: Nu există diferențe semnificative între cele două variabile.

: Există diferențe semnificative între cele două variabile.

Valoarea calculată a testului este dată de:

=

Datorită faptului că eșantionul cercetat are o dimensiune mai mare de 20 (n>20), respectiv (n=28) întrucât respondenții ce au afirmat că au achiziționat bunuri sau servicii de pe internet sunt în număr de 28. Pentru calcularea testului Fisher se va utiliza corecția Yates.

= =

=

Valoarea de comparare a testului este: p0,05 si p>0,05. Cum p=-0,05 putem concluziona faptul că ipoteza alternativă conform căreia există diferențe semnificative intre cele două variabile este acceptată.

Deasemenea putem concluziona faptul că marea majoritate a respondenților ce au achiziționat adesea bunuri sau servicii din mediul online au venituri mai mari de 1500 ron, drept urmare comportamentul de achiziție al consumatorilor și implicit frecvență de cumpărare în detrimentul internetului sunt influențate direct de venituri.

3.5. Concluzii asupra chestionarului.

În urma analizei datelor și informațiilor cumulate prin intermediul sondajului de opinie, pot concluziona faptul că majoritatea ipotezelor formulate în incipitul cercetării au fost confirmate, iar altele infirmate.

Sunt confirmate ipotezele conform cărora marea majoritate a respondenților folosesc cel puțin un cont activ pe o platformă de găzduire a poștei electronice (95,2%) și pe rețelele sociale (85,5%), anticipareaa fost ca 70% să fie adepții unor platforme de socializare, raportul de 85,5% cules în urmă sondajului demonstrează faptul că doar o mică parte nu folosesc aceste instrumente de marketing și drept urmare, această ipoteză este confirmată. Folosirea rețelelor sociale în raport cu platformele de găzduire a e-mail-urilor arată că tendința centrală aparține poștei electronice, mai mulți respondenți (59) având cel puțin un cont activ, față de relele sociale unde respondenții cu răspuns afirmativ sunt într-un număr ceva mai mic, respectiv 53.

Deasemenea, ipoteza conform căreia cea mai mare parte a respondenților preferă să se conecteze la internet prin dispozitive clasice precum calculatorul și laptopul a fost confirmată în totalitate, în urma datelor culese demonstrându-se faptul că majoritatea persoanelor folosesc smarthphone-ul sau tabletă doar la nevoie, în restul timpului conectându-se la internet cu laptopul sau calculatorul.

Ipoteza conform căreia 2/3 din respondenți consideră mai utilă promovarea firmelor prin intermediul rețelelor sociale pentru societăți în sine, decât pentru nevoile și necesitățile oamenilor a fost infirmată întrucât în urma informațiilor culese am concluzionat faptul că ½ din respondenți consideră utilitatea pentru nevoile oamenilor ca fiind foarte mică sau nulă, iar pentru firme sunt mai eficiente, doar 1/3 dintre aceștia având această opinie. Drept urmare numărul de persoane preconizat a avea această părere în ipoteza aferentă a fost mai mic decât cel anticipat.

O altă ipoteză ce este confirmată este cea conform căreia majoritatea respondenților au găsit utilitatea mesajelor comerciale transmise prin e-mail mai benefice pentru aceștia, în raport cu aceleași mesaje comunicate prin alte instrumente de marketing precum rețele sociale sau site-uri web, însă eficiența acestora pentru firme este scăzută în detrimentul platformelor de găzduire a mail-urilor. Concluzionez acest lucru în urma informațiilor culese și a considerării faptului că rata de non-răspuns este mai ridicată prin intermediul e-mail-ului.

Din punct de vedere al promovării firmelor pe site-urile web, am concluzionat că doar 20 de persoane participante la sondaj au considerat că găsesc mesajele publicitare agasante și preferă să le ignore, acest lucru a infirmat ipoteza formulată la începutul elaborării sondajului întrucât cea mai mare parte a respondenților au fost de părere că unele reclame sunt utile pentru nevoile acestora. Drept urmare numărul de persoane preconizat ca fiind de minim 50% din respondenți a fost mult mai mic, din această considerentă declar această ipoteză ca fiind infirmată.

