PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I COORDONATOR ȘTIINȚIFIC : Conf. univ. dr. SANDOVICI ANIȘOARA CANDIDAT : Prof. DEACONU ELENA CLAUDIA… [612621]
1
LUCRARE METODICO -ȘTIINȚIFICĂ
PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC :
Conf. univ. dr. SANDOVICI ANIȘOARA
CANDIDAT: [anonimizat]. DEACONU ELENA CLAUDIA
SPECIALIZAREA:
ÎNVĂȚĂTORI
BACĂU
2019
2
STIMULAREA CREATIVITĂȚII ȘI ORIGINALITĂȚII
LA ȘCOLARI
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC :
Conf. univ. dr. SANDOVICI ANIȘOARA
CANDIDAT: [anonimizat]. DEACONU ELENA CLAUDIA
BACĂU
2019
3
Cuprins
1. Argumentare …………………………………………………………………………..4
2. Abordări teoretice asupra creativității
2.1 Conceptul de crea tivitate și diferite definiții ale acesteia ……………………………. 7
2.2 Factorii creativității …………………………………………………. ………………………. …13
2.3 Faze ale procesului creator …………………………………………. …………………………22
2.4 Relația dintre creativitate ș i inteligenț a…………………………………………………… 25
3. Școala, factor important în stimularea creativității școlarului mic
3.1. O analiză a noii programe pemtru clasele primare prin prisma creativităț ii………28
3.2. Jocul, mod de stimulare a potenț ialului creativ ……………………………………………..33
3.3. Metode de stimulare a capacității creative a elevilor …………… ………………………..38
3.4. Dezvo ltarea creativității prin activităț i extracurriculare ………………………………….44
4. Experimentul pedagogic și rezultatele privind cunoașterea și stimularea potențialului
creativ a școlarului mic
4.1 Prezentarea problemei cercetate ……………………………………… …………………… .47
4.2 Obiectivele și ipotezele cercetării…………………………….. …………………….. …….51
4.3 Aplicarea experimentu lui și colectarea datelor ………… ………………………… ……54
4.4 Anali za și interpretarea datelor cercetării …………………. …………………………. …94
5. Concluzii…………………………………………………………….. ………………….. …….. …………..11 5
6. Propuneri privind implementarea de activitati educationale scolare si extrascolare
corelate simularii dispozitiilor creative ale elevilor ………… ……………….. ……….. …….117
7. Bibliografie ………………………………………………………………………….. …………………….119
4
1. Introducere/argumentare
De ce creativitatea ?
1
Consider interesantă această hartă a artei și a creativității. Este vorba despre o hartă
conceptuală/mentală care ne sugerează să folosim imaginația ca o resursă în dezvoltarea
gândirii creative și care poa te fi la baza proceselor de descoperire și învățare. Este interesant
să observăm, cum creativitatea este văzută ca un instrument cheie pentru a face față
provocărilor societății moderne bazată pe cultură, cunoaștere, consumism. Dacă la bază este o
dispoziț ie creativă, atunci a produce și a consuma poate trece la un nivel superior, poate să ne
îmbunătățească calitatea vieții, poate crește încrederea în sine, care la rândul ei poate genera
abilitatea de a observa diferențe și care, ca un pas următor, poate ru pe unele bariere mentale.
De asemenea, cunoașterea și implicit educația este văzută printr -o prismă holistică: de cumuli
de experiențe, de influență socială, de stimuli, de a ne pune la lucru simțurile.
1 Desen atribuit artistului Ian Gowdie, Il Lavoro Creativo: Mind Maps ,
http://www.moocomunicazione.com/mind -maps/ , accesat la data de 28.12.2018
5
Poate rolul educației ar trebui să fie chiar acesta, de a reuși să fii pregătit să ai o privire
de ansamblu asupra vieții. Cum? Dezvoltând gândirea creativă prin aplicarea cunoștințele
dobândite și a experiențelor trăite și care ne vor ajuta să găsim o multitudine de soluții, prin
luarea unor decizii fără a fi constrânși de reguli stricte, de a fi excesiv influențați de mediul în
care trăim sau de frica unei evaluări critice din parte celor din jurul nostru.
Deci, creativitatea poate fi la baza pregătirii persoanelor pentru toate aspectele
complexe ale vieț ii într -o societate din ce în ce mai complexă. Și cine ar fi cel mai în măsură
să o stimuleze încă de la vârste cât mai fragede? Evident, sistemul de învățământ prin
instituțiile sale specializate în organizarea și desfășurarea educației, folosindu -se de
conținuturi și strategii specifice.
De ce stimularea creativității la școlarul mic?
2
După cum se observă din această hartă mentală despre moduri de comportament a
persoanelor creative, iar noi tindem să formăm astfel de persoane, aceste comportamente sun t:
observă cât mai mult, privesc eșecul ca o formă de a învăța, își urmează pasiunile, sunt niște
visători, le plac provocările, își asumă riscuri, sunt flexibili, sunt capabili de a face conexiuni,
de a se rupe dintr -o situație de imobilitate, de rutina , urăște o stare în care nu intervin
modificări3, pentru a căuta noutatea.
Dacă privim și analizăm aceste comportamente ne dăm seama că în sistemul nostru de
învățământ, acestor obiceiuri nu le dăm prea mult spațiu de desfășurare, uneori este mult mai
2 https://www.pinterest.it/mindomo/edu -mind -maps/ , accesat la data de 28.12.2018
3 Hate status quo , trad.mea
6
comod pentru noi, cadrele didactice implicate în acest proces, să ținem sub control elevii și să
dăm puțină libertate , așa cum vrem și cât vrem noi.
De aceea, văd necesitatea aprofundării acestui subiect al creativității în școala primară,
pentru că doar cunoscând, analizând și căutând soluții vom putea face pași înainte în
stimularea potențialului creativ al viitorilor cetățeni ai unei societăți moderne, o societate încă
necunoscută nouă, în care găsirea de soluții inovative și eficiente va fi o necesitat e.
7
2. Abordări teoretice asupra creativității
2.1 Conceptul de creativitate și diferite definiții ale acesteia
Dacă în trecut creativita tea era considerat ă un fenomen rar și plin de mister, în prezent se
consideră că aparține tuturor indivizilor î ntr-o mai mare sau mai mică măsură . Pentru a ne
apropia cât mai mult de o definiție a creativității, trebuie să ne eliberăm de câ teva convingeri
care în timp s -au dovedit greșite și anume să confundăm creativitatea cu alte calități uma ne:
Confuzia între un coeficient ridicat al inteligenței și creativitatea (nu până demult
creativitatea era identificată cu o inteligență elevată);
Confuzia între genialitate și creativitate (destul de difuză ideea că doar oamenii geniali
ar fi capabili de creativitate). Din a doua jumătate a sec XX, și -a făcut din ce în ce mai
mult spațiu ideea că a fi creativi este o componentă a structurii intelectuale umane ( la
fel ca memoria, inteligența, capacitatea de a învăța);
Confuzia între activități considerat e creative și creativitatea. O altă greșeală este să ne
gândim că doar anumite activități pot fi creative, precum pictura, muzica, literatura.
Creativi nu sunt doar persoanele care practică aceste activități, într -un termen mai larg
artiștii, ci studiile a u arătat că se poate fi creativi în orice activitate (profesorii,
antreprenorii, elevii, parinții pot exprima creativitate).
Deci, pentru a fi creativi nu trebuie să fim genii sau super inteligenți sau să fim artiști:
chiar și în viața de zi cu zi pot apăr ea probleme care au nevoie de soluții originale (la serviciu,
când gătim, când ne amenajăm casa sau grădina). Un exemplu ne este dat de către Dicționarul
de psihologie , care ne spune cum au ajuns nișt e fizicieni din Statele Unite să folosească un
dihor alb echipat cu u n pămătuf și prins cu un ham să curețe interiorul un accelerator de
particule, care era de fapt un tub lung de 500 de metri și cu un diametru de doar 15 centimetri.
(Sillamy, 1988).
Este evident că la o simplă analiză etimologică a cuvântului, termenul de creativitate
își are originea în cuvântul latin creare care înseamnă a făuri, a crea , a zămisli , a naș te.
Pentru prima dată, acest termen și noțiunea de creativitate a fost introdusă de către psihologul
american G.W. Gordon Allport, î n anul 1937 , care a înțeles că "substratul psihic al creației
este ireductibil la aptitudini și presupune o dispoziție generală a personalității spre nou, o
anumită organizare a proceselor psihice în sistem de personalitate" (Popescu -Neveanu, 1978,
p.152). Allpor t a transformat adjectivul creative adăugându -i un sufix, în creativity . Acest
termen a trebuit să se impună în fața altor termeni precum inteligență fluidă, gândire
8
divergentă, gândire direcțională creatoare, imaginație constructivă, gândire aventuroasă,
gândire laterală, rezolvare specifică de probleme etc. (Munteanu, 1999, p.34) .
Aș vrea să mai amintesc și termenul de creatologie , termen introdus în limba română
de psihologul P.P.Neveanu pentru a desemna știința care studiază creativitatea și care se
ocupă de procesele, formele și tehnicile creației. (Popescu -Neveanu, 1978, p.158).
Fenomenul creației este unul complex și încă nu s -a ajuns la o definiție unanim
acceptată. Anca Munteanu prezintă aproape 40 de definiții ale creativității susținute în timp de
diferiți psihologi, dintre care voi exemplifica doar câteva. (Munteanu, 1999, p.309 – 313).
"Creativitatea este facultatea de a introduce în lume un lucru oarecare nou. "
J.L.Moreno, 1950
"Creativitatea este un proces compozițional care are ca rezultantă un ele obiecte,
experințe ori imagini noi. " R.L.Murray, 1959
"Creativitatea este capacitatea de a modela experința în forme noi și diferite,
capacitatea de a percepe mediul în mod plastic și de a comunica altora experiența unică
rezultată. " I. Taylor, 1959
"Crea tivitatea este procesul modelării unor idei sau ipostaze, al testării acestor idei și
al comunicării rezultatelor. " E. P. Torrance, 1962
"Procesul creativ este procesul prin care se produce ceva nou: o idee, un obiect, o nouă
formă sau reorganizarea unor elemente vechi. Cerința esențială este ca noua creație să
contribuie la rezolvarea unei probleme. " L.R. Harmon, 1963
"Creativitatea este dipoziția de a crea care există în stare potențială la toți indivizii și la
toate vârstele în strânsă legătură cu mediul socio -cultural. " N. Sillmy, 1965
"Creativitatea este descoperirea unei legături neașteptate între lucruri. " L. Kubie, 1967
"Creativitatea este o formațiune complexă de personalitate, focalizată pe nou,
structurată în raport cu legile și criteriile originalităț ii și constând dintr -o interacțiune specifică
între aptitudini și atitudini. " P. Popescu -Neveanu, 1970
"Prin creativitate se înțelege, de obicei, capacitatea gândirii umane de a găsi soluții
noi, de a da naștere unor idei sau unor lucruri necunoscute anterio r (cel puțin pentru individ). "
M. Bejat, 1971
9
"Creativitatea este rezultanta de integrare a două segmente efector -aptitudinal și
orientativ -atitudinal. " P.Popescu -Neveanu, C. Făcăoaru, 1972
"Creativitatea este faculatea specială a spiritului de a reorganiza el ementele lumii
externe (elemente culturale sau tehnice) pentru a le prezenta sub un aspect nou, realizând
astfel o acțiune creativă. " Enciclopedia Hachette, 1974
"Creativitatea este un proces de asociere și de combinare, în ansambluri noi, a unor
elemente pr eexistente. " H. Jaoui, 1975
"Creativitatea este o acomodare cu depășire. " J. Piaget, 1978
"Creativitatea înseamnă reperceperea realității din trebuința de nou. " E. Pickard, 1990
Este interesant să analizăm aceste definiții ca să observăm diversitatea lor, inter esul pe
care îl suscită acest subiect în lumea contemporană și, dacă le analizăm din punct de vedere
cronologic, putem observa o evoluție a semnificației acestui fenomen, la început atribuită unei
elite intelectuale, ajungându -se până la o deschidere către existența unui potențial creativ în
fiecare individ, mai evident sau mai puțin evident, în funcție de anumiți factori de natură
intelectuală, caracterială și socială, la care mă voi referi mai pe larg în subcapitolul succesiv.
Este ușor să observăm din d efinițiile citate mai sus cum creativitatea este văzută ca
proces, ca o formațiune complexă a personalității, ca o capacitate a gândirii. Dacă cu ajutorul
gândirii cunoaștem realitatea înconjurătoare, însuș irile obiectelor, ființelor, fenomenelor,
precum ș i relațiile care se formează între acestea, u n nivel superior al gâ ndirii este
creativitatea, care se manifestă prin a căuta și a găsi noi relații într e obiecte și fenomene, noi
soluții î n rezolvarea de probleme, noi idei sau un produs nou, care pot avea un impac major și
să reprezinte o valoare pentru societatea . Creativitatea poate fi privită ș i dintr -o perspectivă
individuală, câ nd o persoana desco peră lucruri cu valoare de noutate în micul lui univers , dar
fără să aibă aceeași valoare la nivel științ ific, cultural, tehnic. Astfel, despre un elev care
reușeste să găsească o rezolvare diferită a unei probleme față de cea prezentată de profesor,
putem spune că acesta dispune de o gândire creativă .
Tocmai de aceea s -a simțit nevoia unei abordări în direcți e verticală și piramidală a
creativității (Popescu, 2004, p.11), elaborându -se 5 nivele după gradul de originalitate al
creaț iei (Cosmovici, 2005, p.147) :
Creativitate expresivă , care aparține tutoror copiilor și care se exprimă spontan și liber
prin desen e, povești, cântece. Se numește expresivă, pentru că este o modalitate
primitivă a copiilor de a -și exprima sentimentele de bucurie, tristețe, frică etc. Acest
10
tip de creativitate este important pentru că formează un comportament creativ și nu
pentru valoa re produselor obținute.
Creativitate productivă este cea mai simplă formă creativă manifestă la adulți. Aceștia,
după ce și -au însușit priceperi și abilități într -un anumit domeniu, execută unele lucrări
bine făcute, dar în care originaliatea este scăzută. Spre exemplu, o pereche de cizme
bine lucrate, dar care nu aduc o noutate nici ca design, nici ca mod de producție, sau
ca utilitate. În acest caz, creatorul s -a folosit de tehnici deja cunoscute pentru a crea un
obiect util.
Creativitatea inventivă aduce îmbunătațiri produselor deja existente, creează conexiuni
noi între elemente existente deja. Acest proces este exprimat prin verbul a inventa , iar
inventatorii sunt destul de numeroși, se pare că doar în Japonoia se brevetează circa
zece mii de invenții a nual. Deci, a inventa nu înseamnă a crea un produs de la zero, ci
a-l schimba, ameliorandu -l. Spre exemp lu, trecerea de la becul clasic la cel de tip
LED.
Creativitatea inovatoare aduce lucruri și soluții noi și originale. Este caracteristica unui
număr re strâns de persoane, despre care se spune că posedă un talent în domeniul în
care se manifestă. Această formă de creativitate se poate manifesta în muzică, poezie,
știință, etc.
Creativitatea emergentă este specifică geniilor care revoluționează un domeniu , al
artei, științei și acest nivel creator aparține unui număr mic de oameni. Spre exemplu,
Mozart în muzică, Michelangelo în sculptură și pictură.
Plecâ nd de la piramida lui Maslow, care a ierarhizat nevoile umane și noi am putea
ierarhiza creativitatea î n funcție de câte persoane au ac ces la fiecare nivel al ei .
11
Fiecare dintre noi, în anii copilăriei, ne -am exprimat creativ, ca adulți mulți dintre noi
manifestăm o creativitate pro ductivă, mai puțină lume a inventat ceva , iar creativitatea
inovatoare și, mai ales, emergentă sunt extrem de rare .
Pentru a încerca să completăm definiția creativității, mă voi referi l a cele patru
accepțiuni ale noț iunii de creativitate : ca produs, ca proce s, ca o capacitate creativă, ca
dimensiune complexă a personalității (Zlate, 1994).
Creativitatea ca produs . Mulți psihologi în încercarea de a defini creativitatea au privit
către caracteristicile produsului rezultat din actul creației, acesta fiind cel mai palpabil
mod de evaluare a l creativităț ii. Produsul creat poate fi material: un obiect, o operă de
artă sau imaterial cum ar fi: o poezie, o formulă sau teoremă, o interpretare nouă . Ca
aceste produse să poată fi încadrate în categoria produselo r creat oare, trebuiau să aibă
trăsături specifice: noutatea, originalitatea, valoarea, utilita tea socială și aplicabiliatea
cât mai vastă. Noutatea arată că acel produs este primul respectând o ordine
cronologică, a apărut pentru prima dată . Dacă este doar o repl ică nouă a unui produs
deja existent, despre acesta nu put em spune că este caracterizat de noutate.
Originalitatea produsului se referă la faptul că acel produs nu poate fi asemănat cu
nimic creat anterior. Originalitatea poate fi apreciată în mod subiectiv, prin opinia
unor experți în domeniul căruia aparține produsul sau în mod obiectiv, printr -o analiză
detaliată a celorlalte produse din acel domeniu. Pentru ca un produs să aibă valoare ,
nu este suficient să fie original ci trebuie să aibă o valoare și o aplicabilitate socială .
creativitatea
emergentă
creativitatea
inovatoare
creativitatea inventivă
creativitatea productivă
creativitatea expresivă
12
Pot fi produse originale, dar fără nici o r elevanță funcț ională, practică sau cu valo are
artistică .
Creativitatea ca proces . Acum vorbim despre faptul că întotdeauna crea tivitatea nu se
produce instantaneu, ci are nevoie de niște etape care trebuie parcurse. Deci,
creativitatea are un aspect dinamic, evoluează de la virtual la concret. În ciuda unor
divergențe între autori, aceste etape ale procesului creator sunt: perioad a de pregătire,
incubația, iluminarea, verificarea.
Creativitatea ca o capacitate general umană . Privită sub acest aspect, multe teorii
considerau creativitatea ca fiind privilegiul unor puțini oameni, unii chiar o considerau
înnăscută, transmisă pe cale g enetică. Galton, psiholog englez, în lucrarea sa
Heredi tary Genius (1869) afirmă că sunt atâtea talente câte s -au afirmat ( Zlate, 1994 ,
p.280). Adică, nu există talente nedescoperite, dacă ele nu s -au manifestat înseamnă că
nu au fost cu adevarat talente. Acest mod de a gândi ar fi încetinit dezvoltarea
creativității, iar dacă am fi de acord cu acest mod de a vedea creativitatea, nu am mai
stimula și antrena potențialul creativ al persoanelor.
Creativitatea ca dimensiune complexă a personalității . Persoanel e puternic creatoare
au fost descrise ca avâ nd caracteristici precum: "sensibilitatea față de probleme,
sensibilitatea față de fenomenele din mediu, identificarea cu problemele altor persoane
și societăț i, variabilitatea ideilor, capacitatea rapidă de adap tare la orice situaț ie,
originalitatea" (în viziunea lui Lowenfeld ), "toleranța față de situaț iile ambigui,
încrederea în propriile capacități creatoare, lipsa de îngâmfare" (considera C. Taylor),
iar pentru M. Zlate, persoana înalt creativă este "inventiv ă, independentă, neinhibată,
versatilă, entuziastă" (Popescu, 2004, p.8).
Din punct de vedere psihologic și pedagogic, suntem interesați de aceste fațete ale
creativității enumerate mai sus, pentru că școala are menirea să o stimuleze, să o dezvolte, să
o antreneze.
13
2.2 Factorii creativității
A înțelege de ce depinde creativitatea este important; a ști care sunt factorii care o
determină, ne ajută să o stimulăm atât la nivel individual cât și colectiv prin adecvate
programe educative și sociale. Factorii care evolueză în simbioză și impulsionea ză potențialul
creator al individului , în percepția și în urma studiilor realizate de către A. Munteanu, sunt:
psihologici, biologici și sociali (Munteanu, 1999). Nivelul creativității este dat, nu atât de
calitatea sau intensitatea unuia dintre factori, ci de energia dată de fuziunea dintre ei și de
modul în care se completează unul pe celălalt.
a) Factorii psihologici . O analiză a factorilor psihologici ne ara tă o evoluți e de la a privi
creativitatea ca fiind in fluențată doar de factorii intelectuali, ca p e parcurs să se tindă
către o concepție de sinteză î ntre factorii intelectuali, nonintelectuali, aptitudinali,
atitudinali.
În categoria factorilor intelectuali , se regă sesc gândirea divergentă, gândirea
converge ntă și stilul perc eptiv (Munteanu, 1999, p.7 2). Gândirea divergentă este
cunoscută și ca gândirea laterală sau creativă, pe când gândirea convergentă este
gândirea verticală sau logică . Gândirea divergentă este cea care pregătește calea către
soluț ie, iar gândirea convergentă găsește soluț ia (Bejat, 1971). Acest tip de gândire
este multidirecțional și este caracterizat de aptitudini ca :
1. Fluiditatea ideilor, adică capacitatea de a produce, în scurt timp, un număr
mare de idei, fără a da importanță calităților lor, unele considerate fără
utilitate, dar între ele găsindu -se răspunsul original căutat ;
2. Flexibilitate a sau plasticitatea este capacitatea de a schimba punctul de
vedere cu ușurință, de a schimba modul de abordare a unei probleme, când
direcția în care se merge se dovedește ineficientă pent ru a ajunge la soluția
căutată. Ea poate fi spontană, când schimbarea traiectoriei gândirii se face
din inițiativa persoanei implicate în procesul creativ sau adaptativă, atunci
când ea este dirijată din exterior;
3. Originalitatea este capacitatea de a gând i noi și originale soluții, adică cu
o frecvență statistică scăzută. Recunoașterea originalității nu este simplă și
poate fi de tip obiectiv, prin analiza statistică a soluțiilor deja existente, sau
subiectivă, prin evaluarea acestor soluții de către perso ane competente în
domeniu. Originalitatea este acea idee năstrușnică, dar și valoroasă,
caracteristică necesară în orice domeniu de activitate,chiar și în activitățile
de natură economică, astfel că, în ultima perioadă s -a impus conceptul de
14
industrii crea tive. Industriile creative se conturează ca fiind ”acele industrii
care își au orig inea în creativitate, talentul și măiestria indivizilor și care au
potențialul creării de locuri de muncă și de a gener a prosperitate prin
producerea și exploatarea creativității, muncii intelectuale și a ideilor,
adică a proprietății i ntelectuale."4 Câteva exemple ar fi: design, modă,
televiziune și radio, arhitectură, meștesuguri, publicitate etc.. Un exemplu
de abordare creativă în domeniul publicității este publ icitatea șocantă
creată pentru compania Benetton , titlul campaniei publicitare fiind: "Nu
există imagini șocante, doar realități șocante"5.
