Percepția Studenților DIN Municipiul Cluj Napoca Vis A Vis DE Evenimentele Culturale Desfășurate Aici

=== 40aa61719cb9771018f077bc77b4b8a968128e63_676078_1 ===

UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI GESTIUNEA AFACERILOR

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordantor științific,

Prof.univ.dr. Marinela Ghereș

Student,

Csiki Marton-Krisztian

Cluj-Napoca

Anul 2018

UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI GESTIUNEA AFACERILOR

PERCEPȚIA STUDENȚILOR DIN MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA VIS-A-VIS DE EVENIMENTELE CULTURALE DESFĂȘURATE AICI

Coordantor științific,

Prof.univ.dr. Marinela Ghereș

Student,

Csiki Marton-Krisztian

Cluj-Napoca

Anul 2018

Cuprins

Introducerea 4

CAPITOLUL 1. ROLUL EVENIMENTELOR IN PROMOVAREA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA 7

1.1 Evoluția orașului 7

1.2. Rolul evenimentelor în creșterea turismului 11

1.3. Turism de evenimente 12

1.3.1. Tipologia evenimentelor 14

Capitolul 2. Analiza principalelor evenimente culturale din municipiul Cluj-Napoca în perioada 2016-2017-2018 26

2.1. TIFF 25

2.2. Untold 28

2.3. Electric Castle 31

Capitolul 3. Materiale și metoda de cercetare 32

Capitolul 4. Rezultate și discuții 40

Concluzii 55

Bibliografie 58

Introducerea

Construirea unei imagini bune a unui oraș sau a unui stat, astfel încât să o deosebească și să o facă unică în mintea turiștilor, este o condiție vitală în zilele noastre, într-o lume a concurenței globale.

Această imagine poate fi creată profitând de promovarea culturii și a valorilor locale sau prin organizarea de festivaluri și evenimente speciale. Există diferite festivaluri și evenimente organizate în fiecare an undeva în lume care adaugă imagini și avantaje competitive orașelor gazdă.

Pentru a ilustra această idee, lucrarea prezintă câteva festivaluri mai puțin frecvente găzduite de diferite orașe care se transformă în "aglomerări urbane" reale în timpul acestor evenimente. Studiul analizează impactul festivalurilor asupra dezvoltării strategice a orașelor și asupra importanței câștigate de zonele urbane după organizarea acestor evenimente. În ultima parte a lucrării există câteva recomandări pentru orașele românești care ar putea să-și îmbunătățească imaginea și să devină mai cunoscute prin organizarea unor astfel de festivaluri și evenimente culturale.

Evenimentele și festivalurile reprezintă o parte esențială a vieții urbane, având, în general, teme foarte diversificate, cum ar fi festivaluri tematice, evenimente politice, activități culturale, evenimente sportive, întâlniri religioase etc. și pot fi organizate la nivel internațional : Jocurile Olimpice, Cupa Mondială a FIFA, World Expo), precum și la nivel național (de exemplu: Oktoberfest din Munchen, Las Fallas din Valencia, Festivalul de gheață din Harbin, China Festivalul "George Enescu" din București, România).

Acest tip de evenimente devin din ce în ce mai importante atât pentru dezvoltarea urbană (având un impact mare asupra imaginii orașului gazdă), cât și pentru locuitorii săi, deoarece cercetările legate de acest domeniu s-au dezvoltat rapid, devenind un subiect popular.

Evenimentele reprezintă o modalitate de a vinde orașul ca produs, prin atragerea turiștilor, precum și a industriilor și investițiilor. Evenimente de importanță globală (Jocurile Olimpice, World Expo sau Cupa Mondială FIFA) oferă oportunități pentru orașele gazdă. În acest fel, majoritatea zonelor urbane (Munchen, Montreal, Moscova, Seoul, Barcelona, ​​Sydney, Salt Lake, Torino, Beijing și Vancouver) care au găzduit Jocurile Olimpice au profitat de această oportunitate de a prezenta și de a vinde înșiși.

Conform Dicționarului explicativ românesc, cuvântul "festival" înseamnă "o manifestare artistică cu un program diversificat, având un caracter ocazional sau periodic "sau" o manifestare artistică (muzicală, teatrală etc.) care cuprinde o serie de reprezentări și are un caracter festiv".

În general, festivalurile sunt organizate pentru a răspunde nevoilor specifice ale unei comunități și, în același timp, pentru a oferi divertisment. Aceste tipuri de evenimente au puterea de a oferi oamenilor un sentiment de apartenență socială, geografică, culturală etc. Tipologia festivalurilor și, în general, a evenimentelor, este una foarte diversificată. De obicei, oamenii găsesc un motiv de a celebra în aproape toate aspectele care le înconjoară, pornind de la ritualuri religioase, evenimente militare, în ziua în care a fost înființată o anumită instituție și care se încheie cu obiceiuri mai puțin obișnuite, cum ar fi sculpturile de gheață (Japonia, China, Norvegia , Canada), brânza (Anglia), noaptea de ridichi (Mexic) și multe altele.

Într-una din lucrările sale dedicate studiului festivalurilor și evenimentelor, Derret Ros are opinia că "organizarea unui festival permite unei comunități să rămână unită, să lucreze împreună și să înflorească". Mai mult, el afirmă că "această conexiune și sudura comunității poate fi realizată prin efortul și creativitatea oamenilor, rezultând în aptitudini în mai multe domenii ale vieții sociale.

Evenimentele și festivalurile joacă un rol important în viața unei comunități. În locurile în care oamenii au înțeles acest lucru și au organizat evenimente și festivaluri pentru a se înveseli, a schimba cunoștințele și a întări relațiile dintre vecini, o modalitate bună de a aborda o criză de "imagine", de a reveni la reputația negativă și de a crea o imagine pozitivă. Festivalurile și evenimentele atrag oameni spre oraș și îi determină să călătorească în zonă, reușind astfel să elimine imaginea negativă.

În ultimii ani, turismul de festival a devenit unul dintre cele mai atractive sectoare din industria turismului, produsul său bazat pe experiență fiind folosit atât ca instrument pentru dezvoltarea comunității locale, cât și pentru dezvoltarea turismului în cadrul destinațiilor gazdă și o poziționare mai bună a destinației piața turismului.

Organizarea festivalurilor este legată de implicarea diferitelor grupuri de părți interesate din diverse domenii care pot pune accentul pe obiective și idei diferite, care în schimb pot influența dezvoltarea viitoare a destinației.

Scopul acestei lucrări este de a evalua contribuția unuia dintre cele mai importante evenimente din România, Festivalul Untold la turismul din Cluj-Napoca și de a investiga opiniile diferiților actori implicați în organizarea Festivalului Untold și în ce măsură aceste percepții diferite influențează dezvoltarea viitoare a orașului Cluj-Napoca ca destinație. Această lucrare reprezintă o cercetare exploratorie bazată pe date cantitative și calitative culese pentru a obține o imagine asupra percepțiilor diferitelor părți interesate.

Principalele domenii teoretice legate de această lucrare cuprind literatura despre turismul de evenimente, inclusiv componente cheie în turismul de evenimente, tipologia evenimentelor și impactul evenimentelor și turismului de festival, contribuția la dezvoltarea comunității locale și dezvoltarea turismului și colaborarea în turismul de festival. Aceste părți teoretice sunt relevante pentru această lucrare deoarece este important să existe o imagine de ansamblu asupra cercetărilor anterioare făcute în acest domeniu pentru a obține o înțelegere mai profundă asupra subiectului investigat.

Rezultatele sunt discutate în termeni de observații destinate să contribuie la înțelegerea atitudinii și a percepțiilor diferiților actori implicați în organizarea Festivalului Untold și a provocărilor generate de diferite percepții de valoare și reprezintă, de asemenea, un fundal pentru cercetări ulterioare, deoarece acest subiect este rareori găsite în articole academice, deoarece cercetările din domeniul evenimentelor au avut tendința de a urma beneficii economice, presupunând că beneficiile economice reprezintă cele mai importante motive pentru organizarea unui festival.

Această cercetare este valoroasă pentru organizatorii de evenimente și pentru organizațiile ddin Cluj-Napoca și România, constatările din această cercetare contribuind la identificarea punctelor slabe și a ceea ce trebuie făcut pentru a îmbunătăți turismul cultural și pentru a spori beneficiile pentru toți actorii implicați.

CAPITOLUL 1

ROLUL EVENIMENTELOR IN PROMOVAREA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

1.1 Evoluția orașului

Încă din antichitate, evenimentele culturale atrăgeau un număr enorm de spectatori din toate colțurile lumii. În Grecia antică, în onoarea zeului Apollo au început jocurile Pythian – concurs muzical, care atrăgea participanți și spectatori din întreaga lume.

În prezent sunt puțini care nu au auzit despre Carnavalul de la Rio, Oktoberfest, Il Carnavale di Venezia, Mardi Gras, Festivalul filmului de la Cannes. Aceste evenimente care au loc anual atrag un număr impunător de turiști și contribuie enorm la promovarea imaginei țării devenind chiar branduri naționale care au reușit să se impună pe plan mondial. Ca ramură a turismului, evenimentele speciale sunt acum larg recunoscute ca fiind unul dintre cele mai rapide tipuri de turism aflate în creștere.

Termenul „turism de evenimente”, care formalizează legătura între evenimente și turism, a fost inventat în 1980. Turismul de evenimente a fost definit ca „planificarea sistematică, dezvoltarea și comercializarea de festivaluri și evenimente speciale ca atracții turistice, catalizatoare și constructoare de imagine”.

Orașele importante au grijă să asigure o calitate a vieții atrăgătoare cu o ofertă culturală, socială și de divertisment deosebite: teatre, opere, orchestre, festivaluri de muzică, de film sau de stradă, restaurante și baruri, săli de concerte și evenimente sportive, toate sunt necesare pentru destinul unui oraș. Oferta în materie de artă a construit reputația unor orașe precum New York, Londra, Paris, Berlin sau Viena. Practic, prin intermediul acestor activități, orașul primește un nou suflu, capacitatea de a fi festiv, de a fi zgomotos, reprezentând un parametru esențial al atractivității în cursa atragerii de industrii și talente. Starea de sănătate a unui oraș se vede în atmosferă, în petrecerile sau spectacolele pe care este capabil să le organizeze.

Azi, motoarele economice sunt legate de dezvoltarea economiei digitale, sănătate și durabilitatea mediului. Consumatorii, pe de altă parte, cumpără mai mult decât produsele. Caută branduri, divertisment, sensuri sau experiențe. Serviciile care oferă estetică, comfort, metafore poetice, divertisment și statut social sunt cele care generează noi modele de consum. Politicile culturale ale orașelor s-au adaptat la această legătură intrinsecă între oferta culturală și atractivitatea economică. Orașele de succes sunt orașe care integrează cultura și industriile creative în planul lor de dezvoltare.

Astfel, politicile culturale nu se mai limitează la finanțarea instituțiilor de artă sau conservarea patrimoniului cultural pentru a atrage turiști. Acum, obiectivele politicii culturale sunt: conservarea coeziunii sociale prin evenimente culturale participative, schimbarea destinației spațiilor urbane, prin intervenții artistice sau introducerea de activități creative, promovarea imaginației și a creativității prin stimularea practicării artei, dezvoltarea spiritului antreprenorial și a activităților economice prin sprijinirea organizațiilor culturale și creative, fie că sunt non-profit sau private.

Orașele din întreaga lume au fost cuprinse de o veritabilă „febră a festivalurilor”: investesc în diverse tipuri de festivaluri urbane și se întrec pentru șansa de a găzdui evenimente unice, de amploare, cum ar fi Cupa Mondială de Fotbal, Jocurile Olimpice, sau pentru titluri precum cel de Capitală Culturală Europeană (ECOC).

Explicația implicării în acest tip de competiții ține de numeroasele avantaje pe care le aduc evenimentele la scară mare: o mai bună imagine pentru oraș, dezvoltarea turismului, coeziunea socială, educația și programele de training, bunăstarea cetățenilor și dezvoltarea industriilor culturale și creative. Cu toate acestea, succesul nu este chiar atât de ușor de atins și nu trebuie ignorată nici latura negativă a unei asemenea operațiuni: costurile ridicate (de exemplu, pentru siguranță și supraveghere), excluderea socială și posibilele conflicte între vizitatorii de pe durata festivalului și populația orașului.

