Pentru uz didactic și cercetare [620805]

Pentru uz didactic și cercetare
Testul perceptiv-motric Bendet Gestalt
1. Evaluarea funcției perceptiv-motrice
Unul dintre obiectivele majore cuprinse în programa școlară pentru clasa
I se referă la însușirea de către elev a scris-cititului. O componentă principală
care trebuie luată în considerare când evaluăm potențialitatea unui copil de a
învăța să scrie și/sau să citească este aceea a dezvoltării optime a funcției
perceptiv motrice. Este vorba de abilitatea copilului de a percepe, recunoaște
și a discrimina între o serie de semne și de a le reda apoi corect într-o formă
grafică.
Williams (1983) propune un model de analiză al funcționării perceptiv-
motrice, model care poate ghida evaluarea dezvoltării funcției perceptiv-
motrice.
A. Procesele senzoriale. Prima componentă implicată este recepția și
prelucrarea senzorială a stimulului pe care copilul îl percepe. De exemplu, dacă
sarcina copilului este aceea de a copia un triunghi (o literă sau orice alt semn
grafic) el va trebui întâi să analizeze perceptiv triunghiul, să-i descompună în
componente, în părți constitutive. O dată acest input senzorial realizat, el va fi
urmat de o sinteză senzorială, sinteză care implică o permanentă comparație a
informațiilor percepute anterior cu cele aflate în baza de cunoștințe a copilului
(MLD – memoria de lungă durată). Continuând exemplul anterior, prin
comparații succesive, copilul va recunoaște modelul prezentat ca fiind un
triunghi.
B. Activitatea motorie. Pasul următor va fi acela de declanșare a
activității motorii/efectoare. După ce stimulul a fost analizat și identificat,
copilul va decide să-l realizeze grafic. Activitatea motrică va fi permanent
evaluată prin comparări raportate atât la modelul prezentat, cât și la prototipul
pe care copilul îl are în baza sa de cunoștințe pentru stimulul respectiv, în
timpul realizării activității grafice, copilul va evalua printr-un feedback
permanent (provenit prin diferite surse – vizual, auditiv, proprioceptiv,
kinestezic) modul în care realizează modelul.
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.1

Pentru uz didactic și cercetare
O distorsiune apăru tă în producția grafică a copilului poate fi datorată
uneia sau mai multora dintre componentele prezentate anterior. Astfel, o
prelucrare semantică a unui model va determina o mult mai bună înțelegere a
relațiilor existente între părțile sale componente decât dacă modelul va fi
prelucrat doar la un nivel da suprafață (fizic). Este cunoscut faptul că cu cât un
stimul este procesat la un nivel mai adânc, cu atât performanța în redarea lui
este mai bună (Craik & Lockhart, 1972). Dacă inputul senzorial va avea la bază,
pe lângă procesări fizice ale modelului prezentat, și procesări semantice,
bazate pe relațiile dintre elemente atunci analiza senzorială ulterioară va fi
mult mai elaborată și mai corect reprezentată.
Deoarece copilul (preșcolarul) învață treptat, prin joc cel mai adesea, să
analizeze, să descompună mediul, activitățile instructiv-educative desfășurate
în grupa pregătitoare sunt eficiente în măsura în care formează la copil o serie
de capacități prin care acesta să reușească ulterior să se adapteze la sarcini
mai puțin similare.
În ceea ce privește dezvoltarea și exersarea aptitudinilor perceptiv-
motrice, programa activităților instructiv-educative în grădinița formulează
explicit o serie de obiective care se referă în primul rând la:
discriminarea de forme, mărimi și poziții spațiale;
orientarea într-un spațiu restrâns de lucru și coordonarea oculo-motrică
în redarea grafică a unor semne;
executarea de mișcări motrice în diverse direcții (sus-jos; dreapta-
stânga) în vederea obținerii reversibilității mișcării;
reproducerea grafică a unor modele respectând proporțiile, orientarea,
poziția relativă, construirea unghiurilor;
utilizarea unor ancore verbale pentru semnele grafice simple (punct,
linie, cerc, pătrat).
Un nivel optim al dezvoltării funcției perceptiv motrice este așadar
absolut necesar pentru succesul în clasa I. Ca metodă de evaluare propunem în
continuare o probă pe baza căreia vom putea contura profilul nivelului de
dezvoltare al funcției perceptiv-motrice a unui copil în scopul predicției reușitei
acestuia în clasa I. Pentru o evaluare primară a nivelului dezvoltării funcției
perceptiv motrice utilizarea testului Bender Gestalt s-a dovedit a fi extrem de
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.2

Pentru uz didactic și cercetare
predicii vă (Koppitz, 1962, 1964; Koppitz, Sullivan, Blyth, Shelton, 1959; Carter, Spero
& Walsh, 1978; Neale & McKay, 1985).
2. Testul Bender – informații generale
2.1 Scopul și utilizarea testului Bender
Testul Bender Gestalt a fost elaborat în 1938 de Lauretta Bender. Asumpțiile
teoretice de la care a pornit Lauretta Bender au la bază principiile psihologiei
gestaltiste și sunt exprimate de aceasta extrem de precis: "funcția gestaltistă
poate fi definită ca o funcție a organismului prin care acesta răspunde la o
constelație dată de stimuli, luată ca întreg; răspunsul în sine este o constelație,
un pattern sau un gestalt…" (L. Bender, 1938, pg. 3).
Testul cuprinde 9 planșe test, pe fiecare planșă fiind desenată o configurație
geometrică. Aceste 9 figuri, alături de altele au fost utilizate de Wertheimer (1923)
în studiile sale experimentale privind percepția, a modului în care principiile
psihologiei gestaltiste pot fi aplicate proceselor perceptive. Lauretta Bender
selectează 9 din configurațiile utilizate de Wertheimer pe care le încorporează într-
un test – Bender Gestalt Test 1 Visual Motor Gestalt Test – care evalua nivelul
dezvoltării funcției perceptiv motrice. Rezultatele studiilor ei au fost publicate în
1938 într-o monografie sub titlul "A Visual Motor Gestalt Test and Its Clinical Use ".
Testul are două forme: Bender A și Bender B. Forma Bender A se aplică
copiilor cu vârsta cuprinsă între 4 și 6 ani, iar forma B se aplică copiilor cu
vârsta cuprinsă între 7 și 12 ani, respectiv unor categorii speciale de adulți –
adulți cu diferite tulburări, cu un intelect de limită sau retard, cu leziuni la ni vel
cerebral, anumitor categorii de vârstnici. Cele două forme ale testului constau
fiecare din 9 imagini pe care subiectul trebuie să le copieze pe o foaie A4
poziționată vertical.
Instrucțiunea care i se dă persoanei evaluate (copil sau adult) este
următoarea: "Iți voi prezenta în continuare nouă figuri/desene pe care tu va
trebui să le copiezi pe această foaie; va trebui deci să desenezi cele 9 figuri exact
la fel cum sunt ele prezentate pe planșele următoare". După ce persoana evaluată a
înțeles ce are de făcut îi sunt prezentate pe rând cele 9 figuri ale testului.
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.3

