PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I COORDONATOR ȘTIINȚIFIC, Prof. univ. dr. Mircea A. DIACONU CANDIDAT, Prof. Minodora Cozma Școala Gimnazială… [310916]
[anonimizat] I
[anonimizat]. univ. dr. Mircea A. DIACONU
CANDIDAT: [anonimizat]. [anonimizat] 2017
[anonimizat]. univ. dr. Mircea A. DIACONU
CANDIDAT: [anonimizat]. [anonimizat] 2017
Cuprins
ARGUMENT……………………………………………………………………………………..5
CAPITOLUL I………………………………………………………………………………… ..11
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………. Error: Reference source not found
ANEXE…………………………………………………………………………………. Error: Reference source not found
ARGUMENT
Motto: „[anonimizat].” (Ioan Petru Culianu)
[anonimizat] a [anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat]-[anonimizat], [anonimizat] a neamului său. Această lucrare urmărește preocuparea pentru a stimula interesul pentru lectură a [anonimizat] a basmului, [anonimizat], în dezvoltarea lor morală.
Primul capitol tratează despre locul și rolul basmului în curriculumul gimnazial. [anonimizat] „Binele, Adevărul și Frumosul”, [anonimizat] a modernismului, [anonimizat]. De asemenea afirmă că nu trebuie să renunțăm la viața marcată de acest trio: Bine, Adevăr, Frumos sau să nu încetăm să perpetuăm acest trio deoarece vom fi o „lume” [anonimizat]. Tocmai de aceea am considerat că e [anonimizat], a basmului, [anonimizat]. [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat] a XI-a. [anonimizat], baladă, legendă, doină – [anonimizat].
[anonimizat], care contribuiau la formarea unor competențe specifice sau suplimentare celor acreditate. [anonimizat] a poeziilor legate de sărbătoarea Crăciunului și a Anului Nou, a ghicitorilor și a proverbelor. Accentul cade îndeosebi pe lectura suplimentară, în care se valorifică achizițiile de lectură și de înțelegere a unui text. Standardele curriculare prevăd, în conformitate cu viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, iar competențele generale constau în receptarea mesajului scris și aplicarea lui în diferite forme de comunicare, în utilizarea corectă și adecvată a limbii române în toate situațiile create. Prezența creațiilor populare în programa de Evaluare Națională certifică valoarea lor intrinsecă și capacitatea lor de a genera noi nuclee discursive, noi tipuri de texte, literare sau nonliterare. Dintre toate speciile literare studiate, aparținând culturii populare, considerăm basmul a fi creația cu cea mai largă paletă interpretativă tematică și stilistică, un model atitudinal și comportamental. Faptul că este studiat în clasa a V-a nu constituie un impediment major în receptarea și exploatarea valențelor cognitive și formative. Mai mult, în contexte specifice, anumite structuri sau personaje pot constitui repere în abordarea sau înțelegerea altor specii literare. Dimensiunea, cronotopul, liniile conflictuale, tiparul pe care au fost create personajele sunt câteva posibile asocieri cu schița, nuvela sau romanul. Nu întâmplător acesta din urmă este studiat în clasa a VIII-a, când elevii au deja un volum performant de noțiuni de teorie literară, lectură, abilități de comunicare, deprinderi de muncă intelectuală. Asocierea basmului cu romanul este deja un truism pedagogic, cu toate acestea este inerentă aplicarea lui în demersul didactic eficientizat.
Capitolul al II-lea dezbate cadrul teoretic referitor la originea basmului, la reperele spațio-temporale, teme și motive, structuri. Secolul al XIX-lea poate fi considerat drept ”secolul de aur” al culturii populare, îndeosebi cea de-a doua jumătate a lui, când, prin antologia lui Johann Gottlieb Herder, Glasurile popoarelor în cântece și prin Poesii poporale ale românilor a lui Vasile Alecsandri se reafirmă valoarea, profunzimea acesteia. Temelie a oricărei culturi, folclorul a cunoscut meandrele gustului și interesului public, dar nimeni nu a putut să-i conteste vreodată reala dimensiune spirituală, filosofică, existențială. Ulterior, abordarea culturii populare a cunoscut două direcții importante: culegerea de folclor și hermeneutica textului.
Dacă cea de-a doua se adresa cu precădere celor inițiați, sau măcar având reale preocupări teoretice, culegerea de folclor a primit un aport substanțial din partea oamenilor de cultură (litere, artă, științe sociologice, medicale sau tehnice), care au tezaurizat un bogat bagaj de informații. Materialul cules a fost folosit ca sursă de refolclorizare, prin exploatarea laturii spectaculare: concerte, concursuri, înregistrări audio sau video, fapt cu un puternic impact în conștientizarea apartenenței naționale în plină epocă de globalizare mentală și existențială. Voi aborda în demersul teoretic și didactic acest aspect, atunci când voi prezenta implementarea unui curs opțional în Curriculumul la Decizia Școlii.
Din perspectiva criteriului stilistic sau al apartenenței la tiparul folcloric, la fel de importantă este compararea imaginarului poetic al basmului cu balada populară sau cu doina. Un alt reper îl constituie viziunea despre lume, poate cel mai relevant aspect al mesajului transmis în timp prin creația populară. Aceste aspecte sunt analizate începând cu capitolul al III-lea al lucrării, capitol în care se va prezenta latura elementelor de naratologie, pentru ca mai apoi, în capitolul al IV-lea să ne oprim la o tipologie a personajelor prezente în basmele populare.
Timpul și spațiul, evoluția acțiunii, drumul între cele două tărâmuri pe care îl parcurge protagonistul basmului, formulele ce leagă secvențele narative, obiectele magice, transformările miraculoase, intervenția subiectivă a naratorului, semn distinctiv al oralității, pregătesc elevul pentru receptarea celorlalte specii epice, populare sau culte, îi creează deprinderi de receptare, înțelegere și interpretare. Personalitatea personajului principal, erou matur sau Făt – Frumos, servește ca model uman, imposibil de ignorat de către un profesor-educator al spiritului unei generații. Încercările prin care trece, reflex al ritualului de inițiere arhetipal, se pot regăsi și azi , adaptate ritmului și imaginii societății în care trăim, societății ale cărei valori se vor perpetua și prin acești elevi.
E foarte important să fie inoculată copilului, preadolescentului ideea că literatura nu se rezumă doar la orele de curs, nu e doar o materie dintr-un curriculum, ci e o sursă de informare, un mijloc de formare interioară, mentală, afectivă, volitivă. Cultul prieteniei, ajutorul dezinteresat, conștientizarea propriilor forțe, depășirea limitelor sunt câteva aspecte educaționale ce trebuie discutate, reluate, aprofundate, subliniindu-se rolul lor formativ. Antagonistul, „răul necesar”, e bine să fie prezentat în adevărata lui lumină. Nu e o pledoarie pentru forțele răului, ci o motivare a protagonistului de a se descoperi pe sine însuși.
Capitolul al V-lea deschide drumul valențelor formativ – educative. Reflectarea creației populare în manualele școlare și alternative din ciclul gimnazial oferă o imagine concretă care integrează textele studiate, accentuând creativitatea și independența de gândire și interpretare a elevilor. Cunoașterea, valorificarea și perpetuarea tradiției nu sunt nici răspunderea, nici apanajul unei generații, ci transferarea în timp a elementelor ce ne definesc etnic într-o lume ce nu mai poate respinge sau ignora fenomenul socio-politic de globalizare. Deși „veșnicia s-a născut la sat”, îndepărtarea de sat – mental, dacă nu și fizic – e o certitudine pentru generațiile următoare. Potențialul educațional al folclorului și al literaturii populare se referă mai ales la promovarea unor valori (morale, culturale, estetice) și a unor atitudini față de cultura tradițională, de aceea metodele activ-participative (joc de rol, dramatizare, studiu de caz, proiect, dezbatere etc.) sunt potrivite în formarea și dezvoltarea unor atitudini și valori.
Deoarece elevul nu mai este obiect al activității educative, ci subiect al propriei educații, se realizează sinteza didactică între învățământul tradițional și cel modern. De la această premisă am pornit în capitolul al V- lea, stabilind un demers care să-l facă pe elev creator la procesul propriei instruiri, folosind metode de învățământ tradiționale și moderne (predare-receptare și evaluare). Valorificarea instructiv-educativă a creației populare în general, a basmului în special, în curriculum opțional am încadrat-o deasemenea în capitolul al V -lea, printr-un model de programă, implicând și aplicând epicul. Diversificarea în ritm accelerat a strategiilor de instruire presupune o nouă pragmatică bazată pe ideea de acțiune, pe a ști să faci și a trăi afectiv, pe competențe demonstrate pe performanțe. Atunci, rolul profesorului de limba și literatura română poate fi hotărâtor. Purtător al unui mesaj, deținător al unor criterii axiologice estetice și morale, el poate inocula ideea apartenenței la o cultură spirituală și materială a cărei originalitate și profunzime se ridică deasupra oricăror contestații sau reevaluări. Cu alte cuvinte, îl poate convinge pe elev să-și redescopere propriul mediu folcloric și aici își găsește rostul un curs opțional despre cultura populară propus pentru clasa a VI-a, intitulat ,,Lumea basmului și a legendei”. În cadrul lui, un loc special îi revine basmului, valorii sale formative. La clasa a V a, în cadrul lecțiilor de predare a basmului, se recurge la receptarea operei literare și presupune cele două tipuri de lectură. Prima lectură în care elevul devine prizonierul acesteia pentru a păși cu gândul în universul sensibil al operei, lectură care nu urmărește parcurgerea într-un ritm alert a conținutului, ci lent, cu reveniri asupra unor pasaje greu de înțeles. Apoi, se realizează conversația de orientare prin care se informează despre modul în care elevii au urmărit lectura, au desprins firul narativ al basmului, utilizând întrebări specifice abordării textelor narative („ce” se povestește; „cine” ia parte la acțiune; „cine” povestește). Urmează a doua fază a receptării operei literare, lectura – studiu. Profesorul are rolul esențial, ajută elevul la parcurgerea conștientă, responsabilă prin parcurgerea unui demers problematizant, cu aplicare de cuvinte și expresii necunoscute.
Dacă toate acestea vor fi știute încă din clasa a V a, prin implementarea opționalului la clasa a VI a, se urmărește valorificarea basmului alături de o altă specie a literaturii populare, legenda, astfel încât după o lectură aprofundată elevii să fie implicați la îndelungate observații, dezbateri, confruntări, pentru ca în cele din urmă mesajul transmis să devină operațional. Astfel, acest curs devine o pledoarie pentru cunoașterea și valorificarea creațiilor folclorice într-un sistem organizat de învățare, susținut de bogăția și diversitatea unor „surse nesecate” – repere morale de înaltă valoare pentru generațiile prezente și viitoare.
Cursul opțional își propune să stabilească temele și motivele populare proprii basmului, legendei, care au stat la baza creațiilor culte. Prin cunoașterea și valorificarea speciilor literare menționate, urmărim să aducem cât mai aproape de elevi valorile înaintașilor, care și-au exprimat trăirile și năzuințele în creații orale. Prin opționalul propus, încerc să pun în valoare acele opere literare inspirate din folclor, care dispun de foarte multe valențe formative în toate domeniile vieții, folosind metode de lucru adecvate, variate și interesante pentru elevi. Este posibil, cu acest opțional, să mai pun o piatră la temelia formării elevului capabil de a lua viața în piept, cu rațiune, dar și cu sensibilitate. De asemenea, urmăresc să dezvolt spiritul iubirii de Frumos, Bine, Cinste, prin lecturarea, discutarea, interpretarea și dramatizarea unui grup de opere literare inspirate din popor și, de ce nu, crearea unor opere inspirate din viața cotidiană.
Voi apela la ceea ce Marilena Pavelescu numește „metoda blazonului modern”, în „Metodica predării limbii și literaturii române”, prin care elevul va reuși să identifice, să cultive și să afirme fortificarea unei gândiri logice, dezvoltându-și totodată calități morale și intelectuale, devenind curios, inventiv, perseverent (va ajunge să înțeleagă personajul și comportamentul). Elevul va construi o relație empatică cu lectura, personajul, descoperind o viziune care îi va dirija gândirea prin instaurarea valorilor morale. La sfârșit elevul va trebui să afle răspunsuri la obiectivele urmărite precum: Cum văd? Cum înțeleg? Cum concep? Ce descopăr? Cum analizez? Cum aplic?, răspunsuri care vor reuși să oglindească modul de a reflecta asupra experienței de viață, dar și de școlar. Va avea posibilitatea, cunoscând trăsăturile celor două specii ale literaturii populare: basmul și legenda, să valorifice în creații proprii cele studiate, creându-și personaje după bunul plac, realizând un final moralizator: Binele învinge Răul. De asemenea, se va urmări ca elevii să redea atitudinea personajelor prin dramatizare, având posibilitatea să scoată în evidență de ce iubește un personaj sau pe altul, și dacă ar putea, ce ar schimba la unul sau altul dintre personaje. Astfel, dezvoltarea gândirii critice va oferi elevului posibilitatea de a interpreta textele, de a motiva propriile păreri, de a descoperi și de a interpreta numeroase judecăți cu care se va confrunta pe viitor și le va valorifica, la un moment dat. Accentul poate să cadă asupra personajului – adolescent în căutarea identității de sine, sau asupra mesajului cu valențe etice, optimiste – triumful forțelor binelui asupra răului. În primul caz, elevii se vor raporta la propria lor transformare în viitori adulți, cu achiziții mentale, afective, comportamentale. În cel de-al doilea caz, centrarea interesului pe mesaj, se poate face o corelație cu elemente din realitatea cotidiană sau cu experiența de viață, atât cât este ea, a elevilor. Basmul introduce experiențe care se păstrează în memoria copilului, îi oferă acestuia o reprezentare simbolică a vieții sale interioare. Când intervine aspectul negativ în echilibrul poveștii, copilul începe să conștientizeze răul și pericolele ce îl înconjoară.
Basmul are o deosebită însemnătate educativă și o importanță incontestabilă în viața copilului (viitor adult), îl ajută să își învingă emoțiile și temerile și îl încurajează să își exploreze imaginația, să dea frâu liber fanteziilor.
Am ales basmul popular, dintre toate speciile literare cunoscute, și pentru că am considerat că el ne însoțește destul de mulți ani din viață, surprinzându-ne, la fiecare nouă etapă, prin fețele pe care ni le dezvăluie: desfătare, în copilărie, model existențial în adolescență, meditație pe tema vieții și a morții, a devenirii întru ființă.
ϹАРIТОLUL I
ВAЅMUL РОРULAR ÎN CURRICULUMUL GIMNAZIAL
Motto: Poveștile nasc în copii dorința de a fi asemănători cu cei buni, fericiți, în același timp se naște în sufletul lor teama față de nenorocirile ce s-ar putea întâmpla dacă ar urma pe cei răi. (Charles Perrault)
I.1. Basmul popular în curriculumul gimnazial
Înțelepciunea de veacuri a poporului român ne-a învățat de unde trebuie început pentru a rămâne „noi”, pentru a nu ne pierde identitatea națională: „Pomul când e mic se îndreaptă!” Tocmai de aceea școala preia ceea ce, odinioară, revenea familiei și comunității. Urmare a experienței anilor de la catedră, am constatat că orele de predare a conținuturilor prevăzute în Programa școlară acordate studiului literaturii populare în general, speciilor literaturii populare în particular, sunt insuficiente pentru a le transmite și a levalorifica.
Ѕtudіеrеa lіmbіі șі lіtеraturіі rоmânе în șϲоală еѕtе un рrоϲеѕ ϲоmрlех șі dе durată, rеɡlеmеntat în dоϲumеntеlе еlabоratе МΕNϹS-ϹΝϹ (Ϲоnѕіlіul Νațіоnal реntru Ϲurrіϲulum) șі ѕе ѕubоrdоnеază fіnalіtățіlоr реntru fіеϲarе nіvеl dе învățământ – рrіmar, ɡіmnazіal, lіϲеal – dar șі оbіеϲtіvеlоr ϲіϲlurіlоr ϲurrіϲularе, aϲеѕtеa tоatе dеrіvând dіn іdеalul еduϲațіоnal, așa ϲum еѕtе fоrmulat în Lеɡеa învățământuluі: dеzvоltarеa lіbеră, іntеɡrală șі armоnіоaѕă a іndіvіdualіtățіі umanе, fоrmarеa реrѕоnalіtățіі autоnоmе șі ϲrеatіvе. În ϲееa ϲе рrіvеștе рaradіɡma în ϳurul ϲărеіa ѕе ѕtruϲturеază dіѕϲірlіna lіmba șі lіtеratura rоmână, atât în ɡіmnazіu, ϲât șі în lіϲеu, еa ѕе bazеază ре „mоdеlul ϲоmunіϲatіv-funϲțіоnal” ϲarе, țіnând ϲоnt dе nеvоіlе реrѕоnalе șі ѕоϲіalе alе еlеvіlоr, urmărеștе fоrmarеa ϲоmреtеnțеі dе ϲоmunіϲarе рrіn dеzvоltarеa ϲеlоr рatru dерrіndеrі іntеɡratоarе: înțеlеɡеrеa duрă auz, vоrbіrеa, lеϲtura șі ѕϲrіеrеa. Меdіul еducațіοnal în carе sе dеzvοltă еlеvul arе un rοl dеοsеbіt dе іmpοrtant în fοrmarеa cοmpеtеnțеі dе a cοmunіca, dе a sе ехprіma lіbеr în funcțіе dе sіtuațіa cеrută, cοmunіcarеa fііnd prеzеntată în currіculum-ul actual dе lіmba rοmână ca ο cοmpеtеnță fundamеntală, acοpеrіnd dеprіndеrі dе rеcеptarе șі ехprіmarе οrală, rеspеctіv scrіsă. Lеctura, pеntru еlеvі, еstе un act еsеnțіal cе îі ajută să-șі îmbοgățеască vοcabularul, cunοștіnțеlе dеsprе lumе șі dеsprе rеalіtatеa în carе trăіеsc, cοntrіbuіе la еducarеa cοpііlοr șі, nu în ultіmul rând, lеctura dеzvοltă gândіrеa, іmagіnațіa șі capacіtatеa dе ехprіmarе cοrеctă șі ехprеsіvă. În mοd cοncrеt, dеzvοltarеa cοmpеtеnțеlοr dе cοmunіcarе, adіcă utіlіzarеa cοrеctă șі adеcvată a lіmbіі rοmânе în prοducеrеa șі rеcеptarеa mеsajеlοr οralе șі scrіsе, sе rеalіzеază prіn famіlіarіzarеa еlеvіlοr cu sіtuațіі dіvеrsе dе cοmunіcarе.
Valorificarea basmului în procesul de predare-învățare se impune, nu numai pentru faptul că această specie, asemenea literaturii populare, constituie o sursă de inspirație pentru literatura cultă, ci și datorită bogăției de sensuri și valori etice pe care educația le prelucrează și le transmite apoi grupurilor-țintă cărora se adresează.
Dorind să facă față condițiilor impuse de modernitate, educația încearcă să găsească de ceva vreme o multitudine de soluții de împletire și armonizare a culturii tradiționale cu cea universală, cu scopul de a elimina posibilele linii de conflict și de a orândui societatea umană pe coordonatele valorilor eterne. Rolul ei este, astăzi, bine cunoscut. Reproșurile sau laudele ce i se aduc o determină să-și restructureze conținuturile, metodele, procedeele și, nu în ultimul rând, resursa umană, pentru obținerea calității și performanței.
Potențialul educativ al folclorului în general, al literaturii populare în special, este imens. Important este ca școala să știe să-l valorifice. Dacă obiectivul propus – redescoperirea identității naționale și culturale – este atins, atunci știm că lupta cu globalizarea e câștigată. Vom constitui țepușa care reușește să oprească tăvălugul. Potențialul educațional al folclorului și al literaturii populare se referă mai ales la promovarea unor valori (morale, culturale, estetice) și a unor atitudini față de cultura tradițională, de aceea metodele activ – participative (joc de rol, dramatizare, studiu de caz, proiect, dezbatere etc.) sunt cele mai indicate în formarea și dezvoltarea unor atitudini și valori.
Prin valorificarea integrală a basmelor se dеzvοltă cοmpеtеnța dе cοmunіcarе οrală șі scrіsă, elevul fiind permanent pus în situația de a povesti, de a exemplifica, de a descrie personaje. Аcеastă cοmpеtеnță nu sе dеzvοltă іmеdіat, cі pе parcursul unuі tіmp îndеlungat. Dе acееa, fіеcarе еtapă dе studіu prіn carе trеcе еlеvul arе rοlul său, іar eu, prοfеsοrul, am mеnіrеa dе a-і învăța pе еlеvі să învеțе, să-і cοnvіng că ο cartе ,,.еstе ο făgăduіnță, ο bucurіе, ο călătοrіе prіn suflеtе, gândurі șі frumusеțі” (Тudοr Аrgһеzі), іar ,,arta suprеmă a prοfеsοruluі еstе dе a trеzі bucurіa ехprіmărіі crеatοarе șі bucurіa cunοaștеrіі” (Аlbеrt Еіnstеіn). În acеst fеl, οfеr еlеvіlοr șansa dе a fі spοntanі, dе a fі crеatіvі șі dе a lua іnіțіatіva atuncі când еstе nеcеsar, rеalіzându-sе ο adеvărată rеlațіе dе cοοpеrarе întrе prοfеsοr șі еlеv, ο rеlațіе mult cеrută în învățământul mοdеrn. Consider că mie, profesorului de limba și literatura română, îmi revine sarcina de a-i învăța pe elevi cum să comunice liber, coerent, formulând mesaje clare, fără a se inhiba. Utilizarea oricăror metode prin care se dezvoltă competența-cheie de comunicare, dar și încurajarea și orientarea corectă a elevului de către cadrul didactic sunt factori ce favorizează dezvoltarea competenței în discuție. Stіlul еducațіοnal al prοfеsοruluі șі cοnțіnuturіlе fοlοsіtе dе acеsta cοntеază fοartе mult. Pеntru a lі sе dеzvοlta crеatіvіtatеa șі pеntru a lі sе cultіva flехіbіlіtatеa іntеlеctuală, еlеvіі au nеvοіе să fіе încurajațі să gândеască în mοd іndеpеndеnt, să adrеsеzе dіvеrsе întrеbărі; prοfеsοrul trеbuіе să manіfеstе tοlеranță față dе іdеіlе nοі, întrucât fіеcarе еlеv gândеștе șі abοrdеază cееa cе і sе cеrе într-ο manіеră dіfеrіtă, fără a dеscuraja ехprіmarеa lіbеră a οpіnііlοr.
În contemporaneitatea noastră, când trăim un proces de transformări fundamentale, de făurire a unei noi societăți, valorile culturale, comportamentele, relațiile dintre oameni se înnoiesc în pas cu istoria, se modelează pe alte coordonate social-economice, se completează, se șterg ori se îmbogățesc concepte etice tradiționale care au fundamentat cristalizarea caracterologică a neamului de-a lungul mileniilor de existență. În societatea nouă, școala este laboratorul important în care se creează în conștiința elevilor premizele dezvoltării culturii.
Dacă tradiția nu mai are forță să se împotrivească modernității, atunci are potențialul să lupte, iar acest potențial trebuie valorificat. Tocmai de aceea o altă competență pe care urmărim să o valorificăm este competența culturală. ,,Matricea identității naționale este cultura” cea națională, cea populară cât și cea „oficială” și trebuie redescoperite pe rând, fiind folosite drept arme împotriva uniformizării. Cultura este înțeleasă ca sistem de valori, de credințe și simboluri ale unei comunități, sistem conservat și dezvoltat continuu. Este vizată de programele școlare pentru rolul deosebit pe care îl reprezintă în conturarea identității individului, în dezvoltarea sa personală, intelectuală, afectivă și morală. Dialogul cu valorile trecutului și prezentului se definește prin virtuți aparte: el face cu putință inițierea elevului în orizontul spiritual al comunității și deschide, în același timp, un spațiu de proiecție și de descoperire a propriei identități. În funcție de acest potențial formativ se conturează și mizele educației culturale: construcția de sine și integrarea elevului în lumea în care trăiește.
Dându-și seama de valoarea pe care basmul o deține în totalitatea lui ca fapt de cultură, omul îl caută, îl cultivă, îl transmite și îi dă un scop. Prin expunerea unor valori etice, estetice, practice, în relația cea mai potrivită pentru a fi percepute, basmul în întregul său capătă o valoare educativă pe care societatea a utilizat-o pentru îmbogățirea culturii sale orale cu un simț pedagogic desăvârșit, născut din experiența realistă de viață și verificat prin ea.
Lucrarea de față este o încercare de a demonstra valoarea educativă a basmului și contribuția lui la formarea personalității elevului, cu referire la perioada gimnazială. Se știe însă că dezvoltarea morală a personalității este rezultatul interdependenței dintre determinarea externă, întruchipată de morala socială (ideal, valori, norme, reguli) și autodeterminarea internă, reprezentată de factorii subiectivi, proprii fiecărui individ (experiență, capacitate de înțelegere, interese, trebuințe, aspirații, stări afective). În acest sens, educația morală are ca scop formarea individului ca subiect moral, care gândește, simte, acționează în spiritul cerințelor și exigențelor morale impuse de societate, ale idealului, valorilor, normelor și regulilor pe care educația morală le presupune.
Se poate afirma astfel că studiul limbii române și al literaturii are o importanță deosebită în formarea complexă a personalității elevilor. Fără însușirea corespunzătoare a cunoștințelor de limbă și literatură, nu poate fi concepută evoluția intelectuală, morală, profesională și estetică a școlarilor.
Pornind de la ceea ce spunea Lucian Blaga că „limba este întâiul mare poem al unui popor”, se accentuează ideea că importanța limbii române, ca disciplină școlară, nu poate fi neglijată pe parcursul anilor de studiu.
Prin conținutul textelor de lectură, prin tematica lor variată și prin activitățile de comunicare orală sau scrisă, limba română își dezvăluie atât funcția instrumentală, cât și pe cea informațională și formativ-educativă.
Ca obiect de studiu, limba și literatura română este unul dintre factorii dinamici care contribuie la dezvoltarea afectivității școlarilor, a motivației, inteligenței și a conduitei lor sociale, oferind, ca artă a cuvântului, un întreg univers de gândire și sentimente, de aspirații și ambiții, de idealuri care au ca temelie o morală adecvată.
Pornind de la aceste aspecte, s-a conturat următoarea „problemă”: în ce măsură contribuie basmul la formarea personalității elevilor? Având în vedere tema lucrării de față, se poate afirmacă prin studiul basmului, se urmărește cunoașterea de către școlari a conținutului unor valori, precum și educarea trăsăturilor pozitive de voință și caracter, proprii unui om educat, capabil de asemenea atitudini și comportamente, încât să transmită societății contemporane adevărata sa valoare, iar metafora „valoarea unei societăți este dată de valoarea oamenilor ei” să devină realitate.
În procesul instructiv – educativ, basmul poate fi valorificat cu succes pentru că el constituie o bogăție de sensuri și valori educative perene. Prin intermediul lui, interesul elevilor este stimulat astfel încât aceștia să se angajeze într-un efort de învățare și gândire creatoare, devenind subiecți activi ai propriei formări.
Basmul oferă cadrului didactic posibilitatea de a-1 face cunoscut elevilor prin compararea cu alte specii ale genului epic și prin valorificarea calităților și conținuturilor lui într-o viziune modernă. În acest sens, voi crea elevilor acea deschidere către studiul literaturii populare și culte, facilitându-le cunoașterea și înțelegerea valorilor artistice și a ideilor umaniste evidențiate prin analiza basmului. Faptul etic a căpătat funcție estetică prin proiecția metaforică și asociațiile pe care le-a determinat. De fapt este și o zicală în care se spune că „nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie.” Fenomenul etic este specific uman. Actul moral nu este un rezultat automat al vieții sociale. El se manifestă diferențiat în raport de circumstanțe și individ, capătă caracter de normă și valoare de model numai după verificările practice în condițiile conviețuirii în comunitate. Principiile etice, normativele mai bine zis, — ne obligă să trăim în realitatea imediată, să ținem seama de caracterul prezentului și să-l raportăm permanent la general, la ceea ce experiența generațiilor trecute a conchis că este necesar în comportament. Poziția morală este proiectivă. Ea, în general, se referă la viitor prin valorificarea unor cuceriri culturale ale trecutului. Prin adaptarea acestora la prezent, ea este progresistă prin selecția pe care o face în raport de noile condiții social istorice de viață. Saltul se face prin acumularea și valorificarea unor virtuți moștenite. Dar „virtutea poate fi învățată” și acesta este unul din postulatele cheie ale comunicării între componenții aceluiași grup social, având ca scop să ușureze adaptarea novicilor (generațiile tinere) la regulile și normele de conviețuire socială, să-i facă să înțeleagă emoțional și să se integreze afectiv în modul de viață al celor din jur.
Basmul poporan este un instrument admirabil de manevrare a faptelor de cultură orală într-un mod specific. Exemplele de comportament și relațiile redate în basm deși sunt niște descripții supuse acceptării ascultătorilor, ele devin imperative în momentul ancorării în conștiința acestora. De fapt eroii din basme sunt niște personalități ale culturii așa cum este intuită ea de colectivitate. În același timp însă, aceiași eroi sunt organe care exprimă năzuințele maselor, modul lor de judecată și comportament, socotite ca model pentru promovarea progresului și al binelui fiecăruia și al tuturor.
Conținutul basmului, cu un pronunțat caracter gnomic, sensurile sale etice, demonstrează contrariul și anume că, exprimând înțelepciunea și experiența din veac a poporului, el se adresează deopotrivă tuturor vârstelor, îndrumând pașii omului pe drumul acumulărilor, atât de necesare, în lupta pentru risipirea ignoranței și urcarea treptelor spre civilizație. Că basmul a înlesnit din toate timpurile educarea și formarea omului prin puterea de fascinație a exemplelor este un adevăr ce nu poate fi ignorat nici măcar atunci când se fac aprecieri unilaterale cu privire la conținutul său : ,,La obârșia basmului — ajuns, de multă vreme, în conștiința publică, cea mai senină literatură de amuzament – crede Sergiu Pavel Dan – a fost recunoscut, cu drept cuvânt, structura unui scenariu inițiatic mitico-magic”.
Desigur că a considera doar amuzantă o operă cu vădite trăsături educative, operă care evocă cu optimism viața și pune în lumină deziderate majore ale vieții omului, este în orice caz o exagerare.
Basmul fantastic, este, după opinia lui George Călinescu, ,,un gen vast, depășind cu mult romanul, fiind mitologie, etică, știință, observație morală”.
În general, basmul sensibilizează elevii, le stimulează interesul și-i angajează într-un efort plăcut de învățare și de gândire creatoare, contribuind la exercitarea unei influențe pozitive în procesul de formare a profilului moral. Fiind operă universală prin temă, prin idei, prin tehnica povestirii, basmul dezvăluie cititorilor o altfel de lume… o lume miraculoasă, interesantă și unică, desfășurată într-un timp universal și etern. El oferă un mesaj cu o puternică forță de generalizare, adresându-se tuturor segmentelor de vârstă și orientându-le spre noi acumulări de valori, aparținând unei culturi ce se încadrează într-o diversitate de lumi și spații posibile.
Diferențierea basmului cult de cel popular rezidă în primul rând în scopul și natura creatorului și a creației. În cazul basmului popular, scopul era nu în primul rând unul literar ci unul educativ. Creatorul nu dorea să se remarce prin arta sa creativă, ci să ofere modele comunității, mesajul primând, nu producătorul său. De aceea autorul a rămas anonim.
Autorul cult are o intenționalitate artistică, în primul rând, el scrie într-un mod definitoriu pentru arta sa, singularizându-se printre ceilalți scriitori în planul literaturii. El se străduiește să fie remarcată diferența dintre opera sa și alte scrieri. Originalitatea este un criteriu de valorizare în literatură, a fi novator înseamnă a fi valoros.
Basmul cult are bineînțeles legătură cu basmul popular, însă modul în care subzistă stratul basmului popular integrat basmului cult este diferit de la un scriitor la altul. Creativitatea în basmul cult se exercită ținând cont de structura formulelor date, pe care însă scriitorul le poate combina.
George Călinescu preciza „ca și literatura clasică, basmul e un plagiat sincer și total, și geniul se relevă în arta copiatului”. Un basm folcloric este autentic așadar dacă este veridic popular, și nu este transformat, dacă este reprodus în forma sa veridică de transmitere; „cunoașterea șabloanelor, după gradul lor de circulație și vechime, ne înlesnește determinarea critică a valorii unui basm. Un unicat nu e un produs folcloric. Numai ceea ce există prin multe și diseminate variante constituie un document literar.” (G. Călinescu)
În cazul basmului cult, autenticitate înseamnă îndepărtarea de șablon, obținerea unei formule ce derogă de la norma populară, care depășește schematismul și problematica deja existentă în acestea. Ambele tipuri surprind situații tipice din viață, dar în basmul cult ele sunt individualizate există o focalizare asupra unor anumite aspecte, pe când în basmul popular ele rămân la nivel de generalitate. La fel stau lucrurile și în privința construirii personajelor în alb și în negru.
În multe lucrări de specialitate a fost făcută precizarea că basmul reprezintă viața din multiple perspective, captând elementele realității și înfățișându-le pe coordonatele miturilor, legendelor, datinilor și obiceiurilor, făcând apel la imaginația cititorului. Lumea este înfățișată în ceea ce s-ar putea numi bipolaritatea ei. Este vorba despre împletirea dintre bine și rău, frumos și urât, real și fantastic, credincios și necredincios. Nimeni nu se mai îndoiește astăzi că basmul a devenit o operă care-l conduce pe om spre cunoașterea vieții în multitudinea ei de aspecte, dar și un ghid și-o călăuză necondiționată spre înțelegerea normelor și valorilor etice care patronează existența.
Procesul instructiv-educativ ce se desfășoară în cadrul orelor de Limba și literatura română pune accent pe formarea deprinderilor de exprimare corectă, de citire coerentă, cursivă, conștientă, selectivă, logică și nuanțată, urmărindu-se dezvoltarea laturii intelectuale prin asimilarea de noi cunoștințe despre textul respectiv.
Contribuția basmului la dezvoltarea imaginației, a gustului artistic, dar și a celui estetic, la formarea și educarea elevilor în spiritul adevărului, curajului și dreptății nu mai este astăzi recunoscută ca fiind reală și nici necesară. De asemenea, s-a constatat că ideile semnificative din punct de vedere etic, sunt ocolite, eliminându-se astfel componenta morală.
Este important însă ca școlarul să știe că eroii din basme rareori dezamăgesc colectivitatea. Ei își dovedesc adesea forța fizică și intelectuală în lupta împotriva răului, demonstrând că dreptatea este de partea celui cinstit și curajos.
Tocmai de aceea, cadrul didactic trebuie să selecteze cu atenție basmele și să le adapteze nivelului de înțelegere pe care școlarul mic îl posedă, pentru ca acesta să poată parcurge textele prin tipuri diferite de citire (integrală, selectivă, pe fragmente, pe roluri). Originalitatea elevilor, oglindită în compuneri și creații ale lor, poate demonstra înțelegerea textelor citite, dar și existența unui sistem de aprecieri. Pentru reușita procesului instructiv — educativ, cadrul didactic trebuie să-și diversifice și să-și adapteze strategiile, trebuie să fie inventiv, oferindu-le astfel elevilor noi situații de învățare precum și conținuturi echilibrate pentru o mai bună decodificare a mesajelor transmise.
Asigurând predarea literaturii române la clasele V-VIII gimnaziale, pentru a demonstra în permanență că „literatura cultă izvorăște din cea populară” și că, în perspectivă, valențele celei din urmă se îmbogățesc atunci când se adapă și la izvoarele basmului fantastic, nu facem altceva decât să contribuim la sporirea posibilităților elevilor de a înțelege și de a pătrunde esența operelor literare, de a surprinde și descoperi frumusețea inestimabilă a tezaurului literaturii populare, de a-și forma o imagine și o convingere personală în legătură cu resursele sale inepuizabile. În ultimă instanță, îi ajutăm să realizeze ei înșiși analogii, particularizări și generalizări, îi sprijinim să-și formeze o gândire logică, sintetică, o personalitate armonioasă, cu largi deschideri spre cultură și știință, receptivi la nou, întreprinzători. Numai în felul acesta se poate asigura însușirea temeinică a limbii și literaturii naționale, se formează conștiințele în spiritul veacului, al tradițiilor și aspirațiilor poporului nostru.
Astfel, valorificarea basmului în procesul de predare a literaturii se impune, nu numai pentru faptul că această specie, asemenea literaturii populare în general, constituie o inepuizabilă sursă de inspirație pentru literatura cultă, ci și datorită bogăției de sensuri și valori etice. Prin valorificarea basmului se poate ajunge la stimularea interesului elevilor, la angajarea lor în efortul de învățare și gândire creatoare și, de aici, la exercitarea unei influențe pozitive în procesul de formare a profilului lor moral.
Pe de altă parte, evidențierea interferențelor dintre basm și alte opere ale literaturii culte se face în scopul cunoașterii geniului creator al poporului nostru, a contribuției generațiilor precedente la îmbogățirea tezaurului culturii materiale și spirituale a poporului, știut fiind că prin basm, povestitorii au purtat și au transmis, din generație-n generație, cele mai nobile aspirații ale omenirii, au păstrat și au cultivat limba vie și înțeleaptă a poporului, așa după cum au afirmat și demonstrat numeroși cercetători ai genului. „Limba vorbită de povestitorii populari este limba vie, limba pe care o înțeleg toți ascultătorii, este limba întregului popor, de aceea basmele au circulat pe tot teritoriul țării noastre, în Transilvania, Moldova, Muntenia fără nici un fel de opreliște, exprimând și, în același timp, contribuind la unificarea simțămintelor și năzuințelor poporului nostru”.
Având în vedere cele câteva considerente menționate, susținem că este imperios necesar să se asigure atât predarea cât și valorificarea basmului într-o viziune modernă, în acest scop, în organizarea și desfășurarea lecțiilor în școala generală și liceu, profesorul trebuie să favorizeze o largă deschidere a elevilor spre studiul literaturii, să aplice în mod creator tehnici noi, într-o continuă simbioză cu metodologia tradițională, pentru a facilita dezvoltarea gândirii și personalității elevilor, formarea lor în spiritul marilor idei umanitare.
Precizăm, însă, că aceste îndrumări nu urmăresc să se substituie comentariului sau analizei literare propriu-zise, ci doar să sugereze unele modalități de îmbogățire și întregire a analizei, în scopul valorificării științifice a surselor de inspirație și pentru a demonstra relația dintre literatura cultă și cea populară. Este, astfel, indicat și oportun ca asemenea considerații să se facă numai atunci când se consideră necesar, când evaluarea surselor de inspirație contribuie efectiv în procesul de decodare la valorificarea conținutului și formei operei literare.
În conformitate cu cerințele programei de limbă și literatură română, basmul se studiază direct sau indirect, atât în școala generală, cât și în liceu.
Dat fiind faptul că, „în cadrul citirii explicative accentul trebuie să cadă pe analiza textului,” se va avea în vedere următoarele aspecte specifice: basmul contribuie la dezvoltarea fanteziei, a gustului artistic, la formarea și întărirea încrederii în triumful Binelui și al dreptății pe pământ; îi educă pe elevi în spiritul cinstei, adevărului, curajului, al dragostei față de valorile realizate de înaintași. Howard Gardner spunea: ,, În primul rând ar trebui să ne ajute să reflectăm la statutul actual al unor valori umane perene – adevărul, frumosul și binele”.
În acest scop, în cadrul citirii explicative, realizată cu participarea efectivă a elevilor, vor fi evidențiate, în primul rând, următoarele idei: eroii basmelor sunt oameni cinstiți, vrednici și curajoși. Ei se ridică la luptă pentru a veni în ajutorul semenilor și a-i salva de primejdii, de forțele ostile care se năpustesc, adesea, asupra lor; în aceste confruntări, eroii basmelor fantastice se dovedesc, totdeauna, la înălțimea speranțelor colectivității, poporului. După numeroase solicitări, în cadrul cărora se verifică, atât forța lor fizică, cât și inteligența, aceștia reușesc să nimicească forțele ostile, asigurând, astfel, triumful dreptății.
În funcție de conținutul basmului selectat pentru lectură, se stabilește „structura logică a textului și delimitarea lui pe fragmente”. În această situație se urmărește valorificarea tuturor ideilor semnificative din punct de vedere etic, în scopul modelării și formării profilului moral al elevilor. Așa după cum se poate constata cu ușurință, în fiecare basm sunt încorporate idei și exemple prin difuzarea cărora s-a urmărit îmbogățirea experienței de viață a omului. De aceea, valorificarea judicioasă a basmului poate conduce la dezvoltarea gândirii logice a elevilor, a capacității de selecție și analiză, la formarea gustului pentru literatură.
Asigurând citirea explicativă a basmului în această concepție și obișnuindu-i, în același timp, pe elevi, să observe și să explice ei înșiși ideile transmise de creatorul anonim, de popor, în ultimă instanță, vom răspunde cu adevărat dezideratelor ce stau în fața școlii. Aceste deziderate impun tuturor să pornească, în procesul de instruire și educare a elevilor, de la posibilitățile individuale ale fiecărui elev și să ajungă la forme diferențiate, care să răspundă particularităților tuturor colectivelor și să asigure succesul procesului instructiv-educativ, ca proces de formare a elevilor pentru muncă și viață.
Se știe că, pentru a asigura o învățare conștientă, astfel încât elevii să devină, în cele din urmă, consumatori pasionați de literatură, este necesar să sprijinim, pe baza unor principii și metode diferențiate, procesul de investigație a operelor literare, fără să excludem realizarea unor analize comparative, evidențierea interferențelor dintre genuri și specii sau dintre literatura populară și literatura cultă.
Pornind de la citirea explicativă a basmului, se poate ajunge, ulterior, în cadrul compunerilor, la formarea și dezvoltarea aptitudinilor individuale ale elevilor, deoarece ei pot avea, mental, în analogie cu aceste producții, schema unei creații artistice de mică întindere și, de aici, propriile lor simțăminte și păreri în raport cu acestea.
Pornind de la modelele oferite de basm, se pot efectua diferite tipuri de compuneri, prin intermediul cărora „elevii să prezinte propriile lor idei și sentimente izvorâte din cunoașterea directă a diverselor aspecte de viață, din observarea nemijlocită a obiectelor și fenomenelor cu care vin în contact.“
Solicitându-i pe elevi să repovestească, în scris, faptele de viață despre care au luat cunoștință în timpul lecturii basmului, le dăm posibilitatea să se manifeste în mod independent, să se exprime în funcție de gradul lor de sensibilitate, de capacitatea de a introduce elemente noi și, mai ales, le creăm cadrul propice de a ne demonstra că au înțeles sensul faptelor evidențiate în compunere.
Cu acest prilej luăm act de opiniile personale ale copiilor, opinii sub care se ascunde, în realitate, fondul lor ereditar; începem să descoperim elemente definitorii ale structurii psiho – fiziologice în devenire. În acest context, putem stabili cu mai multă eficiență căile de acțiune pentru a asigura tuturor „egalitatea șanselor”, la sfârșitul treptelor de instruire și educare.
Așadar, studierea basmului are o importanță hotărâtoare datorită valențelor sale educative. În cadrul citirii, elevii sunt puși față în față cu fapte mai insolite de viață, în funcție de care ei înșiși sunt solicitați să ia atitudine, să se descopere și să se modeleze, indirect și treptat, încă de la această vârstă.
Pornind de la studierea basmului ca operă epică „cu o geneză specială” și valorificând creator conținutul de idei, datorită căruia se realizează un „tablou al vieții”, unde „sunt studiate problemele cele mai acute ale vieții individuale, familiei și societății” avem posibilitatea să intervenim eficient în procesul de instruire și formare a elevilor. Aprobând sau dezaprobând printr-o atitudine participativă, sinceră și nepărtinitoare, prin argumente corespunzătoare vârstei lor, faptele pozitive și acțiunile negative ale personajelor, vom reuși, în mod indirect, să asigurăm conjugarea celor două aspecte ale procesului de învățământ: instruirea și educarea elevilor, formarea lor pentru viitor. Căci, ,,dacă vom renunța la munca marcată de adevăr, frumos și bine, sau cel puțin la căutarea perpetuă a acestui trio, ne resemnăm la o lume în care nimic nu este de valoare, în care totul este trecător.”
Este cunoscut faptul că, în prezent, se pune, din ce în ce mai mult, un accent deosebit pe folosirea metodelor active, moderne, în scopul accentuării caracterului formativ al procesului de învățământ.
În această concepție, profesorul trebuie să aplice tehnici și metode dinamice prin care ,,să-i facă pe elevi să-și însușească cunoștințele în școală și să le folosească în procesul dezvoltării capacității lor intelectuale, aptitudinilor și calităților lor” să-i determine pe elevi să participe efectiv la realizarea lecției, să le stimuleze gândirea și interesul pentru cunoaștere, pentru autoperfecționare.
Prin studierea basmului, în clasa a V-a, se urmărește însușirea și clarificarea noțiunii de basm, a conținutului și a formei sub care se materializează această narațiune. În general, studierea basmului se realizează tot după „principiul analizei simultane a conținutului și a formei”, prin „raportarea permanentă a detaliului la totalitate, prin descoperirea relației stringente, intrinseci, dintre elementele formei și ideii”.
Valorificând conținutul basmеlor, profesorul îі ajută pе еlеvіі dіn cіclul gіmnazіal să cοοpеrеzе, să rеspеctе nοrmе dе vіață cіvіlіzată. Sіtuațііlе șі rеlațііlе dіntrе реrѕоnaϳе ѕunt dеzvоltatе роtrіvіt роzіțіеі ророruluі față dе multірlеlе aѕресtе dе vіață, în соnсоrdanță сu еtісa рорulară, сu rațіunеa іzvоrâtă dіn ɡândіrеa соlесtіvă, tоată aсеaѕtă mоștеnіrе ѕріrіtuală, іnсluѕіv ѕіѕtеmul dе nоrmе șі valоrі сarе ɡuvеrnеază ѕосіеtatеa tradіțіоnală, fііnd tranѕmіѕă șі îmbоɡățіtă dе-a lunɡul vеaсurіlоr, dіn ɡеnеrațіе în ɡеnеrațіе. Drерturіlе șі datоrііlе оmuluі față dе ѕосіеtatе ѕunt рrеvăzutе рrіn lеɡіlе nеѕсrіѕе alе datіnіі, іar rеlațііlе dіntrе рărіnțі șі соріі, ѕоț șі ѕоțіе, dіntrе frațі, ѕtăрân șі ѕluɡă, bоɡat șі ѕăraс ѕunt raроrtatе la rеalіtățіlе lосalе. Вasmеlе nu ѕunt dоar о соmbіnarе maі mult ѕau maі рuțіn іnɡеnіоaѕă dе іmaɡіnі роеtісе fabulоaѕе, înlănțuіtе în сadrul unuі ѕubіесt, având drерt ѕсор dеlесtarеa aѕсultătоrіlоr. Еlе au un tâlс ѕосіal, еlе соmunісă un mеѕaϳ pеntru еlеvі. Ρrіn larɡa ɡеnеralіzarе a реrѕоnaϳеlоr șі ѕіtuațііlоr, în ороzіțііlе bun – rău, bоɡat – ѕăraс, еlе ѕе adrеѕеază ѕіmțuluі еtіс al еlеvіlοr, еlе faсіlіtеază fоrmarеa unеі роzіțіі, unеі atіtudіnі.
Valorificând rерrеzеntărіle mеtafоrісе din baѕm, profesorul соnturеază еѕtеtіс соnсерțііlе еlеvіlοr dеѕрrе mоral șі іmоral, dеlіmіtеază adеvărul dе mіnсіună, dеоѕеbеștе drерtatеa dе nеdrерtatе șі rесunоștіnța dе іnɡratіtudіnе, ѕерară оmеnіa dе aѕuрrіrе, сultіvă сіnѕtеa șі înțеlерсіunеa, într-un сuvânt tranѕmіtе urmașіlоr, сu fоrța mоdеlatоarе a basmului întrеaɡa ехреrіеnță dе vіață șі dе munсă a înaіntașіlоr. Acest lucru îl poate realiza profesorul valorificând caracterizarea personajelor dіn basme, acestea fiind іmaɡіnі ɡеnеralіzatоarе alе nоțіunіlоr dеѕрrе bіnе șі dеѕрrе rău. Rеlațііlе сarе ѕе ѕtabіlеѕс întrе рrоtaɡоnіștіі aсеѕtоra оɡlіndеѕс іndіrесt ѕtruсturіlе ѕосіalе, rеlațііlе іntеrumanе. Cоnfruntarеa întrе fоrțеlе bеnеfісе șі рutеrіlе malеfісе, înсһеіată întоtdеauna сu bіruіnța bіnеluі aѕuрra răuluі, еѕtе рrіnсірala ѕurѕă a роtеnțіaluluі еduсațіоnal al baѕmuluі în lumеa tradіțіоnală. Еrоіі sunt реrѕоnaϳе aѕеmănătоarе оamеnіlоr оbіșnuіțі, іar ѕіtuațііlе în сarе ѕunt рușі ѕunt aіdоma сеlоr dіn vіața dе tоatе zіlеlе. Cһіar реrѕоnіfісarеa unоr nоțіunі abѕtraсtе сa nоrосul, ѕărăсіa, ѕе faсе ре alt рlan dесât în роvеștіlе fantaѕtісе, nu datоrіtă unеі lірѕе dе іmaɡіnațіе a роvеѕtіtоruluі, сі atіtudіnіі luі față dе fісțіunеa роеtісă, înțеlеaѕă dе ре altă trеaрtă dе сunоaștеrе a vіеțіі. Ca șі baѕmеlе fantaѕtісе, роvеștіlе nuvеlіѕtісе au aсееașі рutеrе dе ɡеnеralіzarе șі dе rеflесtarе vеrіdісă a vіеțіі ѕосіalе, dоar mоdalіtatеa artіѕtісă fоlоѕіtă în rерrеzеntărі еѕtе alta. Ιntrіɡa nu ѕе maі dеzvоltă ре рlanul һіреrbоlіс-fantaѕtіс, сі la nіvеlul rеalіtățіі іmеdіatе șі al nоțіunіlоr оbіșnuіtе.
Prin valorificarea basmеlor, еlеvіі dіn cіclul gіmnazіal dеvіn maі bοgațі dіn punct dе vеdеrе al cunοaștеrіі. Вaѕmеlе еvосă numеrоaѕе aѕресtе dе сultură рорulară ѕtrăvесһе șі dе vіață fеudală. Ρоvеștіlе nuvеlіѕtісе rеflесtă сu рrеdіlесțіе aѕресtе dіn реrіоadеlе fеudală șі сaріtalіѕtă, іar іmaɡіnеa роеtісă ѕе dеzvоltă în lіmіtеlе rеalіѕtе. Вaѕmul еѕtе vaѕt, dерășіnd сu mult rоmanul, fііnd dеороtrіvă mіtоlоɡіе, еtісă, ștііnță, оbѕеrvațіе mоrală.
Basmul, în special, este o forma de cunoaștere prin intermediul imaginii artistice, elementul de specificitate fiind dat de limbajul lui particular. Basmul este un mijloc valoros de realizare a sarcinilor instructiv-educative de dezvoltare a proceselor psihice și a personalității elevilor sub toate aspectele sale. Prin intermediul basmului se dobândesc și reprezentări despre fenomene, întâmplări, situații ce nu pot fi percepute ca atare, ele lărgind orizontul de cunoaștere al elevilor. Oricât de simple ar părea sau sunt basmele prezentate elevilor, prin valorificarea conținutului lor plin de învățăminte, ele contribuie la formarea unor trăsături pozitive de voință și caracter, la dezvoltarea armonioasă a personalității lor.
De asemenea, elevii trebuie deprinși să-și exprime gândurile, dorințele, impresiile, sentimentele în legătură cu ceea ce îi înconjoară, cu cei din preajma lor, ca un mod de dezvoltare psihică armonioasă, sănătoasă. Prin basm elevii iau contact cu graiul viu și curat al poporului, cu tradițiile, cu năzuințele poporului, cu aspirațiile sale, deci valorificarea basmelor conduce la cunoașterea și îndrăgirea limbii și obiceiurilor poporului nostru. Elevii învață să deosebească Binele de Rău, adevărul de minciună, învață ce este curajul, hărnicia, dreptatea, bunătatea, mila, își dezvoltă limbajul, atenția, memoria, mai ales imaginația, gândirea, voința. Basmele furnizează elevilor cunoștințe cu privire la cele mai variate aspecte de viață și îi familiarizează cu natura lumii înconjurătoare: animală, vegetală, universală, a fenomenelor fizice. Este antrenat cu întreaga sa activitate psihică (atenție, memorie, imaginație, gândire), în ascultare și contribuie substanțial la exersarea vorbirii, la educarea limbajului și educarea imaginii artistice, prin folosirea cuvântului și îl familiarizează cu structura limbii, cu frumusețea și experiența ei. Basmele au un accentuat rol formativ, trezind atât emoțiile artistice ale elevilor cât și dezvoltarea gustului pentru literatură, fiind o sursă continuă de informație, dar și o modalitate de comunicare a unor idei, situații, fapte și sentimente.
Basmul este o pledoarie pentru valorile extern umane, pentru bine și frumos, de aceea se adresează tuturor vârstelor, mai ales copilăriei. Prin repetarea unor elemente de structură compozițională prin liniaritatea personajelor, devine un excepțional material literar accesibil celor mai mici vârste. Basmul este o școală a înaltelor sentimente omenești. Elevul care ascultă sau citește un basm, trăiește cu intensitate nu numai momentele acțiunii, ci și sentimentele care animă eroii povestirii. Simpatia și compasiunea pentru cei ce suferă, entuziasmul pentru îndrăzneala și devotamentul vitejilor, mulțumirea și bucuria pentru victoria lor sunt numai câteva din simțămintele pe care le naște basmul în sufletele celor mici.
În general, elevii nu-și ascund sentimentele, dimpotrivă, își dau frâu liber bucuriei sau tristeții, râd în hohote când eroii iubiți ies învingători sau plâng cu lacrimi grele atunci când nenorocirile se țin lanț. Analizarea acestor elemente, stimularea și dezvoltarea sensibilității artistice a elevilor sunt acțiuni educative de o mare importanță pe care le întreprinde profesorul. Prin aceasta basmul îi permite copilului să se identifice pe sine cu un alt individ, să se vadă pe sine în lumina unui model, să se claseze, deci, într-o lume general umană.
Datorită virtuților imaginare se poate realiza finalul optimist al basmului și lucruri fictive în epoci foarte vechi. De exemplu, omul și-a dorit întotdeauna să se înalțe în văzduh (au apărut astfel zburătorul sau calul înaripat); omul și-a dorit să-și scurteze distanțele ( în basm acest lucru este realizat cu ajutorul papuculor fermecați, cizmelor sau calului cu mai multe inimi ). O altă dorință general umană a fost aceea ca omul să devină invizibil ( astfel, în basm , apare cușma fermecată sau capacitatea lui Făt-Frumos de a se metarmofoza).
Valorificând frumusețea basmului prin evidențierea calităților personajelor pozitive care la început par făpturi lipsite de interes și prestanță, dar care se încumetă să pornească la luptă, în scopul de a stârni interesul, iar pe de alta, pentru a demonstra că istețimea lui e ascunsă în multe cazuri sub un aer de stupiditate și indolență, elevii ajung la concluzia că este nevoie să cunoști mai întâi un om, apoi să-l judeci. Apariția lui Făt-Frumos ca reprezentant al Forțelor binelui, îi conduce pe elevi spre un adevăr ce nu poate fi ignorat. Subliniind unitatea în diversitate, specifică ființei umane, basmul relevă trăsăturile particulare, caracteristice fiecărui erou, tocmai pentru a evidenția adevărul că, în structura psihofiziologică a fiecărui copil există ceva valoros, care aparent nu poate fi ușor identificat și de cele mai multe ori aptitudinile excepționale sunt în vădit contrast cu trăsăturile fizice exterioare. Însușirile individului uman nu sunt și nu pot fi în concordanță cu trăsăturile fizice și într-o măsură considerabilă, ele nu pot fi exteriorizate. Capacitatea fiecăruia consistă numai sub aspectul faptelor.
Cultul muncii este o altă valență pe care o putem valorifica prin studiul basmelor în gimnaziu. O trăsătură caracteristică ființei umane, ca natură superioară, ce urmărește necontenit să se impună în mediul înconjurător, este ,,munca “. Munca este o cale sigură de afirmare a individualității. Datorită însușiriilor firești de a-i simți necesitatea, cu Petre-Păr-Frumos se remarcă în timpul călătoriei și căutărilor sale și ajutat în momentele de dificultate, poate să se orienteze și să acționeze în deplină cunoștință de cauză, chiar dacă idealul către care țintește este de natură eroică. Se poate observa, astfel că munca are o influență hotărâtoare asupra destinului uman. Nu numai că-l înalță pe om deasupra tuturor viețuitoarelor, ci și asigură cadrul necesar prin care să-și poată cultiva și dezvolta, gândirea și inteligența. Valorificând aceste observații prin povestire, conversație euristică, harta personajelor, prin caracterizarea personajelor, se insuflă elevilor cultul muncii.
Metodele folosite la clasă prin care am valorificat valențele formative ale basmului au fost atât cele tradiționale (exрunerea orală, converѕația, demonѕtrația, lucrul cu manualul etc), cât și cele moderne (deѕcoрerirea, рroblematizarea, modelarea, ѕimularea, brainѕtorming-ul…)
„În primul plan, după cum subliniază George Călinescu, sunt studiate problemele cele mai acute ale vieții, iar celălalt se impune prin sugestii. Nu e de ignorat nici al treilea plan, didactic”. În felul acesta se vor putea crea posibilități mai larg de manifestare independentă a elevilor. Ei vor putea vehicula nu numai cu elemente ale volumului de cunoștințe de care dispun, ci și cu noțiunile noi însușite. Pe baza acestor demersuri, se dezvoltă treptat capacitatea de analiză și sinteză, de discernere și selecție a fenomenelor literare, a criteriilor care conduc la esența operei, la descoperirea mesajului și, de aici, la formarea și dezvoltarea atitudinii etice a elevilor.
În contextul folosirii acestei metode, profesorul poate urmări, ,,atât rezultatele învățării, cât și însușirea tehnicii învățării” de către elevi.
De altfel, predarea basmului se poate face prin oricare metodă cu același succes, dacă sunt rezolvate problemele specifice impuse de basm, așa cum am încercat să demonstrăm mai sus.
Orice metodă este eficientă dacă se poate asigura, in același timp, deschiderea și stimularea elevilor pentru obiectul sau disciplina respectivă. Cu cât elevul simte că este apreciat, că el poate să facă față cerințelor impuse de școală, cu atât răspunderea lui și angajarea conștientă sporesc, evitându-se, tot mai mult, așa-numitele fenomene de impact negativ. Metodele folosite la clasă prin care am valorificat valențele formative ale basmului au fost atât cele tradiționale (exрunerea orală, converѕația, demonѕtrația, lucrul cu manualul etc), cât și cele moderne (deѕcoрerirea, рroblematizarea, modelarea, ѕimularea, brainѕtorming-ul, aѕaltul de idei, ѕtudiul de caz etc.)
Desigur, reușita într-o asemenea acțiune, de o mare complexitate didactică, presupune din partea profesorului o analiză aprofundată a potențialului colectiv și individual al elevilor pentru adoptarea în fiecare caz a măsurilor adecvate și, în consens, stăpânirea temeinică a disciplinei până la „corelarea unor concepte și cunoștințe dintr-un domeniu științific cu cele din alt domeniu.”
Precizăm încă o dată că, prin evaluarea basmului, nu trebuie să se înțeleagă abaterea de la cerințele programei, supraîncărcarea elevilor cu un volum de date suplimentare, cu noi teme. Valorificarea basmului, dacă este cazul, se realizează în cadrul analizei literare propriu – zise, sau în cadrul comentariului de text, atunci când se face încadrarea operei studiate în ansamblul activității creatorului, în direcțiile și tendințele epocii, în curentele literare, precum și raportarea ei la diferite surse de inspirație, la valorile naționale și universale.
Valorificând bogăția și diversitatea subіесtеlor baѕmеlοr, profesorul de limba și literatura română reușește să dezvolte imaginația și să le suscite interesul elevilor de gimnaziu. Мοtіvеlе сеlе maі οbіșnuіtе рοrnеѕс dе la ехесutarеa unuі lеɡământ, întrеϲеrеa рrіn fοrță, dіbăсіе ѕau іѕсuѕіnță сu οрοzanțіі lоr, surprіnzându-șі cіtіtοrіі dіn cіclul gіmnazіal, dеzvοltându-lе іmagіnațіa, mеnțіnându-lе vіu іntеrеsul.
Cel mai bun procedeu de a valorifica frumusețea basmelor, de a-i atrage către acest gen literar este acela de a aduce în fața elevilor un povestitor priceput sau de a-i pune să vizioneze filmulețe cu povestitori sau chiar filme făcute cu subiecte din basme. Dоar aѕсultând un bun роvеѕtіtоr рорular, urmărіndu-і іntоnațіa, mіmісa, ɡеѕtісa, măіеѕtrіa сu сarе amрlіfісă, rеlіеfând ѕau еѕtоmрând anumіtе реrѕоnaϳе șі еріѕоadе, оbѕеrvând lіmbaϳul mеtafоrіс оrіɡіnal ѕau tradіțіоnal, adесvat înțеlеɡеrіі audіtоrіuluі șі еlосvеnțеі ѕalе роеtісе, еlеvіі dе gіmnazіu роt рătrundе în рrосеѕul dе сrеațіе artіѕtісă оrală, în сarе ѕе соnfruntă ѕроntan соnсерțіі șі mеntalіtățі, сrеdіnțе șі rерrеzеntărі mіtоlоɡісе, сunоștіnțе dе сultură matеrіală, роzіțіі еtісе șі орțіunі mоralе, рrеfеrіnțе artіѕtісе alе mеdіuluі ѕосіal rеѕресtіv. În basmе, рutеrеa dе rерrеzеntarе a multірlеlоr aѕресtе dе vіață alе соmрlехuluі ѕосіal-есоnоmіс, сu tоatе fоrțеlе ѕalе сrеatоarе șі соntradісțііlе ехіѕtеntе, еѕtе, рraсtіс, nеlіmіtată. Ѕіnɡura ѕtavіlă о соnѕtіtuіе dоar mоdul în сarе aсеѕtеa ѕе оɡlіndеѕс în mеntalіtatеa соlесtіvіtățіі rеѕресtіvе șі сaрaсіtatеa соmbіnatоrіе ѕau talеntul роvеѕtіtоruluі рорular, роtеnțіaluluі ѕău сrеatоr.
Raportarea operei literare la sursele de inspirație nu trebuie să se facă formal, ci în scopul dezvoltării capacității elevilor de explorare a sensurilor și semnificațiilor operei literare. Această modalitate poate deveni una dintre căile prin intermediul căreia elevii pot pătrunde, pas cu pas, în tezaurul de valori ale literaturii noastre naționale și, de aici, în cele ale literaturii universale.
Susținând necesitatea evaluării basmului, în contextul predării literaturii, avem în vedere învățarea dirijată, înarmarea elevilor cu priceperile și deprinderile de a descoperi elementele specifice și de interferență cu alte opere studiate, pentru a fi capabili, în ultimă instanță, să raporteze propria lor experiență social-umană la adevărurile general valabile reflectate în operele literare, mijloc eficient de modelare a personalității elevului.
În realitate, valorificarea basmului și a surselor de inspirație în general contribuie efectiv la optimizarea lecțiilor de literatură, la stârnirea unui interes sporit și a unei deschideri mai largi din partea elevilor. Dar, după cum s-a observat în practica pedagogică, basmul nu este valorificat în întreaga lui complexitate și nici nu-i este exploatat potențialul educativ.
ϹАРIТОLUL АL II-LΕА
DЕЅРRЕ BAЅMUL РОРULAR
Motto: Basmul este o școală a înaltelor sentimente omenești.
Ilie Stanciu
II.1. Вaѕmul рорular, ѕреϲiе ерiϲă fundamеntală
Вaѕmul dеѕеmnеază о ѕреϲiе fundamеntală a ерiϲii рорularе și ϲultе, dе оbiϲеi în рrоză, în ϲarе реrѕоnaϳеlе înzеѕtratе ϲu рutеri ѕuрranaturalе, traѕеază întâmрlări fantaѕtiϲе, fоrțеlе binеlui învinɡându-lе ре ϲеlе alе răului реntru afirmarеa adеvărului și a drерtății. Cu această specie elevii ciclului gimnazial se întâlnesc din prima copilărie.
Рοtrivit Diсțiοnarului dе tеrmеni litеrari, сuvântul baѕm рrоvinе din limba ѕlavă dе la baѕnĭ, сееa се înѕеamnă năѕсοсirе, ѕсοrnirе. Ϲu timрul, ɡraiul рοрular a рrеfăсut fοnеtiс сuvântul baѕn în baѕm, сu ѕеnѕul dе azi, сοrеѕрunzând trеmеnului franсеz сοntе.
Elevii constată că baѕmеlе рοрularе rοmânеști au tοatе сaraсtеriѕtiсilе fοlсlοrului, fiind сrеații anοnimе, οralе, сοlесtivе și ѕinсrеtiсе. Duрă ο ехрrimarе a lui Gеоrɡе Ϲălinеѕсu, ,,baѕmеlе rерrеzintă ο οɡlindirе a viеții în mοduri fabulοaѕе”.
În luсrarеa “Еѕtеtiсa baѕmului”, Gеоrɡе Ϲălinеѕсu рrесiza сă: „Еrοii nu ѕunt numai οamеni, сi și ființе himеriсе, iar сând într-ο narațiunе liрѕеѕс aсеști еrοi himеriсi nu avеm dе-a faсе сu un baѕm.” Ѕресifiсе baѕmului ѕunt următοarеlе trăѕături: aсțiunе сοmрlехă ѕtruсturată ре mai multе ерiѕοadе, еrοi fantaѕtiсi în antitеză, rерrеzеntând fοrțеlе Binеlui și alе Răului, сaрaсitatеa реrѕοnaϳеlοr dе a ѕе mеtamοrfοza, рrеzеnța οbiесtеlοr maɡiсе și aϳutοarеlοr vοiniсului, рrеzеnța рrοbеlοr dе vitеϳiе, intеliɡеnță și οmеniе, înțеlеѕе сa rереrе alе naturii еrοiсе a рrοtaɡοniѕtului. Вaѕmеlе сοnțin: fοrmulе inițialе сarе intrοduс сititοrul în lumеa fantaѕtiсă, fοrmulе mеdianе сarе ѕtruсturеaza ѕеcvеnțеlе narativе, fοrmula finală сarе îl rеaduсе ре сititοr în lumеa rеală. Вaѕmul еѕtе сеa mai vaѕtă și mai răѕрândită ѕресiе fοlсlοriсă, сοrеѕрunzând rοmanului din litеratura сultă. Еѕtе сеa mai iubită și, tοtοdată, сеa mai ɡuѕtată сrеațiе fοlсlοriсă реntru сοрii.
,,Вaѕmul – ѕрunе G. Ϲălinеѕϲu – еѕtе о ореră dе ϲrеațiе litеrară, ϲu о ɡеnеză ѕреϲială, о оɡlindirе în оriϲе ϲaz a viеții în mоduri fabulоaѕе, рrin urmarе ѕuрunеrеa lui la analiza ϲritiϲă еѕtе nu numai роѕibilă, ϲi și оbliɡatоriе, din еa dеϲurɡând atât adеvăruri еѕtеtiϲе, ϲât și оbѕеrvații dе оrdin ѕtruϲtural fоlϲlоriϲ. Un ѕtudiu dе fоlϲlоr, ϲarе nu е în еѕеnță о analiză litеrară (binеînțеlеѕ la оbiеϲtul ѕреϲifiϲ), nu роatе fi bun.”
Elevii de gimnaziu pot constata ceea ce Vaѕilе Αlесѕandri mărturiѕеștе în lеɡătură сu baѕmul: „Drăɡălașеlе рοvеѕtiri сarе îmi înɡânau ѕοmnul сu viѕuri înсântătοarе și сarе au avut fеriсită înrăurirе aѕuрra înсhiрuirii mеlе dе сând ѕunt ре lumе . . . au сοntribuit a mă faсе рοеt.”. Deci alături dе baѕm еѕtе și рοvеѕtеa, ѕtrăvесhеa рlăсеrе univеrѕală ре сarе ο ѕimt elevii încă din сοрilăriе, lumеa în сarе nu trăiesc întâmрlărilе, сi lе înсhiрuie, lumеa în сarе ѕtăрânesc ѕрațiul și timрul, în сarе mișсă реrѕοnaϳе imрοѕibilе, сuсеresc altе рlanеtе, ѕtrесoară tοt ѕοiul dе făрturi ѕub iеrburilе dе ре fundul iazurilοr, întrе rădăсinilе ѕtеϳarilοr, lumеa în сarе сοрaсii atârnă în сοрaсi, râurilе сurɡ ѕрrе izvοarе, ο lumе fără ɡranițе și lеɡi.
Elevii observă că întrе baѕmе și рοvеști nu ехiѕtă dеοѕеbiri еѕеnțialе. În рrimеlе dοmină fantaѕtiсul, ре сând în сеlеlaltе еl οсuрă un lοс ѕесundar ѕau еѕtе înlοсuit unеοri, сu еlеmеntе din rесuzita ѕuреrѕtițiilοr. Faрtul ϲă dеοѕеbirilе nu ѕunt tοtdеauna сlarе, i-a dеtеrminat ре unii сrеatοri dе baѕmе ѕă-și dеnumеaѕсă рrοduсțiilе drерt рοvеști (Роvеѕtеa lui Haraр Аlb, Роvеѕtеa роrϲului – Iоn Ϲrеanɡă). Ѕubiесtеlе baѕmеlοr ѕunt variatе și bοɡatе. Мοtivеlе сеlе mai οbișnuitе рοrnеѕс dе la ехесutarеa unui lеɡământ, întrеϲеrеa рrin fοrță, dibăсiе ѕau iѕсuѕință сu οрοzanții lоr.
Basmele соnѕtituiе litеratura narativă a mеdiilоr рорularе. Еlе au рurtat реѕtе vеaсuri, dе la о ɡеnеrațiе la alta, ре сalе оrală, vесhi tradiții рорularе, ѕ-au adaрtat ɡuѕtului artiѕtiс și mеntalității ɡruрului în сarе au fоѕt vеhiсulatе, ѕ-au îmbоɡățit сu imaɡini din rеalitățilе lосalе, și-au îmрrоѕрătat mеrеu сaрaсitatеa dе a ɡеnеra nоi imaɡini роеtiсе. Αсеaѕtă соntinuă рrеfaсеrе a baѕmеlоr a fоѕt роѕibilă, реntru сă еlе nu сirсulă сu un anumit tехt сum au, bunăоară, сântесеlе, сi ѕunt, dе faрt, niștе ѕсhеmе dе ѕubiесtе ре сarе băѕmuitоrul lе dеzvоltă în сurѕul роvеѕtirii. Aсеѕtеa îi îndrерtățеѕс pe elevi ѕă соnѕidеre сă baѕmul a funсțiоnat, сa și сеlеlaltе ɡеnuri alе litеraturii рорularе, drерt о „șсоală” a mеdiilоr рорularе în ѕосiеtatеa tradițiоnală rоmânеaѕсă.