6
Imaginea reprezintă trei inimi de ființe umane, pe care sunt scrise cuvintele:
alb, negru, galben7. Evident, aceste culori fac referire la discriminarea rasială
existentă în societatea actuală, la diferențele rasiale ale speciei umane și la
faptul că aceste diferențe pot fi legate de aspect, dar niciodată nu ar trebui să
4 https://www.iceberg.ro/de -ce-se-vorbeste -atata -despre -industrii -creative/ , accesat la data de 8.01.2019
5 "There are no shocking pictures, only shocking reality ", trad. mea
6 Creatorul este fotograful Oliviero Toscani, http://www.mywhere.it/oliviero -toscani/ , accesat la data de
8.01.2019
7 "white, black, yellow "
15
devină un motiv de tratament di ferit în viața socială a unor persoane în funcție
de rasa de apartenență. Deși compania comercializează și produce haine, modul
de promovare este șocant. Acest brand vrea mai întâi să comunice publicului o
idee, să promoveze o cauză și apoi să vândă haine. Dar, mai ales, vrea ca logo –
ul companiei și numele acesteia să rămână întipărite în memoria
cumpărătorului și, la următoarea plimbare la mall, să -l determine să intre în
magazinele lor și, evident, să le cumpere produsele. Iată un mod original de a
promov a o producție vestimentară, imaginea șochează și ne face să reflectăm
asupra mesajului. Deci, creativitatea este foarte importantă în economia
capitalistă unde concurența este foarte mare și unde, pe lângă creativitatea
produsului, trebuie să existe și o o riginalitate a promovării acestuia.
4. Elaborarea este acțiunea de găsire a unor soluții inedite;
5. Sensibilitatea este capacitatea de a identifica probleme acolo unde aparent
nu există;
6. Redefinirea este abilitatea de a folosi obiecte sau părți din acestea în mod
neuzual.
Gândirea convergentă este importantă în demersul creativ pentru că permite
asimilarea de informații, a materialului de bază, fără de care mecanismul creativ nu
poate funcționa. O îmbinare armonioasă a celor două tipuri de gândiri garantează un
potențial creator ridicat. În urma unei cercetări cu suport experimental, M. Bejat
demostrează că cele mai multe persoane creatoare aparțin tipului mixt: cel care
combină gândirea divergentă cu cea convergentă (64%), doar tipul divergent 22%, iar
tipul convergent 14%.
Un alt factor intelectual este stilul perceptiv și se referă la modul de receptare a
problemei de rezolvat. În cea mai mare proporție, subiecții creativi sunt de tip sintetic
(predomină capacitatea de sinteză) în comparație cu subiecții de tip analitic
(predomină capacitatea de analiză). Persoanele de tip sintetic fac față situațiilor de
analiză, pe când cele de tip analitic fac față cu greu situațiilor de sinteză. Ideal pentru
creativitate este stilul perceptiv mixt, sintetico -analitic.
Factorii nonintelectuali sau noncognitivi cu influență asupra creativității, în viziunea
A. Munteanu, sunt: motivația, caracterul, afectivitatea, temperamentul și rezonanța
intimă.
16
Motivația este acel factor care pune în miș care efortul creator și este de două
feluri: intrinsecă și ex trinsecă . Motivația intrinsecă este obținerea unei satisfacții
personale izvorâtă din interiorul individului, dorința de a explora și cunoaște orizonturi
noi (dorinț a de a evolua î ntr-un anumit domeniu, dorința de a obține ceva prin puteri
proprii). Motivația extrinsecă este determinată de surse externe indiv idului (obț inerea
de recompense materiale, recunoașterea profesională într -un anumit domeniu,
interesul față de felul î n care suntem priviți de alții, dorința de a câștiga). Motivația
extrinsecă poate fi întărită de recompense sau pedepse. O persoană, prin urmare, tinde
să efectueze o anumită activitate, deoarece se așteaptă să primească o recompensă
(avantaje materiale, premii, etc.). Frederic Skinner, un bine cunoscut psiholog
behaviorist (1974) , a arătat că un stimulent pozitiv adecvat (poate fi o recompensă)
este capabil să mărească și să mențină frecvența unui comportament dat, până la
transformarea acestui a într -un model de conduită, transformându -se, astfel, într -o
motivație intrinsecă.
Toate recompensele, este firesc să ne întreb ăm, sunt la fel de eficiente?
Numeroase experimente arată, ca recompensa să fie cât mai eficace, aceasta trebuie să
fie promptă , imediat după efectuarea acțiunii, să fie legată de un comportament
specific (unui copil i se promite o recompensă nu dacă, în general, se comportă bine,
ci dacă, spre exemplu, aranjează jucăriile la locul lor) și să fie în concordanță cu
performanța desf ășurată, adică sa fie credibilă.
Motivația extrinsecă are influență asupra alegerii și modalității de efectuare a
unei activități. Teresa Amabile, profesoară la Harvard Business School și expert ă în
creativitate ș i metode de stimulare a inovațiilor la niv elul companiilor, a efectuat o
serie de studii pentru aprofundarea corelațiilor dintre recompense ș i creativitate. Î ntr-
un prim studiu (1985), ea a cerut studenților unui curs de creație literară să scrie niște
poezii. La început, primului grup a dat o lis tă de motivații extrinseci (pentru a
impresiona profesorii, câștigul unor sume de bani, posibilitatea de a avea acces la
cursuri de specializare post -universitare etc.) și le-a cerut să realizeze scrierile lor. Al
doilea grup a primit o listă de motivații intrinseci (plăcerea de a se juca cu cuvintele,
satisfacția exprimării etc.). Studenților din primul grup, stimulați cu motivații
extrinseci, au considerat sarcina de efectuat grea, iar scrierile produse, în opinia unei
comisii de poeți independenți, au fo st, fără îndoială, inferioare din punct de vedere
creativ decât scrierile produse de cel de al doilea grup. Într-un experiment ulterior8
8 http://people.whitman.edu/~h erbrawt/classes/390/Amabile.pdf , accesat la data de 3.01.2019
17
(Amabile, 1986), cercetătoarea a prezentat puzzle -uri de diferite complexități unor
elevi împărțiți în două grupe, primului grup le -a promis o recompensă dacă le
completează, în timp ce celui de al doilea grup nu le -a promis nimic. Elevii care nu se
așteptau la o recompensă au ales cele mai dificile puzzle -uri, în timp ce, cei căror a li s –
a promis o recompensă au optat pentru cele mai ușoare. Teresa Amabile a evidențiat,
prin cercetările sale , cum recompensa rea creației tinde să o inhibeze și chiar, în
anumite circumstanțe, să o stingă complet (Amabile, 1988). De fapt, persoana tinde
să-și îndrepte atenția și energiile sale de la sarcina creativă la recompensă. "Cu cât este
mai complexă activitatea" avertizează cercet ătoarea , "cu atât mai mare este dauna care
poate provoca motivație extrinsecă"9 (Amabile, 1988) .
Ceea ce împinge și net ezește drumul către o activitate de creație este, prin
urmare, în primul rând motivația intrinsecă, un amestec minunat de curiozitate, de
învățare, plăcerea unei noi provocări , libertatea de alegere și, desigur, pasiune a.
Caracterul , acel ansamblu de atit udini îndreptate către sine, către ceilalți, către
muncă, către valori, are o pondere importantă în creativitate. O trăsătură a caracterului,
definitorie pentru creativitate, este tenacitatea în muncă, zice Brâncuși "Să creezi ca un
Demiurg, să poruncești ca un Rege, să muncești ca un Sclav" (Brâncuși, apud
Zărnescu, 1980, p.168).
Afectivitatea dă energie și valorizează dimensiunea caracterială, "de la avântul
emoțional și până la pasiunea pentru muncă și adevăr se desfășoară un întreg arpegiu
de stări afec tive" ( Munteanu, 1999, p. 83).
Temperamentul, în urma studiilor, se pare că nu influențează creativitate,
aceasta fiind echidistantă față de toate tipurile de temperament.
Rezonanța intimă este un factor al personalității care arată cum ex periența de
viață a fiecăruia se răsfrânge la nivel individual și cum acesta reușește să recunoască și
să folosească propriile resurse interne îndreptându -le către un proiect extern.
Aptitudinile speciale . În completarea aptitudinilor generale (memoria, inteligența,
spiritul de observație, atenția) vin aptitudinile speciale: senzoriale, bazate pe acuitate
auditivă, vizuală (aptitudini pentru arte plastice, muzicale), psihomotorice, bazate pe
calități de motricitate, viteză, precizie, dexteritate manuală, forța fizică, aptitudini
intelectuale, bazate pe inteligență (aptitudine științifică). Între cele bazate pe
9 https://hbr.org/1998/09/how -to-kill-creativity , accesat la data de 3.01.2019
18
inteligență, am putea evidenția o serie de aptitudini mai puțin cunoscute, dar care
încep să aibă un ecou din ce în ce mai mare în societatea actuală: aptitudinea
organizatorică și de conducere, aptitudinea pedagogică și aptitudinea matematică. Îmi
voi opri o clipă atenția asupra capacității pedagogice, fiind cea care ar putea influența
și stimula creativitatea școlarului mic, dacă ea este în posesia cadrelor dida ctice
furnizoare a actului educațional.
Aptitudinea pedagogica vizează trei tipuri de competențe: științifică,
psihopedagogică și psihosocială, care în învățământul românesc sunt enunțate clar ca
fiind: competențe științifice, metodice și psihopedagogice, competențe manageriale,
competențe de evaluare , competențe decizionale, competențe de relaționare și
competențe de formare.
Interesantă mi se pare și abordare complementară a competențelor profes iunii
de dascăl evidențiată în schema de mai jos. D iferența față de cele enunțate mai sus este
accentul pus pe calitățile personale de bază ale cadrelor didactice care trebuie
considerate o condiție esențială pentru a deveni profe sor. P e lângă vocația pedagogică,
profesorul trebuie să dețină un bagaj cultu ral solid, capacitatea de autoevaluare ,
răbdare, abilități de comunicare, flexibilitate etc..
Aria competențelor științifice și metodologice a disciplinei cuprinde atât o
abordare aprofundată și actualizată a disciplinei predate, cât și metodologia de
predare -învățare -evaluare specifice disciplinei. Aria competențelor de comunicare și
relaționare nu se referă la materia predată. Profesorul trebuie să fie un facilitator,
Aria calităților
personale de bază
Aria competențelor
stiințifice și
metodologice a
disciplinei
Aria competențelor
metodologice –
dicactice
transversale
Aria competențelor
de comunicare și
relaționare
Aria competențelor
organizaționale
19
animator al contextelor de învățare, sarcina sa nu se limitează la transmiterea
conținuturilor, ci este cea de a activa dorința de cunoaștere a elevilor și de a sprijini
dezvoltarea naturală a inteligenței lor. De aceea, profesorul trebuie să cunoască și să
folosească metode didactice active și actualizate centrate pe învățare, mai mult decât
pe predare. Aceste abilități constau în a planifica, organiza, implementa și evalua o
acțiune educațională îndreptată către elevi. În ceea ce privește aria competențelor de
comunicare și relaționare, este necesar să se facă distincție între comunicar ea
interpersonală (comunicarea cu elevii, colegii, părinții, directorul) și comunicarea în
contexte mai largi (comisii metodice, consilii profesorale, cercuri pedagogice). Primul
aspect se referă la o comunicare fluidă, empatică, exprimând disponibilitate personală
și umană. Al doilea aspect privește comunicarea și relația în cadrul grupurilor de lucru,
abordarea fiind formală și este reglementată de reguli. În cele din urmă, aria abilităților
organizatorice, în care competențele de lucru în cadrul unui col ectiv fac din profesor
un actor dinamic în viața comunității școlare din care face parte, acesta trebuie să fie
animat de dorința de a coopera în această muncă caracterizată de complexitate.
Abordarea individualistă a profesiei este în contradicție cu cele mai recente studii
despre buna funcționare a instituțiilor, mai ales a comunității școlare (Ciambrone)10.
b) Factorii biologici cu influența asupra creativității sunt: ereditatea, vârsta , sexul ș i
sănătatea mentală . Ereditatea "trasează limitele maxime până la care pot evolua
potențele noastre native, fără a garanta însă și atingerea lor" (Munteanu, 1999, p. 102).
Pentru a demonstra rolul eredității p utem aduce ca argumente existenț a unor copii
geniali, care încă de la vârste mici au dov edit manifestări creative (Enescu, Mozart,
Rafael , Newton, Edison etc.), existenț a unor personalități creative î n cadrul aceleași
familii, de a lungul a mai multor generații ( muzicienii Strauss, scriitorii Dumas etc.).
La bagajul genetic al acestor persoane este incontestab il necesar să subliniem
prezenț a unui context familial comun, mediul având un rol determinant prin
influenț ele sale intenționate și neintenționate. Interesant este să amintim ș i despre
"plasticitatea și polivalenț a predispozițiilo r în momentul nașterii" (Munteanu, 1999,
p.104). În persoanele geniale există talente m ultiple, polivalente, chiar dacă de cele
mai multe ori, talentul se va manifesta î ntr-un singur domeniu datorită împrejurărilor
din mediul î n care acesta trăiește. Vârst a influențează creativitatea, dovedindu -se că
în raportul vârsta – creativitatea, acestea sunt invers proporționale , cu câ t vârsta crește
cu atât creativitatea scade. În stud iile realizate de psihologi români, precum A. Stoica
10 http://competenzedocenti.it/Documenti/le_competenze_degli_insegnanti_ -_Rita_Ciambrone.pdf , accesat la
data de 3.01.2019
20
și M. Roco au observat o flui ditate a creativității în ascensiune chiar ș i la vârsta
adolescenț ei când flexibilitatea și originalitatea sunt în regres, datorită caracterului î n
mare parte verbal al școlii românești și, poate, pentru că originalitatea este privită ca
un defect și ca un obstacol î n evoluția școlară. Cauzele pot fi diferite: creativitatea este
încurajată mai mult î n perioada copilăriei, odată cu vârsta se dezvoltă spiritul critic,
are loc o diminuare a motivației etc.. Manifestarea creativității până la vârste înaintate
se poate prin stimularea ș i antrenarea cont inuă a imaginației. Sexul , un alt factor
biologic, nu este un element care face diferență în actul creației , chiar dacă de a lungul
istoriei bărbații s-au dovedit mai creativi. Ac est lucru a fost ca urmare a influe nțelor
sociale și familiare, care considerau că la femei, creativitatea intelectuală lipsea pentru
că menirea lor era de a da naștere și de a se ocupa de îngrijirea copiilor. Emanciparea
femeii începe odată cu secolul 18 , sub impulsul mișcării iluminismului ș i înaintează
anevoios către dreptul la munc ă, dreptul la vot, dreptul la instruire și alte drepturi care
le erau negate. Studiile recente au demonstrat ca potențialul creativ este identic la
femei ș i bărbați. Sănătatea mentală, dacă vorbim despre stări patologice ș i nu despre
comportamente nonconformiste , nu este o condiție a creației . Chiar dacă în cazul unor
personalități creatoare, normalul și manifestările patologice coexistau, cum ar fi
Flaubert, Mozart, Van Gogh, asta nu înseamnă că ac este manifestări sunt premisele ale
creativității. Dovadă sunt numeroasele personalități geniale care s -au remarcat și prin
robustețea și vitalitatea mentală, cum ar fi Leonardo Da Vinci, V. Hugo, G. Verdi.
Actul creator este un mijloc prin care creatorul reușește să -și canalizeze energia și
neliniștea interioară și poate fi chiar un act terapeutic, de unde și apariția unor
procedee de art terapie.
c) Factori sociali Orice creator își desăvârșește opera într -un climat creativ, reprezentat
de epoca în care tră iește, de clasa socială, familia, prietenii, grupul de muncă din care
face parte. O influență creativă pozitivă asupra creatorului ș i, implicit , asupra actului
creației îl au: condițiile economice medii, fără mari lipsuri dar nici o excesivă
opulență, grad ul înalt de cultură și aspirație a grupului din care face parte, sentimentul
de libertate, încrederea pe care o are acesta în sine, ambientul democratic (politic,
profesoral, familial) (Munteanu, 1999). Un rol major în creativitate îl au familia și
școala. Familia este cea care începe construcția personalității copilului, influența sa
fiind încă de la nașterea copilului și având un rol predominant chiar și după intrarea în
colectivitate și într -un mediu educațional formal. Chiar dacă acționează într -un mod
nestructurat, fără obiective clare, familia creează deprinderi, obișnuințe, scheme
logice, dezvoltă potențialul aptitudinal, dezvoltă personalitatea copilului și mai ales îi
21
dă un suport emoțional și afectiv indispensabil. Prezența în familie a mai multor frați
s-a dovedit a fi un avantaj în dezvoltarea unui potențial creativ. S -a remarcat că
nașterea unui copil supradotat creează teamă, dificultate în a se relaționa cu acesta,
deoarece modelul ideal de copil într -o familie este cel normal, care rămâne în n iște
tipare ușor de gestionat de către părinți. În cazul copiilor obișnuiți, pentru a le stimula
potențialul creator, familia încă de la vârste mici trebuie să le încurajeze independența,
curiozitatea, inițiativa, libertatea de exprimare, plăcerea de a adr esa întrebări, iar când
aceștia vor intra în sistemul de învățământ, familia trebuie să fie interesată de
randamentul școlar al acestuia , fără să creeze o presiune exagerată și să -i acorde
ajutorul ori de câte ori îi este cerut de către copil.
22
2.3 Faze ale procesului creator
Interesul continuu și progresiv generat de creativitate nu este o tendință, ci o
necesitate. Creativitatea concretizează dorința de dezvoltare și creștere, caracteristică ființei
umane. Experiența creativă permite omului să -și realizeze propria bunăstare, indiferent de
sfera sa de interes. Abilita tea de a inova reprezintă o perspect ivă atât a împlinirii materiale, cât
și psihologice a persoanei. Dimensiunea cre ativă înnobilează ființa umană, indiferent de
mediul său cultural, de formare, de gen sau de locul de muncă, și este de o importanță
strateg ică să știm cum să o cultivăm , pentru a avea o dezvoltare armonioasă, un echilibru al
minții și o bunăstarea psiho logică și fizică a individului.
Experții și cercetătorii proces ului creativ susțin modelul fazic al procesului, ideat de
către educatorii englezi, Graham Wallas și Richard Smith, autori i cărții The art of
thought , publicată în 1926. Fazele descrise de Wallas sunt cinci, dar în majoritatea
publicațiilor au fost reduse la patru:
a) Prepararea;
b) Incubația;
c) Iluminarea;
d) Verificarea.
Prepararea este o etapă de sesizare a problemei, documentare, colectare, analiză și
interpretarea materialelor și formularea primelor ipoteze. Odată ce s -a definit provocarea
creativă, de exemplu desenarea uni personaj, faza următoare este una rațională, spre exempl u
pentru un pictor ar putea fi studierea maeștrilor picturii, pentru un jurnalist ar fi citirea într -o
manieră amplă și aprofundată a informațiilor despre subiectul pe care urmează să -l dezvoltate,
apoi selectarea, organizarea, delimitarea și atribuirea im portanței informațiilor selectate.
Această etapă cere o atitudine metodică și sistematică. Uneori, investigația este pusă în
mișcare și de puțin noroc: de exemplu, A.H. Becquerel descoperă radioactivitatea dându -și
seama că un compus bazat pe uraniu a avut un efect fotochimic asupra unei plăci fotografice
pe care pusese acel compus din greșeală. Dar nu totul este întâmplător, deoarece el oricum
lucra cu uraniu, avea plăci fotografice în laborator și, mai ales, avea cunoștințe suficiente
pentru a recunoaște ca relevant un fenomen produs în mod aleatoriu .
Caracteristicile acestei faze sunt: abilitatea de a identifica o problemă, familiaritatea cu
noțiunile de bază în domeniul î n care se caută rezolvarea unei probleme , orientarea către
găsirea unei soluții.
23
Odată ce provocarea a fost definită, ne scufundăm în faza următoare, cea a incubaț iei,
în care ideile sunt activate la nivelul subconștientului. În această fază, lăsăm să curgă ideile și
gândurile fără a le ghida în mod conștient, astfel încât, încep să se creeze conexiuni
neobișnuite între ele. Această etapă, care implică și momente de conștientizare, este în
principal inconștientă și, ca atare, considerată cea mai creativă și poate dura ultimele
momente, minute, zile sau ani . Este etapa elaborării mentale a materialelor disponibile,
căutarea unei legături care să producă un nou înțeles. Este un proces care se dezvoltă prin
încercări și erori, prin fluxuri de gândire aparent dezordonate și fluctuante. De asemenea,
continuă în momentele în care atenția conșt ientă este suspendată. De exemplu, în somn.
Descartes spune că, pentru prima oară, a descoperit elementele de bază ale geometriei
analitice în timpul a două vise, iar a rheologul Hermann Hilprecht descifrează o inscripție
babiloniană tot într-un vis.
Când c reierul nostru leagă unele informații din subconștient cu provocarea creativă
care este în desfășurare și o aduce la nivelul de conștiință, apare iluminarea . Poate apărea
după o perioadă lungă de incubație, numai când suntem cu adevărat pregătiți și predis puși să
ajungem la o revelație importantă și creativă. Cel mai fascinant lucru este totuși că soluția
ajunge adesea într -un mo ment neașteptat, chiar când persoana este cu mintea departe de
provocarea în sine. Adesea, soluția apărută în mod spontan este combinată cu o puternică
reacție emoțională. Faptul că o soluție se prezintă brusc este surprinzătoare, chiar și pentru cei
care trăiesc această experiență. Henri Poincare, matematician si fizician francez, spun e cum a
rezolvat o problemă matematică complexă în timp ce urca într -un autobuz și nu se gândea la
asta. Unii cercetători afirmă că soluția a strălucit brusc și era complet diferită de toate celelalte
luate anterior în considerare. Orientarea către o altă activitate, precum plimbările sau orice
hobby pot favoriza inspirația.
Procesul creativ nu se termina aici. Odată ce a apărut ideea, ea trebuie supusă
verificării , atât a noastră cât și a celorlalți, evaluare va fi determinantă în hotărârea dacă
drumul g ăsit este acceptabil. Supunerea ideii creative dezbaterii critice a persoanelor
interesate, presupune și distanțarea față de ideea creativă pentru a o putea observa mai bine.
