Pentru redactarea păr ii speciale, am realizat un studiu de tip clinico-statistic, pe ț un lot de 181 de pacien i, interna i in Clinica de… [620834]

PARTEA SPECIALĂ

MATERIAL I METODĂ Ș
Pentru redactarea păr ii speciale, am realizat un studiu de tip clinico-statistic, pe ț
un lot de 181 de pacien i, interna i in Clinica de Oto-Rino-Laringologie a Spitalului Clinic ț ț
Municipal de Urgen ă Timi oara cu leziuni la nivel laringian, mai precis cu neoplasm ț ș
laringian, pe o perioadă de 3 ani, cuprinsă între 01.01.2011 i 31.12.2013. ș
Studiul a fost efectuat analizând datele ob inute din foile de observa ie clinică, ț ț
precum i buletinele histopatologice ale pacien ilor. ș ț
Rezultatele studiului au fost structurate în func ie de sex, grupe de vârstă, ț
localizarea neoplasmului la nivelul celor 3 etaje, examen histopatologic, de prezen a sau ț
absen a metastazelor ganglionare latero-cervicale, precum i de formele clinice. ț ș
39

REZULTATE
Tabelul I: Reparti ia pe ani a numărului total de pacien i 2011-2013 ț ț
ANUL 2011 2012 2013TOTAL
NUMARUL DE
PACIEN I Ț50 64 67 181
PROCENTAJ 27,62 35,35 37,01 100
Conform tabelului I i a figurii 1 rezultă că inciden a neoplasmului laringian cre te ș ț ș
în fiecare an, astfel că dintr-un număr total de 181 de pacien i cu neoplasm laringian, în ț
anul 2011 au fost diagnostica i 50 (27,62%) de pacien i, in anul 2012 au fost ț ț
diagnostica i 64 (35,35%) de pacien i iar în anul 2013 au fost diagnostica i 67 (37,01%) ț ț ț
de pacien i. ț
Figura 1. Reparti ia pe ani a numărului total de pacien i 2011-2013 ț ț
40
2011 2012 2013010203040506070
506467

Tabelul II: Reparti ia pe sexe între anii 2011-2013 ț
ANUL SEX M SEX F TOTAL
2011 48 2 50
2012 56 8 64
2013 65 2 67
TOTAL 169 12 181
Observăm din tabelul II i figura 2 că frecven a neoplasmului laringian predomină ș ț
la sexul masculin decat la sexul feminin datorită unui consum mai crescut de alcool si
tutun. Dintr-un număr total de 181 de cazuri, 169 (93%) de cazuri sunt reprezenta i de ț
bărba i iar restul de 12 (7%) cazuri sunt reprezentate de femei. ț
Raportul bărba i/femei este de 14,08/1 în defavoarea bărba ilor. ț ț
Potrivit reparti iei pe sexe pe cei 3 ani rezultă că frecven a neoplasmului a fost mai ț ț
mare la bărba i in anul 2013 (65 de cazuri) iar la femei a fost în anul 2012 (8 cazuri). ț
Figura 2. Reparti ia pe sexe între anii 2011-2013 ț
41
SEX M SEX F020406080100120140160180169
12

Figura 3. Reparti ia pe sexe în 2011 ț
Din tabelul II i figura 3 rezultă un număr de 50 de cazuri, 48 (96%) cazuri sunt ș
bărba i i respectiv 2 (4%) cazuri sunt femei. ț ș
Figura 4. Reparti ia pe sexe în 2012 ț
În anul 2012 se observă o u oara scădere a frecven ei numărului de cazuri la ș ț
bărba i, 56 (88%) i o u oară cre tere la femei, 8 (13%) comparativ cu anul 2011. ț ș ș ș
42
96%4%
SEX M
SEX F
88%13%
SEX M
SEX F