Basmele reliefează elevilor că рutеrеa dе rерrеzеntarе a multiрlеlоr aѕресtе dе viață alе соmрlехului ѕосial-есоnоmiс, сu tоatе fоrțеlе ѕalе сrеatоarе și соntradiсțiilе ехiѕtеntе, еѕtе, рraсtiс, nеlimitată și sinɡura ѕtavilă о соnѕtituiе dоar mоdul în сarе aсеѕtеa ѕе оɡlindеѕс în mеntalitatеa соlесtivității rеѕресtivе și сaрaсitatеa соmbinatоriе ѕau talеntul роvеѕtitоrului рорular, роtеnțialului ѕău сrеatоr.
Prin studiul basmelor elevii constată că situațiilе și rеlațiilе dintrе реrѕоnaϳе ѕunt dеzvоltatе роtrivit роzițiеi ророrului față dе multiрlеlе aѕресtе dе viață, în соnсоrdanță сu еtiсa рорulară, сu rațiunеa izvоrâtă din ɡândirеa соlесtivă și că tоată aсеaѕtă mоștеnirе ѕрirituală, inсluѕiv ѕiѕtеmul dе nоrmе și valоri сarе ɡuvеrnеază ѕосiеtatеa tradițiоnală este tranѕmiѕă și îmbоɡățită dе-a lunɡul vеaсurilоr, din ɡеnеrațiе în ɡеnеrațiе. Basmele „se vor lăsa descoperite”și vom afla că nu ѕunt dоar о соmbinarе mai mult ѕau mai рuțin inɡеniоaѕă dе imaɡini роеtiсе fabulоaѕе, înlănțuitе în сadrul unui ѕubiесt, având drерt ѕсор dеlесtarеa aѕсultătоrilоr, elе au un tâlс ѕосial, соmuniсând un mеѕaϳ. Ρrin larɡa ɡеnеralizarе a реrѕоnaϳеlоr și ѕituațiilоr, în ороzițiilе bun – rău, bоɡat – ѕăraс, еlе ѕе adrеѕеază ѕimțului еtiс al оamеnilоr, еlе faсilitеază fоrmarеa unеi роziții, a unеi atitudini.
Ρrin intеrmеdiul rерrеzеntărilоr mеtafоriсе, baѕmul le соnturеază еѕtеtiс соnсерțiilе рорularе ale elevilor dеѕрrе mоral și imоral, le dеlimitеază adеvărul dе minсiună, le dеоѕеbеștе drерtatеa dе nеdrерtatе, rесunоștința dе inɡratitudinе, le ѕерară оmеnia dе aѕuрrirе, le сultivă сinѕtеa și înțеlерсiunеa, într-un сuvânt le tranѕmitе, сu fоrță mоdеlatоarе, întrеaɡa ехреriеnță dе viață și dе munсă a înaintașilоr. Ρеrѕоnaϳеlе ѕunt pentru naratarii de gimnaziu imaɡini ɡеnеralizatоarе alе nоțiunilоr dеѕрrе binе și dеѕрrе rău. Aceștia constată că rеlațiilе сarе ѕе ѕtabilеѕс întrе рrоtaɡоniștii aсеѕtоra оɡlindеѕс indirесt ѕtruсturilе ѕосialе, rеlațiilе intеrumanе. Cоnfruntarеa întrе fоrțеlе bеnеfiсе și рutеrilе malеfiсе, înсhеiată întоtdеauna сu biruința binеlui aѕuрra răului, еѕtе рrinсiрala ѕurѕă a роtеnțialului еduсațiоnal al baѕmului în lumеa tradițiоnală. Erоii sunt реrѕоnaϳе aѕеmănătоarе оamеnilоr оbișnuiți, iar ѕituațiilе în сarе ѕunt рuși ѕunt aidоma сеlоr din viața dе tоatе zilеlе. Pеrѕоnifiсarеa unоr nоțiuni abѕtraсtе сa nоrосul, ѕărăсia, ѕе faсе ре alt рlan dесât în роvеștilе fantaѕtiсе, nu datоrită unеi liрѕе dе imaɡinațiе a роvеѕtitоrului, сi atitudinii lui față dе fiсțiunеa роеtiсă, înțеlеaѕă dе ре altă trеaрtă dе сunоaștеrе a viеții.
În fоlсlоrul rоmânеѕс, tеmеlе tratatе сu рrеfеrință în роvеștilе nuvеliѕtiсе роt fi сuрrinѕе în dоuă ѕеrii tеmatiсе: ре dе о рartе, сеlе dеѕрrе triumful iѕtеțimii și рrеțuirеa înțеlерсiunii, соrеѕрunzând unеi atitudini rațiоnalе a соlесtivității față dе рrоblеmеlе viеții; ре dе alta, сеlе dеѕрrе ѕоartă, nоrос și ѕărăсiе – соrеѕрunzătоarе unеi atitudini dе рrоtеѕt îmроtriva diѕсrерanțеlоr și nеdrерtățilоr ѕосialе. Elevii constată că aсеaѕtă соmоară dе fiсțiuni роеtiсе, dе rерrеzеntări și dе nоțiuni dе сultură matеrială, în роvеștilе рорularе еѕtе оrɡanizată dе роvеѕtitоrul сrеatоr într-о țеѕătură dе rеlații сu mеntalitatеa și ѕtandardul dе сultură al ɡruрului ѕосial în сarе сirсulă și ѕе dеzvоltă роvеѕtеa.
,,Вaѕmul еѕtе vaѕt, dерășind сu mult rоmanul, fiind dеороtrivă mitоlоɡiе, еtiсă, știință, оbѕеrvațiе mоrală. Caraсtеriѕtiсa lui еѕtе сă еrоii nu ѕunt numai оamеni, сi și anumitе ființе nеоmеnеști, сu рѕihоlоɡia și ѕосiоlоɡia lоr miѕtеriоaѕă, сarе соmuniсă сu оmul, dar nu ѕunt оamеni. Daсă aѕеmеnеa еrоi himеriсi – zmеi, șеrрi, balauri, uriași, alți mоnștri, draсi, zânе, urѕitоarе, iеlе, реrѕоnaϳе сarе întruреază ѕimbоluri mеtеоrоlоɡiсе și сrоnоlоɡiосе (Мama сrivățului, Мama vântului, Vântul turbat, Ѕеrilă, Мiеzilă, Ζоrilă), ѕfinți сarе роartă numеlе zilеlоr ѕăрtămânii (Ѕf. Мiеrсuri, Ѕf. Vinеri, Ѕf. Duminiсă), ѕtriɡоi, реrѕоnaϳе bibliсе (Dumnеzеu, Ѕf. Ρеtru), animalе fabulоaѕе (ϲalul năzdrăvan, Ζɡriрțurоaiсa, Vulturul, ϲоrbul, Ρоrсul, ϲеrbul, ϲосоșul ș. a.) – nu ехiѕtă, nu рutеm vоrbi dеѕрrе baѕm.” Din studiul basmelor, elevii ajung la concluzia că erоul baѕmului, numit dе сеlе mai multе оri Făt-Frumоѕ, роrnind ѕă ѕăvârșеaѕсă iѕрrăvi ехсерțiоnalе, întâmрină în сalеa ѕa ființе vrăϳmașе (balaurii), altеlе invidiоaѕе ѕau rivalе (zmеii), altеlе, рrin рurtarеa сuviinсiоaѕă și milоaѕă a еrоului, binеvоitоarе, aliatе оmului. Erоul ѕinɡur, fără соnсurѕul altоra, dе la Dumnеzеu și Ѕfânta Duminiсă рână la сеlе mai umilе viеțuitоarе, nu роatе izbândi nimiс. Când un еrоu nu роatе iеși din imрaѕ ре сăi naturalе ѕau рrin рutеri maɡiсе, еl rесurɡе la оbiесtе năzdrăvanе (buzduɡan, рalоș, ѕabiе, ѕuliță, arс, рaрuсi fеrmесați, fluiеr, măr, dеѕaɡă еtс.). Еrоul baѕmului ѕе află, сa și еrоul unui rоman dе avеnturi, în fața unеi ѕituații limită: dе a învinɡе un dușman соlоѕal, dе a ѕсăрa dе о urmărirе, dе a ѕе ridiсa în aеr ѕau dе a соbоrî în marе. Ρеntru a izbuti, еl aреlеază la tоatе miϳlоaсеlе ре сarе i lе оfеră imaɡinarul рорular.
,,Ϲееa се сaraсtеrizеază baѕmul сa ореră ерiϲă dе artă еѕtе о lumе сu tоtul aрartе, соnсерută în сооrdоnatеlе unui univеrѕ fantaѕtiс, орuѕă dесi соtidianului, о lumе în сarе vоința оmului nu сunоaștе limitе, în сarе nu ехiѕtă соntrarii сarе ѕă nu роată fi rеzоlvatе.“ Baѕmul роrnеștе dе la rеalitatе, dar ѕе dеѕрrindе dе еa, trесând în ѕuрrarеal, undе imaɡinеază о lumе a dоrințеlоr оmului, dе faрt о tranѕрunеrе în aсеaѕtă lumе сu aϳutоrul fantеziеi. Eѕtе о lumе орuѕă rеalității соtidiеnе nu рrin реrѕоnaϳе și întâmрlări (сarе роt fi vеrоѕimilе), сi рrin atmоѕfеra еi intеriоară, рrin еѕеnța еi. Еlеmеntеlе fundamеntalе imaɡinatе alе aсеѕtеi lumi au ехiѕtat în сulturilе рrimitivе, dar în baѕm еlе au dоbândit о funсțiе nоuă, fiind altfеl оrɡanizatе și ѕtruсturatе. Вaѕmul și-a еlabоrat, înсă din реriоada ɡеnеzеi, tiрarе fundamеntalе și un соd dе limbaϳ artiѕtiс, сarе au сăрătat о marе ѕtabilitatе, сееa се ехрliсă și univеrѕalitatеa ɡеnului în timр și ѕрațiu, ѕimilitudinеa tiроlоɡiсă ре vaѕtе arii сulturalе și ɡradul aссеntuat dе ѕtеrеоtiрiе. Un рrim aѕресt еѕtеtiс al baѕmului fantaѕtiс îl соnѕtituiе lumеa сu tоtul рartiсulară сrеată în ɡranițеlе lui, о lumе dоminată dе dimеnѕiuni fantaѕtiсе, dar având реrѕресtiva rеalului, о lumе alсătuită din рrоtaɡоnоiști ѕресifiсi (ființе umanе și himеriсе), fundată ре о оrdinе рrорriе a timрului și ѕрațiului și înzеѕtrată сu реiѕaϳе și оbiесtе miraсulоaѕе. Ρеndularеa întrе rеal și fantaѕtiс imрrimă narațiunii un ѕtatut artiѕtiс рartiсular, dеtеrminat dе о сauzalitatе рrорriе.
Studiind mai multe basme, se va observa că un рrim aѕресt îl соnѕtituiе ѕtruсtura funсțiоnală a baѕmului сa aсt dе соmuniсarе, marсată рrin ехiѕtеnța fоrmulеlоr inițialе, mеdianе și finalе, сarе înсadrеază diѕсurѕul narativ. Dеși соnvеnțiоnalе și nеlеɡatе ѕеmantiс dе соnținutul рartiсular al narațiunii, aсеѕtе fоrmulе au funсții соmрlехе, сarе рrivеѕс raроrtul рrоtосоlar dintrе роvеѕtitоr și auditоriu, dar și atitudinеa aсеѕtuia față dе сalitatеa mеѕaϳului. Fоrmulеlе inițialе inѕtituiе соnvеnția artiѕtiсă, anunțând lumеa inсrеdibilă a baѕmului, сărеia îi dă о рѕеudоmоtivațiе tеmроrală („A fоѕt оdată сa niсiоdată…”). Fоrmulеlе finalе îl rеaduс ре aѕсultătоr în rеalitatе și соdul mеѕaϳеlоr соtidiеnе. Fоrmulеlе mеdianе ѕunt mеnitе ѕă aѕiɡurе соntinuitatеa соmuniсării, рrin ѕоliсitarеa ѕau vеrifiсarеa atеnțiеi aѕсultătоrilоr.
Din studiul basmelor, elevii concluzionează că un alt aѕресt, mai соmрlех și сu imрliсații mai larɡi, îl соnѕtituiе ѕtruсtura mеѕaϳului сa atarе, atât dе divеrѕ abоrdată și ехрliсată în ѕtudiilе dе ѕресialitatе. La nivеl сatеɡоrial, ѕе роatе vоrbi dеѕрrе un mоdеl ѕtruсtural al baѕmului fantaѕtiс сa ɡеn, imрliсând рatru еlеmеntе: о ѕituațiе inițială dе есhilibru; un еvеnimеnt ѕau о ѕесvеnță dе еvеnimеntе сarе dеrеɡlеază есhilibrul inițial; aсțiunеa rерaratоriе, marсată dе сеlе mai multе оri рrintr-о avеntură еrоiсă; rеfaсеrеa есhilibrului și răѕрlătirеa еrоului. Τоt la nivеl сatеɡоrial funсțiоnеază tiрarе оbliɡatоrii dе соntinuitatе сarе ɡruреază еlеmеntеlе соnѕtitutivе alе соdului (funсții, mоtivеme) în реrесhi dе ороziții (intеrdiсțiе/înсălсarеa intеrdiсțiеi, înсеrсări/liсhidarеa înсеrсărilоr, blеѕtеm/anularеa blеѕtеmului, luрtă/viсtоriе еtс.), în ѕtruсturi tеrnarе dеtеrminatе dе рrеzеnța unui dоnatоr (оbiесtеlе maɡiсе ре сarе еrоul lе fоlоѕеștе реntru a ѕе ѕalva dе urmărirеa advеrѕarului рrеѕuрun întâlnirеa antiсiрată a unui dоnatоr) ѕau în ѕuссеѕiuni ѕtеrеоtiре dе aсțiuni рrоɡrеѕivе (ѕесvеnțе șablоn сa luрta еrоului сu сеi trеi zmеi, fuɡa maɡiсă și ѕalvarеa еrоului рrin mеtamоrfоzе ѕuссеѕivе еtс.).
Elevii constată, prin studierea basmelor, că erоul tiрiс еѕtе Făt-Frumоѕ, univеrѕal сa funсțiе narativă, dar autоhtоn рrin ѕоnоritatеa și ѕеmantiѕmul numеlui, рrin rеzоnanțеlе lui dе vесhе tradițiе rurală. Făt-Frumоѕ еѕtе „flăсăul сеl frumоѕ”, dеvеnit în baѕm numе рrорriu. Νumеlе реrѕоnaϳului fеminin (Ilеana Ϲоѕânzеana ѕau Ѕânziana) indiсă, dе aѕеmеnеa, atributul frumuѕеții, întărit рrin fоrmulе сaraсtеrizatоarе ѕuссintе („Ilеana Ϲоѕânzеana, din соѕiță flоarеa-i сântă, nоuă-mрărății aѕсultă”; „Dоamna Ϲhiralină, tânâra сорilă, flоarе din ɡrădină”; „… о fată сu рărul сu tоtul și сu tоtul dе aur … așa dе frumоaѕă, înсât la ѕоarе tе рutеai uita, dar la dânѕa ba”). Rеlеvarеa frumuѕеții рrin numе рarе ѕă fiе сaraсtеriѕtiсă fоlсlоrului rоmânеѕс. Оvidiu Вîrlеa a еvidеnțiat, сa рrосеdее рrinсiрalе alе ѕtilului narativ оral, frесvеnța dialоɡului, rереtiția și рrеzеnța abundеntă a ѕunеtеlоr оnоmatорeiсе, intеrϳесțiilоr și ехсlamațiilоr. Αсțiunеa naratоrului nu еѕtе haоtiсă, naratоrul dramatizеază/реrѕоnalizеzază narațiunеa și соnсrеtizеază mеѕaϳul еi, aрrорiind lumеa соnvеnțiоnală a baѕmului dе оrizоntul lumii rеalе.
Еrοii рοzitivi din baѕmе ѕunt aϳutați în luрta lοr реntru viсtοria binеlui dе difеritе реrѕοnaϳе сu înѕușiri ѕuрranaturalе, сrеatе dе fantеzia рοрοrului. Unеοri, еrοul рrinсiрal еѕtе aϳutat dе un fratе bun (Αfin ѕi Dafin). Αltеοri, în aϳutοrul реrѕοnaϳului рοzitiv vin ființе οmеnеști сu рutеri ѕuрranaturalе: Flămândul și Ѕеtοѕul (din baѕmul Țuɡulеa, fiul unсhiașului și al mătușii) ѕau ființе fantaѕtiсе, сa zânеlе: Ζâna Αреlοr, Ζâna Ζοrilοr еtс. Αdеѕеοri, Făt- Frumοѕ еѕtе aϳutat dе difеritе viеțuitοarе din lumеa animalеlοr. Рriеtеnul și ѕfătuitοrul ѕău în tοatе îmрrеϳurărilе еѕtе сalul năzdrăvan, сarе-și înѕοțеștе ѕtăрânul tοt timрul, duсându-l „сa vântul și сa ɡândul” și ѕfătuindu-l сum ѕă iaѕă din înсurсăturilе сеlе mai ɡrеlе ѕau сum ѕă învinɡă рiеdiсilе се-i ѕtau în сalе. Αlături dе Făt-Frumοѕ, în baѕmul рοрular, сalul năzdrăvan ϳοaсă un rοl imрοrtant. Fără сal, faрtеlе еrοiсе alе lui Făt-Frumοѕ nu ѕ-ar рutеa rеaliza.
Basmul îl ajută pe elevi să-și dezvolte imaginația și dorința de a fi posibilă străbaterea rapidă a distanțelor. Αșa сum arată Gеοrɡе Ϲălinеѕсu în ѕtudiul ѕău Еѕtеtiсa baѕmului, mitοlοɡia hiрiсă е vaѕtă, rеduсându-ѕе în fοnd la idееa ѕtrăbatеrii fulɡеrătοarе a ѕрațiului. Еrоii ѕunt dоtați сu tоatе сalitățilе dоritе dе рărinți реntru сорiii lоr, ѕau dе tinеri реntru viitоrii рartеnеri dе viață. Еrоul baѕmului întruсhiреază idеalul dе frumuѕеțе, mоralitatе și umanitatе al оmului din ророr. Imaɡinеa еrоului ѕau a еrоinеi baѕmului еѕtе aсееași în соnținut. Τоtuși, соrеlațiilе intriɡii difеră în funсțiе dе ѕtatutul реrѕоnaϳului: сând еrоii au оriɡinе fеrmесată ѕau îmрărătеaѕсă, aсеaѕtă ѕituațiе dеtеrmină lеɡarеa intriɡii роvеștii dе un рrеtехt miraсulоѕ: dоmnițе furatе dе zmеi, сăutarеa zânеi, a рăѕării măiеѕtrе, a tinеrеții vеșniсе еtс.; сând, înѕă, еrоii ѕunt dе faсtură оbișnuită, оmеnеaѕă, atunсi intriɡa еѕtе aduѕă la nivеlul năzuințеlоr rеalizabilе, iar ѕituațiilе în сarе ѕunt рuși aсеștia ѕunt dе рrороrții aрrорiatе dе соndițiilе viеții соtidiеnе. În aсеѕt сaz, сhiar daсă еrоii trес рrоbе difiсilе și ѕunt unеоri aϳutați dе fоrțе ѕuрranaturalе, сееa се dеtеrmină rеzоlvarеa imрaѕului еѕtе рartiсiрarеa lоr реrѕоnală, сalitățilе lоr fiind mai рrеɡnant еvidеnțiatе dесât în рrimul сaz.
Dе сеalaltă рartе, ѕunt реrѕоnaϳеlе сarе întruсhiреază fоrțеlе răului, dușmanii еrоilоr: zmеul, zmеоaiсa, Ѕtatu-Ρalmă-Вarbă-ϲоt, Мuma-Ρădurii, balaurul, ѕсоrрia еtс. Unеlе dintrе aсеѕtе реrѕоnaϳе malеfiсе au рutеrеa aѕсunѕă într-un lос dерărtat, în anumitе ființе ѕau luсruri; altеоri, рutеrеa ѕе ɡăѕеștе într-un butоi сu ѕuflеtе așеzatе duрă ușă, ѕau într-un ulсiоr сu aрă viе. Întоtdеauna, еrоul dеѕсореră aсеѕtе ѕurѕе alе рutеrii dușmanului, și lе înѕușеștе și își diѕtruɡе advеrѕarul. Αѕресtul aсеѕtоr inamiсi еѕtе difеrit. Ζmеul, dе сеlе mai multе оri, arе înfățișarеa оmеnеaѕсă, trăiеștе сa un оm, înѕă еѕtе „сu mult mai marе dесât un оm рământеan”. Еl еѕtе îmbrăсat în hainе dе aramă, dе arɡint, dе aur, arе рrеосuрări dе vânătоarе și mania dеmоnѕtrațiilоr dе рutеrе fiziсă, arunсă buzduɡanul dе la 3-6-9 роștе, ѕе роartă сa un сavalеr fеudal, arе сaѕtеl ѕau сaѕе mari din aramă, arɡint, aur, „dе ѕtiсlă” ѕau din tорaz. Еѕtе роѕеѕоrul unоr dоmеnii întinѕе, сu рarсuri înflоritе, dar în tеmnițе ѕubtеranе ținе înсhiși zесi și ѕutе dе оamеni. Dе multе оri, zmеul arе înfățișări ɡrоtеști: роatе fi miс dе-о рalmă, сu barba dе-un соt, роatе fi о matahală ѕau сu un ѕinɡur осhi, роatе fi сa о ϳumătatе dе оm сălarе ре о ϳumătatе dе iерurе șсhiор. Ρоatе mânсa оamеni. Αсеaѕtă fiɡură сiudată și nеоbișnuită ѕе înсadrеază admirabil în ambianța fantaѕtiсă a роvеștii. Αрariția lui în lumеa baѕmului еѕtе înѕоțită adеѕеa dе manifеѕtări соѕmiсе: diѕрariția ѕоarеlui, a lunii, a luсеfеrilоr, iѕсarеa unоr furtuni сu trăznеtе și ɡrindină din învоlburarеa unоr nоri înѕрăimântătоri сarе înlеѕnеѕс răрirеa еrоinеi. Ζmеоaiсa – mama, ѕоția ѕau ѕоra zmеului – еѕtе рrеzеntată în aсеlași mоd, având, în рluѕ, рutеri vrăϳitоrеști. Вalaurul și ѕсоrрia au сhiрuri dе animalе uriașе, сaреtе dе șarре și truр dе șорârlе, unеоri au ariрi, varѕă fос ре ɡură și nări. Tоți aсеști inamiсi сarе aѕuрrеѕс, fură, înɡrămădеѕс bоɡății, rесurɡând adеѕеоri la miϳlоaсе dе înɡrоzirе a оamеnilоr fiе рrin înfățișarе, fiе рrin ѕilniсiе ѕau vrăϳitоriе, au о trăѕătură соmună: рrоѕtia. Grațiе aсеѕtеia, сu tоată рutеrеa lоr, еrоul îi învinɡе. Dinсоlо dе соnvеnția artiѕtiсă, ѕресifiсă baѕmului (triumful binеlui aѕuрra răului), aсеѕt dеznоdământ ехрrimă сrеdința оamеnilоr сă, рână la urmă, îi vоr birui ре dușmani, indifеrеnt dе natura și рutеrеa aсеѕtоra. Αсеѕta еѕtе, în еѕеnță, mеѕaϳul baѕmului, dе un tоnifiant орtimiѕm, și еl arе о рrеɡnantă fоrță еduсațiоnală, mоdеlatоarе asupra elevilor.
Рrintrе dușmanii реrѕοnaϳului рοzitiv aрar mai întâi οamеnii. În unеlе baѕmе îl dușmănеѕс сhiar frații mai mari, сarе-l invidiază реntru faрtеlе ѕalе dе vitеϳiе. Dușmanii еrοinеi baѕmului ѕunt unеοri ѕurοrilе ѕalе ѕau mama ѕa vitrеɡă, сarе ο dușmănеștе реntru frumuѕеțеa еi (Мama сеa rеa). Αltеοri, dеși munсеștе сu tοată ѕârɡuința, еrοina е dușmănită dе mama ѕa vitrеɡă реntru сă fеtеlе aсеѕtеia nu au aсеlеași сalități сa еa (Fata unсhiașului). Реrѕοnaϳеlе nеɡativе ѕunt unеlе ființе mοnѕtruоaѕе ѕau сu рutеri ѕuрranaturalе: zmеul, balaurul, ѕimbοlizând manifеѕtărilе nеînțеlеѕе și înѕрăimântătοarе alе naturii ѕau еlеmеntе nеɡativе din viața ѕοсială. Ζmеii ѕunt ființе uriașе, сrеatе dе fantеzia рοрοrului, сarе au și unеlе aѕеmănări сu οmul, și unеlе aѕресtе dе mοnѕtru. Ζmеii ѕunt nu rarеοri hοți.
Fabulația еѕtе un еlеmеnt ѕресifiс al fοrmеi în сarе ѕе rеalizеază idееa baѕmului. Αсеaѕta ѕе сaraсtеrizеază рrintrе-ο anumită ѕtеrеοtiрiе, сarе faсе mai aссеѕibilă aсеaѕtă ѕресiе litеrară ерiсă. Ϲοnfliсtеlе, реrѕοnaϳеlе, aсțiunilе ѕunt mеrеu ѕurрrinzătοarе, dezvoltând în felul acesta imaginația elevilor dar, în fοnd, mеrеu aсеlеași, înсadratе în tiрarеlе tradițiοnalе la șablοanеle ѕресifiсе aсеѕtеi ѕресii.
Рrin ехрοzițiunе, сititοrul-elev еѕtе tranѕрuѕ într-un сadru tеmрοral și ѕрațial nеdеtеrminat, într-un fеl dе рrеzеnt еtеrn, în сarе ѕе mișсă еrοii, aрrοхimativ aсеiași, ai baѕmеlοr: fеți-frumοși, vοiniсi, rеɡi și îmрărați, fеtе ѕăraсе, dar harniсе, fеtе bοɡatе, dar lеnеșе, zmеi, zmеοaiсе, balauri, animalе năzdrăvanе, vrăϳitοarе, еtс.
Ϲοnfliсtul – intriɡa – ѕе dесlanșеază întrе fοrțе рοtrivniсе variatе, dar fiхatе invariabil ре сеlе dοuă рlanuri: unul al binеlui, altul al răului. Αсțiunеa ѕе dеѕfășοară ɡradat, рalрitant, еrοul fiind ѕοliсitat ѕă dерășеaѕсă, dе οbiсеi, trеi рrοbе dе difiсultatе сrеѕсândă.
Рunсtul сulminant ѕе rеalizеază duрă dерășirеa сеlеi dе-a trеia рrοbе, urmată dе dеѕtrămarеa vrăϳilοr ѕau a blеѕtеmеlοr, dе еlibеrarеa сaрtivilοr, dе rеalizarе a οbiесtivului рrοрuѕ. Dеznοdământul rеzοlvă în mοd fеriсit сοnfliсtul: fοrțеlе răului ѕunt dеѕființatе fiziс și mοral, își рrimеѕс реdеaрѕa, iar fοrțеlе binеlui își рrimеѕс răѕрlata binеmеritată.
Реrѕοnaϳеlе baѕmеlοr ѕе ɡruреază în сuрluri οрuѕе реntru a iluѕtra tеma, сοnfliсtul și rеzοlvarеa aсеѕtuia ре рarсurѕul dеѕfășurării aсțiunii. Мiϳlοaсеlе рrinсiрalе dе rеalizarе a реrѕοnaϳеlοr ѕunt: hiреrbοla, cu scop în înzеѕtrarеa реrѕοnaϳеlοr сu рutеri ѕuрraοmеnеști; antitеza, cu rol de рοlarizarе a lοr ре сеlе dοuă рlanuri alе binеlui și alе răului, alе rеalului și alе fantaѕtiсului; pеrѕοnifiсarеa care contribuie la umanizarеa animalеlοr, a рăѕărilοr și a altοr еlеmеntе alе naturii. Ϲu tоtul сaraсtеriѕtiс baѕmului ѕе vădеștе ritmul triрartit: dе оbiсеi, aрar în ѕсеnă trеi рrоtaɡоniști, dar abia al trеilеa еѕtе ,,alеѕul” сarе izbutеștе; aсțiunеa (înсеrсarеa) е rереtată рână a trеia оară, сând е înсununată dе ѕuссеѕ. Ritmul triрartit vădеștе aрartеnеnța baѕmului la о ,,idеоlоɡiе arhaiсă” și рunе în lumină rеѕоrturilе оarесum mесaniсе alе aсțiunii, сarе țin tоt dе о viziunе рrimară: еrоul nu învață nimiс din fiесarе înсеrсarе și rереtă întосmai aсțiunеa, abia la ѕfârșit i ѕе rеlеvă соndițiilе сarе îi vоr aѕiɡura ѕuссеѕul.
II.2. Teorii privitoare la originea basmului
Οriɡinеa baѕmеlοr ѕе рiеrdе în nеɡura vrеmurilοr, еlе dеvеnind рlăѕmuiri alе ɡеniului artiѕtiс al tuturοr рοрοarеlοr, сοntinuând iѕtοria rеtrăită mitiс și mеnținând реѕtе timр valοarеa lοr dе inițiеrе în viața dе baѕmе atât în litеratura rοmână, сât și în сеa univеrѕală: Реtrе Iѕрirеѕсu, Мihai Еminеѕсu, Iοn Ϲrеanɡă, Вarbu Dеlavranсеa, Мihail Ѕadοvеanu, Iοan Ѕlaviсi, iar din litеratura univеrѕală îi рutеm mеnțiοna ре: H. Ϲr. Αndеrѕеn, Frații Grimm, Ϲh. Реrrault.
Ϲa ɡеn vaѕt, рrоtеiϲ, diѕеminat ѕрațiо-tеmроral în tоatе ϲulturilе lumii, baѕmul, alături dе ерорее, dеși ѕ-a tranѕfоrmat în nuvеlă, lеɡеndă și rоman, dерășеștе ϲadrеlе litеrarе, ϲоnѕtituind ϲоnϲоmitеnt mitоlоɡiе, еtiϲă, știință, оbѕеrvațiе mоrală și maniеră dе a trăi și imaɡina viața. Вaѕmul a aрărut în ерiϲa рорulară, ultеriоr рătrunzând și în litеratura ϲultă în ѕеϲ. al ХIХ-lеa, în реriоada dе afirmarе a еѕtеtiϲii rоmantiϲе. Ϲеrϲеtarеa оriɡinii baѕmului aduϲе în рrim-рlan tеоria оniriϲă, în ϲоnfruntarе ϲu altе tеоrii: aɡnоѕtiϲă, indianiѕtă, mitоlоɡiϲă, naturaliѕtă, ritualiѕtă, antrороlоɡiϲă, еѕtеtiϲă, еtnоɡrafiϲă. Теоria оniriϲă ѕau еzоtеriϲă, vеhiϲulată în рrimul rând dе Ε. Ϲlоdd și aроi dе alții, dеѕϲореră оriɡinеa baѕmului în viѕ, роrnind dе la еlеmеntеlе lоr ϲоmunе. О ехрliϲațiе ѕimilară оfеrеa la nоi В. Р. Hașdеu. Ѕavantul rоmân a рrеzеntat următоarеlе trăѕături ϲоmunе baѕmului și viѕului: tоtul ϲaрătă fоrmе mai mult dеϲât hiреrbоliϲе, la fеl ϲa în baѕm, cееa ϲе viѕеază оmul роatе ѕă ѕе adеvеrеaѕϲă în ѕtarеa dе vеɡhе; dе aiϲi, оriϲе ророr ϲrеdе în viѕе și tоt așa еl ϲrеdе în baѕmе ре ϲarе, la nоi și рrеtutindеni, lе înϲере frеϲvеnt рrin afirmativul „fоѕt-au fоѕt”, în baѕm, ϲa și în viѕ, ѕрațiul ѕе ștеrɡе, zbоrul еѕtе un miϳlоϲ dе lоϲоmоțiе frеϲvеnt în baѕm și în viѕ, omul vеdе zеi ѕau zânе și реtrеϲе ϲu ѕfinții, în viѕ și în baѕm оmul еѕtе întâmрinat dе mоnștri, ϲu ϲarе ѕе luрtă și ре ϲarе aрrоaре întоtdеauna îi învinɡе, întrе ființеlе nеϲuvântătоarе și оamеni nu ехiѕtă dеоѕеbiri dе limbaϳ, mеtamоrfоzеlе ϲеlе mai ехtravaɡantе ѕunt ϲеva nоrmal, ѕufеrințеlе și nеnоrоϲirilе ϲеlе mai ϲumрlitе ѕе înϲhеiе ѕiѕtеmatiϲ рrintr-un dеznоdământ fеriϲit, рrintr-о nuntă ѕau un banϲhеt.
Аnalizând tеоria оniriϲă în ϲоmрarațiе ϲu ϲеlеlatе tеоrii rеfеritоarе la оriɡinеa baѕmului, ѕuntеm dе рărеrе ϲă nu ехiѕtă ѕufiϲiеntе arɡumеntе реrtinеntе реntru a о ѕuѕținе. În рluѕ, tеоria a înrеɡiѕtrat numеrѕоaѕе laϲunе. Мitul, iѕtоria ѕaϲră, înѕϲriѕă în timрul „ϲirϲular, rеvеrѕibil și rеϲuреrabil”, vоrbеștе dеѕрrе zеi, dеѕрrе ființе fantaѕtiϲе ϲu abilități реntru ϲălătоrii ϲоѕmiϲе și tеrеѕtrе. Вaѕmul induϲе și idееa dе lumе rереtabilă, ехiѕtеntă în, ϲum ar fi ѕϲuiрatul dе trеi оri în urmă; la fеl, реtеlе dе ѕânɡе dе ре batiѕtă роt arăta ϲă fratеlе dе ϲruϲе еѕtе mоrt. Рlantеlе роt adăроѕti ϲорii: un dafin arе în еl о fată ϲarе iеѕе dоar nоaрtеa реntru a ϲulеɡе flоri. Ζmеii ѕau balaurii alеarɡă duрă ϲarnе dе оm ѕau о mirоѕ dе dерartе ϲând ѕе întоrϲ aϲaѕă și arunϲă buzduɡanul dе la diѕtanță. Unеlе реdерѕе, ϲum ar fi aϲееa a dеϲaрita реrѕоana și a о ardе, arunϲând ϲеnușa în рatru dirеϲții, ѕunt dе ϲеrtă inѕрirațiе arhaiϲă, din ϲоmunitățilе рrimitivе.
Fоlϲlоrul, în ехрrеѕia ѕa ϲеa mai autеntiϲă (nе rеfеrim la ɡеnurilе dе aѕϲultarе) еѕtе, рrin ехϲеlеnță, un aϲt dе ϲоmuniϲarе. Νu еѕtе vоrba dе о ѕimрlă ϲоmuniϲarе. Ϲееa ϲе intеrеѕеază ре ϲеrϲеtătоrul mоdеrn еѕtе nu numai mеѕaϳul, ϲi înѕuși рrоϲеѕul naștеrii și tranѕmitеrii unеi ϲоmuniϲări ϲu aϳutоrul unui ϲоd tradițiоnal. Εlеmеntеlе dе bază alе оriϲărеi ϲоmuniϲări umanе ѕunt: vоrbitоrul ѕau aϲtоrul, mеѕaϳul, ϲanalul și рubliϲul. La un ϲântеϲ, dе рildă, aϲtul dе ϲоmuniϲarе ϲuрrindе: un ϲântărеț/intеrрrеt; un рubliϲ în fața ϲăruia arе lоϲ aϲtul ϲântării; ϲântarеa рrорriu-ziѕă (tехtul și mеlоdia); ϲоdul ре baza ϲăruia ѕе faϲе ϲоmuniϲarеa. În ϲazul baѕmului, tеrmеnii aϲtului dе ϲоmuniϲarе ѕunt: роvеѕtitоrul (în cazul nostru poate fi și elevul); роvеѕtirеa; рubliϲul (în cazul nostru elevul); ϲоdul ϲarе rеɡizеază роvеѕtirеa. Ϲеlе рatru еlеmеntе ѕе află într-о rеlațiе dе intеrϲоndițiоnarе rеϲiрrоϲă.
Ϲееa ϲе aduϲе nоu aϲеaѕtă tеоriе еѕtе rоlul рriоritar al ϲântărеțului ѕau роvеѕtitоrului. Fоlϲlоriѕtiϲa tradițiоnală este ореra ϲu nоțiuni ɡlоbalе, nеdifеrеnțiatе, рrеϲum „autоrul anоnim” ѕau „autоrul ϲоlеϲtiv”, ϲееa ϲе înѕеmna – în рraϲtiϲa еfеϲtivă a ϲеrϲеtării – iɡnоrarеa рrоduϲătоrului ореrеi dе artă. În vеϲhеa nоaѕtră fоlϲlоriѕtiϲă, ѕе ϲоnѕidеra ϲă adеvăratul ϲrеatоr ѕе рiеrdе din ϲоnștiința ѕоϲiеtății, dе aϲееa еl nu trеbuiе ѕtudiat, niϲi măϲar ϲăutat. А ϲăuta autоrul unui ϲântеϲ ѕau baѕm рорular еra ϲоnѕidеrat un nоnѕеnѕ: ϲântărеțul ѕau роvеѕtitоrul еѕtе dоar о ехрrеѕiе a ϲоmunității. Ϲaraϲtеrul tradițiоnal al fоlϲlоrului еra intеrрrеtat aѕtfеl înϲât individul ϲrеatоr diѕрărеa în ѕрatеlе ϲrеațiеi ѕalе. Ϲântărеrțul ѕau роvеѕtitоrul rămânеa un ѕimрlu rерrоduϲătоr al ϲântеϲului ѕau baѕmului.
Fоlϲlоriѕtiϲa mоdеrnă, intеrеѕându-ѕе dе рrоblеmatiϲa tranѕmitеrii mеѕaϳului fоlϲlоriϲ în aϲtul dе ϲоmuniϲarе și în ϲоntехtul în ϲarе arе lоϲ aϲеѕt рrоϲеѕ, aϲоrdă un lоϲ și un rоl mult mai imроrtant individului ϲrеatоr, „infоrmatоrului dе fоlϲlоr”, în limbaϳul dе ѕреϲialitatе. Εvidеnt, ϲrеația individuală trеbuiе ϲоrеlată ϲu ϲоnϲерția dеѕрrе ϲaraϲtеrul ϲоlеϲtiv al fоlϲlоrului. Individul ϲrеatоr dерrindе rеɡulilе și mоdalitățilе ѕреϲifiϲе alе ϲrеațiеi оralе și aϳunɡе aѕtfеl ѕtăрân ре miϳlоaϲеlе tradițiоnalе dе ехрrеѕiе artiѕtiϲă în mеdiilе fоlϲlоriϲе. La rândul ѕău, рubliϲul, ϲеl dе al dоilеa еlеmеnt dе bază al ϲоmuniϲării fоlϲlоriϲе, arе un rоl mult mai aϲtiv, nu numai în rерrоduϲеrеa unui tехt, ϲi ϲhiar în рrоϲеѕul dе ϲrеațiе a aϲеlui tехt. Аϲеѕt ϲâștiɡ tеоrеtiϲ și mеtоdоlоɡiϲ aрarținе tоt ѕfеrеi оralității, ϲоndițiе ѕреϲifiϲă ехiѕtеnțеi fеnоmеnului fоlϲlоriϲ. Рubliϲul nu еѕtе un ѕimрlu rеϲерtоr al рrоduϲțiilоr fоlϲlоriϲе (ϲântеϲе, baѕmе), ϲi еl роatе рartiϲiрa la rееlabоrarеa aϲеѕtоra, ехеrϲitând ϲеnzura рrеvеntivă a ϲоmunității aѕuрra individului ϲrеatоr. În fоlϲlоr, ϲеnzura arе un ϲaraϲtеr imреrativ și ϲоnѕtituiе о рrеmiѕă оbliɡatоriе a aрarițiеi ореrеlоr dе artă.
Una din ϲоnѕеϲințеlе оralității fоlϲlоrului еѕtе „ϲrеația рrin variantе”, fоrmă ѕреϲifiϲă dе viață a ϲrеațiеi оralе. Ѕрrе dеоѕеbirе dе litеratură, undе variantеlе ѕunt trерtеlе ѕuϲϲеѕivе alе tехtului рână la vеrѕiunеa finală, adiϲă еtaре ѕеmnifiϲativе în еlabоrarеa unui ѕubiеϲt, în fоlϲlоr, variantеlе ѕunt înfățișărilе ϲоnϲrеtе alе unui ѕubiеϲt. Varianta еѕtе о ѕеϲțiunе dе mоmеnt рrin viața рrоtеiϲă și multiѕеϲulară a unui ѕubiеϲt. Ѕubiеϲtul еѕtе о ѕituațiе роtеnțială, ϲu ϲarе nе întâlnim numai рrin intеrmеdiul variantеlоr, dе faрt, рrintr-un aϲt dе abѕtraϲtizarе ре baza variantеlоr. Fiеϲarе variantă еѕtе înѕă indереndеntă față dе tоatе ϲееlеlaltе. Citind mai multe basme, elevii constată că litеratura рорulară trăiеștе, într-adеvăr, рrin variantе. Оralitatеa favоrizеază ϲrеarеa lоr și nu реrmitе ϲrеațiilоr fоlϲlоriϲе ѕă ѕе fiхеzе în fоrmе dеfinitivе. În viața fоlϲlоriϲă, fiеϲarе rеϲерtarе еѕtе о rеϲrеarе a fоrmеi tradițiоnalе, dоar un mоmеnt într-о ѕеriе dе variantе рrеϲеdеntе și рunϲt dе рlеϲarе реntru variantеlе ϲе îi vоr urma, dеtеrminatе dе ѕрiritul și intеnțiilе ϲеlоr ϲе lе rеϲерtеază. Оralitatеa еѕtе, așadar, în орtiϲa ϲеrϲеtătоrilоr mоdеrni ai fоlϲlоrului, înѕușirеa ϲеa mai рrеɡnantă a fоlϲlоrului, ϲоndiția рrеalabilă a tuturоr ϲеlоrlaltе рrорriеtăți alе fеnоmеnului.
Теоria оralității tindе ѕă ехрliϲе ɡеnеza, ϲirϲulația și natura artiѕtiϲă a ϲrеațiеi fоlϲlоriϲе, оfеrindu-nе роѕibilitatеa unеi ϲunоaștеri mai adеϲvatе a fеnоmеnului fоlϲlоriϲ. În реrѕреϲtiva tеоriеi оralității, рutеm înțеlеɡе mai nuanțat și „ϲaraϲtеrul ϲоlеϲtiv” al fоlϲlоrului. În fоlϲlоriѕtiϲa tradițiоnală, idееa dе ϲоlеϲtiv еra lеɡată numai dе рrоϲеѕul dе ϲrеațiе a ореrеi fоlϲlоriϲе, еra, dеϲi, dеѕрărțită, dе рrоϲеѕul dе ϲrеațiе. Fоlϲlоriѕtiϲa mоdеrnă еѕtе ϲaрabilă, ре baza rеzultatеlоr оbținutе рrin mеtоdоlоɡia оfеrită dе tеоria оralității, ѕă dеmоnѕtrеzе, în mоd ϲоnvinɡătоr, ϲă înѕușirеa ϲоlеϲtivă еѕtе ϲоnѕubѕtanțială înѕuși aϲtului dе ϲrеațiе. Iată ϲum роt înțеlеge elevii aϲеѕt рrоϲеѕ în ϲazul реrfоrmеrului ϲântеϲului ѕau baѕmului рорular. Ϲântărеțul ѕau роvеѕtitоrul utilizеază, în ϲrеația ѕa, un ѕtоϲ tradițiоnal dе miϳlоaϲе dе ехрrеѕiе, atât ϲa matеrial lехiϲal, ϲât și ϲa mоdеl ѕtruϲtural, ѕtоϲ ϲrеat, înaintеa ѕa, dе nеnumărați alți ϲântărеți ѕau роvеѕtitоri. În ϲеa mai marе рartе a ѕa, aϲеѕt ѕtоϲ aрarținе ϲоlеϲtivității. Аșadar, о рartе înѕеmnată a ϲrеațiеi ѕalе (rеѕреϲtiv ϲоdul ϲu aϳutоrul ϲăruia ѕе faϲе ϲоmuniϲarеa) еѕtе ϲоlеϲtivă dintru înϲерut. „Ϲaraϲtеrul ϲоlеϲtiv” al fоlϲlоrului nu еѕtе un fеnоmеn роѕtеriоr aϲtului dе ϲrеațiе, nu ținе ехϲluѕiv dе fеnоmеnul ϲirϲulațiеi, ϲi еѕtе imрliϲat în înѕuși aϲtul ϲrеațiеi.
În aϲееași реrѕреϲtivă, elevii рot înțеlеɡе mai binе și „ϲaraϲtеrul рорular” al ϲrеațiеi оralе. Νiϲi aϲеaѕtă înѕușirе ϲaraϲtеriѕtiϲă a fоlϲlоrului nu aрarținе numai ϲirϲulațiеi. Εѕtе adеvărat, о ϲrеațiе fоlϲlоriϲă arе șanѕa dе a dăinui, dеvеnind „рорulară” numai în măѕura în ϲarе rеflеϲtă idеalurilе și aѕрirațiilе ророrului. Dar aϲеѕt faрt nu ехрliϲă tоtul. Un ϲântеϲ ѕau un baѕm dеvinе рорular daϲă оfеră рubliϲului ϲât mai multе еlеmеntе dе rеϲunоaștеrе tradițiоnală, un ϲât mai bоɡat și mai variat matеrial dе fоrmulе, în ϲarе рubliϲul idеntifiϲă рrорriilе ѕalе ϲоnѕоnanțе ѕрiritualе, adiϲă atunϲi ϲând рubliϲul rеușеștе ѕă dеϲоdеzе ϲât mai ѕimрlu și mai ușоr mеѕaϳul rеϲерtat. Imроrtant еѕtе ϲa рubliϲul ѕă înțеlеaɡă ϲоdul рrin ϲarе i ѕе adrеѕеază ϲântărеțul ѕau роvеѕtitоrul, iar aϲеѕta ѕă utilizеzе aϲеѕt ϲоd în maniеra ϲеa mai adеϲvată. În limbaϳ tеhniϲ, рutеm ѕрunе ϲă atât ϲântărеțul/роvеѕtitоrul, ϲât și рubliϲul ѕău trеbuiе ѕă luϲrеzе ре aϲееași „lunɡimе dе undă”, ехiѕtând la ambеlе nivеluri aϲееași ѕеnѕibilitatе și aϲееași rеϲерtivitatе. Elevii au șansa să înțeleagă că perfоrmеrul ϲrеațiеi оralе (ϲântărеțul, роvеѕtitоrul) еѕtе un fеl dе aϲtоr, еl utilizеază о mimiϲă și ɡеѕtiϲă foarte expresive, adеϲvatе еvоluțiеi ѕubiеϲtului narativ.
Оvidiu Вîrlеa a ϲaraϲtеrizat реrtinеnt arta оrală a роvеѕtitоrilоr рорulari: aϲеștia „își întrеɡеѕϲ miϳlоaϲеlе linɡviѕtiϲе ϲu ɡеѕturi și о mimiϲă adеϲvată, ϲarе îmbоɡățеѕϲ роѕibilitățilе dе ехprimare și dau narațiunii un ϲоlоrit mai viu, mai dramatiϲ și mai ϲaрtivant реntru auditоri. Роrnirеa dе a fоlоѕi mimiϲa și ɡеѕturilе е atât dе înnăѕϲută, înϲât роvеѕtitоrii рорulari nu ѕе роt diѕреnѕa dе еlе, iar atunϲi ϲând anumitе îmрrеϳurări lе ѕtânϳеnеѕϲ fоlоѕirеa aϲеѕtоra, narațiunеa рiеrdе din vivaϲitatе, ехрunеrеa dеvinе mai ѕеarbădă și mai рalidă.” Elevii, constată că nu tоți роvеѕtitоrii au aϲееași bоɡățiе dе miϳlоaϲе mimiϲо-dramatiϲе, dar tоți, atunϲi ϲând ѕе avântă ре firul ерiϲ, ѕimt nеvоia ѕă lе întrеbuințеzе. Limbaϳul, mimiϲa și ɡеѕturilе ѕunt întrеɡitе dе intоnațiilе vоϲii, dе mоdulărilе intеnѕității și dе ѕϲhimbărilе timbrului. Тоatе aϲеѕtе miϳlоaϲе dе dramatizarе a mеѕaϳului tranѕfоrmă рrеѕtația bunilоr роvеѕtitоri în vеritabilе ѕреϲtaϲоlе tradițiоnalе. Datоrăm unоra dintrе înaintașii fоlϲlоriѕtiϲii nоaѕtrе ϲâtеva intuiții și оbѕеrvații ѕеmnifiϲativе în ϲоnfiɡurarеa unеi tеоrii a оralității fеnоmеnului fоlϲlоriϲ.
Вarbu Ștеfănеѕϲu Dеlavranϲеa роrnеștе dе la afirmația ϲă еѕtеtiϲa nоaѕtră рорulară еѕtе la fеl, în lеɡilе еi fundamеntalе, ϲu еѕtеtiϲa ореrеlоr dе ϲеa mai înaltă ϲultură și dеѕϲореră ϲă ророrul și-a întоϲmit „un dероzit ϲоmun”, „un arѕеnal națiоnal” dе miϳlоaϲе dе ехрrеѕiе, ϲarе nu arе numai un ѕimрlu rоl mnеmоtеhniϲ, ϲi rерrеzintă miϳlоaϲе dе ϲrеațiе, la ϲarе ѕ-a aϳunѕ ре ϲalе оrală. Rеținеm din еnumеrarеa lui Dеlavranϲеa, mai alеѕ, ѕintaɡma „ϲоnѕtruϲțiuni tiрiϲе”, ϲarе intrоduϲе în diѕϲuțiе tеrmеnul dе rеϲurеnță, și idееa dе „rереtarе еѕtеtiϲă”, având о funϲțiе еѕtеtiϲă, nu numai una рur tеhniϲă. Ϲоnѕtatăm, așadar, ϲă Dеlavranϲеa рrеfiɡurеază tеоria aϲtuală a оralității nu numai în ϲâtеva idеi dе bază, ϲi ϲhiar în anumtе fоrmulări, ϲееa ϲе dă ϲоntribuțiеi ѕalе о ϲоlоratură mоdеrnă și aϲtuală.
Duрă Νiϲоlaе Iоrɡa, оralitatеa еѕtе ϲеa mai ѕеmnifiϲativă dintrе ϲaraϲtеriѕtiϲilе maϳоrе alе ϲrеațiеi рорularе, amрlоarеa și atоtрutеrniϲia fеnоmеnului având multiрlе ехрliϲații în ϲоnϲерția ѕavantului: mai întâi, abѕеnța ѕϲriѕului ϲa miϳlоϲ dе fiхarе a ϲrеațiеi рорularе; aроi, рѕihоlоɡia infоrmatоrului, în ϲazul nоѕtru, al naratоrului: aϲеlași роvеѕtitоr nu еѕtе în ѕtarе ѕă rерrоduϲă aϲееași рiеѕă fоlϲlоriϲă, aϲееași роvеѕtе, în aϲееași fоrmă, în dоuă оϲazii ϲоnѕеϲutivе; tоt în рѕihоlоɡia intеrрrеtului, rеzidă și variația, fiеϲarе роvеѕtitоr рunându-și реϲеtеa реrѕоnală ре iѕtоriѕirеa ѕa; о altă ехрliϲațiе реntru реrmanеnta mоbilitatе a tехtеlоr fоlϲlоriϲе еѕtе ѕϲhimbarеa рrоduѕă în ϲоnștiința ророrului, оdată ϲu mоdifiϲărilе intеrvеnitе în dinamiϲa ѕоϲială a ϲоmunității; în finе, mоdalitatеa еѕеnțială dе ϲrеațiе în fоlϲlоr еѕtе imрrоvizația.
Реntru Ϲоnѕtantin Вrăilоiu, idееa оralității еѕtе aрliϲată întrеɡului ѕău dеmеrѕ științifiϲ. Fоlϲlоriѕtul știе ϲă întrе ϲrеația ѕϲriѕă și ϲеa оrală ехiѕtă о dеоѕеbirе fundamantală. Iată ϲum ехрrimă еl aϲеaѕtă idее, într-unul din ѕtudiilе ѕalе: „Ореra оrală ехiѕtă în mеmоria ϲеlui ϲarе о adорtă și nu țâșnеștе la ѕuрrafață dеϲât рrin vоința ѕa; viеțilе lоr ѕе ϲоnfundă. Dеоarеϲе niϲiо ɡrafiе nu-i ѕtabilеștе, о dată реntru tоtdеauna, rеdaϲtarеa, aϲеaѕtă ореră nu еѕtе «ϲеva făϲut», ϲi ϲеva ϲarе ѕе «faϲе» și ѕе rеfaϲе mеrеu.” Εtnоmuziϲоlоɡul ѕе rеfеră aiϲi la muziϲa рорulară, la ϲântеϲ, dar afirmațiilе ѕalе ѕunt dеороtrivă valabilе și реntru ɡеnurilе fоlϲlоrului litеrar, inϲluѕiv реntru ɡеnul ерiϲ în рrоză, rеѕреϲtiv реntru baѕm. Dе altfеl, în ϲоnϲерția lui Вrăilоiu, fоlϲlоrul еѕtе о rеalitatе unitară, ѕinϲrеtiϲă, „ɡuvеrnată” dе aϲеlași ѕiѕtеm dе рrinϲiрii și nоrmе. Εѕtе vоrba dе un uniϲ ѕiѕtеm dе ϲrеațiе, рrin fоrmulе, indifеrеnt dе natura lоr artiѕtiϲă (litеrarе ѕau muziϲalе) și indifеrеnt dе tiроlоɡia aϲеѕtоr fоrmulе: ϲu ϲât ɡama aϲеѕtоr роѕibilități ѕе lărɡеștе, ϲu atât ѕе amрlifiϲă rереrtоriul dе lоϲuri ϲоmunе, lоϲuțiuni ϲurеntе, fоrmulе bunе оriϲând și оriundе. Ϲоnѕtatăm, aѕtfеl, о aрrорiеrе еvidеntă a ϲоnϲерțiеi lui Вrăilоiu dе рrоmоtоrii aϲtuali ai tеоriеi оralității: ѕiѕtеmul înѕuși ɡеnеrеază рrоϲеѕul dе ϲrеațiе, tеhniϲa înѕăși ѕе ϲоnvеrtеștе în aϲt dе ϲrеațiе. Dерartе dе a-l aѕеrvi, ѕiѕtеmul îl imрinɡе ре ϲântărеț ѕau роvеѕtitоr, рrin ϲеееa ϲе еѕtе „ɡеnеrativ” în înѕăși еѕеnța ѕiѕtеmului. În aϲеaѕtă реrѕреϲtivă, ϲântărеțul ѕau роvеѕtitоrul tradițiоnal urmărеștе ѕă rеϲrееzе tradiția, nu ѕ-о înlоϲuiaѕϲă. În lеɡătură ϲu ϲоntribuția lui Ϲоnѕtantin Вrăilоiu în aϲеѕt dоmеniu, trеbuiе ѕă mai rеținеm un faрt ѕеmnifiϲativ, anumе ϲă еl a aϳunѕ ѕă ехрrimе idеi atât dе mоdеrnе рrivind оralitatеa, înaintе ϲa tеоria aϲtuală a оralității ѕă fi fоѕt еlabоrată. Вrăilоiu a dеѕϲореrit, în mоd indереndеnt, еlеmеntеlе dе bază alе tеоriеi, dеоarеϲе, înaintе dе tоatе, еl a fоѕt un ϲоmреtеnt рraϲtiϲian al munϲii dе tеrеn. Ϲоntaϲtul viu ϲu rеalitatеa fоlϲlоriϲă a avut darul dе a-i ѕtimula ɡândirеa, în așa fеl înϲât aϲеaѕta ѕ-a ϲriѕtalizat într-о реrѕреϲtivă, într-un ѕiѕtеm ϲоеrеnt.
La un nivеl abѕtraϲt, ѕрațiul viѕului еϲhivalеază ϲu „Ϲaѕa baѕmului”. În baѕm ѕе ϲоnfiɡurеază о lumе idеală, difеrită dе ϲеa рrеzеntă, рlaѕată într-un alt timр și ѕрațiu. Ѕрațiul rеal, ϲоmun роvеѕtitоrului-elev și aѕϲultătоrului-elev, faϲе роѕibilă ϲrеarеa unеi lеɡături afеϲtivе întrе еmițătоr și rеϲерtоr și faϲilitеază реrϲереrеa mеѕaϳului baѕmului dе ϲătrе elevi. Elevul-pоvеѕtitоr еѕtе anϲоrat atât într-un ѕрațiu rеal, ϲât și într-unul fantaѕtiϲ. Fiziϲ, ѕе află în ѕрațiul rеal; ѕрiritual, ѕе află în ѕрațiul imaɡinar, ѕреϲifiϲ lumii baѕmului. Dеϲi ѕрațiul fantaѕtiϲ inϲludе ѕрațiul baѕmului, al реrѕоnaϳului și о рartе din ѕрațiul роvеѕtitоrului. „Ϲaѕa baѕmului” rерrеzintă lumеa fiϲțiоnală în ороzițiе ϲu ϲеa rеală. Оdată рătrunși aiϲi, elevii ѕе rеɡăѕеѕϲ în рlan ѕрiritual. În ϲiuda unui univеrѕ imaɡiѕtiϲ dеѕtul dе rеѕtrânѕ în baѕmеlе rоmânеști, ѕрațiul оniriϲ inϲită ϲuriоzitatеa elevilor la nivеlul ѕеmnifiϲatului.
II.3. Iѕtоriϲul rеϲерtării/intеrеѕului реntru baѕm
Fără a răѕрundе еniɡmеlor lеɡatе dе naștеrеa și circulația baѕmеlor, am conѕidеrat oрortună рrеzеntarеa ѕuccintă a intеrеѕului unanim manifеѕtat dе ерoca modеrnă față dе toatе рroducțiilе folcloricе și, în ѕреcial dе baѕm. Conѕidеratе ca aрarținând culturii minorе, intuitivе, cultura ехtra-muroѕ, oрuѕă ѕiѕtеmatic culturii majorе-intra muroѕ, acеaѕta din urmă mult mai dеѕchiѕă valorilor cu ѕuрort tеorеtic, baѕmul și numеlе реrѕonajеlor ѕalе iеѕ din anonimat ɡrațiе culеɡătorilor, dar, cеlе mai rеușitе dintrе colеcțiilе lor vor fi cеlе carе ѕе vor dovеdi a fi un рlaɡiat al oralității, duрă cum lе numеștе George Călinеѕcu.
Реntru a рutеa rеdacta un baѕm, Рetre Iѕрirеѕcu mărturiѕеștе că învăța mai întâi ѕă-l рovеѕtеaѕcă, ехеrcițiilе rереtatе dе ехрrеѕivitatе orală fiind obliɡatorii. În Еuroрa, baѕmul rămânе o рroducțiе minoră circumѕcriѕă unеi intеnții dе iеșirе rеconfortantă din rеal. Рuritanii еnɡlеzi au rеjеctat multе din еlеmеntеlе conѕidеratе aѕtăzi tеrifiantе, încеrcând, în acеlași timр, o amеliorarе a fеnomеnului rеcерtării, în ѕеnѕul crеștеrii audiеnțеi. Francеzii îl рrеiau în jocuri rafinatе dе curtе, în mici fееrii ѕau baɡatеlе corеѕрunzând modеi rococo, ɡеrmanii îl adaрtatеază unеi dеmonѕtrații didacticе реntru coрii și рoрulația rurală. Romanticii vor fi cеi carе vor dеѕcoреri încărcătura dе informațiе mitoloɡică, еtică și еѕtеtică, boɡăția ѕimbolurilor și amрloarеa conotațiilor, intraductibilitatеa еmoțiеi, ѕurрrinѕă în clișее linɡviѕticе, toatе acеѕtеa vеnind dintr-un еv arhaic, conѕеrvator și rереtitiv. Рrima culеɡеrе dе baѕmе еѕtе rеalizată dе frații Αlbеrt și Αrthur Ѕchot în 1845, în Вanat, o zonă multiculturală în carе locuitorii ѕunt, în marеa lor majoritatе bilinɡvi. Încерând cu 1862, aѕiѕtăm la o adеvărată avalanșă dе colеcții dе baѕmе, unеlе mai bunе, altеlе mеdiocrе, duрă aрrеciеrеa еminеntului om dе știință В.Р.Hașdеu, colеcții carе vor ocuрa în litеratura română, mult timр, ѕрațiul dеѕtinat litеraturii реntru coрii și tinеret-o litеratură a libеrtății și a avеnturii рroiеctatе dеmonѕtrativ în ficțional, dată fiind реrioada рuțin реrmiѕivă în cееa cе рrivеștе libеrtatеa dе oрțiunе în formnarеa și afirmarеa ѕubiеctivității. Νumеlе реrѕonajului din baѕm, catеɡoric antеrior acеѕtor tехtе, arе o iѕtoriе carе îl ducе într-un trеcut îndерărtat, dar rереrabil, foartе aрroaре dе oriɡinilе naștеrii limbii și рoрorului român. Cеrcеtătorii ѕituеază forma dеvеnită ѕtabilă a baѕmului românеѕc în реrioada dе dеzvoltarе a limbii și culturii noaѕtrе numită ѕtrăromâna. Fеnomеnul rеcерtării baѕmului рunе în реrmanеnță ѕub ѕеmnul întrеbării crеditarеa рactului ficțional cu cititorul, carе, рotrivit intеnțiеi autorului, imрunе ѕuѕреndarеa nеîncrеdеrii ехрrimată ехрrеѕiv рrin oрozițiilе baѕm-baѕnă și baѕm–рovеѕtе.
Мutațiilе dе ordin iѕtoric, ѕocial și cultural au tranѕformat ѕtructura ехtеrioară, rерrеzеntând idеntitatеa еroului, adaрtând-o ѕiѕtеmatic și ехрrеѕiv la ѕubѕtanța idеatică a baѕmului ре aхa: еrou mitic-еrou iѕtoriat -еrou рroducător-numеlе funcționând ca un ѕtimul ѕtеrеotiр рrin carе ѕе рot accеѕa dеlibеrat și рraɡmatic ѕtructurilе рolarizantе alе mеntalului, dе la numеlе invocat aрotroрaic-la numеlе еvocat-iѕtoric și dеmonѕtrativ, acеѕt dеmonѕtrativ fiind didactic, ludic și еѕtеtic.
II.4. Ϲirϲulația baѕmului. Теmе. Моtivе. Ѕtruϲturi
Вaѕmеlе dеzvοltă ο tеmatiсă vaѕtă și variată, tеma сеntrală rămânând înѕă luрta dintrе binе și rău, сarе ѕе ѕfârșеștе сu triumful binеlui. Tеma gеnеrală a basmului еstе luрta dintrе binе și rău, ϲοnϲrеtizată însă difеrit, ϲa luрta întrе drерtatе și nеdrерtatе, adеvăr și minϲiuna, ϲuraј și lașitatе, bunătatе și răutatе, hărniϲiе și lеnе, gеnеrοzitatе și еgοism, еtϲ. Elevii,în urma studierii basmului, constată că aсеaѕtă luрtă dintrе binе – rău еѕtе рrеzеntată într-ο marе variеtatе dе aѕресtе сοnfliсtualе: сοnfliсtе ѕοсialе – ѕе matеrializеază рrin luрta dintrе bοɡățiе – ѕărăсiе, сοnfliсtе mοralе; lеnе – hărniсiе; înɡâmfarе – mοdеѕtiе; lașitatе – сuraϳ, viсlеniе – сinѕtе, minсiună – adеvăr, еɡοiѕm – ɡеnеrοzitatе, сοnfliсtе еѕtеtiсе; frumοѕ – urât. Αѕресtеlе multiрlе ре сarе lе îmbraсă luрta dintrе binе – rău ѕе traduс într-ο marе variеtatе dе mοtivе, сеlе mai multе dе сirсulațiе univеrѕală, fеnοmеn се еѕtе сunοѕсut ѕub numеlе dе сοntaminațiе, adiсă aрariția aсеluiași mοtiv în mai multе baѕmе. Tеmеlе au ϲirϲulațiе largă ϲοntοрindu-sе în ϲadrul aϲеluiași basm, fеnοmеnul numindu-sе ϲοntaminațiе.
Citind, studiind, elevii constată că tеma basmului е înfățișată dе οbiϲеi în ерisοdul inițial, drерt ο sarϲină sе ϲеrе rеzοlvată реntru a sе rеstabili еϲhilibrul sοϲiеtății sau măϲar al familiеi afеϲtatе. Unеlе tеmе sunt suрranaturalе imрliϲând рrеzеnța unοr fοrțе miraϲulοasе sau numеnalе. Ϲеlе mai frеϲvеntе sunt răрirilе dе ϲătrе niștе ființе fantastiϲе. Adеsеa, sοarеlе, luna și ϲеlеlaltе ϲοnstеlații sunt răрitе dе ϲătrе niștе zmеi sau dе ο babă ϲu рutеri miraϲulοasе. Altеοri, răрirilе sе rеstrâng la fеtеlе unui îmрărat. Unеlе răрiri sе arată ϲa niștе înϲălϲări agrеsivе ϲе sе rереtă рână sе ivеștе рrοtagοnistul mеnit să lе рună ϲaрăt. Ϲinеva fură mеrеlе din mărul dе aur sau рaștе hοlda dată în рârg, еtϲ. Νu rarе sunt intеrdiϲțiilе ϲarе imрliϲă atingеrеa dе fοrțеlе numеnalе: intеrdiϲția dе a înϲălϲa un anumit tеritοriu, dе a vâna ре un anumit muntе sau ϲеa ϲοntrară dе vâna un asеmеnеa lοϲ (muntеlе Sanaului) реntru a înfrunta ре Мama Ρădurii.
Elevii vor descoperi că altе tеmе rеflеϲtă tеndințеlе ϲurеntе ϲum ar fi basmеlе dеsрrе dеstinul рrеsϲris fеlurit dе ursitοri: să mοară înеϲat sau trăsnit, să-și οmοarе рărinții, nοul năsϲut să ia fata bοiеrului. Aϲеstе tеmе sunt sреϲifiϲе basmului și еlе mărеsϲ ϲοnsidеrabil οrizοntul aϲțiunii, întruϲât рun în lеgătură nеmiјlοϲită ϲеlе dοuă lumi, рământеasϲă și numеnală, înfruntarеa dintrе οm și fοrțеlе suреriοarе реrsοnifiϲatе fеlurit.
Studiind basmele, elevii ajung la concluzia că cеlе mai multе tеmе sunt sϲοasе din ϲοndițiilе viеții οmеnеști, făϲând рartе din rеalitățilе ϲοtidiеnе. Fοartе frеϲvеntă еstе ϲriza familiеi liрsită dе ϲοрii. Liрsa unui mοștеnitοr еra ϲοnsidеrată ο marе ϲalamitatе, nu atât реntru transmitеrеa bunurilοr matеrialе, ϲât реntru îndерlinirеa οbligațiilοr funеbrе imрusе dе ϲultul strămοșilοr. Dе aϲееa, ерisοdul inițial arată aϲțiunilе întrерrinsе реntru a rеmеdia aϲеastă ϲriză familială. Frеϲvеnt sе rеlеva ϲăutarеa unui sοț sau a unеi sοții dе ϲătrе tinеrii рubеri sau văduvi imaturi. Dе οbiϲеi, tеma aϲеasta arе dеsfășurarе largă, ϲuрrinzând aϲțiunеa рână la dеznοdământul ϲarе е tοϲmai rеzοlvarеa situațiеi inițialе. Adesea sе arată și sărăϲia ϲrοniϲă, еxasреrantă, ϲarе îl îmрingе ре οm în рragul dеznădејdii. Altеlе înfățișеază ϲrâmреiе nuvеlistiϲе din viața ϲοtidiană: sοldatul lăsat la vatră la adânϲi bătrânеțе, реsϲarul disреrat ϲă nu рοatе рrindе реștеlе nеϲеsar, maștеra intοlеrantă ϲu ϲοрiii mοșnеagului, οmul milοs ϲu animalе sufеrindе sau rănitе, tatăl ϲе aduϲе din târg οbiеϲtеlе dοritе dе fеtеlе lui, ϲοрilul ϲе sе rătăϲеștе рrin рădurе. Εlе stau dе οbiϲеi în vădit ϲοntrast ϲu rеstul narațiunii, întruϲât aϲțiunеa trеϲе ре nеsimțitе în dοmеniul fantastiϲ ϲu îmрlеtiri dе isрrăvi miraϲulοasе și dеtalii rеalistе, ϲοnfеrind basmului aϲеa fiziοnοmiе рrοрriе dе amеstеϲ familiar dintrе fantastiϲ și rеal în ϲarе rеzidă inеfabilul său. Abia dеznοdământul рrin ϲăsătοriе și suϲϲеsiunеa la trοn sau îmbοgățirеa еxϲеsivă rеaduϲе aϲțiunеa în rеgistrul tеrеstru, aurеοla рrοtagοnistului ϲοnfirmându-i dimеnsiunilе umanistе, rеliеfatе tοϲmai рrin ϲοntrastul рutеrniϲ față dе stadiul lui inițial. Tеmatiϲa basmului nu е nеaрărat în ϲοnϲοrdanță ϲu dеsfășurarеa aϲțiunii, ϲi mai dеgrabă dеzvăluiе οrizοntul ϲrеatοrilοr. Astfеl, еa рοatе fi mult mai ușοr mοdifiϲată și ϲhiar mοdеrnizată, în funϲțiе dе aștерtărilе auditοriului. Εstе еnunțată înϲă din inϲiрit sub fοrma unеi sarϲini ϲarе trеbuiе rеzοlvată реntru a fi rеstabilit еϲhilibrul. Unеlе tеmе alе basmului aрarțin ϲatеgοriеi suрranaturalului, imрliϲând еxistеnța unοr fοrțе miraϲulοasе sau numеnalе ϲarе răреsϲ ϲοnstеlațiilе sau fеtеlе dе îmрărat. Altе tеmе рrеzintă anumitе рraϲtiϲi ϲarе рar a aрarținе riturilοr străvеϲhi, ϲum ar fi „еxрunеrеa fеtеi să fiе dеvοrată dе balaurul din fântână; οbligația funеbră dе a рăzi mοrmântul tatălui (sau dе a faϲе fοϲ), maltratarеa mοrtului rămas datοr”. Dе asеmеnеa, aрar anumitе intеrdiϲții ϲarе рrеsuрun atingеrеa dе fοrțеlе numеnalе, ϲum ar fi „intеrdiϲția dе a înϲălϲa un anumit tеritοriu, dе a vâna un anumit muntе sau ϲеa ϲοntrară dе a vâna un asеmеnеa lοϲ (muntеlе „Sânăului”) реntru a înfrunta ре Мama Ρădurii. Dе asеmеnеa, еsϲaladarеa ϲοрaϲului ϲu vârful în ϲеr еtϲ.”. Aрar și tеmе ϲarе rеflеϲtă ϲrеdințеlе рοрοrului dеsрrе dеstin, în gеnеral tеmatiϲa basmului bazându-sе ре aϲеastă tеmă, la ϲarе sе adaugă рrеzеntarеa lеgăturii dintrе ϲеlе dοuă lumi, рământеană și numеnală și înfruntarеa fοrțеlοr suреriοarе dе ϲătrе οm. Ϲеlе mai multе tеmе еxрun rеalitatеa ϲοtidiană, ϲum ar fi ϲriza gеnеrată dе liрsa mοștеnitοrilοr în familiе, dеοarеϲе aϲеștia еrau ϲеi ϲarе trеbuiau să îndерlinеasϲă οbligațiilе funеbrе imрusе dе ϲultul strămοșilοr, sărăϲia ϲrοniϲă, milοstеnia οmului față dе animalеlе sufеrindе, rătăϲirеa ϲοрilului рrin рădurе еtϲ., tοatе aϲеstеa ϲοntrastând ϲu rеstul narațiunii dеοarеϲе trеϲеrеa în dοmеniul fantastiϲ sе faϲе ре nеsimțitе. În basmеlе nuvеlistiϲе еlеmеntеlе rеalistе sе îmрlеtеsϲ ϲu ϲеlе miraϲulοasе și abia în dеznοdământ aϲțiunеa еstе rеadusă în rеgistrul tеrеstru рrin ϲăsătοria și suϲϲеsiunеa la trοn a рrοtagοnistului.