Astfel, se atribuie întregului proces creativ o dimensiune socială, colectivă, de oarece pentru
validarea ei este necesară acceptarea respectivei idei de către alții. Mai mult, pentru ca ideea
să se dovedească corectă, câștigătoare, exactă, ea trebuie să depășească criticile, judecățile și
prejudecățile externe care îi vor atribui carac terul de inovație și creativitate. Spre exemplu, o
companie care dorește să stimuleze creativitatea angajaților pentru a găsi o soluție la o
anumită problemă. Dacă soluția găsită nu trece de faza evaluării pozitive a colegilor și a
24
superiorilor, ea cu greu poate fi continuată. Adică, dacă ea nu capătă un caracter colectiv,
ideea este destinată a fi pusă deoparte. Faza care lipsește din această prezentare, pe care
Wallas o numește intimation (apropiere) și care este de fapt o subfază, este sentimentul de a f i
pe calea ce bună, însoțit de un entuziasm în creștere, care de cele mai multe ori precede
iluminarea.
Creativitatea este un proces fluid și neliniar care urmează diferite faze într-un interval
de timp care este imposibil de cuantificat și d epinde de si tuație, de persoana, de contextul
socio -cultural și de alți factori. Fiecare fază descrisă mai sus traversează și depășește
momentele de dificultate și de eșecuri reale. În timpul procesului creativ, care poate fi foarte
lung, vom fi tentați de mai multe o ri să ne schimbăm ideea sau chiar să abandonăm căutarea.
Vom lupta cu momente de anxietate și exaltări momentane, vom întâlni obstacole de diferite
feluri, vom fi ajutați de noroc sau ne vom opri pentru un timp și apoi vom relua procesul
creativ. Creativit atea e ste o chestiune foarte personală, fiecare ar e propria poveste și toate
etapele su nt importante. Se întâmplă să ne concentrăm numai asupra iluminării , iar faza
pregătirii să fi fost sumară ceea ce duce la o colectare săracă de informații și care va continua
cu o incubație puțin profundă . Pe scurt: creativitat ea necesită timp și urăște graba .
Prepararea
(caută
informații, nu
te opri la datele
evidente)
Incubația
(analizează,
încearcă,
greșește)
Iluminarea
(Evrika! Iată o
soluție nouă!)
Verificarea
(Asigură -te că
este o idee
utilă)
25
2.4 Relația dintre creativitate și inteligența
Relația dintre inteligență și creativitate este foarte controversată. Mulți cercetători
(Guilford, 1956; Gardner, 1950; Sternberg, 1999; Sternberg și Lubart, 1991) și -au aprofundat
studiile privind această relație , orientându -se înspre trei direcții: unii, precum Guilford (1956)
și Gardner (1950), a u susținut că creativitatea ar putea fi înțeleasă ca o subcategorie a
inteligenței; alții, inclusiv Sternberg (1991), Lub art (1994) și Smith (1997), au declarat că
inteligența ar trebui considerată o subcategorie a creativității; în sfârșit, a treia și ultima linie
de gândire, susținută de Wallach și Kogan (1965, 1988), est e aceea conform căreia
creativitatea și inteligența ar fi concepte separate și abilități independente .
Până în anii ´60, legătura dintre creativitate și inteligență nu a fost studiată în mod
constant. M. Zlate ne arată că de abia din acei ani a început să fie studiată această legătură
prin cercetări și experimente. Terman și Oden, în anul 1959, au fost primii care au analizat
comportamentele creatoare ale copiilor cu coeficientul de inteligență ridicat și au constatat că
doar câțiva dintre aceștia se remar că prin activități creative (Zlate, 1994). În lucrarea
Creativity and Intelligence (1962), J.N. Getzels și P.W. Jackson au investigat, prin teste de
inteligență și creativitate, grupuri de persoane cu rezultate foarte bune la cele de inteligență și
slabe la testele de creativitate și viceversa. Comparând rezultatele, s -a constatat o lipsă de
puncte în comun în raportul inteligență -creativitate și chiar un antagonism între cele două
(Zlate, 1994). Alți autori, au ajuns la concluzia că nu inteligența în general contează, ci un
anumit nivel al ei, un coeficient de inteligență ridicat sau foarte scăzut nu genereaz ă un
coeficient artistic ridicat. S -a constatat că un nivel optim al inteligenței în activitatea științifică
este 110, iar pentru activitatea artistică între 95 și 100. De aici și concluzia, că nu inteligența
contează, ci modul de utilizare al acesteia, o utilizare creativă sau sterilă. Sterilitatea
inteligenței, adică fără accente creative este dată de o scăzută dezvoltare a unor caracteristici
precum: slaba independență a gândirii, originalitate scăzută, deficiențe în motivație, factorii
caracteriali, dec i, caracteristici care nu țin de inteligență, susține Al. Roșca, psiholog român
(Zlate, 1994). De asemenea, este adevărat și faptul că inteligența are o pondere mai mare în
anumite faze ale procesului creator: în prima și ultima (prepararea și verificarea) , care
necesită o gândire convergentă, pe când, incubația și iluminarea necesită o gândire divergentă.
(Bejat.1974).
Dacă în școală dorim să promovăm formarea unor persoane creatoare, este bine să
ținem cont și de tipurile de inteligență, pentru a putea s timula creativitatea și, mai ales, a
folosi potențialul și aptitudinile speciale ale copilului la maxim.
26
Plecând de la teoria lui Howard Gardner prezentată în cartea Inteligențe multiple. Noi
orizonturi, putem iden tifica opt tipuri de inteligență (TIM):
11
Inteligența corporal – kinestezică (aptitudinea de a folosi corpul pentru a exprima idei
si sentimente si a rezolva probleme);
Inteligența intrapersonală (aptitudinea de a înțelege punctele tari, punctele slabe,
stările sufletești, interesele, dorințele și intențiile proprii);
Inteligența interpersonală (aptitudinea de a înțelege stările sufletești, sentimentele/
emoțiile, motivațiile și intențiile altei persoane);
Inteligența lingvistica (aptitudinea de a folosi eficace cuvintele, atât oral, cât și în
scris);
Inteligența logico – matematică (aptitudinea de a folosi eficace numerele și de a raționa
bine);
Inteligența muzicală (aptitudinea de a simți ritmul, nivelul sunetului si melodia);
11 https://learn2b.ro/wp -content/uploads/2012/05/multiple_intelligences.jpg , accesat la data de 8.01.2019
27
Inteligența vizual –spațială (aptitudinea de a simți forma, spațiul, cul oarea, linia;
cuprinde abilitatea de a reprezenta grafic idei vizuale sau spațiale);
Inteligența naturalistică (Bocoș, 2013, p.143)
La fiecare persoană funcționează cele opt inteligențe. Majoritatea oamenilor sunt undeva
la mijloc, cu câteva inteligențe bi ne dezvoltate, majoritatea dezvoltate modest și una sau două
nedezvoltate. H. Garder sugerează că toată lumea are capacitatea de a dezvolta toate cele opt
inteligențe la un nivel înalt prin activități de învățare, încurajare și îmbogățire.
Pentru psihologu l și filozoful american, școala a preferat mult timp o singură "categorie"
de inteligență: cea necesară randamentului școlar. Astfel, școala și -a dezvoltat un sistem
bazat , mai degrabă , pe valori teoretice decât pe abilități și competențe utile în diferite contexte
sociale. Cu alte cuvinte, școala a promovat ca valoare, la fel ca testele legate de IQ doar două
"tipuri" de inteligență: inteligența lingvistică și inteligența logico -matemat ică.
Școala, dar și familia, trebuie să fie atenți să promoveze un tip de educație și învățare ,
care să vizeze dobândirea cunoștințelor utile și funcționale pe care copilul le poate stăpâni
ulterior în diferite contexte.
Scopul educației trebuie să fie , prin urma re, acela de a "instrui" oameni creativi și de a le
oferi instrumentele cognitive pentru a formula întrebări, a elabora strategii și a rezolva
probleme într -o lume complexă, interconectată și în continuă evoluție.
28
3. Școala, factor important în stimularea creativității școlarului mic
3.1 O analiză a noii programe pentru clasele primare prin prisma
creativității
Începând cu perioada post decembristă, Romania ca societate a trecut prin numeroase
schimbări, încercând din greu să se modernizeze și să se alinieze standardelor europene.
Această dorință și necesitate de modernizare s -a simțit și în domeniul educației, î ncepând cu
prima Lege a învățământului a României democratice din anul 1995 și până la ultima Legea
educației naționale din anul 2011, care a suferit numeroase modificări până în prezent
(ianuarie 2019 ). Încă din primele articole, Legea învățământului (199 5) stipulează că "
Învățământul urmărește realizarea idealului educațional, întemeiat pe tradițiile umaniste, pe
valorile democrației și pe aspirațiile societății românești, și contribuie la păstrarea identității
naționale. Idealul educațional al școlii ro mânești constă în dezvoltarea liberă, integrală și
armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și creative ."12
Importanța creativității continuă să fie de a lungul anilor în atenția legiuitorilor, beneficiarilor
educației, socie tății în general și, iată ce specifică Legea educației (2011) aflată în vigoare: "
Legea are ca viziune promovarea unui învățământ orientat pe valori, creativitate , capacități
cognitive, capacități volitive și capacități acționale, cunoștințe fundamentale și cunoștințe,
competențe și abilități de utilitate directă, în profesie și în societate."13
Noile schimbări în educație, în țara noastră, vin și ca urmare a statutului Româ niei de stat
membru al Uniunii Europene, începând cu anul 2007, care î n cadrul compe tiției globale, si -a
propus ca directivă dezvoltarea unor societăți bazate pe cunoaștere. În fiecare an, UE își
stabilește o temă majoră asupra căreia să atragă atenția statelor membre și a instituțiilor.
Astfel, anul 2009 a fost declarat Anul European al Creativității și Inovării. Obiectivul general
a fost acela de a promova creativitatea ca factor esențial în dezvoltarea competențelor
personale și sociale, iar obiectivele specifice erau: crearea unui mediu favorabil inovării,
stimularea gândirii creative, sensibilizarea publicului asupra impor tanței creativității etc..
12 LEGE nr.84 din 24 iulie 1995 Legea învățământului ,
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=21091 ,accesat la data de 9.01.2019
13 LEGE Nr. 1/2011 din 5 ianuarie 2011 Legea educației naționale , https://www.edu.ro/sites/default/files/legea –
educatiei_actualizata%20august%202018.pdf , accesat la data de 9.01.2019
29
14
Un număr din ce în ce mai mare de țări la nivel mondial văd necesitatea și avantajele
creativității și pe plan economic, de aceea provocarea educațională se îndreaptă către
stimularea creativității și a gândirii critice. La întâlnirea, din anul 2013, a exp erților
Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) , expertul în educație al
acestei organizații, Stéphan Vincent -Lancrin , afirma: " Un număr din ce în ce mai mare de țări
consideră promovarea creativității și a gândirii critice drept urmă toarea provocare
educațională : rezultatele tradiționale bune nu mai sunt suficiente pentru a echipa viitoarea
forță de muncă cu abilitățile necesare pentru a stimula creșterea economică bazată pe
inovare."15 În continuare, ne arată cum țări asiatice, precum Singapore și Coreea, sunt două
exemple de țări care au introdus în curriculumul școlar experiențe de învățare bazate pe
creativitate, gândire divergentă, dezvoltate personală.
În țara noastră, programele școlare pentru învățământul primar, în vigoare, su nt cele
din 2013 și sunt elaborate în conformitate cu Legea educației naționale din 2011 și cu noul
model de proiectare curriculară, care este centrat pe competențe (generale și specifice). Noile
programe își propun prin obiectivele declarate să stimuleze flexibilitatea gândirii și
creativității elevului. Corelate competențelor generale sunt competențele specifice, care la
rândul lor, sunt corelate de activități de învățare, strategii, modalități de lucru cu elevii, care
au menirea de a motiva elevii, de a le dezvolta creativitatea și potențialitatea. De asemenea,
formarea competențelor elevilor a generat centrarea întregului proces de predare -învățare –
evaluare înspre elev, ceea ce a determinat o creativitate sporită a cadrelor didactice pentru a
crea strate gii didactice menite să trezească interesul copilului pentru acea disciplină.
Programa disciplinei Comunicare în limba română se bazează pe patru competențe
generale, urmate de competențe specifice care favorizează învățarea activă și abordări
14 Logo -ul Anului European 2009 http://carlfarrugia.com/yelnewsite/wp -content/uploads/2009/10/creativity –
logo.png , accesat la data de 9.01.2019
15 Stéphan Vincent -Lancrin, Creativity in schools: w hat countries do (or could do),
http://oecdeducat iontoday.blogspot.com/2013/01/creativity -in-schools -what -countries –
do.html?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed:+EducationtodayBlog+(educatio
ntoday+blog) , accesat la data de 9.01.2019, trad.mea
30
multiple. A ctivitățile de învățare dau spațiu copiilor de a se implica activ pentru rezolvarea
unor sarcini, în rezolvarea cărora pot folosi modalități diverse, ceea ce contribuie la
dezvoltarea diferitelor tipuri de inteligență. Spre exemplu, pentru dezvoltarea comp etenței
generale de receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute , prin dobândirea
competenț ei specifice de identificarea semnificației unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit
cu claritate16, elevul poate apela ori la oferirea de răspunsuri directe , ori la realizarea unui
desen c are corespunde textului audiat sau chiar la executarea unor mișcări care să sugereze
semnificația mesajului etc.. Un alt exemplu, la disciplina Matematica si explorarea mediului
pentru formarea competenței specifice de efectuarea de adunări și scăderi, mental și în scris,
în concentrul 0 -100, recurgând frecvent la numărare se propune ca activitate de învățare
jocuri de rol care solicită compunerea/ descompunerea numerelor din concentrul 0 -100 (ex.:
La piață, Facem ordine în bibliotecă etc.)17, care este un mod creativ de exersare a operațiilor
matematice. La discipina Dezvoltare personală, pentru formarea competenței generale de
exprimarea adecvată a emoțiilor în interacțiunea cu copii și adulți cunoscuți se corelează
competența specifică de transmiterea unor mesaje verbale și nonverbale simple despre
propriile experiențe de viață și ca activitate de învățare se pot organiza jocuri de mimă pentru
înțelegerea unor mesaje nonverbale emițător -receptor (mi -am făcut un prieten, mă doare
măseaua, am primit un cadou, bunicul a venit în vizită etc.)18
Rolul cadrului didactic este acela de facilitator și organizator de oportunități de
învățare, care îl ajută pe copil să -și descopere abilitățile și să -și formeze atitudini pozitive față
de situațiile relevante din viața reală și care va da acestuia un comportament creativ viitor.
Fiecare profesor poate să vină cu propriile activități de învățare, să -și folosească creativitatea
în a propune situații de învățare cât mai origi nale și atractive, dar subordonate aceluiași scop,
cel de a forma competențele generale și specifice prevăzute în programa școlară.
Domeniul artelor vizuale vizează dezvoltarea spiritului estetic și practic, îl ajută pe
elev să aprecieze un obiect creativ, dar și să creeze un produs cu valoare estetică. Un exemplu
preluat din programa aferenta disciplinei este dezvoltarea competenței specifice de
identificarea liniei, a punctului, a culorii și a formei în contexte cunoscute prin participarea
16 Programa școlară pentru disciplina COMUN ICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ Clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II -a
Aprobată prin ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013
17 Programa școlară pentru disciplina MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI Clasa pregătitoare, clasa I și
clasa a II -a Aprobată prin ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013
18 Programa școlară pentru disciplina DEZVOLTARE PERSONALĂ Clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II -a
Aprobată prin ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013
31
la jocuri de ti pul Săculețul fermecat (elevii introduc mâna într -un săculeț cu obiecte, le pipăie
și recunosc obiectul doar după formă).19
Acestea sunt doar câteva exemple care arată cum noile programe școlare pot și trebuie
să determine schimbări prin obiective și practi ci didactice care să satisfacă și să susțina
interesele copiilor , pentru care procesul de învațare trebuie să fie unic, constructiv și minunat.
Punerea în relație a formulărilor teoretice cu cele practice este un aspect de noutate a
noilor programe, astfe l acestea conțin numeroase exemple de activități de învățare și sugestii
metodologice, care ajută cadrele dicatice în proiectarea activităților la clasă, mai ales că
profesorii nu au fost formați pentru o corectă și eficientă aplicare a noului curriculum ș colar și
a noilor programe școlare aferente, excepție făcând cursurile de formare pentru implimentarea
curriculumului pentru clasa pregătitoare. Implicarea activă a copilului în propriul proces de
învățare este o notă fundamentală în sugestiile metodice, " jocul didactic va predomina,
asigurând contextul pentru participarea activă, individuală și în grup, care să permită
exprimarea liberă a propriilor idei și sentimente. Tot ceea ce se întâmplă la «ora» de
Comunicare în limba română ar trebui să se deruleze sub forma unei suite de jocuri sau
antrenamente amuzante, atât în cazul clasei pregătitoare, cât și în cazul claselor I și a II -a."20
De asemenea, în sugestiile metodologice, se recomandă ca accentul să fie pus pe creativitatea
și spontaneitatea răspunsuril or elevilor și nu neaparat pe valoarea lor științifică, copilul se va
corecta singur în momentul în care va interioriza noțiunile discutate. Activitatea didactică
trebuie să se desfășoare într -o permanentă interacțiune cu elevii, aceștia să fie stimulați,
întrebați, să fie încurajați să intervină, să adreseze întrebări, să -și exprime părerile și
sentimentele față de ceea ce învață.
O altă latură nouă a acestor programe este și accentul pus pe evaluare, care nu trebuie
să limiteze interesul și curiozitatea copiilor, uneori înfricoșați de greutatea unei aprecieri, ci
trebuie folosite metode de evaluare creative, cum ar fi: realizarea unor proiecte,
autoevaluarea, observarea sistematică a elevului centrată pe progresul personal al acestuia și
nu în comparație cu ceilalți colegi etc..
Consider că noile programe școlare sunt un demers inovativ, deoarece pun accent pe
relevanța competențelor în viața reală, iau în considerare nevoile și interesele copiilor, asigură
o coerentă intradisciplinaritate și interdiscipli naritate, ceea ce oferă elevului o viziune amplă a
19 Programa școlară pentru ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂȚI PRACTICE Cla sa pregătitoare, clasa I și clasa a II -a
Aprobată prin ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013
20 Programa școlară pentru disciplina COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ Clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II -a
Aprobată prin ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.20 13
32
cunostințelor și deprinderilor dobândite în procesul de învățare și nu în ultimul rând, noile
programe depășesc stadiul de înșiruire de concepte, principii și de o folosire retorică a
acestora și se trece la nivelul operațional, arătând cum pot fi ele concret aplicate în practica
didactică. Flexibilitatea, multitudinea și caracterul creativ al activităților de învățare
prezentate nu pot decât să stimuleze și să dea o influență pozitivă asupra creativității elevilor
și să le formeze astfel un comportament creativ față de situațiile de învățare desfășurate la
școală, dar și către situațiile pe care le va întâmpina în viața lor de adult.
33
3.2 Jocul, mod de stimulare a potențialului creativ
Cum poate școala să încurajeze dezvol tarea potențialului creativ al elevului ? Mai întâi
de toate, având grijă să pro moveze un climat care încurajează creativitatea. Sistemul școlar
nu îi ajută întotdeauna pe profesori să adopte un comportament flexibil care să încurajeze
manifestarea comportamentului creativ de către elevi. Uneori, elevii caracterizați prin
curiozitate și impulsivitate, arată neliniște și, prin urmare, pot "deranja " desfășurarea
activităților didactice. În unele cazuri, există tendința de a recompensa doar răspunsurile
"corecte" și de a penaliza cele "greșite". Acest lucru influențează în mod negativ tendința
copiilor de a expune idei originale sau soluții care nu sunt evidente , deoarece se tem că nu vor
satisface așteptările cadrelor dida ctice. Tendința de a nu -și "asuma riscuri" poate submina
exprimarea creativă la școală. Profesorul ar trebui să creeze o atmosferă în care efortul de a
găsi ceva personal și neconvențional este încurajat și recompensat. Este important să apreciem
elevul pentru efortul imaginativ făcut, deoarece noile idei care apar, pot fi verificate și,
eventual, pot duce la soluția dorită. Dezvoltarea creativității necesită metode de lucru care
predispun elevul să se implice și să propună idei neobișnuite și extravagante. Modul în care ne
adresăm elevului, tonul cu care dăm indicațiile , observațiile făcute performanțelor sale pot
trimite semnale care să încurajeze sau să inhibe producția creativă. Această atmosferă se
referă la ceea ce ar putea fi considerat "fundalul" creativității, precondițiile de mediu ș i
relaționale care dau semnale elevului că se află într -un cadru în care important nu este
neapărat acuratețea, aplicarea noțiunilor cunoscute sau regulile prefi xate, coresponde nța cu
criteriile normative, ci o anumită îndrăzneală, imaginație, inventivitate, originalitate.
Jocul didactic are toate caracteristicile necesare pentru a destinde atmosfera în sala de
clasă, astfel încât folosindu -l să putem provoca în elevi o învățare eficientă. Jocul este o
activitate didactică relevantă deoarece înglobează componențe multiple:
afectiv ă (distracție, plăcere) ;
socială (echipă , grup, respectarea regulilor) ;
psihomotorie (mișcare, coordonare, echilibru);
cognitiv ă (dezvol tarea de strategii de joc, reguli de învățare) ;
emoțional ă (modalități de relaționare, tensiunea, provocarea, simțul eliberării,
teama) ;
cultural ă (sensul jocului propriu -zis).
Jocul este, prin urmare, o experiență complexă, care permite copiilor să participe, să
fie protagoniști, să învețe prin a face, într -un mod constant și natural, crescând cunoștințele și
34
abilităților lor. Activitățile de joc trebuie să nască dintr -un mod creativ din partea cadrelor
didactice de a privi implicarea la școală, unde jocul și cunoștințele sunt o combinație
câștigătoare, nu un oximoron (învățarea și joaca sunt doar în aparență două activități
contradictorii) și fac par te dintr -o idee școlară care le propune copiilor să se "joace serios" sau
mai bine zis să "învețe într-un mod jucăuș "; să trăiască în clasă aventura învățării prin joc,
distracție, subminând ideea tradițională și încă persistentă că în clasă se învață prin epuizare și
disciplină și doar în afara clasei (sau după sunetul clopoțelului ) poți să te joci, să te eliberezi,
să râzi și să faci zgomot.
Iată un exemplu de joc didactic, utilizabil în orele de matematică, pentru a încuraja
calcului mintal rapid și care este adecvat elevilor de clasa I. Acest joc cu de numirea de Cât
este rezultatul ? poate fi folosit p entru formarea competenței specifice de efectuare de adunări
și scăderi, mental și în scris, în concentrul 0 -100, recurgând frecvent la numărare corelată
competenței generale de utilizarea numerelor în calcule elementare prezente în programa
școlară în vig oare.