Pentru uz didactic și cercetare
Testul Bender este un test foarte folosit pentru că are mai multe avantaje:
este scurt
este economic
este flexibil
este non-verbal
există foarte multe cercetări în legătură cu utilizarea sa.
Acest test a fost utilizat pentru scanarea leziunilor neuropsihologice
prin evaluarea abilităților vizual-constructive. De asemenea, testul vizează
evaluarea nivelului dezvoltării funcției perceptiv-motrice , putând fi
utilizat ca predictor al însușirii scris-cititului în clasa I. Elizabeth M. Koppitz (1963)
propune și un sistem de cotare a indicilor emoționali .
2.2 Sistemul de cotare
Există mai multe sisteme de cotare pentru adulți și copii, fiecare având
mai multe avantaje și dezavantaje. De exemplu, Lacks (1984) propune un
sistem de cotare care se aplică persoanelor peste 12 ani. Koppitz (1963, 1975)
propune un sistem de cotare care se aplică copiilor.
Elizabeth M. Koppitz (1963) este cea care propune unul dintre cele mai bine
elaborate din punct de vedere teoretic, metodologic și practic sisteme de cotare a
probei Bender la copii, în elaborarea acestui sistem ea se bazează pe un eșantion
de 1100 de copii cu vârsta cuprinsă între 5 și 10 ani. Eșantionul utilizat a inclus
copii cu o dezvoltare intelectuală normală, copii supradotați, copii cu leziuni
cerebrale, copii cu tulburări de învățare sau retardați mintal.
Sistemul de cotare al probei Bender propus de E. Koppitz vizează două
obiective majore:
a) evaluarea nivelului dezvoltării funcției perceptiv m otrice – în acest scop
autoarea elaborează scala de dezvoltare a funcției perceptiv motrice;
b) identificarea unor indicatori ai tulburărilor emoționale la copii – fiind astfel
identificați 12 indici emoționali care au funcție diagnostică în existența unor
tulburări emoționale la copii. Este important de rezinut că acești indicatori pot
semnala probleme la nivel emoțional și pot fi buni predictori ai patologiei psihice
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.4

Pentru uz didactic și cercetare
atunci când sunt prezenți cel puțin trei astfel de indicatori. Prin urmare trebuie să
avem o grupare de indicatori, nu un singur indicator.
Cele două sisteme de cotare sunt complementare, fiecare putând fi utilizat
independent.
De asemenea, sistemul de cotare permite scanarea leziunilor cerebrale. Este
foarte important de avut în vedere că pentru diagnosticul unor leziuni cerebrale
examinatorul trebuie să fie atent, nu doar la scorul obținut de copil, ci și la:
timpul în care desenează
suprafața folosită
comportamentul copilului
conștientizarea erorilor
2.3 Limite și dezavantaje
Printre limitele testului putem să amintim (Groth-Marnat, 2003):
a.Testul a fost descris deseori ca evaluând „leziunile” cerebrale; poate
este mai precis să spunem că testul Bender este un instrument de
scanare („screening”) a leziunilor cerebrale. Rezultatele testului nu oferă
informații detaliate despre tipul și varietatea unor astfel de leziuni.
b.Există o dificultate în interpretarea performanței la test datorită
suprapunerii dintre indicatorii emoționali și cei organici. De exemplu, s-a
arătat că „suprapunerea elementelor din imagine” este prezentă la: 45%
dintre pacienții cu leziuni organice, 26% dintre pacienții cu tulburări de
personalitate, 26% dintre pacienții cu psihoze. La fel ca și în cazul
indicilor emoționali, practicienii nu trebuie să se bazeze pe existența unui
singur indicator.
c.O altă dificultate constă în absența unui sistem de cotare și interpretare
care să fie universal acceptat și pentru care să existe un număr mare de
studii.
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.5

Pentru uz didactic și cercetare
2.4 Validitatea și fidelitatea testului
(1)Fidelitatea pentru sistemul de cotare Lacks – pentru adulți
Fidelitatea interevaluatori pentru cele 12 semne organice este între 0,87
și 0,90. procentul acordurilor pentru cotare a fost între 77% și 86%, iar acordul
pentru diagnosticul leziunilor cerebrale între 84% și 94%. Fidelitatea test-retest
pentru un interval între 3 și 12 luni a fost de 0,79 pentru pacienții
neuropsihoatrici, 0,66 pentru pacienții cu Alzheimer și 0,57-0,63 pentru
vârstnici (Groth-Marnat, 2003).
(2)Fidelitatea pentru sistemul de cotare Koppitz – pentru copii
Pentru sistemul Koppitz, fidelitatea interevaluatori este foarte bună,
având valori între 0,88 și 0.96. Fidelitatea test-retest pentru un interval mai
mare de 4 luni a fost redusă: 0,58-0,66. În general, fidelitatea pentru sistemul
de cotare Koppitz a fost între 0,53 și 0,90, în funcție de perioada dintre test și
retest (Groth-Marnat, 2003).
Calculul fidelității test-retest. În calculul acestui tip de fidelitate au fost
întâmpinate unele dificultăți referitoare la intervalul dintre cele două-testări. Astfel, la
un interval redus s-a observat o îmbunătățire a performanțelor datorită familiarității cu
testul; iar la un interval mai mare între test și retest îmbunătățirea s-a datorat
maturizării funcției perceptiv-motrice. Pentru a evita aceste tipuri de erori care ar fi
putut distorsiona rezultatele s-a ales un interval optim între cele două administrări,
interval de 4 luni. Corelațiile au fost obținute prin calculul coeficientului de corelație
Kendall, acestea fiind semnificative statistic la p<.001(tabelul 1).
Tabelul 1. Fidelitatea sistemului de cotare
Tipul școliiNivelNCorelația P
A
B
A Grădiniță
Grădiniță
Clasa I 34
26
36 .597
.659
.547 <.001
<.001
<.001
A=copii ce provin din clase cu statut socioeconomic scăzut
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.6

Pentru uz didactic și cercetare
B=copii ce provin din clase cu statut socioeconomic mediu
Pe baza rezultatelor prezentate se poate concluziona că sistemul de cotare
propus de Koppitz în evaluarea dezvoltării funcției perceptiv-motrice la copii prin
proba Bender poate fi considerat ca având o fidelitate mare și poate fi utilizat cu
maximă confidență.
(3)Validitatea pentru sistemul de cotare Koppitz – pentru copii
Validitatea pentru sistemul de cotare Koppitz este bună ca indicator al
dezvoltării perceptiv motrice. Corelațiile cu performanța școlară sunt reduse
spre medie. Corelații semnificative s-au constatat între scorurile la Bender și
performanța la scris și matematică în clasa I. Este important de reținut că
testul Bender nu trebuie folosit în locul unui test de intteligență sau de
performanță academică (Groth-Marnat, 2003).
3. Testul Bender A
Proba se adresează evaluării nivelului dezvoltării funcției perceptiv-
motrice (la copii între 4 și 6 ani), putând fi utilizat ca predictor al însușirii scris-
cititului în clasa I. Cuprinde 9 planșe test, pe fiecare planșă fiind desenată o
configurație geometrică
3.1 Modalitatea de aplicare
Sarcina copilului este aceea de a copia pe o pagină de format A4 cele
nouă figuri ale probei. Instrucțiunea care i se dă copilului este următoarea: "Îți
voi prezenta în continuare nouă figuri/desene pe care tu va trebui să le copiezi
pe această foaie; va trebui deci să desenezi cele 9 figuri exact la fel cum sunt
ele prezentate pe planșele următoare". După ce copilul a înțeles ce are de
făcut îi sunt prezentate pe rând cele 9 figuri ale testului.
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.7