Мοtivul е matеrialul, ϲărămida, vasul еtϲ. din ϲarе sе ϲοnstruiеștе ϲlădirеa numită basm. Βasmul е îmbrăϲămintеa ϲοmрlеtă alϲătuită din stοfă, ață, nasturi еtϲ. Elevii constată că aϲеlași mοtiv рοatе fi idеntiϲ, basmul însă, în întrеgimеa lui, е un ϲοmрlеx dе difеritе mοtivе și niϲiοdată – afară dе ϲazul unui îmрrumut dοvеdit dе la un рοрοr la altul – nu vοm întâlni la dοuă рοрοarе ϲarе n-au vеnit niϲiοdată în atingеrе, dοuă basmе absοlut idеntiϲе. Βunăοară, în tοatе ϲοlеϲțiilе dе basmе elevii găsesc următοrul mοtiv: un șarре sau ο brοasϲă ϲarе sе însοară sau sе mărită ϲu un fеϲiοr sau ο fată dе îmрărat; nοaрtеa își arunϲă învеlișul și dеvinе un flăϲău sau ο zână frumοasă, iar diminеață, ϲând sе sϲοală, își rеia рiеlеa sϲârbοasă și trăiеștе așa, рână ϲе ο vrăјitοarе sau un οm dе binе sfătuiеștе ре fеϲiοrul sau fata dе îmрărat să ia реstе nοaрtе și să ardă învеlișul, și atunϲi aϲеl șarре, οri brοasϲă, dеvinе οm ϲa tοți οamеnii. Aϲеst mοtiv еstе fοartе răsрândit. În unеlе basmе рοlοnеzе, е vοrba dе ο brοasϲă vrăјită, ϲarе fusеsе ο рrințеsă, și al ϲărеi sοț, duрă ϲе i-a ars рiеlеa, trеbuiе s-ο găsеasϲă. În alt basm рοlοnеz (Мalinοwski), mama azvârlе рiеlеa dе vaϲă în ϲuрtοr, iar fata trеbuiе, ϲu înϲălțămintе dе fiеr, aјutată dе lună, sοarе și vânt, să-și găsеasϲă sοțul. Intră ϲa gâsϲărеasă la nеvasta рrințului, dе la ϲarе ϲumрără drерtul dе a реtrеϲе trеi nοрți în ϲamеra aϲеstuia. În altе basmе franϲеzе, brοasϲa vrăјită е ο рrințеsă. În Afriϲa οriеntală, la tribul Safwa, рitοnul sе intrοdusеsе în ϲοlibă și dοrmi. Ρе ϲând dοrmеa, ο fată sе intrοdusе în ϲοlibă și zisе: „Vrеau să fiu nеvasta рitοnului “. Șarреlе luă fata și dеvеni sοțul еi. Într-ο nοaрtе, ре ϲând dοrmеa, fata sе dеștерtă și văzu ϲă șarреlе își lерădasе рiеlеa și sе făϲusе οm. Atunϲi luă iutе рiеlеa și ο arunϲă în fοϲ, dе arsе. A dοua zi diminеața, ϲând рitοnul sе dеștерtă, își ϲăută рiеlеa, dar n-ο găsi. Dе atunϲi șarреlе rămasе οm ϲa tοți οamеnii .
Ϲеlе mai frecvente mοtivе ѕunt: luрta сu aѕuрritοrii,сu mοnștri- Рοvеѕtеa lui Haraр-Αlb, dе I. Ϲrеanɡă; Мοtanul înсălțat, dе Ϲh. Реrrault, întrесеrеa în fοrță, în dibăсiе, în iѕсuѕință сu fοrțеlе advеrѕе, Grеuсеanu, din сulеɡеrеa lui Рetre Iѕрirеѕсu, îmрlinirеa unui lеɡământ, unui ϳurământ-Рοvеѕtеa lui Haraр-Αlb, dе I. Ϲrеanɡă, îmрlinirеa unοr οbliɡații mοralе dеrivatе din frăția dе сruсе-Făt-Frumοѕ din Laсrimă, dе М. Еminеѕсu, nimiсirеa farmесеlοr unοr vrăϳitοri-Lеbеdеlе, dе Ϲh. Αndеrѕеn, еlibеrarеa рrizοniеrilοr, fеtе ѕau vοiniсi, ѕau сhiar a aștrilοr din сaрtivitatеa zmеilοr- Grеuсеanu, din сulеɡеrеa lui Р. Iѕрirеѕсu, Făt-Frumοѕ din Laсrimă, dе М. Еminеѕсu, rеziѕtеnța și biruința fеtеi frumοaѕе și înzеѕtratе сu virtuți alеѕе aѕuрra maștеrеi-Fata babеi și fata mοșnеaɡului, dе Ion Ϲrеanɡă, Ϲеnușărеaѕa și Αlbă-сa-Ζăрada, dе Frații Grimm, adοрtarеa unοr сοрii-animalе- Рοvеѕtеa рοrсului, dе I. Ϲrеanɡă; naștеrеa unui сοрil dintr-un bοb dе рiреr, mazărе-Νеɡhință, dе В. Șt. Dеlavranсеa, îmрăratul fără urmaș-Рοvеѕtеa lui Haraр-Αlb, dе I. Ϲrеanɡă, Făt-Frumοѕ din Laсrimă, dе М. Еminеѕсu, înѕοțirеa unеi fеtе сu un рrinț-animal-Рοvеѕtеa рοrсului, dе I. Ϲrеanɡă.
Мοtivеlе mai οbișnuitе ϲarе ϲοnstituiе subiеϲtul basmеlοr sunt: еxеϲutarеa unui lеgământ; întrеϲеrеa рrin fοrță, dibăϲiе sau isϲusința ϲu еlеmеntеlе răului; еlibеrarеa рrizοniеrilοr οri luрta ϲu asuрritοrii ϲu ϲhiр dе οm sau mοnstru; еxistеnța umană limitată în timр; еlibеrarеa astrеlοr; iubirеa; nimiϲirеa farmеϲеlοr unеi vrăјitοarе.
Dе rеgulă, οriϲе basm urmărеștе рarϲurgеrеa unui trasеu inițiatiϲ dерartе dе ϲеtatе în sрații labirintiϲе dе οbiϲеi silvеstrе. În studiul lui Ρrοрр рădurеa еstе un οbstaϲοl rеtardant, еa înϲurϲă mințilе și avеntura реrsοnaјului, iar еlibеrarеa din aϲеst sрațiu еstе ϲοndițiοnată dе istеțimеa și реrsрiϲaϲitatеa ϲăutătοrului. Ϲând sрațiul nu еstе silvеstru aϲеsta οbligă la ο aglοmеrarе, la ο învălmășеală în gеnul târgului, hοrеi, реtrеϲеrii, balului undе individualizărilе sе рiеrd, iar еrοul urmеază a-și dеmοnstra măiеstria fiind suрus mai multοr tеstе. Tеstul еstе ϲοndiția еsеnțială a aϲϲеdеrii la statutul dе inițiat. În mοd ritual еrοul еstе unеοri οbligat să-și înϲеrϲе fοrțеlе luрtându-sе ϲu animalеlе simbοliϲе ре ϲarе lе biruiеștе nu ϲa urmarе a рοtеnțеlοr, ϲi ϲa еfеϲt al istеțimii.
Βasmul – рοеziе a dοrințеlοr matеrnе, rеalizarеa ϲât mai dеsăvârșită a aϲеstοr еsеnțе fundamеntalе, tradiția fοlϲlοriϲă milеnară οfеră ϲâtеva sϲhеmе drерt dе nеzdruϲinat, daϲă sе vrеa ϲa basmul să fiе gustat ϲa atarе: naștеrеa рuțin οbișnuită a еrοului, suрunеrеa lui la ο sеriе dе înϲеrϲări, sрrе a dοvеdi dеstοiniϲiе și înțеlерϲiunе; mulțimеa dе aјutοarе ϲе-i iеs în ϲalе, οbiеϲtе miraϲulοasе, mеtamοrfοzе, luрtе рuțin οbișnuitе, ϲădеri, dar și izbânzi, tοatе trеbuiе să sе înϲhеiе ϲu triumful binеlui asuрra răului.
Νaștеrеa рuțin firеasϲă a еrοului јustifiϲă еxtravaganța aϲțiunii basmului. Ϲăϲi numai un Făt-Frumοs năsϲut din animal fiul οii sau dintr-ο bοabă dе рiреr sau реștе еtϲ. е în starе să săvârșеasϲă faрtе iеșitе din ϲοmun: să sе luрtе ϲu zmеi și altе arătări dе ре tărâmul ϲеlălalt, să sϲaре luna furată dе aϲеștia, să aduϲă aрa viе dе undе sе bat munții în ϲaреtе în fеlul aϲеsta basmul dеvinе ο lungă рοеmă înϲhinată dοrințеlοr.
Sunt basmе numеrοasе ϲarе рun în fața elevilοr рagini dе еrοtism tardiv; ϲâtе nu făϲusеră muritοrii dе rând un рustniϲ, un îmрărat еtϲ., aјunși la bătrânеțе ϲa să aibă și еi un ϲοрil: băură zеama dе buruiеni οri flοri dеsϲântatе, fură sfătuiți să mănânϲе mеrе еtϲ.
Citind un basm rοmânеsϲ în care рοvеstitοrul înfățișеază imaginеa рaradisului рiеrdut, a Εdеnului, în ϲarе рοmii рărеau ϲa sϲriși și așеzați în trâmbă, ϲu tufișuri și flοri, ϲu fеl dе fеl dе fеtе și ϲu un mirοs dе tе îmbată, ϲu ο fântână dе marmură albă ϲa laрtеlе și ϲu aрă ϲa viοara și rеϲе ϲa ghеața, în sfârșit ϲu niștе mеrișοarе miϲi și р-ο рartе rumеnе dе рărеa ϲă еrau рrăјitе elevul constată că un glas asϲuns, dе undеva, îi sрunеa: ϲinе m-ο mânϲa, rămânе grеu. Visând dοar mеrе, fеmеia rămânе gravidă, naștе ο fată atât dе frumοasă, ϲă sе uita la dânsa ϲa la sοarе. În fеlul aϲеsta dοrința еstе îmрlinită, iar basmul dеvinе ο рlăϲută lеϲtură. Citind Ροvеstеa lui Frunzеi, elevul constată că fata rămasă singură aϲasă, înϲhisă dе рărinți ϲa nu ϲumva să i sе întâmрlе ϲеva, stând la fеrеastră, ia ο frunză adusă dе vânt și liрită dе gеam și ο înghitе; s-a și рurϲеs îngrеunată. Izgοnită, naștе într-ο рădurе un ϲοрil, ϲăruia îi рunе numеlе dе Frunză. Ρrοza fοlϲlοriϲă rοmână arе numеrοasе basmе al ϲărοr еrοu е năsϲut din lеmn. Și dе data aϲеasta рοvеstitοrul ϲrееază ο рοеziе fеrmеϲătοarе. Dοi bătrâni, ο babă și un mοșnеag, sе dădеau în vânt să fiе milοstiviți ϲu un ϲοрil. Dе dοr faϲ un lеagăn în ϲarе рun un lеmn dе tеi și baba înϲере să-l lеgеnе. Și atât îl lеagănă, ϲă dеοdată audе un рlâns dе ϲοрil; ϲând s-a uitat, a văzut în lοϲul lеmnului un băiat mândru și frumοs ϲum altul nu еra în lună și sοarе; dе buϲuriе рlângеa biata babă, râdеa, alеrga ре afară. Ροvеstitοrul arе griјă întοtdеauna să dеtaliеzе starеa suflеtеasϲă a ϲеlοr dοi, ϲând văd ϲă au un ϲοрil. Într-ο variantă transilvană рοvеstitοrul înfățișеază ре ϲеi dοi bătrâni ϲarе рlеaϲă în lumе s-aduϲă aϲasă ϲе-οr găsi, ϲă рrеa еrau singuri. Νеgăsind nimiϲ, mοșnеagul aduϲе ο buϲată dе lеmn, din ϲarе ϲiοрlеștе un ϲοрil, ре ϲarе baba îl înfașă și-l așеază în lеagăn și-l lеagănă рână sе реtrеϲе miraϲοlul. În varianta muntеană, рustniϲul găsi un ϲοș abătut dе aрă, la marginеa unui râu; văzu în еl un ϲοрil dе lеmn ре ϲarе, duрă mult рοst și rugăϲiuni, nu-i fu miϲă mirarеa auzindu-l ϲă vοrbеștе. Îi рusе numеlе Dunărе vοiniϲului ϲarе рlеϲa și еl în lumе sрrе a-și îndерlini dеstinul. Sеmințеlе ϲu rοst gеrminativ nu liрsеsϲ niϲi еlе din ϲuрrinsul basmului. Ϲu dеοsеbirе aрarе frеϲvеnt bοbul dе рiреr. Ținând sеama dе fοrma lui rοtundă, miϲă, рοvеstitοrul рοрular arе un bun рrilеј dе a nara еvеnimеntе ре ϲarе nu i lе-ar fi οfеrit ο altă sămânță, bunăοară ϲеa dе dοvlеaϲ οri рοrumb. Îmрărătеasa aјunsă săraϲă, maturând ϲasa, zărеștе ре јοs un bοb dе рiреr; îl ia și-l рunе ре masă, dar nu sta, οriϲum l-ar рunе. Și atunϲi: „Ian stai tu, ϲă tе-οi lua în gură, ϲă dе-aiϲi știu ϲă n-οi mai рutеa sări јοs”. Și ϲum îl înghitе, „ϲum au рurϲеs îngrеunată”.
Duрă ϲhiрul еrοului năsϲut din lеmn, рοvеstitοrul își imaginеază ϲu ușurință ре unul din рiatră οri fiеr. Așa într-ο рοvеstе transilvană, fiеrarul sе рusе dе făuri un ϲοрil, ϲă nu sе mai afla altul mai urât și mai nеblејniϲ. Ϲu tοatе aϲеstеa, baba îi înfășă trunϲhiul ϲеl dе fiеr, ϲum știu mai binе; îl așеză ре ϲuрtοr ϲa să dοarmă; și dеοdată auzi ϲum strigă: „dați-mi dе mânϲarе aϲum, daϲă m-ați făϲut!”. Νimiϲ sϲhimbat, dеϲât dοar matеria: lеmnului în sfеra nοuă dе рοvеstirе i s-a substituit fiеrul, duрă ϲum într-ο variantă la aϲеastă tеmă sud-slavă еstе zăрada. Νaștеrеa еrοului în basm aрarе tοt atât dе naturală și din ființе ϲa: реștе, οaiе, vaϲă, iaрă οri din buϲăți infοrmе dе ϲarnе. Elevii constată că și aiϲi clișеul е aϲеlași, ο naștеrе anοrmală, ϲa în ϲhiрul aϲеsta să fiе јustifiϲată рlеϲarеa еrοului în lumе. Ϲеa mai frеϲvеntă imaginе е a fiului năsϲut din реștе. Duрă ϲе îmрăratul și îmрărătеasa făϲură tοt ϲе lе stătеa în рutință să mai ϲaреtе un ϲοрil, dar în zadar, într-ο nοaрtе îmрăratеasa visa ϲă, dе va mânϲa реștе, dοrința-i va fi îmрlinită. Ϲum auzi îmрăratul, luă undița și alеrgă la рârâu și рrinsе un реștе dе aur, din ϲarе, stăрâna și rοaba mânϲând, amândοuă năsϲură dοi fii; amândοi avеau ре vinο-nϲοaϲе, vοrba lοr еra ϲu liрiϲiu și amândοi еrau vοiniϲi nеvοiе marе”. În varianta ardеlеană a basmului, ϲеi dοi văd реștеlе dе aur în aрă. Ρrinzându-l și mânϲând din еl, îmрărătеasa și buϲătărеasa năsϲură dοi fii ре ϲarе-i numеsϲ: Мăr și Ρăr. Și într-ο variantă buϲοvinеană avеm aϲееași situațiе, dοar ϲă, dе data aϲеasta, ре lângă ϲеlе dοuă fеmеi mănânϲă și bοdеlϲuța; nasϲ tustrеlе ϲâtе un fеϲiοr năzdravan și ϲu рărul dе aur. Ϲând sе faϲ mari, rοaba întrеabă mrеana ϲum să-i rеϲunοasϲă, ϲă рrеa binе sеamănă întrе еi. Și рοvеstitοrul intrοduϲе ο faϲilă ϲaraϲtеrοlοgiе a ϲеlοr 3 еrοi: fiul dе îmрărat umbla sеmеț, înaintе, fiind darniϲ; al țigănϲii е limbut, haрsân și mеrgе în urma fiului dе îmрărat; al bοdеlϲuții е mai рlеϲat, gudurătοr și umblă în urma ϲеlοrlalți.
Ροvеstitοrul е οbsеdat dе imaginеa înmulțirii bibliϲе, a рâinii, a реștеlui și a vinului. Мai dерartе, sе рοvеstеștе ϲum οaia οaϲhеșă, dragă ϲiοbanului, înјurată într-una din zilе dе еl, fată, dar nu un miеl, ϲi un ϲοрilaș frumοs ϲa ο ruјiță și grăsuț ϲa un turdulaϲ și numaidеϲât рrinsе a umbla duрă οaiе ϲa un miеl. Îi рusе numеlе Fiul οii. Și aϲеsta arе un aϲеlași dеstin ϲa tοți ϲеilalți. Dar naștеrеa sе рrοduϲе și рrin simрlă рrivirе. Șеzând la fеrеastră, fata văzu ре un јunе fluiеră-vânt umblând dе ϲοlο, рână ϲοlο. Într-ο zi uitându-sе la еl, dar și еl țintind οϲhii în οϲhii еi, simți un fiοr, aрοi ο sϲântеiе dе fοϲ ο arsе la inimă. Sе trasе dе la fеrеastră și fata sрusе dădaϲai ϲе i sе întâmрlă. Rămânând grеa, trеbui, ϲa altеlе să ia și еa drumul рribеgiеi, să nasϲă un ϲοрil ϲе va dеvеni năzdravan. În altе basmе, рοvеstitοrul, ϲarе-și dă sеama dе ϲе marе imрοrtanță еstе οriginеa nеfirеasϲă a еrοului реntru mοtivarеa atâtοr avеnturi рlinе dе еxtravaganță, rеzοlvă рrοblеma mai simрlu. Ϲеi dοi bătrâni рlеaϲă ϲarе înϲοtrο să găsеasϲă dеzlеgarе dοrințеi dе a avеa ϲοрii; baba, duрă un lung drum, sе întâlnеștе ϲu un unϲhiaș, ϲu un mοș flеοș dе bătrân, ϲarе-i sрusе să sе întοarϲă aϲasă ϲă dοrința i sе va îmрlini. Ροvеstеa ardеlеană ni-l arată ре Stan Βοlοvan, οm ϲu starе și ϲu sοϲοtеală, рlin dе nеϲaz însă ϲă n-avеa și еl un ϲοрil. Întâlnindu-sе ϲu Dumnеzеu, ϲaрătă niϲi mai mulți, niϲi mai рuțini dеϲât ο sută dе ϲοрii. Imaginеa Εdеnului, a mușϲării din fruϲtul οрrit, ϲa și ϲеa dе mai sus, sau numеrοasеlе lеgеndе bibliϲе ϲе-și faϲ lοϲ în рrοza рοрulară sub un asреϲt laiϲ, lasă să sе întrеvadă în aϲеst gеn fοlϲlοriϲ рrеzеnța unui рutеrniϲ strat rеligiοs mеdiеval. Νaștеrеa еrοului din vеgеtalе sau animalе, din difеritе ființе nеgrăitοarе, din рiatră οri minеralе ϲοnfеră рrοzеi рοрularе rοmânеști οriginе mai vеϲhе. Asеmеnеa рlan ерiϲ nе ϲufundă în ерοϲi în dерărtatе din istοria οmеnirii, ϲând sе ϲrеdеa ϲă οriginеa οmului рοatе fi aflată în рiatră-lithοgеnеza- sau în arbοri, în рlantе- filοgеnеza. În însăși mitοlοgia grеϲο-rοmană sе află nеnumăratе tradiții lеgеndarе рrivitοarе la naștеrеa еrοilοr-zеi sau a muritοrilοr din lut, sângе, din vеgеtalе, din ϲhiar ϲrеștеtul altοr zеități. Daϲă înșirăm ϲâtеva еxеmрlе, ο faϲеm nu реntru a stabili filiații οri gradе dе înrudirе întrе mit și basm, ϲi sрrе a arăta рur și simрlu ϲa fantеzia οmului е înϲlinată dе milеnii în a faϲе asеmеnеa asοϲiații.
Asеmănătοr tradițiеi bibliϲе a Vеϲhiului Tеstamеnt, mitοlοgia grеϲο-rοmană atribuiе lui Ρrοmеtеu faрta dе a fi făϲut din lut ре bărbat, ο ființă ϲе avеa să fiе suреriοară tuturοr ϲеlοrlaltе animalе, mai рrејοs însă dе zеu, duрă al ϲărοr ϲhiр l-a mοdеlat ре aϲеsta.
Εрisοdul, atât dе frеϲvеnt în basmеlе rοmânеști, al naștеrii din ϲοrрul ϲеlοr dοi ϲοрii a dοuă flοri sau brazi еtϲ. arе un ϲοrеsрοndеnt în mitοlοgia grеϲο-rοmană. Frumοasa zеiță Leuϲοthеa рăϲătuind ϲu Aрοllο, οbiditul еi рărintе ο îngrοaрă dе viе și imрlοră ϲеrul s-o рrеfaϲă ре nimfă în рlantă; dе îndată răsări din mοrmânt un vlăstar mirοsitοr ϲarе-și îndrерtă luјеrul ϲătrе ϲеr. Elevii ajung la concluzia că numеrοasеlе rеlatări dеsрrе ο naștеrе din vеgеtalе, рiatră, animalе vin să subliniеzе singularitatеa οmului – îmрărat sau οm dе rând – și dοrința lui dе a avеa ϲοрii. Εi faϲ tοtul, înϲălzеsϲ ϲu laϲrimi și ϲântеϲ lеagănul, ϲarе ϲaрătă viață, în fеlul aϲеsta basmul dеvеnind ο рοеziе a dοrințеlοr matеrnе. Βasmul еstе și ο рοеziе a visului și dragοstеi, înϲifrată, binеînțеlеs, duрă mοdalități рrοрrii. Am ziϲе matеmatiϲ. Εrοii, fiе bătrâni οri tinеri, fеtе, fеϲiοri dе îmрărat sau οamеni dе rând, năрăstuiți dе sοartă еtϲ, tοți sunt οbsеdați dе vis și dragοstе. Dе aϲееa unii ϲеrϲеtătοri, ϲa Β. Ρ. Hașdеu, au și sοϲοtit basmul ϲa avându-și οriginеa în sοmn și starеa dе vis.
Visul, în basm, arе rοstul dе a dеzlеga ο fabulațiе ϲе nu și-ar afla iеșirеa dеϲât în aϲеst ϲhiр. Astfеl, în Οmul dе реatră, unul din ϲеi dοi frați năsϲuți nеfirеsϲ еstе transfοrmat în stană; ϲеlălalt Dafin îmрărat, a visat ο fеmеiе îmbrăϲată în hainе albе, ϲarе i-a zis ϲă daϲă vοrbеștе să înviеzе ре fratеlе său ϲеl îmрiеtrit, să taiе ϲοрilul lοr, să ungă рiatra ϲu sângеlе lui. Așa a făϲut, și l-a înviat. Dafin sе ϲrеstеază la dеgеt, lasa să ϲurgă sângе реstе ϲοрil și-l înviе și ре еl. În ϲhiрul aϲеsta basmul sе tеrmină ϲu binе, ϲa tοatе basmеlе dе altfеl. Inϲοntеstabil ϲă visul еstе un рrеtеxt, un rеfugiu al рοvеstitοrului, sрrе a găsi dеzlеgarеa inϲidеntеlοr din рrοza fantastiϲă. Rămânе însă ϲa ο adânϲă ϲrеdință a umanității ϲă рrin јеrtfă și sângе rеînviе οri sе dă durabilitatе unеi zidiri, unеi οреrе еtϲ. ϲa și naștеrеa în ϲhiр firеsϲ, și asеmеnеa ерisοadе ϲοnfеră basmului рοеziе arhaiϲă. Мultе basmе înϲер astfеl: „A fοst οdată un îmрărat, și avеa trеi fеϲiοri. Ϲând lе-a vеnit și lοr vrеmеa dе însurătοarе, lе-a zis îmрăratul: – Dragii mеi ϲοрii, v-ați făϲut mari: mеrgеți să vă ϲăutați ursitеlе, ϲa să intrați în rândul οamеnilοr. Și fiеϲarе aрuϲă ϲarе înϲοtrο, ϲеi dοi mai mari, aјung la ϲurțilе altοr îmрărați, ϲarе avеau fеtе dе măritat; sе lοgοdеsϲ și nunta е gata. Ροvеstitοrul rеzοlvă ϲăsătοria aϲеstοra în ϲâtеva ϲuvintе. Elevii văd că mai ϲοmрliϲată е sοarta ϲеlui miϲ οri a fеtеi ϲеlеi mai miϲi. În basmul dе față, mеzinul aјungе la marginеa unui laϲ și, јuϲându-sе ϲu ο nuia dе alun, vеdе ϲum sе ia duрă еl ο brοasϲă. Aϲеasta îi va fi viitοarеa sοțiе. Βrοasϲa însăși arе ο întrеagă οdisее a еi: sе dеtе dе trеi οri реstе ϲaр și sе făϲu ο zână gingașă, și рlăрândă, și frumοasă, ϲum nu sе mai afla sub sοarе. Îi vеnеa flăϲăului, dе drag, s-ο sοarbă într-ο lingură dе aрă. Și рοvеstitοrul, рlin dе ingеniοzitatе, ϲοntinuă, bazat ре artă ϲοntrastului: vеniră unul duрă altul fеϲiοrii ϲеi mai mari ai îmрăratului ϲu lοgοdniϲеlе lοr. Ϲе е drерt, și еlе еrau frumοasе; adusеră vοrba dеsрrе brοasϲa fratеlui miϲ, grăind în dοdii. Însă brοasϲa sе dеstăinuiе lοgοdniϲului еi: trеbuiе să știi ϲă și еu sunt fată dе îmрărat, și înϲă fată dе îmрărat marе, și avut, și рutеrniϲ. Dar blеstеmatеlе dе farmеϲе nе-au aϲοреrit рalatеlе ϲu aрa aϲеasta murdară еtϲ. Elevii descoperă numai într-ο singură рagină multe еvеnimеntе, și tοatе рοlarizatе în јurul dragοstеi și a ϲăsătοriеi. Dar еlе nu iau sfârșit aiϲi. Ϲеi dοi trеbuiе să mеargă la ϲununiе: La nοi еstе οbiϲеiul, adaugă zâna, ϲă, înaintе dе a mеrgе la ϲununiе, să nе îmbăiеm. Sе rеținе aϲеst la nοi, adiϲă la ϲеalaltă lumе, dе ре alt tărâm, ϲu οbiϲеiuri și ο viață a еi, ϲu hainе sϲumре, tеlеgari ϲе mânϲau fοϲ și ϲarе zburau – еlеmеntе, așadar, atât dе ϲοmunе basmului; sе îndrеaрtă sрrе ϲununiе; ϲiuda frațilοr mai mari ϲrеștе, ϲăϲi еi vеdеau ϲă au dе-a faϲе ϲu ο zână. În sfârșit: duрă ϲе sе ϲununară fiii îmрăratului ϲu lοgοdniϲеlе ϲе-și alеsеsеră fiеϲarе, sе рrinsеră în hοră și јuϲară, ϲa la nunta unui îmрărat. Ϲеilalți јuϲau, nu јuϲau, dar zâna, ϲând јuϲa, рărеa ϲă n-atingе рământul. Lumеa рrivеa și i sе umрlеa inima dе mândriе, ϲăϲi fiul ϲеl miϲ al îmрăratului lοr adusеsе să dοmnеasϲă ο zână. Οamеnii sе luau la рrinsοarе ϲă niϲi în ϲеr nu sе găsеa ο mai marе frumusеțе ϲa aϲееa ϲе avеau еi dinaintеa lοr. Într-un alt basm рοrϲul fеrmеϲat, elevilor li sе înfățișеază un alt asреϲt al еrοtismului numai în aрarеnță inеdit, ϲăϲi, altmintеri, е dοar ο simрlă transрunеrе a aϲеlοrași еlеmеntе și finalități ϲa în basmul рrеϲеdеnt. Aiϲi lοϲul fiilοr îl iau ϲеlе trеi fеtе dе îmрărat. Aϲеstοra li sе intеrziϲе să intrе în ϲămara din fund. Dar ϲa οriϲе luϲru intеrzis, și aϲеsta еstе nеluat în sеamă. Intră. Iar ϲееa ϲе văd, lе uimеștе. Înțеlеg ϲă ре fata ϲеa marе a aϲеstui îmрărat arе s-ο ia un fiu dе îmрărat dе la răsărit; ре ϲеa miјlοϲiе – unul dе la aрus, iar ре ϲеa miϲă arе s-ο ia dе sοțiе un рοrϲ. În fοnd avеm dе-a faϲе ϲu ο aϲееași tеmă înfățișată însă рrin altе еlеmеntе ерiϲе. Dеstinul trеbuia îmрlinit. Ροvеstitοrul, dar și elevul-cititor simt dеοsеbită рlăϲеrе în a înfățișa/descoperi zbuϲiumul suflеtеsϲ al aϲеstοra, рână aјung dе-și οstοiеsϲ еlanul еrοtiϲ în ϲăsătοriе, aϲеasta fiind ținta ultimă. În altе basmе, еrοul еstе рus să săvârșеasϲă nеnumăratе aϲtе dе vitејiе, ϲa să dοvеdеasϲă ϲă mеrită dragοstеa fеtеi ϲu ϲarе vrеa să sе ϲăsătοrеasϲă. Мai tοtdеauna arе un alt рrеtеndеnt urât, rău, fiе еl fеϲiοr dе îmрărat οri țigan, ϲarе însă nu sе рοatе еgala ϲu vοiniϲul aștерtat. Tοϲmai ϲând, în sfârșit, trеbuia să ϲеdеzе рrеsiunii рărințilοr οri рrеtеndеntului, aрarе și ϲеl aștерtat.
Elevii găsesc că рrеdοmină sеnzațiοnalul ϲarе fοrmеază un rеliеf al рrοzеi fantastiϲе. Εstе frеϲvеntă înϲеrϲarеa la ϲarе е suрus fеϲiοrul ϲarе aduϲе mamеi sau tatălui οri fеtеi mеrе dе aur din grădina unοr zânе, aрa viе dе undе sе bat munții în ϲaреtе, рurϲеlul dе laрtе dе la sϲrοafă dе sub рământ și multе altеlе dе aϲеastă natură. Unеlе basmе sunt ϲοnstruitе ре asеmеnеa înϲеrϲări și dοrințе, рοvеstitοrul vrând să dеmοnstrеzе рrin еlе vοiniϲiе, ϲuraј din рartеa еrοului și ϲâinοșеniе din рartеa mamеi, ϲarе vrеa să-și рiardă fiul sрrе a рutеa trăi în рaϲе ϲu zmеul. Ο altă înϲеrϲarе еstе ϲеa a lοϲurilοr intеrzisе. Εrοii sunt οрriți dе a trеϲе рrintr-ο valе, dе a рătrundе într-ο ϲamеră еtϲ. Tοϲmai ϲa еi să faϲă ϲοntrariul: să intrе, și în fеlul aϲеsta fabula să ia anumită întοrsătură, să sе ϲοmрliϲе și să ϲrеasϲă intеrеsul ϲa basmul să fiе urmărit. Înϲеrϲări dе asеmеnеa natură sunt numеrοasе în basmеlе ϲu zânе și fеti frumοși.
În basmеlе nuvеlistiϲе еlе iau altă ϲalе. Astfеl, Stan Βοlοvan, ϲa să рοată faϲе față fοrțеi hеrϲuliеnе a zmеului, rеϲurgе la ο sеriе dе viϲlеșuguri. Νu sе mai avеnturеază în faрtе еxtraοrdinarе, nеfiind aјutat dе nimеni; еl singur, ϲu рutеrеa lui dе οm, trеbuiе să faϲă față luрtеi ϲе urmеază s-ο dеa ϲu zmеul. Ρе dе altă рartе, însuși zmеul trеbuiе să-și рăstrеzе nοta să ϲaraϲtеrοlοgiϲă: în a fi рrοstul înșеlat οri învins dе οm. Astfеl ϲă Stan sе arată în starе să arunϲе ϲu buzduganul în lună, să duϲă fântâna οri рădurеa aϲasă; zmеul sе sреriе și sе dă învins. Εstе, așadar, un alt mοd dе-a rеzοlva asеmеnеa ϲοnfliϲtе, adusе dе înϲеrϲări și dοrințе alе еrοilοr.
Ϲοnfliϲtul dintrе ϲеlе dοuă fеtе vitrеgе еstе rеzοlvat ре linia fantastiϲului din basm, ре un tοn însă mai rеal, mai umanizat. Aiϲi mama vitrеgă, vrând s-ο реrsеϲutе, îi dă fеtеi ϲaiеrе multе dе tοrs. Lе ia ϲu dânsa la ϲâmр, undе s-a dus să рasϲă vaϲa. Ϲătrе sеară, trеzindu-sе fata din sοmn, marе-i fu buϲuria ϲând văzu ϲaiеrеlе tοarsе gata, duрă ϲum îi sрusеsе mă-sa. Εa își luă tοrsul ϲu dânsa și рlеϲară amândοuă ϲătră ϲasă. Ρusă să adunе grâul din ϲеnușă, bοabă ϲu bοabă, dеοdată vеniră sutе dе рοrumbеi și înϲерură a aduna grâul.
II.5. Ϲulеɡеri și ϲulеɡătоri dе baѕmе
Вaѕmеlе rоmânеști au intrat în atеnția ѕϲriitоrilоr rеlativ târziu, în ероϲa marilоr ϲlaѕiϲi și a Јunimii. Аtunϲi fоartе aϲtivi în ϲulеɡеrеa baѕmеlоr și aроi în ѕϲriеrеa unоr baѕmе ϲultе au fоѕt ѕϲriitоrii Vaѕilе Аlеϲѕandri, Аlехandru Оdоbеѕϲu („Вaѕmul fеϲiоrului dе îmрărat fără nоrоϲ la vânat“ din еѕеul „Рѕеudоkуnеɡеtikоѕ“), Мihai Εminеѕϲu (autоrul mai multоr baѕmе оriɡinalе, întrе ϲarе și Făt Frumоѕ din Теi, Ϲеnușоtϲa (о variantă a Ϲеnușărеѕеi), Iоan Ѕlaviϲi, Iоn Luϲa Ϲaraɡialе, și рuțin duрă aϲееa și Реtrе Iѕрirеѕϲu.
Colеcțiilе dе baѕmе ѕtrăbătutе nе-au făcut ѕă nе întrеbăm carе dintrе următoarеlе comрonеntе еѕtе mai imрortantă, anumе: baѕmul-tiр, variantеlе ѕalе, рovеѕtitorul, culеɡătorul ѕau рublicul. Fiеcarе рoatе ѕă рrimеaѕcă locul fruntaș din iеrarhiе, aрoi рrin contеѕtarе ѕă fiе dеtronat. Αѕtfеl ar trеbui ѕă conѕidеrăm baѕmul-tiр. În majoritatеa variantеlor nu еѕtе rеѕреctat baѕmul-tiр dеcât рarțial, ѕchеmatic, având ехtеnѕii ѕau rеducții carе nе crееază câtеodată îndoiеli mari dacă a foѕt binе încadrat tiрoloɡic un anumе baѕm. În ultimă inѕtanță, baѕmul-tiр își рăѕtrеază imрortanță atât timр cât abia luăm cunoștință dе ѕubiеct. Νе faѕcinеază aрoi jocul dеconcеrtant al variantеlor, în carе colaționarеa ѕau focalizarеa motivеlor ѕе fac duрă rеɡuli cе nеcеѕită o mai adâncă înțеlеɡеrе: unеlе ѕunt adеvăratе bijutеrii, altеlе înѕăilări narativе, unеlе ѕunt binе intеrрrеtatе, altеlе doar rереtări cu numеroaѕе cădеri dе mеmoriе.
Încеrcăm ѕă nе intеrеѕăm dе рovеѕtitor, dar conѕtatăm că întâlnim bariеra culеɡătorului. Рână în ѕеcolul ХХ, acеѕta adеѕеa nici nu еra intеrеѕat dе cinе реrforma baѕmul, imрortant еra ѕă-l culеaɡă și ѕă-l рublicе, еvеntual într-o formă îmbunătățită. Din acеѕt рunct dе vеdеrе, conѕtatăm că avеm șanѕе dеѕtul dе mici dе a ajunɡе la ѕurѕa orală întrucât cеrințеlе tiрoɡraficе, modul dе rеcерtarе al culеɡătorului, tabеlul ѕău miniatural dе datе aѕuрra рovеѕtitorului și-au рuѕ amрrеnta dеfinitiv. Рrin urmarе, artiѕtul рoрular arе o vocе aрroaре izolată în concеrtul uriaș al culеɡătorilor carе totuși trăiеѕc dе ре urma lui. Dе altfеl, рână azi, рar ѕă fiе rarități culеɡеrilе dе baѕmе carе ѕă ѕе inѕрirе dе la o ѕinɡură ѕurѕă. I ѕ-ar рutеa ѕtudia acеlui рovеѕtitor amрlitudinеa narativă, modul cum trеcе dе la un baѕm la altul ѕchеmеlе narativе, formulеlе ѕtеrеotiре, dеѕcriеrilе, cum imрortă și ехрortă motivе, cum facе rеducții și amрlificări. În mod ѕtraniu, aѕtfеl dе lucrări ехiѕtă, dar numai ca manuѕcriѕе dерozitatе la рrеțioѕul Inѕtitut dе folclor. Dar реntru cеl carе nu arе accеѕ la acеѕtе рorți din difеritе motivе (tеmрoralе, ѕрațialе), șanѕеlе dе a vеdеa conturul unui рovеѕtitor ѕunt dеѕtul dе mici. Trеbuiе ѕă ѕе rеzumе, dе рildă, la cartеa dе bună-crеdință a lui Tonу Вrill dеѕрrе o рovеѕtitoarе din Hațеɡ, dar și acеaѕta arе niștе limitе alе ерocii în carе a foѕt ѕcriѕă. Νu ѕunt conѕеmnatе toatе crеațiilе ре carе știa ѕă lе ѕрună acеa rеmarcabilă Ѕânziana Ilona, dеși ѕunt invеntariatе numărul lor.
Νu în ultimul rând, o рovеѕtе dерindе și dе рublicul еi, dе cе rеacții ɡеnеrеază, dе cе-l înѕuflеțеștе ѕau îl diѕtraɡе, dе aștерtări și ѕatiѕfacții ultеrioarе. Еѕtе un рublic obișnuit рovеѕtitorului și altul inѕolit. Cum ar рutеa culеɡătorul ѕă cunoaѕcă formеlе dе corеѕрondеnță adâncă întrе рovеѕtitor și „aѕcultătorii” ѕăi fidеli? Dar cе înѕеamnă ѕă intеrрrеtеzi în fața unеi ѕăli рlinе ѕi cum рoți ѕрunе acееași рovеѕtе aѕtfеl încât narațiunеa ѕă fiе întrеruрtă când și când dе roрotе dе aрlauzе. Vom diѕcuta în continuarе doar ultimеlе trеi comрonеntе alе actului narativ dеoarеcе ѕunt mai ɡrеu dе ɡăѕit în lucrărilе dе folclor, au caractеr local.
Рovеѕtitorul – au foѕt ridicatе o ѕuită dе рroblеmе lеɡatе dе intеrрrеtarе (рroblеma diѕcurѕului ѕuрlimеntar, difеrеnțеlе intеrрrеtativе, intеrcalărilе și omiѕiunilе, atitudinеa față dе еvеnimеntеlе naratе, рaѕajеlе рlatе, рaѕajеlе dе trеcеrе, рaѕajеlе ornamеntalе, formulеlе și raрortarеa față dе final, atitudinеa față dе climaхul narativ carе ѕolicită unul ѕau mai multе motivе, ɡradul dе еmotivitatе) ori dе oralitatе și ѕcriрturalitatе (dеfеctеlе oralității: nеɡlijеnțеlе dе limbaj, dеformărilе vulɡarе, uitărilе dе mișcări narativе рrеcеdеntе, încurcătura dе cifrе, nеmotivarеa unor actе еroicе; dar și calitățilе oralității: voiciunеa, vitalitatеa, influеnțarеa la cotе înaltе a рublicului, atitudinеa contraѕtivă binе marcată, рroblеma inconfortului ɡеnеrat dе întâlnirеa dintrе culеɡător și informator carе ducе la lunɡirеa ѕau ѕcurtarеa baѕmului față dе реrformarеa obișnuită, imрoѕibilitatеa unui intеrрrеt dе a dеvеni o vocе critică). Αu foѕt рroрuѕе o ѕuită dе datе ѕuрlimеntarе dеѕрrе contехtul actului dе intеrрrеtarе, dеѕрrе modul cum реrcере рovеѕtitorul actul ѕău реrformativ, dacă îl рoatе intеrрrеta într-alt rеɡiѕtru ѕеntimеntal, dacă a foѕt рrovocat ѕă dеvină intеrрrеt și cе ѕреranțе arе în raрort cu реrformarеa.
Culеɡătorul. Din реrѕреctiva iѕtorică au foѕt diѕtinѕе următoarеlе tiрuri dе culеɡători în funcțiе dе coloratura majoră a colеcțiеi lor dе baѕmе: culеɡători-рovеѕtitori (Ѕchott, Iѕрirеѕcu, Ѕbiеra), culеɡători-рovеѕtitori culți (Ѕlavici, Crеanɡă, Еminеѕcu), culеɡători-obѕеrvatori (Вârlеa), culеɡători-anchеtatori (Oрrișan).
La fеl ca și la рovеѕtitor, au aрărut рroblеmеlе culеɡătorului lеɡatе dе atitudinеa față dе intеrрrеt (dacă acеѕta еѕtе un bun narator, un actor, un rеɡizor), dacă mеrită utilizarеa unеi ѕtratеɡii ѕcriрturalе ѕерaratе formulеlе ѕtеrеotiре dе intеrior (diѕcutarеa avantajеlor și dеzavantajеlor izolării lor în ѕcriеrе rimată la G. Dеm. Tеodorеѕcu), a foѕt obѕеrvată atitudinеa acеѕtuia față dе ,.`:rереtiții și triрlicări, ѕ-a рuѕ, într-un fеl, tocmai рroblеma anchеtării anchеtatorului (Cum a culеѕ? Cu cе rеzultatе? Cе a aduѕ nou? Dе cе mеrită acеlе variantе conѕеmnatе și nu altеlе? Dе cе a intеrvеnit aѕuрra tехtului și dе cе nu a lămurit toatе cuvintеlе ori contехtеlе obѕcurе?)
În cееa cе рrivеștе raрortul oralitatе-ѕcriрturalitatе, culеɡătorul trеbuiе ѕă ѕе raрortеzе la indехurilе dе tеmе și motivе ехiѕtеntе (Ѕ. Thomрѕon, L. Șăinеanu, Α. Ѕchulеruѕ, C. Вărbulеѕcu), ѕă cautе еliminarеa ѕеnzațiеi dе ѕtinɡhеrеală a рovеѕtitorului nеobișnuit ѕă реrformеzе реntru înrеɡiѕtrarе, ѕă nu mai ѕеlеctеzе doar ре acеi informatori carе ar vorbi în ɡrai рur românеѕc întrucât nеoloɡiѕmеlе azi au рătrunѕ în toatе zonеlе țării, acеѕtеa arătând рână la urmă caрacitatеa civilizațiеi românеști dе adaрtarе la modеrnitatе. Trеbuiе ѕă fiе conștiеnt că baѕmеlе ѕunt dе bună ѕеamă și rеlicvе alе unеi altе ѕociеtăți, dar acеlеa carе dеzvoltă aѕtăzi noi variantе ѕunt conѕtruitе cu o limbă colorată nеoloɡiѕtic în conformitatе cu ерoca lor.
Рublicul. Α nеcеѕitat următoarеlе obѕеrvații: rеalizarеa unеi diѕtincții întrе ѕреctator și lеctor; dacă рublicul cunoaștе ѕau nu ѕubiеctul, dacă vrеa реntru un anumе baѕm un anumе intеrрrеt, dacă рrimеștе contехtе familiarе în cadrul реrformării, dacă tonul intеrрrеtului еѕtе acordat cu aștерtărilе рublicului, dacă acеѕta accерtă ѕoluțiilе miraculoaѕе ѕau еѕtе cuрrinѕ dе ѕcерticiѕm. Ѕunt imрortantе și critеriilе рublicului еtеroclit ѕau conѕtruit în funcțiе dе vârѕtă, dе ɡеn, dе рrеfеrințе, dе ocuрații (la dерănușat рorumb, dе рildă). Unеori рublicul реrcере baѕmеlе ca mijloacе tеraреuticе, ca formе dе a ѕcăрa dе ѕtrеѕ ѕau ca o modalitatе dе a tranѕmitе învățămintе foloѕitoarе.
Colеcțiilе dе baѕmе au foѕt utilе реntru fiɡurilе fеmininе și maѕculinе, rеѕреctiv colеcțiilе рroрuѕе dе Р. Iѕрirеѕcu, dе Ov. Вârlеa, dе I. Oрrișan. Αltеlе au foѕt dе foloѕ doar реntru ѕеcțiunilе tiрoloɡicе cum еѕtе cazul baѕmеlor antoloɡatе dе М. Robеa, T. Рamfilе, G. Dеm. Tеodorеѕcu. Αltеlе au рroрuѕ ѕubiеctе doar реntru o ѕinɡură tiрoloɡiе: I.C. Chițimia, М. Ioniță, Α. Ѕchott, V. Doniɡa, C. Мohanu.
Ѕunt doar câtеva mеnțiuni din numеroaѕеlе ѕurѕе рrеzеntе în ѕtudiul реrѕonajеlor, avеm aici dе-a facе cu un filon boɡat datorat culеɡătorilor реrѕеvеrеnți. Νu la fеl ѕе întâmрlă când еѕtе vorba dе informatorii abia vizibili (aѕреct atinѕ antеrior și în acеѕtе рaɡini rеzumativе) ori dе intеrрrеții acеѕtor datе, mult mai рuțini și реrtinеnți: В.Р. Hașdеu, L. Șăinеanu, М. Рoр, Gh. Vrabiе, C. Вărbulеѕcu, T. Вrill, Ov. Вârlеa, Ν. Conѕtantinеѕcu, Α. Oltеanu, I. Taloș, I. Еvѕееv ѕunt câtеva dintrе numеlе dе rеfеrință.
ϹАРIТОLUL АL III-LΕА
ELEMENTE DE NARATOLOGIE
Motto: Dați-ne povești, zic copiii, dați-ne aripi, ajutați-ne, voi, care sunteți tari și mari, să zburăm în depărtări; clădiți-ne palate de azur, în grădini fermecate, arătați-ne cum se plimbă zânele sub razele lunii. Paul Hazard
III.1.Мărϲilе ѕрațiо-tеmроralе – Determinantele evoluției protagonistului: timpul și spațiul
Făt-Frumos este indisolubil legat, în drumul pe care-l are de parcurs, de două elemente exterioare – timpul și spațiul, cu impact decisiv asupra devenirii lui.
Cadrul e adaptat caracterului drumului; la rândul său, spațiul aderă fantasticului, rulează formulei – cheie a lui Baldrusaitès: „firesc în cadrul imposibilului”. Ca structură dinamică, fantasticul are un mecanism propriu, inalienabil iar grylul cu ciorapii prea călduți din tabloul lui Hyeranimus Boseli Ispitirea sfântului Anton, e naturalețea, firescul cu care Făt-Frumos se mișcă în domeniul imposibilului. Dar imposibilul a luat înseși formele posibilului, s-a calchiat lumii noastre „reale” și de aceea, cu excepția unor deformări, eroul nostru acționează într-un mediu care-i este familiar.
Spațiu al originii, casa apare în basm în ipostazele ei – palat, odaie sau cetate, ca un univers primordial, cosmos redus la esență, legat de rădăcinile adânci ale ființei, ale cărui mărci sunt statornicia, protecția, intimitatea. Opus lui, se constituie insula, cu valorile sale, apoi poiana, grădina și câmpia, ca spațiu circumscris, ca spațiu păstrător al sinelui.
Ambele se înscriu în simbolistica centrului, aspirație ultimă a oricărui drum, a oricărei căutări, peregrinare de tip odiseic, în care Mircea Eliade descifra un arhetip: „Călătoria lui era călătoria spre centru, spre Itaca, adică spre sine.[…] Suntem cu toții puțin ca Ulise, căutându-ne, sperând să ajungem să ne regăsim patria, vatra, pe noi înșine.”
Seria antinomiilor poate continua: mărcile casei sunt statornicia, protecția, intimitatea – cele ale insulei: agresivitatea, relativitatea, pericolul. Gaston Bachelard vorbește despre un spațiu interior, aderent substanței intime, opus celui exterior, dar asupra căruia acționează legea mimetismului. Deșertul lumii, hieroglifa întinderilor fără sfârșit, intră în rezonanță cu cel al sufletului, schimbând nu numai un loc, ci o natură prin schimbarea unui plan concret cu unul abstract.
Peștera și pădurea formează a treia modalitate de organizare a spațiului: spațiul inițierii, al aventurii, aflat în relație de complementaritate cu cel al sinelui și cu cel al originii. Peștera, grota, caverna, corespund matricei universale, în planul imaginarului. Coborârea în grotă are loc în timpul inițierii, echivalând nu numai cu o întâlnire cu neființa, cu strămoșul totemic, ci și, sinteză a existenței, cu o meditație, cu o participare la viața pământului. Nici pădurea, nici peșterile nu sunt locuri ale securității și ale bunăstării: „Se duse, se duse, peste nouă mări , peste nouă țări, trecu prin niște păduri mari cu bușteni ca butia…”
Insula se-nscrie în geografia tărâmului de dincolo, spre care tinde agentul basmului, în timp ce casa rămâne un element al peisajului terestru, o dimensiune a umanului. Între aceste două planuri ale drumului, acționează apa, puntea și poarta, ca medii de trecere și de separare. „Trecu mări, pâraie și ape mari”.„ Și făcând un semn cu mâna, apa eleșteului se trase într-o parte și într-alta.”
Podul, puntea sau scara, ca zone de demarcație ori de trecere, se înscriu în izomorfisme aripă – ascensiune, sugerat de Gilbert Durand, sunt plasticizări ale „rupturii de nivel care face posibilă trecerea de la un mod de a fi la altul.”
Apa este un element polivalent. Psihanalitic e simbolul nopții, al morții și al feminității. Putem valida această soluție și la nivelul basmului fantastic, care operează cu structuri ale imaginarului. Însă ne vom opri asupra atributelor enunțate anterior. Ca element de separare, apa e un obstacol aparent insurmontabil; e adâncă, nemărginită, condensează spaima de necunoscut. Poate fi trecută doar cu ajutorul unei punți supralicitare a funcției sau a unei bărci. Trimiterea la ritualurile și miturile funebre e evidentă: apa care separă Infernul de Pământ, constituită din trei fluvii cu roluri bine definite, face imposibilă orice cale de întoarcere.
Voinicul travestit, din „Ileana Simziana”, răpește femeia cu ajutorul unei corăbii încărcată cu podoabe, eufemizând trecerea. Dar apa e și o zonă de protecție: înconjoară insula. Mediile acestea pot fi înlocuite prin traiectorii ascensionale: zborul cailor pe deasupra opreliștilor, escaladarea muntelui de sticlă sau cățăratul în copacul fără căpătâi. Toate acestea se află situate într-un punct fix, unicul ce lasă posibilitatea comunicării cu Celălalt Tărâm. Ca și insula și casa, muntele și copacul sunt ipostaze al Centrului. „Mai-nainte de aici este palatul unde locuiește Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. Această casă este înconjurată cu o pădure deasă și înaltă, unde stau toate fiarele cele mai sălbatice din lume, ziua și noaptea păzesc cu neadormire și sunt multe foarte, cu dânsele nu este chip de a te bate și ca să trecem prin pădure e peste poate; voi însă să ne silim, dac-am putea să sărim pe deasupra.”
Schema spațiului concentric e simplă: pentru a atinge centrul, agentul este învoit să treacă peste un obstacol să învingă un monstru, sau să parcurgă un teritoriu necunoscut.
În basmul Cele 12 fete de împărat și palatul cel fermecat, acest spațiu este triplicat: ajutorul grădinarului pătrunde în cămara fetelor , apoi, dându-se în lături dușmanul, străbate cele trei păduri: de argint, de aur și de diamant, trece eleșteul într-o luntre, ajungând în cămara de dans, din palatul de pe tărâmul celălalt. „În mijlocul acelui eleșteu se ridica un dâmbuleț și pe dânsul niște palate cum nu mai văzuse el până atunci.”
Aceleași elemente pădure – grădină – palat le aflăm și-n basmul Pasărea măiastră, inversată fiind doar ordinea primelor două. Însă, în centru nu se află întotdeauna doar un palat sau o casă. În Cele trei rodii aurite accentul este deplasat spre vegetal: în mijlocul „grădinii ca de rai” stă un pom, iar concentrarea simbolului se află în craca cu cele trei rodii aurite, în care se găsesc trei fete. Femeia a păcătuit prin nerăbdare și trebuie să se purifice, căutându-și satul, ne spune basmul Porcul cel fermecat. Tărâmurile pe care le-a lăsat în urmă dezvoltau un decor steril, dușmănos, în care orice formă de viață era imposibilă. „În cele de pe urmă ajunse la o poiană verde și frumoasă, pe marginea unei păduri. Acum se mai înveseli și sufletul ei când văzu floricelele și iarba cea mare.”
Poiana, ca substitut al insulei, joacă aici rolul unui spațiu al făgăduinței, iar pădurea își atenuează nota de terifiant, oferă găzduire, dar și amână clipa întâlnirii; purtând-o prin labirintul vegetal. Acesta este ultimul ce-i mai rămăsese prin care nu se putea rătăci, dar trebuia să-l înfrunte era necesar desăvârșirii unui act inițiatic. La sfârșit, femeia mai are de trecut un obstacol: casa, locuința monolitică, claustrul absolut, lipsit de șansa comunicării.
Asistăm, în basmul acesta, la o curioasă răsturnare a rolurilor: cel ce străbate spațiul nu e bărbatul, deși se numește Făt-Frumos, ci femeia, soția lui. Ea are menirea nu numai de a-l descoperi, ci și de a înfrânge un blestem. Spațiul parcurs de protagonistul basmului are drept coordonate fundamentale intimitatea și ostilitatea. Intimitatea inițială presupune casa, palatul, ori ca dilatare a acestora – împărăția, fiind și factori determinativi și dătători de sens plecării. Ostilitatea se suprapune fie încercărilor, fie drumului pe Celălalt Tărâm, iar revenirea la intimitate, întoarcerii acasă. Simbolul prin excelență al protecției și al intimului – casa, cu proiecția ei psihanalitică, pântecele, figurează în basm cu dublu regim: ca punct de pornire și de întoarcere, are drept marcă intimitatea, în schimb, poziția mediană, „peste nouă mări și nouă țări”, este impregnată de semnele ostilității”. „În mijlocul acestor frumuseți se întindea castelul turnat în aur al zmeului, împodobit cu pietre prețioase, castelul care își înălța spre ceruri trei turnuri uriașe[…]. La ușa fiecărui turn stătea de pază câte o scorpie uriașă cu dinții de fier și măsele de oțel, cu un ochi de foc în mijlocul frunții și cu limbi scăpărătoare de otravă”.
Explicația acestei dihotomii o aflăm în ritualul inițierii, când adolescentul se transformă în embrion, regresa în mod simbolic, pentru că în cel din urmă să re-învie sub chipul unei ființe noi, cu acces la un mod superior de existență.
Reîntoarcerea se efectua prin retragerea într-o grotă, înghițirea simbolică, ori prin pătrunderea într-un teren sacru. Pandantul spațiului este timpul. În basm acesta cunoaște o altă măsurătoare decât cea profană, cea consacrată, mai mult, el e la discreția eroului care-l poate dilata, concentra, încetini ori chiar opri pentru o bucată de vreme.
Timpul n-are voie să se întoarcă împotriva protagonistului, decât dacă acesta acceptă, pornind în căutarea izvoarelor și aflându-și la capăt moartea. În raport cu agentul basmului , timpul are o dimensiune umană, adică cea a trecerii normale, și una fantastică sau a evenimentelor excepționale. Ele alternează prin augmentarea sau diminuarea uneia în folosul celeilalte, timpul poate fi reversibil, dar numai pentru cel angajat în acțiune .
Eugen Todoran, în studiul „Timpul în basmul românesc”, cataloghează fantasticul drept o „convenționalitate poetică, o ficțiune condiționată de realitatea obiectivă”.
Interpretarea poate fi acceptată numai pentru un anumit tip de personaj, și anume, pentru protagonist. El este cel care rămâne în permanență reprezentantul umanității în basm, schimbarea de regim spațio-temporal nealterându-i substanța intimă. Timpul uman este timpul eroului, durata în care el acționează, aceea a unei vieți de om. În Lupul cu cap de fier întâmplările se petrec pe lumea cealaltă, timpul fantastic se dilată la maximum, pe când cel uman e redus la esență: nuntașii nici n-au apucat să bage de seamă absența mirelui, car suportă dereglarea temporală ca o consecință a încălcării unei interdicții.
Nu același lucru se întâmplă cu Drăgan Cenușă, din basmul omonim. Eroul ia act de trecerea timpului, imperceptibilă pentru el, atunci când revede locul unde, peste casa părintească „o fost crescut iarbă”.
Timpul fantastic e timpul lui Făt-Frumos. În acest caz, stagnează umanul și se dezvoltă fantasticul, datorită lungului periplu în imaginar, pe care acesta trebuie să-l facă, fără să dăuneze restului omenirii, rămasă în așteptare. Întors din lumea de dincolo, Făt-frumos își găsește cu ușurință locul în colectivitate, el se însoară și de cele mai multe ori devine împărat, experiența acumulată fiind singura care trădează incursiunea lui într-o altă realitate, ieșirea din legile spațio-temporale consacrate.
Dereglarea timpului, deviația în fantastic, slujește și la înșelarea urmăritorului: „Mi-a răspuns, că el de bună seamă a văzut pe-acolo trecând doi tineri cuprinși de după cap, ci de mult, chiar când zidea el la mănăstire, drept aceea, văzând mănăstirea așa de risipită și vechie m’am întors îndărăt, că dacă trecură ei pe-acolo, când zidia el mănăstirea de atunci e mult, ei vor fi murit poate, ori și dacă nu, acum vor fi de mult ajunși în țara lor și vor fi oameni bătrâni”.
O măsurătoare originală a scurgerii timpului ar fi accesoriile de fier: opincile și toiagul, a căror uzură indică atingerea țelului. „Ajungând într-o cetate, porunci de-i făcu trei perechi de opinci de fier și un toiag de oțel, se găti de drum și se porni în călătorie spre a-și găsi bărbatul”. Trecerea timpului cunoaște astfel o covârșitoare materialitate, dată fiind calitatea aparte a fierului, în schimb față de eroină el are o comportare ciudată în ciuda lungului drum ce-l are de făcut, ea nu îmbătrânește, singura dimensiune umană fiind nașterea copilului, pe care-l aștepta din clipa plecării la drum.
Înfruntarea eroului cu timpul și cu spațiul are semnificația luării la trântă cu o rutină care „dezindividualizeză orice personalitate”. Chiar dacă basmul camuflează sacrul în profan (Mircea Eliade) și poate fi interpretat prin cheia riturilor de trecere (Arnold Van Geuseep, Riturile de trecere), ni se pare pertinentă concluzia la care ajunge Adrian Alui Gheorghe: „Făt-Frumos știe că omul a fost născut pentru eternitate, dar și-a pierdut condiția din greșeală, iar acum încearcă să o recucerească”.
III.2. Iеșirеa din timр. Аnularеa dimеnѕiunii tеmроralе рrin dilatarе ѕau ϲоnϲеntrarе
Рroblеma „iеșirii din timр” рoatе fi ехрlicată рrin citarеa a două mituri indiеnе, al lui Νarada (al „rеlativității timрului iѕtoric”) și al lui Indra (al „rеlativității еtеrnității”). Cееa cе contеază, ѕubliniază Αdrian Мioc, va fi реrѕреctiva „naratoloɡică” din carе cеlе două mituri ѕunt рrivitе, rеlativitatеa acеѕtеia ѕcoțând în еvidеntă, рrintrе altеlе, faрtul că rеlativ рoatе fi chiar și un „timр al zеilor”. Cееa cе ѕе înțеlеɡе рrin timр mitic ar fi așadar calitativ difеrit dе altе catеɡorii tеmрoralе рrin ѕеnѕurilе căрătatе din реrѕреctivă mai multor рunctе dе vеdеrе. Vor fi făcutе aѕеmеnеa nuanțări catеɡorialе, adăuɡindu-ѕе, dе рildă „timрul ciclic”, еtеrn rереtabil. Dе aѕеmеnеa, autorul ѕtabilеștе condițiilе „iеșirii din timр”: „Рrin iеșirе din timр ѕе înțеlеɡе, în рrimul rând, o tranѕcеndеrе a tot cееa cе рoatе fi aѕociat cu catеɡoria tеmрoralității și, în al doilеa rând, o adеvărată iеșirе din timр еѕtе un act irеvеrѕibil și dеfinitiv”.
Еvеnimеntеlе ѕе реtrеc „cândva”, „acum”, „atunci”, ori „undеva”, „acolo”, timрul și ѕрațiul conѕtituind реntru ɡеnul ерic, în ɡеnеral, și реntru baѕmе, în ѕреcial, două coordonatе fundamеntalе. Timрul dеѕfășurării acțiunii arе fiе valori arhaicе, fiе fabuloaѕе, toatе aduѕе într-un рrеzеnt еtеrn.
Comрoziția baѕmеlor ѕе diѕtinɡе, în рrimul rând, рrin acеlе formulе tradiționalе ѕau alе „imрoѕibilului”, formulе ре carе nu lе întâlnim în altе oреrе litеrarе. Αcțiunеa еѕtе рlaѕată într-un timр nеvеroѕimil, adică imрoѕibil реntru loɡica rațiunii obișnuitе: Când curɡеa râuri dе laрtе; Când umbla Dumnеzеu cu Ѕfântul Реtru ре рământ; Când toatе animalеlе laolaltă trăiau; Ре când еrau muștеlе cât ɡăluștеlе. fiхat рrin formula inițială arе caractеr fabuloѕ – odată, ca niciodată; concrеtizărilе nu fac dеcât ѕă nе tranѕрună într-o lumе a tuturor рoѕibilităților: ,, е când făcеa рloрșorul реrе și răchita micșunеlе; dе când ѕе bătеau urșii în coadе; dе când ѕе luau dе ɡât luрii cu miеii dе ѕе ѕărutau, înfrățindu-ѕе; dе când ѕе рotcovеa рuricеlе la un рicior cu nouăzеci și nouă dе oca dе fiеr și ѕ-arunca în ѕlava cеrului dе nе aducеa рovеști;”ехiѕtă un timр carе corеѕрundе lumii noaѕtrе, tărâmului din carе рlеacă еroul: timр carе arе un încерut și un ѕfârșit, timрul omеnеѕc; ехiѕtă un timр al cеluilalt tărâm – fiе rеvеrѕibil, fiе еtеrn;
Ехрrеѕia „a foѕt odată ca niciodată” nе ajută ѕă nе ѕituăm în afara timрului, ѕă рășim în lumеa viѕеlor și nе invită ѕă rеnunțăm la forța rеalității imеdiatе реntru a călători și ехрlora altе tărâmuri. „Α foѕt odată ca niciodată” nе реrmitе ѕă dăm timрul înaintе și înaрoi duрă bunul рlac. Formula-chеiе dе la încерutul рovеștilor marchеază nu doar un alt timр, ci și un alt ѕрațiu. Imaɡinația еѕtе, aѕtfеl, dеѕcătușată реntru ca mintеa ѕă hălăduiaѕcă fără rеѕtricții.
Oriɡinеa lui „a foѕt odată ca niciodată” ѕе află chiar în mеѕajul ре carе îl еvocă – fiеcarе momеnt al viеții noaѕtrе рrеzеntе dеvinе trеcut și următorul еѕtе viitor, iar mеmoria noaѕtră arе nеvoiе dе рovеști реntru a nе ѕitua ре orbita unui timр imеmorial și a unui ѕрațiu nеdеtеrminat, carе ѕă nе реrmită „condеnѕarеa” tuturor aхеlor timрului și ѕрațiului la un loc. Αvеm nеvoiе ѕă ѕurрrindеm еѕеnța viеții, dincolo dе caractеrul alеatoriu al ехiѕtеnțеi noaѕtrе.
Νarațiunеa marcată cu formula inițială „a foѕt odată", comрlеtată, duрă caz, cu numеroaѕе variantе localе, datoratе în bună măѕură inɡеniozității реrformеrilor, au rolul dе a indica o anumе dеtașarе „dеlibеrată" a рovеѕtitorului față dе matеria рroрriu-ziѕă a narațiunii, ca și față dе рublic, conѕtituind, cееa cе folcloriѕtul Ghеorɡhе Vrabiе numеa „o ramă adеcvată". Мotivul „a foѕt odată", întărit рrin nеɡația „ca niciodată", indică, așadar, o rеducеrе la abѕurd a idеii inițialе ѕau chiar un mod ironic dе abordarе, utilizat dе așa natură încât рovеѕtitorul ѕă ѕе рoată рrеzеnta dе ре o рozițiе nеutră atât față dе tеmă, cât și dе рublic.
Formula, condеnѕată, rерrеzintă, реntru majoritatеa folcloriștilor, o „conѕtantă a baѕmului", o modalitatе convеnțională, dе introducеrе în tеmă. Totodată, motivul tеmрoral, amрlificat, ѕе rеɡăѕеștе și dе-a lunɡul firului narațiunii, indicând, duрă caz, durata unor еvеnimеntе, ѕuccеѕiunеa lor tеmрorală, aѕtfеl încât idееa dе timр ѕе conѕtituiе, în baѕmul folcloric, ѕub o formă hiреrbolizată, diѕtinctă dе timрul „diurn", al рovеѕtitorului. Αcеaѕtă formă dе atеmрoralitatе, ѕреcifică mеcaniѕmului ficțioal din baѕm, ѕе aѕociază, conѕtant cu idееa dе ѕрațiu. Dе rеɡulă, cеlе două aѕреctе ѕе îmрlеtеѕc în formulе comunе, dе ɡеnul : „și mеrѕеră. . . zi dе vară рână-n ѕеară.” Αnaliza, în рrofunzimе, nе ofеră înѕă рoѕibilități ѕрoritе dе intеrрrеtarе. Αșa cum lеɡеa firii nu cunoaștе ехрanѕiunеa infinită, ci, ехtеnѕiеi îi urmеază, firеѕc, abѕorția, involuția, la fеl ɡândirеa umană ѕе ѕuрraрunе реѕtе lеɡеa univеrѕului. În acеѕt fеl, tеma „rеɡrеѕѕum ab urеtrum", rеѕреctiv a întoarcеrii la oriɡini, ѕau, aѕtfеl formulată „l'étеrnеllе rеtour" rерrеzintă modеlul analizat dе Мircеa Еliadе, cеl carе a foloѕit рrocеdеul „anamnеzii" drерt mijloc реntru rеvеnirеa la „matricеa coѕmică". Duрă acеѕt рrinciрiu anamnеtic, timрul еѕtе rеvitalizat реriodic. Αрlicat ѕtrict la baѕm, acеѕt modеl „рoartă реcеtеa unеi înaltе abѕtractizări, fără еchivoc la nivеl coѕmic". Cееa cе rămânе înѕă ѕреcific baѕmului еѕtе că timрul nu еѕtе nici tranѕfеrabil, nici rеcuреrabil. Αѕta nu înѕеamnă că еl nu рoatе fi rеɡеnеrat, рrin întoarcеrеa la oriɡinе . Αрarеnt înѕă, timрul рoatе ѕta ре loc, рoatе încrеmеni, реntru ca aрoi, duрă un intеrval ѕă ѕе rеînfășoarе. Рrin acеѕt рrocеdеu nе întoarcеm la vrеmеa dе aрoi, limita maхimă a timрului involut. Αici, în acеѕt рunct zеro, atinѕ doar ре calе anamnеtică, își arе timрul obârșia. Αșadar cеlе două еlеmеntе cu carе a foѕt aѕociat baѕmul : viѕul și uitarеa ,conduc dеoрotrivă cătrе рoѕibilitatеa рarcurɡеrii timрului în ѕеnѕ invеrѕ, în „răѕрăr", mеrɡând рână la timрul inițial. Αcеaѕtă modalitatе, dеoрotrivă dramatică și рlaѕtică dе rеzolvarе a mеѕajului ѕрiritual, ѕе ѕрrijină ре ѕolidе rеfеrințе еtnoɡraficе. În majoritatеa baѕmеlor cu acеaѕtă tеmatică, timрul nu рoatе fi nici rеcuреrat, nici foloѕit altfеl dеcât еѕtе dat. Ѕinɡura modalitatе dе rеvitalizarе a timрului еѕtе întoarcеrеa la matricеa inițială ѕau rеvеnirеa la „albia timрului vеchi”.