Unul dintre orașele care a intrat în această cursă a festivalurilor este Cluj-Napoca, transformat rapid într-un centru urban axat pe evenimente de amploare. Unul dintre cele mai vechi orașe ale României, Clujul s-a înscris în competiția pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021, iar în 2015 a fost Capitala Europeană a Tineretului. Majoritatea sunt încă recente, ceea ce sugerează o legătură cu ambiția de a deveni Capitală Culturală Europeană, care, la rândul său, a condus la apariția unei noi scene pentru evenimente, destinații și organizații culturale și parteneriate. Spre exemplu, evenimentul „Zilele Cluj-Napoca” este promovat ca un studiu de caz în dosarul pentru Capitala Europeană.

Clujul, oraș cu vast bagaj istoric, se reinventează prin diverse activități culturale, creându-și un renume printre cele mai cunoscute orașe europene. Zeci de mii de turiști, atăt la nivel național, cât și internațional, vin anual aici pentru festivaluri precum Untold, Electric Castle, TIFF și altele. Experiența trăită participând la un eveniment cultural de genul, precum și aspectul social, noile contacte legate, cunoașterea în mod direct a „vieții” clujene sunt factorii care îi determină pe mulți dintre ei să revină și în anul următor, să le recomande cunoscuților interesați de domeniu evenimentul respectiv, orașul dezvoltând astfel un brand al evenimentelor de success.

Primul factor este statutul de oraș studențesc al Clujului. Aici funcționează 11 universități (inclusiv celebra Universitate Babeș-Bolyai – UBB), precum și alte instituții de învățământ superior, ce adună în jur de 100 000 de studenți (aproximativ o treime din populația totală a orașului). Acest fapt are un impact major asupra dezvoltării scenei festivalurilor, precum și a culturii clujene în general, din mai multe perspective. În primul rând, studenților li se datorează caracterul vibrant, dinamic al orașului.

Ei nu reprezintă doar un segment de public care cere evenimente culturale și activități pentru timpul liber, ci devin chiar organizatori. Un exemplu important în acest sens este Festivalul Internațional de Muzică și Artă Transilvania (TIMAF), un festival cultural al întregului oraș, inițiat și organizat de cea mai mare asociație studențească din Cluj. Am mai aminti Zilele Arhitecturii, un festival desfășurat în mare parte în spațiul public și organizat de Asociația Studenților Arhitecți din Cluj (ASTA Cluj). De asemenea, studenții sunt și marea majoritate a voluntarilor recrutați în timpul desfășurării festivalurilor. TIFF, de exemplu, este festivalul cu cel mai mare număr de voluntari din România.

În final, clădirile universitare din oraș pot fi folosite și pentru diverse evenimente culturale și pot fi activate alternativ chiar pe durata anumitor festivaluri. Exemple elocvente în acest sens sunt Centrul Cultural German Klausenburg, ce își are sediul într-una dintre clădirile UBB, Filarmonica de Stat Transilvania, ce susține unele concerte în atriumul UBB, sau Institutul Cultural Chinez Confucius, care organizează diverse expoziții în spațiile UBB.

Cel de-al doilea factor major este caracterul multicultural al populației orașului, ce contribuie la diversitatea festivalurilor organizate. Populația Clujului însumează 22 de naționalități diferite. Mai multe minorități etnice au propriile festivaluri, împărtășindu-și cultura cu ceilalți locuitori ai orașului. Un exemplu important în acest sens îl reprezintă Zilele Culturii Maghiare, un festival cultural de amploare organizat de minoritatea etnică a maghiarilor. Caracterul multicultural al societății oferă, de asemenea, posibilitatea de dialog și apropiere între diferite grupuri de cetățeni, în cadrul evenimentelor. Cu toate acestea, în prezent, nu este clar dacă festivalurile organizate de minoritățile etnice contribuie la creșterea coeziunii sociale sau, din contră, dacă reprezintă evenimente adresate doar minorității organizatoare, ceea ce ar duce la efectul contrar.

Cel de-al treilea factor strategic ține de prezența în Cluj a unor mari companii ce reprezintă potențiali sponsori pentru festivaluri sau care și-au exprimat interesul de a se implica în diferite evenimente. Mai mulți organizatori de festivaluri au indicat că nu este greu de obținut sponsorizări private în Cluj, chiar și în contextul crizei economice. Orașul este „casa” mai multor companii locale de amploare care își asumă rolul de „patrioți”, fiind loiali orașului și dispuși să sponsorizeze evenimente.

Companiile adoptă această atitudine pentru a fi văzute ca „buni vecini” și pentru a rămâne în relații bune cu Primăria. De exemplu, Prodvinalco, un mare producător de băuturi alcoolice, este unul dintre partenerii-cheie ai Zilelor Clujului. Un alt exemplu este reprezentat de Ursus, unul dintre principalii sponsori pentru mai multe festivaluri desfășurate în oraș (sponsorul principal al Zilelor Clujului și partener-cheie al asociației care se ocupă de aplicația pentru Capitala Europeană a Culturii 2021).

Această berărie a avut sediul în Cluj vreme de aproape 100 de ani, dar a părăsit orașul în 2010, din motive economice. Berăria este încă activă în ipostaza de sponsor pentru a păstra o bună relație cu conducerea orașului și a „compensa pentru durerea creată prin plecarea sa”, deși nu este sigur cum și în ce măsură ea va rămâne un sponsor activ în viitor. Practic, prin branduri bine cunoscute care susțin inițiativele diferitor organizatori, le promovează și implicit atrag publicul, scena culturală a Clujului capătă o deschidere enormă din punct de vedere al recepționării unui concept de către oameni.

Cel de-al patrulea factor este politica municipală referitoare la evenimente, contribuind în mod direct și indirect la dezvoltarea scenei festivalurilor. Cu gândul la titlul de Capitală Europeană a Culturii, Primăria sprijină numeroase inițiative ale organizatorilor de evenimente și ale institutelor culturale și investește în spații publice vechi și noi, precum și în clădiri care pot fi folosite pentru găzduirea de evenimente. Ca exemplu, Primăria a transformat un vechi turn de apărare – Turnul Croitorilor – într-un spațiu cultural. Apoi, în centrul orașului, Piața Unirii a fost renovată în urmă cu aproximativ patru ani pentru a putea găzdui o parte dintre evenimentele desfășurate în aer liber în timpul Zilelor Clujului și TIMAF.

1.2. Rolul evenimentelor în creșterea turismului

Rolul pe care evenimentele îl joacă în dezvoltarea economică a determinat studierea evenimentelor și festivalurilor în special din perspectiva impactului economic pe care acestea îl au asupra zonelor în care se desfășoară.

Totuși, anumiți autori au atras atenția asupra necesității studierii și a celorlalte categorii de impacturi ale evenimentelor și festivalurilor, cum este impactul social, care pot să fie la fel de importante ca și impactul economic. Impactul social al evenimentelor și festivalurilor cunoaște numeroase definiții, însă o parte a acestora nu definesc exclusiv impactul social, ci și impactul cultural, care ar trebui tratat ca o categorie distinctă.

Principalul motiv pentru studierea separată a celor două categorii de impacturi este legat de perioada de manifestare a acestora, impactul social reprezentând consecințe pe termen scurt, în timp ce impactul cultural se manifestă pe termen lung. Prin urmare, studierea impactului social trebuie să se realizeze la o perioadă scurtă de timp după momentul desfășurării evenimentului sau festivalului, în timp ce, pentru a putea măsura impactul cultural este necesară trecerea unei perioade mai mari de timp, ceea ce determină dificultatea studierii simultane a acestora.

Spre exemplu, privatizarea spațiului public este un impact resimțit la nivelul comunității Cluj-Napoca ca urmare a desfășurării festivalului Untold, acesta a fost resimțit datorită contextului în care festivalul a fost organizat, și anume faptul că acesta s-a desfășurat în Parcul Central, ceea ce a făcut necesară închiderea accesului în parc. S-a recurs la această măsură pentru a evita situațiile în care anumite persoane participă la festival fără a achiziționa bilet. Impactul social al evenimentelor și festivalurilor se prezintă în diferite forme, acestea putând fi clasificate în funcție de două caracteristici, respectiv în funcție de modul în care sunt afectați rezidenții și în funcție de nivelul la care se resimte impactul.

În funcție de modul în care sunt afectați rezidenții, acesta se clasifică în impact social pozitiv și impact social negativ. În literatura de specialitate sunt utilizate diferite expresii pentru a face referire la acestea. Indiferent de modul în care acestea sunt numite, În acest caz putem să vorbim despre două manifestări ale impactului social al evenimentelor și festivalurilor, adică benefice sau dăunătoare pentru comunitate. La nivel comunitar impactul social pozitiv se resimte prin: îmbunătățirea imaginii comunității, recunoașterea pozitivă a comunității, îmbunătățirea identității comunitare, creșterea simțului de comunitate, îmbunătățirea calității vieții în comunitate, creșterea mândriei comunității.

Evenimentele și festivalurile îmbunătățesc imaginea comunității, acestea influențează modul în care comunitatea este privită de persoanele din afara acesteia, dar și modul în care este privită de membrii ei, aceasta devenind mai atractivă pentru turiști, imaginea comunității fiind definită ca „suma credințelor, ideilor și impresiilor pe care o persoană o are despre comunitate”. Acest aspect este legat de recunoașterea pozitivă a comunității, în sensul în care ideile și impresiile persoanelor despre comunitate se modifică în sens pozitiv, dar și de îmbunătățirea calitații vieții în comunitate, deoarece o imagine îmbunătățită a comunității face ca numărul turiștilor să crească, aceștia aducând bani în comunitate, fapt care contribuie la creșterea economică și astfel la creșterea calității vieții.

În ultimii ani, turismul de festival a devenit unul dintre cele mai atractive sectoare din industria turismului, produsul său bazat pe experiență fiind folosit atât ca instrument pentru dezvoltarea comunității locale, cât și pentru dezvoltarea turismului în cadrul destinațiilor gazdă și o poziționare mai bună a destinației piața turismului.

Organizarea festivalurilor este legată de implicarea diferitelor grupuri de părți interesate din diverse domenii care pot pune accentul pe obiective și idei diferite, care în schimb pot influența dezvoltarea viitoare a destinației.

1.3. Turism de evenimente

Asociațiile dintre evenimente și turism s-au intensificat în mod semnificativ și ambele sunt în prezent printre cele mai mari și mai rapid dezvoltate industrii din economia globală. Evenimentele reprezintă un fenomen modern și în creștere, bazat pe turism, care se manifestă cel mai bine prin noile tendințe în oferta turistică care vizează creșterea interesului de a învăța despre culturi, obiceiuri și tradiții din diferite țări și zone și care are un potențial nelimitat și este asociat în primul rând cu maturitatea țărilor de destinație în planificarea și implementarea inovatoare a evenimentelor și manifestărilor prin parteneriat public-privat.

Evenimentele sunt folosite din ce în ce mai mult ca un motivator important în turism, ca un instrument de marketing local, destinat să contribuie la dezvoltarea destinației, totuși acum câteva decenii a devenit cunoscut și cunoscut turismul de evenimente. Turismul de evenimente s-a extins considerabil ca subiect de cercetare în anii 1980 și că din anii 1990 multe destinații s-au implicat în planificarea, marketingul și dezvoltarea sistematică a evenimentelor ca atracții turistice.

Turismul de evenimente drept spectacol public sub forma unui eveniment sau a mai multor evenimente (cu același sau diferit conținut) diferitele categorii de realizări umane, care se evidențiază prin specificitatea și atractivitatea lor, au o tradiție (permanență), ating obiectivele și efectele turismului și sunt organizate în domenii care prezintă interes pentru ei, cu performanțe masive și expresie publică, care sunt semnificative în ceea ce privește dimensiunea, dimensiunea, calitatea și cantitatea conținutului, cu o temă centrală clară și proeminentă și o dată recunoscută a evenimentului, care are ca rezultat profitabilitatea ca parte a unei destinații turistice.

În zilele noastre, turismul de evenimente este în general recunoscut ca incluzând toate evenimentele planificate într-o abordare integrată a dezvoltării și marketingului. La fel ca orice altă formă de călătorie specială, turismul trebuie să fie luat în considerare atât din partea ofertei, cât și din partea cererii.

Din perspectiva ofertei, destinațiile dezvoltă și promovează diferite tipuri de evenimente pentru a atinge diverse obiective: atragerea turiștilor, acționând ca un catalizator pentru alte dezvoltări, cum ar fi reînnoirea urbană și îmbunătățirea infrastructurii, favorizarea unei imagini pozitive de destinație, contribuind la locul general marketing și aducerea unor atracții speciale în viață.

Din perspectiva cererii, este esențial să se determine cine călătorește pentru evenimente și de ce, cine participă la evenimente în timp ce călătoresc și ce ,,turism de eveniment’’ face și petrece.