Pentru uz didactic și cercetare
Ordinea de prezentare a figurilor este următoarea:
figura 1 figura 2 figura 3
figura 4 figura 5 figura 6
figura 7 figura 8 figura 9
3.2 Materiale necesare:
-itemii probei;
-un creion grafic (sau două pentru siguranță);
-o coală A4 poziționată vertical.
Observații:
-Subiectului nu i se oferă radieră; dacă dorește să se corecteze este rugat să
redeseneze itemul.
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.8

Pentru uz didactic și cercetare
-Proba nu se aplică cu limită de timp. Fiecare item este expus copilului până
când acesta spune că l-a terminat de copiat; se trece apoi la expunerea
următorului item.
3.3 Cotarea probei
Fiecare item al probei va fi cotat independent. Punctajul pentru fiecare
item este prezentat în tabelul 2. Cotarea respectă principiul „tot sau nimic”,
adică fiecărui item i se poate acorda fie punctajul maxim fie punctajul zero; nu
există deci cote intremediare.
Tabelul 2. Cotarea itemilor testului Bender A
ItemPuncta
jCriterii de reușită Nu se va ține seama de:
11 punctintersecția trebuie să
fie netă- orientare – liniile pot avea altă orientare
(oblică de exemplu)
– plasarea punctului de intersecție (acesta
poate forma segmente inegale) –
– eventualitatea unui traseu discontinuu –
– modul de execuție: de o deformare
datorată unui mod de execuție parțial –
22
puncteintersecția trebuie să
fie netă- orientare: nu se va lua în considerare
oblicitatea –
– plasarea punctului de intersecție; cele
patru brațe ale crucii pot fi inegale
– eventualitatea unui traseu discontinuu
– modul de execuție: este indiferent dacă
copilul dacă copilul trasează cele două linii
dintr-o singură mișcare sau dacă le
fragmetează în trei sau patru segmente
atâta timp cât întretăierea este evidentă
34
punctecele patru unghiuri să
fie drepte
(aproximativ)Nu se va ține seama de echilateralitate
43
puncte1. intersecția celor
două cercuri;
2. respectarea
orientării modelului.- imperfecțiuea realizării grafice a
cercurilor, ele pot să nu fie perfect rotunde
– inegalitatea celor două cercuri
54
puncte1. pătratul să fie
deschis deasupra;
2. linia să fie tangetă – imperfecțiunea celor două unghiuri
– proporționalitatea tangentei – ea poate fi
mai scurtă sau mai lungă decât modelul
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.9

Pentru uz didactic și cercetare
în colțul din dreapta
jos, dar nu prin
extremitatea ei.- modul de execuție: tangeta poate fi
obținută pornind de la unghi într-o direcție,
iar apoi în alta
– o lejeră intersecție
– o lejeră separare
63
punctecele două cercuri
sunt unul deasupra
celuilalt- se permite o lejeră intersecție sau
separare
Nu se va ține seama de:
– imperfecțiunea realizării grafice a
cercurilor, ele pot să nu fie perfect rotunde
– inegalitatea celor două cercuri
75
puncte1. pătratul să stea pe
unul din unghiuri;
2. cele patru unghiuri
sunt clar conturate- echilateralitate;
– egalitatea unghiurilor.
86
puncte1. dreptunghiul este
corect (laturile
orizontale sunt mai
lungi decât cele
verticale);
2. cele două cruci
sunt reproduse într-o
manieră suficient de
corectă pentru ca
ansamblul să fie
recunoscut.- imperfecțiunea unghiurilor
– necentrarea sau necoincidența crucilor
– ajustarea imperfectă a diagonalelor la
unghiuri
– mod de execuție: este indiferent dacă
diagonalele vor fi trasate cu o singură
mișcare sau dacă sunt întrerupte la mijloc.
96
puncte1. figura de jos este
un triunghi;
2. figura de sus este
un patrulater;
3. unghiurile sunt net
prezentate;
4. cele două figuri
sunt una deasupra
celeilalte;
5. punctul de
tangență este
respectat.- inegalitatea ungiurilor și a laturilor
patrulaterului
– inegalitatea celor două laturi congruente
ale triunghiului
– decentrarea relativă a celor două figuri:
centrul uneia poate fi ușor deplasat față de
centrul celeilalte
3.4 Interpretarea rezultatelor obținute la proba Bender A
Interpretarea rezultatelor obținute la proba Bender A se face prin
raportarea la etalonul corespunzător grupului de vârstă și sexului. În tabelul de
mai jos sunt prezentate valorile maxime ale fiecărei categorii de vârstă pentru
fete și băieți. Astfel, dacă o fetiță de 5 ani a obținut 12 puncte, ne vom uita
cărei categorii din etalon îi corespunde. În dreptul vârstei de 5 ani, avem
etalonul pentru băieți și fete. Pe linia din dreptul fetelor găsim valorile: maxim
5 pentru un nivel foarte slab, maxim 7 pentru un nivel slab, maxim 13 pentru
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.10

Pentru uz didactic și cercetare
un nivel mediu, maxim 18 pentru un nivel bun și maxim 22 pentru un nivel
foarte bun. Fetița care a obținut 12 puncte va corespunde unui nivel mediu de
dezvoltare perceptiv-motrică: are un punctaj mai mare decât maximum pentru
un nivel scăzut (adică 7 puncte) și mai mic decât punctajul maxim pentru
nevelul mediu (adică 13 puncte).
Tabelul 3. Etalon pentru proba Bender A
nivel de dezvoltare perceptiv – motric
Vârst
ăSexFoarte
slabSlabMediuBunFoarte bun
4 anibăieți
fete0
03
14
311
717
13
5 anibăieți
fete5
58
713
1321
1826
22
6 anibăieți
fete14
1422
2028
2630
2934
34
După stabilirea ni velului de dezvoltare perceptiv-motrică (analiza
cantitativă a rezultatelor) se va realiza analiza calitativă a rezultatelor. Această
analiză se va face punctând ce anume a reușit copilul să realizeze corect, iar
apoi se va face analiza erorilor. Aceste analize se vor realiza tinând cont de
principiile gestaltiste ale organizării perceptive.
Performața la testul Bender poate fi luată ca predictor al reușitei copilului
în clasa I. Un nivel mediu sau peste medie al dezvoltării perceptiv constituie o
premisă a însușirii cu succes a scris-cititului.
În cazul unei performanțe slabe la Bender pot fi luate în considerare
următoarele ipoteze explicative:
1.analiza integralitărți i senzoriale. Măsura în care copilul are
dificultăți al nivelul analizatorilor vizual și kinestezic influențează
inputul senzorial și astfel întregul proces de procesare informațională
este distorsionat. Această integralitate senzorială trebuie analizată
înaintea oricărei alte ipoteze. Va fi recomandată o examinare
oftalmologică pentru a se stabili dacă vederea trebuie corectată sau
dacă este corectată la normal;
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.11