21
Se împart elevii clasei în două echipe, astfel încât aspectul competitiv să fie temperat
de colaborarea între membrii echipei, și se proiectează imaginea de mai sus la un nivel de
înălțime suficient astfel încât copiii să poată atinge cu mâna numerele de p e poster. Cadrul
didactic alege o operație matematică, adunarea sau scăderea, iar doi elevi din echipe diferite
extrag două numere dintr -un săculeț, în care, în precedență, au fost introduse cartonașe cu
21 Posterul și instrucțiunile aparțin firmei engleze de cărți și material didactic, Pearson , pe care le -am adaptat
pentru a putea fi folosite în limba română https://it.pearson.com/docenti/primaria/matematica -scienze/classe –
prima.html
35
numerele de la 0 la 20. Numerele vor fi citite cu vo ce tare și începe jocul; copiii vor aduna sau
vor scădea numerele în funcție de operația stabilită, iar după ce copiii din echipă se vor
consulta asupra rezultatului, unul dintre ei va merge cât mai repede posibil și va atinge floarea
cu numărul pe care îl consideră corect. Dacă adversarul crede că rezultatul este greșit poate
merge și atinge un alt număr. După aceea, învățătorul sau un arbitru ales dintre colegi declară
cine a câștigat punctul. Va câștiga echipa care ajunge prima să aibă zece puncte.
O de sfășurare optimă a jocurilor didactice, în general, se desfășoară prin parcurgerea unor
etape generice:
1. Pregătirea jocului și a materialului necesar desfășurării jocului;
2. Pregătirea clasei pentru joc;
3. Desfășurarea jocului:
Anunțarea titlului si scopului;
Explicarea regulilor;
Executarea jocului;
Concluzii, aprecieri, evaluări, autoevaluări (Bocoș, 2013, p.374).
Un alt exemplu de joc didactic, care pe lângă aspectul ludic, relaxant si eficient în a
stimula creativitatea copiilor este jocul Fabrica de creat b asme , adecvat claselor primare,
începând cu clasa pregătitoare și până la clasa a IV -a, adaptând -l în funcție de vârsta elevilor
și care poate fi utilizat în orele de comunicare în limba română sau în orele de dezvoltare
personală. Acest joc didactic își propune să formeze competențe specifice de formularea unor
enunțuri proprii în diverse situații de comunicare , transmiterea unor informații prin
intermediul mesajelor simple , participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte
de comunicare corelate competenței generale de exprimarea de mesaje orale în diverse
situații de comun icare .
Jocul Fabrica de creat basme stimulează gândirea creativă, dezvoltă limbajul,
antrenează capacitatea de a asculta și atenția, încurajează legăturile între jucători, îi fac e pe
protagoniștii jocului să-și folosească imaginația după preferințele lor, dar și să se încadreze în
limite și reguli prestabilite. Toate acestea pornind de la elemente le "clasice" ale celor mai
cunoscute basme pentru a inventa altele noi, prin amestecul elementelor fundamentale:
personajul pozitiv , sau se poate folosi termenul p rotagonist la clasele mai mari, clasele a III-a
și a IV-a (este așezat pe primul rând în posterul de mai jos), spațiul în care va avea loc
povestea (al doilea rând), personajul negativ sau folosirea termenului de antagonis t pentru
36
clasele mai mari (al treilea rând), elementele ajutătoare ( obiect e sau substanțe magice , ființe
supranaturale, animale fabuloase ) și care se găsesc pe al patrulea rând.
22
Cum se joacă? În primul rând, se proiectează imaginea de mai sus. După care, învățătorul
poate decide să păstreze controlul asupra jocului și să atribuie, după cum consideră,
elemente le pentru noul basm care urmează să fie inventat. Spre exemplu, noul basm va trebui
să conțină următoarele elemente:
Protagonist: Scufița R oșie;
Spațiul: un vapor în mijlocul oceanului;
Antagonist: o caracatiță imensă;
Element salvator: duhul uriaș al lămpii.
Jocul poate fi jucat individual sau pe echipe. Pe echipe, povestea este, de obicei, mai
surprinzătoare și mai elaborată, deoarece, în e chipă, rezultatul este ca urmare a unei
confruntări între membri, are loc negocierea secvențelor poveștii, selectarea acestora și o
revizuire în grup a basmului. La clasele mici, basmul se va crea oral, iar la clasele mai mari
acesta poate fi redactat în s cris. O altă varianta a jocului poate fi crearea poveștii alegând
elementele în mod aleatoriu, prin tragere la sorți sau cu ajutorul unui zar. De asemenea, se
poate împărți clasa în patru grupe, fiecarui grup fiindu -i atribuit un element din poveste.
22 Posterul și instrucțiunile aparțin firmei engleze de cărți și material didactic, Pearson , pe care le -am adaptat
pentru a putea fi folosite în limba română , https://it.pearson.com/docenti/primaria/lettere/classe -terza.html
37
Prima echipă începe descriind personajul protagonist ales de către membrii ei, când
învățătorul spune "stop" acestă echipă alege spațiul cu care următoarea echipa va continua
povestea. La rândul ei, echipa care a descris spațiul de desfășurare al basmului va ho tărî
antagonistul cu care să continue povestea următoarea echipa și care, după ce va descrie
personajul negativ, va hotărî pentru ultima echipă ce element salvator să introducă în poveste.
Se continuă așa, dând formă basmului, implicând cât mai mulți membr i din fiecare echipă.
Jocul , în general, este instrumentul principal prin care copilul își exprimă identitatea ș i își
dezvoltă cunoștințele , chiar ș i cele mai complexe. Mulți cercetători au ară tat că jocul liber,
individual sau în colectiv, are o funcție i mportantă și fundamentală în dezvoltarea abilităților
cognitive, creative și relaționale. Jocul pentru copii este o activitate foarte serioasă și poate fi
comparat cu activitatea unui adult pasionat pentru ceea ce face, o activitate în care simte că își
poate exprima personalitatea. Cu alte cuvinte, copilul care se joacă poate fi comparat cu
adultul care își face treaba cu pasiune și care, din acest motiv, merge cu plăcere la locul de
muncă. Pornind de la acest paralelism, cea mai bună școală pentru copii e ste cea care se
dovedește capabilă să facă copiii pasionați de viața școlară. Pentru a face acest lucru, școala
trebuie să se folosească de această dimensiune ludică pentru a putea deveni o școală
primitoare, capabilă să -și concentreze întreaga atenție asupra copilului.
38
3.3 Metode de stimulare a capacității creative a elevilor
Cum adunăm rapid toate numerele de la 1 la 100?
Carl Friedrich Gauss, punând în ordine toate numerele de la 1 la 100 și pe rândul
următor numerele de la 100 la 1, el a observat că pe fiecare coloană suma era 101, așa că a
înmulțit 100×101 și a împ ărțit la 2, obținând rapid rezultatul și răspunsul la întrebarea de mai
sus și anume 5050. Avea doar 9 ani…
Acest exemplu, demonstrează că pentru a pune bazele formării gândirii creatoare și
independente a elevilor trebuie să se pună bazele unui învățământ euristic, prin descoperire și
care să exerseze gândirea divergentă creativă și să formeze un comportament creativ al
elevilor, care la rândul lor să descopere soluții personale la problemele cu care se vor
confrunta indiferent de disciplina de studiu.
În concepția profesoarei universitare Bocoș, orice metoda are un potențial activ și
creativ, iar optimizarea la maxim al acestui potențial depinde de cunoașterea contextului
educațional în care se folosește (particularitățile clasei, conținut științific) și de capacitatea
cadrului didactic de a exploata optim aceste valențe active și creative ale diferitelor metode
(Bocoș, 2013).
Brainstormingul sau asaltul de idei , în viziunea profesorului Constantin Cucoș, nu este
efectiv o metodă didactică, ci o metodă de stimulare a creativității ce poate fi folosită în
discuții, dezbateri, atunci când se dorește formarea unor calități imaginative, chiar și a unor
trăsături de personalitate ( altruism, spontaneitate). Prin această metodă are loc o separare
între procesul de producere al ideilor și evaluarea lor, care va avea loc într -un moment
ulterior. Inițial, după ce are loc enunțarea unei probleme, se acceptă tot, nu se respinge nimic,
se emit cât mai multe soluții, fără a se preocupa inițial de calitatea acestora. Su nt căutate și
ideile bizare, neobișnuite, nimeni nu are voie să critice sau să ironizeze ideile celorlalți.
Cadrul didactic trebuie să aibă grijă să propună o problemă care să suscite interes, iar
evaluarea ideilor să aibă loc după o perioadă de timp, prin selectarea ideilor valabile (Cucoș,
2006, p. 298).
Metoda brainstormingului cu schimbări de roluri este, de fapt, o variantă a metodei
descrisă mai sus, în care cadrul didactic solicită elevilor să analize problema din mai multe
perspective, spre exemplu din perspectiva a mai multor personaje din aceeași poveste (Bocoș,
2013).
39
Metoda Frisco este o altă variantă a metodei brainstorming , în care cadrul didactic
încredințează fiecărui elev un rol, pe care îl interpretează în funcție de o anumită dimensiune
a personalității care îi este atribuită: conservator (tradiționalist), optimist, pesimist, exuberant
etc.. Se stabilește o temă de dezbatere, iar elevii au libertatea de a spune ceea ce gândesc, în
funcție de rolurile pe care le joacă. Astfel, conservator ul este imparțial (apreciază metodele
vechi, dar are și deschidere către cele noi), exuberantul este inovativ, creativ, îi stimulează și
pe ceilalți să fie creativi, poate emite idei care pot părea fără valoare practică, optimistul
încearcă să aibă o atitu dine pozitivă față de problema dezbătută și pesimistul care nu acceptă
sau nu are o idee bună față de ideile propuse. Trebuie să existe o finalizare prin care are loc o
sistematizare a ideilor expuse, aceasta fiind realizată de cadrul didactic împreună cu elevii (
Bocoș, 2013).
Sinectica sau metoda Gordon este o metodă interactivă care folosește două idei de
bază: să faci familiar un lucru ciudat sau doar necunoscut și să faci ca lucrul familiar să
devină bizar (să ai o viziune nouă, total sau parțial diferită asupra problemei de rezolvat). În
demersul did actic, se încurajează atitudinea creativă a elevilor, se apelează la efortul lor de a
se elibera de idei preconcepute care pot influența negativ elaborarea de soluții originale. Spre
deosebire de Brainstorming, aceasta metodă nu se oprește doar la producer ea de idei noi și
originale, ci realizează și alte etape: experimentarea și punerea în practica a soluțiilor emise de
către elevi și deci, confruntarea lor cu realitatea. În demersul didactic, aplicarea acestei
metode se poate face prin analogie personală care presupune identificarea elevului cu un
obiect, fenomen, persoană reala sau imaginară, descrierea situației din interior, empatizarea cu
elementele problemei și elaborarea de soluții viabile și originale, corespunzătoare noii
ipostaze ( Bocoș, 2013).
Metoda brainwriting sau metoda 6.3.5, este o considerată o metodă de stimulare a
creativității de grup și își are rădăcina tot în brainstorming, doar ca ideile emise se scriu sau se
desenează. Clasa este împărțită în grupuri de câte 6 elevi, care își noteaz ă sau desenează câte
3 soluții pentru rezolvarea problemei supusă discuției, iar intervalul de timp trebuie sa fie de 5
minute (Bocoș, 2003).
Controversa creativă , o altă metodă pentru stimularea potențialului creativ valorifică
avantajele dezbaterii, iar pașii în desfășurarea ei sunt: prezentarea problemei, față de care să
se poată exprima cel puțin două puncte de vedere diferite, formarea a două echipe, echipa
"pro" și echipa "contra" care vor susține punctele de vedere cu argumente din perspective
opuse, inversarea rolurilor și susținerea punctului de vedere opus prin argumente proprii. În
final, se încearcă să se ajungă cu ajutorul cadrului didactic la un compromis, care să combine
40
cele doua poziții și să dea o perspectiva noua rezolvării problemei cont roversate (Bocoș,
2003).
Vizualizarea creativă este o tehnica de dezvoltare a creativității, care se bazează, în
primul rând, pe imaginație. E un mod în care elevul se imaginează într -o activitate pe care
urmează să o realizeze, vizualizează mintal etapele prin care va realiza activitatea,
obstacolele , dificultățile care pot apărea. Concentrarea se face prin relaxare, meditație, timp în
care îți parcurgi planul, observând punctele slabe ale planului și vizualizând soluțiile prin care
să le corectezi; beneficiile planului, care pot genera automotivarea și care să conducă la
realizarea dorită. Vizualizarea creativă este de fapt un gând care poate deveni realitate prin
acțiune (Bocoș, 2003).
Atenția deosebită acordată creativității în ultimele decenii, a făcut ca și numărul
metodelor și tehnicilor special create pentru dezvoltarea acesteia să crească. Am exemplificat
doar o parte dintre ele, în special cele care, într -o mai mică sau mai mare măsură, pot fi
aplicate la nivelul învățământului primar. Din cadrul metodelor destinate procesului creator aș
mai a minti metodele așa zise imaginative: sinectica, Philips 6 -6, discuția Panel, metoda
Delphi și metodele așa zise raționale (analitice): metoda listelor, metodele matriciale
(Munteanu, 1999).
Metodele si tehnicile de dezvoltare a spiritului creativ prezentat e sunt considerate o
subcategorie a metodelor activ -participative, care simplificate și adaptate la capacitățile de
înțelegere a școlarului mic pot fi aplicate la nivelul ciclului primar, dar acestea pot fi folosite
ocazional și baza educației creativități i trebuie să fie folosirea a câtor mai multe și variate
metode participative pentru că activează structurile operative și cognitive ale elevilor și, mai
ales, pentru că punerea în practică a acestor metode, prin dimensiunea lor activă, poate
maximaliza ef ectul propulsor al potențialului creativ al elevilor.
Iată și câteva metode care pe lângă dezvoltarea spiritului critic, implicarea elevilor în
mod activ în actul învățării, pot fi determinante și în potențarea spiritului creativ, pentru că
elevul, care se manifesta liber și își dezvoltă o gândire multilaterală, devine, astfel, capabil să
găsească soluții viabile în diferite contexte:
Jocul de rol este o metodă care constă în provocarea unei mici dezbateri, inițiată în
urma unui scenariu dramatic interpre tat spontan de copii, pe o temă familiară lor propusă de
către cadrul didactic și se bazează pe experiența participanților și pe capacitatea lor de a
improviza. Această metodă activează diferite moduri de gândire, trăire și acțiune, dezvoltă
capacitatea d e a înțelege diferite puncte de vedere, empatia, dezvoltă competența de a rezolva
41
situații conflictuale în mod rațional și creativ. Este o metodă care creează o atmosferă de
destindere și bună dispoziție, activează gândirea, trezește imaginația și facilite ază activitatea
de învățare.
Metoda Cubului este o metodă care poate fi utilizată când se dorește tratarea complexă
și profundă a unui argument. Cadrul didactic cere elevilor să trateze acel argument în funcție
de instrucțiunile descrise pe fețele unui cub, respectând ordinea nivelurilor taxonomice
formulate de Bloom. Metoda poate fi aplicată individual, în grupuri sau pe perechi. (Bocoș,
2013).
Descrie
Cum arată ?
Compară
Cu cine /ce se
aseamănă și
diferă? Asociază
La ce te face să
te gândești? Aplică
Cum poate fi
folosit?
Analizează
Din ce este
făcut? Ce
presupune?
Argumentează
De ce este bun
sau rău?
Tehnica Cvintetului este o "poezie" din cinci versuri în care primul vers este un cuvânt
(de obicei un substantiv) care precizează subiectul, al doilea vers format din două cuvinte (de
obicei adjective) descriu subiectul, al treilea vers este format din trei cuvinte (verbe l a
gerunziu) care exprimă acțiuni, al patrulea vers format din patru cuvinte exprimă o idee, o
definiție, sentimente față de subiectul abordat și al cincilea vers format dintr -un cuvânt,
exprimă esența subiectului (Bocoș, 2013).
42
Vara
Caldă, luminoasă,
Alegând, visând, transpirând ,
Reîntoarcerea la fragmente din copilărie ,
Fericire.
Explozia stelară sau metoda starbusting prin care se dezbate o problema prin cât mai
multe întrebări în legătură cu aceasta: Cine?, Ce?, Când?, Unde?, Din ce cauză?, care, ulterior,
pot da naștere altor întrebări complexe.
Este o metodă relaxantă, stimulează creativitatea individuală și de grup, este ușor de
aplicat oricărui colectiv, indiferent de vârstă, dezvoltă abilitățile de lucru în echipă etc..
Jurnalul cu dublă intrare este o tehnică prin care elevii creează o legătură între textul
supus analizei și propria experiență. Se citește cu atenție un text, după care elevul alege un
fragment care a avut un impact relevant asupra acestuia, iar pe o fișă împărțită în două
coloane va nota în stânga o descriere a textului, iar în dreapta impresiile personale,
comentariile, motivația alegerii fragmentului, conexiunile care se pot realiza între fragmentul
ales și experiențele personale, precum și nelămuririle în ceea ce privește fragm entul.
Ghidul de anticipație este o tehnică prin care se dorește să se readucă în mintea
elevilor cunoștințe anterioare, să le trezească curiozitatea față de tema care urmează să fie
aprofundată. Cadrul didactic expune 5/6 enunțuri, pe care elevii trebuie să le evalueze ca fiind
43
adevărate sau false, în funcție de cunoștințele lor anterioare. La sfârșitul lecției, după ce are
loc dobândirea de cunoștințe despre tema propusă, se revine la enunțurile inițiale și se verifică
valoarea lor de adevăr.
Tehnica Știu – Vreau să știu – Am învățat (Know -Wonder -Learn charts) reprezintă un
organizator grafic pentru a reactiva cunoștințele anterioare ale elevilor, pentru a dezvolta
deprinderea de a formula întrebări și care îi însoțește către etapa în care își clarifi că ideile și
obțin răspunsuri la întrebările pe care le au.
Știu: Vreau să știu: Am învățat:
Informațiile pe care elevi le
au în legătură cu tema ce
urmează a fi abordată. Întrebările care apar în
legătură cu respectiva tema. Informațiile dobândite în
urma demersului de
învățare și care reprezintă
răspunsuri la întrebările lor.
Tehnica Turul galeriei stimulează învățarea prin cooperare, încurajează elevii de a
exprima opinii proprii, permite o evaluare interactivă a produselor realizate de către elevi. În
grupuri de câte 3 / 4 elevi se lucrează la o soluție a unei probleme, la un produs care poate fi o
schemă, un tabel, un desen, un obiect, după care produsele activității grupurilor sunt expuse în
clasă, astfel, sala transformându -se într -o galerie. Toți elevii examinează produsele, fac
comentarii și sugestii pe marginea a ceea ce observă, formulează î ntrebări (acestea pot fi
notate pe câte o foaie de hârtie care să fie prinsă lângă fiecare exponat). La terminarea "turului
galeriei", fiecare grupă își reexaminează produsul și, eventual, îl modifică ținând cont de
sugestiile și observațiile colegilor.
Așa cum se observă, majoritatea metodelor și tehnicilor, cu mai mare sau mai mic
impact asupra stimulării creativității, sunt specifice aplicării lor în grup, deoarece mulți autori
consideră grupul un stimul pentru individ, care îl poate elibera de multe bl ocaje interioare de
natura psihologică, iar rezultatele se produc cu o mai mare ușurință.
44
3.4 Dezvoltarea creativității prin activități extracurriculare
În învățământul preuniversitar se aplica Curriculum național, care " reprezintă
ansamblul coerent al p lanurilor -cadru de învățământ și al programelor școlare din
învățământul preuniversitar ".23 În cadrul Curriculumului național este specificată ponderea
disciplinelor obligatorii și reglementată cea a disciplinelor opționale prin planuri cadru. De
asemenea, pentru fiecare disciplina de studiu " programa școlară acoperă 75% din orele de
predare și evaluare, lăsând la dispoziția cadrului didactic 25% din timpul alocat
disciplinei/domeniului de studiu respectiv. În funcție de caracteristicile elevilor și de strat egia
școlii din care face parte, profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat
disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învățare remedială, pentru consolidarea
cunoștințelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanțe sup erioare, conform unor
planuri individuale de învățare elaborate pentru fiecare elev. "24
Am specificat aceste pasaje din Legea educației naționale, pentru a sublinia faptul că
în cadrul formal al școlii se dă posibilitatea de a diversifica actul educațional în funcție de
interesele elevului.
Un alt pasaj relevant în proiectarea unor activităț i extracurriculare în interesul copiilor
care să le dezvolte capacitatea de învățare și a abilităților socioemoționale este Programul
național "Școala altfel". Activitățile desfășurate în cadrul acestui program sunt momente
importante în stimularea potenți alului creativ al copiilor. Doar că aceste activități sunt
planificate și desfășurate pe parcursul unei singure săptămâni din anul școlar, o perioadă
limitată și insuficientă, de aceea activitățile extracurriculare trebuie promovate pe parcursul
întregului parcurs educativ.
Toate a ctivitățile extracurriculare desfășurate într -un mod non -formal, în cadrul
programului "Școala altfel" sau nu, au o importanță relevantă, comparabilă cu cea a lecțiilor
propriu -zise desfășurate la clasă.
Aceste activități trebui e să contribuie la dezvoltarea aptitudinilor elevilor și la o întărire a
educației culturale, sociale și civice care se desfășoară în cadrul formal al școlii. Educația
non-formală, prin activitățile educaționale propuse se dovedește a fi un proces flexibil , care se
pliază cu ușurință pe nevoile celor care iau parte la acest proces. Adaptabilitatea este o
caracteristică a educației non -formale, dar asta nu înseamnă că se face la întâmplare, ci
permite formarea unor competențe la fel ca și celelalte contexte de învățare, printr -o abordare
23 Art. 64 Legea 1/2011 Curriculumul învățământului preuniversitar
24 Art. 66 Legea 1/2011 Curriculumul învățământului preunivers itar
45
a învățării prin activități atractive și motivante. Plăcerea de a cunoaște și de a se dezvolta este
totală și nu suferă de apăsarea evaluărilor, a unei discipline stricte și a temelor impuse.
Principalul scop al educației no n-formale este lărgirea orizontului în diferite domenii. Școala,
pentru desfășurarea acestui tip de instruire, poate colabora cu organizații guvernamentale sau
non-guvernamentale, firme, palate și cluburi ale elevilor, diferite instituții (muzee, teatre,
biblioteci), biserici, diverși profesioniști etc.. Activitățile extracuriculare pot fi variate:
Valorizarea copiilor capabili de performanțe înalte prin pregătirea și participarea "la
competiții școlare, extrașcolare și extracurriculare, tabere de profil, simpozioa ne și alte
activități specifice […] Copiii și tinerii capabili de performanțe înalte beneficiază,
indiferent de vârstă, de programe educative care le respectă particularitățile de învățare
și de orientare a performanței.".25 Concret este vorba de p articiparea la concursuri
școlare, la programe de aprofundare a învățării cum ar fi Centrele de Excelență etc.;
Organizarea de diferite cluburi cu tematică cât mai diferită: artistică, de cultură
generală, de educație civică, juridică, financiară, de dezvo ltare personală, sportivă, de
știință etc..
