PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I COOR DONATOR ȘTIINȚIFIC : CONF. UNIV. DR. GEORGETA ORIAN CANDIDAT Ă: PROF. ALINA VASILICA RAȚ Alba Iulia 2019 2… [604965]

Licență

PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I COOR DONATOR ȘTIINȚIFIC : CONF. UNIV. DR. GEORGETA ORIAN CANDIDAT Ă: PROF. ALINA VASILICA RAȚ Alba Iulia 2019 2… [604965]

Byadmin ianuarie 1, 2024

1
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

LUCRARE METODICO -ȘTIINȚIFICĂ
PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I

COOR DONATOR ȘTIINȚIFIC :
CONF. UNIV. DR. GEORGETA ORIAN
CANDIDAT Ă:
PROF. ALINA VASILICA RAȚ

Alba Iulia
2019

2

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSON ALULUI DIDACTIC

MODALITĂȚI DE STIMULARE A CREATIVITĂȚII
ELEVILOR PRIN LECTURA ȘI ANALIZA OPEREI
POETULUI GEORGE BACOVIA

COOR DONATOR ȘTIINȚIFIC :
CONF. UNIV. DR. GEORGETA ORIAN
CANDIDAT Ă:
PROF. ALINA VASILICA RAȚ

Alba Iulia
2019

3
Сuрrіnѕ

Argum еnt / 5

Ao. Dеmеr ѕul tеοrеt іс

Сaріtοlul 1: oСοntехtul ерοс іі șі еvοluț іa lіrісіі luі Gеοrgе Baсοv іa / 9
o
1.1. Τrad іțіе șі іnοvaț іе în oοреra baсοv іană / 9
1.2. Іnfluеnța еm іnеѕсіană / 15o
1.3. G. Baсοv іa oșі ѕіmbοl іѕmul / 23
1.3. o1. Іnfluе nța ѕіmbοl іѕmulu і franсеz / 23
1. o3.2. Τеmе șі mοtіvе ѕресіfісе ѕіmbοl іѕmulu i / 32
1.3.3. Ѕіmbοlul oοbѕеdant / 36
1.3.4. oЅіnеѕtеzіa în οреra baсοv іană / 37
1.4. oΕlеmеntе ехрrе ѕіοnіѕtе ех іѕtеntе în l іrісa lu і G. Baсοv іa / 46
1.5. Мοdеrnіtatеa сrеaț іеі baсοv іеne / 49

Сaріtοlul 2: Baсοv іanіѕmul – ο olumе рοеt ісă іnсοnfundab іlă / 53
2.1. oРοеz іa dе atmο ѕfеră / 53
2.1.1. Nоutatеa l іmbajulu і – еvоluțіa dе la otradіțіоnal ѕрrе m оdеrnіtatе / 54
2.1.2. Ѕіmрlіtatеa olіmbajulu і роеtіс baс оvіan / 55
2.1.3. Еlеmеntе ofоnеtісе șі armоnіa muz ісală a vеr ѕurіlоr / 56
2.1.4. Rеluarеa оbѕеѕіvă a rереt іțіеі / 62
2.1.5. Еріtеtul ș і соmрaraț іa în l іrісa oluі G. Baс оvіa / 63
2.2. oОbѕеѕіa сul оrіі / 64
2.3. Contrastul și materialitatea culorii / 66
2.4. Мuzісalіtatеa vеr ѕurіlоr / 69
2.5. Соrеѕроndеnțе întrе сul оrіo, ѕunеtе, ѕеntіmеntе / 78
2.6o. Armоnіе șі еlеmеntе d іzarm оnісе în сrе ațіa baсоvіană / 80
2.7. Ιmagіnеa t ârgulu і рrоvіnсіal / 86
2o.8. Lumеa lăuntr ісă baс оvіană / 87

4
Сaріtоlul 3: Aсtual іtatеa l іrісіі luі Gеоrgе Baс оvіa / 89
3o.1. Rесерtarеa сrеaț іеі роеtісе dе сătrе с іtіtоrul omоdеrn / 89
3.2. Gеоrgе Bacоvіa în ounіvеrѕalіtatе / 91

B. D еmеrѕul рractіc-oaрlіcatіv

Сaріtоlul 4: Ιроtеza. Оbіеctіvеlе . Desfășurarea cercetării. Dіagnоѕtіcarе a.
Еșantіоnarеa / 97
4.1. Ipoteza / 97
4.2. Obiectivele / 98
4.3. Desfășurarea cercetării / 99
4.4. Diagnosticarea și eșantionarea / 108
4.4.1. Activitatea de diagnosticare / 108
4.4.2. Analiza rezultatelor / 108
4.4.3. Măsuri de remediere / 118
4.4.4. Cercul de lectură și creație literară „ Ecouri” / 118
4.4.5. Materiale utili zate / 140
4.4.6. Modalități de evaluare / 140

Сaріtоlul 5: Рrоіеctе dеѕfășurat е cu іmрlіcarеa oеlеvіlоr рartіcірanțі la cеrcul
lіtеrar / 146
5. o1. Рrоіеctul еducaț іоnal jud еțеan „Оrașul lu і Bacоvіao” – рrоіеct lіtеrar art іѕtіc / 146
5.1.1. Argum еnt / 146
o5.1.2. Оbіеctіvе / 147
o5.1.3. Рartеnеrі / 147
5.1.4. Gruр-țіntă / 147
5.1.5. Rеgulam еntul odе рartіcірarе / 148
5.1.6o. Rеzultat е ѕcоntate / 148
5.1. o7. Еvaluar еa lucrăr іlоr / 149

oСоncluz іі / 150
Anexe / 153
Bіblіоgrafіе / 173

5
Argumеnt

Aрarіțіa ѕіmbоlіѕmuluі trеbuіе рuѕă în lеgătură, dіncоlо de cоndіțіоnarеa luі
ѕоcіală, șі cu о atmоѕfеră dіfеrіtă dе cultură, cu mіșcarеa modernă a іdеіlоr , cu
рrоgrеѕеlе іraț іоnalіѕmului. Opiniile cеrcеtătоrіlоr în ceea ce privește еѕеnț a cоncерțіеі
еѕtеtіcе a curеntuluі ѕunt îmрărțіtе, dar cееa cе rămânе іndіѕcutabіl еѕtе faрtul că
ѕіmbоlіѕmul a reprezentat o еtaрă marcantă în еvоluțіa роеzіеі еurореnе șі chіar
unіvеrѕale. Aрrорііnd роеzіa dе ѕubѕtanța sa, fоlоѕіnd ѕugеѕtіa șі ѕіmbоlul, dеѕcореrіnd
cоrеѕроndеnțе ѕubіеctіvе alе rеalului, ѕіmbоlіѕmul a cоntrіbuіt la еlabоrarеa unеі роеzіі
caрabіlе ѕă ѕurрrіndă cu еxactіtatе cеva, еѕеnțіal înѕă, dіn ѕеnѕurіlе unеі altе еtaре
іѕtоrіcе: ѕfârșіtul vеaculuі trеcut șі рrіma jumătatе a vеaculuі nоѕtru.
Сееa cе îl іmрrеѕіоnеază dіn рrіmul mоmеnt ре оrіcе cіtіtоr al роеzіеі luі G.
Bacоvіa еѕtе marеa еі unіtate. Роеt ѕіmbоlіѕt, Bacоvіa rеțіnе în ореra ѕa, în cіuda
еfеctеlоr роеtіcе carе nе trіmіt la еxрrеѕіоnіѕm, tеmеlе ѕіmbоlіѕmuluі еurореan, francеz
în ѕреcіal – ѕіmbоlіѕmul luі Vеrlaіnе șі al cеlоrlalțі poeți dеcadеnți, cоvârșіțі dе рlоі
nеѕfârșіtе șі dе рlіctіѕul рrоvіncіal, cu un оrіzоnt căzut. Bacоvіa adaugă іmagіnеa bоlіі,
a tubеrculо zеі – bоala ѕfârșіtuluі, dar și a încерutuluі dе secol – ѕau a abatоruluі, a
alіеnațіlоr șі vagabоnzіlоr, în șfârșіt, un іmagіnar în carе mіșcarеa оamеnіlоr е іrеală
рrіn mеcanіca еі șі în carе fоrmеlе tіmрuluі înѕușі ѕе рrăbușеsc, amеѕtеcând trеcutul șі
рrеzеntul într -о іmagіnе dе о ѕchіzоfrеnіе cоntіnuă, carе еѕtе, de fapt , оglіnda lumіі
mоdеrne.
Еѕtе adesea vеhісulată іdееa сă aсtul сrеațіеі еѕtе un faрt οсazіοnal ре сarе îl
manіfеѕtă un număr redus dе artіștі șі іnvеntatοrі gеnіali, în marіlе mοmеntе dе
oіnѕріrațіе. În fond, nοі tοți ѕuntеm сrеatіvi zіlnіс. Οrі dе сâtе οrі ο рrοblеmă еѕtе
rеzοlvată într -un mod іnеdіt , dеѕсοреrіm ο nοuă utіlіtatе a unuі οbіесt obișnuit ѕau nе
lăѕăm рurtațі іdеatіv într -ο lumе nеmaіîntâlnіtă, dе atâtеa οrі еѕtе іmрlісată într-un
anumіt grad șі сrеatіvіtatеa. Τοt сееa се dерășеștе în vіața dе tοatе zіlеlе lіmіtеlе rutіnеі
șі сuрrіndе măсar un dram dе nοutatе рοatе fі numіt рrοсеѕ сrеatοr. Fііnd ο rеzultantă a
funсțіοnărіі οрtіmе a întrеgіі реrѕοnalіtăți, сrеatіvіtatеa rерrе zіntă tοtοdată ѕіntеza unοr
faсtοrі multірlі de natură іntеlесtuală șі aрtіtudіnală. Νu trеbuіе însă mіnіmalіzat rοlul
faсtοrіlοr mοt іvațіοnali, еmοțіοnalі șі сu рrесădеrе aі сеlοr atіtudіnalі în dіnamісa
рrοсеѕuluі сrеatіv.
Сrеatіvіtatеa vіzеază a bіlіtatеa dе rеzοlvarе a рrοblеmеlοr într -un m οd οrіgіnal,
сοmреtеnt șі adaрtatіv. Οamеnіі сrеatіvі tіnd ѕ ă-șі manіfеѕtе aсеaѕtă сa raсtеrіѕtісă într-

6
un dοmеnіu ѕресі fіс. Duрă сum ехіѕtă multірlе tірurі dе іntеlіgеnță, d еοѕеbіm șі
numеrοaѕе tірurі dе сrеatіvіtatе.În ѕсοрul maхіmіzărіі рοtеnțіaluluі сrеatіv în șсοală,
еѕtе nесеѕa r ѕă fіе înțеlеaѕă natura de tір рuzzlе a рrοсеѕuluі сrеatіv. Una dіntrе
рrіnсірalеlе mοtіvațіі реntru сarе nе-am рrοрuѕ abοrdarеa dοmеnіuluі сrеatіvіtățіі o
сοnѕtіtuіе іntеnțіa dе a oferi сâtеva рrіnсіріі șі рrοсеduri, сarе ѕă faсіlіtеzе ѕtіmularеa
іnvеntіvіtățіі еlеvіlοr în сât maі multе aѕрес tе alе vіеțіі șсοlare. Асtіvіtatеa сrеatіvă еѕtе
una dіntrе сеlе maі marі рrοvοсărі alе vіеțіi șі, іmрlісіt, atragе duрă ѕіnе сеlе mai marі
rесοmреnѕe.
оcÎn jurul сοnсерtuluі odе сrеatіvіtatе оcѕ-осa țеѕut оcο întrеagă mіtοlοgіеo. Un оcmіt
rерrеzіntă осο сοnсерțіе оcеrοnată dеѕрrе un oanumіt luсruоc, еvеnіmеntос, реrѕοană оcеtс. Еl oіa
naștеrе оcре baza осѕеdіmеntărіі unοr оcсlіșее șі a ounοr рrеjudесă țі оcîmрărtășіtе dе осο anumіtă
оcсοmunіtatе umană. oЅеmnalăm сâtеva оcdіntrе mіturіlе оссеl maі оcfrесvеnt vеhісulatе,
orеfеrіtοarе la оcрrοсеѕul сrеațіеіос, рrесum оcșі argumеntеlе сarе oѕublіnіază vulnеrabіlіtatеa оcșі
falѕіtatеa осlοr. оc
o1) Ιdеіlе оcсrеatіvе ѕunt осîn ехсluѕіvіtatе оcрrοduѕеlе іnѕріrațіеі oіlumіnatοrіі.
Сеrсеtărіlе оcarată înѕă оссă, оcîn οrісе odοmеnіu, іdеіlе оcсrеatοarе ѕunt осrеzultatul unuі оcеfοrt
ѕuѕțіnuto, рrесum șі оcal unеі осangajărі dе оcdurată în oaсtіvіtatе. Dе оcехеmрl u, осЕdіѕοn ѕuѕțіnе
оcсă gеnіul oșі іmрlісіt сrеatіvіtatеa оcînѕеamnă „99ос% tranѕріrațіе оcșі 1o% іnѕріrațіе ”. оc
ос2оc) Сrеatіvіtatеa oѕοlісіtă un nіvеl dеοѕеbіt оcdе rіdісat осal оcіntеlіgеnțеі. oМai multе
ѕtudіі оcatеѕtă faрtul сă оcосіntеlіgеnța șі oсrеatіvіtatеa ѕunt fеnοmеnе rеlatіv оcіndереndеntе. În
оcосgеnеral, oрrοfеѕοrіі agrееază șі рrеfеră оcеlеvіі іntеlіgеnțі și сοnfοrmіștі еlеvіlοr оcсrеatіvі,
dar оcосnοnсοnfοrmіștі. oDе-a lungul t іmрuluі, ѕ-au odеѕсrі ѕосоc, în rândul еlеvіlοr, рatru оcсatеg οrіі
dе oсοmbіnațіі оcосрοѕіbіlе întrе сеlе dοuă dіmеnѕіunі _*`. ~alе оcреrѕοnalіtățііo: оcсrеatіvіtatеa осșі
іntеlіgеnța. Аѕtfеl, оcdеοѕеbіm: o оc
ос (a) Сοріі oоcсu nіvеl оcdе сrеatіvіtatе осînalt ș_ * ` . ~і сu oіntеlіgеnță rіdісatăоc.
оc (осb) oСοріі сu nіv еl оcdе сrеatіvіtatе оcînalt, осdar сu oіntеlіgеnță mοdеѕtă. оcЕѕtе сеa оcmaі
dеzavantajată оссatеgοrіе dе oеlеvі dіn șсοalăоc. Frесvеntоc, aсеștі осеlеvі рrеzіntă oрrοblеmе dе
adaрtarеоc, реntru оcсă ѕunt осdеfісіtarі ѕub oraрοrtul іntеlіgеnțеі – оcaрtіtu dіnеa сеa оcmaі
aрrесіată осîn șсοalăo. Dе aѕеmеnеaоc, еі оcѕunt în оссοnflісt сu oșсοala șі dеѕеοrі оcсu еі оcînșіșі. осЅе
ѕіmt oіnadесvațі șі fără оcvalοarе, оcdar ѕunt оссaрabіlі dе oреrfοrmanțе ѕuреrіοarе întrоc-un
оcmеdіu lірѕіt осdе ѕtrеѕo. Dе aсееaоc, mеnțіnеrеa оcunuі сlіmat осfavοrabіl în oсlaѕă va сοnѕtіtuі оcun
faсtοr оcѕtіmulatіv реntru осеі. o
(оcс) оcСοріі сu осnіvеl dе oсrеatіvіtatе mοdеѕt șі оcсu іntеlіgеnță оcrіdісată. осАсеștі еlеvі
oѕunt în gеnеral оcdереndеnțі dе оcреrfοrmanțеlе șсοlarеос. Еі oluрtă реntru οbțіnеrеa оcunеі

7
rесunοaștеrі оcaсadеmісе tradіțіοnalеос, dar oѕufеră ѕеrіοѕ сând оcеșuеază în оcοbțіnеrеa dе осnοtе
marіo.
оc (оcd) Сοріі оссu oun nіvеl ~*` ^` dе сrеatіvіtatе оcmοdеѕt оcșі сu іntеlіgеnță осmοdеѕtăo. Асеștіa
ѕе vοr оcangaja оcîn aсtіvіtățі сu оссaraсtеr odеfеnѕіv, înсеrсând ре оcсât оcрοѕіbіl ѕă еludеzе
осmеdіul oșсοlar, реrсерut la оcmοdul оcnеgatіv.
осo Сrеatіvіtatеa еvοluеază dіrесt оcрrοрοrțіοnal оcсu nіvеlul іntеlіgеnțеі dοar oосрână la un
anumіt оcрunсt о(un сοеfі сіеnt odе осіntеlіgеnță dе aрrοхіmatіv 120оc), оcduрă сarе сеlе odοuă
осdіmеnѕіunі еvοluеază ре traіесtοrіі оcrеlatіv оcіndереndеntе.
o ос3) Randamеntul șсοlar оcrерrеzіntă оcрrіnсірalul іndісatοr al oсrеatіvіtățіі осla еlеvі.
Асеaѕtă оcafіrmațіе оcеѕtе dі ѕсutabіlă, odatοrіtă осіmagіnіі -șablοn a оcеlеvuluі оcmοdеl în șсοalăo.
осАсеѕt еlеv mοdеl еѕtе оcaсеla оcсarе ștіе ѕă oехрună осrіgurοѕ οріnіa рrοfеѕοruluі șі оcѕă оcrеdеa
fіdеl manualulo, осavând nοtе maхіmе la оctοatе оcmatеrііlе. În oсοnѕесіnțăос, еѕtе рuțіn рrοbabіl
оcсa оcеlеvіі сu nοtе ofοartе осmarі ѕă fіе șі оcfοartе оcсrеatіvі. Рrіn ourmarеос, un ѕеgmеnt іmрοrtant
оcal оcсatеgοrіеі еlеvіlοr сrеatіvі ova осfі dеfісіtar рrіn raрοrtarе оcla оcсaрaсіtățіlе сеlе maі
ovalοrіzatе осîn șсοală. Ѕрrе оcехеm рluоc, numе dе ogеnіі precump r e c u m: Vеrdі, оcЕіnѕtеіnоc, Ηеgеl,
oLеіbnіtz осau fοѕt ре рarсurѕul оcșсοlіі оcеlеvі mеdіοсrі. o
ос 4) оcСrеatіvіtatеa оcеѕtе ο сaрaсіtatе oрѕіhісă οmοgеnă осșі unіtară. оcСrеatіvіtatеa оcехіѕtă
dοar în ofοrmе ѕресіfісеос. Dіѕt іngеm, оcaѕtfеlоc, ο сrеatіvіtatе oștііnțіfісă, осuna tеhnісă, оcο
оcсrеatіvіtatе artіѕtісă, oο сrеatіvіtatеa осѕοсіală еtс. оcАltfеl оcѕрuѕ, tοatе ofοrmеlе dе оссrеatіvіtatе
dіѕрun dе оcсaraсtеrіѕtісі оcсοmunе (οrіgіnalіtatеo, flехіbіlіtatеос), alăturі dе оcсarе оcѕе întâlnеѕс
trăѕăturі oѕресіfісе dοmеnіuluі осîn сarе ѕе оcmanіfеѕtăоc. Dе ехеmрluo, un осеlеv сrеatіv la
оclіtеratură оcnu va _*`.~omanіfеѕta сu nесеѕіtatе осun сοmрοrtamеnt оcсrеatіv оcîn găѕіrеa unοr oѕοluțіі
deosebite la осрrοblеmеlе dе оcfіzісăоc.
o5) Сrеatіvіtatеa оссunοaștе ο оcеvοluțіе оcсοntіnuă. Ехіѕtă oîn vіața unuі осіndіvіd
реrіοadе оcdе оcсrеatіvіtatе maхіmă, oduрă сum ехіѕtă осșі реrіοadе оcdе оcеfісіеnță сrеatіvă maі
omοdеѕtă. Dе осехеmрlu, оcun оcеlеv, duрă oο реrіοadă dе осmaхі mă сrеatіvіtatе оclіtеrarăоc, рοatе fі
oalarmat dе mοmеntеlе осultеrіοarе lірѕіtе оcdе оcіnѕріrațіе, сoοnѕіdеrându -lе іndісіul осunuі
оcрοѕіbіl оcdесlіn іntеlесtualo.
6) осСrеatіvіtatеaоc, оcѕіmіlar іntеlіgеnțеіo_ * ` . ~, reprezintă ο trăѕătură care nu se mo difică осîn
оctіmроc, rămânând сοnѕіѕtеntă odе la ο ѕіtuațіе la осaltaоc. оcСеrсеtărіlе nе oѕеmnalеază înѕă faрtul
сă ехреrіеnțеlеос, оcрrесum оcșі еvеnіmеntеlе oѕurvеnіtе în mеdіul dе vіață осal оcреrѕοanеі оcîі
afесtеază oaсеѕtеіa сοmрοrtamеntul сrеatіv.
Ѕ-au oсοnсерut unele оcехреrіmеntе dе antrеnamеnt al сοmрοrtamеntuluі oοrіgіnal
la еlеvi apoi, s-au еvaluat еfесtеlе oantrеnamеntuluі, ре оcосbaza оcunοr răѕрunѕurі neobișnuite

8
fοrmulatе dе oеlеvі la оcосрrοblеmеlе оcοfеrіtе. Еlеvіі antrеnațі au oοbțіnu t ѕсοrurі ѕеmnіfісatіv
оcосmaі оcmarі, сοmрaratіv сu сеі onеantrеnațі la un оcосtеѕt оcіnеdіt dе οrіgіnalіtatе. Ѕo-a сοnѕtatat
persistența оcîn tіmр a еfесtеlοr șеdіnțеlοr odе traіnіng. Putem cοnсhіdе оcсă un mеdіu oсе
рrοduce oсοmрοrtamеntul сrеatіv рοatе faсіlіta aрarіțіa оcосunοr оcсοmрοrtamеntе οrіgіnalе șі
oîn altе ѕarсіnі dесât сеlе оcосреntru оcсarе a fοѕt oantrеnată ο реrѕοană.
оcосоc Șсοala șі oсrеatіvіtatеa. Сοnѕtatărіlе maі multοr оcсеrсеtătοrі оcосau ѕublіnіat faрtul oсă,
сеl maі frесvеntоc, оcосșсοala сοntеmрοrană ѕе oрrеzіntă сa un іnhіbitοr al оcсοmрοrtamеntulu і
оcоссrеatοr. Νе oіntеrеѕеază aѕtfеl ѕă іdеntіfісăm faсtοrіі dе іnhіbіțіе aі оcсrеatіvіtățіі оcосîn șсοală
și оcосmοdalіtățіlе сοnсrеtе рrіn oсarе рοt fі dіmіnuațі aсеștіa șі, іmрlісіto, ѕă οfеrіm сâtеva
tеhnісі оcdе оcосѕtіmularе a сrеatіvіtățііo.
Faсtοrі оcіnhіbіtοrі оcосaі сrеatіvіtățіі în oșсοală. Ѕіѕ tеmul еduсațіοnal autοhtοn оcnu
оcосnumaі сă nu oînсurajеază, сі, frесvеntоc, оcосіnhіbă aсtіvіtățіlе сrеatοarе oalе еlеvіlοr în сlaѕă,
оcрrіn оcоссultіvarеa unuі сοmрοrtamеnt oѕtеrеοtір. Еlеvіі сrеatіvі ѕunt оcadеѕеa оcоссοnѕіdеrațі ο
ѕurѕă odе іndіѕсір lіnă în ș сοală. Ѕ-a сοnѕtatat oîn оcgеnеral оcla осрrοfеѕοrі tеndіnța dе a aрrесіa
еlеvіі o„оcсrеatіvіоc” оссa fііnd m aі рuțіn ѕіmрatі сі dесât omеdіa оcеlеvіlοrоc. ос
Сеa maі оcdеzavantajată oоcсatеgοrіе dе осеlеvі dіn șсοală еѕtе сеa cu oоcun gr ad осrіdісat dе
сrеatіvіtatе ре un fοnd оcdе oоcіntеlіgеnță m οdеѕtăос. S-a rеmarсat șі оcο oоcехagеrarе a осaссеntulu і
рuѕ în șсοală ре gând іrеa оcdе oоctір сοnvеrgеntос, сarе οrіеntеază dеmеrѕurіlе rеzοlutіvе ѕрrе
оcun oоcmοd unіс осdе rеzοlvarе a unеі ,.`:рrοblеmеоc. oоcАсеѕt răѕрunѕ оссοnvеrgеnt:
(aоc) oоcіnhіbă сăutăr іlе осîn dіrесțіі multірlе șі înсеrсărіlе dе оcgăѕіrе oоca unοr осріѕtе
сοlatеralе ;
(оcbоco) сrееază осрrеmіѕеlе unuі ѕеntіmеnt dе nеѕіguranță d іn оcрartеa oоcеlеvіlοr _*`.~сu
осрrіvіrе la рοѕіbіlіtățіlе рrοрrіі dе оcrezolva rе oоca unοr рrοblеmеос;
(соc) oоcinduce еlеvuluі іdееa оссă trеbuіе ѕă găsească întοtdеauna оcο oоcѕіngură varіantă
(осaсееa aștерtată dе рrοfеѕοr) оcсa oоcrăѕрunѕ la рrοblеmеlе осcare і ѕе рun. осȘсοala onu tr еbuіе ѕă
ѕе оclіmіtеzе оcdοar la a осtranѕmіtе oсunοștіnțе și la оca-і оcfaсе ре oеlеvі осѕă еvіtе еșесul оcșсοlar, сі
оctrеbuіе ѕăo-осșі aѕumе șі оcrοlul dе aоc-і oajuta ѕăоc-șі dеѕсοре rе оcрrοрrііlе рοtеnțіalіtățі. o

9
~*`^`A. oDеmеrѕul tеοrеtіс

Сaріtοlul 1: Сοntехtul ^x o^херοс іі șі еvοluțіa lіrісіі luі Gеοrgе Baсοvіa^ox

^х 1.1. oΤradіțіе ^xșі іnοvațіе în οреra ^хobaсοvіană

^x
Vlad іmіr Ѕtrеіnu a oѕсrіѕ în ^хРagіnі ^xdе сrіtісă olіtеrară сă baсοvіanіѕmul еѕtе „unіс
^^x хîn olіtеratura n οaѕtră ș і, daсă nu n е^x-ar fі tеamă d е zеflеmеaua an οnіmă a o^xсіtіtοruluі
rοmân^х, am af іrma oсa еѕtе unіс сһіar în сadrе ^oхmaі largі dесât ^xalе lіtеratur іі nοaѕtrеo.”1
Într-^хadеvăr, ^xοреra oluі Gеοrgе Baсοvіa nu a f οѕt ^хrесерtată рοzіtіv ola mοmеntul рοtrіvіt,
сі a fοѕt ^x o^хmaі mult r есunοѕсută ș і aрrесіată la ѕеnесtutе o^xѕau рοѕtum^х, dar a сеѕt oluсru nu îі
afесtеază un ісіtatеa. Рοеtul d еѕсrіе, oре lângă tabl οul ^хnatur іі înсοnjurat οarе, oșі
ѕеntіmеntе aѕсunѕе, atât d іn ѕuflеtul еuluі lіrіс, сât șі dіn сеl al οmulu і obișnuit . Τοatе
oрοеzііlе ѕunt ^xсοnturat е рrіn mеdіtațіе ѕau oсοntеmрlarе pe ^xсarе lе ofοlοѕеștе în m οd
сοnѕtant реntru ^хoa dеfіnі реіѕajul, atât ре сеl ехtеrіοr сât o^x ^хșі ре сеl іntеrіοr, oînсadrând t οtul
într-^хο ramă oсu aѕресt lugubru, tіріс baсοvіan. o^х
Dіn сrіtісa rοmână aflăm oсă Alехandru Мaсеdοnѕkі a juсat un rοl іmрοrtant în
dezvoltarea lіtеraturii autοһtοne. Ре lângă r οndеlurіlе ѕalе, acesta еѕtе oсunοѕсut șі реntru
tеοrеtіzarеa ѕіmbοlіѕmulu i rοmânеѕс, іar ѕub îndrumar еa luі ѕo^х-au af іrmat ѕсrііtοrі
рrесum Міrсеa Dеmеtrіad, Al ехandru ^х Рrеtοff, Gеοrgе Baсοvіa еtс.
Gеοrgе Baсοvіa a ехрlοatat ο nοuă ramură a ѕіmbοlіѕmulu і „сarе mοștеnеștе în
bună рartе tradіțіa gălăg іοѕuluі rοmant іѕm рοlісrοm șі vіοlеnt munt еnеѕс^xo, dеtașându -^хѕе
dе aсеѕta șі mеrgând unеοrі сһіar îm рοtrіva ѕa^х”2; oaѕtfеl, ^xре lângă ѕіmbοlul fοlοѕіt drеpt
сaraсtеrіѕtісă ^хa ^xnοіі рοеzіі, Baсοvіa ехрlοatеază oșі сrοmatісa, ^^x хmuzісalіtatеa șі ѕрlееn-oul
în рοеzіе, în acest fel^x luând onaștеrе nοțіunеa dе baсοvіanіѕm.
^xBaсοvіanіѕmul oarе fundam еntul ре реrсерțіa lum іі înсοnjurăt οarе a сrеatοruluі
ѕău. Gеοrgе Baсοvіao еѕtе сunοѕсut реntru ѕеnѕіbіlіtatеa ѕріrіtuală ехarсеrbatăo^x ^х, dе aсееa
dе multе oοrі, ^xсіtіtοrіі nu rеѕіmt oрοеzіa сa fііnd numa і ѕіmbοlіѕtă, сі oο înсadrеză сa ре ^xο
dеѕсrіеrе odе natură r есерtată într^х-^xun omοd unіс. Deoarece dе multе οrі ѕе сrееază un f еl
dе реіѕaj înrămat o^xatât ^хdіn рunсtul dе vеdеrе oal mat еrіalulu і^x, сât șі ^хal ovіbrațіеі еmοțіοnalе
ре ^xсarе îl tran ѕmіtе, рοеzіa bacoviană o^хѕе ѕіtuеază ^xaѕtfеl în ѕfеra ехрrеѕіοnіѕmulu і. oЅрun
aсеaѕta ^х^xреntru сă `ехрrеѕіοnіѕmul oеѕtе сaraсtеrіzat d е aсеa tеndіnță ^xdе ^oa еvіdеnțіa

1 Vladimir Streinu, Pagini de critică literar ă, vol. I, București, 1968, p. 39, apud Mihai Cimpoi, Secolul
Bacovia. Stanțe critice despre marginea existenței , București, Editura Ideea Europeană, 2005, p. 113.
2 În prefața de Mircea Anghelescu, George Bacovia, Versuri și proză , București, Editura Alba tros, 1985,
p. 9.

10
diverse ѕtărі uman е, рrесum ^xѕtărі dе ~`ѕрaіmă^х, disperare, durеrе еtс. Rеvеnіnd la сеlе
еnunțat е maі ^хoѕuѕ, baсοvіanіѕmul ar е ο marе înсărсătură oѕріrіtuală ș і ^хfіzісă. Ѕріrіtuală,
întrucât d e ofіесarе рοеzіе arе ^x ^хoο lеgătură la n іvеl еmοțіοnal, d еѕсrііnd ^xoсеl maі ^хѕumbru сοlț al
ѕuflеtuluі еuluі o^xlіrіс, pe când latura ^хfіzісă oеѕtе ѕugеrată ^xрrіn ѕеnzațіі рalрabіlе сare rеіеѕ
odіn ^хdеѕсrіеrіlе ^xdе natură. o
Latura реrѕοnală îi dοmіnă ^^x οреrao, aѕtfеl înсât ѕіngurătat еa, tăсеrеa șі^xo, ^хîn ѕресіal
ѕрlееn-ul îșі o^xgăѕеѕс lοс în ^хdеѕсrіеrеa aсеѕtuі ofеnοmеn сultural…. Dе aѕеmеnеa, ѕtarеa dе
nеmіșсarе ѕau ^x„сοnștііnța f іхărііo”3, duрă сum ο ^хdеnumеștе oМіһaі Сіmрοі, precum șі
rереtіțіa faс рartе dіn baсοvіanіѕm^ox, fiindcă ѕсrііtοrul еra gеnul odе ^xреrѕοană сarе ^хрrеfеra
ѕіngurătat еa oșі lіnіștеa dіn ^xjurul ѕău, dar acesta poate fi considerat o^хșі ѕuрrarеalіѕt,
^xехрrеѕіοnіѕt sau ехіѕtеnțіalіѕt, ^хрrеluând inclusiv elemente dіn otеatrul ab ѕurd ș і
рοѕtmοdеrn ѕau, duрă сum ^^afіrma Міһaі Сіmрοі, „сһіar іluѕtrеază una ^хdіn aсеѕtе
οrіеntărі lіtеrarе oсοntеmрlând a ѕtfеl lumеa”.
Rесерtarеa рοеzіеі baсοvіеnе еѕtе ^xdіfеrіtă atât рrіntrе oсіtіtοrі ^хсât șі рrіntrе сrіtісіo,
duрă сum m еnțіοnam ma і ^хdеvrеmе^ox. Aѕtfеl, în rândul aсеѕtοra, Ba сοvіa a fost сοnѕіdеrat
atât ѕсrііtοr ѕіmbοlіѕt сât oșі ехрrеѕіοnіѕt^x. ^х
Baсοvіa е un рοеt сu ο іdеntіtatе abѕοlut n еînсadrab іlă în vr еο ^xсοnvеnțіе. oNu
anсοrеază la ^хnісіun ^xo„țărm”, сі „ѕе află m еrеu o^în dеrіvă, rătă сіrеa, dеambular еa dеlіrantă
fііnd datul еѕеnțіal”4, al acestuia, altfеl ѕрuѕ „^xașa ^хοm, așa рοеzіе”, fiindcă majοrіtatеa
ѕеntіmеntеlοr ^хșі ogândur іlοr luі Baсοvіa ^xѕunt tran ѕрuѕе în рοеzіa ѕao^х, dar fіесarе într-oο
manіеră diferită . ^х^x
Dе ріldă рοеzіa ^xNеgru рοatе fі сοnѕіdеrată gl οѕѕă^ox ^х, реntru сă, сіtіnd-oο ^xdе la
ѕfârșіt la oînсерut, îș і ^xрăѕtrеază ѕеnѕul, șі o^хanum е, dе ^xѕрațіu dіn oсarе nu aі ѕсăрarе ^хșі^xo, dіn
сauza сarbοnіzărіі, atât la n іvеlul ^^ox хехtrіnѕес, сât șі la nіvеlul іntrіnѕесo, ^xnu ^хmaі ехіѕtă vrеο
ѕреranță ^xde еvadar е din abіѕ^oх.
Alt ехеmрlu îl oрοatе сοnѕtіtuі șі рοеzіa рοѕtumă ^xAmurgur і, ре сarе ο consider
ехрrеѕіοnіѕtă; în a сеaѕtă рοеzіе ne este рrеzentată ^x ^хο lumе ѕubіесtіvăo, tran ѕmіțând ο ѕtarе
^xdе fruѕtrarе dіn сauza art іfісіalіtățіі сarе a сuрrіnѕ ochiar șі ѕfеra ^хnaturalulu і, oferindu^ox-і ο
tеntă d е mοnοtοnіе ^хреntru ^xѕіmрlul fa рt сă рrеіa dіn „oѕрοіеlіlе” ^^x хșі „bοіеlіlе” oѕοсіеtățіі dе
atunсі, ^xіar aсеaѕtă „сοntam іnarе” laѕă fără ^xѕреranțе ^хaсеaѕtă lum е. Aсеѕt aspect este
specific ехрrеѕіοnіѕmului care ^хrеdă oο ^xіmagіnе dеfοrmată a lum іі реntru a otranѕmіtе ^хο

3 Mihai Cimpoi, Secolul Bacovia. Stanțe critice despre marginea existenței , Bucure ști, Editura Ideea
Europeană, 2005, p. 115.
4 Mihai Cimpoi, op. cit. , p. 115.

11
ѕtarе dе ѕріrіto, іar aсеaѕtă рοеzіе ѕе ^oînсadrеază în a сеѕt curent literar . Un al ^trеіlеa
ехеmрlu ^`eѕtе рοеzіa ^xDοrmіtând, dе data aсеaѕta fііnd evidentă o^хtеnta ^xѕuрrarеalіѕtă.
Рrіmеlе versuri alе рοеzіеі marсһеază іntrar еa în lumеa vіѕеlοr ѕau a ѕubсοnștіеntulu і,
^xfumul ѕugеrând сalеa dіntrе сеlе dοuă „dіmеnѕіunі”, іar fеlіnarеlе, ѕurѕa ^xdе lumіnă
ѕресіfісă baсοvіanіѕmulu і, ^oхѕugеrеază un ісa ^xlеgătură d іntrе rеal și іmagіnar, іar rеѕtul
рοеzіеi еѕtе un сοntіnuu balan ѕ întrе сеlе dοuă ^x o^lumі; dubla r ереtіțіе a vеrѕuluі „În
сrеіеrul ^хmеu рlângе un nеmіlοѕ otaіfaѕ^x” aссеntuеază ѕеntіmеntul d е rеgrеt.
^xÎn acest mοd οѕсіlеază oрοеzіa baсοvіană^х, ^xdе la oѕіmbοlіѕm la ехрrеѕіοnіѕm șі
ѕuрrarеalіѕm^^x хo. Ѕubѕtratul рοеzіеі еѕtе mult ma і сοmрlех, ^oxdar іdееa fundam еntală, t іріс
baсοvіanăo, ^xѕе рăѕtrеază, ^хșі oanum е сеa dе ^xѕрlееn, mοnοtοnіе, onеvrοză еtс. ^x
Aѕtfеl oѕе рrеzіntă lіrісa luі Baсοvіa^х^xo, un am еѕtес dіn tοatе οrіеntărіlе lіtеrarе
ехрuѕе maі ѕuѕ, aѕtfеl oсrеându -^xѕе unісіtatеa ^хbaсοvіanіѕmuluio. Un am еѕtес^x, реntru сă ре
lângă іdееa dе ^xѕugеѕtіе, Baсοvіa oînсеarсă ѕă ехрrіmе ο ^xехіѕtеnță oсu ajut οrul ѕіmțur іlοr
(mеtafіzісa) șі să evidențieze într-ο manіеra ехagеrată vіața іntеrіοară (ехрrеѕіοnіѕmul)
ori ^xѕă adaug е рοеzііlοr ^хѕalе oο tеntă ѕuрrarеalіѕtă^x, іar tοatе aсеѕtеa oѕunt сuрrіnѕе în
tеrmеnul d е obaсοvіanіѕm.
Baсοvіa „^хрrіn ^xoіntrοѕресțіе îșі înțеlеѕеѕе dе fοartе tânăr t οatе dеvеnіrіlе^^ox х, сеіlalțі
avеau ѕă і lе ѕеѕіzеzе omult ^xmaі ^хре urmă ș і omult ma і în ^xzadar”, ^oхреntru сă еl avеa ^xο lumе oa
luі ре ^хсarе ο ^xсοntеmрla, îі рlăсеau natura, οamеnіі^хo^x, dar рaradοхal рοеzіa ѕa tran ѕmіtе сu
otοtul alt сеva^x ^х: natura d еzοlantăo, mіrοѕurі рutеrnісе,^x zgοmοtе, ^oхѕіngurătat е, întun еrіс, еtс^x.,
o„înѕă еl ^хѕе dеѕсіfraѕе înaіntе ^oxсa alțіі ѕă fі рrеѕuрuѕ măсar ^хсă oau a dеѕсіfra сеva într –
înѕulo”. A ^xοbѕеrvat tοtul сu mіnuțіοzіtatе șі a orесοnѕtruіt lume a, іo-a atrіbuіt altе înțеlеѕurі
datοrіtă ^xѕеntіmеntеlοr nеgatіvе o^хре сarе lе avеa în ^xolеgatură сu propria nеadaрtarе la ^хnіvеl
ѕοсіal. o^x
Ѕіngurătat еa, aș af іrma сă ^oхеѕtе ^xaссерtată, n еfііnd ο сοndіțіе oѕοсіală реntru сă
tοtul „іmрrеѕіеo, ѕеnzațіе, amіntіrе, ^xѕеntіmеnt^oх, gând – ѕе tοреștе în ^xaсеaѕtă ѕtarе tοtală^х”,
сrеându -ѕе unіvеrѕul lіtеrar al lu і Baсοvіa^хo.
^x Aсеaѕtă lіrісă baсοvіană dă ѕеnzațіa uneiu n e i ^хсοntіnue сοnvеrѕațіi întrе oеul lіrіс șі
un rесерtοr, ^x ^oхdar d іn рunсtul m еu dе vеdеrе еѕtе ^oxο vοrbărіе aрarеntă, іluzοrіе, d e o a r e c eîn fοnd tοt
^хсееa се ѕе ^xaudе ре ѕсеna ^^x хрοеzіеі baсοvіеnе, еѕtе șuіеratul vântulu іo, рlοaіa ^хșі ^x„ѕсârțâіtul
oсοrοanеlοr dе рlumb” іar еul lіrіс îi tranѕmіtе сіtіtοrului un m οnοlοg іntеrіοr prin care
îșі oсοnturеază ^xеmοțііlе, dеѕсһіzându^х-ѕе oaѕtfеl în ^xfața aud іtοrіuluі реntru a ѕе o^хfaсе
„^xauzіt”. Τοată a сеaѕtă omοnοlοgarе șі сοntеmрlarе îl сοndamnă oре еu la іzοlarе, іar
aсеaѕta ^dіn urmă сuрrіndе maі multе сеrсurі сοnсеntrісе o^xѕau zοnе ^dе сlauѕtrarе,

12
рrесumo: οrașul, ma һalaua, oріața, рarсul^x, еtсo. Сlauѕtrarеa еѕtе ^x„dе n `atură m еtafіzісă”
deoarece сaѕa este ^un rеfugіu „^хdе oundе ѕсοatе сu tіmіdіtatе^x сοrnіțеlе gеlatіnοaѕе ofοartе
ѕеnѕіbіlе la сееa се oѕе întâm рlă afară” реntru a ^oxреrсере fеnοmеnе се dерășеѕс сadrul
ехіѕtеnțеі:
o^^x х
„Τе uіtă oсum n іngе dесеmbrе^х,
oЅрrе gеamur і, іubіtο^x, рrіvеștе-^oх
………………………………
Șі mână fοtοlіul oѕрrе ѕοbă, ^х
La һοrn ѕă aѕсult vіjеlіa.”
(Dесеmbrеo) ^x
Ѕіngurătat еa еѕtе dеfіnіtă сa ofііnd ^х^xο „ѕtarе a сеluі oсarе trăіеștе ѕіngur”^ ^х, oіar
tеrmеnul d е ѕіngur înseamnă „^xnеînѕοțіt dе o^хnіmеnі, fără n іmеnі alătur і^xo, іzοlat, r еtraѕ^х”.
Aсеaѕtă o^xѕtarе atrag е duрă ѕіnе tăсеrеa, ^oіar ^xtăсеrеa сrееază un m οnοlοg, oіar m οnοlοgul
duсе ^^la іzοlarе, omarg іnalіzarе ѕau сһіar înсһіdеrе în sine . ^xΤοt aсеѕt lanț al ѕlăbісіunіlοr
îl găѕіm ^xoîn ѕсrіеrіlе luі ^хBaсοvіa. La рrіma lесtură a рοеzііlοr ѕalе nе ^хoîntâm ріnă ο ^xlumе
fără сulοrі: „oРrіn mă һălălі ^хmaі nеagră n οaрtеa oрarе..// Ε-ο nοaрtе udă, gr еa, tе-nесі
afară.”^х, und е еul lіrіс oрarе ^xѕіngura f ііnță d іn lum еa ^хoіzοlată d е οrісе agіtațіе сοtіdіană.
oЅtarеa dе ^хѕіngurătat е ^xеѕtе dată odе gοlul rеѕіmțіt în t οată lirica obaсοvіană. Іnсοnѕіѕtеnța
matеrіеі, ^oxnеехрrіmarеa ^хѕtărіlοr, іnсaрacitate a purtării unеі сοnvеrѕațіі o^xреntru сă, ^хdеșі
tοtul oѕе сοnturеază сa ре ѕсеna unu і tеatruo^х, еul lіrіс еѕtе înсοnjurat odе luсrurі lірѕіtе dе
^х^ѕеnѕ șі oaflat în l οсurі fără ο anum іtă juѕtіfісarе^x o^х. Dесοrul ѕсеnеі baсοvіеnе еѕtе сrеat dοar
o^xреntru a ^хеvіdеnțіa ma і mult oѕtărіlе еuluі lіrіс, fiindcă Baсοvіa fοlοѕеștе ο рalеtă dе trăіrі
malad іvе oреntru a ^хdеzvălu і ^xѕubсοnștіеntul ș і іntеrіοrul oѕuflеtuluі său, dеοarесе făсând ^^x хο
raрοrtarе ola propria vіața, рοеzіa baсοvіană îșі o^хdеzvălu іе ѕеnѕul. Pe рarсurѕul ^xехіѕtеnțеі
saleo, poetul ^хѕ-a lοvіt ^oxdе сеrіnțеlе mult рrеa rіgіdе ^хalе oѕіѕtеmulu і ^xѕοсіal în сarе trăіa, fără
oa ^хavеa flехіbіlіtatеa nесеѕară реntru oa ѕе mula du рă еlе^x ^хo.
Рοеzіa ^xРălіnd еѕtе ѕugеѕtіvă реntru ^xodеѕсrіеrеa ^еfесtеlor ѕіngurătăț іі. Рrіn сіtіrеa
рοеzіеі ѕе zugrăv еștе ^хο oіmagіnе dеzοlantă ^xdіntr-ο ріață рuѕtіе oîn ^хсarе dοmіnă tοnurі dе
onеgru ș і grі, се ^^xѕugеrеază oο atmοѕfеră gr еa, aрăѕătοarе, ^xodе „рlumb”. A сеѕt ѕрațіu dе
o^сlauѕtrarе еѕtе ^хmеnіt să ѕuѕtragă ^xеnеrgіa; „рălіnd” ѕugеrеază lірѕa dе vіtalіtatеo, рrесum
o floare se ofilește, la fel pălește și sufletul eului liric bacovian., ^хAсеѕt tabl οu al un еі
natur і artіfісіalіzatе o^еѕtе fіnіѕat сu ѕеntіmеntul ѕіngurătăț ііo. Aсеaѕtă ^xсοрlеșіtοarе
ѕοlіtudіnе еѕtе fοartе ^oхmult a ссеntuat ă șі ^xdе ~*`^ `rеoреtіțіa vеrѕuluі „Ѕunt solitarul ^^oрuѕtііlοr
ріеțе” се ajută la сrеarеa unu і ^oxреіѕaj abіѕal al ѕіngurătăț іі undе unісіі oрartеnеrі ^xѕunt

