PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I Coordonator științific, Prof. univ. dr. Boengiu Sandu Candidat, Ștefan (Velcea) Gabriela, Școala Gimnazială „SF…. [309986]
[anonimizat] I
[anonimizat]. univ. dr. Boengiu Sandu
Candidat: [anonimizat],
Școala Gimnazială „SF. DUMITRU” [anonimizat], Dolj
Seria 2019-2021
[anonimizat]. univ. dr. Boengiu Sandu
Candidat: [anonimizat],
Școala Gimnazială „SF. DUMITRU” [anonimizat], Dolj
Seria 2019-2021
CUPRINS
– pag –
INTRODUCERE/ARGUMENT…………………………………………………………….5
1. Motivația alegerii temei……………………………………………………………………..5
2. Importanța și actualitatea temei……………………………………………………………..7
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ
CAPITOLUL I. – PARTICULARITĂȚIILE CADRULUI NATURAL………………….9
1.1 Elemente de istorie ale județului Dolj…………………………………….9
1.2 Poziția geografică………………………………………………………..10
1.3 Evoluția paleogeografică și structura petrografică………………………11
1.4 Relieful…………………………………………………………………..12
1.5 Elementele climatice………………………………………………….…13
1.7 Hidrografia………………………………………………………………17
1.7 Învelișul biopedogeografic………………………………………………18
1.7.1 Vegetația……………………………………………………………..18
1.7.2 Fauna…………………………………………………………………19
1.7.3 Solurile………………………………………………………………20
CAPITOLUL II. – [anonimizat]…21
2.1 Evoluția numerică a populației…………………………………………22
2.2 Dinamica populației……………………………………………………23
2.2.1 Natalitatea…………………………………………………………..23
2.2.2 Mortalitatea…………………………………………………………23
2.2.3 Sporul natural………………………………………………………23
2.3 Densitatea populației…………………………………………………..24
2.4 Structura populației……………………………………………………24
2.4.1 Structura pe grupe de vârstă și sexe……………………………….24
2.4.2 Structura populației pe medii………………………………………25
2.4.3 Structura economică a populației………………………………….25
2.4.2 Structura națională a populației……………………………………26
2.4.5 Structura confesională……………………………………………..26
2.5 Mobilitatea teritorială a populației…………………………………….26
2.6 Așezările omenești……………………………………………………26 2.6.1 Așezările rurale……………………………………………………….26
2.6.2 Așezările urbane……………………………………………………27
2.6.3 [anonimizat]…………………… ………..27
2.7 Agricultura………………………………………………………………27
2.7.1 Modul de utilizare al terenurilor ……………………………………28
2.7.2 Cultura plantelor……………………………………………………28
2.7.3 Creșterea animalelor………………………………………………..30
2.8 Activitățile industriale și comerciale……………………………………31
2.9 Transporturile și căile de comunicație…………………………………33
2.10 Turismul………………………………………………………………34
CAPITOLUL III. – METODE INTERACTIVE ȘI ROLUL LOR ÎN PREDAREA
GEOGRAFIEI………………………………………………………..35
3.1 Definirea conceptelor: [anonimizat],
procedeu didactic……………………………………………………….35
3.2 Clasificarea metodelor didactice………………………………………35
3.3 [anonimizat]……………………………………………………36
3.3.1 Jocul geografic……………………………………………………………………..37
3.3.2 Metoda mozaicului (jigsaw)…………………………………………………….37
3.3.3 Metoda „Schimbă perechea” (share-pair circles)………………………..38
3.3.4 Ciorchinele……………………………………………………………………………39
3.3.5 Știu/Vreau să știu/Am învățat…………………………………………………..40
3.3.6 Turul galeriei…………………………………………………………………………40
3.3.7 Explozia stelară (Starbursting)…………………………………………………41
3.3.8 Philips 6/6……………………………………………………………………………..42
3.3.9 Brainstorming-ul……………………………………………………………………43
Cubul…………………………………………………………………………………43
Metoda „Turnirului între echipe”…………………………………………..44
Harta cognitivă sau conceptuală ……………………………………………45
Diagrama cauzelor și a efectului (Diagrama Pareto)…………………46
Metoda „Pălăriilor gânditoare”……………………………………………..47
DEMERSUL METODICO-EXPERIMENTAL
CAPITOLUL IV. – PROIECTAREA ȘI DESFĂȘURAREA CERCETĂRII………….49
4.1 Ipoteza/Ipotezele cercetării……………………………………………..49
4.2 Scopul cercetării…………………………………………………………50
4.3 Obiectivele cercetării……………………………………………………51
4.4 Eșantionul de subiecți…………………………………………………51
4.5 Eșantionul de conținut…………………………………………………51
4.6 Locul și durata cercetării……………………………………………….51
4.6.1 Locul cercetării………………………………………………………51
4.6.2 Durata cercetării……………………………………………………52
4.7 Etapele cercetării……………………………………………………….52
4.8 Metodologia cercetării…………………………………………………..53
CAPITOLUL V. – PREZENTAREA REZULTATELOR, PE ETAPE, ALE
CERCETĂRII………………………………………………………….59
5.1 Etapa preconstatativă…………………………………………………59
5.2 Rezulatele din etapa constatativă………………………………………59
5.3 Etapa experimental – ameliorativă………………………………………60
5.3.1 Exemple de activități didactice formative derulate………………61
5.3.1.1 Activitatea nr. 1 (prezentare, desciere)………………………62
5.3.1.2 Activitatea nr. 2 (prezentare, desciere)………………………63
5.3.1.3 Activitatea nr. 3 (prezentare, desciere)……………………….63
5.3.1.4 Activitatea nr. 4 (prezentare, desciere)………………………65
5.4 Rezulatatele din posttest………………………………………………..66
5.5 Rezultatele din retest……………………………………………………67
CAPITOLUL VI. – COMPARAREA ȘI INTERPRETAREA STATISTICĂ A
DATELOR OBȚINUTE……………………………………………69
6.1 Compararea rezultatelor din pretest cu cele din posttest……………69
6.2 Compararea rezultatelor din perioada experimental – ameliorativă.…70
6.3 Compararea rezultatelor din posttest cu cele din retest………………72
6.4 Concluzii desprinse în urma interpretărilor și comparațiilor…………..72
CONCLUZII FINALE………………………………………………………………………76
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………79
ANEXE
INTRODUCERE/ARGUMENT
Motivația alegerii temei
Consider că aspectele geografice ale județului Dolj sunt primele noțiuni pe care elevii mei trebuie să și le însușească, atunci când vorbim despre aria curriculară ”Om și societate”, obiectul geografia României.
În primul rând, este important să ne cunoaștem atât orizontul apropiat, cât și zona geografică în care ne-am născut, zonă care, pentru unii devine spațiul în care își vor desfășura, ca oameni maturi, activitățile menite să le asigure traiul pe parcursul întregii vieți.
Formele de relief au determinat de-a lungul timpului, apariția unor meșteșuguri specifice, care au devenit în zilele noastre domenii de activitate economică, menite să conducă la dezvoltarea și evoluția societății.
Pentru copiii care nu doresc să-și părăsească ținutul, cunoașterea zonei geografice a județului Dolj le permite să-și aleagă un domeniu de activitate și o meserie, să se formeze pentru piața muncii specifică zonei noastre, așadar să-și atingă idealul profesional care, până la urmă, este principalul scop al procesului instructiv-educativ.
În al doilea rând, cele mai potrivite metode în predarea aspectelor geografice ale județului Dolj sunt cele interactive deoarece le permit elevilor participarea directă în procesul de predare-învățare-evaluare, le dezvoltă atât spiritul de echipă, cât și aptitudinile de învățare individuală. Așadar aceste metode sunt specifice aspectului formativ al învățării, învățare centrată pe elev, în care rolul profesorului este de a dirija procesul instructiv-educativ, de a-i conduce pe elevi în acest proces prin descoperire, nu prin transmitere de informații.
Metodele interactive care, în activitatea mea de până acum au condus la cele mai bune rezultate sunt: jocul geografic, diagrama Venn, copacul ideilor, ciorchinele, știu/vreau să știu/ am învățat, turul galeriei, explozia stelară, Phipips 6/6, brainstorming-ul, cubul. Pentru a evalua conținuturile predate am folosit ca metodă tradițională, testul docimologic, iar ca metodă alternativă, autonotarea controlată.
Deoarece în curriculum-ul școlar nu este prevăzută prezentarea aspectelor geografice ale județelor României, mi-am propus să parcurg acest subiect la clasa a VIII-a în paralel cu predarea geografiei României.
În plus, grație ariei curriculare din care face parte, respectiv ”Om și societate”, obiectul geografie îmi permite o abordare interdisciplinară care include materii ca: istoria, educația civică, limba și literatura română. Aspectele geografice ale județului Dolj, predate din perspectivă interdisciplinară și transdisciplinară, utilizând metode interactive, reprezintă pentru mine o modalitate oportună pentru realizarea competențelor generale ale geografiei, cum ar fi realizarea de conexiuni cu informații dobândite la celelalte discipline școlare.
În concluzie, predarea aspectelor geografice ale județului Dolj (utilizând metode ineractive) este un subiect necesar procesului instructiv-educativ care, în opinia mea ar putea fi inclus în programa școlară. Acest demers conduce către cunoașterea realității geografice, către utilizarea mijloacelor și a limbajelor specifice, care vor permite elevilor elaborarea unui demers investigativ din perspectiva educației permanente și pentru viața cotidiană.
Importanța și actualitatea temei
O caracteristică importantă a epocii contemporane în care trăim o reprezintă necesitatea folosirii metodelor interactive, centrate pe elev, în procesul instructiv-educativ. O caracteristică esențială a societății în care trăim o reprezintă nevoia de cunoaștere, fapt ce impune o abordare interactivă a procesului de predare-învățare-evaluare.
Atât la nivel mondial cât și în țara noastră s-au dezvoltat, în ultima perioadă, concepte si metodologii noi în domeniul învățământului, care încearcă să țină pasul cu prezentul, să răspundă necesității unei revoluții profunde și cu implicații majore ancorate în realitate.
Am ales această temă deoarece am plecat de la premisa că bunul mers al procesului instructiv-educativ și rezultatele obținute depind de metodele utilizate.
Metodele interactive sunt instrumente de predare și evaluare aflate la dispoziția profesorului, de a căror cunoștințe și utilizare depinde eficiența muncii educative. Profesorul, cunoscând varietatea metodelor interactive de predare, particularitățile elevilor cu care lucrează, competențele pe care trebuie să le atingă, poate „jongla” cu noțiunile predate, intercalând conținuturile predate cu informații noi despre orizontul apropiat, care vor stârnii curiozitatea eleviilor.
Metodele de învățământ („odos” = cale, drum; „metha” = către, spre) reprezintă căile folosite în școală de către profesor în a-i sprijini pe elevi să descopere viața, natura, lumea, lucrurile, știința. Ele sunt totodată mijloace prin care se formează și se dezvoltă priceperile, deprinderile și capacitățile elevilor de a acționa asupra naturii, de a folosi roadele cunoașterii, formându-și caracterul și dezvoltându-și personalitatea.
Metodele interactive sunt modalități moderne de stimulare a învățării și dezvoltării personale, sunt instrumente didactice care favorizează schimbul de idei, de experiențe, de cunoștințe. Activitățile cele mai atractive pentru elevi sunt cele care includ metode interactive, centrate pe activitatea acestuia: jocul geografic, diagrama Venn, copacul ideilor, ciorchinele, știu/vreau să știu/am învățat, turul galeriei, explozia stelară, Philips 6/6, brainstorming-ul, cubul.
Am considerat necesară o incursiune teoretică a unor concepte cheie, cu care voi opera pe parcursul experimentului, în vederea surprinderii cu mai multă ușurință a unor probleme practice specifice achiziționării de cunoștițe la gimnaziu. În acest scop mi-am propus să le dezvolt elevilor competențe particulare, specifice, pentru a răspunde nevoilor acestora, ajutându-i astfel, atât în stabilirea relațiilor umane viitoare cât și în sprijinirea integrării lor sociale și profesionale.
Cercetarea care face obiectul acestui studiu a început sub îndrumarea domnului profesor universitar doctor Boengiu Sandu, coordonatorul științific al lucrării, căruia pentru sugestiile și îndrumările deosebite pe care mi le-a dat îi aduc și pe această cale cele mai calde și sincere mulțumiri.
CAPITOLUL I
PARTICULARITĂȚILE CADRULUI NATURAL
1.1 Elemente de istorie ale județului Dolj
Județul Dolj este unul dintre cele mai vechi unități administrativ-teritoriale din România, făcând parte și din Țara Românească. Numele acestuia vine de la râul Jiu, râu care îl străbate de la nord la sud, mai exact de la valea Jiului care este o axă geografică principală a Olteniei și a Doljului, chiar reședința de județ aflându-se pe aceasta.
„Explicația dată numelui de Dolj ar însemna Jiul de Jos (prin împreunarea cuvântului slav dolii sau dolie – însemnând jos, de jos – cu numele râului) nu numai că nu poate fi pusă la îndoială, dar arată în mod evident cât de mare a fost rolul văii Jiului pentru ținutul dintr-o parte și alta a lui.”
Cumva, numele județului din Oltenia este de „vârstă” mai recentă, toponimiștii încă mai caută explicații despre originea acestuia. Se presupune că populația autohtonă, din perioada veche a antichității, care locuia la nord de Dunăre, a dat această denumire județului nostru.
Primele atestări documentare care datează din secolul al VI-lea numesc partea de sud a provinciei Oltenia „Județul de Baltă ”. Acest județ, cel mai vechi din Oltenia, cuprindea o fășie de câmpie situată de-a lungul fluviului, practic lunca Dunării până în dreptul localității Calafat.
Mai târziu, pe la începutul seolului al VII-lea acesta își schimbă denumirea în Jiul de Jos, care apoi se va transforma în județul Dolj. În anul 1700, Stolnicul Cantacuzino consemnează cartografic, pentru prima dată, cele cinci județe ale Olteniei: Mehedinți, Vâlcea, Romanați, Jiul superior (Gorj), Jiul inferior (Dolj). În deceniile următoare Doljul începe să apară pe diferite hărți sub denumirea de „Doljiu” sau „Dolj-Jiu”, în cele din urmă ajungându-se la forma actuală. În anul 1723, Fr. Schwantz consemnează cartografic cele cinci județe și împărțirea acestora în plăși, într-o hartă mult mai exactă a Olteniei. Doljul era împărțit în patru plăși, urmând ca după anul 1815 să fie divizat în zece plăși și după anul 1872 în șapte plăși.
„În 1892 se fac alte modificări, astfel că la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea existau 10 plăși: Amaradia, Ocolu, Jiul de Sus, Jiul de Mijloc, Jiul de Jos, Dumbrava Sus, Dumbrava de Jos, Balta, Băilești și Câmpu, care, în linii generale – așa după cum le arată în bună parte și numele – erau adaptate și reflectau anumite particularități geografice ale teritoriului.”
În anul 1926, după extinderea suprafeței acestuia și apropierea formei de cea actuală, apare împărțit în opt plăși. După împărțirea administrativ-teritorială din anul 1968, Doljul capătă denumirea actuală, stabilindu-se totodată limitele si forma.
Județul Dolj a avut ca stemă/emblemă un pește, aceasta regăsindu-se pe harțile din secolele trecute, cu trimitere la peștele care se găsea în bălțile din lunca Dunării și cea a Jiului. Stema a fost apoi modificată, fiind reprezentată de un scut împărțit în două, având un fond roșu cu albastru, pe care erau imprimate un leu ridicat în două labe care ținea o spadă și un pește. Aceasta s-a păstrat până în anul 1948. În prezent, aceasta și-a păstrat forma de scut, cu un fond jumătate roșu și jumătate albastru, pe care sunt imprimate un leu ridicat în două labe care ține un scut și un snop/mănunchi de spice de grău în jumătatea superioară și un pește în jumătatea inferioară.
Limitele județului Dolj, pe care le regăsim la harta din Anexa B, înconjoară un teritoriu cu o suprafață destul de mare, care plasează județul pe locul 7, de forma unui triunghi.
1.2 Poziția geografică
Județul Dolj este situat, din punct de vedere administrativ, în partea de sud – sud – vest a țării, pe cursul inferior al Jiului (Jiul de Jos=Doljiu), în Câmpia Olteniei. Este străbătut de drumul european DE 70 si drumurile naționale DN 6, DN 55 și DN 56, orașul Craiova fiind totodată și un important nod feroviar prin care trece magistrala 900: București (nord) – Roșiori (nord) – Craiova – Filiași – Caransebeș – Timișoara (nord).
Teritoriul aferent județului aflat în studiu are o suprafață de 7 414 Km2 (3,1% din suprafața țării, ocupând locul 8 ca întindere între cele 41 de județe) și este situat în Câmpia Română, sectorul vestic, înglobând terasele Dunării și ale Jiului. Toate acestea sunt completate de luncile unor râuri: Amaradia, Desnățui, Baboiea, Balasanul, Argetoaia, Rasnicul, Terpezița.
Teritoriul județului se învecinează prin limitele convenționale cu alte județe din Câmpia Olteniei (Anexa A):
– la nord – județul Gorj;
– la nord – est – județul Vâlcea;
– la vest – județul Mehedinți;
– la est – județul Olt.
În sud, județul Dolj, se învecinează cu Fluviul Dunărea, pe o distanță de aproximativ 150 km, reprezentând o parte din granița naturală a României cu Bulgaria.
Coordonatele matematice ale județului sunt:
– 43o43’ și 44o42’ latitudine nordică;
– 22o50’ și 24o16’ longitudine estică.
Datorită poziției sale geografice județul Dolj se află într-un spațiu cu caracteristici naturale favorabile care constitue factori de populare și de desfășurare a unor activități economice.
1.3 Evoluția paleogeografică și structura petrografică
Geneza, evoluția și litologia zonei studiate este strâns legată de evoluția întregii Depresiuni Getice formată prin scufundarea fundamentului carpatic, baltic și de evoluția generală a Câmpiei Olteniei. Această regiune a apărut în mezozoicul superior, între Carpați și Balcani, înălțându-se odată cu aceștia. Pe fundul Mării Paratethysh, subdiviziune a Mării Sarmatice, s-au depus , în ultima parte a mezozoicului și în neozoic, materiale cărate de apele curgătoare din Carpați și Balcani. Fundamentul cristalin al Depresiunii Getice a fost acoperit cu formațiuni sedimentare (calcare, gresii, marne, argile, nisipuri, pietrișuri). Stratele sedimentare orizontale sau monoclinale prezintă caracteristicile unei platforme structurale.
La sfârșitul pliocenului și începutul cuaternarului, subdivizunea Mării Sarmatice, care ocupa această regiune se retrage spre est, încheindu-se astfel procesul de sedimentare, regiunea devenind uscat. Sub cuvertura de luturi, nisipuri și pietrișuri cuaternare găsim, în alternanță, orizonturi de nisipuri, argile, pietrișuri și marne, bogate în fosile de vârstă pliocenă. La Bucovăț întâlnim cel mai interesant punct fosilifer din județ.
In nordul Doljului sunt scoase la zi strate de vârstă pliocenă care prezintă o ușoară inclinare spre sud. Formațiunile vechi din apropierea Dunării au o cădere inversă, demonstrând că teritoriul județului este clădit pe o umplutură sedimentară.
Tendințele de ridicare sau de coborâre ale celor două arii structurale au influențat caracteristcile reliefului din Câmpia Olteniei. Afundarea ușoară din aria Calafat – Rast a dus la extinderea luncii Dunării. Având o manifestare pozitivă, aria situată pe interfluviul dintre Jiu și Olt, a determinat deplasarea spre dreapta a Jiului și spre stânga a Oltului. Tendința de ridicare a Câmpiei Romanaților a dus la reducerea considerabilă a teraselor Dunării, fluviul adâncindu-și albia.
După încheierea ciclului de sedimentare de la începutul cuaternarului, râurile au început să își adâncească albiile în suprafața recent devenită uscat. Nisipurile și pietrișurile de terase au grosimi variabile, urmărind valea si lipsind pe câmp, în timp ce depozitele loesseide și eoliene sunt întâlnite atât pe câmp cât și pe terase. Pe terase întâlnim loess eolian, cafeniu, poros, prăfos, care se desface în bucăți verticale, pe când în zona de câmpie întâlnim loess deluvial, brun-roșcat, cu mici resturi de pietrișuri și nisipuri.
Depozitele eoliene ocupă suprafețe mari în Luna Dunării și sud-estul județului, materialul nisipurilor eoliene rezultând din alterarea rocilor de eroziune, transport și acumulare a rocilor friabile. Nisipurile eoliene provin din nisipurile aluvionare, din faciesurile nisipoase ale pliocenului.
Depozitele proluviale sunt reprezentate prin mici conuri de dejecție, la trecerea afluenților în Lunca Jiului sau la trecerea din zona câmpului la cea a teraselor, formate din nisipuri, mâluri și pietrișuri.
Cele două platforme, Getică și Moesică, sunt separate în fundament de falia pericarpatică. Tectonic, județul Dolj se află situat într-o arie cu o stabilitate pronunțată.
1.4 Relieful
Județul Dolj se află situat într-o zonă de câmpie, Câmpia Olteniei, subdiviziune a Câmpiei Române (Anexa B), întâlnindu-se pe teritoriul acestuia și sectoare colinare.
Relieful are următoarele caracteristici:
– întinderea mare a suprafețelor ușor vălurite (dune alungite de nisip în sudul, sud-vestul și sud-estul județului);
– predomină formele plate de relief;
– etajarea formelor de relief (de la sud la nord și nord – vest).
Din punct de vedere geomorfologic teritoriul județului Dolj se situează la limita de trecere dintre Piemontul Getic și Câmpia Română în nord, în sudul județului desfășurându-se Lunca Dunării. Județul Dolj este amplasat pe terasele Dunării și ale Jiului.
„Altitudinea formelor de relief variază între 25 m în Lunca Dunării și 325 m în nordul județului, în Dealurile Amaradiei„
Dealurile Amaradiei, situate în nordul județului, au o altitudine ce variază între 250 – 325 m , făcând parte din Piemontul Oltețului, patrea sudică a acestuia. Reprezintă singura unitate de relief din județ cu aspect deluros, prezentând o alternanță de văi și coame deluroase înguste.
Câmpia înaltă a Bălăciței, ocupă sudul Piemontului Getic, este mărginită de Valea Jiului, cu o altitudine maximă de 250 m , se împarte în Câmpia colinară a Argetoaiei și Câmpia înaltă a Desnățului.
Câmpia piemontană a Oltețului, se întinde pe o mică porțiune, la est de Jiu și are o altitudine maximă de 200 m .
Câmpia Băileștilor este siuată în județul Dolj, pe întreaga sa suprafață desfășurându-se cele 8 terase ale Dunării. Altitudinea variază între 35 – 180 m , fiind împărțită în patru subunități, cea mai reprezentativă fiind Câmpul Sălcuței.
Câmpia Caracalului (Câmpia Romanaților), amplasată între Valea Jiului și Valea Oltului, are o altitudine maximă de 150 m . Aceasta are două subunități, Câmpul Leu – Dioști și Câmpul Amăraștilor, cel din urmă fiind caracterizat prin prezența dunelor de nisip.
Lunca Dunării, treapta cea mai joasă a reliefului, se desfășoară de-a lungul fluviului, în sudul județului. Lățimea variază între 4 km (Sectorul Cetate – Basarabi) și 11 km ( Sectorul Rast – Gighera). Altitudinea coboară la 25 – 30 m , întâlnind microforme de relief (grinduri, dune de nisip, conuri de dejecție).
Lunca Jiului străbate județul de la nord la sud, prezentând cele trei sectoare caracteristice zonei de luncă. Microformele de relief sunt reprezentate de grinduri nisipoase și conuri de dejecție.