Ipoteza conform căreia 35% din respondenți au găsit eficiența mesajelor publicitare prin intermediul instrumentelor de marketing online (rețele sociale, e-mail, web site-uri, blog-uri etc.) având o valoare ridicată este infirmată, o cotă relativa semnificativ mai mare decât cea preconizată a fost de 45,2% din respondenți, respectiv 28 de persoane. În urmă recepționării mesajelor cu scop comercial din cadrul instrumentelor de cybermarketing, aceștia au deprins luarea unor decizii de cumpărare în mediul virtual pentru anumite bunuri sau servicii. Din aceștia cea mai mare parte au venituri între 1500-2000 lei. Drept urmare, decizia de cumpărare este influențată și de nivelul salarial al fiecăruia,la fel si frecventa de cumparare, acest lucru fiind dovedit statistic anterior prin intermediul testului Fisher.

O altă ipoteză confirmată este cea conform căreia marea majoritate a respondenților consideră că piață publicitară în mediul online din România este insuficient dezvoltată, dar va evolua în viitor. Acest fapt este confirmat de 24 de respondenți, reprezentând 38,7% din dimensiunea eșantionului, aceștia reprezentând și tendința centrală.

Și ipoteza conform căreia cea mai mare parte din respondenți consideră promovarea online a firmelor benefică pentru acestea este confirmată întrucât 64,5% din respondenți sunt de părere că beneficiile sunt într-o mare măsură aduse societăților comerciale.

Marea majoritate a respondenților, respectiv 62,9% consideră că firmele din România au nevoie de extinderea activității de promovare și în mediul online. Acest lucru confirmă ipoteza formulată la începutul sondajului.

În urma culegerii informațiilor și datelor de care am avut nevoie în acest sondaj de opinie, am ajuns la concluzia că percepția majorității utilizatorilor de internet în raport cu piață publicității din România este complet greșită în sensul că aceștia au o imagine negativă asupra dezvoltării acestei piețe în țara noastră, doar 29% dintre aceștia au considerat faptul că această piață se dezvoltă continuu de la momentul apariției și va continua să o facă, ceea ce a fost dovedit în urmă informării din surse de specialitate. Din aceștia, nivelul de studii sau mediul de proveniență nu a avut niciun impact, din cei 29% ce au avut o percepție corectă doar variabila vârstă a fost semnificativă întrucât majoritatea dintre aceștia au vârste cuprinse între 19-25 ani, respectiv 25-39 de ani.

Cu toate că la începutul chestionarului am preconizat că nivelul de studii va influența calitatea datelor și informațiilor ce urmau a fi obținute, am concluzionat totuși faptul că această variabilă nu a avut niciun impact semnificativ în recoltarea opiniilor respondenților, deasemenea nici mediul de proveniență nu a avut influență semnificativă. Variabila vârstei a avut un impact major indeoseb asupra întrebării nr.17 “Care e percepția dv despre promovarea online a companiilor pe piața din România?”, din cei 55%, respectiv 34 de persoane ce au răspuns liber faptul că promovarea firmelor pe piață publicității online din România este foarte importantă, dar nu se desfășoară corespunzător, 26 din aceștia au vârste între 19-25 de ani. Acest fapt dovedește că percepția persoanelor mai tinere este mai pronunțată asupra dezvoltării acestei piețe în România.

Din punctul meu de vedere, în viitor percepția oamenilor cu privire la dezvoltarea pieței publicității online din țara noastră se va schimba spre adevăr, sunt ferm convins că același sondaj de opinie dacă ar fi fost desfășurat în urmă cu câțiva ani, percepțiile ar fi fost și mai greșite. Acest fapt se datorează faptului că oamenii recepționează din ce în ce mai mult avantajele și particularitățile acestui mediu de promovare și de comerț, că este avantajos atât pentru firme cât și pentru consumatorii de bunuri și servicii.

3.6. Concluzii finale:

Societățile comerciale au de câștigat faptul că își reduc costurile, câștiga timp, își eficientizează activitățile și își valorifică imaginea de marca și își cresc notorietatea. Interactivitatea este un instrument care dacă este gestionat și folosit corespunzător poate aduce foarte mulți clienți, prin acesta firmele reprezentandu-și practic magazinul în spațiul virtual. Cu cât este mai interactiv și mai util persoanelor ce îl vizualizează, cu atât mai mult pot câștiga noi clienți.