Figura 5. Reparti ia pe sexe în anul 2013 ț
Din figura 5 deducem că numărul de cazuri a crescut din nou, bărba i 65 (97%) de ț
cazuri iar la femei a scăzut, 2 (3%) cazuri, raportându-ne la anii preceden i. ț
Figura 6. Reparti ia pe sexe intre anii 2011-2013 ț
După cum am văzut i în tabelul II, numărul total de cazuri cu neoplasm laringian ș
în cei 3 ani, este de 181, din care 169 (93%) sunt bărba i i 12 (7%) sunt femei. ț ș
43
97%3%
SEX M
SEX F
93%7%
SEX M
SEX F

Tabelul III: Reparti ia pe etaje între anii 2011-2013 ț
ANULSUPRAGLOTIC GLOTICSUBGLOTIC TOTAL
2011 6 39 5 50
2012 4 58 2 64
2013 7 53 7 67
TOTAL 17 150 14 181
Figura 7. Reparti ia pe etaje în 2011 ț
Reparti ia pe etaje din anul 2011 din tabelul III i figura 7, eviden iază faptul că ț ș ț
neoplasmul laringian se localizează cu predominan ă la nivelul etajului glotic, urmat apoi ț
de afectarea etajului supraglotic i într-un număr mai scăzut se localizează subglotic. ș
Dintr-un total de 50 de cazuri, 6 (12%) cazuri sunt cu localizare supraglotică, 39 (78%)
cazuri cu localizare glotică i restul de 5 (10%) cazuri cu localizare subglotică. ș
44
12%
78%10%
SUPRAGLOTIC
GLOTIC
SUBGLOTIC

Figura 8. Reparti ia pe etaje in 2012 ț
Figura 8 pune în eviden ă un procent mai crescut de cazuri comparativ cu anul ț
2011, 91% din cazuri localizate glotic, 6% localizate supraglotic i 3% subglotic. ș
Figura 9. Reparti ia pe etaje in 2013 ț
Figura 9 ne indică i în anul 2013 un număr mare de cazuri localizate glotic, 53 ș
(79%) cazuri. Supra- i subglotic numărul de cazuri sunt egale, anume 7 (10%) cazuri. ș
45
6%
91%3%
SUPRAGLOTIC
GLOTIC
SUBGLOTIC
10%
79%10%
SUPRAGLOTIC
GLOTIC
SUBGLOTIC

Figura 10. Reparti ia pe etaje între anii 2011-2013 ț
Figura 11. Reparti ia pe etaje a numarului total de pacien i ț ț
Ambele figuri ne arată că dintr-un număr total de 181 de pacien i, 150 (83%) de ț
pacien i au neoplasm laringian glotic, 17 (9%) pacien i au neoplasm laringian supraglotic ț ț
i 14 (8%) pacien i au neoplasm laringian subglotic.ș ț
46
9%
83%8%
SUPRAGLOTIC
GLOTIC
SUBGLOTIC
SUPRAGLOTIC GLOTIC SUBGLOTIC020406080100120140160
17150
14

Tabelul IV: Reparti ia pe grupe de vârstă între anii 2011-2013 ț
VÂRSTA40-4950-5960-6970-7980-89TOTAL
NUMĂRUL
TOTAL136474264181
PROCENTAJ 7,1835,3540,8814,362,20100
După cum observăm din tabel inciden a maximă a cazurilor de neoplasm laringian ț
este de 74 (40,88%) de pacien i i apare la grupele de vârstă care migrează între 60-69 ț ș
de ani. La vârstele extreme frecven a cazurilor de boală apare într-un număr mai scăzut. ț
Inciden a minimă este între 40-49 ani unde numărul de cazuri este de 13 (7,18%) i ț ș
intre 80-89 ani unde numărul cazurilor este cel mai scăzut i anume 4 (2,20%) cazuri. ș
Figura 12. Reparti ia pe grupe de vârstă în 2011 ț
În această figură se observă că în anul 2011 inciden a maximă de vârstă este între ț
50-59 ani, reprezentată de 24 (48%) de cazuri, urmată apoi de vârstele 60-69 ani cu 19
(38%) cazuri, vârstele 70-79 ani cu 4 (8%) cazuri, vârstele 40-49 ani cu 2 (4%) cazuri si
vârstele 80-89 ani cu 1 (2%) caz.
47
4%
48%
38%8%2%
40-49
50-59
60-69
70-79
80-89