Componente cheie în industria turismului de evenimente

Creșterea rapidă a evenimentelor din ultimul deceniu a dus la apariția unei industrii de evenimente, cu furnizori proprii, practicieni și asociații profesionale, apariție suplimentată de o globalizare rapidă a piețelor și a comunicării, care a influențat natura și tendințele în cadrul industriei. Aceiași autori descriu componentele-cheie ale industriei de evenimente, după cum urmează:

Organizații de evenimente: rolul principal al acestora este găzduirea sau organizarea evenimentelor; pot fi organisme specifice evenimentului sau echipe speciale în cadrul organizațiilor mai mari; în ceea ce privește evenimentele corporative, astfel de evenimente sunt organizate, de obicei, de către echipe de eveniment sau echipe de proiect în cadrul firmelor care stabilesc evenimentul.

Companiile de administrare a evenimentelor: reprezintă grupuri profesionale sau persoane fizice care organizează evenimente pe bază de contract în numele clienților lor; aceste tipuri de companii specializate organizează o serie de evenimente simultan și dezvoltă relații pe termen lung cu clienții și furnizorii lor.

Furnizori din industria de evenimente: există o gamă largă de furnizori de specialiști care pot lucra atât în ​​domenii legate de evenimentul direct, cum ar fi stadializarea, iluminatul, producția de sunet și audiovizual, divertisment și catering, precum și în domenii conexe cum ar fi comunicațiile, Servicii juridice și contabile; această rețea de furnizori reprezintă o parte integrantă a industriei și expertiza lor contribuie la producerea de evenimente profesionale.

Asociațiile din industrie: reprezintă asociații profesionale care oferă rețele, comunicări și legături în cadrul industriei, programe de instruire și acreditare, coduri de practici etice și lobby în numele membrilor lor.

Organisme de reglementare externe: sunt responsabile de supravegherea comportamentului și stadializarea în condiții de siguranță a evenimentelor; consiliile supraveghează adesea aplicarea legilor, care pot acoperi reglementările legate de vânzarea produselor alimentare, planurile de trafic, gestionarea deșeurilor și eliminarea acestora; din punct de vedere juridic, organizatorii evenimentului sunt responsabili să ofere un loc de muncă sigur și să respecte toate legile legate de angajare, impozitarea contractelor și așa mai departe și este, de asemenea, important ca organizatorii de evenimente să mențină legătura cu autoritățile publice care au un interes angajat în industrie.

1.3.1. Tipologia evenimentelor

Deoarece industria evenimentelor este acum atât de vastă încât devine imposibil să se ofere o definiție care să includă toate gamele de evenimente, termenul de evenimente speciale fiind uneori folosit pentru a descrie industria. Aceiași autori definesc evenimente speciale ca ritualuri specifice, prezentări, spectacole sau sărbători care sunt planificate și create în mod conștient pentru a marca ocazii speciale și / sau pentru a atinge anumite obiective și obiective sociale, culturale sau corporative.

Chiar dacă termenul eveniment poate fi luat în considerare în mai multe moduri, Getz susține că un principiu aplicabil tuturor evenimentelor este că evenimentele sunt temporare și că unic derivând din amestecul de management, program, setare și oameni. Atributele care creează simțul specialității sunt: ​​unicitatea, autenticitatea, spiritul festiv, ospitalitatea, tradiția, calitatea, tema și simbolismul.

Din punct de vedere turistic, evenimentul trebuie să cuprindă cinci trăsături de bază: să fie deschis publicului; are ca obiectiv principal sărbătoarea unui fapt care are loc doar unul pe an sau mai puțin frecvent; care va avea loc în zilele programate; să dețină un program organizat de activități și să aibă loc într-o zonă turistică.

Există șase trăsături esențiale ale evenimentelor speciale: a fi o situație unică sau rar întâlnită; să ofere o experiență socială; pentru a atrage turiști sau pentru dezvoltarea turismului; pentru a crește gradul de conștientizare al unei regiuni și a fi neobișnuit. Evenimentele pot fi clasificate în funcție de conținut, dimensiune, locație, domeniu și importanță.

Un mijloc comun de clasificare a evenimentelor este prin forma sau conținutul lor, iar cea mai adecvată clasificare este cea în care sunt identificate diferite tipuri de evenimente planificate pe baza conținutului lor.

Aceste evenimente planificate constau în: sărbători culturale (festivaluri, ceremonii religioase etc.) care reprezintă o formă universală de evenimente care pre-datează industria evenimentelor contemporane și există în majoritatea timpurilor și în majoritatea societăților, evenimente politice și de stat (summit-uri, ocazii regale etc.), arte și divertisment (concerte, ceremonii de premiere), evenimente de afaceri numite evenimente MICE (întâlniri, stimulente, convenții și expoziții), evenimente educaționale și științifice (conferințe, seminarii etc.), competiții sportive, evenimente recreative și evenimente private.

Există șase tipuri de evenimente importante pe baza resurselor endogene, și anume evenimente religioase, evenimente naturale, evenimente gastronomice, festivaluri și evenimente muzicale, evenimente culturale și sărbători sportive.

Evenimentele pot fi clasificate, de asemenea, în funcție de mărimea acestora, mărimea evenimentelor fiind de obicei determinată în funcție de prezență, acoperire media, infrastructură și costuri. Categoriile comune în funcție de mărime sunt evenimentele majore, mega-evenimentele, evenimentele distinctive și evenimentele locale / comunitare.

Evenimentele majore au o largă acoperire mediatică și sunt capabile să atragă un număr semnificativ de vizitatori și beneficii economice pentru zona în care se află.

Mega-evenimentele reprezintă evenimente care au o acoperire semnificativă a mass-mediei, au impact semnificativ asupra dezvoltării turistice și contribuie la economia globală a unei zone sau a unei destinații de către acelea care dau un nivel extrem de ridicat de turism, acoperire media, prestigiu sau impact economic pentru comunitatea, locul sau organizația gazdă.

Evenimentele reprezintă evenimente care devin atât de identificate cu spiritul locului în care se află acestea, devenind sinonime cu numele locului și obținând aprecierea și conștientizarea pe scară largă, ca evenimente majore de durată sau evenimente recurente de durată limitată, dezvoltate în primul rând pentru a spori gradul de conștientizare, atractivitate și rentabilitate a unei destinații turistice pe termen scurt sau pe termen lung.

În ceea ce privește capacitatea de a oferi un avantaj competitiv pentru comunitățile gazdă, termenul distinctiv descrie un eveniment care are o asemenea semnificație, în termeni de tradiție, atractivitate, calitate sau publicitate, că evenimentul oferă locului gazdă, comunității sau destinației cu un avantaj competitiv.

Evenimentele locale sau comunitare vizează în principal audiențele locale și sunt organizate în primul rând pentru valorile lor sociale, distractive și de divertisment.

Aceste evenimente generează beneficii importante pentru comunitatea locală, cum ar fi generarea mândriei în comunitate, consolidarea sentimentului de apartenență și crearea unui sentiment de loc și poate încuraja expunerea la experiențe noi, diversitate și toleranță. Evenimentele locale și festivalurile pot deveni evenimente distincte și pot atrage mai mulți vizitatori, iar guvernele locale susțin frecvent astfel de evenimente ca parte a strategiilor lor de dezvoltare culturală și comunitară.

Părțile interesate și colaborarea în turismul de festival

Freeman definește termenul de părinte sau individ care poate afecta sau este afectat de realizarea obiectivelor firmei, ceea ce înseamnă că fiecare festival persoana sau organizația care afectează sau este afectată de aceste festivaluri este considerată părțile interesate.

De asemenea, sa sugerat că indivizii și organizațiile formează baza unei rețele de evenimente în care părțile interesate ale unui festival combină și interacționează pentru a produce evenimentul.

Mai mulți autori au identificat actorii care interacționează într-o rețea de festivaluri după cum urmează:

Organizația festivalului – cuprinde manageri, voluntari și personal care își asumă responsabilitatea pentru planificarea, gestionarea și desfășurarea lucrărilor de organizare a festivalului.

Audiența – considerată o importanță esențială pentru dezvoltarea pe termen lung a festivalului.

Orașul / municipalitatea – joacă un rol central în realizarea festivalului, deoarece, printre altele, eliberează permisele necesare.

Sectorul – cum ar fi industria muzicală conectată la tema festivalului, care reprezintă un actor principal.

Restaurante, vânzători de piață și asociații voluntare – să contribuie la desfășurarea activităților festivalului.

Mass-media – televiziune, radio, ziare și Internet.

Furnizorii de bunuri și servicii – de obicei au o relație comercială cu

festival.

Sponsori – să contribuie cu diferite tipuri de resurse în schimbul utilizării

festival ca un instrument de marketing pentru a se promova.

Festivaluri aliate – colaborează în probleme precum securitatea.

Publicul – oamenii care locuiesc în comunitatea în care se desfășoară festivalul.

Festivalurile reprezintă eforturi extrem de cooperante în rândul diferiților actori identificați anterior, care ar putea lucra cu festivalul bazat pe interese utilitare. Activitatea actuală de dezvoltare a produsului festivalului este realizată de o rețea de actori implicați în organizații publice, private și voluntare, caracterizată prin:

un set de relații în care nici un actor singular nu poate acționa ca o autoritate legitimă pentru rețea ca întreg.

nu există criterii clare prin care granița rețelei poate fi identificată și călcată.

schimbarea dinamică și parțial reconstruită de la un proiect la altul.

Procesul de marketing al unui festival implică interacțiunea dintre diferiți actori cu relații mai mult sau mai puțin puternice și interese diferite care se opun uneori. Colaborarea dintre aceste părți interesate poate deveni complicată și dificil de realizat, deci este necesar să se studieze interacțiunile dintre sectorul public (de exemplu organisme guvernamentale, cum ar fi planificatorii orășeni, transport etc.) , sectorul privat (firme de turism și ospitalitate) și rezidenții locali pentru a dezvolta o strategie turistică durabilă.

Colaborarea poate fi considerată un proces continuu de elaborare a practicii de marketing turistic, planificarea destinației strategice pentru a trata în mod tipic problema performanței colaborative ca angajament comun al părților interesate de a-și atinge obiectivele strategice.

Așa cum a remarcat Hall, planificarea strategică accentuează relațiile cu părțile interesate ca parte a procesului de planificare, apariția unor teorii de colaborare și dezvoltare a rețelelor sugerate de mai mulți autori importanța legăturilor care trebuie făcute între părțile interesate în procesul de mediere, promovare și dezvoltare regională.

Colaborarea este capabilă să genereze beneficii diferitelor părți interesate, practicile colaborative care creează trei tipuri de capital comun, respectiv capitalul social (comunicare, încredere și dorința de a face schimb de idei) , capitalul intelectual (înțelegerea reciprocă) și capitalul politic. Există multe avantaje potențiale pe care părțile interesate într-o destinație le pot realiza prin comunicarea și cooperarea reciprocă, cum ar fi rata ridicată a ocupării, sezonalitatea mai scăzută, evitând costurile de rezolvare a conflictelor contradictorii pe termen lung sau o mai bună înțelegere a problemelor prin împărtășirea ideilor între părțile interesate, ceea ce conduce la politici mai inovatoare.

În ultimii ani, festivalurile sunt apreciate ca fiind un sector emergent și vibrant al industriei turismului și sunt considerate a avea un impact economic, social și cultural important asupra zonei de destinație și comunității gazdă.

Termenul de turism de festival a fost adăugat recent la lexiconul de turism, care în uzul său curent este asociat cu conceptul bine dezvoltat de turism de evenimente.

Termenul de turism al festivalului este folosit în principal ca un termen larg pentru a include turism de eveniment special și festivaluri de orice dimensiune și reprezintă un domeniu complex de studiu care a fost abordat dintr- varietate de perspective care pot fi grupate în patru zone de interes, și anume sociologică, participare la petrecere a timpului liber, dezvoltare comunitară și din perspectiva industriei turismului.

Chiar dacă literatura despre festivaluri și evenimente speciale a avut tendința de a urma beneficii economice, presupunând că avantajele economice reprezintă cele mai importante motive pentru organizarea unui festival sau a unui eveniment special în primul rând, semnificația festivalului se extinde dincolo de generarea de venit subliniază, de asemenea, că festivalurile joacă un rol important pentru destinații deoarece oferă avantaje bazate pe oportunitățile de dezvoltare comunitară și poziționarea mai bună a destinațiilor pe piața turistică, pe lângă beneficiul mai evident al generării de venituri.