Consumatorii de bunuri și servicii au de câștigat timp, reducerea costurilor alocate pentru achiziții, accesibilitate, faptul că au acces necontenit la orice oră și în orice zi la informații privind produsele care îi interesează și faptul că găsesc în detrimentul internetului interactivitate ridicată, fapt ce le sporește percepția psihologică asupra societăților de la care intenționează să cumpere bunuri sau servicii. Acest fapt poate fi considerat ca și imagine a magazinului clasic transpus în mediul virtual, cu cât este mai interactiv și oferă o satisfacție consumatorului potențial, cu atât aceștia au șanse mai mari de a lua o decizie de cumpărare.

În opinia mea, prezentarea particularităților firmelor eMag, Pro Educație Consulting Publishing, White SEO și a modului în care aceste societăți comerciale, activând în domenii distincte, pe piețe diferite, cu clienți diferiți și-au extins activitatea de promovare și în mediul online, unele într-o măsură mai mare, precum eMag, altele într-o măsură mai mică, precum Pro Educație. Am dorit să evidențiez faptul că această promvare în mediul virtual este benefică și pentru societăți în sine, dar și pentru clienții acestora și resursele firmelor gestionate corect și îndreptate către direcția potrivită vor aduce doar câștiguri ambelor părți.

Deasemenea, sondajul de opinie din cadrul acestui ultim capitol nu doar m-a ajutat să îmi expund punctul de vedere, ci mi l-a și schimbat în sensul că am apreciat mai bine cum este văzută această piață în detrimentul utilizatorilor de internet.

Ca și concluzie finală, impactul marketingului online pe piața publicității din România este foarte semnificativ, având o influență foarte mare, tot mai multe firme caută să completeze mix-ul tradițional de marketing cu mix-ul de marketing online. Am demonstrat din surse oficiale în cadrul primului capitol faptul că sumele alocate în ultimii 12 ani de firme pentru promovarea în mediul online sunt uriașe, înmulțindu-se de 22 de ori din anul 2000 până în 2012 și cu siguranță acestea vor crește, acest lucru constituie o dovadă a impactului imens ce îl are cybermarketingul pe piața publicității din România. Marea majoritate a firmelor deja înțeleg și adoptă acest concept, iar internetul în sine nu a schimbat doar modul în care oamenii comunică între ei, ci a revoluționat cu adevărat mediul de afaceri din întreagă lume, iar acest lucru va continua să se dezvolte într-un ritm foarte alert la nivel mondial.

Bibliografie

Anon., 2013, Internet et intranet la dimension mondial de communication, apărut în Actualites, accesat la data de 20.03.2013, disponibil online la adresa:http://www.commentcamarche.net/actualites/5862713-de-boxee

Anon., 2013, Sponsorizarile între părti, apărut în Legislatie, accesat la data de 28.03.2013 disponibil online la adresa: http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_sponsorizari_acte_juridice_1_2011.php

Anon., 2013, Istoricul firmei eMag, apărut în Despre noi, accesat la data de 29.03.2013, disponibil online la adresa http://info.emag.ro/category/despre-noi

Anon., 2013, Despre emag, apărut în Articole, accesat la data de 28.04.2013, disponibil online la adresa: http://ro.wikipedia.org/wiki/EMAG

Anon., 2010, Strategia emag ce a înfrânt orice competiție, apărut în Articole, accesat la data de 28.04.2013, disponibil online la adresa: http://articole.famouswhy.ro/emag_si_strategia_ce_a_infrant_orice_competitie_/

Anon. 2013, Cifrele alocate publicității online în România, apărut în Articole, accesat la data de 5 iunie, 2013, disponibil online la adresa: http://www.manafu.ro/tag/bugete-alocate-publicitatii-online-romania/

Anon., 2013, Utilizatorii de e-mail la nivel mondial, apărut în Actualitate, accesat la data de 27 mai 2013, disponibil online la adresa: http://www.ziare.com/facebook/utilizatori/utilizatori-e-mail-n-global-infografic-12353223