Figura 13. Reparti ia pe grupe de vârstă în 2012 ț
Reparti ia pe grupele de vârstă indică faptul că între 40-49 ani sunt 6 (9%) cazuri, ț
între 50-59 ani sunt 14 (22%) cazuri, între 60-69 ani este inciden a maximă de 31 (48%) ț
cazuri, între 70-79 ani sunt 10 (16%) cazuri iar între 80-89 ani sunt 3 (5%) cazuri.
Figura 14. Reparti ia pe grupe de vârstă în 2013 ț
Vedem că în anul 2013 inciden a maximă este între 50-59 ani cu 26 (39%) cazuri, ț
inciden a minimă este între 40-49 ani cu 5 (7%) cazuri, fără afectarea grupelor de vârstă ț
între 80-89 ani.
48
9%22%
48%16%5%40-49
50-59
60-69
70-79
80-89
7%
39%
36%18%
40-49
50-59
60-69
70-79

Figura 15. Reparti ia pe grupe de vârstă între anii 2011-2013 ț
Figura 16. Reparti ia pe grupe de vârstă a numărului total de pacien i ț ț
Remarcăm din figurile 15-16 faptul că locul I este ocupat de vârstele 60-69 ani cu
74 (41%) cazuri, locul II de vârstele 50-59 ani cu 64 (35%) cazuri, locul III de vârstele
70-79 ani cu 26 (14%) cazuri, locul IV de vârstele 40-49 ani cu 13 (7%) cazuri si locul V
ocupat de vârstele 80-89 ani cu 4 (2%) cazuri.
49
7%
35%
41%14%2%
40-49
50-59
60-69
70-79
80-89
40-4950-5960-6970-7980-8901020304050607080
136474
26
4

Tabel V: Reparti ia în func ie de tipul histopatologic ț ț
ANULCARCINOAME
SCUAMOCE-
LULARE
KERATINIZATECARCINOAME
SCUAMOCE-
LULARE
NEKERATINIZATEALTE TIPURI
HISTOPATOLOGICETOTAL
TOTAL 106 41 34181
PROCENTAJ 58,56 22,65 18,78 100
Tabelul V scoate în eviden ă predominan a carcinoamelor keratinizate comparativ ț ț
cu cele nekeratinizate i cu alte tipuri histopatologice de neoplasm laringian. Din totalul ș
de 181 de cazuri diagnosticate cu neoplam laringian, 106 (58,56%) cazuri sunt de
carcinoame keratinizate, 41 (22,65%) cazuri sunt de carcinoame nekeratinizate i restul ș
de 34 (18,78%) cazuri apar in altor tipuri histopatologice. ț
Tabelul VI: Reparti ia pe ani în func ie de gradul histologic ț ț
GRAD
HISTOLOGICG G1 G2 G3
2011 2 2 39 0
2012 3 2 40 2
2013 5 5 45 2
TOTAL 10 9124 4
Analizând tabelul VI reiese că numărul carcinoamelor keratinizate i nekeratinizate ș
este de 147 cazuri iar restul de 34 cazuri apar in altor tipuri histopatologice. Din cele 147 ț
de cazuri, în func ie de gradul histologic locul I este preluat de gradul G2 cu un număr ț
de 124 cazuri, G cu 10 cazuri, G1 cu 9 cazuri i G3 cu 4 cazuri. ș
În func ie de reparti ia pe ani, anul cu cele mai multe cazuri (45) este 2013 i este ț ț ș
reprezentat de gradul G2 mediu diferen iat. ț
50