Activități în colaborare cu biblioteca ș colii pentru promovarea lecturii ;
Proiect de concepere, redactare și eventual tipărire a unui ziar/revistă care să
încurajeze diferite forme de exprimare în procesul comunicării. Un alt proiect de
scriere creativă, pe lângă revista școlii/comunității în care aceștia trăiesc, este punerea
în practică a unui jurnal al clasei, în care elevii, pe rând, să noteze în fiecare zi
evenimente petrecute la școală și pe care ei le consideră relevante;
Activități de socializare cu elevi de la alte școli prin activități educaționale comune
care să faciliteze cunoașterea și comunicarea elevilor implicați;
Activități de voluntariat în colaborare cu Ong -uri locale sau punerea în practică a unor
acțiuni caritabile inițiate de către elevi și cadrele didactice (realizarea unei expoziții cu
vânzarea ob iectelor realizate de copii pentru obținerea de fonduri care să fie utilizate
în scopuri caritabile poate fi o formă de creativitate civică);
Drumeții educaționale pentru cunoașterea valorilor artistice, culturale, peisagistic e și a
monumentelor istorice ale teritoriului î n care trăiește și învață elevul;
Excursii didactice într -un orizont mai îndepărtat față de localitatea elevului (vizite la
muzee, fabrici, instituții, locuri de agrement în localități învecinate sau mai
îndepărtate). Un exemplu este excur sia organizată împreună cu elevii clasei
25 Art. 57 Legea 1/2011 Învățământul pentru copiii și tinerii capabili de performanțe înalte Structura sistemului
național de învățământ preuniversitar
46
pregătitoare, la care eram cadru didactic în anul școlar 2017 -2018, cu tema "Secretele
meseriilor". Am vizitat o fabrică de pâine, o fabrică de confecții, fabrică de biscuiți,
detașamentul de pompieri, toate acestea în orașul cel mai apropiat comunei în care ne
desfășuram activitatea, și anume, în orașul Onești.
Proiecte extracurriculare cu participarea părinților care, dacă sunt bine alese și bine
organizate, se pot dovedi interesante pentru orice vârsta, iar copil ul pe lângă bucuria
cunoașterii va avea și bucuria de a învăța alături de o persoana dragă;
Activități de îngrijire a mediului înconjurător și de responsabilizare prin acțiuni
ecologice specifice;
Activități în colaborare cu instituții, asociații, profesio niști prin care să fie cunoscute și
dezbătute diferite teme de interes pentru copii (educație rutieră în colaborare cu Poliția
română, igienă orală în colaborare cu un medic stomatolog, administrația publică
locală în colaborare cu un reprezentat al primăr iei din localitatea în care trăiesc copiii.
Acestea sunt doar câte exemple de activități extracuriculare care pot fi puse in practica
și care contribuie la consolidarea aplicabilității competențelor însușite în procesul de
învățământ și ancorarea școlii în realitatea înconjurătoare. Organizarea acestor activități
necesită o atentă documentare, o organizare complexă în cele mai mici detalii, mai ales a
activităților extrașcolare, o abordarea creatoare a diferitelor tematici propuse și, nu în
ultimul rând, ta ct și măiestrie pedagogică și, mai ales, foarte mult entuziasm.
47
4. Experimentul pedagogic și rezultatele privind cunoașterea și stimularea
potențialului creativ ale școlarului mic
4.1 Prezentarea problemei cercetate;
Un scop important al cercetării pedagogice este cel de a trece de la o simplă opinie, la
a formula un "adevăr", trecând prin experimente organizate metodic; verificarea "adevărului"
făcându -se prin încercări care pot să conducă la reușite sau eșecuri. Cercetarea pedagogică
este "o strate gie proiectată și realizată în scopul de a surprinde relații și fapte noi între
componentele acțiunii educaționale și de a elabora, pe această bază, soluții optime pentru
problemele procesului educațional" (A. Gugiuman, 1993).
Problema cunoașterii și stimu lării potențialului creativ a elevului din clasele
învățământului primar, consider că este o problemă reală și importantă, care pe lângă faptul de
a fi de un real interes pentru mine, cred că prezintă interes și pentru alte cadre didactice care
doresc să g ăsească soluții noi și viabile pentru dezvoltarea creativității elevilor de azi, care vor
fi adulții creatori de mâine și care ne dorim să ducă înainte o societate dinamică, bazată pe
soluții care să îmbunătățească și să înfrumusețeze un viitor nu tocmai î ndepărtat.
Problema creativității este deosebit de vastă, de aceea am încercat să o restrâ ng la sfera
învățământului primar, deoarece am observat un interes asupra aflării răspunsului la problema
stimulării creativității elevilor din ciclul primar și pent ru că cercetarea acestei probleme
prezintă o importanță practică, iar rezultatele sale vor putea fi aplicate la clasa de către mine și
colegele mele.
Metodologia cercetării pedagogice, abordate pentru a surprinde întreaga complexitate
a problemei supuse ce rcetării, a fost una vastă și adaptată atât la natura subiecților (vârsta,
gradul de normalitate), cât și a subiectului investigației.
Metoda observaț iei are un rol esențial și, în cercetare, se referă la "urmărirea atentă și
sitematică a faptelor fără in tenția de a le modifica, cu scopul de a degaja relații cauzale
referitoare la procesul instructiv -educativ, pe baza cărora se pot formula generalizări
predictive" (Gugiuman, Zetu, Codreanca, 1993).
Prin intermediul observației folosită permanent în activi tățile instructiv -educative, am
urmărit:
Integrarea socio -afectivă a elevului în procesul de formare:
48
Gradul de participare la acti vitățile frontale, de grup sau individuale;
Capacitatea de a se adapta la solicitări î n timpul activităților de la clasă ;
Relația de cooperare între elev și mine, în calitate de cadru didactic, sau
ceilalți colegi (cooperare activă, pasivă , lipsa de cooperare) ;
Particularități ale proceselor psihice ( menținerea atenției, interesul
pentru noi informații, stadiul de dezvoltare a operațiilor gândirii
(comparația, analiza, sinteza);
Caracteristici temperamentale (stări, emoții, echilibru emoțional,
reziliența la solicitările din timpul lecțiilor).
Trăsături ale personalității elevilor:
Atitudine față de adulți și colegi – respect, empatie ;
Atitudine față de sine – modestie, dorinț a de autodepășire, ambiț ie ;
Atitudine față de muncă – motivație, străduință.
Cantitatea și calitatea cunoștințelor și competențelor elevilor.
Datele obținute prin metoda observației au fost corelate cu datele obținute prin alte
metode de cunoaștere și folosite în experimentul pedagogic. Toate date obținute în urma
observației au fost importante, pentru a preveni intervenția unor erori de natura internă în
buna desfășurare a experimen tului. De asemenea, prin intermediul acestei metode am reușit să
surprind aspecte psihopedagogice necesare cercetării în mediul lor natural de manifestare, și
anume școala, ceea ce mi -a dat posibilitatea de a obține informații cât mai fidele realității.
Metoda convorbirii este o metodă bazată pe conversația între mine și elevi, prin care
aceștia au putut să -mi ofere mai multe informații despre desenele lor, despre intențiile a ceea
ce doreau să exprime prin lucrările lor, despre motivațiile care le dădeau energia de a crea
acele lucrări. Am inițiat metoda convorbirii de câte ori s -a dovedit necesară în culegerea sau
completarea unor informații în tandem cu informațiile culese prin alte metode subordonate
cercetării avute în vedere. Convorbirile s -au desfășu rat într -o atmosferă de maximă naturalețe,
lăsând liberate de exprimare elevului, pentru că numai așa se pot surprinde manifestările și
impresiile spontane ale copilului, gradul de sinceritate fiind mai ridicat și evitând, astfel,
răspunsuri de circumstanț ă.
Metoda testelor a fost aplicată cu scopul de a evalua, în prima etapă și ultima a
cercetării pedagogice, capacitățile creative a le copiilor în vederea stabilirii prezenței/ absenței,
gradul de dezvoltare și caracteristicile de manifestare ale creativit ății. Testele au fost
administrate creând aceleași condiții pentru toți elevii care au fost supuși testării (același
49
instructaj, același timp acordat elevilor în susținerea probelor, același mod de cuantificare a
rezulatelor). Am ales testele astfel încât să aibă capacitatea de -a diferenția cât mai evident
nivelul creativității subiecților din grupul supus testării și stabilind clar ceea ce mi -am propus
să măsor (fluența, flexibilitatea, originalitatea, sinteza lucrării). Testele au fost individuale,
verbal e și nonverbale. Totodată, am ales și am utilizat nu doar un test, ci o baterie de teste și
rezultatele obținute au fost corelate cu rezultatele celorlalte metode.
Metoda analizei produselor activității este o metoda care mi -a furnizat informaț ii
despre evoluția nivelului creativității elevilor pe parcursul aplicării factorului de progres prin
prisma produselor mai mult sau mai puțin creative cum ar fi desene, lucrări practice,
compoziții creative literare. Această metodă consider că este extrem d e importantă pentru a
avea informații asupra faptului că în a doua perioadă are loc un progres și nu un regres sau o
stagnare. Astfel, această metodă oferă un feedback indirect cu privire la actul instructiv
educativ și, mai ales, asupra rezultatelor lui. Orice produs realizat de elevi devine un obiect de
investigație psihopedagogică și de reflecție pentru îmbunătățirea metodologică a actului
educațional.
Metoda experimentului, cea mai importantă metodă de cercetare, oferă informații
precise, concrete și es te esențială pentru verificarea ipotezei formulate inițial și, dacă în cazul
obsevației se așteaptă ca fenomenul să se producă, în metoda experimentului are loc
provocarea intenționată a manifestării acelui fenomen. Folosirea metodei experimentului în
peda gogie demostrează faptul că și problemele din învățământ pot fi studiate în manieră
științifică. Factorul sau variabila folosită în mod intenționat pe parcursul investigației este
variabila independentă, iar rezultatul produs, pe care aceasta îl determină, poartă denumirea
de variabilă dependentă, deoarece depinde de variabila introdusă în mod planificat. Pe
parcursul experimentului, pot apărea erori de natură internă (poate interveni oboseala, lipsa
motivației, diferențe foarte mari între participanții la experiment), erori externe, erori de
procedură (folosirea unui număr restrâns de subiecți împiedică generalizările) și erori de
interpretare (folosirea de tehnici nepotrivite de măsurare a rezulatelor). În cadrul
experimentului, am încercat să țin sub con trol variabilele, ca evaluare rezulatelor să
evidențieze legăturile dintre cauză și efect.
Experimentul psihopedagogic urmărit prin acestă cercetare este unul formativ și are
trei etape clare de desfășurare: etapa evaluării inițiale a subiecților din grup ul exeperimental,
introducerea factorului de progres și reevaluarea (testarea finală) prin aplicarea probelor
folosite în evaluarea inițială, pentru a putea compara rezultatele și pentru a evidenția relevanța
factorului de progres în stimularea creativităț ii elevilor.
50
Experimentul psihopedagogic ne dă date care pot fi ușor prelucrate și interpretate cu
ajutorul metodelor și tehnicilor statistico -matematice .
Metodele statistico -matematice permit compararea rezultatelor obținute cu rezultatele
așteptate și formulate în ipoteza cercetării. Aceasta comparație se realizează prin prelucrarea,
analiza și interpretarea datelor evidențiate prin metodele observației, testării, experimentului
etc..
Se prelucrează datele în tabele analitice, în care se consemnează re zultate le individuale
ale elevilor .
Diagrama areorală este o reprezentare grafică a rezultatelor sau a relațiilor
dintre e le sub forma unui cerc care se î mparte în sectoare în funcț ie de
frecvența reprezentată. Dacă consideră m diagrama de 360ș ca fiind echival ent
cu 100%, se împarte cercul în părți egale cu procentul corespunză tor.
Tabelele sintetice realizează o grupare a datelor măsurate și se realizează
imediat după aplicarea probelor sau efectuarea observaț iei.
Histograma este reprezentarea grafică în care rezultatele sunt reprezentate
într-un sistem de referință bidimensional prin dreptunghiuri alăturate cu
diferite înălțimi ș i proporționale cu valorile elementare ale seriei.
Poligonul frecvențelor este un grafic utilizat în cazul variabilelor can titative.
Pe curba de distribuție (poate fi și o linie frântă ) sunt trecute frecvențele
grupate sau simple, corespunzătoare fiecărei valori. Pe aceeași reprezentare se
pot înscrie rezulatatele testării inițiale și finale , folosind linii diferite sau de
culori diferite, pentru a se avea posibilitatea de a le compara cu mai multă
ușurință.
51
4.2 Obiectivele și ipotezele cercetării ;
Principalul obiectiv al cercetării este de a demonstra că aplicarea metodelor activ –
participative în paralel cu metodele trad iționale în demersul educațional al școlarului mic
crește potențialul creativ al acestuia, iar modaliatea de abordare nu este pe o disciplină școlară
precisă, ci o abordare holistică a problemei creativității la nivelul materiilor prezente în actul
instruc tiv-educativ la nivelul clasei I.
Obiectivele cercetă rii:
Analiza surselor bibliorafice legate de subiectul creativității și stimulării acesteia;
Indentificarea nivelului creativității elevilor din eșationul supus cercetării;
Identificarea unor metode și tehnici menite să stimuleze creativitatea elevilor;
Aplicarea metodelor și tehnicilor activ -participative în cadrul actului didactic;
Realizarea unor lucrări și produse creative de către elevi;
Identificarea creativității elevilor din eșantionul supus cer cetării după aplicarea
metodelor activ -participative;
Analiza și interpretarea rezultatelor cercetării;
Identificarea de modalități de aplicare practică a rezultatelor cercetării.
Ipoteza cercetării:
Daca se utilizează frecvent metode și tehnici activ -participative în cadrul activităților
didactice cu școlarii mici se stimulează potenț ialul creativ al acestora .
Tipul cercetării :
Cercetare constativă și ameliorativă (după funcția îndeplinită );
Cercetare obse rvațională combinată cu experimental ă (după metodologia adoptată ).
Eșantionul de participanț i și caracteristicile lui :
În selectarea eșantionului de participanți am constatat că nu există posibilitatea constituirii
a doua eșantioane (experimental și de control), și de aceea cercetarea s -a desfășurat asupra
unui singur eșantion, realizând o testare inițială, succesiv am introdus factorul experimental,
iar în final am retestat eșantionul, încercând să constat diferențele între evaluarea inițială și
finală și dacă acestea pot fi atribuite acestui factor experimental.
Activitatea efectivă de cercetare s -a desfășurat pe parcursul anului școlar 2018 -2019 la
Școala Gimnaz ială Nr 1 Oituz, județul Bacău, pe un eșantion fix de 16 de elevi de clasa I (10
fete și 6 băieți). Este o clasă eterogenă, deorece nu prezintă diferențe semnificative în nivelul
52
de dezvoltare a capacităților intelectuale, copiii sunt dezvoltați fizic și i ntelectual normal
vârstei lor. Toți copiii au vârste cuprinse între 7 și 8 ani, provin din familii cu interese și
activități diferite. Nivelul dezvoltării psihice a elevilor corespunde profilului psihologic de
vârstă : o bună dezvoltare a limbajului (un vo cabular activ bogat, forme expresive ale
limbajului, în general exprimare corectă gramatical). Din punct de vedere social, elevii au
relații de prietenie în cadrul grupului clasei, participă activ la activitățile școlare, iar în cadrul
familiilor, există r elații echilibrate și afectuoase între părinți și copii. Singurele excepții sunt:
un copil încă cu probleme de dislalie (imposibilitatea emiterii corecte a sunetelor s,ș) și un
copil provenit dintr -o familie defavorizată din punct de vedere economic, dar e chilibrat
emoțional.
Acest eșantion permite generalizarea concluziilor experimentului realizat, deoarece este
reprezentativ pentru colectivitatea școlarului mic, aceste caracteristici ale subiecților cercetării
regăsindu -se în majoritatea școlilor din țar ă.
Tabel nr. 1
Eșantionul de participanți cuprinși în cercetare
Nr. crt Numele/initialele
elevilor Vartsa Sexul Clasa
1. B.G.A 8 ani M I
2. B.M.G. 7 ani F I
3. B.M. 7 ani M I
4. C.B.C. 8 ani M I
5. C.A. 7 ani F I
6. C.A. 7 ani F I
7. I.L. 8 ani F I
8. L.A.L. 7 ani M I
9. M.M.M. 7 ani F I
10. N.R.A. 7 ani F I
11. O.S.D. 7 ani F I
12. S.A.G. 7 ani F I
13. S.L.P. 7 ani F I
14. Ș.Y.G. 7 ani M I
15. V.R.I. 7ani M I
53
16. V.N.G. 7 ani F I
Cercetarea a avut două variabile: variabila independentă – situațiile de învățare în care
am folosit frecvent metode activ -participative, la care au participat subiecții experimentului și
anume elevii clasei I, la care am predat în anul școlar 2018 -2019 și variabila dependentă –
nivelul cr eativității în produsele și răspunsurile subiecților supuși investigației.
54
4.3 Aplicarea experimentului și colectarea datelor ;
Etapele cercetă rii pedagogice:
Problema a fost supusă cercetării în perioada anului școlar 2018 -2019. În această
perioada, nu a fost nevoie de o studirere individuală a nivelului de dezvoltare fizică,
intelectuală și socio -afectivă a elevilor, deorece acestă aprofundarea a fost făcută în anul
școlar precedent, în clasa pregatitoare, iar colectivul clasei pe p arcursul clasei I nu s -a
modificat. Observarea a continuat pe parcursul experimentului pentru a urmări dacă evoluția
fizică, intelectuală și socio -afectivă a elevilor este una normală și specifică vârstei, pentru a
preveni factorii care ar fi putut interve ni în buna desfășurare a cercetării.
1. Etapa constatativă (evaluarea inițială ) s-a desfășurat în perioada 10.09.2018 –
28.09.2018 și a cuprins:
Test de creativitate cu cercuri după modelul Torrance;
Test de creativitate cu diferite simboluri grafice după mod elul
Torrance;
Test de creativitate verbală;
Test de gândire divergentă bazat pe o ghicitoare.
Aceste probe, cu apect constatativ, au măsurat nivelul creativității, iar prin analiza și
interpretarea datelor obținute, am stabilit nivelul inițial al creativi tății elevilor, ca punct de
plecare în demersul cercetării.
2. Etapa formativ -ameliorativă , de introduce re a factorului de progres, s -a
desfășurat în perioada 01.10.2018 – 31.05.2019. Aceată etapă, cu evidentă
valoarea formativă, a constat în proiectarea și d esfășurarea situțiilor de învățare
punând accent pe folosirea metodelor și procedeelor activ -participative ca
modalitate de stimulare a potențialului creativ al elevilor. Aceasta etapă a avut o
durată mai lungă, deoarece modificările în comportamentul crea tiv al elevilor nu
sunt o consecință a folosirii instruirii active într -o perioadă restrânsă ca timp, ci
desfășurarea unei astfel de instruiri trebuie sa fie constantă și să acopere o perioadă
cât mai lungă de timp.
Intervenția didactică a urmărit:
Realizarea planificării programei în manieră integrată și proiectarea
lecțiilor în care metodele active să fie prezente în mod constant;
Utilizarea metodelor și procedeelor activ -participative în cadrul lecțiilor la
disciplinele specifice clasei I;
55
Alegere a acelor activități care să le permită elevilor implicarea activă în
actul de învățare ;
Încurajarea elevilor să aibă manifestări creative (fie ele produse concrete
sau răspunsuri, idei sau afirmații).
3. Etapa evaluării finale , care punctează și finalul cercetă rii, s-a desfășurat în
perioada 1.06.2019 – 14.06.2019 și a constat în retestarea subiecților investigației
psihopedagogice folosind aceleași procedee și instrumente ca și la testrea inițială
cu scopul de a compara, analiza și interpreta rezultatele , ceea ce a condus la
formularea concluziilor privind influența metodelor moderne asupra stimulării
potențialului creativ al elevilor. Retestarea a cuprins:
Test de creativitate cu cercuri după modelul Torrance;
Test de creativitate cu diferite simboluri g rafice după modelul
Torrance;
Test de creativitate verbală;
Test de gândire divergentă bazat pe o ghicitoare.
Desfășurarea experimentului formativ a cuprins activităț ile didactice derulate la clasă,
acestea fiind conforme cu programele școlare în vigoare și cu planificarea proiectată pentru
atingerea competențelor generale și specifice la fiecare disciplină . Activitățile de predare –
învățare -evaluare au fost influențate de variabila independentă propusă – aplicarea metodelor
activ -participative în studiul disciplinelor la clasa I. În cadrul orelor la dispoziția cadrului
didactic prezente în planificarea școlară, am propus activitați extracurriculare (un exemplu ar
fi organizarea unui concurs de poezii, iar poezia câștigătoare a participat la un concurs
international) ceea ce a completat intervenție pedagogică formală cu cea nonformală. De
asemenea, în cadrul săptămânii Școala altfel – Să știi mai multe, să fii mai bun , am propus
activității cu impact în stimularea creativității urmărind și creșterea gradului de implicare a
elevilor în proiectarea, desfășurarea și evaluarea activităților.
În sprijinul desfășurării experimentului am realizat planificarea activităților de învățare
în manieră integrată cu scopul ca elevii să -și form eze competențelor generale și specifice
prezente în programele școlare. De asemenea, am realizat proiectarea integrată a lecțiilor ,
respectând programele disciplinelor clasei I .
Exemplific mai jos un extras din planificarea integrată a unității de învățare Magia
primă verii din semestrul al II lea , care reprezintă o zi școlară cu următorul orar :
56
comunicare în limba română (2 ore);
matematică ș i explorarea mediului (1 oră);
arte vizuale și activități practice (1 oră).
În continuare planificării, prezint și proiectarea lecț iilor din acea zi, exemplificând
astfel, atenția acordată pentru planificar ea programei în manieră integrată și proiectarea
lecțiilor folosind frecvent metode activ -participative.
57
Competențe
specifice Activit ăți integrate și forme de organizare Detalii de conținut Resurse Evaluare
CLR
1.1,1.3
2.1,2.3
3.2,3.4
4.2.
MEM
3.2.
AVAP
1.1.