Anon., 2012, Ce sunt bannerele web, apărut în Articole diverse, accesat la data de 15 aprilie, 2013, disponibil online la adresa: itpedia/ro/apr2013/it/2418/Ce-sunt-Bannerele-Web-Ce-sunt-Bannerele-Web.htm

Anon., 2010, Ce este publicitatea prin poștă electronică, apărut în Articole IT, accesat la data de 21 aprilie, 2013, disponibil online la adresa: www.goldenclick/articole-drept-it/comunicarile-comerciale-efectuate-prin-posta-electronica.html

Avram I., în calitate de director comercial la firma White SEO s.r.l., discuție ce a avut loc în data de 20 mai, 2013. Balaure V., 2000, Marketing, București, Uranus.

Calitescu G., în calitate de director comercial la firma Pro Educatie Consulting Publishing s.r.l., discuție ce a avut loc în data de 1 mai, 2013.

Caraba C., 2012, Comerțul online în România, apărut în Business, accesat la data de 25.05.2013, disponibil online la adresa: http://www.manager.ro/articole/itsic/comertul-online-din-romania:-evolueaza-dar-mai-are-mult-26232.html

Cătoiu I.(coord.), Bălan C., Orzan G., Vegheș C., Danetiu T. și Vrânceanu D., 2002, Cercetari de marketing, Uranus.

Davis J., 2000, A guide to Web Marketing, Londra, e.n.

Florescu C., 1994, Marketing, București, Marketer.

Kotler P., 1998, Managementul Marketingului, Chicago, Teora.

Molenaar C., 2002, The future of Marketing, Londra, Pearson Education Ltd.

Orzan G. și Orzan M., 2007, Cybermarketing, București, Uranus

Pescaru C., 2010, Utilizatorii Facebook din Romania, apărut în Business, accesat la data de 25.05.2013, disponibil online la adresa: http://www.ziare.com/facebook/utilizatori/peste-5-8-milioane-de-romani-au-cont-de-facebook-vezi-topul-oraselor-infografic-1223454

Pring.R, Weinderfeld si Nicolson, 1999, Effective Typographic Design for World Wide Web, Londra, e.n.

Telibasa V., 2012, Utilizarea internetului la nivelul Uniunii Europene, apărut în Articole, accesat la data de 20.05.2013, disponibil online la adresa: www.eurostat.com/the-use-of- internet-between-european-citizens-2122

Telișca A., 2013, Articol științific privind marketingul online, apărut în Resurse, accesat la data de 18.03.2013, disponibil online la adresa: http://www.brandup.ro/resurse/adevarul-despre-online-marketing-2731.htm

Wilmhurst si Mackay, 2002, The Fundamentals and Practice of Marketing, Londra e.n.

Anexe

Anexa 1.

Tabel privind contorizarea respondentilor in raport cu intrebarile chestionarului aferent capitolului III.

Anexa 2.

● * Obligatoriu

● Casutele au fost bifate acolo unde valoarea modala a tendintei centrale reprezinta cel mai ridicat nivel.

● In dreptul raspunsurilor este contorizat numarul de respondenti aferenti.

Top of Form

Aveti facilitatea de a va conecta la internet?

In cazul unui raspuns negativ chestionarul se va opri aici. Multumesc!

 Da

 Nu

2. Cat de des folositi conectarea la internet prin intermediul calculatorului sau laptopului? *

 O data pe saptamana ( 6 )

 De cateva ori pe saptamana ( 18 )

 Zilnic ( 38 )

3. Cat de des va conectati la internet prin intermediul altor aparate (telefon mobil, tableta etc,)? *

 Zilnic ( 15 )

 Doar cand am nevoie ( 31 )

 Niciodata, folosesc calculatorul sau laptopul ( 16 )

4. Aveti un cont activ pe o retea de socializare (Facebook, Twitter, Hi5, MySpace, Orkut, Google+ etc.)? *

In cazul unui raspuns negativ va rog sa treceti la intrebarea nr. 7.

 Da ( 53 )

 Nu ( 9 )

5. In ce masura considerati ca mesajele publicitare ce apar in cadrul retelelor de socializare sunt eficiente pentru promovarea intreprinderilor?