1.5 Elementele climatice
Clima reprezintă unul dintre factori naturali care condiționează modul de utilizare al terenurilor, în special prin regimul termic, pluviometric și eolian. Județul Dolj are o climă temperată cu influențe submediteraneene (Anexa C).
Pentru studiul parametrilor climatici am folosit date înregistrate la nivel de județ.
Factorii genetici ai climei sunt:
a) Factorii radiativi: – radiația solară directă;
– radiația reflectată;
b) Factorii dinamici: – circulația vestică majoritară;
– circulația polară;
– circulația ultrapolară – maritim tropicală și continental tropicală.
În luna iulie, Oltenia este prima regiune care ia contact cu anticiclonul din estul Mării Mediterane cu aer fierbinte.
c) Factorii fizico – geografici influențează clima prin prizma reliefului carpato – balcanic și a expoziției versanților, ducând la modificarea unor elemente topoclimatice.
Principalele elemente climatice sunt:
Temperatura aerului
Regimul termic al aerului este strâns legat de condițiile generale ale părții de sud a Piemontului Getic și ale parții de vest și sud – vest a Câmpiei Române.
„Izoterma de 11oC traversează județul de la vest la est, în nordul acestuia trecând izoterma de 10oC. De aici putem deduce faptul că temperatura medie anuală este cuprinsă între 10oC și 11,5oC.”
Luna cea mai caldă, iulie, ca urmare a mărimii duratei zilei și a sporirii bilanțului caloric, temperatura aerului înregistrează o maximă care oscilează în jurul valorii de 23,5oC, zilele fiind tropicale.
Pentru luna cea mai rece, ianuarie, temperatura medie lunară oscilează în jurul valorii de -2,5oC.
Durata medie a intervalului făra îngheț variază, de la nord la sud, între 200 și 220 zile. Numărul zilelor tropicale , cu valori ale temperaturii aerului, ce depășesc 30oC este de 40 – 48 zile.
Anotimpurile, în județul Dolj, au următoarele caracteristicii:
Vara se caracterizează prin cer senin, aerul este uscat și călduros, cu temperaturi extreme ce depășesc 40oC, ca urmare directă a valorii ridicate a bilanțului radiativ, a influenței maselor de aer continental uscat – fierbinte în est și a maselor tropicale în sud.
Iarna se caracterizează prin frecvente valori sub 0oC ale temperaturii aerului și prin prezența stratului de zăpadă, ce se depune în general în timpul advecției maselor de aer rece continental din est sau arctic din nord.
Primăvara se evidențiază prin creșterea temperaturii de la o lună la alta cu circa 5oC, ca urmare a influenței circulației maselor de aer din sud – vest, astfel încât în luna mai temperatura aerului atinge 15o – 18oC.
Toamna se caracterizează prin scăderea temperaturii aerului cu 3o – 4oC în luna septembrie, față de luna august. Anotimpul devine evident în luna octombrie, când temperatura aerului înregistrează valori mai coborâte, dar uniforme. Uneori au aspect de toamnă și primele zile ale lunii noiembrie.
Temperatura solului
Temperatura solului este determinată de variația radiației solare și de schimbările calorice permanente cu aerul și cu straturile mai adânci ale solului.
Temperatura la suprafața solului variază de la o lună la alta, înregistrând un minim iarna, în ferbuarie și un maxim vara, în iulie, în funcție de temperaturile înregistrate în aer.
Un fenomen care se produce la suprafața solului este înghețul, înregistrându-se 155 – 165 zile cu îngheț/an.
Umiditatea aerului
Umiditatea aerului are o mare importanță în reglarea evapotranspirației plantelor și în procesul de formare locală a norilor și a ceței. Cele mai mari valori ale umidității relative se înregistrează în lunile decembrie și ianuarie, peste 80%, iar în lunile de vară, aceasta scade la 6%. Umiditatea absolută înregistrează valori mari vara și valori mici iarna, când procesul de evaporare este redus. Valoriile medii anuale sunt de 6,5 – 8g/m3.
Nebulozitatea
Nebulozitatea reprezintă gradul de acoperire cu nori a bolții cerești. Numărul mediu anual al zilelor cu cer acoperit depășește cifra 4 numai în luna iulie, pe când în luna ianuarie ajung la 14 zile.
Durata de strălucire a Soarelui
În zona Olteniei durata de strălucire a Soarelui înregistrează 2100 ore/an. Numărul de ore de strălucire este mai mic iarna, dar crește progresiv până în iulie când atinge peste 300 de ore. Primăvara, durata de strălucire a Soarelui este mai mare în zona Olteniei, decât pe litoral.
Regimul nefic
„În județul Dolj, se înregistrează anual, 130 – 137 zile cu cer senin, 103 – 110 zile cu cer noros și 123 – 125 zile cu cer acoperit, valori ce pot suferii ușoare modificări de la un an la altul.”
Precipitațiile atmosferice
Precipitațiile atmosferice constitue sursa principală de umezire a solului, importantă pentru dezvoltarea plantelor și sursa de alimentare cu apă a pânzei freatice.
Din punct de vedere pluviometric, județul Dolj se caracterizează prin cantități medii anuale de precipitații relativ mici, 400 – 500 mm/an, care cresc treptat spre nord, la contactul cu Piemontul Getic, unde pot depășii chiar 600 mm/an.
Cea mai mică cantitate de precipitații se înregistrează în luna august (38,9 mm/an), iar valorile maxime în lunile aprilie – iunie au valori ce pot depăși 100 mm/an, dar și la începutul toamnei. După perioade secetoase urmează perioade ploioase, lucru caracteristic în toată Câmpia Română.
Precipitațiile sub formă de zăpadă încep să cadă în ultima decadă a lunii noiembrie și continuă până la sfârșitul lunii martie. Numărul zilelor cu strat de zăpadă este de 50 – 60, numărul mediu al zilelor cu ninsoare este de 30 – 40, iar grosimea stratului de zăpadă variază între 0 – 15 cm.
Regimul eolian
Regimul eolian este caracterizat printr-o frecvență mai mare a vânturilor primăvara din direcția estică și vestică. În lunile de iarnă viteza medie este cuprinsă între 4 – 5 m/s.
În cursul zilei, se înregistrează un maxim după-amiaza și un minim imediat după miezul nopții. În lunile de vară predomină vânturile vestice – nord-vestice.
Numărul zilelor cu calm atmosferic este în medie de 35%, frecvența cea mai mare înregistrându-se în lunile de iarnă, iar cea mai redusă în lunile de primăvară-vară. În Lunca Dunării întâlnim cele mai puține zile de calm atmosferic.
Austrul (Anexa C), denumit și „traistă goală” sau „sărăcilă”, bate de la nord -vest la sud – est cu o frecvență destul de mare, vara și toamna, spulberând nisipul.
Gorceagul bate din direcțiile nord-vest si sud-est, pe timpul verii ,aducând vijelii si ploi torențiale.
Vânturile au rol improtant în modelarea reliefului actual, din cauza regimului stepic, cu precipitații reduse, mai ales în anii secetoși.
1.6 Hidrografia
Teritoriul județului Dolj este amplasat în bazinul hidrografic al Jiului. Rețeaua hidrografica (Anexa D) este formată din fluviul Dunărea, răul Jiu, afluenții acestuia, lacuri și apele subterane.
Apele de suprafață
a) Apele curgătoare
„Dunărea curge între Cetate și Dăbuleni, pe o distanță de aproximativ 150 km, având un debit multianual de aproximativ 5500 m3/s.” Apele fluviului îngheață în iernile foarte geroase, podul de gheață formându-se la jumătatea lunii ianuarie.
„Jiul traversează județul de la Filiași la Zăval, pe o distanță de 154 km, având sectorul cel mai îngust din întregul bazin hidrografic. Debitul multianual este de 86 m3/s iar fenomenul de îngheț apare în prima parte a lunii decembrie.” Are ca afluenți: Argetoaia, Rasnic, Obedeanu, Merețel și Amaradia.
Desnățuiul este un râu mic, care se varsă in lacul Bistreț, în Lunca Dunării.
Balasanul (Cilieni) face parte din bazinul hidrografic al Dunării, se varsă în balta Strâmba.
Celelalte ape curgătoare aparțin bazinului hidrografic al Oltului: Tesluiul, Geamărtăluiul, Horezu.
b) Lacurile
Lacul Bistreț este situat în Lunca Dunării, fiind cel mai mare lac din din județ, amenajat antropic.
Celelalte lacuri sunt mai mici ca dimensiune: Fântânele, Fântîna Banului, Maglavit, Golenți, Ciuperceni (lacuri de luncă), Balta Neagră (lac între dune), Urzicuța (lac format în cuveta din lungul unei văi secundare), sau Lacul Mare și Lacul Mic de la Prunet (lacuri de pe terase cu izvoare proprii).
c) Apele subterane
Acestea cuprind apele freatice și apele de adâncime.
Apele freatice din județul Dolj sunt situate în depozite cuaternare, fiind cantonate în depozitele de nisipuri și pietrișuri, având ca suport argile prăfoase sau marnoase.
Apele de adâncime sunt cantonate în depozite fluvio-marine și fluvio-lacustre cu o structură torențială de nisipuri și pietrișuri aduse din Carpați.
1.7 Învelișul biopedogeografic
Clima și relieful au determinat gruparea formațiunilor vegetale, a asociațiilor faunistice și a solurilor.
1.7.1 Vegetația
Din punct de vedere fitogeografic zona studiată se înscrie în Regiunea submediteraneeană, Subprovincia daco-moesică, Districtul Câmpia Olteniei (Anexa E). Urmărind evoluția în timp a vegetației naturale în arealul studiat se constată că învelișul vegetal a suferit profunde transformări. Astfel, condițiile pedoclimatice și relieful au determinat existența unei vegetații tipice de silvostepă și păduri de foioase. Exploatarea intensă a spațiilor forestiere și, ultreior, eliminarea acestora pentru extinderea suprafețelor arabile au accentuat procesul de stepizare, încât, în prezent, formațiunile vegetale naturale se extind doar pe areale restrânse și sunt formate din resturi ale vegetației inițiale la care s-au adăugat specii noi.
Vegetația de silvostepă este formată predominant din ierburi mărunte și pâlcuri de pădure.
Pâlcurile de pădure care au rămas sunt reprezentate prin păduri de stejar sau păduri mixte de tip sud-european, constituite din Quercus cirris (cer) și Quercus frasinetto (gârniță) sau în asociație cu diferite specii: Quercus pedunculiflora (stejar brumăriu), Quercus pubescens (stejar pufos), Carpinus betulus (carpen), Quercus robur (stejar pedunculat), Tilia tomentos (tei), și exemplare izolate de Acer tataricum (arțar tătăresc). Pentru fixarea dunelor de nisip au fost extinse plantațiile de Robinia pseudoacacia (salcâm), denumit în termeni populari dafin. În Lunca Dunării întâlnim Populus alba, Populus nigra, Populus canescens (plopi), Salix alba, Salix fragilis, Salix triandra (sălcii și răchite) și Iris pseudocorus (stânjenelul de baltă).
Subarboretul este constituit din Cornus mas (corn), Prunus spinosa (porumbar), Rosa canina (măceș), Cratoegus monogyno (gherghinar), ligustrum vulgare (lemn câinesc) sau Euonymus verrucosa (lemn râios).
Vegetația secundară instalată (pajiști secundare cu asociații de păiușuri) se găsește răspândită în spațiile dintre parcelele agricole și pe marginile drumurilor: Carex praecos (rogoz), Crysopogon gryllus (sadină), Poa bulboasa (firuță), Artemisa austriaca (pelinița de stepă), Cynodon dactylon (pinul gros), Bromus tectorum (obsigă), Bothii ochoa ischaenum (bărboasă).
Ca rămășițe ale pajiștilor stepice primare se mai mențin specii de Festuca valesiacu (păiușul), Agropirum cristatum (pirul crestat), Stepa calilata (negara), Artemisia absinthium (pelin), Trifolium pratense (trifoi roșu). Pajiștile alternează cu terenurile arabile și sunt puternic stepizate, evidențiindu-se Festuca rupicola (iarba calului) și elemente xerofite precum Centaurea cristalis (mătura), Stipa lessingiana (colilia) și Adonys volgensis (rușaița).
Pe terenurile cultivate apar buruieni precum: Papaver rhosea (macul roșu), Polygonum canvolvulus (volbura), Arotemma githago (neghina), Cirsium arv (pălămida), Letaleia viridis (mourul), Cynodon dactilon (pirul).
1.7.2 Fauna
a) Fauna terestră
Puternica antropizare a formațiunilor vegetale inițiale a condus la reducerea elementelor faunei terestre. Diversitatea cadrului natural din județul Dolj condiționează varietatea faunistică specifică zonei de silvostepă (Anexa F).
Fauna ornitologică, odinioară bogată în specii a suferit modificări datorită reducerii habitatului natural.
Rozătoarele, specifice zonei de silvostepă sunt reprezentate de Microtus arvalis (șoarecele de câmp), Citelus citelus (popândăul), Cricetus cricetus (hârciogul), Rattus norvragicus (șobolanul cenușiu), Lepus europaeus (iepurele de câmp), Microtus minutus (șoarecele pitic).
Carnivorele sunt reprezentate prin: Putorinus putorinus (dihor), Mustella nivalis (nevăstuica), Canis vulpes (vulpea).
Păsările care trăiesc în silvoatepă, zona de luncă și pâlcurile de pădure din județ sunt: Corvus frugilegus (cioara), Passer domesticus (vrabia), Lullul arborea pallida (ciocârlia de pădure), Perdix perdix (potârnichea), Garulus glandarius (gaița), Hirunda rustica (rândunica), Pica rustica (coțofana), Cuculus canorus (cucul), Ciconia alba (barza), Turdus merula (mierla), Anas platyrhynchos (rața sălbatică), Luscinia luscinia (privighetoarea), Carduelis carduelis (sticletele), Coturnix coturnix (prepelița), Emberiza (presura), Meropidae (prigoria), Sturnus vulgaris (graurul). În vechea stepă trăia Otis tarda (dropia), pasăre care a dispărut.
Insectele, întâlnite peste tot, viețuiesc în mediul terestru: Polysarchus denticaudus (lăcusta de pășune), Gryllus campestris (greierele de câmp), Cephus palipes (viespea de pai), Pachycephys smirnensis (viespea de iarbă), Euridema ornata (ploșnița roșie a verzei), Oedabus nigrofasciatus și Stonobothrus bicolor (cosașii), Zabrus tenebrioides (gândacul ghebos), Eurygaster integriceps (ploșnița cerealelor).
Întâlnim și câteva elemente faunistice de origine mediteraneană: Scolopendra cingulata (cârcâiacul), Scarabaeus (scarabelul), Dociostaurus maroccanus (lăcusta marocană).
b) Fauna acvatică
Fauna din mediul acvatic, întâlnită în apele curgătoare și stătătoare, a suferit modificări, unele specii au dispărut, altele, micșorându-și numărul: Cyprinus carpia (crap), Leuciscus cephalus (clean), Perca fluviatilis (biban), Barbus barbus (mreană), Silurus glanis (somn), Stizostedion lucioperca (șalău), Carrassius gibelio (caras).
1.7.3 Solurile
Datorită acțiunii a doi factori naturali, clima și vegetația, asupra depozitelor de suprafață ale scoarței terestre, au determinat formarea unui înveliș de sol variat. Relieful are și el un rol bine derminat, datorită aspectului plan. Întinderea mare a solurilor nisipoase și a nisipurilor în partea de sud și sud-est a județului, în luncile râurilor și Lunca Dunării, ridică o problemă deosebită, ameliorare productivității fondului pedologic.
„Situarea județului Dolj în sud-vestul țării, acest teritoriu aparținând provinciei danubiano-getice, determină apariția diferențierilor zonale de sol (Anexa G): sol brun de pădure, sol brun-roșcat de pădure, cernoziom, cernoziom levigat, cernoziom ciocolatiu, cernoziom gleizat, solonețuri, soluri nisipoase, lăcoviști, soluri aluviale, soluri gleice podzolice, nisipuri nesolificate, soluri mlăștinoase (Lunca Dunării).”
Resursele naturale sunt reprezentate de terenuri arabile valorificate prin culturi agricole diverse.
„Rocile folosite ca materiale de construcție, precum nisipurile, pietrușurile și argilele se exploatează în carierele de la Ișalnița, Bucovăț, Calafat, Cetate, Plenița.” Resursele energetice, petrolul și gazele naturale, au centre de exploatare la Brădești, Ghercești și Coșoveni.
CAPITOLUL II
POTENȚIALUL DEMOGRAFIC, AȘEZĂRILE OMENEȘTI ȘI CARACTERISTICILE ECONOMICE ALE JUDEȚULUI DOLJ
Noțiunea de populație presupune, în sensul cel mai obijnuit, existența unei comunități, unei anumite populații.
„Mărturii străvechi ale populării actualului teritoriu ocupat de județul Dolj au fost descoperite de către arheologi: Dobromira – comuna Vârvoru de Jos (așchiile de silex, paleoliticul inferior), Verbița și Verbicioara (așezări ale culturii Criș, neolitic), Verbicioara și Rast (cultura Vinca-Turdaș), Sălcuța (cultura Sălcuța, contemporană civilizației Cucuteni), Coțofeni (cultura Coțofeni, începutul epocii bronzului).”
La Basarabi și Gogoșu au fost descoperite primele cimitire care aparțin culturii Hallstatt, prima cultură din epoca fierului, unde au fost descoperite morminte înșiruite în rânduri paralele, conținând urme de incinerație.
În a doua etapă a fierului apar așezările și cetățiile fortificate cu valuri și șanțuri de apărare, la Pielești descoperindu-se și un tezaur de argint. La Bucovăț a fost descoperită o cetate dacică.
„În secolul I e.n. romanii au cucerit Dacia, aceștia construind numeroase drumuri militare, printre care și drumul care pornea de la Drobeta – Turnu Severin și trecea prin teritoriul ocupat în prezent de județul Dolj.” Castrele romane de la Desa, Bistreț sau Bechet sunt mărturii ale populației romane pe teritoriul locuit azi de noi, doljenii.
Din timpul lui Constantin cel Mare se păstrează și azi urmele marelui val de pământ, numit Brazda lui Novac, care începea de la Dunăre și traversa teritoriul ocupat azi de județul Dolj, acesta reprezentând limita nordică a Imperului Bizantin.
După migrația popoarelor din Evul Mediu și contopire cu slavii, civilizația daco-romană a constituit elementul de bază pentru formarea noii civilizații, din această perioadă descoperindu-se fibulele de la Coșoveni care au aparținut taifalilor, fibula de la Vârtop de pe vremea vizigoților sau cazanul pentru sacrificii din bronz de la Ciuperceni care a aparținut hunilor.
În secolul al X-lea s-au destrămat obștile săteșt și au aparut nobilii locali. În secolul al XV-lea apare termenul de „bănie”, care era o formă de organizare teritorială, cel mai important rol avându-l boierii Craiovei, primii bani ai Olteniei, care timp de patru decenii au condus-o. Neagoe Basarab provine din rândul banilor olteni. În vremea Buzeștilor, pe timpul domniei lui Mihai Viteazul, Cetatea Băniei avea un statut aparte în Țara Românească.
Secolul al XVII-lea vine cu schimbări majore, are loc o dezvoltare economică, în primul rând a agriculturii, crescând puterea marii boierimi, alcătuindu-se marile latifundii.
Secolul al XVIII-le vine cu alte schimbări importante, sub stăpânire habsburgică mulți olteni fug peste Dunăre sau în Banat. Spre sfârșitul secolului al VIII-lea densitatea așezărilor din Câmpia Olteniei este mai mică decât în alte regiuni din Oltenia, predominând satele de tip cătun.
„Odată cu pătrunderea capitalismului, în secolul al XIX-lea, se dezvoltă agricultura, crescând și numărul de locuitori.” După Unirea Principatelor Române, are loc o dezvoltare a economiei, nu numai pe plan local.
În perioada interbelică, „cetatea banilor” continuă să se dezvolte, astfel în perioada comunistă atingând apogeul dezvoltării economice.
2.1 Evoluția numerică a populației
Sursele informaționale privind populația județului Dolj sunt recensămintele populației cu ajutorul cărora se culeg numeroase informații și date statistice demografice.
„În anul 1930 populația județului era de 533.872 locuitori, crescând în anul 1966 la 691. 116 locuitori.” Practic, are loc o creștere a populației județului Dolj cu aproximativ 157.244 locuitori în 36 de ani.
„Anul 1979 marchează o creștere semnificativă a numărului de locuitori, populația Doljului ajungând la 761.844 locuitori.” În decurs de 13 ani are loc o creștere a populației din județul nostru cu 70.728 locuitori.
După anul 1990, odată cu sfârșitul dictaturii comuniste, observăm o scădere lentă a numărului de locuitori, datorită reducerii numărului de nașteri, îmbătrânirii demografice și migrației externe. Astfel, în anul 2013 populația județului era de 709.727 locuitori, scăzând la 691.276 locuitori în anul 2018 (Anexa H).
2.2 Dinamica poplulației
2.2.1 Natalitatea
Natalitatea este un important factor demografic, care, alături de mortalitate și sporul migratoriu, are un rol esențial în creșterea numerică a populației. Natalitatea este condiționată de populația feminină de vârstă fertilă (15 – 49 ani) din județ.
Evoluția anuală a natalității între anii 1960 – 1979 a fost oscilantă, înregistând o valoare maximă în anul 1967 (25,6 ‰) și o valoare minimă în anul 1966 (13,2 ‰), datorită interzicerii întreruperilor de sarcină.
„În anul 1960 natalitatea a fost de 17,9‰, comparativ cu anul 1972 când aceasta a fost de 16,3‰.” După anul 1990 are loc o scădere a numărului de nașteri, astfel în anul 2017 rata natalității a fost de 8,9‰ (Anexa I).
2.2.2 Mortalitatea
Starea demografică a populației este reflectată mult mai pregnant de mortalitate deoarece aceasta este mai puternic legată de procesele naturale care afectează populația și calitatea vieții acesteia. Fenomen demografic cu importață deosebită în evoluția numerică a populației, mortalitatea este și un indicator al dezvoltării economice, al calității serviciilor sanitare, al standardului de viață și al îmbătrânirii demografice a populației.
Rata mortalității a înregistrat fluctuații între anii 1960 – 1977, valoare maximă a acesteia fiind de 10,4‰ în anul 1967 și cea minimă de 8,7‰ în anul 1966.
“Mortalitatea în general este influențată și de mortalitatea infantilă, care a fost de 44,7‰ în anul 1960, scăzând la 31,7‰ în anul 1979. Rata mortalității infantile a înregistrat cea mai ridicată valoare în anul 1976 (57,6‰), valoarea ce mai mică înregistrându-se în anul 1977 (27,2‰).”
În anul 2017 au fost înregistrate 9580 decese, rata mortalității fiind de 13,8‰, iar mortalitatea infantilă a fost de 5,7‰ (Anexa I).
2.2.3 Sporul natural
Rezultantă directă a natalității și mortalității, bilanțul (sporul/soldul) natural a avut în Dolj valori diferite de la un an la altul.
„În anul 1960 sporul natural a fost de 9,1‰, comparativ cu anul 1979 când acesta a fost de 5,8‰. Valoarea cea mai ridicată a fost înregistrată în anul 1976 (15,5‰), cea mai scăzută valoare înregistrându-se în anul 1966 (4,5‰).”
După anul 1990, ca urmare a natalității reduse și a unei mortalități ridicate, sporul natural a devenit negativ. Anul 2017 a înregistrat o valoare a soldului natural de – 4,9‰ ( Anexa I).