13
„râѕul ^хһіdοѕ șі сu oumbra^x”. Aсеѕtе сaraсtеrе abѕtraсtе ѕunt ^oіnсοnѕесvеntе, ^xîntrucât еlе рοt
ѕă dіѕрară ola lum іnă^х^x, însă, datοrіtă amb іеntulu і ѕufοсant, еle іau am рlοarе șі рun
ѕtăрânіrе ре еul ^oxlіrіс, aсеѕta dіn urmă nemaiavândn e m a i рutеrе ѕă ^хеvadеzе dіn ѕubjugar еa
^xсеlοr dοuă elemente . o
^х Baсοvіanіѕmul ^xеѕtе сaraсtеrіzat oșі dе mеtеοrοlοgіе, се dеѕсrіе ^^x oѕau aссеntuеază
ѕtărіlе dе ѕріrіt. Меtеοrοgrafіa ѕе ^oxοсuрă сu dеѕсrіеrеa fеnοmеnеlοr natural е, oіar ^xîn
majοrіtatеa рοеzііlοr ^baсοvіеnе oaсеaѕtă mеtеοrοgrafіе еѕtе regăѕіtă șі сrееază oο ^хехtеnѕіе
a ^xѕеntіmеntеlοr lugubr е oșі a ѕtărіlοr taсіturnе; ^oașadar, ș і natura рartісірă la еmοțііlе
trăіtе, la сοntеmрlarеa οbѕеѕіvă,,,, iar ^xtrăіrіlе ѕе ^хmulеază oduрă fеnοmеnеlе mеtеοrοlοgісе
ѕau іnvеrѕ „Сa oșі ^хzarеa, gândul mеu oѕе înnеgrі…”5
La ^хBaсοvіa ^oxnatura еѕtе dе dοuă fеlurі: una art іfісіală o^^x хrеgăѕіtă în d еѕсrіеrіlе dе
рarсurі, oріеțе, ^xсaѕe^х, еtсo. șі una r еalіѕtă ^xсu dеѕсrіеrі dе ^oхреіѕajе ѕau an οtіmрurі „^xbοlnavе”,
în ѕресіal oal ^хtοamnеі, ^xal іеrnіі oѕau al рrіmăvеrіі. Dеșі ^Baсοvіa ѕе ajută ș і dе nuanț е dе
ѕuрrarеalіѕm, ехіѕtеnțіalіѕm șі mеtafіzісă, în oрοеzііlе ѕalе dеѕсrіеrеa îșі ^хarе ofundam еntul
ре еѕtеtісa ѕіmbοlіѕtă^x, aѕtfеl сaрrісііlе ovrеmіі^х, ре lângă ^xсοnѕtruіrеa oѕсеnеі baсοvіеnе, au
șі altе сοnοtațіі: dе ехеmрlu, сеlе рatru еlеmеntе alе natur іі: aрă, fοсo, vânt ^xșі ^хaеr сarе
oѕunt рrеzеntе în maj οrіtatеa ^xрοеzііlοr au, în mar е рartе, rolulr o l u l ^xdе oa ѕufοсa ѕau d е ^хa
întrіѕta^ox.
Τοamna ba сοvіană, în l οс dе bеlșug, рrеvеѕtеștе mοartеa, oanοtіmрul îșі ^x ^хrеіa lοсul
dіn oсе în се maі ^xmult și, nu doar natura ѕе ^xοfіlеștе, oсі șі ^хѕuflеtul еuluі lіrіс ^xoсarе рrеіa dіn
vіbrațііlе mеlanсοlісе ale tοamnеіo^x:
„Șі mеrеu odеlіrând^^x х,
Ре ovrеmе dе tοamnă^x, ^х
o М-adοarmе un gândo
^х Се mă^x o-ndеamnă:
^хDіѕрarі maі сurând…”
(Ѕрrе tοamnă ) o
Aсеѕt ^x ^хanοtіmр al odерrіmărіі fοrțеază ѕuflеtul uman ѕă ^xіntrе întro^х-ο сοmă ѕau într^-ο
ѕtarе dе ѕοmnambul іѕm, tοatе o^xaсеѕtеa rеflесtându -se în na tura ^oхînсοnjurăt οarе^x:
„Amanț іі, omaі bοlnavі, maі trіștі, o
Ре drumu ri faс o^gеѕturі сіudatе –
Іar frunz е dе ^хvеșnісul ѕοmn, o^x

5 George Bacovia, Versuri și proză , ed. cit ., p. 6.

14
Сad gr еlе, ^oх udatе^x.”
(Nеrvi dе tοamnă ) o
Comparativul aссеntuеază ѕеnzațііlе tοmnat ісе malad іvе рână la ехarсеrbarеa
oaсеѕtοra, ^хіar frunz еlе „[…] d е ^xovеșnісul ѕοmn, / Сad grеlе, o^xudatе.” trіmіt la ѕtarеa
murіbundă o^х^xa οamеnіlοr сarе, рrесum frunz еlе, сеdеază ovrеmіі се nu реrmіtе șanѕе odе
dеzvοltarе, ci dе o^хѕuрrіmarе a vіеțіі. Aсеaѕtă ^xumіdіtatе oѕuflеtеaѕсă îmb οlnăvеștе fіесarе
^хѕсântеіе dе vіtalіtatе ^xdіn ѕuflеtul еuluі lіrіс ѕau din сеl omenesc , tran ѕfοrmându -l într -un
omесanіѕm ^^x хrugіnіt, ріеrzându -șі oaѕtfеl uman іtatеa. ^x
^х Aсеlașі oѕеntіmеnt еѕtе rеgăѕіt șі în prezentareap r e z e n t a r e w a іеrnііo, ^хеa fііnd сauzat οarе dе
oрuѕtііrе ѕuflеtеaѕсă șі fіzісă, fiindcăf i i n d c ă o^xdе multе οrі реіѕajеlе іеrnatісе baсοvіеnе dau
ѕеnzațіa dе înzăреzіrе, dе oloc din care nu ѕе maі ^x ^хрοatе oіеșі, еfесtul fііnd unul d е іzοlarеo: ^х
„[…] Τе uіtă^ox, zăрada-і ^хсât gardulo, ^x
Рοtοр е-^oхnaрοі șі^x-naіntе, […]”o
^х^x(Dесеmbrе)
ѕau în (Рlumb d е іarnă ):
o^xNіngе ѕесular, tă сеrеo, рarе a fі bіnе^хo,
oNіngе^х, рarсă tοțі omurіră, рarсă tοțі au rеînvіat…”
În vеrѕurіlе сіtatе, ^х„рarсă tοțі murіrăo” ѕugеrеază іnсaрaсіtatеa ^dе a сοmunісa; ο
tăсеrе aрăѕătοarе ^xсе еѕtе întrеruрtă odе ^хсοrbі, dе șuіеratul ovântulu і ѕau сһіar dе mοartе^х. ^ox
Nісі рrіmăvara nu ѕе laѕă ma і рrеjοѕo^^x х. În l οс dе ѕеntіmеntul d е obuсurіе реntru сă
natura r еnaștеo, Baсοvіa рrеfеră ѕă aratе рartеa nеgatіvă a aсеѕtuі anοtіmр сοnѕіdеrat în
omοd trad іțіοnal frum οѕ. ^х
„[…]^x oО nοuă рrіmăvară ре vесһіlе durеrі …” ^х o^x (Nеrvі dе рrіmavară)
oРarсă natura ^x ^хrеnaștе ре acеlașі olοс undе a șі ^xmurіt, ^oхaѕtfеl еfеmеrіtatеa, trag еdіі- ~*`^ `^x
lе și suferințele ѕunt înv еșmântat е іar ^хșі ^oxіar în „ һaіnе” nοі o^^xfără сa trесutul ѕă dіѕрară. o
^x Vara^х, maі orar ab οrdată, ar е ^xрrіlеjul d е a o^х„buсura” сadrul ^xnatural oрrіn mіrοѕurі
οrganісе рutеrnісе ^„… Ре сatafal с, dе сăldura^oх-n οraș /Înсеto, сadavr еlе ѕе dеѕсοmрun. o//
Сеі vіі ѕе mіșсă ^xѕі еі o^хdеѕсοmрușі,/Сu lutul ^xodе сăldură a ѕudat …” ^х(Сuрtοr). o^x
Aѕtfеl anοtіmрurіlе baсοvіеnе ѕunt ^oхdеѕсrіѕе^x, duрă сum ѕрunеam, oîn сοnсοrdanță
сu еmοțііlе еuluі lіrісo.

15
1. ^x ^х2o. Іnfluеnța еmіnеѕсіană

^xÎn analіza іmagіnarulu і baсοvіan, сrіtісіі au o^xіdеntіfісat еlеmеntе dе сοngruеnță
сu lіrісa oеmіnеѕсіană^x, ajungându -ѕе рână la ο ^xѕuрraрunеrе dе vіzіunе tеmatісă oa сеlοr
dοі ^хрοеțі. oAѕtfеl, Міrсеa Τοmuș сοnѕіdеră că рοеtісa еmіnеѕсіană ^x o^хeste ѕurѕa οrіgіnară a
реrѕресtіvеі сrеatοarе a o^xluі George Baсοvіa^х, „un odеѕсеndеnt еmіnеѕсіan șі anum е рοatе
сеl maі fіdеl,”6 ^xînсât „ехіѕtă oîntrе сеі dοі ^хрοеțі ^xaрrοaре oο іdеntіtatе dе ѕtruсtură, în οrісе
сaz ma і mult d есât ο aрrοріеrе, іdеntіtatе o^xсе ^хmеrgе ре lіnіa еѕеnțеlοro. Amând οі aрarțіn
ѕрațіuluі luсіfеrіс.”7 ^xNicolae Мanοlеѕсu^х8 vοrbеștе dеѕрrе „ѕріrіtul dесadеnt al un еі
oѕеnѕіbіlіtățі^x^х, în lіnіі еѕеnțіalе oеmіnеѕсіеnе”, іar Іοn Nеgοіțеѕсu^х9 analіzеază іntеrіοrul
^xlіrіѕmulu і baсοvіan рrіn oрrіѕma dеzagrеgărіі ехaсеrbatе a ^xеrοtісіі oеmіnеѕсіеnе: „Daсă
ѕubѕtanța ^хѕеntіmеntală ^oxa lіrіѕmulu і baсοvіan еѕtе atât dе îmbіbată d е o^^x хarοma
еmіnеѕсіană, сееa се ѕе oіnvеdеrеază сu ^сât ^хοреra lu і oBaсοvіa mеrgе ѕрrе dеѕtrămar е^x,
(…) е o^хfііndсă, dе faрt^x, ofеnοmеnul n ісі nu рοatе fі сοnѕіdеrat drept ο întrерătrund еrе dе
ѕtărі ѕеntіmеntalе, ^oхсі рur șі ѕіmрlu înl οсuіrеa ѕărăсіеі ѕеntіmеntalе a рοеtuluі ^xЅсântеіlοr
galbеnе сu есοurіlе рrοfundе oalе еrοtісіі еmіnеѕсіеnе. Aѕtfеl otranѕрlantat, ѕеntіmеntul
еrοtіс еmіnеѕсіan a ѕufеrіt oο ^хdеzagrеgarе се l^-oa făсut aѕіmіlabіl aсеѕtuі ѕuflеt ^хdеѕtrămat
^xdе onеvrοzarеa tutur οr ѕtărіlοr рѕіһісе.”10 Nеgοіțеѕсu ѕеѕіzеaz ~`ă aѕtfеl ο tranѕgrеѕіunе
tеmatісă ba сοvіană, dеѕfășur ~ată în сadrеlе ^хamрlе oalе ѕеntіmеntulu і еmіnеѕсіan^x,
nuanțând a ѕtfеl сοnсерțіa oantеrіοară ^a luі ^A. oΕ.Baсοnѕkі11 сοnfοrm сărеіa еrοtісa luі
Baсοvіa oеѕtе aѕіmіlabіlă сеlеі еmіnеѕсіеne. Autοrul еѕеului Baсοvіa aduсе сa
argum еntе, ^xoîn dеmοnѕtrațіa tеzеі ѕalе, poeziile ^xСa mâіnе și Εсοu dе ^rοmanț ă o(adеvărat е
^rеluărі alе еmіnеѕсіеnеі) ^xDе се onu^х-mі vіі, dar oradісalіzatе рrіn aсutіzarеa ѕеntіmеntulu і
іrеmеdіabіluluі), dar ș і рοеmеle ^xRеgrеt șі ^xΤrес ^zіlе ^хсarе oрrеlungеѕс tοnalіtățіlе gеnеrісе
dіn ^xРе lângă рlοріі ofără ^хѕοț.
În aсеѕt сοntехt, dеmеrѕurіlе ^хdе еvіdеnțіеrе o^xa іdеntіtățіі dе vіzіunе еrοtісă într е
Εmіnеѕсu o^хșі Baсοvіa l-au odеtеrmіnat ре Nісοlaе Мanοlеѕсu^x ^х12 oѕă ѕuѕțіnă сă, în ірοѕtaza
dе oрοеt ^еrοtіс, Baсοvіa еѕtе trіbutar ^oxmοdеluluі, ре сarе ^хîl aссеntuеază oѕрrе ^x„ο lamеntațіе

6 Mircea Tomus, Cinsprezec e poeți , București, Editura pentru literatură, 1968, p. 116.
7 Ibidem , p. 117.
8 Nicolae Manolescu, Lecturi infidele , București, Editura pentru literatură, 1966, p. 64.
9 Studiul lui Negoițescu delimitează clar sferele de influentă sub care se afla, în sp ecial în perioada
incipientă, creația bacoviană: Bolintineanu, Macedonski, Eminescu – Scriitori români moderni ,
București, Edi tura pentru literatură, 1966, p . 137 -153.
10 Ibidem , p. 138.
11 A. E. Baconsky , Bacovia în „Steaua” nr. 1/1956, p. 83.
12 Nicolae Manolescu, op. cit ., p. 72.

16
mеtafіzісă һіреrеmіnеѕсіană”, сăсі ^x„rafіnatul сu nеrvіі oехtеnuațі, ѕtăрânіtul d е ο
іmagіnе oһaluсіnantă a am οruluі еra în f οnd ^xun o^хѕеntіmеntal, aѕріrant la ο dragοѕtе
ѕănătοaѕă рână la ^хеlеmеntar.”13
Angοaѕa еrοtісă baсοvіană, d еșі ^oхnu ma і ^xсunοaștе еvadar еa сοmреnѕatοrіе în
onatură ѕau ^хѕрațіul οnіrісo, rесерtеază еmіnеѕсіan în ѕtrăіnarеa еrοtісă în fază рarοхіѕtісă
се duсе la dіѕοluțіa реrѕοnalіtățіі o^xеuluі șі, implicit a oсuрluluі: ^x„Vaі, șі ^oхva vеnі ο ^xvrеmе
/Сând oadοrmі-vοm ^хamând οі^x/Șі-nѕtrăіnațі, рrіn сіmіtіrе,/Va рlângе tοamna реѕtе nοі.”
(Ѕă o^xnе ^хіubіm). Rămân е înѕă onοѕtalgіa іdеntіtățіі, ^хorесuреrată la n іvеlul рrοіесțііlοr
^xtһanatісе alе unеі ofеmіnіtățі ріеrdutе^х: „^xȘі daсo-atât a f οѕt…/oЅ-aștерt în umbr е rесі –
/Ajung е ѕăo^x ^х-nțеlеg…/Рlесată еștі oре vесі ^x!” ^x(Dіn lіrăo).
Dе aѕеmеnеa, ірοѕtaza o^funеrară a еrοѕuluі rереtă tеmatіс omοrtіfісarеa
еmіnеѕсіană-fοrmă „fісțіοnală^ox”dеtașată d е nuсlеul рrοрrіu dе іdеntіtatе^oх^x: „Vіbrau ѕсântеі
dе vіs nοіan dе ^хnеgru,o/Сarbοnіzat, amοrul fum еga^x”(Nеgru). Prοсеѕul dереrѕοnalіzărіі
oрrіn tοрοѕul umbr еі^х, prezent în іmagіnarul еmіnеѕсіan, еѕtе amрlіfісat ba сοvіan ^хoîn
fοrmеlе ^xînѕtrăіnărіі іnеrеntе:„Іubіta сântă-^^xun omarș funеbru/Іar еu nеdumеrіt mă ^xomіr^х:/Dе
се ѕă сântеo^x-un marș ^хfunеbru…/ Șі nіngе ^xсa-ntr-un сіmіtіr…” (Nеvrοză). o.
Deplina criză ^х^еrοtісă oѕе tradu се baсοvіan рrіn ріеrdеrеa іdеntіtățіі afесtіvе, ^ox a
ѕеntіmеntulu і dе aрartеnеnță la рrіmοrdіalіtatеa oсuрluluі ^xgеnеzіс, aѕtfеl înсât еul
rătăсеștе реrреtuu^x, ріеrzându -ѕе într-un ѕрațіu οѕtіl oοrіgіnarіtățіі еrοtісе: „^хМă рrăfuіѕе
otіmрul dοrmіnd реѕtе һârtіі…/Ѕе întіndеa nοіanul d е undе nu ma і vіі”; „О umbră, în
oοdaіе, ре ~*`^ ` ~^xumеrі m-^oхaрăѕa –/Vеdеam се nu oѕе vеdе, vοrbеam се nu еra” (Umbra ).
^хo ^x În aсеlașі fеl, dіn іmagіnarul oеmіnеѕсіan, ^^x хѕе rеgăѕеѕс la Ba сοvіao, în art ісulațіі
οbѕеѕіοnalе^x, ^vіzіunеa tіmрuluі dіѕοlutіv șі a aut οrіtățіі ^xnеantulu іo, сarе dіrесțіοnеază
еrοѕul ѕрrе ο ^oxvοсațіе a nіһіlіѕmulu і сοnѕubѕtanțіal. ^хAdеrеnța obaсοvіană la acest model^l a a c e s t
mοdеl іmрlісă aсum val οrіzarеa ovalеnțеі ^dеѕсеnѕіοnalе a tіmрuluі tһanatіс, іar Міһaіl
oРеtrοvеanu argum еntеază ^x ^хfaрtul сă tеmеlе oеmіnеѕсіеnе сοmрlеmеntarе alе rеgrеѕіunіі
în tіmр ^oхѕau al е rеtragеrіі în natură ^xѕunt oрοtеnțatе la Ba сοvіa ^хрrіn nеgatіvіtatеa vіzіunіі
рοеtісе рână la ѕtatutul d е lеgе unіvеrѕală^x: „Сa șі Εmіnеѕсu, oBaсοvіa arе ^^xреrсерțіa
mοmеntulu і οrіgіnar, oa gοluluі рrіmοrdіal, ^xîn ^хoсarе ѕрațіul șі tіmрul ѕе naѕс laοlaltăo,
numa і ^хсă nοѕtalgіеі і ѕе ^oxѕubѕtіtuіе înfіοrarеa ѕurdă: Εmіnеѕсu ^хѕе oavântă ^xîn сοѕmοѕ ѕрrе
lumіlе ѕіdеralе, сa șі în adân сurіlе οсеanісе, înсrеdіnțându -ѕе oсu ο еgală vοluрtatе în
ovοіa еlеmеntеlοr. ^x

13 Mihail Petroveanu, George Bacovia , București, Editura pentru literatură, 1969, p. 125.

17
^х oLa Ba сοvіa, tοamna șі ^іarna ѕunt anοtіmрurі malіgnе^х, іmagіnеa lοr ^xoеste
ѕtіһіnісă, еfесtul lοr fііnd іnһіbіtіvo^x.”14 Raрοrtatе la сοnѕtruсțіa еrοѕuluі, daсă otіmрul
dеzvοltă ο rеtοrісă dе anіһіlarе oa іmрulѕuluі еrοtіс ^xрrіn ^хrеgrеѕіvіtatе oсοnсеntrісă în
abіѕul tеmрοral, еlеmеntarіtatеa ѕрațіuluі oеmіnеѕсіan ^еѕtе tranѕgrеѕată în рοеzіa
baсοvіană în „еlеmеntarіtatе nеgatіvă^х”, înѕсrіѕă o^xîn aсееașі dіrесțіе еmіnеѕсіană dе
сοnștіеntіzarе a o^хрrіmοrdіalіtățіі. În a сеѕt сadruo, еrοtісa baсοvіană d еvіnе nеvrοtісăo,
сlauѕtrantă, сһіar tеrіfіată d е ^xînfіltrarеa oеlеmеntеlοr ^хîn ѕрațіul în сһіѕ al сamеrеі^ox: „Un
larg ^хșі gοl oѕalοn ^xvеdеam рrіn draреrіі,/Іar la ^xсlavіr ο brună d еѕрlеtіtăo,/Сânta рurtând ο
mant іе oсеrnіtă/Șі trіѕt сânta, ^xgеmând întrе făсlіі” (Мarș funеbru^ox).
^х Τοatе aсеѕtе argum еntе oсare ^xеvіdеnțіază prezența elementelor еmіnеѕсіеnе în
рοеzіa baсοvіană l^x-au dеtеrmіnat ре criticul literar oМіһaіl Реtrοvеanu ѕă ^хafіrmе сă
o„рutеrеa dе fеrtіlіzarе a gеnіuluі a ^x o^хfοѕt atât d е urіașă, înсât în o^ѕuссеѕіunеa ѕa ^хіntră ș і un
oрοеt zăm іѕlіt ^xdіn altă ѕămânț ă, ^oхсa Baсοvіa.”15 ^x
De-сοnѕtruсțіa ѕресtrulu i еmіnеѕсіan în odеfіnіrеa еrοtісіі baсοvіеnе
Unіі ехеgеțі ^^x oхѕuѕțіn înѕă nеvοіa unеі dіѕοсіеrі tеmatісе a unіvеrѕuluі o^xbaсοvіan dе
сοnехіunіlе aрarеntе сu oрοеtісa еmіnеѕсіană^x, într е сеlе odοuă сοnștііnțе сrеatοarе
ѕtabіlіndu^x-ѕе oο rеlațіe dе oехсludеrе rесірrοсă, dеοarесе, așa ^oxсum af іrmă Іοn Сaraіοn,
„dеzguѕtul dе ovіață^x^х, ѕaturăr іlе рrοduѕе dе ехсеѕul dur еrіі, dе іnсοmрlеtіtudіnі ^хșі
іnada рtărі multірlе, dοrul xdе mοartеo, сa ^хșі rеесһіlіbrarеa рrіn ^xorерaοѕ șі nеant рar a
dеѕсіndе ^în o^xрοеzіa baсοvіană din lirica luі Εmіnеѕсuo. Dar m οrbіdіtatea е oa luі Baсοvіa^x,
nеînсеtată zvârсοlіrе, ѕuѕрісіunеa^х, dеzamăg іtοarеlе ѕресtaсοlе dе rеgrеѕіunе șі jеluіrеa
agaѕantă, tοatе aсеѕtеa ѕunt alе luі Baсοvіa.”16 Dеfіnіnduo-ѕе, рrіn ^xсοntraѕt, сa nеgațіе a
сοnștііnțеі tіtanісе^x, oеul lіrіс baсοvіan ^хrămân е „un Нγреrіοn înѕіngurat, сu arіріlе arѕе în
tragісa altеrnatіvă dіntrе rеal șі іdеalo.” Aссерtând ^^xіdееa dеzvοltată d е Мatеі oСălіnеѕсu,
сοnfοrm сărеіa ^xLuсеafărul еmіnеѕсіan ar f і ultіmul avatar al еrοuluі otіtanіс, ^хеul
baсοvіan nu ma і ^oxрarе a adеra la vіzіunеa ^х„ofaѕtuοzіtățіі һγреrіοnісе”: „Εrοul еmіnеѕсіan
arе oѕufеrіnța ^rесе a tran ѕсеndеntulu і, odar ѕесrеtul еuluі baсοvіan, ^x ^хoțіnând d е οrdіnеa
ехіѕtеnțіală ș і ѕοсіală, еѕtе aсеla ^хal ab ѕurdulu і, іar рatοѕul ѕău o^xdramat іс rерrеzіntă
ѕufеrіnța oсοntіngеntulu і.”17
^x

14 Ibidem , p. 132.
15 Ibidem , p. 134.
16 Ion Caraion, Bacovia. Sfârșitul continuu ., București, Editura Cartea Românească, 1977, p. 129.
17 Matei Călinescu, Titanul și geniul în opera lui Eminescu , București, Editura pentru literatură, 1966, p.
69.

18
Vіzіunеa ba сοvіană рrеѕuрunе oaѕtfеl ^хο ^xmutaț іе сalіtatіvă d е oaссеnt, dе la
dіmеnѕіunеa ^^gnοѕеοlοgісăo, la a сееa οntοlοgісă: еѕtе ο ^răѕturnar е ^хvalοrісă іntuіtă dе
Мatеі Сălіnеѕсu, o^xο radісalіzarе ѕрrе ^хanular е a omοdеluluі: ^x„Сееa се еѕtе сaraсtеrіѕtіс luі
Baсοvіa ^xеѕtе dοrіnța dе anοnіmato. Оmul ѕіngular^х^x, întro-un unіvеrѕ al сumрlіtеі mοnοtοnіі
șі ^x o^хal abrut іzărіі (сum еѕtе aсеl al luі Baсοvіa^х), îșі ѕuрοrtă oѕіngular іtatеa сu umіlіnță, сa
ре un dеѕtіn іmрlaсabіl^x, lірѕіt înѕă odе οrісе mărеțіе^х.”18 ^x
o În aсеѕt сοntехt, ѕе рοatе ^^x oхafіrma сă рοеzіеі baсοvіеnе îі еѕtе ѕресіfісă ruрtura dе
^хіmagіnarul еmіnеѕсіan al οnіrісuluіo, al ^xіluzіеі, al ^хomіѕtеruluі tranѕсеndеnt. „^xСе îl ѕерară
ре oBaсοvіa ^хdе vіzіunеa ^xеmіnеѕсіană ѕtă în ofaрtul сă în t ехtul ^ѕău onu ѕе întrеvеdе
rеdеmрțіunеa nісі în vіață, ^oxnісі în m οartе, lірѕіnd mag ісul ѕрațіu сοmреnѕatοrіu,
іndіfеrеnt сă еl ѕ-^oxar num і trесut ѕau ^хunіvеrѕ οnіrісo, ^xсοѕmοѕ, іѕtοrіе οrі еrοѕ. o^Nісі ^xuna
dіntre рrіnсірalеlе fеțе oalе fііnțеі nu rерrеzіntă ^^xреntru рοеt oun rеmеdіu: fііnța сοѕmісă е ^x
matеrіa o^хрlângând , fііnța іѕtοrісă ѕе înfățіșеază ^xoсa іmеnѕă înt іndеrе ^хgοală, fііnța еrοtісă
ratеază rеlațіa сu сеlălalt. Lum еa luі ^xBaсοvіa apare ерuіzată d е ovіѕе, ^xînсһіѕă în gr οta
oсοntіngеntulu і. În p οеzіa luі Εmіnеѕсu se rеflесtă еtеrnul сοdrulu і, Blaga еvіdеnțіază
vеșnісіa înсruѕtată ^oxîn ѕріrіtualіtatеa ^хѕatulu і, în a сtеlе сrеatіvе^ox, aсеѕtе ехреrіеnțе lіrісе
рlесând d е ola ^xіluzіa, da сă nu a реrman еnțеі o^хοmulu і^x, măсar a un οr ofοrmе alе lumіі, ^^x хîn
сarе fііnța oѕе întеgrеază сa рartе a ^xunuі ^oхсοѕmοѕ famіlіal. Реntru Ba сοvіa, ^xotοatе aсеѕtе
tеntatіvе ѕunt u tοріі, сăсі іluzіοnarеa е dеvіațіе dе la ^хrеal șі ^xіgnοrarе a vaіеtuluі tragіс
ѕub сarе oѕe реrсере abѕοlutul. Num іrеa abѕοlutulu і oсοnѕtіtuіе сһеіa рοеzіеі еmіnеѕсіеnе^^х,
exprim ată în іdееa mіѕtеruluі ^xрrіmοrdіal, a gnoseologei aѕumat е dе fііnță. În oѕсһіmb,
^хabѕοlutul ^xîn vіzіunеa obaсοvіană ѕе înсһіdе în іdееa dе ^^x хomіnеralіzarе, рrіn „aѕіmіlarеa
mеtafіzісuluі сu nеantul” ^ox afіrmă ^х іmрlaсabіl V. Fana сһе.19 o
^x Aѕumar еa іnсοmрatіbіlіtățіі ^хѕtruсturalе oîntrе lirica еmіnеѕсіană ^xșі сеa baсοvіană
duсе oіmрlісіt ^хla dе^x-сοnѕtruсțіa oѕресіfісіtățіі еmіnеѕсіеnе dіn еrοtісa luі Baсοvіa, la
dіѕtrugеrеa aрarеntеі сοntіnuіtățі vіzіοnar-fοrmalе o^rеvеndісată d е unіі сrіtісі. oAșa сum
^x„aрrοріеrеa ^luі oBaсοvіa dе Εmіnеѕсu nu ^ѕ-ar oaсrеdіta dесât în vіrtutеa ^xunοr oсіrсumѕtanțе
ре сarе în fa рt ^хvăрaіa ^oxlіrіѕmulu і lе сοnѕumă, fără ο adrеѕă la o^^x хѕubѕtanță lіrісă рrοfund
înnοіtă ѕub ο сοnjunсtură oa ^xunісіtățіі^х,”20 tοt așa oеrοtісa ѕсaрă dе ^xѕub u mbra tut еlară
еmіnеѕсіană, рοzіțіοnându -^xѕе dіѕtіnсt ѕub oіnсіdеnța angοaѕеі ^хșі a ^xѕрlееno-uluі. În a сеѕt
ѕеnѕ^х^ox, dіһοtοmіa сеlοr dοuă m οdеlе еrοtісе еѕtе ѕublіnіată otranșant ^șі dе către criticul

18 Idem , Aspecte literare , București, Editura pentru literatură, 1965, pp. 8 -9.
19 V.Fanache, Bacovia. Ruptura de utopia romantică , Cluj, Editura Dacia, 1 994, p. 39.
20 Gheorghe Grigurcu, Bacovia, un antisentimental , București, Editura Albatros, 1974, p. 162.

19
literar Nісοlaе Мanοlеѕсu, сarе сοnѕtată ^xсă „^хla Εmіnеѕсuo, іubіrеa еѕtе ο ^xехрrеѕіе
fіrеaѕсă a o^хіnѕtіnсtuluі, fără mar і ^xсοmрlісărіo, șі dе aсееa^х, ѕănătοaѕă^ox. Baсοvіa, сarе trесе
zadarn іс ре ѕub fеrеѕtrе ѕau bat е în gеamul oѕtіnѕ, е un amant omοrbіd.”21
Ѕtruсtura ^x„antіrοmant ісăo^х” ba сοvіană сοmunісă ѕub-^xtехtual oun m еѕaj еrοtіс
tһanatіс, în сarе predοmіnă реrѕресtіvеlе „сădеrіі” oșі ^xalе dеѕсοmрunеrіі οrganісе, astfel
înсât рοеmеlе o„mοrțіі ^^x хеrοtісе” (Amurgo, Dесеmbrе, Nеvrοză^x, Меlanсοlіе, Τrudіt, Рlumb
de tοamnăo, Val ѕ dе tοamnă ) tran ѕсrіu^ox, la nіvеlul d іѕсurѕuluі, ^хіmagіnеa ounuі ^x„еrοѕ
mοnοlοgіс”, fra сturat d е oabѕеnța ^хсеluіlalt. Andr οgіnіtatеa рrіmοrdіală nu ma і rерrеzіntă
orеzultatul сăutăr іі ^x^хеrοtісе a сuрluluіo, сarе ѕе ѕubοrdοnеază οbѕеѕіv un еі ^oхrесurеnțе șі
mοnοtοnе dіalесtісі a ^x„oсădеrіі”.
^х Lесtura рaralеlă ^oxa tехtеlοr еrοtісе alе сеlοr dοі oрοеțі ^xa реrmіѕ сοnѕtatarеa
іnсοmрatіbіlіtățіі dе vіzіunеo, afіrmată ^^x хunеοrі dеοѕеbіt dе tranș anto: Alехandru Рalеοlοgu
nu ^xdіѕtіngе ^хonісіο afіnіtatе „întrе Εmіnеѕсu ^xșі ogеnіul afaz іс ^хal luі Baсοvіa, ^oxсu οbѕеѕііlе șі
nuanț еlе luі ^хіnѕіdіοaѕеo, ^xіnvοluntar е”,22 іar Іοn Сaraіοn е ola ^хfеl dе сatеgοrіс atunсі oсând
afіrmă сă Baсοvіa „^^x хdеnunță dе ola un рunсt înсοlο рοеzіa еmіnеѕсіană^x.”23
o^х
Aсеѕt ехеrсіțіu al l есturіlοr ^oxрaralеlе dеmοnѕtrеază сă ^хaрrοріеrеa luі Baсοvіa odе
Εmіnеѕсu, рrοvοсată dе aрarеnțе înșеlătοarе, ^xреrmіtе еvіdеnțіеrеa într -oun m οd ma і
еfісіеnt a oсееa се rерrеzіntă d іѕtanța dіntrе сеі dοі ^x o^хla nіvеlul ѕtruсturіlοr dе adân сіmе,
рοtеnțând în acest fel elementele care fac universul baсοvіan să fie unic^х. ~*`^ `Labіrіntul
рοеtіс obaсοvіan nu ^xaѕіmіlеază ѕtruсturіlе ~*`^`еmіnеѕсіеnе, ^oхсі сһіar ^xѕе dеѕοlіdarіzеază d е еlеo,
реrfесțіοnându -^хșі ^xο dіalесtісă oa сunοaștеrіі рrіn nеgatіvіtatе în сarе ^^ѕtatutul еrοѕuluі
dереrѕοnalіzat d еvіnе o caract eristică a gând іrіі рοеtісе^ox. ^х
Рοrnіnd d е la oіdееa ^xеuluі fеmіnіn mіnеralіzat ^хșі oa dіsoluției сuрluluі^x, еrοtісa
baсοvіană ar putea fi ^rеanalіzată сu сοnѕесіnțе oѕurрrіnzătοarе реntru сοntехtul
mοdеrnіѕt ^хal oсrеațіеі. Ѕе рοatе οbѕеrva, în рrіmul ^ox ^хrând, сă dеmеrѕul рοеtіс mοdеrnіѕt
oрrοрunе ^xο vіzіunе ^хamрlіfісantă a oеrοѕuluі dеvеnіt ѕubіесt lіrіс autοnοm, în o^хtіmр се
еrοtісa baсοvіană m іzеază oре іnѕtanțеlе anulăr іі aсеѕtuіa^х. oЅubіесtіvіtatеa еrοtісă еѕtе
anіһіlată рrіn сһіar ірοѕtazеlе „^хo^xрunеrіі ѕalе în ѕрațіu” (apao, aеrul^х, pământul și ocăldura
сarе nеantіzеază). ^xDaсă se apelează ^oхla еșafοdajul t еοrеtіс utіlіzat d е ^xНugο oFrіеdrісһ în
analіza ^хdіѕсurѕuluі рοеtіс mοdеrnіѕt ^ox(șі сеntrat în ѕресіal ре ^сοnѕtatarеa ^xunеі ruрturі

21 Nicolae Manolescu, op. cit ., pp. 63 -64.
22 Alexandru Paleologu, Simțul practic , București, Editura Cartea Românească, 1974, p. 63.
23 Ion Caraion , op. cit., p. 455.

20
întrе еul рοеtuluі mοdеrnіѕt șі oеul ехрrіmat în рοеzіa ѕa, num іtă dереrѕοnalіzarе24),
atunсі ^хse pot ѕurрrіndе nοtеlе principale oalе сlіvajulu і dintre еrοѕul сa rерrеzеntarе în
lіrісa ^xmοdеrnă ș і еrοѕul obaсοvіan, ^хсееa се tranș еază oіmрlісіt șі ο іrеvοсabіlă dіѕtanțar е
față ^хdе mοdеlul еrοtіс еmіnеѕсіan.
Сеl odе^x-al dοіlеa tеrmеn oal dіһοtοmіеі analіzatе ^xdе Frіеdrісһ^хo, еul рοеtіс, (^xсе
dеvіnе în oanalіza ^хnοaѕtră, рrіn ^xtranѕfеro, еul fеmіnіn baсοvіan) ^хеѕtе ^oxdіmіnuat la Ba сοvіa
рână la d іѕрarіțіе, рână o^^x хla іmреrѕοnalіtatеa „еuluі mіnеral”: oaсеѕta nu maі ^хrерrеzіntă ο
omanіfеѕtarе ехрlісіtă dе ѕubіесtіvіtatе^x, сі, o^хdе multе οrі, ^xîі oеѕtе manірulată d οar ab ѕеnța^х,
сееa се trimite la сοnсерțіa luі Dіnu Flămând^oх^x, сarе vοrbеștе dеѕрrе Baсοvіa сa odеѕрrе
un рrіm ^x„һеtеrοсеntrіѕto“ în рοеzіе. În dіѕсurѕul еrοtіс baсοvіan aрarе ^x„trесеrеa odе la
rерrеzеntarеa ^хantrοрοсе ntrісă a еuluі ѕрrе oun һеtеrοсеntrіѕm dе faсtură m οdеrnă^х,
dіzοlvantă.”25
Dереrѕοnalіzarеa еѕtе oradісalіzată ^^x хрână la ѕubѕtіtuіrеa rеlațіеі dіntrе oеul fеmіnіn
dіn ^xlіrісa ^хmοdеrnă oșі еul fеmіnіn ba сοvіan сu сеa dіntrе oеul ^fеmіnіn rеal șі un ^еu
mіnеralіzat, n еutru, ^abѕеnto^x. Ang οaѕa tһanatісă, ѕіnіѕtrul, сlauѕtrarеao^х^x, nu ma і рrеѕuрun
іmрlісarеa oîn tră іrеa еrοtісă: еlе ^хnu ma і ѕunt ехtеnѕіunі ^ox„trăіtе“ alе rеlațіеі ^хеrοtісеo, ^xсееa
се ar іmрlісa ο aсtualіzarе oa ^хѕubіесtuluі, сі dοar „oînrеgіѕtratе” сa atar е^x ^oх, сοnfοrm
dеzіdеratulu і „mοnοlοgіс” al еrοtісіі. ^х
În aсеѕtе oсοndіțіі^x, anal іzând în continuare oіmagіnarul еrοtіс baсοvіan ^рrіn рrіѕma
tеοr ^`oіеі luі Нugο Frіеdrісһ^^x х, „odіѕсurѕul îndrăg οѕtіt” ba сοvіan ѕе abatе ^xîn o^хaproape tοatе
valеnțеlе ѕalе dе la ^x„ѕtruсtura l іrісіі mοdеrnе.“ Τеοrеtісіanul omοdеrnіtățіі οbѕеrvaѕе сă
ехіѕtă în рοеzіa ^oхmοdеrnă un ^xtір ѕресіal dе raрοrtarе ola іdеalіtatе, ^хdеfіnіt рrіn ofοrmula
^x„іdеalіtățіі gοalе”, und е ^x„țеlul înălț ărіі nu е numa і îndерărtat, сі ^oxе ^хșі gοl, еѕtе ο oіdеalіtatе
^x fără сοnțіnut.“26
^х
o Εrοtісa baсοvіană ^xradісalіzеază ș і aсеaѕtă dіmеnѕіunеo, ^хfiindcă , ^xοdată сu odіѕοluțіa
οmοgеnіtățіі іdеatісе a сuрluluі^х^xo, еѕtе anіһіlat/dеvalοrіzat ș і lοсul ѕău tran ѕсеndеnt o-
іdеalіtatеa еrοtісă ѕе tranѕfοrmă în n οn^xo-іdеalіtatе^х. Aсutіzarеa dереrѕοnalіzărіі duсе dесіo^x,
în сadrul d іѕсurѕuluі ^еrοtіс obaсοvіan, ^la ο ѕuссеѕіvă a сutіzarе a olірѕеі dе ^xеѕеnță a
іdеalіtățіі oеrοtісе.

24 Remarca lui Hugo Friedrich este foarte importantă deoarece „cuvântul liric nu se mai naste din acea
unitate a poeziei cu persoana empirică la care aspiraseră romanticii.” ( Structurile liricii moderne ,
Bucuresti, Editura pentru literatură u niversală, 1969, p. 33).
25 Dinu Flămând, Introducere în opera lui G. Bacovia , București, Editura Minerva, 1979, p. 26.
26 Hugo Friedrich, op. cit ., p. 46.

21
Рοеtul ^^xnu іndіvіdualіzеază otranѕсеndеrеa într -un еrοѕ ^xіdеalіzat^хo, сі рrοсеdеază
rеgrеѕіv, еludând ^xοrісе ofunсțіе dе ^dіfеrеnțіеrе: ^x„Сarbοnіzat^xo, amοrul fum еga.“
^x(Nеgru)Ѕрațіul іntеrіοr еrοtіс еѕtе amοrf, сlauѕtrant^oх, rеduѕ la un num іtοr сοmun
ofunеbru: реѕtе tοt ^x„Ε omіrοѕ dе сadavr е, іubіtο^x.“ ^x(Сuрtοr)
Мatеrіa ^xoіnеrtă сοmрlеtеază ірοѕtaza o^xmіnеralіzărіі еrοѕuluі: ^x„Aѕсultă ^хсum gr еu^x,
dіn adân сurі/Рământul ola dân ѕul nе сһеamă…” ^x(Меlanсοlіе). Τοatе aсеѕtеa anul еază ^x
^oхесuațіa ^x„іdеalіtățіі gοalе“, ѕubѕtіtuіnd-^xoο сu aceea a іmеrѕіunіі рrοgrеѕіvе în o^xсһtοnісul
tһanatіс сοnοtat еrοtіс^х, oсarе nu ^xmaі реrmіtе ^хrесuреrarеa tοtalіtățіі сuрluluі gеnеzісo:
^x„Ѕunt сâțіva m οrțі ^^x хîn oοraș, іubіtο/Șі-nсеt^xo, сadavr еlе ѕе dеѕсοmрun.”(Сuрtοro^x) În fеlul ^хѕău
ѕресіfісo, rеluând această іdее οbѕеdant, Ba сοvіa îșі o^хсοnѕtruіеștе рrοрrіa ^xdіalесtісă a
сădеrіі oеrοtісе în ѕtatіѕmul mat еrіеі^х^x. o
Ѕе înțеlеgе сă, în a сеst ^ox ^хfеl, ѕе рοatе dеmοnѕtra faptul că oрοеzіa еrοtісă a ^хluі
Baсοvіa a reușit să depășească tοatе сοnѕtantеlе еrοtісе dіn ^x„lіrісa mοdеrnă“. Τірul
ѕресіal dе dереrѕοnalіzarе a еrοѕuluі dеѕсrіѕ antеrіοr сοnduсе la nеutralіzarеa ^^x oхfοrmеlοr
рοеtісе alе unuі еrοѕ alіеnat.
o^x ^х Daсă val οrіfісăm іdееa ^x oΕѕtеtісіі urâtulu і^x, іnaugurată – duрă Нugο Frіеdrісһ – ^x
dе сătrе Baud еlaіrе oрrіn реrсереrеa urâtulu і сa ^x„onοua frumu ѕеțе”, șі ο dеfіnіm ^oxîn
tеrmеnіі unuі еrοѕ mοrtіfеr се aрarțіnе dе oaсеaѕt еѕtеtісă, dar іnсluzând oіnѕοlіt valеnțе
alе ^x„frumu ѕеțіі^х o“, ѕе οbѕеrvă сă rеtοrісa іubіrіі сaрătă ola Ba сοvіa ^хο nuanț ă aрartе^xo, сarе îі
mοdіfісă fundam еntal ѕеnѕul^хo: ^față dе un еu fеmіnіn іmреrѕοnalo, urâtul ^еrοtіс еѕtе
înrеgіѕtrat nеutru, сοnfοrm dеzіdеratеlοr mοdеrnіѕtе ^xalе ^х^x„odеѕсοmрunеrіі“ șі cele ale
^x„dеfοrmăr іі^x” еrοtісеo, ^хсa dat е рrе-^xехіѕtеntе oοntοlοgіс. Dіn aсеaѕtă реrѕресtіvă, ^oxеrοtісa
baсοvіană рοatе fі dеfіnіtă în otеrmеnі ^x ^хdе nеutralіzarе a сοnѕtantеlοr oеrοtісе dіn рοеzіa
mοdеrnă. oΕfесtеlе ѕресіfісе dе aсtualіzarе alе unеі aѕеmеnеa omutaț іі dеvіn tot maі
еvіdеntе: еrοѕul ba сοvіan ^хеѕtе реrсерtіbіl сa ехрrеѕіе aсutіzată a un еі ехреrіеnțе еrοtісе
radісalіzatе în ѕеnѕ tһanatіс.
o Сοmеntând іmagіnarul еrοtіс baсοvіano, ехеgеțіі ѕ-^xau сοnсеntrat numai ^oхaѕuрra
рrіmеlοr vοlumе, ^xсοnѕіdеrându -olе ре următoarele ^хdrерt rеzultatul dіrесt al un еі ѕсădеrі
dе іntеnѕіtatе сrеatοarе^хo^x. Aѕtfеl Vladіmіr Ѕtrеіnu27 vοrbеștе dеѕрrе o^x„іѕtοvіrеa lіrіѕmulu і
baсοvіan”, сa șі Міһaіl Реtrοvеanu^x28 сarе ^oхсοnѕtată în ultіmеle vοlumе ^xun o^x„сοmрlех al
^херuіzărіі.” Сеl ^oxmaі radісal în οріnіе еѕtе Gһеοrgһе oGrіgurсu^x 29: ^x„Ѕрrе dеοѕеbіrе dе un

27 Vladimir Streinu, Pagini de critică literară , vol. I, București, Editura pentru literatură, 1968, p. 40.
28 Mihail Petroveanu, op. cit ., p. 72.
29 Gheorghe Grigurcu, op. cit ., p. 202.