1 – Intr-o foarte mare masura, 2 – Intr-o mare masura, 3 – Indiferent, 4 – Intr-o foarte mica masura, 5 – Nu sunt eficiente deloc

6. In ce masura considerati ca mesajele publicitare ce apar in cadrul retelelor de socializare sunt utile pentru nevoile oamenilor ?

1 – Intr-o foarte mare masura, 2 – Intr-o mare masura, 3 – Indiferent, 4 – Intr-o foarte mica masura, 5 – Nu sunt utile deloc

7. Aveti un cont activ pe vreo platforma de gazduire a postei electronice (e-mail, ex:Yahoo, Gmail, Hotmail, iCloud mail, Outlook etc. )? *

In cazul unui raspuns negativ va rog sa treceti la intrebarea nr.10

 Da ( 59 )

 Nu ( 3

8. In ce masura considerati ca mesajele publicitare ce sunt transmise prin e-mail sunt eficiente pentru intreprinderi?

1 – Intr-o foarte mare masura, 2 – Intr-o mare masura, 3 – Indiferent, 4 – Intr-o foarte mica masura, 5 – Nu sunt eficiente deloc

9. In ce masura considerati ca mesajele publicitare ce le primiti prin e-mail sunt utile pentru nevoile oamenilor?

1 – Intr-o foarte mare masura, 2 – Intr-o mare masura, 3 – Indiferent, 4 – Intr-o foarte mica masura, 5 – Nu sunt utile deloc

10. In ce masura evaluati potentialul urmatoarelor instrumente de promovare online pentru succesul societatilor comerciale ? *

11. Cand vizualizati site-uri web si apar bannere publicitare sau alte tipuri virtuale de reclama cum le receptionati? *

 Imi sunt indiferente, nu le dau importanta ( 17 )

 Cand vad ceva atractiv merg mai departe pentru a vedea despre ce este vorba ( 21 )

 Sunt foarte enervante si le ignor in totalitate  ( 20 )

 Sunt foarte utile, unele lucruri chiar ma intereseaza ( 18 )

12. Ati achizitionat vreodata un bun sau serviciu online doar pentru ca ati vazut o reclama pe internet la acel lucru? *

In cazul unui raspuns negativ va rog sa treceti la intrebarea nr.14

 Da ( 28 )

 Nu ( 16 )

 Prefer sa merg in magazin ( 18 )

 Altul: 

13. Cat de des achizitionati bunuri sau servicii de pe internet?

 Altul:  ( 28 )

14. In ce masura considerati ca publicitatea firmelor prin intermediul internetului aduce beneficii acestora? *

1 – Intr-o foarte mare masura, 2 – intr-o mare masura, 3 – indiferent, 4- intr-o foarte mica masura, 5 – nu aduce niciun beneficiu

15. In ce masura considerati ca publicitatea firmelor prin intermediul internetului aduce beneficii populatiei? *

1 – Intr-o foarte mare masura, 2 – intr-o mare masura, 3 – indiferent, 4 – intr-o foarte mica masura, 5 – nu aduce niciun beneficiu

16. In ce masura considerati ca firmele din Romania au nevoie si de publicitatea prin intermediul internetului? *

1 – Intr-o foarte mare masura, 2 – Intr-o mare masura, 3 – Indiferent, 4 – Intr-o foarte mica masura, 5 – Nu au nevoie de promovare online

17. Care este perceptia dumneavoastra despre promovarea online a companiilor pe piata din Romania? *

Maxim 50 cuvinte.

18. Considerati ca piata publicitara prin intermediul internetului din Romania va ascende in viitor? *

 Este insuficient dezvoltata si nu va evolua in viitor. ( 12 )

 Este insuficient dezvoltata, dar va evolua in viitor ( 24 )

 Este foarte dezvoltata, dar nu va evolua in viitor ( 8 )

 Este foarte dezvoltata si va evolua continuu ( 18 )

19. Ce varsta aveti ? *

 12-18 ani ( 9 )

 19-25 ani ( 38 )

 26-39 ani ( 10 )

 + 40 ani ( 5 )

20. Ce sex aveti? *

 Masculin ( 33 )