Festivalurile contribuie la dezvoltarea comunității locale

În istorie, oamenii din toate culturile au sărbătorit ocazii speciale prin artă, ritualuri și festivități, care au fost apreciate drept adunări comunale care simbolizează aspirațiile colective ale oamenilor și au fost legate de valorile esențiale ale unei comunități precum identitatea socială și culturală.

Festivalurile au o complexitate socială și culturală înrădăcinată în dimensiunea colectivă puternică și "au funcționat întotdeauna ca practici prin care comunitățile exprimă credințe, sărbătoresc identitățile și confirmă sau contestă în mod diferit structurile sociale și sistemele de valori care leagă le împreună. Falassi afirmă de asemenea că funcția socială a unui festival este strâns legată de valori pe care o comunitate le consideră esențiale pentru ideologia sa, cum ar fi identitatea socială, continuitatea istorică și supraviețuirea fizică.

O caracteristică-cheie a festivalurilor este simțul comunității, festivalurile contemporane fiind definite de Comisia de Turism din Australia de Sud ceea ce comunitatea locală dorește să împărtășească și care implică publicul ca participanți la experiență.

Având în vedere cele menționate mai sus și că numărul covârșitor de participanți la cele mai multe festivaluri este membrii ai comunității locale, devine crucial pentru organizatorii festivalului să înțeleagă nevoile comunității locale și să genereze oportunități pentru dezvoltarea comunității locale.

Festivalurile pot contribui în primul rând la dezvoltarea comunității locale prin facilitarea dezvoltării capitalului social care generează dezvoltarea resurselor comunitare, interacțiunea în perioada organizării festivalului între întreprinderile locale și comunitatea locală, identifică posibilitățile de dezvoltare a resurselor comunității și încurajează o interacțiune mai puternică între organizațiile comunitare existente. În plus, susțin că legăturile sociale dezvoltate prin organizarea festivalurilor au potențialul de a fi menținute mult dincolo de scurta viață a festivalului, creând astfel beneficii pe termen lung pentru membri al comunității.

Festivalurile oferă oportunități pentru locuitorii locali de a dezvolta relații cu participanții, spectatorii, turiștii și voluntarii și prin implicarea voluntarilor, festivalurile oferă oportunități de formare într-o varietate de aptitudini și încurajează utilizarea comunităților educaționale și comunitare locale spații. Locuitorii au posibilitatea de a participa în calitate de spectator sau voluntar, astfel încât sărbătorile oferă oportunități sociale dincolo de experiența de zi cu zi pentru comunitatea locală.

Festivalurile joacă un rol important în viața comunităților deoarece ele oferă activități importante și cheltuieli pentru localnici și vizitatori și sporesc imaginea comunităților locale legăturile dintre rezidenții locali și turiștii care vizitează destinația.

De asemenea, festivalurile generează cetățenilor un sentiment de mândrie și de respect de sine, comunitatea locală simțind mândrie atunci când prezintă aspecte ale tradițiilor și culturii lor, de apartenență la cultura lor și de un sentiment al creșterii staturii culturii lor pe scena mondială. Elemente precum reînvierea meșteșugurilor tradiționale și a ceremoniilor, o comunicare interculturală sporită și facilități culturale îmbunătățite.

Atitudinea locuitorilor față de impactul social al festivalurilor comunitare implică nu numai beneficiile sociale comunitare, ci și beneficiile individuale, după cum urmează:

Beneficii comunitare:

Îmbunătățirea imaginii comunității;

recunoașterea pozitivă a comunității;

Unicitatea și specialitatea comunității;

sărbătorirea comunității;

Un impact cultural pozitiv continuu în comunitate;

Sensul de bunăstare a comunității;

Îmbunătățirea calității vieții în comunitate.

Beneficiile individuale:

Festivalul acționează ca o vitrină a ideilor noi;

varietate de experiențe culturale;

Oportunitate de a învăța lucruri noi;

Posibilitatea de a dezvolta noi abilități și talente culturale;

Sensul personal al mândriei și al recunoașterii prin participarea la festival;

Posibilitatea de a se întâlni cu artiștii / lucrătorii festivalului;

Sănătatea personală și bunăstarea.

În timp ce festivitățile comunale, cum ar fi festivalurile, contribuie la construirea și întărirea legăturilor cu comunitatea, ele oferă, de asemenea, canale importante de cheltuieli pentru locuitorii și vizitatorii locali.

Locuitorii plătesc impozite municipalității locale, care utilizează o parte din aceste fonduri pentru a subvenționa dezvoltarea unor evenimente speciale care atrag vizitatorii extra-din oraș care vor cheltui bani atât în ​​interiorul, cât și în afara facilităților de eveniment special, generând astfel noi venituri în comunitate și creând locuri de muncă.

Numărul de festivaluri muzicale internaționale a crescut de asemenea în ultimii ani, iar diversitatea acestor festivaluri conduce la o concurență înaltă, astfel că organizatorii festivalului devin vital pentru a obține cunoștințe mai profunde și o mai bună înțelegere a atitudinii locuitorilor față de scopul și beneficiile aduse de festivalul către comunitatea locală, care poate afecta direct succesul festivalului.

Altfel, este necesar ca comunitatea locală să înțeleagă opiniile organizatorilor festivalului cu privire la scopul și beneficiile festivalului și invers pentru a crea o sinergie între rezidenții locali și convingerile și percepțiile organizatorilor.

Festivalul poate fi un succes uriaș dacă opiniile organizatorilor festivalului și ale localnicilor sunt similare, în timp ce discrepanțele dintre viziunile organizatorilor și localnicilor privind beneficiile și scopul festivalului pot genera rezultate dezastruoase. Tema festivalurilor și organizatorilor de evenimente speciale privind impactul festivalurilor și evenimentelor speciale asupra comunităților locale este un subiect care nu poate fi găsit în cercetarea turistică, chiar dacă înțelegerea percepțiilor organizatorilor asupra impactul festivalurilor și evenimentelor speciale asupra comunităților locale este esențială pentru succesul și dezvoltarea oricărui festival.

Rezultatele potențiale negative ale participării la festivalul de muzică au fost, de asemenea, subliniate și au fost documentate riscurile legate de consumul de alcool sau de droguri, supraaglomerarea, comportamentul mobului și alte probleme de sănătate publică.

Rezultat al consumului de alcool și droguri, evenimente speciale pot genera o creștere a activității criminale și că activitățile ilegale se pot aglomera în atmosfera relaxată a zonelor de festival.

Alte efecte negative sugerate de cercetători sunt alienarea comunității, tulburarea socială, pierderea atracției, degradarea moralității prostituția ca urmare a creșterii cererii, a fricțiunii dintre localnici și turiști care se poate dezvolta din diferențele sociale și culturale și schimbările în modul de viață al comunității gazdă.

Festivalurile au avut o nouă semnificație în contextul globalizării, al inovațiilor tehnologice și al conștientizării sporite a consumatorilor, fiind construite astăzi ca creatori de imagini capabile să atragă mișcări semnificative de capital mobil, oameni și servicii un avantaj competitiv de marketing în raport cu localitățile similare. Evenimentele speciale pot fi considerate instrumente importante în direcționarea segmentelor dorite ale piețelor turistice și prin găzduirea de evenimente speciale, destinația vizează îmbunătățirea gradului de conștientizare pe termen lung pe piețele turistice.

Festivalurile pot fi considerate strategii potrivite pentru ca orașul contemporan să se imbrace în încercarea de a se diferenția într-un mediu extrem de competitiv.

Concurența crescândă între orașele dintr-un domeniu de imagini aglomerat determină extinderea festivalurilor în zonele urbane în ultimii ani ca o strategie" care urmărește transformarea capitalului cultural fix într-un avantaj competitiv organizarea de evenimente culturale sau construirea de repere culturale.

Considerând că pentru a fi promovat cu succes pe piețele vizate, o destinație trebuie să fie diferențiată favorabil de concurența sa sau poziționată pozitiv în mintea consumatorilor și că o strategie de succes pentru dezvoltarea mărcii destinației implică crearea de atracții precum festivalurile, mai multe orașe au investit serios în festivaluri în ultimii ani ca parte a lor regenerarea urbană și strategiile de marketing urban. Festivalul, cu conotațiile sale de sociabilitate, jucăușenie, jovialitate și comunitate, oferă un set de imagini pozitive pe care să se bazeze o reconstrucție a unei imagini mai puțin perfecte decât orașul perfect.

Unele evenimente culturale majore, cum ar fi Festivalul de la Edinburgh, Festivalul de Film de la Cannes și evenimentul de capital cultural european au devenit mărci în propriul drept, acționând ca creatori de imagini și instrumente puternice pentru destinație dezvoltare.

Marea Britanie a dezvoltat un program de evenimente de invidiat din anii 1960, inclusiv festivaluri de muzică populară, cum ar fi Festivalul Glastonbury, care demonstrează puterea unor astfel de festivaluri pentru a spori profilul destinațiilor lor gazdă și subliniază rolul modern festivaluri ca modele de marketing, management de evenimente și dezvoltare.

În acest context, ultimii ani au considerat considerarea festivalurilor și evenimentelor drept o modalitate bună de a dezvolta destinații în multe regiuni, cum ar fi Finlanda de Est , sud-vestul Serbiei, Marea Britanie sau Africa de Sud.

În încercarea lor de a se diferenția pe o piață globală extrem de competitivă și în creștere, destinațiile utilizează forme culturale precum festivaluri ca creatori de imagini și ca atracții turistice, prin urmare importanța festivalurilor ca instrumente de dezvoltare regională este se așteaptă să crească în viitor.

În ceea ce privește crearea imaginilor, un studiu recent al Festivalului de la Edinburgh observă succesul evenimentului de modificare a imaginii Scoției în ansamblu. Alte studii care reflectă schimbarea imaginii în urma evenimentelor culturale majore există de asemenea, prezentând în studiul lor despre festivalul muzical Exit from Serbia cum vizitatorii internaționali și interacțiunea dintre oamenii din Serbia și țările din întreaga lume au creat schimburi pozitive de elemente culturale și au contribuit la îmbunătățirea imaginii Serbiei, o țară cunoscută de războaiele recente din conflictele balcanice și politice și nu ca o destinație turistică.

Datorită unui număr mare de artiști străini și organizării sale excelente, festivalul de muzică Exit a reușit să atragă mai mulți vizitatori străini de la an la an, făcând potențialii turiști interesați de alte evenimente și destinații turistice din Serbia. Organizatorii Festivalului de muzică Exit au declarat în 2006, în anunțul public al agenției de marketing "TIM" că Festivalul de muzică Exit simbolizează "un avantaj economic, turistic și cultural pentru orașul Novi Sad și țara, subliniind importanța și contribuția festivalului la dezvoltarea destinației.

După cum am văzut din prezentul capitol, festivalurile și evenimentele au devenit elemente importante în promovarea orașelor. La nivelul marilor orașe, evenimentele sunt atribute ale brandingului local.

Astfel, evenimentele devin piloni importanți la schimbarea percepțiilor despre orașe, la îmbunătățirea imaginii și creșterea traficului de turiști.

Evenimentele organizate au devenit mijloace de a atrage turiștii în număr mare în marile orașe ale țării. Evenimentele, contribuie la creșterea economiei locale, la diversificarea metodelor de petrecere a timpului liber și de distracție pentru locuitorii orașului gazdă, dar și pentru persoanele din localități învecinate.

Capitolul 2. Analiza principalelor evenimente culturale din municipiul Cluj-Napoca în perioada 2016-2017-2018

2.1. TIFF

În România, industriile creative și culturale nu erau vizibile în politicile culturale tradiționale bazate pe artă și patrimoniu (România încadrându-se în această categorie cu încercarea unei strategii pentru cultură în 1998 care a pus accentul pe patrimoniu, dar în detrimentul altor sectoare culturale – aspect criticat de Consiliul Europei în 1999).

Nevoia de autofinanțare a instituțiilor culturale a evidențiat relevanța industriilor creative. Cu toate acestea, sub terminologia industriilor creative se ascunde exploatarea proprietății private, iar pentru alții este de fapt o umbrelă pentru a separa politicile de film și de televiziune.

Evoluția industriilor creative și culturale din România a început să fie relevantă în ultimele decenii, după cenzura comunistă. În artele spectacolului, și anume industria cinematografică, o nouă generație de filme a devenit importantă în extragerea elementelor cheie ale identității românești și ilustrându-le în filmele lor (reprezentări culturale ale identității naționale), dar și încurajând o platformă locală pentru competiții cinematografice și evenimente, un dialog internațional.