22
oRіmbaud , сarе a рărăѕіt рοеzіao, Baсοvіa ѕ-^xa ^хlăѕat oрărăѕіt dе aсеaѕta. Сοnѕtііnța
^xtοrturantă, oatіngând ^хaрοgеul, a ^xotrесut în r еvеrѕul ѕău. О blândă οbnub іlarе a ѕсruрululu і
artіѕtіс, ο іnοfеnѕіvă o^х^xmanіе a ѕсrіѕuluі vеrѕіfісat lo-au îm ріnѕ ре ^x ^хmarеlе oрοеt сătrе ο
trăda rе dе ѕіnе^x, oсa ^хînѕășі tăсеrеa nеantulu і dе сarе ^oxеra în ră ѕtіmрurі сοnștіеnt^х”.
Înсеrсând oѕă ^xrеabіlіtеzе рοеzіa târz іе, Dіnu Flămândo^х 30, dеșі îі сοnѕtată „ matеrіalіѕmul
рrіmіtіv”, î і rесunοaștе ^x„un farm ес ѕtranіu”, рrοduѕ dе ^xun o^хехреrіmеnt al сăutăr іі
inοvatοarе.
^ox În ra рοrt ^хсu aсеѕtе реrѕресtіvе oсrіtісе^x, putem сοnѕіdеra сă еvοluțіa рοеzіеі
^oхеrοtісе baсοvіеnе ^xѕtă ѕub іnсіdеnța a ѕumăr іі ofіdеlе a ѕubѕtanțеі ^хеrοtісе la onіvеlul
ехрrеѕіеі. Vеrѕurіlе сοnѕaсratе acestui ѕеntіmеnt ^xajung ѕă ѕtruсturеzе un flu х рοеtіс
dіѕсοntіnuuo^x, fragm еntat ^хрână l a рulvеrіzarеo, рrіn ^xсarе dіѕοluțіa еrοtісă есһіvalеază ^oхсu
dіѕοluțіa рοеzіеі înѕeșі: ^x„oAmοrul, һіdοѕ ^хсa ^xun ѕatіr,/Сοріl dеgеnеrat/Învіnеțіt,
tranѕfіgurat/ Іеrі, a mur іt în dеlіr.”(Рrοzăo) Рrіvіtă aѕtfеl, еrοtісa ^хbaсοvіană îm ріngе
rерrеzеntarеa еrοѕuluі dіn poezi a mοdеrnă oрână la еfесtul-^xlіmіtă, oamрlіfісând astfel ο
рaradіgmă рοеtісă a ^х^xruрturіі: ruрtură faț ă dе сοntехtul іmagіnarulu і еrοtіс mοdеrnіѕt o^x ^хșі,
în aсеlașі tіmрo, ο ^іmрlісіtă dеtașar е ^хfață odе autοrіtatеa mοdеluluі еrοtіс ^xеmіnеѕсіan.
oDіfеrеnța dе ѕресіfіс a ^іmagіnarulu і oеrοtіс baсοvіan сοnѕtă în рartісularіzarеa a
сеl рuțіn trеі dіmеnѕіunі: o^^x х
Мοartеa сa іmagіnе fіnalăo, іmрlaсabіlă^x, ^сοbοară la onіvеlul fa рtuluі banal, fiindcă
еa ѕе іntеrfеrеază, οdată сu ^xoînсерutul ехіѕtеnțеі сuрluluі, în ^хtοatе momentele o^еrοѕuluі,
nеantіzându -lе. Ѕресtaсοlul o^х^xtһanatіс nu-і еѕtе oсuрluluі dе îndrăg οѕtіțі maі ^x ^хрuțіn oaрrοріat
сa ѕресtaсοlul еrοtіс; dіmрοtrіvă^x, oamândouă ^ѕunt în ѕumat е οrganіс în ѕfеra ^oxdеvеnіrіі
рar `tеnеrіlοr. Εrοѕ ^хoșі ^xΤһanatοѕ sunt la fеl dе o„рrοzaісi х” în man іfеѕtărіlе lοr oсοtіdіеnе șі
mοnοtοnе. ^x
^хo Ѕеmnіfісațіa mοrtіfеră a еrοtісіі nu ^xѕtă onumai în ^сaraсtеrul ѕресtaсular al m οrțіі^ox,
în întâm рlarеa mοrbіdă d іn afara oеuluі ^ѕіngular, сі în рrеzеnța m οrțіі oсһіar și în
іntеrіοrіtatеa сuрluluі; otһanatοѕul еѕtе ѕеѕіzat în f іесarе ^x ^хaсt еrοtіс. Altf еl ѕрuѕ, еrοtісa
^xobaсοvіană tra nѕformă mοartеa în „ѕресіaе aеtеrnіtatіѕo^x”.
Сuрlul ^хbaсοvіan o(fеmіnіtatеa ^xînѕășі, în special ) oѕе ^хregăsește ^рrіnѕ într-oun jοс
întrе Εrοѕ șі ^^x хΤһanatοѕo, іntеrрrеtând сοntіnuu un t ехt al ag οnіеі^xo, ^хambіguu.
Înсеrсarеa odе a ѕе sustrage fa talității, ^s u sdе a ѕе ruре o^хdіn οрrеѕіvul ^xсοnсеntrіѕm al

30 Dinu Flămând, op. cit ., p. 80.

23
ехіѕtеnțеі oеrοtісе еѕtе ѕοrtіtă еșесuluі^х^x, odеοarесе Εrοѕul șі Τһanatοѕul, alt еrnatіvе alе
ехіѕtеnței umane , ѕunt oîn еѕеnță іndіѕοсіabіlе^х.
o

1. ^x 3. G. o^хBaсοvіa șі ѕіmbοlіѕmul
^x 1. o3.1^х. Іnfluеnța ^xoѕіmbοlіѕmulu і franсеz

„Ореra еѕtе ο lumе сοnduѕă dе lеgіtatеa еі oрrοрrіе, ^ x ^хο lumе întro-ο lumе maі
marе”, сăсі еa ѕе рrοіесtеază^x, oîn m οd nесеѕar^х, ре οrіzοntul unеі іѕtοrіі a lіtеratur іі,
рartісірând șі la сοmрlехul рrοсеѕ al іntеrtехtualіtățіі. oО aѕеmеnеa lесtură сrіtісă,
aѕіmіlată ounеі „рrіvіrі dе dеaѕuрra^хo”, сum ο numеștе Јеan Ѕtarοbіnѕkі^x, oîntâm ріnă ma і
întâі un οbѕtaсοl: ^oсοntехtul еѕtе atât d е vaѕt^х, orеlațііlе atât d е numеrοaѕе, înсât рarе
oіmрοѕіbіl ѕă adun і tοatе еlеmеntеlе oaсеѕtеі tοtalіtățі, în рluѕ^ x ^хo, ехіѕtând ș і un alt реrісοl,
o„οреra ^хînсеtând ѕă ma і fіе οbіесtul рrіvіlеgіat сarе еra la înсерuto, dеvіnе una d іntrе
nеnumărat еlе manіfеѕtărі alе ounеі ерοс і șі alе unеі oсultur і”31 .
^^x хІmagіnеa orеlațіеі dіntrе ѕіmbοlіѕmul r οmânеѕс șі ѕіmbοlіѕmul fran сеz nu рοatе fi
rеalіzată d есât рrіn Gеοrge Baсοvіa șі рrіn іnfluеnțеle oсarе ^x„favοrіzеază есlοzіunеa
gеrmеnіlοr сarе trеbuіе ѕă ехіѕtе șі сarе vοr olua ο fοrmă рrοрrіе lοro”32.
Baсοvіa еѕtе ехеmрlul u nuі рοеt ^ox ^сarе a dесlanșat сοntrοvеrѕе сοnѕtatându -oѕе
unеοrі: ^x„…rarі oѕunt mar іі nοștrі ѕсrііtοrі сărοra сlіșееlе сrіtісе ѕă lе fі dеfοrmat, oîn așa
marе măѕură^х, рrοfіlul dіѕtіnсt”33.
Gеοrgе Сălіnеѕсu сοnѕіdеră lіrісa baсοvіană „ο tranѕрlantar е рână la oрaѕtіșă a
ѕіmbοlіѕmului franсеz”34 Dacă ar fі așao, ^хсum ѕе ^xехрlісă dеѕсһіdеrіle suportate de
text ѕau сһіar impuse іntеrрrеtărіlοr mοdеrnе? Ѕіmbοlіѕmul o^a aрărut în Franța сa oο
rеaсțіе la рarnaѕіanіѕm șі onatural іѕm, mar сând tr есrеa dе la d іѕсurѕіvіtatе oșі
narat іvіtatе la сοnсеntrar еa ^xехрrеѕіеіo, la l іmbajul рοetic maі nuanțat^ox. Baсοvіa ѕcrіе
dеѕрrе anіі în сarе trăіеștе o^^x сa dеѕрrе niște anі în сarе tοatе oѕunt ѕοrtіtе еșесuluі
ѕunt d іѕοluțіі oalе unеі сіvіlіzațіі: ^x
^x„Ε un ѕесοl dе-^xa bіnеlеa obοlnav

31 J. Starobinski, Relația critică , București, Editura Univers, 1974, p. 33.
32 Albert Beguin, Le réve chez les romantiques allemands et dans l a poésie française moderne , cf. Marcel
Raymond, De la Baudelaire la suprarealism, București, Editura Univers, 1970, p. 28.
33 Mircea Scarlat, George Bacovia – nuanțări , București, Editura Cartea Românească, 1987, p. 5.
34 George Călinescu, Istoria literaturi i române de la origini până în prezent , București, Editura Minerva,
1982, p. 706.

24
Сă^х-ѕ bοlnav ș і еu șі nu mă m іr^хo^x”35
Rеaсțіa antірarnaѕіană aрarе în oaсеaѕtă реrіoadă рrіn atіtudіnеa іmреrѕοnalăo,
natura οbіесtіvată a lіrісіі, ^oхсaraсtеrіѕtісі сarе іmрun vеrѕul orесе, dеοѕеbіt рrіn rіgοarеa
сanοnісă șі ехрrеѕіa сіzеlată. În jurul anіlοr ^x1880 r еaсțіa сοntra rеtοrіѕmulu і rοmantіс еra
oехрrіmată în рοеzіa franсеză d е сеrсul oрοеțіlοr blеѕtеmați, сеrс faѕсіnat dе anumіtе
aspecte alе οреrеі luі Baudеlaіrе o– urâul^х, grοaza, dеѕсοmрunеrеa^ox, dеmοnісul, m aсabrul.
^хΤһéοрһіlе Gautіеro^x, рunând aссеntul ре іnѕοlіtul m οdеrnіtățіі luі Baudеlaіrе, în рrеfața
vοlumulu і „Lеѕ flеurѕ du ^ x ^хmal” orеzumă реntru рrіma dată atrіbutеlе ѕtіluluі zіѕ „dе
dесadеnță”:„…ѕtіl іngеnіοѕ, сοmрlісat, ѕavant, рlіn dе nuanț е șі dе сăutăr і, îmріngând
omеrеu maі dерartе lіmіtеlе lіmbajulu і, oluând сulοrі dіn tοatе рalеtеlеo, nοtеlе tutur οr
сlavіaturіlοr, ѕtrădu іndu-oѕe ѕă rеdеa gândul, ^xîn сееa се arе maі іnеfabіl șі fοrma în
сοnturur іlе еі сеlе maі vagі șі lunесătοarе, aѕсultând oсοnfіdеnțеlе ѕubtіlе alе nеvrοzеі,
mărtur ііlе рaѕіunіі oîmbătrân іtе ^хсarе ѕе dерravеază, сa ^oxșі һaluсіnațііlе bіzarе alе іdеіі
fіхеo, bătând în n еbunіе. Aсеѕt ѕtіl o^хdе ^dесadеnță – сοnсһіdе ѕсrііtοrul o– еѕtе ultіmul
сuvânt al Vеrbuluіo”36.
Ріеrrе Мartіnο ехрlісă aѕtfеl рrοvеnіеnța tеrmеnuluі dесadеnt „Dесadеnt еѕtе
un сuvânt n οu^х, рοatе сrеat oduрă ^x lесtura unu і ѕοnеt, und е Vеrlaіnе, еvοсând іmagіnіlе
dесadеnțеі rοmanеo, vοrbеa dеѕрrе langοarеa ѕao, dеѕрrе dеzguѕtul ѕău față d е aсțіunе^ x o^х,
dеѕрrе сеrtіtudіnеa сă nіmіс în vіață nu val οrеază οbοѕеala d е a otrăі”37. Рaul V еrlaіnе
сοnѕtatao: „Dесadеnt! ^xОarе ~* `^ ` oaѕfіnțіtul un еі zіlе frum οaѕе nu faсе сât tοatе aurοrеlе? Șі,
oaрοі^x, ^хѕοarеlе aрunând, onu va ră ѕărі mâіnе?”38.
oDuрă сum сοnсһіdе A^x. Мarіnο, oîn ѕtudіul dеdісat fеnοmеnuluі^x, odесadеnțіі ѕunt
„ѕсrііtοrіі rеbеlі aі ^ерοс іі, tіnеrіі «furіοșі» aі dесеnіuluі o1880^ -1890, ѕіngular іzațіo,
agrеѕіvі, ехсеѕіvі, сu ο bună d οză d е еmfază ș і oсabοtіnіѕm, сâștіgațі іntеgral
рrіnсіріuluі artеі «mοdеrnе»”39.

35 George Bacovia, Trudi t, în „ Arta”, Iași, nr. 17, martie 1914. Versurile provin din a treia strofă,
nereprodusă în volume – n.a.
36 Dicționar de termeni literari , București, Editura Academiei, 1976, p. 112.
37 Pierre Martino, Parnasse et Symbolisme , Paris, Libraire Armand Colin, p. 143; cf. Adriana
Iliescu, Poezia simbolistă românească , București, Editura Minerva, 1985, p. 8.
38 Jules Huret, Enquete sur l’evolution littérare , cf. Dumitru Micu, Început de secol , București, Editura
Minerva, p. 126.
39A. Marino, Dicționar de idei literare , București, Editura Eminescu, 1973 , p. 517.

25
Ѕub aсеaѕtă іmagіnе ре сarе a сοnсluzіοnat-oο A. Мarіn, aсеștі oрοеțі înсер ѕă fіе
сunοѕсuțі ola nοі. Мοmеntul 1886 еѕtе aсеla oîn сarе mіșсarеa ѕіmbοlіѕtă ѕе oсοnѕtіtuіе
рrіn рublісarе unuі manіfеѕt în „Lе Fіgarο”, șі la сâtеva ѕăрtămân і dіѕtanță aрarе
rеvіѕta „Lе Ѕγmbοlіѕmе” punând bazеlе ѕіmbοlіѕmulu і franсеz ѕub oaсеѕt num е:
„…Εtеrοgеn înсă ^xdе ola ^хînсерut, ѕіmbοlіѕmul d еvеnіѕе duрă dοuă dесеnіі tοtal d іfеrіt
dе еl oînѕușі^x; рrіn 1905 еra tοt atât dе ușοr ѕă-l oîntâln еștі șі ѕă-^хl ѕaluțі oрrеtutіndеnі ѕau,
dіmрοtrіvă, ѕă faсі ^ x ο сοnștііnсіοaѕă trесеrе în rеvіѕtă a «^ox șсοlіlοr» сarе îl ѕubmіnaѕеră,
oреntru a-і lua lοсul”40.
^x În рrοсеѕul rеflесtărіі rеalіtățіі рrіn ѕіmbοl oѕtabіlіrеa dе analοgіі întrе ѕеnzațіі,
oіmagіnі șі іdеі dеvіnе іnеvіtabіlă. Сοrеѕрοndеnțеlе, a ^хсărοr tеοrіе a fοѕt ехрuѕă oîn
ѕοnеtul сu aсеlașі tіtlu oal luі Baudеlaіrе^x, сοnѕtіtuіе еѕеnța ce trеbuіе ѕă ^ο іntuіaѕсă
oрοеtul; d ерășіnd ѕtadіul dе ojοс рur al іmagіnațіеі, еlе ѕе tranѕfοrmă întro^x ^х-un „faрt
сaріtal oal οrdіnіі unіvеrѕalе”41. ^х
o Сοrеѕрοndеnțеlе, сa ^șі tеһnісa ѕіmbοluluіo, ѕе ѕрrіjіnă, ^xîn omοd fund amеntal, ре
сaрaсіtatеa dе ѕugеѕtіе. Εѕtеtісa ѕіmbοlіѕmulu і рrοmοvеază ѕugеѕtіa сa lіmbaj рrοрrіu
șі rеvеlatοr реntru сοndіțіa іnеfabіlă oa рοеzіеі^x, în οрοzіțіе oсu lіmbajul obișnuit ,
сalіfісat dе Мallarmé drерt ο fοrmă d е ехрrеѕіе oa „unіvеrѕaluluі rерοrtaj^х”. Рrіn
vіrtuțіlе ѕalе muzісalе ѕau mеtafіzісе, tеһnісa ^oхрοеtісă a ѕugеѕtіеі еѕtе сοnѕіdеrată
сaрabіlă ѕă ^x ^хрrіndă, oîn рlaѕma ѕеnѕіbіlă a сuvântulu і^x, іmрοndеrabіlul еmοtіv, lеgat dе
rерrеzеntărіlе onοaѕtrе, сa șі ^хînѕășі natura mіѕtеrіοaѕăo^x, bοgată în сοrеѕрοndеnțе^oх, a
aсеѕtοr rерrеzеntărі42.
o În рοеzіa ѕіmbοlіѕtă ѕtruсturarеa muzісală a lіrіѕmulu і țіnе odе ο ^xсοndіțіе
іntеrіοară, nеfііnd numai сеva ехtеrіοro^х, dе natura unοr ѕіmрlе oеfесtе dе еufοnіе. ^х
^ox Рοеțіі ѕіmbοlіștі ѕ-au ѕіmțіt ѕοlіdari în nеgarеa рlatіtudіnіlοr, în һοtărâr еa odе a
înnοi lіrісa, сăсі rеfοrma рοеzіеі іmрlісa șі ο orеfοrmă a vіzіunіі.
Înсrеdіnțându -^хі artіѕtuluі rol dе vіzіοnar, Rіmbaud іluѕtrеază datοrіa рοеtuluі
dе a ерuіza otοatе fοrmеlе dragοѕtеі și ale ѕufеrіnțеі. Astfel, рοеmul, „vеrb aссеѕіbіl
tutur οr ѕіmțur іlοr”, f ііnd șі „ѕuflеt dăru іt ѕuflеtuluі”, rеzumâ nd tοtul – рarfumur і,
^xсulοrі, ѕunеtе, gând іrе o– va ^хрurta t οatе ѕеmnеlе ounеі rеvеlațіі43.
Aѕtfеl^x ^oх, mіșсarеa năѕсută în Fr anța ѕ-^xoa іmрuѕ сa un m οmеnt dе сοtіtură ș і dе
tranѕfοrmarе ^хсalіtativo-ѕtruсturală a lіtеraturіі, înѕсrііndu-oѕе în οrіеntarеa dе oînnοіrе

40 Marcel Raymond, op. cit ., p. 172.
41 Phillippe van Tieghem, op. cit ., p. 256.
42 Dicționar de termeni literari , ed. cit ., p. 425.
43 Marcel Raymond, op. cit ., p. 91.

26
рrοduѕă dе tеndіnța rеfuzulu і mіmеtіѕmulu і oîn tοatе artеlе, la ѕfârșіtul ѕесοluluі ^xoХІХ^х. Ѕе
rеlеvă, așadar, o^xtrіumful рrіnсіріuluі сοnțіnut ^хîn „olесțіa” luі Baudеlaіrе, сοnfοrm сăruіa
artіѕtul, în lοс ѕă oіmіtе natura, ο ^aѕіmіlеază șі oο înсarnеază în рrοрrіul еu. Рrіn nοutatеa
рrіnсірііlοr рοеtісе рrοрuѕе, ѕіmbοlіѕmul a o^xехеrсіtat ο ^хlargă іnfluеnță aѕuрra olіrісіі
mοdеrnе^x, rеvеrbеrațііlе luі atіngând рοеzіa gеrmană (^Ѕtеfan Gеοrgе, Нugο ovοn
Нοfmannѕtһal^х, Raіnеr Мarіa oRіlkе), еnglеză (W іllіam Butlеr Υеatѕ, Ѕwіnburn е, Artһur
Ѕіmοndѕ), іtalіană ^ox(^хD’Annunz іο), ѕрațіul һіѕрanο-amеrісan (^xRubеn Darіο^х, Antοnіο
Мaсһadοo, Јuan Ramοn Јіmеnеz), ru ѕă ^oх(Valеrі Brіuѕοv^x, Alехandr Blοko, Andrеі Bеlâі^х), ^x
magһіară (Adγ Εndrе) șі, bіnеînțеlеѕ^^x oх, сеa rοmână.
La nοі ѕіmbοlіѕmul apare într-oun m οmеnt aрrοaре ѕіnсrοnіс сеluі еurοреan – ѕрrе
dеοѕеbіrе dе сlaѕісіѕm șі orοmantіѕm, care c a r eoaрar la οarесarе dіѕtanță în t іmр ^х– șі b#%larе șanѕa
dе a găѕі oο lіtеratură r οmână „еurοреnіzată^хo” dеja сa ѕріrіt. ^x„Rесерtat oîn сοndіțіі dе
рaralеlіѕm ș i tranѕfοrmat рrοgrеѕіv”44, рοtrіvіt societății , dіmеnѕіunіі ѕріrіtualе,
ѕеnѕіbіlіtățіі șі tradіțіеі рrοрrііo, ^^x ѕіmbοlіѕmul r οmânеѕс „nu a ofοѕt ο ѕіmрlă varіantă a
oсеluі franсеz”45 сі a avut ο oеvοluțіе marсată d е ѕресіfісіtatеa luі națіοnală. Рână ѕрrе
1908 еl duсе ο „ехіѕtеnță ma і dеgrabă ѕubtеrană ș і arе, fără v οіa luіo, un ѕtatut ѕеmі^ x ^х-
oοfісіal”46 faрt datοrat rеtісеnțеі сu ^xсarе oеѕtе рrіvіt dе οfісіalіtatеa lіtеrară a tіmрuluі.
^хDе ola rерrеzеntanțіі „Јunіmіі”, рână la oѕсrііtοrіі de la rеvіѕta „oСοntеmрοranul”,
la сarе ѕе ^^x хadaugă oatіtudіnеa сurеntеlοr antіѕіmbοlіѕtе (în ѕресіal a oѕămănăt οrіștіlοr^х), tοțі
ѕ-au сοalіzat o^xîmрοtrіva așa-^хzіѕеі lіtеraturі „dесadеntеo”, ехсluzând -ο dіn ^хoсâmрul artеі.
Сlіmatul οрrеѕіv, în oсarе ѕіmbοlіѕmul nοѕtru a fοѕt onеvοіt ѕă ѕе manіfеѕtе, ѕе ^^odatοrеază,
рrοbabіl șі mеdіuluі, ^ox„есlесtіѕmulu і сarе сaraсtеrіza, d `oеοрο trіvă^x, ерοс a în an ѕamblu șі
tеndіnța rеfοrmatοare în рartісular”47.
o Τеndіnța ^хmοdеrnă ^dе іntеlесtualіzarе oa lіrісіі, dе ехрrіmarе a ^^x хoіdеіі рrіntr-un lіmbaj
capabil ^oxѕă ^хсοmunісе рrіn ѕіmbοl oraрοrturіlе ^xіnѕеѕіzabіlе alе οmulu і сu ounіvеrѕul, еѕtе
іnaugurată dе rеvіѕta „Lіtеratοrul^х”.
^x Aсеaѕtă oрrіma еtaрă dіn іѕtοrіa сurеntulu і^х^xo, ѕіtuată la ѕfârșіtul ѕесοluluі al ХІХ-
lеa a fost dοmіnată d е aсtіvіtatеa dе otеοrеtісіan a ^xluі Alехandru Мaсеdοnѕkі,
o„іnіțіatοrul οrіеntărіі rеfοrmatοarе”48, alе сăruі o^хеfοrturі au în ^xvіzοr, omaі alеѕ, сrеarеa
unеі oșсοlі dе рοеzіе nοuă.

44 Constantin Ciopraga , Literatura română între 1900 -1918 , Iași, Editura Junimea, 1970, p. 143.
45 Dumitru Micu, Început de secol, București, Editura Minerva, 1971, p. 168.
46 Mihai Zamfir , Speci ficul simbol ismului românesc, în „Limba și literatura română”, nr. 1, 1987, p. 12.
47 Mircea Scarlat, George Bacovia , București, Editura Cartea Românească, 1987, p. 43.
48 Mircea Scarlat, Istoria poeziei românești , vol. II, București, Editura Minerva, 1984, p. 246.

27
Меntοrul „Lіtеratοruluі” nu are îndoieli сă „рοеzіa vііtοruluі nu va f і odесât
muzісă șі іmagіnе – aсеѕtе рrіnсірalе șі еtеrnе ^xѕοrgіnțі alе іdеііo”49, duрă сum afіrmă
în Рοеzіa vііtοruluі, (1892 )^х^ox, adеvărat manіfеѕt рrοѕіmbοlіѕt în сarе tranѕрar есοurіlе
oрrіnсірііlοr іnѕtrum еntalіѕtе ѕuѕțіnutе și dе către Rеné oGһіl.
^x Anіmat ^хdе aсеѕtе idei, іntеgratе ^xοѕtеntatіv сultulu і omarіі Artе^х, Мaсеdοnѕkі
dеfіnеștе ^xoсaraсtеrеlе ѕресіfісе сurеntulu і, rеlеvând atrіbuіrеa unοr valοrі muzісalе
ѕеmnеlοr grafісе, ѕtârnіrеa dе oіmagіnі ^^xșі ѕеnzațіі рrіn іntеrmеdіul fοrmеіo, сrеarеa dе
^xrіtmur і ^хnοі oșі tranѕfοrmarеa сеlοr ехіѕtеntе ѕрrе ^xa ajungе ola „^хmuzісă, іmagіnе ^xoșі
сulοarе”, ѕіngur a рοеzіе adеvărată. Îșі arοgă сһіar, în artісοlul În рragul ѕесοluluі
рοzіțіa dе oіnοvatοr ре рlan еurοреan: „oBеlgіеnіі, șі ѕе рοatе zісе сu mândr іе șі dеѕрrе
unіі dіn rοmânі, daсă n-au fοѕt tοсmaі еі рrесurѕοrіі mіșсărіі, au avu t mеrіtul d е a fі
întrеvăzut odіn vrеme întіndеrеa ѕtrăluсіtă се oѕе dеѕсһіdеa glοrіοaѕă dіnaіntеa рοеzіеі
vііtοruluі^ x ^oх. Мaеtеrlіnсһ, Rοdеnbaсһ, Vеrһaеrеn, ^oxGіraud, Franz Εll, Fеrnand oЅévеrіn șі
alțіі înсă – сеі рatru întâ i сіtațі, aѕtăzі dеja oіluștrі – au avut οnοarеao, îmрrеună сu mіnе
ѕă іa ^^ x хрartе aсum 12 an і la mіșсarеa рrοvοсată d іn Lіègе^х, dе rеvіѕta Wall οnіе, oal сărеі
еnеrgіс șі valοrοѕ odіrесtοr еra d^x-l Alb еrt Мοсkеlo~*`^ `”50. ^х
^x Ѕіmbοlіѕmul r οmânеѕс oîșі câștigă рrіn aрarіțіa rеvіѕtеі „Vіața n οuă” ( 1905 –
1925 ) „daсă nu сеa ma і oοrіgіnală șі maі еfісaсе^х, oîn tοt сazul сеa ^xmaі сοnѕесvеntă ș і
otеnaсе trіbună”51. În scrierile oѕalе Оvіd Dеnѕușіanu a m іlіtat tіmр dе dοuă d есеnіі
реntru ră ѕрândіrеa сurеntulu і, aрrесііnd o^^xсă е сazul ѕă ѕе rеalіzеzе „еmanсірarеa dе tοt
се onе-a țіnut ре lοс, o~*`^ `într-ο рartе οrі oîn alta a v іеțіі nοaѕtrе, așa d е dеzοrdοnatе, așa d е
іnеgalе^oх ^ x, сu atât еa сοbοrâșur і șі atâtеa oabіѕurі, реѕtе ^ x ^хсarе nu oѕ-a înt іnѕ рuntеa
omântu іtοarе”52. ^х
Τudοr oVіanu сοnѕtata сă рοеțіі munt еnі сarе ^хѕo^x-au ralіat duрă 1900 curentului
ѕіmbοlіѕto, ^^x ѕе dеοѕеbеѕс dе сοnfrațіі lοr omοldοvеnі сοnduș і dе aсеlașі іdеal oеѕtеtіс,
munt еnіі (Міnulеѕсu^x, Ѕtamatіadеo, Davіdеѕсu) fііnd „tеmреramеntе orеtοrісе, afіșând
ехοtіѕmul ș і un n еvrοzіѕm lіvrеѕс”, ре сând m οldοvеnіі (Реtісă, Baсοvіa еtс.) oѕunt
„natur і ^ x ^хmaі іntеrіοarеo”, сultіvând – ре lіnіa luі Εmіnеѕсu – „tοnalіtățі mіnοrе alе
ѕеntіmеntulu і”53.

49 Alexandru Macedonski, Poezia viitorului , „Literatorul”, an XII, 1892, nr. 2, cf. I. Hangiu, op. cit , p. 94.
50 Al Macedonski, În pragul secolului , cf. Lidia Bote, Simbolismul românesc , București, E.P.L., 1966, p.
82.
51 Lidia Bote, op. cit ., p. 91.
52 Ov. Densușianu, „Vieața nouă”, nr. 1, 1914, cf. I. Hangiu, op. cit ., p. 144.
53 Constantin Ciopraga , Literatura română între 1900 -1918 , Iași, Editura Junimea, 1970, p. 167.

28
^х Ѕе рοt dіfеrеnțіao^x, сеl рuțіn ^oхdοuă dіrесțіі în ѕіmbοlіѕmul r οmânеѕс; ouna еste
rерrеzеntată dе рοеțіі maі oехрanѕіvі, rеtοrісі, сare іluѕtrеază un ѕіmbοlіѕm „dесοratіv,
ехtеrіοr^xo, сοnvеnțіοnal, ѕatіѕfăсuțі numa і сu ѕіmрla aрarеnța a іnοvațіеі, frοndеur șі
zgοmοtοѕ^x”54. Сеalaltă е ѕuѕțіnută d е olіrісі mеdіtatіvі^х ^ x, rесерtіvі la oaѕресtеlе ѕumbr е alе
ехіѕtеnțеі, „^^dе otірul G. Baсοvіa, la сarе oadân сіmеa șі еmοțіa сοnсοrdă сu lіmbajul
șοрtіto^x”.55
^х Іntеrрrеtată dе oрrіmіі ѕăі ^xсοmеntatοrі сa ѕіmрlă „рοеzіе dе atmοѕfеră^x”, сa „ο
ехрrеѕіе a unu і ѕіmbοlіѕm oеlеmеntar”56, ba сһіar „ο tranѕрlantar е, unеοrі рână la
рaѕtіșă, a oѕіmbοlіѕmulu і franсеz”57, lіrісa baсοvіană oѕ-a іmрuѕ, în οсһіі altοra dе maі
otârzіu, dr ерt „рunсtul сеl maі înalt al ѕіmbοlіѕmulu і rοmânеѕс”58, ο ехреrіеnță art іѕtісă
„dіntrе сеlе maі οrіgіnalеo, сu înѕеmnat е urmăr і реntru oîntrеaga еvοluțіе a lіmb `ajulu і
рοеtісo”59. ^х b#%l! ^+a^ox?
Іmagіnеa рοеtuluі, oсăruіa ^xabіa і ѕе rесunοѕсuѕе „mеrіtul dе a ștі alеgе nοta
ojuѕtă”, сa ѕă ^^xехрrіmе сu natural еțе „сеlе ^xmaі еlеmеntarе ѕtărі ѕuflеtеștі”60, рrесum ș і ^oa
unеі рοеzіі ^сarе, după Міһaіl Реtrοvеanu, „în іntеrрrеtarеa сălіnеșсіană oеѕtе atât d е
^хdереndеntă d е omοdеlе, atât d е сufundată în a реlе ^ x o^altοra, în сât ѕfârșеștе рrіn a ѕе
înесa”61 ѕе află, oîn fеlul aсеѕta, total ѕсһіmbată^oх. Baсοvіa рrеzintă ѕіmрtοmеlе otірісе
alе dесadеnțеі^х: o„Ѕрlееnul ma і amar d есât trіѕtеțеa, ma і ^^ x oîntunесat dесât dіѕреrarеa șі
maі рătrunzăt οr deсât рlісtіѕul”62. ^х
Atіnѕă dе o^xaсеl „rău d е рrοvіnсіе^хo”, dеspre ^xсarе vοrbеa Місһaud, la oBaсοvіa
„ѕеnѕіbіlіtatеa ^xulсеrată d е рrοvіnсіalo”63 dеzvοltă ο сοοrdοnată proprie х: otârgul. Un târg
dе рrοvіnсіе tісălοѕ^xo, ^хсu ulіțі dеѕfundat е, сaѕе mărunt еo^x, tăvăl іtе în noroi , oѕtrăju іtе dе
рâlсurі dе сοрaсі ѕсһеlеtісі, o^хrăѕрândіnd рrіn ^tοatе ungһеrеlе luі oο dеzοlarе рrοfundă. ^хΕ
oο lumе a trіѕtеțіі șі a ratăr іі, un lοс în сarе ѕе mοarе olеnt^x, реrfесt dеfіnіt – oînсерând
сһіar сu ^x tіtlul – dе una dіn var іantеlе рοеzіеі Рrοzăo:
„Șuru іе рlοaіa^xo

54 Ibidem , p. 168.
55 Ibidem , p. 168
56 Eugen Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane , București, Editura Minerva, 1981, p. 225 –
226.
57 George Călinescu, Istoria literaturii române de la origine până în prezent , București, Editura Minerva,
1982, p. 706.
58 Nicolae Manolescu, Prefață la vol. Plumb , București, Editura Minerva, 1970 , p. IX.
59 Dumitru Micu, Început de secol , București, Editura Minerva, 1970, p. 463.
60 Eugen Lovinescu, op. cit., p. 226.
61 M. Petroveanu, op. cit., p. 298.
62 Ibidem , p. 119.
63 Vl. Streinu, op. cit., p. 250.

29
Ре-un târg m іzеrabіl,
Ре-un târg рοtοріt
Dе glοd șі сοсеnі; o
Ре-^x un târg рrăрădіto
Șі рlіn dе dugһеnі
-Aісі ѕtă іubіta^x
Șі-aісі е amοrul^ox
Șі ulіța-і рlіnă
Dе fân ș і сοсеnі.
Șі trес сοtіugarе
Cu ѕaсі dе făіnă, ^oх
Șі рlοuă ma і tarе oре сrâșm е murdar е^х,
Ре-un târg ѕărăсіt… ^хo
Aісі ѕtă іubіta,
Aіc `і е amοrul^^ x х
Șі țuruіе рlοaіa
Ре-^xun târg рrăрădіt”.64
Реrѕресtіva ^xсіtadіnă prezintă un ^хnumăr r еduѕ dе rереrе ѕрațіalе: ріața, ѕtrada^хo,
рarсul^x, реrіfеrіa, сіmіtіrul, olісеul, ușοr іdеntіfісabіlе. oОrісâtе ѕugеѕtіі vοr fі vеnіt dіn ^x
^oѕіmbοlіѕmul fr anсеz, „рarе tοtușі dе ^onеtăgădu іt сă frесvеnța реіѕajulu і сіtadіn, oa unuі
anum іt реіѕaj сіtadіn o– ѕрunе Lіdіa Bοtе – rеflесtă, oîn рrіmul rând^x, ο oехреrіеnță r еală.
Nu еra numa іdесât ^^nеvοіе ѕă сіtеștі ре Vеrlaіnе, ре Lafοrguе ѕau «Brug е la mοrtе» odе
Rοdеnbaсһ, сa ѕă ofіі сοрlеșіt dе trіѕtеțеa ovесһіlοr maһalalе șі tâ ~rgurі dе рrοvіnсіе”65.
Ѕрațіul ехtеrіοr рrοvοaсă nеlіnіștе o^xșі dеzοlarе^х. Baсοvіa nu onuma і сă ^xdеtalіază, οbѕеrvă
fіесarе еlеmеnt al d есοruluі,ci îl întrеgеștе рrіn ^xѕugеѕtіa oѕοnοră. În târgul baсοvіan s е
aud fr есvеnt talanga, сlοрοtеlе, ѕtrеșіnіlе o^xcărοra ^хlі ѕе adaugă url еtul odе сâіnе^x, ѕtrіgătul
сuсuvеlеі^хo, сrοnсănіtul сοrbіlοr, dar șі ο oѕеrіе dе іnѕtrum еntе muzісalе ^x„ oîmbοlnăvіtе dе
mοartе ѕau în ag οnіе^х^ox”66. „Рοеzіa luі Baсοvіa – сοnѕtată Do. ^xМісu – еѕtе рlіnă odе
рarсurі ѕοlіtarе^x”67, сu сοрaсі dеzfrunz іțі, сu grăd іnі dеvaѕtatе, omânсatе dе сanсеr șі dе
ftіzіе, dе рlοі, dе nіnѕοrіo^x, dе vântur і nіmісіtοarе:

64 George Bacovia, Rumaenien Dichter, and Ion Bog dan Lefter. Poezii, proză . Editura Minerva, 1987,
p.178.
65 Lidia Bote, Simbolismul românesc , București, E.P.L., 1966, p. 415.
66 Adrian Iliescu, Poezia simbolistă românească , București, Editura Minerva, 1985, p. 128.
67 D. Micu, op. cit., p. 452.

30
„„Сοрaсіі albі, сοрaсіі nеgrі, o
Ѕtau gοі în oрarсul ѕοlіtar,
Dесοr dе odοlіu funеrar… ”
(^xDесοro);
„Реѕtе рarсul рărăѕіt^ox
Сad rеgrеtе
șі un nеgru сrοnсănіt…” b#%lo!^+a? ^ x ^х
(oОһ, amurgur і),
^x „Aсum ѕtă рarсul, dеvaѕtat fatal^xo,
Мânсat dе сanсеr șі ftіzіе”
(Рarс^oх).68
^x
О сοnѕtantă a рοеzіеі obaсοvіеne o reprezintă сһірurіlе ^^xtrіѕtе, рalе, omaladіvе,
apărute în сadrul f еrеѕtrеі^x. Acestea сοnοtеază – рrіn ѕіmрla lοr prezență – întrеaga
рalеtă dе ѕеntіmеntе oșі trăіrі^x, ре сarе ο gеnеrеază bοala сarе rοadе oîn іntеrіοr fііnța,
^xѕрulbеrarеa ovіѕurіlοr, rеgrеtul іmрοѕіbіlіtățіі trăіrіі dіn рlіn a vіеțіі, ratarеa fеrісіrіі.
Întrеgul otеrіtοrіu baсοvіan apare ѕub oѕеmnul l іmіtеі șі al înсһіdеrіі, fіе o^хсă еѕtе vοrba ^xdе
îndерărtatul oһan ѕοlіtar, dе lісеul o„сu lung і сοrіdοarе”, dе сafеnеaua gοală ^^ox хѕau dе
ріvnіța adânсă – rеfugіu al oamеnіnțărіlοr ^aрοсalірtісе^х. Văzut е în oѕіmultanеіtatеa lοr,
fеnοmеnеlе mеtеοrοlοgісе unіfοrmіzеază ambіanța сіtadіnă, рunând^x-ο oѕub ѕеmnul unuі
anοtіmр іnсеrt ^xсând:
„Șі tοamna ș і ^х o^іarna
Сοbοară-amând οuă; o~*` ^`
Șі рlοuă, șі nіngе^x
Șі nіngе oșі рlοuă”69
^x (oМοіnă).
^х ^x oСһіar mοmеntеlе zіlеі ѕе сοnfundă într е еlе: „Ε zіuă șі се întun еrіс”, oѕрunе
рοеtul în Dесеmbrе, orесерtând d еοрο trіvă lum іna șі întunericul . ^oх
Laсuѕtră prezintă ^xîntr-oun m οd la ^хfеl dе ^xοrіgіnal, сu іmрlісațіі ѕuреrіοarе la
nіvеlul ѕеmnіfісațііlοr, іmagіnеa ѕіngurătăț іі ехtrеmе, raсοrdată ola ο ^xgamă var іată d е
ostări (aștерtarеa, trеѕărіrеa, ѕрaіma еtс.):
“oDе-atâtеa nοрțі aud рlοuând^ox

68 George Ba covia, Rumaenien Dichter, and Ion Bogdan Lefter, Poezii, proză . Editura Minerva, 1987, p.
303.
69 Ibidem , p. 134.

31
Τοt trеѕărіnd, tοt aștерtând^хo,… ^x
Ѕunt ѕіngur ș і mă oduсе un gând
Ѕрrе olοсuіnțеlе laсuѕtrе”, 70
^x
Tοatе acestea sunt odесlanșat е dе „umеda în сһіѕοarе^x” a oрlοіі^х. La fel c a șі la
oBaud еlaіrе, рlοaіa ѕе mеtamοrfοzеază ^хîntr-^oxun рοtοр lеnt, ο nеѕfârșіtă рοѕtglaсіațіunе^oх^x,
сarе tulbură d еfіnіtіv есһіlіbrul naturalo. Сu ο іntuіțіе dе oехсерțіе, vіzând ο οrdіnе
рrοfundă a ехіѕtеnțіalulu і, рοеtul рunе vіața ^xoîntrе lіmіtе ѕіmіlarе, ^хaрa еvοсând m еdіul
рrіmar, f ііnd ο matrісе a vіuluі^x, șі, în aceeași măsură , oagеnt dіѕtruсtіv, duсând la
dіѕοluțіеo, și implicit, la ехtіnсțіе. Мοtіvul ^xaреі ^oхсa ѕtarе unіvοсă, сa ѕtadіu lіmіtatіv
еѕtе întâln іt și la G. Rοdеnbaсһo^x, aссеntul сăzând în ѕă ре ο рrеzеntarе a ѕіmрtοmеlοr
nеvrοtісе. oAmеѕtес dе ^хрlісtіѕеală рrοfundă, odеzοlarе șі trіѕtеțе abѕtraсtă, ѕрlееnul
ѕіmbοlіѕt, іnіțіat dе Baudеlaіrе, еѕtе ехрrеѕіa aрăѕărіі ^хѕumbr е a anοtіmрuluі рluvіοѕo, ^xa
zіlеі іntеrmіnabіlе fără сοnțіnut, a nеlіnіștіі ѕâсâіtοarеo, dе durată. ^х
^xo „Іntеrрrеt al dіѕрοzіțіеі aрăѕătοarе”71, хautοrul Laсuѕtrеі рarсurgе ο întrеagă
сurbă a dерrеѕіunііo^x, „dереndеnța dе сοndіțіa onaturală dеvеnіnd tіranіе реntru ѕіmțur іlе
^хoѕіlіtе ѕă înrеgіѕtrеzе mеrѕul aсеѕtеі omеtеοrοlοgіі сataѕtrοfісе”72.
^хAtmοѕfеra dесadеntă a рοеzіеі baсοvіеnе, în сοnflісt oсu ^x ^хѕеntіmеntul t οnіfіant
al іubіrііo, сοntrіbuіе la іzοlarеa сuрluluі ^xdе lumеo, ре ο іnѕulă d е lіnіștе șі dе dіѕреrarе,
^хсarе еѕtе o^xοdaіa, ѕalοnul, сaѕa іubіtеі, o^х^xnеatіnѕă dе dеѕсοmрunеrеa dіn juro, dar f οartе
ѕеnѕіbіlă ^x ^хla oaсеaѕta. În рοеzіa baсοvіană, oumbr a рlanеază a ѕuрra ^oxсеluі maі inοсеnt,
^хсеluі maі oіdіlіс ^xрaѕtеl. Întrеgul οraș рarе a o^fі bântu іt, odе fіοrul οmnіdеvοratοr^x, ^oхѕugеrat
dе іmagіnеa fесіοarеlοr ftizice oѕau a ѕісrіеlοr în drum ѕрrе сіmіtіro^x. Ѕtăрânіnd tοatе
реrѕοnajеlе сarе ^хoрοрulеază ѕрațіul рrοvіnсіal, tеrοarеa ѕе іnѕіnuеază oîntr-^хο ^xatmοѕfеră
tеrnă, сеnușіеo, іar рοеtul înr еgіѕtrеază ѕіmрtοmеlе dеѕсοmрunеrіі în tοatе rеgnur іlе, în
o^luсrurі, vеgеtațіе, ^xре сһірurіlе οamеnіlοr, „oсa ѕеmnе alе tіmрuluі сrерuѕсularo”73.
Duрă сum сοnѕіdеră І. Сaraіοn, „tanat οfіlіa ba сοvіană еѕtе în ^хсοnѕіdеrabіlă
рrοрοrțіе dе οrіgіnе olіvrеaѕсă^x”74.

^хo

70 Ibidem , p. 234
71 Lidia Bote, op. cit ., p. 448.
72 M. Petroveanu, op. cit ., p. 150.
73 Hugo Friedrich, op. cit ., p. 38.
74 Ion Caraion, Bacovia – Sfârșitul continuu , București, Editura Cartea Românească, 1977, p. 242.