 Feminin ( 29 )

21. Din ce mediu proveniti? *

 Urban ( 54 )

 Rural ( 8 )

22. Ce studii aveti? *

 Studii gimnaziale   ( 1 )

 Studii medii ( 11 )

 Studii superioare ( 40 )

 Studii post-universitare ( 10 )

23. Ce studii universitare aveti?

 Licenta ( 40 )

 Masterat ( 7 )

 Doctorat ( 3 )

24. Intre ce venituri va incadrati? *

 Sub 1000 lei ( 10 )

 1000 – 1500 lei ( 15 )

 1500 – 2000 lei ( 21 )

 peste 2000 lei ( 16 )

Anexa 3.

Fig. 2.3.2.1. Prezentarea site-ului White SEO

Fig. 2.2.4.1. Site-ul Educație Pro

Fig.2.2.3Pagina de Facebook a firmei Pro Educatie

Fig. 2.1.3.3. Prezentarea unei reclame reciproca intre Emag si Facebook

Fig.2.1.3.2. Pagina de pe Facebook a firmei eMAG

Fig. 2.1.3.1. Site-ul web al firmei eMag.

Anexa 4.

Fig.1.2.3.1. Exemplul unei mostre publicitare virtuală

Fig.1.2.1.2 Exemplu de mesaj publicitar transmis prin e-mail

Fig.1.2.1.3 Exemplu de publicitate prin banner virtual

Bibliografie

Anon., 2013, Internet et intranet la dimension mondial de communication, apărut în Actualites, accesat la data de 20.03.2013, disponibil online la adresa:http://www.commentcamarche.net/actualites/5862713-de-boxee

Anon., 2013, Sponsorizarile între părti, apărut în Legislatie, accesat la data de 28.03.2013 disponibil online la adresa: http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_sponsorizari_acte_juridice_1_2011.php

Anon., 2013, Istoricul firmei eMag, apărut în Despre noi, accesat la data de 29.03.2013, disponibil online la adresa http://info.emag.ro/category/despre-noi

Anon., 2013, Despre emag, apărut în Articole, accesat la data de 28.04.2013, disponibil online la adresa: http://ro.wikipedia.org/wiki/EMAG

Anon., 2010, Strategia emag ce a înfrânt orice competiție, apărut în Articole, accesat la data de 28.04.2013, disponibil online la adresa: http://articole.famouswhy.ro/emag_si_strategia_ce_a_infrant_orice_competitie_/

Anon. 2013, Cifrele alocate publicității online în România, apărut în Articole, accesat la data de 5 iunie, 2013, disponibil online la adresa: http://www.manafu.ro/tag/bugete-alocate-publicitatii-online-romania/

Anon., 2013, Utilizatorii de e-mail la nivel mondial, apărut în Actualitate, accesat la data de 27 mai 2013, disponibil online la adresa: http://www.ziare.com/facebook/utilizatori/utilizatori-e-mail-n-global-infografic-12353223

Anon., 2012, Ce sunt bannerele web, apărut în Articole diverse, accesat la data de 15 aprilie, 2013, disponibil online la adresa: itpedia/ro/apr2013/it/2418/Ce-sunt-Bannerele-Web-Ce-sunt-Bannerele-Web.htm

Anon., 2010, Ce este publicitatea prin poștă electronică, apărut în Articole IT, accesat la data de 21 aprilie, 2013, disponibil online la adresa: www.goldenclick/articole-drept-it/comunicarile-comerciale-efectuate-prin-posta-electronica.html

Avram I., în calitate de director comercial la firma White SEO s.r.l., discuție ce a avut loc în data de 20 mai, 2013. Balaure V., 2000, Marketing, București, Uranus.

Calitescu G., în calitate de director comercial la firma Pro Educatie Consulting Publishing s.r.l., discuție ce a avut loc în data de 1 mai, 2013.

Caraba C., 2012, Comerțul online în România, apărut în Business, accesat la data de 25.05.2013, disponibil online la adresa: http://www.manager.ro/articole/itsic/comertul-online-din-romania:-evolueaza-dar-mai-are-mult-26232.html

Cătoiu I.(coord.), Bălan C., Orzan G., Vegheș C., Danetiu T. și Vrânceanu D., 2002, Cercetari de marketing, Uranus.