Cu 18 festivaluri de film listate în România (4 în Cluj-Napoca), Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF – fondat în 2002), prezentat de Promoția Filmului Românesc, este primul și cel mai mare festival internațional de film din România și este membru al Alianței Festivalurilor de Film Central și Est Europene (CENTEAST), susținută de programul Creative Europe – MEDIA. În 2011, IFF Transilvania a fost acreditată de FIAPF, care o plasează printre cele mai importante 40 de festivaluri din lume.

Festivalurile depind atât de glamour, cât și de arta de vârf. De-a lungul anilor, premiul Lifetime Achievement al IFF Transilvania a fost prezentat unor personalități importante din cinematografia europeană și mondială, printre care Sophia Loren.

Scopul principal al TIFF este promovarea artei cinematografice prin prezentarea unora dintre cele mai inovatoare și spectaculoase filme ale momentului, care prezintă atât originalitatea, cât și independența exprimării, care reflectă forme neobișnuite de limbă cinematografică sau se concentrează pe tendințele actuale ale culturii tineretului.

Dacă luăm în considerare principalele trei etape istorice ale festivalurilor de film descrise de Valk, de a fi "vitrine ale cinematografelor naționale … să opereze atât ca protectori ai artei cinematografice, cât și ca facilitatori ai industriei cinematografice … să devină profesionalizați și instituționalizați, atunci putem afirma cu certitudine că Festivalul Internațional de Film Transilvania a cuprins toate aceste etape în cele 15 ediții ale sale.

După ani de muncă continuă în promovarea cinematografiei românești și invitării oaspeților internaționali să se întâlnească cu producțiile naționale și cu producătorii lor de filme, în 2015, festivalul și-a încheiat activitatea sub o umbrelă. Industria TIFF este deschisă pentru talentele din România și Moldova și adună Transilvania Talent Lab (TTL) – programul dedicat talentelor emergente și Transilvania Pitch Stop (TPS) – un atelier personalizat pentru filme de ficțiune, prezentare publică și întruniri la unu.

TIFF – Industria găzduiește o serie de masterclasses, experți în elaborarea audienței, scris scenarist, regizori de film, documentarist și personalități. Industria TIFF înseamnă și proiecții închise pentru membrii industriei și proiecții speciale ale celor mai noi filme românești, în prezența cinematografilor lor (http://tiff.ro/en/about-festival).

În 2015, IFF Transilvania a găzduit lansarea noii platforme #FEEDback (Film Eastern Europe Dialogue), iar în 2016 a organizat o ediție regională "The Pitch", în parteneriat cu ShortsTV. Festivalul a dezvoltat, de asemenea, o platformă educațională puternică pentru copii, prin intermediul programului EducaTIFF (cel mai bun proiect educațional din România la Gala Premiilor Educației, ediția 2011) și al adolescenților prin Let's Go Digital! Atelierul intensiv oferă adolescenților oportunitatea de a acoperi toate etapele de filmare sub supravegherea profesioniștilor din film și folosind echipamente moderne. TIFF are și ediții în alte orașe din România: Sibiu, București, Tg-Mureș, Miercurea-Ciuc.

Încercând să investighez capacitatea TIFF de a crea o rețea, precum și rolul său social, am efectuat 16 interviuri cu diferiți actori implicați în TIFF: manageri, voluntari, participanți la competiții (vârsta cuprinsă între 22 și 46 de ani). Analiza interviurilor a arătat că TIFF este o experiență similară noțiunii de convergență introdusă de Jenkins8, creând comunități de cinefilie care amestecă oamenii din industria cinematografică cu alții din diferite domenii și creând amintiri comune.

Filmele alese pentru concurs sau pentru alte secțiuni ale festivalului abordează, de asemenea, diferite dileme sociale și reprezintă o valoare adăugată pentru implicarea socială a festivalului. Rețeaua este înțeleasă în cadrul festivalului (în principal de către participanții la concurs) mai mult ca o platformă, nu neapărat ca o încercare de comisie sau agenție.

Cu toate acestea, alții consideră că TIFF este cel mai important festival de film din România în special pentru această ocazie, deoarece creează interacțiunile dintre producători, producători de film, agenți implicați în distribuția cinematografică. De asemenea, rețeaua este mai orientată spre Europa.

Evenimentele special create ale TIFF: Transilvania Talent Lab, Transilvania Pitch Stop, Primul film la început și mai puțin este mai mult (care reprezintă colaborarea europeană), TIFFashion (în colaborare cu Universitatea de Artă și Design din Cluj Napoca), precum și sărbătorirea limbii maghiare Zilele (Cluj Napoca fiind un oraș multicultural) reprezintă exemple bune de rețea.

Se consideră, de asemenea, că TIFF este egal cu filmele, premiile și crearea de rețele. Rețeaua oferă credibilitate TIFF și este eficientă pentru profesionalizarea festivalului. De asemenea, unele persoane intervievate s-au referit la modul în care orașul se transformă în timpul festivalului, dezvăluind o anumită convergență care a devenit specifică acelei perioade de timp.

De asemenea, există opinii diferite cu privire la rolul social al TIFF. Persoanele din conducere consideră TIFF drept o voce importantă pentru comunitatea implicată în proiectele sociale (campania "Safe the Big Screen 2014", campania de strângere de fonduri pentru film Warehouse ca primă misiune, proiectul pentru copiii din Pata Rat 2013 etc.). Cu toate acestea, alții cred că TIFF nu are un rol social, înțeles ca un rol activist / cultural, care este considerat a fi mai mult atributul festivalurilor de categoria A sau că rolul social al unui festival de film poate fi supraestimat.

Considerăm că există opinii diferite cu privire la rolul social al unui festival sau chiar al rețelei și există și opinii diferite în funcție de rolul pe care persoana care a răspuns a avut legătură cu festivalul.

Ca o concluzie a interviurilor, am putea rezuma că, în ceea ce privește cele două noțiuni propuse pentru abordarea festivalului european de film (convergență și rețea), acestea sunt destul de aplicabile TIFF, totuși ele pot fi definite și măsurate parțial diferite de cele indicate în cazul de festivaluri de film occidentale. Acest lucru are legătură cu înțelegerea vocabularului festivalurilor de film, cu noutatea unei astfel de tradiții în România (în comparație cu alte festivaluri europene), cu specificul TIFF sau cu dorința artiștilor români de a căuta mai întâi validarea lor în afara României.

2.2. Untold

Festivalul Untold înseamnă mai mult de 170 de artiști, 8 etape principale, patru zile cu un program încărcat cu peste 80 de ore de muzică și o mulțime de activități pe parcursul zilei. Unicitatea festivalului de la prima ediție, include faptul că cei mai iubiți artiști de muzică electro-dans vor împărți aceeași scenă pentru prima dată la Cluj-Napoca. De asemenea, publicul are ocazia să se bucure atât de atmosfera festivalului, cât și de facilitățile din viața orașului, estimându-se că numărul de 300.000 de persoane este așteptat pentru întregul festival.

Clujul va beneficia de acest eveniment din punctul de vedere al imaginii și din punct de vedere economic și financiar. Acest eveniment major al Capitalei Europene a Tineretului va scoate în evidență Cluj-Napoca pe harta europeană și, de ce nu, evenimentele mari de spectacol ale lumii. Îmi cer scuze localnicilor pentru restricții, înțeleg critica, dar sper că oamenii înțeleg că beneficiile pentru oraș și comunitate sunt enorme și că aceste măsuri sunt necesare pentru a asigura siguranța evenimentului. Subliniez încă o dată caracterul ultra-temporar al acestor măsuri. Vorbim despre 50.000 de persoane – în ultimele luni am avut întâlniri săptămânale cu reprezentanți ai poliției, jandarmeriei, ISU, care vor asigura ordinea și siguranța publică.

Festivalul UNTOLD are ambiția pentru a deveni cel mai important festival din această parte a Europei. Bugetul festivalului este de 4,5 milioane de euro obținut din sponsorizări private, finanțare din bugetul local (mai puțin de 10%, reprezentând 400.000 EUR sau echivalentul a 1,8 milioane lei), vânzări de bilete și abonamente.

Principalele categorii de cheltuieli sunt reprezentate de artiști (aproximativ 2 milioane de euro), de producție și de nevoile tehnice (aproximativ 1,5 milioane), de campaniile de marketing și de comunicare (500 000 de euro) și de impozitele aferente (600 000 euro, cu 50% bugetare).

Indiferent dacă localnicii participă sau nu la festival, impactul pozitiv pe care îl are acest lucru la nivel local poate fi văzut în domeniul HORECA, care a înregistrat o cerere fără precedent de cazare, iar lipsa capacității pentru unitățile hoteliere din Cluj-Napoca este luată de localnicii care vor deveni gazde pentru participanții la festival.

80% dintre comercianți sunt locali și 4 dintre scenele de festival sunt furnizate de furnizorii locali. Un nou val de turisti a fost atras in Cluj in vara timp de cel putin 4 zile. Astfel, 60% dintre participantii la festival sunt in afara Clujului, 15% sunt internationale si in acest an studentii aleg sa petreaca vara in oras, dand-i efervescenta.

99% dintre cei care lucrează zilnic la Festivalul UNTOLD sunt tineri. În producția reală a festivalului sunt implicați mai mult de 5.000 de persoane (inclusiv 1.000 de voluntari), din care 50% din resursele umane provin din Cluj și 50% din alte orașe.

Festivalul Untold este cel mai mare festival de muzică din România și a avut loc pentru prima oară în 2015 la Cluj-Napoca, ca parte a evenimentului European Youth Capital, cu o participare la festival de 300.000 de spectatori și cu un buget estimat de 4 milioane de euro. com).

Organizarea festivalului a fost coordonată de Federația Share, care reprezintă un parteneriat amplu al a peste 250 de ONG-uri locale, naționale și europene create în scopul susținerii comunității tinere din Cluj-Napoca și generării dezvoltării urbane durabile prin proiectul Cluj-Napoca, Capitalul Tineretului European 2015, care a inclus 1200 de activități și evenimente pe tot parcursul orașului între 31 decembrie 2014 și 28 decembrie 2015 (ro.cluj2015.eu).

În scopul organizării festivalului, Federația Share a primit un grant de 400.000 de euro din partea municipiului Cluj-Napoca, fonduri care au fost utilizate în totalitate pentru rezervarea prealabilă a artiștilor care au participat la festival, după care echipa de proiect a atras fondurile rămase necesare până la valoarea totală a contractului de aproximativ 4 milioane de euro din fonduri private: sponsorizări și parteneriate (monitorulcj.ro).

Chiar dacă prima ediție a Festivalului Untold a reprezentat o realizare internațională prin acordarea premiului "Cel mai bun festival major în 2015", în special discuțiile privind costurile și rezultatele au devenit subiecte controversate pentru a ajunge la titlurile de știri.

Printre efectele economice care contribuie la dezvoltarea comunității locale, Festivalul Untold aduce mai mult profit întreprinderilor locale și ajută la dezvoltarea de noi afaceri. Dwyer și colab. sunt de asemenea de părere că evenimentele pot crea oportunități speciale pentru întreprinderile din zona locală de a fi implicate și pot îmbunătăți activitatea economiei locale prin relațiile de turism cu alte sectoare ale economiei.

Hernández-Mogollón și colab. susține, de asemenea, că evenimentele atrag vizitatori din afara unei regiuni și astfel pot crește durata șederii și a cheltuielilor. În plus, adăugând că noile venituri generate de vizitatori pot oferi noi oportunități de angajare și să contribuie la proiecte care vor beneficia comunitatea locală pe termen lung.

În ceea ce privește festivalurile, autorul explică rolul festivalurilor în comunitatea gazdă, subliniind faptul că evenimente speciale atrag vizitatori care vor cheltui bani în comunitate, generând astfel venituri noi în comunitate și crearea de locuri de muncă. Mai mult de jumătate dintre respondenți au avut o părere pozitivă cu privire la faptul că Festivalul Untold atrage turiștii să rămână mai mult și să cheltuiască mai mult și, de asemenea, că festivalul generează noi oportunități de angajare.

Festivalul UNTOLD s-a axat, de la început, pe caracterul multicultural al Clujului și al Capitalei europene a tineretului. În primul rând, site-ul www.untoldfestival.com este disponibil în trei limbi: română, engleză și maghiară.

Voluntarii festivalui au fost selectați pentru a vorbi cât mai multe limbi, care vor fi semnalizate prin insigne purtate de mișcarea "Igen, tessék! -Da, te rog!", Astfel încât turiștii sau comunitățile minoritare care vin la festivalul din Transilvania pot comunica în nativ limba. Limbile disponibile sunt: română, maghiară, engleză, franceză și germană.