Tabelul VII: Reparti ia în func ie de afectarea ganglionară ț ț
GANGLIONI METASTAZE ÎN
GGL
LATEROCERVICALIGANGLIONI
NORMALITOTAL
NUMĂR TOTAL 28 153 181
PROCENTAJ 15,46 84,53 100
Reparti ia în func ie de afectarea sau nu a ganglionilor eviden iază un număr mare ț ț ț
de cazuri cu neoplasm laringian fără afectare ganglionară i anume 153 (84,53%) cazuri ș
i doar 28 (15,46%) prezintă metastaze ganglionare laterocervicale din lotul de 181 deș
cazuri. De i neoplasmele laringiene în mare parte sunt descoperite in stadii tardive ș
(III-IV) se observă totu i un număr scăzut de metastazări ganglionare. ș
Tabelul VIII: Reparti ia în func ie de forma clinică între anii 2011-2013 ț ț
ANULINFILTRATIVULCERATIVVEGETANTULCERO-
INFILTRATIVULCERO-
VEGETANTTOTAL
2011918310242*
2012827112048*
20131327311155*
TOTAL30727333145*
Analizând tabelul de mai sus constatăm că între anii 2011-2013 forma clinică
predominantă este cea ulcerativă cu 72 de cazuri, urmată apoi de forma
ulcero-infiltrativă cu 33 de cazuri, apoi de forma infiltrativă cu 30 de cazuri, forma
vegetantă cu 7 cazuri i respectiv forma ulcero-vegetantă cu 3 cazuri. ș
Din cele 181 de cazuri, doar la 145* de cazuri au fost precizate formele clinice de
neoplasm laringian iar la restul de 36 de cazuri nu a fost precizată forma clinică nici în
foile de observa ie, nici în buletinele histopatologice. ț
51

Figura 17. Reparti ia în func ie de forma clinică în 2011 ț ț
Conform figurii 17, forma clinică de neoplasm laringian, care predomină în anul
2011 este cea ulcerativă în număr de 18 (43%) cazuri, iar forma clinică cea mai rară
este cea ulcero-vegetantă în număr de 2 (5%) cazuri.
Figura 18. Reparti ia în func ie de forma clinică în 2012 ț ț
Din figura 18 observăm că i în anul 2012 forma clinică mai des întâlnită este cea ș
ulcerativă, cu 27 (56%) cazuri, iar forma vegetantă apare la doar 1 (2%) caz, pe cand
forma ulcero-vegetantă este absentă în acest an.
52
21%
43% 7%24%5%
INFILTRATIVĂ
ULCERATIVĂ
VEGETANTĂ
ULCERO-INFILTRATIVĂ
ULCERO-VEGETANTĂ
17%
56% 2%25%INFILTRATIVĂ
ULCERATIVĂ
VEGETANTĂ
ULCERO-INFILTRATIVĂ

Figura 19. Reparti ia în func ie de forma clinică în 2013 ț ț
Figura 19 scoate în eviden ă un număr de 13 (24%) cazuri cu formă infiltrativă, 27 ț
(49%) cazuri cu formă ulcerativă, 3 (5%) cazuri cu formă vegetantă, 11 (20%) cazuri cu
formă ulcero-infiltrativă i 1 (2%) caz cu formă ulcero-vegetantă. ș
Figura 20. Reparti ia în func ie de forma clinică între anii 2011-2013 ț ț
Rezultă din figura 20, că formele clinice de neoplasm laringian cele mai frecvente
sunt ulcerativă cu 72 (50%) cazuri i ulcero-infiltrativă cu 33 (23%) cazuri. ș
53
24%
49%5%20%2%
INFILTRATIVĂ
ULCERATIVĂ
VEGETANTĂ
ULCERO-INFILTRATIVĂ
ULCERO-VEGETANTĂ
21%
50%5%23%2%
INFILTRATIVĂ
ULCERATIVĂ
VEGETANTĂ
ULCERO-INFILTRATIVĂ
ULCERO-VEGETANTĂ