Davis J., 2000, A guide to Web Marketing, Londra, e.n.

Florescu C., 1994, Marketing, București, Marketer.

Kotler P., 1998, Managementul Marketingului, Chicago, Teora.

Molenaar C., 2002, The future of Marketing, Londra, Pearson Education Ltd.

Orzan G. și Orzan M., 2007, Cybermarketing, București, Uranus

Pescaru C., 2010, Utilizatorii Facebook din Romania, apărut în Business, accesat la data de 25.05.2013, disponibil online la adresa: http://www.ziare.com/facebook/utilizatori/peste-5-8-milioane-de-romani-au-cont-de-facebook-vezi-topul-oraselor-infografic-1223454

Pring.R, Weinderfeld si Nicolson, 1999, Effective Typographic Design for World Wide Web, Londra, e.n.

Telibasa V., 2012, Utilizarea internetului la nivelul Uniunii Europene, apărut în Articole, accesat la data de 20.05.2013, disponibil online la adresa: www.eurostat.com/the-use-of- internet-between-european-citizens-2122

Telișca A., 2013, Articol științific privind marketingul online, apărut în Resurse, accesat la data de 18.03.2013, disponibil online la adresa: http://www.brandup.ro/resurse/adevarul-despre-online-marketing-2731.htm

Wilmhurst si Mackay, 2002, The Fundamentals and Practice of Marketing, Londra e.n.

Anexe

Anexa 1.

Tabel privind contorizarea respondentilor in raport cu intrebarile chestionarului aferent capitolului III.

Anexa 2.

● * Obligatoriu

● Casutele au fost bifate acolo unde valoarea modala a tendintei centrale reprezinta cel mai ridicat nivel.

● In dreptul raspunsurilor este contorizat numarul de respondenti aferenti.

Top of Form

Aveti facilitatea de a va conecta la internet?

In cazul unui raspuns negativ chestionarul se va opri aici. Multumesc!

 Da

 Nu

2. Cat de des folositi conectarea la internet prin intermediul calculatorului sau laptopului? *

 O data pe saptamana ( 6 )

 De cateva ori pe saptamana ( 18 )

 Zilnic ( 38 )

3. Cat de des va conectati la internet prin intermediul altor aparate (telefon mobil, tableta etc,)? *

 Zilnic ( 15 )

 Doar cand am nevoie ( 31 )

 Niciodata, folosesc calculatorul sau laptopul ( 16 )

4. Aveti un cont activ pe o retea de socializare (Facebook, Twitter, Hi5, MySpace, Orkut, Google+ etc.)? *

In cazul unui raspuns negativ va rog sa treceti la intrebarea nr. 7.

 Da ( 53 )

 Nu ( 9 )

5. In ce masura considerati ca mesajele publicitare ce apar in cadrul retelelor de socializare sunt eficiente pentru promovarea intreprinderilor?

1 – Intr-o foarte mare masura, 2 – Intr-o mare masura, 3 – Indiferent, 4 – Intr-o foarte mica masura, 5 – Nu sunt eficiente deloc

6. In ce masura considerati ca mesajele publicitare ce apar in cadrul retelelor de socializare sunt utile pentru nevoile oamenilor ?

1 – Intr-o foarte mare masura, 2 – Intr-o mare masura, 3 – Indiferent, 4 – Intr-o foarte mica masura, 5 – Nu sunt utile deloc

7. Aveti un cont activ pe vreo platforma de gazduire a postei electronice (e-mail, ex:Yahoo, Gmail, Hotmail, iCloud mail, Outlook etc. )? *

In cazul unui raspuns negativ va rog sa treceti la intrebarea nr.10

 Da ( 59 )

 Nu ( 3

8. In ce masura considerati ca mesajele publicitare ce sunt transmise prin e-mail sunt eficiente pentru intreprinderi?

1 – Intr-o foarte mare masura, 2 – Intr-o mare masura, 3 – Indiferent, 4 – Intr-o foarte mica masura, 5 – Nu sunt eficiente deloc