2.3 Densitatea populației
Densitatea populației contribuie, alături de alți indicatori socio-economici, la evidențierea sensului de dezvoltare a unei zone.
„Densitatea medie a populației la nivel de județ a crescut din anul 1912 (64,6 loc./km2) până în anul 1972 (99.1 loc./km2). Mai mult de jumătate din comunele județului Dolj aveau o densitate medie a populației sub 60 loc./km2, comparativ cu cele din vestul județului care aveau o densitate medie a populației de peste 80 loc./km2. O densitate mare a populatiei o întâlnim în Craiova, peste 900 loc./km2 .”
În anul 2013 valoarea densității populației a fost de 95,7 locuitori/km2, scăzând în anul 2018 la 93,2 locuitori/km2 (Anexa J).
2.4 Structura populației
Județul Dolj a înregistrat o evoluție în timp a populației pe sexe, medii și grupe de vârstă, însoțită de importante mutații structurale.
2.4.1 Structura pe grupe de vârstă și sexe
Structura demografică a populației pe sexe și grupe de vârstă a Doljului a suferit modificări cantitativ de-a lungul timpului, de echilibrul acestora depinzând în egală măsură comportamentul demografic, potențialul și structura forței de muncă.
“Populația feminină deține o pondere mai mare comparativ cu populația masculină, astfel, în anul 1966 ponderea populației feminine a fost de 51,54% iar ponderea populației masculine de 48,47%.” În următorii 10 ani trendul a fost același, ponderea populației feminine fiind de 51.13% în anul 1977, comparativ cu ponderea populației masculine care a fost de 48,87%.
În anul 2013 populația feminină număra 365.288 persoane iar populația masculină 344.439 persoane. Acest trend s-a menținut și în anul 2018, cănd populația de sex feminin a fost de 356.451 persoane iar cea de sex masculin de 334.825 persoane (Anexa K).
“Structura populației pe grupe de vârstă în anul 1979 prezenta un coeficient de 20,53% la grupa de vârstă de 60 ani peste 60 ani, populația în vârstă de până la 15 ani avea o pondere de 23,97% iar populația cu vârste cuprinse între 15 – 59 de ani avea o pondere de 55,50%.”
În anul 2013 structura populației pe grupe de vârstă era următoarea: 100.963 persoane (0 – 12 ani), 489.156 persoane (15 – 64 ani), 119.608 persoane (65 ani și peste).
Anul 2017 a adus o ușoară modificare a acestor valori: 97.393 persoane (0 – 12 ani), 475.517 persoane (15 – 64 ani), 122.551 persoane (65 ani și peste) (Anexa L).
2.4.2 Structura populației pe medii
Structura populației pe medii, rural și urban, a suferit modificări de-a lungul timpului, astfel că o lungă perioadă de timp populația din mediul rural o depățea pe cea din mediul urban. “La recesământul din anul 1930, populația urbană din județul Dolj reprezenta doar 17,19% din totalul populației. O creștere fulminantă s-a înregistrat în anul 1979, când ponderea populației urbane reprezenta 45,65% din totalul populației.”
În anul 2013 în mediul rural trăiau 318.678 persoane iar în mediul urban 391.649 persoane, comparativ cu anul 2018 când populația din mediul urban a fost de 381.592 persoane și cea din mediul rural de 309.684 persoane (Anexa M).
2.4.3 Structura economică a populației
Structura economică a populației constitue un element important în definirea profilului economic al unui județ, a tipului funcțional al așezărilor omenești, relevându-se gradul de participare al unei populații la activitatea productivă.
În anul 1979 ponderea populației ocupate din județul Dolj era de 48,57%, comparativ cu populația inactivă care avea o pondere de 51,43%. În anul 1965 populația ocupată era de 376.600 persoane, crescând în anul 1977 la 377.300 persoane, un spor de 700 persoane într-un interval relativ scurt.
În anul 2013 populația ocupată la nivel de județ număra 262.700 persoane, scăzând în anul 2017 la 242.500 persoane (Anexa N).
Ponderea populației ocupate în agricultură a scăzut de la 254.800 (67,7%) persoane în anul 1965 la 169.400 (45,78%) persoane în anul 1979. Ponderea populației ocupate în industire era de 40.100 (10,6%) persoane în anul 1965, comparativ cu anul 1979 când populația ocupată în industire era de 90.700 (24,5%) personae, scăzând practic populația ocupată în agricultură.
Ponderea populației ocupate în agricultură în anul 2013 a fost de 105.900 persoane, scăzând în anul 2017 la 76.400 persoane. Populația ocupată în industrie număra 40.300 persoane în anul 2013, crescând la 44.500 persoane în anul 2017 (Anexa O).
2.4.4 Structura națională a populației
În ceea ce privește structura națională (etnică) a populației județului Dolj, românii au constituit populația majoritară.
2.4.5 Structura confesională
Consemnarea statistică a apartenenței religioase a populației a demonstrat existența majoritară a ortodocșilor.
2.5 Mobilitatea teritorială a populației
Mobilitatea teritorială a populației este condiționată de aportul plecărilor (schimbării domiciliului) și sosirilor (stabilirii reședinței în județ), mișcarea migratorie influențând evoluția numărului de locuitori.
Înainte de anul 1989, populația județului a crescut datorită aportului de persoane venite din județele limitrofe, urmare a dezvoltarii industriale din aceea perioadă.
În anul 2017 sporul migratoriu este negativ, plecând din județ 10.250 persoane și sosind 9.984 persoane.
2.6 Așezările omenești
Structura populației județului Dolj a suferit, de-a lungul timpului, modificări, cunoscând o evoluție semnificativă în perioada comunistă și un declin după 1990, care a dus la depopularea satelor din mediul rural.
2.6.1 Așezările rurale
„Fiind un județ situat într-o zonă de câmpie, în Dolj se întâlnesc mai multe tipuri de așezări rurale: sate de luncă (Bucovăț, Sărata), sate situate la contactul dintre luncă și terase (Goicea, Bârca), sate situate pe podul teraselor (Ciuperceni Noi, Piscu Vechi ), satele de vale (Melinești, Goești), satele situate pe interfluvii (Terpezița, Fratoștița).”
Locuitorii acestor așezări rurale se ocupă cu agricultura și creșterea animalelor, pe când în zona de luncă cultivă legume. În nordul județului se ocupă cu pomicultura, iar satele situate în apropiere de Craiova au căpătat un caracter preorășenesc, cultivând legume și ocupându-se cu creșterea bovinelor, pentru lapte.
Datorită așezării geografice, Doljul fiind situat într-o zonă de șes, satele sunt de tip adunat, mari și foarte mari, iar în partea de nord, la contactul cu Piemontul Getic, sate mijlocii, având forme geometrice sau de formă liniară.
În județul Dolj sunt 378 de sate, grupate în 104 comune (Anexa P).
2.6.2 Așezările urbane
Gradul de urbanizare al județului Dolj este mic, numărând 7 așezări urbane: Craiova, Băilești, Calafat, Șegarcea, Filiași, Bechet, Dăbuleni (Anexa P).
Craiova, unul dintre cele mai mari orașe din România, important centru industrial, administrativ, cultural și universitar al Olteniei, este situat la contactul dintre dealurile piemontane și Câmpia Olteniei, pe malul stâng al Jiului.
Băilești, al doilea oraș ca mărime din Dolj, este situat în Câmpia Băileștilor, pe valea Balasanului, format prin unirea a două cătune, Siliște și Băilești, în anul 1832.
Calafat, oraș-port situat pe malul Dunării, la aproximativ 90 km de Craiova, în sud-vestul județului.
Filiași, vechi târg de cereale, așezat în nord-vestul județului Dolj, la sud de confluența Jiului cu Motrul.
Șegarcea, situat la 28 km de Craiova, a fost declarat oraș în anul 1968, fiind amplasat în partea de sud a județului, pe dealul Robului.
Bechet, oraș-port la Dunăre, situat în sudul județului, este punct de trecere între România și Bulgaria.
Dăbuleni, cândva cea mai mare comună din județ, este cel mai nou oraș, fiind situat în partea de sud-est a Doljului.
2.6.3 Organizarea administrativ-teritorială
Județul Dolj are următoarea organizare administrativ-teritorială (Anexa P): 3 municipii, 4 orașe și 104 comune. Cele 3 municipii sunt: Craiova, Băilești, Calafat. Orașele sunt în număr de 4: Bechet, Dăbuleni, Filiași, Șegarcea. Cele 104 comune înglobează 378 sate.
Reședința de județ a Doljului este municipiul Craiova.
2.7 Agricultura
Județul Dolj a avut, în perioada interbelică, o economie complexă, apăruseră ramuri industriale noi, moderne și o agricultură dezvoltată, diversificată.
Situat într-o zonă de câmpie, având condiții favorabile agriculturii, Doljul avea o economie predominant agricolă, fiind considerat „grânarul Olteniei”. Având un caracter extensiv, predomină cultura cerealelor și în plan secund, creșterea animalelor.
2.7.1 Modul de utilizare al terenurilor
Datorită așezării geografice, Doljul are un relief neted de câmpie (câmpie, terase fluviatile și luncă), excepție făcând partea de nord, situată la contactul cu Piemontul Getic. Întâlnim soluri cernoziomice, soluri brune de pădure și soluri de luncă, beneficiind de condițiile de climă temperat-continentală, cu influențe mediteraneene.
Timp de secole, agricultura practicată de țăranii din această zonă a fost extensiv-itinerantă utilizând în mod alternativ ogorul (terenuri arate și cultivate) cu moine (terenuri pârloagă pentru odihnă, pentru refacerea fertilității solului). Introducerea rotației culturilor este târzie, nemodificând în mod esențial caracterul extensiv al agriculturii.
În perioada comunistă, agricultura suferă transformări radicale, axate pe organizarea socialistă a teritoriului agricol, a unităților de stat și cooperatiste, pe dezvoltarea și modernizarea acesteia, pentru a crește producția agricolă. Mecanizarea, chimizarea și modernizarea procesului de producție a avut ca rezultat ridicarea producției la hectar.
Utilizarea forței de muncă disponibile în zonă, alături de condițiile naturale, au dus către o dezvoltare a agriculturii, cultivându-se cereale, plante tehnice și legume, alături de creșterea animalelor. A crescut suprafața de teren cultivată cu viță-de-vie și pomi fructiferi.
2.7.2 Cultura plantelor
Un rol important pentru dezvoltarea agriculturii în zonă l-a avut cultura plantelor, arealul județului Dolj fiind amenajat hidrotehnic.
„In 1972 suprafața cultivată era de 484 000 ha, cultura cerealelor ocupând 70,5% din totalul terenului agricol.”
Datorită pășunilor și fânețelor naturale din lunca inundabilă a Dunării și a Jiului, creșterea animalelor a reprezentat o îndeletnicire veche a țăranilor din această parte a Olteniei.
a) Cultura viței-de-vie (Vitis vinifera)
Cultura viței-de-vie este o activitate cu vechi tradiții pe aceste meleaguri, fiind considerată o activitate străveche. Ocupație tradițională în gospodăria țărănească până în primele decenii ale secolului al XX-lea, vița-de-vie s-a adaptat foarte bine în aceasă zonă, fiind cultivată cu precădere pe fruntea teraselor , pe terenurile nisipoase de pe stânga Jiului sau pe terenurile nisipoase din sud-vestul județului.
„Cele mai mari suprafețe cu viță-de-vie se întâlneau lângă Șegarcea (viile de Șegarcea – Lipove) și Ostroveni( viile de la Ostroveni – Bechet – Călărași – Dăbuleni).” Predominau culturile nobile și indigene, dintre soiurile nobile românești mai păstrându-se doar Braghină, Crâmpoșie, Roșioară, Berbecel, Parmac.
„După atacul filoxerei (1896), soiurile indigene și altoite cultivate (Afuz-Ali, Perla de Casaba, Cardinal) au dat producții mari de struguri pentru vinificație, obținându-se soiuri de vin premiate: Riesling italian, Fetească albă, Pinot gris, Aligote, Muscat ottonel, Sauvignon, Cabernet.”
În prezent, suprafața cultivată cu viță-de-vie este de 12.836 ha, din care 4.368 ha cu vii altoite pe rod și 8.468 cu vii hibride pe rod.
b) Cultura pomilor fructiferi (pomicultura)
Livezile de pomi fructiferi ocupau suprafețe mari în nordul județului, la contactul cu Piemontul Getic și în Câmpia înaltă a Băileștilor (Bălăciței). Cele mai mari suprafețe erau ocupate de livezile cu pruni, meri, peri, cireși, caiși și nuci.
După 1990 suprafața pomicolă s-a redus, în prezent, pe mari suprafețe cultivându-se căpșuni.
c) Cultura cerealelor
Grâul (Triticum sp.) se cultivă în partea de nord a județului, la contactul cu Piemontul Getic și în Câmpia Băileștilor.
Secara (Secale cereale) este cultivată pe suprafețe mari, pe terenurile nisipoase din sudul județului. În anul 2017, suprafața cultivată cu grâu și secară a fost de 200.844 ha la nivel de județ.
Orzul (Horedum vulgare) și orzoaica (Horedum distichon) sunt cultivate pe terenurile cernoziomice din județul Dolj. Suprafața cultivată cu orz și orzoaică în anul 2017 a fost de 29.024 ha la nivel de județ.
Porumbul (Zea mays) este o plantă de cultură furajeră, cultivată cu precădere pe terenurile din sudul județului. O bună perioadă de timp această plantă a fost principala sursă de alimentare a țăranului român. Soiurile de porumb cultivate sunt cele hibride, care dau o producție mare de boabe la hectar: H.D. 208, H.D. 220, H.D. 225. Supafața cultivată cu porumb în 2017 a fost de 85.294 ha.
d) Plantele oleaginoase
Floarea soarelui (Helyanthus anuus) este o plantă tehnică, uleioasă, cultivată cu precădere în lunca și pe terasele Dunării, unde întâlnim cernoziomuri levigate.
Ricinul (Ricinius communis) este cultivat pe suprafețe mici în lunca și terasele Dunării.
Inul (Linum usitatissimum) se cultivă în nord-vestul județului Dolj, în Câmpia Băileștilor.
Rapița (Brassica napus oleifera) și soia (Glycine max) fac parte din categoria plantelor uleioase, fiind cultivate pe suprafețe mici în județul Dolj.
În anul 2017 suprafața cultivată cu plante oleaginoase a fost de 107.431 ha, din care suprafața ocupată cu floarea soarelui fost de 77.329 ha.
e) Cultura legumelor
Condițiile de relief, clima și solul fac posibilă cultivarea legumelor și zarzavaturilor în luncile Dunării, Jiului și Desnățuiului, sau în zona periurbană din apropierea Craiovei. Cele mai cultivate legume sunt roșiile (Solanum lycopersicim), ardeiul (Capsicum), castraveții (Cucumis sativus), vinetele (Solanum melongena) și varza (Brassica oleracea). Suprafața de teren cultivată cu legume în anul 2017 a fost de 13.101 ha.
Pepenele verde (Citrullus lanatus) și cantalupul (Cucumis melo var. cantalupensis) sunt cultivate în sud-estul Doljului: Sadova, Călărași, Dăbuleni.
Cartoful (Solanum Tuberosum) este o plantă de climat temperat care preferă veri moderate termic, la noi în județ fiind cultivat la Mîrșani și Dăbuleni. Suprafața cultivată în 2017 a fost de 2484 ha.
f) Cultura plantelor industriale
Sfecla de zahăr (Beta vulgaris subs. vulgaris var. altissima ) este o plantă industrială cultivată cu precădere pe terasele joase și mijlocii ale Jiului și Dunării, pe solurile aluvionare și cernoziomice.
Tutunul (Nicotiana alata), plantă iubitoare de căldură, a gasit condiții prielnice deăvoltării pe terenurile nisipoase din sud-estul și sud-vestul județului Dolj.
2.7.3 Creșterea animalelor
Creșterea animalelor este o activitate agricolă importantă, practicată din vechime, constituind, după cultura plantelor, cea de-a doua ramură a agriculturii. Baza furajeră este asigurată de nutrețurile verzi, de concentrate, de furajele din grupa paie-coceni și fân.
Bovinele sunt crescute în gospodăriile individuale sau fermele animaliere, având o răspândire uniformă în cuprinsul județului, cu precădere în zona periurbană a Craiovei. În anul 2017 bovinele numărau 32.321 capete.
Porcinele sunt crescute în gospodăriile individuale, efectivele la nivel de județ numărând în anul 2017, 128.153 capete.
Ovinele, cu un număr de 199.523 capete în anul 2017, sunt crescute în lunca Dunării, unde pășunile naturale ocupă suprafețe mari.
Caprinele, cu un număr de 104.501 capete în anul 2017, sunt crescute împreună cu ovinele.
Cabalinele, mult mai numeroase în trecut, sunt crescute în gospodăriile individuale, pentru cărăușie sau pentru agrement, în fermele din apropierea Craiovei.
Păsările sunt crescute în gospodăriile individuale sau fermele de păsări din județ, în anul 2017 înregistrându-se 1.987.667 capete.
Apicultura, ocupație veche, s-a dezvoltat în ultimii ani, odată cu îmbunătățirea și diversificarea bazei melifere. Producția de miere la nivel de județ a fost în anul 2017 de 928 t.
Multitudinea problemelor ce stau în fața agriculturii ne impune și ne îndeamnă, în această fază de tranziție, să considerăm prioritară redresarea, relansarea și dezvoltarea rapidă a agriculturii, prin prisma cerințelor unei economii moderne.
2.8 Activitățile industriale și comerciale
„Doljul este un județ de câmpie, cu o economie predominant cerealieră, prima activitate industrială fiind morăritul.” Datorită amplasării într-o zonă de șes, județul nostru avea o economie agrară, bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor.
„Între anii 1901 – 1902 erau 24 de întreprinderi industriale, majoritatea în Craiova. În perioada interbelică industria a înregistrat un progres, Craiova devenind centrul coordonator al Olteniei.” Perioada comunistă a însemnat dezvoltarea industriei județului Dolj prin naționalizarea principalelor mijloace de producție și apariția de unități noi, moderne, mecanizate și automatizate: Electroputere, Combinatul chimic Craiova, Termocentrala de la Ișalnița, Oltcit, Întreprinderea de prefabricate Craiova, Întreprinderea de tractoare și mașini agricole Craiova, Întreprinderea de utilaj greu Craiova, Întreprinderea de piese turnate Băilești, Fabrica de confecții Craiova.
„Industria energiei electrice și termice s-a dezvoltat pe baza lignitului din bazinul Motru-Rovinari, producția de energie electrică crescând de la un an la altul. În anul 1965 are loc punerea în funcțiune a Termocentralei de la Ișalnița.”
„Industria petrolului și a gazelor naturale, ramură nouă în economia județului, a apărut odată cu valorificarea rezervelor de petrol și gaze naturale de la Șimnic, Coșoveni, Ghercești, Cârcea, Pielești, Mischii, Melinești și Brădești, care asigurau materia primă pentru Combinatul chimic de la Ișalnița.”
Industria construcțiilor de mașini și a prelucrării metalelor, ramură predominantă a industriei județului, începând cu anul 1965, asigurând o producție importantă la nivel de țară: produse electrotehnice („Electroputere” Craiova), tractoare și mașini agricole (I.T.M.A. Craiova), autoturisme („Olcit” Craiova, în prezent „Ford” Craiova).
Industria chimică, una dintre cele mai importante ramuri ale industriei, s-a dezvoltat odată cu înființarea Combinatului chimic de la Ișalnița, care valorifica rezervele de gaz metan din apropierea Craiovei. În prezent, acesta nu mai funcționează, fiind închis în anul 2010.
„Industria materialelor de construcție s-a dezvoltat începând cu anul 1972, Întreprinderea de prefabricate din beton de la Craiova înființată în anul 1964 producea panouri mari de beton armat, tuburi precomprimate, tuburi de canalizare, panouri asamblate din beton celular autoclavizat armat”.
Industria exploatării și prelucrării lemnului nu a cunoscut o dezvoltare majoră, datorită volumului modest de masă lemnoasă de care dispunea județul Dolj. Fabricile de mobilă produceau doar pentru populația locală.
Industria textilă și a confecțiilor s-a dezvoltat dupa anul 1970, unitățile cele mai importante fiind Întreprinderea „Textila” din Calafat, Întreprinderea „Independența” și fabrica de confecții din Craiova.
Industria pielăriei, blănăriei și încălțămintei este o ramură cu o pondere mică în industria județului, Tăbăcăria de la Bucovăț fiind cea mai reprezentativă unitate din Dolj.
Industria alimentară a fost, până în anul 1960, ramura predominantă a industriei locale. Micile unități au fost înlocuite de către fabricile mari, mecanizate, precum: Morile unite „Jiul”, fabrica de paste făinoase „Partizanul”, moara de la Segarcea, fabrica de ulei de la Podari, Fabrica de conserve de la Calafat, fabricile de telemea de la Băilești și Bechet, Fabrica de lapte de la Calafat, Fabrica de cașcaval și telemea de la Poiana Mare, Abatorul și fabrica de mezeluri de la Podari.
„Au apărut centre de vinificație Craiova, Șegarcea, Calafat, Dăbuleni, Călărași, Băilești și Fabrica de bere de la Craiova. Fabricile de zahăr de la Calafat, Segarcea și Băilești produceau la capacitate maximă.”
Comerțul, o îndeletnicire veche a țăranului român, este practicat și în prezent, dar la un nivel mai ridicat, întâlnind numeroase unități comerciale.
2.9 Transporturile și căile de comunicație
Situat într-o regiune geografică cu o complexă economie, Doljul este „ inima” Olteniei, orașul Craiova având rolul de coordonator, rețeaua de transport fiind una modernă și având o orientare radiară (Anexa Q).
„Rețeaua feroviară are o lungime totală de 222 km, cele mai importante fiind magistrala București – Craiova – Timișoara, care traversează județul pe direcția ESE – NV și linia feroviară Craiova – Calafat.” Orașele Craiova, Filiași și Calafat sunt principalele noduri de cale ferată. În Craiova, din anul 1987, transportul feroviar se realizează și cu tramvaiul, liniile de tramvai făcând legătura între partea de sud a orașului și Termocentrala Ișalnița.
Rețeaua rutieră este asemănătoare unei adevărate pânze de păianjen, face legătura între Craiova și celelalte localități din județ, dar și cu celelalte județe din țară. Având o lungime totală de 2115 km (drumuri europene, naționale și județene ), cele mai importante artere rutiere fiind drumurile europene E70 și E79. Drumurile naționale DN6, DN55, DN56 și DN65 asigură legătura între Craiova și celelalte județe din țară.
Transporturile aeriene este asigurat prin intermediul Aeroportului Internațional Craiova care face legătura între reședința de județ a Doljului și capitala țării, dar și cu orașele mari din România. De câțiva ani avem zboruri directe spre orașe mari din Europa. „Transportul fluvial este efectuat pe Dunăre, pe o lungime de 150 km, prin intermediul celor trei porturi fluviale: Cetate, Calafat, Bechet.”
Astăzi, transportul auto de călători și marfă s-a dezvoltat foarte mult datorită întreprinzătorilor particulari care dispun de un parc diversificat de mijloace moderne de transport.
Poșta și telecomunicațiile s-au dezvoltat foarte mult după anul 1990, în prezent dispunem de servicii de telefonie fixă și mobilă, televiziune, radio și comunicații digitale.
2.10 Turismul
Datorită așezării geografice, într-o zonă de șes, judetul Dolj nu dispune de peisaje spectaculoase, având un potențial turistic natural redus. Cele mai importante obiective turistice, puține la număr, sunt : Muzeul de Artă „Jean Mihail”, Muzeul Olteniei, Catedrala Metropolitană a Olteniei, Biserica „Madona Dudu”, Mănăstirea Plopânzălești, Parcul Nicolae Romanescu, Grădina Botanică „Alexandru Buia”, Zona de agrement „Râpa Roșie”, Rezervația ornitologică de la Ciupercenii Noi, Rezervația de bujori sălbatici Plenița, Castrul roman de la Răcarii de Jos, Casa memorială Amza Pelea, Mănăstirea Sadova.