Reglementarea festivalului și a broșurii de hartă vor fi disponibile atât în limba engleză, cât și în limba maghiară.

Turiștii care sosesc la festival pot consulta, dacă este necesar, punctul Europe4You, gestionat de reprezentanții Consulatului Țărilor de Jos și ai Ambasadei Britanice, care vor oferi informații bune turiștilor care au sosit la Cluj-Napoca.

2.3. Electric Castle

Electric Catle este un festival de muzică care are loc în luna iulie, pe domeniul spectaculos al Transilvaniei al Castelului Bánffy, lângă Cluj-Napoca, în România. Festivalul este o experiență unică a festivalului care combină muzica, tehnologia și artele alternative. Dispune de multe genuri de muzică, inclusiv rock, indie, hip hop, electronică și reggae, precum și instalații de artă.

Festivalul a fost selectat de 4 ori la Festivalul European pentru Premiul celui mai bun Festival de Media, printre alte nume europene celebre. În 2016, peste 120.000 de persoane au vizitat terenul festivalului în timpul evenimentului. În edițiile sale anterioare, festivalul a confirmat nume precum The Prodigy, Skrillex, Bear Me The Horizon, Fatboy Slim, Sigur Ros, Bastille, Rudimental, Thievery Corporation, Die Antwoord și mulți alți artiști care au jucat pe una din cele șapte etape.

Festivalul Internațional de Film TIFF.

În 2017, orașul Cluj-Napoca a realizat un record de sosiri turistice, adică peste 542.000 de vizitatori, dintre care 22% străini. Majoritatea au fost din Ungaria (18.189 turiști, 15.28%), Germania (14.722 turiști, 12.36%), Italia (10.832 turiști, 9.09%), Regatul Unit (8.095 turiști, 6.80%), Franța (7.794 turiști, 6.54%) , și Polonia (6.313 de turiști, 5.3%).

În general, există trei motive pentru care turiștii români sunt atrași să vină la Cluj-Napoca: – să viziteze prietenii, rudele și cumpărăturile (33,5%), să participe la diverse evenimente, în special la concerte și festivaluri (17,1%); pentru recreere (16%).

Vizitatorii straini sunt interesati in principal de recreere (35,7%), evenimente culturale (15,8%), tratamente medicale, vizite la prieteni si rude si cumparaturi (16,4%). Aceste aspecte au fost constatate printr-un sondaj important realizat pe un eșantion de turiști în iunie 2015 – iunie 2016.

Densitatea turismului, ca raport între numărul turiștilor și populația rezidentă, a urmat o rată de creștere continuă. În anul 2011, densitatea turistică în Cluj-Napoca a fost de 0,71 turiști pe locuitor, în anul 2016, orașul a înregistrat 1,15 turiști / locuitor, adică cu 61,97% mai mult. Și acest lucru se întâmplă cu condiția ca populația din Cluj-Napoca să crească, orașul fiind singura resedinta județeană, alături de Timișoara, unde populația are o rată de creștere pozitivă.

Clujul a devenit un punct de reper pe harta evenimentelor culturale dedicate tinerilor și nu numai. În acest oraș sunt organizate anual evenimente evenimente, care au adus Clujului statutul de oraș al tinerilor. Tot mai mulți tineri aleg să se stabilească aici, să studieze aici și să se distreze.

Capitolul 3. Materiale și metoda de cercetare

3.1. Metodologia cercetării

Termenul de chestionar este considerat un termen general care include toate tehnicile de colectare a datelor în care fiecare persoană este rugată să răspundă aceluiași set de întrebări într-o ordine prestabilită.

Un chestionar este un instrument de colectare și înregistrare a informațiilor despre o anumită problemă de interes și Bulmer îl definește ca un instrument bine stabilit în cercetarea științelor sociale pentru obținerea de informații în special caracteristicile sociale, comportamentul prezent și trecut, standardele de comportament sau atitudinile și convingerile lor și motivele acțiunii cu privire la subiectul investigat.

Chestionarele sunt utilizate în mod obișnuit pentru a colecta informații reale pentru a clasifica oamenii și condițiile lor, pentru a aduna informații legate de comportamentul oamenilor, pentru a analiza opiniile și atitudinile fundamentale ale oamenilor, în legătură cu o anumită problemă, pentru a măsura satisfacția consumatorilor cu un serviciu sau produs și să colecteze informații care pot fi urmărite în timp pentru a examina schimbările.

Chestionarele reprezintă una dintre cele mai utilizate metode de colectare a datelor în cadrul strategiei de sondaj și pot fi utilizate în diferite situații de anchetă, cum ar fi poștale, electronice, față în față și telefon.

Chestionarele oferă o singură șansă de a colecta datele datorită dificultății de a identifica respondenții și de a se reîntoarce pentru a colecta informații suplimentare, prin urmare, elaborarea chestionarului reprezintă un element crucial pentru a răspunde la întrebările de cercetare și pentru a îndeplini obiectivele cercetării.

Un chestionar bine conceput trebuie să fie planificat și dezvoltat într-o serie de etape: să fie clară despre tipul și natura informațiilor necesare pentru a fi colectate și despre populația țintă, să decidă despre metoda cea mai potrivită pentru administrarea chestionarului și să analizeze abordarea prelevării de probe.

Proiectarea chestionarului diferă în funcție de modul în care este administrat și de nivelul de contact cu respondenții, chestionarele poștale și electronice fiind cunoscute ca chestionare administrate de sine stătător, completate de respondenți în timpul lor.

Eșantionarea este necesară atunci când este imposibil ca cercetătorul să colecteze date de la întreaga populație. Tehnicile de eșantionare pot fi împărțite în două categorii: probabilitatea sau eșantionarea reprezentativă, care oferă posibilitatea de a răspunde la întrebările de cercetare care necesită o estimare statistică a caracteristicilor populației din eșantion și eșantionarea non-probabilității sau judecății, care nu este capabilă să răspundeți la întrebările de cercetare care necesită implicații statistice asupra caracteristicilor populației. Eșantionarea de non-probabilitate oferă o serie de tehnici alternative, cum ar fi prelevarea de probe, eșantionarea mingii de zăpadă etc.

Pentru a selecta eșantioane bazate pe judecata subiectivă a cercetătorului și pentru a permite cercetătorului să generalizeze despre populație, dar nu pe motive statistice. Este, de asemenea, esențial să se ia în considerare elemente cum ar fi formatul chestionarului, secvența, formularea, lungimea sau producția pentru a susține angajamentul respondentului. Una dintre cele mai importante cerințe ale unui chestionar este că întrebările urmează unei ordini logice pentru respondent, cu întrebări tematice similare, care vor asigura că respondenții înțeleg scopul cercetării și că ei răspundeți la întrebări până la sfârșitul studiului.

Formatul întrebărilor este de asemenea important, cercetătorul trebuie să decidă utilizarea întrebărilor închise, întrebări deschise sau ambele. Întrebările închise oferă rezultate care sunt ușor de rezumat și prezentate clar în rezumate scurte, în timp ce întrebările deschise produc observații verbatice care adună adâncimi și semnificații, astfel o combinație de întrebări închise și deschise este considerată potrivită pentru a furniza cuantificabil și în detaliu.

În timp ce nivelele nominale, ordonale, intervale și rapoarte sunt folosite pentru a măsura gradele de diferență în întrebările închise, întrebările deschise permit timp și spațiu pentru răspunsuri de formă liberă care invită participanții să împărtășească înțelegerile, experiențele, opiniile și interpretările, precum și reacțiile lor față de procesele și situațiile sociale.

În această teză, chestionarul a inclus 12 întrebări, care au fost concepute în funcție de întrebările de cercetare, au fost bazate pe revizuirea literaturii și au urmat un flux logic, de a cere informații mai generale la cele treptat specifice și de la închiderea obligatorie întrebări mai deschise, mai elaborate și opționale. În cadrul întrebărilor închise, s-au utilizat notele (sexul), ordinalul (ordinea), intervalul (scala atitudinii) și raportul (vârsta).

Întrebările deschise au fost destinate să afle percepția locuitorilor locali despre Festivalul Untold și părerile lor despre impactul festivalului asupra comunității locale, precum și opiniile lor asupra felului de schimbări și îmbunătățiri care trebuie făcute pentru comunitatea locală din Cluj-Napoca pentru a beneficia de festivalul organizat în orașul lor.

Având în vedere faptul că Festivalul Untold are loc în Cluj-Napoca, localnicii din Cluj-Napoca au fost selectați ca eșantion adecvat pentru chestionar.

Pentru a atinge în mod eficient grupul țintă și a colecta cât mai multe răspunsuri posibil, chestionarul a fost împărțit cu rețelele școlare și de lucru, pe profilul Facebook al scriitorului acestei lucrări și pe grupurile de social media legate de Cluj-Napoca și Untold Festivalul, bazându-se pe interesul respondenților asupra subiectului cercetat.

În descrierea postului sa afirmat că numai persoanele care locuiesc în Cluj-Napoca ar trebui să o completeze și am încercat să asigur un instrument selectiv pentru a vă asigura că respondenții locuiesc cu adevărat în Cluj-Napoca. Chestionarul a fost conceput astfel încât dacă un respondent dă clic pe "Nu" când este întrebat dacă este rezident al Cluj-Napoca, ancheta se va încheia pentru el și nu ar avea nici o posibilitate de a răspunde la restul întrebărilor. Cu toate acestea, sa observat în timpul procesului de analiză că acest instrument selectiv nu a funcționat, iar respondenții care au făcut clic pe "Nu" ar putea, de asemenea, să completeze întregul sondaj.

Având în vedere dificultatea de a identifica membrii populației dorite, s-a folosit eșantionul bulgărelor de zăpadă, ceea ce înseamnă că primii respondenți pot genera noi respondenți prin distribuirea chestionarului.

Procesul de colectare a datelor a avut loc între 14 aprilie și 17 mai 2018, iar în această perioadă au fost colectate 29 de răspunsuri. Scopul chestionarului a fost acela de a obține informații despre percepțiile comunității locale despre Festivalul Untold.

Întrucât chestionarul a fost lansat în rândul grupurilor care ar putea avea o structură omogenă în modul în care persoanele care se referă la aceste grupuri și care doresc să completeze chestionarul sunt mai orientate spre comunitate și ar putea avea o înclinație pozitivă față de turismul de festival, pentru a obține perspective de la o gamă mai largă de percepții.

Blichfeldt și Marabese sunt de părere că creșterea popularității internetului și a mass-mediei sociale generează un nou tip de date pentru cercetătorii turistici, cum ar fi actualizări Facebook, bloguri sau forumuri specializate on-line , care oferă noi forme de acces la turiști și experiențele acestora.

Deoarece aceste date diferă profund de alte tipuri de date, netnografia a fost considerată noua metodologie adecvată pentru cercetătorii care utilizează aceste date bogate.

În termeni generali, netnografia reprezintă etnografie adaptată studiului comunităților online. Netnografia este numită și etnografie pe Internet și reprezintă o nouă metodă de cercetare calitativă care adaptează tehnicile de cercetare etnografică la studiul culturilor și comunităților care apar prin intermediul comunicațiilor mediate de calculator și care folosește informațiile public disponibile în forumurile online pentru a identifica și înțelege nevoile și influențele decizionale ale grupurilor relevante online de consumatori.

Metodele calitative sunt folosite în special pentru a descoperi bogata lume simbolică care stă la baza semnificațiilor, dorințelor, nevoilor și alegerii, iar cele mai populare metode calitative utilizate în prezent sunt reprezentate de focus grupuri, interviuri personale și etnografie orientată spre piață.

În timp ce etnografia orientată spre piață, care reprezintă o tehnică importantă care se concentrează asupra comportamentului oamenilor care constituie o piață pentru un produs sau serviciu, este o metodă elaborată și consumatoare de timp, netnografia este mult mai puțin consumatoare și mai puțin elaborată și capabilă de a fi dirijate într-un mod care este complet discret în comparație cu grupurile de focus și interviuri, oferind informațiile cercetătorului într-o manieră mai puțin costisitoare.

Chiar dacă cercetătorii care pretind că fac netnografie, se implică activ în forumuri, chat-uri sau alte dialoguri bazate pe web, folosirea datelor "on-line" eticheta netnografie cu cuvinte statice, unde cercetătorul nu interacționează cu cei cercetați.

Având în vedere cele menționate mai sus și că social media este adesea folosit ca un loc pentru a împărtăși informații, opinii și a lua față la diferite evenimente, The Untold Event Facebook.