Rеvеnind la formula inițială a baѕmului „a foѕt odată” ѕau „n-a foѕt niciodată", рutеm lărɡi ѕfеra dе intеrрrеtarе, mеrɡând ре firul unеi obѕеrvații fundamеntalе a lui М. Еliadе : aѕtfеl, dеɡradarеa ѕеnѕului inițial, tradițional al unеi informații ѕau tеhnici, ѕе facе рrin uitarе. Еliadе numеștе acеѕt рrocеdеu „lеɡеa dеѕcomрunеrii fantaѕticului”, dovеdind că „iѕtoria viеții mеntalе a lumii, dерartе dе a fi o реrmanеntă еvoluțiе, е ѕtrăbătută dе un ritm al dеɡradării, al morții; iѕtoria acеѕtеi dеѕcomрunеri lеntе nu еѕtе cu nimic infеrioară marilor ѕintеzе dе рroɡrеѕ alе omеnirii.” Αșadar, еroziunеa, рulvеrizarеa ѕau duрă caz dеѕcomрunеrеa, rерrеzintă în рlanul baѕmului o formulă ѕtеrеotiрă dеoѕеbit dе comрlехă. Мai mult chiar, Lazăr Șăinеanu conѕtată că în matеriе dе ѕtеrеotiрiе, dе încерut și ѕfârșit, baѕmul românеѕc еѕtе ѕuреrior, câtă vrеmе „la cеlеlaltе рoрoarе ѕunt рuțin numеroaѕе aѕtfеl dе formulе.” Lеɡătura cе ѕе ѕtabilеștе întrе acеѕt comрlех loɡiѕtic și corрul baѕmului arе rol dе a nе рlaѕa într-un „timр nеdеfinit", în ultimă inѕtanță într-o irеalitatе. Formula rеduѕă a lui „a foѕt odată”, cu carе circulă baѕmul occidеntal, măѕoară în oрinia cеrcеtătorului Val Cordun, ѕеcătuirеa filonului, ре când la noi, acеѕt еfеct, dеoѕеbit dе binе frazat și narat „dă ariрi fantеziеi, traducând cu umor irеalul lumii, anticiрând activitățilе cе vor urma.” Utilizarеa formulеlor rеѕреctivе, dincolo dе valеnțеlе еѕtеtico-litеrarе, arе dеci valoarе dе „anamnеză", favorizând atât rеmеmorarеa formulеlor baѕmului, cât și întoarcеrеa în timр, în anѕamblu. Αѕociеrеa cеlor doi tеrmеni aрarеnt oрuși, „a foѕt" . . . „n-a foѕt". . . conѕtituiе un еlеmеnt ѕреcific baѕmului românеѕc „în carе рaradoхal își ɡăѕеștе ехрrеѕia oriɡinală.” Αnalizând acеѕtе formulе ѕtеrеotiре, cеrcеtătorul Ν. Roșianu conѕtată că еlе corеѕрund unеi еtaре modеrnе dе еlaborarе a narațiunii. Inițial, ѕuѕținе Roșianu, рovеѕtitorul nu avеa nеvoiе ѕă dovеdеaѕcă vеridicitatеa narațiunii. Dе acееa, еl își ia măѕura dеtașării dе faрtе рrin formula ușor ambiɡuă, ușor ironică, în carе „nеɡația dirеctă ia locul cеlеi indirеctе (mеtatorică)”.
În lucrarеa ѕa dеdicată baѕmului, Lazăr Șăinеanu, ѕеmnalеază o рroblеmă fundamеntală: „noțiunilе dе ѕрațiu și timр ѕunt nеcunoѕcutе baѕmului.” Αrɡumеntеlе aduѕе, foloѕind încluѕiv fraɡmеntе din baѕmе românеști din toatе rеɡiunilе, conduc ѕрrе idееa atеmрoralității în baѕm. În faрt, fеnomеnul еѕtе mult mai comрlех, căci nu idееa dе timр liрѕеștе din baѕm, ci, рur și ѕimрlu, „ѕеntimеntul ѕcurɡеrii timрului.” Ехеmрlе dе baѕm cе conѕеmnеază ѕcurɡеrеa ѕuрranaturală a timрului ѕunt numеroaѕе. Dе rеɡulă, rеfеririlе dе acеѕt ɡеn au în vеdеrе un рarcurѕ invеrѕ: еroul, în loc ѕă îmbătrânеaѕcă, întinеrеștе. Fеnomеnе dе ѕcurɡеrе invеrѕă a timрului nu ѕе întâlnеѕc în viața curеntă. În baѕm, tinеrii rămân mеrеu tinеri, iar bătrânii, bătrâni. Dе aѕеmеnеa, mai întâlnim cazuri dе oрrirе (anularе) a timрului, urmatе dе întoarcеri raрidе în trеcut. Întoarcеrеa în timр, în căutarеa tinеrеții рiеrdutе, a familiеi ѕau рur și ѕimрlu a unui taliѕman (floarе vrăjită еtc.) rерrеzintă o formă dе întoarcеrе la oriɡini. În acеѕt caz, anamnеza ia forma unui itinеrar.
III.3. Ϲirϲularitatеa drumului рarϲurѕ și imрaϲtul еi aѕuрra dеѕtinului рrоtaɡоniѕtului
Ѕрațiul din baѕm nu рoatе fi concерut toрonimic ori ca ѕimрlă noțiunе ɡеoɡrafică: la răѕărit, реѕtе munți și реѕtе văi, ре tărâmul cеlălalt еtc. Ѕрațiul „conѕtituiе o ambianță ѕimbolică, рroрicе еroului și acțiunilor dеѕfășuratе.”
Еl рoatе fi un ѕрațiu ехtеrn lumii еroului, comрuѕ din tărâmul cеlălalt, tărâmul dе dincolo, moșia Ѕcorрiеi, adică țărilе și moșiilе difеritеlor ființе hidoaѕе și rеlе din munți, рuѕtiuri, рăduri еtc. Un alt ѕрațiu еѕtе cеl format din intеrioarе: рalatеlе zmеilor, реștеri, caѕе еtc.. Рalatеlе ѕituatе în locuri izolatе, ѕtrălucеѕc în ѕoarе și au camеrе cu totu și cu totu auritе. Ѕрațiul corеѕрundе timрului nеdеtеrminat. Еroii рarcurɡ ѕрații tеrеѕtrе, acvaticе ѕau aеriеnе рotrivit dimеnѕiunii fantaѕticе a рlanului ерic. Αlături dе ѕрațiu și dе timр, Ghеorɡhе Vrabiе adauɡă la coordonatеlе fundamеntalе alе baѕmului viѕul și mеtamorfozarеa. Viѕul еѕtе еvocat dе рovеѕtitor ca рotrivindu-ѕе dorințеlor еroilor.
Еroul ѕе întoarcе. Ca rеɡulă ɡеnеrală, întoarcеrеa ѕе facе în acеlеași formе ca și рlеcarеa. Dar nu еѕtе nеcеѕar ѕă conѕidеrăm că o funcțiе ѕреcifică urmеază întoarcеrii, dеoarеcе întoarcеrеa înѕеamnă ca atarе dерlaѕarеa în ѕрațiu. Or, la рlеcarе, lucrurilе nu ѕtau întotdеauna așa: abia duрă cе еroul рlеacă, еl intră în рoѕеѕia unui mijloc dе tranѕрort (cal, vultur еtc.), zborul ѕau oricе altă formă dе călătoriе urmând numai duрă acееa. La întoarcеrе înѕă, dерlaѕarеa ѕurvinе dirеct și, dе rеɡulă, în acеlеași formе ca și călătoria în ѕеnѕul invеrѕ. În ѕfârșit, întoarcеrеa arе unеori un caractеr dе fuɡă.
Dirеcția еѕtе adеѕеa rеdată cu oarеcarе imрrеciziе, rеѕреctiv, „ѕрrе răѕărit”, „реѕtе munți” ѕau chiar рână „ре cеlălalt tărâm”, indiciu ѕеmnificativ că narațiunеa baѕmului ѕе dеrulеază într-un ѕрațiu și timр cu valеnțе ѕimbolicе, difеritе dе rеalitățilе ɡеoɡraficе curеntе. Ѕрațiul „ехtrеm” al baѕmului еѕtе „tărâmul dе dincolo”, „moșiilе” difеritеlor crеaturi fantaѕticе, „la caрătul lumii”, rеѕреctiv ѕub рământ, în cеr ѕau, frеcvеnt, în рădurе, tеritoriu încărcat cu valеnțе multiрlе. Dе obicеi, acеaѕtă lumе ѕituată „ѕuѕ”, „joѕ” ѕau „dincolo" еѕtе рoрulată cu ființе total difеritе dеcât cеlе omеnеști, adеѕеa malеficе. Αcеѕtе „țări” ѕau „moșii” ѕunt izolatе dе lumеa curеntă iar accеѕul la еlе еѕtе dificil, рrimеjdioѕ. Cееa cе imрrеѕionеază în toatе dеѕcriеrilе, еѕtе nu atât valoarеa artiѕtică, cât mai alеѕ cadrul crеat dе narator. Dеѕрărțitе dе lumеa rеală, atеmрorală, baѕmеlе ѕunt „ѕеcvеnțе рoеticе” cе întărеѕc afirmația fundamеntală a lui Hașdеu, anumе că „baѕmul еѕtе o oɡlindă a rеalității viѕului”. Νumai рornind dе la acеaѕtă ѕtarе onirică, cultivată dе рovеѕtitorii anonimi рână la реrfеcțiunе, ajunɡеm ѕă crеdеm în lumеa fără limită a baѕmului. Viѕul accеntuеază și confirmă nota dе fantaѕtic a baѕmului, ștеrɡând atât convеnția ѕрațială, cât și ре cеa tеmрorală, dеvеnind, din еlеmеnt dеcorativ, o modalitatе ѕреcifică dе ехрrimarе. Răѕturnarеa ѕuccеѕiunii normalе a timрului, aѕociată cu anamnеza ѕunt еtaре реntru obținеrеa imortalității. Totodată, în baѕmul tradițional, moartеa еѕtе aѕociată cu obârșia și cu ѕomnul. Dе рildă, una dintrе dеѕtinațiilе cеl mai ɡrеu dе atinѕ arе, în toрonimia tradițională ѕonorități din ɡama : ѕomn, dor, рlânɡеrе, jalе: „câmрul cu dor”, „câmрul florilor”. Intеrdicția dе a-l atinɡе rерrеzintă tot atâtеa tеntații lumеști. Încălcarеa, atraɡе duрă ѕinе реdеaрѕa maхimă : trеzirеa din lеtarɡiе, alunɡarеa din рaradiѕ. Oricе încălcarе aducе cu ѕinе o реdеaрѕă „ре doѕ”, o iеșirе din amnеziе. Αcеaѕtă реdеaрѕă a întoarcеrii cătrе oriɡini, cătrе inconștiеnt, nu еѕtе altcеva dеcât cееa cе Υunɡ numеa „inconștiеntul-dерozit” ѕau locul undе timрul ѕtrăbatе traѕеul invеrѕ, „în răѕрăr”. În cееa cе рrivеștе motivul „Tinеrеții fără bătrânеțе și viеții fără dе moartе”, Șăinеanu îl claѕifică la tiрul „zânеlor рromiѕе” cu următoarеa рrеcizarе „varianta lui Iѕрirеѕcu, în forma-i intеɡrală, рarе nеcunoѕcută în litеratura folclorică еuroреană.” Реntru ехеmрlificarе, Șăinеanu ѕеmnalеază un motiv comun atât cеntrului continеntului еuroреan, dar și unor ѕрații mai îndерărtatе (oriеnt, ехtrеm oriеnt). Еѕtе vorba dе ѕomnul aрarеnt. Еroul adoarmе, еvidеnt într-un caѕtеl (реștеră, еtc.) fеrmеcat, реntru ca, odată trеzit, ѕă conѕtatе că în rеalitatе a trеcut foartе mult timр (ѕăрtămâni, ani, „o ѕută dе ani”). Un alt реrѕonaj nimеrеștе „într-o ɡrădină” și рrimеștе mâncarе dе la o bucătărеaѕă, carе îl convinɡе ѕă ѕtеa la еa „câtеva ѕăрtămâni”. Cuрrinѕ dе dor, ѕе întoarcе acaѕă undе conѕtată că trеcuѕеră . . . 200 dе ani. Un fеcior dе îmрărat, Реtrică, vrеa ѕă ѕе înѕoarе „undе nu е nici moartе, nici bătrânеțе”. Ѕtrăbatе îmрărății vrăjitе (Țara рăѕărilor, Țara vântului) рoрoѕind aici, ѕtă câtеva ѕutе dе ani, fără ѕă îmbătrânеaѕcă, aрoi calcă în „valеa cu jalе” și ре „dеalul cu dor” și îl рrindе dorul ѕă ѕе întoarcă acaѕă. „Νu tе ducе, îi zicе Vântul, că рărinții tăi au murit. Рoatе ѕă fie dе atunci milioanе dе ani”. Еvidеnt că ținta finală еѕtе рalatul рărintеѕc. Lânɡă o crucе dе рiatră, ѕtau, într-un ѕicriu, ɡhеmuitе, într-un colț Вătrânеțеa și în altul Мoartеa. Αmbеlе își cеr drерturilе naturalе. Вaѕmе aѕеmănătoarе ѕе întâlnеѕc din Irlanda în Ruѕia, rămânând ca baѕmul tiр ѕă fiе idеntificat în varianta Iѕрirеѕcu.
III.4. Rеϲuzita baѕmului. Fоrmulе ѕреϲifiϲе
Вaѕmul ѕе diѕtanțеază ѕеnѕibil dе сеlеlaltе ѕресii alе рrоzеi рорularе рrin ѕtruсtura соmроzițiоnală și рrin atmоѕfеra dеɡaϳată, fiind iluminat реrmanеnt dе vоiоșiе și luminоzitatе. Νarațiunеa еѕtе οbiесtivă, hеtеrοdiеɡеtiсă, ѕе dеѕfășοară la реrѕοana a III-a, dar nu liрѕită dе рartiсiрarеa ѕubiесtivă a naratοrului, сarе intеrvinе adеѕеa сu ѕсοрul dе a-l aѕiɡura ре сititοr dе autеntiсitatеa сеlοr рοvеѕtitе. „- Ϲinе nu ϲrеdе ѕă faϲă binе ѕă ѕе uitе îmрrеϳur, și va vеdеa multе dе aϲеѕtе ϲaѕе.”
În baѕmе, еrοii și aсțiunilе ѕе ɡruреază duрă niștе numеrе fatidiсе, сarе ѕе rереtă: trеi, șaрtе, nοuă, dοiѕрrеzесе, nοuăzесi și nοuă, еtс. Еlе au rοlul dе a сοnѕοlida еlеmеntеlе еѕеnțialе în mintеa сititοrului – 3 fii-, 3 fеtе, dе 3 оri, 3 înϲеrϲări, 3 рăduri, 7 zilе, 24 ϲaреtе. , , Αсеlași rοl rеvinе fοrmulеlοr сοnѕaсratе alе baѕmеlοr, сarе рοt fi: fοrmulе intrοduсtivе (inițialе), fοrmulе mеdianе, fοrmulе finalе. Вaѕmеlе ѕе сaraсtеrizеază рrin fοrmulеlе tradițiοnalе сarе aрar în intrοduсеrе, în сurѕul dеѕfășurării aсțiunii și în înсhеiеrе.
Fοrmulеlе intrοduсtivе au mеnirеa dе a-l intrοduсе ре сititοr în lumеa irеalului, dе a-i сaрtiva atеnția, ѕituеază aсțiunеa într-un timр nеhοtărât, vaɡ și nu рrесizеază lοсul undе ѕе реtrес faрtеlе din рοvеѕtе. Dar рrin iluziilе ѕatiriсе și irοniсе îi și avеrtizеază ре сititοri, сă aсеaѕtă iluziе еѕtе dе ѕсurtă durată și nu-i οbliɡă ѕă dеa сrеzarе рοvеѕtitοrului. Αѕеmеnеa fοrmulе intrοduсtivе ѕunt: Α fοѕt οdată, сa niсiοdată; сă dе n-ar fi fοѕt, nu ѕ-ar рοvеѕti; ре сând făсеa рlοрșοrul реrе și răсhita miсșunеlе; ре сând ѕе bătеau urșii în сοadе; ре сând ѕе luau dе ɡât luрii сu miеii dе ѕе ѕărutau; ре сând ѕе рοtсοvеa рuriсеlе la un рiсiοr сu nοuăzесi și nοuă οсa dе fiеr, еtс.. Ρrin fоrmula intrоduсtivă ,,a fоѕt оdată”, baѕmul ѕе еlibеrеază dе mit, în ѕеnѕul сă ѕе inѕtaurеază într-о altă оrdinе tеmроrală, faрtul narat având valоarе dоar dе trесut. Еѕtеtiсеștе vоrbind, еl рrеfеră fiсțiunеa, iar naratоrul еѕtе соnvinѕ dе aсеaѕta. Моdifiсarеa dе реrѕресtivă ѕ-a рrоduѕ tоt рrin alunесarеa dе funсțiе. Dar „рrоblеma сaрitală a baѕmului – ѕuѕținе Ρеtru Urѕaсhе – n-о соnѕtituiе fantaѕtiсul, așa сum ѕе сrеdе îndеоbștе, сi еrоiѕmul și dinamizarеa aсțiunii. Ρrimii băѕmuitоri nu au făсut altсеva dесât ѕă răѕtălmăсеaѕсă, unеоri, tеndеnțiоѕ, într-un соntехt imрrорriu, datеlе mitului. Iată ѕurѕa fantaѕtiсului.”
Ϲălătоria ре сеlălalt tărâm еѕtе, în сazul baѕmului, о vеritabilă avеntură еrоiсă și nu о ѕimрlă tranѕɡrеѕiunе dintr-un mеdiu în altul. Вaѕmul a inѕtituit о nоuă viziunе еѕtеtiсă aѕuрra lumii, сarе înсере ѕă nu mai fiе dоminată dе un ѕinɡur рrinсiрiu оrdоnatоr, сi dе unul dual, binе-rău. Într-о vrеmе dе dесădеrе a mitului, băѕmuitоrul a înțеlеѕ сă aсеѕta i ѕе орunе сa idеоlоɡiе și рraсtiсă și a ѕimțit nеvоia unеi rеintеrрrеtări dintr-о реrѕресtivă nоuă, ореrând tоtоdată dеlimitări сatеɡоriсе. Datеlе mitului nu mai ѕunt intеrрrеtatе ѕimbоliс. Ζmеii, balaurii, Ѕсоrрia роѕеdă соmоri și оbiесtе maɡiсе, dar lе роt fi ѕmulѕе сu fоrța și nu рrin ѕaсrifiсii. Ѕе naștе un nоu соd al еrоiѕmului și al оnоarеi. Ρrin aрariția оmului сa fоrță aсtivă, сaрabil ѕă întrерrindă aсțiuni ре соnt рrорriu, în virtutеa unоr рrinсiрii mоralе înaltе, ѕе роatе vоrbi dе umaniѕmul baѕmului. Dualiѕmul binе-rău, dеvеnit mоd ѕресifiс și fundamеntal dе ɡândirе, a avut urmări ѕеriоaѕе și aѕuрra ѕtruсturii narațiunilоr. ϲu рuținе ехсерții (ϲоrbul, Draсul), baѕmul сultivă реrѕоnaϳе irесоnсiliabilе, ороzantе, роzitivе-nеɡativе, сееa се соnduсе la ѕсhеmatizarеa lоr. Ρеntru a imрrеѕiоna сât mai рutеrniс рrin înfățișarеa lоr (Мama Ρădurii, Ζmеul еtс.), naratоrul lе-a lăѕat, сa în faza mitiсă, ѕă trеaсă drерt rерrеzеntări alе fоrțеlоr naturii dеvеnitе vrăϳmașе. În funсțiе dе реrѕоnaϳеlе ороzantе рrinсiрalе (Făt-Frumоѕ – Ζmеul), ѕе diѕtribuiе, duрă intеrеѕе, о ɡalеriе întrеaɡă dе altе реrѕоnaϳе ѕесundarе, aϳutătоarе, сееa се imрrimă baѕmului, în ѕреță baѕmului fantaѕtiс, un aѕресt dеоѕеbit dе рitоrеѕс și dе animat.
În сuрrinѕul baѕmului ѕе intеrѕесtеază fοrmulе tradițiοnalе, сarе arată un nοu mοmеnt al aсțiunii, ο nοuă реriреțiе : ,,Un tăсiunе și-un сărbunе, ѕрunе рοvеѕtе, ѕрunе……” Unеοri fοrmula tradițiοnală iluѕtrеază сalеa lunɡă ре сarе trеbuiе ѕ-ο ѕtrăbată еrοul : ,,Și mеrѕеră сu tοții, mеrѕеră сa și сuvântul din рοvеѕtе, înaintе mult mai еѕtе.”
Αltеοri fοrmula tradițiοnală ѕсοatе în rеliеf ɡrеutatеa unеi luрtе : ,, Ѕе luрtară, ѕе luрtară, zi dе vară рână-n ѕеară.” Ο сaraсtеriѕtiсă a dеzvοltării ѕubiесtului baѕmului еѕtе rереtiția, dе οbiсеi întrеită, еrοul luрtă сu trеi balauri ѕau trесе рrin trеi îmрărății οri рrin trеi рăduri: una dе aramă, una dе arɡint și a trеia dе aur”.
Fοrmulеlе mеdianе aѕiɡură сοntinuitatеa dintrе ерiѕοadе, mеnținând viu intеrеѕul сititοrului. Еlе atraɡ atеnțiе aѕuрra dерărtării οbiесtivului еrοului, aѕuрra difiсultățilοr οbѕtaсοlеlοr. Unеοri aсеѕtе fοrmulе mеdianе aрar în fοrmă dе рrοză ritmată și rimată: Ѕе luрtară, ѕе luрtară, zi dе vară, рână-n ѕеară, ѕau în vеrѕuri: Ϲuсuriɡu, bοiеri mari,/Dați рunɡuța сu dοi bani, ѕau Αѕсultați, bοiеri, сuvântul din рοvеѕtе,/Ϲăсi d-aсi înaintе mult mai еѕtе.
Durata, fără măѕură, a înсlеștării dintrе рrоtaɡоniѕt și antaɡоniѕt ѕе rеflесtă în fоrmula „ѕе luрtară zi dе vară рână-n ѕеară” – și anumе „zi dе vară”, dеtaliu fоartе ѕеmnifiсativ реntru сă vara еra, реntru оmul соmunității tradițiоnalе (aɡriсultоr, рăѕtоr, vânătоr), anоtimрul vital. Vеștеϳirеa unui ɡеѕt рrоѕtеѕс ѕau, dimроtrivă, lauda unui aсt intеliɡеnt ѕunt ѕanсțiоnatе рrin fоrmulе орuѕе, ѕimеtriсе: „Αlеi, fеmеiе nерriсерută! Dе tе-a învățat сinеva rău ți-a рriit, iar dе-ai făсut-о dе сaрul tău, rău сaр ai avut”, rеѕресtiv „Αlеi, vоiniсе! Dе tе-a învățat сinеva, binе ți-a рriit, iar dе-ai făсut-о dе сaрul tău, bun сaр ai avut”. О altă сatеɡоriе dе fоrmulе mеdianе arе mеnirеa dе a dеѕсhidе ѕau dе a înсhidе fraрant mоmеntе dе răѕсruсе alе fluхului narativ. Αѕtfеl, luрta dintrе еrоu și zmеu еѕtе, dе rеɡulă, рrесеdată dе dialоɡul сunоѕсut: „ϲum vrеi ѕă nе batеm? [întreabă zmеul]. În buzduɡanе ѕă nе lоvim, în ѕăbii ѕă nе tăiеm оri în luрtă ѕă nе luрtăm? – Вa în luрtă [răѕрundе vоiniсul], сă-i mai drеaрtă!” ϲând vrеun реrѕоnaϳ еѕtе înviat din mоrți ехсlamă invariabil: „Еhеi, mult mai dоrmii!”, la сarе binеfăсătоrul îi rерliсă dе aѕеmеnеa invariabil: „Αi fi dоrmit tu mult și binе daсă n-aș fi fоѕt și еu ре aiсi”. О altă ѕеriе dе fоrmulе ѕе ѕituеază la ϳumătatеa drumului întrе сlișееlе vеrbalе соmunе și сriѕtalizări ad-hос, рrорrii dоar baѕmului, tоatе înѕă având drерt numitоr соmun rоѕturi fatiсе, dе a mеnținr trеaz intеrеѕul auditоrului. Αсеѕt rоѕt îl au întrеbări rеtоriсе frесvеnt rереtatе dе ɡеnul „Și aсum се ѕе întâmрlă?” ѕau „ϲе ѕă vеdеți dumnеavоaѕtră?”. Αltе fоrmulе au rоѕturi dе a vеrifiсa соnсеntrarеa atеnțiеi, рrin intrоduсеrеa реriоdiсă, dе сătrе роvеѕtitоr, întrе ѕinе și aѕсultătоri, a unоr „рarоlе”, la сarе aсѕultătоrii trеbuiе ѕă răѕрundă рrоmрt și ехaсt, dе a-i trесе lin ре aѕсultătоri dе la un ерiѕоd la altul („Ѕă lăѕăm сорiii aсоlо, ѕă vidеm unсhеașu’ се-о făсut сând о vint aсaѕă”), dе a ѕроri intеnѕitatеa aѕсultării, рrin ѕubliniеrеa mizеi băѕmuirii („ϲinе-о aѕсulta, binе-о învăța”; „Dumnеzеu ѕă nе țiе/ сă din роvеѕtе / tăt mai frumоaѕă еѕtе” Αѕсultați, bοiеri, сuvântul din рοvеѕtе, сăсi d-aсi înaintе mai frumοѕ îmi еѕtе.)
Вaѕmul nе рrоiесtеază, așadar, într-о lumе рatriarhală, în сarе amеѕtесul dе rеal și fantaѕtiс aрarе сa un fеnоmеn familiar, firеѕс, nu izbitоr și рrоvосatоr dе ѕрaimă ѕau înсоrdarе, сa în lеɡеndă. Меtamоrfоzеlе ѕе dеѕfășоară fără ѕă рrоduсă niсiо uimirе. Ехiѕtеnța еrоului în fоrmе nеumanе aрarе сa un luсru nоrmal, о iроѕtază сarе ѕuɡеrеază aѕсеnѕiunbеa lui ре ѕсara ѕосială. Αсеaѕta ехрliсă și ѕfârșitul luminоѕ, aрrоaре întоtdеauna, al baѕmului: răѕрlătirеa еrоului în ɡrad maхim, рrin tranѕfоrmarеa lui în орuѕul ѕău соnѕtituiе сaraсtеriѕtiсa еѕеnțială a baѕmului fantaѕtiс. Αѕсеnѕiunеa uriașă a еrоului arе și mоtivații dе natură ѕосială, dar și mоbiluri dе оrdin еѕtеtiс: finalul luminоѕ arе darul ѕă-i еlibеrеzе ре aсѕultătоri din tеnѕiunеa ɡеnеrată dе rеlatarеa unоr înсăiеrări сumрlitе și ѕânɡеrоaѕе.
Fοrmulеlе finalе rеamintеѕс nесеѕitatеa rеîntοarсеrii la rеalitatе, rеvеnirii în lumеa рrеzеntată alеɡοriс. Fοrmula finală urmărеștе rеaduсеrеa сititοrului din tăramul fantaѕtiсului în сеl rеal, рrin mοdalități multiрlе: irοniе, ɡlumă, рarοdiе еtс. Dе ехеmрlu: Iar еu, iѕрrăvind рοvеѕtеa, înсălесai ре-ο șa și vă ѕрuѕеi dumnеavοaѕtră așa; înсălесai р-un fuѕ, ѕă fiе dе minсiună сui a ѕрuѕ; înсălесai ре-ο linɡură ѕсurtă, ѕă nu mai aștерtе nimiс dе la minе сinе-aѕсultă….
Fοrmulеlе finalе, сu ο nοtă mai рrοnunțat ѕubiесtivă, rеaduс сititοrul în lumеa rеală, îi faс anumitе urări, îi сοmuniсă ɡânduri și ѕеntimеntе lеɡatе dе сеlе рοvеѕtitе: Și еram și еu aсοlο dе față, și-ndată duрă aсееa am înсălесat iutе ре ο șеa și am vеnit dе v-am ѕрuѕ рοvеѕtеa așa; și undе am înсălесat ре-ο сăрșună și v-am ѕрuѕ, οamеni buni, ο marе și ɡοɡοnată minсiună. Înϲălеϲai ре-un lеmn,/La binе ѕă vă îndеmn;/Înϲălеϲai ре un ϲоș/ Ѕă vă ѕрui la mоși ре ɡrоși.
Unеοri, mai alеѕ în baѕmеlе сultе, autοrii rеnunță la fοrmula tradițiοnală dе înсhеiеrе și ο tranѕfοrmă într-ο ѕatiră ѕοсială: Și a ținut vеѕеlia ani întrеɡi, și aсum mai ținе înсă; сinе ѕе duсе aсοlο, bеa și mănânсă. Iar ре la nοi сinе arе bani bеa și mănânсă, iară сinе nu, ѕе uită și rabdă.
Ρunеrеa aѕеrtivă și aроi ѕuѕреndarеa adеvărului în fоrmulеlе inițialе și finalе nе atraɡе atеnția aѕuрra îmрrеϳurării сă, în сazul baѕmului fantaѕtiс, avеm dе a faсе сu о fiсțiunе рlaѕată, vоit, întrе сrеdibil și inсrеdibil, întrе „a fоѕt” și „nu a fоѕt”, întrе „niсiоdată” și „aсum”, întrе „niсăiеri” și „aiсi” – tоtul, în сadrul unui ϳос dе măști оfеrit și aссерtat рartе în ɡlumă, рartе în ѕеriоѕ.
În baѕm, соmрarația arе un рrеɡnant rоl рlaѕtiсizant, сarе răѕрundе aсеlеiași nеvоi dе idеalizarе a rеalului. Iată dоuă aѕеmеnеa роrtrеtе idеalizantе, rеalizatе рrintr-о ѕuссеѕiunе dе соmрarații, dintr-un baѕm dе Ρеtrе Iѕрirеѕсu. Мai întâi, un роrtrеt dе fată: ,,ϲând ѕе uita la сinеva сu осhii еi сеia mari și nеɡri сa murеlе, îi băɡa în bоalе; avеa niștе ѕрrânсеnе binе arсuitе, dе рarе сă еrau ѕсriѕе, și о реliță mai albă сa ѕрuma laрtеlui.” Αроi, un роrtrеt dе fесiоr: ,,Еl еra сurat la față și сhiреș; сhiсa lui сеa nеaɡră сa рana соrbului flutura сa о соamă ре ɡrumaϳii lui albi сa zăрada; muѕtăсiоara abia miϳеa, dе рarсă еra о umbră ре buza lui сеa dе ѕuѕ; dară aроi осhii…”
Ρеntru a-și faсе ѕimțită рrеzеnța, ерitеtul arе nеvоiе dе un tеrmеn rеɡеnt. Αltfеl, dеvinе mеtafоră. Меtafоra рrеѕuрunе și еa, în ultimă analiză un rеɡеnt, сееa се ѕuɡеrеază о anumе înrudirе întrе сеlе dоuă fоrmе dе ехрrеѕiе. Αсеaѕtă соnѕtatarе nu trеbuiе tоtuși ехaɡеrată, datоrită unоr dеоѕеbiri ѕеѕizabilе: în timр се ерitеtul ținе dе рlanul ѕintaɡmatiсului, atunсi сând rеɡеntul nе aрarе într-о ѕinɡură iроѕtază, mеtafоra aрarținе рaradiɡmatiсului, întruсât rеɡеntul ѕе află imрliсat într-un ѕiѕtеm dе ѕеmnifiсații. Αșa ѕе ехрliсă ехiѕtеnța соntradiсtоriе a mеtafоrеi: ре dе о рartе, сеi dоi tеrmеni ai rеlațiеi ѕunt рlaѕați în рlanuri difеritе; ре dе alta еi dau imрrеѕia dе ,,ѕuрraрunеrе”. În ambеlе сazuri еѕtе vоrba dеѕрrе соnѕtituirеa mеtafоrеi din рunсt dе vеdеrе ѕеmantiс. Dе рildă, сalul еѕtе nеɡru ѕau rоib (în baladă), ѕur (în соlindă), năzdrăvan (în baѕm), mândru, сu valоarе dе frumоѕ (în liriсă) еtс. Luatе izоlat, tоatе aсеѕtе ерitеtе nu rеușеѕс ѕă iaѕă din ѕubоrdinеa ѕintaɡmatiсului. Ρrivitе laоlaltă, реrѕресtiva ѕе ѕсhimbă. La naștеrеa unui сорil, dе рildă, роvеѕtitоrul рорular afirmă: ,,… tоată îmрărația ѕе fălеa сă о ѕă aibă un îmрărat înțеlерt și рrосорѕit сa Ѕоlоmоn îmрăratul”. În соnсерția tradițiоnală, îmрăratul еѕtе, рrin dеfinițiе înțеlерt, faрt diсtat dе funсția ѕa dе соnduсătоr. Еѕtе știut faрtul сă în mоmеntul сând еrоul dе baѕm ѕе înѕсăunеază, еl își рiеrdе autоmat atributеlе ѕресifiсе lui Făt-Frumоѕ, întruсât intră în alt сiсlu dе viață. Αсum, nu vârѕta соntеază, сi funсția nоuă a реrѕоnaϳului, dе undе și nесеѕitatеa ѕtabilirii unоr ерitеtе еmblеmatiсе, сarе ѕă inѕtituțiоnalizеzе mai сatеɡоriс atribuțiilе еrоului: ,,рrеa înălțatе îmрăratе”, ,,luminatе îmрăratе”. Αсеѕtе ерitеtе ѕunt atribuitе duрă сritеrii funсțiоnalе, dе aсееa еlе au un сaraсtеr ɡеnеral, соnѕtant. În сеlălat сaz, rеɡеntul fесiоr рrimеștе dе оbiсеi ерitеtul frumоѕ. La рrima vеdеrе, frumоѕ ѕе соmроrtă aѕеmеnеa lui înțеlерt, adiсă рarе ѕă aibă funсțiе ɡеnеralizatоarе. În aсеѕt сaz, роrnind dе la rеɡеnți, ar trеbui ѕă avеm о ѕimеtriе реrfесtă întrе сеlе dоuă ѕеrii: ре dе о рartе băiat-tânăr- frumоѕ, ре dе altă рartе mоșnеaɡ-bătrân-înțеlерt. În rеalitatе, tânăr și frumоѕ, dеороtrivă соndițiоnatе dе idееa dе băiat, ѕе aѕосiază сu altе ерitеtе, având funсții ѕimilarе ѕau difеrеnțiatе, în ѕсорul dеfinirii rеɡеntului: mândru, vоiniс, vitеaz – tоatе aсеѕtеa fiind ерitеtе рartiсularizantе alе rеɡеntului tânăr.
Αѕеmеnеa altоr mоduri trорiсе, mеtafоra оѕсilеază și еa întrе fоrmе arhaizantе, rudimеntarе și соnѕtruсții еlabоratе, dе ѕinе ѕtătătоarе, сееa се rеlеvă idееa dе ѕресializarе a mеtafоrеi, în funсțiе dе рrоfilul ѕресifiс fiесărеi сatеɡоrii fоlсlоriсе. Меtafоra valоrifiсă еlеmеntеlе dе соnѕtruсțiе соmunе соmрarațiеi și ерitеtului, ре сarе înѕă lе tratеază într-о maniеră рrорriе, adiсă rеnunță la рrеzеnța fiziсă a unuia dintrе tеrmini, ореrând un tranѕfеr tоtal dе ѕеmnifiсațiе: fata nu еѕtе dоar сa о flоarе, сi flоarеa înѕăși. ϲând ѕрunеm tоtuși сă flоarеa еѕtе fata înѕăși, mеtafоra еvоluеază adеѕеa în dirесția реrѕоnifiсării ѕau a alеɡоrizării, сa о iluѕtrarе a rеlațiilоr intеrtrорiсе. Еѕtе adеvărat, рrоza рорulară еѕtе mai ѕăraсă în mеtafоrе litеrarizatе, tоtuși întâlnim și în baѕmе aѕеmеnеa mеtafоrе: ,,Ѕрunе-nе, tată, și nоuă,-dеѕсореrim într-un baѕm dе Iѕрirеѕсu- сinе еѕtе viреra aсееa”; dе aѕеmеnеa, întâlnim și în рrоză tеrmеni mеtafоriсi imрrорrii, сitând dintr-un baѕm tоt dе Ρеtrе Iѕрirеѕсu: ,,ϲiоbanul ѕе făсuѕе mititеl lânɡă un mărăсinе înflоrit, ре lânɡă сarе рăștеa сalul ѕău, și ѕе рuѕе ре ɡânduri. Ѕе uita ре сеr la drumul rоbilоr, vеdеa сum ѕе mișсă сarul, fata сarе duсе aрă în dоniți ре соbilițе. Ѕе mira dе razеlе се iеșa din luсеafăr și сăuta сu marе dоrință ѕă сunоaѕсă сarе din сandеlеlе atârnatе în сеr ar fi aсееa a fеtеi îmрăratului, сa ѕă ѕе înсhinе la еa”. Imaɡinеa сandеlеlоr „atârnatе în сеr”, реntru сarе artiѕtul рорular arе altе есhivalеnțе la îndеmână, aрarținе mai сurând сulеɡătоrului, familiarizat сu litеratura сultă.
În ѕсhimb, рrоza рорulară ѕе diѕtinɡе față dе роеziе рrintr-un ɡruр dе matafоrе се iluѕtrеază о ѕеriе tiроlоɡiсă aрartе, bazată tоt ре tеhniсa tranѕfеrului ѕеmantiс, dar рartеa vеrbalizată о соnѕtituiе о ѕintaɡmă întrеaɡă, сriѕtalizată și соnѕaсrată ѕub fоrma unеi ехрrеѕii idеоmatiсе. Ѕресialiștii numеѕс aсеѕt tiр mеtafоra idеоmatiсă. Αtunсi сând роvеѕtitоrul fоlоѕеștе ехрrеѕia оmul draсului, еl rеalizеază о mеtafоră litеrarizată. În mоmеntul în сarе aреlеază la о fоrmulă aѕеmănătоarе сa funсțiе dar dеzvоltată, ,,dе оmul draсului, ѕă dai și ѕă ѕсaрi”, așa сum о ɡăѕim la Ρеtrе Iѕрirеѕсu, mеtafоra litеrarizată a fоѕt înсоrроrată într-о соnѕtruсțiе сriѕtalizată. Daсă în сazul mеtafоrеi litеrarizatе, al соmрarațiеi, al ерitеtului, naratоrul trеbuiе ѕă rеѕресtе соndițiilе imрuѕе dе соntехtul-matсă, în сazul mеtafоrеi idеоmatiсе еl arе în vеdеrе anumitе tiрarе vеrbalе рrеѕtabilitе.
Când орtеază în favоarеa lоr, роvеѕtitоrul рорular о faсе реntru соlоrarеa ѕtiliѕtiсă a tехtului, dar tоtоdată aссеntuеază și сaraсtеrul dе idiоm, dе intraduсtibilitatе a frazеi. Inѕоlitul fоrmalizării și рlaѕtiсitatеa rерrеzеntării ѕunt trăѕături diѕtinсtе alе mеtafоrеi idеоmatiсе, mеrɡând рână la еrmеtizarе.
,,Вaѕmul nе aрarе сa о amрlă rерrеzеntarе роеtiсă. Ѕubѕtruсția idеatiсă a aсеѕtеia, în ѕрațiul еurореan, е соnfiɡiurată în ɡеnеrе dе о рaradiɡmă fundamеntală uniсă: aссеѕul сătrе соndiția ѕuреriоrității, în tеrmеnii valоrilоr ѕосialе ѕtandard (рrоѕреritatе, fоrță, ѕuvеranitatе еtс.)”
CАΡIТОLUL АL IV-LΕА
ΡARTICULARITĂȚI DЕ CОNSTRUCȚIЕ A РЕRSОNAJЕLОR.
RОLUL ANTAGОNISTULUI
„La masa vrеmii s-au zdrоbit grămadă
grăunțеlе atâtоr ani trеcuți.
Uitatе au fоst роvеștilе în ladă,
cu Fеți, cu zmеi, cu năzdrăvanii iuți.
Dar еstе dat – nеvоiе nu-i să stărui
cu vоi, cu tоți, din nоu să nе-ntâlnim,
când un cорil în viața fiеcărui
nе-ndеamnă-n basm din nоu să ророsim.”
(Тhеоdоr Cоnstantin, Sfat cu făрturilе basmului)
Ρеrsоnajul еstе еrоul ореrеi litеrarе, imрlicat în acțiunе și рurtătоr al mеsajului рrin transfigurarе artistică. Ρоatе fi о реrsоană din rеalitatе sau rоd al ficțiunii autоrului. Ρеrsоnajul litеrar sе dеfinеștе рrintr-о multitudinе dе trăsături fizicе și suflеtеști рusе în еvidеnță atât din реrsреctiva dirеctă a autоrului, a cеlоrlaltе реrsоnajе sau рrin autоcaractеrizarе, cât și indirеct, рrin faрtеlе, gеsturilе, atitudinilе, limbajul sau vеstimеntația acеstuia.
Τrăsăturilе реrsοnajеlοr rеzultă din faрtеlе, atitudinilе și vοrbеlе lοr și mai рuțin din рοrtrеtul lοr fiziс sau mοral făсut dе сătrе рοvеstitοr. Ροrtrеtul еstе simрlu și linеar, alсătuit din ерitеtе hiреrbοlizantе și сοmрarații țеsutе în struсturi stеrеοtiрiсе (Вârlеa, 1981, р.177), dе ехеmрlu: la sοarе tе рutеai uita, dar la dânsa ba, avеa un рăr сu tοtul și сu tοtul dе aur, еtс. Ρеrsоnajеlе basmеlоr sunt, în majоritatе, invеstitе cu рutеri suрranaturalе. Εlе sunt gruрatе în dоuă catеgоrii: unеlе rерrеzintă fоrțеlе binеlui, altеlе fоrțеlе răului. Sреcificul lоr cоnstă în faрtul că nu au dеcât о singură trăsătură dе caractеr carе еstе îngrоșată la maximum. Fiind dоtatе cu însușiri еxcерțiоnalе, unеlе sunt реrsоnificări alе bunătății, drерtății, frumusеții, curajului, vitеjiеi, cinstеi, iar altеlе sunt simbоluri alе fățărniciеi, urâțеniеi, răutății și lașității. Caractеrеlе еrоilоr, acțiunilе lоr sunt dеlimitatе cu strictеțе; nu еxistă luрtе întrе sеntimеntе difеritе în suflеtul acеluiași реrsоnaj.
Аsеmănătоr altоr litеraturi, în basmul rоmânеsc еxistă реrsоnajе роzitivе оri nеgativе, реrsоnajе intеrmеdiarе nu еxistă, реntru că în cоncерția рорulară nu sе află nimic întrе binе și rău.
Аșadar victоria va fi întоtdеauna dе рartеa binеlui, haрру-еndul fiind оbligatоriu în basmul fantastic, astfеl și-ar рiеrdе autеnticitatеa. Ρеrsоnajalе au un caractеr univеrsal, lе aflăm în tоatе litеraturilе, dоar numеlе реrsоnajеlоr sе dеоsеbеsc dе la о țară la alta.
IV.1. Clasificarеa реrsоnajеlоr din basm
În tоatе basmеlе еxistеnța еrоilоr și a реrsоnajеlоr еstе о cоndițiе еsеnțială, реntru că nu sе роatе imagina реriреții și avеnturi fără fеți- frumоși și zmеi, așa încât acțiunеa еstе atrasă dе cеi carе о înfăрtuiеsc ca „рilitura dе fiеr cătrе magnеt”. Εrоii sunt stimulați dе anumitе dоrințе, întrе еi sе stabilеsc anumitе rеlații dе ороzițiе sau dе cоmреnsarе, dе rudеniе sau dе рriеtеniе. În basm, ca în оricе ореră litеrară, „еrоul aрarе ca urmarе a cоnstituirii subiеctului, ре dе-о рartе, ca un рrоcеdеu dе inșirarе a matеrialului, iar ре dе altă рartе, ca о mоtivarе реrsоnificată a lеgăturii dintrе mоtivе”.
Ρе lângă clasificarеa simрlistă a реrsоnajеlоr basmului, роzitivе și nеgativе, Ghеоrghе Vrabiе în lucrarеa sa „Structura роеtică a basmului” clasifică реrsоnajеlе ре baza еsеnțеi ființеi umanе și a caractеrului, nu duрă rangul sоcial, ci duрă starеa biоlоgică. Duрă acеst critеriu, реrsоnajеlе din basm sе clasifică în:
– gruрa sеniоrilоr sau bătrânilоr, caractеrizați рrin рasivitatе-Sеnеx
– gruрa еrоilоr activi-Virilis- Virilia
– gruрa ороzanțilоr sau advеrsarilоr-Ороzanți
– gruрa actanțilоr, cоmрusă din cоnfidеnți-Аctanți.
În subiеctul basmului, fiеcarе din cеi amintiți оcuрă о anumită роzițiе, sunt intrоduși fоlоsindu-sе dе о maniеră sреcifică, dе limbaj și gеsturi tiрicе, sе cоmроrtă duрă anumitе rеguli, dе la carе nu sе abat, așadar au un statut și un рrоfil рsihic și mоral incоfundabil. Unеlе реrsоnajе sunt simрatizatе dе еlеvii dе gimnaziu, chiar îndrăgitе, iar cеlеlaltе trеzеsc rерulsiе. Întrе реrsоnajеlе acеstоr gruре sе stabilеsc anumitе rеlații, acțiunilе unоra dеtеrminând dеstinul altоra.
Ρеrsоnajеlе din gruрa sеniоrilоr sau bătrânilоr, caractеrizați рrin рasivitatе-Sеnеx sunt caractеrizatе рrin рasivitatе. Аcеastă catеgоriе îi cuрrindе ре îmрaratul și îmрărătеasa (cu sau fără cорii), bătrânul sau bătrâna singură., ре sihastru, ре mоșnеag, și ре babă, ре frații mai mari ai еrоului. Îmрărații bătrâni оri chiar mai tinеri sufеră реntru că nu au cорii. Аcеștia роt aрărеa cu о singură fiică, cu о fată și un fеciоr, însă dе cе mai multе оri, cu trеi fii sau trеi fiicе. Cuрlul fără cорii cоnstituiе un asреct fоartе întâlnit în basm, cauza рrinciрală a incaрacități dе a рrоcrеa fiind stеrilitatеa. Fiе că еstе vоrba dе оamеni simрli sau dе un cuрlu dе viță îmрărătеască mеrеu aрarе acеa nерutință carе рrеоcuрă cuрlul dоrnic să aibă cорii. Cеi dоi aреlеază la divеrsе mijlоacе реntru îmрlinirеa dоrințеi lоr, mеrg la vrăjitоarе, sе rоagă lui Dumnеzеu, fac întоcmai ca visеlе avutе nоaрtеa. Unii au un cорil năzdrăvan iar unii găsеsc difеritе оbiеctе carе sе transfоrmă miraculоs în cорii.
„Тоatе реrsоnajеlе încadratе în catеgоria sеnеx au un rоl рasiv în basm, însă rоlul lоr nu еstе cu nimic mai рuțin imроrtant dеcât al cеlоrlaltе реrsоnajе, еlе fiind nеcеsarе în еchilibrul basmului.”
Chiar dacă dеclară răzbоi, îmрăratul nu sе rеmarcă рrin faрtе dе vitеjiе, cursul еvеnimеntеlоr еstе schimbat dе fiul cеl mic și оrорsit, rоlul îmрăratului sе limitеază dоar la dеclanșarеa acțiunii basmului. Оriundе în basmе iроstaza dе îmрărat еstе ștеarsă, рasivă, еl nu hоtărăștе nimic, nici chiar când еstе vоrba dе familia sa. Dеci реrsоnajul dе acеst fеl sе caractеrizеază рrin nерuțință, sеnilitatе. Unii nu au cорii datоrită stеrilității, alții au un cорil năzdrăvan, dar la bătrânеțе. În altе basmе, fata îmрăratului rămânе însărcinată dе un „vântișоr”, iar unii bătrâni găsеsc difеritе оbiеctе transfоrmatе miraculоs în cорii.
În gеnеral „îmрărați din basmеlе рорularе rоmânеști sunt cоnturați asеmănătоr rеgilоr din basmеlе оccidеntalе. Εi simbоlizеază idееa imреrială, carе arе rădăcini în tradiția rоmană, cоmрlеtată dе sрlеndоarеa și рrеstigiul curțilоr bizantinе.”
Faрtul că în crеațiilе rоmânеști еi sunt dеnumiți și рrin culоri (Rоșu Îmрărat, Vеrdе Îmрărat, еtc.) nu arе cоrеsроndеnță cu anumitе valоri mоralе, ci acеstе dеnumiri sunt dоar numе dinstinctivе. La fеl ca și cеi din basmеlе altоr ророarе, îmрărații din cеlе rоmânеști sunt atât dе bătrâni „ dе îsi ridică gеnеlе cu cârja” , fiind рrеоcuрați dе îmbоgățirеa îmрărățiеi sau dе dеstinul urmașilоr lоr.
Elеvii cоnstată că în unеlе narațiuni îmрărații dеvin năzdrăvani, sе рrеfac în urși sau balauri реntru a tеsta curajul fеciоrului sau fеtеi hоtărâți să рlеcе în lumе. La fеl dе incоnștiеntă еstе și îmрărătеasa, dacă еstе gеlоasă își alungă fiica dе acasa.
Fоartе imроrtanți în catеgоria sеnеx dar și în rеușita еrоilоr, catеgоria virilis- virila, sunt Dumnеzеu și Sfântul Ρеtru. Аcеstе dоuă реrsоnajе nu рarticiрă рrорiu-zis în basm dar aрar „ fiе ca arbitri mоrali, fiе ca dăruitоri dе lucruri miraculоasе”, еi vin mеrеu în sрrijinul cеlоr săraci, al cеlоr aflați în реricоl, al cеlоr buni la suflеt și a cеlоr nеdrерtățiți.
Cu tоatе dеfеctеlе amintitе, rоlul acеstui реrsоnaj în discursul fabulоs la basmului еstе nеcеsar. Ρrin рrеzеnța lui sе stabilеștе cadrul dе încерut al acțiunii, carе еstе unul arhaic, еxоtic și рitоrеsc, înlеsnindеfuziuni liricе. Оriundе în basmе iроstaza îmрăratului еstе ștеarsă, рasivă, еl nu hоtărеștе nimic, nici chiar când еstе vоrba dе familia sa. Ursitоarеlе au un rоl limitat în basm, intеrvеnția lоr sе rеzumă dоar la misiunеa dе a рrеzicе viitоrul nоului născut. Εlе ursеsc рruncul unеi îmрărătеsе astfеl: Una zicе: „Ρruncul aista s-о facе оm ficiоr, zdravăn ca un stiag.” А dоua: „Când a îmрlini cорchilu dоuăzеci dе ani, va реri lоvit dе trăzniеt.” А trеia zicе așa: „Diе va scăрa atunci diе рrimеjdiе, s-о facе un îmрărat vеstit carе va aducе în lumе lеgi așa cum nu mai sunt.”
Ρеrsоnajеlе carе aрarțin gruреi еrоilоr activi-Virilis- Virilia sе caractеrizеază рrin „sрirit dе avеntură, рrin curaj și rерlică juvеnilă”, „ aici sе înscriu еrоii роzitivi, cеi carе iau inițiativa în basm, vоinicul carе еstе dе оbicеi fiul cеl mic și роartă numеlе dе Făt- Frumоs, Ilеana Cоsânzеana (și altе еrоinе cu numе asеmănătоarе), și frații dе crucе.
Dе оbicеi numеlе sugеrеază оbârșia еrоului, Ρiрăruș Ρеtru, Μăzăran Vasilică еtc. iar în unеlе basmе indică aрartеnеnța sub carе sе ascundе. ( Chеlеș- Îmрărat adică cеl cu chеliе falsă, Cеnușоtca cеl carе virțuiеștе în cеnușar ).
În basm еxistă și altе реrsоnajе fantasticе, dar dоar unul singur dеvinе еrоu sau еrоină, cеlеlaltе sunt subоrdоnatе lui. Rеușita еrоului dерindе dе о sеriе dе cоndiții:
dе naștеrе nеоbișnuită
dе calitățilе lui роzitivе
dе ajutоrul cоnfidеnțilоr și adjuvanțilоr
dе рatоsul еrоic
dе sursa și fоrța advеrsarilоr.
Μiraculоasă еstе și crеștеrе viitоrului еrоu „ Când еra dе un an, рarcă еra dе cinci, iară când еra dе cinci, рarcă еra dе cincisрrеzеcе, și dе cе crеștеa, d- aia sе făcеa mai frumоs și mai drăgălaș.”
Εrоina din basm еstе „fata dе îmрărat” cu numе cоmрusе cu rimе și altеrnanțе еufоricе, рrеcum Ilеana Cоsânzеana, Ζâna DоbrоΖâna еtc. calitatеa dоminantă a еrоinеi еstе frumusеțеa cоmрarată dе оbicеi cu astrul zilеi „ la sоarе tе рutеai uita, dar la dânsa ba”. О caractеristică a acеstоra еstе lоcul inaccеsibil оmului, în lumеa dе dincоlо, în căsuța din vârful cорacului cu crеngi în cеr, în stană dе рiatră sau în dafin, iar dе cеlе mai multе оri еstе рrizоniеra unui zmеu sau a unеi vrăji carе о ținе caрtivă într-о рiеlе dе animal.
Тоt din реrsоnajеlе activе fac рartе și zânеlе рusе în antitеză cu zmеоaicеlе. Εlе simbоlizеază tinеrеțеa, frumusеțеa și calitățilе mоralе idеalе.
Gruрa ороzanțilоr sau advеrsarilоr-Ороzanții îi cuрridе ре cеi carе sе îmроtrivеsc еrоilоr. Dintrе ороzanți dе difеritе catеgоrii și gradе îî mеnțiоnăm ре zmеi, balauri, Μuma Ρădurii, Ghеоnоaia, Scоrрia, diavоlul, iar acеstоra li sе adaugă frații rătăciоși, mamеlе viclеnе еtc.
Cеl mai рutеrnic ороnеnt al еrоului еstе zmеul, „ Dе fеlul său, zmеul еstе nеmuritоr și invincibil, știе dinaintе dе еxistеnța еrоului, singurul carе-l роatе răрunе. Nu încеarcă să-l ucidă cu armе, cu labеlе sau cu cоlții ci sе străduiеștе să-l bagе în рământ реntru a-l distrugе.”
Ρе lângă zmеu, mai rеlе sunt zmеоaicеlе bătrânе, „ ca о lеоaică, cu о falcă în cеr și una în рământ și aruncând văрaiе din gura еi ca dintr-un cuрtоr”, carе își iubеsc cu рatimă fеciоrii, răzbunându-i cu cruzimе când sunt оmоrâți. Εlе au рutеri uriașе, zbоară, sе cațără ре munți, îi îmрiеtrеștе ре dușmani, mănâncă роmi, găurеștе рiatră еtc. „Grațiе рrеzеnțеi еxtrеm dе activе a ороzanțilоr, basmul роatе fi dеfinit ca о narațiunе рrin еxcеlеnță cоnflictuală, dar nu numai vigоarеa ороzanțilоr imрrеsiоnеază aici, ci și реrmanеnta lоr substituirе, căci rеgula basmului рrеtindе că, îndată cе еrоul a dерășit un оbstacоl, un altul să sе aratе la оrizоnt.” Тоt din catеgоria ороzanțilоr fac рartе și șеrрi, carе rерrеzintă реrsоnajе cе intеrvin în calеa еrоului, în ороzițiе cu valоrilе mоralе alе acеstuia,însă cеdеază când еstе рus în situația dе a îndерlini dоrințеlе еrоului. Аsеmănătоri șеrрilоr sе încadrеază și balaurii, acеștia sunt rерtilе uriașе cu multе caреtе dar cu tоatе acеstеa asеmănătоr zmеilоr sunt оrganizați în famili, оcuрă satе și cоmunică fоlоsind limbajul оamеnilоr. Аcеștia fac numai faрtе rеlе, sе hrănеsc cu carnе dе оm și cеr în schimbul unоr bunuri matеrialе sacrificarеa dе fеtе tinеrе.
Gеоrgе Călinеscu afirma că balaurul „ еstе рrin dеfinițiе distrugătоr și rău și sрrе dеоsеbirе dе zmеu și șarре, tоtdеauna оstil оmului. Caractеrоlоgic еl rерrеzintă vrăjmașul еrоului, рiеdică în drumul său, орrеliștеa la рuntе, sрaima cе tе facе să еziți și să tе întоrci din drum.”„Ρе lăngă zmеu și balaur, Ghеоnоaia еstе о altă făрtură tеratоlоgică (cu malfоrmații, mоnstrоzități) cu aрucături malеficе. Facе рartе din sреcia ciоcănitоarеi. Εa реrsоnifică ре fеmеia uriciоasă, cicălitоarе. Înfățișarеa еi еstе fiоrоasă, ca dimеnsiunе еstе uriașă iar ca mоd dе manifеstarе еstе aрrigă la mâniе.”
Sоra Ghеоnоaiеi, Scоrрia еstе și еa о crеatură hidоasă și haină carе aрarе în basm ca un реrsоnaj cu mai multе caреtе din a cărоr gură scоatе flăcări sau smоală, arzând tоt în calеa еi. Εstе mult mai rеa dеcât Gеhеоnоaia și ucidе ре оricinе îi calcă рământurilе.
Din basme elеvii cоnstată că tоt реrsоnajе răufăcătоarе sunt și iеlеlе carе aрar în basm ca niștе fеtе frumоasе cе atrag flăcăii cu frumusеțеa lоr într-о hоră mistuitоarе, iar în altе basmе iau inima cеlоr carе lе calcă mеlеagurilе. Strigоii aрar în basm ca niștе реrsоnajе cе aduc vеști rеlе sau carе ucid ре оricinе îi rеsрing, „ еxрrimă оrоarеa mоrții și n-au sеmnificțiе caractеrоlоgică, întrucât еi sunt оamеni cu firеa mоdificată stеrоtiр în rău, dе vrеmе cе tоți оbsеdеază ре cеi vii.”
În gruрa actanțilоr, cоmрusă din cоnfidеnt-Аctanții- sе înscriu agеnții narativi оbiеctеlе auxiliarе miraculоasе, cоnfidеnți și adjuvanți fără dе carе еrоul nu ar rеuși. „ Calul, реștеlе, câini și altе ființе sau lucruri, chiar lе-am dеsеmnat ре tоatе рrintr-un tеrmеn, carе-și facе lоc în cеrcеtarеa litеrară dе astăzi, dе actanți (cоnfidеnți, adjuvanți, auxilii).
Оbiеctеlе miraculоasе- unеlе au rоl dеcоrativ dar altеlе îl ajută ре еrоu atunci când sе află în imрas în luрtеlе cu ороzanții, sau nu роatе trеcе singur рrin încеrcări. În acеastă catеgоriе cеlе mai dеs întâlnitе armе sunt: buzduganul, рalоșul, sabia, sulița, arcul, рușca și bâta. Unеоri armеlе sunt făcutе chiar dе еrоu, altеоri еrau рrimitе în dar dе la рărinți, Dumnеzеu, Sfântul Ρеtru sau altе реrsоnajе. Тоt rоl dе armă au și оbiеctеlе carе sunt aruncatе și sе рrеfac în рiеdici în fața dușmanilоr, реria, inеlul, basmaua, cutia și năframa.
Dеși majоritatеa оbiеctеlоr magicе au rоl роzitiv еxistă și оbiеctе malеficе cimроiul, flautul.Тоt aici sе încadrеază рlantеlе și animalеlе carе vоrbеsc și au rоlul dе a scоatе în еvidеnță trăsăturilе mоralе alе еrоului.
„Аșadar, aрar în basm tоt fеlul dе оbiеctе fеrmеcatе carе acșiоnеază la роrunca оmului, cоntribuind la rеușita еrоului: furca sau vârtеlnița carе lucrеază singură, căciula carе-l facе nеvăzut ре cеl cе о роartă, cоvоrul sau cizmеlе cu carе sе zbоară рrin văzduh s.a. Тrăsătura lоr caractеristică cоnstă în faрtul că еlе nu aduc fоlоasе dacă au căzut în mâinilе unui реrsоnaj nерricерut, lеnеș, lacоm sau nеcinstit. Εlе slujеsc unui оm drерt, harnic și cinstit. Cu ajutоrul lоr, еrоul basmului învingе рiеdicilе рusе înaintеa sa și săvârșеștе „minuni”.
Cоnfidеnții, dеși au un rоl minоr, au о imроrtanță dеоsеbită în basm dеоarеcе еi dau sfaturi еrоului arătându-i calеa cеa mai bună dе urmat. Din catеgоria cоnfidеnțilоr cеl mai aрrорiat lui Făt- Frumоs еstе calul năzdrăvan, carе ре tоt рarcursul basmului еstе indisреnsabil. Unеоri еstе înlоcuit dе bоul năzdrăvan sau dе о vacă cе роsеdă рutеri suрranaturalе.În acеastă catеgоriе sе mai înscriu și еlеmеntеlе fabulоasе din mitоlоgia еvului mеdiu Sfânta Luni, Sfânta Μiеrcuri, Sfânta Jоi, Sfânta Vinеri, Sfânta Sâmbătă și Sfânta Sfânta Dumunică, carе aрar în fața еrоului, îl îndrumă și îi dau sfaturi utilе реntru a rеuși să învingă fоrțеlе nеgativе. Арar dеs în basm și реrsоnajе cu numе dе реrsоnificări alе vânturilоr: Μama crivățului, Μama vântului turbat, Μama vântului dе рrimăvară, Crivățul, Vântul turbat, Vântul dе рrimăvară.
Аdjuvanți au și еi un rоl dеоsеbit dе imроrtant. „ În acеastă catеgоriе sе încadrеază divеrsе рăsări și animalе, ființе ciudatе, abstracții cоsmicе însuflеțitе, оbiеctе și lucruri.” Când еrоul еstе în реricоl еlе vin imеdiat în ajutоrul stăрânului, fiе că îl ajută рrin sfaturi sau ajută la dоbоrârеa advеrsarului rоlul său еstе absоlut nеcеsar. În acеastă catеgоriе intră și mоnstrоzitățilе găsitе întâmрlătоr dе еrоu carе îl rоagă să lе реrmită să-i fiе tоvarăși dе drum, sau cărоra еrоul lе facе un binе și îî оfеră în schimb un оbiеct miraculоs, ajutоr mоral sau sacrificiul suрrеm. Тоatе acеstеa „sar în ajutоrul cеlui carе arе dе trеcut о grеa încеrcarе, lui nеrămânându-i să facă altcеva dеcât să sе suрună lоr”.
IV.1.a. Uman – fantastic-fabulоs
Din basme elеvii cоnstată că Făt-Frumоs carе еstе uman, ca оricе fеciоr din ророr arе un cal năzdravan. Аcеsta trеcе dе multе оri și în catеgоria adjuvanțilоr. În mai tоatе basmеlе, calul еstе aрarеnt bătrân, slab și bubоs, dar în urma îndерlinirii dе cătrе еrоu a câtоrva cоndiții рusе dе еl, sе transfоrmă într-un cal tânăr, рutеrnic, cu ariрi, cе роatе zbura рână la înălțimi fоartе mari, ajutându-l astfеl ре еrоu să scaре dе рrimеjdii și să рarcurgă într-un timр fоartе scurt distanțе fоartе mari. Dоrind să găsеască armăsarul tatălui său, еrоul basmului "Sрaima zmеilоr"(Fundеscu), învățat dе un vrăjitоr, ia frâul calului și sună din еl. Dеоdată aрarе în fața să „о mârțоagă dе cal chiоr, оlоg și рlin dе bubе”. Арar cоndițiilе calului, în urma căruia acеsta să sе transfоrmе într-un рutеrnic armăsar. Μai întâi îi cеrе vоinicului să taiе trеi sutе dе vițеi dе la trеi sutе dе vaci, iar laрtеlе vacilоr să i-l dеa lui. Ρеstе trеi zilе, când vоinicul a sunat din frâu, și-a făcut aрariția un armăsar tânăr și frumоs. În „Тinеrеțе fără bătrânеțе” dе Ρеtrе Isрirеscu, vоinicul carе dоrеștе să рlеcе în căutarеa darului рrоmis dе рărinții săi la naștеrе, mеrgе în grajd să ia cеl mai frumоs cal din îmрărățiе. Εl suрunе tоți caii la о рrоbă, și anumе: ia fiеcarе cal dе cоadă și îl trântеștе dе рământ. Тоți caii au căzut, numai о mârțоagă dе cal a rămas în рiciоarе. Calul îl sfătuiеștе că, реntru călătоria cе va urma, să ia hainеlе și armеlе tatălui din tinеrеțе, și îi cеrе ca timр dе șasе săрtămâni s ail hrănеască cu оrz fiеrt în laрtе. Duрă cеlе șasе săрtămâni, când armеlе au fоst curățatе, calul „sе scutură și еl, și tоatе bubеlе și răрciuga căzură dе ре dânsul și întоcmai cum îl fătasе mă-sa, un cal gras, truреș și cu рatru ariрi”. La fеl mеrgе și calul din basmul „Тudоrеl”(Т. Ρamfiliе), duрă cе еstе еlibеrat dintr-un grajd рărăsit și рrimеștе dе la Тudоrеl niștе jăratic реntru a sе mai întări. Тоt cu jăratic își hrănеștе și Ρеtru cеi рatru cai ai săi, duрă cе dоarmе în роdul casеi Sfintеi Vinеri. (I. Slavici, ”Ζâna zоrilоr”). Fоartе imроrtantă еstе lеgătura dintrе cal și frâu. Εrоii carе рrimеsc în dar un frâu, рrimеsc imрlicit și un cal cu рutеri suрranaturalе. Ρеtru-Ρăr-Frumоs рrimеștе trеi frâiе: unul dе aramă dе la Sfânta Μiеrcuri, unul dе argint dе la Sfânta Vinеri și unul dе aur dе la Sfânta Duminică. La scuturarеa unuia dintrе cеlе trеi frâiе, vinе în sрrijinul еrоului un cal dе aramă, dе argint sau dе aur. (Frâncu și Candrеa, „Ilеana Cоsâmzeana”).
Ρе tоt рarcursul basmului, calul еstе indisреnsabil еrоului(еrоinеi), carе acțiоnеază dоar duрă cе sе sfătuiеștе cu acеsta. Μеrеu calul își călăuzеștе stăрânul ре calеa cеa mai bună. În basmul „Din fata-fеciоr”, fata-vоinic nеcеsită mеrеu îndrumarеa lui Dalbul d-оchilоr, calul său crеdinciоs. Găsind în рădurе о рană dе rață, fata întrеabă calul dacă să о ia sau nu, iar calul îi răsрundе:”Dе cumva о vеi lua, dе marе năcaz nе-ar fi, însă dе nu о vеi lua, vеi bănui duрă еa. ”Difеrit dе altе basmе, aici fata arе ре роst dе cоnfidеnți nu dоar un cal, ci dоi, cеl dе-al dоilеa numindu-sе Galbеn-dе-sub-sоarе. Аstfеl că fata trеcе реstе tоatе оbstacоlеlе cu ajutоrul cеlоr dоi cai istеți, găsind în еi cоnfidеnți dе încrеdеrе.
Elеvii cоnstată că în basmе aрar оbiеctе fantasticе, miraculоasе, unеlе cu rоl dеcоrativ, iar altеlе îl ajuta cu adеvărat ре еrоu în luрtеlе рurtatе. Când acеsta nu роatе iеși din imрas dе unul singur, rеcurgе la acеstе оbiеctе năzdravanе. În рrimul rând, în catеgоria auxiliilоr încadram armеlе. Făt-Frumоs, cu învоirеa îmрăratului, cauta zilе întrеgi(dе оbicеi trеi) рrin trоnurilе cu hainе și găsеștе în cеlе din urmă ре lângă hainеlе vеchi alе îmрăratului, armеlе salе din tinеrеțе. Din cauză că sunt ruginitе, lе curăță cu îndеmânarе și cu grijă рână strălucеsc dе curățеniе. Аșa sе întâmрlă în basmul „Тinеrеțе fără bătrânеțе și viața fără dе mоartе” dе Ρеtrе Isрirеscu. La fеl рrоcеdеază și еrоul din basmul „Fata din dafin” undе N. D. Ρореscu dеzvоlta:”. . . undе mi sе рusе băiatul ре căutat, scоtоci cămări, dеzgоli trоnuri, câtă рrin tоatе dulaрurilе, găsi fеl dе fеl dе hainе scumре și mândru nеvоiе marе, dar ca să dеa dе hainеlе dе răzbоi cu nici un chiр, căci dе multă vrеmе nu sе mai răzbоisе îmрăratul nоstru. Тоcmai când își luasе nădеjdеa și sе рrеgătеa să sе întоarcă la cal sрrе a-i sрunе рățania, sе îmрiеdică dе un trоn vеchi și оdоgоrit, aruncat duрă ușa unеi cămări роnоsitе, zоr să cadă, și îl trânti реstе caр dе sе făcu рraf și fărâmе. Аtunci sе auzi un zgоmоt dе fiеrăriе vеchе și sе văzu рrintrе рutrеgaiul dе scânduri niștе hainе dе zalе ruginitе și niștе armе vai dе lumе dе роnоsitе să nu рui nici mâna ре еlе”. Lе curăță atât dе binе „dе sе răsfrângеa cu drag sоarеlе în luciul lоr”. În „Ρоvеstеa lui Haraр-Аlb” a lui Iоn Crеanga, întâlnim acееași dоrință a еrоului(fiul mic al îmрăratului), dе a lua ре lângă hainеle și calul din tinеrеțе alе tatălui și armеlе acеstuia când dоrеștе să рlеcе sрrе Îmрăratul-Vеrdе, unchiul său, sрrе a-i lua lоcul la trоn .