Pentru uz didactic și cercetare
2.nedezvoltarea funcției perceptiv motrice este datorată existenței unor
leziuni cerebrale sau a unor tulburări neurologice, demersul ulterior
fiind acela de a recomanda investigații neurologice care să verifice
aceste presupoziții;
3.performanța slabă este determinată de o imaturitate în
dezvoltarea funcției perceptiv-motrice , demersul ulterior fiind
acela al stimulării dezvoltării perceptiv motrice printr-o serie de
programe formative. Pentru a verifica această ipoteză se recomandă
reevaluarea funcției perceptiv-motrice la un interval de 6 luni. Ne
așteptăm ca la reevaluare performanța subiectului să fie mai bună
decât la prima evaluare, chiar dacă ea este una slabă comparativ cu
populația de referință. În acest caz putem afirma existența unui
progres în dezvoltare, însă într-un ritm mai lent. În situația în care la
reevaluare performanța stagnează la nivelul primei evaluări atunci ne
punem problema cauzelor acestei stagnări.
4.o nedezvoltare a funcției perceptiv-motrice poate apare pe fondul unei
nedezvoltări generale a funcțiilor cognitive, pe fondul unei
rămâneri în urmă a dezvoltării intelectuale. Bender (1938) susține
faptul că la copii, nivelul de dezvoltarea al funcției perceptiv-motrice
corelează cu aptitudinile lingvistice și cu alte prelucrări cognitive
asociate inteligenței. Aceste prelucrări vizează în special memoria,
percepția vizuală, coordonarea motrică, organizarea spațială.
Rezultate similare au fost obținute de studiile realizate de Wewetzer
(1959), el găsind corelații puternice între performanța la Bender și
testul Binet.
5.influența factorilor noncognitivi (anxietate față de performanță,
motivație scăzută pentru realizarea probei, etc.)
4. Testul Bender B
Proba se adresează evaluării nivelului dezvoltării funcției perceptiv-
motrice (la copii între 7 și 12 ani), putând fi utilizat ca predictor al reușitei
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.12

Pentru uz didactic și cercetare
școlare, al însușirii scrisului și al performanței la matematică. Cuprinde 9
planșe test, pe fiecare planșă fiind desenată o configurație geometrică
4.1 Modalitatea de aplicare
Sarcina copilului este aceea de a copia pe o pagină de format A4 cele
nouă figuri ale probei. Instrucțiunea care i se dă copilului este următoarea: "Iți
voi prezenta în continuare nouă figuri/desene pe care tu va trebui să le copiezi
pe această foaie; va trebui deci să desenezi cele 9 figuri exact la fel cum sunt
ele prezentate pe planșele următoare". După ce copilul a înțeles ce are de
făcut îi sunt prezentate pe rând cele 9 figuri ale testului.
Ordinea de prezentare a figurilor este următoarea:
figura A figura 1 figura 2
figura 3 figura 4 figura 5

figura 6 figura 7 figura 8

________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.13…………………… oooooooooooooo
ooooooooooooooo
oooooooooooooo

Pentru uz didactic și cercetare
4.2 Materiale necesare:
-itemii probei;
-un creion grafic (sau două pentru siguranță);
-o coală A4 poziționată vertical.
Observații:
-Subiectului nu i se oferă radieră; dacă dorește să se corecteze este rugat să
redeseneze itemul.
-Proba nu se aplică cu limită de timp. Fiecare item este expus copilului până
când acesta spune că l-a terminat de copiat; se trece apoi la expunerea
următorului item.
4.3 Cotarea probei
În scopul evaluării funcției perceptiv motrice la copii i cu vârsta între 7 și 12 ani,
Koppitz propune un sistem de cotare al probei Bender ce cuprinde 30 de itemi,
fiecare item fiind cotat fie ca fiind prezent (se acordă l punct), fie ca fiind absent.
Astfel, teoretic, un copil poate obține la Bender un scor de maxim 30 de puncte,
scor care indică o performanță extrem de slabă deoarece sistemul de cotare
punctează erorile pe care le face un copil.
Criteriul de validare al itemilor care intră în acest sistem de cotare a fost acela
al reușitei în clasa I și a II-a. Au fost reținuți astfel doar acei itemi care aveau
capacitatea de a diferenția între o performanță școlară bună și una slabă. Au fost
utilizați 165 de copii cu performanțe școlare slabe respectiv subiecți cu succes școlar
în clasa I. Subiecții au fost selectați din diferite medii sociale. Tabelul 4 prezintă
fiecare item care a fost inclus în sistemul de cotare și capacitatea acestuia de a
discrimina între copii cu succes respectiv cei cu insucces școlar.
Tabelul 4. Relația dintre sistemul de cotare la proba Bender și reușita
școlară
Item i Reușita în clasa I PReușita în chi-clasa a II-a P
Figura A
1a. Distorsiunea formei 12.6<.0016.54 <.02
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.14

Pentru uz didactic și cercetare
1b. Disproporții orientativ orientativ
2. Rotiri 14.99<00112.85 <001
3. Suprapuneri 10.06<.01orientativ
Figura 1
4. Cercuri pentru puncte 4.94<.05orientativ
5. Rotiri orientativ 4.42 <.05
6. Perseverări orientativ '3.59 <.05
Figura 2
7. Rotiri orientativ 6.73 <01
8. Elemente adăugate 35.73<.00118.1-5 <.001
9. Perseverări orientativ 6.77 <.01
Figura 3
1 0. Cercuri pentru orientativ orientativ
11. Rotiri 5.06<.0511.45 <.00112a. Distorsiunea 26.02<.001orientativ
12b. Linii pentru puncte orientativ dar semnificativ)
Figura 4
13. Rotiri 5.28<.056.63 <.01
14. Suprapuneri 10.23<.01orientativ
Figura 5
15. Cercuri pentru orientativ orientativ
16. Rotiri orientativ orientativ
1 7a. Distorsiunea formei orientativ 8.07 <.01
17b. Linii pentru 12.15<.001orientativ
Figura 6
18a. Unghiuri pentru orientativ orientativ
18b. Linii drepte 14.60<0014.42 <.05
19. Suprapuneri orientativ orientativ
20. Perseverări 4.17<.056.88 <.01
Fiffira 7
2 l a. Disproporții 7.73<014.14 <.05
21 b. Unghiuri incorecte 21.48<.0014.24 <.05
22. Rotiri 22.51<.0019.45 <.01
23. Suprapuneri 12.99<00111.87 <.001
Figura 8
24. Unghiuri incorecte 14.91<0016.84 <.01
25. Rotiri 18.63<00112.61 <.001
Fiecare item cuprins în sistemul de cotare este punctat fie ca fiind prezent (o
eroare) fie absent (0 erori). Se vor puncta doar deviațiile care apar foarte clar
conturate, în cazul unor îndoieli în ceea ce privește existența unei erori aceasta nu
va fi punctată ca eroare.
Prezentarea sistemului de cotare
Figura A
1a. Distorsiunea formei . Pătratul sau cercul sau ambele figuri au forme
distorsionate; o axă a unei figuri este de două ori mai mare decât a celeilalte.
Dacă tangența nu se realizează printr-un punct se vor prelungi laturile
pătratului iar apoi se va analiza designul obținut. Se va puncta de asemenea
acest tip de eroare dacă apar unghiuri în plus sau dacă lipsesc unghiuri.
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.15