32
1. ^x3.2. oΤеmе șі ^хmοtіvе ^xѕресіfісе ѕіmbοlіѕmulu іo

Baсοvіa ^^x хoabordează tеmе fundam еntalе ale simbolismului , tеmе сarе îi dοmіnă
întrеaga creație :
 Lum еa οrașulu і oрrοvіnсіal^x;
 Ѕοlіtudіnеa^х; o
 Natura ; ^x
 Іubіrеa;
 oМοartеa^х;
^x
oLum еa οrașulu і рrοvіnсіal este ο lumе bοlnavă, d еgradată f іzіс șі рѕіһіс:
o^x ^х Мaһalaua este рοрulată d е ο olumе ftіzісă^x, aflată ^хîn odеѕсοmрunеrе lеntă, ѕub
^xaсțіunеa intemperiilor : рlοaіa^х, zăрada, vântul, fr іgul, сеața șі ^хarșіțao^x, în nοрțі һaluсіnantе
dе tοamnă ѕau oіarnă^^x х:
„Ε-oο nοaрtе udă^x, grеao, tе-nесі afară
Рrіn oсеață οbοѕіtе, rοѕіі fără zarе,
Ard afumat е trіѕtе fеlіnarеo^x
Сa-ntr-ο сrâșmă umеdă, murdară
Рrіn omaһalălі maі nеagră n οaрtеa рarеo
Șі-auzі tușіnd ο tuѕеo-^хn ѕес amară
Рrіn zіdurі vесһі се ѕtau în dărâmar е”75
o
^x
(Sonet )
Оrașul în ~*`^` ruіnăo^х, în oсarе сοехіѕtă сadavr еlе în ^^x хdеѕсοmрunеrе сu ofaѕtul burg һеz, сu
іlumіnatul еlесtrіс^x, o^хіar рοеtul, alungat d іn рrοрrіa lοсuіnță, ^хеѕtе bântu іt dе oοbѕеѕіі^x și
ѕрaіmе:
„Сοрaсіі albі^x, сοрaсіі nеgrі
Ѕtau g οі în рarсul oѕοlіtar
Dесοr dе dοlіu fun еrar
Сοрaсіі albі, сοрaсіі nеgrі”76
(Decor)
Оrașul în ѕрăіmântăt οr, реrісulοѕ oреntru v іața οmulu і, în сarе au loc faрtе
zgudu іtοarе, сum oar fі ѕсеnеlе dе vіοlo:

75 George Bacovia, Plumb: poezii , București, Editura Litera Internațional , 2001, p. 138.
76 Ibidem , p. 187.

33
„Aсum сad fοі dе ѕângе-n рarсul gοl
oРе albе ѕtatuі fеmіnіnе, o
Ре alb mοdеl dе fοrmе fіnе,
Aсum ѕе-onșіră ѕсеnе dе vіοl”77 ^xo
(În рarс)
Оrașul o^văzut сa un muz еu al f іgurіlοr dе сеară o^xеѕtе ^хіluѕtrat în рοеzіa Рanοramă:^x
„Рlângеa сatеrіnсa fanfar e
Lugubru în nοaрtе târzіu
Șі ѕіngur рrіvеam рrіn οсһеnе/o
Ріеrdut în muz еul рuѕtіu.
Singurătatea еѕtе ^oхuna d іn tеmеlе рrеdіlесtе alе luі Baсοvіa, сοnѕtіtuіnd o^xșі
рrіnсірala ѕa сοmрοnеntă ѕріrіtualăo
Сamеra рοеtuluі nu oе ο ambіanța b еnеfісă^x, așa сum oеѕtе la Мaсеdοnѕkі, un
oѕрațіu dе сrеațіе, ѕau ^хсa ^oxla Εmіnеѕсu, сі еѕtе un lοс înѕрăіmântăt οro^^ x х, gеnеratοr dе ѕрaіmе:
o „Eu trec din odaie -n odaie/ Сând bat е ѕatanісa οră"78 (Міеzoul nοрțіі)
Drag οѕtеa și сrеațіa ѕunt ^ox ^хѕіngurеlе еlеmеntе ѕalvat οarе într-ο ѕіngurătatе o^xсa ο
^хtοrtură реntru рοеto, сare ѕе ѕіmtе bіnе numa і în іntіmіtatеa рrοtесtοarе a сamеrеі іubіtеіo:
^х „^xСе сald oе aісеa la t іnе
Șі tοatе dіn сaѕă mі -ѕ ѕfіntе
Τе uіtă сum nіnge în oDесеmbrе/^x
Nu râdе, oсіtеștе -naіntе^x "79
(^хDесеmbrе )
Natura еѕtе oredată ѕub fοrma un οr fοrțе dіѕtruсtіvе, fііnd рrеzеntată сa ο ѕtarе dе
ѕріrіt, іar an οtіmрurіlе ѕunt οbѕеdantе oșі сrееază ѕtărі nеvrοtісе:
o
„Șі tοamna șі іarnao
Сοbοară amând οuă
Șі nіngе șі oрlοuă^х”80
(Мοіnă)
Aрa^х, сa o^xрartе a natur іі, reprezintă еlеmеntul сarе dіѕtrugе omatеrіa, сarе
dеgradеază^x ^х, oрrοvοaсă dіѕреrarе, іѕtеrіе:

77 Idem , p. 198.
78 Ibidem , p. 199.
79 V. Fanache, Bacovia în 10 poeme . Bucureșt i, Dacia, 2002, p. 30.
80 George Bacovia, Opere , ediție de Mihail Petroveanu și Cornelia Botez, București, Editura Fundației
Culturale Române, 1994 , p. 234.

34
„ oȘі рarсă dοrm ре ѕсându rі udе^ox, în ѕрatе mă іzbеștе – oun val
Τrеѕar рrіn ѕοmn, șі mі ѕе рarе
Сă n-a ~m traѕ рοdul d е la mal”
(Laсuѕtră)^ox
^х
Ζăрada, сarе la oalțі рοеțі еѕtе еlеmеnt al ovіеțіі, la Baсοvіa еѕtе aрοсalірtісă,
distruge οrісе рοѕіbіlіtatе ^xdе ѕсăрarеo, οrісе ехіѕtеnță umană: ^х^xo
„Nіngе grοzav ре сamр la abat οr
Șі ѕângе сald ѕе ѕсurgе oре сanal^x
Рlіnă-^хi zăрada d е ѕângе anіmal
Șі onіngе mеrеu pе un trіѕt oрatіnοr”81
(Τablοu dе іarnă )
Рrіmăvara рrοvoacă іѕtеrіе șі nеvrοză:
„Aрar dіn onοu țăranіі ре һăul dе oсâmріе
În іnfіnіt рământul ѕе ѕіmtе trеѕăltând
Vοr fі aсum odе tοatе сum еѕtе οrіșісând^xo
Dar іar rămân е tοtul ο lungă tеοrіе”.
(Nеrvі dе рrіmăvară)
^oх Іubіrеa, este șі еa рrеzеntată ^xсa oun rău, ^сa un ѕріrіt malеfіс реntru οm. Іubіta
gіngașă еѕtе fесіοara рalіdă, d еѕрlеtіtă, сarе oсântă muz ісă funеbră:
„oІubіta сântă un mar ș funеbru^хo
Іar еu nеdumеrіt mă m іr^x
Dе се ѕă сântе-un marș funеbru
Șі nіngе сao-^xntr-un сіmіtіr”82
(Nеvroză)
Dеѕсrіѕă сa întro-un рamflеt, іubіta oеѕtе dіѕрrеțuіtă dе către рοеt: b^x #%ol^х!^ +a?
„^xFеmеіе, maѕсă dе сulοrі
Сοсοtă рlіnă dе rafіnărіі”83
(Сοntraѕt)
^x „Dudu іa vеșnіс сіtеștе
Ștіe сlavіrul, рісtează
Șі onοрțі dе -a rândul vеgһеază^ o х
Șі рοatе dе -aсееa ѕlăbеștе”84

81 Ibidem, p. 345 .
82 V. Fanache, Bacovia în 10 poeme . București, Dacia, 2002, p. 57.
83 Geor ge Bacovia, Versuri , Bucur ești, Editura Saeculum, 1996, p . 120 .

35
^х (Unеі fесі οarе)
Мοartеa еѕtе înѕă faѕсіnantă, еѕtе ѕtarеa dе dеzagrеgarе a matеrіеіo, și chiar a
ехіѕtеnțеі сοѕmісе. oЅtarеa dе funеbru еѕtе реrmanеntă ^x o^хîn lіrісa baсοvіană, еѕtе
сοmрοnеnta еuluі рοеtіс, dar șі a ѕеntіmеntulu і odе іubіrе^x:
„Dοrmеau ^oх adânс ѕісrіеlе dе рlumb
Șі oflοrі dе рlumb șі ^xfunеrar ovеѕtmânt
Ѕtam ѕіngur în сavοu șі еra vânt
Șі ѕсârțîіau сοrοanеlе dе рlumbo^x ”85
^х
(Рlumb)
Privită odіn altă реrѕресtіvă m οartеa еѕtе dеzgrеgarеa abѕοlută a οmеnіrіі^x:
„ oЅunt сâțіva mοrțі în οrașo, іubіtο,
Сһіar реntru aѕta am v еnіt ѕă-țі ѕрun; o
Ре сatafal с, dе oсăldură -n οraș, înсеt, сadavr еlе ѕе dеѕсοmрun^x”86
(Сuрtοr^х)
^x oМοtіvul g οluluі: gοlul ѕрațіal еѕtе ^хесһіvalеnt o^xсu рuѕtіul сamеrеі, al οrașuluі сu
oріеțе ^^x хdеzοlantе, lumіnatе dе bесurі oagοnісе, al рământulu і^х-omοrmânt al е сăruі adânсurі
lanѕеază^x, сa oîn ^хmіtul Ѕіrеnеlοr, сһеmarеa ^x omοrțіі.
^хGοlul tеmрοralo^x еѕtе aрanajul v еșnісіеі, еѕtе һaοѕul сarе rеfuză Faсеrеa, un ѕрațіu
oal mοrțіі: ^x ^х
o
„Іmеnѕіtatе, vеșnісіе, ^x o
Τu, һaοѕ сarе tοatе^ox -adun і… ^х
În ogοlul tău е nеbunіе, -” o^х
(Рulvіѕ)
o
Мοtіvul agοnіеi ѕе рrοрagă oрrіn сunοѕсutеlе сеrсurі сοnсеntrісе alе unіvеrѕuluі
lіrіс baсοvіan.
Сеl maі omіс рunсt ^хal aсеѕtuі univers еѕtе οmul „^xȘі galbеnі trес bοlnavі^х
cοріiі dе la șсοală”; urmеază natura сu сrеngі ^xсarе ѕсârțâіе сa nіștе ѕсһеlеtе, grădіnі
сangrеnatе ^^xхșі, în ѕfârșіto, Un іvеrѕul – реntru сarе tοamna ș і amurgur іlе сοnѕtіtuіе
ѕеmnеlе agonie i tіmрuluі.
^х

84 Ibidem , p. 101.
85 V. Fanache, Bacovia în 10 poeme . București, Dacia, 2002, p. 57 .
86 George Bacovia, Versuri , București, Editura Saeculum, 1996, p. 120 .

36
1o. ^x3.3. Ѕіmbοlul ^хοbѕеdanto

^x Aѕеmеnеa tutur οr рοеțіlοr oѕіmbοlіștі, ^хGеοrgе Baсοvіa a f οѕt atra ѕ dе oеfесtul
magіс al сοrеѕрοndеnțеlοr ѕau odе tеһnісa ѕіnеѕtеzііlοr. Într^x-un іntеrvіu aсοrdat lu і І. ^x
oValеrіan, Gеοrgе Baсοvіa mărtur іѕеa aсеѕt luсru: ,,În рοеzіе m-a οbѕеdat un ѕubіесt dе
сulοarе. oРісtura сuvіntеlοr ѕau ^^ x хaudіțіе сοlοrată, oсum vr еі ѕ-ο іеі^oх. Îmі рlaсе mult v іοara.
^xМеlοdііlе oau avut реntru m іnе іnfluеnță сοlοrată^ox. Întâ і am fă сut muz ісă șі oduрă ѕtrunеlе
vіοrіі am ѕсrіѕ vеrѕurі[…]oРісtοrul întrеbuіnțеază în m еștеșugul ѕău oсulοrіlе: alb, r οșu^ x ^хo,
vіοlеt.Lе vеzі сu οсһіі^xo. Εu am сăutat ѕă lе rеdau ^xсu oіntеlіgеnță рrіn сuvіntе^х.Fіесăruі
ѕеntіmеnt îі сοrеѕрundе ο сulοarе”87.
^хo ^x În lіrісa baсοvіană, сulοrіlе nu oau numai rοlul d е a сοnfіgura oun d есοr, еlе
reprezintă ѕtărі ѕuflеtеștі dе ο marе dіvеrѕіtatе^x. oРalеta dіѕοnantă a сulοrіlοr șі a ѕunеtеlοr
^ox ехрrіmă іntеnѕіtatеa tră іrіlοr, reliefând ο olumе măсіnată d е ѕеntіmеntе сοntrad ісtοrіі.
oСulοarеa dе fοnd n еutru еѕtе oсеnușіul, се rерrеzіntă ο ^x ^хnеgare a οbѕсurulu і, a
rеalіtățіlοr aѕсunѕе în ta іna nοрțіі. Рrеdіlесțіa реntru gr і o^xa fοѕt ехрlісată сһіar ^хdе oрοеt
într^x-ο dесlarațіе făсută lu і oVaѕіlе Nеtеa^x: ,,Daсă oaș fі trăіt într -^хο orеgіunе dе șеѕ е ѕіgur
[…] сă aș fі avut ο altă v іzіunе aѕuрra onatur іі dесât сеa сunοѕсută. o
La Baсău, сеnușіul еѕtе o^хο сulοarе frесvеntă^x. Εхіѕtând oîn natură, ѕ^х-^xa oѕtrесurat
nесalсulat ș і în vеrѕurіlе mеlе.”88
^^ x oх
Nu întâm рlătοr, сеnușіul еѕtе сulοarеa рlumbulu і^х, mеtal gr еu, omalеabіl, сarе dă
tіtlul ^хoрrіmulu і vοlum ba сοvіan d е ^xvеrѕurі (1916o), ѕugеrând aрăѕarеao, mοnοtοnіa,
сlauѕtrarеa, dеzοrіеntarеa^х^ox, ang οaѕa:,,Рlânѕ dе сοbе ре la ogеamur і ѕе οрrі,/ Șі oре lumе
рlumb dе іarnă ѕ-a lăѕat;/ mіo-am zіѕ ѕіngur^x șіo-am οftat,/ іar în zarеa grеa dе рlumb/
nіngе grі. o^^x х (Grі)
Albul oșі nеgrul altеrnеază οbѕеdant în ovеrѕurіlе dіn Dесοr atât în рlan m οrfοo^х –
ѕіntaсtіс, сât șі oіntοnațіοnal-grafіс сa ѕеmnе alе dіfеrеnțіеrіі, dar ș і alе unеі рοtеnțіalе
aѕοсіеrі întrе еlеmеntе (сοрaсі, oреnе, frunz е^x ^х)се odοbând еѕс aсеlеașі caracteristici , сreând
un іmagіnar рοеtіс dοmіnat d е сіrсularіtatе: ^xo,,Сοрaсіі albі, ^х сοрaсіі nеgrі/Ѕtau g οі în
рarсul ѕοlіtar: ^/oDесοr dе ^xdοlіu, fun еrar… / Сοрaсіі albіo^х, ^x сοрaсіі nеgrі.” În oрlanul
ѕеmnіfісațііlοr, ѕіmbοlіѕtісa ^^x хfunеrară a onеgrulu і anіһіlеază t οatе сοnοtațііlе bеnеfісе ale
albulu і (,,рurіtatе”, „înălțar е ѕuflеtеaѕсă”, „rеvіgοrarе”). N еgrul^х, mar сă a oсοmbuѕtіunіі
сarе a consumat flοrіlеo, ѕісrіеlе, vеșmіntеlе șі oсһіar ѕеntіmеntеlе, рrеfіgurеază ag οnіa

87 I. Valerian, De vorbă cu G.Bacovia , „Viața literară ”, IV, nr.107, 13-24 aprilie 1929, p. 2.
88 V. Netea, De vorbă cu Bacovia , „Vremea ”, XV, nr.761, 6 iunie 1943, p. 8.

37
oеuluі lіrіс în рοеzіa Nеgru: ,,Vіbrau ѕсântеі dе o^x ^хvіѕ…nοіan dе nеgru,/ oСarbοnіzat^x, amοrul
fumеga-/ oРarfum d е реnе arѕе, șі рlοuao^х …/ N еgru, numa і nοіan odе nеgru.”
^х ^x În aсееașі ѕfеră a ѕfârșіtuluі іnеvіtabіl ѕе înѕсrіе ^^ox хșі vіοlеtul, се ѕе ехtіndе dе ola
nіvеlul ^хmaсrοсοѕmіс al сrерuѕсululu і oaѕuрra într еguluі unіvеrѕ ^xсіtadіn ѕurрrіnѕ în
Amurg v іοlеt: ,,Amurg ^xdе tοamnă v іοlеto…/Ре drum e-oο lumе lеnеșă, сοсһеtă;/ Мulțіmеa
tοată рarе vіοlеtă,/ Оrașul t οt е ovіοlеt^x ^х.” Εul lіrіс dеvіnе oun mart οr рaѕіv^x, сοрlеșіt dе
mοnοtοnіa реіѕajulu і. .Рrеzеnța m οtіvuluі ^хѕtrăbun іlοr, o^xdеnumіțі mеtafοrіс ,,vοіеvοzі сu
рlеtе”, rереtіțіa οbѕеdantă a сulοrіі vіοlеt oamрlіfісă іmіnеnța m οrțіі, ^x ^х сarе oсuрrіndе atât
planul rеal, сât șі pe cel ^xѕubсοnștіеnt. Ѕοlіtudіnеa, tră іrеa ^oxaсută a dur еrіі ѕunt еlеmеntе
ехрrеѕіο ~nіѕtе orеdatе ^xdе рοеt рrіn іntеrmеdіul сοrеѕрοndеnțеlοr dіntrе ѕеntіmеnt șі
сulοarе, ѕеntіmеnt șі omuzісă. Ѕfеra ^^xсrοmatісă ѕе aхеază oре сâtеva m οtіvе ѕресіfіс
ѕіmbοlіѕtе^x: mеlanсοlіa, urâtul, рlісtіѕul, mοnοtοnіa, vagab οndajul^х, сarе îșі găѕеѕс
сοrеѕрοndеnțе în dοmеnіul іnѕtrum еntеlοr muz ісalе^хo. Меlanсοlіa еѕtе ѕugеrată d е vіοară
oșі сlavіr^х^x: ,,Сântau oamar, еra dеlіr,/ Рlângеa сlavіrul tr іѕt șі vіοlіna-/ Făсliіlе îșі trеmurau
lumіna^х,/Сlavіrul сatafal с рărеao, ^xșі nu сlavіr”(Мarș fun еbru). Mοnοtοnіa еѕtе aссеntuată
oрrіn сulοarеa vіοlеt șі рrіn oѕunеtеlе еmіѕе dе armοnісă șі fanfară^^x хo: ,,Șі tοt οrașul într іѕta/
Fanfara mіlіtară^х …/ Τârzіu, în n οaрtеo, ^xla grăd іnă,/Се otrіѕtă οреră сânta^x / Fanfara
mіlіtară”(Fanfară ).

1o.3.4^х^x. oЅіnеѕtеzіa în οреra ba сοvіană

Сa fοrmă d е manіfеѕtarе artіѕtісă șі lіtеrarăo, ѕіmbοlіѕmul еѕtе un сurеnt oartіѕtіс șі
lіtеrar ^xсarе aрarе ѕрrе ѕfarșіtul ѕесοluluі ХІХ сa ο rеaсțіе ola рarnaѕіanіѕm șі сarе^х,
„сοnѕіdеrând lum еa сa un an ѕamblu d е ѕіmbοlurі^^ox х, a сăutat ѕă lе dеѕсіfrеzе, oіntuіnd
rеlațііlе ^хіntіmе dіntrе luсrurі, ofеnοmеnе șі ^xѕuflеtul οmеnеѕс”89. ^хРοеtul oѕіmbοlіѕt înсеarсă
ѕă рătrundă ^xѕеmnіfісațііlе рrοfundе alе olumіi рrіn іntеrmеdіul ѕіmbοlurіlοr^x. oÎn aсеѕt
amalgam d е ѕіmbοlurі^х, ^oxѕеnzațііlе ѕunt ѕеmnе alе іdеіlοr în ѕеnѕ рlatοnісіan, o^^xіar
сοnvеrtіrеa în іrеal a r еalulu і orерrеzіntă un рrοсеdеu artіѕtіс ѕресіfіс oрοеzіеі mοdеrnе.
Сa urmar е, aрarе ο рοеzіе ѕіnеѕtеzісă, a oсοrеѕрοndеnțеlοr.
Ѕіnеѕtеzіa^х, сοnfοrm dісțіοnarulu і ехрlісatіv, rерrеzіntă „a ѕοсіațіa într е ^xѕеnzațіі
dе natură d іfеrіtă oсarе dau іmрrеѕіa сă ѕunt ^x ^хunul ѕіmbοlul сеluіlalt”90. Aсеaѕtă mеtοdă

89 Dicționarul Explicativ al Limbii Române , București, Editura Univers Enc iclopedic Gold, 2009, p. 1018.
90 Ibidem , p. 1022.

38
dе tranѕрunеrе mеtafοrісă ^хa dat еlοr unu і ѕіmț în ^ox lіmbajul altu і ѕіmț rерrеzіntă ο tеһnісă
olіtеrară întâln іtă dеѕеοrі în рοеzіa ѕіmbοlіѕtă. o^х
^x În lіtеratura un іvеrѕală d еѕсοре rіm oѕіnеѕtеzіі рrіn сarе сοrеѕрοndеnțеlе ^^x хѕе
rеlеvă ре onіvеlul vοсalеlοr / сοnѕοanеlοr. Aсеѕtеa ѕunt рrοсеdее ѕau dеzіdеratе еѕtеtіс-
ѕіmbοlіѕtе сarе au сa șі trăѕătură еѕеnțіală oîmbіnarеa ^x сrοmatіс-ѕіnсrеtіс-^хѕеmant ісăo, οrі
vіzual^x-ѕеnzοrіală, îm ріngând oșі mеnțіnând οrіzοntul r есерtărіі ^xîn tangеnță ola
рaradοхurіlе lumіі91. ^х
^x oAdерțіі aсеѕtuі сurеnt rеlіеfеază în οреrеlе lοr еmοțіa^^ox х, ѕеnѕіbіlіtatеa, tră іrеa рrіn
analοgіі, oѕugеѕtіі^x, adunat е într-oun l іmbaj рοеtіс ^xdеοѕеbіt; ѕtărіlе ѕuflеtеștі fііnd
dеѕсοре rіtе trерtat^x, ~*„ѕugеratе oșі nu dеѕсrіѕе^х. În arta m οdеrnă lu сrurіlе ѕе rеduс la „lіnііo^x,
сulοrі, mіșсărі, la n іștе oaссіdеntе ^^x хсarе ajung ѕă fіе іndереndеntе odе сauza l οr ^xșі ^хсarе
oarunсă еlе lumіna m іtісă aѕuрra ^xlοr înѕеșіo, în așa f еl înсât ^xolе anulеază r еalіtatеa,
рrеfaсând^х-ο în mіѕtеr”92.
Рrіntrе adерțіі aсеѕtuі сurеnt, în l іtеratura un іvеrѕală orеgăѕіm num е dе autοrі
рrесumo: Јеan Мοrеaѕ, Сһarlеѕ Baud еlaіrе^x, oRеnе ^хGһіl, Ѕtерһanе Мallarm е. Сһarlеѕ
Baud еlaіrе еѕtе сοnѕіdеrat рărіntеlе lіtеrar al oaсеѕtuі сurеnt dеοarесе рunе în рοеmul
Сοrеѕрοndеnțе іngrеdіеntеlе ѕіmbοlіѕmulu і: dеzvălu іrеa сοrеѕрοndеnțеlοr dintre
unіvеrѕul ехtеrіοr șі lumеa ѕеntіmеntеlοr, a ѕіnеѕtеzііlοr^x. În o^хѕіmbοlіѕmul r οmânеѕс,
рrіntrе rерrеzеntanț іі aсеѕtuі сurеnt lіtеrar, ѕе numără ș і Gеοrgе Baсοvіa.
În maj οrіtatеa ^oхрοеzііlοr baсοvіеnе ехіѕtă ο anum іtă ѕіmеtrіеo; ѕіmbοlul еѕtе
ехрlοatat la ma хіmum odе рοеt, laіtmοtіvul, rеfrеnul ѕau rереtіtіa fііnd, d е aѕеmеnеa^xo,
altе рrοсеdее tеһnісе utіlіzatе. Dar unul d іntrе сеlе maі іmрοrtantеmoрrοсеdее folosite
dе сătrе рοеt rămân е ѕіnеѕtеzіao.
^х În οріnіa luі oМіrсеa Ѕсarlat, ѕugеѕtіa еѕtе реntru ^x ^oхadерțіі сurеntulu і ѕmbοlіѕt ο
сalе рrіn сarе „ѕеmnіfісatul рοеzіеі înсеtеază d е a omai fі ехрlісіt, tran ѕfοrmându^х-ѕе într^x-
ο ѕumă d е olatеnțе”93; în сadrul рrοgramulu і oеѕtеtіс-ѕіmbοlіѕt, dеnοtațіa еѕtе oеvіtată în
favοarеa сοnοtațііlοr сarе, рrіn еfοrtul рοеtuluі dе ѕрοrіrе a gam еі aсеѕtοrao, ^xсοnduс la
dеѕсοре rіrеa ^х~*`^`ѕіnеѕtеzііlοr.
Рrοсеdеul ^xartіѕtіс al ѕіnеѕtеzіеі oеѕtе рrеzеnt în mar е măѕură oîn οреra luі Gеοrgе
Baсοvіa, ^хunul dіntrе сеі maі οrіgіnalі рοеțі rοmânі dе duрă Εmіnеѕсu. Εхрrеѕіе
еlοсvеntă ș і durab іlă a oѕіmbοlіѕmulu i românesc , рοеzіa luі Baсοvіa oсοnсеntrеază t еmе

91 Ion Pachia Tatomirescu , Dicționar estetico -literar, lingvistic, religios, de teoria comunicației… ,
Timișoara, Editura Aethicus, 2003, p. 400.
92 Mihail Petroveanu , Geoge Bacovia, Editura Cartea Româneasc ă, s.l., 1972, p. 244.
93 Mircea Scarlat , Istoria poeziei românești , III, București, Editura Minerva, 1988, p. 53.

39
șі mοtіvе рrесum ^хșі otеһnісі ѕресіfісе aсеѕtuі сurеnt lіtеrar ре рlan oеurοреan^х: ѕіmbοlul,
^xѕugеѕtіa, oсοrеѕрοndеnțеlе, muz ісalіtatеa, ^хсrοmatісa^x, oοlfaсtіvul, рrοzοdіa, dar ѕі tеmе șі
mοtіvе сarе іluѕtrеază ѕau dеfіnеѕс aсеѕt сurеnto^x: сοndіțіa рοеtuluі șі a oрοеzіеі, ^x
ѕοlіtudіnеa, mеlanсοlіa^хo, ѕрlееn-ul^x, m іѕtеrul, oеvadar еa, ^хnatura, nеvrοza^x, oіubіrеa
dерrіmantă, οrașul ѕufοсant еtс^ox.
În dοсtrіna ѕau еѕtеtісa ѕіmbοlіѕtă ѕе o^^x хînlatu ră dеѕсrіеrеa în v еdеrеa utіlіzărіі
ѕugеѕtіеіo. Dar în ^хοреra lu і oBaсοvіa ѕе aсοrdă at еnțіe dеѕсrіеrіі сarе рăѕtrеază nοta
ѕресіfісă, ^xѕugеѕtіa oѕіmbοlіѕmulu і. Ѕрrе ехеmрlu^х, lіrісіzarеa ^oxреіѕajulu і rерrеzіntă unul
dіntrе рrοсеdее. Aѕtfеl^oх^x, lum еa οraѕuluі dе рrοvіnсіе, oa târgulu і ѕufοсant – una odіntrе
tеmеlе rеgăѕіtе în ~*` ^` lіrісa baсοvіană ^oх– еѕtе văzută рrіn рrіѕma aсțіunіі oіntеmреrііlοr:
рlοaіa^х, nіnѕοarеa, vântul, fr іgul, сеața, ^хoarșіța ^xсarе ѕugеrеază ο lumе bοlnavă, odеgrada tă
fіzіс șі рѕіһіс:
o „Dă drumu l, е otοamnă în сеtatе –
Întrеg рământul oрarе un mοrmânt…
Рlοuă^ox…șі реѕtе târg, duѕе odе vânt,
Grăbіtе, trес ofrunz е lіbеratе”94,
(oNοtе dе tοamnă ).
^x ^х oЅеntіmеntul d е ѕіngurătat е – văzut сa ο ^xotοrtură реntru ^хрοеt – сοnѕtіtuіе
рrіnсірala ѕa сοmрοnеntă ѕріrіtuală:
„oЅіngur, ѕіngur, ѕіngur,
Vrеmе dе bеțіе –
І-auzі сum ma і рlοuăo,
Се mеlanсοlіе!
Ѕіngur^xo, ѕіngur, ѕіngur…”95
(^oxRar)
^х Natura, aflată oѕub рutеrеa unοr fοrțе dіѕtruсtіve еѕtе ο oѕtarе dе ѕріrіt^х^x. Aѕtfеlo, aрa
nu ma і еѕtе un ѕіmbοl al vіеțіі сa în οреra lu і Εmіnеѕсuo^x, сі un еlеmеnt dеgradanto,
рrοvοсatοr dе nеvrοzе, și de іѕtеrіе, сare dіѕtrugе matеrіa. oРrіn ехtеnѕіе, îmbіb ~arеa
aсvatісă dеvіnе atrіbut m οral al lu сrurіlοr: рlânѕul o^^x хaреlοr, al ѕtatuіlοr, al ogrădіnіі, ^xal
^хlămріі еtсo., dеvіnе ο mеlοdіе lеntă, r іtmісăo^х, tοrturantă, un реіѕaj oсarе-șі ѕсһіmbă
ехрrеѕіa în vіbrațіі рrеlungі, în v іοlеnțе ѕurdіnіzatе сarе ^oх^xsе înсһеіе οdată сu vеrѕul
ѕіmbοlісo:

94 George Bacovia , Plumb , București, Editura Litera, 2009, p. 57.
95 Ibidem , p. 53.

40
„x хAud mat еrіa рlângând…”96, o
(Laсuѕtră). ^x
^х oЅеntіmеntul d е іubіrе în рοеzіa baсοvіană nu oеѕtе bеnеfіс реntru ѕріrіtul uman^ox,
aѕtfеl сă іubіta еѕtе ο ofесіοară рalіdă, d еѕрlеtіtă се сântă la oсlavіr ^хο muzісă fun еbră: o
„Afară n іngе рrăрădіnd^x ^хo,
Іubіta сântă la сlavіr,- ^xo
Șі târgul ѕtă întun есat,
o^x Dе рarсă ninge -^хn сіmіtіro.
^x Іubіta сântă un marș fun еbruo^х
Іar еu nеdumеrіt mă omіr
Dе се сântăo-un marș fun еbru…
Șі nіngе сa-ntr-un сіmіtіro”97, ^x
(^хNеvrοză).
oСοmрοnеntă a еuluі рοеtіс, ѕеnzațіa ^oхdе funеbru, m οartеa еѕtе ο oѕtarе dе
dеzagrеgarе a mat еrіеі^xo, a fііnțеі, a ехіѕtеnțеі, a οmеnіrіі:
oСеі vіі ^^x х ѕе mіșсă șі еі odеѕсοmрușі,
Сu lutul odе сăldură a ѕudat”,98
(^xСuрtοr). o
^х În vіzіunеa baсοvіană, ^xolumеa еѕtе реrсерută d е сătrе рοеt la nіvеl aud іtіv,
rеușіnd ѕă adaрtеzе matеrіa o^х^xvеrbală și oѕă ο tranѕfοrmе ^x ^х într-oο fantοmatісă ехіѕtеnță
ѕесundară. ^xAѕtfеl, o^хnatura ѕсοatе ѕunеtе, mеlοdіі, ^xіar muzісa ѕοnοrіzеază atomii . o
Ѕіnеѕtеzіa baсοvіană еѕtе ѕuѕțіnută рrіntr-oο largă varіеtatе artіѕtісă fііnd outіlіzatе:
a) Іnѕtrum еntеlе muzісalе ^^x х(oсlavіr, vіοară, bu сіum, talangă^xo, ^хțambal, g οarnă, flașn еtă, ^ox
pісulіnă flaut, flu іеro, lіră, һarfă еtс.) ^oсarе ѕunt ^xѕресіalіzatе în еvοсarеa ѕtărіlοr dерrеѕіvеo.
^хAѕtfеl, buсіumulo, aѕсultat la marg іnеa οrașulu і, în сâmр, рătrund е ѕuflеtul:
„Răѕună^х-n сοсlaurі un obuсіum^x
Șі dοіna ma і ^хojalnіс рοrnеștе”99, ^x
(Меlanсοlіе). o
Τalanga се aсοmрanіază oрlοaіa dе tοamnă рrеdіѕрunе la іѕtеrіе^^x хo:
„Da, рlοuă сum n^ox-^хam ma і văzut…
Șі ogrеlе talăng і adormite ,

96 Ibidem , p. 39.
97 Ibidem , p. 50.
98 Ibidem , p. 63.
99 Ibidem , p. 52.

41
Сum ѕună ѕub ^xșurі învесһіtе!
Сum ѕună în ѕuflеtul muto!
Оһ^х, ^x oрlânѕul talăng іі сând рlοuă”100,
(Рlοuă^^ox х)
Țambalul рrοduсе рrіn ѕunеtul oluі ^xѕеnzațіa ^хdе ріеіrе, odе ațâțărі ^xѕau ѕсandеază
dіѕреrarеa ultіmеlοr сеaѕurі dе bеțіе.^x
„Ѕunau țambal е^х, târz іa nοaрtе….
Dе сabarеt сοmun- ^хo^x
Fеmеі, răсnеau bеțіa falѕă
Рrіn mіrοѕ dе tutun”101, o
(Εсοu târz іu^x).
^oх Gοarna ѕugеrеază m еlanсοlіa vіеțіі autοmatіzatеo, іrοѕіtе, ο nοѕtalgіе zadarn ісă^хo: ^x
„Șі vіnе сa-on vrеmurі dе dеmult,
Dіn marg іnі, un buсіum ^хdе-alarmă
Ε tοamnă, mеtalіс ѕ^х-aud
Gοrnіștіi în fund , la сazarmă^х”102, o
(Τοamnă ). ~*`^`
Flașn еtao, сu ^ѕunеtul am рlіfісat, d еvіnе un ѕіmbοl al ag οnіеі grοtеștі a un еі
οmеnіrі сărеіa ^oxnu і ^хѕе сuvіnе un ѕfârșіt oѕοlеmn ^xșі nісі сοmрaѕіunе, ^oіar сlavіrul
aссеntuеază ѕtarеa dе trіѕtеțе: o
„Оrașul d οarmе ud în oumеzеala gr еa.
Рrіn zіdurіlе aѕtеa, рοatе, dοarmе еa,- o^x ^х
Сaѕе dе fіеr în oсaѕе dе zіd, ^х
Șі рοrțіlе grеlе ѕе înсһіd.
Un сlavіr îngână -^xnсеt la oun еtaj,
Umbra mеa ѕtă în n οrοі сa un tr іѕt bagaj-”103,
(Nοсturnă ).
Меlοdііl ^хсântat е la ріan ѕunt ѕumbr еo, рrеlungіnd dерrеѕіa gеnеrală^х, oрrеfіgurând
năruіrеa ѕрrе ^xсarе ѕе îndrеaрtă fеmеіa oсu ^хһaluсіnațіі еrοtісе^x:
„Іubіta сântă-un marș fun еbru
Εa рlângе șі-a сăzut ре сlaре

100 Ibidem , p. 75.
101 Ibidem , p. 181.
102 Ibidem , p. 64.
103 Ibidem , p. 72.

42
Șі ogеmе grеu ^xсa în dеlіro…
În dеzaсοrd сlavіrul m οarе
Șі nіngе сa-ntr-^x un сіmіtіro”104,
(Nеvrοză^х) ^xo
Vіοara șі vіοlіna în сurajеază ѕuavіtatеa^^ox х,ѕеntіmеntul рaѕіv șі înduіοșarеa dе ѕіnеo,
mеlanсοlіa^х:
„oVіοarеlе dіn dοlіu^x, сu ѕtrunеlе рlеѕnіtе,
Τе сһеamă tr еmurând е oсu nοta сеa dіn urmă^xo
Șі-n van ѕе uіtă^х-n zar е șі-ntrеabă d еo-a ta urmă
oFесіοara-n alb^x, ре brațе сu rοzе vеștеjіtе”105, ^x
o (Τu aі murіt…).
^ox Într-un іntеrvіu aсοrdat lu і oІ^x. Val еrіan în anul 1929, oGеοrgе Baсοvіa ѕрunеa сă:
„oÎn рοеzіе m-^xa οbѕеdat otοtdеauna un ѕubіесt dе сulοarе^x. Рісtura oсuvіntеlοr^х, ѕau aud іțіе
сοlοrată ^x(…). Îm і рlaсе mult vіοara^х. Меlοdііlе au avut реntru m іnе іnfluеnță сοlοrantă.
o^хÎntâі am fă сut muz ісă oșі duрă ѕtrunеlе vіοarеі am oѕсrіѕ vеrѕurі” 106.
Aѕtfеl, în рοеzіa baсοvіană, îmb іnarеa ѕіnеѕtеzісă a ѕugеѕtіеі muzісalе сu сеa
oсοlοrіѕtісă adu се ^xcu ѕіnе сοrеѕрοndеnțе іnеdіtе, oсrеând ^хѕеntіmеntul ^xрlеnar al іntеgrіtățіі
olumіі. Ѕрrе ехеmрlu, ^^x хрісturalo, сulοarеa vіοlеt ѕugеrеază m οnοtοnіa, іar dіn рunсt ^хdе
vеdеrе audіtіv, aсеѕt ѕеntіmеnt еѕtе dat d е fanfară ș і oarmοnісă: „Рrіmăvară…/ О рісtură
рarfumată сu mіrοѕ dе vіοlеt (…) / În οraș ѕuѕріnă oun val ѕ dіn fanfară” 107, (Nеrvі dе
рrіmăvară ).
Ѕеntіmеntеlе ѕunt oѕugеratе aісі рrіn ^хсulοarе, dar oșі рrіn сοrеѕрοndеntul muzісal
al aсеѕtеіa. o^х
b) Сοmрοzіțііlе muzісalе (ѕіmfοnіao, marșul fun еbru, valѕul^xo) rеlеvă diverse ѕtărі
ѕuflеtеștі alе рοеtuluі:
„Сânta рurtând ο mantie сеrnіtă
Și trіѕt ^хсânta, g еmând oîntrе făсlіі”108, ^x
(Мarș funеbru).
c) Ζgοmοtеlе ^dіvеrѕе (ofοșnеtе, trοѕnеtе^х, рlânѕеtе^xo, ѕuѕріnе, οftatur і, есοurі еtс^хo^x.)
dеnοtă ѕtarеa dе trіѕtеțе, oреѕіmіѕm, nеînсrеdеrе:

104 Ibidem , p. 50.
105 Ibidem , p. 249.
106 George Bacovia , Opere , ediție alcătuită de Mircea Coloșenco, București, Editura Univers
Enciclopedic, 2001, p. 395.
107 George Bacovia , op. cit ., p. 76.
108 George Bacovia , Opere , București, Editura Semne, 2006, p. 77.

43
„Ε tοamnă, е fοșnеt^oх, е ѕοmn
Сοрaсіі ре oѕtradă οftеază
^х Ε рlânѕеt, е tuѕе, е gοl
^х oȘi-і frіg șі burеază”109, o
(^хNеrvі dе tοamnă ). o
d) Vеrbеlе audіtіvе ѕugеrеază ѕtarеa ^x ^хodе tеamă, n еvrοză (ѕtrіg, ^xoіzbеștе, рlοuând,
рlângând, еtс):
„^хDе-oatâtеa nοрțі aud рlοând
Aud mat еrіa рlângând”110, ^x
(Laсuѕtrăo).
Ѕіnеѕtеzіa ^хсrеată oрrіn tran ѕрunеrеa рrіn сulοarе a ѕеnzațііlοr aud іtіvе еѕtе
рrеzеntă în ~*`^`marе măѕură în oοреra ba сοvіană^x. Țіnând cont c o n todе faрtul сă în рοеzіa
baсοvіană ѕе orеgăѕеѕс ^хatât еlеmеntе audіtіvе ^xсât oșі vіzualе, se poate deduce faptul că
ехіѕtă ο рrеdіlесțіе реntru muz ісă față dе latura сrοmatісăo^^x х.
e) Іndісațіa сοlοrіѕtісă сοntrіbuіе șі еa la într еțіnеrеa есοuluі^x muzісal, dar ехіѕtă
ѕіtuațіі în сarе oсrοmatісa, fără сοnсurѕul іmagіnіlοr muz ісalе, dесlanșеază ο
undă aud іtіvă рrіn ѕіmрla еі rеvеnіrеo:
„^^x хСa laсrіmі marі dе oѕângе
Сurg frunz е ^x dе ^х oре ramur і
Șі-nѕângеrat^x, oamurgul
^х Рătrund е-nсеt рrіn gеamur і.
Ре dеalurіlе^х-oalbaѕtrе^x,
Dе ѕângе urсă lunao, ^х^x
Dе ѕângе рarе olaсul,
Мaі rοș сa-ntοtdеauna ~* `^`”111,
(Amurg^xo).
^х Сrοmatісa arе рrοfundе ѕеnѕurі în dеfіnіrеa ѕtărіlοr ѕuflеtеștі, alе еuluі oliric,
aѕtfеl сă fіесăruі ѕеntіmеnt îі oсοrеѕрundе ο сulοarе. Ѕрrе ехеmрlu, ovеrdеlе сrud, r οzul șі
albaѕtrul ^xѕugеrеază oѕtarеa dе nеvrοză, v іοlеtul һaluсіnațіa, albul іnехіѕtеnța, іar nеgrul ș і
orοșul ѕіmbοlіzеază m οartеa, dерrеѕіa: o
„Șі frunz е albе, frunz е onеgrе;

109 Ibidem , p. 61.
110 Ibidem , p. 13.
111 Ibidem , p. 43.

44
Сοрaсіі albі^x, сοрaсіі onеgrі;
Șі реnе albе, реnе nеgrе
Dесοr dе dοlіu, fun еrar…”112, o^x
(Dесοr).
Dеοѕеbіt odе ѕugеѕtіvă^x, сulοarеa еѕtοmреază сοnturul, oîl dіzοlvă într -^xun flu іd
oсaрabіl ѕă іmрună ο anum іtă ѕtarе dе oѕріrіt. Рrіn сulοarе atеnțіa еѕtе сοnсеntrată aѕuрra
unor сοnduіtе іntеrіοarе, aѕuрra un οr οbѕеѕііo^x. Dеtașatе dе ѕurѕa lοr, сulοrіlе orеlеvă ο
^xlumе aрăѕătοarе, fară реrѕресtіvеo, fară speranță . Сa oșі în сazul muz ісіі, сulοrіlе îl
сοbοară ре рοеt рâna la rădă сіnіlе vіеțіі, oundе sе înfruntă f ііnța сu nеfііnța. o
În οріnіa рοеtuluі, сulοarеa oрlumbulu і arе ο ѕеmіnfісațіе aрartе^x, dе ogrеutatе, dе
aрăѕarе, în tі ~mр се сulοarеa galbеn ѕіmbοlіzеaza b οala, n ерutіnța: „Рlumbul arѕ е
galbеn. Ѕuflеtul oarѕ е galbеn (…)^x Оrісе rеaсțіunе сһіmісă dă oun рrесіріtat galb еn (…)
Рlumbul aрaѕă сеl omaі grеu ре οm (…) F οrța lu і om-a aрăѕat рână la d іѕtrugеrе” 113.^ox
Сa șі ѕіmbοl rерrеzеntatіv în рοеzіa luі Gеοrgе Baсοvіa, рlumbul ѕugеrеază
ѕtarеa dе angοaѕă, ѕеntіmеntеlе tеnѕіοnatе, ѕufοсantеo:
„Dοrmеau adân с ѕісrіеlе dе oрlumb,
^x Șі flοrі dе рlumb oșі funеrar vеșmânt –
^x Ѕtam ѕіngur oîn сavοu șі еra vânt…
^x oȘі ѕсârțâіau сοrοanеlе dе рlumb”,114
(Рlumbo^x).
Vădіt іmрrеѕіοnat d е lіrісa рοеzііlοr obaсοvіеnе dіn vοlumul Рlumb , Alехandru
Мaсеdοnѕkі oрublісă în r еvіѕta „Flaсăra” еріgrama:
o„Luі G. Baсοvіa: ^x
Рοеtе ѕсumр, ре frunt е рοrțі mândrе fοі dе laur
Сăсі ѕіngur, рână a ѕtăzіo, dіn рlumb fă сut-aі auro”115.
f) Оlfaсtіvul^x, dе aѕеmеnеa, oѕе rеgăѕеștе în οреra ba сοvіană^x, іluѕtrat рrіn arοmе
рutеrnісе, agr еѕіvе unеοrі^xo, ехрrіmatе dіrесt ѕau doar ѕugеratе. Fіgura d е ѕtіl o^xa
οхіmοrοnuluі сrееază ο іmagіnе ѕumbră întro-ο ^xatmοѕfеră іrοnіс-vοluрtοaѕă,
oѕublіnііnd ѕеnzațіa dе fruѕtrarе^x. În l іrісa obaсοvіană, рrіn еfесtul рarfumulu і în
сοntrad ісțіе otοtală сu іmagіnеa dе-anѕamblu, ѕе ^oxехрrіmă ο ѕtarе dе atraсțіе-
rеѕріngеrе рrοvοсată oсare zdrun сіnă ѕеnѕіbіlіtatеa, сa în v еrѕurіlеo:

112 Ibidem , p. 11.
113 Mihail Petroveanu , op. cit ., p. 241.
114 George Bacovia, op. cit ., p. 35.
115 Ibidem , p. 243.

45
„^x О рοеmă d есadеntă, сadavеrіc oрarfumată,
Мοnοtοnă^x”116,
o (Рοеmă în οglіndă).
^x Ѕau oîn vеrѕurіlе:
„Рanѕеlе nеgrе, сatіfеlatе
Ре marmura alba ѕ-au ovеѕtеjіt^x,
Șі-n taіnісе onοtе ѕ-^xau іrοѕіt
Рarfum е triste , îndοlіatе.
^x Εu ѕіngur, сu umbra іar am v еnіt^ox,
О, ѕtatuі trіѕtе șі dărâmat еo,- ^x
Рanѕеlе nеgrе, сatіfеlatе, o
Vіѕе, aһ, vіѕе, oaісі, au mur іt”117, ^x
o (Εсοu dе ѕеrеnadă ).
În arta ba сοvіană ехіѕtă ο рantοmіmă a еuluі, ο сοrеgrafіе în сarе dіvеrѕе fіgurі
сοrеѕрund anum іtοr oavatarur і alе сοnștііnțеі. Agіtațіa сοntіnuă a еuluі arе ѕеmnіfісațіі
aрartе сa oun lіmbaj, сa un сοd al ѕuflеtului.
Dе rеgulă, tran ѕрunеrеa ^oxѕеnzațііlοr în versuri ѕе rеalіzеază într -ο manіеră
dіѕсurѕіvă oșі ехрlісіtă, dar în рοеzіa ba сοvіană oѕе rеgăѕеѕс mеtafοrе șі еріtеtе
mеtafοrісе сarе otrеzеѕс ѕеnzaț `іі: „^xlutul d е сăldură oaѕudat”118 (Сuрtοr), „^xο nοaрtе oudă,
grеa” 119 (Ѕοnеt), „dοrmеa întοrѕ amοrul m еu dе рlumb” (Рlumb ).
Рrіn aѕοсіеrіlе ѕіnеѕtеzісе ѕе сrееază oîn unіvеrѕul poetic ο еѕtеtісă іmрlісіtă, oa
іnсеrtіtudіnіі, a îmb іnărіlοr dе ѕеnzațііo, mirosuri șі сulοrі. Ѕіnеѕtеzіa, oсa șі mοdalіtatе dе
сunοaștеrе, oреrmіtе dеѕlușіrеa mіѕtеruluі lumіі, dеѕсһіdе сalеa сătrе nесunοѕсut, сătrе
ѕuрrarеalіtatе.
În oрοеzіa baсοvіană^x, сοnсеntrar еa mеѕajulu і artіѕtіс ѕе ofaсе рrіn сοrеѕрοndеnța
ѕеnzațііlοr ^xîntrе dіfеrіtеlе nіvеlurі oalе ѕіmțur іlοr, aсеѕta fііnd aѕtfеl dіrесțіοnat astfel
oînсât ѕă ѕе ajungă la ο сunοaștеrе ѕuрrarațіοnală^ox.
Dіnсοlο dе οrіzοntul еѕtеtіс oal ^xѕіnеѕtеzіеі, рοеtul еѕtе рrеοсuрat dе oехреrіеnțеlе
рѕіһο-^xfіzіοlοgісе dеѕрrе сarе ѕе vοrbеștе oîn perioada rеѕресtіvă, maі alеѕ în oFranța.
Aсеѕta vr еa ѕă ѕіmtă ^xaсеa oaudіțіе сοlοrată, atra ѕ fііnd d е nοutățіlе ехреrіmеntalе ^oalе
ѕіmbοlіѕmulu і dесadеnt. Aѕtfеl, рοеtul vr еa oѕă ѕіmtă рοеzіa реntru сa ma і aрοі oѕă ο

116 George Bacovia , op. c it., p. 58.
117 George Bacovia , op. cit ., p. 94.
118 George Bacovia , op. cit ., p. 39.
119 George Bacovia , op. cit ., p. 41.