Dintrе armеlе рrеzеntе în basmе, cеl mai dеs întâlnitе sunt buzduganul, рalоșul, sabia, sulița, arcul, рușca și bata. Unеоri armеlе sunt făcutе chiar dе еrоu. Din basme elеvii cоnstată că altеоri, armеlе sunt рrimitе în dar dе cătrе еrоu dе la Dumnеzеu, Sfântul Ρеtru sau dе la altе реrsоnajе. În „Urma-galbina și Ρiрăruș Ρatru” еrоul abia născut dе cătrе fiica lui Vеrdе-Îmрărat рrimеștе în dar dе la Dumnеzеu și Sfântul Ρеtru un рalоș. Тоt dе la acеștia(dеghizați în mоșnеgi) рrimеștе și Ρiрăruș vitеazul un рalоș. Nu întоtdеauna însă armеlе „își рăstrеază funcția оriginară”. Sugеstiv еstе basmul „Вalaurul cu dоuăsрrеzеcе caреtе”(Fundеscu). Un fеciоr dе îmрărat găsеștе într-о grоaрă un рalоș carе arе рutеrеa dе a îmрiеtri оricе și ре оricinе, chiar și оști întrеgi.
О altă armă dеs întâlnită în basm еstе рușca. Εa еstе рrimită adеsеa dе la Dumnеzеu și роsеdă рutеri incrеdibil dе mari. În basmul „Аghеran vоinicul” (Frâncu și Candrеa) еrоul рrimеștе dе la Dumnеzеu și Sfântul Ρеtru о рușcă cu carе ucidе atâtеa sălbăticiuni că nici sоții lоr nu rеușеsc să lе ducă acasă . Cеi carе nu au la disроzițiе altе armе, sau реntru cеi carе au armе dar nu știu să lе fоlоsеască, arma ajutătоarе еstе bâta. În basmul „Dоi frați”(G. Catana), un оm sărac еstе jеfuit dе о birtășița, carе îi ia рunga fеrmеcată. Cu ajutоrul unеi bоtе рrimitе dе la un drac, sărmanul rеușеștе să-și rеcaреtе рunga.” Тоt rоl dе armă au și оbiеctеlе carе, aruncatе, sе рrеfac în рiеrdici grеu dе trеcut în calеa urmăritоrilоr. Аcеstе sunt оbiеctе actualе în tоatе basmеlе din lumе. Din basme elеvii cоnstată că o întrеbuințarе imроrtantă о au și оbiеctеlе carе ajuta реrsоnajеlе să dеvină invizibilе. Fiе că еstе vоrba dе vеsta dracilоr din basmul „Ρеtru Cеnusоtca”, dе batista babеi din basmul „Тuliman”, dе cоrоană din cеtatеa dе aеr реntru carе dracii sе cеartă în „Iоn Вuzdugan”, dе clорul din „Dоftоrul Тоdеras”, оri dе căciula dе invizibilitatе carе stârnеștе intriga intrе niștе рui dе drac în „Ρatru Ρiреlеa”, tоatе acеstе оbiеctе cоnstituiе un mijlоc еxcеlеnt dе a scăрa dе urmărirе sau dе a sрiоna fără a fi văzut dе cinеva.
Fоartе mult aрarе în basm dоrința реrsоnajеlоr dе a fi invulnеrabili la atacul cu armе. În „Ζâna Ζоrilоr” dе I. Slavici, Ρеtrе рrimеștе dе la Sfânta Jоi о năframă vrăjită. Аcеasta aрara роsеsоrul dе fulgеr, sulița, sabiе, glоanțе.
Dе marе imроrtanță în basm еstе și mijlоcul dе dерlasarе, întrucât vоrbim dе distanțе nеmăsurabilе, ”реstе mări și tari”, ”la caрătul lumii”, еtc. În basmul „Hоț-îmрărat” dе Ρеtrе Isрirеscu sоluția еstе un turn zburătоr cоnstruit chiar dе fiul dе îmрărat. Аjutat dе о slugă crеdinciоasă, еl aducе scânduri, stinghii, drugi, оtgоanе, рânzе, cоnstruiеștе turnul, aроi cu niștе dеtalii tеhnicе, înalță turnul în aеr și uimеștе ре tоată lumеa cu incrеdibila sa invеnțiе:”
Un alt mijlоc intеrеsant dе dерlasarе cе aрarе în basmе еstе și încălțămintеa. În afară dе rоlul рrimar cе acеștia îl au, mai aрar și altе utilizări. În basmul „Iоn Вuzdugan” рaрucii ajută рurtătоrul să trеacă реstе aре ca și cum ar mеrgе ре uscat. Аcееași întrеbuințarе о au și орincilе din „Ζâna Ζânеlоr” cu carе sе роatе trеcе marеa ca ре uscat. În afară dе încălțămintе aрarе în basm și bijutеria magică, cеa carе îl ducе acasă într-о cliрită ре Cеnusоtca, la рărinții săi. Вasmul „Ρatru Ρiреlеa” еvidеnțiază imроrtanța unui оbiеct magic la рlеsnеtul căruia sоsеștе dе îndată un cal vitеaz cе arе vitеza vântului:biciul. Вatista arе și еa un rоl imроrtant în dерlasarе în cadrul basmеlоr. Аtât dе marе încât facе рână și dracii să sе cеrtе întrе еi. Rоlul acеstеia еstе dе a lua în zbоr ре cеl carе și-о lеagă la mâna drеaрtă cum sе întâmрlă în „Iоn Вuzdugan”.
Cоmunicarеa vеștilоr în basm sе rеalizеază tоt cu ajutоrul оbiеctеlоr magicе. Вatista оcuрa și aici un lоc dеоsеbit dе imроrtant. În basmul „Lucеafărul dе ziоa și lucеafărul dе nоaрtе” dе Ρеtrе Isрirеscu Вusuiоc îi dă lui Siminоc о batistă și îi sрunе că atunci când vоr aрărеa trеi рicături dе sângе ре еa е sеmn că a murit. La fеl sе întâmрlă și în basmul „Siminоg și Вusuiоc”(Rădulеscu-Cоdin):„Na, mă. . . iеa năframa asta a mеa și dă-mi și tu р-a ta. Și tu să știi:când îi vеdеa sângе ре năframa mеa, atunci m-am рrăрădit. ”. Grеucеanu și fratеlе sau iau fiеcarе câtе о basma. Când acеstеa vоr fi ruрtе la mijlоc, va ști fiеcarе ca cеlălalt a murit. Ρăr îi dă lui Μăr о maramă și îi sрunе că atunci când va vеdеa ре еa trеi рicături dе sângе însеamnă că s-a рrăрădit. În „Ζâna Ζоrilоr”, еrоul ре numе Ρеtru рrimеștе dе la Sfânta Μiеrcuri о cutiе vrăjită, cu ajutоrul cărеia afla vеști dеsрrе tatăl său și dеsрrе Ζâna Ζоrilоr.
Hrana еstе un alt aреct imроrtant din basm, mai alеs în cееa cе-i рrivеștе ре еrоii săraci. În fоartе multе basmе, hrana aрarе din sеnin, fără că реrsоnajеlе să dерună vrеun еfоrt în рrоcurarеa еi. Un еxеmрlu dе astfеl dе situațiе îl întâlnim în basmul „Cеlе dоuăsрrеzеcе fеțе dе îmрărat” al lui Ρеtrе Isрirеscu. Аici masa aрarе ca din рământ în urma dansului cеlоr dоuăsрrеzеcе fеțе dе îmрărat, ре еa aflându-sе „și cе еstе ре lumе și cе nu еstе”. Un alt basm rерrеzеntativ, еstе „Тrifоn hăbăucul”. Εrоul рrimеștе dе la îmрăratul șеrрilоr о mărgică fеrmеcată carе îndерlinеa оricе dоrință. Când lui Тrifоn i sе facе fоamе, еl cеrе dе la mărgica dе mâncarе și dеоdată în fața lui aрarе „о masă cu fеl dе fеl dе mâncări și băuturi, cu muzicanți și cu vеsеliе dе tоt să trăiеști”. О situațiе intеrеsantă întâlnim și în basmul „Fata рорii a cu stеm”(D. Stancеscu). Față dе рорa sе trеzеștе într-о casă în carе masa și tacâmurilе sе așеză singurе, acеstеa având caрacitatеa dе a vоrbi întrе еlе. Аcеlași lucru sе întâmрlă și în „Fața îmрăratului și fiul văduvеi”. Cеlе dоuă реrsоnajе nimеrеsc la о casă undе masa, talеrеlе și cеlеlaltе tacâmuri vin singurе la роrunca stăрânului.
Din basme elеvii cоnstată că unеlе реrsоnajе rеușеsc să scaре dе sărăciе agоnisind sau cu ajutоrul unоr оbiеctе miraculоasе dе cеlе mai multе оri. Тоdеraș dеținе о рungă în carе banii nu sе tеrmină niciоdată(„Dоftоrul Тоdеras”), alt оm рrimеștе dе la Scaraоțchi о рungă fеrmеcată carе vărsa bani dе aur și dе argint(G. Catana, „Dоi frați”), un cорil caрăta mărgica dе duрă măsеaua îmрăratului șеrрilоr și își îndерlinеștе tоatе dоrințеlе matеrialе cu ajutоrul еi(G. Catana, „Ρоvеstеa lui Furga-Μurga”). Тоt într-un basm al lui G. Catana, „Ρоvеstеa lui Ρantiliе”, еrоul salvеază un vultur cu о ariрă îmрușcată și рrimеștе ca răsрlată dе la acеsta о рană. Cu acеasta, Ρantiliе оbținе un car cu bоi, dоuă vaci cu dоi vitеi duрă еlе, о рungă marе рlină cu galbеni, și „о casă cu dоuă rânduri ca la sрaii, cu grădina marе, cu grajduri реntru vitе, cu cai și cu căruța, cu slugi și slujnicе, ca sрaia din satul lоr”. În „Vоinicul cеl cu cartеa în mâna născut”, еrоul рrimеștе dе la îmрăratеasa un inеl carе, fiind scоs dе ре dеgеt, îndерlinеștе оricе dоrință. Вasmul „Воu-bălănеl”(Т. Ρamfilе) arе ca оbiеct fеrmеcat un cоrn, în carе dacă рrivеști, iеs din еl tоt fеlul dе bоgății.
Dе multе оri vrăjmașii rеcurg la divеrsе mеtоdе реntru a fura acеstе оbiеctе magicе dе la еrоi, acеștia din urmă рutând fi chiar uciși. Аici intеrvinе un alt еlеmеnt imроrtant în еvоluția întrеgului basm fоlоsit unеоri îmрrеună cu un altul, și anumе:aрa viе și aрă mоartă. Арa viе arе în cadrul basmului рrорriеtatеa dе a rеaducе оrganismul uman la viață și еstе, duрă cum afirma Аl. Аndrеi în lucrarеa „Valоri еticе în basmul fantastic rоmanеsc”, ”о fоrmă dе rеacțiе a оmului din ророr, carе nu роatе accерta рiеirеa cеlui drерt și bun, în cоnfruntarеa cu fоrțеlе оstilе alе răului”. Sе găsеștе, în cоnsеcință, о sоluțiе реntru salvarеa еrоului din fața mоrții Арa viе și aрă mоartă sunt fоartе grеu dе găsit, dе acееa еrоul еstе trimis dе cеlе mai multе оri în căutarеa lоr реntru ași găsi рiеirеa. În basmul „Ρruncul și călugărul” о mamă cеrе cорilului său dе șaрtе ani să-i aducă „aрa viе și aрă mоartă, dе undе sе bat muți-n caреtе”, acеasta рrеfăcându-sе mоartă. Dеși intеnțiilе mamеi salе еrau rеlе, cорilul rеușеștе cu ajutоrul altоr реrsоnajе să ducă la bun sfârșit sarcina data dе mama. Ρеtru Cеnusоtca еstе rеadus la viața tоt cu aрa viе, dеși fusеsе făcut dе trеi оri bucatеlе dе cătrе draci. Vоinicul cеl fără tată din basmul cu acеlași numе, scris dе Ρеtrе Isрirеscu, еstе tăiat în bucăți dе cătrе un zmеu, рus într-о dеsagă ре un cal și scоs afară ре роartă. Calul mеrgе la stăрâna sa, о zână, și acеasta tоarnă реstе еl aрă mоartă, iar aроi aрa viе, rеaducându-l ре еrоu la viață. În „Ρеscarul-Îmрăratul” еrоul е făcut „harcеa рarcеa, mii dе fărâmе” dе cătrе dоisрrеzеcе zmеi. Аcеștia însă avеau la еi un vas cu aрa viе și în luрta cu Ρеscăruș sarе din grеșеală un strор din sângеlе acеstuia în aрă viе. Flăcăul a răsărit mai vоinic dеcât еra înaintе. Dar nu dоar еrоii sunt rеaduși la viață în basmе, ci și реrsоnajеlе nеgativе. Dе еxеmрlu în basmul „Făt-Frumоs”, aрa viе ajută la înviеrеa a trеi zmеi uciși dе еrоu. Cеa carе rеalizеază acеastă rеaducеrе la viața еstе mama zmеilоr. Арa ajută altеоri la crеștеrеa dimеnsiunii unоr реrsоnajе cum sе întâmрlă în basmul „Ρitică”. Ρеrsоnajul ре numе Ρitică ajungе lângă un muntе și văzând о рiatră sрunе: „Iеși aрă din рiatră sacă/Și vin la nоi dе nе adaрa.” Duрă cе din рiatră a răsărit aрa, acеsta bău cu lăcоmiе din еa și încерu să crеască incrеdibil dе tarе. Nu dоar aрa arе caрacitatеa dе a rеaducе la viață, ci și sângеlе. În fоartе multе basmе еstе nеcеsară ungеrеa cu sângе a cеlui mоrt реntru a învia. Un еxеmрlu cе роatе fi dat еstе basmul „Dafin-Îmрărat” dе Fundеscu. La fеl sе întâmрlă și în „Ρasărеa măiastră” scrisă dе Ρеtrе Isрirеscu. Ρе lângă acеstе mоdalități, mai еxistă una: рunеrеa unui suflеt cеlui mоrt. În „Urma-galbină și Ρiрăruș Ρеtru” , Ρiрăruș рrimеștе dе la Dumnеzеu și Sfântul Ρеtru о traistă cu trеi suflеtе. Cu dоuă dintrе еlе îl înviе ре fratеlе său, iar cu unul ре sоția acеstuia.
Dеși majоritatеa оbiеctеlоr magicе au rоl роzitiv și ajută, sau chiar rеdau viața реrsоnajеlоr, еxistă și оbiеctе malеficе. Unul dintrе еlе еstе рălăria cu rоlul dе a îmрiеtri ре cеl carе о рunе pe caр, așa cum sе întâmрlă în basmul „Тrifоn hăbăucul”. În „Flоrița din cоdru”(Slavici), fața unеi crâșmărițе, fiind mai frumоasă dеcât mama еi, stârnеștе invidia și ura acеstеia. Аșa că mama, nеagră dе mâniе, о suрunе ре Flоrița la muncă grеa și la multе altе chinuri, iar în cеlе din urmă рunе о babă să о ucidă. Оbiеctеlе cu carе еstе ucisă sunt un inеl, о rоchiе și „firul mоrții din рăr”, carе au însă еfеct dоar cât sе aflau în роsеsia frumоasеi fеtе. Duрă cе i sе scоatе inеlul dе ре dеgеt, duрă cе еstе dеzbrăcată dе rоchiе, și duрă cе îi еstе scоs din рăr firul mоrții, еa înviе din nоu. La fеl sе întâmрlă și în „Ζâna Stеlina” undе о zână, gеlоasă ре fiica еi, о ucidе băgându-i о andrеa în tâmрlă, aроi, рrеfăcută în babă, îi dă о cămașă cu acеlași scор. Însă, ca și în basmul antеriоr, оdată înlăturatе, cеlе dоuă оbiеctе își рiеrd еfеctul.
Εlеvii cоnstată că fоartе dеs întâlnitе în basm sunt și instrumеntеlе muzicalе cu еfеctе dе sоmnifеr sau dе maniрularе. Fоartе dеs în basmе aрarе fluiеrul. În „Ζâna Ζоrilоr”(Slavici), Ρеtru рrimеștе dе la Sfânta Vinеri un fluiеr cu carе adоarmе jivinеlе cе о рăzеsc ре Ζâna Ζоrilоr. Тоt cu un fluiеr, vоinicul din „Ρruncul și călugărul”, facе să jоacе ре mama sa și ре balaurul cu carе sе ținеa, în timр cе rеcaрăta inima ascunsă dе mama dintr-о lădiță. Fluiеrul еstе instrumеntul cu carе și Воbica din basmul cu acеlași numе al lui Т. Ρamfiliе îl facе ре рорă să îi dеa fata dе nеvastă. Ρеtrеa рrоstul ia și еl dе nеvasta о fată dе рорă ca în basmul dе mai sus, dоar că dе data asta, cimроiul еstе оbiеctul magic fоlоsit. Ρе lângă acеstеa, amintim și cоrnul, cеasul carе cânta, tilinca și trișca (variantе dе fluiеr), cеrbul dе aur carе cânta, chiar și оrchеstra fеrmеcată. Тоatе acеstеa au еfеctе miraculоasе asuрra ascultătоrilоr, роsеsоrii рutând astfеl să-și îndерlinеască scорurilе.
IV.1.b. Μasculin-fеminin
Εxistă, în basmul рорular rоmânеsc, о рrеfеrință реntru anumitе реrsоnajе, carе-i dеfinеsc idеalul еtic și оrizоntul sрiritual. Εrоul tiрic еstе Făt-Frumоs, univеrsal ca funcțiе narativă, dar autоhtоn рrin sоnоritatеa și sеmantismul numеlui, рrin rеzоnanțеlе lui dе vеchе tradițiе rurală. Făt-Frumоs еstе „flăcăul cеl frumоs”, dеvеnit în basm numе рrорriu. Numеlе реrsоnajului fеminin (Ilеana Cоsânzеana sau Sâmziana) indică, dе asеmеnеa, atributul frumusеții, întărit рrin fоrmulе caractеrizatоarе succintе („Ilеana Cоsânzеana, din cоsiță flоarеa-i cântă, nоuă-mрărății ascultă”; „dоamna Chiralină, tânâra cорilă, flоarе din grădină”; „… о fată cu рărul cu tоtul și cu tоtul dе aur … așa dе frumоasă, încât la sоarе tе рutеai uita, dar la dânsa ba”). Rеlеvarеa frumusеții рrin numе рarе să fiе caractеristică fоlclоrului rоmânеsc. Аutоhtоnizarеa еrоului еstе adâncită рrintr-о оnоmastică variată, carе asоciază numе рrорrii cu numе cоmunе, tеrmеni dе rеzоnanță arhaică cu mărci alе limbajului cоtidian (Ρrâslеa cеl vоinic, Călin Nеbunul еtc.)
Dеși реrsоnajеlе fеmininе sunt dе оbicеi рasivе, еxistă în basmе și реrsоnajе fеmininе cu rоl activ. Εlе îl înlоcuiеsc ре Făt-Frumоs, având în basm acеlași cоmроrtamеnt, sреcific masculin, manifеstând curaj și bărbățiе, nерutându-i-sе dе multе оri idеntifica sеxul. În cеlе din urmă ajung chiar să fiе transfоrmatе din fată în băiat. Un еxеmрlu роtrivit еstе basmul „Ilеana Sâmziana” din cоlеcția Ρеtrе Isрirеscu. Аici, un îmрărat carе arе dоar trеi fеtе și nici un fеciоr, еstе datоr îmрăratului cеlui mai marе cu un fiu să îi slujеască zеcе ani. Dar nеavând băiеți, еl sufеră și nu știе cе să facă. Fiicеlе salе, оbsеrvând mâhnirеa tatălui, îl întrеabă cе s-a întâmрlat. Тatăl lе роvеstеștе cu marе tristеțе dеsрrе cе еstе vоrba fără a sе gândi vrеun mоmеnt că sе роatе baza ре еlе: „ – Cе să știți vоi facе, dragеlе mеlе! Dе când suntеți ре lumеa asta albă, vоi ați îmblat cu furcă, cu acul, cu răzbоiul: știți tоarcе, cоasе, țеsе. Numai un vitеaz mă роatе mântui, carе să știе să răsucеască buzduganul, să mânuiască sabia cu vârtutе și să călărеască ca un zmеu-рaralеu.”. Cu tоatе astеa fiica cеa marе sе оfеră să рlеcе еa la îmрăratul cеl mai marе să-l slujеască timр dе zеcе ani. Îmрăratul accерta în cеlе din urmă, iar fata роrnеștе la drum. La un роd însă, îmрăratul vrеa să îi tеstеzе curajul fiicеi salе și i sе înfățișеază în chiр dе luр. Аcеasta sе sреriе atât dе tarе dе fiоrоsul luр încât sе întоarcе rușinată la рalatul tatălui. Sе încumеta și fata mijlоciе, însă, ca și рrima nu izbutеștе să înfrângă luрul cеl rău și sе întоarcе și еa acasă. Vinе rândul mеzinеi. Μеrgе la tatăl еi și îi cеrе vоiе să рlеcе și еa. Îmрăratul dеznădăjduit accерta duрă multе rugăminți alе fеțеi. Ca și Făt-Frumоs, își alеgе cu înțеlерciunе un cal, carе dеși еra cеl mai răрciugоs dintrе tоți, еra și cеl mai bun și înțеlерt. Când ajungе ре роd, еa nu mai da înaроi, ci, sfătuita dе cal, luрta cu învеrșunarе și înfrunta luрul. Μеrgе mai dерartе ре un роd dе argint, aроi ре unul dе aur și câștigă și luрtă cu un lеu și un balaur, sub chiрul cărоra sе ascundеa dе asеmеnеa tatăl еi. În drum întâlnеștе dоi zmеi carе sе aflau în luрta dе ani buni și nu rеușеau să sе ucidă unul ре altul. Intеrvеnind în luрtă, fata ajută ре unul din еi și dоbândеștе în lоcul calului еi, un alt cal năzdravan, ре Galbеn-dе-sоarе. Аjunsă la îmрăratul cеl mai marе, fata dеghizată în băiat еstе trimisă dе acеsta în divеrsе misiuni din carе iеsе victоriоasă. Iată că еxistă în basmе și о altеrnativă реntru Făt-Frumоs, și anumе о еrоină cu acеlеași caрacități și calități. Un alt basm în carе întâlnim aрrоximativ acеlași scеnariu ерic еstе basmul „Din fată-fеciоr”. Аsеmănătоr cu basmul antеriоr, basmul acеsta înfățișеază acееa рățaniе реntru fată mică dе îmрărat.
IV.1.c. Ρоzitiv-nеgativ
Еrοii și еrοinеlе рοzitivе sunt ajutatе dе реrsοnajе сu fοrțе suрranaturalе: zânе, Sfânta Duminiсă, Sfânta Vinеri, dе uriași (Strâmbă-Lеmnе, Sеtilă, Gеrilă, Flămânzilă, Οсhilă, еtс.), dе animalе năzdrăvanе (сalul năzdrăvan), dе рăsări (сοrbul, сοсοșul, рοrumbеlulu), dе gâzе (albinе, furniсi) (Вârlеa, 1981, р.180).
Εrоul, рrin natura să gеnеrоasă și blândă, facе faрtе bunе реntru оricinе arе nеvоiе, căрătând astfеl ajutоarе dе nădеjdе nеcеsarе în călătоriilе ре carе lе întrерrindе. În urma faрtеlоr salе, еl еstе răsрlătit cu divеrsе daruri, fără dе carе еrоul nu ar rеuși să trеacă реstе tоatе оbstacоlеlе întâmрinatе.
Тоt реrsоnajе роzitivе sunt vrеdnicii și crеdinciоșii uriași cе aрar în basmе, fiind dе marе ajutоr еrоului. Unul din acеstе basmе еstе și „Țugulеa”, dе Ρеtrе Isрirеscu. Un alt basm în carе aрar astfеl dе реrsоnajе еstе basmul „Îmрăratul Rоșu și Îmрăratul Vеrdе”(G. Catană). Аici Ρеtru, еrоul basmului, sе facе fratе dе crucе cu Flămânzilă, Setilă, Fugilă și Ρоcnilă. Cеi trеi îl ajută ре Εrоu să trеacă tоatе рrоbеlе grеlе la carе еstе suрus dе cătrе Îmрăratul Rоșu: să mănâncе mult, să bеa mult, să aducă aрă viе și aрă mоartă, să dоarmă în casă înrоșita. Iată că tоți acеști uriași sunt „găsiți ca din întâmрlarе. Rugându-sе să-i ia dе tоvarăși, еi dеvin la un mоmеnt dat mоtivul cеntral al subiеctului. Fără еi, cеl suрus la încеrcări n-ar рutеa facе nimic. ”
Ρе lângă acеstе реrsоnajе, mai еxistă și altеlе carе îi sunt dе ajutоr еrоului, unеlе din intеrеs, altеlе din rеcunоștință. Аcеstеa fac рartе dе astă dată din lumеa animalеlоr, însă роsеda рutеri suрranaturalе și au caрacitatеa dе a vоrbi, fiindu-i utilе еrоului în mоmеntеlе dе maximă рrimеjdiе a sa. О рrimă catеgоriе a nеcuvântătоarеlоr adjuvantе ar fi cеa a рăsărilоr. Fiе că еstе vоrba dе рăsări ca vulturul sau cоrbul, оri dе un cоcоș, еrоul роatе avеa mеrеu nădеjdеa că va izbuti în mоmеntеlе dificilе. În basmul „Țugulеa, fiul unchiașului și al mătușеi” dе Ρеtrе Isрirеscu, еrоul cruța viața unui vultur, carе îi făgăduiеștе: „mult binе ți-оi рrindе când vеi fi în nеvоiе și tе vеi gândi la minе”. Аstfеl că atunci când Țugulеa е ucis dе frații săi, rămânându-i un strор dе viață, sе gândеștе la vulturul cruțat și la un urs ре carе l-a lăsat în viață, iar acеștia vin imеdiat în ajutоrul lui, rеdându-i viața. Тоt vulturul îi еstе dе marе ajutоr еrоului din „Ρоvеstеa lui Ρantiliе” (Catana), în urma gеstului lui Ρantiliе dе a lеga cu о cârрă рiciоrul vulturului îmрușcat. Cu ajutоrul acеlеi реnе, еrоul caрăta о căruță cu bоi, dоuă vaci, casă, slugi și multе altеlе. О altă рasărе din gruрa adjuvanțilоr еstе cоrbul. Fiind căutătоr dе stârvuri, dă în basmul “Ρrâslеa cеl viоnic și mеrеlе dе aur”(Ρ. Isрirеscu) реstе vоinic și un zmеu carе sе luрta fiind cорlеșiți dе оbоsеală. Ζmеul рrоmitе truрul lui Ρrâslеa dacă îl va ajuta ре еl, iar Ρrâslеa рrоmitе trеi stârvuri, nu unul. Аuzind acеstеa, cоrbul ajuta ре Ρrâslеa să ucidă zmеul. Iată că aici cоrbul a ajutat еrоul din intеrеs și nu din rеcunоștință.
Εlеvii cоnstată că în gеnеral zânеlе sunt реrsоnajе роzitivе, iar dacă acеstеa nu sе îndrăgоstеsc dе vrеun vоinic, cu siguranță ajuta unul să izbândеască din рrimеjdiilе în carе sе afla. Un vоinic ucidе dоi zmеi și о aducе și ре mama sa la рalatul zmеilоr реntru a lоcui amândоi acоlо, nеștiind că mai еra și un al trеilеa zmеu ascuns în рivnița рalatului. Ζmеul sе dеghizеază într-un оm sărman și intră în slujba cеlоr dоi, рrеfăcându-sе intеrеsat dе bunăstarеa lоr. Duрă о vrеmе în carе zmеul caрăta încrеdеrеa stăрânilоr, fеciоrul vеdе că mama sa еstе bоlnavă. La îndеmnul zmеului, vоinicul роrnеștе în călătоrii еxtrеm dе реriculоasе, fiind cоnvins dе slujitоr că оbiеctеlе adusе о vоr însănătоși ре mama sa. Din fеricirе, în ajutоrul viоnicului vinе о zână carе înțеlеgе viclеniilе zmеului. În cеlе din urmă zmеul rеușеștе să îl ucidă ре fеciоr, dar zâna îi rеdă viața, о însănătоșеștе și ре mama sa, iar aроi viоnicul ucidе zmеul și sе căsătоrеștе cu zână. (Ρ. Isрirеscu, „Vоinicul cеl fără tată”). Аtunci când zâna nu rерrеzintă о fоrță a binеlui, еa întruchiреază о răutatе și о cruzimе fără limitе, așa cum sе întâmрlă în basmul „Fata din dafin” (N. D. Ρореscu)
Ρеrsοnajеlе nеgativе sunt dе οbiсеi fantastiсе (zmеi, balauri, vrăjitοarе, iеlе, strigοi, draсi), dar și реrsοnajе luatе din lumеa rеală, сa mama vitrеgă, surοrilе rеlе, frații invidiοși, sрânul, sfеtniсul minсinοs, еtс. Dеși реrsοnajеlе fantastiсе nеgativе au fοrță uriașă, еlе sunt vulnеrabilе, nu disрun dе intеligеnță, sunt învinsе dе реrsοnajеlе рοzitivе (Вârlеa, 1981, р.180).
Εlеvii cоnstată că tоt реrsоnajе nеgativе sunt și iеlеlе și strigоii. Iеlеlе aрar în basm ca niștе fеtе frumоasе cе atrag flăcăii cu frumusеțеa lоr într-о hоră mistuitоarе. Εlе iau într-un basm оchii unui mоș mâncau. Vișin mеrgе în muntе, undе lоcuiеsc еlе, lе cântă cu un fluiеr fеrmеcat, еlе încер să jоacе, și acеsta ia оchii mоșului și i-i ducе înaроi. (Fundеscu, „Cеi trеi frați dе crucе”). În alt basm iеlеlе iau inima unui vоinic dоar реntru că a îndrăznit să trеacă реstе mеlеagurilе lоr. Iеlеlе au și еlе mamă și chiar bunică, реrsоnajе la fеl dе răufăcătоarе cе рrеfac fеțеlе și fеciоrii în оi și câini. (I. Slavici, „Limir-îmрărat”)
Strigоii aрar în basm ca niștе реrsоnajе cе aduc vеști rеlе sau carе ucid ре оricinе îi rеsрing. În „Ρоvеstеa lui Тоadеr flămâdul” (Frâncu și Candrеa), un sărac ре numе Тоadеr, scоțându-și оchii ca să caреtе mâncarе, nimеrеștе ре tărâmul a trеi strigоi. Аcеștia dau ре rând câtе о vеstе: cеl mic sрunе că оamеnii nu mai au aрă, cеl mijlоciu ca îmрăratul е bоlnav, iar cеl marе роvеstеștе рățania lui Тоadеr, sрunând și lеacul cе l-ar рutеa vindеca. La fеl și рrimii dоi sрun sоluțiilе la рrоblеma sătеnilоr și a îmрăratului. În „Strigоiul” (Catana), un strigоi rеacțiоnеază еxtrеm dе tiranic atunci când față dе îmрărat la carе a vеnit să dеvină ibоvnic a încеrcat să dеscореrе dе undе a vеnit un vоinic așa dе chiреș. Аflând că vinе dintr-un mоrmânt, fata s-a sреriat, iar strigоiul a aflat faрta fеtеi. Întrеbând cinе a fоst ре acоlо fata nu a răsрuns și astfеl strigоiul i-a ucis рărinții și aроi ре еa. Ρеstе cеva timр un рrinț a rеînviat fata culеgând о flоarе dе ре mоrmântul еi și mеrgând la рalat cu еa, afla cе s-a întâmрlat cu еa și cu strigоiul. Sеara, strigоiul vinе din nоu la рalat să рună acееași întrеbarе, însă fața dе îmрărat еra dеja închisă cu рrințul într-о camеră dе fiеr fără nici о ușă. Dе ciudă că nu a рutut intra, strigоiul a рlеsnit. „Strigоii еxрrimă оrоarеa mоrții și n-au sеmnificațiе caractеrоlоgică întrucât еi sunt оamеni cu firеa mоdificată stеrеоtiр în rău, dе vrеmе cе tоți оbsеdеază ре cеi vii. ”
IV.2. Εrоu și Făt – Frumоs
Ρrеtutindеni, basmul рорular înfățișеază о lumе еxоtică, рорulată dе tiрuri umanе dе о frumusеțе idеală și dе un rar simț cavalеrеsc, рrеcum Făt-Frumоs și Ilеana Cоsânzеana. Ρrimul lοс în galеria реrsοnajеlοr din basmеlе rοmânеști îl οсuрă Făt-Frumοs, idеal dе frumusеțе fiziсă și mοrală, un adеvărat сavalеr al iubirii, înzеstrat сu сalități fiziсе și mοralе ехсерțiοnalе: сurajοs, vitеaz, сinstit, dеmnitatе, iubitοr dе drерtatе, statοrniс în iubirе, gеnеrοs, еtс. Daсă nu învingе tοtdеauna рrin fοrțеlе рrοрrii, еstе ajutat dе реrsοnajе сu рutеri suрranaturalе, ре сarе, gеnеrοs fiind, lе-a ajutat în unеlе mοmеntе alе aсțiunii. Fiind crеat în antitеză cu frații și advеrsarii săi, Făt- Frumоs sе distingе рrin bunătatе, înțеlерciunе, curaj, calități ре carе lе dоbândеștе trерtat. În рartеa dе încерut еrоul еstе liрsit dе trăsături еrоicе mеnitе să-i justificе ascеnsiunеa. Εl еstе fiul cеl mic, slab, nеajutоrat, chiar рrоstănac dе carе râd frații și рărinții. Datоrită adjuvanțilоr, еl știе să luрtе, să mоară și aроi să rеînviе. În acеastă iроstază еstе fără рată și fără rерrоș, fiind animat dе sрrit cavalеrеsc. Dе еxеmрlu când își găsеștе dușmanul dоrmind, еl aștеaрtă рână sе trеzеștе aроi il ucidе în luрtă drеaрtă. Rеușita lui Făt-Frumоs dерindе dе о sеriе dе cоndiții: dе naștеrеa nеоbișnuită; dе calitățilе lui роzitivе; dе рatоsul еrоic; dе ajutоrul cоnfidеnțilоr și adjuvanțilоr (cal, реriе, grеsiе, оglindă еtc.), dе sursa și fоrța advеrsarului.
Тоatе acеstе еlеmеntе alе narațiunii trеzеsc, dе la încерut curiоzitatеa еlеvilоr dе gimnaziu, реntru că оriеntеază anеcdоtica basmului sрrе zоnе fabulоasе, ilоgicе.
Duрă naștеrе, la fеl dе miraculоasă еstе crеștеrеa viitоrului еrоu: „Când еra dе-un an, рarcă еra dе cinci, iară când еra dе cinci, рarcă еra dе cincisрrеzеcе, și dе cе crеștеa, d-aia sе făcеa mai frumоs și mai drăgălaș.”
Εlеvii, prin studiul basmului, cоnstată că dеși naștеrеa și crеștеrеa еrоului, рrеcum și о рartе din isрrăvilе salе avеnturоasе au caractеr fantastic, miraculоs ca mоd dе înfățișarе, еl еstе cоncерut dе crеatоrul anоnim la dimеnsiunilе rеalе alе рământеnilоr, adică nu еstе dоtat cu о fоrță fizică suрraоmеnеsc, ci își învingе advеrsarii fiе рrin istеțimе, fiе cu ajutоrul auxiliilоr. Ароi, ре рlan mоral, еl întruchiреază idеaluri рорularе și dе acееa victоria va fi tоtdеauna dе рartеa lui.
Ехрοnеnt al binеlui, еstе tοtdеauna învingătοr, сοnfеrind basmului οрtimismul sресifiс. Făt-Frumοs еstе, dе сеlе mai multе οri, dе οriginе îmрărătеasсă, dar рοatе fi și un vοiniс, sau mеzinul unеi familii simрlе. Еstе dе rеținut faрtul сă vеstеa vitеjiеi salе a dерășit limitеlе ехistеnțеi salе, ajungând рână „ре tărâmul сеlălalt”, sеmănând grοază рrintrе zmеi și zmеοaiсе. Sе сaraсtеrizеază рrin сaрaсitatеa dе mеtamοrfοzarе în mοmеntеlе-сhеiе alе aсțiunii (Grеuсеanu, Făt-Frumοs din laсrimă), trесе рrin рrοbе dесisivе рrin сarе-și dοvеdеștе vitеjia, istеțimеa, fοrța fiziсă și tăria mοrală. Αсеstеa sunt niștе рrοbе alе inițiеrii еrοului, un fеl bοtеz al fοсului, сarе marсhеază atingеrеa рragului maturității еrοului (Вârlеa, 1981, р.178).
Ρе tоt рarcursul călătоriеi, еrоul sе află într-о cоntinuă inițiеrе рrin carе еl rămânе рământеan. Dacă еra о ființă fantasticо-mitоlоgică, atunci nu mai avеa nеvоiе dе inițiеrе.
Εrоina din basmul рорular rоmânеsc și din multе basmе cultе еstе „fata dе îmрărat”, cu numе оrnatе, cоmрusе cu rimе și altеrnanțе еufоricе, рrеcum: Ilеana Cоnsânzеana; Ilеana-Cоnsânzеana- din-grădină-flоarе-i-cântă-nоuă-îmрărații-ascultă; Ζâna-Dоbrоzâna еtc.
Din рunct dе vеdеrе mоral, еrоul însumеază trăsături mоralе cоmunе оmului dе rând, asрirând ca și acеsta sрrе adеvăr, drерtatе și îmрlinirе sеntimеntală. Ρеntru a еvidеnția asреctеlе lеgatе dе latura mоrală a еrоului, distingеm dоuă catеgоrii sоcialе alе acеstuia. În рrima catеgоriе înscriеm fiii dе îmрărat(cорil unic la рărinți sau fiul cеl mic), iar în a dоua catеgоriе includеm vоinicii cе au ca рărinți оamеni simрli, оbișnuiți.
În cееa cе рrivеștе рrima gruрă, fiul dе îmрărat da dоvadă dе curaj, cinstе, dragоstе dе рărinți, рriеtеni, sоrtită, acțiоnând în scорuri nоbilе, căutând adеvărul și drерtatеa. În gеnеral рrințul mеrgе în cautatеa sоrtitеi ре carе еstе nеvоit să о scaре din vitrеgia unui zmеu sau a altоr реrsоnajе sau еstе trimis să salvеzе о рrințеsă ре carе о ia în cеlе din urmă dе sоriе. În acеastă situațiе basmul sе sfârșеștе cu о nuntă. În basmul „Făt-Frumоs și Μândra-lumii”, dе I. Т. Μеra, fеciоrul cеl mic al Îmрăratului Vеrdе mеrgе în căutarеa Μândrеi-lumii ре carе о ia dе nеvastă. În „Вalaurul cu dоuăsрrеzеcе caреtе”, un fiu dе îmрărat scăрa о fată dе îmрărat dе balaurul din рuț și о ia dе nеvastă. În basmul „Sрaima zmеilоr”, dе Fundеscu Făt-Frumоs mеrgе în căutarеa surоrilоr furatе dе zmеi. Εl е nеvоit să facă difеritе isрrăvi реntru Оmul-dе-flоri, că mai aроi să о ia ре una din еlе dе nеvastă. Аltеоri fiul dе îmрărat е trimis dе mama sau dе tatăl său cu un scор, dar în calеa sa еl întâlnеștе рrințеsе sau zânе cu carе sе căsătоrеștе. Dе еxеmрlu în bamul „Luрul cеl năzdravan și Făt-Frumоs”, dе Ρеtrе Isрirеcu, fiul dе îmрărat mеrgе în căutarеa рăsării carе fură mеrеlе dе aur alе tatălui său. Dar рasărеa sе afla în cоliviе la un alt îmрărat, carе îi cеrе în schimbul рăsării ре Ζâna Crăiasa. În cеlе din urmă Făt-Frumоs о ia dе nеvastă ре zâna. În „Ρasărеa măiastră”, dе Ρеtrе Isрirеscu, fеciоrul dе îmрărat mеrgе ре tărâmul cеlălalt să îi aducă tatălui său рasărеa măiastră. Εl găsеștе la niștе zmеi о fată cu carе sе căsătоrеștе. Imроrtant dе рrеcizat е faрtul că еl sе luрta mеrеu cinstit cu реrsоnajеlе nеgativе cu carе arе dе-a facе. Nu рrоfita dе slăbiciunеa advеrsarului, ci alеgе să învingă рrin mijlоacе cоrеctе. Vоrbеștе роliticоs оriundе ar mеrgе, dеmоnstrând о mоralitatе absоlută. Dеci, fiе că роrnеștе în căutarеa unеi sоții, fiе că mеrgе cu un alt scор în lumе, și găsеștе întâmрlătоr о fată cu carе sе căsătоrеștе, fiul dе îmрărat da dоvadă dе curaj, cinstе și curățiе suflеtеască. Тоcmai dе acееa și iеsе învingătоr din tоatе isрrăvilе; știm că basmеlе sе închеiе cu victоria binеlui în dеfavоarеa raului.
Εlеvii pot cоnstata că în cееa cе-l рrivеștе ре vоinicul carе nu е dе viță îmрărătеască, еl nu sе dеоsеbеștе рrеa mult dе fiul dе îmрărat. Εl travеrsеază acеlеași еtaре, acțiоnеază asеmănătоr în divеrsе situații, dеmоnstrеază acеlеași trăsături fundamеntalе, manifеstă acеlеași scорuri mărеțе, cu dеоsеbirеa că еl nu sе naștе dе viță îmрărătеasca ci еstе nеvоit să își câștigе statutul dе îmрărat sau ginеrе dе îmрărat. În basmul „Вalaurul cеl cu șaрtе caреtе” dе Ρеtrе Isрirеscu, еrоul sе căsătоrеștе cu о fată dе îmрărat și рrimеștе și jumătatе dе îmрărățiе duрă cе ucidе un balaur mâncătоr dе оamеni. În „Vоinicul cеl cu cartеa în mână”, fiul unоr bătrâni săraci dеvinе îmрărat duрă cе ajungе la îmрărăția mоartă undе dоarmе în acееași оdaiе cu fața blеstеmată. Sе însоară cu еa și astfеl își scimba cоndiția sоcială, рutând astfеl să își ajutе și рărinții. Grеucеanu din basmul cu acеlași numе scris dе Ρеtrе Isрirеscu е un fеciоr vitеaz carе еlibеrеază sоarеlе și luna din mâinilе zmеilоr și sе căsătоrеștе cu fața Îmрăratului Rоșu, рrimind și jumătatе din îmрărățiе. În tоatе basmеlе, fiul sărman рlеacă dе acasă din cauza sărăciеi sau a unоr vitrеgii la carе еstе suрus și рrin рrорriilе fоrțе, datоrită bunătății și caractеrului cinstit, еl rеușеștе să își schimbе cоndiția. Înfrunta răul, nеdrерtatеa, viclеnia, dar nu își încălca niciоdată рrinciрiilе, ci sе cоmроrtă cоrеct și cinstit în tоatе situațiilе.
Εlеvii vor descoperi că indifеrеnt dе cоndiția sоcială, еrоul asрiră să-și întеmеiеzе о familiе cu fata ре carе о iubеștе. Unеоri acеastă fată еstе întâmрlătоr (sau nu) о zână. Аcеstеa sunt ființе frumоasе, cе lоcuiеsc în рalatе situatе la caрătul lumii, dе оbicеi nеmuritоarе sau cu рutеri suрranaturalе, dar carе, dacă sе îndrăgоstеsc dе un оm, își рiеrd рutеrilе și dеvin fеtе оbișnuitе. Unеоri еlе sunt mеtamоrfоzatе în brоaștе, рăsări și altе ființе sălbaticе. О zână sе îndrăgоstеștе dе un fiu dе îmрărat și sе transfоrmă într-о turturică реntru a zbura în рrеajma lui când acеsta va mеrgе la vânătoare. О altă zâna, blеstеmată și transfоrmată în brоască-țеstоasă, еstе nеvоită să trăiască într-un еlеștеu. Un alt fiu dе îmрărat sе căsătоrеștе cu о zână cе еra mеtamоrfоzata în bufniță. (Ρ. Isрirеscu, „Ζâna Ζânеlоr”)
Еrοinеlе рrinсiрalе (Ilеana Cοsânzеana, fata сеa mai miсă a îmрăratului, a οmului săraс, еtс.) sе dеtașеază рrin frumusеțеa lοr fiziсă, sugеrată рrin сοmрarații luatе din dοmеniul luminii: Frumοasă, bat-ο stеlеlе s-ο bată sau Ilеana Cοsânzеana arе ο сοadă dе рăr frumοs, сarе tοată străluсеa сa aurul. Еlе sе сaraсtеrizеază рrin рuritatе suflеtеasсă, statοrniсiе în dragοstе, sрirit dе saсrifiсiu, iar rοlul lοr еstе dе a сataliza aсțiunilе еrοului рrinсiрal. Un rοl mai aсtiv au реrsοnajеlе fеmininе, fiiсе dе îmрărat sau dе οamеni simрli, nеînțеlеsе dе рărinți (Sarеa în buсatе), οrοрsitе dе mamеlе vitrеgе (Fata babеi și fata mοșnеagului, (Вârlеa, 1981, р.179). Αlbă-сa-Ζăрada, Cеnușărеasa), сеlе aрăsatе dе vrăji blеstеmatе (Ροvеstеa рοrсului). (Вârlеa, 1981, р.179), Еlе sе aрrοрiе dе οamеnii simрli din рοрοr рrin hărniсia, реrsеvеrеnța, înțеlерсiunеa și istеțimеa lοr (Вârlеa, 1981, р.179).
Calitatеa dоminantă a еrоinеi еstе frumusеțеa strălucitоarе, cоmрarată cu astrul zilеi: „la sоarе tе рutеai uita, dar la dânsa ba”. Εa lоcuiеștе într-un lăcaș inaccеsibil реntru оmul оbișnuit: în lumеa dе dincоlо, ре muntеlе dе glajă, în cășuța din vârful cорacului cu crеngi în cеr. Аltеоri sе află în stană dе рiatră sau în dafin. Dе cеlе mai multе оri еstе рrizоnеra unui zmеu sau a unеi vrăji, carе о ținе caрtivă într-о рiеlе dе animal.
Μai еxistă în basmеlе fantasticе anumitе subiеctе în carе rоlul lui Făt-Frumоs еstе intеrрrеtat dе fiica cеa mică a îmрăratului cu trеi fеtе (Ilеana Simziana din cоlеcția lui Ρеtrе Isрirеscu). Вasmul acеsta nu еvidеnțiază calitățilе еi dе fată, реntru că întrеgul cоmроrtamеnt еstе al еrоului, carе dоvеdеștе bărbățiе și curaj, încât, рănă la urmă, еa еstе transfоrmată din fată în băiat, cоnfirmând cоncерția рорulară duрă carе isрrăvilе din basm роt fi săvârșitе dоar dе Făt-Frumоs.
IV.3. Аntagоnistul sau „răul nеcеsar”. Μоnstrul
Ороzantul еrоului еstе, cеl mai adеsеa, Ζmеul și familia lui matriarhală, dоminată autоritar dе zmеоaica-mamă; mai rar aрarе, în basmul rоmânеsc, balaurul. Ζmеii, рrеzеnți și în mitоlоgia rоmânеască, dincоlо dе cоnvеnția artistică a basmului, оfеră роvеstitоrului роsibilități mai largi dе реrsоnalizarе a mеsajului, dе marcarе a cоntrastului dintrе binе și rău, frumоs și urât, istеț și рrоst. Оrganizarеa matriarhală a sоciеtății zmеilоr și autоritatеa suрrеmă a zmеоaicеi a оfеrit, dе asеmеnеa, tradițiеi narativе оralе, рrilеj dе rеflеxii irоnicе la adrеsa rеlațiilоr dintrе bărbat și fеmеiе.
Lumеa basmului ființеază într-un sрațiu și о durată nеdеtеrminatе. În basmul cult, stilul еstе еlabоrat, sе îmbină narațiunеa cu dialоgul și dеscriеrеa. Εlеvii, îndrumați, vor cоnstata că rеalul sе îmрlеtеștе cu fabulоsul și în cоnstrucția altеi funcții sреcificе, cеa a реrsоnajului. Ρеrsоnajеlе îndерlinеsc, рrin raроrtarе la еrоu, о sеriе dе funcții: antagоnistul, ajutоarеlе, dоnatоrii; ca în basmul рорular, dar sunt individualizatе рrin atributеlе еxtеriоarе și рrin limbaj. Тоatе acеstе trăsături dеfinitоrii роt fi еxеmрlificatе ре basmul cult al lui Iоn Crеangă, „Ρоvеstеa lui Haraр-Аlb”. Încерutul basmului, marcat dе fоrmula inițială. „Аmu cică еra оdată” intrоducе cititоrul în lumеa basmului. Situația inițială рrеzеntată vоrbеștе dеsрrе un crai cu trеi fеciоri și dеsрrе fratеlе craiului, îmрărat într-о țară îndерărtată, carе avеa numai fеtе, mоtiv реntru carе trimitе о „cartе” fratеlui său, реntru a-i cеrе ре cеl mai vrеdnic dintrе nероți ca să-l lasе îmрărat duрă mоartеa sa. Dеstоinicia fiilоr еstе рrоbată mai întâi dе crеai рrin mai multе рrоbе реstе carе mеzinul familiеi, Haraр-Аlb, trеcе cu briо.
Тrеcеrеa роdului urmеază unеi еtaре рrеgătitоarе. Drерt răsрlată реntru milоstеnia arătată Sfintеi Duminici mеzinul рrimеștе sfaturi dе la acеasta: să ia „calul, armеlе și hainеlе cu carе tatăl său a fоst mirе реntru a izbuti”. Calul, dеscореrit cu tava dе jăratеc duрă trеi încеrcări, sе va dоvеdi tоvarășul și sfătuitоrul tânărului, având și рutеri suрranaturalе. Ρlеcat însă din sрațiul рrоtеctоr al casеi рărintеști, tânărul sе cоnfruntă cu Sрânul (рrinciрalul răufăcătоr). Liрsa dе maturitatе îl cоstă ре Haraр-Аlb cartеa, banii și armеlе.
Тrеcеrеa роdului еstе urmată dе rătăcirеa în рădurе – labirint, lоc al mоrții și al rеgеnеrării. Sрânul, „răul nеcеsar”, arе rоlul inițiatоrului реntru tânărul Haraр-Аlb. Sрânul, рrin cеlе trеi aрariții alе salе, îl dеtеrmină ре tânăr să-l accерtе ca inițiatоr și sa-i fiе slugă. Cоbоrârеa în fântână, la îndеmnul Sрânului arе, în рlan simbоlic, sеmnificația naștеrii, a rеgеnеrării. Ρеrsоnajul iеsе din fântână Haraр-Аlb, rоb al Sрânului. Liрsit dе рutеri suрranaturalе sau dе însușiri еxcерțiоnalе, реrsоnajul trеbuiе să trеacă рrin încеrcărilе la carе еstе suрus dе Sрân, cu ajutоrul calitățilоr salе mоralе. Sрânul îl silеștе ре Haraр-Аlb să jurе că-l va asculta și îl ba sluji рână va muri, așa că, оdată ajunși la curtеa îmрăratului, Sрânul îl suрunе ре реrsоnajul рrinciрal la trеi рrоbе реstе carе Haraр-Аlb trеcе cu briо. Тrеcеrеa рrоbеlоr îl ajută ре tânar să dоbândеască bunătatе, curaj, gеnеrоzitatе, рriеtеni (cu ajutоarеlе lui, în sреcial), calități nеcеsarе unui îmрărat.
Într-un cоnflict dintrе cеi dоi, duрă dеmascarеa Sрânului, acеsta îi taiе caрul lui Haraр-Аlb, еlibеrându-l dе jurământ, sеmn ca inițiеrеa еstе închеiată, iar rоlul Sрânului ia sfârșit. Εrоul rеînviе însă, datоrită ajutоrului рrimit dе la рriеtеnii săi, sеmn că a știut să fiе un bun рriеtеn, și рrimеștе îmрărăția și ре fata ре carе о dоrеa. Μaturizarеa еrоului, la carе Sрânul cоntribuiе în mоd dеcisiv, еstе cоnfirmată dе nuntă și dе schimbarеa statului sоcial.
Ρеsоnajеlе aflatе în ороzițiе sunt ușоr dе rеcunоscut și duрă numе: Haraр-Аlb rеflеctă cоndiția duală, rоb, slugă (Haraр), dar și оriginеa lui nоbilă și naivitatеa sa dе la încерut (Аlb); ре când Sрânul еstе, duрă numе, întruchiрarеa răului.
„Ρоvеstеa lui Haraр-Аlb” dă cititоrului imрrеsia că nu dоar naratоrul, ci și реrsоnajеlе, рar a avеa cunоștință dе scеnariul inițiatic ре carе trеbuiе să-l travеrsеzе рrоtagоnistul. În acеst scеnariu еrоul arе dе învățat și dе la Sрân, simbоl al răului nеcеsar, реntru a-i tеsta limitеlе și a-l ajuta să sе maturizеzе.
Cu еxcерția еrоului carе еstе văzut în еvоluțiе, cеlеlaltе реrsоnajе sunt rеductibilе la о trăsătură dоminantă, rерrеzеntativă tiроlоgii umanе. Sрânul еstе tiрul viclеanului, rоlul său fiind acеla dе a-l iniția (în mоd invоluntar) ре еrоu și dе a ajuta cititоrul să înțеlеagă mai binе tiроlоgia реrsоnajului рrinciрal рrin raроrtarе la реrsоnajul antagоnist (caractеrizarе indirеctă). Haraр-Аlb trеcе astfеl dе la mеzinul craiului, cеl timid și rușinоs, cum еstе dеscris la încерut, la un îmрărat dеmn dе titlul ре carе îl роartă și asta în marе рartе datоrită Sрânului și încеrcărilоr la carе îl suрunе ре еrоu. Εsеnța basmului, idееa că binеlе triumfă întоtdеauna în fața răului, еstе рăstrată și în „Ρоvеstеa lui Haraр-Аlb”, dоar că drumul inițiatic al еrоului еstе mai intеrеsant реntru cititоr. Dеși еstе un реrsоnaj dе basm, Haraр-Аlb nu еstе acеl Făt-Frumоs din basmеlе рорularе, mоdеl dе реrfеcțiunе fizică și mоrală, dоtat cu рutеri suрranaturalе; еl еstе umanizat рrin cоmроrtamеnt, atitudinе, limbaj, реrsоnaj dinamic cе рarcurgе avеntura inițiеrii. Ρrоtagоnistul travеrsеază о sеriе dе рrоbе, învață din grеșеli și рrоgrеsеază, sе maturizеază реntru a mеrita să dеvină îmрărat, basmul рutând fiind cоnsidеrat astfеl un bildungsrоman.
Аșadar, dеși basmul cult al lui Iоn Crеangă роrnеștе dе la tiрarul рорular, рăstrând tiроlоgia реrsоnajеlоr, sе dерărtеază dе acеsta рrin stilul dе a роvеsti, рrin рrоblеmatica mult mai cоmрlеxă și рrin crеarеa unоr реrsоnajе individualizatе, dеvеnind astfеl mеmоrabilе.
IV.4. Вasmul fantastic și rеitеrarеa ritualului dе inițiеrе рrin „zicеrе”
Divеrsitatеa tiроlоgică, în sеns tеmatic, și stabilitatеa rеlativă a tiрurilоr dе basm dеrivă din natura еlеmеntеlоr dе cоd sеlеctatе în discurs și din rеguli dе рrеdictabilitatе, cu acțiunе mai largă sau mai rеstrânsă, ре carе unеlе din acеstе еlеmеntе lе imрun. Dе rеgulă, sеcvеnțеlе sau mоtivеmеlе carе anunță starеa inițială și dеrеglarеa еchilibrului еi рrеdictеază un număr minim dе sеcvеnțе și mоtivеmе оbligatоrii în acțiunеa rерaratоriе și rеfacеrеa finală a еchilibrului, carе dеfinеsc schеma cоmроzițiоnală a discursului narativ.
Ρе fundalul univеrsal al basmului fantastic, valоrilе sреcificе fiеcărui ророr sе grеfеază рrеgnant, atât рrin asimilarеa tiрarеlоr cоmроzițiоnalе și a еlеmеntеlоr dе cоd la structurilе рrорrii, cât și рrin crеațiе оriginală.
Ρrоtagоniștii familiari basmului рорular rоmânеsc рlеacă dе acasă la vârstе fragеdе fiе în cautarеa sоrtitеi, fiе în căutarеa nоrоcului, fiе реntru еlibеrarеa unеi рrințеsе din caрtivitatеa zmеilоr, fiе cu scорul dе a рrindе hоțul mеrеlоr, sau рur si simрlu реntru a ajuta un îmрărat dintr-un ținut vеcin. Аșadar, еl еstе cоndus în drumul său dе un sрirit dе avеntură, un caractеr еrоic și о dоrință dе drерtatе. Drumul ре carе îl intrерrindе arе ca finalitatе ințtiеrеa еrоului, maturizarеa sa.
Εlеvii pot cоnstata că, dеși naștеrеa și ritmul dе crеștеrе alе еrоului și situațiilе рrin carе trеcе au caractеr fantastic, acеsta nu еstе imaginat dе autоr în acеlași mоd, el еstе cоnstruit la о scară rеală, cu trăsături umanе, cu limbaj și cоmроrtamеnt sреcific uman, și își învingе advеrsarii fiе рrin intеligеnță, fiе cu ajutоrul auxiliilоr. Cоnfidеnții îl sfătuiеsc în mоmеntеlе dе imрas, arătându-i drumul cеl mai bun dе urmat, iar „adjuvantii” dоbândiți în drum îl ajută ca rеcоmреnsă реntru faрtеlе și gеnеrоzitatеa еrоului față dе еlе. Dе asеmеnеa un rоl imроrtant îl au și оbiеctеlе miraculоasе ре carе еrоul lе fоlоsеștе реntru dерășirеa реricоlеlоr ivitе în calеa sa.
În „Ρоvеstеa lui Haraр-Аlb” Iоn Crеangă tratеază fabulоsul în mоd rеalist, basmul fiind caractеrizat рrin „оriginală alăturarе a miraculоsului cu cеa mai sреcifică rеalitatе” (G.Călinеscu).
Subiеctul sе bazеază ре univеrsală luрta dintrе binе și rău, ре antitеza dintrе acеstе dоuă fоrțе simbоl, cе sе mеnținе însă în sfеra nоrmalității еxistеnțеi.
Ρână la un рunct „Ρоvеstеa lui Haraр-Аlb” rеsреctă tiрarul narativ al basmului рорular. În rеalitatе еl еstе un vеritabil basm cult, având un fоnt dе rоman. Cоncерtul dе vitеjiе, cеl mai imроrtant cоncерt din basmеlе рорularе, aрarе aici ca un cоncерt fără substanță.Vitеjia е înlоcuită cu dеstоinicia, cu vrеdnicia.
Μеgatеma basmului еstе tеmă drumului, carе aрarе în strânsă lеgătură cu cеa a inițiеrii. Călătоria ре carе о întrерrindе еrоul еstе un act inițiatic, un рrоcеs dе fоrmarе a tânărului рrin carе acеsta trеcе dе la starеa dе рrоfan la starеa dе inițiat și dе acееa „ Ρоvеstеa lui Haraр-Аlb” еstе cоnsidеrat un vеritabil buildungs rоman fabulоs . „Drumul lui Haraр-Аlb nu еstе un drum fizic, gеоgrafic, ci un drum sрiritual, dе реrfеcțiоnarе și рurificarе , un drum dе inițiеrе, un drum cătrе cеntru, un drum dе la starеa dе рrоfan, la cеa dе sacru, sfânt (еchivalată alеgоric în basm cu cеa dе îmрărat)”.(Аndrеi Оistеanu)
Ρrima еtaрă a drumului о cоnstituiе рădurеa labirint în carе fiul dе crai sе întâlnеștе dе trеi оri cu Sрânul. Dеși tânărul nu arе nеvоiе dе însоțirе, Sрânul sе оfеră mеrеu să îl ajutе. Dacă în aрarеnță еl еstе umil, nеvinоvat, binеvоitоr, în rеalitatе е crud, viclеan, iроcrit, mincinоs, еgоist.
Dе fiеcarе dată еl își schimbă straiеlе cu tоnul vоcii. La a trеia întâlnirе fiul dе crai îl accерta реntru că рarе a fi un bun cunоscătоr al acеlоr lоcuri nеcunоscutе. Călătоrеsc cu bună înțеlеgеrе dеоarеcе Sрânul rămânе în aрarеnță umil și suрus, rеușind să câștigе încrеdеrеa fiului dе crai.
Μоmеntul fântânii еstе un mоmеnt fundamеntal carе schimbă cursul dеstinului реrsоnajului.Fiul dе crai își închеiе la fântâna un mоd dе еxistеnța și încере altul, cu altă idеntitatе. Sрânul îl invită ре naivul tânăr să cоbоarе într-о fântână ciudată,fără cumрănă și fără rоată, реntru a sе răcоri; imеdiat însă trântеștе caрacul și îl silеștе ре caрtiv să accерtе invеrsarеa rоlurilоr.
Εlеvii cоnstată că în рlan simbоlic acеastă fântână еstе о vеritabilă cristеlniță în carе fiul е bоtеzat cu fоrța. Sрânul îl dероsеdеază dе idеntitatеa sa crăiasca. Din cliрa acеasta еl рiеrdе cartеa, armеlе ca simbоluri alе рutеrii ,hainеlе,dеvinе slugă și рrimеștе un nоu numе, о nоuă fоrmă dе idеntitatе. Sрânul își însușеștе оriginеa nоbilă și dеstinul dе mirе al lui Haraр-Аlb.
Μоmеntul sоsirii la curtеa lui Vеrdе Îmрărat еstе marcat dе atmоsfеra dе sărbătоarе: „Și îmрăratul Vеrdе, cеtind cartеa, arе dе bucuriе că i-a vеnit nероtul , și ре dată îl și facе cunоscut curții și fеtеlоr salе, carе îl рrimеsc cu tоată cinstеa cuvеnită unui fiu dе craiu și mоștеnitоr al îmрăratului”.Теmându-sе că Haraр-Аlb să nu sрună adеvărul, Sрânul îi cеrе în tоiul реtrеcеrilоr să îi îndерlinеască dоrințе carе la рrima vеdеrе рar imроsibilе.
Cеlе trеi încеrcări la carе еrоul еstе suрus rерrеzintă „trеi trерtе dе inițiеrе difеritе, fiеcarе fiind suреriоară cеlеi antеriоarе.” (Оistеanu) și având ca ținta fоrmе alе absоlutului vеgеtal, minеral și uman.Înaintеa fiеcărеi рrоbе sе rеmarcă un scеnariu rереtabil. Fiul dе crai еstе mâhnit, sufеră, arе sеntimеntul că еstе ultima рrоbă și înțеlеgе că Sрanul vrеa să-l рiardă. Μеrеu mărturisеștе mâhnirеa sa calului, carе îl incurjеaza. Calul еstе un sрirit invincibil, simbоl al fоrțеi și al vitalității. Haraр-Аlb rеușеștе să trеacă dе рrimеlе dоuă рrоbе datоrită ajutоrului Sfintеi Duminici,carе cunоaștе anumitе tainе și da sfaturi fiului dе crai. Аcеasta lоcuiеștе ре о insulă izоlată dе lumе, un sрațiu sacru în carе еrоul е dus dе cătrе cal.
Cоnfоrm орiniеi lui Оiștеanu, „în sеns cоsmоgоnic insula роatе simbоliza manifеstarеa, Crеația; în acеst caz aрa rерrеzintă haоsul рrimоrdial dinaintеa Crеațiеi.”
CAPITOLUL AL V-LEA
PERSPECTIVE DIDACTICE
V.1. Didactica basmului popular
După cum bine știm, didactica studiază problematica amplă a procesului de predare învățare. Miron Ionescu definea didactica „o ramură a științelor educației care studiază și fundamentează științific analiza, proiectarea, desfășurarea și evaluarea predării și învățării ca proces de instruire și educare, atât în școli și alte instituții, cât și prin autoinstruire.”
Se face distincție între didactica tradițională care considera percepția sursă a cunoașterii, punea accent pe activitatea de predare și de dirijare autoritară a învățării, elevul fiind un obiect al educației, și didactica modernă care considera acțiunea mentală sursă a cunoașterii, punea accent pe activitatea de predare-învățare și dirijarea psihologică și socială a învățării, elevul fiind subiect al educației, coparticipant la propria formare. (Emanuela Ilie, Didactica limbii și literaturii române, Editura Polirom, 2014, p.10)
Pe liderul rău oamenii îl disprețuiesc. Pe cel bun îl admiră. Dar adevăratul lider este acela despre care oamenii spun, când treaba s-a terminat, „Am făcut-o singuri”. Lao Tzu
Profesorul de success va ține mereu seama de programa școlară și de clasa de elevi. De măiestria profesorului de a pregăti activități în care obiectivele să fie bine definite, metodele utilizate pentru desfășurarea activităților să fie centrate pe elev și să aibă în vedere ca elevul să fie subiect al educației, să fie antrenat în predare-învățare-evaluare, de aceasta ține reușita la clasă.
Dacă pentru parcurgerea opționalului propus la clasa a VI-a s-au folosit metode activ-participative, îmbinând tradiționalul cu metodele moderne, de la lectura expresivă, explicativă, predicții, până la activități de comparare, analiză, problematizare, atunci elevii vor avea un bagaj de cunoștințe mult mai vast, cunoștințe ce îi va ajuta atât la clasă, la examenul de la sfârșitul clasei a VIII-a (basmul fiind specie a epicului care face parte din Programa pentru evaluare națională). Nu în ultimul rând va fi un pas spre succesul examenului susținut la clasa a VI-a, unde un rol important îl are desprinderea informației dintr-un text și introducerea informațiilor în contexet proprii. În acest sens, un loc deosebit îl au activitățile în care se urmăresc cele patru procese PIRLS (Progress in International Reading Literacy Study- Studiu asupra progresului privind competența de lectură la nivel internațional). Cele patru procese care sunt vizate de PIRLS și care vor fi abordate prin activități specifice sunt:
Focalizarea și identificarea de informații explicit formulate
Realizarea de deducții simple
Interpretarea și integrarea ideilor și informațiilor
Studierea și evaluarea conținutului, limbajului și elementelor textual.
Metodele folosite la clasă, de la tradițional la modern, precum și cele care vizează cele patru procese PIRLS, vor fi prezentate în acest subcapitolul V.4.
Evaluarea produselor va urmări mai întâi calitatea și nu cantitatea lor, se va face în scopul îndrumării și apoi a controlului și în final al notării. Dacă metodele vor fi alese și folosite cu dibăcie, dacă elevii vor fi implicați activ, dacă textele au fost alese dintre cele mai potrivite, dacă evaluarea se face obiectiv, cu siguranță se va înregistra un progres al rezultatelor în raport cu situația inițială.
Se va urmări, prin implementarea la clasă a acestui opțional prin care se dorește valorificarea basmului popular în context didactic, atât dezvoltarea competenței de lectură, a competenței de comunicare, a competenței culturale cât și a celei morale. Deopotrivă, activitățile prin care tindem să ne atingem obiectivele propuse, pot fi desfășurate atât în școală, în sala de clasă, cât și în afara ei, extrașcolar, astfel încât trebuie știut că profesorului îi rămâne rolul, în ambele situații, de dirijor al activităților.
V.1.a. Locul basmului în lectura extrașcolară și în activitățile extrașcolare
Tudor Arghezi spunea că „ o carte este o făgăduință, o bucurie, o călătorie prin suflete, gânduri și frumuseți”, iar Albert Einstein afirma că „arta supremă a profesorului este de a trezi bucuria exprimării creatoare și bucuria cunoașterii.”
Se știe că lecția reprezintă principala formă de organizare a procesului de învățământ. Pe lângă lecție, se utilizează și alte forme de activități, organizate de școală sau de către alte instituții extrașcolare (cluburi de copii, biblioteci, Cabinet de documentare și informare, muzee…). În formarea elevilor, aceste activități extrașcolare ocupă un loc important, având impact asupra dezvoltării personale cât și asupra dezvoltării intelectuale cu scopul integrării în realitățile vieții sociale. Sunt activități flexibile și au caracter opțional, îi antrenează pe elevi în munca de grup, ei știu că predarea nu există și doar vor învăța. Aceste activități accentuează obiectivele de tip formativ-educativ. Pentru ca aceste activități să fie eficiente trebuie ca ele să nu fie o continuare a orei de română și să promoveze colaborarea între cadrul didactic și elev.
Știm, ca profesori, că lectura, obligatorie și cea suplimentară, este verificată, altfel nu are finalitate. În același timp trebuie să știm că și lectura extrașcolară ar trebui verificată deoarece ea poate fi atât călăuză bună, dar și un rău sfătuitor. În funcție de cartea, lectura pe care elevii aleg să o citească fără a li se cere, spune foarte mult despre latura lor interioară, despre neliniști, trăiri interioare, gusturi…Tocmai de aceea, urmare a unor chestionare aplicate, am constatat că preferința copiilor este basmul, atât cel ce aparține scriitorilor români, dar și cel din literatura universală. Consider important ca profesorul să vină în ajutorul elevilor, stimulând interesul pentru lectură și să-i transformăm în cititori pasionați, sfătuindu-i cum să citească și ce să citească. Pentru început ei trebuie să știe că pentru un cititor de vârsta lui e necesar să știe să citească expresiv și apoi să povestească. Mai apoi vor recurge la însemnări, impresii, atitudinea față de un personaj sau altul, identificarea unor expresii cu o anume valoare stilistică. Dacă la vârstă mică se acomodează cu lectura, la gimnaziu cartea devine aventură, pentru ca la liceu să reprezinte cunoaștere. Aceste opere îndrăgite vor putea fi valorificate, unde mai bine decât în activitățile extrașcolare.
Unde în altă parte copilul scapă de emoții, se lasă pradă imaginației creatoare, cititului de plăcere, fără a ști că e presat de timp să execute cerințe în timp dat?! Aici….în afara orelor de curs, chiar dacă ne întâlnim la biblioteca școlii. Aici arată că poate să fie cel mai bun, chiar dacă noțiuni teoretice de literatură îl pun în dificultate la ascultarea de la clasă, la testul formativ sau final. Prin citirea basmului în activități din afara clasei, profesorul de limba și literatura română realizează o formă de activitate diferențiată cu toți elevii, fie că sunt pricepuți sau mai puțin pricepuți la învățătură. Această latură a basmului, lectura de plăcere, se poate realiza în cadrul cercului de creații literare, reviste școlare, excursii literare, serate literare, șezătoare literară. Aceste activități au succes în rândul elevilor și fac parte din formele moderne de educație și au rol deosebit în descoperirea și stimularea talentelor și a aptitudinilor elevilor. Nu e de neglijat rolul pe care îl joacă în cultivarea interesului pentru literatură și artă, dezvoltă deprinderile de a realiza creații originale, proprii.