Pentru uz didactic și cercetare
1 b. Disproporții . Existența unor disproporții între mărimea cercului și a
pătratului, dacă unul este de două ori mai mare decât celălalt.
2. Rotiri. Întreaga configurație sau una din părțile acesteia apare rotită
cu mai mult de 45 grade.
3. Integrări/Suprapuneri. Eșec în realizarea tangenței dintre pătrat și
cerc.
Figura 1
4. Cercuri pentru puncte (Distorsiunea formei). Cinci sau mai multe
cercuri sunt realizate sub formă de puncte, îngroșările nu sunt cotate ca
erori.
5. Rotiri. Întreaga configurație apare rotită cu 45 grade sau mai mult.
6. Perseverări. Desenarea a mai mult de 15 puncte
Figura 2
7. Rotiri. Întreaga configurație apare rotită cu 45 grade sau mai mult
8. Elemente adăugate sau omise. Unul sau două rânduri de cercuri sunt
omise; rândul de puncte de la figura l este utilizat ca al treilea rând pentru figura
2; rânduri de cercuri adăugate.
9. Perseverări. Desenul cuprinde mai mult de 14 coloane de cercuri
Figura 3
10. Cercuri pentru puncte (Distorsiunea formei). Cinci sau mai multe
cercuri sunt realizate sub formă de puncte, îngroșările nu sunt cotate ca
erori.
11. Rotiri. Rotirea axei figurii cu mai mult de 45 de grade.
12. Integrări.
12a. Distorsiunea formei – cele trei rânduri de puncte nu au o mărime
crescândă; aglomerarea punctelor; realizarea doar a unui singur rând de puncte.
Aplatizarea unghiurilor sau realizarea unui număr inexact de puncte nu este cotată.
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.16

Pentru uz didactic și cercetare
12b. Linii pentru puncte, înlocuirea unui rând (sau a mai multora) de
puncte cu o linie; delimitarea prin linii a rândurilor de puncte.
Figura 4
13. Rotiri. Întreaga configurație sau o parte a acesteia apare rotită cu 45 grade
sau mai mult.
14. Integrări/Suprapuneri. Eșec în realizarea tangenței dintre pătrat arc.
Figura 5
15. Cercuri pentru puncte (Distorsiunea formei). Cinci sau mai multe
cercuri sunt realizate sub formă de puncte, îngroșările nu sunt cotate ca erori.
16. Rotiri. Întreaga configurație sau una din părțile acesteia (arcul sau
segmentul) apare rotită cu mai mult de 45 grade.
17. Integrări.
17a. Distorsiunea formei
17b. Linii pentru puncte. Realizarea unei linii continue în locul punctelor
atât în cazul arcului cât și a segmentului.
Figura 6
18a. Distorsiunea formei. Trei sau mai multe sinusuri sunt substituite cu
unghiuri.
18b. Linii drepte. Realizarea de linii drepte în locul celor curbe.
19. Integrări (suprapuneri). Cele două elemente nu se intersectează
sau dacă intersecția se realizează prin capetele acestora. Suprapunerea celor două
elemente.
20. Perseverări. Realizarea a mai mult de 6 sinusuri la oricare dintre cele două
elemente.
Figura 7
21 a. Disproporții. Disproporții în realizarea mărimii celor două hexagoane;
această eroare este
punctată dacă un hexagon este desenat ca fiind de două ori mai mare decât
celălalt.
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.17

Pentru uz didactic și cercetare
21b. Distorsiunea formei. Distorsiuni exagerate în realizarea formei
celor două hexagoane astfel încât modelul nu poate fi recunoscut.
22. Rotiri. Întreaga configurație sau una din părțile acesteia apare rotită cu mai
mult de 45 grade.
23. Integrări (suprapuneri). Cele două hexagoane nu se intersectează sau
sunt suprapuse exagerat. Figura 8.
Figura 8
24. Distorsiunea formei. Hexagonul sau rombul sunt puternic deformate; apar
unghiuri îa plus sau în minus,
25. Rotiri. Întreaga configurație sau una din părțile acesteia apare rotită cu mai
mult de 45 grade.
Tabelul 5. Etalon al probei Bender. Evaluarea nivelului dezvoltării funcției
perceptiv motrice
Vârsta BăiețiFete (Băieți și Fete) Abaterea Standard
Plus/Minus
Total
5.0-5.514.313.013.681 3.6110.0-17.2
5.6-5.11 10.09.39.8128 3.726.1-13.5
6.0-6.58.38.68.4155 4.124.3-12.5
6.6-6.11 6.26.66.4180 3.76 2.6-10.2
7.0-7.55.34.24.8156 3.611.2-8.4
7.6-7.11 4.94.44.7110 3.341.4-8.0
8.0-8.53.93.63.7 62 3.60.1-7.3
8.6-8.11 2.62.4 2.5603.03.0-5.5
9.0-9.51.51.81.765 1.76.0-3.5
9.6-9.11 1.61.51.649 1.69.0-3.3
10.0-10.51.51.71.627 1.67.0-3.3
10.6-10.111.4l..5 1.531 2.10.0-3.6
T o t a l 1 1 0 4
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.18

Pentru uz didactic și cercetare
4.4 Indicatorii tulburărilor emoționale
În elaborarea indicatorilor emoționali prin proba Bender, Koppitz
utilizează 272 de copii cu vârsta cuprinsă între 5 și 10 ani; subiecții au fost
împărțiți în două grupe: I) 136 dintre aceștia au fost identificați fie clinic, fie de
către un psiholog școlar ca având tulburări emoționale și II) 136 copii care nu au
fost diagnosticați ca având tulburări emoționale. Tabelul 6 este prezintă
distribuția subiecților utilizați de Koppitz în elaborarea sistemului de cotare a
indicilor emoționali la Bender Gestalt.
Tabelul 6. Distribuția subiecților după vârstă și sex (apud. Koppitz, 1963)
Subiecți cu probleme emoționale Grup de control
Băieți Fete
TotalVârstaBăieți
%Fete.Total
5
6
7
8
98
12
19
19
26 8
3
5
9
8 16
15
24
28
34 8
12
19
19
26 8
3
5
9
8 16
15
24
28
34
Pe baza experienței sale clinice, precum și a rezultatelor obținute de alți
autori (Byrd, 1956; Clawson, 1959; Hutt & Briskin, 1960; Kitay, 1950; Pascal &
Suttel, 1951; Tucker & Spielberg, 1958), Koppitz ia în considerare 12 indicatori ne
care îi consideră ca fiind markerii tulburărilor emoționale.
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.19