9. In ce masura considerati ca mesajele publicitare ce le primiti prin e-mail sunt utile pentru nevoile oamenilor?

1 – Intr-o foarte mare masura, 2 – Intr-o mare masura, 3 – Indiferent, 4 – Intr-o foarte mica masura, 5 – Nu sunt utile deloc

10. In ce masura evaluati potentialul urmatoarelor instrumente de promovare online pentru succesul societatilor comerciale ? *

11. Cand vizualizati site-uri web si apar bannere publicitare sau alte tipuri virtuale de reclama cum le receptionati? *

 Imi sunt indiferente, nu le dau importanta ( 17 )

 Cand vad ceva atractiv merg mai departe pentru a vedea despre ce este vorba ( 21 )

 Sunt foarte enervante si le ignor in totalitate  ( 20 )

 Sunt foarte utile, unele lucruri chiar ma intereseaza ( 18 )

12. Ati achizitionat vreodata un bun sau serviciu online doar pentru ca ati vazut o reclama pe internet la acel lucru? *

In cazul unui raspuns negativ va rog sa treceti la intrebarea nr.14

 Da ( 28 )

 Nu ( 16 )

 Prefer sa merg in magazin ( 18 )

 Altul: 

13. Cat de des achizitionati bunuri sau servicii de pe internet?

 Altul:  ( 28 )

14. In ce masura considerati ca publicitatea firmelor prin intermediul internetului aduce beneficii acestora? *

1 – Intr-o foarte mare masura, 2 – intr-o mare masura, 3 – indiferent, 4- intr-o foarte mica masura, 5 – nu aduce niciun beneficiu

15. In ce masura considerati ca publicitatea firmelor prin intermediul internetului aduce beneficii populatiei? *

1 – Intr-o foarte mare masura, 2 – intr-o mare masura, 3 – indiferent, 4 – intr-o foarte mica masura, 5 – nu aduce niciun beneficiu

16. In ce masura considerati ca firmele din Romania au nevoie si de publicitatea prin intermediul internetului? *

1 – Intr-o foarte mare masura, 2 – Intr-o mare masura, 3 – Indiferent, 4 – Intr-o foarte mica masura, 5 – Nu au nevoie de promovare online

17. Care este perceptia dumneavoastra despre promovarea online a companiilor pe piata din Romania? *

Maxim 50 cuvinte.

18. Considerati ca piata publicitara prin intermediul internetului din Romania va ascende in viitor? *

 Este insuficient dezvoltata si nu va evolua in viitor. ( 12 )

 Este insuficient dezvoltata, dar va evolua in viitor ( 24 )

 Este foarte dezvoltata, dar nu va evolua in viitor ( 8 )

 Este foarte dezvoltata si va evolua continuu ( 18 )

19. Ce varsta aveti ? *

 12-18 ani ( 9 )

 19-25 ani ( 38 )

 26-39 ani ( 10 )

 + 40 ani ( 5 )

20. Ce sex aveti? *

 Masculin ( 33 )

 Feminin ( 29 )

21. Din ce mediu proveniti? *

 Urban ( 54 )

 Rural ( 8 )

22. Ce studii aveti? *

 Studii gimnaziale   ( 1 )

 Studii medii ( 11 )

 Studii superioare ( 40 )

 Studii post-universitare ( 10 )

23. Ce studii universitare aveti?

 Licenta ( 40 )

 Masterat ( 7 )

 Doctorat ( 3 )

24. Intre ce venituri va incadrati? *

 Sub 1000 lei ( 10 )

 1000 – 1500 lei ( 15 )

 1500 – 2000 lei ( 21 )

 peste 2000 lei ( 16 )

Anexa 3.

Fig. 2.3.2.1. Prezentarea site-ului White SEO

Fig. 2.2.4.1. Site-ul Educație Pro

Fig.2.2.3Pagina de Facebook a firmei Pro Educatie

Fig. 2.1.3.3. Prezentarea unei reclame reciproca intre Emag si Facebook

Fig.2.1.3.2. Pagina de pe Facebook a firmei eMAG

Fig. 2.1.3.1. Site-ul web al firmei eMag.

Anexa 4.

Fig.1.2.3.1. Exemplul unei mostre publicitare virtuală