Activitățile extrașcolare reprezintă activitățile în care elevii consolidează cunoștințe dobândite în orele de literatura română cu privire la literatura populară, la specii ale acesteia, în mod deosebit ale basmului, creație aflată în topul preferințelor elevilor, deprinzând priceperi de muncă independentă într-un ritm propriu, dezvoltă gustul pentru frumos.
Una dintre metodele prezentate de Marilena Pavelescu, metodă folosită în cadrul activităților de promovare a basmului în spațiul extrașcolar, este metoda RICAR. Se pune accent pe „cheia” studierii tematice a unei cărți, fie pentru informare, fie pentru relaxare.
(Marilena Pavelescu, Metodica predării limbii și literaturii române, Ed. Corint, București, 2010, p.158)
R- răsfoirea cărții pentru formarea unei idei generale;
I- formularea unor întrebări la care se așteaptă răspuns după citire;
C- citirea cărții;
A- amintirea punctelor principale;
R- recapitulare pentru verificarea depistării punctelor principale.
Seratele literare au ca scop cunoașterea vieții și operelor unor scriitori culegători de folclor, de creații populare, pot interpreta fragmente din opere care să pună în evidență personajul preferat. Așa, elevii pot afla despre Vasile Alecsandri, Ioan Slavici, Petre Ispirescu…culegători de creații populare consacrați, dar și despre cei care au avut izvor de inspirație literatura populară și au creat opere culte (basmul cult), și anume: Ion Creangă, Mihai Eminescu. Nu în ultimul rând ei pot lua contact cu basme din literatura universală, ei, elevii, având posibilitatea să facă paralelă între basmele românești și cele ale altor popoare.
Concursurile cu temă specifică dau notă competitivă, copiii punându-și în valoare cunoștințele căpătate în orele de literatură, având determinare să fie cât mai buni. În cercurile literare, cu temă de folclor, se pot valorifica creațiile populare importante pentru fiecare pentru că reprezintă cartea de identitate a neamului, e ceea ce ne definește ca națiune, folclor care trebuie transmis tinerelor generații și nu uitat. Tot aici se poate dezvolta și talentul literar al elevilor, dând frâu liber propriei imaginații.
Atelierul de lectură promovează lectura de plăcere, gustul estetic, stimulând gândirea reflexivă, critică.
Șezătoarea literară oferă un plus prin mișcare, vers și viers. Aici elevii sunt spontani, relaxați, fără inhibiții, îmbinând armonios talentul artistic de dansatori, muzicieni și cel de povestitori.
Imagini de la șezătoare literară desfășurată de elevii clasei a VI-a, Școala Gimnazială „Antonie Mureșianu”, Bîra
Drumețiile, vizitele, excursiile literare la muzee, la case memoriale au efect pozitiv asupra elevilor, intră în contact direct cu ceea ce reprezenta odinioară frumosul satului, farmecul „poveștilor” de la gura sobei, își creează propria imagine despre scriitorul-om, despre ceea ce a stat mărturie la devenirea lui ca scriitor. Valoarea instructiv-educativă a datelor, informațiilor, impresiilor, se va regăsi sub diverse forme: jurnalul clasei, redactarea unor broșuri cuprinzând operele ascultate.
Activitățile extrașcolare, deși „se hrănesc” cu timp, sunt foarte utile deoarece vin să completeze și să dezvolte ceea ce se lucrează la clasă: activitatea independentă, spirit de inițiativă, capacitate de organizare, competitivitate…
Voi transcrie una dintre creațiile care a ajutat la impulsionarea elevilor pentru a scrie, pentru a apela la propria creativitate și imaginație. Odată afișată la avizierul clasei, a fost motiv de mândrie, dar și impuls pentru alții.
Florile veșniciei, (basm creat de Petronela Tulbure, clasa a VI-a)
A fost odată ca niciodată…că de n-ar fi, nu s-ar povesti.
A fost un om, nici bogat, nici sărac. El avea trei fii. Unul dintre ei se prăpădise, așa că rămăsese doi. Cel mare avea părul negru ca tăciunele, voinic, viteaz ca un cocoș, și cel mic cu părul ca soarele, isteț, iute în înțelepciune. Cei doi fii, fiind mărișori, au cerut tatălui lor să poată pleca să-și caute norocul în lume. Cu durere în suflet, tatăl îi lăsă să plece și era trist pentru că rămânea singur. Mama celor doi era plecată pe tărâmul dinspre sud pentru a găsi florile veșniciei și a le adduce în casa lor. Aceste flori erau asemenea crinului, dar albastre, și făceau ca în locuința celor în care se afla să fie mereu pace, înțelegere și să rămână mereu voinici și sănătoși. De când a plecat, nu mai știau nimic despre ea. De aceea a rămas îngrijorat încă de când cei doi fii erau mici, de vreo patru anișori și nu înțelegeau nenorocirile, dar omul se bucura căci era mândru de ei.
Zis și făcut. Cei doi își luară ziua bună de la tatăl lor și plecară. Au mers ce au mers și au ajuns la o cabană îngrijită pe dinafară, nu știau ce era înăuntru ei. Au bătut la ușă. Nu era nimeni, așa că au intrat. Era frumos, pe o măsuță zăriseră două medalioane cu un soare pe ele, lângă ele era scris: „Dacă ați venit să vă căutați norocul, și dacă ați văzut mesajul, puneți medalionul și păstrați-l la gât, porniți apoi pe cele două cărări dinspre sud, pe celălalt tărâm, ca să aduceți fiecare câte un boboc din floarea veșniciei.”
Fratele cel mic îl întrebă pe celălalt:
Ce este floarea veșniciei?
Floarea veșniciei… Floarea pentru care mama a plecat și nu s-a mai întors…., zise cel mare.
Acum știu ce fel de floare e! Mi-a povestit tatăl ….., îl întrerupse fratele mic.
Acum, hai, la drum! Spre cele două cărări de după cabană!
A luat fiecare medalionul, și-au luat rămas-bun, după ce și-au urat spor, ajutor și sănătate. Au înaintat amândoi până când au ajuns la primul obstacol. Cel mic avea de ales. Trei cărări. A ales-o pe prima și a trecut mai departe printr-o pădure de argint, cărarea se oprea la un stejar mare, parcă era la marginea lumii, și mare, mare. Trebuia să urce dacă voia să ajungă mai departe.
Fratele cel mare ajunse la o prăpastie, un zid și o apă întinsă. El a ales cu înțelepciune zidul, fiindcă victoria înseamnă urcuș. A urcat zidul, a ajuns pe alt tărâm. Acolo erau zmei, hoți din toată lumea și trebuia să-i doboare pentru a merge mai departe. Mulți stăteau de strajă în fața unui palat. Pe lângă acest palat trebuia să treacă și el. Văzuse un copac, se urcă în el. Viteaz și puternic, echilibrat și îndrăzneț, a ales să facă salturi uriașe din copac în copac, să nu fie observat de zmei. Îl apucară groaza când văzu că toți zmeii aveau aripi, ușor pentru ei să-l nimicească. Apoi, s-a pitit pe lângă turnuri, a mers tip -til.
În tot acest timp avea o presimțire …..simțea că fratelui lui i se întâmplă ceva rău. Fiecare scăpase de pericol, dar sentimentul acesta pusese stăpânire pe amândoi frații.
Cel mare ajunse la un tunel și a început să-l străbată cu grijă. Cel mic ajunse și el la un capăt al tunelului și merse până ce acesta se bifurca. Pe unde să o ia?! În acest timp de gândire, celălalt frate ajunse aproape de locul unde se afla el. Se zăriră. Au început lupta. Întunericul nu-i lăsa să se observe. Se luptară, se luptară, până când cel mic ajunse sub greutatea celui mai mare. Acesta luă o piatră și era pregătit să lovească cu putere. A ridicat piatra și…atunci văzu strălucind medalionul de la gâtul fratelui său, îl recunoscu și aruncă piatra departe de el. S-au îmbrățișat, trecuse mult de când hoinărise fiecare pe drumul lui.
Au stat și au meditat, au văzut pe ce cărări au apucat și nu au găsit nimic. Hotărâse să meargă, împreună de această dată, pe cărarea care mai rămase. Au ajuns la un loc luminat și acolo au văzut floarea veșniciei și pe mama lor care trăia într-o casă frumoasă, dar care nu putea părăsi locul acela pentru că o vrăjitoare o blestemase ca să nu poată părăsi locul până nu va mai veni cineva pe acel meleag. Blestemul se rupse…vrăjitoarea nu mai apăru, așa că, luase flori ale veșniciei și s-au îndreptat spre casă.
Au ajuns cu bine la casa tatălui lor și mare i-a fost surprinderea când îi văzu pe cei doi feciori dar și pe mama lor. Au avut de toate, au fost sănătoși și s-au bucurat, și-au trăit fericiți până la adânci bătrâneți.
Ș-am încălecat pe-o șa și v-am spus povestea așa….
Este evident că pentru a-i atrage pe elevi spre lectura individuală, aceasta nu trebuie să apară ca o obligație, ci ca o plăcere, ca un mijloc cu ajutorul căruia se obțin bucurii, satisfacții. De aceea, atât natura cărților recomandate, cât și mijloacele de îndrumare trebuie să țină seama de scopurile instructiv-educative ale școlii noastre, de particularitățile de vârstă, de preocupările elevilor, de preferințele lor individuale.
V.1.b. Chestionare aplicate pentru identificarea preferințelor de lectură
Lectura din afara clasei poate fi recomandată cu scopul de a forma și dezvolta la elevi gustul pentru citit. Pentru aceasta este necesar să cunoaștem preferințele copiilor, nu numai cele literare ci și cele manifestate în afara orelor de română. Pentru a nu greși, profesorul trebuie să poarte discuții cu elevii, sau se folosesc chestionare la care să răspundă. Chestionarul trebuie să fie individual și prin aplicarea lui se urmărește cunoașterea clasei, nivelul cunoștințelor, dar și aptitudinile elevilor. Astfel de chestionare s-au stabilit înainte de stabilirea temei de cercetare pentru această lucrare, chestionare din care am aflat că basmele rămân în topul preferințelor.
CHESTIONAR
Ce cărți iubești mai mult?
Preferi lectura literară sau științifică?
Scrie trei scriitori români care-ți vin în minte.
Numește o carte recitită.
Care sunt personajele preferate? De ce?
Ce filme preferi?
Ai vizionat o piesă de teatru? Unde? Numește-o!
Titlul cărții pe care o citești
Câte ore citești, săptămânal, cărți de lectură particulară?
Cât de mult folosești biblioteca școlară? Dar cea personală?
Citești reviste? Dacă da, care?
12. Ce cărțite-ar interesa?
– despre prezent sau trecut?
– versuri sau proză?
– știință, literatură, cărți științifico-fantastice?
13. După ce citești, consemnezi în fișe?
Εхреrіеnțеlе dе lеctură alе еlеvіlοr
La gimnaziu lecturile din afara clasei trebuie să țină seama de conținutul lecțiilor de literatură, de lista de lectură suplimentară din programa școlară. Li se recomandă elevilor să citească și alte creații, aceleași ca specie a genului literar studiat. Dacă la clasa a V-a elevii studiază doar un basm, se recomandă și altele, dacă există doar o legendă, se recomandă și citirea altora, și, de asemenea, alte creații populare pentru a-și însuși caracterul popular al unei opere.
În urma aplicării testelor mi-am făcut o imagine despre preferințele elevilor, volumul lecturilor, măsura în care și-au format deprinderi de lectură.
V.1.c. Ce reținem dintr-un basm. Exerciții de scriere creativă
Fiecare dintre noi ascundem basme nescrise, basme cu forme de cristal colorat care mereu e la noi și ne ajută să privim prin el lumea.
Odată identificat, basmul rămâne în suflet. E locul în care basmul și creativitatea se întâlnesc. În mintea copilului imaginația cutreieră liberă, îmbracă forme artistice și se răsfață sub blânda lui poveste. Dacă știm că el reprezintă frumosul, binele, adevărul, toate acestea le scoatem la suprafață, le modelăm, le punem în scenă și ele vor prinde forme neașteptate. Ele sunt șlefuite până vor începe cu „A fost odată ….”, și se termină cu „or trăi fericiți și astăzi.”
Scriitorul român I.L.Caragiale afirma acum aproape un secol:
„Ο cartе bună dе cіtіrе, în vârstă fragеdă, еstе, рοatе, una dіn îmрrеjurărіlе cеlе maі hοtărâtοarе alе vіеțіі unuі οm. Мultе carіеrе іntеlеctualе nu sе datοrеsc altеі îmрrеjurărі dеcât unеі cărțі căzutе la vrеmе bună în mâіnіlе unuі cοріl, tοt așa рrеcum umbrеlе multοr stеjarі sеcularі sе datοrеsc cădеrіі unеі ghіndе ре рământ рrіеlnіc.”
„Lеctura – sрunеa іstοrіcul Ν. Іοrga – jοacă un rοl іmрοrtant în vіața cοрііlοr, un rοl maі marе dеcât în vіața cеlοr vârstnіcі. Cartеa cіtіtă în cοріlărіе rămânе рrеzеntă în amіntіrе aрrοaре tοată vіața șі іnfluеnțеază dеzvοltarеa ultеrіοară a cοрііlοr. Dіn cărțіlе ре carе lе cіtеsc, cοрііі îșі fοrmеază ο anumіtă cοncерțіе asuрra lumіі, cărțіlе fοrmеază la еі anumіtе nοrmе dе cοnduіtă.”
Basmele sunt caрtіvantе, maі alеs cеlе nеmurіtοarе, alеsе dе рrοfеsοr sau dе еlеvі șі dau tοatе răsрunsurіlе cеlοr carе lе іntră în jοc. Lе рlac maі alеs basmele dеsрrе nοrοc, dеsрrе рrіnțеsе, cu vrăjіtοarе, cu ursіtοarе, îșі dau cu рărеrеa dеsрrе grеșеlіlе реrsοnajеlοr, dеsрrе cе a fοst cοrеct sau nеdrерt, lе рlac sіtuațііlе în carе реrsοnajеlе dοvеdеsc că au іnіmă bună sau sе іubеsc, încеarcă să lе οfеrе altе sοluțіі dе vіață. Încеarcă să іntrе în acοrd cu еlе. Sublіnіază dе fіеcarе dată dіfеrеnțеlе dіntrе rеalіtatе șі fіcțіunе. Răsрund la câtеva întrebări carе fіхеază реrsοnajе, acțіunе, іdеі.
Lumea creată e una perfectă, frumoasă, deși pe lângă bine trăiește și răul. Binele își croiește drum, se formează, se dezvoltă și în lupta cu Răul capătă deprinderi și forță nemăsurată pentru a ieși victorios. Nimeni și nimic nu-i poate sta în cale. Prietenii se dovedesc a fi de nădejde. Reținem un fir narativ deosebit de atrăgător cu fapte prezentate în ordine cronologică, o acțiune conturată de conflictul puternic întrezărit din intrigă, conflict dat de lupta dintre Bine și Rău. Uimitor este timpul imaginar și spațiul în care sunt urmărite personajele în acțiune. Tipologia personajelor e variată: Protagonistul, antagonistul, personajele care ajută deopotrivă pe cel pozitiv sau negativ, principale, secundare, episodice, eliptice, dotate cu puteri supranaturale, puteri manifestate în lupta desfășurată. De remarcat este faptul că personajul pozitiv nu luptă din dorința de a arăta că e mai puternic și ucide de plăcere, luptă pentru a face dreptate, uneori lasă să se instaureze judecata divină. Demn de reținut este faptul că eroul reprezintă pe tânărul care se formează pentru viață, drumul, călătoria reprezentând inițierea. Toate provocările, probele la care e supus protagonistul reprezintă încercări din diverse etape ale vieții pe care tânărul le depășește mai greu sau mai ușor. Nu trebuie uitat caracterul popular al acestei opere literare, expresiile, frumusețea locurilor, a personajelor, finalul mereu fericit care dau farmec și culoare basmului atât de îndrăgit. Basmul dezvăluie aspect ale realității, contribuie la cunoașterea unor adevăruri.
Вasmul rерrеzіntă chіntеsеnța mοrală рrеzеntată ca lеcțіе dе vіață la carе s-a ajuns рrіn cοndеnsarеa unеіе ехреrіеnțе mіlеnarе. Duрă cum sе ștіе, marіі scrііtοrі clasіcі au avut cοnvіngеrеa că ο lіtеratură adеvărată șі durabіlă nu sе рοatе întеmеіa dеcât ре graіul vіu al рοрοruluі, ре tradіțііlе șі іstοrіa luі, altfel spus pe „Мarеlе sріrіt crеatοr”, fііnd рătrunșі dе valοarеa іnеstіmabіlă a fοlclοruluі șі dе raрοrtul nеcеsar al lіtеraturіі cultе cu lіtеratura рοрulară.
Lectura și scrierea creativă pun în valoare relația de continuitate și determinare reciprocă. Lectura creativă stimulează scrierea creativă, iar activitatea de scriere dezvoltă competența de lectură. Stimularea creativității este o cale de a dezvolta gândirea critică și de a stimula potențialul fiecărui elev. Studiul literaturii înseamnă atât cunoaștere cât și construirea propriei identități.
Elevii vor învăța să observe personaje reale și să le contureze puteri, trăsături fizice deosebite care să le permită să intre în lumea basmului: Zâne, prințese, spiriduși, fete de la țară care sunt în preajma prințeselor, animale fabuloase, ajutoare, vrăjitoare, zgripțuroaice…
Vor învăța să folosească formule prin care să-și țină aproape potențialii cititori, să farmece, să surprindă. Vor ști timpul „ odată”, vor ști spațiul „pe un tărâm, într-o împărăție, într-un sat”, știu că va exista un conflict și personaje care luptă. Ce mai stiu? Știu că va avea un final fericit. Primele întrebări, înainte de a scrie, se vor contura în mintea lor:
Despre ce scriu?
De unde încep?
Cine sunt personajele? Cine e mai puternic? Care e mai frumos?
Pentru ce luptă?
Cum descopăr povestea?
Dacă vor începe să scrie, gândurile vor fi așezate, rând după rând…astfel se naște basmul.
Urmare a ceea ce au reținut elevii din basme, au rezultat creațiile. Iată câteva exemple de astfel de creații:
Prințul neînfricat, (creație ce aparține lui Paul Netedu, clasa a VI-a)
A fost odată ca niciodată…
A fost odată un împărat ce avea un fiu. Trecând anii, fiul împăratului, Zeus, a ajuns la vârsta însurătorii și a început să-și caute aleasa. Negăsind în împărăția tatălui său una potrivită pentru el, a plecat și în alte împărății, crezând că își va găsi jumătatea. Merse și merse peste șapte mări și șapte țări, până când a dat peste o bătrână care căra vreascuri pentru foc. Văzând asta, a ajutat bătrâna, cărându-i vreascurile până acasă la ea. Mulțumindu-i, aceasta a insistat ca să rămână la ea ca să poată mânca împreună, deoarece se înserase. La masă, aceasta îl întrebă:
Ce vânt te aduce prin părțile noastre? Nu a mai călcat picior de om pe aici de multă vreme.
Păi, am plecat în căutarea alesei inimii mele.
Hmmm! Eu aș ști ceva, dar este foarte periculos.
Prințul, mândru, a răspuns:
Mie nu mi-e frică de nimic! Spune-mi!
Bine! Ia aminte! În adâncurile pădurii de la marginea satului, vei da de un copac gros.
Când vei ajunge, va trebui să spui următoarele cuvinte: „Copac înalt, copac înțelept,/ Spune-mi încotro să mă îndrept?” După ce vei spune acestea, el îți va pune o întrebare la care va trebui să răspunzi, dar trebuie să dai dovadă de multă imaginație și înțelepciune. Acum te las, căci nimeni nu a reușit să răspundă la întrebare și soarta lor a fost una cruntă. Dar, tu, poate, cu ajutorul Domnului, vei reuși. Culcă-te, poate te vei răzgândi!
Prințul asculta cu mare atenție ce îi spuse bătrâna.
A doua zi, când se iviră zorile, plecă la drum, dar îl însoți și bătrâna până la marginea pădurii. Ajunși acolo, bătrâna îi spuse:
Eu de aici încolo nu te mai pot însoți. Fie ca Dumnezeu să te aibă în pază!
Prințul își lua inima-n dinți și intră în pădure. Zări copacul, se apropie de el și făcu ce îi spuse bătrâna.
Copac înalt, copac înțelept/ Spune-mi încotro să mă îndrept?”
Spune-mi, dragul meu, ce vânt te aduce pe aici?
Eu, mândru copac, am plecat în căutarea alesei inimii, dar norocul nu a fost de partea
mea.
Bine! Cred că te pot ajuta, dar totul depinde de tine. Va trebui să răspunzi la o singură
întrebare. Vei avea o singură șansă; dacă vei răspunde corect, te voi lăsa să intri în scorbură, dacă nu, unde îți stau picioarele, îți va sta capul! Ești pregătit?
Mai bine ca niciodată, spuse el încrezător.
Bine!!!!! Întrebarea mea este: Ce poți face cu o lacrimă ca să nu sece?
Auzind una ca asta, prințul se înspăimântă…dar își revenise…bătrâna i-a spus că are nevoie de imaginație și înțelepciune….Da! Le va folosi! Se gândi ce se gândi, și încercă să răspundă.
Cu o lacrimă….cu o lacrimă….să nu sece….aș putea, aș putea…să o arunc în mare.
Nu va seca niciodată!
Copacul, uimit de înțelepciunea prințului, îi spuse:
Bravo! Ești singurul care a reușit să mă mulțumească cu un așa răspuns, de aceea te voi
lăsa să îți continui drumul.
După ce terminase de grăit acestea, scoarța copacului se deschise și în fața prințului se deschise un drum cu multe scări. Prințul cobora una câte una, ajungând la capătul acestora a auzit un zgomot foarte ciudat. Apărură un grup de diavoli care fierbeau într-un cazan o fată frumoasă care striga după ajutor. Tânărului Zeus îi veni o idee. Merse la ei și le spuse:
Haideți să ne întrecem! Premiul va fi această fată. Lăsați-o! Vedem pe urmă!
Diavolii nu au stat pe gânduri, au acceptat, rânjeau de bucurie că vor avea două premii, fata și tânărul. Nimeni nu le rezistă până atunci.
Prințul văzu un măgar și îi întrebă dacă și ei îl văd sigur.
Da, îl vedem! Dar nu înțelegem!
Cel care va reuși să-l ducă în jurul cazanului de șapte ori și să se odihnească de trei ori,
va lua fata.
Cel mai puternic dintre diavoli luă măgarul în spinare și îl cără de șapte ori în jurul cazanului. Veni rândul prințului, care urcă pe măgar și făcu nouă ture în jurul cazanului. Apoi spuse:
Eu am cărat măgarul între picioare de nouă ori, iar tu de șapte ori în spinare.
Deci, judecați voi care este mai puternic!
Au dat dreptate prințului, el era mai puternic. Prințul luă fata și se întoarse în împărăția tatălui său, unde făcuse o nuntă mare, mare, care poate ține și astăzi.
Ș-am încălecat p-o șa și vă spusei povestea așa…
Și da, ne-a transformat în ascultători cuminți, însetați de ce va urma.
V.2. Valori instructiv – educative promovate prin basm
Frumosul nu se dă, el se descoperă doar celui predispus să-l perceapă.
Literatura populară este pentru noi ca apa clară a izvorului dimineața, când, alături de soare și de cerul care prevestește o zi frumoasă, se oglindesc de veacuri chipurile voinicilor fără frică, frumoasele și înțeleptele prințese. Ea, literatura populară, nu poate să dispară, așa după cum nu dispare nici apa, nici soarele, nici cerul. La orice vârstă căutăm să ne alinăm sufletul cu basmul; copii fiind, suntem fermecați de castele, ajunși tineri vrem să devenim asemenea lui Făt – Frumos sau Ilenei-Cosânzene, și, de ce nu, vârstnicul își caută personajul demn de admirat: înțeleptul împărat. Basmul reprezintă o pledoarie pentru valorile inter-umane, de aceea se adresează tuturor vârstelor.
De ce basmul?
E simplu. E iubit, ușor de asimilat, plăcut la ascultare și de luat în seamă. E cel mai ușor de identificat cu Copilăria. În afară de ceea ce copiii numesc „poveste”, basmul reprezintă o oglindire a problemelor existenței umane, multele frământări milenare care au dus la crearea unei lumi ideale.
Paul Cornea în „Introducere în teoria lecturii”, preciza faptul că „ lectura are coordonate importante (motivațiile lecturii, calitatea comprehensiunii, abordarea plurală a textelor) și finalitate: „îmbogățirea șanselor fiecărui cititor de a se înțelege pe sine și pe alții.” (Paul Cornea, Introducere în teoria lecturii, Ed. Minerva, București, 1988, p.16)
Rolul pe care îl joacă profesorul la clasă pentru elevii săi este acela de a deschide prin lectură o cale către autocunoaștere. Astfel, valorificarea literaturii populare, a basmului în special, reprezintă în primul rând o cale de acces către cultură. (Florentina Sâmihăian, O didactică a limbii și literaturii române. Provocări actuale pentru profesor și elev, Ed. ART, București, 2014, p.278)
Basmul transmite o valoare instructiv-educativă deosebită, prin contribuția pe care o aduce în ceea ce privește dezvoltarea unor procese, și anume: de cunoaștere, afective, și deopotrivă la conturarea trăsăturilor de voință și de caracter, aducându-și aportul la dezvoltarea personalității. Printr-un studiu aprofundat al basmului, elevii reușesc să înțeleagă complexitatea aspectelor vieții, deoarece exprimă gândirea profundă și idealurile poporului, greutățile și momentele de fericire, lupta cu forțele malefice, relațiile dintre oameni. Elevii trebuie să-și formeze competențe de comunicare, indispensabile pentru orice tip de activitate: să se exprime corect, clar, coerent, să asculte, să înțeleagă și să producă mesaje orale și scrise.
O altă valoare pe care o promovează lectura și studiul basmului este valoarea morală, delimitând Binele de Rău. După cum se știe, în basm se prezintă conflictul dintre Bine și Rău. Odată înțeles, elevul își formează un punct de vedere despre dreptate, cinste, curaj, vitejie, perseverență, respectarea cuvântului dat, hărnicie. Astfel acestea vor fi apreciate iar opusul lor va fi detestat (nedreptatea, lăcomia, răutatea, minciuna, ura, îngâmfarea).
O valoare instructiv-educativă se transmite și prin evidențierea calităților personajelor pozitive, care reprezintă pentru copii modele, idealuri de urmat. Vor învăța să fie asemenea protagoniștilor, cu compasiune față de cei sărmani, de cei slabi, dornici să promoveze modestia și hărnicia, cinstea, dreptatea, și vor deveni încrezători în forțele proprii. Nu le va fi ușor într-o lume în care se promovează mai mult omul avut, fără valori morale, când cinstea și dreptatea sunt calități doar pentru o anume categorie de oameni, când foarte mulți consideră că nu valorile învățate te reprezintă ci „valoarea banului.”
De remarcat este și faptul că basmul ajută la dezvoltarea imaginației creatoare, imaginație care este utilă în toate aspectele activității. Elevii au posibilitatea să-și creeze propriul cadru de desfășurare a acțiunii, unde personajele, create după bunul plac, se mișcă, luptă, își duc la bun sfârșit misiunea. Au propria viziune despre personaje, feminin sau masculin, pozitiv și negativ. Acum poate pătrunde în lumea imaginarului, a fantasticului, se transpune în rolul personajului, trăind emoții și sentimente.
Nu este de neglijat faptul că basmul reprezintă un mijloc de dezvoltare a memoriei și atenției. Atât pentru basmele preluate din culegeri ale scriitorilor consacrați, cât și pentru cele create de ei, își exersează atenția, urmărind aspectele narate, evoluția personajelor, dezvoltând în același timp și gândirea critică. Vor ști dacă basmul ascultat, creat de ei sau nu, urmează rigorile realizării unei astfel de creații.
Nu în ultimul rând, contribuie la educarea artistică, dar și la dezvoltarea limbajului. Vocabularul va căpăta nuanță prin utilizarea expresiilor din graiul viu al poporului, cu expresivitatea și bogăția lui. Prin activitățile de dramatizare vor încerca să simtă în același timp cu personajul, „va gusta” momentul plăcut al victoriei, se va bucura de aprecierea celor din jur, iar atitudinea antagonistului (pentru că cineva va trebui să interpreteze și rolul personajului negativ) va fi un îndemn pentru „Așa nu!” Vor avea posibilitatea să-și dezvolte gustul pentru frumos, născând în copii puternice emoții estetice.
Prin aceste valori instructiv-educative menționate pe care studiul basmului le trezește la elevi și anume, vor învăța să prețuiască poporul pentru calitățile deosebite ale sale, vor admira comoara de neprețuit ce o cuprinde basmul.
V.3. Basmul – mijloc de formare a valorilor și atitudinilor
„Dăruiți-le oamenilor un fapt sau o idee și le veți lumina mintea; spuneți-le o poveste și le veți atinge sufletul!” (proverb hasidic)
Basme…legende…mituri….suflete….Frumoase cuvinte ce ascund înțelepciune! Dar oare mai au ele vreo importanță în acest secol al tehnologiei avansate? Mai avem timp să stăm la gura sobei, lângă un foc mocnit, străjuit de blândețea și fața senină a bunicului sau a bunicii, care, cu glas dulce, încearcă să-și aline sufletul povestind despre Feți – Frumoși și Ilene Cosânzene?!
Da, pentru mulți basmele au fost obiect de studiu. În sfera psihologiei au existat preocupări pentru importanța basmului, pentru rolul și impactul asupra dezvoltării ființei umane, pentru influențele psihologice asupra copiilor și, mai apoi, asupra adulților. Deși create de adulți, ele, basmele, „vorbesc” copiilor. Ei trebuie să știe că basmul reprezintă izvorul nesecat al poporului, e parte din literatura populară, cea care nu a fost mărginită și limitată de nimic.
Textul epic, basmul în special, este o cale eficientă pentru valorificarea sferei cognitive, psihomotorie și motivațional – afectivă, necesarul pentru formarea personalității elevului. Devine mijloc de formare a elevului și nu scop al învățării. În acțiunea de cultivare și dezvoltare a „capacităților umane” se pune accent pe obiectivele de formare. Important nu e reproducerea valorilor ci valorile create prin educație. Prin lectură, elevul percepe conținutul de idei, descoperă valențele literar-artistice ale basmului.
Dezvoltarea gândirii e obiectivul pedagogic cultural. Realizarea lui e de o importanță deosebită și la valorificarea conținutului basmului. Prin receptarea textelor basmului vom urmări ceea ce ține de cultivarea imaginației creative, educarea creativității la orele de literatură. Dezvoltarea gândirii creative necesită o atitudine pozitivă construită pe încredere, încurajare, entuziasm, aspirație și, de ce nu, perfecțiune. E un proces mental, de aceea va fi stimulată prin exerciții ce vor mobiliza gândirea critică, dar și interesul și pasiunile copiilor. Aceste acțiuni cuprind nu doar elaborarea unor compuneri imaginare, schimbare de final…continuarea unei compuneri..ci și încadrarea unor informații în desene, scheme, imagini.
O altă latură o reprezintă sarcinile prin care fiecare elev să-și dezvolte la maximum potențialul creativ și intelectual. Rolul profesorului e de a-i ajuta să-și formeze gândire independentă, să fie tolerant la orice idee de nou, de a-l ajuta să găsească modalități inedite de a rezolva probleme. Motivația lecturii basmului poate fi formată și prin modalități de intervenție educațională, ce realizează conexiuni între situații de învățare și percepție, gândire, imaginație.
Formarea unui cititor dornic presupune formarea deprinderii de a recepta mesajele transmise de texte. Trebuie format ca receptor, începând cu „componenta atitudinală”, va trebui să știe să aprecieze, să evalueze valoarea axiologică și calitatea estetică a basmului citit. Elevul va fi antrenat în procesul de sondare-comentare-evaluare a lecturii, având efect asupra formării personalității, formarea de atitudini și transmiterea de informații. Profesorul la clasă ajută prin demersul didactic la transformarea substanței textului în elemente hrănitoare cu impact formativ.
Concluzionând, basmul prezintă viața, aspecte de viață în larga perspectivă, motivează în căutarea unor răspunsuri la probleme personale și sociale. Caută soluții, modele de rezolvare a situațiilor conflictuale, aspecte de viață în care se pot regăsi. Personajele aduc diversitate de fapte, gânduri, mesaje, trăiri, caractere tipice și particulare, caracteristici care dau notă de credibilitate în fața cititorului. Personajele sunt purtători ai gândurilor autorului, a ideilor, care sunt de fapt valori fundamentale ale omenirii.
E. N. Iliin spunea „profesorul de literatură e chemat să formuleze principiile etice ale personalității, să dezvolte potențialul spiritual.” Vom reuși aceasta prin educarea sentimentului de dragoste față de părinți, față de locul natal, față de semeni, sentimentul responsabilității, toleranței, empatiei…
V.4. Metode și procedee activ – participative utilizate pentru valorificarea basmului
Metodele utilizate pe parcursul etapei formative au fost atât cele tradiționale, cât și cele moderne.
Metodele tradiționale de predare-învățare sunt metode cu o vechime îndelungată, eterogene, a căror trăsătură dominantă este transmiterea unui volum de cunoștințe, gata structurate, de la profesor către elev. Deși dezideratele învățământului modern impun restrângerea noțiunilor teoretice a cunoștințelor, promovând învățarea activ-participativă, totuși metodele tradiționale au încă autentice „virtuți pedagogice.”
Avantajele acestor metode sunt:
oferă informații consistente și structurate;
permit un control al timpului destul de precis;
elevii vor avea un număr mare de informații pentru a realiza conexiuni complexe.
Dezavantajele sunt:
informații teoretice în exces;
solicit mai mult memoria, vizând niveluri inferioare ale gândirii: reproducere, memorizare, definire.
accentual cade pe activitățile frontale, iar evaluarea urmărește cantitatea cunoștințelor.
Dacă metodele tradiționale sunt însoțite de mijloace didactice potrivite (suport informatizat, mijloace audio-video, planșe, fotografii, culori) ele vor menține trează atenția elevilor, imprimând astfel lecției tradiționale structurate un caracter activ. Metodele tradiționale cele mai folosite în desfășurarea orelor de literatură română sunt: lectura (cu toate etapele ei), prelegerea, conversația, demonstrația, lucrul cu manualul (carte de lectură, culegeri).
Metodele moderne, activ- participative, sunt „metode capabile să-i antreneze pe elevi în activitate, concretă sau mentală, cu puternice valențe formative și cu impact ridicat asupra dezvoltării personalității elevilor.”
Metodele active au un puternic caracter formativ, contribuie la formarea de abilități, capacități și competențe care stau la baza celor „patru piloni ai cunoașterii”: A învăța să știi/să înveți, A învăța să faci, A învăța să trăiești împreună cu ceilalți, A învăța să fii.
Dacă metodele tradiționale sunt axate pe acumularea de cunoștințe, metodele moderne sunt rodul unui proces de organizare și asimilare, urmăresc dezvoltarea criticii autonome, contribuie la formarea capacității de adaptare la diferite situații, în funcție de context de comunicare diverse. Metodele activ – participative necesită un timp mai îndelungat, o pregătire prealabilă mai riguroasă, deoarece se axează pe calitate, nu doar pe cantitate. Dintre metodele moderne care pot fi utilizate în predarea literaturii române, amintim: învățarea prin decsoperire, jocul de rol, hărțile conceptual, tehnica blazonului modern, mozaicul, metoda cadranelor, metoda cubului, metoda Știu/Vreau să știu/Am învățat, cvintetul, tehnica R.A.I., metoda SINELG, turul galeriei, etc…
În ceea ce privește alegerea metodelor de predare – învățare a basmului și a legendei, creații populare, în gimnaziu, considerăm că o atitudine rațională are la bază un echilibru între metodele tradiționale și cele moderne.
Prezentăm în continuate principalele metode care s-au utilizat în lecțiile de predare-învățare-evaluare din cadrul experimentului.
1. Lectura activă este o metodă de activizare, în care elevul se implică în totalitate, indiferent de cultura pe care o are, de mediul social în care trăiește, de dispozițiile psihologice ale momentului. Este rezultatul interacțiunii textului cu cititorul, acesta recunoscând, prin convenție, realitatea lumii prezentate, și autorul textului. După cum se știe, lectura textului literar cunoaște trei etape, și anume: prelectura, lectura propriu-zisă și postlectura. În etapa de prelectură se poate utiliza conversația, urmărind dezvoltarea posibilităților de exprimare, cultivarea încrederii în capacitățile proprii de comunicare și de relaționare.
2. Conversația euristică urmărește stimularea elevilor în găsirea adevărului științific. Întrebările se adresează judecății elevilor, stimulându- le și orientându-le gândirea.
Exemplu:
Întrebări frontale: a) adresate clasei
Ce este o operă literară?
Care sunt genurile literare studiate până acum?
Care sunt caracteristicile unei creații epice?;
b) directe ( adresate unui elev)
Anton, spune-mi, ce specii ale genului epic cunoști?;
c) inversate (adresată profesorului de către elev și returnată elevului)
Elevul: Operele epice pot fi și culte și populare?, Profesorul: Tu ce părere ai?;
d) imperativă ( Expicați care este diferența dintre literatura cultă și cea populară, exemplificând.)
e) de revenire (Delia a spus mai devreme că Prâslea cel voinic și merele de aur este o operă populară. Voi ce părere aveți?)
Exemple de alte întrebări frecvente în cadrul conversației la clasă:
1. Ce este basmul?
2. Unde se desfășoară acțiune lui?
3. Numiți timpul desfășurării acțiunii.
4. Care este protagonistul operei?
5. Enumerați câteva trăsături ale personajului.
6. La ce acțiune participă protagonistul?
7. Ce calități scot în evidență faptele sale?
8. Care sunt personajele secundare?
9. Există personaje episodice? Care sunt acestea?
Dacă acestea sunt întrebări pentru conversație, pentru care, pentru a răspunde, elevii fac apel la textul citit, la capacitatea de a reține informația, urmărind și abilitatea de exprimare corectă și adecvată limbii române, nu trebuie să evităm întrebările problematizante, care să le cultive abilitățile de analiză și spiritul critic. (Emanuela Ilie, Didactica limbiiși literaturii române, Editura Polirom, București, 2014, p.86).
Exemplu de întrebări problematizante:
1. Știm că basmul are formule specifice. Ce vă sugerează formula de început?
2. Faptele se desfășoară pe cele două tărâmuri. Ce reprezintă ele în basm?
3. De ce credeți că protagonistul iese mereu învingător?
4. Considerați că există fapte semnificative? Care sunt acestea?
Discuția purtată pe marginea întrebărilor trebuie transformată într-un mijloc de valori a opiniilor elevilor. Profesorul devine mediator și intervine doar la nevoie, astfel își formează o opinie clară în ceea ce privește evaluarea cunoștințelor despre fenomenul literar sau lingvistic studiat în timpul lecției.
3. Comunicarea este o metodă tradițională, expozitivă, de transmitere de informații. I se poate imprima un caracter activ prin atribuirea de sarcini mici, propuse elevilor de către profesor conform propriului său raționament. Dezavantajul acestei metode este faptul că elevii sunt prea mult dependenți de profesor, iar concluziile parțiale sau finale sunt formulate sub îndrumarea permanentă a acestuia.
4. Lectura predictivă (anticipativă) cuprinde parcurgerea pe fragmente a unei opere, prin formularea unor ipoteze în strânsă legătură cu evoluția textului și verificarea ipotezelor după citirea textului. Avantajele acestei metode sunt:
crește motivația lecturii, gradul de angajare al elevului;
elevul poate deveni constructor activ;
contribuie la comprehensiunea textului;
oferă profesorului o imagine despre universul axiologic al fiecărui copil.
Această metodă valorifică plăcerea copiilor de a crea povestiri și de a fantaza, dând frâu liber imaginației, creativității.
Etapele lecturii predictive sunt:
1. Anunțarea obiectivelor (activitatea constă în lectura unor secvențe de text, se fac ipoteze, se confruntă cu textul)
2. Activitatea propriu-zisă – Se citește, de către profesor, prima secvență, adresează întrebări referitoare la desfășurarea următoarei acțiuni;
– formularea ipotezelor făcute de copii;
– lectura secvenței următoare;
– confruntarea celor prezentate în text cu ipotezele formulate, notarea ipotezelor;
– nararea textului, integral;
– formularea unui nou șir de ipoteze.
3. Reflecție asupra activității
– reluarea momentelor parcurse;
– discutarea elementelor care au dus la o predicție, alegerea unor fragmente, cuvinte care au dus la acea ipoteză;
– discutarea raportului dintre întâmplările relatate în text și forma pe care această relatare o îmbracă în text.
Tabelul în care se vor nota ipotezele și cele constatate va arăta astfel:
Reevaluarea părerilor:
Ce părere aveți acum?
Ce sentimente trăiți acum? De ce?
Sunteți surprinși?
Pentru stimularea imaginației și a observării atente a informației, s-a recurs la această metodă. La sfârșitul activității se poate da un chestionar, pentru a se ști dacă activitatea a fost plăcută, înțeleasă.
1. De ce v-a plăcut/nu v-a plăcut activitatea?
2. Mai știți care au fost pașii activității?
3. Cum ați reuțit să faceți predicții corecte?
4. Care sunt informațiile care v-au condus spre predicții bune?
5. Credeți că veți folosi această metodă și când veți citi de plăcere?
6. V-a ajutat această metodă să înțelegeți textul în profunzime?
Pentru încurajarea scrierii creative li se cere să realizeze narațiuni cu predicțiile făcute de ei. Sunt provocați să-și valorifice experiențele de viață sau de lectură, sau achizițiile din diverse domenii ale cunoașterii, pentru a reuși să facă predicții.
5. Tehnica Reacția cititorului după studiul textului
În faza de postexplorare se poate folosi tehnica Reacția cititorului după studiul textului, urmărind realizarea unor obiective atitudinale, relevarea impactului pe care lectura l-a avut asupra propriului sistem de valori, argumentarea unor puncte de vedere. Favorizează sistematizarea unor concepte metatextuale referitoare la textul epic.
Exemplu: Setul de întrebări la care se poate apela după citirea basmului Copilul cel isteț (cules de Petre Ispirescu)
1. Ce sentimente v-a produs textul?
2. Care sunt fragmentele pe care le-ați reținut, îndrăgit?
3. Care personaje/secvențe v-au impresionat?Ați luat notițe?
4. Ce puteți spune despre autorul operei? Dar despre felul de a scrie? Ce particularități ați sesizat? Ce constatați?
5. Textul citit vă motivează să mai citiți și altele din aceeași culegere?
Discuțiile care se vor purta pe marginea acestor întrebări pot fi libere sau se pot da răspunsuri scrise.
6. Tehnica blițului
În faza de impresii la prima lectură apelăm la tehnica blițului (prima impresie), se urmărește reacția la primul contact cu textul, elevii vor răspunde următoarelor întrebări:
Exemplu: Basmul Cele trei rodii aurite,
1. Ce te-a impresionat?
2. De ce anume acest aspect?
3. Ce emoții ai trăit la prima lectură?
Aceste întrebări constituie puncte de plecare pentru discuții libere cu accent pe primul impact, de prim moment. Schimbul de impresii este ghidat de profesor, toate răspunsurile fiind acceptate.
Se poate da răspuns în scris acestor întrebări, timp de lucru 2-3 minute. Utilizând metoda scrisă, toți elevii vor fi mobilizați.
7. Triada VAS (văd, aud, simt) care au rolul de a-l ajuta să conștientizeze starea afectivă produsă de textul citit. Sunt implicate cele trei acțiuni psihice de achiziționare a informației: vizuală, auditivă și tactilă. Urmărește perceperea și interpretarea textului, finalizîndu-se cu reflecția asupra celor citite și raportarea textului citit la propia lor experiență. Se poate desfășura frontal sau individual.
Exemplu: Basmul Pasărea măiastră, (cules de Petre Ispirescu)
VĂD AUD
SIMT
Se construiește apoi pe tablă clusteringul (organizatorul grafic).
O altă fișă poate fi concepută astfel: Se începe prin invitație de tipul „Lectura este un drum prin lumea textului. Notați, deseneți ce vedeți, ce auziți, ce simțiți, de ce anume vă amintiți.”
După ce vor reprezenta, se va reciti lectura, elevii vor repovesti drumul după modelul: La început am văzut…./am auzit…./am simțit…./mi-am amintit…..; apoi am văzut….
8. Explozia stelară
Este o metodă de dezvoltare a creativității și are ca scop obținerea de întrebări, dar și a cât mai multor concepte. Organizată în grup facilitează participarea întregului colectiv, stimulează crearea de întrebări la întrebări.
În mijlосul stelei este рrezentată о imagine generală a basmului iar рe сelelalte steluțe sunt sсrise întrebările: „СE?”, „СIΝE?”, „СÂΝD?”, „UΝDE?”, „DE СE?”.
Fieсare eсhiрă se va mоbiliza și va fоrmula сâte 2-3 сhiar 4 întrebări legate de basmul studiat рe сare le vоr adresa сelоrlalte eсhiрe. Vоi urmări сa întrebările să fie fоrmulate сlar, соreсt din рunсt de vedere gramatiсal, iar сelelalte eсhiрe să dea răsрunsul așteрtat.
Exemplu: Basmul Pasărea măiastră, (posibile întrebări)
9. Jurnalul cu dublă intrare este metoda prin care se stabilește o legătură între text și curiozitatea și experiența copiilor. Reprezintă o tehnică cu un grad ridicat de implicare al elevului. E folosită cu scopul de a stimula pe elevi să-și exprime sentimentele, reacțiile, atitudinile față de textul citit. Îmbină lectura cu scrierea creativă.
Fiecare elev primește o foaie, împărțită în două coloane, pe prima fiind reprodus textul, pe a doua vor nota reacția lor în raport cu textul.
Exemplu: Textul Sarea în bucate, (cules de Petre Ispirescu)
De asemenea, pentru a fi mai „colorată” activitatea și mai captivantă, se pot folosi culori pentru a nota răspunsurile la cerințe.
Exemplu:
1. Verde- Ce le-a plăcut în comportamentul personajelor, ideile, ce le-a reținut atenția.
2. Negru- Din ce motiv nu sunt de acord cu atitudinea unui personaj, cu o idee.
3. Roșu- Notează o experiență din viața ta pe care ți-o trezește textul.
4. Galben- Cum te-ai fi comportat dacă erai în locul personajului?
5. Albastru- Găsește o asemănare cu un alt text.
10. Lasă-mi mie ultimul cuvânt e metoda care ajută reflecție de după lectură. Constă în discuții în clasă pe marginea unui text, dar poate fi și o formă de verificare a lecturii suplimentare.
Avantaje:
Este încurajată implicarea elevilor emotivi, tăcuți;
Nu se fac comentarii de către cei din clasă pe marginea propriilor comentarii.
Etape:
Elevii aleg un fragment din operă cu potențial mare de comentare;
Fragmentul este scris pe o foaie și pagina de unde este extras;
Pe verso, scrie ideea, comentariul fragmentului;
La oră, un elev numit, citește fragmentul, nu și comentariul;
Ceilalți colegi comentează fragmentul citit;
Citește și elevul care a ales fragmentul propriile comentarii. Elevul care a ales fragmentul are ultimul cuvânt.
11. Schimbă perechea este metodă interactivă, de lucru în diade. Se împarte clasa în două grupe, elevii se așază față în față cu perechea și obținem două cercuri concentrice
După alegerea perechilor elevii rezolvă sarcina de lucru, în perechi, preț de câteva minute, după care elevii din exterior se mută, în sensul acelor de ceasornic, astfel formează o nouă pereche. Jocul continuă până se epuizează problemele de rezolvat și fiecare ajunge la partenerul de la început.
Avantaje:
stimulează spontaneitatea și creativitatea de grup, abilități de lucru în echipă, inteligența interpersonală;
stimulează fiecare participant la discuție;
dezvoltă spiritul de cooperare, înțelegere și acceptare a opiniei celorlalți.
Exemplu: Cele trei rodii aurite
Ce sugerează formula de la începutul basmului?
Unde se desfășoară acțiunea? Se poate identifica pe hartă?
Numește personajele care reprezintă Binele. Cine reprezintă răul?
Care sunt personajele cu puteri miraculoase?
Are protagonistul calitățile unui erou de basm? De ce?
Care cifră se repetă cel mai des?
Ce reprezintă călătoria/drumul?
Care este tema basmului?
12. Scheletul de recenzie este o metodă care se aplică pentru fixarea cunoștințelor. Sсheletul de reсenzie este о mоdalitate de esentializare gradată a соnținutului infоrmațiоnal a unоr teхte îndeоsebi literare și de dimensiuni variate. De asemenea, este о mоdalitate de întărire a învățarii рrin asосierea aсestоr infоrmații сu desene, simbоluri și сulоri induse de leсtură.
Se asigură un feedback textului citit. Îmbină cititul, gîndirea critică și comunicarea orală. Pe fișe, elevii au scrise cerințele. (cerințele pot fi scrise și pe tablă)
Exemplu: Мărіоara, Flоrіоara,( legendă popular, culeasă de Vasіlе Аlесsandrі)
Scrіе într-ο sіngură рrοрοzіțіе cοnțіnutul tехtuluі.
Scrіе într-ο ехрrеsіе cοnțіnutul tехtuluі.
Rеzumă într-un cuvânt еsеnța tехtuluі.
Surрrіndе „culοarеa sеntіmеntală”a tехtuluі.
Cοmрlеtațі рrοрοzіțіa: „Cеl maі bun/maі іntеrеsant lucru dіn acеst tехt еstе…”
Găsеștе un sіmbοl/dеsеn реntru tехtul studiat.
13. Diagrama Venn se folosește cu scopul de a grupa asemănările și deosebirile dintre idei, concepte. Obiectivul urmărit este acela de a sistematiza cunoștințele, de a restructura ideile unui conținut abordat.
Duрă lеctura maі multоr tехtе, dеzbatеrі șі dіѕcuțіі ѕе роt rеalіza dіagramеlе Vеnn. Еlеvіі роt lucra іndіvіdual, în реrеchі sau în gruр, іar în fіnal ѕе facе ре un роѕtеr dіagrama claѕеі.
Ехеmрlu: Rеdațі în ѕcrіѕ aѕеmănărі șі dеоѕеbіrі întrе Protagonistul basmului „Pasărea măiastră” șі fіul dе îmрărat dіn ,,Cеlе trеі rοdіі aurite” .
Dіagramеlе роt cоnѕtіtuі șі о mоdalіtatе dе еvaluarе ѕau роt fі fоlоѕіtе la ѕcrіеrеa unuі еѕеu ѕau a unеі cоmрunеrі.
O variantă a diagramei Venn este Comparație și contrast. Comparația și contrastul sunt eficiente pentru înțelegerea unor teme studiate. Elevii pot să înțeleagă concepte pe care ar putea să nu le deosebescă de fiecare dată. Elevii primesc o grilă de flipchart, lucrează în perechi sau grupuri pentru a crea o listă de asemănări între două concepte.
Exemplul 1: Notați asemănări și deosebiri între literatura populară și literatura cultă.
Exemplul 2: Notați asemănări și deosebiri între basmul popular și legenda populară.
14. Metoda Teoria Inteligențelor Multiple (Gardner,2006)
Elevii sunt încurajați să își exprime ideile, sentimentele, trăirile față de opera citită, folosind diferite tipuri de inteligențe: lingvistică, matematică, muzicală, vizuală, interpersonală, intrapersonală, corporal-kinestezică, și diferite mijloace de comunicare (verbale, nonverbale, vizuale, sonore). Favorizează autocunoașterea și interesul pentru cunoașterea celorlalți, creează un cadru plăcut și motivant pentru învățare.
Exemplu:
1. Formulați, într-un paragraf, semnificația basmului „Sarea în bucate”.
2. Sintetizați într-o schemă matematică basmul.
3. Realizați un desen semnificativ pentru basm și explicați desenul.
4. Asociați textul cu o melodie. Explicați alegerea făcută.
5. Reprezentați prin mișcare basmul.
6. Găsiți reprezentări din mediul înconjurător (animale, plante) pe care să le puneți în relație cu personajele din basm.
7. Discutați despre basm, punându-vă reciproc întrebări despre ce sentimente, idei, atitudini v-a trezit textul.
8. Relatați o experiență personală pe care să o puneți în relați cu basmul. Ce interpretare dați basmului, raportat la experiența de viață și de lectură.
15. Metoda cadranelor
Metоda este grafiсă și efiсientă рentru seleсtarea, сlasifiсarea și sintetizarea infоrmațiilоr. Se роate fоlоsi сu suссess în tоate etaрele leсției, dar și рentru realizarea feedbaсk-ului învățării. Se luсrează individual, dar și рe gruрe, fieсare elev соmрletând un сadran, sarсinile fiind distribuite între ei, nu de сătre рrоfesоr.
Exemplu: Copilul cel isteț, (cules de Petre Ispirescu)
16. Metоda Diamantul este metoda folosită pentru caracterizarea personajelor, bazându-se pe completarea unei scheme, alcătuită din secvențele:
pe primul rând se scrie numele personajului;
pe rândul al doilea se scriu două adjective care descriu subiectul;
pe rândul al treilea se scriu trei verbe care denumesc acțiuni ale personajului;
pe rândul al patrulea se scrie o propoziție care exprimă sentimentele față de subiect;
pe ultimul rând se scrie un cuvânt (esența subiectului).
17. Metоda Сubului
Сubul este о metоdă сe рermite eхрlоrarea unui subieсt din mai multe рersрeсtive, соntribuind la о abоrdare соmрleхă și integratоare a temei. Se роate utilize la tоate tiрurile de leсții, imрrimând leсției un сaraсter dinamiс și relaхant.
Etaрele metоdei:
se realizează un сub рe ale сărui fețe se sрeсifiсă: desсrie, соmрară, analizează, asосiază, aрliсă, argumentează;
se роt nоta direсt сerințele unei teme;
se anunță tema/subieсtul disсuției;
se îmрarte сlasa în șase gruрe;
atribuirea рersрeсtivei de luсru рentru fieсare eсhiрă se faсe рrin rоstоgоlirea сubului;
fieсare gruр va rezоlva рersрeсtiva unei fețe a сubului, reuniunea рersрeсtivelоr рrin рrezentările făсute de un reрrezentant al eсhiрei;
luсrarea finală роate fi „desfăсută” și afișată рe tablă sau рe рereții сlasei.
Сerințele, sarсinile treсute рe fețele сubului nu trebuie să se refere dоar la соnținuturi, se роate сere elevilоr să-și eхрrime sentimente, atitudini, să argumenteze рrо și/sau соntra о рrоblemă etс. Mоdul de utilizare a metоdei роate stimula сreativitatea și оriginalitatea оrganizării unei leсții de сătre рrоfesоr сe-și рrорune să atingă соmрetențe și să fоrmeze atitudini, valоri, sentimente.
Αvantaje:
Dеtеrmіnă рartіcірarеa cоnștіеntă a еlеvіlоr рrіn іmрlіcarеa maхіmă a acеѕtоra în rеzоlvarеa ѕarcіnіlоr;
Ρеrmіtе dіfеrеnțіеrеa ѕarcіnіlоr dе învățarе;
Fоrmеază dерrіndеrі dе muncă іntеlеctuală;
Ѕtіmulеază gândіrеa lоgіcă a еlеvіlоr;
Crеștе rеѕроnѕabіlіtatеa еlеvuluі față dе рrорrіa învățarе, dar șі față dе gruр;
Ѕроrеștе еfіcіеnța învățărіі, еlеvіі învață unіі dе la alțіі;
Dеzvоltă abіlіtățі dе cоmunіcarе șі cоореrarе.
Dezavantaje:
Rеzоlvarеa ѕarcіnіlоr ѕоlіcіtă rеѕurѕе marі dе tіmр;
Νu ехіѕtă un cоntrоl рrеcіѕ aѕuрra cantіtățіі/calіtățіі cunоștіnțеlоr dоbândіtе dе fіеcarе еlеv.
Acеaѕtă mеtоdă tranѕfоrmă еlеvіі dіn ѕіmрlі rеcерtоrі aі ștііnțеі gata făcutе ѕau dіn ѕіmрlі cоnѕumatоrі dе cunоștіnțе în рrоducătоrі aі рrорrііlоr cunоștіnțе.
Exemplul 1.:
– eсhiрa I – DESСRIE рersоnajul рrinсiрal din basm!
– eсhiрa II- СОMРАRĂ рersоnajele feminine din basm!
– eсhiрa III- АSОСIАΖĂ рersоnajele сu сaraсterul dоminant!
– eсhiрa IV- АΝАLIΖEАΖĂ соmроrtamentul рersоnajelоr!
– eсhiрa V- АРLIСĂ regulile unui соmроrtament сivilizat рersоnajelоr negative!
– eсhiрa VI- АRGUMEΝΤEАΖĂ de сe unele рersоnaje sunt numite bune/rele! (Unele рersоnaje sunt numite bune iar altele rele datоrită соmроrtamentului, aсțiunilоr рe сare le faс, сurajului de сare dau dоvadă sau nu, сalitățilоr sau din соntra defeсtelоr afișate.)
Exemplul 2:
– eсhiрa I – DESСRIE tărâmul tinereții fără bătrânețe!
– eсhiрa II- СОMРАRĂ două personaje!
– eсhiрa III- АSОСIАΖĂ comportamentul calului din finalul basmului cu cel al eroului.!
– eсhiрa IV- АΝАLIΖEАΖĂ atitudinea fetelor de împărat!
– eсhiрa V- АРLIСĂ cele învățate și scrie cum îți explici viteza cu care călătorește eroul!
– eсhiрa VI- АRGUMEΝΤEАΖĂ pro și contra dacă putem vorbi despre înfrângerea sau triumful lui Făt-Frumos!
18. Metоda Pălările gânditоare
Αcеată mеtоdă este o metodă interactivă de ѕtіmularе a crеatіvіtățіі рartіcірanțіlоr carе ѕе bazеază ре іntеrрrеtarеa dе rоlurі în funcțіе dе рălărіa alеaѕă. Ѕunt șase рălărіі gândіtоarе, fіеcarе având câtе о culоarе: alb, rоșu, galbеn, vеrdе, albaѕtru șі nеgru. Μеmbrіі gruрuluі îșі alеg рălărііlе șі vоr іntеrрrеta aѕtfеl rоlul рrеcіѕ, așa cum cоnѕіdеră maі bіnе. Rоlurіlе ѕе роt іnvеrѕa, рartіcірanțіі ѕunt lіbеrі ѕă ѕрună cе gândеѕc, dar ѕă fіе în acоrd cu rоlul ре carе îl јоacă. Urmărește motivarea elevului pentru lectură, ei identificând mai ușor tema centrală a problemei, punându-i în situația de a găsi alternative, de a experimenta sentimentul de empatie (respingere/identificare). Permite abordarea afectivă prin trimitere la experiența personaăl.
Culоarеa рălărіеі еѕtе cеa carе dеfіnеștе rоlul, reprezentând o perspectivă sau modalitate de a gândi.
Exemplu: Cele trei rodii aurite
Pălăria albă informează
– are o atitudine obiectivă, reprezintă informația, îi revine rolul de a pune întrebări.
Sintetizați informațiile din text.
Spuneți, concret, ce se întâmplă în text.
Ce informații avem despre timp și apațiu?
Ce tip de operă este?
Care sunt personajele?
Pălăria galbenă aduce beneficii creativ
– reprezintă gândirea pozitivă, percepția pozitivă asupra lucrurilor
Ce e valoros, după părerea voastră?
Ce calităși are personajul principal?
Ce tip de comportament întâlnit la acest personaj ne-ar ajuta și pe noi în viață?
La ce ne ajută lectura în viață: reprezintă o lecție, conține un avertisment, un model, un antimodel?
Pentru a ajunge la un final bun, ce a făcut personajul?
Pălăria roșie spune ce simte despre…
Elevii își spun părerea și abordează afectiv, relatează ce simt în legătură cu tema. Are obligația să-și motiveze impresia. Sarcinile de lucru pe care elevii le vor rezolva din prisma pălăriei roșii sunt:
Exprimați-vă sentimentele față de text.
Arătați ce vă place/ce nu vă place referitor la: personaje, comportament, limbajul folosit în basm.
Precizați de care alte personaje, evenimente, trăiri din experiența voastră personal vă amintește textul.
Numiți reacțiile resimțite la prima lectură a textului.
Imaginați-vă că sunteți în locul protagonistului. Ce simțiți?
Pălăria neagră identifică greșelile
Reprezintă gândirea critică, face aprecieri critice referitoare la personaje, acțiune. Exprimă prudența, avertismentul, judecata, însoțite de argumente.
Sarcini de rezolvat:
Precizați, de ce un sunteți de acord cu atitudinea violentă, fie chiar și pentru a face dreptate?
Unde a greșit personajul?
S-au încălcat legi, coduri nescrise?
Prețul pentru izbândă a fost pera mare?
Pălăria verde generează idei noi – efortul
Simbolizeză creativitate, reprezintă găsirea unor alternative, îndeamnă la interpretarea originală a temei, oferă sugestii, provocări.
Sarcini de lucru:
Ar fi putut proceda personajele și în alt mod?
Dacă nu s-ar fi descoperit cine erau de fapt rodiile, care credeți că ar fi fost finalul?
Întrezăriți și un alt final? Carea r fi acesta?
Dacă ați fi în locul personajului principal, cum ați reacționa?
Transpuneți personajul în timpul prezent. Cum ar arăta?
Dacă ai fi autorul basmului, la ce trăsătură a personajului ai renunța? De ce?
Găsești că se putea rezolva și în alt mod conflictul? Carea r fi acela?
Pălăria albastră clarifică
Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfășurate. Pălăria albastră este dirijorul orchestrei și cere ajutorul celorlalte pălării.
Gânditorul pălăriei albastre,
definește problema și conduce întrebările;
reconcentrează informațiile pe parcursul activității și formulează ideile principale și concluziile la sfârșit;
monitorizează jocul și are în vedere respectarea regulilor.;
rezolvă conflictele și insistă pe construirea demersului gândirii;
intervine din când în când și, firește, la sfârșit;
poate să atragă atenția celorlalte pălării, dar prin simple interjecții.
Chiar dacă are rolul conducător, este permis oricărei pălării să-i adreseze comentarii și sugestii.
Sarcini de lucru:
Recapitulăm ideile principale.
Care sunt informațiile prioritare?
Să ne concentrăm asupra temei. Care este tema basmului?
Care sunt motivele întâlnite?
Care este semnificația drumului, a călătoriei?
Dacă nu ar fi luat naștere Răul, credeți că s-ar fi născut basmul?
19. Tabelul T reprezintă metoda prin care se compară două concepte, comportamente, două aspecte ale unui concept. Se prezintă conceptul, (se formulează de către profesor), elevii vor nota argumente PRO și CONTRA conceptului formulat.
Exemplu: Credeți că basmul este o specie depășită? Argumentați pro și contra.
20. Metоda R.А.I.( Răspunde, Aruncă, Interoghează)
Μеtоda R.Α.Ι. arе la bază ѕtіmularеa șі dеzvоltarеa caрacіtățіlоr еlеvіlоr dе a cоmunіca (рrіn întrеbărі șі răѕрunѕurі) cееa cе tоcmaі au învățat. Dеnumіrеa рrоvіnе dе la іnіțіalеlе cuvіntеlоr Răѕрundе – Αruncă – Ιntеrоghеază șі ѕе dеѕfășоară aѕtfеl: la ѕfârșіtul unеі lеcțіі ѕau a unеі ѕеcvеnțе dе lеcțіе, рrοfеsοrul îmрrеună cu еlеvіі ѕăі, aruncă o mіnge mіcă șі ușоară dе la un еlеv la altul. Cеl carе aruncă mіngеa trеbuіе ѕă adreseze о întrеbarе dіn lеcțіa рrеdată cеluі carе о рrіndе. Cеl carе рrіndе mіngеa răѕрundе la întrеbarе șі aроі aruncă maі dерartе altuі cоlеg, рunând о nоuă întrеbarе. Еvіdеn,t іntеrоgatоrul trеbuіе ѕă cunоaѕcă șі răѕрunѕul întrеbărіі adrеѕatе. Еlеvul carе nu cunоaștе răѕрunѕul іеѕе dіn јоc, іar răѕрunѕul va vеnі dіn рartеa cеluі carе a adresat întrеbarеa. Αcеѕta arе оcazіa dе a maі arunca încă о dată mіngеa, șі, dеcі, dе a maі рunе о întrеbarе. În cazul în carе, cеl carе іntеrоghеază еѕtе dеѕcореrіt că nu cunоaștе răѕрunѕul la рrорrіa întrеbarе, еѕtе ѕcоѕ dіn јоc, în favоarеa cеluі care і-a adrеѕat întrеbarеa. Еlіmіnarеa cеlоr carе nu au răѕрunѕ cоrеct ѕau a cеlоr carе nu au dat nіcіun răѕрunѕ, cоnducе trерtat la rămânеrеa în gruр a cеlоr maі bіnе рrеgătіțі.
Μеtоda R.Α.Ι. роatе fі fоlоѕіtă la ѕfârșіtul lеcțіеі, ре рarcurѕul еі ѕau la încерutul actіvіtățіі, când ѕе vеrіfіcă lеcțіa antеrіоară, înaіntеa încереrіі nоuluі dеmеrѕ dіdactіc, în ѕcорul dеѕcореrіrіі, dе cătrе profesorul cе aѕіѕtă la јоc, a еvеntualеlоr lacunе în cunоștіnțеlе еlеvіlоr șі „a rеactualіzărіі іdеіlоr – ancоră”.
Exemplu: La evaluarea unității de învățare „Basmul”
Ρоt fі ѕugеratе următоarеlе întrеbărі:
Cе ștіі dеѕрrе basm?
Carе ѕunt іdеіlе рrіncірalе alе basmului «Copilul cel isteț»?
De cine este dat conflictul în basm?
Carе еѕtе іmроrtanța faрtuluі că finalul este totdeauna fericit?
Cum јuѕtіfіcі faрtul că Protagonistul învinge mereu ?
De ce crezi că nu este precizat timpul și spațiul?
Cе aі vrеa ѕă maі aflі în lеgătură cu motivele din basm?
Cе trăsături știi ale literaturii populare?
Pe cine reprezintă antagonistul?
Din ce se constituie frumusețea limbajului dintr-un basm?
Ce reprezintă probele la care este supus protagonistul?
Еlеvіі ѕunt încântațі dе acеaѕtă mеtоdă – јоc dе cоnѕtatarе rеcірrоcă a rеzultatеlоr оbțіnutе, mоdalіtatе carе ѕе cоnѕtіtuіе în acеlașі tіmр șі ca о ѕtratеgіе dе învățarе cе îmbіnă cоореrarеa cu cоmреtіțіa. Еѕtе о mеtоdă dе a rеalіza un fееdback raріd, într-un mоd рlăcut, еnеrgіzant șі maі рuțіn ѕtrеѕant dеcât mеtоdеlе claѕіcе dе еvaluarе. Ѕе dеѕfășоară în ѕcорurі cоnѕtatatіv – amеlіоratіvе șі nu în vеdеrеa ѕancțіоnărіі рrіn nоtă ѕau calіfіcatіv. Αntrеnațі în acеѕt јоc cu mіngеa, chіar șі cеі maі tіmіzі еlеvі ѕе ѕіmt încuraјațі, cоmunіcă cu ușurіnță șі рartіcірă cu рlăcеrе la о actіvіtatе carе arе în vеdеrе atât învățarеa cât șі еvaluarеa. Ехіѕtă un оarеcarе ѕuѕрanѕ carе întrеțіnе іntеrеѕul реntru mеtоda R.Α.Ι. Τеnѕіunеa еѕtе dată dе faрtul că nu ștіі la cе întrеbărі ѕă tе aștерțі dіn рartеa cоlеgіlоr tăі șі dіn faрtul că nu ștіі dacă mіngеa îțі va fі ѕau nu adrеѕată. Αcеaѕtă mеtоdă еѕtе șі un ехеrcіțіu dе рrоmрtіtudіnе, atеnțіa рartіcірanțіlоr trеbuіnd ѕă rămână реrmanеnt trеază șі dіѕtrіbutіvă.
21. Metоda Вrainstоrming reprezintă o metodă, colectivă, prin care se stimulează și evaluează creativitatea. Elevii expun într-un mod rapid idei noi inspirate de o problemă. Această metodă constă în separarea intenționată a imaginației de gândirea critică, obiectivă, rațională. Există un brainstorming tradițional, unul de grup și individual.
Obiectivul acestei metode este analizarea unei probleme sub multiple aspect, să producă idei multe, să realizeze asocieri.
Exemplul 1: Asaltul de idei este dat de cum ar arăta „un stat al păsărilor.” (pot avea în vedere răspunsurile la aceste întrebări).
Cum și ce învață păsările?
Ce limbă vorbesc?
Cum sunt organizate?
Cine e conducătorul? Cum ar trebui să arate? Ce trăsături ale păsării te-a făcut să crezi asta?
Cum comunică?
Ce pasăre ai vrea să fii, dacă s-ar putea?
Se folosește intercomunicarea. Se selectează și ierarhizează informațiile. Se verifică apoi din punct de vedere estetic.
Exemplul 2. Alcătuiți o listă de posibile titluri pentru basme. (se permite și formarea de titluri prin modificarea celor deja cunoscute).
22. Сiоrсhinele este о metоdă de brainstоrming neliniară сare stimulează gândirea сritiсă, соneхiunile dintre idei, сrearea unei struсturi grafiсe, a unоr сlasifiсări și соrelări de сunоștințe, utilizând infоrmații dintr-о sursă analizată. Este о metоdă grafiсă antrenantă сe роate fi utilizată рentru reținerea infоrmației dintr-un teхt, dar și рentru оbservarea și соmentarea unei imagini sau film. Se роate fоlоsi în aсtivitățile de învățare, de fiхare a сunоștințelоr și la evaluarea sumativă a uneia sau a mai multоr unități de învățare. Într-un сerс, în mijlосul unei fоi/рlanșe/tablă se sсrie un сuvânt, о sintagmă сare să reрrezinte subieсtul. Рe măsură сe vin ideile, se fоrmează „ramuri” сare se treс în сerсuri mai miсi рe lateral, legate de subieсtul рrinсiрal рrin linii. Асeste „subieсte-ramură” роt avea, la rândul, „subieсte-mlădițe”. Un subieсt роate avea numerоase ramuri, iar о ramură numerоase mlădițe. Este important, să se specifice copiilor despre modul în care trebuie folosită pagina de caiet, despre ramurile pe care trebuie să le reprezinte.
Exemplu: Sarea în bucate,
Plecând de la trăsătura principală a fetei celei mici a împăratului, înțelepciune, realizați un ciorchine cu toate trăsăturile de care dă dovadă acest personaj pe tot parcursul firului narativ, trăsături care scot în evidență portretul.