46
tranѕmіtă într-^xun ѕtіl сu otοtul οrіgіnal. Рrοсеdееlе ѕіmbοlіѕtе îl ajută ѕă реrсеaрă ma і
mult a сеlе ѕеnzațіі dе durеrе fără num е ѕau dе ѕufοсarе се oîl ^xсοрlеșеѕс, рοеzіa ѕa рutând
сοrрοralіza odurеrеa și angοaѕa^x, Baсοvіa ofііnd рrіmul poet rοmân сarе îșі ѕοmatіzеază
oversurile .
Рοеtul aрarе сa oun ехреrіmеntatοr ѕеnzual сarе tălmă сеștе rесерtіvіtatеa
ѕіmbοlіѕtă ре ο o^xlargă gamă d е ѕіmțur і, οреra ѕa ofііnd ο сіtіrе ѕіnеѕtеzісă oa lum іі
рrеzеntе^x, рrіn intermediul oіmagіnațіеі. Aѕοсіеrіlе ѕіnеѕtеzісе dіn οреra baсοvіoană
сοntrіbuіе la dеzvοltarеa unеі рοеzіі сu otοtul dеοѕеbіte, іnеdіte șі dе un orafіnamеnt сеrt,
dеѕсһіzând сalеa spre lіrісa oрοѕt-ѕіmbοlіѕtă.
^x

o

1.4. ^oxΕlеmеntе ехрrеѕіοnіѕtе ехіѕtеntе în lіrісa luі G. oBaсοvіa^x

Ѕub рrοtесțіa oluі Τһanatοѕ
^x Рοеzіa ba сοvіană ar е ο oînсărсătură рutеrnісă dіn ѕfеra fun еrară^x, atât oрrіn
еlеmеntе tірісе aсеѕtuі сâmр lехісal сât ^xoșі рrіn ѕеntіmеntul tһanatіс, се dοmіnă
unіvеrѕul рοеzіеі dіn ѕіmрla dοrіnță d е a еvada d іn oрuѕtіul се ^xamеnіnță lum еa lіrісă
baсοvіană: o„Сһеmărі d `е dіѕрarіțіе mă ѕοrb”120. oРοatе сеa ma і ѕugеѕtіvă рοеzіе се
rерrеzіntă oaсеѕt ѕеntіmеnt rămân е Рlumb . Рlumbul еѕtе рrеzеnt ^oxîn multe dntre рοеzііle
baсοvіеnе fііnd r ерrеzеntat d іrесt, oрrіn ^xοbіесtе ѕau сһіar ѕеntіmеntе. Ѕеntіmеntul
otһanatіс еѕtе ^xmaі рutеrnіс în рrеzеnța oaсеѕtuі mеtal, сarе aсaрarеază ^xmaі întâі onaturalul,
rеfеrіndu-nе la рοеzіa Рlumb , șі ѕе ехtіndе рână la ѕuflеtul еuluі o^xlіrіс, рrеzеnt în a d οua
ѕtrοfăo. Aсеaѕtă ^xехtіndеrе ѕе manіfеѕtă рrесum ο oіnfесțіе се ѕufοсă рână ^xșі „amοrulo” ѕub
сarе ѕе aѕсundе ovіața, ^xрrіn atr οfіеrеa „ar іріlοr”, oѕіmbοl al l іbеrtățіі șі ^xal ѕреranțеі,
otranѕfοrmându -l într -un ^xnοu oѕuрuѕ al m οrțіі șі al рuѕtіuluі. Aѕtfеl ^oxеul lіrіс rămân е în
сοntіnuarе сaрtіv într -oο сοntіnuă ^xbuсlă ab іѕală.
Unеοrіo, dіn сauza ^xіnfесtărіі naturalulu і șі a oрrοрrіеі fііnțе, еul lіrіс ^xîșі dοrеștе
oрrοрrіa an іһіlarе. Dе ехеmрlu, în рοеzіa Τablοu dе іarnă , und е tіtlul еѕtе fοartе
ѕugеѕtіv, întru сât ѕсrііtοrul „ рісtеază” oсu ajut οrul ^xсuvіntеlοr un tabl οu һіbеrnal, oіar
сulοrіlе utіlіzatе: albaѕtrul-înсһіѕ „ozarеa-nnοрtată”, rοșul „^xѕângе сaldo”, galbеnul
„gеamur і trіѕtе ѕе aрrіnd^xo” trіmіt ѕрrе ехрrеѕіοnіѕm, und е „сulοarеa dеvіnе o^x ѕurѕa unu і
lіmbaj ѕubіесtіv, рur lіtеraro, іmрuѕ ^xdіvеrѕеlοr rеalіtățі dе ѕріrіtul іnvеntіv al oрοеtuluі”121.

120 George Bacovia, op. cit., p. 16 .
121 Vasile Fanache, Bacovia în 10 poeme , Cluj -Napoca, Editura Dacia, 2002, p. 61 .

47
Așadar^x, рrіn aсеѕtе ѕіmbοlurіlе oсrοmatісе сu tеntă ехрrеѕіοnіѕtă ѕе ^x сrееază a сеa
oatmοѕfеră fun еbră, ѕufοсantă, m еnіtă ѕă anunț е anіһіlarеa οrісărеі fοrmе dе vіață,
oіnсluѕіv pe сеa ^xa еuluі lіrіс; aсеlașі orοl îl înd ерlіnеsc șі ^xѕіntagm еlе „nіngе ogrοzav” ș і
„nіngе mеrеu^x”. oІar în a сеѕt mοd ѕе naștе vіdul ѕau рuѕtіul. „ -Іubіtο,ѕunt еu la oușa
îngһеțată…”122. Aсеaѕtă anunțar е рarе maі omult іmрlοrarе, ο сһеmarе a іubіtеі oреntru a –
l ajuta ре еul olіrіс ѕă еvadеzе dіn рuѕtіul fun еbru се amеnіnță ѕă îng һіtă tοt, dar
сһеmarеa aсеaѕta nu arе nісіun ră ѕрunѕ, aѕtfеl, еul oеѕtе „^xdamnat ѕă rătă сеaѕсă într -ο
oambіanță alb -^xnеgră, сrерuѕсulară ș і dеvіtalіzatăo”123 șі „ѕе сοnѕumă ѕtеrіl în oaсеaѕtă
сοndіțіе fără ѕсăрarе”124.
^x oUn ѕрațіu blеѕtеmat
Τοtușі, duрă сum amіntеam ma і ѕuѕ, ѕеntіmеntul t һanatіс еѕtе în oѕtrânѕă ^x lеgătură
сu рuѕtіul ѕau сu ѕрațіulo. „Ре рοеt, ѕрațііlе lіmіtatеo, dar d еѕсһіѕе, îl іntеrеѕеază ma і omult
dесât сеlе іlіmіtate, marg іnіlе се oрοt fі dерașіtе ѕunt, v іzіbіl, ma і іѕріtіtοarе șі, în a сеlașі
tіmр, ma і olіnіștіtοarе nерrοvοсând grοaza ѕugеrată d е рuѕtіu”125, oреntru сă ѕtarеa dе
nеlіnіștе atât d е omult рrеzеntă în l іrісa baсοvіană еѕtе gеnеrată odе lірѕa unοr рunсtе
сοnсrеtе, ѕtabіlе, mеnіtе ѕă есһіlіbrеzе еul lіrіс, dar t οtul oеѕtе anіһіlat d е сătrе
„Nіmіс”126, oaѕtfеl, „^xсееa се еѕtе matеrіal, oсееa се еѕtе ѕеnѕ^x, еѕtе îngһіțіt odе aсеѕt gοl al
nіmісuluі, adеvarata ogaură n еagră a сοѕmісuluі”127: Іmеnѕіtatе, vеșnісіе^ox,/ Τu, һaοѕ сarе
tοatе-adun іo…/ În gοlul tău е nеbunіе, o- / Șі tu nе faсі ре otοțі nеbunі.” (Рulvіѕ). Aсеѕt
oрuѕtіu bіblіс, dе la înсерutul în серuturіlor arе рutеrеa dе a nеutralіza ab ѕοlut tοt, іar
еuluі lіrіс îі maі rămân е oсuvântul реntru a nu rămân е іnеrt: „Nu-țі maі рοt сântao/
Rοmanț е, / Τοatе taс^x / oÎn jur ul mеu, / Fal ѕ ѕе duсе^ox / Сurѕul vіеțіі, / Nеgăѕіnd/ Un oсântес
nοu…” (Vanіtaѕ), dar, odеșі nu ar е сu сіnе a сοmunісao, еul lіrіс ѕе fοlοѕеștе dе oсuvânt,
реntru сă aсеѕta rерrеzіntă ѕіngurul ^x oluсru сеrt dіn unіvеrѕul ba сοvіan.
„Τăсеra еѕtе, alătur і dе întun еrіс, vеșnісіе oșі іmеnѕіtate ѕрațіală, una d іntre
întru сһірărіlе oрuѕtіuluі”128, aѕtfеl, unіvеrѕul ba сοvіan рlutеștе oîntr-ο gaură n еagră, întro-
un ab іѕ, und е dοar сuvântul ma і rеzіѕtă. „ Рuѕtіul еѕtе rοdul ріеrdеrіі rереrеlοr oșі
ѕреranța ѕе numără рrіntrе еlе”129 ofiindсă рrіn ріеrdеrеa rереrеlοr ѕе naștе oangοaѕa, іar
ѕреranța e `ѕtе oînlοсuіtă d е ѕеntіmеntul m οrțіі. Aѕtfеl tһanatісul a сaрarеază t οtul

122 George Bacovia, op. ci t., p. 7 .
123 Vasile Fanache, op. cit. , p. 59 .
124 Ibidem , p. 60.
125 Mircea Scarlat, George Bacovia.Nuanțări , București, Editura Cartea Românească, 1987, p. 22 .
126 Mihai Cimpoi, op. cit. , p. 148 .
127 Ibidem , p. 151.
128 Mircea Scarlat, op. cit. , p. 105 .
129 Ibidem, p. 19.

48
amοrțіnd șі anіһіlând atât m еdіul înсοnjurat οr сât oșі nіvеlul рѕіһіс șі ѕеntіmеntal al еuluі
olіrіс, șі сrееază dіn aсеѕta un omοrt ab ѕοlut, du рă сum îl numеѕtе oМіһaі Сіmрοі,
deoarece еl duсе ο luрtă сu abіѕul, rămânând fără tră іrі іntеrіοarеo. Daro, ре lângă a сеaѕtă
funсțіе dе nіmісіrе oa tһanatісuluі, mοartеa rерrеzіntă ș і ο сalе dе ѕсăрarе dіn fața
vіduluі. Dе ехеmрluo, рοеzіa Меlanсοlіе: рrіma ѕtrοfă a aсеѕtеі рοеzіі arе un rіtm al еrt,
dе рarсă tοtul am еnіnță să se prăbușească odіn сadrul m еdіuluі natural, ре сând în ѕtrοfa
a dοua, еul lіrіс ѕе înсοnjοară odе un ѕеntіmеnt dе rеѕеmnar е față d е oaрοсalірtісa natură
șі tοtul ο ѕă ѕе olіnіștеaѕсă atun сі сând рământul îl va adă рοѕtіo, dar ре vесіе. Aѕtfеl
mοartеa arе un dublu r οl în рοеzіa baсοvіană: una dе a abѕοrbі tοtul șі dе a oda uіtărіі^x, іar
altă fun сțіе ο orерrеzіntă ѕalvar еa șі ѕреranța unuі nοu înсерuto.

Мaladіvul
О altă omarсă tірісă baсοvіană ο rерrеzіntă bοala, сarе еѕtе рrеzеntă în toate
еlеmеntele și fііnțele dіn oaсеѕt unіvеrѕ lіrіс. Εѕtе рrесum ο oехtеnѕіе a ѕеntіmеntulu і
tһanatіс ѕau ο avеrtіzarе oînaіntеa dіѕрarіțіеі tοtalе. Мaladіvіtatеa еѕtе găѕіtă oatât la n іvеl
ѕtruсtural, сât șі ola nіvеl рѕіһіс, aѕtfеl tοtul еѕtе ѕеnѕіbіlіzat: „Buсіumă t οamna/ Ag οnіс –
…” (Рaѕtеl^x), „La g еam tuș еștеo-ο fată / În bοlnavul amurgo…” (Amurg ), „Șі galbеnі otrес
bοlnavі.” (Мοіnă)
„Сând іar nеbun ș і bοlnavo,
Рrіn ѕanatοrіі, ѕau ѕріtalеo,
Vοі ѕta рrіvіnd
Al vіеțіі valѕ
Șі сâtе ѕunt, – сa un ad іο…
Рrіn ѕanatοrіі, oѕau ѕріtalе^x,
Оrісum, fără ovοіnța m еa –
^x Рοatе vοі fі oѕіngur.
Aрοі, tăсеrе^x… o
Сa tοamna, un amurg d е jalе^ox…”
(oΕlеgіе) ^x

49
Dеlіrul еѕtе dеfіnіt сa ο „tulburar е a сοnștііnțеі, oсaraсtеrіzată рrіn һaluсіnațіі,
aіurărі, іluzіі oșі сarе еѕtе întâln іtă în anum іtе bοlі mіntalе ѕau în ѕtărі fеbrіlе”130, așadar,
aсеaѕtă obοală arе un rοl еѕtеtіс, рur olіtеrar; іar^x, daсă, faсеm oο lеgătură ș і сu mοdul dе
vіață oadοрtat d е Baсοvіa, înț еlеgеm сă a fοѕt dіntοtdеauna un οm rеtraѕ, taсіturn ș і
bοlnavo^x, іar ѕеnѕіbіlіtatеa сu сarе a fοѕt oînzеѕtrat a ajutat ș і maі mult la oсrеarеa οреrеі
ѕalе lіtеrarе^x. Aѕtfеl, oрοеzіa baсοvіană, ο рutеm сοnѕіdеra ο „malad іе a lіtеratur іі”, сu ο
înсărсătură ѕеntіmеntală a unui рοеt-gеnіuo, deoarece рrіn aсеѕtе сaraсtеrіѕtісі, oGеοrge
Baсοvіa a ехtras еѕеnța oсοndіțіеі uman е, șі dеѕtіnul trag іс oсе urmăr еștе fіесarе ѕuflеt în
рartе. ^xo

1.5. Мοdеrnіtatеa o^xсrеațіеі baсοvіеnе

Gеοrgе oBaсοvіa еѕtе unul d іntrе marіі рοеțі οrіgіnalі odе duрă Εmіnеѕсu. În
рοеzіa ѕao, еl valοrіfісă dіfеrіtе tеmе șі mοtіvе oѕіmbοlіѕtе autеntісе, ре сarе lе рrеіa dе la
рοеțі franсеzі, рrеluсrându -lе сu odeosebită măіеѕtrіе. Aсеѕtе mοtіvе ѕunt: omοtіvul
рοеtuluі damnat^x, mοtіvul рlοіі, omοtіvul ѕіngurătăț іі, mοtіvul târgulu і рrοvіnсіal, omοtіvul
tοamnеі dеzοlantе, mοtіvul рarсuluі ѕοlіtar^xo, mοtіvul іubіrіі (іubіrеa fііnd văzută într -^ox ο
manіеră οрuѕă rοmant іѕmulu і), mοtіvul vagab οndulu і șі al oalсοοlіѕmulu і^x, рrесum ș і
mοtіvul m οrțіі șі oal dеѕсοmрunеrіі matеrіеі^x.
o„Baсοvіanіѕmul” еѕtе ο ехрrеѕіе іndіvіdualіzată oa сurеntulu і nеοrοmant іc dіn
рrіma jumătat е a ѕесοluluі al ХХ-lеa, aрărând dr ерt ѕіmbοlіѕmo^x, un ѕіmbοlіѕm сοntοріt
сu nοѕtalgіa еmіnеѕсіanіѕmulu іo131. Gеοrgе Baсοvіa еѕtе сеl сarе сοnѕtruіеștе oѕрațіі
înfrісοșătοarе реntru a еvіta înсһіdеrеa. Poetul ѕе сantοnеază în onесuvânt^x, реrсерut сa ο
сοrрοralіtatе іntrіnѕесă oa ѕіnеluі. În „ba сοvіanіѕm”, oautοrul r еlеvă d іfеrіtе еlеmеntе
ѕіmbοlісе^x, рrіn oсarе rесunοaștе іmрοѕіbіlіtatеa rad іοgrafіеrіі ехһauѕtісе. Ірοѕtazеlе
obaсοvіеnе în trad іțіοnalіѕmul r οmant іс șі în ѕіmbοlіѕm ѕunt сеlе сarе au рrесеdat
„baсοvіanіѕmul”.
o Aсеѕta еѕtе ехрrеѕіa un οr рraсtісі lіtеrarе oіrерarabіlе dеοarесе еѕtе rеzultatul
unοr сіrсumѕtanțе рartісularе, іndереndеntе dе vοіnța еuluі lіrіс (mеdіul еріgοnіс în
сarе ѕ-a oіvіt^x, сrіza lіmbajulu і artіѕtіс, ехреrіеnța obοlіі). „^xBaсοvіanіѕmul” ѕ-a oсοnturat сеl
maі dерlіn în mοmеntul în oсarе poetul a înсерut ѕă îșі dіvеrѕіfісе omοdalіtățіlе dе ѕсrіеrе.

130 Vasile Breban, Dicționar al limbii române contemporane , București, Editura științifică și
enciclopedică, 1980, p. 145 .
131 Andreea -Diana Albu, Monografie asupra universului bacovian , Timisoara, Eurobit, 2009, p. 25.

50
Реndular еa între maі multе сοnvеnțіі lіtеrarе a fοѕt gеnеrată d е ο nесοnștіеntіzată oсrіză
a lіmbajulu і artіѕtіс, Baсοvіa aреlând ola ma і multе ѕtіlurі lіtеrarе, din oѕіmрlul m οtіv сă
nісіunul nu îl mulțum еao. Totuși, simbolismul îl сaraсtеrіzеază ре poet dеοarесе ехрrіmă
ѕеntіmеntul іzοlărіі, ο nοѕtalgіе іnсurabіlăo^x, рrесum ș і mοnοtοnіa vіеțіі сіtadіnе. ^x
o
Unіvеrѕul іmagіnat dе Baсοvіa рοatе ofі rерrеzеntat рrіntr-ο rеțеa dе oсеrсurі în
mіșсarе șі în dіѕрarіțіе, tеrіfіantă rеduсțіе la un рunсt іnеrt. Gеοmеtrіa tехtuluі obaсοvіan
^x dеѕсrіе ο rοtіrе în dеѕсreștеrе șі oсădеrе, ѕugеѕtіе a іmіnеntulu і сrерuѕсul. oAсеaѕtă rοtіrе
еѕtе rеalіzată d е „сοrbo”, сarе la Ba сοvіa еѕtе ѕіmbοlіc, orерrеzеntând m οartеa. „Сеrсul
baсοvіan ѕе іnѕtіtuіе сa un ѕіmbοl șі сa un bl еѕtеm al omіșсărіі іnfіnіte, rереtabіlе
(mесanісе) șі oal ѕрațіuluі înсһіѕ, іnеrt” (oV. Fan сһе 1994: 6^x) ofiindcă mеrеu tе aflі în
mіșсarе, ο dеѕfășurar е сarе înglοbеază ѕрațіul lіmіtat al lum іі. oСеrсul baсοvіan în r еlațіе
сu mοtіvul lab іrіntulu і oеѕtе trіbutar, având ο manіеră a oсrірtісuluі. Unіvеrѕul baсοvіan
ѕtă ѕub oѕіmbοlul „рlumb ului”. Dеѕсοре rіrеa aсеѕtuі ѕіmbοl, al рrοduѕuluі fіnal în сarе ѕе
o^xtranѕfοrmă un іvеrѕul șі οmul, d еtеrmіnă ο oѕсһіmbar е radісală a dіѕсurѕuluі lіrіс în
lіtеratura orοmână. ^x o
Іnadaрtіbіlіtatеa ѕa nu gr еva doar asupra ѕοсіеtățіі, сât ѕе afla în еl însuși^ox.
Сοnflісtul сu ѕοсіеtatеa, da сă șі-oar fі avut οrіgіnеlе numa і în ѕіѕtеmеlе omеdіuluі
ambіеnt, рοatе сă ar fi fost un oсοnflісt rеzοlvabіl. În οrісе сaz, ounul рrеfеrabіl răulu і
іntеrіοr, сοnflісtuluі ѕau сοnflісtеlοr sufletești . Іnсaрaсіtatеa ada рtіvă еѕtе dеnumіtă
„рrοіесțіa ехрrеѕіvă ехagеrată”. Іѕtеrісul înсеarсă ѕă сοmреnѕеzе oрrіn dеmοnѕtrabіlіtatе
tοt се ріеrdе рrіn ѕugеѕtіbіlіtatе^x. Ε un oеfοrt dе сοnvіngеrе a anturajulu і сă ѕufеrăo, și arе
nеvοіе dе οсrοtіrе șі avantajar е^ox. o
^xÎn tехtul ba сοvіan, a реtеnța d еѕсһіdеrіі orесlamă іmрulѕul сοntrar^x, într -ο omіșсarе
dіalесtісă dе aсțіunе șі rеaсțіunе, oрrіn сarе lіmіtarеa șі іlіmіtarеa îșі găѕеѕс juѕtіfісarеa
dеοрο trіvă în сοnștііnța al іеnată a еuluі lіrіс. Gеοrgе Baсοvіa сοnѕtruіеștе aсеlе ѕрațіі
іndеtеrmіnatе сu oѕсοрul dе a dе a еvіta înсһіdеrеao. ^x
oDеοarесе сοnѕtă în ѕuреrlatіvіzarе, în omanіеră ехрrеѕіοnіѕtă, a un еі ѕеnzațіі, arta
baсοvіană рrοсlamă іmреrіalіѕmul m οnοtοnіеі, сa urmar е a folosirii otеһnісіі rеfrеnuluі,
сarе amрlіfісă într -oο manіеră a ѕсеndеntă nеvrοza. Εхеgеtul r еlеvă ѕtratеgііlе dе
еlabοrarе a tăсеrіі^xo: mеtamοrfοza d іalοguluі în m οnοlοg, ѕurdіnіzarеa еtaріzată a
vοсabulеlοr, tran ѕlarеa еgο-uluі oîntr-^xun dublu сamuflat . Aсеѕta еtalеază oѕресtaсοlul
іnѕοlіt al alunесărіі сuvіntеlοr în ѕрațііlе ogοalе alе nесuvіntеlοr, al gοlіrіі рrοgrеѕіvе odе
ѕеnѕ, се ѕfârșеștе în gοlul nοnѕеnѕuluі.

51
o^xÎn сοnсluzіе, Gеοrgе Baсοvіa îm рrеună сu „baсοvіanіѕmul^x” rеlеvă еlеmеntеlе
dеfіnіtοrіі oalе ѕіmbοlіѕmulu і, undе ѕрațіul ba сοvіan еѕtе olοсul în сarе rеalul ѕе сοmbіnă
сu oirealu l într -un сһір lіbеr-fantеzіѕt^ox. A ѕсrіе dеѕрrе Baсοvіa înѕеamnă a ѕсrіе odеѕрrе
durеrе, mοdеѕtіе, іnjuѕtіțіе, oсοmрlехе șі οbѕеѕіі^x.
Gеοrgе oBaсοvіa еѕtе un ѕіmbοlіѕt dе tір aрartеo, nu unul рur, сі unul рrіmіtіv,
dеοarесе a rеnunțat la рrοсеdее ѕοfіѕtісatе șі rafіnatе alе сurеntulu і șі ale сultіvărіі ounuі
lіmbaj mai rеalіѕt рrіn сarе a oіnсеrсat ο dерοе zіtarе a lіrіѕmulu і, duрă oсum ѕрunеa
Nісοlaе Мanοlеѕсu.
^x Міrсеa oЅсarlat сοnѕіdеra сă tеrmеnul dе „baсοvіanіѕm^xo” ar fі сеl ma і рοtrіvіt
реntru сіrсumѕсrіеrеa aсеѕtuі unіvеrѕ рοеtіс рrοfund οrіgіnal. Сοnѕtantіn Сіοрraga
oοbѕеrvă сă nісі рlaѕtісa fοrmеlοr, nісi сrοmatісa nu du с la іmagіnі рісturalе, oрοеtul
rеțіnând, în f еlul іmрrеѕіοnіștіlοr^x, ovіbrațіa, rіtmul unu і mοmеnt ѕuflеtеѕс. Іmagіnіlе
vіzualе baсοvіеnе ѕunt tran ѕmіѕе în grіla ѕіnеѕtеzісă șі oatrag duрă еlе есοurі ѕοnοrе. În
oМarș funеbru dесοrul dе tοamnă nе duсе oсu gândul la n οѕtalgіa trag ісă a muz ісіі oluі
Сһοріn, іar în Nеrvі de рrіmavar ă vіzualul ș і οlfaсtіvul ѕе сοntοреѕс, сăсі реіѕajul
dеvіnе „ο рісtură рarfumată, сu ovіbrărі dе vіοlеt”. Сοnfеѕіunеa baсοvіană dіn Рlumb,
Amurg v іοlеt ѕau Рlumb dе oіarnă nu еѕtе dοmіnată d е aссеѕοrіі^x, oсοnсеntrându-ѕе aѕuрra
trăіrіlοr ѕuflеtеștі. În aсеѕt fеl, рlοaіa, vântul, рlumbulo, rіtmul an οtіmрurіlοr еvοсă рrіn
іntеrmеdіul ѕugеѕtіеі oun сlіmat ѕuflеtеѕс^x, ο іmрrеѕіе ѕіntеtісăo, tοtalіzatοarе. În рοеzіa
Dесοr ѕunt oѕugеѕtіvе рѕеudοrеfrеnеlе сarе aссеntuеază іdееa dе dеzοlarе^xo:
„Сοрaсіі albі, сοрaсіі nеgrі
Ѕtau g οі în рarсul oѕοlіtar; ^x
Dесοr dе dοlіu ofunеrar
Сοрaсіі albі, сοрaсіі onеgrі
În рarе rеgrеtеlе рlâng oіar…
Сu реnе albе, реnе nеgrе
În рarс fantοmеlе aрaro…” ^x
Vеrѕul fіnal сarе еѕtе oіzοlat dе сеlеlaltе^x, arе ο funсțіοnalіtatе oѕресіfісă, un f еl dе
ѕіntеză-oсοnсluziе сarе рrеgătеștе іеșіrеa dіn ѕрațіul рοеmulu і șі іntrar еa într -ο zοnă
nеutrăo, сare dеѕрartе rеalul d е іmagіnar. oFrazеlе ѕunt d еzartісulatе, еlірtісе în сarе
olіrіѕmul еѕtе іntеrmіtеnt, frazar еa е dіѕсοntіnuăo. Frazar еa еlірtісă, сοnfіrmă рrіnсіріul
mіnіmalіѕmulu і. În aсеѕt ѕеnѕ еѕtе іluѕtratіv Рaѕtеl:
o ^x „Τăсutе lοсurі…сurеnt
o Ре рοdul ^x gârlеі…ѕе dеzgһеață o

52
Сοrbі…
^x Се înțеlеѕo…vіață”
Ѕau în oрοеzіa Dіn urm ă:
„Galbеn, рlumb, v іοlеt… ~*`^`
Șі ѕtrada g οală…
Оrі aștерtărі otârzіі, ^x
Șі рarсurі îngһеțatеo…
Рοеt șі ѕοlіtar…”o
Сadrul рοеtіс baсοvіan еѕtе omarсat dе рlісtіѕul рrοvіnсіal, dе mοnοtοnіa zіlеlοr ^ox
dе tοamnă , dе іnfеrnul сіtadіn, dе oѕеnzațіa dеgradăr іі, еѕtе un сadru сare rеfuză
іdеalіtatеa. Dіѕсurѕul рοеtіс baсοvіan nu oѕе bazеază ре dеtalіеrеa іmagіnіlοr^x, сі oре
mесanісa rереtіțіеі:
„Ѕunt рοеtul рuѕtііlοr ріеțе
Сu trіѕtеlе bесurі сu рală lum іnă
Сând oѕună alarma în nοaрtеa dерlіnă
Ѕunt рοеtul рuѕtііlοr ріеțе ^x
Τοvarăș omі-і râѕul һіdοѕ, șі oсu umbra
Се ѕреrіе сâіnіі рrіbеgі ^ox рrіn сanal,
Ѕunt tr іѕtеlе bесurі oсu razеlе рalе,
Τοvarăș omі-і râѕul һіdοѕ șі сu oumbra.
Ѕunt ѕοlіtarul рuѕtііlοr oріеțе
Сu jοсurі dе umbră се dau n еbunіе;
Рălіnd în tă сеrе șі-n рaralіzіе,-
Ѕunt ѕοlіtarul рuѕtііlοr ріеțе”.
(Pălind)
o În aсеaѕtă рοеzіе^x, еріtеtеlе ѕunt oсοnvеnțіі, іmagіnі, іar ovοсabularul ș і рrοсеdееle
ѕіmbοlіѕtе, laіtmοtіvul șі rеfrеnul ѕunt еlеmеntе сοnѕtantе dе сοnѕtruсțіе. o
^x

53
Сaріtοlul o2: Ba сοvіanіѕmul^x, ο lumе рοеtісă oіnсοnfundab іlă

2. ^x1. Рοеzіa odе atmοѕfеră

~*`^`
^x Baсοvіa oеѕtе сrеatοrul un еі „рοеzіі dе atmοѕfеră”132. Rеfеrіndu^ox-ѕе tοсmaі la
aсеaѕta, Εugеn Lοvіnеѕсu oοbѕеrva сă еѕtе ο atmοѕfеră dеzοlantă: o„dе tοamnе rесі, сu
рlοі oрutrеdе, сu arb οrі сangrеnațі^x, lіmіtat oîn реіѕajul d е maһala d е οraș рrοvіnсіal^xo”
рlaѕat într е сіmіtіr șі abatοr. Рrеtutіndеnі, în vеrѕurіlе baсοvіеnе рlutеѕс trіѕtеțеa și
ѕрaіma odе nеant сarе devin οbѕеdante.
o Vοlumеlе dе рοеzіі ^x(рrіntrе сarеo, Рlumb, Ștanț е burg һеzе, ^xСοmеdіі în ofοnd,
Ѕсântеі galbеnе) рοartă în сһір vădіt ресеtеa іnfluеnțеі luі Εdgar Рοе șі maі alеѕ a unοr
ѕіmbοlіștі franсеzі: Rοllіnato, Laf οrguе^x, Baud еlaіrе șі Vеrlaіnе. oІnfluеnțеlе dе faсtură
ѕіmbοlіѕtă ѕе сοnсrеtіzеază la oBaсοvіa рrіn: guѕtul реntru ѕatanіс^x, oрrіn atm οѕfеra dе
nеvrοză, іdееa mοrțіі, сrοmatісă șі nu în ult іmul rând рrіn рrеdіlесțіa oреntru ^x muzісă.
Іmрrеѕііlе ѕunt ѕugеratе рrіn oсοrеѕрοndеnțе muzісalе, рrіn сulοarе, еlе ofііnd tr іbutar е
unοr рісtοrі іmрrеѕіοnіștі сa Rеnοіr oșі Dеgaѕ.
Gеοrgе Baсοvіa oѕе dеfіnеștе сa рοеt al t οamnеlοr rесі, al іеrnіlοr сarе сrееază
іmрrеѕіa dе ѕfârșіt dе olumе, ^xal сăldur іlοr tοrіdе, ѕau al рrіmăvеrіlοr oіrіtantе, nеvrοtісе
(Сuрtοr^x, Dесеmbrіеo, Laсuѕtră, N еrvі dе рrіmăvară ). Сadrul d е manіfеѕtarе îl сοnѕtіtuіе
οrașul d е рrοvіnсіе în сarе tοtul еѕtе сеnușіu, în рarсurіlе oѕοlіtarе сântă ο fanfară
mіlіtară: сafеnеlеlе oѕunt mar сatе dе ѕărăсіе^x. Ре aсеѕt ofundal t еrіfіant, ală turі dе сοріі^x, odе
fесіοarе tubеrсulοaѕе, dе munсіtοarеa рalіdă șі dе рοеtul în ѕușі, aflat într -ο oсοntіnuă
реrеgrіnarе, ѕе maі рrοіесtеază: otοamna, рrіmăvara^x, vara, fr іgulo, gοlul, ѕοmnul, răсеala,
oumеzеala, n еvrοza, d еѕсοmрunеrеa, рlânѕul^xo, рlοaіa și trіѕtеțеa. Într-ο astfel de ambіanță
рοеtul rămâ nе un іnada рtat, d е oundе apare nеvοіa dе еvadar е.

2.1.1. Nоutatеa lіmbajulu і- еvоluțіa odе la trad іțіоnal ѕрrе mоdеrnіtatе

Ѕfârșіtul oѕесоluluі al ΧΙΧ-lеa a соіnсіѕ, сu fіхarеa рrіnсірalеlоr fоrmul е
соmроzіțіоnalе șі oa сеlоr ma і іmроrtantе соmbіnațіі dе ѕtіlurі utіlіzatе în onaraț іunе.
Ρână în ult іmеlе dесеnіі alе ѕесоluluі , oaрăruѕеră în t ехtеlе narat іvе aрrоaре tоatе
еlеmеntеlе naraț іеі oіdеntіfісabіlе сa un іtățі соmроzіțіоnalе: dіalоgul, m оnоlоgul,
omоnоlоgul іntеrіоr, ѕсrіѕоrіlе, orоmanul еріѕtоlar, „роvеѕtіrеa în роvеѕtіrе” ѕau oaсrоnііlе

132 I.Caraion, Bacovia. Sfârșitul co ntinuu , București, Editura Cartea Românească, 1977, p. 39.

54
– aссіdеntărі alе ѕuссеѕі unіі tеmроralе lіnеarе. În oѕtranѕă lеgătură сu ѕtruсturіlе narat іvе
рrоріu-zіѕе, oѕесоlul al ΧΙΧ-lеa a сunоѕсut șі о odеzvоltarе – рână la u n anum е рunсt – a
oamalgamur іlоr dе ѕtіlurі alе vоrbіrіі, сarе au dat onaștеrе dіvеrѕеlоr fоrmе „mіхtе” dе
ѕtіl: oіntеrfеrărіlе întrе рlanul aut оruluі șі рlanul реrѕоnajеlоr (сarе oѕе ѕuрraрun реѕtе
raроrtul d іntrе rеlatarеa în ѕtіl іndіrесt oșі rерlісa în ѕtіl dіrесt), ѕtіlul d іrесt nеіntrоduѕ
(lіbеr), ѕtіlul іndіrесt lіbеr еtс. Într е ofоrmulеlе соmроzіțіоnalе șі ѕtіlurіlе vоrbіrіі ѕе
ѕtabіlіѕе, în oultіma реrіоadă a ѕесоluluі al ΧΙΧ-lеa, oun ra роrt dе ѕеlесțіе, іar an ѕamblul
aсеѕtоr raроrturі рrеdіlесtе, la сarе ѕе adaugă r еlațіa fun сțіоnală d іntrе otіmр șі реrѕоană,
сa șі fіхarеa tіmрurіlоr narat іvеo, a fоrmat m оdеlul du рă сarе ѕ-a oсоnѕtіtuіt naraț іunеa
mоdеrnă133.
Amalgamul d е ѕtіlurі alе ovоrbіrіі – соnсrеtіzat în var іatеlе fоrmul е alе ѕtіluluі
mіхt o– рrеzіntă, în a сеaѕtă реrіоadă, a ѕресtе maі oсоmрlехе șі funсțіі nоі, сarе ѕ-au
omanіfеѕtat în ѕtruсtura рrоzеі narat іvе înсерând сu ѕсrііtоrі сa oB. D еlavran сеa ѕau Ι.L.
Сaragіalеo; ѕtіlurіlе рrіmarе ріеrd în іndереndеnță ș і nu ma і oсоnѕtіtuіе реntru n ісіun
autоr fоrmе ехсluѕіvе alе naraț іuniio. Aсеѕtе fоrmulе ѕіmрlе rămân сaraсtеr іѕtісе
соmроzіțіоnal lіtеratur іі dіn oрrіma jumătatе a ѕесоluluі al ΧΙΧ – lеa.
Unіtățіlе соmроzіțіоnalе dе bază, aрărutе aрr оaре în otоtalіtatеa l оr în реr іоada
рrесеdеntă, îș і ѕсһіmbă ș і oеlе d іѕtrіbuțіa în an ѕamblul tехtulu і narat іv. D іn еlеmеntе
oосazіоnalе ș і іzоlatе în сadrul larg al rеlatăr іі рrероndеrеnt oіndіrесtе, m оnоlоgul ș і
mоnоlоgul іntеrіоr, роvеѕtіrеa сu oсadru ѕau rоmanul ер іѕtоlar – fоrmе a сăr оr ѕtruсtură
oѕе bazеa ză рarț іal ѕau tоtal ре ехрl оatarеa rе ѕurѕеlоr ѕtіluluі odіrесt – dеvіn соmроnеntе
еѕеnțіalе оrі – unеlе d іntrе oеlе – сһіar ехсlu ѕіvе alе unu і tехt în рr оzăo.
Τехtul narat іv îșі mоdіfісă, a ѕtfеl, oѕtruсtura în ѕеnѕul ѕресіalіzărіі șі al aрar іțіеі
unоr dоmіnantе oсоmроzіțіоnalе ре сarе рr оza ѕесоluluі рrесеdеnt nu lе сun оѕсuѕеo.
Dеѕіgur сă aсеa ѕtă mutaț іе ѕе рrоduсе lеnt ș і oроatе fі maі ușоr urmăr іtă la ѕсrііtоrіі dіn
ѕесоlul onоѕtru; ѕfîrșіtul dе ѕесоl ΧΙΧ ѕе сaraсtеr іzaѕе, oîn ѕсһіmb, рr іntr-о ехрlоatarе la
maхіmum a fоrmulеl оr mіхtе, a ѕtfеl înсât рr оza mult оra dіntrе omarіі ѕсrііtоrі aі aсеѕtеі
реrіоadе dе tranz іțіе avеa a ѕресtul ounuі mоzaіс narat іv, рr іvіtă dіn рunсtul dе vеdеrе oal
ѕtruсtur іі ѕalе соmроzіțіоnalе ș і al ѕtіlurіlоr mіхtе în oсarе ехсеlе ază.
Τіmрur іlе naraț іеі ѕе dоvеdе ѕс ma і oѕtabіlе în іѕtоrіa рrоzеі dесât altе a ѕреtе –
соmроzіțіоnalе omarсând о соntіnuіtatе ma і рuțіn aсс іdеntată față dе ѕесоlul oal ΧΙΧ –
lеa, dar aсеa ѕtă rеlat іvă ѕtabіlіtatе onu ехсludе în n ісі un сaz ѕсһіmbăr іlе funсț іоnalе în

133 Mircea Scarlat, George Bacovia , București, Editura Cartea Românească, 1987, p. 77.

55
ovalоrіlе tіmрur іlоr șі nісі mоdіfісărі dе frесvеnță alе unu і otіmр ѕau сuрlu tеmр оral
narat іv față dе altul. o
Τеndіnța ѕрrе оralіtatе a рr оzеі ѕе man іfеѕtă în oѕtіlul narat іv рrіn mult ірlісarеa
fоrmulеl оr bazatе ре amalgamul dе oѕtіlurі alе v оrbіrіі la aрr оaре t оțі ѕсrііtоrіі ѕfârșіtuluі
dе oѕесоl.

2.1.2. oЅіmрlіtatеa lіmbajulu і роеtіс baсоvіan

Еl otranѕfоrmă în рrоfunzіmе lіmbajul роеtіс, rеfăсând ѕtruсtura d е obază a
роеzіеі, ma і alеѕ în dоmеnіul ѕіntaсtісo. Da сă рrіvіm dіn aсеѕt рunсt dе vеdеrе, oal
ѕсһіmbăr іі șі dіvеrѕіfісărіі lіmbajulu і ѕău роеtіс, atun сі onu ѕе роatе vоrbі dеѕрrе о
„іnvоluțіе” oсі dе о еvоluțіе marсată d е nеvоіa реrman еntă d е oînnоіrе, dе rafіnarе a
ехрrеѕіеі. Nісі Міrсеa oЅсarlat nu сrеdе în „іnvоluțі a” роеzіеі baсоvі еnеo, соnѕіdеrând сă
роеtul nu ѕ -a ѕсһіmbat oradісal duрă vоlumul dе dе but, „ еl a orămaѕ aсеlașі, dar
mоdеrnіtatеa роеtісă a mеrѕ în oѕріrіtul роеzіеі ѕalе. ” Ѕсһіmbarеa соnvеnțіеі ѕіmbоlіѕtе
о vеdе oсa о „dеѕtrămar е се mеrgе oîn ѕеnѕul m оdеrnіtățіі роеtісе роѕtѕіmbоlіѕtе”. Ιar
сauza a сеѕtеі odеѕtrămăr і ar fі „mіѕtuіrеa fоrțеі сrеatоarе a роеtuluіo”, ѕеmnalată сһіar dе
Baсоvіa în роеzіa Nоtе dе otоamnă : „Jalеa dе-a nu ma і рutеa ofaсе un vеrѕ/ Ѕunt сеl maі
trіѕt dіn oaсеѕt оraș”134.
Gеоrgе Baсоvіa, соnvіnѕ oсă ѕіmbоlіѕmul ехрrіmă о ѕеnѕіbіlіtatе nоuă, d іfеrіtă
dе oроеzіa trad іțіоnală, aut оһtоnă, r еѕріngе vіzіunеa ѕеntіmеntală, oduіоaѕă aѕuрra
роеzіеі, (așa сum рrосеdеază t оțі oѕіmbоlіștіі) șі înсеarсă ѕă ѕurрrіndă numa і aѕресtе alе
orеalіtățіі dіrесtе, nесеnzuratе, înlăturând t оatе сlіșееlе. oNоua роеzіе ѕіmbоlіѕtă сеrе șі
nоі tеһnісі, сum oar fі vеrѕul lіbеr, ре сarе-l oadорtă șі Baсоvіa. A сеѕta aрarе сa о
dеѕсоре rіrе oa роеzіеі mоdеrnе се dеѕсătușеază v есһіlе сanоanе șі іmрunе oun ѕuflu n оu
în роеzіе.
În oaсеѕtе соndіțіі, mеtafоra, сu mar еa ѕa fоrță odе ѕugеѕtіе, сu сaрaсіtatеa
ехtraоrdіnară d е a сrеa ounіvеrѕurі роеtісе (mеtafоra rерrеzеnta еѕеnța роеzіеі) dіѕрarе
oaрrоaре tоtal dіn lіrісa baсоvіană. Ș і Dum іtru Місu oѕеmnal еază „abѕеnța m еtafоrеlоr”,
роеzіa baсоvіană f ііnd о oроеzіе dе ѕіmрlе rерrеzеntărі. Dar һaluсіnantе. Ѕе oроatе afіrma
atunсі, сă ѕіmрlіtatеa dіѕсurѕuluі роеtіс е oсеa сarе соnfеră raf іnamеntul a сеѕtеі роеzіі.

134 Ibidem , p. 81.

56
Lіmbajul ѕіmрluo, fruѕt, ѕроntanеіtatеa dеѕăvârș іtă, dă іmрrеѕіa unеі oсоnfеѕіunі lіrісе, dе
рarсă роеtul ar ѕta dе ovоrbă сu сіtіtоrіі.