Rețeaua hotelieră este formată din hoteluri de două stele, trei stele sau patru stele.
CAPITOLUL III
METODE INTERACTIVE ȘI ROLUL LOR ÎN PREDAREA GEOGRAFIEI
3.1 Definirea conceptelor: strategie didactică, metodă de învățământ, procedeu didactic
„Strategia didactică reprezintă modalitatea eficientă prin care profesorul îi ajută pe elevi să acceadă la cunoaștere și șă-și dezvolte capacitățiile intelectuale, priceperile, deprinderile, aptitudinile, sentimentele și emoțiile. Aceasta se constitue dintr-un ansamblu complex și circular de metode, tehnici, mijloace de învățământ și forme de orgaizare a activițății didactice, complementare, pe baza cărora profesorul elaborează un plan de lucru cu elevii, în vederea realizării cu eficiență a învățării.”
„Metodele de învățământ reprezintă căile folosite în școală de către profesor în a-i sprijini pe elevi, să descopere viața, natura, lumea, lucrurile, știința.” Ele sunt totodată mijloace prin care se formează și dezvoltă priceperile, deprinderile și capacitățile elevilor de a acționa asupra naturii, de a folosi roadele cunoașterii transformând exteriorul în facilități interioare, formându-și caracterul și dezvoltându-și personalitatea.
„Metoda de învățământ este un ansamblu organizat de procedee destinate realizării practice a operațiilor care conduc la realizarea competențelor propuse”. Unii autori definesc noua ipostază a metodologiei didactice ca fiind un grupaj de metode sau procedee care operează într-o anumită situație de învățare.
„Procedeul didactic este subordonat metodei, este un caz particular sau un detaliu, fiecare metodă cuprinde mai multe procedee, de asemenea o metodă poate deveni procedeu în raport cu altă metodă.” În realitate, procedeul didactic este de fapt o secvență dintr-o metodă, prin unirea mai multor procedee didactice putem aplica și realiza o metodă în procesul de predare.
3.2 Clasificarea metodelor didactice
„Ansamblul metodelor de predare și învățare utilizate formează metodologia procesului de învățământ.” Metodele sunt „căile” pe care un profesor le urmează pentru a înfăptui actul de predare-învățare.
„Funcțiile cu caracter general ale metodelor de instruire sunt:
– funcția cognitivă;
– funcția instrumentală;
– funcția normativă;
– funcția motivațională;
– funcția formativ-educativă.”
Clasificarea metodelor didactice:
Metode de instruire centrate pe activitatea profesorului: povestirea, descrierea, expunerea, explicația;
Metode de instruire centrate pe activitatea elevilor: conversația, demonstrația, observarea, problematizarea, asaltul de idei, modelarea, experimentarea.
Metode de instruire bazate pe acțiune: exercițiul, metoda algoritmizării, activitățiile practice, jocul geografic;
Metode de instruire interactive de grup: metoda predării/învățării reciproce, metoda mozaicului (jigsaw), metoda “Schimbă perechea” (share-pair circles), metoda piramidei, diagrama cauzelor și a efectului, tehnica Lotus (Floare de nufăr), brainstorming-ul, explozia stelară (Starbursting), tehnica 6/3/5, metoda Philips 6/6, metoda Frisco, cubul, diagrama Venn, copacul ideilor, ciorchinele, Știu/Vreau să știu/Am învățat, turul galeriei, analiza SWOT, cvintetul, fishbowl, SINELG, metoda Pălăriilor gânditoare, masa rotundă, metoda R.A.I., pânza de păianjen (Spider map – Webs), caruselul, patru colțuri (Four corners), Buzz-groups, metoda Delhi.
3.3 Metode și procedee interactive utilizate în învățământul gimnazial – Prezentare teoretică
Profesorul modern (modern teacher), care este în pas cu tot ceea ce este nou/inovativ, este flexibil, adaptabil, folosește în predarea conținuturilor noi tehnologii informaționale, grupează elevii în echipe omogene de lucru la clasă, colaborează cu aceștia și cu părinții.
Învățarea interactivă presupune o receptivitate din partea profesorului la tot ceea ce este nou, creativ, descoperire a conținuturilor care trebuie predate prin explorare, deducție și analiză, elevul devenind pionul principal al procesului instructiv-educativ.
„Interactivitatea are la bază relațiile reciproce și se referă la procesul de învățare activă, în cadrul căreia, cel care învață acționează asupra informației pentru a o transforma într-una nouă, personală și interiorizată.”
„Metodele și procedeele interactive, de grup, promovează interacțiunea dintre mințile participanțiilor, dintre personalitățiile lor, ducând la o învățare mai activă și cu rezultate evidente.” Acestea stimulează creativitatea, competiția și cooperarea.
3.3.1 Jocul geografic
„Jocul geografic este o metodă de instruire bazată acțiune stimulată, ea putând fi aplicată atât în desfășurarea lecției la clasă cât și în afara lecțiilor, în cercul de geografie, fiind o metodă practică de însușire și consolidare a cunoștințelor.” Interesul elevilor pentru disciplina geografie va crește, venind ca o completare a conținuturilor predate la clasă, în ajutorul cadrului didactic, aducând varietate, veselie și prevenind monotonia, plictiseala.
În funcție de conținuturile studiate și competențele care trebuie atinse, profesorul va opta pentru un anumit joc geografic, care va avea rolul de a reactualiza sau fixa, într-un mod relaxant, anumite cunoștințe. Acesta are la dispoziție o multitudine de jocuri geografice: jocul denumirilor geografice, loto geografic, șezătorile geografice, jocul porturilor, jocul noțiunilor geografice, lanțul geografic, harta mută, harta cu contur, concursul cu întrebări, itinerariile geografice, rebusul geografic.
3.3.2 Metoda mozaicului (jigsaw)
„Metoda mozaicului (jigsaw puzzle) este bazată pe învățarea în echipă (team-learning), fiecare elev având o sarcină de studiu în care trebuie să devină expert , având în același timp și responsabilitatea transmiterii informațiilor asimilate, celorlalți colegi.”
În sala de clasă/cabinetul de geografie mesele de lucru/băncile vor fi plasate în diferite locuri ale încăperii.
Etapele/fazele aplicării metodei:
1. Pregătirea materialului de studiu:
– profesorul stabilește tema de studiu și o împarte în 4 sau 5 subteme;
– subtemele vor fi formulate sub formă de întrebări afirmative sau un text eliptic care va fi completat numai atunci când elevul studiază materialul;
– profesorul realizează o fișă-expert care va conține cele 4 sau 5 subteme propuse și care va fi oferită fiecărui grup.
2. Organizarea colectivului/clasei de elevi în echipe de învățare (4 sau 5 elevi):
– fiecare elev din echipă primește un număr de la 1 la 4 – 5, având ca sarcină de lucru să studieze în mod independent, subtema corespunzătoare numărului său;
– fiecare elev trebuie să devină expert în problema dată;
Faza independentă: – fiecare elev studiază subtema primită, citește textul corespunzător.
3. Constituirea grupurilor de experți:
– după parcurgerea fazei de lucru independente experții cu același număr se reunesc, părăsind echipele de învățare inițiale, formând grupe de experți pentru a dezbate problema împreună (ex: elevii cu numărul 1 vor aprofunda subtema cu numărul 1);
Faza discuțiilor în grupul de experți: – elevii prezintă un raport individual asupra a ceea ce au studiat, au loc discuții, se adaugă elemente noi și se stabilește modalitatea prin care noile cunoștințe vor fi transmise și celorlalți membri din echipa inițială (Anexa R).
4. Reîntoarcerea în echipa inițială de învățare:
Faza raportului de echipă: – experții transmit cunoștințele asimilate, reținând la rândul lor cunoștințele pe care le transimt colegii lor, experți în alte subteme (Anexa R).
5. Evaluarea:
Faza demonstrației: – grupele prezintă rezultatele întregii clase, demonstrând astfel ce au învățat, asistați de profesor, care va putea pune întrebări , poate cere un rapor sau da o fișă de evaluare individuală.
„Metoda mozaicului are rolul de a dezvolta capacitățile de ascultare, vorbire, cooperare, reflectare, gândire creativă și rezolvare de probleme ale elevilor.”
3.3.3 Metoda „Schimbă perechea” (share-pair circles)
„Schimbă perechea (share-pair circles) se bazează pe munca elevilor în perechi, profesorul împărțind clasa în două grupe egale ca număr de participanți apoi se formează două cercuri concentrice, elevii fiind față în față pe perechi”.
Profesorul pune o întrerbare sau dă o sarcină de lucru în perechi, urmând ca apoi fiecare pereche să discute și după aceea să comunice ideile. Cercul din exterior se rotește în sensul acelor de ceasornic, elevii având astfel posibilitatea să lucreze cu fiecare membru al clasei (Anexa S).
Etapele metodei:
1. Etapa organizării colectivului în două grupe:
– profesorul pune elevii să numere din doi în doi, cei cu numărul 1se vor așeza în cercul interior cu fața la exterior, cei cu numărul 2 în cercul exterior cu fața către elevii din cercul interior ;
– fiecare elev ocupă un scaun, fie în cercul din interior, fie în cercul exterior;
– dacă numărul de elevi este impar poate participa și profesorul.
2. Etapa prezentării și explicării problemei:
– profesorul oferă cazurile pentru studiu sau problemele de rezolvat și explică importanța soluționării.
3. Etapa de lucru în perechi:
– elevii lucrează doi câte doi pentru câteva minute;
– după câteva minute, timp în care perechile au vorbit, elevii din cercul exterior se mută un loc mai la dreapta, schimbând partenerii;
– se crează noi perechi, continuându-se până când se ajunge la partenerii inițiali.
4. Etapa analizei ideilor și a elaborării concluziilor:
– clasa se regrupează, analizându-se ideile emise;
– profesorul împreună cu elevii vor realiza o schemă a concluziilor obținute.
„Schimbă perechea este o metodă interactivă de grup, care stimulează participarea tuturor elevilor la activitate, încurajează cooperarea, este ușor de adaptat oricărei vârste a elevilor și dezvoltă inteligența logică-matematică.”
3.3.4 Ciorchinele
„Ciorchinele este o metodă de brainstorming neliniară, prin care se stimulează elaborarea ideilor, apariția unora noi, a unor noi sensuri și noi asocieri dintre acestea și se stablilesc legăturile dintre ele.”
Etapele metodei:
Profesorul va scrie un cuvânt/o propoziție nucleu în centrul tablei (Anexa Ș).
În jurul cuvântului/propoziției nucleu se notează cuvinte care au legătură cu tema propusă.
Se leagă ideile/cuvintele propuse cu nucleul prin trasarea unor linii care vor evidenția conexiunile dintre idei.
Se notează toate ideile care le vin în minte elevilor în legătură cu tema propusă, până la expirarea timpului alocat.
Metoda ciorchinelui poate fii folosită de către profesor cu succes în procesul de predare-învățare, fiind o tehnică eficientă de încurajare a eleviilor să gândească liber și deschis, să-și „acceseze” propriile cunoștințe, cadrul didactic putând obține participarea întregii clase. Metoda poate fii aplicată individual, în perechi sau în grup.
3.3.5 Știu/Vreau să știu/Am învățat
„Această tehnică pornește de la premisa că informația anterioară e elevului trebuie luată în considerare atunci când se predau noi informații.” Elevii vor interacționa între ei, își vor dezvolta spiritul competitiv, profesorul având doar rolul de coordonator al activității.
Etapele activității:
Prezentarea temei activității.
Împărțirea colectivului de elevi în grupe/perechi (profesorul va cere elevilor să întocmească o listă cu tot ceea ce știu despre tema dată).
Împărțirea fișelor – suport (Anexa T).
„Completarea coloanelor „Știu” și „Vreau să știu” de pe fișele – suport (în prima coloană vor nota informațiile pe care le știu iar în a doua coloană completează întrebările care apar în legătură cu tema abordată) .”
Lectura individuală a textului.
”Completarea coloanei „Am învățat” de pe fișele – suport (în a treia coloană vor trece răspunsurile găsite în text la întrebările formulate anterior).”
Compararea cunoștințelor anterioare cu întrebările și răspunsurile primite.
Etapa discuțiilor finale și a concluziilor.
Metoda „Știu/Vreau să știu/Am învățat” presupune implicarea elevilor în procesul învățării, este centrată pe activitatea acestora, participând totodată la propria formare. Lecturarea textului propus va duce la dezvoltarea gândirii critice, stimulând în același timp creativitatea și conștientizarea dificultăților pe care le întâmpină în procesul de învățare.
3.3.6 Turul galeriei
„Turul galeriei este o metodă de învățare activă, în grup, pe baza stimulării unor noi abilități de redare grafică a unui text pe care elevii l-au discutat înainte cu profesorul.”
Înainte să prezinte sarcina/sarcinile de lucru, profesorul va distribui fiecărui grup foi de flip-chart și markere.
„ Etapele metodei:
Se formează grupurile (4 – 5 membri).
Profesorul comunică sarcina/sarcinile de lucru.
Se realizează un afiș în fiecare grupă.
Elevii prezintă pe grupe afișul realizat în fața clasei (unul dintre membrii fiecărui grup va avea rolul de „ghid”).
Afișele se expun pe perete într-un spațiu amenajat ca o galerie de artă.
Lângă fiecare afiș se lipește o foaie albă, pe care elevii vor trece observațiile lor.
Fiecare grup va citi comentariile făcute de către celelalte grupe și va răspunde la întrebările scrise pe aceste foi albe.”
Această metodă poate fii folosită de către profesor pentru a încuraja colaborarea între elevi, dându-i totodată posibilitatea acestuia să realizeze o evaluare interactivă a produselor realizate de către paricipanți (grupuri de elevi). Elevii vor învăța să se autoevalueze, are loc o stimulare a creativității, vor învăța să comunice mai ușor între ei, cu toții vor participa activ la oră și își vor dezvolta capacitatea argumentativă.
3.3.7 Explozia stelară (Starbursting)
„Explozia stelară (Starbursting) este o metodă nouă de dezvoltare a creativității, care începe din centrul conceptului și se împrăștie în afară, la fel ca o explozie stelară.” Reprezentarea ramificării întrebărilor în cadrul metodei „Exploziei stelare” poate fi observată în Anexa Ț.
Profesorul notează pe o foaie de hârtie o idee sau o problemă, înșirându-se apoi cât mai multe întrebări care au legătură cu aceasta, de tipul: Ce? Cine? Unde? De ce? Când? Această listă de întrebări poate determina altele neașteptate care vor solicita o concentrare mai mare pentru a răspunde la ele.
Etapele metodei:
Propunerea unei probleme.
Organizarea colectivului în grupuri preferențiale.
Munca în echipă pentru a elabora o listă cu cât mai multe întrebări și cât mai diverse.
Comunicarea rezultatelor muncii în grup.
Evidențierea celor mai interesante întrebări și aprecierea muncii în cooperare.
„Metoda expolziei stelare este ușor de aplicat oricărei vârste, participanții putându-se prinde repede în joc, fiind o modalitate de relaxare și reprezentând o sursă de noi inspirații pentru elevi.”
3.3.8 Philips 6/6
„Metoda Philips 6/6 este asemănătoare brainstorming-ului și metodei 6/3/5, deosebindu-se de acestea prin limitarea celor 6 participanți la 6 minute, având ca scop intensificarea producției creative.”
Etapele metodei:
1. Constiuirea grupurilor de câte 6 participanți (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup):
– sectretarul are sarcina de a consemna ideile colegilor de grup;
– conducătorul fiecărui grup dirijează dezbaterea în cadrul acesteia și prezintă concluziile finale.
2. Înmânarea temei/problemei ce urmează a fi dezbătute în cadrul fiecărui grup și motivarea alegerii acesteia.
3. Desfășurarea discuțiilor (tema va fi dezbătută în cadrul fiecărui grup timp de 6 minute).
4. Colectarea soluțiilor elaborate:
– conducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns în fața întregii clase și a profesorului.
5. Discuția colectivă:
– se notează pe tablă variantele/soluțiile găsite de fiecare grup;
– se alege, de comun acord, soluția finală.
6. Încheierea discuției:
– profesorul oferă concluziile finale privind participarea la desfășurarea activității și a eficienței demersurilor întreprinse.
„Metoda Philips 6/6 facilitează comunicarea între participanti/elevi, stimulează competiția dintre grupuri, permite obținerea într-un timp scurt a numeroase idei, prin intensificarea demersului creativ și pin stimularea imaginației tuturor participanților, întărește coeziunea grupului și angajează elevii în autoevaluare.”
3.3.9 Brainstorming-ul
„Brainstorming-ul sau metoda „asaltului de idei” este o metodă interactivă de dezvoltare de idei noi ce rezultă din discuțiile purtate între mai mulți participanți, în cadrul căreia fiecare vine cu o mulțime de sugestii, în cele din urmă alegându-se cele mai bune soluții de rezolvare a situației dezbătute.”
Etapele metodei:
1. Etapa de pregătire:
– faza de investigare și de selecție a membrilor grupului creativ;
– faza de antrenament creativ;
– faza de pregătire a ședințelor de lucru.
2. Etapa productivă, de emitere de alternative creative:
– faza de stabilire a temei de lucru, a problemelor dezbătute;
– faza de soluționare a subproblemelor formulate;
– faza de culegere a ideilor suplimentare, necesare continuării demersului creativ.
3. Etapa selecției ideilor emise, care favorizează gândirea critică:
– faza analizei listei de idei emise până în acel moment;
– faza evaluării critice și a optării pentru soluția finală.
Brainstorming-ul este o metodă care implică partea creativă a elevului, stimulează participarea activă la discuție, dezvoltă spontaneitatea, încrederea în sine și abilitatea de a lucra în echipă.
3.3.10 Cubul
Cubul este una dintre metodele folsite de către cadrul didactic la clasă pentru a stimula creativitatea.
„Metoda cubului este o strategie care facilitează, într-o formă ludică, realizarea unor operații cognitive diferite de către elevi asupra unui obiect, fenomen, proces.”
Profesorul va confecționa un cub din carton pe fețele căruia va lipi hârtie colorată sau va colora, urmând să scrie cu un marker sau cariocă sarcinile de lucru. Metoda poate fii utilizată frontal, individual sau pe grupe (în perechi, pe echipe).
„ Etapele metodei:
Elevii investighează o temă propusă de către profesor.
Profesorul solictă elevilor să noteze pe fiecare față a cubului câteva cuvinte sau idei, conform instrucțiunilor date.
Fețele cubului au următoarele sarcini: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează (Anexa U).
În rezolvarea acestor sarcini trebuie pornit de la simplu la complex, de la concret la abstract”
Această metodă antrenează elevii să gândească și să argumenteze rațional conținuturile asimilate, dezvoltă capacitatea de colaborare în echipă, fiind o metodă interactivă.
3.3.11 Metoda „Turnirului între echipe” (TGT – Teams/ Games/ Tournaments)
Această metodă interactivă, activ-participativă, poate fi aplicată cu succes de către cadrul didactic în cadrul orelor de geografie pentru a recapitula conținuturile predate anterior (unități de conținut/capitole). Profesorul poate implica activ toți participanții, prin natura jocului, aceștia trebuind să respecte anumite reguli, aflându-se într-o continuă competiție.
Coordonatorul activității împarte clasa în trei sau patru echipe, acestea urmând să nu se modifice pe parcursul întregului an școlar. Fiecare echipă își va alege un nume pe care îl va folosi pe tot parcursul anului școlar, ori de câte ori vor juca acest joc.
Vor exista „mese de joc” amenajate în sala de clasă, iar la fiecare dintre acestea câte un reprezentant din fiecare grupă, de același nivel.
„Pentru fiecare masă de joc sunt necesare: fișe cu întrebări, fișe cu răspunsuri, cartonașe numerotate (numărul lor fiind același cu numărul întrebărilor de pe fișă).”
Pe lângă toate acestea, coordonatorul activității va pregăti un tabel în care va centraliza punctajele pentru răspunsurile individuale, punctajul total urmând să fie calculat de către liderul fiecărei echipe pe fișa primită inițial.
„Cu TGT, recapitularea devine mai captivantă, iar elevii îi vor pune întrebări profesorului în legătură cu termenii din fișă care nu au fost pe deplin clarificați.”
Regulile jocului:
– fiecare participant trage un cartonaș numerotat;
– jucătorul care are cel mai mare număr pe catonașul tras va primi fișa cu întrebări;
– jucătorul de lăngă cel care a primit fișa cu întrebări va primi fișa cu răspunsuri;
– cel care a tras cartonașul citește întrebarea cu numărul respectivului cartonaș de pe fișa cu întrebări, dând apoi răspunsul;
– în sensul invers acelor de ceasornic fiecare participant va răspunde la aceeași întrebare;
– ultimul elev, care are fișa cu răspunsurile, verifică dacă acesta este corect;
– cartonașul este păstrat de către cel care a dat primul răspunsul corect;
– jocul se continuă până când se epuizează cartonașele;
La finalul activității, fișele de lucru sunt strânse de către formator urmând ca rezultatele finale să fie prezentate întregii clase.
3.3.12 Harta conceptuală sau cognitivă
„Harta cognitivă sau conceptuală este o tehnică de reprezentare vizuală a conceptelor și a legăturilor dintre ele, constituindu-se ca un important instrument pentru predare, învățare, cercetare, evaluare.”
Întocmirea hărților conceptuale sau cognitive are la bază teoria lui David Ausubel, care considera că o învățare temeinică depindea în mod exclusiv de relațiile care se stabileau în mintea elevului, adică între conceptele asimilate, pe care acesta le deține și le înțelege.
„ Harta conceptuală are anumite caracteristici:
a. conceptele unei lecții sau teme sunt organizate într-un spațiu determinat, în centrul căruia sunt așezate cele principale, iar în jurul lor, cele secundare;
b. sunt identificate 10-15 subteme, concepte secundare, caracteristici;
c. între temele, conceptele principale și cele secundare sau între caracteristicile lor sunt trasate linii de determinare sau relaționare.”
Există patru categorii de hărți conceptuale:
1. Hărți conceptuale sub formă de pânză de păianjen.
2. Harta conceptuală lineară.
3. Harta conceptuală ierarhică.
4. Sisteme de hărți conceptuale.
Etapele de realizare a unei hărți conceptuale:
– faza de brainstorming;
– faza de organizare;
– faza de așezare în pagină;
– faza de legătură;
– faza de finalizare.
Avantajele folosirii acestei metode sunt: memorarea rapidă și eficientă a informațiilor primite, dezvoltă gândirea logică și abilitatea de învățare, poate fi folosită pentru rezolvarea de situații-problemă, implică simțul artistic al participanților, se lucrează într-un mod ordonat cu informațiile deținute de către elevi.
3.3.13 Diagrama cauzelor și a efectelor (Diagrama Pareto)
„Diagrama poartă numele inginerului, sociologului, filozofului și economistului italian Vilfredo Federico damaso Pareto, care a introdus această distribuție către sfârșitul secolului a XIX-lea. El a formulat principiul 80/20, al distribuțiilor dezechilibrate, care postulează că 80% din efecte sunt generate de 20% din cauze.”
Deseori confundată cu diagrama Jshikawa, această metodă interactivă este folosită de către un grup pentru a identifica cauzele principale și secundare ale unei probleme, situație-problemă, efect.