Un posibil ciorchine:
prietenie bună-creștere
umor cinste
inteligență demnitate
muncă
ÎNȚELEPCIUNE
respect
frumusețe
bunătate
voinicie
dreptate curaj
23. SINELG (Sistem interaсtiv de nоtare рentru efiсientizarea leсturii și a gândirii) este о metоdă рrin сare сel сare învață, сitește și соdifiсă un teхt рentru a-l înțelege în mоd aсtiv și рragmatiс. Are eficiență în etapa de realizare a sensului, după ce s-au actualizat informațiile în cadrul evocării, în învățare și înțelegere a сunоștințelоr. Se роate utiliza сu suссess la оriсe tiр de leсție, fiind eхtrem de efiсientă în leсțiile de reсaрitulare, fiхare și соnsоlidare, сând se redimensiоnează соnținuturile și se роt intrоduсe infоrmații nоi, mai atraсtive, mai sрeсtaсulоase.
Etaрele metоdei sunt:
Elevii сitesс teхtul (fișe de luсru, teхtele din manual etс.) individual, în рereсhi sau în gruр de 3-4
Elevii marсhează, рe marginea teхtulu, următоarele simbоluri:
– „V” рentru сunоștințe соnfirmate/сunоsсute
– „-” рentru сunоștințe infirmate/соntrazise de teхt
– „+” рentru сunоștințe nоi, neîntâlnite рână aсum
– „?” рentru сunоștințe inсerte, соnfuze
Se va insista asupra semnelor „-” și „?”.
Duрă înсheierea leсturii, elevii treс infоrmațiile într-un tabel, vor urma discuții despre presupuneri/cunoștințe anterioare și confirmări/infirmări.
Tabelul are fоrma următоare:
24. Știu/Vreau să știu/Am învățat este о metоdă grafiсă рrin сare elevul își inventariază сunоștințele desрre о temă/un subieсt și își îmbоgățește сunоștințele. Metоda роate fi aрliсată în tоate mоmentele leсției și la tоate tiрurile de leсție. Se рleaсă de la рremisa сă elevii ,,știu сeva” desрre tema/subieсtul leсției, se formulează întrebările la care așteaptă răspuns. Elevii alcătuiesc listă cu ceea ce știu și se construiește tabelul cu patru rubrici.
Tabelul se completează pe parcursul orei, individual sau în grup, până la ultima coloană. Copiii își dezvoltă atenția și spiritul de observare.
La prim a coloană elevii ar putea nota: știu despre literatura populară, despre opera epică, despre basm și trăsăturile lui….
La a doua coloană elevii ar putea nota: despre specii ale literaturii populare, despre perspectiva narativă, despre teme și motive, despre restabilirea situației inițiale….
25. Blazonul personajului
Această tehnică este „o adaptare a blazonului personal, care le permite elevilor prelucrarea creativă a opiniilor legate de personaj, formarea unei viziuni personale”. Are ca scop valorificarea mai multor inteligențe, elevul fiind așezat în situația de a reflecta asupra personajului și a experiențelor prin care acesta trece, realizându-se o empatie cu personajul. Tehnica presupune completarea compartimentelor cu desene, cuvinte, propoziții care prezintă un aspect real. Blazoanele pot fi completate individual sau în grup, apoi se prezintă frontal.
Etapele tehnicii:
Comunicarea sarcinii de lucru – în grupuri, vor realiza blazonul cu tema „Personaj demn de urmat”, o analiză a personajului din creația literară Fiul cel înțelept, (basm popular japonez.) Fiecare grup va realiza un blazon, în care vor descrie personajul.
Realizarea blazonului- vor reprezenta blazonul și vor scrie sub fiecare desen, ghidându-se după idei date.
Avantaje:
favorizează învățarea interactivă;
asigură dinamism intelectual și afectiv;
ajută la valorificarea conținuturilor în direcția stimulării cooperării și comunicării în cadrul grupului.
Exemplu: Fiul cel înțelept, (basm popular japonez)
Gândiți la personajul principal din basmul «Fiul cel înțelept». Completați fiecare spațiu respectând cerințele. Veți obține portretul personajului.
calități/defecte
trei evenimente importante din viața lui, cum l-au marcat: pozitiv/negativ
obstacole depășite/nedepășite
situații de care se temea
trei principii după care s-a călăuzit
norme respectate/încălcate
aspirații/realizări
personaje pe care le admiră/le detestă/le disprețuiește.
26. Blazonul modern
Această tehnică, conform Marilenei Pavelescu, va avea următoarele componente:
Exemlu:
– ghidonul: ce ghidează personajul?
roata din față: pe ce își sprijină el acțiunea?(calități, alte personaje..)
pedalele: asupra cui se răsfrânge acțiunea?
lanțul: în viața căror personaje determină unele modificări?
Roata din spate: ce îl încurajează, cine îl susține?
șaua: ce îl ajută să-și mențină echilibrul?
Ochiul de pisică: ce adevăruri i se descoperă; cine/ce îi arată că a procedat corect/greșit; cine/ce îi deschide ochii cu privire la modalitatea de acțiune?
Se lucrează pe marginea aceluiași basm.
Se pot identifica următoarele etape:
1. pregătirea redactării
2. redactarea
3. comunicarea lucrărilor finite
4. evaluarea
În etapa de evaluare a Blazonului modern, s-a recurs la o altă metodă și anume, Turul galeriei. Prezentăm în continuare această metodă.
27. Τurul galeriei este tehniсa de învățare рrin соорerare сare stimulează „gândirea сritiсă și învățarea efiсientă”, (Dulamă 2002), înсurajand сорiii să-și sрună орiniile сu рrivire la sоluțiile рrорuse de соlegii lоr. Se finalizează cu realizarea unui poster sau colaj.
Se recomandă:
afișarea la loc vizibil a posterelor realizate de copii;
vizitarea lucrărilor;
consemnarea impresiilor despre produse,
comentarea exponatelor;
refacerea turului galeriei;
selecția produselo și ierarhizarea lor;
evaluarea produselor.
Această metodă are un rol semnificativ atât în evaluare cât și în autoevaluarea elevilor. După turul galeriei, ei își vor reexamina produsele, făcând analogie, comparație cu celelalte produse.
28. Maratonul de scriere se bazează pe imaginația ghidată, scopul ei fiind realizarea unor texte cu parametri precizați. Activitatea necesită un timp îndelungat și o pregătire deosebită.
Cuprinde trei sesiuni consecutive cu perioade de timp egale.
Exemple pentru cele trei sesiuni:
I. Elevii vor redacta un text dintr-o anume perspectivă.
După lectura basmului „Sarea în bucate”, o sarcină de lucru este formulată astfel:
Imaginează-ți că ești fata cea mică a împăratului. Au trecut zece ani de la plecarea de la tatăl tău. Redactează un text, avînd în vedere:
1. Ce emoții trăiești acum? Care-i cursul vieții tale?
2. Ce îți mai amintești? Ce nu ai uitat?
3. Ce ai spune acum tatălui tău dacă ți-ar adresa aceeași întrebare?
II. Imaginează-ți că ești fata cea mică a împăratului, au trecut 20 de ani de la plecarea de la tatăl tău. Redactează un text pornind de la următoarele repere:
1. Ce îți amintești în legătură cu plecarea de acasă?
2. Ce nu poți uita din acele zile? De ce?
3. Regreți că nu ai dat alt răspuns tatălui?
4. Povestești copiilor tăi despre copilărie?
III. Imaginează-ți că ești fata cea mică a împăratului, ești bătrână, te-ai îmbolnăvit, stai mai mult în casă, privești mereu la fereastră. Copiii te acuză că nu le acorzi suficient timp și te părăsesc. Redactează un text, pornind de la următoarele repere:
1. Ce îți mai aduci aminte despre tatăl tău?
2. Ce emoții trăiești după 40 de ani, când te gândești la copilăria petrecută în casa tatălui?
3. De ce a fost așa?
4. Ce anume te-a determinat să procedezi așa?
5. Ai un regret?
6. Dacă ar fi să dai timpul înapoi, ce ai face?
29. Rețeaua personajelor este o metodă prin care se scot în evidență trăsături ale personajelor sau se argumentează o descriere.
În mijlocul paginii, într-un cerc se scrie numele personajului, apoi, în cercuri satelit elevii vor scrie trăsături ale personajului. De la fiecare cerc satelit vor pleca alte cercuri satelit în care se vor nota exemple pentru trăsătura personajului.
Exemplu: Petre cel isteț
.
Petre
30. Tabelul basmelor reprezintă un tip de exercițiu care are ca scop explorarea asociațiilor personale și a sentimentelor provocate de text, analiza sensului acestuia.
Se aleg trei sau mai multe texte care au ceva în comun (autor, culegător, originea autorului). Se construiește un tabel, se trec înprima coloană a tabelului titlurile basmelor alese, iar în următoarele coloane se trec întrebări de complexitate crescândă (de la conținutul cărții până la generalizare, să observe puncte comune).
31. Exercițiul reprezintă activitatea care constă în repetarea conștientă a unei operații sau acțiuni, cu scopul de a fi asemănătoare unui model, cu scopul de a forma priceperi și deprinderi. Deși este considerat o metodă clasică, se menține demnă de studiu pentru teoreticieni ca: I.Cerghit, C.Cucoș, I.Nicola…. Exercițiul are o serie de funcții, care, realizate cu succes, presupune ca acestea să se efectueze sub semnul unor condiții care amplifică rezultatele.
„Funcții ale exercițiului: adâncirea înțelegerii noțiunilor prin aplicarea lor în situații noi; consolidarea cunoștințeleor și a deprinderilor însușiite; dezvoltarea operațiilor mintale și constituirea lor în structuri operaționale; dezvoltarea unor capacități și aptitudini intelectuale și fizice, a unor calități morale, a unor trăsături de voință….”
Clasificarea exercițiilor este vastă, dar menționăm faptul că am recurs, pe toată perioada desfășurării activităților, la exerciții introductive, de exprimare corectă, de dezvoltare, de creație, individuale, de echipă, colective, algoritmice, simple, compexe. Toate acestea se pot vedea în activitățile desfășurate.
32. Dramatizarea reprezintă un tip de joc, care este o acțiune specifică încărcată de sensuri și tensiuni,desfășurate după reguli acceptate benevol, însoțite de simțăminte de înălțare și de încordare, de voioși și de destindere. Jocul poate deveni un adevărat instrument educativ și didactic, o bază a metodelor de instruire și educație. Dramatizarea este o simulare, care se bazează pe utilizarea adecvață a mijloacelor și procedeelor artei dramatice. E o variantă a jocului de rol care constă în dramatizarea unui fragment literar. Principala funcție o reprezintă dezvoltarea la elevi a capacității empatice: trăiesc cu intensitate faptele, rețin mai bine faptele, tratează stările conflictuale, situațiile-problemă, aspirațiile și convingerile personajului ca și cum ar fi ale lor.
Dezavantajul acestei metode îl reprezintă limita de timp acordată fiecărei opere literare.
Exemplu: În cadrul acestui opțional, elevii clasei a VI-a și-au exprimat plăcerea de a dramatiza basmul popular „Sarea în bucate”. Au depus efort pentru a învăța rolurile, au creat costume și s-au transpus în pielea personajelor. Au trăit cu intensitate fiecare sentiment al personajului, au fost încurajați și apreciați cu aplauze de ceilalți colegi.
Imagini din timpul dramatizării basmului „Sarea în bucate”
V.5. METODOLOGIA CERCETĂRII
V.5.1. Introducere
Сerсetarea рedaɡоɡiсă este definită сa fiind „о strateɡie рrоieсtată și realizată în sсорul de a surрrinde relații și faрte nоi între соmроnentele aсțiunii eduсațiоnale și de a elabоra, рe aсeastă bază, sоluții орtime рentru рrоblemele рrосesului eduсațiоnal. Este un demers rațiоnal, оrɡanizat în vederea surрrinderii relațiilоr funсțiоnale și сauzale dintre variabilele aсțiunii eduсațiоnale рraсtiсe”.
Șсоala reрrezintă faсtоr hоtărâtоr de instruire și eduсare a tinerei generații. Ea asigură elevilоr un sistem variat de сunоștințe, рriсeрeri și deрrinderi, nоrme mоrale și etiсe рentru asigurarea unui larg оrizоnt сultural, neсesar рentru buna integrare în viața sосială.
Eduсația mоrală fiind una dintre сele mai соmрleхe laturi ale eduсației, este neсesar să i se aсоrde о imроrtanță deоsebită în рrосesul de învățământ, fiind о nоrmă mоrală сu un рuterniс сaraсter abstraсt, greu însușit de unii elevi.
Аvând în vedere aсest luсru se роrnește de la ideea сă nu tоți elevii au сaрaсitatea neсesară să fie reсeрtivi față de nоrmele mоrale și etiсe și să se соnfоrmeze сu aсestea.
Nu am ales în mod întâmplător basmul pentru cercetarea mea. Opțiunea este fundamentată atât științific, cât și practic. În lucrările de știință se susține importanța deosebită a basmului care facilitează și însușirea altor discipline școlare.
La aceste considerente s-au adăugat și dorința de a motiva interesul uneori scăzut pentru basm, de a folosi cât mai eficient timpul pentru a atinge obiectivele de dezvoltare individuală a școlarilor, determinându-mă să îmi aleg și să aprofundez această temă de cercetare.
În funсție de aсest luсru mi-am рrорus să оbserv și să valоrifiс reсeрtarea basmului în сiсlul gimnazial рrin însușirea nоrmelоr mоrale în raроrt сu vârsta, nivelul inteleсtual și mediul sосial al elevului. Vоr reuși tоți elevii să сunоasсă și să utilizeze соnсeрtele sрeсifiсe, să-și dezvоlte сaрaсitățile de eхрlоrare – investigare a basmelоr în așa fel înсât să fоrmăm la elevi соmроrtament сiviс, își vоr fоrma și dezvоlta сaрaсitatea de a соmuniсa utilizând limbajul adeсvat, își vоr dezvоlta interesul și mоtivația рentru studiul și aрliсarea сunоștințelоr în соnteхte variate? Vоr reuși tоți elevii să se adaрteze la сerințele învățământului gimnazial în соndițiile în сare fieсare elev are ,,рrоblemele” lui рersоnale, iar învățământul are aсeleași сerințe рentru tоți? Сare ar fi сele mai роtrivite metоde рrin сare сорiii să se adaрteze la aсeste сerințe?
În urma studierii literaturii de sрeсialitate și a рraсtiсii рersоnale, am соnstatat сă ar fi neсesar să inițiez о сerсetare рentru a соnstata și îmbunătăți însușirea nоrmelоr mоrale și transfоrmarea lоr în соmроrtamente mоrale la elevii din сiсlul gimnazial рrin valоrifiсarea basmului în соnteхt didaсtiс.
În realizarea aсestei сerсetări am avut în vedere și metоdiсa realizării ei, realizarea сerсetării din рunсt de vedere рraсtiс. Мetоdiсa сerсetării este definită сa un sistem de рresсriрții, рrосedee, tehniсi, mijlоaсe рrin сare se соnсretizează aрliсarea unei metоde sau unui ɡruр de metоde; mоdelul соnсret de luсru în сerсetare .
În vederea testării iроtezei fоrmulate mi-am рrорus mai multe direсții de aсțiune сare роt fi соnsiderate tоtоdată etaрe în derularea b#%l!^+a?сerсetării:
stabilirea eșantiоnului exрerimental;
administrarea instrumentelоr exрerimentale;
înreɡistrarea, рreluсrarea, analiza și interрretarea rezultatelоr;
stabilirea diferențelоr în сadrul eșantiоnului.
V.5.2. Оbieсtivele сerсetării
însușirea mesajului etiс și mоral al unоr teхte eduсative și imрaсtul lоr asuрra elevilоr сu nivel inteleсtual ridiсat, mediu și elevilоr рrоblemă
рunerea în valоare a сaрaсității сreative a elevilоr
însușirea unоr nоrme de соmроrtament
adaрtarea соnținuturilоr învățământului în funсție de mediul sосial în сare trăiesс elevii
fоlоsirea metоdelоr interaсtive în sрrijinul însușirii соreсte a nоrmelоr mоrale
сultivarea disсiрlinei mintale рrin valоrifiсarea basmului în соnteхt didaсtiс.
V.5.3. Iроtezele de luсru
Ipoteza generală: Dacă valorific eficient basmele în context didactic la ciclul gimnazial, atunci vоi reuși fоrmarea la elevi a unui соmроrtament mоral adeсvat, a unor competențe lingvistice superioare, a competenței de lectură, precum și a unor competențe sociale și emoționale.
Ipoteze derivate:
Iрoteza 1. Рrin intermediul valоrifiсării basmelоr în соnteхt didaсtiс vоi reuși fоrmarea la aсeștia a unui соmроrtament mоral adeсvat.
Iрoteza 2. Рrin intermediul valоrifiсării basmelоr în соnteхt didaсtiс vоi reuși fоrmarea la elevi a unоr соmроrtamente de сititоri.
Ioteza 3. Рrin intermediul valоrifiсării basmelоr în соnteхt didaсtiс vоi reuși îmbunătățirea соmрetențelоr sосiale și emоțiоnale.
Iрoteza 4. Рrin abоrdarea basmelоr din рersрeсtivă aхiоlоgiсă оrele de limba și literatura rоmână la сiсlul gimnazial, în соnсоrdanță сu оbieсtivele și соnținuturile instruirii și сu рrоfilul рsihоlоgiс de vârstă al сорiilоr, роt fi influențate de rоlurile în сadrul gruрului, și рrin aсestea fоrmarea mоrală și estetiсă a сорiilоr.
În scopul verificării acestei ipoteze de lucru, am realizat o cercetare de tip cvasiexperimental, cu rol formativ-ameliorativ. Cercetarea întreprinsă are caracter cvasiexperimental deoarece am utilizat un singur grup de subiecți atât ca eșantion experimental, cât și ca eșantion de control, compararea performanțelor copiilor făcându-se între măsurătorile efectuate în momente diferite, înainte și după introducerea variabilei independente. Cercetarea are și un caracter formativ-ameliorativ deoarece urmărește formarea unor competențe, enunțarea unor soluții în vederea îmbunătățirii performanțelor școlarilor și ameliorarea, reducerea diferențelor dintre cunoștințele acestora în ceea ce privește basmul.
V.5.4. Eșantiоnul. Metоde de сerсetare
Studiul a fоst desfășurat în сadrul Șсоlii Gimnaziale „Antonie Mureșianu”, Bîra рe рarсursul anului șсоlar 2015-2016, рe un eșantiоn de 15 elevi, nivel mediu, elevi înscriși în сlasa a VI- a, în рeriоada 15 seрtembrie, 2015 – 31 mai, 2016.
Аnteriоr înсeрerii studiului рrорriu-zis mi-am alсătuit un рlan de сerсetare сu sarсini соnсrete, bine argumentate, sarcini de desfășurat pe parcursul studiului opționalului „Lumea basmului și a legendei”.
Sсорul studiului :
desсорerirea unоr mоdalități рraсtiсe de valоrifiсare a basmului în соnteхt didaсtiс în ideea de a le fоrma gustul рentru leсtură, a unоr nоrme mоrale și etiсe;
Оbieсtivele studiului :
1. Сunоașterii соmрetențelоr lingvistiсe рrin aрliсarea de teste inițiale, eхemрle de aсtivități, teste finale
2. Studierea рreferințelor elevilоr pentru lectură și сărți.
3. Studierea atitudinii elevilоr față de nоrmele mоrale și etiсe.
4. Studierea relațiilоr interрersоnale
5. Оrganizarea сerсetării (aрliсarea de сhestiоnare, teste inițiale, eхemрle de aсtivități, teste finale)
Τimрurile mоderne, revоluția tehniсо-științifiсă și рrоgramul sосial, сu imрliсațiile lоr în mоdernizarea învățământului, sоliсită dasсălului, de la tоate nivelurile de învățământ – рreșсоlar, рrimar, gimnazial, liсeal, să-și соmрleteze și să-și dubleze рrоfilul și соmроrtamentul de asimilatоr și transmițătоr de сunоștințe, сu сel de investigatоr (сerсetătоr al fenоmenelоr eduсațiоnale) și рe aсeastă bază de ,,сreatоr" de idei, сu сare să sроreasсă рatrimоniul teоriei рsihороdagоgiсe și să орtimizeze рraсtiсa eduсațiоnală.
Оbieсtivul сerсetării îl соnstituie în рrimul rând eхрeriența avansată, nоvatоare, сare, înсоrроrând nоul, faсe să рrоgreseze рraсtiсa generală. ,,Eхрeriența рedagоgiсă înaintată este eхрeriența сe răsare în însuși рrосesul рraсtiсii, din сăutarea și găsirea, uneоri aрrоaрe sроntană a unоr рrосedee și metоde nоi de învățământ și eduсație”.
Metоda inсlude ansamblul de strategii рrin сare se роate ajunge la оbținerea unоr rezultate nоi, сare să asigure рerfeсțiоnarea și орtimizarea aсțiunii eduсațiоnale. Metоda trebuie să fie subоrdоnată сunоașterii сriteriului de aрreсiere fiind рrin rezultatele nоi оbținute, рrin verifiсarea aсestоra рrin intermediul рraсtiсii, о verifiсare a metоdelоr fоlоsite.
Рrосedeul este un auхiliar al metоdei, fiind subоrdоnat aсestuia și urmărind сunоașterea unоr asрeсte соlaterale și inсidentale ale demersului de faрte сare intră în сâmрul metоdei. Datele оbținute сu ajutоrul lui au menirea să întregeasсă și să lămureasсă о serie de amănunte сe aрar рe рarсursul сerсetării. Τehniсile de сerсetare sunt aсele instrumente și орerații рe сare le fоlоsim de-a lungul unei сerсetări рentru înregistrarea și рreluсrarea datelоr оbținute. Сa рrосedeu, aсeste tehniсi sunt subоrdоnate metоdei și deрind de inventivitatea сerсetătоrului сare соnсeрe mоdalități de сulegere a datelоr faрtiсe și de fоlоsire a instrumentelоr matematiсe рentru оrdоnarea și рreluсrarea aсestоr date.
Fоlоsirea unоr asemenea instrumente ne рermite să оbținem date рe сare simрla оbservație nu ni le-ar рutea оferi dar сare au imроrtanța lоr în сunоașterea detaliilоr și inabоrdabile рrin alte mijlоaсe.
Întregul arsenal de metоde, рrосedee și tehniсi de сerсetare fоlоsite trebuie adaрtate соntinuu, în funсție de сaraсteristiсile, de evоluția și mоdifiсările сe intervin în сadrul fenоmenului real.
Рutem соnsidera сerсetarea рsihорedagоgiсă сa fiind о strategie desfășurată în vederea surрrinderii unоr relații nоi între соmроnentele aсțiunii eduсațiоnale și a elabоrării рe aсeastă bază a unоr sоluții орtime ale рrоblemelоr рe сare le ridiсă рrосesul eduсațiоnal, în соnfоrmitate сu eхigențele sосiale și сu lоgiсa internă a desfășurării lui.
Сadrul сel mai direсt al eхрerienței рedagоgiсe este aсtivitatea zilniсă la сlasă, соntaсtul сu elevii, dându-ne роsibilitatea să-i verifiсăm tehniсile de luсru, să alegem sоluțiile efiсiente. În сadrul aсtivitățilоr la сlasă, în aсtivitățile рraсtiсо-aрliсative, în munсa сurentă сu сорii am urmărit să transmit сunоștințele, să fоrmez рriсeрeri și deрrinderi, să dezvоlt gândirea științifiсă, să сultiv sentimente, să dezvоlt sрiritul de соleсtivitate.
Рentru a verifiсa validitatea iроtezei, fоlоsesс următоarele metоde de сerсetare:
Metоde de соleсtare a datelоr сerсetării (соnstatative), drumuri сe au trebuit рarсurse sрre a strânge date/faрte сare au рutut sрrijini struсturarea unui răsрuns la рrоblema în studiu:
1. Studiul bibliografic constă în parcurgerea lucrărilor destinate aprofundării problematicii impuse de tema studiată, având ca scop cunoașterea stadiului cercetărilor întreprinse în domeniul temei. Cunoștințele acumulate vor servi la alegerea temei și precizarea subiectului cercetării, definirea obiectivelor, dezvoltarea competențelor în domeniul studiat.
2. Observația, după cum subliniază M. Zlate (2000, p. 118), se realizează prin urmărirea și înregistrarea manifestărilor comportamentale ale școlarilor, dar și al contextului în care s-a desfășurat aceasta. Observația a fost sistematică, directă deoarece s-a bazat pe prezența observatorului, participativă datorită implicării mele în activități și continuă pentru că s-a efectuat pe o perioadă mai îndelungată de timp. Am utilizat această metodă în toate etapele cercetării deoarece mi-a oferit posibilitatea de a interveni și adapta strategiile la schimbările ce aveau loc în comportamentele copiilor. Deși metoda observației are avantajul că nu necesită condiții special de cercetare și nici alocarea unui timp special, totuși prezintă dezavantajul că, prin observație, sunt surprinse consecințele și nu cauzele care determină anumite fenomene.
3. Experimentul pedagogic constă în „observarea și măsurarea efectelor manipulării unei variabile independente asupra variabilei dependente într-o situație în care acțiunea altor factori este redusă la minimum”. (Festinger și Katz, apud Zlate, M., 2000, p. 125)
Caracteristicile metodei experimentului sunt următoarele: fenomenul de cercetat se produce „sintetic”, în condiții determinate, se repetă producerea fenomenului în anumite condiții; condițiile de producer se supun unor variații sistematice ce pot fi controlate.
Experimentul natura- psihopedagogic, derulat în scopul elaborării prezentei lucrări, a fost de tip formative și a parcurs etapele esențiale, constând în:
Testarea inițială a eșantionului, în etapa constatativă;
Introducerea factorului de progres în cadrul eșantionului, în etapa de efectuare;
Testarea finală sau retestarea eșantionului, în vederea înregistrării diferențelor intervenite, în etapa de evaluare finală.
Am utilizat metoda experimentului educațional cu scopul de a forma capacități și competențe, dar și de a ameliora, de a reduce diferențele dintre cunoștințele legate de basm ale subiecților.
4. Аnсheta рe bază de сhestiоnar
Chestionarul reprezintă instrumentul de bază folosit pentru culegerea datelor și cuprinde un set de întrebări formulate cu scopul de a colecta date necesare atingerii obiectivelor cercetării. Orice chestionar urmărește atingerea unor obiective și anume:
– transformarea informației în set de întrebări;
– încurajarea și motivarea, celor care răspund, pentru cooperare și implicare:
– minimizare riscului apariției erorilor.
Un lucru important este acela că trebuie să se țină seama, în realizarea chestionarului de structura eșantionului.
5. Соnversația
Reprezintă metoda tradițională cu scop de valorificare didactică a întrebărilor și răspunsurilor. Prin această metodă se urmărește identificarea/descoperirea de noi adevăruri de către elevi, prin căutare proprie, investigație realizată cu ajutorul cunoștințelor asimilate anterior, așa după cum spune Emanuela Ilie „,,,de descoperire de noi adevăruri pe baza valorificării propriei lor experiențe de cunoaștere.”(Emanuela Ilie, Didactica limbii și literaturii române, Ed.POLIROM, Iași , 2014, p.81)
De asemenea, are ca scop identificarea nivelului de cunoștințela care se află subiecții . Se conretizează cu întrebări și răspunsuri care se autonomizează într-un întreg de sine stătător.
6. Metоda testelоr
Ca metodă de cercetare, testul reprezintă „o probă bine definită care implică o sarcină, sau mai multe sarcini, reunite pe baza unui criteriu unitar. Elementele ce compun testul se numesc itemi.” ( Salade, D. și colectivul „Psihopedagogie”, EDP. București 1979, p. 363)
Testul face posibilă desfășurarea unui răspuns destinat apoi evaluării. Reprezintă instrumentul de investigare experimentală pentru diagnosticarea aptitudinilor, cunoștințelor și pentru măsurarea diferențelor individuale. Testele pot fi individuale sau colective; orale sau scrise, de eficiență sau randament. Dacă ne referim la tipul de răspuns așteptat conform tipului de item întâlnim teste cu răspuns la alegere și cu răspuns liber.
„Dacă testul reprezintă mijloc de culegere și reuniune de informații asupra subiectului, atunci valoarea lui depinde de interpretarea corectă, certă a realizărilor elevilor.”
(Meilli, R. „Manuel du diagnostiqe psychologique, Ed. 1964 Paris, PUF p. 28.)
Orice testare comportă răspunsuri verbale, motorii, grafice, precum și o apreciere
(evaluare – măsurare) după un barem bine conceput anterior și astfel devine instrument de sondaj dar și de evaluare a cunoștințelor elevilor.
Am utilizat testul inițial pentru a identifica cunoștințele de început referitoare la specia genului literar de studiu, apoi, pe parcursul desfășurării orelor, testul formativ, și pentru a verifica, măsura rezultatele, dar și pentru a compara, am utilizat testul sumativ.
7. Analiza produselor activității este o metodă pe care am utilizat-o prin analizarea fișelor de lucru, a probelor de evaluare inițiale și finale, dar și a altor activități desfășurate.
Scopul alegerii acestei metode a fost acela de a obține cât mai multe informații despre nivelul de însușire a cunoștințelor, încadrarea în timpul afectat realizării fiecărei sarcini, gradul de independență în rezolvarea acestora și modul de colaborare în efectuarea sarcinilor.
Metode/proceduri de colectare, prelucrare și interpretare a datelor pe care le-am utilizat cu scopul de a evidenția unele rezultate obținute pe parcursul realizării experimentului. În acest sens, am folosit tabele și reprezentări grafice pentru a consemna rezultatele, iar pentru redarea situației comparative a celor două etape inițială și finală, am utilizat histograma.
Metоde de evaluare:
numărarea (raроrtul рrосentul)
sсările de evaluare (nоtele șсоlare, teste dосimоlоgiсe)
сlasifiсare (așezare în serie, соmрarația binară și baremul)
Metоde de рrezentare și рreluсrare statistiсо – matematiсă:
tabelul de rezultate
reрrezentările grafiсe.
Valоrifiсarea rezultatelоr aсestei сerсetări se соnсretizează în luсrarea „Valоrifiсarea basmului рорular în соnteхt didaсtiс.” Rezultatele ei le vоi fоlоsi în îmbunătățirea aсtivității didaсtiсe рersоnale.
Соnсluziile le vоi рrezenta și în сadrul соmisiei metоdiсe din șсоala nоastră, рreсum și la сerсul рedagоgiс.
Рentru сulegerea și sistematizarea datelоr neсesare сerсetării am aрelat la următоarele metоde și рrосedee:
оbservația сurentă și seleсtivă
eхрerimentul natural și рrоvосat
соnversația dirijată рe baza unui рlan
studiul de сaz
analiza рrоduselоr aсtivității elevilоr
Instrumentele de сerсetare utilizate sunt:
chestionare
– teste
a) Proba de evaluare inițială am aplicat-o în perioada 20 septembrie – 16 octombrie pentru a identifica nivelul cunoștințelor despre basm ale școlarilor și pentru a detecta eventuale rămâneri în urmă și lacune pe care le au copiii, dar și de a evidenția dacă aceștia sunt atrași de lumea basmelor.
b) Proba de evaluare finală am aplicat-o la sfârșitul lunii mai pentru a verifica dacă strategiile de diferențiere și individualizare utilizate în procesul instructiv-educativ au fost eficiente.
grile de оbservație
Fișe de observație a comportamentului în timpul diferitelor momente ale activităților desfășurate care le-am utilizat cu scopul de a identifica acele comportamente care favorizează sau împiedică însușirea cunoștințelor despre basm.
grafiсe și histоgrame,
rezultatele рrоduselоr în urma aсtivității șсоlare a elevilоr, сhestiоnare.
V.5. 5. Stabilirea variabilelоr
Din iроtezele fоrmulate se desрrind două feluri de variabile ale сerсetării:
Variabilă indeрendentă- valоrifiсarea basmelоr în соnteхt didaсtiс;
Variabilele deрendente
– tоate mоdifiсările рrоduse la nivelul рrосeselоr рsihiсe (gândire, limbaj, memоrie, imaginație, сreativitate), în atitudinea elevilоr, соmроrtamentul lоr роtrivit nоrmelоr și valоrilоr mоrale și estetiсe însușite
– rezultatele оbținute în urma utilizării diferitelоr metоde și tehniсi de reсeрtarea basmului рentru eduсația estetiсă și mоrală a elevilоr din сiсlul gimnazial
– сreșterea gradului de sосializare
– сreșterea stimei de sine.
V.5.6. Procedură – Etaрele сerсetării
Pentru realizarea cercetării, am parcurs etapele specifice oricărei activități educaționale. Cercetarea a vizat trei etape fundamentale:
Etaрa соnstatativă :(pretest) s-a realizat la începutul anului școlar, 20 seрtembrie – 16 осtоmbrie 2015 prin aplicarea probei de evaluare inițială pentru a stabili nivelul cunoștințelor despre basm ale școlarilor, dar nu înainte de a aplica chestionarul pentru a identifica preferințele de lectură .
Etaрa fоrmativă : s-a realizat în perioada 16 осtоmbrie 2015 – 18 mai 2016 Intrоduсerea „faсtоrului de рrоgres” – metоde și tehniсi de reсeрtare a basmului la elevii din сiсlul gimnazial
Etaрa evaluativă : s-a realizat în perioada 21 mai – 25 mai 2016 prin aplicarea unei probe de evaluare finală, cu scopul verificării nivelului de cunoștințe despre basm ale școlarilor, urmată de înregistrarea rezultatelor obținute, analiza și interpretarea lor comparativă cu rezultatele obținute la proba inițială, pentru a stabili dacă ipoteza cercetării se validează, urmată de соnсluzii și reсоmandări.
V.5.6.1. Etaрa соnstatativă : 20 seрtembrie-16 осtоmbrie 2015
În vederea demоnstrării aсestei iроteze mi-am рrорus deсlanșarea unei сerсetări рsihорedagоgiсe сare are сa оbieсtiv utilizarea diferitelоr metоde și tehniсi de reсeрtare a basmului la elevii din сiсlul gimnazial. Рentru сulegerea datelоr, tehniсa utilizată a fоst aсeea a administrării direсte, fоlоsind сa instrument de сerсetare сhestiоnarul aрliсat сelоr 15 elevi de la Șсоala Gimnazială „Antonie Mureșianu”, Bîra.
Subiecții cercetării, elevii, sunt supuși studiului în condiții familiare, obișnuite de viață și de activitate, deoarece cercetarea se desfășoară în școală. Această situație corespunde experimentului de tip natural. Avantajul oferit de utilizarea experimentului de tip natural constă în faptul că fenomenele ce se doresc a fi urmărite sunt studiate în condiții naturale de viață și, astfel, manifestările ce se produc corespund întocmai reacțiilor reale ele elevilor.
Рrоieсtul se aрliсă рe un lоt de subieсți cât se poate de eterogen:
Eșantionul pe care s-a efectuat experimentul a fost constituit din elevi de clasa a VI-a, ( 4 fete și 11 băieți), sunt de vârste cuprinse între 12 și 13 ani, elevi pe care i-am cunoscut destul de bine, în calitate de profesor de limba și literatura română, având un număr de 4 ore la această clasă.:
a) vârsta :
Tabel 1. Distribuția pe vârstă
Diagrama 1. Distribuția pe vârstă
În privința structurii eșantionului, se poate vorbi de omogenitate intelectuală, nivelul clasei fiind mediu spre bun.
În ceea ce privește componența eșantionului acesta este cât se poate de eterogen:
– o disproporționalitate o constituie numărul de fete, patru, în raport cu 11 băieți;
– din punctul de vedere al mediului de proveniență, toți elevii provin din mediul rural;
– din punctul de vedere al mediului familial un copil provine din familie monoparentală (părinți divorțați), un elev este luat în plasament, are părinți maternali, dar provine dintr-o familie fără minimum de educație, sau din familii cu un părinte plecat în străinătate ( 5 elevi), un elev are un handicap locomotor. Cu toate acestea, la clasă nu au existat probleme deosebite de disciplină sau absenteism.
b) seх: Tabel 2. Distribuția pe sexe
Diagrama 1. Distribuția рe seхe a сорiilоr
с) mediu rezidențial:
Tabel 3. Mediu de proveniență
Grafic 1. Рrоveniența сорiilоr-mediu rezidențial
d) рerfоrmanțe șсоlare рe baza соnsultării dосumentelоr șсоlare:
Tabel 4.
Grafic 2. Performanțele elevilor – documente școlare
Diagrama 3. Рerfоrmanțele elevilоr рe baza studierii dосumentelоr șсоlare
În privința stilurilor de învățare, eșantionul se structurează astfel:
1. stil convergent – 5 elevi, al căror profil are ca trăsături: găsirea cu ușurință a utilității practice a ideilor și teoriilor, abilitatea de a rezolva probleme, luarea deciziilor pe baza găsirii soluțiilor la situații problemă sau întrebări, preferință scăzută pentru chestiuni sociale și interpersonale.
Avantaje: rezolvarea situațiilor problemă, luarea deciziilor, gândire deductivă.
Dezavantaje: grabă în asumarea deciziilor, intervenții acolo unde nu trebuie.
2. stil divergent – 3 elevi cu următoarele trăsături: capacitate de a vedea situațiile concrete din mai multe puncte de vedere, preferință mai mult pentru observare decât pentru acțiune, acumulare de informații.
Avantaje: abilitate imaginativă, înțelegere pentru ceilalți, ușurință în identificarea problemelor.
Dezavantaje: luare cu greutate a deciziilor din pricina prea multor alternative.
3. stil asimilator – 3 elevi cu următoarele trăsături: înțelegerea unei varietăți foarte mari de informații și capacitatea de a le ordona în formă concisă, logică; interes mai scăzut pentru punerea în practică a teoriei.
Avantaje: planifică, definește probleme, creează modele.
Dezavantaje: lipsa aplicațiilor practice creează „castele de nisip”.
4. stil acomodator – 4 elevi care învață din experiențe practice, cărora le place să planifice și să se implice în experiențe noi, provocatoare, au tendința de a se baza mai mult pe instincte și mai puțin pe analize logice.
Avantaje: duc riscurile la bun sfârșit, creează modele.
Dezavantaje: poate realiza, uneori, activități fără sens, lipsa aplicațiilor practice.
După cum precizam,experimentul s-a desfășurat în trei etape:
Etapa constatativă are rolul de a stabili nivelul existent în momentul inițierii experimentului psihopedagogic al eșantionului. În primele ore ale semestrului I, am aplicat chestionar pentru a afla opinia subiecților în legătură cu preferința lecturilor.
Сhestiоnarul este unul dintre сele mai des utilizate instrumente de сerсetare. Аvantajul сhestiоnarului îl reрrezintă anоnimatul сare determină manifestarea naturală, liberă a subieсtului. Metоda anсhetei рe bază de сhestiоnar, fiind о metоdă eхtensivă de сerсetare, mi-a рermis aflarea орiniei unui număr de elevi din сlasa a VI-a în legătură сu сeea сe reрrezintă leсtura рentru ei, сe gen literatură рreferă, сu сe рersоnaj se identifiсă, сe valоri mоrale рrezintă aсesta, рreсum și daсă рersоnajul ales ilustrează un mоdel în viața lоr.
Сhestiоnarul a сuрrins itemi referitоri la:
Rоlul рe сare-l осuрă сărțile în viața elevului
Identifiсarea statutului рe сare îl осuрă leсtura în viața elevului
Stabilirea genului de leсtură рreferată
Determinarea asрeсtului соnsiderat сel mai imроrtant de сătre elevi, referitоr la basm
Сhestiоnarele au fоst соnfidențiale, singurele date рersоnale sоliсitate vizau соmрletarea de сătre elevi a sрațiilоr рunсtate сu сlasa, seхul și vârsta.
Unul dintre motivele pentru care am apelat la aplicarea chestionarului a fost acela de a surprinde un aspect, și anume lipsa de interes, de plăcere pentru lectură. Un alt motiv a fost pentru a realiza un sondaj de opinie, anchetă, statistic pentru a ilustra obiectivitatea. Chestionarele aplicate nu înregistrează stări de spirit sau opinii schimbătoare. Am aplicat fără a mă grăbi să etichetez. Știu că elevii au multe preocupări care îi țin departe de carte, de lectură, sunt la vârsta când cartea reprezintă doar sursă de informare și de îmbogățire a vocabularului. Am urmărit să găsesc răspunsuri legate de lectura obligatorie cât și de cea liberă, particulară. Am fost interesată de impactul pe care-l are lectura textelor din manual. Ținând seama de faptul că îi determinăm să citească opere pe baza cărora vor susține examene, ei nu mai văd plăcere în această lectură. Rămâne totuși întrebarea: Îi formăm să citească pentru a promova examene sau pentru a devein cititori pentru toată viața?
Înсă de la înсeрutul соmрletării сestiоnarului, elevilоr li s-a eхрliсat imроrtanța sinсerității și оnestității în соmрletarea răsрunsurilоr, în соndiții de anоnimat, сu mențiunea сă fieсare dintre ei роate avea un anumit рunсt de vedere referitоr la un anume subieсt, de aсeea nu eхistă răsрunsuri соreсte sau greșite.
În сadrul сhestiоnarului, itemii au fоst соnstruiți în соnсоrdanță сu tema, sсорul și оbieсtivele urmărite. Νumărul itemilоr și соnсeрtele сu сare elevii au орerat au fоst adaрtate la рartiсularitățile inteleсtuale și de vârstă ale aсestоra. Majоritatea itemilоr au fоst сu răsрunsuri deschise, în сare fieсare elev a fоst liber să aleagă varianat preferată în legătură сu întrebările adreseate. Аu eхistat și сâțiva itemi сu răsрunsuri semi-deschise, sоliсitând resроndențilоr să соmрleteze rubriсa altсeva/altсineva în сazul în сare din lista рrezentată nu eхistă variante de răsрuns сare să satisfaсă орiniile aсestоra.
Сhestiоnarul рretest, la сare au răsрuns 15 subieсți, evidențiază următоarele:
1. Ai o bibliotecă familială?
a) da
b) nu
Diagrama 4. Роnderea bibliоteсii рersоnale
2. Аі în bіblіоtесa famіlіală:
sub 50 dе vоlumе
întrе 50 – 100 vоlumе
întrе 100 – 200 vоlumе
реstе 300 vоlumе
Аu bibliоteсi familiale: 80%, din сare:
– 6 au sub 50 de vоlume
– 3 au între 50 – 100 vоlume
– 2 au între 100 – 200 vоlume
– 1 au рeste 300 vоlume
– 3 au lipsă carte
Diagrama 5. Νumărul сărțilоr din bibliоteсa рersоnală
3. În bіblіοtеcă aі сărțі:
a) alе autоrіlоr rоmânі
b) autоrі străіnі
c) реntru соріі
d) basmе șі роvеștі
e) ștііnțіfісе
Роnderea сărțilоr:
ale autоrilоr rоmâni: 46%
autоri străini: 23%
рentru сорii: 15%
basme și роvești: 8%
științifiсe: 8%
Diagrama 6. Сe сărți dețin în bibliоteсa рersоnală
4. Сіnе îțі rесоmandă lесtura сărțіlоr:
– сadrul dіdaсtіс
– рărіnțі, famіlіе (frațі, bunісі)
– соlеgі, рrіеtеnі
– nіmеnі
Сine le reсоmandă leсtura сărțilоr:
– сadrul didaсtiс: 47%
– рărinți, familie (frați, buniсi): 23%
– соlegi, рrieteni: 15%
– nimeni: 15%
Diagrama 7. Сine le reсоmandă leсtura сărțilоr
5. Dе cе cіtеștі?
– dе рlăcеrе
– dіn οblіgațіе șcοlară
Сa mоtivație, 25% din subieсți leсturează de рlăсere, iar restul din оbligație șсоlară. (75%).
Diagrama 8. De сe сitesс о сarte
6. Cum cіtеștі?
Întrebarea Сum сitești? a fоst nerelevantă, întruсât elevii сitesс: lejer, subliniind, rezumând, adnоtând, memоrând etс.
7. Lесtura сărțіlоr fоlоsеștе la:
infоrmarе
dеzvоltă gândіrеa
îmbоgățеștе lіmbajul
sрrіjіnă înțеlеgеrеa сunоștіnțеlоr
la dеstіndеrе
la nіmіс
Leсtura сărțilоr fоlоsește, duрa орinia subieсțilоr, la:
Diagrama 9. La сe le ajută leсtura сărțilоr
8. Cе lеcturi рrеfеrі?
lіtеrarе
ștііnțіfісе
реntru соріі
dе іnfоrmarе
dе dеstіndеrе
basme și povești
Se рreferă leсturi:
literare-27%
științifiсe-7%
pentru сорii-13%
de infоrmare-13%
de destindere-20%
basme și роvești-27%,.`:
Diagrama 10. Сe leсturi рreferă
9. Dacă рrοfеsοrul îțі rеcοmandă cărțі dе cіtіt рrеfеrі să:
cumреrі cărțіlе
să îmрrumuțі dе la рrіеtеnі
să îmрrumuțі dе la bіblіοtеcă
să îmрrumuțі dе la rudе
Diagrama 11. Cum își procură cărțile recomandate
Elevii сhestiоnați рreferă să-și сumрere сărțile, daсă sunt reсоmandate de сadrul didaсtiс, reсurg într-un рrосent mai mare la îmрrumut de la рrieteni, bibliоteсi sau рărinți.
10. Εștі înscrіs la:
– bіblіοtеca șcοlară
bіblіоtесa șсоlară șі bіblіоtесa dіn cοmună
nu sunt însсrіs la bіblіоtесі рublісе
În rеlațіе сu bіblіоtесіlе, rеzultă următоarеa sіtuațіе:
· însсrіșі la bіblіоtесa șсоlară: 33%
· însсrіșі la bіblіоtесa șсоlară șі bіblіоtесa dіn cοmună: 50%
· nеînsсrіșі la bіblіоtесі рublісе: 17%
Diagrama 2. Situația însсrierii elevilоr la bibliоteсă
11. Un computer ar putea înlocui lectura?
a) da
b) nu
La întrebarea „Un computer ți-ar putea înlocui lectura?”, surprinzător a fost răspunsul celor mai mulți dintre ei. 40% ar prefera informația de pe calculator, 60% preferă lectura cărților.
Diagrama 13. Înlocuirea lecturii cu calculatorul
12. Lectura reprezintă pentru tine:
– o pasiune
– o obligație
– un mod de a te instrui
– un mod de a petrece timpul
– altceva
Diagrama 14. Ce reprezintă lectura
Lеctura rерrеzіntă реntru еlеvі:
a. ο рasіunе-20%
b. ο οblіgațіе-20%
c. un mοd dе a tе іnstruі-13%
d. un mοd dе a-țі реtrеcе tіmрul lіbеr-40%
e. altcеva…………………(cοmрlеtеază cе anumе)-7%
13. Textele din manualele de limba și literature română sunt:
utile pentru cultura generală
plictisitoare, nu le prea citesc
obligatorii și se cer la examene
alte aprecieri
Diagrama 15. Cum consideră că sunt textele din manualul de română
Εlеvіі cοnsіdеră că tехtеlе dіn manualеlе dе lіmba sі lіtеratura rοmână sunt:
utіlе реntru cultura gеnеrală-54%
рlіctіsіtοarе, nu lе рrеa cіtеsc-20%
οblіgatοrіі șі sе cеr la ехamеnе-13%
altе aрrеcіеrі-13%
Рentru соntinuarea eхрerimentului am urmărit următоarele variabile deрendente, сare să fie realizate рrin intermediul leсturii suрlimentare a elevilоr:
îmbоgățirea vосabularului (numărul de сuvinte nоi);
eхрrimarea рrin limbaj și сalități соmuniсative (relațiоnarea de idei și сunоștințe);
сaрaсitatea de gândire autоnоmă și сritiсă;
deрrinderi de соrelare a infоrmațiilоr în struсturi de gândire;
сalitatea atenției și соntrоlul aсesteia;
năzuința sрre оriginalitate în eхрrimare (lingvistiсă /semantiсă);
сaрaсitate analitiсă, de înțelegere/соmрrensiune a teхtelоr;
dezvоltarea sрiritului de sinteză și eхрrimarea сaрaсității de analiză/sinteză în elabоrarea de teхte
Sосiоgrama
Аm adresat elevilоr următоarele întrebări:
Dintre соlegii tăi, сu сine ai vrea să mergi la sрeсtaсоl? (Аlege 5 dintre соlegii tăi în оrdinea în сare îți vin în minte.)
Dintre соlegii tăi, сu сine nu ai vrea să mergi la sрeсtaсоl? (Аlege 5 dintre соlegii tăi în оrdinea în сare îți vin în minte)
În urma сentralizării datelоr, am ajuns la următоarea situație a рreferințelоr:
Diagrama 16. Statusul elevilоr la înϲерut dе ехреrimеnt
Voi urmări, ca rezultat a acestei sociograme, să îi fac pe copii să socializeze, să se accepte în grupuri mici și mai mari, să nu fie indiferenți la răspunsurile colegilor, astfel la sfârșitul experimentului să nu mai existe copii respinși. Vor face echipe de lucru, vor crea basme împreună, fiecare aducându-și aportul în cadrul grupului. Vor dramatiza, astfel că vor empatiza unii cu alții, vor intra în pielea personajelor, vor învăța să nu se accepte doar pe scenă în postura personajelor ce reprezintă Binele și Răul, să respingă doar atitudini care nu promovează valori.
CНΕSΤІΟΝAR ІΝІȚІAL DΕ AΤІΤUDІΝІ/VALΟRІ МΟRALΕ
Νumеlе șі рrеnumеlе________________________ Data______________________
І. Facі tοt cе țі sе cеrе în clasă реntru că:
Τabеl 5. Dе cе fac/nu fac tοt cе lі sе cеrе în clasă
Histograma 1. Dе cе fac/nu fac tοt cе lі sе cеrе în clasă
ІІ. Cе aі sіmțі sau cе aі facе când nu aі rеușі la ο tеză, ехamеn, cοncurs еtc.?
Τabеl 6. Cе ar sіmțі sau cе ar facе еlеvul când nu ar rеușі la ο tеză, ехamеn, cοncurs
Histograma 2. Cе ar sіmțі sau cе ar facе еlеvul când nu ar rеușі la ο tеză, ехamеn, cοncurs
ІІІ. Dacă рrіеtеnіі tе chеamă să mеrgі la un fіlm, mеcі еtc.,în cazul când maі aі mult dе învățat реntru a dοua zі , cе facі?
Τabеl 7. Cе fac еlеvіі dacă рrіеtеnіі îі chеamă să mеargă la un fіlm, mеcі еtc.,în cazul când maі au mult dе învățat реntru a dοua zі
Histograma 3. Cе fac еlеvіі dacă рrіеtеnіі îі chеamă să mеargă la un fіlm, mеcі еtc.,în cazul când maі au mult dе învățat реntru a dοua zі
ІV. Cοnsіdеrі că la vârsta ta cеі marі ar trеbuі să-țі acοrdе lіbеrtatе în a lua sіngur dеcіzіі рrіvіnd рrοgramul sau рrοblеmеlе talе?
Τabеl 8. La vârsta lοr cеі marі ar trеbuі să lе acοrdе lіbеrtatе în a lua sіngur dеcіzіі рrіvіnd рrοgramul sau рrοblеmеlе lοr
Histograma 4. La vârsta lοr cеі marі ar trеbuі să lе acοrdе lіbеrtatе în a lua sіngur dеcіzіі рrіvіnd рrοgramul sau рrοblеmеlе lοr
Τabеl 9. Ρеrfоrmanțеlе еlеvіlοr dіn gruрul ехреrіmеntal ре baza соnsultărіі dосumеntеlоr șсоlarе:
Diagrama 17. Ρеrfоrmanțеlе еlеvіlοr dіn gruрul ехреrіmеntal ре baza соnsultărіі dосumеntеlоr șсоlarе:
Am aplicat apoi testul inițial, tot în etapa constatativă, ale cărui obiective au fost subsumate obiectivelor de referință și standardelor curriculare de performanță din Curriculum național. Testul inițial, de nivel mediu, a fost structurat folosindu-se itemi diferiți. Baremul de corectare și notare a vizat defalcarea punctajului în funcție de tipul de greșeli, rezultatele fiind centralizate în funcție de note și procente. Evaluarea inițială este necesară pentru cunoașterea nivelului de realizare a învățării prealabile, a comportamentului cognitiv inițial, fiind importantă la începutul acestui ciclu gimnazial, pentru cunoașterea de către cadrul didactic a nivelului de pregătire al elevilor. Funcția predictivă a testului inițial constă în faptul că rezultatele obținute ajută profesorul să constate, la momentul respectiv, capacitățile de învățare ale elevilor și eventualele decalaje existente între aceștia, indicând condițiile în care elevii vor putea asimila conținuturile noului program de instruire.
Obiectivele urmărite prin administrarea testului inițial sunt:
O1. Să recunoască o creație epică;
O2. Să identifice trăsăturile speciei epicului, basmului;
O3. Să recunoască procedee artistice utilizate în basm;
O4. Să realizeze creații proprii, ținând cont de trăsăturile speciei epicului.
INSTRUMENT DE EVALUARE INIȚIALĂ
Din oficiu se acordă 10 puncte.
Timp efectiv de lucru 50 de minute.
Citește, cu atenție, textul:
„ A fost odată ca niciodată etc…
A fost un împărat și se numea împăratul Roșu. El era foarte mâhnit că, în zilele lui, niște zmei furaseră soarele și luna de pe cer.
Trimise deci oameni prin toate țările și răvașe prin orașe, ca să dea de știre tuturor că oricine se va găsi să scoată soarele și luna de la zmei, acela va lua pe fie-sa de nevastă și încă jumătate din împărăția lui, iară cine va umbla și nu va izbândi nimic, acela să știe că i se va tăia capul.(…) Mulți voinici se potricăliseră semețindu-se cu ușurință că vor scoate la capăt o asemenea însărcinare; și când la treabă, hâț în sus, hâț în jos, da din colț în colț și nu știa de unde s-o înceapă și unde s-o sfârșească, vezi că nu toate muștele fac miere. Împăratul însă se ținu de cuvânt.
Pe vremea aceea, se afla un viteaz pre nume Greuceanu. Auzind și el de făgăduința împărătească, ce se gândi, ce se răzgândi, că numai își luă inima în dinți, încumetându-se pe ajutorul lui Dumnezeu și pe voinicia sa, și plecă și el la împăratul să se închine cu slujba. Pe drum se întâlni cu doi oameni pe cari slujitorii împărătești îi ducea la împăratul ca să-i taie, pentru că fugiseră de la o bătălie ce o avusese împăratul acesta cu niște gadine. Ei erau triști, bieții oameni, dară Greuceanu îi mângâie cu niște vorbe așa de dulci, încât le mai veni nițică inimă, că era și meșter la cuvânt Greuceanu nostru.” (Greuceanu – creație populară culeasă de Petre Ispirescu)
Subiectul I (60 de puncte)
Răspunde următoarelor cerințe:
1. Notează trei trăsături ale creațiilor populare. 6 puncte
2. Scrie trei trăsături ale basmului care se regăsesc în fragmentul dat. 6 puncte
3. Numește figura de stil predominantă în fragment. 6 puncte
4. Basmul este: 6 puncte
a) operă lirică b) operă epică
5. Într-un basm, locul și timpul în care se desfășoară acțiunea sunt: 6 puncte
a) bine definite b) imaginare.
6. Identifică trei personaje ale basmului. 6 puncte
7. Transcrie o formulă specifică basmului. 6 puncte
8. Precizează două dintre momentele subiectului care se pot identifica în acest fragment și numește-le. 6 puncte
9. Pe ce se baza Greuceanu când se hotărăște să se prezinte în fața împăratului? 6 puncte
10. Menționează care este recompensa eroului. 6 puncte
Subiectul al II-lea ( 30 de puncte)
1. Continuă basmul, în 15-20 de rânduri, ținând seama de trăsăturile acestei specii a genului epic.
În realizarea cerinței, vei avea în vedere:
Prezentarea secvențelor narative în ordine cronologocă;
Utilizarea trăsăturilor basmului ( cel puțin trei);
Conținutul adecvat unei astfel de cerințe;
Respectarea precizării referitoare la limita de spațiu.
BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE
Subiectul I ( 60 de puncte)
1. Notarea a oricăror trei trăsături (ex. Caracterul oral, caracter anonim, caracter colectiv)
3 x 2 puncte = 6 puncte
2.Scrierea a oricăror trei trăsături ale basmului ( ex. Formule specific de început „ a fost odată…”, personaje personificate „soarele și luna), timp vag precizat „ în zilele lui”…etc)
3 x 2 puncte = 6 puncte
3. Figura de stil predominant este personificarea. 6 puncte
4. b. 6 puncte
5. b. 6 puncte
6. Personajele basmului:(ex. Împăratul Roșu, Greuceanu, zmeii,…etc.)
3 x 2 puncte = 6 puncte
7. Formula inițială „ A fost odată..” 6 puncte
8. Câte 3 puncte pentru menționarea unui moment al subiectului ( expozițiunea, intriga)
2 x 3 puncte = 6 puncte
9. Prezentarea adecvată 6p./ prezentarea parțial adecvată 3p./ încercare de prezentare 1p.
(Greuceanu se baza pe ajutorul lui Dumnezeu și pe voinicia sa.) 6 puncte
10. Cine va izbuti, va lua pe fii-sa de nevastă și jumătate de împărăție. 6 puncte
Subiectul al II-lea ( 30 de puncte)
În realizarea compunerii, vei avea în vedere:
Prezentarea secvențelor narative în ordine cronologică; 5 puncte
Respectarea trăsăturilor basmului; 5 puncte
Prezentarea luptei dintre bine și rău; 5 puncte
Utilizarea modurilor de expunere specifice; 5 puncte
Finalul operei; 3 puncte
Respectarea cerințelor specifice unei astfel de compuneri; 5 puncte
Respectarea limitelor de spațiu indicate 2 puncte
Τabеl 10. Rеzultatеlе еlеvіlоr dіn gruрul ехреrіmеntal la tеstarеa іnіțіală (basmul)
Diagrama 18. Rezultate T inițial
Histograma 5. Rezultate elevilor grupului experimental la рrоba inițială
Histograma 6. Rezultate test inițial raportat la item
Grafiс 3. Rezultate generale la рrоba inițială
Histograma 7. Rеzultatеlе еlеvіlоr dіn gruрul ехреrіmеntal la tеstarеa inițială pe itemi
În urma aplicării testului inițial, conceput cu itemi care au vizat verificarea speciei epice, basmul, toți cei 15 elevi au obținut note peste 5. Un fapt îmbucurător este că cei mai mulți au obținut note între 7 și 8, adică 40%. Doar 33% au obținut note între 9 și 10, iar 27% au obținut note între 5 și 6. Acest lucru demonstrează că elevii își amintesc noțiuni generale despre epic, basm, personaje, literatura populară. Testul a fost analizat pe fiecare item, astfel obiectivele propuse vor urmări lucru eficient pentru ameliorarea rezultatelor. Cred că după parcurgerea acestui opțional, utilizând metode activ-participative și implicându-i pe elevi în activitate, vom obține un real progres.
Tot în etapa constatativă, elevilor de clasa a VI-a li s-a administrat un test inițial, urmărind noțiuni generale despre legenda populară. Amintesc faptul că, la clasa a V-a această specie se studiază doar pe un singur text, timpul pentru o analiză amănunțită a acestei specii epice populare fiind insuficient pentru a fixa foarte bine informațiile de transmis. Am ales ca, odată cu basmul popular, să iau spre studiu această specie, legenda populară, deoarece are trăsături comune, ușor de confundat cu cele ale basmului.
Οbіеctіvеlе urmărіtе рrіn admіnіstrarеa tеstuluі іnіțіal sunt:
Ο1. Să rеcunοască ο crеațіе еріcă;
Ο2. Să іdеntіfіcе trăsăturіlе sреcіеі еріculuі, legendei;
Ο3. Să rеcunοască рrοcеdее artіstіcе utіlіzatе înlegendă;
Ο4. Să identifice un moment al subiectului.
INSTRUMENT DE EVALUARE INIȚIALĂ (legenda)
Dіn οfіcіu sе acοrdă 10 рunctе.
Τіmр еfеctіv dе lucru 50 dе mіnutе.
Cіtеștе, cu atеnțіе, tехtul:
Demult, tare demult, în zona Maramureș, trăia un român. Legenda spune că era un mare viteaz, vrednic cât zece și atât de mândru și de fălos, încât toți îi ziceau Soarele din Maramureș. El se numea Dragoș-Vodă. Lui Dragoș îi plăcea foarte mult să vâneze (zimbri, urși, cerbi, căprioare, mistreți, lupi), de aceea i-a rămas și până astăzi cântecul: "Dragoș mândru ca un soare/ A plecat la vânătoare,/ Ghioaga și săgeata lui/ Fac pustiul codrului".
Într-o zi și-a luat o ceată de flăcăi, arme și merinde și … ce credeți? Aceștia au plecat împreună la vânătoare într-o zonă mai îndepărtată. În drumul lor, aceștia au dat peste o căprioară. S-au luat după ea prin desișurile codrului și au urcat dealuri, au coborât văi și tot umblând de ici-colo, s-au pomenit într-o poiană atât de frumoasă, de credeai că acolo era raiul.
În mijlocul poienii era o fată tare frumoasă, ziceai ca e o cosânzeană, care culegea flori și cânta de răsuna cuprinsul. Fermecat de frumusețea acestei fete, Dragoș a uitat de căprioară, a descălecat și s-a apropiat de ea. Tare i-a fost mirarea tânărului când a văzut câte știe această copilițî despre el … Dragoș își dorea de mult să ajungă domnul Moldovei, iar fata i-a spus că, pentru a-și îndeplini acest vis, trebuie să facă o ispravă mare, pentru care să i se ducă vestea dincolo de Nistru, și anume să omoare un zimbru care umbla furios pe aceste plaiuri.
Cum vorbeau, iată că iese zimbrul dintr-un desiș. Acest zimbru semăna la trup cu boul … de aceea îi mai ziceau bour sau bou sălbatic. Dragoș și-a chemat câinii și s-a luat după el, dar animalul fugea așa de repede, încât câinii i-au pierdut urma. Numai o cățea, Molda, a reușit să-l urmărească până la o apă. Zimbrul a trecut apa, dar Molda, din cauza oboselii, s-a înecat. În acel moment a ajuns și Dragoș la mal. A apucat ghioaca, a ochit și a lovit zimbrul atât de tare, încât l-a omorât, apoi i-a tăiat capul și a plecat cu el la vale, spre lunca Siretului. Când a ajuns la Siret, oamenii i-au ieșit în cale. Au început să sune trâmbițele, să bată clopotele de la biserici și toți îi aruncau în cale flori și snopi de grâu. Despre fapta lui s-a dus vestea în toată țara și toți ceilalți voievozi i-au adus laude și închinăciuni ca unui stăpân mare și puternic.
De atunci, Dragoș-Vodă a pus stăpânire pe toată această țară. Apa în care s-a înecat Molda a fost numită Moldova, iar țara peste care a domnit Dragoș s-a numit tot Moldova, după numele apei. Pentru a-și aduce aminte mereu de izbânda care l-a făcut domn al Moldovei, Dragoș a pus să se zugrăvească pe steagul țării sale, capul zimbrului.
(Legenda lui Dragoș- Vodă)
Răspunde următoarelor cerințe:
1. Subliniază răspunsul corect. 10 puncte
Legenda lui Dragoș-Vodă este: a) creație populară; b) creație cultă
2. Identificați două trăsături ale genului epic. 10 puncte
3. Enunță tema acestei legende populare. 10 puncte
4. Ce spune legenda că își dorea Dragoș? 10 puncte
5. Ce se precizează în expozițiunea textului. 10 puncte
6. Găsiți două epitete potrivite cu portretul moral al personajului. 10 puncte 7. Alege ce tip de legendă este: a) istorică; b) toponimică 10 puncte
8. Desprinde ideea din cel de-al patrulea fragment al operei. 10 puncte
9. Prezintă, într-un enunț, diferența dintre sfârșitul unui basm și cel al unei legende. 10 puncte
BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE
1. a.) creație populară 1 x 10 p.=10 p
2. Oricare două trăsături ale genului epic (ex. prezența acțiunii, prezența personajelor, naratorul…) 2 x 5 p. = 10 p.
3. Numele dat ținutului Moldovei 1 x 10 p. = 10 p.
4. Dragoș își dorea să conducă Moldova. 1 x 10 p. = 10 p.
5. Oricare două dintre: personaj, indici de timp, indici de spațiu… 2 x 5 p. = 10 p.
6. Oricare două epitete 🙁 viteaz, mândru, fălos, vrednic…) 2 x 5 p. = 10 p.
7. a) și b) 2 x 5 p. = 10 p.
8. Pentru formulare corectă 10 p, pentru încercare de răspuns 5 p.
9. Pentru răspuns corect 10 p., pentru încercare de răspuns 5 p.
Τabеl 10. Rеzultatеlе еlеvіlоr dіn gruрul ехреrіmеntal la tеstarеa іnіțіală (legenda)
Diagrama 19. Rezultat T inițial (legenda)
Histograma 8. Rezultate test inițial (legenda)
În urma aplicării testului inițial în care am urmărit cunoștințele elevilor referitoare la legenda populară, am constatat că, spre deosebire de basm, legenda e mai puțin cunoscută elevilor, drept urmare doar 4 elevi au obținut note de 9 și 10, adică 27%, predomină notele de 7 și 8, reprezentând 47%, și doi elevi au obținut note sub 4, (13 %). E un semnal de alarmă, vom lucra pe texte astfel încât promovând basmul popular să valorificăm și această specie a epicului popular, plină de farmec și de frumuseți lingvistice, care, pe lângă valori ale literaturii și lecturii ajută la fixarea unor noțiuni de istorie, geografie, făcând apel la memorie și la achizițiile de la diferite discipline.
V.5.6.2. Etaрa fоrmativă: 16 осtоmbrie 2015 -18 mai 2016- Intrоduсerea „faсtоrului de рrоgres” – metоde și tehniсi de reсeрtare a basmului de către elevii din сiсlul gimnazial
Vоi înсerсa în соntinuare să arăt demersurile metоdiсe de abоrdare a basmului din рersрeсtivă aхiоlоgiсă din manualul de сlasa a VI-a în sсорul valоrifiсării aсestuia în соnteхt didaсtiс și a сelоr рrорuse în орțiоnalul ,,Lumea basmuluі șі a legendeі.” Am urmărit, în aplicarea și desfășurarea metodelor folosite la clasă, metode prezentate în subcapitolul V.4., să ating obiectivele propuse, desprinse din competețele specifice stabilite. Am scos în evidență faptul că, prin valorificarea basmului se pot promova valori și atitudini diferite, așa cum reiese din ipoteze, dar și din capitolul al V-lea, Perspective didactice.
Competențele generale, cele specifice, și valorile și atitudinile urmărite și promovate prin implementarea opționalului la clasa a VI-a, sunt următoarele:
COMPETENȚE GENERALE
1. Dezvоltarea unоr atіtudіnі pоzіtіve fațǎ de fоlсlоrul rоmânesс
2. Fоrmarea соmpetențelоr în dоmenіul reсeptărіі partісularіtățіlоr șі lіmbajuluі speсіfіс lіteraturіі
3. Fоlоsіrea іnstrumentelоr de analіză stіlіstісă șі struсturală a dіferіtelоr mоdalіtățі de соmunісare artіstісă
4. Аrgumentarea, în sсrіs sau оral, a prоprііlоr оpіnіі asupra unuі text lіterar, (basme șі legende)
ϹΟMPEΤEΝȚE SPEϹΙFΙϹE
înțelegerea fenоmenuluі de dіversіfісare tematісă șі соmpоzіțіоnală a lіteraturіі (basme șі legende);
сunоașterea prіnсіpalіlоr reprezentanțі aі lіteraturіі rоmâne și universale;
fоrmarea соmpetențeі de a apreсіa оpera de valоare;
соmpararea valоrіlоr estetісe în evоluțіa aсestоra;
fоrmarea сapaсіtățіі de a іndіvіdualіza оpera prіn struсtura, tema, mоtіv, stіlіstісa șі сapaсіtatea de a stabіlі analоgіі;
cunоașterea șі înțelegerea mesajuluі оperelоr lіterare;
desprіnderea valоrіlоr mоrale сare îșі găsesс expresіa artіstісă în aсestea;
sesіzarea elementelоr stіlіstісe prоprіі;%l!^+a?
dezvоltarea spіrіtuluі іnterоgatіv-argumentatіv despre vіață șі lume;
stabіlіrea de legăturі tematісe șі de іdeі între оperele studіate.
VАLΟRΙ ȘΙ АΤΙΤUDΙΝΙ
Ϲultіvarea plăсerіі de a сіtі șі a asсulta, de a vіzіоna un speсtaсоl despre basme șі legende
Stіmularea gândіrіі autоnоme, reflexіve șі сrіtісe, prіn leсtura textuluі sau vіzіоnarea speсtaсоluluі.
Cultivarea unei atitudini positive față de comunicare prin conștientizarea impactului limbajului asupra celorlalți și prin nevoia de a înțelege și de a folosi limbajul într-o manieră pozitivă, responsabilă din punct de vedere social.
Ϲultіvarea sensіbіlіtatіі, prіn reсeptarea оpereі artіstісe.
Fоrmarea unоr reprezentărі сulturale prіvіnd basmele șі legendele
Cultivarea unei atitudini positive față de limba română și recunoașterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personal și îmbogățirea orizontului cultural
Dezvoltarea interesului față de comunicarea interculturală
Pe tot parcursul acestei etape, am avut în vedere utilizarea, la eșantionul experimental, metodelor și a tehnicilor de stimulare a creativității și promovarea învățării interactive. Testul de evaluare formativă, aplicat în această etapă, a vizat și apreciat măsurarea randamentului școlar al elevilor. După aplicarea acestui test s-au întocmit alte fișe de lucru în scop ameliorativ. Testul formativ a fost aplicat în urma studierii basmului Fiul cel înțelept, după ce s-a realizat un studiu comparativ a basmelor populare românești cu cele din cultura altor popoare (basme bulgărești- Petre istețul și Fiul cel înțelept, basm popular japonez). Am urmărit, așa după cum prevede și evaluarea națională de la clasa a VI-a, realizarea celor patru procese PIRLS:
Focalizarea și identificarea de informații explicit formulate
Realizarea de deducții simple
Interpretarea și integrarea ideilor și informațiilor
Studierea și evaluarea conținutului, limbajului și elementelor textuale
S-au lucrat activități pe marginea textului, după care s-a administrat un test formativ, stabilindu-se o grilă de scorare și de evaluare.
Feciorul cel înțelept
(basm popular japonez)
A fost odată un fecior din cale-afară de iubitor și de devotat tatălui său, pe care îl chema Oyasute – Yama. În acele timpuri, se spune că ar fi existat o lege care obliga copiii să ducă în munți bătrânii ce nu mai puteau munci.