Pentru uz didactic și cercetare
Indicatorii emoționali:
I. NEORDONAREA CELOR 9 FIGURI
Descriere. Cele 9 figuri sunt împrăștiate aleator pe foaia de lucru, fără a avea
vreo ordine logică.
Implicații. Acest indicator este corelat cu slabă capacitate de planificare a
activității, cu o incapacitate de organizare a materialului. Ontogenetic,
activitatea de planificare se dezvoltă gradual; astfel, la 5-6 ani acest tip de
eroare este unul uzual, fără a putea fi considerat indicator al existenței
tulburărilor emoționale. Dacă acest tip de eroare apare după vârsta de 8 ani, se
poate pune problema existenței tulburărilor emoționale. Ackerman (1971)
indică faptul că acest tip de eroare este de asemenea întâlnit la copii cu
tulburări de învățare.
II. SCHIMBĂRI ÎN DIRECȚIA FIGURILOR (pentru figurile l și 2)
Descriere. Devierea bruscă de la poziția orizontală de două sau mai multe
ori a liniei de puncte sau de cercuri în cazul figurilor l respectiv 2.
Realizarea doar a unei mici deviații de la poziția orizontală nu este cotată
ca eroare. Devierea trebuie să implice cel puțin 2 puncte sau cercuri. Un
singur punct sau o singură coloană de cerculețe realizate în afara liniei
orizontale nu este cotată ca eroare.
Implicații. Acest indicator pare să fie relaționat cu o instabilitate motrică și/sau
cu una emoțională. Este întâlnit ca indicator al tulburărilor emoționale la copiii
mai mici de 8 ani. Rezultate similare au fost obținute de Kai (1972), el
susținând că acest tip de eroare întâlnit la preșcolari indică cu probabilitate
mare posibilitatea existenței tulburărilor emoționale la acești copii. Copiii cu
tulburări emoționale sunt instabili nu numai emoțional, ci și în coordoarea
motrică, mai ales în ceea ce privește coordoarea mișcărilor fine.
III. REALIZAREA DE LINII ÎN LOCUL CERCURILOR (pentru figura 2)
___________________________________________________________________________
_____
Testul Bender pag.20

Pentru uz didactic și cercetare
Descriere. Cel puțin jumătate din cerculețele figurii 2 sunt substituite cu
linii. Dacă sunt desenate puncte în loc de cerculețe, înlocuirea nu va fi cotată
a indicator emoțional, și implicit nu va constitui un semnal ai existenței
tulburărilor emoționale.
Implicații. Acest indicator a fost asociat puternic cu existența unor tulburări
emoționale la adulți; apare ca fiind relaționat cu impulsivitatea precum și
cu o atenție deficitară la copiii mici. Prezența acestui indicator poate apare
la copii preocupați de propriile lor probleme, la cei care încearcă să evite
realizarea sarcinii care le-a fost dată. Handler & Mclntosh (1971) asociază
acest tip de eroare cu agresivitatea, în timp ce Brown (1965) o consideră
reprezentativă pentru impulsivitate.
IV. CREȘTEREA PROGRESIVĂ A MĂRIMII UNEI FIGURI (pentru
figurile l, 2,3)
Descriere. Punctele și cercurile care intră in componența figurilor l, 2 și 3
cresc progresiv în mărime până când ultimele sunt de trei ori mai mari
decât primele. Acest tip eroare este punctat o dată chiar dacă apare la două
sau chiar la trei figuri.
Implicații. Acest indicator pare a fi corelat cu o capacitate scăzută de toleranță
la frustrare precum și cu o personalitate explozivă. Dacă în cazul copiilor mici
toleranța la frustrare este prezentă într-o măsură extrem de mică, la copiii
mari această capacitate de inhibiție crește. Așadar, prezența acestui indicator
la copiii mari sau la adulți semnifică o slabă inhibiție și/sau o slabă toleranță la
frustrare.
V. MĂRIREA EXCESIVĂ A DESIGNURILOR
Descriere. Una sau mai multe figuri apar desenate cu cel puțin o treime mai
mari decât modelul prezentat. Dacă designul este alcătuit din două părți (cum
este cazul figurii A sau a figurii 7) atunci ambele părți trebuie să fie desenate
mai mari pentru a putea fi incluse în această categorie. Acest indicator este
punctat o singură dată chiar dacă apare la mai multe figuri.
___________________________________________________________________________
_____
Testul Bender pag.21

Pentru uz didactic și cercetare
Implicații. Naches (1967) susține că acest tip de eroare este prezent la
copiii cu un comportament exploziv.
VI. MICȘORAREA EXCESIVĂ A DESIGNURILOR
Descriere. Una sau mai multe figuri sunt desenate de subiect doar la
jumătate din mărimea prezentată de figurile stimul. Când o figură este
alcătuită din două părți, atunci ambele părți trebuie să fie desenate la
jumătate din stimulul prezentat pentru ca figura respectivă să fie punctată la
acest indicator emoțional. Acest indicator este punctat o singură dată chiar
dacă apare la mai multe figuri.
Implicații. Micșorarea excesivă a mărimii figurilor este relaționată cu
anxietatea, timiditatea și este prezentă la copiii retrași. Deoarece realizarea
unor patternuri mici implică existența unei bune coordonări a musculaturii
fine, acest tip de eroare devine diagnostic doar daca este prezentă la copiii
mari. Rezultate similare cu cele ale lui Koppitz în cotarea acestui indicator au
obținut Elliot (1968) și Kai (l972).
VII DESENAREA CU LINII FOARTE SUBȚIRI
Descriere. Figurile sunt desenate de subiect cu linii foarte subțiri, abia
perceptibile.
mplicații. Realizarea desenelor cu linii foarte subțiri este asociată cu
timiditatea și cu un comportament retras la copii. Acest indicator a fost
întâlnit cu o incidență mai mare la copiii cu tulburări emoționale, având o
semnificație asemănătoare cu indicatorul VI. Copiii de vârstă mică retrași,
timizi desenează adesea figurile cu linii foarte subțiri, în timp ce copiii mai mari
exprimă aceste trăsături prin mărimea designurilor pe care le realizează.
Elliolt (1968) găsește acest indicator ca fiind mult mai frecvent la
persoanele internate într-o clinică psihiatrică.
VIII. ÎNGROPAREA LINIILOR
___________________________________________________________________________
_____
Testul Bender pag.22