Etapele metodei:
1. Etapa împarțirii clasei în echipe/grupe de lucru de către profesorul coordonator.
2. Etapa stabilirii de către formator a problemei care urmează să fie discutată.
3. Etapa dezbaterii care va avea loc în cadrul fiecărei echipe pentru a se descoperi cauzele care au dus la efectul discutat (se trec pe o coală de hărtie toate cauzele identificate).
4. Etapa construirii diagramei cauzelor și a efectului:
– pe axa principală se trec efectele;
– pe ramurile axei principale se trec cauzele principale ale efectului care corespund celor șase întrebări: „Când?”, „Unde?”, „De ce?”, „Ce”, „Cum s-a întâmplat?”, „Cine le-a determinat?”;
– cauzele secundare ce decurg din cele principale se trec pe câte o ramură mai mică, rezultată din cea a cauzei principale.
5. Etapa examinării de către fiecare grup a listei de cauze generale.
6. Etapa stabilirii concluziilor finale și a importanței cauzelor principale.
„Diagrama Pareto este de fapt o histogramă, de tip bară verticală, care ne arată de câte ori un aspect al unei situații s-a repetat.” Aceasta este, în fond, un instrument grafic utilizat pentru a măsura importanța datelor colectate, fiecare dintre coloane, în funcție de înălțime, ilustrând fecvența relativă cu care a apărut.
Avantajele utilizării acestei metode moderne sunt: ușurința utilizării și a interpretării datelor, construirea succesivă a diagramei pentru a intra în detalii conduce la o înțelegere corectă a cauzelor care au determinat apariția problemei/situației-problemă analizate, ajută la identificarea cauzelor de bază, participanții capătă cunoștințe noi analizând cauzele problemei într-un proces.
3.3.14 Metoda „Pălăriilor gânditoare” (Thinking hats)
„Metoda a fost elaborată de Edward De Bono în 1985. Este o tehnică interactivă, de stimulare a creativității participanților, care se bazează pe interpretarea de roluri în funcție de pălăria aleasă.”
Profesorul confecționează șase pălării de culori diferite: alb, roșu, galben, verde, albastru, negru. Apoi, elevii sunt împărțiți în șase grupe a câte patru componenți (câte o pălărie pentru fiecare echipă). După împărțitre pălăriilor, se oferă de către profesorul coordonator al activității cazul supus discuției, astfel fiecare echipă va avea suficient timp sa își pregătească ideile.
„Pentru succesul acestei metode este important ca materialul didactic să fie bogat în conținut, pălăriile să fie colorate, iar elevii să dețină informații despre tema aleasă și să aibă un oarecare antrenament în aplicarea acestei metode.”
După ce vor avea loc discuții la nivel de grup, liderul fiecărei echipe prezintă poziția grupului din care face parte. Rolurile pot fi inversate, participanții la activitate putând să spună ce gândesc, în mod liber, condiția fiind aceea de a spune în acord cu rolul pe care îl joacă. Membrii echipelor își vor alege pălăriile și vor interpreta rolul precis.
Această tehnică stimulează creativitatea, dezvoltă capacitatea de a lua decizii și inteligența interpersonală, culoarea pălăriei fiind cea care definește rolul:
Pălăria albă – informează:
– gândire obiectivă, bazată pe informații, pe fapte;
Pălăria roșie – spune ce simți:
– exprimă emoțiile, temerile, intuițiile, sentimentele;
Pălăria neagră – identifică greșelile:
– gândire negativă, sesizează punctele slabe, riscurile unei idei;
Pălăria galbenă – aduce beneficii în mod creativ:
– gândire pozitivă, bazată pe evidențierea avantajelor, oportunităților;
Pălăria verde – generează ideile noi, efortul:
– gândire creativă, bazată pe generarea de idei noi, identificarea de alternative, flexibilitate;
Pălăria albastră – clarifică:
– controlează procesul gândirii pentru ca aceasta să devină mai productivă și organizează acțiunea.
CAPITOLUL IV
PROIECTAREA ȘI DESFĂȘURAREA CERCETĂRII
4.1 Ipoteza/Ipotezele cercetării
Județul Dolj are o frumusețe a peisajului aparte, datorită poziției sale geografice în cadrul teritoriului, putând oferi suport de lucru disciplinei geografie. Elevii de clasa a VIII-a studiază „ Geografia României”, o disciplină care permite aprofundare noțiunilor geografice prin studierea aspectelor geografice ale județului Dolj.
Cadrul didactic poate utiliza în predarea la clasă a acestor noțiuni despre județul Dolj metode interactive, care vor stimula curiozitatea, dezvoltând în același timp latura creativă a elevilor. Aceste metode au scopul de a încuraja învățarea eficientă, elevul putând gestiona singur acestă activitate care presupune obținerea de achiziții ce vizează cunoștințele, operațiile gândirii și trăsăturile de personalitate ale acestuia. Toate acestea se pot obține prin exercițiu.
Setea de cunoaștere la elevii din ciclul gimnazial trebuie exploatată la maxim de către profesorul de geografie, această disciplină având rolul de a pregăti copilul pentru societatea în care trăiește.
Metodele interactive sunt folosite de către profesor la clasă în activitatea de predare, componentă a procesului de învățământ, ele fiind centrate pe activitatea elevului. Comunicarea între cadrul didactic și colectivul clasei capătă o formă multidirecțională, punându-se accentul pe o îmbunătațire a relației dintre elevi și profesor și este încurajată participarea activă a acestora la oră.
Evaluarea achizițiilor devine formativă, trecându-se de la evaluarea tradițională la autoevaluare. Învățarea interactivă determină elevul să își dezvolte abilitatea de a învăța rapid și eficient, de a împărtăși cu ceilalți propriile idei și este încurajată libera exprimare.
Elevii vor învăța să experimenteze lucruri noi, vor deveni capabili să preia conducerea grupului din care fac parte, deciziile vor fi luate mult mai ușor de către aceștia, datorită climatului de încredere asigurat de către profesor. Acesta din urmă va deveni un mediator între școală și elevi.
„Metodele interactive urmăresc optimizarea comunicării, observând tendințele inhibitorii care pot apărea în interiorul grupului.”
Metodele sunt de fapt „instrumente” de lucru folosite de către profesor în activitatea de instruire și de către elevi în procesul de învățare, care conduc la atingerea competențelor propuse.
Pentru a atrage elevii, profesorul folosește cele mai adecvate metode interactive în predarea geografiei, creând astfel o legătură între componentele procesului de învățământ, având rolul de a motiva elevul să participe activ la oră și să își însușească conținuturile predate în urma unor activități proprii.
Având în vedere toate aceste considerente, am pornit de la ipoteza generală că metodele interactive contribuie într-un mod activ la pregătirea elevului pentru învățare, descoperirea unui limbaj comun între profesor și elev, crearea unui ritm propriu de învățare, atrag atenția elevilor atunci când intervine monotonia și stimulează cooperarea între colegii de clasă.
Ipotezele secundare ale cercetării sunt următoarele :
Ipoteza 1: Folosirea metodelor interactive în predarea aspectelor geografice ale județului Dolj va trezi interesul elevilor pentru meleagurile pe care trăiesc.
Ipoteza 2: Metodele moderne de grup, sunt antrenante, interactive, ele stimulând învățarea și dezvoltarea personalității elevului, contribuind la îmbunătățirea calității procesului instructiv – educativ.
Ipoteza 3: Aceste strategii didactice interactive vin în sprijinul elevului, pentru a descoperii lumea care îl înconjoară, fiind totodată mijloace prin care acesta se formează, își dezvoltă capacitatea de a acționa asupra mediului înconjurător.
Ipoteza 4: Metodele interactive sunt instrumente didactice prin care profesorul își atinge scopul, ele creând un mediu favorabil pentru un schimb de idei, cunoștințe și experiențe.
Ipoteza 5: Utilizarea metodelor moderne în activitatea didactică desfășurată la clasă va duce într-un final la rezultate net superioare față de cele obținute prin folosirea unor metode tradiționale.
4.2 Scopul cercetării
Scopul acestei lucrări, care are la bază un experiment pedagogic, este acela de a studia avantajele și dezavantajele utilizării metodelor interactive sau moderne în predarea aspectelor geografice ale județului Dolj, corelate cu conținuturile predate la clasă.
Cercetarea a fost organizată la începutul anului școlar 2019 – 2020, aceasta desfășurându-se pe mai multe etape care vor fi dezbătute pe larg în cuprinsul lucrării.
4.3 Obiectivele cercetării
Principalul obiectiv al cercetării este demonstrarea importanței utilizării metodelor interactive în predarea aspectelor geografice ale județului Dolj și implicit în predarea la clasă a conținuturilor specifice disciplinei.
Obiectivele secundare, care derivă din obiectivul principal, sunt :
O1: Obținerea cunoștințelor necesare despre aspectele geografice ale județului Dolj.
O2: Realizarea unei învățări eficiente.
O3 : Eficacitatea metodelor interactive în activitatea de predare.
O4 : Implicarea elevilor în procesul de predare – învățare.
O5 : Cercetarea relațiilor ce se stabilesc între activitățile de învățare, metodele
interactive folosite și conținuturile predate.
O6 : Validarea prin acest experiment pedagogic a metodelor moderne folosite.
4.4 Eșantionul de subiecți
Cercetarea s-a realizat pe un grup de 18 elevi, respectiv 6 băieți și 12 fete, aparținând clasei a VIII-a, ciclul gimnazial, cu vârste cuprinse între 13 și 14 ani, din mediul rural. Colectivul clasei este unul destul de omogen, cu un număr mediu de subiecți, format prin unificarea a trei clase din ciclul primar (există mai multe structuri unde copii din ciclul primar învață într-un sistem simultan). Majoritatea copiilor provin din familii de muncitori, părinții având studii medii, doar trei dintre componenții eșantionului experimental provin din familii de intelectuali, cu studii superioare.
Consider că mediul de proveniență al copilului, familia, mediul social în care trăiește și nu în ultimul rând școala au o importanță deosebită asupra dezvoltării personalițății acestora și a randamentului școlar.
4.5 Eșantionul de conținut
Eșantionul de conținut a fost selectat pornind de la potențialul acestor conținuturi, reprezentat de predarea la clasă a aspectelor geografice ale județului Dolj, utilizând metode interactive, cu scopul de a valorifica valențele interactive ale acestora. S-au urmărit rezultatele subiecților din eșantionul experimental înainte și după administrarea testelor date.
4.6 Locul și durata cercetării
Eșantionul experimental se află într-o unitate de învățământ din mediul rural, situată la o distanță de aproximativ 40 km de Municipiul Craiova.
4.6.1 Locul cercetării
Cercetarea a fost realizată în cadrul Școlii Gimnaziale Dobrești, situată în comuna Dobrești din județul Dolj, activitățile desfășurându-se în sala de clasă.
4.6.2 Durata cercetării
Cercetarea s-a realizat pe durata unui an școlar, respectiv 9 septembrie 2019 – 12 iunie 2020.
4.7 Etapele cercetării
Cercetarea de față s-a desfășurat în mai multe etape, în funcție de conținuturile prezentate clasei de elevi asociate cu predarea aspectelor geografice ale județului Dolj, utilizând metode interactive.
În desfășurarea cercetării am parcurs următoarele etape :
A) Etapa preconstatativă, în care a avut loc o pregătire a subiecților pentru aplicarea unui test inițial care va măsura nivelul de achiziții al celor 18 participanți la acest experiment didactic.
În această etapă am urmărit formarea eșantionului de subiecți și a eșantionului de conținut, am ales locul cercetării și am delimitat fiecare etapă din cercetare. Totodată am analizat eșantionul vizat, bazându-mă pe studierea documentelor școlare și observarea directă a acestora în anii școlari anteriori. Toate acestea au fost stabilite la început de an școlar, în perioada 9 septembrie 2019 – 20 septembrie 2019.
B) Etapa constatativă se referă la stabilirea condițiilor de desfășurare a cercetării, a eșantionului de subiecți și a eșantionului de conținut, pregătind întregul experiment formativ. În această etapă a avut loc administrarea și evaluarea testului inițial pe eșantionul de subiecți. Lucrarea scrisă a urmărit verificarea nivelului de cunoștințele ale elevilor despre aspectele geografice ale județului Dolj. Timpul de desfășurare al acestei etape a fost de 4 săptămâni, respectiv 20 septembrie 2019 – 20 octombrie 2019.
C) Etapa experimentală presupune desfășurarea propriu-zisa a cercetării în sine, fiind cea mai lungă etapă, deoarece rezultatele nu apar imediat, ci într-un timp mai îndelungat. Această etapă presupune proiectarea și aplicarea activităților de predare a conținuturilor din manual și a aspectelor geografice ale județului Dolj, utilizând metode interactive în predarea la clasă.
Experimentul formativ a avut ca pion principal utilizarea metodelor interactive, centrate pe activitatea elevului. Cercetarea pedagogică s-a desfășurat de-a lungul mai multor luni, din 20 octombrie 2019 până în 15 mai 2020.
D) Etapa posttest constă în înregistrerea și măsurarea rezultatelor experimentului în sine prin aplicarea testului final și compararea datelor din această etapă cu rezultatele obținute în etapa constatativă. Această etapă a fost realizată pe parcursul a două săptămâni, respectiv 15 mai 2020 – 25 mai 2020.
E) Etapa retest este cea care stabilește după un anumit timp dacă achizițiile dobândite de elevi au efecte durabile, prin comprarea rezultatelor din posttest cu cele din actuala etapă, astfel confirmându-se ipoteza cercetării. Retestarea eșantionului experimental a avut loc la o distanță de două săptămâni, această etapă desfășurându-se între 25 mai 2019 și 12 iunie 2020.
4.8 Metodologia cercetării
Cercetarea pedagogică a fost efectuată pe un lot experimental format din 18 subiecți, care au participat pe întreg parcursul anului școlar 2018 – 2019 la acest ,,exercițiu” complex de aprofundare a conținuturilor predate la clasă.
Selecția participanților a fost făcută pornindu-se de la potențialul conținuturilor ce urmau a fi predate, care vizau aspectele geografice ale județului în care locuiesc, prin valorificarea valențelor interactive ale metodelor utilizate în predare. Instrumentele de cercetare utilizate au avut rolul de a valorifica achizițiile dobândite de către elevi de-a lungul acestui studiu aprofundat.
Astfel, am integrat în procesul de predare-învățare mai multe metode interactive, având rolul de a-l dinamiza.
Metoda mozaicului
Metoda mozaicului numită și „Metoda Jigsaw” sau „metoda grupurilor interdependente” face parte din categoria metodelor interactive, bazându-se pe învățarea în echipă. Fiecare din cei 18 elevi va primi o sarcină de studiu în care trebuie să devină expert, având în același timp și responsabilitatea de a transmite celorlalți participanți informațiile asimilate. Profesorul devine în mare parte un simplu „spectator”, având doar rolul de a împărți elevii în grupurile de lucru, de a trasa sarcinile la începutul activității și de a concluziona la finalul acesteia, avănd ca bază aspectele relatate de către subiecți.
Această metodă are la bază învățarea prin cooperare între participanți, fiecare dintre aceștia având un rol activ, bine definit, în procesul de predare-învățare prin experimentarea „rolului” de coordonator al activității.
Profesorul va monitoriza predarea conținuturilor, pentru a asigura corectitudinea transmiterii informațiilor folosite în activitatea de învățare.
Metoda „Schimbă perechea”
Metoda „Schimbă perechea” sau „Share – Pair Circles” se bazează pe munca în echipă a elevilor, coordonați de către profesor. Cei 18 elevi vor fi împarțiți în două grupe egale, apoi vor fi poziționați în două cercuri concentrice, participanții aflându-se față în față, în pereche. Cadrul didactic va avea rolul de „dirijor” al activității, dându-le o sarcină de lucru în perechi. Fiecare pereche va discuta câteva minute, apoi cercul din exterior se va roti în sensul acelor de ceasornic realizându-se schimbul de parteneri, având astfel posibiltatea de a lucra în echipă cu toți membri clasei. La finalul activității fiecare participant își comunică ideile, analizându-se informațiile obținute.
Obiectivul principal al acestei metode de predare interactivă de grup îl reprezintă stimularea comunicării și rezolvarea de sarcini lucrând în echipă.
Metoda ciorchinelui
„Ciorchinele” este o metodă de tip brainstorming nelineară, flexibilă, care îi ajută pe elevi să își dezvolte organizarea grafică a conținuturilor asimilate, capacitatea de autoevaluare, îi determină pe aceștia să găsească „căi de acces” spre propriile cunoștințe.
Metoda ciorchinelui poate fi aplicată de către profesor atât ca activitate de grup dar și individual.
Eșantionul experimental format din cei 18 subiecți va primi o fișă de lucru care va avea scris în mijlocul foi de hârtie un cuvânt. Individual, elevii emit idei prin cuvinte legate de tema stabilită, acestea fiind unite prin linii de tema dată. La final se va prezenta și discuta ciorchinele elaborat de către subiecți.
Metoda cubului
„Cubul” este o metodă ineractivă, prin care se dezvoltă gândirea critică a elevilor, profesorul putând valorifica la maxim „resursele” elevilor, de a-i antrena în procesul de predare-învățare atât în clasă cât și acasă. Profesorul va confecționa un cub pe ale cărui fețe va scrie cu marcăre colorate următoarele cerințe: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează. Apoi, acesta va anunța subiectul temei propuse și îi va împărți pe cei 18 elevi în 6 grupe. Fiecare grupă va analiza tema dată în funcție de cerința stabilită în urma „aruncatului” cu cubul. La finalul activității, fiecare grupă va împărtăși cu ceilalți participanți concluziile trase în urma discuțiilor purtate cu membrii grupului, profesorul scriindu-le pe tablă.
Această metodă, aplicată cu măestrie de către cadrul didactic va oferi elevilor posibilitatea de a-și dezvolta competențele necesare unor abordări complexe, indiferent de conținutul abordat.
Pentru a evalua rezultatele activității de predare-învățare, componentă a procesului de învățământ, am ales ca metodă de evaluare tradițională testul docimologic și ca metodă modernă, autoevaluarea.
„A evalua înseamnă a enunța o judecată de valoare, după crtierii precis stabilite, cu privire la o entitate determinată, în scopul adoptării unei decizii referitoare la ameliorarea sau viitorul acestei entități.”
Metoda testului
Testele sunt folosite de către profesor pentru a măsura gradul de inteligență al elevilor, nivelul de cunoștințe pe care aceștia îl dețin la început de an școlar (evaluare inițială/predictivă), permit cadrului didactic să observe conținuturile asimilate de către aceștia la sfârșit de lecție/capitol/unitate de conținut (evaluare continuă/formativă) și la final de semestru/an școlar (evaluare sumativă/finală).
Testul este o metodă de cercetare, un instrument de evaluare practic, aflat la îndemâna profesorului, cea mai scurtă probă care poate măsura/evalua reușita unuei cercetări sau a unui experiment. Acesta vizează colectarea de rezultate parțiale și finale de către formator/cadrul didactic, având ca scop cunoașterea nivelului de achiziții ale participanților la începutul și la finalul experimentului pedagogic.
Testele vor fi elaborate de către profesorul coordonator, bazându-se la începutul cercetării pe intuiția sa. Elaborarea acestora trebuie să respecte anumite criterii, realizându-se în paralel cu proiectarea demersului de predare-învățare a conținuturilor.
Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor vizate trebuie să fie însoțită și de o autoevaluare a procesului desfășurat, o interpretare a rezultatelor obținute, pe etape de cercetare, la finalul căreia vor fi stabilite și modalitățile prin care se va „regla” procesul de achiziție/asimilare a conținuturilor predate la clasă în paralel cu cele despre județul Dolj.
Profesorul își va asuma în același timp și rolul de evaluator intern, având avantajul de a cunoaște eșantionul de subiecți, acești fiind familiarizați cu „exigențele” acestuia. Trebuie avută o foarte mare grijă deoarece el poate fi influențat de acest lucru, putând deveni subiectiv, renunțând astfel la exigențele didactice.
Performanțele ulterioare obținute trebuie întotdeauna raportate la nivelul grupului/ clasei de elevi, putându-se face și o ierarhizare a subiecților în funcție de notele/punctajele acordate de către evaluator/ profesorul de la clasă/coordonatorul cercetării.
Testul face parte din categoria metodelor de evaluare tradiționale, fiind în fond o probă scrisă. Acesta permite elevului să lucreze într-un ritm propriu, având un grad de obiectivitate destul de ridicat.
Testul docimologic (testul de randament) este un instrument de evaluare complex, format din mai multe sarcini de lucru numite itemi, care permit ulterior cadrului didactic să măsoare și să aprecieze nivelul de pregătire al participanților, de asimilare a conținuturilor predate, de atingere a competențelor propuse. Rezultatele obținute vor reflecta progresul sau regresul acestora, permițând evaluatorului să i-a măsuri de ameliorare în caz de nevoie. Acest tip de test are atât avantaje cât și dezavantaje.
Elaborarea unui test docimologic parcurge mai multe etape:
– stabilirea competențelor urmărite și a conținuturilor învățate/unităților de conținut vizate;
– stabilirea tipului/tipurilor de itemi;
– elaborarea itemilor/întrebărilor/exercițiilor/sarcinilor de lucru și a etaloanelor de corectare/răspunsurilor vizate;
– cuantificarea testului/atribuirea punctajului;
– organizarea testului;
– aplicarea testului;
– notarea rezultatelor obținute/transformarea punctajului în notă;
– interpretarea testului/analiza rezultatelor obținute.
Profesorul/evaluatorul trebuie să acorde o foarte mare atenție elaborării acestuia, deoarece stabilirea numărului de itemi, gradul de dificultate al acestora și formularea lor depind de conținuturile verificate și nivelul clasei/eșntionului de subiecți.
Exigențele metodologice în elaborarea conținutului testului docimologic sunt stricte, foarte bine cunoscute de către profesorul care îl va concepe, aplica și ulterior va evalua rezultatele învățării.
Un test docimologioc are următoarea structură:
– competențe specifice, corelate cu conținuturile predate care vor fi evaluate;
– conținuturile itemilor, care vizează materia predată și asimilată de către participanți, prin sarcini de muncă individuale;
– rezolvările itemilor și modul de acordare a punctajelor;
– performanța maximă specifică;
– performanța minimă admisă.
Categorii de itemi:
– după tipul de comportament solicitat pentru elaborarea răspunsului: itemi închiși, itemi deschiși;
– după gradul de obiectivitate în corectare: itemi obiectivi, itemi semiobiectivi, itemi subiectivi (cu răspuns deschis).
Tipuri de itemi:
– itemi obiectivi: itemi cu alegere duală, itemi cu alegere multiplă, itemi de tip pereche;
– itemi semiobiectivi: itemi cu răspuns scurt, itemi de completare, întrebări structurate;
– itemi subiectivi: rezolvare de probleme/situații problemă, eseu structurat sau eseu semi-structurat, eseu nestructurat/eseu liber.
Clasificarea testelor după momentul administrării:
– test inițial (se va administra eșantionului de subiecți la începutul cercetării pedagogice);
– teste de progres (vor fi administrate eșantionului format din cei 18 elevi pe parcursul demersului experimental);
– test final (va fi administrat grupului de elevi la sfârșitul experimentului pedagogic).
Metodele de evaluare, ca și metodele interactive de predare-învățare, reprezintă un instrument, un mijloc de învățământ, cu ajutorul căruia elevii își însușesc și aprofundează anumite conținuturi, o cale prin care profesorul le va oferi participanților posibilitatea de a demonstra ceea ce știu, ceea ce au învățat.
Autoevaluarea este o metodă complementară de evaluare, care le permite elevilor să devină din evaluați, proprii evaluatori, devenind astfel parte a propriei formări. Acesta este un proces educațional care se bazează pe implicarea participanților în emiterea de judecăți cu privire la propriile realizări. Le oferă posibilitatea să se autocunoască, să se autodepășească prin îmbunătățirea rezultatelor obținute și totodată crește gradul de încredere în propriile resurse. Elevul va învăța să își evalueze propriile performanțe raportate la competențele stabilite de către profesor.