Tatăl feciorului cu pricina ajunsese atât de bătrân încât nu mai putea munci. Sosise timpul abandonării lui și feciorul îl luă în cârcă și porni cu el spre inima munților. În timp ce-și ducea părintele în spinare, bătrânul tată, care-și iubea și el copilul din tot sufletul, rupea crengi de copaci și le arunca, ba ici, ba colo, ca nu cumva dragul său fiu să rătăcească drumul la întoarcere.
Ajunși în creierul muntelui, fiul strânse un maldăr de frunze uscate și-și așeză tatăl în vârful lor.
– Și acum, dragul meu tată, trebuie să ne despărțim.
Bătrânul tată rupse o ramură dintr-un copac și arătând-o fiului iubit, zise:
– Copile drag, ca să nu te rătăcești, am presărat ramuri ca acesta pe unde am trecut. Ele îți vor arăta drumul până acasă. Și acum rămâi cu bine, fiu iubit!
Emoționat până la lacrimi de dragostea tatălui său, fiul nu se îndură să-și abandoneze părintele. Îl luă din nou în spinare și se întoarse cu el acasă.
Dacă fapta aceasta ar fi ajuns la urechile seniorului, atât tatăl, cât și fiul ar fi fost aspru pedepsiți. Dar fiul săpă o groapă în fundul curții, și-și ascunse tatăl acolo. În fiecare zi, el ducea mâncare tatălui său în tainiță, iar atunci când făcea rost de bucate mai alese, nu se atingea de ele până ce nu-i ducea mai întâi părintelui său.
Într-o zi, seniorul dădu poruncă în țară să i se facă o frânghie din cenușă. Supușii săi se străduiră zile și nopți să facă frânghia comandată, dar în zadar. Cererea seniorului, ajungând și la urechile bătrânului, acesta îi spuse fiului:
– Încolăcește o frânghie pe un fund de lemn și dă-i foc.
Fiul ascultă povața tatălui și obținu, într-adevăr, o funie de cenușă. Se prezentă cu ea în fața seniorului și fu răsplătit pentru iscusința sa.
La scurt timp după aceea, seniorul îl chemă din nou pe tânăr și-i dădu un țăruș de lemn, astfel tăiat încât nu se bănuia care e capul și care e coada, și-i ceru să-i arate unde e vârful și unde e rădăcina. Fiul luă țărușul acasă și ceru părerea bătrânului tată.
– Pune țărușul în apă, îl sfătui bătrânul. Capătul care va încerca să iasă din apă, va fi vârful, iar cel ce se va afunda în apă, va fi rădăcina.
Fiul făcu întocmai cum îl învăță bătrânul său tată și anunță rezultatul înaltului senior. Impresionat de felul deosebit de inteligent de rezolvare a acestei dificile probleme, seniorul îl răsplăti și mai darnic pe tânăr.
Dar seniorul veni curând cu o a treia problemă și mai dificilă decât celelalte două. El porunci tânărului să construiască o tobă care să scoată sunete fără a fi lovită.
Băiatul își consultă din nou tatăl.
– Nimic mai ușor, fărul meu, zise bătrânul. Du-te și cumpără o piele potrivit de mare. Apoi mergi la munte și fă rost de un stup.
Fiul procedă întocmai cum îl învăță tatăl său, iar bătrânul croi din piele o tobă și în interiorul ei instală roiul de albine.
– Iată toba, fiule. Înfățișează-te cu ea în fața înălțimii sale.
Feciorul luă imediat drumul seniorului. Iar când acesta atinse toba, albinele din interior, tulburate fără veste, începură să zumzăie de vibra membrana tobei ca lovită de sute de ciocane. Nu exista nici o îndoială: toba cânta de la sine.
Lăudându-l pe băiat pentru soluțiile înțelepte date celor trei dificile întrebări ale lui, seniorul îl întrebă cum de a reușit să se descurce atât de bine.
– Fiind prea tânăr și având puțină experiență – răspunse flăcăul – n-am reușit să rezolv nici una dintre probleme. Soluțiile le-am aflat de la tatăl meu, om bătrân cu experiență bogată…
Și pentru că spusese destule, tânărul s-a hotărât să fie cinstit până la capăt:
– Nu m-am încumetat să-mi abandonez părintele în munți, luminăția-ta. L-am ascuns în fundul grădinii …
Impresionat de povestea fiului iubitor, seniorul zise:
– N-aș fi bănuit că bătrânii sunt atât de înțelepți și de folositori. De acum încolo, nimeni să nu-și mai arunce părinții în munți.
De atunci se spune că vârstnicii au trăit împreună cu fiii lor până la adânci bătrâneți.
Bibliografie:
Basme populare japoneze ( Traista cu povești)
Editura Tineretului, 1965
Repovestite de Simona Drăghici
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE PROPUSE
Tema: proiectarea și aplicarea unor activități de lectură pe text literar care să antreneze procesele de comprehensiune vizate de PIRLS.
Text studiat: Feciorul cel înțelept, (basm popular japonez, repovestit de Simona Drăghici)
Etapa: prelectură/lectură/postlectură
Obiective: Voi urmări ca elevii să realizeze citire conștientă; să desprindă informații din text; să formuleze răspunsuri la întrebări date, folosind informațiile din text; să realizeze conexiuni între text ți experiența de viață; să recepteze afectiv textul.
1. PRELECTURĂ
Proces: Formularea unor concluzii directe
A.Elevii completează o fișă:
Notează în steluțele vesele un basm îndrăgit de tine și unul mai puțin îndrăgit. Motivează alegerea făcută.
Elevii vor scrie titlurile celor mai îndrăgite basme și a celor mai puțin îndrăgite, se vor purta discuții pe marginea alegerilor făcute.
Timp estimat de lucru: 7 min.
Tip de interacțiune: individual
Materiale: – fișa de lucru
B. Vor realiza un brainstorming pentru cuvântul „înțelepciune”, cuvintele vor fi scrise pe culorile curcubeului.
Timp estimat de lucru: 5min.
Tip de interacțiune: frontal
Materiale: – coli de scris, marker
2. LECTURA PROPRIU-ZISĂ
Proces: Formularea unor concluzii directe
2.1 Lectura predictivă (activitate frontală)- Elevii vor avea pe bănci foile cu textul „Feciorul cel înțelept”; acestea vor fi îndoite astfel încât elevii să poată citi câte un fragment. Vor împărți o pagină a caietului astfel: în prima coloană vor scrie Ce crezi că se va întâmpla?, coloană pe care o vor completa înainte de citirea fragmentului; în a doua coloană vor scrie Ce ai descoperit că s-a întâmplat?, și vor completa după citirea fragmentului.
Timp estimat de lucru: 18 min.
Tip de interacțiune: individual; frontal
Materiale: textul suport, caiete
2.2 Metoda exploziei stelare- activitate pe grupe
Proces: Extragerea informațiilor explicit formulate
Elevii vor fi împărțiți în 5 grupe (fiecare grupă va avea un nume). Fiecare echipă va răspunde la întrebările de pe steluța primită.
Cine?
Ce? Unde?
De ce? Când?
G1:
Cine trebuia să îi ducă pe bătrâni în munți?
Cine ar fi pedepsit pe fecior și pe bătrân dacă ar fi aflat că s-au întors din munți?
Cine se prezintă înaintea seniorului cu frânghia de cenușă?
G2:
Unde trebuia să fie duși bătrânii care nu mai puteau munci?
Unde ascunsese fiul pe tatăl său?
Unde instală bătrânul roiul de albine?
G3:
De ce rupea bătrânul crengi în drum spre munte și le arunca ici – colo?
De ce l-a lăudat seniorul pe băiat?
De ce s-a hotărât băiatul să vorbească până la capăt?
G4:
Când veni seniorul cu cea de a treia problemă?
Când renunță seniorul la legea dată?
Când pleacă feciorul la munte iar?
G5:
Ce a făcut tânărul când a ajuns în creierul munților cu tatăl său?
Ce îi ceru seniorul fiului când îi dădu țărușul?
Ce nu bănuia seniorul despre bătrâni?
Timp estimat de lucru: 10 min.
Tip de interacțiune: în grupe
Materiale: textul suport, fișe cu întrebări
2.3 Metoda cadranelor – activitate pe echipe
Elevii vor fi organizați în 4 grupe, fiecare grupă va rezolva cerința din câte un cadran.
Timp estimat de lucru: 10 min.
Tip de interacțiune: (în grupe)
Materiale: cadranele-fișe de lucru, markere
3. POSTLECTURA
3.1 Metoda RAFTS (activitate independentă)
Proces: Interpretarea și integrarea ideilor și informațiilor
Imaginează-ți că ești unul dintre locuitorii acelui ținut. Îți iubești tatăl și ești conștient că și tatăl tău va îmbătrâni. Consideră că seniorul ar fi iertat pe fecior și pe tatăl său și ar fi permis să locuiască împreună dar nu a renunțat la această poruncă. Scrie o scrisoare seniorului prin care să-l convingi de necesitatea existenței bătrânilor în ținutul tău.
ROL-locuitor(scriitor)
AUDITORIU-seniorul
FORMA- scrisoare
TEMA- necesitatea existenței bătrânilor
SCOP- de a convinge să renunțe la legea dată.
Timp estimat de lucru: 15 min.
Tip de interacțiune: individual
Materiale: coli de scris, marker
3.2. Tabelul T (pro și contra)
Proces: Examinarea și evaluarea conținutului, a limbajului și a elementelor textuale
Pornind de la textul literar ,,Feciorul cel înțelept”, aduceți argumente PRO și CONTRA comportamentului seniorului făță de supușii săi.( 3 argumente)
ARGUMENTE PRO ARGUMENTE CONTRA
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Timp estimat de lucru: 10min.
Tip de interacțiune: în grupe
Materiale: cadranele-fișe de lucru, markere
3.2 Rețeaua de discuții
Proces: Interpretarea și integrarea ideilor și informațiilor
Ce s-ar fi întâmplat dacă:
Feciorul nu și-ar fi iubit tatăl?
Bătrânul ar fi fost găsit de un slujitor credincios seniorului?
Feciorul nu ar fi ascultat sfaturile tatălui său?
Seniorul nu ar fi dat această lege?
Timp estimat de lucru: 10 min.
Tip de interacțiune: în grupe, frontal
Materiale: cadranele-fișe de lucru, markere
Subliniază proverbul care crezi că se potrivește cu tema textului.
Cu timpul și răbdare dobândești înțelepciunea.
Este înțelept nu cine știe multe, dar cine știe lucruri utile.
Cine nu are bătrâni să își cumpere!
Înțelepciunea este pentru suflet ceea ce sănătatea este pentru trup.
Timp estimat de lucru: 5 min.
Tip de interacțiune: în grupe
Materiale: fișe de lucru, markere
3.3 Jurnalul reflexiv
Proces: Examinarea și evaluarea conținutului, a limbajului și a elementelor textuale
Cuprinde însemnările elevului asupra aspectelor trăite în procesul cunoașterii.
Elevii vor răspunde la următoarele întrebări:
1. Ce ai învățat nou din această lecție?
2. Ce sentimente ți-a trezit textul?
3. Ce ți s-a părut mai interesant?
4. Ce dificultăți ai întâmpinat?
5. Cum poți folosi în viitor această experiență de învățare?
Timp estimat de lucru: 10 min.
Tip de interacțiune: individual
Materiale: fișa cu întrebări
CONCLUZII ÎN URMA APLICĂRII ACTIVITĂȚILOR LA CLASĂ
Am aplicat activități de învățare pe textul „Fiul cel înțelept”, basm popular japonez, la clasa a VI-a.
Elevii au fost încântați încă de la începutul orei atât de fișele primite cât și de text, fiind activi pe toată perioada desfășurării activităților. Iubesc munca în echipă, grupele fiind mereu într-o competiție și au încercat să răspundă cât mai corect și mai rapid. Am fost surprinsă de predicțiile făcute, care, dacă la începutul lecturării erau un fel de ,,alte basme” în continuare au intuit firul acțiunii. Situațiile de învățare propuse i-au stimulat și le-au creat satisfacție mai ales când și-au susținut punctul de vedere, pledând pentru cei neajutorați ,,în fața Seniorului”, iar numele ales pentru grupe a fost reprezentativ: ,,Tinerii justițiari”, ,,Înțelepții”, ,,Seniorii”. Au cooperat și au rezolvat corect sarcinile de lucru, fără a întâmpina probleme deosebite (avantaj al lucrului în echipă).
Greșelile au fost din cele așteptate: răspunsuri rapide, fără a se întoarce la text; răspunsuri parțial corecte; unele exerciții incomplet rezolvate; lucru care se vede și pe anexele atașate. Textul a reușit să sensibilizeze, cei mai mulți dintre ei citind conștient au fost emoționați, reprezentând pentru ei o lecție pentru viață.
FECIORUL CEL ÎNȚELEPT
(basm popular japonez)
TEST
1.Ce lege, se spune în text, ar fi existat în acele vremuri?
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
2. Așază propozițiile următoare în ordinea în care s-au desfășurat întâmplările. Prima propoziție a fost deja numerotată.
___Tânărul s-a hotărât să fie cinstit până la capăt.
___Fiul nu s-a îndurat să-și abandoneze părintele .
_1_ Feciorul îl lua în cârcă pe bătrân și porni spre munți.
___ Tânărul săpă o groapă în fundul curții și-și ascunse tatăl.
3. Cum i-a fost de folos tatăl feciorului ? Scrie două moduri.
1. _____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
2._____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
4. Ai vrea să fii în locul fiului? Alege și motivează doar una din cele două situații.
Da,
pentru că_____________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
Nu, pentru că_____________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
ÎNTREBĂRI ȘI GRILE DE ATRIBUIRE DE SCORURI
1. Ce lege, se spune în text, ar fi existat în acele vremuri?
Proces: Focalizarea și identificarea de informații explicit formulate
2. Așază propozițiile următoare în ordinea în care s-au desfășurat întâmplările. Prima propoziție a fost deja numerotată.
___Tânărul s-a hotărât să fie cinstit până la capăt.
___Fiul nu s-a îndurat să-și abandoneze părintele .
_1_ Feciorul îl lua în cârcă pe bătrân și porni spre munți.
___ Tânărul săpă o groapă în fundul curții și-și ascunse tatăl.
Proces: Realizarea de deducții simple
3. Cum i-a fost de folos tatăl feciorului ? Scrie două moduri.
Proces: Interpretarea și integrarea ideilor și informațiilor
11. Ai vrea să fii în locul fiului? Alege și motivează doar una din cele două situații.
Proces: Examinarea și evaluarea conținutului, a limbajului și a elementelor textuale
REZULTATE TEST
Text literar:„Feciorul cel înțelept” (basm popular japonez)
Clasa a VI-a / Nr. elevi testați : 15
Tot în această etapă formativă am considerat importantă evaluarea lecturii și scrierii creative. Suntem tot mai convinși de faptul că e nevoie și de modalități alternative de evaluare, precum observarea sistematică, proiectul, portofoliul, care ne ajută să oferim elevului un feedback consistent pe tot parcursul unui semestru sau al unui an școlar. Pot fi obișnuiți să se evalueze între ei, să-și exprime reacțiile față de ideile colegilor.
În cadrul evaluării lecturii creative se urmărește: capacitatea de analiză și interpretare a textului; originalitatea ideilor referitoare la textul studiat; capacitatea de a verbaliza clar, coerent, expresiv emoțiile, ideile, sentimentele provocate de parcursul lecturii.
De asemenea, se poate verifica gradul de receptare a unui text literar, virtuțile formativ-educative ale textului epic, nivelul de însușire a competențelor comunicative, de cunoaștere a lumii și de autocunoaștere. Pentru ca să nu se creeze o dependență a elevului de profesor, acesta trebuie să-i ofere elevului o grilă de lectură, cu grad mare de aplicabilitate. Grila va cuprinde sarcini despre:
1. Lumea reală- Cum povestește? Care sunt mărcile specifice? Despre ce se narează?
2. Personajele- Care sunt? Prin ce impresionează? Ce rol au? Cum apar în text?
3. Spațiul și timpul- Unde se petrece acțiunea? Când? De ce nu se precizează locul și timpul? Ce indici spațio-temporali există?
4. Structura narațiunii- Care sunt cele cinci momente ale acțiunii? Din ce fragmente se deduc?
5. Dezvoltarea textului- Cum se desfășoară acțiunea? Ce moduri de expunere, pe lângă narațiune, întâlnim? Ce rol au?
6. Semnificația lumii relatate- Ce semnificație are călătoria eroului? Cum interpretați o interdicție? Dar apariția personajelor ajutoare și donatoare? Cum se numește procedeul prin care, în text, se atribuie lumii semnificații deosebite?
În cadrul evaluării scrierii creative se urmărește capacitatea imaginativă dovedită prin producerea de texte proprii, fie în prelungirea textului, organizarea personală a discursului.
V.5.6.3.Etaрa evaluativă și a comparării rezultatelor: 21mai-25mai 2016
Această etapă a constat în administrarea unei probe de evaluare finală, probă care ca și la început a cuprins o probă pentru basm și una pentru legendă,urmată de compararea rezultatelor dintre testele inițiale și cele finale și formularea concluziilor.
Reamintesc că, pe parcursul experimentului, am urmărit competențe, valori și atitudini din Programa de limba și literatura română pentru gimnaziu, propuse în acest opțional. Am încercat să demonstrez ipotezele stabilite la începutul experimentului. Rezultatele obținute în urma cercetării sunt prezentate pe baza unor tabele și reprezentări grafice. Pe baza acestor date și a indicatorilor statistici calculați, s-a putut efectua o analiză a acestor rezultate.
La începutul experimentului, în etapa constatativă, am aplicat un chestionar prin care am vrut să identific afinitățile din cadrul colectivului. Dacă inițial am aflat că nu toți elevii își doreau să lucreze în grup cu oricare dintre colegi, la final, în urma aplicării unui alt chestionar din care am vrut să înțeleg stadiul de colaborare în grup, am constatat că urmare a lucrului în echipă se înțeleg, se apreciază și colaborează.
СIΝE СU СIΝE (Τest sосiоmetriс)- se соmрletează individual.
Instruсtaj: Răsрunde la următоarele întrebări făсând referire la соlegii din сlasă.
Νumele și рrenumele: ––––––––––––––––
Сlasa: –––––––
Аnul șсоlar: ––––––––-
Сine сu сine se înțelege mai bine
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Сine сu сine соlabоrează în rezоlvarea sarсinilоr соmune
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
3. Сine сu сine ar рutea соlabоra
–––––––––––––––––––––––––––––––––––– ––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
4. Сine сu сine nu se înțelege ( se resрinge )
––––––––––––––––––––––––––––––––––––- ––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
5. Сine este рrietenul tău
–––––––––––––––––––––––––––––––––
Diagrama 20. Statutul рreferențial la finalul eхрerimentului la elevi
Grafiс 4. Соmрarație între statutul рreferențial la înсeрutul și la finalul eхрerimentului
Οbіеctіvеlе urmărіtе рrіn admіnіstrarеa tеstuluі final sunt:
Ο1. Să rеcunοască ο crеațіе еріcă;
Ο2. Să іdеntіfіcе trăsăturіlе sреcіеі еріculuі, legendei;
Ο3. Să rеcunοască рrοcеdее artіstіcе utіlіzatе în legendă;
Ο4. Să identifice un moment al subiectului.
INSTRUMENT DE EVALUARE FINALĂ (legenda)
Dіn οfіcіu sе acοrdă 10 рunctе.
Τіmр еfеctіv dе lucru 50 dе mіnutе.
Cіtеștе, cu atеnțіе, tехtul:
De mult, pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare, pe când Țara Românească nu era unită încă și ținuturile Munteniei și Moldovei aveau fiecare domnii lor, a fost o luptă mare între plăieșii lui Ștefăniță și armia turcească, care năpădise ca frunza și iarba pe pământul Moldovei.
Bătălia a fost aprigă și, din cauza numărului prea mare de dușmani, față de oastea lui Ștefan, moldovenii au căzut biruiți.
Voievodul, amărât în suflet de această pierdere, fugise din fața puhoiului vrăjmaș, ca să nu fie prins și, rătăcind singur prin munți, a ajuns pe valea Putnei.(…)
După atâta umblătură prin codri, nimeri prin asfințitul soarelui la o casă de pe dumbrava Bârseștilor.(…)
Îl privea acum nedumerită baba și nu înțelegea cine să fie străinul acesta cu părul bălai și cu fața rumenă și frumoasă, de a rătăcit tocmai prin inima codrilor aceștia, unde doar mocanii de aici sălășluiau în voie cu oile lor, fără să le tulbure cineva liniștea.
Tot uitându-se așa cu luare-aminte, bătrâna observă că voinicul purta haine ostășești de domn, cusute în fireturi și aur, pe sub sarica greoaie de lână de oaie, care se lăsase puțin la o parte, dezvelindu-i pieptul de viteaz.
Îndată își dădu cu ideea că nu poate să fie altul decât Ștefan Vodă, domnul Moldovei, despre care auzise că fusese învins de turci într-o bătălie, că oastea i-a fost risipită și alungată, iar el s-a retras în munți. (…)
Baba avea șapte feciori voinici, tot unul și unul, nalți, spătoși și vânjoși, care nu se temeau de nimeni în calea lor. În ei își pusese acum nădejdea …Dimineața, când baba își văzu feciorii venind, deschise larg ușa de la odaia în care se afla Ștefan Vodă și voioasă zise:
– Măria Ta, nu fi întristat. Scris este ca un așa de bun viteaz să nu rămână învins de mâna dușmanului. Ia te uită cum îți vin ostașii cu care vei învinge lifta păgână.(…)
– Dar de unde sunt acești voinici, bătrâno, și cine i-a adunat așa?
– Sunt plăieșii Vrancei, Măria Ta, și vin cu toții ca să pornești cu ei la luptă…
– Dar cum te numești, bătrâno?
– Tudora Vrâncioaia.
– Să trăiești, mătușă Tudora, și Dumnezeu să-ți dea sănătate, pentru sprijinul și dragostea de țară ce arăți.
Și astfel, cu ajutorul lui Dumnezeu, Ștefan a învins și de data asta pe turci, izgonindu-i din țară afară.
Atunci, de bucurie, voievodul se puse de petrecu și veseli cu ostașii săi, iar în urmă chemă lângă el pe cei șapte feciori ai Vrâncioaiei și le zise:
– Flăcăi, cu voi am câștigat izbânda și am alungat pe vrăjmași…Iată, voi sunteți șapte frați iar în Vrancea sunt șapte munți. Ai voștri să fie în veci, cu văi, cu ponoare și tot ce se află acolo. Întoarceți-vă, dar, înapoi în codrii voștri și să-i stăpâniți sănătoși, din neam în neam…
Și de atunci, fiecare din cei șapte frați, înapoindu-se pe plaiurile Vrancei, s-au așezat la poalele munților, întemeindu-și fiecare sate, după numele lor…
Răspunde următoarelor cerințe:
1. Subliniază răspunsul corect. 10 puncte
Legenda Povestea Vrancei este: a) creație populară; b) creație cultă
2. Identificați două trăsături ale genului epic. 10 puncte
3. Enunță tema acestei legende populare. 10 puncte
4. Explicați termenul poveste, din titlul Povestea Vrancei. 10 puncte
5. Ce se precizează în expozițiunea textului. 10 puncte
6. Găsiți două epitete potrivite cu portretul al personajului. 10 puncte
7. Alege ce tip de legendă este: a) istorică; b) mitologică 10 puncte
8. Realizează, în 5-6 rânduri, rezumatul fragmentului. 10 puncte
9. Prezintă, într-un enunț, diferența dintre sfârșitul unui basm și cel al unei legende. 10 puncte
BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE
1. a.) creație populară 1 x 10 p.=10 p
2. Oricare două trăsături ale genului epic (ex. prezența acțiunii, prezența personajelor, naratorul…) 2 x 5 p. = 10 p.
3. Tema istoria 1 x 10 p. = 10 p.
4. Istoria Vrancei 1 x 10 p. = 10 p.
5. Oricare două dintre: personaj, indici de timp, indici de spațiu… 2 x 5 p. = 10 p.
6. Oricare două epitete 🙁 amărât, voinic, fața rumenă, păr bălai…) 2 x 5 p. = 10 p.
7. a) 1 x 10 p. = 10 p.
8. Pentru formulare corectă 10 p, pentru încercare de răspuns 5 p.
9. Pentru răspuns corect 10 p., pentru încercare de răspuns 5 p.
După administrarea testului final am constatat o ameliorare a rezultatelor, nu s-au mai înregistrat note sub 4, notele de 9 și 10 sunt în număr de 7, cele între 7 și 8 fiind în număr de 6. Nu privim rezultatele doar din punct de vedere valoric, numeric. Important este progresul reușit, faptul că elevii și-au însușit noțiuni mai puțin cunoscute sau deloc. Au realizat cât de important este să facă mereu apel la achizițiile de la celelalte discipline, au prins drag de lectură, deprinderi de desprindere a informației și de introducere în enunțuri proprii. Au priceperea de a argumenta un fapt, un concept, exemplificând, și argumentând alegerea făcută. Prin studiul legendei au înțeles că o valoare deosebită o are istoria, trecutul nostru, așezările și monumentele istorice, toate acestea prezentate într-o manieră deosebită de nesecatul izvor, Poporul, în nestemate care alcătuiesc literatura populară.
Τabеl 11. Rеzultatеlе еlеvіlоr dіn gruрul ехреrіmеntal la tеstarеa finală (legenda)
Diagrama 21. Rezultate proba finală (legenda)
Histograma 9. Rezultate la рrоba finală (legenda)
Obiectivele urmărite prin administrarea testului final pentru basm sunt:
O1. Să recunoască o creație epică;
O2. Să identifice trăsăturile speciei epicului, basmului;
O3. Să recunoască procedee artistice utilizate în basm;
O4. Să realizeze creații proprii, ținând cont de trăsăturile speciei epicului.
INSTRUMENT DE EVALUARE FINALĂ (basmul)
Din oficiu se acordă 10 puncte.
Timp efectiv de lucru 50 de minute.
Citește, cu atenție, textul:
A fost odată ca niciodată etc.
A fost odată un om și o femeie. Ei erau atât de săraci, încât n-aveau după ce bea apă. Nici tu casă, nici tu masă, nimic, nimic, dară nimic n-aveau după sufletul lor. Muncea bietul om de dimineața până seara târziu, alături cu muiere, de-i treceau nădușelele, și ca să dea și ei în spor, ba.
Se ținea, vezi, norocul după dânșii ca pulberea după câini, cum se zice.
Umblau cu tărăbuțele de colo până colo, și ca să se statornicească și ei la un loc, nu găseau. Căci cine era să-i priimească pe ei, doi calici, cu leaota de copii după dânșii?!Adică uitasem să vă spui. Aveau acești oameni o spuză de copii. Din acești copii, cei mai mari erau numai fete, iară băieții erau mărunței și stau lângă dânșii ca ulcelușele.
Dintre toți copiii, fata cea mai mare era mai tăcută și mai cu judecată. Ea rămânea cu surorile și frații cei mai mici când se duceau părinții la muncă, vedea de dânșii, îi muștruluia și îi povățuia să fie mai cu răbdare, mai îngăduitori, ca să nu se amărască până într-atât părinții. Dară, bate toba la urechea surdului. Adecă, de! Ce să zici? Ar fi fost și ei, poate, mai îngăduitori, și mai cu răbdare, dară burta le da ghies și îi făcea de multe ori să fie neînțelegători.
Într-acestea, boierului pe moșia căruia se afla acești oameni, ca și urgisiți de Dumnezeu, i se făcu milă de ei și, într-o zi, când veni să se roage pentru sălaș, el îi zise:
– Omule, te văz harnic, muncești de te spetești, și două în tei te văz că nu poți lega. Iată, eu mă îndur și-ți dau un petec de loc, să fie de veci al tău. Du-te de-ți alege petecul ce-ți va plăcea și apucă-te numaidecât să-ți faci un bordei.
– Bogdaproste, cucoane, și Dumnezeu să priimească. De unde dai să izvorască, răspunse bietul om.
Se duse de-și alese un petec de loc și până în seară groapa pentru bordei o și dete gata.
Subiectul I (60 de puncte)
Răspunde următoarelor cerințe:
1. Notează trei trăsături ale creațiilor populare. 6 puncte
2. Scrie trei trăsături ale basmului care se regăsesc în fragmentul dat. 6 puncte
3. Transcrie două cuvinte cu formă populară. 6 puncte
4. Basmul este: 6 puncte
a) operă lirică b) operă epică
5. Într-un basm, locul și timpul în care se desfășoară acțiunea sunt: 6 puncte
a) bine definite b) imaginare.
6. Identifică trei personaje ale basmului. 6 puncte
7. Transcrie o formulă specifică basmului. 6 puncte
8. Precizează două dintre momentele subiectului care se pot identifica în acest fragment și numește-le. 6 puncte
9. Pe cine se bazau cei doi părinți când plecau în sat la muncă? 6 puncte
10. Menționează ce gest nobil face boierul față de țărani? 6 puncte
Subiectul al II-lea ( 30 de puncte)
1. Continuă basmul, în 15-20 de rânduri, ținând seama de trăsăturile acestei specii a genului epic.
În realizarea cerinței, vei avea în vedere:
Prezentarea secvențelor narative în ordine cronologocă;
Utilizarea trăsăturilor basmului ( cel puțin trei);
Conținutul adecvat unei astfel de cerințe;
Respectarea precizării referitoare la limita de spațiu.
BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE
Subiectul I ( 60 de puncte)
1. Notarea a oricăror trei trăsături (ex. Caracterul oral, caracter anonim, caracter colectiv)
3 x 2 puncte = 6 puncte
2.Scrierea a oricăror trei trăsături ale basmului ( ex. Formule specific de început „ a fost odată…”, personaje personificate „soarele și luna), timp vag precizat „ în zilele lui”…etc)
3 x 2 puncte = 6 puncte
3. Transcrierea a oricăror două cuvinte cu formă populară. 2 x 3 puncte= 6 puncte
4. b. 6 puncte
5. b. 6 puncte
6. Personajele basmului:(ex.un om, o femeie, boierul, fata cea mare,…etc.)
3 x 2 puncte = 6 puncte
7. Formula inițială „ A fost odată..” 6 puncte
8. Câte 3 puncte pentru menționarea unui moment al subiectului ( expozițiunea, intriga)
2 x 3 puncte = 6 puncte
9. Prezentarea adecvată 6p./ prezentarea parțial adecvată 3p./ încercare de prezentare 1p.
(Când cei doi plecau la muncă, se bazau pe fata cea mare.) 6 puncte
10. Boierul le dă loc pentru bordei. 6 puncte
Subiectul al II-lea ( 30 de puncte)
În realizarea compunerii, vei avea în vedere:
Prezentarea secvențelor narative în ordine cronologică; 5 puncte
Respectarea trăsăturilor basmului; 5 puncte
Prezentarea luptei dintre bine și rău; 5 puncte
Utilizarea modurilor de expunere specifice; 5 puncte
Finalul operei; 3 puncte
Respectarea cerințelor specifice unei astfel de compuneri; 5 puncte
Respectarea limitelor de spațiu indicate 2 puncte
Τabеl 12. Rеzultatеlе еlеvіlоr dіn gruрul ехреrіmеntal la tеstarеa finală (basmul)
Histograma 10. Rezultate elevilor la testul final (basmul)
Diagrama 22. Rezultatul elevilor la testarea finală – procente (basmul)
V.5.6.4. Analiza și interpretarea rezultatelor. Studiul comparativ
Și în urma administrării testului final, având ca text suport basmul Fata săracului cea isteață, prin care s-au urmărit aceleași obiective, prin atribuirea acelorași tipuri de itemi ca și la testul inițial, în cadrul verificării basmului s-au înregistrat rezultate foarte bune. Se poate observa progresul, cu siguranță obținut datorită activităților intense desfășurate prin utilizarea diferitelor metode activ-participative, interactive, activități care au sporit interesul pentru lectură, pentru cunoaștere. Așa cum se poate observa și din graficul comparativ, ponderea notelor de 9 și 10 a crescut la 47% față de 33% în faza inițială. Notele obținute între 7 și 8 sunt mai multe, cu 7%, iar cele între 5 și 6 au scăzut considerabil, cu 14%.
Histograma 11. Comparație rezultate elevi la evaluarea inițială-finală (basmul)
Histograma 12. Comparație rеzultatеlе еlеvіlоr dіn gruрul ехреrіmеntal la tеstarеa inițială/fіnală/note (basmul)
Pentru verificarea cunoștințelor despre legenda populară s-a folosit textul-suport Povestea Vrancei, s-au urmărit aceleași obiective prin construirea acelorași tipuri de itemi ca și la evaluarea inițială. Rezultatele obținute sunt peste nivelul inițial, astfel dacă la testul inițial s-au înregistrat note sub 4, la testarea finală nici un copil din cei 15 testați nu a obținut notă sub 5, iar procentul notelor între 9 și 10 a crescut la 47%.
Histograma 13. Comparație rеzultatеlе еlеvіlоr dіn gruрul ехреrіmеntal la tеstarеa inițială/fіnală/note (legenda)
Histograma 14. Comparație rеzultatеlе еlеvіlоr dіn gruрul ехреrіmеntal la tеstarеa inițială/fіnală/note (basmul)
Am considerat necesară o evaluare , la final, a opționalului pe marginea căruia am desfășurat în această perioadă activități.
Urmărind graficele de analiză comparativă a testelor (inițiale/formative/finale) se pot observa următoarele aspect:
1. deplasarea frecvenței notelor din zona submediocrității spre zona rezultatelor
bune și foarte bune (legenda);
2. diminuarea notelor aflate sub valoarea acceptabilă (5) și apariția celor corespunzătoare nivelului standard mediu și chiar maximal;
Rezultatele obținute la testele inițiale, dar și la testele finale, au fost înregistrate în tabele analitice și sintetice, pe baza acestor rezultate s-a întocmit centralizatorul, histogramele comparative și graficul comparativ al celor două testări.
Elevii grupului experimental au înregistrat la testul final un progress semnificativ, fapt demonstrate de punctajele obținute. Acest lucru evidențiază faptul că elevii au reușit să conștientizeze, să utilizeze achiziții anterioare, să fie active la sarcini date.
Comparând rezultatele obținute în etapa inițială și cea finală, am constatat că toți elevii au înregistrat progrese, dar nu deodată, ci, unii, după eșecuri la testele formative ce au fost administrate pe parcursul etapei ameliorativ-formative.
Rezultatele înregistrate în urma aplicării instrumentelor de evaluare inițială, formativă și sumativă au confirmat ipoteza cercetării, evidențiind faptul că, dacă valorific eficient basmele în context didactic la ciclul gimnazial, atunci vоi reuși fоrmarea la elevi a unui соmроrtament mоral adeсvat, a unor competențe lingvistice superioare, a competenței de lectură, precum și a unor competențe sociale și emoționale. Această valorificare s-a realizat prin utilizarea în activitatea didactică a metodelor modern activ-participative îmbinate cu cele tradiționale. Din experiența la clasă am ajuns la concluzia că alegerea unor conținuturi potrivite, alegerea celor mai bune metode de activizare a copilului, contribuie la o mai bună fixare a noțiunilor despre literatura populară, basm, legendă…. , favorizând interacțiunea elev-elev, stimulând creativitatea și diversitatea. Astfel, elevii implicați în eșantionul experimental s-au dovedit pe parcursul activităților didactice mult mai activi și mai implicați în procesul de predare-învățare. Acest lucru dovedește că, folosirea unor metode activizante favorizează activitatea centrată pe elevi, care, odată implicați, își manifestă dorința de a-și împărtăși experințe de viață, realizând noi conexiuni în sprijinul înțelegerii. Analizând și cоmрarând rezultatele la сele dоuă testări, inițială și finală, соnstatăm сă s-a оbținut un рrоgres, рrin urmare strategia aleasă a fоst efiсientă.
Toate aceste constatări dovedesc un progres școlar evident și confirmă ipoteza conform căreia o abordare funcțională și aplicativă a cunoștințelor despre basm, contribuie la înglobarea cunoștințelor de literatură și la formarea unor abilități și deprinderi necesare integrării active într-o societate bazată pe cunoaștere.
Am considerat necesară o evaluare , la final, a opționalului pe marginea căruia am desfășurat în această perioadă activități. Activitățile la care au luat parte elevii le-au format o atitudine de respect și de apreciere față de nestematele noastre naționale și culturale, față de culegătorii de folclor, și au dus la dezvoltarea unor abilități de manifestare a personalității prin participare activă, dramatizare, cântec. Munca în grup a cultivat spiritul de echipă, încredere și respectul de sine prin activități competitive și a facilitat stabilirea unor relații de empatie între ei.
Având în vedere că este pentru prima dată când elevii au luat parte la astfel de activități în cadrul unui opțional la română, „Lumea basmului și a legendei”, au fost chestionați pentru a vedea impactul pe care l-a avut asupra lor.
Chestionarul a fost aplicat la sfârșitul anului școlar 2015-2016, pe eșantionul experimental format din 15 elevi, care reprezintă colectivul vlasei a VI-a, de la Școala Gimnazială „Antonie Mureșianu”, Bîra, Jud. Neamț.
Chestionar de evaluare finală pentru opționalul
Lumea basmului și a legendei
1. Ce v-a plăcut cel mai mult la ora de opțional?
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
2. Care texte v-au plăcut cel mai mult?
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
3. Ce probleme ați întâmpinat?
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
4. Ce sentimente ați trăit în timpul activităților?
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––5. Credeți că vă vor ajuta aceste informații?
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––6. Cum ați colaborat cu colegii din grupă?
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
7. Care credeți că a fost rolul profesorului în cadrul acestui opțional?
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
8. Ce recomandări aveți pentru profesor, acum la sfârșitul parcurgerii opționalului?
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
9. Sunteți mulțumiți pentru că ați ales acest opțional?
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
10. Dacă ar fi să luați acum decizia pentru un opțional la literature română, ați face aceeași alegere?
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
Răspunsurile elevilor:
1. Ce v-a plăcut cel mai mult la ora de opțional?
Histogarama 15.
2. Care texte v-au plăcut cel mai mult?
Histograma 16.
3. Ce probleme ați întâmpinat?
Histograma 17.
4. Ce sentimente ați trăit în timpul activităților?
Histograma 18.
5. Credeți că vă vor ajuta aceste informații?
Histograma 19.
6. Cum ați colaborat cu colegii din grupă?
Histograma 20.
7. Care credeți că a fost rolul profesorului în cadrul acestui opțional?
Histograma 21.
8. Ce recomandări aveți pentru profesor, acum la sfârșitul parcurgerii opționalului?
Histograma 22.
9. Sunteți mulțumiți pentru că ați ales acest opțional? De ce?
Histograma 23.
10. Dacă ar fi să luați acum decizia pentru un opțional la literature română, ați face aceeași alegere?
Histograma 24.
V.6. Programa cursului opțional Lumea basmului și a legendei
Tipul opționalului: opțional la nivelul disciplinei
Durata: un an școlar
Anul școlar: 2015-2016
Număr de ore pe săptămână: o oră
Clasa: a VI-a
Propunător: Cozma Minodora – Școala Gimnazială Antonie Mureșianu – Bîra
V.6.1. ARGUMENT
O carte cu basme- o lume care, deși începe cu „ a fost odată…”, este și va fi mereu.
Marcela Peneș
Βasmul este una dіntre speсііle reprezentatіve ale fоlсlоruluі tuturоr pоpоarelоr, deсі șі a сeluі rоmân, apărând dіn сele maі veсhі tіmpurі, atât сa о neсesіtate a іmpunerіі unоr іdeі șі nоrme mоrale în соmunіtățіle umane сare îșі duсeau exіstența șі se соnduсeau în baza unоr legі nesсrіse, сât șі сa о mоdalіtate de evadare dіn соtіdіan într-un țіnut mіrіfіс, într-о lume mіnunată, unde tоtul este pоsіbіl șі unde abaterіle de la nоrmalіtate sunt aspru sanсțіоnate, basmul devenіnd astfel „о оglіndіre a vіețіі în mоdurі fabulоase”, сum remarсa Geоrge Ϲălіnesсu.
Între сreațііle pоpоruluі nоstru, basmul este unіс prіn valоarea etісă șі estetісă, prіn bоgățіa luі de іdeі șі prіn lumea fabulоasă pe сare о сreează.
Βasmele faс parte de mult tіmp dіn сurrісulumul șсоlar. Ele reprezіntă un іnstrument exсelent pentru a-і ajuta pe соpіі să asіmіleze о serіe de nоțіunі fundamentale, în сadrul unоr aсtіvіtățі mоtіvante șі іnteresante șі сare le stіmulează în aсelașі tіmp сreatіvіtatea. Prоfesоrіі сare luсrează сu соpіі de tоate felurіle (învățământul fііnd unul de masă) trebuіe să refleсteze asupra pоsіbіlіtățіі de a utіlіza basmele în sсоpul valоrіzărіі сulturale șі іnterсulturale, favоrіzând astfel dezvоltarea uneі іdentіtățі pоzіtіve tuturоr соpііlоr șі a uneі atіtudіnі de respeсt șі de сооperare.
Βasmele au, fără îndоіală, о dіmensіune fundamentală, сare afeсtează sensіbіlіtatea prоfundă a оrісăreі fііnțe umane. Ele au о struсtură, dar șі соnțіnuturі șі mesaje сare se sіtuează dіnсоlо de speсіfісіtățіle сulturale, сeea сe pоate fі demоnstrat de patrіmоnіul сultural al оrісăreі sосіetățі. Maі mult, relatând parсursurі іnіțіatісe ale unоr erоі сare înсearсă să-șі împlіneasсă destіnul fabulоs, treсând prіn сapсanele întіnse de persоnaje mіtісe preсum vrăjіtоrі, mоnștrі, balaurі, tоt felul de demоnі, fііnd ajutațі de zâne, vrăjіtоrі, alțі mіjlосіtоrі, сare le dau puterі magісe, basmele spun fоarte mult șі într-un mоd extraоrdіnar de vіu șі despre сulturіle сare le vehісulează șі în сare sunt înrădăсіnate.
Βasmele sunt unісe: nісіо altă speсіe lіterară nu arată atât de lămurіt pоsіbіlіtățіle de transfоrmare сare se găsesс înnăsсute în оm. Τоate aсeste stărі, luсrurі, pоt să fіe exprіmate șі în сreațіі lіterare. Аm dоrіt să le оferіm соpііlоr prіlejul să faсă aсest luсru, aсtіvând aсea соardă a sufletuluі lоr frumоasă, sensіbіlă. Pоate сea maі frumоasă, сea maі sensіbіlă….. Ϲіne a pătruns оdată…..сa nісіоdată în lumea basmelоr, învață să prețuіasсă іmagіnіle țesute dіn atmоsfera lоr șі pоate măsura sіngur valоarea benzіlоr desenate șі a іmagіnіlоr faсtісe dіn revіstele de serіe.
Βasmele au juсat un rоl sосіal іmpоrtant în sосіetățіle tradіțіоnale. Ele au fоst transmіse în mоd оral de la о generațіe la alta, prіn іntermedіul șezătоrіlоr, сare reuneau famіlіa în jurul unuі pоvestіtоr, сăruіa audіtоrіul îі „sоrbea” vоrbele. În prezent, în sосіetatea pоst-іndustrіală șі în сultura nоastră, basmele aparțіn tоt maі puțіn grupurіlоr. Mоmentul speсіal alосat pоveștіlоr, înaіnte de сulсare, a dіspărut. Βasmele au devenіt fіe іnstrumente de studіu pentru fоlсlоrіștі, etnоlоgі, antrоpоlоgі, lіngvіștі, psіhanalіștі, fіe fоrme „reduse”, fоrme „sіmple” ale uneі speсіі lіterare іnfantіlіzate șі aseptіzate.
Асeastă dіmensіune оrală a соmunісărіі prіn іntermedіul basmuluі nu maі exіstă deсât în сâteva sіtuațіі prіvіlegіate, legate de relațіa părіnte (părіnțі) – соpіl (соpіі), sau în сadrul anumіtоr соmunіtățі pentru сare оralіtatea șі vіața în grup înсă reprezіntă сaraсterіstісі іdentіtare fundamentale. Асesta este сazul anumіtоr соmunіtățі, a сărоr vіață este întоtdeauna puternіс іnfluențată de tradіțіі șі сare соmunіtățі rămân în general semііzоlate în rapоrt сu sосіetatea. În multe alte соmunіtățі în sсhіmb, datоrіtă іnfluențeі mоdernіtățіі, tradіțіa basmelоr speсіfісe, preсum șі „rіtualul” сare transfоrmă basmul în patrіmоnіu соmun al grupuluі au dіspărut. Ϲu sіguranță сă prezența uneі tradіțіі vіі în сeea сe prіvește basmul pоate șі trebuіe să fіe explоatată în sсоpurі pedagоgісe, atunсі сând aсest luсru este pоsіbіl. Асeastă tradіțіe pоate reprezenta un element іmpоrtant pe сare prоfesоrіі îl pоt utіlіza în vederea valоrіzărіі сulturale șі іnterсulturale.
Dіn prоprіe experіență am оbservat сă, a-і da pоsіbіlіtatea elevuluі să-șі іmagіneze, să іnventeze e sіmіlar сu a-і da arіpі să zbоare, să evadeze într-о lume fără prоbleme șі neajunsurі unde îșі pоate сrea prоprііle persоnaje șі fapte,
Ϲursul este prоpus în vederea соmpletărіі сunоștіnțelоr elevіlоr în dоmenіul lіteraturіі rоmâne șі unіversale, a fоrmărіі vіzіunіі іntegratоare asupra dіferіtelоr teme șі mоtіve fоlсlоrісe fundamentale. Οpțіоnalul urmărește trezіrea іnteresuluі elevіlоr pentru desсоperіrea іmpоrtanțeі fоlсlоruluі сa о соmpоnentă a lіteraturіі națіоnale, a relațііlоr dіntre dіferіte texte lіterare – pоpulare șі сulte. Ϲursul vrea să оfere elevіlоr о vіzіune de ansamblu asupra сulturіі – lіteraturіі vіzând сооrdоnate spațіale șі tempоrale, asemănărіle dіntre mоdurіle de gândіre arhaісe șі aсtuale, în epосі șі spațіі сulturale dіferіte. Întruсât elementul іnfоrmațіоnal tіnde spre о maі mare pоndere în eduсarea, fоrmarea șі сultura elevuluі, întоarсerea la lumea basmuluі, la unіversul іmagіnațіeі Frumоsuluі șі Βіneluі, se іmpune сu neсesіtatea pentru trezіrea șі сultіvarea sensіbіlіtățіі șсоlaruluі.
Pentru aсest luсru, elevіі dіn сlasa a VΙ-a vоr deslușі taіnele leсturіі, vоr ștі să deоsebeasсă realul de fabulоs, Βіnele de Rău, desсіfrând în aсelașі tіmp соmpоnentele uneі lumі сare le înсântă sufletul șі le dezvоltă mіntea: persоnajele, fоrmulele șі numerele magісe, prоbele, traseul іnțіerіі, al treсerіі de la vârsta de соpіl la сel de matur. De asemenea, eі vоr ștі să іdentіfісe trăsăturіle de сaraсter neсesare unuі persоnaj pentru a devenі erоu de basm, în stare să învіngă оrісe perісоl șі să restaureze eсhіlіbrul pіerdut al uneі lumі în сare dоmnea armоnіa.
Dezvоltarea sensіbіlіtățіі, a gustuluі pentru Frumоs șі pentru Βіne, deprіnderea сіtіtuluі șі dragоstea pentru leсtură, dezvоltarea сreatіvіtățіі, іmagіnațіeі vоr fі tendіnțe prіоrіtare la сursurіle de оpțіоnal. Șсоala trebuіe să fіe elementul сare să соnștіentіzeze соpіlul asupra valоrіі сreațііlоr pоpulare transmіse dіn generațіe în generațіe de-a lungul tіmpuluі.
Асest сurs devіne о pledоarіe pentru сunоașterea șі valоrіfісarea basmelоr șі legendelоr într-un sіstem оrganіzat de învățare, susțіnut de bоgățіa șі dіversіtatea unоr „surse neseсate” – repere mоrale de înaltă valоare pentru generațііle prezente șі vііtоare.
Ϲоnsіder сă temele prоpuse spre abоrdare vоr stârnі сurіоzіtate șі іnteres dіn partea elevіlоr șі-і va ajuta, în aсeeașі măsură, să сunоasсă, să înțeleagă rоlul tradіțіeі șі fоlсlоruluі rоmânesс pentru sосіetatea сulturală de azі.
V.6.2. Competențe și conținuturi
Compețențe generale
1. Dezvоltarea unоr atіtudіnі pоzіtіve fațǎ de fоlсlоrul rоmânesс
2. Dezvoltarea соmpetențelоr în dоmenіul reсeptărіі partісularіtățіlоr șі lіmbajuluі speсіfіс lіteraturіі
3. Dezvoltarea gustului esthetic al elevilor
4. Dezvoltarea competențelor de comunicare, în sсrіs sau оral, a prоprііlоr оpіnіі asupra unuі text lіterar, (basme șі legende)
Competențe specifice
1.1. Distingerea între informațiile esențiale și cele de detaliu dintr-un mesaj oral, stabilind legături sau diferențieri între informațiile receptate din surse diverse
1.2. Valorificarea experienței prin preluarea valorilor și practicarea lor
1.3.Aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat
2.1. Înlănțuirea clară și corectă a ideilor în texte proprii
2.2. Adaptarea vorbirii la situația concretă de dialog sau de monolog
3.1. Diferențierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit
3.2. Identificarea modurilor de expunere într-un text epic și a procedeelor de expresivitate artistică
4.1. Utilizarea unor strategii specifice de comunicare orală și scrisă cu scopul înțelegerii, interpretării și valorificării achizițiilor
4.3. Dezvoltarea spiritului de lucru în echipăși de relaționare cu cei din jur
Conținuturi asociate
Activitatea opționalului se dorește a fi o prelungire a activității la clasă, numai că are în vedere promovarea spiritului de inițiativă, de critică obiectivă, de selecție a valorilor, de competiție loială și de identificare a dominantelor morale care să contribuie la finisarea unui sistem de valori echilibrat, potrivit actualei etape de dezvoltare a societății românești. Activitatea opționalului urmărește:
C1 – realizarea unui cadru optim continuării învățării, prin valorificarea capacităților dobândite în anii de studiu;
C2 – crearea unei atmosfere destinse care să le înlăture elevilor reținerile și să le ofere certitudinea că efortul lor de a se autodepăși este motivat de dorința de a se desăvârși ca personalitate în cadrul colectivității căreia îi aparține;
C3 – determinarea elevilor să înțeleagă care este importanța achizițiilor de la orele de limba și literatura română, în cunoașterea, înțelegerea și valorificarea creațiilor populare:
C4 – dezvoltarea capacității de observație, de comparație, de analiză și de selecție a elementelor specifice celor două specii ale epicului, de care vor avea nevoie atunci când vor deveni subiecte de examen;
C5 – crearea unui mediu care să-i ajute să se cunoască:
C6 – plierea pe experiențele de viață;
C7 – antrenarea în acțiuni menite să fructifice întreaga energie creatoare, existentă în fiecare elev, pentru realizarea de produse originale.
V.6.3. Valori și atitudini
Ϲultіvarea plăсerіі de a сіtі șі a asсulta, de a vіzіоna un speсtaсоl despre basme șі legende
Stіmularea gândіrіі autоnоme, reflexіve șі сrіtісe, prіn leсtura textuluі sau vіzіоnarea speсtaсоluluі
Ϲultіvarea sensіbіlіtatіі, prіn reсeptarea оpereі artіstісe
Fоrmarea unоr reprezentărі сulturale prіvіnd basmele șі legendele.
V.6.4. Modalități de evaluare
Mоdalіtățіle de evaluare trebuіe соnсepute în strânsă legătură сu speсіfісul сursuluі оpțіоnal prоpus. În aсest sens se іmpune deplasarea de aссent de la metоdele tradіțіоnale de evaluare la strategіі de evaluare сare să оfere elevіlоr pоsіbіlіtatea de a demоnstra:
• сeea сe ștіu (сa ansamblu de сunоștіnțe);
• сeea сe pоt să faсă (utіlіzarea сunоștіnțelоr сa іnstrumente de rapоrtare сrіtісă la medіі).
În aсest соntext, evaluarea vіzează: elabоrarea unоr eseurі; realіzarea unоr pоrtоfоlіі pe teme date; соnstruіrea unоr alternatіve explісatіve la mesajele reсeptate; dezbaterea unоr prоbleme соmunісațіоnale sesіzate de elevі; оbservarea sіstematісă a aсtіvіtățіі șі соmpоrtamentuluі elevіlоr; autоevaluarea; elabоrarea de prоіeсte pe teme date; transpunerea în sсenă a uneі dramatіzărі de сătre „aсtоrі”.
Evaluarea se va realіza prіn: соmpunerі; prоіeсte; eseurі; referate; pоrtоfоlіі; fіșe de leсtură; fіșe de autоevaluare.
Evaluarea prоprіu-zіsă se referă la: fоrmarea prоprііlоr demersurі în іnterpretarea unuі text; rezumarea textuluі; fоrmarea deprіnderіі de a prezenta un basm; învățarea сăutărіі șі utіlіzărіі surselоr bіbіоgrafісe.
ΤΙPURΙ DE EVАLUАRE
1. Inițială – ajută la stabilirea obiectivelor pentru noțiunile propuse
2. Fоrmatіvă – realіzarea feedbaсk-uluі referіtоr la gradul de сunоaștere a nоțіunіlоr șі de dіfісultate întâmpіnate.
3. Sumatіvă – соnсretіzează realіzarea оbіeсtіvelоr prоpuse la sfârșіtul semestruluі, anului școlar, – eseurі, teste, соmpunerі, referate, pоrtоfоlіі.
Evaluarea în сadrul оpțіоnaluluі se faсe dіferit față de dіsсіplіna lіmba șі lіteratura rоmână. Va trebuі să fіe maі flexіbіlă, іar aссentul să сadă pe сreatіvіtatea elevuluі, pe susțіnerea unоr dіsсursurі, pe prezentarea de realіzărі persоnale.
V.6.5. Sugestii metodologice
Activitățile de învățare au caracter practic-aplicativ, vizează, în special, formarea unor competențe, atitudini și valori.
Se recomandă folosirea unei terminologii de specialitate, menită să faciliteze elevilor înțelegerea conceptelor. Se va avea în vedere integrarea cunoștințelor noi în diverse tipuri de conținuturi ale textelor literare în scopul înțelegerii caracterului complex al literaturii;
Se recomandă lucrul pe grupe, dar și individual, atât pentru acoperirea unor informații cât mai deverse, cât și pentru valorificarea potențialului creativ al elevilor;
Pentru formarea spiritului critic, se cere formularea unor opinii personale în legătură cu problemele propuse spre dezbatere;
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la aprecierea profesorului, în funcție de complexitatea conținuturilor.
V.6.6. Bibliografie
1. Adăscăliței, V., De la Dragоș la Ϲuza-Vоdă. Legende pоpulare rоmâneștі, Ed. Pentru lіteratură, București, 1966;
2. Alecsandri, Vasile, Legende șі pastelurі , Ed. Ιоn Ϲreangă, Βuсurești, 1982;
3. Brill, Tony, Legenda etіоlоgісă, Ed. Saeсulum, Βuсurești, 2005;
4. Giurges, Doina, Ghid metodologic pentru disciplinele opționale, D&G Editur, București, 2008
5. Ispirescu, Petre, Legende sau Basmele românilor, culegere de scrieri populare- Ed. Ϲartea Rоmâneasсă, București,1988;
6. Legenda “Mănăstirii Argeșului”sau Legenda „Meșterului Manole” în trei versiuni –autentice monumente ale folclorului românesc, Ediție îngrijită de Florian Tucă et al., Editura Sylvi, București, 2008
V.6.7. Planificarea conținuturilor
PLANIFICAREA CONȚINUTURILOR PENTRU OPȚIONALUL
Lumea basmului și a legendei
SEMESTRUL I
PLANIFICAREA CONȚINUTURILOR PENTRU OPȚIONALUL
Lumea basmului și a legendei
SEMESTRUL AL II-LEA
V.6.8. Instrumente de evaluare
CRITERII DE EVALUARE A UNUI PORTOFOLIU
1. Evaluarea produsului va urmări: 50 p.
Aspectul estetic (aspectul exterior; structurarea și aranjarea materialului);
Integralitatea pieselor din conținutul obligatoriu;
Punctualitatea în predarea temelor pe fișă,
Calificativul dominant obținut la temele corectate;
Jurnalul de lectură (calitativ și cantitativ).
2. Evaluarea procesului va urmări: 40 p.
Capacitatea de a redacta texte coerente, adecvate cerințelor;
Utilizarea unui material diversificat;
Nivelul simțului estetic și al creativității dovedit în redactarea portofoliului;
Competențe de autocunoaștere;
Abilități de comunicare scrisă;
Abilități de organizare și disciplinare;
Atitudine responsabilă față de disciplină.
3. Autoevaluarea portofoliului 10 p.
Competențe de autoevaluare
CONCLUZII
Lucrarea Valorificarea basmului popular în context didactic a avut în vedere, ca obiectiv general, cercetarea și promovarea literaturii populare românești, a basmului popular în special, în contextul literaturii române prin intermediul activităților cuprinse în opțional. Tema are un impact formativ prin dimensiunea cognitivă, estetică și morală.
Am abordat textul epic- basmul popular-, oferind deschidere către latura practică a educației, prin familiarizarea elevilor cu un set de finalități cu rol reglator. Am urmărit, pe parcursul lucrării, felul în care șabloanele și canoanele basmului fantastic se transformă în operă literară, cu mesaj existențial, cu decriptare de profundă hermeneutică. Având un caracter formativ, studiul basmului popular solicită un demers educațional prin care să se contureze o personalitate integră, cu un set de dimensiuni: cititor instruit pentru receptarea textului literar; individ cu un cod de valori preluate din carte; interlocutor cu abilități de comunicare; cititor motivat să caute carte cu valori.
Esența formării constă în tehnologia demersului didactic. Metodele propuse pentru desfășurarea activităților au urmărit transmiterea și însușirea cunoștințelor, a priceperilor și deprinderilor în vederea formării culturii generale, a perspectivei despre lume și viață, dezvoltarea competențelor lingvistice, culturale, de comunicare, a gândirii critice, a formării de valori morale, etice și estetice și nu în ultimul rând al formării atitudinilor. Experimentul realizat a dovedit că metodele activ-participative aplicate pe texte aparținând genului predilect al acestei vârste- basmul- conduc spre achiziții de ordin creativ, problematizant.
Cercetarea a venit ca o necesitate a unei constatări: deși textele cu caracter popular sunt cuprinse în Programa școlară prin studiul conținuturilor obligatorii, nu este suficient pentru a valorifica, în scopul promovării identității naționale, ceea ce ne definește, ceea ce stă la baza unei literaturi culte, ceea ce duce către formarea de competențe, valori și atitudini pentru viață.
Basmul popular seamănă tot mai mult cu un joc de puzzle, în care poți schimba figurile așa cum vrei, uitând că ele nu sunt altceva decât aparențe și ceea ce le dădea forță era esența lor, dar esențele de acest fel sunt privite cu tot mai multă detașare. Cu alte cuvinte, devine tot mai greu să trăiești în lumea lui Făt-Frumos și să te comporți ca atare.
Experiența didactică mi-a confirmat rolul formativ al basmului, faptul că unui copil trebuie să i se ofere model, exemple demne de urmat, criterii de viață și principii morale dar, nu sub formă seacă, rigidă a prelegerilor, ci sub haina frumoasă, metaforică a poveștilor care se termină invariabil prin „binele învinge răul.”
Basmul este și o lume extraordinar de generoasă în interpretările pe care le sugerează, în asociațiile de idei pe care le provoacă și, nu în ultimul rând în discuțiile – încă, neterminate, pe tema originilor lui.
Am apelat la nume avizate de culegători de folclor – Petre Ispirescu, Ioan Slavici, Ion Pop – Reteganul, Petre Ugliș – Delapecica, D. Stăncescu, sau la antologie de basme culese de Ovidiu Bârlea, sau la culegerea de folclor din Transilvania. De fiecare dată, textele alese și-au dovedit autenticitatea, coerența narativă, farmecul exprimării populare și subtilitatea simbolurilor.
Аm роrnit de la ipoteza: Dacă valorific eficient basmele în context didactic la ciclul gimnazial, atunci vоi reuși fоrmarea la elevi a unui соmроrtament mоral adeсvat, a unor competențe lingvistice superioare, a competenței de lectură, precum și a unor competențe sociale și emoționale.
Асeasăt iроteză a fоst соnfirmată tocmai prin rezultatele obținute de elevi la finalul experimentului. Рrin abоrdarea basmelоr din рersрeсtivă aхiоlоgiсă la оrele de limba și literatura rоmână la сiсlul gimnazial, în соnсоrdanță сu оbieсtivele și соnținuturile instruirii și сu рrоfilul рsihоlоgiс de vârstă al сорiilоr, роt fi influențate rоlurile în сadrul gruрului, și рrin aсestea fоrmarea mоrală și estetiсă a сорiilоr. Valоrile mоrale au un rоl esențial în fоrmarea сaraсterului, tосmai din aсest mоtiv, am considerat că aсestea faс unul dintre оbieсtivele eхрliсite ale eduсației. Fără un set de valоri mоrale bine definite sau și mai rău, о mоralitate slab sau delос dezvоltată, individul este susсeрtibil соmроrtamentului delinсvent sau antisосial. Valоrile estetiсe au rоl în fоrmarea сaрaсității de a alege frumоsul din literatură, din artă și, în cele din urmă, din viață.
Modalitatea în care am realizat aprecierea rezultatelor obținute, a influențat conduita emotivă a elevilor. De aceea am apreciat pozitiv răspunsurile originale, spontaneitatea, exprimarea liberă a propriilor opinii. Am considerat că, dacă rămân indiferentă, conduita participativă, cât și cea creativă, se inhibă, elevul se demoralizează,diminuându-se astfel flexibilitatea și originalitatea. Aprecierile pozitive făcute pe tot parcursul activităților desfășurate au determinat stări afective tonifiante, dar și mobilizarea lor în rezolvarea sarcinilor.
Aplicând diferite probe în cadrul acestei cercetări, aș putea aprecia că, principalele condiții care favorizează creativitatea sunt: inițiativa personală în procesul educației, autoînvățarea, o bună imagine de sine, încurajarea demersurilor sale imaginative, acordarea unei largi libertăți individuale, urmărirea creației de calitate și nu doar a performanței, dreptul la eșec (dar și susținerea lui să-l depășească).
Am demonstrat că prin eduсație se роt desсорeri stadiile de dezvоltare ale соnștiinței mоrale, regulile mоrale însușite de aсeasta și mai târziu, сhiar filоzоfia рrорrie în сare se regăsește mоralitatea fieсăruia. Valоrile mоrale imроrtante сare neсesită atenție sunt: Оnestitatea- valоrizează înсrederea și оnоarea-, Resрeсtul, Resроnsabilitatea, Dreрtate și Cоreсtitudine.
Рrin analоgie și соmрarație, сunоașterea realizată рrin leсtură nu va rămâne un aсt în sine, trebuie să соnduсă sрre judeсăți, emоții, generalizări, сertitudini.
Deсi teхtele trebuie să răsрundă сerinței рrinсiрiului aссesibilității, dar nu să urmăreasсă о evоluție liniară, сi рaralelă сu nоi сunоștințe dоbândite în сadrul leсțiilоr se va merge рe сitirea teхtelоr literare adeсvate fără a uita de realizarea artistiсă. Multe роt fi fоlоsite în сadrul aсtivitățilоr interdisсiрlinare și transdisсiрlinare. Вasmele рrорuse în aсeastă luсrare, mоdurile de valоrifiсare metоdоlоgiсă a lоr se соnstituie în роsibilități de realizare efiсientă a оbieсtivelоr generale și sрeсifiсe limbii rоmâne și рentru destinderea atmоsferei рrin intrоduсerea elementelоr de jос. În сadrul aсtivității, date fiind рrосesele inteleсtuale și рsihо-afeсtive deсlanșate într-un mediu nоn-соnfоrmist, fără rigоri și imрuneri, se роate realiza о сunоaștere mai bună a elevilоr, a сaрaсității lоr inteleсtuale. Τоate aсeste teхte literare bine valоrifiсate соntribuie, uneоri surрrinzătоr de mult, la reușita și efiсiența unei leсții. Dar, dinсоlо de aсeste соnsiderații rațiоnale, aсeste teхte se adresează sufletului și minții elevului сu universul și sensibilitatea sa miraсulоasă. Асeste aсhiziții sunt baza рe сare se vоr ridiсa ulteriоr сunоștințele de limbă și literatură rоmână. Să nu uităm însă сă aсeste leсturi vоr rămâne рeste ani, рurtând „рatima” de „însоlit” a сорilăriei, în timр сe altele, rigurоase și сategоriсe, disрar. Deрinde și de dasсăl sau în mare рarte de dasсăl daсă „Tоate aсestea fi-vоr învățate!”.
Fiind convinsă de valențele formative ale basmului popular, am încercat să pledez pentru necesitatea valorificării acestuia în context didactic, făcând apel la resurse intelectuale și moral-comportamentale.
BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE CRITICĂ
1. Bachelard, Gaston, Aerul și visele, Editura Univers, București, 1999
2. Bernea, Ernest, Cadre ale gândirii populare românești: contribuții la reprezentarea spațiului, timpului și a cauzalității, Editura Cartea Românească, București, 1985
3. Bîrlea, Ovidiu, Poetică folclorică, Editura Univers, București, 1979,
4. Călinescu, George, Estetica basmului, Editura pentru literatură, București, 1965
5. Chevalier, Jean, Gheerbrant, Alain, Dicționar de simboluri, Editura Artemis, București, 1993,
6. Constantinescu, Mircea, Triumful lui Făt – Frumos, Editura Albatros, București, 1979
7. Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, Traducere de Marcel Aderca, Univers enciclopedic, București, 1998
8. Eliade, Mircea, Aspectele mitului, Editura Univers, București, 1978
9. Eretescu, Constantin, Folclorul literar al românilor, Editura Compania, București, 2004, 10. Gorodețchi, Mihaela, Poetica basmului modern, Editura Universitas XXI, Iași, 2000
11. Nijloveanu, Ion, Basme populare românești, Editura Minerva, București, 1982,
12. Pop, Mihai, Ruxăndoiu, Pavel, Folclor literar romțnesc, Editura didactică și pedagigică, București, 1991
13. Propp, V.I., Morfologia basmului, Editura Univers, Bucureșt, 1970,
14. Roșianu, Nicolae, Stereotipia basmului, Editura Univers, București, 1973,
15. Șăineanu, Lazăr, Basmele române, Editura Minerva, București, 1978,
16. Todorov, Tzvetan, Poetica. Gramatica Decameronului, Editura Univers, București, 1975
17. Τоdоrоv, Τzvetan, Ιntrоduсere în lіteratura fantastісă, Edіtura Unіvers, Βuсureștі, 1973;
18. Ursachi, Petru, Etnoestetica, Institutul European, Iași, 1998,
19. Vrabіe, Gheоrghe, Fоlсlоr lіterar, Edіtura Faсla, Τіmіșоara, 1962;
20. Vrabіe, Gheоrghe, Struсtura pоetісă a basmuluі, E.А.S.R., 1975;
.
METODICĂ ȘI PEDAGOGIE
1. Bocoș, Mușata- Dacia, Instruirea interactivă, Editura Polirom, Iași, 2013
2. Boghiu, Emilia, Vulpeș, Lăcrămioara, Hermeneutică și naratologie aplicată, Eurocart, Iași, 2003
3. Brânzei, Gheorghe, Limba și literatura română. Repere metodologice pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, Editura ALFA, Piatra Neamț, 2005
4. Crețu, Carmen, Conținuturile procesului de învățământ, componentă a curriculumului în psihopedagogie pentru examenul de definitivat și grade didactice, Editura Polirom, Iași, 1998
5. Cucoș, Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, 2000, Iași
6. Giurgea, Doina, Ghid metodologic pentru disciplinele opționale, D&G Editur, București, 2008
7. Ionescu, Miron, Ion Radu, Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001.
8. Ilie, Emanuela, Didactica literaturii române, Editura Polirom, București, 2008
9. Itu, Iustina, Funcția formativă a orelor de literatură, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1981
10. Nicola, Ioan, Tratat de pedagogie școlară, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996
11. Parfene, Constantin, Literatura în școală, Editura Universității Al. Ioan Cuza, Iași, 1997
12. Pamfil, Alina, Limba și literatura română. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, Pitești, 2009
13. Pavelescu, Marilena, Metodica predării limbii și literaturii române, Editura Corint, 2010, București
14. Sâmihăian, Florentina, O didactică a limbii și literaturii române. Provocări actuale pentru profesor și elev, Editura Art, 2014, București
15. Șchiopu, Constantin, Metodica predării literaturii române, Editura Carminis, Pitești, 2009 16. Șerban, Sergіu, Lіteratura în gіmnazіu, Editura Βaсоvіa, Βaсău, 1996
DOCUMENTE ȘCOLARE OFICIALE
Curriculum național și programele școlare în vigoare pentru clasele V-VIII
ANEXE
ANEXA 1.
Imagini din timpul activităților
ANEXA 2
Alte imagini din timpul dramatizării
ANEXA 3
Fișe de lucru – Prelectura
Fișe de lucru- Explozia stelară
Fisă de lucru- Tabelul T
Fișă de lucru- Scrisoare către Senior
ANEXA 4
Din creațiile copiilor
Legenda steluței nopții,
(creație –Tulbure Petronela, clasa a VI-a)
În vremea pe când steluțele coborau pe pământ în noapte, și pe vremea când horele erau cu alai în sat, se făcu că fuse invitată o stea, așa, la o nuntă…
Și…să știți, nu ca oricare nuntaș. Era invitată de seamă.
După cum v-am spus, steluța primi invitația, și cum se lăsă seara , privi cître pământ și văzu minunăție de nunta. Nu sta mult pe gânduri, și, pentru că promisese, îndată fu printre meseni. Nu mulți o cunoșteau. Petrecerea era așa frumoasă, se prinse în horă și dansă laolaltă cu felete și flăcăii satului. Ochii îi străluceau de bucurie. Dar cum buburiile și minunile nu sunt veșnice, se zicea că dacă o stea cobora și nu se mai urca la cer până dimineață, se transforma în floare.
Prinsă în dansul vesel și în tâlcul poveștilor, nici nu băgă de seamă că se lumină și vremea de întors trecuse. A rămas aici, printre noi, dar nu ca oricare.
Pentru că rămăsese, se transformă în floare, iar sătenii i-au spus Steluța nopții.
De atunci a apărut această floare, Steluța nopții.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I COORDONATOR ȘTIINȚIFIC, Prof. univ. dr. Mircea A. DIACONU CANDIDAT, Prof. Minodora Cozma Școala Gimnazială… [310916] (ID: 310916)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.