Pentru uz didactic și cercetare
Descriere, întregul design sau o parte a acestuia apare redesenat sau întărit cu
linii groase. Figura poate fi desenată apoi ștearsă și redesenată sau poate fi
redesenată peste modelul inițial. Acest tip de eroare este punctat o singură
dată chiar dacă ea apare de mai multe ori în cazul unui protocol Bender.
Implicații. Acest indicator emoțional este corelat cu agresivitatea și impulsivitatea.
A fost întâlnit ca fiind diferențiator pentru copiii de vârstă mică cu probleme
emoționale, în cazul copiilor mari acest indicator nu este diferențiator în ceea ce
privește existența tulburărilor emoționale. Rezultate asemănătoare cu cele
obținute de Koppitz au fost prezentate și de Handler & Mclntosh (1971) care au
găsjt că acest indicator poate fi asociat cu agresivitatea. Brown (1965)
asociază acest indicator cu ostilitatea. Pe de altă parte, Keogh (1968) susține că
un protocol care apare redesenat și lucrat cu grijă poate indica o performanță
școlară bună și chiar o inteligență bine dezvoltată.
IX. REDESENAREA UNOR FIGURI DE MAI MULTE ORI
Descriere. Anumite figuri sunt abandonate și apoi reluate pentru a fi
redesenate. Acest indicator este punctat numai dacă figura este redesenată în
întregime, separat pe protocol; nu se punctează dacă figura o dată desenată
este apoi ștearsă și redesenată de copil în același loc, dar se punctează dacă
după ce a fost șters desenul inițial copilul plasează în altă parte desenul.
Implicații. Acest indicator este relațional cu impulsivitatea sau anxietatea. A
fost găsit ca fiind diferențiator pentru copiii mai mari de opt ani care în loc să
corecteze desenul inițial pe care 1-au realizat 1-au reluat în altă parte. Este
caracteristic copiilor care încep simultan mai multe lucruri fără a le duce
spre finalizare. La copiii mici (de 5 – 7 ani) este mai puțin întâlnit deoarece
aceștia sunt mai puțin critici cu desenele pe care le realizează și mai puțin
conștienți de erorile pe care le fac. Se poate spune deci că este caracteristic
copiilor mari care au probleme emoționale. Handler & Mclntoch (1971) susțin
că redesenarea designurilor este de asemenea întâlnită mai des la copiii
agresivi.
X. EXPANSIUNEA
___________________________________________________________________________
_____
Testul Bender pag.23

Pentru uz didactic și cercetare
Descriere, în realizarea celor nouă figuri ale testului Bender copilul utilizează
două sau mai multe pagini (de mărime A4). Acest indicator este punctat chiar
dacă pe cea de-a două pagină copilul realizează doar ultima figură.
Implicații. Utilizarea mai multor pagini în realizarea figurilor este asociată cu
impulsivitatea. Este singurul indicator emoțional care diferențiază copiii cu
probleme emoționale de cei fără probleme emoționale la orice vârstă. Acest
indicator a fost de asemenea întâlnit mult mai frecvent la copiii cu tulburări
neurologice și nu la cei cu leziuni cerebrale. Acest lucru poate sugera faptul că
copiii cu tulburări neurologice prezintă de asemenea și tulburări
emoționale; expansiunea nu este neuzuală la preșcolari (Kai, 1972), dar la
copii școlari acest indicator este un semn patologic.
CONSTRICȚIA
Descriere. Utilizarea a mai puțin de o jumătate de pagină în realizarea
celor 9 figuri ale testului.
Implicații. Acest indicator nu a fost găsit ca fiind diferențiator pentru copiii cu
tulburări emoționale. Deoarece în cazul adulților apare ca având implicații
patologice, Koppitz a renunțat să îl mai utilizeze ca indicator emoțional la
copii. Până în 1963 primii 10 indicatori erau considerați da Koppitz a fiind
indicatori ai tulburărilor emoționale ce puteau fi vidențiați prin proba Bender.
Ulterior, în studiile realizate între anii 1963 – 1973, Koppitz mai adaugă acestor
10 indicatori emoționali încă 2. Aceștia sunt: a) încadrarea figurilor
desenate; b) adăugarea unor desene suplimentare.
XI. ÎNCADRAREA FIGURILOR DESENATE.
Acest indicator este relațional cu tendința copilului de a-și controla
impulsiviatea. Copiii are încadrează desenele realizate simt o nevoie intrinsecă
de a-și controla activitatea deoarece în viața de zi cu zi se confruntă cu o slabă
capacitate de control.
___________________________________________________________________________
_____
Testul Bender pag.24

Pentru uz didactic și cercetare
XII. ADĂUGAREA UNOR DESENE SUPLIMENTARE
Celor nouă figuri prezentate este caracteristică copiilor copleșiți de propriile lor
temeri, celor cu anxietate crescută. De asemenea apare în cazul copiilor care nu
pot face distincția între realitate și propriile lor fantasme.
În interpretarea celor 12 indicatori emoționali descriși de Koppitz trebuie ținut
seama de modul în care aceștia se conjugă în cadraul unui protocol, de incidența
lor la un copil, de numărul lor. Astfel prezența unuia sau chiar a doi indicatori
emoționali la un copil reflectă doar o anumită atitudine a acestuia, o anumită
tendință și nicidecum serioase probleme emoționale. Koppitz (1963) (tabelul 5)
susține că pentru a ne putea pune problema existenței unor tulburări emoționale
trebuie să observăm existența a cel puțin trei indicatori emoționali, iar
interpretarea acestora va fi realizată în sensul desprinderii unor orientări,
tendințe, atitudini spre un anumit tip de comportament emoțional și nicidecum
să punem un diagnostic definitiv de tulburare emoțională majoră.
Tabelul 7. Relația dintre numărul indicatorilor emoționali la Bender
și incidența tulburărilor emoționale la copii (apud. Koppitz, 1963)
0-20-3
Subiecți 5 – 7 ani indicatori
emoționaliindicatori
emoționaliChi – pătratP
Copii cu probleme
emoționale Grup de control
8 – 1 0 ani22 4033 15' 10.68<.01
Copii cu probleme
emoționale Grup de control55 7826
320.33<001
Cei 12 indicatori emoționali propuși și elaborați de Koppitz constituie
așadar o modalitate paralelă de cotare și interpretare a unui protocol la proba
Bender. Ei aduc o serie de informații suplimentare interpretării pe baza scalei de
dezvoltare dezvoltată de Koppitz. Autoarea propune astfel o analiză
multidimensională care să vizeze atât studiul dezvoltării funcției perceptiv motrice
(pe baza celor 30 de indicatori dezvoltați de ea) cât și o analiză care să ia în
considerare dezvoltarea emoțională și atitudinală a copilului. Trebuie
subliniat faptul că indicatorii emoționali nu sunt o funcție a
___________________________________________________________________________
_____
Testul Bender pag.25