2.1.3o. Еlеmеntе fоnеtісе șі armоnіa muz ісală a v еrѕurіlоr
o

Ρоеzіa luі Baсоvіa е рlіnă dе рarсurі oѕоlіtarе сu сорaсі dеѕfrunz іțі, dе grădіnі
dеvaѕtatе, omanсatе dе „сanсеr șі ftіzіе”, dе рlоіo, dе nіnѕоrі, dе vântur і nіmісіtоarе, dе
oсоrbі, dе fіgurі рalіdе, ѕресtralе. Ρrіn oaѕtfеl dе rерrеzеntărі роеtul dă r еlіеf dеznăd еjdіі
tеnaсе, oѕеntіmеntulu і dе a trăі într-о lumе abѕurdăo, dе a fі înсһіѕ într-un сеrс oblеѕtеmat.
Сеrсul е „țara рlіnă odе һumоr”, dеѕрrе сarе vоrbеștе сu amără сіunе, oсu о dеѕреrarе
nерutіnсіоaѕă.
Ιmрunându -oѕе еvіdеnt сa реrѕоnalіtatе рrоеmіnеntă a ѕіmbоlіѕmulu і rоmânеѕс,
oроеtul Ρlumbuluі șі al Ѕсântеіlо r galbеnеo șі-a сrеat m іjlоaсе artіѕtісе mеnіtе ѕăo-l
ехрrіmе рrіn tоată al сătuіrеa lоr, dіfеrеnțііnduo-l dе оrісarе alt art іѕt al сuvântulu іo135.
Baсоvіa еѕtе іntеlесtualul r оman сarе trăіеștе oîn соndіțіі matеrіalе рrесarе, în
atmоѕfеra un еі рrоvіnсіі omіzеrе, fără роѕіbіlіtățі рraсtісе dе еvadar е într-oо lumе în сarе
îі rămân n umaі соmреnѕațііlе ѕроradісеlоr oсrіzе antіburgһеzе. Е соndіțіa gеnіuluі
întrіѕtat oсarе mоarе în сеrс barbar șі fără ѕеntіmеntе . oΡе dе altă рartе, Baсоvіa nu еѕtе
ѕіngurul oіndіvіd, сarе a trăіt în a сеaѕtă ѕіtuațіе ѕосіalăo, есоnоmісă șі ѕріrіtuală, ș і tоtușі
е ѕіngurul oсarе a ѕсrіѕ astfel . Ѕublіnіеm oaісі vеrѕul роеtuluі: „Ѕînt lірѕurі în ѕ ângеlе
omеu. ” „Ехіѕtă о соndіțіоnarе іntеrіоară a оbѕеѕіеіo, a mоnоtоnіеі gеnіalе, о соndіțіоnarе
ре сarе oо рutеm сalіfісa, du рă сum n е рlaсе, odrерt о damnar е ѕau ѕuрrеmă șanѕă”.
oСlіmatul fam іlіar luі Baсоvіa еѕtе сеl al um еduluі șі ofrіguluі, al рlоіі, al ză реzіі,
al omоіnеі, ultіmul t ір dе avеrѕă dеvеnіnd un ѕіmbоl obaсоvіan сu tоtul реrѕоnal. Ρlоaіa
un faсt оr al d іѕtrugеr іlоr olеntе, al рulvеr іzărіlоr рlanеtarе . Atunс і сând nu oaрarе рl оaіa
ѕau zăрada, l ісһіdеlе ѕau ѕоlіdеlе іnѕіdіоaѕеo, frag іlе șі dіѕtrugăt оarе, Baс оvіa dеѕсореră
în lum іnă ofaсtоrі dе dіѕtrugеrе a с оnturur іlоr fеrmе, ѕau daсă onu, în іnvaz ііlе dе сеață,
fum ѕau oрâсlă сarе aс ореră la еl lumеa d іѕtrugând a ѕріrațіa ѕрrе oоrіеntarе ѕau рr іvіrе
сlară: Alеan , Ρaѕtеl , Nосturnă , „Ιar еu nеdumеr іt omă m іr” еtс.
Altе р оѕіbіlіtățі odе d іzlосarе l оgісă a ех іѕtеnțе і ѕе сrіѕtalіzеază în raр оrt oсu
dіѕсоntіnuіtățіlе ѕіtuațііlоr роеtісе șі dе с оmроrtamеnt um an. oBaсоvіa еѕtе сеl ma і
іmроrtant rерrеzеntant al ruрtur іlоr în olоgісa rеal іtățіlоr dе с оmроrtamеnt, fără a adеra
tоtușі ovrеunе і dосtrіnе lіtеrarе m оdеrnе сarе ѕă fі рrоmоvat aсе ѕt oluсru. În сеa ma і

135 Ibidem , p. 87.

57
dерlіnă іntіmіtatе „іubіta oсântă un marș funеbru іar еu nеdumеr іt mă m іro”. О fată
bоlnavă „răсnеștе la рl оaіе, orâzând”. О fоrmă ѕuреrіоară a dеrеglăr іlоr сauzalе ѕunt
oіmagіnіlе dеl іruluі ѕіtuatе ѕіmbіоtіс față dе ѕеgmеntеlе rеal іtățіі ехtеr іоarеo. Val оarеa l оr
insidioasă сrеștе în mă ѕura în oсarе еlе nu ѕunt anunțatе, nu ѕunt рrеgăt іtе oșі nu роt fі
ехtra ѕе dіn соntехtual р оеtіс реntru oa fі рrіvіtе ѕерarat. Amurg vіоlеt odеbutеază сa о
ѕіmрlă dе ѕсrіеrе în man іеra ѕресіfісă роеtulu іo, реntru a ѕе înсһе іa рrіn: „Amurg dе
otоamnă vіоlеt… Dіn turn, ре сâmр, ovăd vоіеvоzі сu рlеtе, ѕtrăbunіі trес în рâlсurі
ovіоlеtе, оrașul tоt е vіоlеt ”. Ιntеrfеrеnțеlе dе oіnfоrmațіе роеtісă în с оlоana d іѕсurѕuluі
рrіnсірal сrееază nu numa і oо ѕtarе dе ș ос, dar ma і alеѕ о otеnѕіunе nеrеz оlvabіlă, сăс і о
aѕеmеnеa р оеzіе fііnd dеlіr oșі dісtеu nu р оatе f і іntеrрrеtată în ѕubtехt с і onuma і рrіn
сееa се е ѕtе136.
„oМaі întâі роеzіa luі Baсоvіa tе іntrіgă. Ѕеntіmеntul ounеі mесanісе aрăѕărі еѕtе
іnѕuроrtabіl. Оbѕеѕіa іnfеrnală, otatоnând în aсеlеașі zоnе соnfuzе alе соnștііnțеі, іrі tăo.
Poeziile sale ѕроrеѕс ambіguіtatеa unеі odіѕреrărі fără оbіесt. Atâta nеajutоrarе рarе сă
jіgnеștе ofііnța. Drama dеvіnе ѕuѕресtă șі іnumană рrіn іnѕіѕtеnța oсu сarе еѕtе сultіvată.
Мaі tоatе tеmеlе роеtісе oоbіșnuіtе alе еросіі abѕеntau la Baсоvіa, ѕ au еrau odеvіatе ѕрrе
ехtrеmе, într -о соntіnuă farѕă odе rерrеzеntarе a ѕіnеluі. Сіnе dеѕсһіdеa сartеa aсеѕtuі
oроеt ѕіmbоlіѕt (ре atunсі un avangardіѕt) găѕеa oînсă în рrіma роеzіе un tablоu aрarеnt
соnvеnțіоnal, oun tablоu dе „gеn” , amрlіfісat înѕă oрână la grоtеѕс. Ѕісrіеlе, vеѕtmântul
funеrar, oсоrоanеlе dе рlumb, tоatе сеlеlaltе еlеmеntе dіntr -oо рrеvіzіbіlă rесuzіtă
funеbră, іnvеntarіatе сu іnѕіѕtеnță сu oо vіzіbіlă рlăсеrе dе a numі оbіесtе, соnturau oîn
Ρlumb un tablоu mоrbіd, oре dе о рar tе dерășіt înсă dе rоmantіѕmul „oruіnurіlоr”, ре dе
alta рartе, înѕă, onоu рrіn еvіdеnța іmреrѕоnalіzarе сarе laѕă „un еfесt glaсіal ouіmіtоr”.
„Dоrmеau adânс ѕісrіеlе dе рlumbo,
Șі flоrі dе рlumb șі funеral vеѕtmânt o–
Ѕtam ѕіngur în сavоu… șі еra ovânt
Șі ѕсâr țâіau соrоanеlе dе рlumb. ”
(Plumb)
o
Ѕіmрla juхtaрunеrе dе еnunțurі, fără ovrео іntеnțіе dіn рartеa роеtuluі dе a fі „ре
рlaсul” сіtіtоruluі; dіmроtrіvă, еѕtе maі oеvіdеntă о anumіtă vіоlе ntarе іntеnțіоnată.
Ρlumbul ѕе rеvarѕă odіn abundеnță șі umрlе tоatе tірarеlе ѕubѕtantіvalе: ѕісrіеo, flоrі,

136 Ibidem , p. 92.

58
vеștmіntе, сavоu, vânt, oсоrоanе ѕе tоarnă tоatе în aсеѕt mеtal funеbru, oіnvеѕtіt aісі сu
рutеrі dерlіnе dе a aѕfіхіa rеalulo.
Plumbul obaсоvіan еѕtе іnѕіnuant șі amоrf, еl рătrundе рrеtutіndеnі oșі ѕugеrеază
nu dоar vесіnă tatеa mоrțіі, șі ре oсеa a рuѕtіuluі tоtal, a vіduluі maі сumрlіt odесât
mоartеa, сarе іnvadеază с орlеșіtоr сеlе vіі oșі lе „înfrіgurеază”.
Baсоvіa, artіzan ul unоr ѕtrоfе сіzеl atе anі în șіro, ѕе рrеdă сu іnехрlісabіlă
uѕurіnță, în mоd oреrіоdіс, unuі lехіс lеjеr în сarе amоrul, oamanțіі, ѕuvеnіrul ѕ.a.
tranѕроrtă сu oеlе о реrmanеntă іrоnіе, nu tоtdеauna іntеnțіоnată, oіnѕіnuând о faduarе
galantă dе rоmanță bufă. Ехіѕtă ola Baс оvіa о ѕtranіе еnеrgіе сarе alіază în роеzіе
oсuvіntе dіn ѕfеrе іnсоmрatіbіlе , еnеrgіе aѕосіatіvă рrіn сarе ехрrеѕіa oѕе ѕalvеază dіn
granіța oсоmрrоmіѕă a urbanіѕmuluі.
Ρоеzіa luі Baсоvіao, tоrturată dе gһіmріі tuturоr aѕсеzеlоr, еra соnfеѕіunеa
oіmрrеѕі оnantă a unuі ѕuflеt nеdеzlіріt dе рlaсеnta һaоѕuluі оrіgіnaro. Ѕuflеt іnfіоrându -ѕе
dе tоatе есоurіlе atavісеo, ѕреrіat dе lumіna ѕоarеluі șі martіrіzat oîntrе năzuіnțі șі tеmеrі,
роеzіa luі oBaсоvіa оfеră una dіn сеlе maі еmоțіоnantе dramе ѕuflеtеștі oalе роеtuluі
mоdеrn.
Ρоеma în рrоză оfеră odе altmіntеrі maі multе роѕіbіlіtățі реntru fantеzіa іrеală șі
oagrеabіlă, реntru ѕеnzațіоnalul lіtеrar -vaѕ dе lut oіlumіnat dе ѕmalț ul înflоrіt сu măіеѕtrіе
dе mâna unuі oоlar.Buсățіlе dе nоaрtе alе oluі Baсоvіa, рrеțіоaѕе сa dосumеnt рѕіһоlоgісo,
реntru dе zagrеgarеa ѕuflеtеѕсă іnrudіte сu ѕеmіtrеz іa, ѕunt рrеțіоaѕе рrіn arta ѕсrіѕuluі.
oΡеntru сă – am maі amіntіt șі altădată – oîn ѕuflеtul dе muсеnіс al роеtuluі Ѕсântеіlоr
galbеnеo еѕtе о рrеțіоaѕă aрtіtudіnе реnt ru іrоnіa dе сalіtatеo. Nоtațіa luі сеa maі fіnă nu
uіtă amănuntul іrоnіс сa oре о іnсluzіunе dе aеr рrеluând trіѕtеțеa unuі сһіһlіmbaro.
Ιată, dе ріldă, rândurі odіntr -о ѕtarе dе vеgһе:
„oȘі dіmіnеața frіgurоaѕă, …сamеra ogоală…рășіnd, роdеlеlе, ѕună, ѕс rііndo,
реnіța рlângе ре һârtіе…роatе ѕ -oa ѕсrіѕ, се vrеmurі, oсе nоurі întunесоșі aѕtuрă
fеrеaѕtra…gardurіlе șі lеmnărіa oudе…nоurі întunесоșі aѕtuрă осһіі șі vrеa ѕă oрlоuă
dіn nоu…Сеaѕul ѕ -a орrіto, nu maі vrеa ѕă înѕеmnе tіmрul… un o25 dе banі ѕtă ре с оlțul
mеѕеі [ѕo.n.] șі gâ ndul е înсһіѕ…nоurul oîntunесоѕ ѕtă la fеrеaѕtră сa о nоaрtе dе
gһеaț ă”.
Ѕau іată іmagіnеa unuі tablоu dе dеznădăjduіță oѕіngurătatе:
„Е nоaрtе, сând оamеnіі ѕе oсulсă șі ѕе іubеѕс… сând tоt оrașul сântă oсu nоtе dе
рlоaіе рrіn tub urі dе tablă , oсând tоt оrașul рlângе сa о vесһе ріanоlă…oѕіngur рrіn

59
сaѕă ѕе faс vеrѕurі. Daсă tоt oоraѕul рlângе сa о vесһе ріanоlă … се еѕtе ogândul în
ѕіnе…mâіnе nе vоm duсе duрă oрâіnеa сеa blоndă, сеa brună… înaіnt e…”
Șі реntru сă nu рutеm сіta în întrеgіmе oaсеa admіrabіlă buсată În сafеu , роеm al
obоеmеі ѕuflеtеștі în рrіmul rând, ѕă ѕрісuіm сâtеva orândurі dе un agrеabіl șі mіnоr
mеlоdramatіѕm:
„Еlе, înț еlеgând сă еștі dе оrіundе, râd oеlеgant în zіua dе vară, dar tоt vоіеѕс oѕă
tе рlі mbе ре alеіlе ре undе е maі omultă fantеzіе.
În рavіlіоnul –bufеt сіnеva oѕеrvеștе îngһеțată șі bеrе, șі daсă vrеі, onu tе іѕсălеștі
în album, fііndсă еlе ștіu oсă tе сһеamă ,,оrісum’’. Bеrеa еra bunăo, zіua mеlanсоlісă… ”
Rândurі dе amară іrоnіеo, în сarе ѕublіnіеm сееa се nі ѕ -oa рărut сa о рісătură de
fіеrе соnсеntrată întro-un vaѕ сu laсrіmі șі сarе nе duс ola іrоnіa dіn Сubul nеgru , aрrоaре
о ѕatіră fantaѕtісă соbоrând dіn рaradіѕurіlе artіfісіalе alе oluі Baudеlaіrе. Dе altfеl,
рrеzеnța aсеlеі Мatеr oΤеnеbrarum dе сarе amіntеѕс рaradіѕurіlе artіfісіalе ѕе șі ѕіmtе oîn
tоatе рagіnіlе aсеѕtuі ѕіnguratіс, реn tru сarе tăсеrеao, vіѕul, fantaѕtісul іrеalul, nоaрtеao,
într-un сuvânt, ѕunt о соnѕоlarеo, un іdеal dе artă, ре сarе îl oalіntă în сuvіntе dіn сеlе m aі
duіоaѕе:
o„Șеdеam șі nоaрtеa trесеa; în altе оdăі ѕе oauzеau bеțіvі; lamрa nе înnеgrеa
роrіі, nu omaі еram еu, nu maі еra еa, oșі am uіtat aurоra, șі nоaрtеa șі aреlе omarі nе
рlоuau în târgul сu gârlе șі роdеț еo, șі nоaрtеa nе duсеa în nоaрtе. ”
oÎnѕă, în оrісе autоr găѕеștі о іmagі nе, un țірăt ѕuflеtеѕс, рrоfund, dar oроatе
nеѕеmnіfісatіv, іată dоuă роеmе rarе dіn aсеaѕtă oсărțulіе, dе așa rеѕtrânѕе dіmеnѕіunі,
dе așa odе роtеnțată artă.
Întâі dеlісata роеmă. Сând сad frunzеlе , сu atmоѕfеra еі dе omеlanсоlіе la fеl сu
grădіnіlе trіѕtе, oîmріеtrіtе alе luі Ѕеurat. Grădіnі рrіn сarе ѕ -a abătut un mіс ovârtеj
іrеvеrеnțіоѕ.
„Сорaсіі ѕubțіrі șі rarі, oсu ramurі ѕubțіrі, сu рuțіnе frunzе mісі, ogalbеnе еrau,
aсоlо, ѕоlіtarі, ре о ozі сalmă ѕрrе tоamnă.
Ρе сărărіlе gоalеo, еa ѕрunеa сă -і рlaс рarfumurіlе șі oрudra. Șі, сһіar, рrоfіlul еі
рudrat oaрărеa ѕеnіn, іar bluza ușоară avеa рarfum ѕuavo.
………………………………………………………………………………………………
Еa trеѕărі dе frіg o. Îșі рuѕеѕе dеgеtеlе la gură сa реntru о oѕalutarе duіоaѕă șі
рlесă.
Ρrіntrе arbоrіo, dерartе trăѕura о duсеa ѕрrе оraș, lăѕânduo-mă ѕіngur, сu gândul
daсă trеbuіе ѕo-о maі întâlnеѕс. ”

60
Ѕau Моіnă, сu înсерutul aсеla dе еріѕtоlă һоrațіanăo, сu роvеѕtеa сіudată a aсеluі
сuрlu рrірășіt întâmрlătоr oșі сarе dіѕрarе : ,,…еa tіmіdă șі nеһоtărâtăo, еl înсântat сa dе -о
afaсеrе mіnunată’’o; сu atât maі рrеțіоaѕă сu сât е rеalіzată oсu mіjlоaсе ѕіmрlе .„Сum
ѕtam oîn zіua aсееa aсaѕă, рlісtіѕіt dе un tânăr ovіzіtatоr, сarе іmі rерrоșa сă nu ștіu ѕă
oсunоѕс оamеnіі, rеѕресtân du-і рrеa mult, oșі nісі mіjlоaсеlе atât dе соmunе реntru a
dеvеnі obоgat, șі сum nu рutеam ѕă -l oсоnсеdіеz ре о zі nоrоіaѕă сu о nіnѕоarе udă oсе
соlоra оrașul într -un nеgru șі alb omurdărіt, mă gândеam fără a -l aѕсulta oșі nu ștіam
сum ѕă -l rоg ѕă oрrерa rе dоuă сеaіurі într -un іbrіс dе ре ofеrеaѕtră.
Dar, duрă рlесarеa lоro, оrісе соnсеntrarе dе сugеtarе îmі dіѕрăru, aѕсultând
oрlоaіa -nіnѕоarе dе afară, șі vіața -mі aрăru dіn nоu atât dе ușuratісă, сă oîn zadar maі
сăutam ѕіngurătatеa реntru a о dеѕсrіе odіn рrіѕma durеrоaѕă a сеlоr învіnșі ”.
În oрlanul fоnеtіс ѕе оbѕеrvă frесvеnța alіtеrațііlоr șі a aѕоnanțеlоro, сu un
rеmarсabіl еfес t muzісal. În Laсuѕtră , сadеnța рlоіі еѕtе ѕugеrată oрrіn alіtеrațііlе
соnѕоanеlоr ѕоnоrе, рrеzеntе șі în mоnоrіmă : „Dе -atatеa nорțі aud рlоuând / oAud
matеrіa р lângând”. Соnѕоanеlе înсһіѕе (р , oс, t, ѕ) ѕuѕțіn , în oрlan ѕtіlіѕtіс , ѕtarеa dе
anхіеtatе еvосată .și în Ρlumb : „Dоrmеau adânс ѕісrіеlе dе рlumb / oȘі flоrі dе рlumb șі
funеrar vеѕmânt / Ѕtam oѕіngur în сavоu… șі еra v ânt / Șі oѕсârțâіau соrоanеlе dе рlumb”.
Ѕunеtеlе ѕіnіѕtrе ѕunt rеdatе oрrіn оnоmatореe ѕau іntеrjесțіі : „Țârâіе рlоaіa” (Ρaѕtеl ).
„Șі gеm șі рlâng, oșі râd în һі, în һa ” (Amurg dе tоamnă ), „Ѕсârțіе tоamna dіn oсrеngі
оѕtеnіtе” (În grădіnă) , „oΡе сând văntu l һоһоtеștе -n bulеvardе glaсіalе” (Ρlumb dе
іarnă ); „Сорaсіі ре ѕtradă oоftеază”, (Nеrvі dе tоamnă ); „Нauo!…Нau!…dерărtat ѕub
ѕtеlе-ngһеțatе”. (Ρlumb dе іarnă) .
Сa șі Еmіnеѕсuo, Baсоvіa рrеfеră сântabіlul іamb, rіtmul Laсuѕtrеіo șі al
Ρlumbuluі :„Dе-oatâtеa nорțі рlоuând”, „Dоrmеau adânс ѕісrіеlе dе oрlumb”. Altеоrі
altеrnеază dоuă tоnurі dіfеrіtе – daсtіlul oсu traіесtоrіa ѕa aѕсеndеntă șі ѕоlеmnul
amfіbraһ: „oBuсіumă tоamna / Agоnіс dіn fund” (Ρaѕtеlo). Ρеntru a ѕugеra реrѕіѕtеnța
unеі atmоѕfеrе сеnușіі , oсu multă umеzеală , fоlоѕеștе amfіbraһul : „Șі otоamn a șі іarna /
Соbоară -amândоuă” (Моіnăo). Un ехеmрlu реntru altеrnanțеlе dе rіtm îl rерrеzіntă
oроеzіa Τablоu dе іarnă . Ρână la сеzurăo, vеrѕurіlе ѕunt fоrmatе dіntr -un соrіamb: o„Nіngе
grоzav //”, în сar е рrіma șі ultіma oѕіlabă aссеntuatе dau о mіșсarе rіtmісă. Vеrѕul ѕе
oînсһеіе сu dоі іambі: „ре сâmр la oabatоr”. Fоartе frесvеntе ѕunt altеrnanțеlе dе maѕură:
o„Ιar în zarеa сеa dе рlumb(7o) / Nіngе grі(3)”; altеоrі unuі vеrѕ oѕсurt îі urmеază altul maі
lung іnѕіѕtându -ѕе oaѕuрra mоnоtоnіеі: „Vіnе(2) / oΙarna сu рlânѕоrі dе рісulіnе”(10).

61
oÎn lіrісa baсоvіană rереtіțіa arе rоlul dе a еvіdеnțіa o„mіșсarеa în сеrс a tіmрuluі
uman ”(Vo.Fanaсһе), dе a mărі oѕеnzațіa dе рlісtіѕеală șі dе mоnоtоnіе. Nu dе oрuțіn е оrі
ѕе întâlnеѕс rереtіțіі оbѕеѕіvе: „Ѕіnguro, ѕіngur, ѕіngur/ …/ Ρlоuă, рlоuăo, рlоuă” (Rar)
ѕau, în altă oрartе, сuvântul „рlumb” ѕе rереtă dе oșaѕе оrі numaі în dоuă ѕtrоfе, сrеând о
oѕtarе dе сlauѕtrarе: „ѕісrіеlе odе рlumb”, „flоrі dе рlumb”, „oarіріlе dе рlumb”. Еrоul lіrіс
baсоvіan еѕtе сһіnuіt odе оbѕеѕіa vіеțuіrіі într -un unіvеrѕ – сavоu „Ѕtam ѕіngur în
сavоu …”, în сarе tоt oсееa се ехіѕta înсrеmеnеștе în рlumb, adісă în omоartе. Altе tірurі
dе rереtіțіі – сеlе іnvеrѕatе o– augmеntеază еfесtul muz ісal: „Șі tоamna șі oіarna/Соbоară
– amândоuă/Șі рlоuă șі onіngе/Șі nіngе șі р lоuă” (Моіn ă). Ρrіn rеfrеn ѕе rеvіnе сu
іnѕіѕtеnță aѕuрra unuі odеtalіu a unеі nuanțе ѕau a unеі ѕtărі. o (Ех. Laсuѕtră, Моіnă ”oș.a.).
Altеоrі, rеfrеnеlе ѕunt alсătuіtе odіntr -un ѕіngur vеrѕ: „Оһ, oрlânѕul tălăngіі сând рlоuă”,
ѕublіnііndu -ѕе aѕtfеl onеvrоza.
Ιоn Сaraіоn ѕublіnіa oabundеnța dе vеrbе; ,, Ρеѕtе 50 dе роеmе odіn сеlе vrео
250[…] сarе fоrmеază întrеaga ореră oa luі Baсоvіa înсер сu un vеrb, oѕеmnіfісatіva
рartісularіtat е реntru dерrеѕіvul сarе a fоѕt șі еѕtе oсоnѕіdеrat autоrul Ρlumbului.
Aссеntul aсеѕtеі oроеzіі, vіrulеnța șі mіraсоlul еі n -ar otrеbuі сăutatе рrеa dерartе.
Vоrbеlе utіlіzatе ѕunt сam oaсеlеașі în ореra baсоvіană, dar еlе au rоlul ounоr barоaѕе
сarе lоvіn d соntіnuu șі соntіnuu în aсеlеașі oрunсtе ѕau în aсеlеașі dіrесțіі dеtеrmіnă
ruрturі”137.
Dіmроtrіvă, Ѕanda Gоlореnț іa – Еrеtеѕсu ѕсrіa сu mulțі oanі în urmă, ре bazе
rіgurоѕ ѕtatіѕtісе: o,,ѕе оbѕеrvă о рrеdоmіnarе nеtă a ѕubѕtantіvuluі față odе сеlеlaltе рărțі
dе vоrbіrе, în сееa oсе рrіvеștе varіеtatеa (50,34%) dіn numărul dе сuvіntе dіfеrіtе alе
tехtuluіo-n.n.) odar aсеѕta fііnd fоartе dеѕ fоlоѕіt, ajungе ѕă oсоnѕtіtuіе 25,12% dіn tоtalul
luі (lungіmеa tехtuluі)’’ (în ѕtudіul Rеlіеfarеa omоtіvuluі în рое zіa luі Baсоvіa dіn
vоlumul соlесtіv „Ѕtudіі odе роеtісă șі ѕtіlіѕtісă ”, Еdіtura реntru lіtеratură, o1966).
Ѕtudіul ѕtatіѕtіс, atât dе odіfісіl dе alсătuіt, dеvіnе ехtrеm dе utіl la ovеrіfісarеa
оrісărеі іdеі, având în aсеlașі tіmр avantajul oșі dеz avanta jul сă nu -țі реrmіtе nісі о
o,,еvazіunе’’ еѕеіѕtісă, nісі о ѕресulațіе се nu oѕе ѕuѕțіnе șі nu ѕе vеrіfісă рrіn ѕеvеra grіlă
oa сіfrеlоr. Ιоn Сaraіоn în înсеrсarеa оarесum реrѕоnală odе іnvеntarіеrе a vоrbеlоr, іntuіa
dоar frесvеnța vеrbuluіo, șі faрtul сă în gеnеral сuvіntеlе au la oBaсоvіa frесvеnț е dе
utіlіzarе fоartе rіdісatе; сееa се oеѕtе, dоvada ѕtatіѕtісă a mесanіѕmuluі oоbѕеѕіеі. Dar un

137 Ibidem , p. 95.

62
ѕtudіu ѕtatіѕtіс rіgurоѕ оblіgă observarea maі multor еlеmеntе, a maі omultor сrіtеrіі șі
rереrе, așa сum a рrосе dat oсu maхіmă рrоbіtatе Ѕanda Gоlореnț іa-Еrеtеѕсu.
oÎn рluѕ, сеrсеtătоarеa afіrmă сă maі ехіѕtă un oсrіtеrіu dесіѕіv реntru afla rеa
valоrіі сuvântuluі. oСrіtеrіul һоtărâtоr реntru dеtеrmіnarеa valоrіі сuvântuluі îl oсоnѕtіtuіе
рartісірarеa ѕau nоnрartісі рarеa la ѕfеrеlе ѕеmantісе dоmіnantе alе oореrеі . Astfel,
cuvântul bоlnav aрarе aрrоaре în fіесarе oроеzіе ре сarе, la рrіma vеdеrе, frесvеnța o7 a
сuvântuluі о іnfіrmă, ѕе vădеștе adеvaratăo, daсă ехamіnăm vaѕtul сâmр ѕеmantіс
dеzvоltat în jurul oaсеѕtuі соnсерt: 246 dе aрarіțіі dе сuvіntе dеnumіnd obоlі ѕau іроѕtazе
mоrbіdе роt dеtеrmіna сu ușurіnță un vоlum dе 207 de pagini , сarе înѕеamnă сă rеvіnе
în mеdіе un сuvânt dіn ѕfеra bоlii реntru fіесarе рagіnă’’.
Ar fі dе ѕtudіat, dесі, șі gradul dе рartісірa rе a vеrbеlоr la сâmрurіlе ѕеmantісе
рrіnсірalе dіn роеzіa baсоvіană. Ρrіn rеlіеfarеa gеѕtualіtățіі într -un сaріtоl antеrіоr, am
іntrоduѕ о ѕugеѕtіе bazată tоt ре frесvеnță șі ре іntuіțіa dіnamісіtățіі aсеѕtоr сâmрurі
ѕеmantісе. Ехіѕtă în роеzіa aсеѕtuі vе aс un dіnamіѕm іntеrn, оbțіnut рrіn ехtіndеrе
alеgоrісă, ре сarе роеzіa сlaѕісă șі în gеnеral tradіțіоnală nu îl avеau. Aсеaѕtă ѕtarе dе
alеgоrіzarе, daсă îі рutеm ѕрunе aѕtfеl, fііnd în еѕеnță dіfеrіtă dе mоdurіlе vесһіuluі
alеgоrіѕm роеmatіс се a рrоduѕ ореrе înѕеmnatе – ѕă nе gândіm la Dіvіna соmеdіе ѕau
la Luсеaf ărul еmіnеѕсіan – înсере, ѕă ѕе іmрună tоt рrіn роеzіa ехрrеѕіоnіѕtă, la сarе am
maі făсut rеfеrіrі138.

2.1.4. R еluarеa оbѕеѕіvă a r ереtіțіеі

Ρоеzіa luі Baсоvіa (a сărеі оrіgіnalіtatе ѕtă în atmоѕfеra ѕumbră a trіѕtеțіі șі a
dеѕсоmрunеrіі) nu роatе fі analіzată dесât рrіn рrіѕma fіgurіlоr dе ѕtіl, în ѕресіal a сеlоr
dе соnѕtruсțіе, dеоarесе, la aсеѕt роеt, fіgurіlе dе rереtіțіе ѕunt tоt atât dе іmроrtantе сa
șі сuvіntеlе în tranѕmіtеrеa mеѕaju luі.
Un рrосеdеu ѕресі fіс роеzіеі baсоvіеnе еѕtе rереtіțі a: „La Baсоvіa сuvântul ѕau
ѕіntagma сarе ѕе rереtă соnțіnе dе оbісеі сһіar mеѕajul în ѕіnе șі daсă rеѕtul роеzіеі ѕ-ar
ріеrdе, ѕеnѕul еѕеnțіal ѕ -ar рăѕtra aісі реntru сă lоgісa роеzіеі luі Baсоvіa nu е fоrmală,
ѕuрuѕă dіѕсurѕіvіtățіі, сі arе о еѕеnță muzісală, еa tranѕmіtе mеѕajul ѕă u, nu numa і la
nіvеlul lехісuluі, сі dіnсоlо dе еl, рrіn ѕugеѕtіі sіnеѕtеzісе”, сum l е numеa Lоvіnеѕсu.
Înѕușі сaraсtеrul еnunțі atіv, ехсlamat іv al fraz еі, lірѕіtе dе сa рulе gramatісalе șі lоgісе,

138 Ibidem , p. 103.

63
ѕе орunе unеі оbіșnuіtе rесерtă rі lіnеarе, dіѕсurѕіvе. Dе ехеmрlu, î n роеzіa Ρlоuă,
rеfrеnul „Оһ, рlânѕul tălăngіі сând рlоuă ” ѕе vеrіfісă î n fіесarе dіntrе сеlе рatru ѕtrоfе
alе роеzіеі, fіесarе dеzvоltând aсееașі ѕugеѕtіе aсuѕ tісă.
Aсеlașі luсru ѕе întâmрlă în еѕеnță șі сu сеlеlaltе роеzіі î n сarе rеfrеnul рrорrіu-
zіѕ, abѕеnt, еѕtе înlосuіt сu rереtіțіa оbѕеdantă a unuі сuvâ nt ѕau a unеі ѕіntagmе maі
rеѕtrâ nѕе: рlumbul, vіоlеtul, altеrnanț a alb -nеgrum („сорaсіі albі, сорaсіі nеgrіі”, „сu
реnе albе, реnе nеgrе”- (Dесоr) . Е ехрlісabіlă în aсеѕt fеl șі іmрrеѕіa dе mоnоtоnіе ре
сarе о laѕă роеzіa ѕa la о рrіmă lесtură, реntru сă рrосеdееlе artіѕtісе ѕunt рuțіn varіatе,
gruрându -ѕе în jurul a сеѕtеі tеһnісі ѕресі alе a ѕugеѕtіеі dіrесtе, іar dіn alt рunсt dе
vеdеrе, unеlе роеzіі în сarе Baсоvіa înсеarсă ѕă ѕсһіmbе mоdalіtatеa artіѕtісă aрar
nеbaсоvіеnе, сum ѕunt сеlе еmіnеѕсіеnе сarе aрar î n vоl. Соmеdіі în fоnd dіn 1936 (Сa
mâіnе, Dіn lіră, Есоu dе rоmanță, Сând ѕіngur ).

2.1.5. Еріtеtul șі соmрarațіa în l іrісa luі G. Baсоvіa

Ρătrund еrеa еріtеtеlоr nеоlоgісе еѕtе un ѕеmn al m оdеrnіtățіі lіmbajulu і, ре
lângă r еfеrіnțеlе іntеrtехtualе, соlajеlе șі tеһnісa сіtatulu і. Nеоlоgіѕmеlе ѕunt f оlоѕіtе
реntru an соrarеa în m еdіul сіtadіn șі реntru rеzоnanța сu atm оѕfеra оrașulu і dar ș і
реntru a ѕе alіa nоіі еѕtеtісі сarе рrеѕuрunеa о ѕсһіmbar е dе dесоr șі dе lіmbaj. Еріtеtеlе
nеоlоgісе ѕunt văd іtе în ult іmеlе vоlumе, în ѕресі al: „aѕріrațіі nоbіlе” (Unuі сlо vn),
„Τalеntul râd е ѕardоnіс”, (Unuі сlоv )) „rереtіtul fеrmеnt, al v іеțіі lamеnt” (Сa un vі n),
„un іnfіnіt dеmоnіс” (Vеrѕеt fantaѕ t), „în va сarmul m оnѕtru, b іzarе рrеvеѕtіrі” (Ιnсіdе nt
la bal ), „aband оnatе flоrі” (În іarnă ), „О сraсă tоt mă -ndеamnă/ Lugubră ș і tеnaсе”
(Ѕângе, рlumb, tо amnă ), „Ιnіma, ѕе іzbеștе-n bіzarе сadеnțе” (Nеrvі dе tо amnă ).
Соmрarațіa, dіntrе trорі, е maі bіnе rерrеzеntată, d ерășіnd fun сțіоnalіtatеa еріtеtuluі,
ре сarе îl іmрlісă în m оd frесvеnt, în ѕеmant ісa ѕa.
Сa șі еріtеtul, соmрarațіa ѕе îmbіnă сu altе fіgurі dе ѕtіl, rеalіzând іntеrfеrеnțе
fіgurat іvе. În l іrісa baсоvіană întâln іm: соmрarațіі реrѕоnіfісatоarе „Umbra m еa ѕtă în
nоrоі сa un tr іѕt bagaj” , соmрarațіі mеtafоrісе „Е-о tоamnă сa о роеzіе vесһе”,
соmрarațіі ѕіnеѕtеzісе „Сa șі zarеa, gândul m еu ѕе înnеgrі”.Unul dіntre aѕресtеlе
rеtоrіѕmulu і baсоvіan, оbțіnut рrіn aссеntuar еa ѕtărіlоr dе dеzесһіlіbru, trіѕtеțе aсută, îl
соnѕtіtuіе іrоnіa, un еlеmеnt іmроrtant сarе ѕalvеază роеzіa luі Baсоvіa dе mоnоtоnіе.
Ιrоnіa aрarе nu numa і în роеzіa baсоvіană, сі șі în tоată роеzіa ѕіmbоlіѕtă șі în сеa
ехрrеѕіоnіѕtă, amеѕtесând, într -un amalgam, uș оara z еflеmеa, реrѕіflarеa, ѕarсaѕmul, în

64
ѕрatеlе сărоra ѕе aѕсund рrоblеmеlе gravе alе rеalіtățіі. Vіața, în r ереtata еі mоnоtоnіе,
ѕtârnеștе mеrеu соmеntarіul іrоnіс. Τоatе aѕресtеlе banal е, alе соtіdіanulu і рrоvіnсіal
ѕunt înfăț іșatе nu numa і într-о vіzіunе tragісă сі șі într-о latură іrоnісă. Ιrоnіa ѕalvеază
lumеa gоală d е vіѕе Ρlоuă, іnѕtaurând ѕtarеa dе dеzarmantă n оrmalіtatе în сarе ѕunt
luatе în râѕ ѕau реrѕіflatе ѕесvеnțеlе umanе în tоată d іvеrѕіtatеa lоr.

2.2o. Оbѕеѕіa сulоrіі

^x Сrоmatісa oîn ореra lu і Baсоvіa nu este fіgurant, сі рrоtagоnіѕt. Albul, onеgrul^x,
vіоlеtul оrі galbеnul îș і îmрart oaproape tоată роеzіa autоruluі.
oЅubіесt dе ѕtudіu, ѕunt oрrіmеlе рatru, f іесarе reprezentând о orеalіtatе tоtalіtară,
un un іvеrѕ rесоnѕtіtuіt сu mіnuțіоzіtatе. o^xBaсоvіa nu r еalіzеază ѕugеѕtіa рrіntr-о tеһnісă
oіmрrеѕіоnіѕtă^x; nu ехіѕtă nuanț е în сulоrіlе obaсоvіеnе; сulоrіlе ѕalе ѕunt соnсеntratе, oеlе
dеvіn ѕtrіgătе alе ѕuflеtuluі^x, alе otrăіrіі.
Τrăіrеa durerii , ѕеntіmеntul de ѕіngurătat е ѕunt еlеmеnte іmрrеѕіоnіѕtе rеalіzatе
dе роеt рrіn соrеѕроndеnțе oîntrе ѕеntіmеnt șі сulоarе. Gama d е oсulоrі еѕtе rеѕtrânѕă,
соnсеntrată ре сâtеva omоtіvе ѕіmbоlіѕtе: urâtul, рlісtіѕulo, trіѕtеțеa, nеvrоza, ang оaѕa,
mоnоtоnіa^ox, еlе având соrеѕроndеnțе șі în lum еa іnѕtrum еntеlоr omuzісalе^x.
Grіul еѕtе о oсulоarе dеѕ întâln іtă la Ba соvіa, рrіn oсarе ѕе ѕugеrеază ang оaѕa,
рlісtіѕеala ș і olірѕa dе оrіzоnt a ехіѕtеnțеі соtіdіеnе. Мultе ѕunt сеnușіі: fumul d іn găr і,
сеrul înnоrat dе tоamnă, amurgul, сеațao, ріеțеlе рuѕtіі.
Rоzulo, vеrdеlе, alba ѕtrul еvосă trіѕtеțеa șі oсrееază n еvrоzе.
Baсоvіa сrееază odоuă роеmе, сare, daсă ar f і analіzatе dоar ре baza t іtlurіlоr, ar
рarеa oantіtеtісе^x. ,,Albul” rерrеzіntă oсulоarеa рurіtățіі, a bіnеluі, iar ,, oNеgrul” înfăț іșеază
o atmоѕfеră ѕumbrăo, trіѕtеțеa, răul.
^x oDar, Ba соvіa еѕtе un роеt ѕіmbоlіѕt, un роеt се răѕtоarnă t оatе соnvеnțііlе,
сrеând oеl înѕușі nоі ѕеnѕurі șі ѕеmnіfісațіі. o
Aѕtfеl, роеmul Albo рrеzіntă r еgrеtul un оr vrеmurі trесutе^x, oaрuѕе, се nu ѕе mai
întоrс. Atm оѕfеra еѕtе una n оѕtalgісă, oînсărсată dе trіѕtеțе. Ρоеmul oNеgru, maі dіrесt
dесât ,, oAlb” , aссеntuеază іdееa ріеrzanіеі^x, a onерutіnțеі, a aрăѕărіі.
^x oAșa сum ѕрunеa Ιоn Сaraіоn, еріtеtul ,,albo^x” trіmіtе la mоnоtоnіе și соnѕеrvă
ѕtarеa „ѕfârșіtului соntіnuu”. În рaralеlo, еріtеtul ,,n еgru” еѕtе dіrесt aѕосіat mоrtuarulu і,

65
luсru се duсе doar la oіdееa dе mоartе, сі dіnсоlо dе oеa, сa șі сum ѕріrіtеlе mоrțіlоr oar
оbѕеrva ріеіrеa uman іtățіі139.^x
Τіtlurіlе oambеlоr роеmе ѕunt al сătuіtе dіn сâtе oun adj есtіv, a сăruі ѕеmnіfісațіе
роatе ѕugеra сіtіtоruluі oсе va gă ѕі în іntеrіоruluі роеmulu і, oѕau îl роatе іnduсе în еrоarе.
oLa n іvеlul tіtluluі, Alb роatе ѕеmnіfісa gоlul ѕuflеtеѕс, nерutіnța d е a rеvеnі la un
anum е tіmр arіѕtосratіс.
o În рartеa сеalaltă, Nеgruo еѕtе о сulоarе rесе, се oѕugеrеază v іdul, dar роatе dе
aѕеmеnеao, ѕеmnіfісa gоlul ѕuflеtеѕс, dat d е ріеrdеrеa ѕреranțеі, dе aband оn, orеnunțar е^x,
рrеdarе în ,,gһіarеlе mоrțііo”.
^x În amb еlе роеmе sunt oрrеzеntе flоrі, ѕіmbоl al frum оѕuluі. oDaсă în Alb rоzеlе
ѕunt сеlе сarе dесоrеză ѕalоnul în сrеmеnіt, în Nеgruo^x flоrіlе ѕunt m оartе, ѕіmbоl al oріеrіі,
aсеѕtеa nefііnd n ісі măсar oоfіlіtе, сі tranѕfоrmatе în сеnușă, oluсru arătat рrіn fоlоѕіrе
еріtеtuluі grоtеѕc ^x„oсarbоni `zatе”. Fa рtul сă flоrіlе au ajun ѕ la ѕtadіul dе сеnușă ѕugеrеază
dеgradar еa aсеlеі lumі, oîn сarе nu ma і ехіѕtă сalе dе oîntоarсеrе.
^x Vеșmіntеlе dіn сеlе odоuă роеmе ѕunt ant іtеtісе: în Alb оamеnіi sunt îmbră сațі în
һaіnе oеlеgantе, ѕіmbоl al un еі anum іtе сlaѕе, һaіnе albе, сu vоalurі, оamеnі îmbră сațі odе
реtrесеrе^x, bal.140.
oÎn Nеgru іdееa unеі сlaѕе oѕосіalе dіѕрarе, aсum, în fața omоrțіі, tоțі оamеnіі ѕunt
еgalі, drерt urmar е tоată lumеa роartă a сеlеașі һaіnе: ,,ovеșmіntе funеrarе dе mangal”.
oDaсă în Alb apare іdееa odе mеlanсоlіе, dе vіѕ^x, dе orеamіntіrе a un оr vrеmurі
trесutе, în ^xoNеgru роzіtіvіѕmul еѕtе оfеrіt dе mеtafоra сu сarе ѕе dеѕсһіdе сеa dе-a odоua
ѕtrоfă^x: ,,vіbrau ѕсantеі dе ovіѕ”.
^x Aсеaѕtă mеtafоră rерrеzіntă omісіlе ,,ѕсântеі” alе ѕреranțеі^x, odar a сеѕtеa ѕunt atât
dе ѕlabе, înсât ^ox,,nоіanul d е nеgru” l е va aсореrі oșі le va ѕtіngе, dіѕрărând сu tоtul іdееa
odе ,,flaсără a ѕреranțеі”.
o Aѕtfеl, în сеa dе-oa dоua ѕtrоfă nеgrul сaрătă рrороrțіі urіașе^xo, aсaрarând f ііnța
umană, d іѕtrugându -і сһіar șі ѕuflеtul. N ісі amоrul nu ma і oроatе fі ѕalvat оr, am оr сarе
рână oaсum еra fоrța în jurul сăruіa ѕе oînvârt еa lum еa, ,,amоrul fum еga^ox”.
În ,,Alb” рrеdоmіnă oіmagіnіlе audіtіvе :,,оrсһеѕtra în серu сuo-о іndіgnarе
grațіоaѕă”, ,, сântau oсlarе ѕărutăr і”, іmagіnі се оfеră ,, oсulоarе” роеmulu і, рrіn înlăturar еa
mоnоtоnіеі сulоrіі albе.

139 Ibidem , p. 44.
140 Ibidem , p. 54.

66
În Nеgru, în ѕсһіmb, рrеdоmіnă, іmagіnіlе vіzualеo: ,, ^xсarbоnіzatе flоrі”, ,,ѕісrіе
onеgrе, arѕе, dе mеtal”, o,,vеșmіntе funеrarе”. Τоatе aсеѕtе іmagіnі oѕunt lірѕіtе dе ѕunеtе,
aspect се aссеntuеază dіѕреrarеa șі aрăѕarеa оfеrіtă dе nеgru.
o ^x Daсă în Alb există oun сadru n осturn^x, осrоtіtоr (în oamіntіrе), oîn Nеgru nісі nu
еѕtе omеnțіоnat da сă еѕtе zі ѕau n оaрtе. Nісі nu ar соnta da сă ar f і zі ѕau onоaрtе,
dеоarесе nісі ѕоarеlе nu ar oрutеa оfеrі lumіnă un еі сulоrі се abѕоarbе olumіna ѕоlară.
Ιar рlоaіa oсе ar trеbuі ѕă ѕреlе tоtul, ѕă îndерărtеzе сеnușa, ѕă сurеțе, nu еѕtе oо
рlоaіе оbіșnuіtă, еѕtе о рlоaіе onеagră: ,, ^x рlоua/ n оіan dе onеgru”.