2 ORE
– discuții privind imaginea din manual ;
– descrierea veveriței ;
– identificarea unor reguli de protejare a mediului înconjurător ;
– formulare de enunțuri cu cuvinte date ;
– delimitarea cuvintelor din propoziții și despărțirea acestora în
silabe ;
– identificarea sunetului ,,ț” în silabe / cuvinte ;
– asocierea sunetului ,,ț” cu literele ,,ț,Ț” ;
– citirea cuvintelor cores punzătoare imaginilor, despărțirea
acestora în silabe ;
– exerciții de identificare a sunetelor care compun fiecare silabă ;
– exerciții de pronunție a sunetului inițial ;
– exemplificarea de cuvinte care încep/ se termină/conțin sunetul
„ț”și stabilirea pozi ției acestuia
Joc de rol:,,De vorbă cu veverița Rița” Veverița Rița
Sunetul ț, literele de
tipar ț / Ț și litera de
mână ț
Descrierea unei ființe, a
unui obiect
Joc de rol în context
simulat
a. manual, fișe de
lucru
b. conversația,
observația dirijată,
exercițiul, jocul
didactic, metoda
fonetico -analitico –
sintetică, munca
independentă ,
explozia stelară
b. activitate frontală,
pe grupe, individuală Observare
sistematică
Aprecieri
globale și
individuale
58
MEM
1.1, 1.2., 1.3,
1.4., 1.5.,
1.6.,
3.1., 5.2.
CLR 1.4
AVAP 2.2 – efectuarea de adunări și scăderi, mental și în scris, în concentrul
0-100, cu trecere peste ordin, respectând algoritmul și așezarea
corectă a unităților și a zecilor ;
– verbalizarea modalității de calcul;
– exerciții de calculare a su mei și diferenței și de verificarea
rezultatului obținut prin adunare și sădere;
– completarea de șiruri de numere mai mici decât 100, respectând
reguli precizate ;
– rezolvare de probleme ;
– utilizarea unor termeni matematici: sumă, termen, descăzut,
scăzător, diferență, cu atât mai mic , cu atât mai mare / micșorați
sau măriți numărul cu…
– discuții despre organele internemajore – localizare și roluri Adunarea și s căderea
numerelor naturale
de la 0 la 100, cu
trecere peste ordin a. auxiliar, fișe de
lucru
b.
conversația,explicați
a, demonstrația,
exercițiul,
problematizarea
c.activitate frontală,
activitate individuală
AVAP
1.3.,2.3, 2.4
MEM
3.1
MM
1.1. – discuții despre păsări și animale cunoscute din țara noastră ;
– analiza planșei model „Veverița ”;
– identificarea etapelor de lucru pentru realizarea acesteia prin
tehnica Tangram;
– exerciții de tăiere și lipire a elementelor date ;
– expunerea lucrărilor realizate ;
– discuții pe baza lucrărilor expuse: Ce lucrare îmi place cel mai
mult? De ce? ;
– audiția cântecului ,,Veverița Rița ”. Veverița
(tăiere, lipire) a. planșă model,
carton,
acuarele,foarfecă,lipi
ci
b. conversația
euristică, exercițiul,
turul galeriei
c. activitate frontală,
individuală Observare
sistematică
Expunerea
lucrărilor
Aprecieri
individuale
59
Proiect didactic
Data: 26.03.2019
Clasa: I A
Școala: Gimnazială Nr. 1 Oituz
Învățător: Deaconu Elena Claudia
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Comunicare în limba română
Unitatea de învățare: Magia primăverii
Subiectul lecției: Literele ,,ț ”, ,,Ț”și sunetul [ț]
Tipul lecției: Preda re
Domenii integrate :
Comunicare în limba română
Arte vizuale și activități practice
Muzică și mișcare
60
Competențe generale:
1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute;
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situații de comunicare;
3. Receptarea unor varietăți de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute;
4. Redactarea de mesaje în diverse situații de comunicare.
Competențe specifice:
C.L.R.:
1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunțuri rostite cu claritate;
1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute;
2.1. Formularea unor enunțuri proprii în diverse situații de comunicare;
2.2. Transmiterea unor informații prin intermediul mesajelor simple;
2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare;
2.4. Exprimarea propriilor idei referitoare la contexte familiare, manifestând interes și încredere î n sine;
3.1. Citirea unor cuvinte și propoziții scurte scrise cu litere de tipar sau de mână;
3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor texte simple, susținute de suport imagistic;
4.1. Scrierea literelor de mână.
AVAP
2.3. Realizarea de obiecte/construcții/folosind materiale ușor de prelucrat și tehnici accesibile;
61
MM
Receptarea cântecelor cu un ambitus cuprins între DO1 – DO2, alcătuite din formule ritmico -melodice simple și repetate;
Obiective operaționale:
a. Cognitive:
– Să descrie identif ice reguli de protejare a mediului înconjurător;
– Să identifice sunetul [ț] ȋn diferite poziții ale cuvântului;
– Să exemplifice cuvinte în care sunetul [ț] se află ȋn diferite poziții ale cuvântului;
– Să identifice cuvintele care se scriu cu majuscule;
– Să cit ească clar, coerent, ȋn ritm propriu silabe, cuvinte și propoziții;
– Să stabilească corect valoarea de adevăr a unor enunțuri desprinse din textul citit;
– Să despartă corect în silabe diferite cuvinte;
– Să formuleze întrebări în legătură cu conținutul textulu i citit.
b. Motrice:
– Să își coordoneze mișcările pentru a foileta în condiții de eficiență manualul;
– Să adopte o poziție corectă și comodă a corpului pentru scris.
c. Afective:
– Să manifeste interes pentru conținutul textului din manual;
– Se arate mobilizare în vederea rezolvării sarcinilor propuse.
Strategii didactice:
a. Metode și procedee : conversația, explicația, exercițiul, metoda fonetică analitico -sintetică , explozia stelară, jocul didactic, jocul de rol
62
b. Mijloace didactice: planșe, laptop, video -proiector fișă –tip puzzle, manual, caiete
c. Forme de organizare: frontal, individual, în echipă
Durata: 90 minute (2 ore a câte 45 de minute)
Umane : 16 elevi
Forme și tehnici de evaluare : evaluare orală, evaluare scrisă, observarea s istematică
Bibliografice :
• Curs formare: “Noi abordari ale curriculumului in invatamantul primar curs destinat cadrelor didactice ce predau la clasele CP , I si a II –
a”
• MEN – Programa pentru disciplinele Comunicare în limba română, Arte vizuale și abi lități practice, Muzică și mișcare, aprobată prin
ordinul ministrului nr. 341 8/19.03.2013”, Bucuresti, 2013;
Etapele
lecției Activitatea învățătorului Activitatea elevilor Strategii didactice
Evaluare Metode și
procedee Materiale
didactice Forme de
organizare
PRIMA ORĂ
1 Captarea
atenției Elevii vor viziona și audia cântecul Veverița , după
care se va purta o discuție despre veveriță: unde
trăiește, câteva caracteristici fizice, să -și imagineze
cîteva nume potrivite pentru acest animal.
Elevii audiază
cântecul propus.
Conversația
Audiția Laptop Frontal
63
2 Enunțarea
temei și a
obiectivelor Elevii vor fi anunțați de faptul că vom merge mai
departe în călătoria noastră spre sfărșitul alfabetului,
oprindu -ne la litera „ț”. Se vor preciza, de asemenea,
performanțele așteptate.
Conversația
3
Actualizarea
cunoștințelor Voi verifica tema cantitativ și calitativ, după care
vom citi lecția anterioară „Legenda ciocârliei”. Elevii citesc tema,
apoi textul lecției
anterioare. Exercițiul Manual
Caiete Frontal Evaluare
orală
4
Prezentarea
optimă a
conținutului Se discută pe baza ilustrației din manual, amintindu –
ne de personajul principal al cântecului prezentat
anterior.
Elevii răspund la întrebări precum
1. Care sunt personajele din imagine?
2. Ce fac cei doi copii?
3. Unde locuiesc copiii?
4. Pe cine hrănesc ei?
Elevii vor formula enunțuri, folosind cuvinte
reprezentate în imaginea din manual: brăduț,
veveriță .
Se va alege un enunț spre analiză:
Țicu vede o veveriță.
Elevii răspund la
întrebările adresate,
apoi analizează
împreună cu
învățătorul una dintre
propoziții.
Elevii descriu veverița
și se poartă discuții
desprereguli de
protejare a mediului
înconjurător.
Conversația
Metoda
fonetică
analitico –
sintetică Manual frontal Observarea
sistematică
64
-se stabilește numărul de cuvinte;
Se ia spre analiză cuvântul Țicu și cuvântul veveriță .
-se despart în silabe cuvântele;
-se stabilește fiecare sunet din fiecare silabă;
-se stabilește poziția sunetului [ț];
-stabilim legătura dintre sunet și litera folosită;
-motivăm alegerea li terei mari;
-voi arăta planșa cu literele ț, Ț și vom stabili cu ce
alte litere se aseamănă.
5 Dirijarea
învățării Se intuiesc literele și se identifică elementele
componente: O liniuță ajutătoare oblică și un bastonaș
pe două spații cu întorsătura în jos, o liniuță
orizontală sus și o virguliță sub literă pentru ț și un
baston cu întorsătura spre stânga, o zală
și o virguliță pentru litera Ț.
Elevii citesc cuvintele de la exercițiile 2 și 3, pagina
86 din manual.
Elevii dau exemple și de alte cuvinte care încep,
conțin și se termină cu sunetul [ț].
Se demonstrează scrierea pe liniatură tip I, după care
3 copii vor ieși la tablă pentru a scrie litera. Elevii citesc silabele
și cuvintele, scriu
litera la tablă și pe
caiete, apoi rezolvă
exercițiile propuse.
Demonstrația
Exerc ițiul
Explicația Planșe
Caiete
Manual
Frontal
Individual Observarea
sistematică
65
Vom exersa scrierea literei în palmă și cu degetul pe
bancă.
Vom efectua câteva exerciții de încalzire a mușchilor
mici ai mâinii, după care se trece l a scrierea literelor ț
și Ț si 1 rând combinare între ț și Ț.
Se citesc cuvintele de la exercițiile 5 și 6 de la pagina
87.
Se scriu cuvintele Țuțu, Țup, Rița, blăniță,
brăduț,,Țicu la tablă și pe caiete, explicând modul de
legare a literei cu alte liter e .
În încheierea primei ore, ca moment de relaxare,
elevii vor reconstitui un puzzle care va avea ca
personaj o veveriță. Anexa 1
A DOUA ORĂ
6 Obținerea
performanței Citirea textului din manual cu titlul Veverița Rița.
*Elevii citesc în ritm propriu,în șoaptă , textul din
manual.
*Se realizează citirea model de către mine cu o
pronunție clară și apăsată a semnelor de punctuație.
*Se citește textul de către elevi -citirea în lanț. Elevii citesc textul,
apoi răspund la
întrebări și rezolvă
exercițiile propuse.
Exercițiul
Explozia
stelară
Manua l
Caiete
Frontal Evalu are
orală
Observarea
sistematică
66
*Se pun întrebări despre conținutul textului:
Explozia stelară:
Cine?
Ce?
Unde?
Cum?
Când?
Citirea selectivă :
Citiți enunțul în care este descrisă veverița.
Citiți enunțul în care ni se spune ce îi aruncă băiatul.
Citiți enunțul în care ni se spune unde se cațără
veverița. etc
Citiți al cincilea enunț, după care ca exercițiu de
transcriere, acest enunț va fi scris pe caiete.
Propun elevilor jocul de rol intitulat : De vorbă cu
veverița Rița.
Elevii interpretează
rolul veveriței sau
rolul unui copil care
conversează cu
veverița Rița.
Jocul de rol
7 Asigurarea
feed-back –
ului Elevii se vor grupa în perechi cu colegul de bancă și
vor scrie pe caiete două cuvinte alese de ei, dar care
nu au fost scrise deja pe caiete și, preferabil nici deja
exemplificate în manual.
Exemple: țară, braț, bufniță, țanțoș, șorț, țânțar,
țurțure, ra ță, țestoasă,Luminița etc.. Elevii despart în
silabe cuvintele, apoi
răspund la întrebarea
exercițiului. Exercițiul Fișă de
lucru
Planșă Frontal Evaluare
orală și
scrisă
67
8 Evaluare În cadrul evaluării, elevii vor primi o scurtă dictare:
„Țiriac este țanțoș. ” Elevii scriu după
dictare enunțul
propus. Exercițiul Fișă de
lucru Individual Evaluare
scrisă
9 Retenție Vom juca jocul „Adevărat/Fals”.
Voi prezenta elevilor 4 enunțuri, 2 adevărate și 2
false. Atunci când enunțul este adevărat, elevii vor
arăta degetul mare îndreptat în sus, iar daca enunțul
este fals, elevii vor arăta degetul mare îndreptat în jos.
Pe veveriță o cheamă Țup. F
Veverița se apropie de copii. A
Veverița se cațără într -un cireș. F
Țicu e împreună cu Ancuța. A
Elevii st abilesc
valoarea de adevăr a
enunțurilor.
Joc didactic
Frontal
Evaluare
orală
10 Transfer Voi face aprecieri asupra modului de desfășurare a
orelor de comunicare.
Voi da elevilor tema pentru acasă.
68
Proiect didactic
Clasa : I A
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială Nr.1 Oituz
Data : 26. 03. 2019
Învățător : Elena Claudia Deaconu
Aria curriculară: Matematică și științe ale naturii
Disciplina: Matematică și explorarea mediului
Unitatea tematică: Magia primăverii
Subiectul: Adunarea și scăderea numerelor naturale cu trecere peste ordin în concentrul 0 – 100
Organe interne majore – localizare și roluri
Forma de realizare: activitate integrată
Tipul activității: consolidare de priceperi și deprinderi
Domenii integrate :
Matematică și explorarea mediului
Comunicare în limba română
Arte vizuale și activități practice
Dezvoltare personală
Competențe generale:
1. Utilizarea numerelor în calculi elementare;
2. Identificarea unor fenomene/relații/regularități/structuri din mediul apropiat;
3. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea și reprezentarea unor date.
69
Competențe specifice integrate:
MEM:
1.1. Scrierea, citirea si formarea numerelor până la 100;
1.4. Efectuarea de adunări si scăderi, mental si în scris, în concentrul 0 – 100, recurgând frecvent la numărare;
1.6. Utilizarea unor denumiri și simboluri matematice în rezolvarea și/sau compunerea de probleme;
3.1. Re zolvarea de probleme prin observarea unor regularități din mediul apropiat;
5.1. Sorta rea și clasificarea unor date din mediul apropiat pe baza a două criterii;
5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operatii de adunare sau scăder e în concentrul 0 – 100
CLR: 1.1. identificarea semnificației unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate;
2.3. participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare;
DP: 3.1. identificarea unor sarcin i de lucru simple în contexte variate ;
AVAP: 2.6. participarea la activități integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază elemente de exprimare vizuală, mu zicală, verbală,
kinestezică;
Obiective operaționale:
a) cog nitive: OC 1 – să utilizeze limbajul matematic adecvat situațiilor date;
OC 2 – să descopere soluțiile unor exerciții și probleme ;
OC 3 – să efectueze în scris operații de adunare și scădere, cu trecere peste ordin, în concentrul 0 -100;
70
OC 4 – să rezolve oral și în scris probleme cu soluții unice;
OC 5 – să compună probleme pe baza unor cerinț e date;
OC 6 – să localizeze și să stabilească rolurile organelor interne majore;
OC 7 – să realizeze lucrări în care se asociază elemente de exprimare plastică;
b) psiho – motorii:
OM 1 – să-și coordoneze activitatea oculo -motorie pentru citirea / scrierea simbolurilor grafice;
OM 2 – să scrie corect și estetic pe caiete, respectând încadrarea în pagină, spațiile dintre exerciții;
OM 3 – să-și reprime t endința de a practica mișcări inutile în timpul orei;
c) afective: OA 1 – vor participa activ la desfășurarea lecției;
OA 2 – vor manifesta interes pentru rezolvarea de exerciții și probleme;
OA 3 – vor reacționa pozitiv, dorind să lucreze și să fie apreciați;
Strategii didactice:
Metode și procedee : conversația, explicația, problematizarea, exercițiul, învățarea prin descoperire, munca independentă, jocul didactic;
Mijloace de învățământ : ghicitori, caiete, fișe de lucru,desene pentru realizarea unui colaj;
Forme de organizare : frontal, în echipe, individual.
Temporale: 45 min.
Umane : 16 elevi
Forme și tehnici de evaluare : evaluare orală, evaluare scrisă, observarea sistematică
Bibliografice:
71
A. Oficiale:
1.Curriculum Național, Programa școlară pentru clasele pregătitoare, clasa I și clasa a II -a, aprobată prin ordin al ministrului Nr. 3418/
19.03.2013;
B. Metodico – didactice:
1. C. Lupu, „ Metodica predării matematicii ”, Ed. Paralela 45;
2. I. Neacșu, „ Metodica predării matematicii la clasele I -IV”, EDP, București -1988;
C. Pedagogice:
1. Ion Al. Dumitru, „ Dezvoltarea gândirii critice și învățarea eficientă ”, Editura de Vest, Timișoara – 2000;
Secvențele
lecției
Ob
op
Conținuturi
Resurse Metode de
evaluare
Metode Mijloace
didactice
Forme de
activitate
1. Captarea
atenției
OA1 Voi propune spre rezolvare prin
calcul mintal următoarele probleme
ghicitori:
1. În ”Pungu ța cu doi bani”,
După coco șul năzdrăvan,
Pleac ă 30 găini frumoase
Si tot atâtea gâ ște grase.
Conversația
Exercițiul
activitate
frontală
72
În total, câte p ăsări spui
Că vin în curtea mo șului?
2. 10 baloane George are,
Cu ele iese la plimbare.
2 le-a spart o albinuță;
Câte are în mânuță?
3. Din 18 colegi ai mei
2 n-au caietele cu ei
Câți elevi le au în clasă
Și nu le -au lăsat acasă?
4. Are Ni că 23 de p ere
Și mănâncă 3 din ele.
Îi dă tata un p ară mare.
Câte p ere N ică are?
5. 15 vrăbii stau pe -o cracă
Și se ceartă și se -mpacă.
Dacă 4 au zburat
Câte sunt la numărat?
Evaluare
orală
73
6..Veverița vrea s -adune
Un coșuleț cu alune.
Azi culege șaptezeci ,
Mâine încă douăzeci .
Coșulețul s -a umplut,
Dar pe drum zece-a pierdut.
Câte duce, ș colărei,
Acasă la puii ei?
2. Enunțarea
temei și a
obiectivelor
urmărite
Elevii vor fi anunțați că în ora de
matematică, vor rezolva, oral și în scris,
diferite exerciții și probleme, vor
compune probleme, vor rezolva fișe,
folosind operații de adunare și scădere
cu trecere peste ordin, în concentrul 0 –
100 și își vor reaminti despre poziția și
rolul organele interne ale omului și ale
animalelor .
conversația
explicația
activitate
frontală
3. Actualizarea
cunoștințelor
OC1
Exerciții de calcul oral :
Se efectuează câteva exerciții de calcul
mintal:
exercițiul
conversația activitate
frontală
evaluare
orală
74
OC2
OA1 a) 2+3+5= 10+47=
4+1-2= 10+60=
b) 9 mărit cu 6
15 micșorat cu 7
La 6 adaugă 8
Din 13 luați 5
c) Aflați suma numerelor 8 și 9.
Aflați diferența numerelor 14 și 7
Se verifică tema pentru acasă
(cantitativ și calitativ). Se vor face
aprecieri cu privire la rezolvarea temei
și aspectul caietelor.
exercițiul
activitate
frontală
4. Prezentarea
optimǎ
a conținuturilor
Voi proiecta o imagine cu poziționarea
și explicarea rolului organelor interne
majore ale omului și ale pisicii.
Vom discuta despre asemănările și
deosebirile organelor interne ale omului
în comparație cele ale animalelor, în
cazul acesta, mamifere.
explicația
Videoproiector
Laptop
activitate
frontală Observarea
sistematică
5 . Dirijarea
consolidării și
evaluarea Voi scrie pe tablă data și titlul lecției:
Numerele 0 – 100
Explicația
Laptop
Videoproiector activitate
frontală
75
priceperilor și
deprinderilor
Recapitulare
Voi proiecta o imagine la video –
proiector cu un exercițiu (slide -ul 2 din
PPT), de aflare a sumei și a diferenței.
Exercițiul se va rezolva la tablă și în
caiete.
Le voi cere copiilor să efectueze proba
exercițiilor precedente prin operația
opusă.
Voi proiecta o problemă care se rezolvă
printr -o operație de scădere cu trecere
peste ordin ( slide -ul 3 din PPT). O vom
rezolva la tablă și pe caiete.
Exercițiul
exercițiul
explicația
problematizarea
Caiete
Caiete
Laptop
videoproiector
activitate
frontală
activitate
frontală Observarea
sistematică
Observarea
sistematică
8. Evaluarea
cunoștințelor
Dacă prima problemă a fost rezolvată
sub îndrumarea învățătorului,
următoarele 3 probleme vo r fi rezolvate
pe grupe ( slide -urile din PPT ). Așadar,
elevii se împart în 3 grupe: Inima ,
Creierul și Plămânii .
Vom discuta despre regulile de lucru în
grup. Problematizarea
Exercițiul
Învățarea prin
descoperire Fișe
activitate
în echipe
evaluare
scrisă
76
După rezolvare, un reprezentant al
grupei vine în față și prezință răspunsul,
iar ceilalți vor verifica. Răspunsurile
corecte vor fi aplaudat e.
9. Retenția
Vom rezolva, oral, o problemă –
ghicitoare:
Într-un stol de rândunele,
Zboară 43 cot la cot.
5 s-au oprit din zbor.
Câte sunt acum în stol?( slide -ul 10 din
PPT) problemati zarea
activitate
în grup
activitate
frontală evaluare
orală
10.Transferul
. -Activitate transdisciplinară
Se vor colora desenele inimii și a
rinichilor conform codului de culori
precizat.