DISCU II Ț
Cancerul de laringe este unul dintre cele mai frecvente neoplasme ale capului i ș
gâtului, cu excep ia carcinoamelor cutanate. Reprezintă 2% din toate tumorile maligne ț
ale organismului i 25% din tumorile capului i gâtului, din care 98% corespund ș ș
carcinoamelor scuamoase sau epidermoide (în general de tip bine diferen iat). Apare ț
mai frecvent între 50-70 de ani, dar se poate observa i la vârste mai tinere. Predomină ș
la bărba i într-un raport de 4:1, însă în ultimii ani s-a înregistrat o cre tere a acestei boli ț ș
la femei, probabil datorită asocierii cu cre terea consumului de tutun i alcool. ș ș
Inciden a cancerului laringian variază în întreaga lume, astfel că ările cele mai ț ț
afectate sunt considerate a fii industrializate. În aceste ări ratele de inciden ă a ț ț
cancerului laringian sunt “în cre tere cu aproximativ 3% în fiecare an”. ș
Anual în Statele Unite sunt diagnosticate aproximativ 12.000 de cazuri noi de
cancer laringian, cu aproximativ 4.000 de decese pe an atribuite acestei boli. Inciden a ț
variază mult în diferite ări, astfel că în Spania ajunge la 25 de cazuri la 100.000 de ț
locuitori, fiind foarte mare în Brazilia, Polonia, Fran a i Italia. Între anii 2002-2004, în ț ș
ora ul Corrientes s-a constatat că inciden a cancerului laringian a fost de 1%,ș ț
predominant tipul histologic de carcinom scuamocelular, majoritatea pacien ilor fiind în ț
stadiul avansat de boală [19].
Claudia Andrea Par é i colaboratorii î i propun să revizuiască cele mai relevanteș ș
aspecte ale factorilor de risc i tratamentul cancerului de laringe. Cancerul de laringe ș
este cel mai frecvent tip de cancer din sfera ORL i a doua cauză de deces în această ș
specialitate. Cu toate acestea, inciden a sa a crescut în ultimii ani, precum i frecven a ț ș ț
sa la femei, fiind sexul cel mai afectat din popula ie. Factorul de risc cel mai important ț
este tutunul, urmat de alcool i de asemenea asocierea cu igiena orală deficitară, factori ș
profesionali, boli virale, factori genetici, deficien e nutri ionale i procese inflamatorii ț ț ș
cronice ale cailor aero-digestive.
Op iunea terapeutică ideală va depinde de starea generală a pacientului, ț
caracteristicile tumorii, experien a echipei i de preferin ele pacientului. Tratamentul se ț ș ț
bazează pe interven ie chirurgicală, radio- i chimioterapie, singure sau combinate. ț ș
Alegera tratamentului depinde de stadiul bolii i loca ia sa. În ultima perioadă s-a ș ț
54

introdus chirurgia minim invazivă cu laser i radiofrecven ă intersti ială, în special în ș ț ț
stadiile incipiente ale bolii (care a îmbunătă it calitatea vie ii acestor pacien i) ț ț ț [19].
Scopul studiului lui Latifi H. i a colaboratorilor a fost de a investiga cancerul ș
laringian în nord-vestul Iranului, Urmia, de a avea un concept clar pentru planificarea
programelor din cadrul politicii de sănătate. Din cei 23.474 de pacien i interna i în clinica ț ț
de ORL a spitalului, 267 de cazuri au avut probleme laringiene, 196 (73,4%) pacien i au ț
efectuat laringoscopie, din care 145 (54,3%) au fost biopsia i. Din aceste cazuri ț
biopsiate, 103 (71%) au fost cu leziuni benigne i restul de 42 (29%) au avut leziuni ș
maligne. Pe perioada studiului de 5 ani, în total 0,1% din cazuri au avut cancer laringian
de tipul carcinom scuamocelular, care a fost confirmat prin examen histopatologic.
Din cei 42 (83,3%) de pacien i cu leziuni maligne, 35 au avut cel pu in un istoric de ț ț
fumat continu timp de 10 ani, 20 de igări pe zi. ț
Neoplasmul a fost localizat astfel, 16 (38%) cazuri supraglotic, 18 (42,8%) cazuri
glotic i 8 (19%) cazuri au fost raportate ca fiind cu loca ie necunoscută. Principalele ș ț
manifestări clinice au fost disfonie, disfagie, scădere ponderală, dispnee, durere
laringiană, limfadenită cervicală, stridor, hemoptizie i tuse ș[12].
Vilaseca I. i colaboratorii au inten ionat să evalueze factorii care influen ează ș ț ț
calitatea vie ii dupa microchirurgie transorală cu laser pentru cancer laringian. Au fost ț
evalua i la un an dupa tratament 401 pacien i, folosind scorul calită ii vie ii a Universită ii ț ț ț ț ț
din Washington, chestionarul SF-12 (forma scurtă a SF-36) i un chestionar de ș
auto-evaluare a stării lor de sănătate. Au fost evaluate importan a vârstei, sexului, ț
localizării tumorale, dimensiunii tumorale, stadiului tumoral, disec iei gâtului i a ț ș
tratamentului adjuvant.
La un an după microchirurgia transorală cu laser, pacien ii au avut o bună calitate ț
a vie ii, doar 6% dintre pacien i raportând o agravare a stării lor de sănătate. ț ț
Radioterapia i disec ia gâtului au fost factori negativi pentru boală, în timp ce vârsta ș ț >
70 de ani a fost un factor pozitiv independent pentru scorul SF-12.
Vorbirea a fost influen ată negativ de dimensiunea tumorii a a cum degluti ia a fost ț ș ț
influen ată de vârstă i radia iile postoperatorii. Radia iile i disec ia gâtului au un impact ț ș ț ț ș ț
negativ asupra calită ii vie ii. ț ț[32]