Page și pagina de Facebook Cluj Napoca au fost alese ca comunități online de la care să colecteze date pentru netnografie, sub formă de observații neparticipante.

Netnografia a fost folosită ca instrument complementar în această lucrare, care a permis o înțelegere mai profundă a modului în care comunitatea locală percepe Festivalul Untold, examinând și percepțiile împărtășite fără un context specific de cercetare, cum ar fi chestionarul.

Datele au fost colectate prin copierea directă de la comunicațiile mediate de calculator ale membrilor comunității online, un avantaj major fiind transcrierea aproape automată a documentelor descărcate, ceea ce a fost util în analiză.

Munca grea a cercetătorilor începe atunci când încearcă să exploreze și să explice ceea ce stau la baza datelor noastre sau să descifrăm esența, înțelesul, normele, ordinele, modelele, regulile etc.. În ceea ce privește abordările analizei calitative, cercetătorul ar trebui să ia în considerare inițial abordarea deductivă sau inductivă folosită și să o adapteze la aspectele analizei datelor.

În abordarea deductivă, cercetătorul a folosit teoria existentă pentru a formula întrebările și obiectivele cercetării și poate folosi teoria pentru a crea un cadru pentru organizarea și direcționarea analizei, în cadrul abordării inductive, cercetătorul începe să culeagă date și apoi explorează datele pentru a vedea temele sau problemele care trebuie să se concentreze și să le urmărească.

Cu toate acestea, s-a subliniat avantajul de a începe munca dintr-o perspectivă teoretică, inclusiv în cazul abordării inductive și sa sugerat, de asemenea, că în practică este posibil ca cercetătorul să combine elemente ale ambelor abordări, așa cum caută cercetătorul să dezvolte o poziție teoretică și apoi să testeze aplicabilitatea acesteia prin analiza de colectare ulterioară a datelor.

Mai mult decât atât, cercetarea metodelor mixte include utilizarea inducției, deducerii și, de asemenea, a răpirii, care poate fi definită ca găsirea celui mai bun set de explicații pentru un set de date. Atît inducția, cît și deducția se referă la căile de generare a ipotezei, fie din observații, fie din teorie. Pentru a spune altfel, inducerea și deducerea sunt completate de răpire, ceea ce oferă cercetătorului posibilitatea de a dobândi noi cunoștințe prin selectarea unei ipoteze mai plauzibile decât altele.

În această teză, chiar dacă abordarea inductivă a fost considerată potrivită pentru subiectul investigat, analiza datelor combină elemente de inducție și deducere.

Nu există o metodă standardizată pentru analiza datelor calitative, dar este posibilă gruparea datelor în trei tipuri principale de proces, și anume rezumarea (condensarea) semnificațiilor; clasificarea (gruparea) semnificațiilor și structurării (ordonarea) înțelesurilor care folosesc narațiunea, care pot fi utilizate în mod combinat sau pe cont propriu pentru a susține interpretarea datelor.

Există un model de analiză a datelor calitative, care constă în trei procese: reducerea datelor, afișarea datelor și încheierea. În prima etapă, subiecții sunt selectați și conceptele și metodele sunt dezvoltate, în a doua fază, cercetătorul caută semnificație pe o parte limitată a datelor și în ultima etapă, cercetătorul compară, controlează și caută modele.

Totuși, analiza reprezintă un proces continuu, cercetătorii interacționând continuu între instrumentele de cercetare și respondenți, prin urmare nu este ușor să se distingă fazele de colectare, reducere și analiză de la fiecare alte.

Există o tehnică care ar putea să nu necesite o sistematizare specială, și anume "quote-research", care utilizează citatele intervievaților pentru ilustrarea exemplelor. Folosind "quote-research", devine mai ușor să găsești răspunsuri la întrebările de cercetare din citatele intervievaților.

Analiza conținutului calitativ reprezintă, de asemenea, o metodă frecvent utilizată în științele sociale pentru a studia o gamă largă de date textuale, fiind definită ca "o tehnică care urmărește să descrie, cu obiectivitate optimă, precizie și generalitate, ceea ce se spune despre un anumit subiect într-un anumit loc la un moment dat.

Analiza conținutului analizează datele textuale pentru a identifica modele, a dezvolta categorii și a le aduna în construcții perceptibile pentru a profita de semnificația textului. Analiza calitativă a conținutului începe de obicei în primele etape ale colectării datelor, ajutând la mișcarea înainte și înapoi între dezvoltarea conceptului și colectarea datelor și direcționarea colectării ulterioare către surse util în abordarea întrebărilor de cercetare.

3.2. Limitări ale cercetării

În ciuda tuturor eforturilor, această lucrare are încă unele limitări. Deși autorul acestei lucrări s-a bucurat de investigarea percepțiilor diferiților actori implicați în organizarea Festivalului Untold, au fost întâmpinate unele provocări în timpul cercetării, cele mai multe fiind legate de procesul de colectare a datelor.

În timpul cercetării, m-am confruntat cu o serie de dificultăți care m-au împiedicat să obțin toate datele pe care vroiam.

Inițial, a fost planificată o întâlnire cu contactul pe care m-am bazat, și anume Managerul de marketing al Intact Media Group, reprezentând cel mai important partener media al ediției de anul trecut a Festivalului Untold și care se presupunea să vină la Cluj-Napoca pentru a reînnoi contractul pentru ediția din acest an. Din păcate, grupul Intact Media Group, care are mai multe posturi de televiziune și posturi de radio în România, a fost implicat într-un scandal mare la sfârșitul lunii februarie, după ce o hotărâre judecătorească a dispus confiscarea bunurilor aparținând proprietarului grupului, condamnat la 10 ani închisoare pentru corupție.

Ca urmare, organizatorii festivalului Untold au decis să aleagă un alt partener media pentru ediția din acest an, invocând publicitatea proastă și potențialele rezultate negative generate de asocierea festivalului cu grupul media.

În acest context, contactul meu a pierdut interesul să mă susțină, așa cum ar fi trebuit să mă prezinte organizatorilor de evenimente și sponsorilor principali pentru a le intervieva în timpul călătoriei mele, explicând că nu mai au relații bune.

Mai mult, ea a decis să anuleze interviul nostru programat, motivând că grupul pe care îl reprezintă nu este în prezent un actor în organizarea festivalului, chiar dacă ar fi putut participa la acest studiu pe baza experienței din ediția precedentă. Este demn de menționat faptul că în timpul discuțiilor noastre s-a subliniat că scopul acestei teze este de a explora percepțiile diferiților actori pe baza experienței pe care au trăit-o, în raport cu festivalul.

Deoarece contactula fost pierdut, am început să contactez părțile interesate pe cont propriu prin telefon și e-mail, dar era mai greu decât am așteptat să găsesc oameni dispuși să aibă un interviu cu mine, prin urmare am decis să-mi anulez călătoria.

Un număr semnificativ de organizații nu au răspuns la e-mailurile mele și la apelurile telefonice și în cazul în care organizațiile au răspuns, majoritatea oamenilor mi-au amânat invocând motive precum lipsa timpului sau dacă la început au fost de acord să aibă un interviu, în cele din urmă și-au schimbat mintea. O altă provocare cu privire la datele calitative a fost că intervievații ar fi putut răspunde la întrebări într-un mod care ar pune organizațiile lor într-o lumină bună, fără a exprima aspecte negative legate de organizațiile pe care le reprezintă.

A doua limitare se referă la chestionarul care ar fi putut ajunge întotdeauna la un număr mai mare de respondenți. Chiar dacă localnicii din Cluj-Napoca au fost selectați ca eșantion adecvat, persoane din întreaga țară au răspuns la chestionar, eșantionul devenind amplu, astfel încât problemele pe care rezultatele le indică reprezintă generalizări. Deși numărul respondenților nu a fost foarte mare și interpretările nu pot fi generalizate, întrebările efectuate au făcut ca numărul respondenților și datele colectate să fie valoroase pentru această lucrare, obținându-se o imagine mică asupra tendințelor care au relevanță directă sau indirectă pentru acest lucru cercetare.

Pentru a rezuma, dacă aș începe din nou, aș investi mai mult timp în procesul de colectare a datelor și aș lua în considerare și încercarea unor noi modalități de a colecta date cum ar fi grupuri de interese, observații și discuții on-line cu diferiți oameni despre subiectul investigat.

Eșantion

Pentru realizarea cercetării de față am recurs la un eșantion de 100 de persoane. Toate persoanele au fost abordate prin intermediul unui grup de Facebook, iar criteriul de selecție al respondenților a fost ,,primul venit, primul servit”, în ordinea disponibilității.

Capitolul 4. Rezultate și discuții

În funcție de genul respondenților, distribuția acestora a fost:

39% respondenți de gen feminin

61% respondenți de gen masculine

Figura 4.1. În funcție de genul respondenților, distribuția acestora a fost:

Modul în care sunt percepute evenimentele culturale de respondenți depinde de genul acestora. Fetele tind să umble în grupuri mai mari de fete la astfel de evenimente, în timp ce respondenții de gen masculin caută să se distreze în grupuri mixte, în timp ce respondenții de gen feminine, prefer grupurile de fete.

Vin la Cluj pentru evenimente culturale:

1 an 10%

2 ani 20%

3 ani 10%

4 ani 20%

5 ani 10%

De când mă știu 30% 

Figura 4.2. Vin la Cluj pentru evenimente culturale:

Respondenții au frecventat evenimentele culturale din Cluj de mai mult de 4 ani. Pentru cei care s-au npscut în cluj, rezultatul este logic. În timp ce, respondenții care provin din localități aflate în imediata apropiere a Clujului au contribuit la creșterea traficului de turiști ai Clujului.

Mediul de proveniență al respondenților a fost:

Rural 30%

Urban 70%

Figura 4.3. Mediul de proveniență al respondenților a fost:

Majoritatea respondenților provin din mediul urban, iar acestora le este mai ușor să ajungă la evenimentele culturale din Cluj. Aceștia iau parte la evenimente în afara programului de școală și de lucru și găsesc acste manifestări o soluție potrivită pentru socializare, relaxare și descoperirea de noi artiști.

Care este venitul dumneavoastră?  

Sub 1000 lei 1%

1001 – 1500 lei 19%

1501- 2000 lei 30%

2001 – 2500 lei 40%

Peste 2500 lei 30%

Figura 4.4. Care este venitul dumneavoastră?  

În funcție de venitul respondenților, evenimentele pot atrage fonduri pentru orașul în care sunt organizate. În plus, expozații care participă la evenimente pot avea foloase materiale substanțiale dacă participanții la evenimente au un buget alocat cheltuielilor în timpul evenimentelor culturale.

La care dintre următoarele evenimente ați participat? 

Untold 80%

TIFF 50%

Electric Castle 70%

Zilele Clujului 70%

1 decembrie 30%

Figura 4.5. La care dintre următoarele evenimente ați participat? 

Majoritatea respondenților au participat într-un procent similar la patru dintre evenimentele culturale ale clujului (Untold, Tiff, Electric Castle, Zilele Clujului) și într-un număr mai mic la 1 Decembrie. Un motiv pentru numărul mic de participanți la 1 Decembrie este dat de frigul de afară și de faptul că majoritatea manifestărilor culturale au loc ziua, când respondenții preferă să facă alte activități.

În ce calitate ați participat la evenimentul respectiv?  

Specator 5%

Voluntar 50%

Prestator de servicii 5%

Presă 10%

Pază 10%

Administrație locală 5%

Transportator 5%

Comerciant 5%

 Altele 5%

Figura 4.6. În ce calitate ați participat la evenimentul respectiv?  

Majoritatea respondenților au participat la evenimentele culturale ale Clujului în calitate de voluntari. Acest rezultat este dat de faptul că eșantionul utilizat include respondenți care sunt studenți la Universitatea din Cluj. Restul respondenților au avut diferite calități: spectator, prestator de servicii, reprezentant al presie, comerciant, altele, reprezentant al adminsistrației publice locale (în proporții aproximativ egale).

Care erau așteptările dumneavoastră înainte de a participa la eveniment? (mai multe răspunsuri posibile)  

Experiențe inedite 70%

Distracție 50%

Noi artiști 50%

Muzică bună 60%

Bună organizare 10%

 Altele 10%

Figura 4.7. Care erau așteptările dumneavoastră înainte de a participa la eveniment? (mai multe răspunsuri posibile)

Majoritatea respondenților au căutat un cumul de experiențe prin participarea la evenimentele culturale ale Clujului. Dintre acestea, cele mai menționate au fost experiențele inedite, distracția, noii artiști și muzica bună.

Evenimentul ales a reușit să se ridice la nivelul așteptărilor dumneavoastră?  