Se va anunța tema pentru acasă
Se vor face aprecieri și recomandǎri. Conversația
Fișe
activitate
frontală Observare
Sistematică
77
Proiect didactic
Clasa: I A
Data : 26/03/2019
Școala: Gimnazială Nr. 1 Oituz
Învățător: Deaconu Elena Claudia
Aria curriculară : Tehnologii
Disciplina : Arte vizuale și abilități practice
Unitatea tematică : Magia primăverii
Forma de realizare : activitate integrată
Subietul lecției : Veverița, litera Ț, litera V / tehnica Tangram
Tipul lecției : formarea de priceperi și deprinderi
Domenii integrate :
Arte vizuale și activități practice
Matematică și explorarea mediului
Dezvoltare personală
Comunicare în limba română
Competențe generale:
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într/o diversitate de contexte familiare;
2. Realizarea de creații funcționale și/sau estetice folosind materiale și tehnici elementare diverse
78
Competențe specifice:
Arte vizuale și activități practice
1.1. Sesizarea diferenței dintre informația practică transmisă pri n limbaj vizual și mesajul artistic;
1.3. Manifestarea curiozității față de explorarea de mesaje artistice simple, exprimate vizual;
2.3. Realizarea de obiecte/construcții/folosind materiale ușor de prelucrat și tehnici accesibile.
Matematică și explorarea m ediului
2.2. Recunoașterea unor figuri și corpuri geometrice în mediul apropiat și în reprezentări plane accesibile (incluzând desene , reproduceri de
artă, reprezentări schematice);
3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relație cu mediul natural și social;
Comunicare în limba română:
2.3. Participarea la dialoguri scurte, în situații de comunicare uzuală
3.1. Citirea unor cuvinte și propoziții scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână;
Dezvoltare personală:
2.1. Recunoașterea emoțiilor de bază raportate la experiențele de viață trăite
Obiective operaționale:
a. Cognitive :
O1: să descrie materialele și instrumentele utilizate;
O2: să enumere etapele pentru obținerea picturii;
O3: să realizeze lucrări corecte, originale, în conformitate cu indicațiile date;
79
O4: să analizeze cu sprijin lucrările lor și ale colegilor, raportându -se la criteriile de evaluare precizate.
b. Motrice:
O1: să adopte o poziție corectă și comodă a corpului pentru pictat;
O2: să-și coordoneze mișcările pentru a manevra cu operativitate instrumentele de lucru;
c. Afective:
O 1 : să dovedească interes pentru lecție, concretizat în participare activă;
Resurse:
I. Metodologice
Strategii didactice :
a) Metode și procedee : observarea, explicația, conversația, munca independentă, joc de rol , turul galeriei
b) Mijloace de învățământ: video proiector, calculator, lucrare model, pătrate împărțite în cele șa pte figuri, hârtie cartonată, foarfece,
lipici, creioane colorate, hârtie glasată
c) Forme de organizare : frontală, individual
II. Temporale: 45 minute
III. Umane: 16 elevi
IV. Forme și tehnici de evaluare : observarea sistematică, aprecieri verbale, evaluare reci procă
V. Bibliografice:
80
Curs formare: “Noi abordari ale curriculumului in invatamantul primar curs destinat cadrelor didactice ce predau la clasele CP , I si a II –
a”
MEN – Programa pentru disciplinele Matematică si explorarea mediului, Arte vizuale și abilități practice, Comunicare în limba română,
Dezvoltare personală, , aprobată prin ordinul ministrului nr. 3418/19.03.2013”, Bucuresti, 2013;
81
Secvențele
lecției Competnțe
specifice Conținutul științific al învățării
Strategii didactice
Evaluare
formativă Metode și
procedee Materiale
didactice Forme de
organizare
1.Moment
organizatoric AVAP
1.3.
DP
2.1. Se asigură asigură cadrul
necesar pentru desfășurarea în bune
condiții a orei de Arte vizuale și
abilități practice . Are loc îndrumarea
elevilor în activitatea de pregătire a
materialelor. Conversația activitate
frontală Observarea
sistematică
2.Captarea atenției
AVAP
1.1
Prezentare unui PPT prin care
se face o scurtă prezentare a tehnicii
Tangram, precum și unele imagini de
animale, litere, numere care se pot
realiza prin această tehnică.
Observarea
Conversația
laptop
video
proiector
activitate
frontală Chestionare
orală
82
4. Anunțarea temei
plastice și a
obiectivelor
AVAP
1.3.
Se anunță tema și obiectivele:
înțelegerea tehnicii Tangram și
realizarea imaginii unei veverițe, a
literii Ț și a literei V punând alături
tanurile.
Explicația
Conversația
Modele
activitate
frontală
5.Dirijarea învățării
AVAP
1.3.
2.3
MEM
2.2.
3.2.
Se intuiesc materialele pregătite
pe bănci.
Se inițiază un dialog despre
jocul Tangram ( Anexa 1) și se explică
că se pornește de la u n pătrat compus
din șapte piese numite tanuri, acest joc
fiind născut demult în China. Mai este
numit și jocul celor șapte figuri, cu
ajutorul cărora se pot obține imagini
care înfățișează oameni, animale,
lucruri, litere, cifre.
Se prezintă 1 sau 2 desene model;
Conversația
Observarea
activitate
frontală
Observarea
sistematică
83
DP
2.1
Se analizează lucrările model,
precizându -se materialele și tehnicile
folosite :
Materiale: pătrate împărțite în cele
șapte figuri(ANEXA 2) , foarfece,
lipici,
Tehnici de lucru: decupare, lipire,
colaj.
Se intuiesc materialele pe care le au
elevii pe bancă.
Se explică și se demonstrează etapele
de lucru:
1. Se decupează tanurile.
2. Se lipesc pe foaia de hârtie.
3. Se înfrumusețează planșa și cu alte
elemente realizate la alegere de către
fiecare elev.
cer elevilor să înceapă lucrarea
respectând indicațiile;
Explicația
Modele
activitate
individuală
Probă practică
Observarea
sistematică
Proba practică
84
urmăresc modul de realizare a
lucrărilor de către elevi, îndrumând și
ajutând acolo unde este cazul;
monitorizez evoluția fiecăruia,
dând indicații sau sugestii.
Prezint criteriile de evaluare a
lucrărilor: finalizarea lucrării,
corectitudinea execuției,aspectul
estetic, originalitatea lucrării;
Munca
independentă
6. Evaluarea
produselor
MEM
3.2
DP
2.1. Se analizează în funcție de
criteriile enumerate anterior.
Solicit câte un elev să prezinte
modelul realizat.
Îndemn elevii rămași în bănci
să urmarească creativitatea și
îndemânarea realizatorilor.
Sugerez elevilor să compare
lucrările executate de ei cu ale
celorlalți și îi încurajez să să
dea sfaturi colegilor pentru
îmbunătățirea lucrărilor
fiecăruia.
Conversația
Observarea
Turul
galeriilor
Creațiile
elevilor
activitate
frontală
Evaluarea
reciprocă
Autoeva –
luarea
85
Discut aspectele care trebuie
retușate și modul de
intervenție.
7. Activitate
recreativă AVAP
1.1
DP
2.1. Fiecare elev își prezintă
lucrarea cu imaginea veveriței
realizată prin tehnica Tangram,
imaginându -și că ei sunt
veverița și vor crea o mică
poveste: cum o cheamă, ce îi
place să facă, ce nu îi place să
facă etc.. Joc de rol activitate
frontală
8. Încheierea
activității DP
2.1. Se fac aprecieri asupra modului
în care elevii s -au comportat în timpul
orei și asupra lucrărilor pe care le -au
realizat. Explicația activitate
frontală
87
Am exemplificat prin aceste proiecte de lecție folosirea frecventă a metodelor activ –
participative precum: jocul didactic, jocul de rol, metoda Exploziei stelare , învățarea prin
descoperire, problematizarea, metoda Turul galeriei .
Metoda Pălăriuțele gânditoare este o tehnica interacti vă de stimulare a creativității ,
care are la bază interpretarea de roluri prin care copiii si exprimă liber gândir ea, dar în acord
cu semnificația culorii pălăriuțelor care definesc rolul . Am aplicat această metodă într -o
lecție de evaluare sumativă la finalul clasei I -„Dumbrava minunată ”- de Mihail Sadoveanu .
Am format un grup de 6 copii, am împărțit pălăriuțele gâ nditoare : albă , roșie, neagră ,
galbenă , verde și albastră .
Pălăriuța albă: Prezenta informații concrete din povestire: Cine este Lizuca? Ce știm
despre familia Lizucăi ? Cine este Patrocle? De ce fuge Lizuca împreună cu Patrocle de acasă?
Cum s -a compo rtata mama vitregă a fetei? Dar bunicii?
Pălăriuța roșie : Își prezintă punctul de vedere asupra faptului că fetei îi era dor de
mama sa, că suferea când locuia cu mama vitegră, iar dorința ei era să lociască cu bunicii
materni.
Pălăriuța verde : Oferă sol uții, idei. Arată cum Lizuca ar putea locui mereu cu bunicii,
cum va putea merge la școală în satul bunicilor și își va vizita tatăl și mama vitregă la sfârșit
de săptămână.
Pălăriuța galbenă : Nu aduce soluții noi , caută beneficiile . Arată cum situația
prezentată de pălăriuța verde este o soluție nemaipomenită, care aduce fericire în viața copilei,
a bunicilor.
Pălăriuța albastră : Putem să tragem o concluzie ? Se subliniază faptul că nici un copil
nu trebuie lovit niciodată, de către nimeni, că orice co pil are dreptul să locuiască cu
persoanele care îl iubesc și se subliniază faptul că un copil nu trebuie să -și petreacă noaptea
singur în pădure, unde pot fi multe pericole.
În completarea acestei activități am vizionat filmul Dumbrava minunată , realizat în
anul 1980. Pentru dezvoltarea competențelor de exprimare orală și de exprimare a unor
sentimente și emoții prin mișcare scenică, mimică am realizat dramatizarea acestei povești,
jocul de rol și dramatizarea fiind metode didactice care stimulează partici parea activă și
conștientă a școlarilor .
88
Utilizarea acestor metode, precum și a altor metode și tehnici moderne în cadrul
lecțiiilor a avut loc pe toată durata experimentului.
În paralel cu instruirea activă din cadrul educației formale, am pus accent ș i pe
educația non formală prin participarea la diverse concursuri și proiecte educaționale. Un
exemplu ar fi participarea la Concursul Internațional Together we can do so much! , concurs
organizat de Ș coala Gi mnazială George Poboran din Slatina în colaborare cu instituții școlare
din Bulgaria, Grecia și Turcia. Am ales participarea la acest concurs, deoarece am vrut să
valorific elevii cu înclinații lingvistice și cu dorința de a se afirma prin produse creative, în
cazul acesta sub f ormă de poezii. La acest concurs, eleva C. A. a obținut premiul al II lea cu
următoarea poezie:
Împreună putem face atât de multe
Am vrut să ajut o albină
Să culeagă nectarul dintr -o floare,
S-o ajut pe tărcata pisică
Să-și găsească puiul prin grădină.
89
Am vrut să ajut o picătură
Să ajungă până la rădăcină,
Să o ajut pe Mădălina
Să cânte și să danseze.
Împreună putem face atât de multe,
Și fără să -mi dau seama,
M-au ajutat și m -au învățat ele,
Să mă bucur de vară, fără teamă.
90
Valorificarea inteligentelor multiple a fost realizată și prin participarea elevilor la alte
concursuri bazate pe logică matematică, abilități ligvistice, cultură generală, precum:
concursul Gazeta Matematică Junior , concursul Formidabilii , Poveș tile Cangurului ,
Cangurul matematician concursurile Comper , la care au obținut diferite premii și mențiuni.
91
Am încercat ca, prin aceste concursuri elevii să -și dezvolte competitivitatea cu ei însăși, nu să
creez o competiție între colegi sau o ierarhizare a ace stora.
O altă activitate cu pronunțat caracter creativ a fost participarea la proiectul
educațional, desfășurat la nivel național și organizat în parteneriat cu Esential Proiect
Educational, în cadrul Simpozionului Național: Educația în familie Cei șapte ani de acasă !. În
cadrul acestei activităț i, am creat împreună cu toți elevii povestea lui Mărțisor, o poveste care
evidențiază importanța comunicării într -o manieră politicoasă și importanța prieteniei în viața
fiecăruia. În crearea poveștii am folosit me toda brainstormingului , într -o variantă adaptată
pentru școlarii mici, un adevărat asalt de idei în crearea personajului, a numelui acestuia,
desfășurării acțiunii poveștii, creării punctului culminant și al finalului. Am stimulat generarea
ideilor prin în trebări ajutătoare: Ce ați face dacă ați fi…?, Ce întrebări ați adresa lui…?, Ce
ați propune…? . Toți elevii au comunicat idei, fără niciun impediment, iar la final am ales
împreună ideile cele mai originale și mai potrivite derulării poveștii.
Mărțișor
̶ 1, 2, 4, 5. Am greșit! 1, 3, 4, 5. Am greșit! Trebuie să mă ajute cineva să îmi număr
punctele de pe spate, spunea o buburuză.
Așa că zbură către primul băiețel pe care -l întâlni și i se așeză pe umăr.
̶ Bună, cum te cheamă? Întrebă buburuza.
̶ Mimo și sunt elev în clasa întâi. Dar pe tine?
̶ Nu am nume. Buburuzele nu au nume!
̶ Pot să -ți spun Mărțișor?
̶ De ce?
̶ Pentru că ești primul semn al primăverii, pe care l -am întâlnit anul acesta.
̶ Îmi place!
Cei doi prieteni au devenit prieteni nedespărțiți. La școală, Mărțișor era mereu pe
umărul lui Mimo. Acasă, când Mimo își făcea temele, buburuza era mereu cu ochii în caietul
acestuia.
Și ce să vezi?
̶ 1, 2, 3, 4, 5! Am reușit să -mi număr singur punctele d e pe spate, spune Mărțișor.
92
̶ Bravo! Dar cum ai reușit?
̶ Am învățat și eu numerele când te însoțeam la școală.
Cei doi au rămas buni prieteni și, de atunci, Mărțișor a învățat multe alte lucruri
interesante la școală împreună cu Mimo.
În completarea acestei activități, în ora de Arte vizuale și activități practice am realizat
câte o creație individuală care să -l reprezinte pe Mărțisor, personajul poveștii noastre. Astfel,
expunerea elevilor la o varietate de domenii creative – literare și artistice -, dar și îmbinarea
lor, oferă elevilor o experieță unică de realizare de produse creative.
93
94
4.4 Analiza și interpretarea datelor cercetării;
Testarea inițială a cuprins aplicarea grupului de elevi a probelor inițiale, obiectivul
principal fiind constatarea nivelului creativității acestora înainte de a trece la experimentul
pedagogic și introducerea factorului de progres. Testarea inițială s -a desfășurat la înce putul
anului școlar 2018 -2019 și a cuprins patru probe de creativitate care vor fi prezentate în
continuare împreună cu analiza datelor obținute în urma testării. Pentru identificarea
potențialului creativ, am evaluat produsele și răspunsurile dupa următor ii indicatori:
fluența (fluiditatea) – numărul de culori și număr ul de modele folosite, numărul
răspunsurilor exprimate; indicele de fluiditate fiind dat de n umărul total al ideilor ;
flexibilitatea – capacitatea de a găsi soluții cât mai variate de rezolva re a problemelor,
de a face transferuri, de a realiza diverse modele, de a utiliza neobișnuit obiectele ,
utilizâ nd imagini sau cuvinte; indicele de flexibilitate este dat de numărul total de
categorii diferite în care se pot include rezolvările;
originalitatea – capacitatea de a emite idei noi, ingenioase, neconvenționale,
neobișnuite, care șochează , producerea de idei cât mai îndepărtate de sensul uzual ;
indicele de originalitate este dat de raritatea statistică a rezolvării;
sinteza lucrării – calitatea lucrării de a combina elemente diferite într -un întreg
coerent; atractivitatea, complexitatea, eleganța, expresivitatea;
soluția – gradul în care lucrarea răspunde unei situații problematice; caracterul
adecvat, logica răspunsului.
Nu am cuprins în evaluarea mea celelate aspecte ale creativității (elaborarea, redefinirea),
nefiind aspecte pe care eu le -am urmarit prin testele aplicate.
Testul 1
Test de creativitate cu cercuri după modelul Torrance
Descrierea : Am prezentat copiilor o foaie A4 în care erau desenate opt cercuri identice și le –
am cerut să creeze forme, obiecte, care au la bază forma dată. Proba s -a desfășurat pe
parcursul a 20 minute.
Cotarea – se notează fluența, flexibilitatea , originalitatea și sinteza după indicațiile date.
95
Descrierea Punctajul
Este punctat fiecare obiect const ruit din
fiecare formă dată . 0,5 puncte/un obiect
Este punctată fiecare categorie în care se pot
include obiectele desenate. 1punct/o categorie
Este punctată fiecare nouă idee neobișnuită. 1punct/o idee neuzuală
Este punctată calitatea fiecărui desen, în
funcție de gradul de elaborare al acestuia. 1 punct/un desen complex și atrăgător
La această probă, școlarii au obținut următoarele rezultate:
Subiecții S
1 S
2 S
3 S
4 S
5 S
6 S
7 S
8 S
9 S
10 S
11 S
12 S
13 S
14 S
15 S
16 Media
clasei
Testul 1
Evaluare
inițială
10
8
7
8
8
8
12
11
8
10
10
10
10
10
7
10
9,18
puncte
Următoarele două teste le -am ales pentru a exemplifica două lucrări care au obținut un punctaj
mare și unul mic, respectiv 12 puncte și 7 puncte. Varietatea categoriilor din care fac parte
desenele din prima lucrare, precum și expresivitatea acestor desene au determinat ca prima
lucrare să fie apreciată un un punctaj mai mare î n comparație cu cea de -a doua lucrare.
96
Testul 2
Test de creativitate cu diferite simboluri grafice după modelul Torrance
Descrierea : Am prezentat copiilor o foaie A4 în care erau desenate patru forme grafice neutre,
care sa nu sugerau un obiect evident și le -am cerut să creeze forme, obiecte, care au la bază
forma dată. Proba s -a desfășurat pe parcursul a 20 minute.
Cotarea – se notează fluența, flexibilitatea , originalitatea și sinteza după indicațiile date.
97
Descrierea Punctajul
Este punctat fiecare obiect const ruit din
fiecare formă grafică dată . 0,5 puncte/un obiect
Este punctată fiecare diferită categorie în
care se pot include obiectele desenate. 1punct/o categorie
Este punctată fiecare nouă idee neobișnuită. 1punct/o idee neuzuală
Este punctată calitatea fiecărui desen, în
funcție de gradul de elaborare al acestuia. 1 punct/un desen complex și atrăgător
La această probă, școlarii au obținut următoarele rezultate:
Subiecții S
1 S
2 S
3 S
4 S
5 S
6 S
7 S
8 S
9 S
10 S
11 S
12 S
13 S
14 S
15 S
16 Media
clasei
Testul 2
Evaluare
Inițială
8
9
8
7
9
8
8
9
7
8
8
8
9
8
8
8
8,12
puncte
Lucrările exemplificate mai jos au primit câte opt puncte și se observă că ambele lucrări un
exceleză nici prin flexibilitate, nici prin originaliate.
98
Testul 3
Test de creativitate verbală
Descrierea : Am reamintit copiilor filmul vizionat, Pinocchio . Le-am cerut să găsească
alte titluri care s -ar potrivi acestui film. Proba se desfășoară pe parcursul a 10 minute.
Cotarea – se notează fluența, flexibilitatea și originalitatea după indicațiile date.
Descrierea Punctajul
99
Este punctat fiecare titlu generat. 1 punct/un titlu
Este punctată fiecare categorie în care se pot
include titlurile. 1punct/o categorie
Este punctată fiecare nou titlu neobișnuit,
ingenios. 1punct/o idee neuzuala
La această probă, școlarii au obținut următoarele rezultate:
Subiecții S
1 S
2 S
3 S
4 S
5 S
6 S
7 S
8 S
9 S
10 S
11 S
12 S
13 S
14 S
15 S
16 Media
clasei
Testul 3
Evaluare
inițială
7
10
10
5
8
7
10
8
7
9
10
10
9
10
6
9
8,43
puncte
Testul 4
Test de gândire divergentă bazat pe o ghicitoare
Descrierea : Am citit copiilor următoarea ghicitoare: Acest lucru le permite oamenilor
să vadă prin pereți. Despre ce e vorba? și le-am cerut să se gândească la un răspuns.
Proba se desfășoară pe parcursul a 5 minute.
Cotarea – se notează soluția și originalitatea după indicațiile date.
100
Descrierea Punctajul
Răspunsul corect la ghicitoare. 3 puncte
Orice răspuns care poate fi o soluție
igenioasă, neconvențională a ghicitorii. 2 puncte
Lipsa răspunsului sau un răspuns fără nicio
legătura cu ghicitoarea. 0 puncte
La această probă, școlarii au obținut următoarele rezultate:
Subiecții S
1 S
2 S
3 S
4 S
5 S
6 S
7 S
8 S
9 S
10 S
11 S
12 S
13 S
14 S
15 S
16 Media
clasei
Testul 4
Evaluare
inițială
2
3
3
0
2
0
3
2
2
2
3
0
2
2
0
3
1,68
puncte
Răspunsul așteptat la această ghicitoare era fereastră sau geam și care au fost punctate cu 3
puncte, pe când alte răspunsuri precum: ochi, horn, ușă, balco n, televiz or, ochelari au fost
punctate cu 2 puncte.
TABEL ANALITIC CU REZULTATELE ÎNREGISTRATE LA PROBELE DE
EVALUARE INIȚIALĂ
Subiectul evaluat Item 1 Item 2 Item 3 Item 4 Punctaj realizat Nivelul
creativității
Subiectul 1 10 8 7 2 27 Mediu
Subiectul 2 8 9 10 3 30 Mediu
Subiectul 3 7 8 10 3 28 Mediu
Subiectul 4 8 7 5 0 20 Mic
Subiectul 5 8 9 8 0 25 Mic
Subiectul 6 8 8 7 0 23 Mic
Subiectul 7 12 8 10 3 33 Mare
Subiectul 8 11 9 8 2 30 Mediu
Subiectul 9 8 7 7 2 24 Mic
Subiectul 10 10 8 9 2 29 Mediu
Subiectul 11 10 8 10 3 31 Mare
101
Subiectul 12 10 8 10 0 28 Mediu
Subiectul 13 10 9 9 2 30 Mediu
Subiectul 14 10 8 10 2 30 Mediu
Subiectul 15 7 8 6 0 21 Mic
Subiectul 16 10 8 9 3 30 Mediu
Pe baza punctajului obținut, am grupat elevii în trei categorii în funcție de nivelul creativității:
nivel mic (mai puțin de 27 de puncte)
nivel mediu ( de la 27 la 32 de puncte)
nivel mare ( mai multe de 32 de puncte)
TABEL SINTETIC CU NIVELUL CREATIVITĂȚII DUPĂ PROBA DE
EVALUARE INIȚIALĂ
NUMĂR
COPII
EVALUAȚI NUMĂR COPII
NEEVALUAȚI NR. COPII
NIVEL
CREATIVITATE
MIC NR.COPII
NIVEL
CREATIVITATE
MEDIU NR.COPII
NIVEL
CREATIVITATE
MARE
16 0 5 10 1
273028
20252333
30
242931
2830 30
2130Histogram ăcu nivelul creativității fiecărui elev
după testarea inițială
102
DIAGRAMA AREOLARĂ PRIV IND NIVELUL CREATIVITĂȚII ÎN PROCENTE:
510
1
NIVEL MIC NIVEL MEDIU NIVEL MAREHistogramă cu numărul subiecților în funcție
de nivelul creativității după evaluarea inițială
Număr subiecți testați
Nivel mic
31%
Nivel mediu
62%Nivel mare
7%NIVELUL CREATIVITĂȚII DUPĂ TESTAREA INIȚIALĂ
103
POLIGONUL DE FRECVENȚĂ PRIVIND NUMĂRUL SUBIECȚILOR ÎN FUNCȚIE DE
NIVELUL CREATIVITĂȚII DUPĂ EVALUAREA INIȚIALĂ:
Testarea finală a fost aplicată la finalul experimentului pedagogic și datele finale mi -au
permis să compar și să analizez efectul produs de către introducerea factorului de progres în
activitatea didactică. Testarea s -a realizat cu aceeași baterie de teste, ca la testare a inițială,
singure diferențe fiind date de schimbarea ghicitorii de la testul de gândire divergență și a
redenumirii unui câtec la testul de creativitate verbală, dar modul de evaluare a răspunsurilor a
rămas identic.