55

Chirurgia endoscopică cu laser CO2 (ELS) este o modalitate de tratament larg
acceptată pentru cancerul laringian incipient. Cele mai frecvente avantaje ale ELS sunt
rezultate oncologice bune cu inciden a scăzută a complica iilor. De i mai pu in frecvente ț ț ș ț
în compara ie cu interven iile chirurgicale deschise, complica iile după ELS pot fi foarte ț ț ț
grave, chiar cu rezultate letale. Acestea pot varia de la accidente intraoperatorii precoce,
la sechele postoperatorii tardive, care necesită tratament medical intensiv, transfuzii de
sânge sau interven ii chirurgicale de reconstruc ie. Complica iile apar mai frecvent în ț ț ț
urma tratamentului cancerului supraglotic comparativ cu cancerul glotic. Fiecare chirurg
care efectuează ELS ar trebui să respecte anumite strategii pentru a evita complica iile ț
în primul rând i a avea un concept clar de gestionare a acestora dacă apar ș [21].
Sîrbu C. i Bacalba a A. au încercat să realizeze o analiză detaliată cu privire la ș ș
criteriile de indica ie a radioterapiei i efectele radioterapiei postoperatorii în chirurgia ț ș
func ională a cancerului laringian, tiind că dilema majoră în tratamentul canceruluiț ș
laringian este negocierea între păstrarea rolului func ional al organului i realizarea unei ț ș
rezonabile limite de siguran ă oncologică. Radioterapia postoperatorie cre te fără ț ș
îndoială, coeficientul de siguran ă oncologică, dar cu pre ul unei toxicită i acute i tardive ț ț ț ș
extrem de ridicat de multe ori. Între 1 ianuarie 2004 i 31 decembrie 2008, 125 de cazuri ș
de cancer laringian au fost tratate chirurgical prin laringectomie par ială sau ț
reconstructivă. 40 de pacien i au efectuat radioterapie postoperatorie (32%) iar 85 de ț
pacien i nu au efectuat radioterapie (68%). Au fost analizate toxicitatea radioterapiei, ț
folosind scala RTOG/EORTC pentru pacien ii care au suferit radioterapie postoperatorie, ț
precum i rezultatele oncologice i func ionale la to i pacien ii. Efectele toxice acute ale ș ș ț ț ț
iradierii au fost observate la 75,8% dintre pacien i iar efectele toxice tardive la 65,5% ț
dintre pacien i. Rezultatele func ionale au fost mai bune în cazurile care nu au efectuat ț ț
radioterapie. Rezultatele oncologice pe termen scurt au fost similare pentru ambele
grupuri, control local i regional ș>90% la 3 ani iar supravie uirea la 3 ani fiind de 90,3%. ț
În ciuda efectelor adverse acute i tardive, radioterapia postoperatorie este încă ș
necesară i întotdeauna indicată după laringectomie orizontală i reconstructivă, dar ș ș
indica iile sale pot fi limitate după interven ia chirurgicală verticală a cancerului laringian, ț ț
numai în cazurile cu metastaze ganglionare, în special în cazurile de invazie
extracapsulară i de asemenea în cazurile cu limite de rezec ie incerte. ș ț [27]
56