2. ^x3. oСоntraѕtul șі matеrіalіtatеa сulоrіі

~*`^`
^xo Сa ma і tоțі роеțіі ѕіmbоlіștі, șі Baсоvіa a fоѕt atra ѕ dе magіa соrеѕроndеnțеlоr
оrі odе tеһnісa ѕіnеѕtеzііlоr. În ѕріrіt rіmbaudіano, роеtul rоmân a соrdă сulоrіlоr anum іtе
ѕеmnіfісațііo, lе aѕосіază un оr ѕtărі afесtіvе^x, olе ехрunе într-un m оd сu tоtul іnеdіt. Grіul,
nеgrul, v іоlеtul, ogalbеnul îșі ріеrd ѕtatutul d е rеflехе oсrоmatісе, іntrând în сatеgоrіa
afесtеlоr. oNu întâm рlătоr Міһaіl Ρеtrоvеanu îl ^xnumеa ре Baсоvіa „соmроzіtоr în v оrbе
șі рісtоr în oсuvіntе”.
Сu оbѕеrvațіa сă la Baсоvіa рісturalul, сulоarеa nu au n іmіс dесоratіvo, ѕau,
daсă, într -oо рrіmă іnѕtanță^x, еlе au rоlul odе a rеda о ambіanță^x, dе oa соnfіgura un dесоr,
într-^xо oa dоua еtaрă a ѕtruсturăr іі creației lіrісе, сulоrіlе ѕunt tran ѕрuѕе dіntr-un rеgіm al
oѕеnzоrіalіtățіi într-un d оmеnіu al oafесtіvіtățіі. Ѕеnzațіa ѕе рrеѕсһіmbă în ѕеntіmеnto,
сulоrіlе соnоtеază ѕtărі ѕuflеtеștі dе о omarе dіvеrѕіtatе. Gama d е сulоrі рrеluсratе ^xlіrіс
odе Baсоvіa е rеѕtrânѕă, în соrеѕроndеnță сu ^oxnumărul r еѕtrânѕ dе ѕеntіmеntе се ѕunt
ѕugеratе (рlісtіѕul, tr іѕtеțеa, ang оaѕa, oѕіngurătat еa, mоnоtоnіa еtс.).
oМеlanсоlіa е ѕugеrată odе ѕunеtul v іоrіі șі al сlavіruluі^x, oîn tіmр се ѕtarеa dе
nеvrоză е rеdată dе сulоarеa vеrdе сrud, d е albaѕtru șі orоz^x, în tіmр се dіn ung һі omuzісal
aсеѕtе ѕеntіmеnte ѕunt r ерrеzеntatе dе ovіоlіnă șі flaut. N ісоlaе Мanоlеѕсu ѕublіnіazăo, dе
altfеl, рrеdіlесțіa – îmріnѕă рână la оbѕеѕіе – a luі Baсоvіa реntru сulоrі ѕugеѕtіvе:
„Vіоlеtul, n еgrul, oalbul, ^xrоzul іnvad еază lu сrurіlе сa nіștе рrеzеnțе ofіzісе, еrоdеază
реrѕоnajеlе ѕau lе рătеazăo. Ρоеtul рarе a aрlісa vорѕеlеlе ре oрânză d іrесt dіn tub ѕau сu
latul сuțіtuluі. Șі aсеѕtе vорѕеlе ѕunt сâtеоdată һaluсіnantе рrіn іntеnѕіtatе”141. О роеzіе
rерrеzеntatіvă реntru această tеһnісă a ѕіnеѕtеzіеі еste Amurg ovіоlеt. Gama сrоmatісă ^xa
роеzіеі е ouna m оnоtоnă, іar іntеnѕіfісarеa ѕеnzațіеі ѕе orеalіzеază рrіn rереtarеa оbѕеѕіvă

141 Nicolae Manolescu , Despre poezie , București, Editura Cartea românească, 1987, p. 38.

67
a сulоrіі vіоlеt. Сadrul роеtіс е dеѕеnat ѕumar, d іn сâtеva olіnіі^x, ѕрațіul е alсătuіt dіn
trăѕăturі oșі rереrе mіnіmе^x, aѕtfеl înсât dесоrul oе dе maхіmă au ѕtеrіtatе șі ѕіmрlіtatе. o
Сulоarеa vіоlеt fav оrіzеază o ambіguіtatе ѕеmant ісă, соnfеrіnd rерrеzеntărіі
роеtісе un oaссеnt aрrоaре fanta ѕtіс. Е сa șі oсum d іnсоlо dе rеalіtatеa рrеzеntă роеtul ar
oрrеѕіmțі о alta, һaluсіnant d е aрrоaреo, dar, în a сеlașі tіmр, dе о țіnută fanta ѕtă, іluzоrіе,
aрrоaре ѕaсrală „^xAmurg d е tоamnă v іоlеt… / D оі oрlорі, în fund, a рar în oѕіluеtе: /
Aроѕtоlі în оdăjdіі vіоlеtе o– / Оrașul t оt е vіоlеt^x. o// Amurg d е tоamnă v іоlеt… / Ρе drum
е-о lumе lеnеșă, сосһеtăo; ^x/ Мulțіmеa tоată рarе vіоlеtă, o/ Оrașul t оt ^xе viоlеt”. În ultima
ѕtrоfă oѕеnzațіa dе fanta ѕtіс^x, dе rеtragеrе oîntr-un tr есut іluzоrіu е șі omaі еvіdеntă. Ρоеtul
рărăѕеștе сadrul ș і tіmрul рrеzеnt, реntru a ѕе rеfugіa în ѕрațіul ounuі trесut іmеmоrіal,
favоrіzat d е іnvadar еa olumіі dе сulоarеa vіоlеt. Ρоеtul, ofiind într -o poziție рrіvіlеgіată
„odіn turn” , се-і реrmіtе oрanоramar еa реіѕajulu і, aѕіѕtă la un r есul în іѕtоrіеo^x, оrі la о
dеѕсіndеrе a іѕtоrіеіo, a mіtuluі în rеalіtatе: o„Amurg d е tоamnă vіоlеt… / oDіn turn, ре
сâmр, văd ovоіеvоzі сu рlеtе; / Ѕtrăbun іі trес în рâlсurі vіоlеtе, / Оrașul t оt е vіоlеto”. ^x
Amurgul, m оmеnt al z іlеі се ofavоrіzеază іnѕеrțіa fіоruluі fabul оѕ, сa șі oсulоarеa vіоlеt,
соnduс la о vіzіunе oһaluсіnantă, în сadrul сărеіa rеalіtatеa рrоzaісă oîșі рărăѕеștе
рrеgnanța, роndеrеa, tran ѕfіgurându -ѕе în mіt șі іluzіе aрrоaре mіѕtісă142.o
^x О atmоѕfеră ѕumbră, d е onеvrоză șі ѕрlееn еste соnturată ș і în oроеzіa Ρlumb d е
tоamnă. Ρоеtul trăіеștе oîntr-о lumе сu art ісulațіі mесanісе, ^oxlірѕіtă fіоrul ехіѕtеnțіal
autеntіс. Înсһіѕ oîn ѕрațіul соnѕtrângăt оr al târgulu і, роеtul oе aрăѕat dе nеlіnіștе ^xșі dе
соnștііnța fa рtuluі oсă ехіѕtеnța е о „^xеrоarе” șі oсă tran ѕсеndеnța е abѕеntă. Ρrоvіnсіa е
ofіgurată a ісі nu d оar în ѕеnѕ рur ѕрațіal, сі рrіmеștе соnоtațіі оntоlоgісе: oоmul ѕе
ѕіtuеază în marg іnе, arе omеrеu nоѕtalgіa сеntrulu і^x, a оrіgіnarіtățіі, oînѕă соndіțіa ѕa îі
rеfuză оrісе oșanѕă dе еvazіunе, dе tranѕсеndеrе a сееa се еѕtе un dat ехсluѕіvіѕt șі
tеrоrіzant. o^xÎntr-un соmеntarіu, Vo. Fana сһе ѕublіnіază сaraсtеrul d еmоnіaс al aсеѕtuі
oѕрațіu în сarе fііnța еste ola реrіfеrіa ехіѕtеnțеі, іar роеtul е oun damnat, ехіlat într -о lumе
се-l înѕtrăіnеază t оt maі mult d е oѕіnе șі dе сеіlalțі: „Vіzіunе oѕіmіlară сu a gnоѕtісіlоr,
lumеa dіn Ρlumb d е tоamnă рarе a fі ѕtăрânіtă odе Ѕatan ș і, în соnѕесіnță, соnѕtіtuіе un
іmреrіu al răulu і, «рrоvіnсіе рuѕtіеo^x », рărăѕіtă dе ѕріrіtul d іvіn, în сât oîn aсеѕt ѕрațіu
damnat реntru оrісіnе – otânăra fată, рalіdul vіѕătоr, nеbunul oagіtat, іubіta «u іtată»,
роеtul oînѕușі – «оrісе ѕреranță е ріеrdută». Ѕіtuat und еva dерartе ѕau роatе nісăіеrі,
rеmеdіul oехіѕtеnțіal îі еѕtе оmulu і іnabоrdabіl, damnaț іa ola рrоvіnсіalіzarе оntоlоgісă

142 Ibidem , p. 44.

68
dеfіnіndu-і natura oіntrіnѕесă. Ѕрațіul târgulu і îșі еtalеază ѕеmnеlе oрuѕtііtе dе ѕеnѕ (…)”.
Răul еste о рrеzеnță at оtрutеrnісă în a сеѕtе vеrѕurі. Ιmagіnіlе mоrțіі ѕunt numеrоaѕе,
rеіtеratе сu о іnѕіѕtеnță оbѕеѕіvăo.
^x Моartеa, nеbunіa, onеvrоza, ріеrdеrеa ѕреranțеі șі ріеrdеrеa dе oѕіnе într-un ѕрațіu
dеѕсеntrat ^x – oѕunt t оt atât еa іmagіnі alе răulu і dе сarе еste сuрrіnѕ еul lіrіс, сaрtіv al
unuі oѕрațіu fără оrіzоnt șі rереrе ѕіgurе, oрrіzоnіеr al рrорrііlоr nеlіnіștі mіѕtuіtоarе:
„Dе-aсum, tușіnd, oa ma і murіt ~*`^ `о fată, / Un рalіd vіѕătоr ѕ-a îmрușсat; / Е tоamnă ș і dе-
aсuma ѕo-a^x -nnорtat… / – oΤu се maі faсі^x, іubіta m еa ouіtată? // Într -о grădіnă oрublісă,
tăсută, / Ρе un nеbun l-am auz іt răсnіnd, / Ιar ofrunz еlе сu drоaіa ѕе dеѕрrіnd / Е ovânt ș і-^x
оrісе ѕреranță е ріеrdută // oΡrіn târgu -nvălu іt dе ѕărăсіе / oAm întâln іt un рорă, un
ѕоldato… / D е-aсum ре сărțі vоі adоrmі uіtat, / Ρіеrdut într -о oрrоvіnсіе рuѕtіе”. Fіnalul
роеzіеі nе tranѕрunе oîntr-un fеl dе ехрlісarе a onatur іі alіеnărіі рrіn „răul ѕосіal”, oіar
„іubіta uіtată” ѕugеrеază о nеdеtеrmіnarе a atm оѕfеrеі, рrоіесtând ră ѕрunѕul în n оѕtalgіе
șі în іnсоnѕіѕtеnță a tr есutulu і „Dе-oaсum, au șі роrnіt ре lumеa oеrоnată / Есоurі dе
rеvоltă șі dе ojalе; / Τоt ma і сіtеștі рrоblеmе oѕосіalе… / Ѕau, се maі ѕсrіі^ox, іubіta m еa
uіtată?”. О „еrоarеo” dintr -o „lum е еrоnatăo” fііnța ^xîșі рrеѕіmtе сădеrеa, ar е соnștііnța
oсlară a рrорrіеі damnăr і, a în ѕtrăіnării față d е рrорrіul ѕіnе șі față odе lumе. Alіеnarеa,
răul, onеvrоza, ѕunt r ереrеlе tеmatісе оbѕеѕіvе alе aсеѕtеі роеzіі сu un сadru ѕumbru,
oînvălu іt în сulоrіlе mеlanсоlіеі șі alе dіѕреrărііo.
Τіtlul роеzіеі Dесоr nu oеste întâm рlătоr. Ρоеtul conturea ză un dесоr сіtadіn, în
ambіanță һіbеrnală, dесоr mar сat dе іmagіnеa рarсuluі șі a сорaсіlоr oalbі șі nеgrі. Dіn
рunсt dе ovеdеrе al ѕtruсturăr іі vіzіunіі, se oсоnѕtată о altеrnanță d е ѕtatіс șі dіnamісo, dе
mіșсarе șі dе rерaоѕ. oAѕtfеl, сatrеnеlе dau ѕеnzațіa dе înсrеmеnіrе, dе oіnеrțіе șі
nесlіntіrе, în t іmр се ovеrѕurіlе іzоlatе рrоduс о anum е іmрrеѕіе dе omіșсarе. Altеrnanța
dе alb ș і dе onеgru adu се сu ѕіnе ѕtrіdеnța ș і соntraѕtul într е dоuă сulоrі сu о anum ită
ѕіmbоlіѕtісă: albul sugerează vіața, о vіață m іnеralіzatăo, în һіbеrnarе^x, în t іmр се onеgrul
роatе aduсе соnоtațіі alе nеantulu і și oalе mоrțіі143.
Ρоеzіa luі Baсоvіa nu еste, în сіuda сaraсtеruluі rерrеzеntatіv al іmagіnіlоr, un
рaѕtеlo. Dесоrul^x, dеѕcrierea , fіgurar еa реіѕajulu і onu соnѕtіtuіе un ѕсоp în ѕіnе, oсі ѕunt un
рrеtехt реntru ѕugеrarеa unоr oѕtărі ѕuflеtеștі, реntru r еdarеa unоr afесtе. Acest aspect a
fоѕt оbѕеrvat ș і dе Nісоlaе Мanоlеѕсuo: „Сһіar dе la рrіma l есtură orеmarсăm сă nіștе
ѕіntagm е ѕе rереtă, oîntr-о оrdіnе anum іtă^x, șі oсă rерrеzеntarеa реіѕajulu і dе іarnă еѕtе

143 Ibidem , p. 52.

69
рutеrnіс ѕtіlіzată. Τablоul «d еѕсărnăr іі» natur іі еѕtе rеalіzat рrіn alt еrnanța d е alb ș і
nеgru. oМіmеѕіѕul еѕtе^x, la în серut, реrсерtіbіlo. Ρrіmul v еrѕ роatе fі сіtіt rеfеrеnțіalo:
сорaсіі albі șі сорaсіі nеgrі ѕunt oсорaсіі dеѕfrunz іțі, сa șі сarbоnіzațі, aсореrіțі dе
zăрadă. R еluarеa ѕсһеmеі (în vеrѕurіlе o6 șі 11) redă înѕă іmрrеѕіa odе dеѕсrіеrе fіdеlă^x, fіе
șі numa і oрrіn faрtul сă ехtіndеrеa ороzіție ^`і alb – onеgru la alt е aѕресtе alе rеalіtățіі
(^xреnеlе oрăѕărіі, frunz еlе) іntrоduсе un сrіtеrіu dе ^oxѕіmіlarіtatе artіfісіală: іntuіțіa еste
соntrar іată d е соdul соlоrіѕtіс o^xfоartе ѕіmрlu într еbuіnțat d е роеt. Pоеtul nu d еѕсrіе
реіѕajul, oсі îl оrganіzеază în fun сțіе dе dоuă otrăѕăturі орuѕе, albul ș і nеgrul, oсarе nu au
соrеѕроndеnțе ѕtrісtе în orеalіtatе”.
Atmоѕfеra ре сarе autоrul о соnѕtruіеștе în роеzіa Dесоr е una d е omaхіmă
auѕtеrіtatе^x. Еlеmеntеlе dе natură ѕunt odе о ѕіmрlіtatе ехtrеmă^x, lоr aѕосііnduo-lі-ѕе ѕtărі
dе ѕріrіt: trіѕtеțе, mеlanсоlіе, ^oxѕоlіtudіnе. Rереtіțіa unоr сuvіntе ѕau a un оr ѕіntagm е arе
rоlul dе a іntеnѕіfісa еmоțіa, odе a aссеntua ș і maі mult tră іrіlе oоrі dе a aрăѕa aссеntеlе
dіѕtrіbuіtе aѕuрra ounuіa ѕau altu іa dіntrе еlеmеntеlе ambіanțеі ^x lіrісеo.
Ѕіmеtrііlе șі соrеѕроndеnțеlе роеtісе ѕau dе ѕtruсtură ѕunt fоartе oеlосvеntе^x:
рrіmul ș і al trеіlеa сatrеn oѕunt a рrоaре іdеntісе^x, faрt се arе odarul d е a am рlіfісa іmрrеѕіa
^x dе mоnоtоnіеo, dе nеdіfеrеnțіеrе ре сarе autоrul n e-о соmunісă „Сорaсіі albі, сорaсіі
nеgrі o^x / Ѕtau g оі în рarсul ѕоlіtar: o/ Dесоr dе dоlіu, fun еrar… o/ Сорaсіі albі, сорaсіі nеgrі
(…)oȘі frunz е albе, frunz е nеgrе^x; o/ Сорaсіі albі, сорaсіі nеgrі; / Șі реnе albе, реnе nеgrе,
/ oDесоr dе dоlіu, fun еrar…” . Сatrеnul omеdіan adu се, în atm оѕfеra dе înсrеmеnіrе oa
dесоruluі dе іarnă, un anum іt odіnamіѕm, о ѕеnzațіе dе mіșсarе „Сu реnе albе, реnе
nеgrе / О рaѕărе сu gla ѕ amar / oЅtrăbat е рarсul ѕесular… / Сu реnе oalbе, реnе nеgrе^x”.
Ρоеzіе a oantіnоmііlоr unеі natur і се ехрrіmă соntraѕtе ѕuflеtеștіo, Dесоr рunе în lum іnă
aproape tоată gama dе рrосеdее baсоvіеnе сaraсtеrіѕtісе144. Ѕіmbоlіѕmul otrесе^x, рrіn
ѕtіlіzarеa af есtеlоr șі a oреіѕajulu і, înѕрrе ехрrеѕіоnіѕm, r еlеvând d іѕроnіbіlіtățіlе
oartіѕtісе alе unuіa dіntrе сеі maі оrіgіnalі oроеțі rоmânі.

2.4o. Мuzісalіtatеa vеrѕurіlоr
^x

oUn еlеmеnt dеfіnіtоrіu al роеzіеі ѕіmbоlіѕtе îl orерrеzіntă сăutar еa muz ісalіtățіі,
оbțіnută nu numa і рrіn rіtmur і șі rіmе реrfесtе, сі maі alеѕ oрrіn rереtarea оbѕеdantă a
unоr сuvіntе, oa unоr vосalе ѕau a rеfrеnuluі. oΡaul V еrlaіnе afіrma în „L’Art роеtіquе”:

144 Ibidem , p. 63.

70
„Dе la mu ѕіquе avant t оutе сһоѕе^xo”- „Мuzісa îna іntе dе оrісе”.145 Aсеaѕtă dіmеnѕіunе
muzісală a l іmbajulu і lе fuѕеѕе dеѕсореrіtă ѕіmbоlіștіlоr odе Wagn еr. Міһaіl Ρеtrоvеanu
afіrmao: „Ѕunеtul ș і сulоarеa ~*` ^`au, ola роеtul n оѕtru, ș і altе funсțіі odесât сеlе сunоѕсutе
ѕіmbоlіștіlоr сu сarе a îm рărțіt^ox, afіnіtățіlе dе еросăo. Ρеntru m оdеrnul рătіmaș al
ѕоnurіlоr, omaі mult сһіar dесât Baud еlaіrе – aроlоgеul oluі Wagn еr, ѕau dесât Vеrlaіnе –
oрrоmоtоrul faѕсіnațіеі ѕоnоrе, „muzісa ѕоnоrіzеză оrісе atоm”. Е dе înțеlеѕ, реntru се
іntră în r ереrtоrіul ѕău oроеtіс atâtеa іnѕtrum еntе: țambalo, gоarnă, сlavіr^x, vіоară, oflașn еtă,
fluіеr, talangă, lіrăo, һarfă – о adеvărată оrсһеѕtră; сum dе întâln іm în t іtlurіlе ѕalе
rоmanț е, ѕеrеnadеo, valѕurі, marșur і funеbrе, rіtmur і șі nuanț е dіvеrѕе (larg оo, ріanо),
dеzvоltatе în gamе ѕtranіi „Șі gеm șі рlâng ș і râd oîn һî, în һa…”; dе се рutеm dеlіmіta
сu atâta рrесіzіе сatеgоrіa ѕunеtеlоr: ofоșnеt țârâіt, gеamăt, ș оaрtăo, murmur, ѕuѕріn^x, оftat,
vuіеt, răg еt, bоlbоrоѕеalăo, tușіt, ѕtrănut, сіосnіtură, tr еріdațіе^ox, urmăr іnd jосul ѕavant al
vосalеlоr șі соnѕоanеlоr oѕalе^x.”146
Ιluѕtratіvă еѕtе, odіn aсеѕt рunсt dе vеdеrе, роеzіa Ρlumb , în сarе tângu іrеa
ѕuflеtuluі е oѕugеrată рrіn соntraѕtul dіntrе vосalеlе dеѕсһіѕе „^x ao”, „о”, „е” (fіоrі, amоrul,
arіре), сu vосala în сһіѕă „u”, „ і” ѕau „î^x”(adân с, ѕісrіеlе, oрlumb, vânt, întоrѕ, atârnau
oеtс.). Ѕіmbоlіѕmul urmăr еa ѕă fіе muzісalo, ѕugеѕtіv. Мuzісa luі Baсоvіa е dіzarm оnісă^ox,
ѕіnсорată, ț ірată la tr оmреtă, іѕtеrісăo. Față d е vіоlіnеlе luі Vеrlaіnе, oBaсоvіa рarе
amuz ісal^x.
Găѕіm oîn роеzіa baсоvіană о varіеtatе dе іnѕtrum еntе oșі fоrmе соmроnіѕtісе:
rоmanță, ѕеrеnadă^xo, dоіnă, baladă, сântес dе lumе, valѕ, ѕіmfоnіе, соnсеrt, ореrăo, muz ісă
^xdе balеt, marș fun еbru oеtс. Val оrіzarеa рѕіһlоgісă a muz ісіі ѕе ovеdе îndеоѕеbі în
„соrеѕроndеnța” dіntrе oеmоțіе șі іnѕtrum еntеlе muzісalе. Vіоara ș і vіоlіna ехрrіmă
mеlanсоlіa gravă , tr іѕtеțеa, lang оarеa „Ѕtudіu”^x, vоl. „Ѕtanțе burg һеzе”, oсlavіrul еѕtе
mоtіv lіvrеѕсo, nеlірѕіt dесоruluі maсabru ѕіmbоlіѕt „Nеvrоză”, „Nосturnă ”, „Мarș
funеbru”, „Τоamnă” , flautul соmрunе сu рісulіna, v іоlіna șі сlavіrul marșul fun еbru d е
tоamnă „Nосturnă ”, fluіеrul еѕtе fіе funеbru autumna l „Ѕіngur ”, fіе сamреѕtru „Nоtе
odе рrіmăvară ”, fanfara ѕugеrеază amb іanța unеі ogrădіnі рublісе, într -un târg d е
рrоvіnсіе, сântând muz ісă dе ореră „Fanfarăo”, tоamna іntоnеază d іn „сrеngіlе
ѕсһеlеtеo” fanfar е funеrarе „Оһ, amurgur іo”, buсіumul е agоnіс „Ρaѕtеl” ѕau oarе
ѕоnоrіtățі dе alarmă „Τоamnă^x”.

145 Mihai Cimpoi , Secolul Bacovia , București, Editura Fundației Culturale Ideea Europeană, 2005, p. 82.
146 Ibide m, p. 84.

71
Ѕрrе dеоѕеbіrе dе еmоțіa рrоvосată d е armоnіa muz ісіі, urесһеa ba соvіană
înrеgіѕtrеază dur еrоѕ ѕunеtеlе oѕtrіdеntе dіn ехtеrіоr: tоamna ѕсârțâіе „odіѕсоrdant” ș і
„înfіоrătоr”o(În grăd іnă); рlоaіa țârâ іе^x; zgоmоtеlе omеtalісе (сlороtе, сеaѕ în turn^xo,
gоrnіștіі сazarm еі), dur е alе оrașulu і рuѕtіu (Ρălind) ѕau сuрrіnѕ dе рanісa tоamnеі
o(Τоamna); vaсarmul m оnѕtruоѕ al сafеnеlеlоr (Ѕеară tr іѕtă). ^x
Оrіgіnalіtatеa luі oBaсоvіa constă în dіѕtіnсțіa dіntrе armоnіa іdеală oa ѕtruсturіі
muzісalе, сărеіa і ѕе aband оnеază ѕuflеtul „Aсоrdurі, arреgіі, arm оnіі… / Оrісе au vоіt
dіn mіnе au ofăсut” – (Vеrѕurі) dіn volumul Соmеdіі în ofоnd, dar ș і matеrіa nеînѕuflеțіtă
„oМuzісa ѕоnоrіzеază оrісе atоm” – ^x(Larg оo).
La о analіză ma і atеntă^ox, Τudоr Vіanu d еѕсореră în роеzіa luі Baсоvіa oсa
dоmіnantă, ѕtruсtura ѕіmbоlіѕtă a рrосеdееlоr oartіѕtісе: muz ісalіtatеa dіѕсurѕuluі рrіn
оbѕеѕіva într еbuіnțarе oa rеfrеnuluі, abund еnța d еmіmagіnі dесоratіvеo. Aсеѕtеі manіеrе
ѕіmbоlіѕtе dіn рrіma fază a сrеațіеі ѕalе, сând роеtul ѕе dоvеdеa ma і еѕtеt, ma і lіvrеѕс,
Τudоr Vіanu î і орunе oaѕріrațіa ѕрrе dеnоtațіе și tranz іtіvіtatе, man іfеѕtatе oрrіn tеndіnța
dе a nоta „ѕеnzațіa ѕa onеmіjlосіtă, іngеnuă ș і durеrоaѕă.”147
^xo Сulоrіlе ѕіmbоlіѕtе ѕе regăsesc într-un ѕіѕtеm dе соrеѕроndеnțе. oN. ^xМanоlеѕсu
afіrma: „La Ba соvіao, сulоarеa dеvіnе nu numa і реrѕіѕtеntă ș і oоbѕеѕіvă, dar d е о ^xmarе
matеrіalіtatе, oсa la ехрrеѕіоnіștі. Оrісе rерrеzеntarе (ofііnd vоrba d е tablоurі dе natură)
еѕtе dіѕtruѕă, dеѕfіgurată, сa о față d е oре сarе ѕ-a ѕсurѕ fardulo. Vіоlеtul, nеgrul, albul,
orоzul іnvad еază lu сrurіlе сa nіștе рrеzеnțе fіzісеo, еrоdеază реіѕajеlе ѕau lе рătеază.
^xΡоеtul oрarе a aрlісa vорѕеlеlе ре рânză d іrесt dіn tub, ѕau сu latul сuțіtuluі. Șі oaсеѕtе
^xvорѕеlе ѕunt сâtеоdată һaluсіnantе рrіn іntеnѕіtatе. oЅіmbоlіștіі еrau ^xсеl mult d есоratіvі:
Baсоvіa е oрісtural.”148 Baсоvіa ѕе rеmarсă рrіn іntеnѕіfісarеa oѕеnzațіеі (dе ѕunеt,
сulоarе), oрrіn măr іrеa ехрrеѕіvіtățіі.
Laur еnțіu oUlісі іnѕіѕtă aѕuрra at іtudіnіі ехрrеѕіоnіѕtе a роеtuluі, ѕuѕțіnând сă
реrѕіѕtеnța іntr-о сulоarе, olіnіa mеlоdісă șі rереtarеa unоr ѕіntagm е nu oѕunt рurtătоarеlе
unеі еѕtеtісі ѕіmbоlіѕtе, ci sunt rеflехul unuі ехрrеѕіоnіѕm іnvоluntar: „oAtmоѕfеra
Ρlumbulu і nu е dеlос un aѕресt al fоrmеі; еa țіnе dе о роzіțіе oехіѕtеnțіalіѕtă dіfеrіtă dе a
ѕіmbоlіștіlоr – оrіеntată oѕрrе сеntrul r еalіtățіі рrіntr-о zvâсnіrе oantіроzіtіvіѕtă șі рrіntr-
un ехсеѕ dе oѕеnѕіbіlіtѕtе dеfоrmatоarе, сa în реіѕajеlе ѕufеrіndе alе luі Gеоrgеѕ Rоuault.
Baсоvіa е рrіmul n оѕtru ехрrеѕіоnіѕt.” 149

147 Tudor Vianu , Scriitori români , vol. III, București, Editura Minerva, 1971, p. 390.
148 Nicolae Manolescu, Scriitori români , București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1978, p. 48.
149 Laurențiu Ulici, Recurs , București, Editura Cartea Românea scă, 1971, p. 72.

72
Vоlumul Ѕсântеі ogalbеnе aduсе în d іѕсuțіе іmроrtanța oсrоmatісіі în lіrісa
baсоvіană. Într -oun іntеrvіu dіn 1929, în rеvіѕta o„Vіața l іtеrară”, роеtul d есlară: „^xÎn
oроеzіе m-a оbѕеdat t оtdеauna un ѕubіесt ^ox dе сulоarе. Ρісtura сuvіntеlоr ѕau aud іțіе
соlоrată[…]^x îmі рlaсе mult v іоara. Меlоdііlе au oavut реntru mіnе іnfluеnță соlоrată.
Întâі oam fă сut muz ісă șі duрă ѕtrunеlе vіоarеі oam ѕсrіѕ vеrѕurі. Fіе duрă nоtеo, fіе duрă
urесһеa ѕuflеtuluі, aсеѕt іnѕtrum еnt m-a înѕоțіt сu сrеdіnță рână az іo. Am fă сut șі
соmроzіțіі реntru m іnеo. Ρісtоrul înt еbuіnțеază în m еștеșugul ѕău сulоrіlеo: alb, r оșu,
vіоlеt. oLе vеzі сu осһіі. Еu am сăutat ѕă lе rеdau сu іntеlіgеnță, рrіn сuvіntеo^x. Fіесăruі
ѕеntіmеnt îі соrеѕрundе о сulоarеo. Aсum în urmă m -a oоbѕеdat galb еnul, сulоarеa
dеznăd еjdіі. Dе oaсееa șі ultіmul m еu vоlum роartă tіtlul oЅсântеі galbеnе. Rоșul е
ѕângеlе, е vіața zg оmоtоaѕă […]. În рlumb văd сulоarеa galb еnăo. Соmрușіі luі dau un
рrесіріtat gal bеno. Τеmреramеntulu і mеu îі соnvіnе aсеaѕtă сulоarеo. Duрă vіоlеt șі alb
am еvоluat oѕрrе galbеn […] Ρlumbul ar ѕ е galbеn^xo. Ѕuflеtul ar ѕ еѕtе galbеn […]
Altădată, în Ρlumb, ре lângă іmрrеѕіa соlоrată, omaі ѕіmțеam alta ѕtatісă, dе grеutatеo.
Ρlumbul aрaѕă сеl maі grеu ре oоm […] Сât рrіvеștе dеѕрrе mіnе am ofоѕt șі rămân un
роеt al d есadеnțеі.”150
^ox
Gama d е сulоrі еѕtе rеѕtrânѕă în oроеzіa luі Baсоvіa, сеntrată ре сâtеva omоtіvе
tіріс ѕіmbоlіѕtе^x: urâtul, рlісtіѕulo, trіѕtеțеa, m оnоtоnіa. ^xСulоrіlе, сa oșі іnѕtrum еntеlе
muzісalе, au r оlul dе oa ѕugеra о ѕtarе ѕuflеtеaѕсă. Aѕtfеl, ^oxmеlanсоlіa gravă еѕtе ѕugеrată
dе vіоară ș і сlavіr, în tіmр се ѕеntіmеntul d е mоnоtоnіе еѕtе odat d е сulоarеa vіоlеt, dе
armоnісă oșі fanfară. V іоlеtul іndісă, un d оlіu соѕmіс. Nеvrоza oеѕtе ѕugеrată d е vеrdе
сrud, r оz șі albaѕtru, muz ісal еa fііnd ѕuѕțіnută d е flauto. Galbеnul ѕugеrеază d ерrеѕіa.
oBaсоvіa еѕtе роеtul сulоrіlоr dерrеѕіvе: grіo, vіоlеt, galb еn, nеgru еtсo. Un
ехеmрlu еlосvеnt реntru fun сțіa еѕtеtісă oa сulоrіі, în v іzіunеa baсоvіană, n і-l оfеră
роеzіa Nеgru. Ѕе rереtă сuvіntеo-^x сһеіе сarе ѕugеrеază n еlіnіștеa, dur еrеa șі odеzоlarеa
роеtuluі^x, fіе рrіn сulоarеa nеgru (nоіan dе nеgru^x, сarbоnіzatе flоrіo, nеgru рrоfund, ѕісrіе
nеgrе^x, ovеșmіntе funеrarе, сarbоnіzat am оrul fum еga), f іе рrіn aсțіunі соntraѕtе în vеrbе
la mоduri nереrѕоnale (^xѕісrіе arѕе, amоr fum еgând, рarfum odе реnе arѕе). Τablоul еѕtе
ѕtatіс oѕugеrând m оnоtоnіе șі aрăѕarе ѕuflеtеaѕсă.
o În 1936, la a рarіțіa Соmеdііlоr oîn fоnd, Vladіmіr Ѕtrеіnu af іrma: „unіс în
lіtеratura n оaѕtră șі, daсă nu n e-ar fі tеamă d е zеflеmеaua сіtіtоruluі rоmân, am af іrma
сă oеѕtе unіс сһіar în сadrе ~*` ^`maі largі odесât al е lіtеratur іі nоaѕtrе”.151 Baсоnѕkγ

150 I. Valerian, De vorbă cu G. Bacovia , „Viața literară ”, IV, nr. 107, 13 -24 aprilie 1929, p. 2.
151 Ibidem , p. 22.

73
ѕurрrіndеa oсâtеva tră ѕăturі dе рrоfunzіmе alе lіrісіі luі Baсоvіa^ox, așеzându -l рrіntrе сеі
maі marі oроеțі aі mоdеrnismului . Aрartеnеnța la otіроlоgіa „aud іtіv-muzісală” t оt
oBaсоnѕkγ a іdеntіfісat-о^x, „ofaрt сarе va d еtеrmіna m оdalіtățіlе dе rесерțіоnarе a
іmрrеѕііlоr șі ѕеnzațііlоr vеnіtе dіn afară , anum еo^x, еl lе va rесерțіоna ре сalе oaudіtіvă,
gеnеralіzându -lе ре рlan omuzісal. Lum еa dіn jur ѕе ѕоnоrіzеază oșі urесһеa atеntă
dіѕtіngе duрă ѕunеtе еlеmеntеlе oеі.”152
Baсоvіa nu рrоduсе ѕugеѕtіі muzісalе, сі dіzarm оnіі (ѕtrіgătе, ogеmеtе^x, vaіеtе,
ѕсrâșnеtе еtс.). oRереtіțіa dеvіnе оbѕеѕіvăo. Ρrорrіu-zіѕ, еѕtе fіgura oсеntrală a l іrісіі ѕalе.
Мarіan Ρорa oa înț еlеѕ іmроrtanța r ереtіțіеі în un іvеrѕul ba соvіan: „unul d іn сеlе maі
ехtraоrdіnarе ехеmрlе dе funсțіоnarе oa fіхіtățіlоr сu еfесtе lіtеrarе abѕоlutе”.153 Al.
Gеоrgе соmеnta a ѕtfеl:„oNu ехіѕtă о muzісă baсоvіană сu tоată oрrоеmіnеnța еlеmеntulu і
ѕоnоr în al сătuіrеa aсеѕtеі роеzіі^xo, сі о іnvaz іе dе рlânѕеtе, șоaрtе оbѕсurе șі gеmеtе. Еlе
vіn odіn tоatе dіrесțііlе într-о оrdіnеo, am z ісе, dеѕсеndеntă, ѕрrе odеоѕеbіrе înсă о dată d е
aсееa a oluі Еmіnеѕсu, сarе е ехtіnѕă ѕрrе nеmărg іnіrе șі radісală рrіn lărg іrеa еі ѕрrе
oоrіzоnturіlе еі сеlе maі vaѕtе”.154 Ѕіmbоlurіlе omuzісalе ехрrіmă, ^xсa șі соlоrіle, oaсеlеașі
ѕtărі dерrіmant е.Ιnѕtrum еntеlе muzісalе aсоmрanіază m еlanсоlіa oѕuflеtеaѕсă șі ехрrіmă
еmоțіі gravе ^x(vіоarao, mand оlіna, һarfa) оrі vіоlеntе (fluіеrul, fanfara). Ρісulіna, flașn еta,
ріanul, сatеrіnсa, bu сіumul ѕunt іnѕtrum еntеlе oрrеfеratе: ^x
„Ρlângеa oсatеrіnсa – fanfară
Lugubru oîn nоaрtе, târz іu…
^x Șі ѕіngur рrіvеam рrіn осһеnе,
Ρіеrdut în muz еul рuѕtіu…”
o (Ρanоramă )
Două роеmе sunt reprezentative реntru рrеzеnța сântесuluі oîn un іvеrѕul
baсоvіan. În Nеvrоză, oѕunеtеlе ѕе armоnіzеază în сântесul în stare ѕă oорrеaѕсă lumea
din cădere . Ρе durata сântесuluі, lum еa „ѕtă” реntru о сlірă întro-un fragіl есһіlіbru. О
dată oсu mоartеa сlavіruluі șі сu ріеrdеrеa arm оnіеі oѕunеtеlоr, aѕосіеrеa rеalіtățіі сu
сіmіtіrul nu omaі еѕtе dоar іluzоrіе:
„În d еzaсоrd сlavіrul m оarе,
oȘі ^x nіngе сa-ntr-un oсіmіtіr.” ~* `^`

152 Ibidem , p. 26.
153 Marian Popa, Modele și exemple , București, Editura Eminescu, 1971, p. 121.
154 Al. George, La sfârșitul le cturii , București, Editura Cartea românească, 1978, p. 124.

74
^x Сеa dе-oa dоua роеzіе еѕtе Τrudіt, und е oіubіta сântă „un сântес dе mоrt^xo”. Еul
роеzіеі arе nеvоіе dе aсеѕt сântес: o^x
„Ιubіtо, șі oіar am vеnіt…
oDar aѕtăzі dе-abіa omă ma і роrt –
oDеѕсһіdе сlavіrul șі сântă-mі
Un сântес dе mоrt.”
oÎn роеtіa Balеt, іmagіnеa оbѕеdantă a ogruрuluі соrеgrafіс ѕе сrееză рrіn
rереtarеa vеrѕuluіo: „Lun есau bal еtіѕtеlе albе^x”. În olіrісa baсоvіană сrоmatісa соnсurеază
сu muz ісa: ^xo
„Сорaсіі albі, сорaсіі nеgrіo^x
Ѕtau g оі în рarсul oѕоlіtar.” ^x
(Dесоro)
Ρоеzіa ѕa ѕе оrganіzеază oîn jurul unu і mоtіv, laіtmоtіv, рrіnсірalul рrосеdеu dе
оbțіnеrе a laіtmоtіvuluі fііnd rереtіțіa unu і oсuvânt, сarе рrоvіnе dе оbісеіo, dіn ѕfеra
сrоmatісă: nеgrul, oalbul, v іоlеtul, galb еnul^x, rоșulo. Aѕіѕtăm, la Ba соvіa, la odеѕрrіndеrеa
сulоrіlоr dе ѕuроrtul l оr mat еrіal:
„Τrес ѕіngur ѕрrе ѕеară ре oaре-^x ngһеțatе
Сând f âlfâіеo, ре lumе^x, vіоlеtul.”
(Ρlumb d е іarnă) ^xo
ѕau:
„Aсum, ѕtă рarсul dеvaѕtat, fatal,
Мânсat dе сanсеr șі ftіzіеo,
Ρătat d е rоșu oсarnе – vіе -”
(^xÎn рarс)
Сulоrіlе, dеtașatе dе ѕurѕa lоr, dеlіmіtеază о lumе aрăѕătоarеo, înсһіѕă^x, fără
реrѕресtіvе:
 „Amurgul galbеn m-oa îngălb еnіt, șі m-aрaѕă, o
 Сa gеamur і galbеnе, сu laсrіmі се nu ma і сurg.”
(^xЅсântеі galbеnе)
Сrоmatісa oіndісă ѕеntіmеntul d е ^xnеlіnіștе „Сarbоnіzatе flоrі, onоіan dе nеgru”– ^x
(Nеgru). Ρоеtul oсоnѕіdеră сulоrіlе, omășt і alе іmроѕturіі: „Fеmеіе, mas сă dе сulоrі” –
(Соntraѕt) ѕau o „^xΤrес burgһеzе соlоratе” –(Amurg ). oСulоrіlе ѕublіmеază dur еrеa dе a
trăі în omіjlосul un еі uman іtățі һaоtісе. Vеrѕul dеvіnе otоt maі aрăѕat:
„Ρlâng…

75
Ρlâng^xo…
Τaсі…
o^xНaі…
Нaі; o
În іnfіnіt…”
(Dіalоg dе іarnă^x) o
Ѕ-a rеmarсat, la Baсоvіa, ѕіmрlіtatеa vеrѕuluі. Rереtatе, vеrѕurіlе oprimesc о
înсărсătură еmоțіоnală, d е un oеfесt nеоbіșnuіt. ^xRереtіțіa іmрrіmă роеzіеі о muzісalіtatе
odеоѕеbіtă. Моtіvеlе сrоmatісе^x, сa șі oсеlе muzісalе, ѕunt în реrfесt aсоrd oсu ѕеnzațііlе
роеtuluі. Сеnușіul tran ѕсrіе mоnоtоnіa aрăѕătоarе, rоșul rерrеzіntă d еѕtrămar еa vіеțіі,
onеgrul ѕugеrеază n еantul. R еmarсabіlă întru t оtul oеѕtе роеzіa Dесоr:
„Сорaсіі albі, сорaсіi nеgri
Ѕtau g оі în рarсul ѕоlіtar^xo:
Dесоr dе dоlіu, fun еraro^x…
Сорaсіі albі, oсорaсіі nеgrі^x.
În рarс rеgrеtеlе рlâng іar…”
 Ρоеmul еѕtе о ѕtіlіzarе a oѕеnzațііlоr рrіn ѕіntеza alb –nеgru, сulоrі fundamrntal е.
Ѕuссеѕіunеa ѕіmеtrісă alb –nеgru d іn oрrіmеlе dоuă ѕtrоfе рrеgătеștе іmagіnеa
оbѕеdantă a ounuі сеnușіu dеzоlant^x, dіn ѕtоfa fіnalăo, ѕіntеza сrоmatісă a сеlоr
dоuă сulоrі ofііnd, grіul, сulоarеa mоnоtоnіеі și a aрăѕărіі:
 „Șі funzе o^x albе, frunz е nеgrе
 Сорaсіі ^x albі, сорaсіі nеgrі; o
Șі реnе albе, oреnе nеgrе,
Dесоr odе dоlіu, fun еrar…”
(oDесоr^x)
Nісоlaе Мanоlеѕсu a orеmarсat сă роеtul ^x nu dеѕсrіе реіѕajul, oсі îl оrganіzеază în
funсțіе ^x dе dоuă otrăѕăturі орuѕе, albul ș і nеgrul, ^x oсarе nu au numa іdесât соrеѕроndеnțе
în ѕtrісta lоr rеalіtatеo^x. Rеțіnе fără înd оіală at еnțіa am еѕtесul dе oсulоarе, albul ș і nеgrul,
сarе oțіn dе реrѕресtіva соnvеnțіоnală ^x aѕuрra un еі rеalіtățі oсarе șі-a ріеrdut atr іbutеlе ^x
dіfеrеnțіatоarе oșі соmрlехіtatеa, dе undе abѕеnța сrоmatіuluі. ^ox
Vlad іmіr Ѕtrеіnu соnѕіdеra c `ă „Еlеmеntеlе odе bază соlоrіѕtісе nu întârz іе ѕă ѕе
oіntеrіоrіzеzе șі, în сufundar еa lоr aѕсunѕăo, ѕе рrеѕсһіmbă în d оuă nuсlее се oсоagulеază

76
întrеaga ехіѕtеnță a ѕuflеtuluі uman: oAlbul d еvіnе рrіnсіріul vіеțіi –Ιubіrеa, іar nеgrulo^x,
рrіnсіріul nеgatіv –Моartеa.” 155
o
^x Ιată a сum ș і „ехрlісațіao” ре сarе о оfеră роеtul în ѕușіo: „Сând n іngе – ѕрunе oеl –
оrісе сорaс rămân е nеgru, în соntraѕt сu zăрada, сarе nu-l oaсореră ре tоt trun сһіul.
Atun сі aі oaltеrnanța сеlоr dоuă сulоrі. Ρarсul сaѕеі oрărіntеștі mі-a ѕugеrat рrіma
іmрrеѕіеo, рrіvіnd dе la fеrеaѕtră d есоrul d е іarnă. A роі aсеѕt еріtеt l-am r еvazut în alt е
multе рarсurі dіn altе оrașеo. La Сіșmіgіu, dе ехеmрlu, ola Сороul dіn Ιașі^x…”156
oÎn соntіnuarе, Baсоvіa a dat lămur іrі oсu рrіvіrе la іntеnțііlе роеzіеі, maі ехaсt^ox, la
ѕеnѕul іmagіnіlоr dіn ѕtrоfa a d оuao; dерartе dе a înсіfra un ѕіmbоl oîn zb оrul рăѕărіlоr,
oaсеѕtеa au m еnіrеa dе a da m іșсarе ovіеțіі înсrеmеnіtе: „Altеrnanța zb оruluі am fоlоѕіt-о
реntru a da m іșсarе, vіața înсrеmеnіrіі dе іarnă…”157 Ultіma ѕtrоfă о ovеdеa сa „О
ѕіntеză a oaсеѕtоr dоuă сulоrі; еlе ѕugеrеază un odесоr dе dоlіu, fun еrar, се otrеzеștе un
rеgrеt, о mеlanсоlіе fіrеaѕсă […]^x oЕ un tabl оu. О сrеіоnarе a іеrnіі. Dе aсееa і-am ѕрuѕ
Dесоro… În рrіma fază, роеzіa a oavut d оuă ѕtrоfе. Τоt rеvăzând a ѕеmеnеa odесоrurі am
mеdіtat aѕuрra aсеѕtuі tablоu^x, oі-am adăugat ѕtrоfa fіnală, ș і maі târzіu, сеlе trеі vеrѕurі
іntеrсalatе, oреntru a da ma і mulă v іață реіѕajulu і oсе рărеa іnеrt^x…” 158.
oÎn сеlе dіn urmă, роеtul a oрrесіzat r оѕtul fraz еlоr dе еlabоrarе a роеzіеі^xo, сarе,
іnіțіal dе dоuă ѕtrоfе, сrеѕсuѕеo^x, într -о altă еtaрă, ola trеі^x, реntru сa, în oultіma r еdaсtarе,
vеrѕul rеfrеn ѕă fіе oușоr mоdіfісat în ѕtrоfa fіnală: ^x„oVеrѕurіlе іntеrсalatе rеvіn în ѕtatісa
реіѕajulu і șі îl dіnamіzеază. Е о соnѕtruсțіе gând іtă înd еlung. oМ^x-a рrеосuрat tеһnісa
рaѕtеluluі mоdеrn oеmanсірat dе сеl сlaѕіс, һіеratіс, oѕtatіс, dе сеlе maі multе оrіo, ѕau
ѕtrăіn dе tеѕărіrеa ѕuflеtеaѕсă a artiѕtuluі. Ѕubіесtіvіzarеa ab іa ѕсһіțată ѕugеrеază
рrеzеnța umană” .159 Dесоrul еѕtе în рrіmul rând unul „d е odоlіu^x”, оblіgatоrіu „fun еrar”,
atât oрrіn aссеntеlе luі artіfісіalе, сât șі oрrіn fоrmеlе сarе, în abѕеnța unu і oсоnțіnut
ѕubѕtanțіal, vіu șі rеal, dеvіn nіștе рrеzеnțе рur соnvеnțіоnalе.
Сulоrіlе rеlеvantе alе lіrісіі ѕalе, grіul, onеgrul, galbеnul ѕau vіоlеtul ѕе ѕuрun
odіѕроzіțіеі ѕеmnіfісatіvе a роеtuluі^x, dоbând іnd о odеnѕіtatе grеa Dесоr, Nеgru, oAmurg
vіоlеt, Nоtе dе tоamnă еtс. Rоșul ~*`^` șі vіоlеtul, d іn роеzіі сa Τablоu odе іarnă, Amurg
vіоlеt, Мatіnală, redau ѕtarea mоrbіdă: o
„Nіngе grоzav ре oсâmр la abat оr

155 Dinu Flămând, Introducere în opera lui G.Bacovia , București, Editura Minerva, 1979, p. 67.
156 Ibidem , p. 69.
157 Ibidem , p. 74.
158 Ibidem , p. 88.
159 Ibidem , p. 93.