Testul 1
Test de creativitate cu cer curi după modelul Torrance
La această probă, la evaluarea finală, elevii au obținut următoarele rezultate:
Subiecții S
1 S
2 S
3 S
4 S
5 S
6 S
7 S
8 S
9 S
10 S
11 S
12 S
13 S
14 S
15 S
16 Media
clasei
Testul 1
Evaluare
finală
11
12
10
9
10
8
13
12
9
11
10
11
12
10
10
12
10,62
puncte
În desenele prezentate mai jos, am vrut să exemplific două lucrări punctate cu câte 12 puncte.
Pentru fluență, au primit câte 3 puncte ambele lucrări. Pentru flexibilitate, prima lucrare a
primit 2 puncte, deoare a realizat desene care pot fi încadrate doa r în două categorii: mâncare
și animale. Cea de -a doua lucrare a fost punctată cu 5 puncte, deoarece desenele pot fi
încadrate în 5 categorii: persoane, electrocasnice, animale, mâncare și fenomene ale naturii. 510
1
NIVEL MIC NIVEL MEDIU NIVEL MARE
104
Pentru originalitate, prima lucrare a primit 2 puncte, deoarece am considerat primele două
desene: ouă în tigaie și oala cu ciorbă cu un plus de neobișnuit. Tot pentru originalitate, cea
de-a doua lucrare am punctat -o cu 3 puncte, deorece mașina de spălat, tigaia cu mîncare de
mazăre și un mic vîrtej în apă (explicațiile desenelor le -am primit verbal) le -am considerat
originale. Pentru elaborarea desenelor, prima lucrare a obținut 5 puncte, iar ce de -a doua 1
punct. Astfel, cei doi subiecți au primit, la această probă, ambii câte 12 puncte.
105
Testul 2
Test de creativitate cu diferite simboluri grafice după modelul Torrance
La această probă, la evaluarea finală, elevii au obținut următoarele rezultate:
Subiecții S
1 S
2 S
3 S
4 S
5 S
6 S
7 S
8 S
9 S
10 S
11 S
12 S
13 S
14 S
15 S
16 Media
clasei
Testul 2
Evaluare
finală
12
11
9
8
9
9
11
10
8
9
11
12
11
8
11
11
10,00
puncte
Mai jos, aș vrea să exemplific evoluția unei eleve de la testul 1 inițial (primul desen), la testul
1 final (al doilea desen). Analizând cele două lucrări, observăm că fluența este constantă, la
fel și flexibilitatea, dar originalitatea și sinteza desenelo r au avut o evidentă evoluție pozitivă.
De asemenea, se observă o evoluție a creativității verbale, chiar dacă în acest test un este
cotată:
106
Testul 3
Test de creativitate verbală
Descrierea : Am reamintit copiilor cântecul audiat, Țăranul e pe câmp . Le-am cerut să
găsească alte titluri care s -ar potrivi acestui cântec. Proba se desfășoară pe parcursul a 10
minute.
Cotarea – se notează fluența, flexibilitatea și originalitatea după indicațiile date, la fel ca la
testarea inițială.
La această probă, l a evaluarea finală, elevii au obținut următoarele rezultate:
Subiecții S
1 S
2 S
3 S
4 S
5 S
6 S
7 S
8 S
9 S
10 S
11 S
12 S
13 S
14 S
15 S
16 Media
clasei
Testul 3
Evaluare
finală
9
9
10
7
8
10
10
11
8
10
11
11
10
10
10
9
9,56
puncte
Prin cele două exemple de mai jos, care conțin răspunsurile a doi subiecți diferiți, aș
vrea să pun în evidență cum al doilea elev are un plus de originalitate în titlurile alese. Primul
elev s -a limitat să extragă din textul cântecului câteva versuri și s ă le considere posible titluri
ale cântecului, pe când cel de -al doilea elev, a elaborat versurile în manieră proprie creând
titluri cu un plus de originalitate.
107
Testul 4
Descrierea : Am citit copiilor următoarea ghicitoare: Mulți au auzit de mine, dar ni meni nu m –
a văzut. Nu îți vorbesc, până câ nd nu îmi vorbești tu mai întâi și le-am cerut să se gândească
la un răspuns.
Cotarea – se notează soluția și originalitatea după indicațiile date, la fel ca la evaluarea
inițială.
Răspunsul așteptat la această ghicitoare era ecoul și care a fost punctat cu 3 puncte, pe când
alte răspunsuri precum: extraterestru, vrăjitor, urs, avion au fost punctate cu 2 puncte, iar
lipsa răspunsului sau un răspuns fără nicio legătura cu ghicitoarea un au primit niciun punct.
Subiecții S
1 S
2 S
3 S
4 S
5 S
6 S
7 S
8 S
9 S
10 S
11 S
12 S
13 S
14 S
15 S
16 Media
clasei
Testul 4
Evaluare
finală
3
3
3
0
2
2
3
3
2
0
3
2
0
3
0
0
1,81
puncte
108
TABEL ANALITIC CU REZU LTATELE ÎNREGISTRATE LA PROBELE DE
EVALUARE FINALĂ
Subiectul evaluat Item 1 Item 2 Item 3 Item 4 Punctaj realizat Nivelul
creativității
Subiectul 1 11 12 9 3 35 Mare
Subiectul 2 12 11 9 3 35 Mare
Subiectul 3 10 9 10 3 32 Mediu
Subiectul 4 9 7 7 0 23 Mic
Subiectul 5 10 9 8 2 29 Mediu
Subiectul 6 8 9 10 2 29 Mediu
Subiectul 7 13 11 10 3 37 Mare
Subiectul 8 11 10 11 3 35 Mare
Subiectul 9 9 8 8 2 27 Mediu
Subiectul 10 11 9 10 0 30 Mediu
Subiectul 11 10 11 11 3 35 Mare
Subiectul 12 11 12 11 2 36 Mare
Subiectul 13 11 11 10 0 32 Mediu
Subiectul 14 10 8 10 3 31 Mediu
Subiectul 15 10 11 10 0 31 Mediu
Subiectul 16 12 11 9 3 32 Mediu
35 35
32
2329 293735
27303536
3231 3132Histogramă cu nivelul creativității fiecărui elev
după testarea finală
109
Pe baza punctajului obținut, am grupat elevii în trei categorii în funcție de nivelul creativității
după evaluarea finală:
nivel mic (mai puțin de 27 de puncte)
nivel mediu ( de la 27 la 32 de puncte)
nivel mare ( mai multe de 32 de puncte)
TABEL SINTETIC CU NIVELUL CREATIVITĂȚII DUPĂ PROBA DE
EVALUARE FINALĂ
NUMĂR
COPII
EVALUAȚI NUMĂR COPII
NEEVALUAȚI NR. COPII
NIVEL
CREATIVITATE
MIC NR.COPII
NIVEL
CREATIVITATE
MEDIU NR.COPII
NIVEL
CREATIVITATE
MARE
16 0 1 9 6
19
6
NIVEL MIC NIVEL MEDIU NIVEL MAREHistogramă cu numărul subiecților în funcție
de nivelul creativității după evaluarea finală
Număr subiecți testați
110
DIAGRAMA AREOLARĂ PRIV IND NIVELUL CREATIVITĂȚII ÎN PROCENTE DUPĂ
EVALUAREA FINALĂ:
POLIGONUL DE FRECVENȚĂ PRIVIND NUMĂRUL SUBIECȚILOR ÎN FUNCȚIE DE
NIVELUL CREATIVITĂȚII DUPĂ EVALUAREA FINALĂ:
Nivel mic
7%
Nivel mediu
56%Nivel mare
37%NIVELUL CREATIVITĂȚII DUPĂ TESTAREA FINALĂ
19
6
NIVEL MIC NIVEL MEDIU NIVEL MARE
111
După înregistrarea datelor obținute la evaluarea inițială și finală, în urma celor patru
teste, am urmărit evoluția fiecărui subiect al experimentului printr -o analiză comparativă a
rezultatelor.
Am constatat că absolut toți elevii au înregistrat progrese la testarea finală față de
testarea inițială, uneori progresul fiind doar de 1, 2 sau 3 puncte, dar în cazul unor elevi
această diferență fiind chiar de 8 -10 puncte.
De asemenea, luând în vedere nivelul creativității măsurat în evaluarea inițială și
comparat cu nivelul rezultat după evaluarea finală, se observă și aici, așa cum era de așteptat,
luând în considerație punctajele probelor de creativitate, o clară evoluție pozitivă.
În continuare, aș vrea să exemplific o evoluție netă a unei eleve de la testul 2 inițial
(prima lucrare) la testul 2 final (a doua lucrare) în care evoluția este evidentă, mai ales în ceea
ce privește originalitatea și sinteza desenelor.0510152025303540Compararea punctajelor evaluării ințiale și finale
Evaluarea inițială Evaluarea finală
112
Un al doilea exemplu de progres e ste evidențiat în următoarele două lucrări care
aparțin aceleași eleve (prima lucrare reprezintă testul 2 inițial și a doua lucrare testul 2 final).
În acest caz, progresul nu este la fel de spectaculos ca în cazul precedent, el este vizibil mai
ales în si nteza lucrării și se observă și o evoluție a creativității verbale, chiar dacă aceasta nu a
post punctată. Prin acest exemplu, am vrut să evidențiez faptul că trebuie apreciat orice
progres, cât de mic și mai ales aș vrea să scot în evidență că progresul n u este indentic pentru
toți subiecții, ci este diferit de la caz la caz.
113
114
Se observă cum numărul elevilor considerați cu nivelul creativității mic a scăzut de
la cinci la unul, nunărul elevilor considerați cu nivelul creativității mediu a scăzut, datorită
faptului că a avut loc o migrare către nivelul ridicat al c reativității, care, așa cum rezultă și din
acestă histogramă a crescut de la un subiect la șase.
510
1 19
6
NIVEL MIC NIVEL MEDIU NIVEL MAREHistogramă cu numărul subiecților în funcție
de nivelul creativității după evaluarea inițială
și finală
Evaluarea inițală
115
5. Concluzii
Rolul cercetării de față a fost să demonstreze faptul că, dacă se lucrează constant în
activitățile instructiv -educative cu metode activ -participative, se dezvoltă capacități și
atitudini creative, iar creativitatea elevilor, astfel stimula tă, va putea ajunge la rezultate
neașteptate.
POLIGONUL DE FRECVENȚĂ PRIVIND NUMĂRUL SUBIECȚILOR ÎN FUNCȚIE DE
NIVELUL CREATIVITĂȚII DUPĂ EVALUAREA INIȚIALĂ ȘI FINALĂ :
Lucrând cu metode moderne, care să stimuleze creativitatea, dar care să fie
prezentate sub formă de joc, într -o manieră distractivă și care să pună accentul și pe
cooperare, metodele activ -participative îi învață pe copii să rezolve prob lemele cu care se
confruntă, să găsească soluții viabile, dar și originale, în diferite situații.
Prin compararea datelor obțin ute în urma testărilor inițiale și finale , s-a demostrat
clar că introducerea variabilei independente, și anume a plicarea metodelor activ -participative
în mod constat pe parcursul celor două semestre ale anului școlar 2018 -2019, a contribuit la
ridicarea nivelului creativ al elevilor supuși experimentului.
510
1 19
6
NIVEL MIC NIVEL MEDIU NIVEL MARE
Evaluarea inițială Evaluarea finală
116
DIAGRAMELE AREOLARE PRIV IND NIVELUL CREATIVITĂȚII ÎN PROCENTE
DUPĂ EVALUAREA INIȚIALĂ ȘI FINALĂ:
Progresele obținute sunt evidente, așa cum s -a demostrat prin compararea datelor în
toate aspectele analizate, dar îndeosebi în ceea ce vizează flexibilitatea și elaborarea,
complexitatea d esenelor fiind o dovadă a progresului obținut.
Deci, ca urmarea a comparării , interpretării și analizei graficelor prezentate în
subcapitolul precedent , pot concluziona că ipoteza formulată a fost confirmată.
Experimentul de față a demostrat că, dacă se lucrează cu metode interactive
individuale și de grup în direcția stimulării creativității și se adoptă un stil didactic care să
creeze o atmosferă de deplină libertate, de care are nevoie creativitatea pentru a se manifesta,
elevii pot atinge rezultate foarte bune.
Nu aș fi anticipat la începutul experimentului că absolut toți subiecții vor avea
rezulate mai bune față de punctul de plecare. Chiar dacă progresul pentru unii a fost mai mare,
iar pentru alții mai p uțin evident, important este faptul că avantajele unei educații interactive
au fost pentru toți elevii.
Nivel
mic
31%
Nivel
mediu
62%Nivel
mare
7%NIVELUL CREATIVITĂȚII
DUPĂ TESTAREA INIȚIALĂ
Nivel
mic
7%
Nivel
mediu
56%Nivel
mare
37%NIVELUL CREATIVITĂȚII
DUPĂ TESTAREA FINALĂ
117
6. Propuneri pr ivind implementarea de activități educaționale școlare și
extraș colare corelate s timulării dispoziț iilor creative ale elevilor
Prin această cercetare s -a dovededit că beneficiile activităților educaționale interactive
sunt nenumărate. Prin folosirea metodelor moderne, se aduce în centrul actului educațional,
elevul, care dintr -un simplu spectator pasiv la formarea sa, devine un actor care abso arbe ceea
ce îi transmite regizorul (în cazul acesta cadrul didactic), interpretează și realizează conexiuni
între cunoștințele și competențele acumulate și mai ales o face exprimând, fără teamă,
sentimente, emoții, trăiri, specifice activităților didactic e și vârstei.
Aici, intervine din nou rolul deosebit de important al cadrului didactic care trebuie să
aleagă acele situații de învățare curriculare și extracurriculare, școlare și extrașcolare care să
stimuleze potențialul creativ al elevilor. Am văzut că în cadrul activităților școlare că este
esențială folosirea în tandem a metodelor didactice tradiționale, care au și ele un potențial
activ și creativ, cu metodele didactice moderne, fiindcă doar combinarea acestor metode va
duce la valorificarea la maxim a valențelor formative, pe care acestea le posedă. Exploatarea
și optimizarea acestor valențe interactive și creative ale nenumăratelor metode, tehnici,
strategii și instrumente de lucru revine cadrului didactic, care este un facilitator între
conținuturi le programelor și elevii cărora se adresează.
Activitățile extracurriculare care se desfășoară în școli și care au impact asupra stimulării
participării active și creative a elevilor ar putea fi: realizarea unei reviste a clasei sau a școlii,
oragnizarea unui club de lectura sau de teatru, organizarea de spectacole sau serbări cu diferite
ocazii pe parcursul anului școlar, activități de ecologizare desfășurate în școală sau în curtea
școlii etc..
Activitățile educative, atât școlare cât și cele extrașcolar e, trebuie să fie deschise către
viața comunității și chiar să depășească granița comunității apropiate și să se deschidă la nivel
județean, naț ional și, chiar, internațional ( împreună cu clasa, am concretizat acest aspect,
participând la concursuri și pr oiecte, exemplificate și pe parcursul acestei cercetări).
Paticiparea trebuie să fie la concursuri și proiecte cât mai diversificate (lingvistive, de
logică și matematică, spațiale, de dans și muzică, activități practice), pentru a putea valorifica
cât ma i multe tipuri de inteligență, prezentate de profesorul Howard Gardner.
Organizarea de serbări școlare care să valorifice experiențele elevilor în cadrul unui climat
nou și care să stimuleze potențialul creativ al fiecăruia;
118
Vizionarea de filme, spectacole, piese de teatru favorizează educația artistică și culturală,
dezvoltând capacitatea de a recunoaște și aprecia o creație estetică și de -a potența dorința
copiilor de a se aplica într -o activitate artistică;
Recomand ca, elevii sub îndrumarea cadrul didactic și în colaborare cu părinții, să
participe la procesul de luare a deciziilor în alegerea activităților școlare (un exemplu ar fi
alegerea activităților din programul național Școala altfel și a activităților extrașcolare (vizite,
schimb de experiențe, excursii etc).
Astfel, dacă e levii participă la procesul de luare a deciziilor, vor fi interesați să se implice
mai mult în aceste activi tăți, pentru că ele vor fi construite în funcție de interesele și pasiunile
lor.
Inițierea sau aderararea la cât mai multe proiecte împreună cu familia, comunitatea,
instituții, diferite organizații guvernamental e și non -guvernamentale nu pot decât să c onducă
la o îmbunătățire a actului educațional.
Există unii factori care pot împiedica punerea în practică a acestor activități și anume:
programele disciplinelor din Curriculum Național obligatoriu prea încărcate, tendința de a
minimaliza imporatanța act ivităților educative școlare și extrașcolare, baza materială didactică
săracă și învechită din unele unități de învațământ etc..
În concluzie, ținând cont de importanța demonstrată a stimulării creativității în rândul
elevilor, este recomandată adaptarea strategiilor didactice la nevoile educaționale ale acestora,
îmbinarea activităților curriculare cu cele extracurriculare și implementarea activităților
școlare și extrașcolare pentru o formare a elevilor la standarde de calitate cât mai înalte, pe
care f iecare dintre noi, cadrele didactice, ni le propunem.
119
7. Bibliografie:
1. Amabile, Teresa, How to Kill Creativity , în Harvard Business Review,
https://hbr.org/1998/09/how -to-kill-creativity , accesat la data 3.01.2019
2. Amabile,Teresa; Hennessey, Beth Ann and Grossman, Barbara S ., Social Influences
on Creativity: The Effects of Contracted -for Reward , în Journal of Personality and
Social Psychology , 1986, Vol. 50, No. 1, 14 -23,
http://people.whitman.edu/~herbrawt/classes/390/Amabile.pdf , accesat la data de
3.01.2019
3. Bejat, Marian, Factorii creativității , în Despre creativit ate, coord. Al.Roșca, Centru
de informare și documentare în științe sociale și politice, București, 1973
4. Bocoș, Mușata -Dacia , Instruirea interactivă: repere axiologice și metodologice ,
Polirom, Iași, 2013
5. Brancusi, Constantin, apud Zărnescu, Constantin, Aforismele si textile lui Brancusi ,
Craiova, Scrisul românesc, 1980
6. Ciambrone, Rita, Le competenze degli insegnanti ,
http://competenzedocenti.it/Documenti/le_competenze_degli_insegnanti_ –
_Rita_Ciambrone.pdf , accesat la data de 3.01.2019
7. Cosmovici, Andrei, Creativitatea și cultivarea ei în școală , în Psihologie școlară ,
coord. A. Cosmovici, L. Iacob, Polirom, Iași, 2004
8. Cucoș, Constantin, Pedagogie, Ediția a II -a revăzută și adăugită, Polirom, Iași, 2006
9. Dumitriu, Constanța, Metodologia cercetării pedagogice , curs în cadrul Universității
"Vasile Alecsandri", Bacău, 2011
10. Gugiuman, Ana; Zetu, Ecaterina și Codreanu, Lidia, Introducere în cercetarea
pedagogică , Editura Tehnica, Chișinău, 1993
11. Lancrin, Stéphan Vincent, Creativity in schools: what countries do (or could do),
http://oecdeducationtoday.blogspot.com/2013/01/creativity -in-schools -what -countries –
do.html?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed:+Educ a
tiontodayBlog+(educationtoday+blog) , accesat la data de 9.01.2019
12. LEGE Nr. 1/2011 din 5 ianuarie 2011 Legea educației naționale
13. LEGE nr.84 din 24 iulie 1995 Legea învățământului
14. Munteanu, Anca, Incursiuni în creatologie , Editura Augusta , Timișoara, 1999
15. Popescu, Gabriela, Psihologia creativității , Editura Fundației România de mâine,
București, 2004
120
16. Popescu -Neveanu, Paul, Dicționar de psihologie , Editura Albatros, București, 1978
17. Programa școlară pentru ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂȚI PRACTICE Clasa
pregătitoare , clasa I și clasa a II -a Aprobată prin ordin al ministrului Nr.
3418/19.03.2013
18. Programa școlară pentru disciplina COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ Clasa
pregătitoare, clasa I și clasa a II -a Aprobată prin ordin al ministrului Nr.
3418/19.03.2013
19. Programa școla ră pentru disciplina DEZVOLTARE PERSONALĂ Clasa pregătitoare,
clasa I și clasa a II -a Aprobată prin ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013
20. Programa școlară pentru disciplina MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI
Clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II -a Ap robată prin ordin al ministrului Nr.
3418/19.03.2013
21. Sillamy, Noebert, Dicționar de psihologie , Editura Univers Encicplopedic, București,
1958
22. Zlate, Mielu, Fundamentele psihologiei, partea a III -a, Editura Hyperion, București,
1994
23. http://carlfarrugia.com/yelnewsite/wp -content/uploads/2009/10/creativity -logo.png ,
accesat la data de 9.01.2019
24. http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=21091 ,accesat la data de
9.01.2019
25. http://www.moocomunicazione.c om/mind -maps/ , accesat la data de 28.12.2018
26. http://www.mywhere.it/oliviero -toscani/ , accesat la data de 8.01.2019
27. https://it.pearson.com/docenti/primaria/lettere/classe -terza.html#
28. https://it.pearson.com/docenti/primaria/matematica -scienze/classe -prima.html
29. https://learn2b.ro/wp -content/uploads/2012/05/multiple_intelligences.jpg , accesat la
data de 8.01.2019
30. https://www.iceberg.ro/de -ce-se-vorbeste -atata -despre -industrii -creative/ , accesat la
data de 8.01.2019
31. https://www.pinterest.it/mindomo/edu -mind -maps/ , accesat la data de 28.12.2018
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I COORDONATOR ȘTIINȚIFIC : Conf. univ. dr. SANDOVICI ANIȘOARA CANDIDAT : Prof. DEACONU ELENA CLAUDIA… [612621] (ID: 612621)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.