Mai deloc 

1 5%

2 5%

3 20%

4 40%

5 30%

Da, foarte mult

          Figura 4.8. Evenimentul ales a reușit să se ridice la nivelul așteptărilor dumneavoastră?  

Majoritatea respondenților au declarant că li s-au îndeplinit așteptările în raport cu evenimentele culturale la care au participat în Cluj. Din păcate nu am avut în vedre o chestionare a respondenților pentru fiecare eveniment în parte, pentru a vedea gradul de mulțumire în mod specific.

În general evenimentul a fost:  

Un eșec

1 5%

2 5%

3 20%

4 30%

5 70%

Un succes

Figura 4.9. În general evenimentul a fost:  

Majoritatea respondenților consider că evenimenttele au fost bine organizate, chiar dacă au existat situații când la Untold și la Electric Castle au existat inconveniente legate de condițiile cauzate de ploaie.

Aceste evenimente ajută la promovarea și schimbarea percepției despre municipiul Cluj-Napoca?  

Da 70%

Nu 30%

Figura 4.10. Aceste evenimente ajută la promovarea și schimbarea percepției despre municipiul Cluj-Napoca?  

Evenimentele analizate au contribuit la transformarea imaginii Clujului. Orașul este asociat cu evenimentele culturale și cu manifestările dedicate tineretului. Majoritatea respondenților consider că evenimentele au îmbunătățit imaginea Clujului, în timp ce restul consideră că orașul culj avea oricum o imagine bună.

După părerea dumnevoastră care este impactul negativ produs de aceste evenimente? (mai multe răspunsuri posibile)  

Aglomerația 80%

Zgomotul 50%

Poluarea 70%

Cheltuieli mari din bugetul local 60%

Creșterea de prețuri la anumite bunuri și servicii 60%

Traficul crescut 40%

Disconfort pentru rezidenții din zonă 50%

 Altele  10%

Figura 4.11. După părerea dumnevoastră care este impactul negativ produs de aceste evenimente? (mai multe răspunsuri posibile)  

Dacă ar fi să vorbim despre un impact negative al evenimentelor studiate, acest impact ar fi cauzat, în egală măsură de: aglomerație,zgomot, trafic îngreunat, cheltuieli din bugetul local, poluare, disconfortpentru cei care stau în vecinătatea locurilor unde au loc evenimentele.

De ce buget ați dispus la evenimentul respectiv?  

Sub 500 lei 30%

Între 501 – 1000 lei 30%

Între 1001 – 2000 lei 30%

Peste 2000 lei 10%

Figura 4.12. De ce buget ați dispus la evenimentul respectiv?  

Majoritatea respondenților au avut un buget sub 2000 lei. Acest lucru este rezultatul faptului că studenții, fie trăiesc din banii părinților, fie au un salariu, dar nu prea mare. Cu toate acestea există și variant în care aceștia își economiesc bani pe parcursul anului pentru aceste evenimente.

Care zile sunt mai convenabile pentru dumneavoastră în vederea participării la evenimente? (mai multe răspunsuri posibile)  

Luni 1%

Marți 1%

Miercuri 1%

Joi 1%

Vineri 5%

Weekend 90%

Nu contează 1%

Figura 4.13. Care zile sunt mai convenabile pentru dumneavoastră în vederea participării la evenimente? (mai multe răspunsuri posibile)  

Majoritatea respondenților au considerat că weekendul este perioada din săptămână pentru evenimenta culturale. Weekenduri sunt, în general libere, atât de la locul de muncă, cât și de la cursuri.

De unde ați auzit de evenimentele respective? (mai multe răspunsuri posibile)  

Cunoștințe/Prieteni 50%

TV 10%

Mediul online 30%

Radio 1%

Panouri publicitare 8%

Altele 1%

Figura 4.14. De unde ați auzit de evenimentele respective? (mai multe răspunsuri posibile)  

Majoritatea respondenților au auzit de evenimentele culturale ale Clujului din mediul online, deoarece tinerii petrec foarte mult timp pe internet și cu precădere pe rețelele de socializare. Ceilalți respondenți au aflat de evenimentele culturale de la cunoștințe, panouri publicitare și de la TV.

Concluzii

Electric Castle este un festival de muzică electronică, indie și rock la Castelul Bánffy din România. Eclectismul extins se bucură de o atmosferă unică și istorică, cu artiști internaționali strămutați din întreaga lume. Pentru un astfel de festival mare, un sentiment de intimitate pătrunde în zona festivalului, cu diferite secțiuni și etape care îi păstrează atmosfera specială.

Lineups se bucură de talent emergent și local, alături de o gamă impresionantă de nume de familie din întreaga gamă muzicală, atrăgând toate gusturile împreună pentru un festival plin de caracter și intrigi.

Electric Castle este un festival de muzică electronică cu arhitectura autentică a castelului, oferind un fundal cu adevărat unic, festivalul creează o atmosferă plină de aventură și emoție. Acum, când intrăm la cea de-a 5-a aniversare, așteptăm nume importante din întreaga scenă electronică, împreună cu artiștii în curs de dezvoltare și cu tone de plăcere surprinzătoare, amplasate în interiorul zidurilor castelului.

Artiștii anteriori care au prestat aici sunt Skrillex, Sigur Rós, Bine Me Orizont, Bastille, Paul Kalkbrenner, Die Antwoord, Gorgon City, Enter Shikari și Bonobo. Primul festival de acest fel din România, în timp ce încă un tanar Electric Castle, a fost nominalizat pentru numeroase premii de prestigiu de la lansarea sa în 2013.

Festivalul este îndrăgit de tinerii din Cluj, dar și de tinerii din restul orașelor țării, chiar și de cei din afara țării. Este un eveniment cultural care a schimbat în bine imaginea Clujului reușind să atraga mulți turiști.

TIFF promovează cinematografia locală și internațională, punând accent pe diversitate, originalitate, libertate de exprimare – valori care garantează, an de an, experiențe culturale autentice. S-a dedicat recunoașterii excelenței, acordând personalități remarcabile românești de film și încurajând actorii talentați care doresc să facă un pas mai departe, de la teatru până la ecranul cinematografic.

TIFF este un eveniment dedicate iubitorilor de film, din Cluj, în special dar și din alte orașe importante ale țării. Totodată, este un eveniment la care participă specialiști și artiști stărini.

Untold este un evenimet care a contribuit la imaginea pozitivă a orașului, în rândul tinerilor români, dar și în rândul iubitorilor de muzică bună din afara țării. Evenimentul a fost un bun prilej de a atrage turiști străini din afara țării în regiunea Transilvaniei.

Evenimentele organizate au devenit mijloace de a atrage turiștii în număr mare în marile orașe ale țării. Evenimentele, contribuie la creșterea economiei locale, la diversificarea metodelor de petrecere a timpului liber și de distracție pentru locuitorii orașului gazdă, dar și pentru persoanele din localități învecinate.

Clujul a devenit un punct de reper pe harta evenimentelor culturale dedicate tinerilor și nu numai. În acest oraș sunt organizate anual evenimente evenimente, care au adus Clujului statutul de oraș al tinerilor. Tot mai mulți tineri aleg să se stabilească aici, să studieze aici și să se distreze.

Bibliografie

Bigović, M. (2011), Quantifying seasonality in tourism: a case study of Montenegro, Academica Turistica, 4(2), pp. 15-32;

Bird, D.K. (2009), The use of questionnaires for acquiring information on public perception of natural hazards and risk mitigation – a review of current knowledge and practice, Natural Hazards and Earth System Sciences, 9, pp. 1307-1325;

Bjeljac, Ž. & Pantić, M. & Filipović, M. (2013), The Role of Event Tourism Strategy of Serbia in Strategic Planning, SPATIUM International Review, 30, pp. 54-60;

Chirieleison, C. & Montrone, A. (2013), Evaluating local government costs and revenues: the case of an Italian privately owned for-profit event, Tourism Management Perspectives, 8, pp. 90- 97

D’Angella, F. & Go, F. M. (2009), Tale of two cities’ collaborative tourism marketing: Towards a theory of destination stakeholder assessment, Tourism Management 30, pp. 429-440;

Fisher, W. & Stenner, A.J. (2011), Integrating qualitative and quantitative research approaches via the phenomenological method, International Journal of Multiple Research Approaches, Volume 5, Issue 1, pp. 89-103;

Hernández-Mogollón, J.M. & Folgado-Fernández, J.A. & Duarte, P.A.O. (2014), Event Tourism Analysis and State of the art, European Journal of Tourism, Hospitality and Recreation, Vol. 5, Issue 2, pp. 83-102;

Hjalager, A.M. (2010), A review of innovation research in tourism, Tourism Management: 31, pp. 1-12;

Jóhannesson, G.T. & Ren, C. & Van Der Duim, R. (2015), Tourism Encounters and Controversies Ontological Politics of Tourism Development;

Kożuch, B. (2009), The Culture of Collaboration, Theoretical Aspects, Journal of Intercultural Management, 1(2), pp. 17-29;

Larson, M. (2009), Festival Innovation: Complex and Dynamic Network Interaction, Scandinavian Journal of Hospitality and Tourism: 9 (2-3), pp. 288-307;

Meged, J.W. & Blichfeldt, B.S. & Hansen, L.A. & Hvass, K.A. (2014), Tourism Methodologies, New Perspectives, Practices and Proceedings, Copenhagen Business School Press;

Mendes, J. & Oom Do Valle, P. & Guerreiro, M. (2011), Destination Image and Events: A Structural Model for the Algarve Case, Journal of Hospitality Marketing & Management, 20(3-4), pp. 366-384;

Morrison, A. (2013), Marketing and managing tourism destinations, Routledge: New York;

Niekerk, M. & Coetzee, J.L. (2011), Utilizing the VICE Model for the Sustainable Development of the Innibos Arts Festival, Journal of Hospitality Marketing and Management: 20, pp. 347-365

O’Sullivan, D. & Jackson, M. (2010), Festival tourism – A contributor to sustainable local economic development, Journal of sustainable tourism: 10 (4), pp. 325-342;

Packer, J. & Ballantyne, J. (2010), The impact of music festival attendance on young people’s psychological and social well-being, Psychology of Music 39 (2), pp. 164-181;

Pasanen, K. & Taskinen, H. & Mikkonen, J. (2009), Impacts of Cultural Events in Eastern Finland – Development of a Finnish Event Evaluation Tool, Scandinavian Journal of Hospitality and Tourism, Vol. 9, Nos. 2–3, pp. 112-129;

Pegg, S. & Patterson, I. (2010), Rethinking Music Festivals as a Staged Event: Gaining Insights from Understanding Visitor Motivations and the Experiences They Seek, Journal of Convention & Event Tourism, 11, pp. 85–99;

Richards, G. (2014),Creativity and tourism in the city, Current Issues in Tourism, Vol. 17, No. 2, pp. 119-144;

Seidman, I. (2013), Interviewing as qualitative research: A guide for researchers in education and the social sciences, Fourth edition, Teachers College Press;

Soteriades, M.D. & Dimou, I. (2011), Special Events: A Framework for Efficient Management,

Journal of Hospitality Marketing & Management, 20, pp. 329-346;

Silverman, D. (2010), Qualitative research, Issues of Theory, Method and Practice, Third Edition, Sage;

ŠuŠić, V. & Dordević, D. (2011), The Place and Role of Events in the Tourist Development of the Southwest Serbia Cluster, Economic and Organization, 8(1), pp. 69-81

http://transilvaniareporter.ro/cultura/bogdan-buta-directorul-untold-festival-confirma-cu- siguranta-va-exista-o-a-doua-editie-in-2016/

http://ro.cluj2015.eu/ Last Accessed on 22/02/2016

http://www.ziardecluj.ro/finantarea-pentru-festivalul-untold-ridica-semne-de-intrebare- pentru-principalii-organizatori-de-evenimente Last Accessed on 10/05/2016

http://www.monitorulcj.ro/actualitate/44060-cat-costa-untold-festival-si-cine-a-castigat-

organizarea-lui#sthash.OtEOTrhh.dpbs;

http://romaniatourism.com/cluj-napoca.html;

http://www.magazinsalajean.ro/divertisment/zalauanul-adrian-chereji-director-marketing-si-comunicare-untold-promitem-ca-nu-vom-dezamagi-nici-in-acest-an.html

http://www.ziardecluj.ro/untold-primeste-si-titlul-de-cel-mai-indatorat-festival-2015

I Love Cluj

http://www.monitorulcj.ro

www.igloo.ro

cluju.ro

romanialibera.ro

http://catcostaclujul.ro

http://www.stiridecluj.ro