CONCLUZII
Cancerul de laringe este cel mai frecvent tip de cancer de la nivelul capului i ș
gâtului, având ca i factori de risc principali tutunul i alcoolul, în special în asociere, pe ș ș
langă o multitudine de al i factori de risc precum predispozi ia genetică, factori ț ț
profesionali, afec iuni virale, diverse substan e chimice, procese inflamatorii cronice ale ț ț
căilor aero-digestive, suprasolicitarea corzilor vocale, stări precanceroase.
În urma studiului efectuat pe cei 3 ani s-au eviden iat următoarele concluzii: ț
1. Inciden a cancerului laringian este într-o continuă cre tere, astfel că numărul ț ș
cazurilor de boală cre te de la un an la altul, anul 2011 (28%), 2012 (35%), 2013 (37%); ș
2. Cancerul laringian apare mai frecvent la sexul masculin (93%) comparativ cu
sexul feminin (7%), probabil datorită consumului de tutun i alcool mai frecvent la ș
bărba i, raportul bărba i/femei fiind de 14,08/1; ț ț
3. În func ie de localizarea pe cele 3 etaje, cancerul laringian se localizează ț
predominant la nivel etajului glotic (83%), urmat de etajul supraglotic (9%) i respectiv ș
etajul subglotic (8%) intr-un număr mai redus de cazuri;
4. Reparti ia pe grupe de vârstă a arătat faptul că neoplasmul laringian afectează ț
mai frecvent grupele de vârstă, de mijloc, cuprinse între 50-70 de ani (76%). Vârstele
extreme (< 50 i > 70 ș) sunt mai pu in susceptibile la această boală, însă nu pot fii ț
excluse cazuri de boală i la aceste grupe de vârstă; ș
5. În ceea ce prive te tipul histopatologic de neoplasm laringian, am observat că ș
cele mai frecvent întâlnite sunt carcinoamele scuamocelulare keratinizate (58,56%),
urmate de carcinomele scuamocelulare nekeratinizate (22,65%) i pe ultimul loc fiind ș
situate alte tipuri histopatologice 18,78% (verucos, papilar, epidermoid, bazocelular);
6. În func ie de gradingul histologic, cele mai multe cazuri sunt de tip mediu ț
diferen iat G2 (68,50%), restul tipurilor histologice (G1, G3, G4) fiind mai rar întâlnite; ț
7. De i neoplasmul laringian este depistat în stadii avansate de boală (III, IV), ș
numărul cazurilor cu metastaze ganglionare laterocervicale este scăzut (15,46%);
8. Forma clinică de manifestare specifică cancerului laringian este cea ulcerativă
urmată de ulcero-infiltrativă apoi cea infiltrativă, restul formelor fiind mai pu in frecvente. ț
57

BIBLIOGRAFIE
1. Ababii, I., Popa, V. – Otorinolaringologie (Pentru medicii de familie), Editura Centrul
editorial-poligrafic Medicinal USMF, Chi inău, 2002 ș
2. Bull, P.D. – Diseases of the Ear, Nose and Throat, Ninth edition, Editura Blackwell
Science, 2002
3. Călăra u, R., Ataman, T., Zainea, V. ș – Manual de patologie otorinolaringologică i ș
chirurgie cervicofacială, Editura Universitară “Carol Davila”, Bucure ti, 2002 ș
4. Cotulbea, S. – Actualită i în oto-rino-laringologie, Editura Brumar, Timi oara, 2002 ț ș
5. Doro , C. ș – Microchirurgia endoscopică cu laser CO2 în tratamentul cancerului
laringian. Teză de doctorat. UMF Timi oara, 2001 ș
6. Galli, J. i colab. ș – The role of acid and alkaline reflux in laryngeal squamous cell
carcinoma. Laryngoscope, 2002; 112(10):1861-5
7. Gîrbea, t. i colab. Ș ș- Patologie O.R.L., Editura Didactică i Pedagogică, Bucure ti, ș ș
1980
8. Gray, H. – Anatomy, descriptive and surgical, 1901 edition, Editura Courage Books,
Philadelphia- London, 1974
9. Ioni ă, E., Mitroi, M.ț – Curs de otorinolaringologie, Editura Reprografia Universită ii ț
din Craiova, Craiova, 1997
10. Kessel, R.G. – Basic Medical Histology. Oxford: New York, 1998
11. Krag, D.N. – Surgical Oncology (Vademecum), 1 edition, Editura Landes Bioscience,
2000
12. Latifi, H., Mikaili, P., Latifi, K., Torbati, H. – Squamous cell carcinoma of larynx in
northwestern Iran, European Journal of Experimental Biology, 2012, 2(1): 242-246
13. Lockhart, R.D., i colab. ș – Anatomia humana, Editura Interamericana, 1965
14. Manu, D., Mocanu, H. – Examinarea clinică în O.R.L., Bucure ti, 2007 ș
15. Meller, S.M. – Functional anatomy of the Larynx. Otolaryngologia Clinics of North
58