Sub îndrumarea coordonatorului cercetării, eșantionul de subiecți va completa o grilă de autoevaluare care conține capacitățile vizate, sarcinile de lucru și valori ale performanței proprii (slab, mediu, bun, foarte bun, excelent). La final, informațiile obținute de către participanți vor fi comparate cu cele ale formatorului.
Autoevaluarea reprezintă o abilitate care ar trebui dobândită de către toți elevii, aceasta fiidu-le necesară în dezvoltarea școlară, dezvoltarea profesională și pe tot parcursul vieții. Prin intermediul acesteia subiecții își pot identifica lacunele, punctele slabe și cunoștințele incomplete, aceasta având un efect bine venit asupra învățării.
Pentru aplicarea acestei metode eu am ales autonotarea controlată, un procedeu mai puțin cunoscu al autoevaluării, elevii fiind solicitați să își acorde o notă, cadrul didactic având rolul de a argumenta corectitudinea sau incorectitudinea autonotării.
Aplicând acestă metodă de evaluare complemenară/alternativă cadrul didactic devine un facilitator al procesului de autoevaluare, un susținător al predării moderne, crează o relație de colaborare între cadrul didactic și elev, acesta din urmă simțindu-se sprijinit.
CAPITOLUL V
PREZENTAREA REZULTATELOR, PE ETAPE ALE
CERCETĂRII
5.1 Etapa preconstatativă
În etapa preconstatativă am pregătit desfășurarea experimentului formativ, stabilind condițiile de desfășurare a experimentului pedagogic și delimitând temporal etapele acestuia.
A urmat alegerea eșantionului de subiecți și a celui de conținut, identificând reperele de elaborare a testului inițial care urma să fie administrat în etapa constatativă.
5.2 Rezulatele din etapa constatativă
În cadrul acestei etape am elaborat un test inițial pe care l-am aplicat, individual, celor 18 subiecți care fac parte din lotul experimental în data de 10.10.2019. În elaborarea testului am folosit itemi obiectivi de tip pereche, cu alegere duală și alegere multiplă, dar și itemi semiobiectivi de tip lacunar și întrebări structurate, având un grad mediu de dificultate.
Am planificat testul predictiv în etapa preconstatativă, urmărind verificarea cunoștințelor pe care elevii le au, în momentul aplicării acestuia, despre județul Dolj.
Rezultatele testului predictiv
Evaluarea lucrărilor scrise a fost făcută ținându-se cont de baremul de corectare și notare întocmit de către profesorul coordonator (Anexa V).
Tabelul din Anexa W arată notele obținute de către elevi în urma aplicării baremului de corectare și notare, permițând o analiză clară a nivelului de cunoștințe deținut de către subiecți la momentul de față. Media generală obținută la nivel de clasă a fost 6,50.
În figura 1 este reprezentată frecvența notelor obținute de către subiecții eșantionului experimental la testul inițial.
Figura 1. Frecvența notelor la testul inițial
Astfel, la nivelul grupei formate din cei 18 elevi de clasa a VIII-a, s-a constatat că 5 dintre aceștia au un nivel scăzut al cunoștințelor despre județul Dolj, 7 dintre participanți au un nivel mediu al acestora și 6 dintre ei dețin un nivel relativ ridicat de informații.
Ca urmare a notelor obținute am stabilit metodele interactive centrate ce urmează să le aplic în predare pentru a ameliora deficiențele întâlnite în cadrul eșantionului de subiecți.
5.3 Etapa experimental – ameliorativă
În cadrul etapei experimental-ameliorative am parcurs conținuturile de la clasă în paralel cu noțiunile geografice despre județul Dolj, utilizând în predarea acestor aspecte 4 metode interactive: metoda mozaicului, metoda „Schimbă perechea”, metoda cubului și metoda ciorchinelui.
Pe parcursul acestei etape am urmărit, în primul rând, asimilarea cunoștințelor predate prin metode moderne, centrate pe activitatea elevului, creând un mediu de învățare optim. Noțiunile deținute de către participanții la acest experiment vor deveni instrumente în asimilarea noilor conținuturi predate.
A doua subetapă a constat în evaluarea rezultatelor învățării prin aplicarea a 4 teste de control care au avut rolul de a ilustra progresul obținut de către participanți, unul dintre acestea finalizându-se prin autonotare controlată, urmărindu-se astfel implicarea fiecărui membru al eșantionului de cercetare.
Activitățile desfășurate, atât la școală, în sala de clasă, cât și în mediul online au avut rolul de a transmite informațiile necesare, de a întări coeziunea grupului format, de a dezvolta latura creativă, creându-se o legătură de colaborare între participanți și coordonator.
Autonotarea controlată stimulează motivația pentu învățare, autodepășire, autocorectare, obținând performanțe care i-au responsabilizat în rezolvarea viitoarelor sarcini.
Pe parcursul desfășurării activităților de la clasă am folosit, pe lângă metode interactive de predare, lucrul pe echipe combinat cu cel individual și frontal, dirijat și semidirijat. Mijloacele de învățământ folosite au fost variate: planșe, hărți, manualul, fișe de lucru, teste de evaluare, jocuri didactice, tabla de scris, laptopul, imprimanta, videoproiectorul.
Aplicând metode interactive în predarea aspectelor geografice ale județului Dolj am contribuit la dezvoltarea gândirii critice a elevilor, amplificând latura formativă a procesului de învățământ, având în vedere diversificarea metodelor folosite la clasă, pentru a flexibiliza conținuturile parcurse.
După administrarea fiecărui test am corectat și interpretat rezultatele obținute de catre eșantionul de subiecți, realizând la final un grafic al evoluției notelor obținute de către aceștia pe toată perioada desfășurării cecetării.
5.3.1 Exemple de activități didactice formative derulate
În proiectarea activităților didactice formative/de progres am îmbinat predarea conținuturilor prin metode interactive cu evaluarea tradițională prin teste docimologice și evaluarea prin metode complementare/alternative. Testele docimologice au avut rolul de a verifica, de a colecta date și rezultate ale învățării iar prin autoevaluare participanții și-au evaluat propria activitate.
Experimentul formativ a avut ca pion principal corelarea aspectelor geografice despre județul Dolj cu noțiunile întâlnite în manual, practic o adaptare la cerințele programei școlare pentru disciplina geografie, clasa a VIII-a, folosindu-se metode moderne de predare, dinamice, care încurajează învățarea prin descoperire. Un rol important l-au avut și planificărille realizate la început de an școlar, adaptate ulterior predării în mediul online/cyberspace, pentru activitățile de învățare derulate la distanță.
Performanțele școlare înregistrate de aceștia au fost verificate pe baza evaluării continue fiind colectate, ierarhizate, analizate, prelucrate și interpretate sub formă de tabele și grafice. După parcurgerea mai multor unități de conținut am aplicat teste formative cu scopul de a măsura gradul de asimilare a informațiilor acumulate anterior procesului de predare-învățare.
Cele 4 teste docimologice administrate lotului experimental format din cei 18 elevi au vizat cantitatea de informații acumulată, nivelul de înțelegere al acestora și capacitatea de a lucra cu aceste noțiuni în situații concrete de învățare.
5.3.1.1 Activitatea nr. 1 (prezentare, desciere)
Pentru a exemplifica metoda mozaicului am ales să prezint o lecție de recapitulare, sistematizare și consolidare a cunoștințelor, aplicată pe conținuturile din programa de clasa a VIII-a, corelate cu noțiuni despre județul Dolj. Am desfășurat această lecție pe data de 12.12.2019, urmând ca în data de 19.12.2019 să aplic primul test de progres din etapa experimentală, pentru a observa evoluția subiecților din lotul experimental după folosirea unor metode interactive în actul de predare-învățare. Am stabilit unitățile de învățare pe care le vom recapitula: „România. Poziție geografică. Caracteristici generale ale reliefului”, „Unitățile majore de relief”, „Clima”. Se va realiza o corelație între toate aceste conținuturi și cele despre județul Dolj.
Am început activitatea cu formarea grupurilor cooperative și distribuirea materialelor de lucru, împărțind tema în 4 subteme: „Așezarea geografică a țării și așezarea geografică a județului Dolj”, „Caracteristici generale ale reliefului României și ale județului Dolj”, „Unități majore de relief din România și din județul Dolj”, „Clima României și clima județului Dolj ”.
Am solicitat elevilor să numere de la 1 până la 4, formându-se două grupe a câte 4 elevi și două grupe a câte 5 elevi, distribuind subtemele în funcție de numărul fiecăruia (exemplu: elevul cu numărul 1 devine expert în subtema 1).
A doua etapă este reprezentată de formarea grupurilor de experți și pregătire materialelor pentru a fi prezentate întregii clase. Elevii cu același număr și respectiv aceeași subtemă se întrunesc pentru a discuta și aprofunda materialul distribuit, identificând împreună modalitatea de prezentare a respectivului conținut și felul în care vor verifica dacă colegii din grupul cooperativ au înțeles ceea ce ei au expus.
În a treia etapă s-au reconstituit grupurile cooperative, s-a realizat predarea de către experți și verificarea rezultatelor învățării prin răspunsuri orale la întrebările lanste de către cadrul didactic.
Verificarea cunoștințelor asimilate s-a realizat printr-un test de progres, elevii având la dispoziție o săptămână să își recapituleze materia. În elaborarea acestuia am folosit itemi obiectivi de tip pereche și cu alegere multiplă, itemi semiobiectivi de completare și itemi subiectivi de tip eseu nestructurat (Anexa X).
Evaluarea lucrărilor scrise a fost făcută ținându-se cont de baremul de corectare și notare, punctajele obținute putând fi observate în tabelul din Anexa Y.
5.3.1.2 Activitatea nr. 2 (prezentare, desciere)
Metoda „Schimbă perechea” a fost aplicată cu succes tot în cadrul unei ore de recapitulare pentru următorul test docimologic. Am desfășurat această lecție pe data de 03.02.2020, iar în data de 06.02.2020 am aplicat testul de progres. Am stabilit cele două unități de învățare pe care le vom recapitula, „Apele” și „Vegetația, fauna și solurile”, realizându-se o corelație între toate aceste conținuturi și cele despre județul Dolj.
După stabilirea temelor ce urmează a fi discutate am împărțit membrii eșantionului experimental în două grupe (am pus elevii să numere din 2 în 2) a câte 9 elevi, formând două cercuri concentrice, cel din exterior rotindu-se în sensul acelor de ceasornic, astfel realizându-se schimbul de parteneri.
Fiecare elev a ocupat un scaun, cei cu numărul 1 în cercul interior iar cei cu numărul doi în cercul exterior, aflăndu-se față în față, apoi am împărțit fiecărui participant o fișă de lucru care conține 4 exerciții de rezolvat.
Am trecut la a doua etapă, prezentând conținutul fișei de lucru și explicându-le ceea ce au de făcut. Elevii au lucrat timp de 5 minute în pereche, urmând ca apoi cercul exterior să se rotească pentru a se realiza schimbul de parteneri. După 20 de minute, când au fost epuizate cele 4 exerciții, clasa s-a regrupat.
A urmat analiza ideilor emise și formularea concluziilor finale, analizându-le în același timp. Împreună cu participanții la această activitate am realizat pe tablă o schemă care cuprindea concluziile obținute în urma rezolvării fișei de lucru.
Evaluarea am realizat-o printr-un test de progres, elevii având la dispoziție cîteva zile să își recapituleze materia. În elaborarea acestuia am folosit itemi obiectivi de tip pereche, cu alegere duală și cu alegere multiplă, dar și itemi semiobiectivi de completare (Anexa Z).
Evaluarea lucrărilor scrise a fost făcută ținându-se cont de baremul de corectare și notare, punctajele obținute putând fi observate în tabelul din Anexa A’.
5.3.1.3 Activitatea nr. 3 (prezentare, desciere)
Pentru a stimula gândirea critică a eșantionului de subiecți am ales metoda cubului ca modaliatte de predare-învățare, pentru a valorifica resursele participanților la activitatea de recapitulare, sistematizare și consolidare a cunoștințelor.
Lecția a fost desfășurată pe data de 02.03.2020, iar în data de 09.03.2020 am aplicat al treilea test de verificare din etapa experimental – ameliorativă, elevii având la dispoziție o săptămână să își recapituleze materia.
Pentru început, am comunicat participanților cele două unități de conținut pe care le vom recapitula, „Populația” și „Așezările umane”, realizându-se o corelație a acestor conținuturi cu cele despre județul Dolj.
Am confecționat un cub din carton pe fețele căruia am scris cu marcăre de nuanțe diferite cele 6 sarcini: descrie, compară, asociează, analizează, aplică, argumenterază. Apoi, am grupat participanții în 6 echipe formate din câte 3 elevi (am pus elevii să numere din 6 în 6), astfel cei cu numărul 1 au fomat o echipă, cei cu numărul 2 o altă echipă și așa mai departe.
Fiecare grupă a rostogolit cubul pe catedră, picându-i o sarcină din cele 6:
– grupa 1: analizează;
– grupa 2: compară;
– grupa 3: argumenterază (pro sau contra);
– grupa 4: descrie;
– grupa 5: aplică;
– grupa 6: asociează.
Apoi, am împărțit fiecărei grupe câte o subtemă, legată de conținuturile pe care le vom recapitula, distribuindu-le în același timp și o fișă suport:
– grupa 1: Analizați harta din manual și identificați tipurile de așezări rurale, după structură, din România și pe cele din județului Dolj;
– grupa 2:Comparați densitatea populației din țara noastră cu cea din județul în care locuiți, identificând asemănări și deosebiri;
– grupa 3: Argumentați faptul că natalitatea din țara noastră și cea din județul Dolj a scăzut după anul 1990;
– grupa 4: Descrieți, după vechime, așezările urbane din România și pe cele din județul Dolj, folosindu-vă de textul din manual și cel de pe fișa suport primită;
– grupa 5: Aplicați – realizați un rebus geografic/aritmogrif geografic cu titlul „Populația”, pe verticala AB regăsindu-se numele capitolului respectiv;
– grupa 6: Asociați, în mod corect, termenii din lista aflată pe fișa suport cu cele două orașe importante, respectiv, municipiul București și municipiul Craiova.
Evaluarea a fost făcută printr-un test de progres, elevii având la dispoziție suficient timp pentru a-și recapitula materia. În elaborarea acestuia am folosit itemi asemănători sarcinilor care se regăsesc pe fețele cubului, respectiv itemi obiectivi de tip pereche, itemi semiobiectivi de completare, dar și itemi subiectivi de tip situație problemă și eseu structurat (Anexa B’).
Evaluarea lucrărilor scrise a fost făcută ținându-se cont de baremul de corectare și notare, punctajele obținute putând fi observate în tabelul din Anexa C’.
5.3.1.4 Activitatea nr. 4 (prezentare, desciere)
Fiecare cadru didactic și-a dezvoltat de-a lungul carierei, prin cursuri de perfecționare, competențe digitale la care a apelat în a doua jumătate a semestrului al doilea din anul școlar 2019 – 2020.
Am trecut într-un timp foarte scurt de la o predare tradițională, instituționalizată, la predarea în mediul virtual a lecțiilor, adaptându-ne din mers.
Predarea în mediul online presupune o atentă pregătire a lecției de către profesor, pentru a nu plictisi elevii, pentru a le capta atenția. De aceea am folosit platforma educațională Google Classroom pentru a încărca documente și aplicația de videoconferință Google Meet pentru întâlnirile virtuale cu lotul experimental, desfășurându-mi astfel orele de predare.
Metodele interactive devin în această situație punți de legătură între participanții la activitatea online care se desfășoară, elevii având o mai mare autonomie în învățare iar profesorul având la dispoziție mai multe materiale de ofertat acestora.
Pentru ultima activitate de recapitulare din etapa experimentală, desfășurată în mediul virtual am ales ca metodă modernă de predare ciorchinele, iar pentru testul sumativ aplicat am folosit ca metodă de evaluare complementară autonotarea controlată.
Am desfășurat această lecție pe data de 07.05.2020, urmând ca în data de 14.05.2020 să aplic ultimul test de progres din etapa experimentală, observând astfel evoluția grupului de participanți după folosirea unor metode interactive de predare pentru o scurtă perioadă și în mediul online.
După stabilirea unității de învățare pe care o vom recapitula, „Activitățiile economice”, conținuturi pe care le vom corela cu cele despre județul în care trăim, am comunicat elevilor modalitatea de desfășurare a activității online. Aceasta s-a desfășurat frontal și individual, elevii având la dispoziție o fișă de lucru în format Word.
În mijlocul fișei de lucru am notat tema ce urmează a fi cercetată, componenții lotului experimental urmând să își noteze pe aceasta toate ideile, sintagmele sau cunoștințele care le vin în minte, pe moment, pornind de la întrebările coordonatorului, trasând linii între acestea și cuvântul notat de către formator.
La sfârșitul orei aceștia au trimis, sub forma unui document Word fișa lucrată, trecându-se la analizarea acestora. Am realiza o „ciorchină” comună, folosindu-mă de noțiunile găsite împreună cu subiecții, dezvoltând idei despre subiectul propus.
Evaluarea s-a realizat printr-un test de progres, elevii având la dispoziție o săptămână să își recapituleze materia. În elaborarea acestuia am folosit itemi obiectivi de tip pereche , itemi semiobiectivi de completare, dar și itemi subiectivi de tip eseu structurat și situație problemă (Anexa D’).
În ziua stabilită împreună cu grupul experimental, la ora 10:00 AM am trimis fiecărui component un document Word cu testul respectiv, aceștia având la dispoziție 45 de minute pentru a rezolva subiectele primite. După expirarea timpului aferent, fiecare subiect a avut la dispoziție 5 minute pentru a trimite testul rezolvat.
Evaluarea lucrărilor scrise a fost făcută de către fiecare elev prin autonotare controlată, aceștia măsurând și apreciind propriile răspunsuri date, la final dându-și singuri note. Înainte de anunțarea notelor finale a avut loc o „confruntare” între coordonatorul activității și participanții eșantionului experimental, comparându-se baremul de corectare și notare (Anexa D’) întocmit de către formator cu punctajele date de către fiecare elev în parte. Practic, are loc o negociere a notelor finale, profesorul venind cu argumente pro sau contra, evidențiind astfel corectitudinea sau incorectitudinea notelor propuse. Punctajele finale obținute pot fi observate în tabelul din Anexa E’.
La sfârșitul etapei experimental-formative, elevii clasei a VIII-a de la Școala Gimnazială Dobrești au completat o grilă de autoevaluare care a conținut capacitățile vizate, sarcinile de lucru și valori ale performanței proprii (slab, mediu, bun, foarte bun, excelent). Apoi, informațiile obținute de către componenții eșantionul experimental au fost comparate cu cele ale coordonatorului.
5.4. Rezultatele din posttest
Această etapă presupune administrarea unui test sumativ, evaluarea și interpretarea datelor obținute de către participanți în urma evaluării finale evidențiind progresul în ceea ce privește activitatea școlară a subiecților ce aparțin eșantionului experimental.
Testul de evaluare finală a fost proiectat ținându-se cont de capacitatea subiecților de a analiza, sinteza, abstractiza și generaliza conținuturile predate, folosind itemi obiectivi de tip pereche, cu alegere duală și cu alegere multiplă, itemi semiobiectivi de completare și itemi subiectivi de tip situație problemă (Anexa F’).
Administrarea acestui test s-a făcut în mediul online, elevii având la dispoziție 45 de minute pentru a rezolva subiectele și 5 minute pentru a trimite testul rezolvat, limitând astfel accesul acestora la alte surse de „inspirație”.
În figura 2 este reprezentată frecvența notelor obținute de către componenții eșantionului de subiecți la testul final.
Figura 2. Frecvența notelor la testul final
Analiza rezultatelor din posttest s-a făcut prin realizarea unei comparații între notele obținute la evaluarea inițială (Anexa W), în etapa constatativă, când a avut loc pretestarea lotului format din cei 18 elevi și cele obținute la evaluarea finală (Anexa G’), folosind criteriul mediilor generale la nivel de grup/clasă. Astfel, la testul inițial media pe clasă a fost 6,50 iar la testul final 8,38. Diferența punctajelor se datorează folosirii metodelor interactive de predare utilizate în perioada formativă, confirmând astfel ipoteza ceretări.
5.5. Rezultatele din retest
Etapa de retestare a presupus aplicarea unui test de evaluare cu scopul de a verifica durabilitatea în timp a cunoștințelor predate anterior finalizării experimentului pedagogic, prin stabilirea unei legături între materia predată și conținutul manualului, valorificate prin folosirea metodelor interactive. Practic, are loc o comasare a rezultatelor din ultimele etape ale cercetării.
În proiectarea acestuia am folosit itemi obiectivi cu alegere multiplă și alegere duală, itemi semiobiectivi de completare și itemi subiectivi de tip situație problemă (Anexa H’).
Administrarea testului s-a făcut în mediul online, elevii având la dispoziție 45 de minute pentru a rezolva subiectele și 5 minute pentru a trimite testul rezolvat, iar evaluarea lucrărilor scrise a fost făcută ținându-se cont de baremul de corectare și notare, punctajele obținute putând fi observate în tabelul din Anexa I’.
Analizând notele obținute de către eșantionul de subiecți vom observa patru situații în care mediile din retest au crescut față de cele din posttest, trei cazuri în care rezultatele au scăzut, restul fiind apropiate de notele luate la testul anterior.
Aplicarea unor metode interactive în predarea aspectelor geografice ale județului Dolj în etapa cercetării a oferit un feed-back în ceea ce privește nivelul performanțelor școlare obținute de participanții la acest experiment.
Rezultatele obținute în etapa de retest susțin pe cele înregistrate în etapa de posttest, întărind ipoteza generală a lucrării de față: metodele interactive au rolul de a eficientiza predarea și învățarea conținuturilor, de a creea condițiile optime desfășurării celor două procese.
CAPITOLUL VI
COMPARAREA ȘI INTERPRETAREA STATISTICĂ A
DATELOR OBȚINUTE
6.1 Compararea rezultatelor din pretest cu cele din posttest
Comparând rezultatele din cele două etape, pretest și posttest, folosind criteriul mediei generale pe clasă, vom observa o diferență considerabilă între acestea. Media obținută la testul inițial de către eșantionul de subiecți a fost de 6,50 pe când la testul final a fost de 8,38, observându-se o creștere cu 1,88 puncte.
Datorită utilizării metodelor interactive în predarea aspectelor geografice ale județului Dolj a crescut randamentul școlar, acest lucru putând fi ușor obsevabil prin compararea celor două medii generale ale clasei a VIII-a.
Analiza rezultatelor obținute de către eșantionul experimental la cele două teste relevă evoluția subiecților pe parcursul celor 7 luni, timp în care predarea conținuturilor s-a făcut folosindu-se metode moderne de predare.
Pentru o mai bună vizualizare a reușitei acestui experiment didactic am realizat un grafic care evidențiază notele obținute de către participanți la cele două teste.
Figura 3. Evoluția notelor la testul inițial și final
În figura 4 este reprezentată frecvența notelor obținute de către elevii clasei a VIII-a la testul inițial și testul final final.
Figura 4. Frecvența notelor la testul inițial testul final
Progresul individual al fiecărui subiect în parte se regăsește în tabelele 9 și 14 din Anexa W și Anexa G’.
Aceste rezultate reprezintă munca unei echipe formate din elevii clasei a VIII-a de la Școala Gimnazială Dobrești și profesorul de geografie, în colaborare cu ceilalți profesori.