Pentru uz didactic și cercetare
proceselor perceptiv-motrice . Altfel spus pot exista copii cu o dezvoltare
normală a funcției perceptiv-motrice, dar care să prezinte serioase tulburări
emoționale precum pot exista copii fără tulburări emoționale, dar care să
prezinte o imatură dezvoltare a funcției perceptiv-motrice, adesea însă aceste
tulburări pot fi asociate. Pentru o analiză completă și eficace este deci nevoie
de surprinderea tuturor factorilor care pot oferi informații relevante în conturarea
profilului unui copil prin testul Bender, interpretarea multidimensională propusă de
Koppitz fiind una extrem de validă.
Performanța la testul Bender poate fi luată ca predictor al reușitei copilului
în clasa I. O performanță peste medie la Bender indică o dezvoltare optimă a
funcției perceptiv motrice, dezvoltare care constituie o premisă a însușirii cu
succes a scris-cititului.
În cazul unei performanțe slabe la Bender se pot lua în considerare următoarele
aspecte:
(1)nedezvoltarea funcției perceptiv motrice este datorată existenței
unor leziuni cerebrale sau a unor tulburări neurologice, demersul
ulterior fiind acela de a recomanda investigații care să confirme
sau să infirme aceste presupoziții;
(2)performanța slabă este determinată de o imaturitate în dezvoltarea
funcției perceptiv- motrice, demersul ulterior fiind acela al stimulării
dezvoltării perceptiv motrice printr-o serie de programe formative.
Aceste programe formative vor fi demarate numai după o
radiografiere mult mai minuțioasă a factorilor care circumscriu
funcția perceptiv-motrică. M . Frostig identifică 5 factori care
descriu nivelul dezvoltării perceptiv-motrice a unui copil.
Factorii identificați de M. Frostig sunt următorii: a) coordonarea
ochi-mână;. b) obiectul și fondul percepției; c) constanța formei; d)
poziția spațială; e) relațiile spațiale, în scopul evaluării acestor
factori, M.Frostig elaborează un test care poate fi aplicat
copiilor cu vârsta cuprinsă între 4 și 8 ani ;
(3)o nedezvoltare a funcției perceptiv-motrice poate apare pe fondul
unei nedezvoltări generale a funcțiilor cognitive, pe fondul unei
___________________________________________________________________________
_____
Testul Bender pag.26

Pentru uz didactic și cercetare
rămâneri în urmă a dezvoltării intelectuale. Bender (1938) susține
faptul că la copii, nivelul de dezvoltare al funcției perceptiv-motrice
corelează cu aptitudinile lingvistice și cu alte prelucrări cognitive
asociate inteligenței. Aceste prelucrări vizează în special memoria,
percepția vizuală, coordonarea motrică, organizarea spațială.
Rezultate similare au fost obținute de studiile realizate de
Wewetzer (1959), el găsind corelații puternice între performanța la
Bender și testul Binet;
În ceea ce privește relația între performanța la testul Bender și IQ, în
cazul adulților, aceasta nu este una semnificativă. Rezultatele obținute de
Pascal & Sutteil (1951) indică faptul că în cazul adulților nu se poate face nici o
predicție privind coeficientul de inteligență pe baza rezultatelor la lestul
Bender. Aceste rezultate au fost susținute și de cele ale lui Storms (1958),
Peek & Olsen (1955), Aaronson & Nelson (1953).
Pe baza acestor studii se poate susține astfel faptul că performanța
la testul Bender corelează cu nivelul dezvoltării 'intelectuale la copii, dar o
dată funcția perceptiv-motrică maturizată, testul Bender nu mai poate fi
utilizat ca predictor al aptitudinilor intelectuale.
Koppitz (1958), realizează un studiu în care corelează performanțele la
testul Bender și performanța la W1SC (Wechsler Intelligence Scale -for
Cliildrcn). Rezultatele acestui studiu indică faptul că rezultatele la testul
Bender corelează cel mai bine cu rezultatele pe care copilul le obține la
scalele ce evaluează inteligența nonverbală (IQ de performanță).
O analiză mai amănunțită a corelațiilor existente între scalele
WISC și testul Bender au scos în evidență următoarele relații:
1) scalele Informații, înțelegere verbală și Similarități corelează cel mai
puțin cu performanța la proba Bender;
2) scala Aranjarea de imagini corelează foarte puternic cu performanța la
proba Bender în cazul copiilor din clasa I și mai puțin cu performanța
obținută la Bender de copiii mai mari. Explicația constă în faptul că la
___________________________________________________________________________
_____
Testul Bender pag.27

Pentru uz didactic și cercetare
vârsta de 6-7 ani copiii rezolvă sarcina cerută de scala Aranjarea de
imagini ca o sarcină de percepție vizuală încercând să combine părțile
componente pentru a alcătui întregul (apare aici predominată relația parte-
întreg, relație solicitată și de proba Bender). Copiii mai mari implică în
rezolvarea scalei Aranjarea de imagini o componentă a convențiilor sociale,
ancorele perceptuale având în acest caz un rol mult mai puțin important decât
conținutul semantic exprimat de imagini. Nivelul de predominant de prelucrare
informației este la copiii mai mari unul semantic și nu unul perceptiv.
3) Dintre toate scalele nonverbale ale testului WlSC,Asamblarea de obiecte
corelează cel mai puternic cu performanța la Bender indiferent de vârsta
copiilor. De subliniat faptul că încă de la început (1949), Wechsler a susținui
ideea că performanța la scala Asamblarea de obiecte corelează cel mai bine cu
scorul general obținut la scalele nonverbale. Scala Asamblarea de obiecte
necesită extrem de mult prelucrări de informație ce au permanent la bază
relația parte-întreg; subiectul trebuie permanent să analizeze configurația
obținută la un moment dat și apoi să o compare cu o reprezentare mentală a
unui obiect, prelucrări similare cu cele solicitate de copierea celor 9 figuri ale
testului Bender;
4) Scalele WISC la care se acordă puncte suplimentare dacă rezolvarea se
realizează într-un anumit interval de timp (cum este cazul scalelor Codai,
Cuburi) corelează mai puțin cu performanța
copiilor la proba Bender deoarece aceste scale au ca și componentă intrinsecă
nu doar calitatea rezolvării ci și viteza procesării informației, componentă
care nu este cuantificată în cazul probei Bender.
Concluzionând, se poate spune că testul Bender corelează cu performanța pe
care un subiect o obține la scalele nonverbale ce intră în alcătuirea testului WISC
și că implicit proba Bender poate fi utilizată ca probă ce evaluează inteligența
nonverbală la copii mai ales în situații screening. Trebuie subliniat faptul că aceste
corelații se păstrează la copiii care au dezvoltată normal funcția perceptiv-
motrică. De asemenea, utilizarea alături de proba Bender și a unor scale
de inteligență verbală se constituie într-un predictor mai acurat al profilului
inteligenței unui copil.
___________________________________________________________________________
_____
Testul Bender pag.28

Pentru uz didactic și cercetare
5. Protocolul de interpretare și prezentare a rezultatelor
Protocolul de interpretare va cuprinde urmatoarele categorii de informații:
Numele și prenumele subiectului:
Data evaluării:
Data nașterii:
Vârsta:
Grădinița:
Grupa:
Observații relevante din timpul examinării:
Cotare. Se va puncta fiecare item. Suma fiecărui item constituie cota
totală care se va raporta la etalonul probei .
Interpretarea rezultatelor.
___________________________________________________________________________
_____
Testul Bender pag.29