America, 1984; 17:1
16. Miron, L., Miron, I., Dănăilă, C., Marinca, M., Dăscălescu, A. – Terapia oncologică.
Op iuni bazate pe dovezi, Editura Institutul European, Ia i, 2008ț ș
17. Niculescu, C.Th., Ciomu, N., Cristescu, I., Ni ă, C., Cristescu, I. ț – Anatomia
func ională a capului i gâtului, Editura INFO Medica, 1999ț ș
18. Papilian, V. – Anatomia omului- Vol.II: Splanhnologia, Edi ia a XI- a, Editura All, 2006 ț
19. Paré, C.A., Paré, K.E., i colab. ș – Cancer de laringe: Revision, Revista de
Posgrado de la VIa C átedra de Medicina. N °192- Abril 2009
20. Poenaru, M. i colab. ș – Elemente de semiologie i patologie în ORL, Partea I, ș
Editura Lito, Timi oara, 2006 ș
21. Prgomet, D., Baci é, A., Prstacić, R., Janjanin, S. – Complications of endoscopic
CO2 laser surgery for laryngeal cancer and concepts of their management
22. Raica, M., Căruntu, I.D., Cîmpean, A.M., Suciu, C. – Histologia organelor. Curs
pentru studen ii anului II, Medicină Generală, Editura Lito UMF “Victor Babe ”, ț ș
Timi oara, 2009ș
23. Ranga, V., Abagiu, N. i colab. ș – Anatomia omului, capul i gâtul, Editura Cerna, ș
Bucure ti ș
24. Sadler, T.W. – Langman's Medical Embryology, Eighth edition, Editura Lippincott
Williams & Wikins, 2000
25. Sarafoleanu, D., Sarafoleanu, C. – Compendiu O.R.L., Editura Na ional, Bucure ti, ț ș
1997
26. Sarafoleanu, D., Lăzeanu, M. – Breviar clinic de otorinolaringologie, Editura
Academiei Republicii Socialiste România, Bucure ti, 1987 ș
27. Sîrbu, C., Bacalba a, A. ș – Radioterapia adjuvantă în chirurgia func ională a ț
cancerului laringian: studiu retrospectiv pe 5 ani, Jurnal de chirurgie, Vol. 6, Nr. 3, Ia i, ș
2010
28. Teodorescu, L., Stratulat, E., Cornea, I. – Orientări în oto-rino-cervico-laringologie,
Editura Junimea, Ia i, 1981 ș
59

29. Testut, L., Latarget, A. – Anatomia Humana T. III. Salvat editores, s.a. 1966
30. Tucker, H.M. – The larynx Thieme Medical Publishers, Inc., 1987
31. âbârnă, Gh., Darii, V. i colab. Ț ș – Cancerul laringian, Protocol clinic na ional, ț
PCN-179, Chi inău, 2012 ș
32. Vilaseca, I. i colab. ș – Prognostic factors of quality of life after transoral laser
microsurgery for laryngeal cancer
33. Villar, Suarez, M.S. – Otorrinolaringologia, 2da.ed.La Habana, Editorial Ciencias
Médicas, 2004.
60