6.2 Compararea rezultatelor din perioada experimental – ameliorativă
Pe parcursul celor 7 luni cât a durat etapa experimental – ameliorativă am aplicat 4 teste de evaluare pentru a verifica eficiența folosirii metodelor interactive în actul de predare-învățare.
Aceste lucrări scrise au vizat volumul de informații reținut de către participanți, nivelul de înțelegere al acestora și capacitatea de a aplica ceea ce au învățat, printr-o măsurare și apreciere riguroasă făcută de către profesorul coordonator al experimentului formativ.
Analizând comparativ mediile generale pe clasă, vom observa o tendință de creștere a acestora, media generală pe clasă obținută la primul test de evaluare fiind 7,11 iar la ultimul test de evaluare aceasta a fost 8,05.
Mai jos este prezentată printr-o histogramă evoluția mediilor generale la nivel de clasă, obținute la cele 4 teste de evaluare.
Figura 5. Histograma evoluției mediilor la cele patru teste de progres
Progresul individual al fiecărui subiect în parte se regăsește în tabele 10, 11, 12 și 13 din Anexa Y, Anexa A’, Anexa C’ și Anexa E’.
Mai jos este prezentată printr-un grafic evoluția notelor obținute de către elevi la cele 4 teste de evaluare.
Figura 6. Evoluția notelor la testele de progres
6.3 Compararea rezultatelor din posttest cu cele din retest
În etapa de posttest și retest cele două medii generale la nivel de clasă sunt apropiate, media generală pe clasă obținută la testul de evaluare finală fiind 8,38 iar la testul de evaluare din etapa retest a fost 8,44. Rezultatele obținute de către lotul experimental la retestare confirmă durabilitatea achizițiilor dobândite în cadrul etapei experimental – formative prin folosirea metodelor interactive în predarea conținuturilor.
Progresul individual al fiecărui subiect în parte se regăsește în tabele 14 și 15 din Anexa Y, Anexa A’, Anexa G’ și Anexa I’.
Mai jos este prezentată printr-un grafic evoluția notelor obținute de către elevi la testul de evaluare finală și la testul de evaluare din etapa retest.
Figura 7. Compararea rezultatelor din testele de evaluare aplicate în posttest și retest
6.4 Concluzii desprinse în urma interpretărilor și comparațiilor
Valorificarea prin teste de evaluare a progresului elevilor este evidențiată în tabelul 16 din Anexa J’ .
Mai jos este prezentată printr-un grafic evoluția notelor obținute de către elevi la testele de evaluare administrate în perioada 9 septembrie 2019 – 12 iunie 2020.
Figura 8. Evoluția notelor obținute de către eșantionul de subiecți
la testele de evaluare
Pentru o mai bună comparare a evoluției nivelului de cunoștințe asimilat al clasei de elevi ca urmare a utilizării metodelor interactive de predare am realizat o histogramă care evidențiază evoluția mediilor generale la nivel de clasă, obținute la testele de evaluare susținute de lotul experimental.
Figura 9. Histograma evoluției mediilor la testele de evaluare
În urma acestor teste administrate, deși am întâmpinat dificultăți în ceea ce privește aplicarea lor (continuarea desfășurării activităților didactice în mediul online), aspectul cel mai important îl reprezintă efectul aplicării metodelor interactive de predare a conținuturilor de la clasă. Practic, s-a cunoscut o evoluție a notelor obținute la testul de evaluare finală, față de cele obținute la testarea inițială.
Datorită folosirii metodelor moderne în predarea noțiunilor despre județul Dolj, componenții eșantionului experimental și-au însușit conținuturile studiate pe termen lung, acest aspect putând fi observat prin compararea notelor de la testul final cu cele obținute la testul din etapa de retestare a subiecților.
Dacă comparăm punctajele obținute de către eșantionul de subiecți la cele patru teste de control administrate în etapa experimental – ameliorativă vom observa că acestea au crescut de la o probă de evaluare la alta. Nu trebuie uitată reușita aplicării metodei alternative de evaluare la testul de progres numărul patru. Autoevaluarea face parte din categoria metodelor complementare de evaluare, putând fi aplicată cu succes sub atenta îndrumare a profesorului coordonator. Am folosit autonotarea controlată, solicitând elevilor să își autoevalueze răspunsurile date, în final aceștia acordându-și note.
Au existat și situații în care cei evaluați, după ce la testele de progres au luat note mai mari, ulterior, la testul final sau la cel din etapa de retestare au luat note mai mici. Analizând cu atenție tabelul 16 din Anexa J’ observăm o fracvență foarte mică a notelor de patru și frecvență mică a notelor de cinci și șase. S-a observat o deplasare a frecvenței notelor aferente zonei submediocrității spre zona rezultatelor bune, la ultimele două teste de evaluare
înregistrându-se șașe, respectiv șapte note de zece.
Prin astfel de activități aplicate la clasă se dezvoltă creativitatea elevilor, are loc captarea atenției pentru un timp mult mai îndelungat, participanții conștientizează că „a învăța să înveți” este o abilitate pe care o posedă dar care nu este suficient „exploatată” și este favorizat în același timp efortul intelectual. Avantajele folosirii metodelor interactive în procesul de predare-învățare sunt: dorința fiecărui individ în parte de a cerceta, de a găsi soluții la problemele întâmpinate, dezvoltarea comunicării între profesor și elevi dincolo de barierele impuse de societatea în care trăim, crearea unei legături strânse între membrii grupului, stimularea spiritului independent și plin de inițiativă al membrilor care fac parte din lotul experimental.
Odată ce elevul este pus în ipostaza descoperitorului, acesta devine „parte componentă” a întregului proces educativ de predare-învățare, asimilând mult mai ușor ceea ce formatorul predă. În timpul experimentului formativ am pus un foarte mare accent pe dezvoltarea anumitor capacități ale participanților precum formarea capacităților de operare cu anumiți termeni, dezvoltarea unor aptitudini precum autonomia, capacitatea de cooperare cu membrii grupului din care fac parte și autoevaluarea propriilor capacități.
Experiența didactică a profesorului conduce spre o reușită a actului didactic, amprenta personală a fiecărui formator punându-se asupra dezvoltării armonioase a elevilor săi.
Metodele tradiționale nu mai pot face față noilor cerințe ale societății, sunt oarecum depășite, nu pun în valoare elevul și avalanșa de cunoștințe pe care acesta o posedă. Performanța înregistrată de către eșantionul de subiecți la testul de evaluare finală se datorează în mare parte folosirii metodelor interactive în cadrul activităților didactice.
Experimentul didactic a fost realizat în cadrul orelor de geografie, făcând apel și la cunoștințele acumulate de către subiecți în cadrul altor discipline. Recunosc faptul că a fost mult mai ușor să adaptez aceste metode de predare la o clasă de elevi din ciclul gimnazial, deoarece aceștia sunt mult mai receptivi decâ elevii din ciclul liceal.
Rezultatele obținute de către fiecare component al eșantionului experimental, evidențiate în urma analizei și interpretării statistice a acestora, au demonstrat reușita acestui experiment pedagogic.
CONCLUZII FINALE
Studiul de față vizează utilizarea metodelor interactive în predarea aspectelor geografice ale județului Dolj din perspectiva predării moderne, centrate pe activitatea la clasă a elevului, profesorului artibuindui-se rolul de coordonator al acesteia.
Datorită numărului mic de ore alocat disciplinei geografie la clasele de gimnaziu, am ales să predau aspectele geografice ale județului Dolj elevilor de clasa a VIII-a de la Școala Gimnazială Dobrești, unde am două ore pe săptămână. Pentru a atrage elevii am folosit strategii didactice moderne, precum: metoda mozaicului, metoda „Schimbă perechea”, metoda cubului, metoda ciorchinelui.
În vederea evaluării rezultatelor învățării am îmbinat tradiționalul cu modernul, folosind testul docimologic și autonotarea controlată. În cadrul orelor de geografie, pentru alungarea monotoniei și obținerea unei participări active a copiilor, am personalizat metodele folosite, pentru a facilita obținerea celor mai bune performanțe.
Perioada actuală a reprezentat un moment de răscruce pentru învățământul românesc, elevii și cadrele didactice au fost nevoite să lucreze în mediul virtual, adaptându-se din mers condițiilor oferite de către școala online, fără a cunoaște beneficiile pe termen lung ale predării și învățării în acest mediu. Învățământul la distanță, de tip e-learning, a devenit o alternativă a învățământului instituționalizat, tradițional, iar metodele de predare folosite de către profesori sunt cât mai variate, fac parte din categoria metodelor interactive, centrate pe activitatea elevilor cu suport din partea cadrului didactic.
Descrierea și analiza elementelor cadrului natural, a structurii populației, așezărilor omenești și activitățiilor economice din județul Dolj s-a făcut ținându-se cont de programa școlară pentru disciplina geografie.
Metodele moderne transformă elevii în proprii manageri ai procesului de învățare, aceștia adaptând predarea la ritmul propriu de învățare. Aceste metode activ-participative pun accent pe învățarea prin acțiune, dezvoltă latura creativă a participanților, încurajează lucrul în echipă, captează atenția, stârnesc curiozitatea, implică activ copii în predarea conținuturilor.
Profesorul devine un organizator și un coordonator al actului de predare-învățare, având rolul de a motiva elevii, de a-i ghida spre cunoașterea absolută, un partener, un observator al activităților proiectate de el.
Obiectivul principal al lucrării de față îl reprezintă demonstrarea importanței utilizării metodelor moderne/interactive în predarea unor aspecte geografice legate de județul în care trăim. De-a lungul timpului denumirea acestuia a suferit numeroase transformări: Județul de baltă, Jiul de Jos, Jiul inferior, Doljiu, Dolj.
Metodele interactive au un impact pozitiv asupra întregului proces instructiv-educativ, vizând cu precădere formarea competențelor propuse de către formator, care va folosi pentru a-și atinge scopul toate resursele educaționale de care dispune la momentul respectiv.
Lucrarea de față este împărțită în două mari părți („Fundamentarea teoretică” și „Demersul metodico-experimental”), structurată pe șase capitole, fiecare dintre acestea având și subcapitole.
În primul capitol „Particularitățiile cadrului natural”, structurat în șapte subcapitole, am prezentat un scurt istoric al județului Dolj, poziția geografică a acestuia în cadrul Câmpiei Olteniei, elemente de geologie, relieful, elementele climatice, hidrografia și învelișul biogeografic.
Capitolul al doilea, „Potențialul demografic, așezările omenești și caracteristicile economice ale județului Dolj”, este unul dintre capitolele cu cea mai mare extensie în cadrul lucrării, fiind împărțit în zece subcapitole și cuprinde elemente privind: evoluția numeric a populației, dinamica naturală a populației (natalitatea, mortalitatea, mortaltatea infantilă, sporul natural), densitatea populației, structura populației (pe grupe de vârstă și sexe, structura economică, structura pe medii, structura națională, structura confesională), așezările omenești și activitățile economice.
Capitolul al treilea, „Metode interactive și rolul lor în predarea geografiei”, structurat în trei subcapitole, prezintă definirea, clasificarea și prezentarea teoretică a 14 metode interactive („Jocul geografic”, „Metoda mozaicului”, „Schimbă perechea”, „Ciorchinele”, „Știu/Vreau să știu/Am învățat”, „Turul galeriei”, „Explozia stelară”, „Philips 6/6”, „Brainstorming-ul”, „Cubul”, „Turnirului între echipe”, „Harta cognitivă sau conceptuală”, „Diagrama cauzelor și a efectului”, „Pălăriile gânditoare”).
Capitolul al patrulea, „Proiectarea și desfășurarea cercetării”, împărțit în opt subcapitole cuprinde: scopul cercetării, obiectivele cercetării, eșantionul de subiecți, eșantionul de conținut, locul și durata cercetării, etapele cercetării, metodologia cercetării.
Capitolul al cincilea, „Prezentarea rezultatelor, pe etape ale cercetării”, structurat în cinci subcapitole cuprinde : etapa preconstatativă, rezultatele din etapa constatativă, etapa experimental – ameliorativă, rezultatele din posttest, rezultatele din retest.
Ultimul capitol, „Compararea și interpretarea statistică a datelor obținute ”, împărțit în patru subcapitole cuprinde: compararea rezultatelor din pretest cu cele din posttest, compararea rezultatelor din perioada experimental – ameliorativă, compararea rezultatelor din posttest cu cele din retest, concluzii desprinse în urma interpretărilor și comparațiilor.
În cadrul observațiilor personale, am constatat o implicare activă a elevilor, o aplecare a acestora spre studiul aprofundat al noțiunilor despre județul în care trăiesc și o participare activă în cadrul experiențelor de învățare inițiate care au dus la dezvoltarea personalității fiecărui individ în parte.
Am acordat, în tratarea temei, o atenție deosebită studierii activităților didactice formative derulate în etapa de cercetare destinate elevilor, pentru a valorifica potențialul creativ prin dezvoltarea competenței de a învăța să înveți la orele de geografie. Munca în grup, un concept pedagogic nou, a căpătat o valență deosebită în ultimii ani, devenind forma cea mai valorificată de organizare a procesului instructiv-educativ, plasând elevul în centrul activității didactice.
Interesul elevilor pentru studierea județului în care trăiesc reprezintă un punct de plecare pentru dezvoltarea unor concepte legate de „efectul școală” din mediul rural, raportându-ne la condițiile mediului social din care aceștia provin.
De aceea, concluzionez că folosirea metodelor moderne în actul de predare privind aspectele geografice ale județului Dolj, poate fi de mare importanță în menținerea interesului pentru dezvoltarea intrapersonală a participanților, în stimularea relațiilor de cooperare între participanții cu nevoi de învățare diferite, prin asumarea de responsabilități menite să le dezvolte personalitatea.
BIBLIOGRAFIE
*** (Vol II). (1983). Geografia Romînie. București: Editura Academiei
Ardelean, A., Ciurdaș, D. B., Duță, C. S., Lorincz, L. N., (2014). Proiectul, metodă alternativă de predare – învățare – evaluare. Baia Mare: Editura Casei corpului Didactic ”Maria Montessori”
Badea, L., Ghenovici, A., (1974). Județul Dolj. București: Editura Republicii Socialiste Romînia
Bersan, O. S., (2012). Evaluarea educațională. Metode alternative aplicate în ciclul gimnazial. Timișoara: Editura de Vest
Bocoș, M. D., (2013). Instruirea interactivă. Iași: Editura Polirom
Călinescu, R., (1969). Biogeografia României. București: Editura Academiei
Cerghit I., (2006). Metode de învățământ. Iași: Editura Polirom
Cerghit I, (2008). Sisteme de instruire alternativă și complementare. Structuri, stiluri și strategii. Iași: Editura Polirom
Cetățean, I., Hinoveanu, I., Trăistaru, E., (1981). Dolj. Monografie (Județele Patriei). București: Editura Sport – Turism
Cucoș, C., (2000). Educația. Dimensiuni culturale și interculturale. Iași: Editura Polirom
Cucoș, C., (2010). Teoria și metodologia evaluării. Iași: Editura Polirom
Coteț, P., (1957). Câmpia Olteniei-Studiu geomorfologic. București: Editura Științifică
Cucu, V., (1998). Geografia umană și economică a României. București: Editura Printech
Cucu, V., (1976). Geografie și urbanizare. Iași: Editura Junimea
Cucu, V., (1977). Sistematizarea teritoriului și localităților în România. București: Editura Științifică și Enciclopedică
Dascălu, V., (2017). Lecția de geografie. București: Editura Litera
Dincă, C., (2011). Metodica predării geografiei. București: Editura Decesfera Media
Dulamă, M. E., (2004). Modelul învățării depline a geografiei. Teorii și practici didactice. Cluj – Napoca: Editura Clusium
Dulamă, M. E., (2001). Elemente din didactica geografiei. Cluj – Napoca: Editura Clusium
Dumitrescu, E. (Vol. II). (1973). Curs de meteorologie și climatologie. București: Centrul de multiplicare al Universității
Dulamă, M. E., (2009). Metodologie didactică. Cluj – Napoca: Editura Clusium
Dulamă, M. E., (2010). Didactica axată pe compepetențe. Cluj – Napoca: Editura Clusium
Dulamă, M. E., (2006). Harta în predarea geografiei. Cluj – Napoca: Editura Clusium
Gherguț, A., (2007). Management general și strategic în educație. Iași: Editura Polirom
Ghinea, D., (1966). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică
Grigoraș, C., (1999). Solurile României. Craiova: Editura Universitaria
Ilinca, N., (2008). Didactica geografiei. București: Editura Didactică și Pedagogică
Ilinca, N., (2015). Didactica geografiei pentru cadrele didactice din învăță,ântul gimnazial și liceal. București: Editura C.D. Press
Ionescu, Al., (1982). Agricultura ecologică. București: Editura Științifică și Enciclopedică
Iordan, I., (1973). Toponimia Românească. București: Editura Academiei
Iucu, R., (2006). Managementul clasei de elevi. Iași: Editura Polirom
Mândruț, O., (2006). Didactica aplicată a geografiei. București: Editura C.D. Press
Mândruț, O., Don, S., (2014). Didactica geografiei. O abordare actuală. București: Editura Corint
Mihăilescu, V., (1966). Dealurile și câmpiile României. București: Editura Științifică
Neagu, M. R., (2011). Jocul didactic – calea de acces spre sufletul copilului. Bacău: Editura Rovimed Publishers
Nicola, I., (2003). Tratat de pedagogie școlară. București: Editura Aramis
Oprea, C., (2009). Strategii didactice interactive. Bucurezti: Editura Didactică și Pedagogică
Pîinișoară, I.O, (2003). Comunicarea eficientă – metode de interacțiuni educaționale. Iași: Editura Polirom
Pișota, I., Buta, I., (1975). Hidrologia. București: Editura Didactică și Pedagogică
Pleniceanu, V., (1998). Apele din Câmpia Olteniei. Craiova: Editura Universitaria,
Popescu, A., Enache, C., (2001). Geologia Olteniei și bogățiile subsolului. Craiova: Editura Sitech
Posea, Gr., (1968). Geografia de la A la Z. București: Editura Științifică
Posea, Gr., (2002). Geomorfologia României. București: Editura Fundației România de Mâine
Posea, Gr., Ielenicz, M., (1974). Relieful României. București: Editura Științifică
Posea, Gr., Mândruț, O., (2006). Geografia fizică generală. București: Editura Didactică și Pedagogică
Roșu, Al., (1990). Geografia fizică a României. București: Editura Didactică și Pedagogică
Rădulescu, N. Al., Velcea, I., Petrescu, N., (1969). Geografia agriculturii României. București: Editura Științifică
Simionescu,I., (1973). Flora României. București: Editura Albatros
Tiron, E., Stanciu, T. (2019). Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării. București: Editura Didactică și Pedagogică
Tomescu, V., (2001). Metodica predării geografiei în gimnaziu și liceu. Craiova: Editura Reprografia Universității din Craiova
Văideanu, G., (1988). Educația la frontiera dintre milenii. București: Editura Politică
Vîlsan, G., (1971). Câmpia Română. București: Editura Opere Alese
Velcea, I., (1975). Geografica economică a României. București: Universitatea din București
Webografie:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Dolj
http://www.cjdolj.ro/imagini/hartafizica.jpg
https://dianacorinapetculescu.com/2019/03/30/clima-romaniei-factorii-genetici/
http://www.rowater.ro/dajiu/Documente%20Repository/SGA/dolj.pdf
https://stucas.ro/tematice.html
http://www.cjdolj.ro/imagini/hartadolj.jpg
https://drumurijudetenedolj.ro/wp-content/uploads/2016/10/harta.pdf
https://seminarulagapia.ro/Documente/metode%20si%20tehnici%20interactive%20de%20grup.pdf
https://www.slideserve.com/wolfgang/clasificarea-metodelor-si-tehnicilor-interactive-de-grup-dupa-functia-didactica-principala-putem-clasifica-metodele-si
https://www.slideshare.net/ClaudiuBuza/metode-moderne
http://pshihopedagogie.blogspot.com/2008/08/tema-11-gradul-ii.html
https://machetedidactice.files.wordpress.com/2016/05/cubalb.jpg
https://www.scrigroup.com/didactica-pedagogie/INVATAREA-CENTRATA-PE-ELEVSTRA61918.php
https://dolj.insse.ro/
ANEXE
Anexa A
Fig. 1 Poziția geografică în cadrul țării a județului Dolj și limitele
(Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Dolj)
Anexa B
Fig. 2 Harta unităților de relief din județul Dolj
(Sursa: http://www.cjdolj.ro/imagini/hartafizica.jpg)
Anexa C
Fig. 3 Harta influențelor climatice și regimul eolian din România
(Sursa: https://dianacorinapetculescu.com/2019/03/30/clima-romaniei-factorii-genetici/)
Anexa D
Fig. 4 Harta hidrografică a județul Dolj
(Sursa: http://www.rowater.ro/dajiu/Documente%20Repository/SGA/
dolj.pdfhttps://circabc.europa.eu)
Anexa E
Fig. 5 Harta vegetației din județul Dolj
(Sursa: https://stucas.ro/tematice.html)
Anexa F
Fig. 6 Harta faunei din județul Dolj
(Sursa: https://stucas.ro/tematice.html)
Anexa G
Fig. 7 Harta solurilor din județul Dolj
(Sursa: https://stucas.ro/tematice.html)
Anexa H
Tabelul 1 Evoluția numărului de locuitori în Județul Dolj între anii 2013 – 2018
– persoane –
(Sursa: https://dolj.insse.ro/wp-content/uploads/2019/06/j4.htm )
Anexa I
Tabelul 2 Dinamica naturală a populației
(Sursa: https://dolj.insse.ro/wp-content/uploads/2019/06/j5-1.htm)
Anexa J
Tabelul 3 Densitatea populației între anii 2013 – 2018
(Sursa: https://dolj.insse.ro/wp-content/uploads/2019/06/j3.htm)
Anexa K
Tabelul 4 Structura populației pe sexe între anii 2013 – 2018
– persoane –
(Sursa: https://dolj.insse.ro/wp-content/uploads/2019/06/j3.htm)
Anexa L
Tabelul 5 Structura populației pe medii între anii 2013 – 2018
– persoane –
(Sursa: https://dolj.insse.ro/wp-content/uploads/2019/06/j3.htm)
Anexa M
Tabelul 6 Structura populației pe grupe de vârstă între anii 2013 – 2017
– persoane –
(Sursa: https://dolj.insse.ro/wp-content/uploads/2019/06/j4.htm)
Anexa N
Tabelul 7 Populația ocupată între anii 2013 – 2017
– persoane –
(Sursa: https://dolj.insse.ro/wp-content/uploads/2019/06/j9.htm)
Anexa O
Tabelul 8 Populația ocupată în agricultură și industrie între anii 2013 – 2017
– persoane –
(Sursa: https://dolj.insse.ro/wp-content/uploads/2019/06/j9.htm)
Anexa P
Fig. 8 Harta administrativă a județului Dolj
(Sursa: http://www.cjdolj.ro/imagini/hartadolj.jpg)
Anexa Q
Fig. 9 Harta rețelei de drumuri naționale, drumuri județene și
drumuri comunale a județului Dolj
(Sursa: https://drumurijudetenedolj.ro/wp-content/uploads/2016/10/harta.pdf)
Anexa R
Fig. 10 Reprezentarea spațială a amplasării echipelor de învățare: a) – faza raportului pe echipe; b) – grupurile de experți (faza discuțiilor) în cadrul metodei mozaicului (jigsaw)
(Sursa: https://seminarulagapia.ro/Documente/ metode%20si%20tehnici%20interactive%20de%20grup.pdf)
Anexa S
Fig. 11 Reprezentarea modului de așezare a eleviilor în două cercuri concentrice și interrelațiile dintre ei în cadrul metodei “Schimbă perechea”
(Sursa: https://www.slideserve.com/wolfgang/clasificarea-metodelor-si-tehnicilor-interactive-de-grup-dupa-functia-didactica-principala-putem-clasifica-metodele-si)
Anexa Ș
Fig. 12 Reprezentarea fișei de lucru în cadrul metodei ciorchinelui
(Sursa: https://www.scrigroup.com/didactica-pedagogie/INVATAREA-CENTRATA-PE-ELEVSTRA61918.php)
Anexa T
Fig. 13 Reprezentarea fișei de lucru în cadrul metodei „Știu/Vreau să știu/Am învățat”
(Sursa: https://www.slideshare.net/ClaudiuBuza/metode-moderne)
Anexa Ț
Fig. 14 Reprezentarea ramificării întrebărilor în cadrul metodei „Exploziei stelare”
(Sursa: http://pshihopedagogie.blogspot.com/2008/08/tema-11-gradul-ii.html)
Anexa U
Fig. 15 Reprezentarea celor 6 fețe și a celor 6 sarcini în cadrul metodei cubului
(Sursa: https://machetedidactice.files.wordpress.com/2016/05/cubalb.jpg)
Anexa V
Test de evaluare inițială
Anul școlar 2019– 2020
Disciplina Geografie
Clasa a VIII-a
Numele și prenumele elevului:____________________________________________
Data susținerii testului: ___________________
Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerințelor se acordă 90 de puncte. Din oficiu se acordă 10 puncte.
Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.
Partea I (45 de puncte)
A. Scrieți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmațiile de mai jos:
1. Municipiul Craiova se află situate pe râul:
a. Jiu b. Olt c. Someș
2. Județul Dolj are o climă temperat-continentală cu influențe:
a. oceanice b. submediteraneene c. scandinavo-baltice
3. Datorită așezării geografice într-o zonă de șes, vegetația predominant întâlnită este de:
a. păduri d conifere b. păduri de foioase c. silvostepă
4. Pe întinsul județului întâlnim următorul tip de sat:
a. adunat b. răsfirat c. risipit
5. Este oraș întâlnit în județul Dolj:
a. Alba Iulia b. Deva c. Filiași
15 p (5 x 3 p)
B. Stabiliți corespondența între cele două coloane:
A B
Casa memorial Amza Pelea 1. Craiova
Parcul Nicolae Romanescu 2. Calafat
Rezervația de bujori sălbatici 3. Băilești
4. Maglvit
5. Plenița
15 p (3 x 5 p)
C. Citește cu atenție afirmațiile următoare. În cazul în care apreciezi că afirmația este adevărată încercuiește litera A, dacă apreciezi că afirmația este falsă încercuiește litera F:
1. Orașul Dăbuleni a fost sat până în anul 2004. A/F
2. Industria constructoare de mașini este reprezentată de către Uzina Ford. A/F
3. Așezările rurale din județul Dolj sunt, după numărul de locuitori, mici și mijlocii. A/F
4. Județul Dolj se află situate în regiunea geografică Muntenia. A/F
5. Municipiul Craiova este un centru universitar, academic și de cercetare. A/F
15 p (5 x 3 p)
Partea a II-a (45 de puncte)
A. Completați propozițiile de mai jos cu informația corectă:
1. Județul Dolj este situat în Câmpia…
2. În sudul județului, formează graniță natural cu Bulgaria fluviul…
3. Reședința de județ este…
4. În est Doljul se invecinează cu județul…
5. Locuitorii din zonele rurale se ocupă cu…
6. La Ișalnița funcționează, pe bază de cărbuni (lignit) o…
7. Gradul de urbanizare al județului Dolj este…
8. În zonele de luncă se cultivă…
9. Municipiul Craiova este un important………..feroviar al țării.
10. Orașul Bechet este port la…
30 p (10 x 3 p)
B. Citește cu atenție textul de mai jos:
Municipiul Craiova este situate în sudul României, la o distanță de 227 km de capital țării, București. Este al 6-lea oraș ca mărime, după numărul de locuitori, din țară. În Antichitate a purtat numele de Pelendava, iar în timpul lui Mihai Viteazul s-a numit Marea Bănie de Craiova.
Începând cu anul 1987 transportul electric cu tramvaiul asigură legătura între partea de sud a orașului și CET Ișalnița.
Scrie pe foaia de test:
1. distanța dintre Craiova și București;
2. denumirea orașului Craiova în Antichitate;
3. locul pe care îl ocupă ca mărime, după numărul de locuitori;
4. numele orașului în timpul lui Mihai Viteazul;
5. anul în care a fost introdus transportul electric cu tramvaiul.
15 p (5 x 3 p)
Barem de evaluare și notare
Partea I (45 de puncte)
Subiectul A: 15 puncte: se acorda 3 puncte/item, astfel: 1-a, 2-b, 3-c, 4-a, 5-c;
Subiectul B: 15 puncte: se acorda 5 puncte/item, astfel: a-3, b-1, c-5;
Subiectul C: 15 puncte: se acorda 3 puncte/item, astfel: 1-A, 2-A, 3-F, 4-F, 5-A;
Partea a II-a (45 de puncte)
Subiectul A: 30 de puncte: se scordă 3 puncte /item, astfel: 1-Olteniei, 2-Dunărea, 3-Craiova,
4-Olt, 5-agricultura, 6-termocentrală, 7-mic, 8-legume, 9-nod, 10-Dunăre;
Subiectul B: 15 puncte: se acorda 3 puncte/item, astfel: 1-227 km, 2-Pelendava, 3-6,
4-Marea Bănie de Craiova, 5-1987;
Total: 90 de puncte
Se acordă 10 puncte din oficiu
Aneza W
Tabelul 9 Notele obținute de către eșantionul de subiecți la testul inițial
Aneza X
Test de evaluare sumativă
Anul școlar 2019– 2020
Disciplina Geografie
Clasa a VIII-a
Numele și prenumele elevului:____________________________________________
Data susținerii testului: ___________________
Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerințelor se acordă 90 de puncte. Din oficiu se acordă 10 puncte.
Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.
Subiectul I (24 puncte)
Scrieți pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. În partea de sud a județului Dolj, datorită defrișării pădurilor și irigării zonei s-au format:
a. crovuri b. dune de nisip c. ravene d. lapiezuri
6 puncte
2. Județul Dolj este situat în câmpia:
a. Bărăganului b. Crișurilor c. Moldovei d. Olteniei
6 puncte
3. Datorită poziției geografice pe teritoriul României, Doljul primește influențe:
a.oceanice b.pontice c.scandinavo-baltice d. submediteraneene
6 puncte
4. Câmpia Caracalului (Romanaților) este situată între valea Jiului și valea:
a.Dunării b.Desnățuiului c. Balasanului d. Oltului
6 puncte
Subiectul II (18 puncte)
Completați tabelul de mai jos cu câte o formă de relief, având drept criteriu denumiri ale acestora:
Subiectul III (30 puncte)
Stabiliți corespondența între cele două coloane :
A B
est 1. Dunărea
nord 2. Gorj
nord-est 3. Olt
sud 4. Mehedinți
vest 5. Vâlcea
Subiectul IV (18 puncte)
Explicați pe foaia de test prezența verilor deosebit de călduroase în județul nostru.
Barem de evaluare și notare
Subiectul I (24 puncte)
– se acordă 6 puncte/item, astfel: 1-b, 2-d, 3-d, 4-d;
Subiectul II (18 puncte)
– se acordă 6 puncte/item, astfel: 1-dealuri, 2-câmpie, 3-luncă;
Subiectul III (30 puncte)
– se acordă 6 puncte/item, astfel: a-3, b-2, c-5, d-1, e-4;
Subiectul IV (18 puncte)
– se acordă căte 6 puncte pentru fiecare expilicație corectă;
– pentru răspuns parțial corect se poate acorda punctaj intermediar (3 puncte).
Total: 90 de puncte
Se acordă 10 puncte din oficiu
Anexa Y
Tabelul 10 Notele obținute de către eșantionul de subiecți la testul de progres
aferent activității nr. 1din etapa experimental-ameliorativă
Aneza Z
Test de evaluare sumativă
Anul școlar 2019– 2020
Disciplina Geografie
Clasa a VIII-a
Numele și prenumele elevului:____________________________________________
Data susținerii testului: ___________________
Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerințelor se acordă 90 de puncte. Din oficiu se acordă 10 puncte.
Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.
Subiectul I (25 puncte)
Scrieți pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Se varsă în Lacul Bistreț răul:
a. Balasan b. Desnățui c. Geamărtălui d. Jiu
5 puncte
2. În județul Dolj predomină o vegetație de:
a. păduri de conifere b. păduri de foioase c. silvostepă d. stepă
5 puncte
3. În județul nostru predomină următorul tip de sol:
a. brun –roșcat de pădure b. cernoziom c. lăcoviști d. solonețuri
5 puncte
4. Un element faunistic specific zonei de câmpie din județul Dolj este:
a. capra neagră b. cerbul c. popândăul d. râsul
5 puncte
5. Este afluent al Juilui:
a. Argetoaia b. Balasanul c. Gemărtăluiul d. Tesluiul
5 puncte
Subiectul II (25 puncte)
Citește cu atenție afirmațiile următoare. În cazul în care apreciezi că afirmația este adevărată încercuiește litera A, dacă apreciezi că afirmația este falsă încercuiește litera F:
1. Dunărea curge între Cetate și Dăbuleni. A/F
2. Pâlcurile de pădure întâlnite în județul Dolj cuprind specii de conifere. A/F
3. Lacul Bistreț, cel mai mare din județ, este situate în Lunca Dunării. A/F
4. Carnivorele sunt reprezentate de elemente faunistice precum dihorul și vulpea. A/F
5. Jiul nu este un afluent direct al Dunării. A/F
Subiectul III (20 puncte)
Citiți cu atenție textul de mai jos și lista de termeni. Scrieți, pe foaia de test, cifra corespunzătoare fiecărui spațiu liber și, în dreptul ei, termenul potrivit din lista de termeni dată:
Vegetația specifică județului Dolj este formată din ierburi mărunte precum graminee și ………1…………., în amestec cu pâlcuri de pădure, reprezentate prin specii de ……2……….. Subarboretul este constituit din porumbar, ……..3……….. și lemn câinesc. Legătura dintre zona de câmpie și zona de deal, în partea de nord a județului, se realizează prin etajul pădurilor de …….4……………..
Lista termenilor: conifere, măceș, fag, păiușuri, molid, foioase, colilia, stejar.
Subiectul IV (20 puncte)
Stabiliți corespondența între cele două coloane :
A B
șoarece de cămp 1. pasăre
lupul 2. rozătoare
ciocârlia de pădure 3. carnivor
lăcusta de pășune 4. reptilă
5. insectă
Barem de evaluare și notare
Subiectul I (25 puncte)
– se acordă 5 puncte/item, astfel: 1-b, 2-c, 3-b, 4-c, 5-a;
Subiectul II (25puncte)
– se acordă 5 puncte/item, astfel: 1-A, 2-F, 3-A, 4-A, 5-F;
Subiectul III (20 puncte)
– se acordă 5 puncte/item, astfel: 1-păiușuri,2-stejar, 3-măceș, 4-foioase;
Subiectul IV (20 puncte)
– se acordă 5 puncte/item, astfel: a-2, b-3, c-1, d-5;
Total: 90 de puncte
Se acordă 10 puncte din oficiu
Anexa A’
Tabelul 11 Notele obținute de către eșantionul de subiecți la testul de progres
aferent activității nr. 2 din etapa experimental-ameliorativă
Anexa B’
Test de evaluare sumativă
Anul școlar 2019– 2020
Disciplina Geografie
Clasa a VIII-a
Numele și prenumele elevului:____________________________________________
Data susținerii testului: ___________________
Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerințelor se acordă 90 de puncte. Din oficiu se acordă 10 puncte.
Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.
Subiectul I (10 puncte)
Asociază tipul de așezare umană cu localitatea:
A B
Dăbuleni a. așezare rurală
Podari b. așezare urbană
Subiectul II (20puncte)
Comparați municipiul Craiova cu municipiul București, precizând două asemănări și două deosebiri.
Subiectul III (20 puncte)
Descrieți așezările rurale din județul Dolj, după structură și numărul de locuitori.
Subiectul IV (10 puncte)
Explicați evoluția sporului natural după anul 1990 în județul Dolj.
Subiectul V (20puncte)
Asociați, în mod corect, termenii din lista de mai jos cu cele două orașe din județul nostru :
Băilești:………………………………………………………………………………….
Calafat:…………………………………………………………………………………..
Listă de termini: Dealul Robului, oraș port, Valea Balasanului, oraș nou, reședință de județ, Câmpia Băileștilor, malul Dunării.
Subiectul VI (10 puncte)
Argumentează următoarea afirmație:,,Numărul de locuitori din județul Dolj a scăzut de la 761.844 căt era în 1979, la 691.276 în anul 201”.
Barem de evaluare și notare
Subiectul I (10 puncte)
– se acordă 5 puncte/item, astfel: 1-b, 2-a;
Subiectul II (20puncte)
– se acordă căte 5 puncte pentru fiecare explicație corectă;
– pentru răspuns parțial corect se poate acorda punctaj intermediar (2,5 puncte);
Subiectul III (20 puncte)
– se acordă căte 10 puncte pentru fiecare explicație corectă;
– pentru răspuns parțial corect se poate acorda punctaj intermediar (5 puncte);
Subiectul IV (10 puncte)
– se acordă 10 puncte pentru explicație corectă;
– pentru răspuns parțial corect se poate acorda punctaj intermediar (5 puncte);
Subiectul V (20 puncte)
– se acordă 5 puncte/item, astfel: a-Câmpia Bâileștilor, valea Balasanului; b-oraș port, malul Dunării;
Subiectul VI (10 puncte)
– se acordă 10 puncte pentru explicație corectă;
– pentru răspuns parțial corect se poate acorda punctaj intermediar (5 puncte).
Total: 90 de puncte
Se acordă 10 puncte din oficiu
Anexa C’
Tabelul 12 Notele obținute de către eșantionul de subiecți la testul de progres
aferent activității nr. 3 din etapa experimental-ameliorativă
Anexa D’
Test de evaluare finală
Anul școlar 2019– 2020
Disciplina Geografie
Clasa a VIII-a
Numele și prenumele elevului:____________________________________________
Data susținerii testului: ___________________
Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerințelor se acordă 90 de puncte. Din oficiu se acordă 10 puncte.
Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.
Subiectul I (20 puncte)
În coloana A sunt notate plante de cultură specifice județului Dolj, iar în coloana B sunt enumerate ramurile industrilae care utilizează produsele derivate din acestea. Stabiliți corespondența între cele două coloane:
A B
floarea soarelui 1. industria morăritului și panificației
roșii/tomate 2. industria vinului
sfeclă 3. industria conservelor de legume și fructe
viță-de-vie 4. industria zahărului
5. industria uleiului comestibil
Subiectul II (20puncte)
Completați enunțurile de mai jos:
Uzina Ford produce……………………………………………………………………..
Liniile de tramvai fac legătura între partea de sud a orașului Craiova și ………………
…………………………………………………………………………………………
Transportul aerian este asigurat prin intermediul ………………………………………
…………………Craiova.
Pe Dunăre, între cetate și Bechet se efectuează transport………………………………
Subiectul III (20 puncte)
Explicați importanța econimică a Termocentralei de la Ișalnița pentru județul Dolj, precizând două argumente în acest sens.
Subiectul IV (30 puncte)
Pentru județul Dolj precizați :
– patru plante cerealiere de cultură
– patru categorii de animale crescute în gospodării
– două resurse naturale
Barem de evaluare și notare
Subiectul I (20 puncte)
– se acordă 5 puncte/item, astfel: a-5, b-3, c-4, d-2;
Subiectul II (20puncte)
– se acordă căte 5 puncte/item astfel: 1-automobile, 2-Termocentrala Ișalnița, 3-Aeroportului Internațional, 4-fluvial;
Subiectul III (20 puncte)
– se acordă căte 10 puncte pentru fiecare argument precizat;
– pentru răspuns parțial corect se poate acorda punctaj intermediar (5 puncte);
Subiectul IV (30 puncte)
– se acordă câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect;
– se punctează orice răspuns corect dat.
Total: 90 de puncte
Se acordă 10 puncte din oficiu
Anexa E’
Tabelul 13 Notele obținute de către eșantionul de subiecți la testul de progres
aferent activității nr. 4 din etapa experimental-ameliorativă
Anexa F’
Test de evaluare finală
Anul școlar 2019– 2020
Disciplina Geografie
Clasa a VIII-a
Numele și prenumele elevului:____________________________________________
Data susținerii testului: ___________________
Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerințelor se acordă 90 de puncte. Din oficiu se acordă 10 puncte.
Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.
Subiectul I (16 puncte)
Scrieți pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Cel mai mare oraș, ca număr de locuitori, din județul Dolj este:
a. Băilești b. Calafat c. Craiova d. Filiași
2. Râul Jiu este colectat de către:
a. Amaradia b. Balasan c. Desnățui d. Dunăre
3. Zăcăminte de petrol și gaze naturale se exploatează în localitatea:
a. Brădești b. Calopăr c. Leu d. Podari
4. În partea de vest, județul nostrum se învecinează cu județul:
a. Gorj b. Mehedinți c. Olt d. Teleorman
Subiectul II (24 puncte)
Citește cu atenție afirmațiile următoare. În cazul în care apreciezi că afirmația este adevărată încercuiește litera A, dacă apreciezi că afirmația este falsă încercuiește litera F:
1. Câmpia Băileștilor este situată în județul Dolj. A/F
2. Izoterma de 11o C traversează județul de la vest la est. A/F
3. Pâlcurile de pădure din județul Dolj cuprind specii de conifere. A/F
4. Lunca Dunării se desfășoară de-a lungul fluviului, în nordul județului. A/F
5. Un animal specific zonei de silvostepă din județul nostru este ursul brun. A/F
6. Jiul traversează județul Dolj de la Filiași la Zăval. A/F
Subiectul III (12 puncte)
În coloana A sunt numerotate orașe din județul Dolj, iar în coloana B funcții ale acestora. Stabiliți corespondența între cele două coloane :
A B
Craiova a. oraș-port
Bechet b. municipiu
Băilești c. reședință de județ
d. oarș minie5
Subiectul IV (24 puncte)
Completați enunțurile de mai jos:
1. Cele mai mari suprafețe cultivate cu viță-de-vie din județul Dolj se întâlneau lângă………..
2. Locomotive Diesel electrice se produceau la…………………………………………………..
3. Combinatul chimic de la Ișalnița (Doljchim), închis în anul 2010, producea………………..
4. Cele mai importante artere rutiere care tranzitează teritoriul județului Dolj sunt drumurile europene………………….. și ………………………..
5. Cel mai mare parc natural din Craiova este………………………………………………….
Subiectul V (14 puncte)
Denitatea medie a populației din județul Dolj a crescut din anul 1912 (64,6 loc./km.2) până în anul 1972 (99,1 loc./km.2). Scrieți pe foaia de test două argument care explică creșterea densității medii a polulației.
Barem de evaluare și notare
Subiectul I (16 puncte)
– se acordă 4 puncte/item, astfel: 1-c, 2-d, 3-a, 4-b;
Subiectul II (24 puncte)
– se acordă 4 puncte/item, astfel: 1-A, 2-A, 3-F, 4-F, 5-F; 6-A;
Subiectul III (12 puncte)
– se acordă 4 puncte/item, astfel: 1-c, 2-a, 3-b;
Subiectul IV (24 puncte)
– se acordă 4 puncte/item, astfel: 1-Șegarcea, 2-electroputere Craiova, 3-îngrășeminte chimice naturale, 4-E70 și E79, 5-Parcul Nicolae Romanescu;
Subiectul V (14 puncte)
– se acordă căte 7 puncte pentru fiecare argument precizat;
– pentru răspuns parțial corect se poate acorda punctaj intermediar (3,5 puncte).
Total: 90 de puncte
Se acordă 10 puncte din oficiu
Anexa G’
Tabelul 14 Notele obținute de către eșantionul de subiecți la testul final
aferent etapei posttest
Anexa H’
Test de evaluare
Anul școlar 2019– 2020
Disciplina Geografie
Clasa a VIII-a
Numele și prenumele elevului:____________________________________________
Data susținerii testului: ___________________
Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerințelor se acordă 90 de puncte. Din oficiu se acordă 10 puncte.
Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.
Subiectul I (30 puncte)
Scrieți pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. În partea de est județul Dolj se învecinează cu:
a. Gorj b. Mehedinți c. Olt d. Vâlcea
2. Dealurile Amaradiei au o altitudine maximă de:
a. 125 m b. 225 m c. 325 m d. 425 m
3. Din punct de vedere pluviometric, cantitatea medie anuală de precipitațiiînregistrată în județul Dolj este de:
a. 200 – 400 mm/an b. 300 – 500 mm/an c. 400 – 600 mm/an d. 500 – 700 mm/an
4. Treritoriul județului Dolj este situat în bazinul hidrografic al râului:
a. Bega b. Jiu c. Olt d. Mureș
5. Cel mai mare lac din județul nostrum este:
a. Bistreț b. Ciuperceni c. Fântânele d. Golenți
6. În județul Dolj, vegetația predominantă este cea de:
a. luncă b. pădure c. silvostepă d. stepă
Subiectul II (20 puncte)
Citește cu atenție afirmațiile următoare. În cazul în care apreciezi că afirmația este adevărată încercuiește litera A, dacă apreciezi că afirmația este falsă încercuiește litera F:
1. În județul Dolj întâlnim trei municipii. A/F
2. Industria energiei electrice și termice s-a dezvoltat pe baza lignitului din bazinul carbonifer Comănești. A/F
3. Rețeaua feroviară are o lungime totală de 222 km. A/F
4. Muzeul de artă „Jean Mihail” este situat în orașul Băilești. A/F
Subiectul III (30 puncte)
Completați enunțurile de mai jos:
1. Așezările rurale din județul Dolj sunt, după structură, de tip………………………………
2. Reședința de județ a Doljului este orașul………………………………………………………
3. Municipiul Calafat este, după funcția economic pe care o îndeplinește, un oraș……………
4. Cele mai mari suprafețe cultivate cu pomi fructiferi se întâlneau în. ………………………..
5. Pepenele verde se cultivă în partea de……………………………a județului Dolj.
6. Uzina Ford cu sediul în Craiova produce…………………………………………………….
Subiectul IV (10 puncte)
În anul 1967 s-a înregistrat un indice al natalității de 25,6‰, scăzând până în anul 2017 la 8, 9‰. Scrieți pe foaia de test două argument care explică scăderea indicelui natalității în județul Dolj.
Barem de evaluare și notare
Subiectul I (30 puncte)
– se acordă 5 puncte/item, astfel: 1-c, 2-c, 3-c, 4-b, 5-a, 6-c;
Subiectul II (20 puncte)
– se acordă 5 puncte/item, astfel: 1-A, 2-F, 3-A, 4-A;
Subiectul III (30 puncte)
– se acordă 5 puncte/item, astfel: 1-adunat, 2-Craiova, 3-port, 4-Câmpia Bălăciței, 5-sud-est, 6-automobile;
Subiectul IV (10 puncte)
– se acordă căte 5 puncte pentru fiecare argument precizat;
– pentru răspuns parțial corect se poate acorda punctaj intermediar (5,5 puncte).
Total: 90 de puncte
Se acordă 10 puncte din oficiu
Anexa I’
Tabelul 15 Notele obținute de către eșantionul de subiecți la testul de evaluare
aferent etapei retest
Anexa J’
Tabelul 16 Notele obținute de către eșantionul de subiecți la testele de evaluare
aplicate în perioada experimentului didactic
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I Coordonator științific, Prof. univ. dr. Boengiu Sandu Candidat, Ștefan (Velcea) Gabriela, Școala Gimnazială „SF…. [309986] (ID: 309986)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.