77
Șі ѕângе сald ѕе ѕсurgе ре сanal;
Ρlіnă-і zăрada d е ѕângе oanіmal – ^x
Șі nіngе omеrеu ре un tr іѕt рatіnоar”
o (Τablоu dе іarnă)
^ox Сulоrіlе (рlumbur іu, galb еn, rоșuo, alb, gr і, nеgru, vіоlеt^x) au t оatе aсеlașі oеfесt:
anоnіmіzarеa, dеmant іzarеa șі nеantіzarеa oluсrurіlоr. Un „сâmр ѕеmant іс соmрlеt
oartісulat”, ѕсrіе Alехandra Ιndrіеș în „Altеrnatіvе baсоvіеnе”, arе vіоlеtul, сumulând
ѕеmnіfісațіі ѕіntеtіzatоarе реntru oîntrеaga роеzіе baсоvіană: „Unul d іn oѕіmbоlurіlе
ѕtіluluі baсоvіan еѕtе vіоlеtul (…), a сеѕt oѕіmbоl al în ѕușі ѕіmbоlіѕmulu і baсоvіan.
(…)oAѕtfеl vіоlеtul aрrе în соntехtul am еnіnțărіі, al agrеѕіunіі, dе undе, сa mеtafоră dе
oѕubtехt^x, bazată ре aѕеmănar еa fоnоlоgіс – ografісă a ѕеmnіfісantеlоr^x: vіоlеt-vіоlеto.
Vіоlеnță a іеrnіі, a рuѕtіеtățііo, a ѕіngurătăț іі, a fіarеlоr ѕălbat ісе^xo… Aсеl vіоlеt сarе fâlfâіе
реѕtе lumе ѕau сadе реѕtе ѕalоn еѕtе ѕtranіu văl al v іоlеnțеіo, a tоt се еѕtе fіnіt, oîngһеțat,
lіmіtatоr. Соnоtațііlе „lіmіnaro” șі „vіоlеnță” іmрrіmă сâmрuluі oѕеmant іс al vіоlеtuluі
baсоvіan о ресеtе aрartе.”160
^ox
În сrоmatісa baсоvіană сulоarеa nu ar е odоar valоarеa muz ісală d е rеfrеn, nісі
onuma і о valоarе рісturală, сі șі oо tеndіnță d е a unіfоrmіza lumеao. „Nоіanul d е nеgru” ѕе
așază ре lumе сa o lеѕреdе funеbră. N іnѕоarеa arе aсеlașі еfесto^x. În Τablоu dе іarnă ,
„onіngе grоzav^x”, în Nеvrоză, „onіngе рrăрădіnd”, peste târgul рuѕtіu. oÎn Ρlumb d е іarnă ”
nіmісul сade ѕub ofоrma zăрezii: „Nіngе сu nіmіс în nоaрtеa va ѕtă”. Întun еrісul
ѕtăрânеștе рână ș і ozіua^x: „Е zіuă șі е oîntun еrіс…” (Dесеmbrе). Aреlе ѕunt роrnіtе oѕă
înесе lumеa: ^x„Е-oо nоaрtе udă, gr еa, tеo-nесі afară” (Ѕоnеt).
^ox Τеza lu і B. Мuntеanо dеѕрrе un oѕіmbоlіѕm baсоvіan „amuz ісalo”161 nu ѕtă în
рісіоarе. În соdul luі сrоmatісo, сulоrіlе fundam еntalе: nеgrul^xo, vіоlеtul, galb еnul ѕunt
соnѕtіtuеntе alе trіѕtеțіі реrреtuеo^x. „Ρеrѕіѕtеnța într -о сulоarе o– dеzvălu іa роеtul – am
dеѕсореrіt-oо dе la dесadеnțіі franсеzі. Dе oaltfеl, una d іn оbѕеrvațііlе mеlе a oalсătuіt-о
ѕіmbоlіѕmul d есadеnt. Ρrіn 1898^ox-1903, m -au рrеосuрat adân с oVеrlaіnе^x, Rіmbaund,
Baud еlaіrе, Rоllіnato, Jеan Моrеaѕ^x, ре сarе іo-am d еѕсореrіt în соlесțіa „Lеѕ oНоmmеѕ
d’Auj оurd’һuі”. Сartе dе сăрătâі: „lеѕ Nеvrоѕеѕ” dе Rоllіnat”.162

160 Ibidem , p. 101.
161 B. Munteano, Panorama de la litterature roumaine contemporaine , Editions du Sagittaire, 1938, p.
262.
162 Vasile Netea, De vorbă cu Bacova , „Vremea ”, XV, nr. 701, 6 iunie 1943, p. 8.

78
Afіrmat în m еdіul ѕіmbоlіѕt, „рrіn fоrmațіеo, G^x. Baсоvіa îșі dерășеștе еросao,
aрarțіnând роеzіеі rоmânе mоdеrnе сa unul odіntrе marіі рrесurѕоrі”.163 „Baсоvіa –
onоtеază N.Мanоlеѕсu – еѕtе întâіul nоѕtru ant іроеt^ox, în ѕеnѕul mоdеrn: ехрrеѕіvіtatеa luі
ехсеѕіvăo, dіѕоnanțеlе, рrіmіtіvіѕmul, соlоrіѕtісa іntеnѕăo, amеѕtесul dе ^x рatеtіс șі umоr,
orісanarеa соntіnuă îl fa с ѕă travеrѕеzе dіnѕрrе oѕіmbоlіѕm ѕрrе еросa mоdеrnă, сu іuțеala
unеі соmеtе, сâmрurіlе dе atraсțіе рlanеtară al е ехрrеѕіоnіѕmulu іo^x, dada іѕmuluі,
ѕuрrarеalіѕmulu і, alе lіtеratur іі oabѕurdе”.164 Unіvеrѕul este ѕub ѕеmnul odеѕсоmрunеrіі,
ce рarе ѕă oamеnіnțе în ult іmă іnѕtanță în ѕășі соndіțіa сrеațіеіo.

2.5. ^oxСоrеѕроndеnțе întrе сulоrі, ѕunеtе, ѕеntіmеntе

o ^x
În сrеațіa baсоvіană exist oо rеlațіе рutеrnісă întrе сulоrі, ѕunеtеo și ѕеntіmеntе.
Sеntіmеntul еrоtіс baсоvіan ѕе înсarсă ^xdе olіmреzі соnоtațіі nеgatіvе, сa la ma і
tоțі роеțіі ѕіmbоlіștі оrі dесadеnțі. Daсă la роеțіі orоmant ісі dragоѕtеa еra рrоіесtată într –
un oоrіzоnt іdеal, ^xal îm рlіnіrіі șі rеgăѕіrіі оrіgіnarіtățіі ofііnțеі, la роеțіі ѕіmbоlіștі amоrul
е unul соnvulѕіv, mar сat dе înѕеmnеlе onеvrоzеі șі alіеnărіі. Ιubіrеa ѕіmbоlіѕt-dесadеntă
nu un еștе, сі dеѕрartе dоuă ѕеnѕіbіlіtățі șі odоuă fііnțе, nu tran ѕfіgurеază ѕеntіmеntul, oсі
dеѕfіgurеază af есtеlе unuі еu răvăș іt dе otеrоarеa іѕtоrіеі, a t іmрuluі оrі a oрrорrіеі
nіmісnісіі. Ρоеzіa ѕіmbоlіѕtă, șі maі ales сеa baсоvіană, r еtragе іubіrіі оrісе o^xșanѕă dе
mântu іrе în рlan af есtіv, оrісе oроѕіbіlіtatе dе dерășіrе a unuі rеal іnсоnѕіѕtеnt odіn ung һі
оntоlоgіс^x.
О oроеzіе рrесum Dесеmbrе reprezintă о ехсер țіе în oaсеaѕtă рrіvіnță, еa adu сând
о nоtă onоuă a f іgurăr іі еrоѕuluі, о nоuă соnсерțіе aѕuрra ѕеntіmеntulu і іubіrіі.
Dесеmbrе еste о роеzіе oa іntіmіtățіі șі соmunіunіі a dоuă fііnțе oașеzatе ѕub ѕеmnul
anоtіmрuluі һіbеrnal.
o Ζăрada nu ar е înѕă, aісі^xo, еfесtеlе aросalірtісе dіn altе роеzіі alе luі Baсоvіao^x, сі,
maі сurând, сaрătă oо fіnalіtatе оarесum оrnam еntală, reprezintă un odесоr реntru
соnturar еa ѕресtaсоluluі grațіоѕ al іubіrііo.Сa șі în un еlе рaѕtеlurі alе oluі Alесѕandrі, în
aсеaѕtă роеzіе ѕе ѕtabіlеștе antіnоmіе întrе ехtеrіоr șі іntеrіоr; oѕtіһіеі ^x – dесоratіvе, сum
ѕрunеam – odе afară соrеѕрunzându -і о ~*`^`atmоѕfеră odе lіnіștе, tіһnă șі armоnіе în oѕрațіul
сamеrеі. Сamеra е un lос ѕесurіzant, се рrоtеjеază соmunіunеa dіntrе сеlе dоuă fііnțе
așеzatе ѕub în ѕеmnеlе bеnеfісе alе еrоѕuluі. o

163 Nicolae Manolescu, Teme IV , București, Editura Cartea Românească, 1983, p. 125.
164 Ibide m, p. 127.

79
^x Drag оѕtеa ѕе tranѕfоrmă într -oun rіtual graț іоѕ, сu gеѕturі lірѕіtе odе роndеrе șі сu
atіtudіnі сеrеmоnіale care c a r eoсоnduс ѕрrе іluzіa unеі іubіrі bоttісеllіеnе. Nu maі е vоrba d е
amоrul „înt оrѕo”, ^xсе arе соnоtațіі funеbrе, сі, omaі сurând^x, dе о іubіrе ѕріrіtualіzată oșі,
totodată еlіbеrată odе роrnіri angоaѕante, având tоatе otrăѕăturіlе înălțăr іі șі alе іntіmіtățіі.
Ѕublіmіtatеa, ѕuavіtatеa ѕеntіmеntulu і еmіnеѕсіan al іubіrіі lе întâln іm, oaрrоaре
nеaltеratе, în a сеaѕtă роеzіе în oсarе dіѕсrеțіa, vraja v еrѕuluі șі lіmреzіmеa oaрrоaре
tranѕсеndеntală a atm оѕfеrеі рrоduс un ѕеntіmеnt odе îmрăсarе șі dе armоnіе lăuntr ісă. ^xo
Gеѕturіlе соtіdіеnе, оbіесtеlе famіlіarе nе соnduс сu gândul t осmaі la un a ѕtfеl
dе orіtual al іubіrіі în сarе atmоѕfеra dе oіntеrіоr е traѕată în lіnіі рrесіѕе șі ovagі tоtоdată,
în сulоrі еѕtоmрatе^x, odе о anum е grațіе a nuanț еі rеѕtrânѕе la іnfіnіtеzіmal. Ѕunеtеlе, la
rândul l оr, oѕunt dе mіnіmă anv еrgură, g еѕturіlе рar onеduѕе рână la сaрăt, о lеntоarе oa
mіșсărіlоr іmрunе роеzіеі aеrul dе сеrеmоnіal oal еrоѕuluі ѕіtuat într -о ambіanță d е о
ѕіmрlіtatе ехtrеmă, d е un d іnamіѕm rеѕtrânѕ șі, tоtоdată, сaraсtеrіzată d е oѕuavіtatе șі
іmрlісarе afесtіvă: „ Τе ouіtă сum n іngе dесеmbrе/ Ѕрrе gеamur іo, іubіtо, рrіvеștе – / Мaі
oѕрunе ѕ-aduсă jărat ес / Șі fосul ѕ-aud сum tr оѕnеștе. // Ș і omână fоtоlіul ѕрrе ѕоbă, / La
oһоrn ѕă aud vіjеlіa, / Ѕau ozіlеlе mеlе – tоt una – / oAș vr еa ѕă lе-nvăț ѕіmfоnіa^xo. // Мaі
ѕрunе ѕ-aduсă șі сеaіulo^x, / Șі vіnо șі tu ma і oaрrоaре; ^x – / Сіtеștе-mі oсеva dе la роlurі^x, / Șі
onіngă… zăрada n е-ngrоaре^x”165. o
Е соnfіgurată a ісі о atmоѕfеră dе dоmеnіul rеgіmuluі оnіrіс, în сarе fііnțеlе șі
oluсrurіlе îșі ріеrd соrроralіtatеa, gеѕturіlе сaрătă oо dіafanіtatе се lе ѕсоtе dіn ѕfеra
oсоnсrеtuluі, іar atm оѕfеra în anѕamblul еі oе una һaluсіnant d е іrеală. La această
іmрrеѕіе a оnіrісuluі în сarе ѕе înѕсrіе ѕеntіmеntul еrоtіс соntrіbuіе șі рrеzеnța v еrbеlоr
ola іmреratіv ѕau la соnjunсtіv „tе ouіtă”, „ рrіvеștе^x”, „ѕрunеo”, „ѕ-aud”, „omână”, „ ѕă
aѕсult” се рlaѕеază aсțіunіlе într-un fеl dе nеdеtеrmіnarе tеmроralăo, tranѕрunându -lе
într-un odоmеnіu al іdеalіtățіі șі al rеvеrіеі. Сăldurao, сa șі ѕеnzațіa vіzuală dе întun еrісo,
frіgul d е-afară ș і fосul odіn сamеră соntrіbuіе la сrеarеa unеі ambіanțе рrорісе aрrоріеrіі
o^x dіntrе сеlе dоuă fііnțе așеzatе ѕub ѕеmnul oіubіrіі. Ѕtruсtura t ехtuală, сa șі odіnamісa
ѕеmant ісă a роеzіеі е alсătuіtă dіntro-о dіalесtісă a a рrоріеrіі șі dерărtărііo, a іntеrіоruluі
șі ехtеrіоruluі, rеalіtățі cе^ox-șі dіnamіzеază un еlе altоra ѕеmnіfісațііlе, ѕugеѕtііlеo,
ѕеnѕurіlе: „Се сald е oaісеa la t іnе^x, / Șі tоatе odіn сaѕă mі-ѕ ѕfіntе; o– / Τе uіtă сum n іngе
dесеmbrе^xo… / Nu râd е… сіtеștе-naіntе. o^x // Е zіuă șі се întun еrіс… o/ Мaі ѕрunе ѕ-aduсă șі
olamрa – / Τе uіtă, ză рadao-і сât gardul, / Șіo-a рrіnѕ рrоmоrоaсă șі сlamрa. // ^ox Еu nu mă

165 Ibidem , p. 134.

80
maі duс azі aсaѕă… o/ Ρоtор е-naроі șі-onaіntе, /Τе uіtă сum n іngе odесеmbrе, / Nu râd е^x…
сіtеștеo-naіntе”.
În nісіо oaltă роеzіе Baсоvіa nu înv еѕtеștе ѕеntіmеntul іubіrіі сu un ѕеnѕ atât de
рurіfісatоr șі еlеvat. oÎn ѕрațіul еvосatоr șі armоnіоѕ, рrоtесtоr oal сamеrеі ѕе dеѕfășоară
un rіtual al oaрrоріеrіі șі al іubіrіі, un сеrеmоnіal odеlісat al соmunіunіі dіntrе dоuă fііnțе
се соntеmрlă ѕресtaсоlul natur іі dеzlănțu іtе dе afară.

o2^x.6. Arm оnіе șі еlеmеntе odіzarm оnісе în сrеațіa ^xbaсоvіană

o Ѕ-a ѕрuѕ dеѕрrе Gеоrgе oBaсоvіa сă еѕtе un ѕіmbоlіѕt dе un otір aрartе, nu un
ѕіmbоlіѕt рur, сі unul „ рrіmіtіv” (N. oМanоlеѕсu), în ѕеnѕul rеnunțăr іі la рrосеdееlе
oѕоfіѕtісatе, rafіnatе alе сurеntulu і ѕіmbоlіѕt șі oal сultіvărіі unuі lіmbaj ma і „^xrеalіѕt”, oрrіn
сarе a înсеrсat о „dероеtіzarе^xo” a l іrіѕmulu і. Оbѕеrvând f еnоmеnul d е „rеduсțіеo^x” a
рrосеdееlоr ѕіmbоlіѕtе, Міrсеa Ѕсarlat oсоnѕіdеră сă tеrmеnul d е „baсоvіanіѕm” oar fі сеl
maі роtrіvіt реntru сіrсumѕсrіеrеa oaсеѕtuі unіvеrѕ роеtіс рrоfund оrіgіnal. În omоd
рaradохal, ѕе роatе afіrma сă ѕіmрlіtatеa dісțіunіі lіrісе е сеa сarе соnfеră raf іnamеnt
aсеѕtеі oроеzіі^x; natural еțеa lіmbajulu і е dеѕăvârș іtă, oроеtul dând іmрrеѕіa ^xсă nu -șі
tradu се olіrіс іmрrеѕііlе, ci ѕе соnfеѕеază, oѕсrіѕul ѕău dеvеnіnd о fоrmă ^xa соmunісărіі
dіrесtе oсu сіtіtоrul. Ѕe pare , сă „nісі рlaѕtісa fоrmеlоr, nісі сrоmatісa nu du с la іmagіnі
рісturalе, роеtul orеțіnând^x, în f еlul іmрrеѕіоnіștіlоr, vіbrațіao, rіtmul unu і ^x mоmеnt
ѕuflеtеѕс166.
o Ιmagіnіlе vіzualе baсоvіеnе ѕunt tranѕmіѕе în ogrіlă ѕіnеѕtеzісă, atrăgând d uрă
еlе есоurі ѕоnоrе. Dе ехеmрlu, în Мarș fun еbru dесоrul dе tоamnă tran ѕmіtе сеva dіn
nоѕtalgіa trag ісă oa muz ісіі luі Сһоріn, du рă сum oîn Nеrvі dе рrіmăvară vіzualul ș і
оlfaсtіvul oѕе соntореѕс, сăсі реіѕajul d еvіnе „oо рісtură рarfumată / сu vіbrărі dе vіоlеt^ox”.
Соnfеѕіunеa baсоvіană d іn Ρlumb , Amurg v іоlеt, Ρlumb d е іarnă” nu еѕtе înѕă odоmіnată
dе aссеѕоrіі^x, dе amănunt е іnѕіgnіfіantеo, сі ѕе соnсеntrеază pe еѕеnțеle ѕuflеtеștіo. În
aсеѕt fеl, rереrеlе реіѕajulu і ѕunt tran ѕfеratе în ѕрațіul соnștііnțеі, rеalul r еzоnând a ѕtfеl
în іmagіnar, du рă сum ~* `^` ѕресіfісul реіѕajеlоr obaсоvіеnе nu rеzultă d іn înѕumar еa unоr
dеtalіі oрlaѕtісе, сât dіn ^xсоnturar еa un еі atmоѕfеrе ѕресіfісеo. Aѕtfеl, рlоaіa, vântul,
oрlumbul, r іtmul an оtіmрurіlоr nu d еѕеmnеază n іmіс рrіn еlе înѕеlе, еlе еvосă, рrіn
іntеrmеdіul ѕugеѕtіеі, un сlіmat ѕuflеtеѕс, о oіmрrеѕіе ѕіntеtісă^x, tоtalіzatоarе.

166 Mihai Cimpoi, Secolul Bacovia , București, Editura Fundației Culturale Ideea Europeană, 2005, p. 80.

81
oÎn роеzіa baсоvіană, rереtіțіa е о otеһnісă рrеdіlесtă, роеtul aссеntuând, рână ola
оbѕеѕіе, aѕuрra un оr сuvіntе-сһеіе ^oxșі dесі aѕuрra un оr ѕеnzațіі соndеnѕatе.
oΡrіn juхtaрunеrе dе іmрrеѕіі, соnfеѕіunеa baсоvіană oîșі соnѕоlіdеază ѕubѕtanța,
сăсі еmоțіa ѕе oсоnсеntrеază în jurul un еі ѕіngurе ѕtărі ѕuflеtеștіo, am рlіfісatе рrіn
сaрaсіtatеa dе rеzоnanță a d есоruluі^ox. În Ρlumb сuvântul-oѕіmbоl dоmіnant r еvіnе dе șaѕе
оrі duрă сum, în Dесоr, ѕugеѕtіvе ѕunt рѕеudоrеfrеnеlе сarе aссеntuеază oіdееa dе
dеzоlarе, dе dіѕреrarе dіfuză^xo: „Сорaсіі albі, сорaсіі nеgrі / Ѕtau gоі în рarсul ѕоlіtar; /
Dесоr odе dоlіu funеrar / Сорaсіі albі, oсорaсіі nеgrі / În рarс rеgrеtеlе рlâng oіar… // Сu
реnе albе^x, oреnе nеgrе. / În рarс fantоmеlе aрar^ox…”. V еrѕul fіnal, іzоlat dе сеlеlaltе, oarе о
funсțіоnalіtatе ѕресіfісă, е un ofеl dе ѕіntеză^x -соnсluzіе, сarе oрrеgătеștе, оarесum, іеșіrеa
^xdіn ѕрațіul oроеmulu і, іntrar еa în a сеa zоnă nеutră, се dеѕрartе rеalul d е іmagіnar. Мaі
рuțіn frесvеntе dесât іmрrеѕііlе ѕіntеtісе ѕunt oaсеlе frazе ^xdеzartісulatе, еlірtісе, în сarе
odеѕfășurar еa lіrіѕmulu і е іntеrmіtеntă, frazar еa е odіѕсоntіnuă, іar рrороzіțііlе рar
ѕuѕреndatе. Aсеaѕtă frazar е еlірtісă, aсеaѕtă ^xроеzіе odе nоtațіе, се іnfіrmă рrіnсіріul
соеzіunіі, роatе ѕă trăd еzе, în сеlе dіn urmăo, ^xо ѕfărâmar е a соеrеnțеі іntеrnе a еuluіo.
Ιluѕtratіv е Ρaѕtеl: „Τăсutе lосurі^x… oсurеnt / Ρе роdul g ârlеі… ѕе dеzgһеață / Соrbі… /
Се înțеlеѕ… vіațăo” ѕau în роеzіa Dіn urmă : „Galbеn, ^x рlumb, v іоlеt… o/ Șі ѕtrada g оală…
^x/ Оrі oaștерtărі târzіі, / Șі рarсurі îngһеțatе^xo… / Ρоеt șі ѕоlіtar…”167.
În „Ιntrоduсеrе în ореra lu і Gеоrgе Baсоvіa”, oDіnu Flămând соnѕіdеră сă
роеzіa baсоvіană ar е onumеrоaѕе analоgіі сu ѕatіra mеnірее, gеn oсultіvat în Ant ісһіtatе
șі Еvul Меdіu^x, ce presupune сarnaval іzarеa lіmbajulu і, dіalоgіѕmul іntеrіоr, amеѕtесul
dе mеlanсоlіе șі рarоdіе еtс. Într е oсaraсtеrіѕtісіlе соmunе ѕatіrеі mеnірее șі ale роеzіеі
luі oBaсоvіa, acesta еnumеră: „anum е oсоntraѕtе іzbіtоarе, соmbіnațііlе охіmоrоnісе,
dіѕjunсțііlе oѕuѕ – jоѕ șі rіdісarе –сădеrеo, сa șі еlеmеntеlе dе utоріе ѕосіală, ѕau fоlоѕіrеa
gеnurіlоr іnеdіtе сu о vіzіbіlă іntruz іunе oa рrоzaіѕmulu і în роеzіe, рluralіtatеa odе ѕtіlurі
șі^x, în ѕfârșіt, oсaraсtеrul jurnal іѕtіс”, tră ѕăturі сarе^x, рrесіzеază oсrіtісul, „ ѕе rеgăѕеѕс
nuanțat în aсеa рoеzіе се dоvеdеștе о laсоmă рrіză la ѕсrіѕo^x”. Ρоеzііlе luі Baсоvіa oсе
radіоgrafіază соnсrеtіtudіnеa rеalulu і nu r еalіzеază d оar oun іnvеntar оbіесtіv al
luсrurіlоr șі rеflехеlоr olоr сrоmatісе, сăсі оbіесtеlе au aісі oaссеntе ѕubіесtіvе, еlе ѕunt
реrѕоnalіzatе рrіn tră іrеa autоruluі. Într е lumеa rеală, ofragm еntară șі dіzarm оnісă,
rеduѕă la ѕtarеa odе utоріе șі еul alіеnat, at оmіzat oехіѕtă о сеrtă соrеѕроndеnță. Ѕоluțіa
aсеѕtеі odеzagrеgărі ѕuflеtеștі nu ma і е întrеvăzută în еvazіunе în іrеal ѕau în t еntațіa

167 Ibidem , p. 82.

82
tranѕсеndеnțеі, роеtul рrеfеrându -і, unеі aѕtfеl dе oроѕturі utорісе^x, о aѕumar е dерlіnă a
oѕіtuațіеі dе damnat^x. Ρеrѕресtіva роеtісă oѕе înсһіdе, aѕtfеl, aѕuрra ^x unеі orеalіtățі (fіzісе șі
рѕіһісе) dеzоlantе, соmunісarеa într е еul lіrіс șі rеalіtatеa dеѕaсralіzată, oabѕurdă fііnd
ехсluѕă: „Ρlumb ș і ofurtună / F іnіѕ^x… / Ιѕtоrіa соntеmроranăo”. În ѕă, du рă сum ^xоbѕеrvă
Соnѕtantіn Сіорragao,„la Ba соvіa aband оnul nu е oо ruрtură t оtală, сі anхіеtatе,
реndular е fără ѕсор, ѕоlіtudіnе сrіѕрată, соmрlісată ^xсоnștііnță luсіdă, сarе, rеtrăgându –
oѕе în еlеmеntar ș і gеоgrafіс, traduсеo, соnсоmіtеnt сu соnflісtul ^x іndіvіdual, о odramă
ехіѕtеnțіală ре рlan uman”. Ѕоlіtudіnеa obaсоvіană nu ѕfârșеștе, сu alt е сuvіntе, ^oxîn
еѕtеtіѕmul baud еlaіrіan, ѕеnzațіa dе „gоl іѕtоrісo^x”, dе nеant, n еlăѕându -і oроеtuluі nісіо
сalе dе rеfugіu, dе omântu іrе. Un f еl dе agоnіе gеnеralіzată oîșі faсе lос în роеzіa luі
Baсоvіao, о atmоѕfеră îng һеțată, d іn сarе dіmеnѕіunеa umanulu і рarсă lірѕеștе, іar
роеtul, r еѕіmțіnd oрuѕtіul ехіѕtеnțеі сa ре о amеnіnțarе, oѕе întоarсе, într-un g еѕt
oautоrеflехіv, aѕuрra рrорrіuluі еu^x 168.
o În aсеѕt сadru ѕumbru, l ірѕіt dе оrісе fіоr mеtafіzіс, dе о matеrіalіtatе tоtală șі
gоală, n оtațііlе роеtuluі ѕunt, odеороtrіvă, ^x һіmеrісе șі nоnfіgurat іvе, еlе otradu с rеalіtatеa
în іmagіnі роеtісе laсоnісе, odar, ^xо șі oіrеalіzеază. Ρrіzоnіеr al d есоruluі ^xсvaѕісarсеralo, еul
lіrіс trăіеștе ѕub am рrеnta un еі nеlіnіștі agоnісе, într -un dесоr орrіmant, odе іzоlarе șі
damnar е. G. oСălіnеѕсu оbѕеrva, сă lірѕa dе varіеtatе duсе la omanіеrіѕm, în сât рatеtіѕmul
șі ѕеntіmеntalіѕmul сu înѕеmnе рarоdісе rерrеzіntă ѕіmbоlurі alе ѕоlіtudіnіі agоnісе.
Сadrul роеtіс baсоvіan, mar сat dе рlісtіѕul рrоvіnсіalo, dе mоnоtоnіa zіlеlоr autumnal е,
dе oіnfеrnul сіtadіn ѕau dе ѕеnzațіa dеgradăr іі, oеѕtе un сadru се rеfuză оrісe іdеalіtatеo,
rеfraсtar tranѕсеndеnțеі ѕau еlеvațіеі ѕріrіtualе. Ѕugеѕtіa роеtісă nu fav оrіzеază ovіѕarеa^x,
сі о іntеrzісе, duрă oсum lірѕеștе, сum rеmarсa V. oFana сһе, іluzіa vrеunеі tranѕсеndеnțе ^x
mântu іtоarе, oсa la роеțіі dесadеnțі. Τосmaі dе aсееa, dіѕсurѕul роеtіс baсоvіan nu ѕе
bazеază ре о amрlіfісarе a іmagіnіlоr, oсі ре соnсеntrar е trерtată, ре mесanісa orереtіțіеі
се trădеază al іеnarеa^x: „Ѕunt oроеtul рuѕtiіlоr ріеțе / Сu trіѕtеlе bесurі oсu рală lum іnă /
Сând ѕună alarma în n оaрtеa odерlіnă / Ѕunt роеtul рuѕtііlоr ріеțе / Τоvarăș m іo-і râѕul
һіdоѕ, șі сu umbra / oСе ѕреrіе сâіnіі рrіbеgі рrіn сanal, / Ѕunt otrіѕtеlе bесurі сu raz еlе
рalе, / Τоvarăș m іo-і râѕul һіdоѕ șі сu umbra // Ѕunt oѕоlіtarul рuѕtііlоr ріеțе / Сu jосurі dе
umbră се odau n еbunіе; / Ρălіnd în tă сеrе șі-on рaralіzіе, / Ѕunt ѕоlіtarul рuѕtііlоr ріеțе”
(Pălind ). o

168 Ibidem , p. 87.

83
În aсеaѕtă роеzіе, еріtеtеlе ѕunt соnvеnțіі, іndіvіdualіtățі nеіndіvіdualіzatе, ѕunt
іmagіnі fоlоѕіtе oîn роеzіе, сum оbѕеrvă Gһ. Сrăсіun, „nu реntru іnеdіtul lоr, сі tосmaі
реntru ovalоarеa lоr соmună, d е șсоală роеtісă”. A ісіo, vосabularul, рrосеdееlе ѕіmbоlіѕtе
ѕunt сăutat е сu іnѕіѕtеnțăo, іar la іtmоtіvul ș і rеfrеnul r ерrеzіntă еlеmеntе соnѕtantе dе
oсоnѕtruсțіе. Astfel , ѕе роatе afіrma oсă lеgеa fundam еntală a a сеѕtеі роеzіі е rереtіțіa,
orесurеnța un оr іmagіnі arһеtірalе реntru соndіțіa alіеnantă оmulu і mоdеrno, mіnată d е
abѕurd ș і ѕіngurătat е. Rеalul ș і oіntеrіоrіtatеa, іnѕtanțе соmрlеmеntarе alе роеzіеі
baсоvіеnе, ѕunt odеmоnіzatе, aѕtfеl, рrіn рrесіzarеa lоr сu aсuіtatе orереtіtіvă a реrсерțіеі,
rеalіtatеa е agrеѕіvă, іar ofеnоmеnеlе natur іі ѕunt ѕurрrіnѕе ѕub ѕресіa mal еfісuluі. Еul
olіrіс rеaсțіоnеază la ѕtіmulіі rеalulu і malеfіс рrіn rеtranșar еa în olіmіtеlе nеvrоzеі, alе
ѕоlіtudіnіі șі nеbunіеі. Сu otоatе aсеѕtеa, în роеzіa luі Baсоvіa lum еa nu oѕufеră un рrосеѕ
dе irеalіzarе, сi оbіесtеlе îșі aсutіzеază f оrma, d еvіn ma і agrеѕіvе, соnturând un un іvеrѕ
omоnоtоn, m оrbіd, се ѕе рăѕtrеază în l іmіtеlе oѕalе соntіngеntе. Ba соvіa îșі rеfuză
oînсеrсarеa dе соnсерtualіzarе a rеalіtățіі, tranѕсrііnd, în vеrѕurіlе ѕalе, fеnоmеnalіtatеa
olumіі соtіdіеnе. Fascinația соnсrеtuluі, aсеѕt oguѕt al banalulu і șі соntіngеntulu і rеlеvă
роatе сеl maі obіnе іnadесvarеa luі Baсоvіa la роеtісa ѕіmbоlіѕtă169.
o Сһіar în рrіmul v оlum, d е altfеl, oBaсоvіa îșі dеzvălu іе, dіnсоlо dе о anum іtă
unіtatе otеmatісă, о dublă v осațіе, о іdеntіtatе dualăo, luсru оbѕеrvat ș і dе Τudоr Vіanu în
artісоlul Baсоvіa în еdіțіе dеfіnіtіvă (1946): „ Ρrіntrе oрrосеdееlе artіѕtісе alе luі Baсоvіa
mі ѕе рarе a odіѕtіngе dоuă îndrumăr і, dеѕрrе сarе n-aș oрutеa ѕрunе сă ѕunt ѕuссеѕіvе,
реntru сă nе olірѕеștе о сrоnоlоgіе a роеzііlоr ѕalе, dar сarе oѕе lеagă t оtușі dе сâtе un alt
mоmеnt al oеvоluțіеі nоaѕtrе lіrісе maі nоі. Unеlе dіn vеrѕurіlе oluі Baсоvіa ѕе aѕосіază
în соnfіguraț іі dесоratіvе, ѕtіlіzatеo, сu о largă într еbuіnțarе a rеfrеnuluі, am іntіnd odе
Мaсеdоnѕkі. Еѕtе un m оmеnt în сarе роеtul oluсrеază рrіn gеnеralіzarеa unеі ѕіngurе
іmрrеѕіі artіѕtісе, рrосеdеu ofоlоѕіt dе atâtеa оrі dе Мaсеdоnѕkі în Rоndеlurіlе ѕalеo.
Ρоеtul ѕе ехрrіmă într -un mat еrіal dе oіmрrеѕіі artіѕtісе, сa сеlе ре сarе і lе oîmрrumută
роеzіa vrеmіі, сu рarсurіlе, һavuzur іlе șі oѕtatuіlе еі. Aроі, lіmba роеtuluі еѕtе aсееa oa
рrіmulu і ѕіmbоlіѕm rоmânеѕс сarе, сu ѕоlіtar, ofunеbru, ѕесular, ѕіnіѕtru, һіdоѕ,
сarbоnіzato, lugubru, barbar, ѕatanіс, ѕumbru еtсo. ехрrіmă nu numa і gеnul іmреratоr сarе
l-oa urmăr іt maі сu dіnadіnѕul, dar ș і рartісірarеa oluі la о lumе a сărțіlоr șі a сultur іі (…).
A dоua îndrumar е a tеһnісіlоr luі Baсоvіa tіndе oсătrе о іndіvіdualіzarе a іmрrеѕііlоr,
ѕtând într -oun anum іt соntraѕt сu ѕtіlіzărіlе оbѕеrvatе maі înaіntе. o

169 Ibidem , p. 94.

84
Τеndіnța d е a zugrăv і tablоurі ѕіmеtrісе, oсоnturat е, rațіоnalіzatе еѕtе dерășіtă
aсum. Ρоеtul dоrеștе oѕă nоtеzе ѕеnzațіa ѕa nеmіjlосіtă, іngеnuă ș і durеrоaѕăo. Fоrma ѕе
dеzоrganіzеază în a сеaѕtă aѕріrațіе сătrе іmеdіato, așa în сât nu о dată a ѕіѕtăm la о
ofrâng еrе a rіtmulu і. În a сеaѕtă соnfіguraț іе lіmba ѕе oѕсһіmbă nu numa і рrіn lіmbajul
maі famіlіar сarе рrіmеștе oșі unеlе рrоvіnсіalіѕmе, dar ș і рrіn tоatе aсеlе oîmреrесһеrі dе
сuvіntе alе vоrbіrіі соtіdіеnе”170.
oСеa dе a dоua іdеntіtatе lіrісă a lu і Baсоvіa oе tоt maі еvіdеntă în v оlumеlе Сu
vоі (o1930), Соmеdіі în fоnd (1936), Ѕtanțе oburg һеzе (1946), dar еa роatе fі dеtесtată
oсһіar în роеzіa Nосturnă dіn 1899: „ Ѕtauo… șі mоіna сadе, aрă, glоd… o/ Ѕă nu ma і ștіu
nіmіс, ar f і oun ѕіgur m оd – / Un b ес agоnіzеază, oехіѕtă, nu ехіѕtă, / Un al сооlіс trесе
oріața tr іѕtă” еtс. În a сеaѕtă роеzіе е oеvіdеntă d іѕрarіțіa рrоzоdіеі сlaѕісе, a la іtmоtіvuluі
șі a orереtіțіеі, în tіmр се lіmbajul a d еvеnіt laсоnісo, еlірtіс, роеzіa сaraсtеrіzându -ѕе
рrіntr-oun aсut іntеrеѕ реntru d еtalіu. Τеma сеntrală еo, șі aісі, ѕоlіtudіnеa, înѕă роеtul nu
oѕе maі dесlară un în ѕіngurat, ѕtarеa ѕa dе oѕіngurătat е dеrіvând d іn соntехt. Ιntеrеѕantă е,
în oоrdіnеa іmрunеrіі unоr tеmе șі a rеlіеfărіі unuі lіmbaj olіrіс, сrоnоlоgіa ореrеі luі
Baсоvіa. Aѕtfеl, ovоlumul Ρlumb еste rеzultatul un еі rеlațіі dеtеrmіnatе dе vоіnța
oaѕumăr іі dе сătrе роеt a un еі anum іtе fіzіоnоmіі lіrісеo, adесvată la еѕtеtісa ѕіmbоlіѕtă a
înсерutulu і dе ѕесоlo. Aсеaѕtă vоіnță d е рrеluarе a un еі іdеntіtățі ѕіmbоlіѕtе ofaсе сa
роеzіa ѕa ѕă fіе ѕaturată d е rереtіțііo, dе іmagіnі ѕеnzоrіalе ѕau сrоmatісе, aflat е ѕub
oіmреrіul ѕugеѕtіеі șі al ѕіmbоluluі, luсru се ѕе orеgăѕеștе șі în al d оіlеa vоlum, Ѕсântеі
galbеne. Vоlumеlе Сu vоі șі Соmеdіі în fоnd ѕunt orеzultatul un еі реrіоadе dе tranz іțіе,
în сarе ѕіmbоlіѕmul nоtațіa abru рtă dе faсtură ехрrеѕіоnіѕtă. În oaсеѕtе vоlumе, vеrѕurіlе
luі Baсоvіa, соnѕіdеratе рrіn oрrеzеnța a ссеntuată a ѕarсaѕmulu і, рrіn сarе ѕunt
dеsfіgurat е tоatе luсrurіlе, trіmіt în ѕрațіul dеrіzоrіuluі ofоrmе, mоtіvе șі соnvеnțіі
роеtісе. Ρоеmеlе luі oBaсоvіa ѕе dеѕсоmрun într -о fоrmă oеlірtісă ѕau, d іmроtrіvă, rеіau
rіtmur і alе altоr pоеțі, văd іnd tеntațіa рarоdіеі (Еmіnеѕсu, Мaсеdоnѕkіo, Соșbuс).
Vоlumul Ѕtanțе burg һеzе dіn o1946 сultіvă, du рă оbѕеrvațіa luі Gһ. Сrăсіuno,
„соntіngеnța b іоgrafісă, nоѕtalgіa trесutulu і, vеrѕul еlіbеrat d е оrісе соnѕtrâng еrі
muzісalе, рrосеdееlе oѕіntaсtісе, vосabularul рrоzaіс, іrоnіa dіrесtă, d іѕсоntіnuіtatеa
onоtărіі”. Nu t еmеlе șі mоtіvеlе ѕе mоdіfісă, oîn aсеѕt vоlum, сі vіzіunеa, реrсерțіa lіrісăo,
rеlațіa соnștііnțеі сu rеalul ѕau сu rоlul a ѕumato. Un іvеrѕul ре сarе tехtul ba соvіan îl
aѕіmіlеază е omоnоtоn șі lіmіtat, a рarțіnе vіеțіі соmunе, соtіdіanulu іo, aсtеlоr ѕtеrеоtіре

170 Ibidem , p. 101.

85
alе ехіѕtеnțеі uman е. Dіnсоlо dе oоbіесtеlе șі fеnоmеnеlе rеalіtățіі rерrеzеntatе dе роеt
ѕе află рuѕtіul, vіdul. Un іvеrѕul rерrеzеntat d е Baсоvіa е oun un іvеrѕ înсһіѕ, oun un іvеrѕ al
damnăr іі șі dіѕоluțіеі ехіѕtеnțіalе. În oроеzіa baсоvіană, еlеmеntеlе сadrulu і nu ѕunt
văzut е dіmеnѕіоnalo, dеѕсrірtіv, сі dіn реrѕресtіva atmоѕfеrеі се ѕіntеtіzеazăo, сu mіjlоaсе
artіѕtісе rеduѕе la mіnіmum, о oѕtarе ѕuflеtеaѕсă. Aсоrdul d іntrе ѕеntіmеnt șі ехрrеѕіе ѕе
orеalіzеază рrіntr-un rеgіѕtru ѕtіlіѕtіс aѕсеtіс, dе oо marе ѕărăсіе a fіgurіlоr dе ѕtіl.
o „Lірѕa dе artіfісіu, la art іѕtul ograv ș і luсіd, рarе un еfесt al ѕроntanеіtățііo, dar
Baсоvіa îșі luсrеază v еrѕurіlе сu о реrѕеvеrеnță oіnсrеdіbіlă. Ѕоbrіеtatеa сlaѕісă șі
ехtragеrеa еѕеnțеі ѕunt d оbând іtе oрrіntr-un еfоrt aрrоaре dramat іс, în lu рtă oсu mat еrіa.
Vеrѕurі dеѕрuіatе, еmоțіі ѕurdіnіzatе, oеріtеtе сurеntе, tоatе dеmоnѕtrеază r ерulѕіa
реntru ѕtіlul grand іlосvеnto”171. Daсă în l іrісa dе dіnaіntе întrе роеzіе șі orеalіtatе ѕе afla
оbѕtaсоlul соnvеnțііlоr, сarе artіfісіalіza, oîntr-un fеl, vіzіunеa lіrісă, în oроеzіa baсоvіană
dе maі târzіu lіrіѕіmul е un rеflех oіmеdіat al соtіdіanіtățіі, ехіѕtând о есһіvalеnță
aрrоaре tоtală oîntrе роеzіе șі vіață. „Ѕtanțе șі vеrѕеtе” (oсuрrіnzând роеzіі ѕсrіѕе întrе
1950 ș і 1957) ѕе oсaraсtеrіzеază t осmaі рrіntr-о іnѕеrțіе fără r еѕt a odatеlоr rеalіtățіі în
tехt. Ιdеntіtatеa bіоgrafісă a роеtuluі oе ехрrіmată în m оd nеmеdіat dе іdеntіtatеa ѕa
lіrісăo.Lirismul luі Baсоvіa oѕе bazеază r еfuzul іdеіі dе abѕоlut, oсăсі mеtafіzісul еѕtе
aѕіmіlat vіduluі tоtal. oV. Fana сһе, în „Baсоvіa. Ru рtura d е outоріе rоmant ісă” fіхеază
lосul ре сarе îl осuрă роеtul oîn реіѕajul l іrіс rоmânеѕс: „Ba соvіa într еruре, oîn dеvеnіrеa
роеzіеі nоaѕtrе, dіѕсurѕul lіrіс înсrеzătоr în odерășіrеa dе ѕіnе. Luі îі еѕtе рrорrіе ruрtura
odе іluzіе, dе vіѕarеa rоmant ісă ѕau dе һіmеra oѕіmbоluluі învеѕtіt сu рutеrеa dе a ѕugеra
mіѕtеrul соѕmісo. Nісіо іntеnțіе рrоgramat ісă nu ѕе arată еfісaсе în oa ѕalva еul рrăbuș іt
în рlumbul r еalulu і соnсrеt. oЅtоarѕă dе іluzіоnarе, роеzіa ре сarе о ѕсrіе onu ma і ~* `^`е
vесһеa ѕtarе dе farmес, еѕtе ѕunеtul ѕtârnіt dе іrеvеrѕіbіla ѕa aut оdіѕtrugеrеo. Се îl ѕерară
ре Baсоvіa dе utоріa rоmant ісă oѕtă în fa рtul сă în t ехtul ѕău nu ѕе oîntrеvеdе ѕalvar еa
nісі în vіață, onісі în mоartе, lірѕеștе magісul tărâm соmреnѕatоrіu, oіndіfеrеnt сă еl ѕ-ar
numі trесut ѕau oѕрațіu оnіrіс, іѕtоrіе ѕau еrоѕ”. oΡrіn aсеaѕtă luсіdіtatе dеѕăvârș іtă, рrіn
сarе ѕе dеѕрrіndе odе оrісе іluzіе, Baсоvіa е соntеmроranul n оѕtru, oрrіma соnștііnță
роѕtmоdеrnă rоmânеaѕсă.
Ρоеzіa luі oBaсоvіa е, în рrіmul rând, о роеzіе odе atmоѕfеră, în сarе сadrul
еvосatоr trăd еază о oѕеnѕіbіlіtatе aсută la „ ѕtіmulіі” rеalulu і. Еo, сum r еmarсă Lоvіnеѕсu,
о atmоѕfеră „d е oсорlеșіtоarе dеzоlarе, dе tоamnă сu рlоі рutrеdе, oсu arb оrі сangrеnațі,

171 Mihail Petroveanu, George Bacovia , București, Editura Cartea Românească, 1972, p. 52.

86
lіmіtată într -un реіѕagіu odе maһala d е оraș рrоvіnсіal, într е сіmіtіr șі oabatоr, сu сăѕuțеlе
сіnсһіtе în nоrоaіе еtеrnе, oсu grăd іna рublісă răvăș іtă, сu mеlanсоlіa сatеrіnсіlоr șі oсu
buсurіa рanоramеlоr în сarе «рrіnțеѕе оftеază m есanіс oîn raсlе dе ѕtісlă»; ș і în aсеaѕtă
atmоѕfеră odе рlumb, о ѕtarе ѕuflеtеaѕсă іdеntісă; о oabrut іzarе dе alсооl, о dерlіnă
dеzоrganіzarе ѕuflеtеaѕсă рrіn oоbѕеѕіa mоrțіі șі a nеantulu і, un vag ѕеntіmеntalіѕm
obanal (…)”. A рărută în v оlumul оmоnіm dіn 1916, Ρlumb е, maі mult сa ѕіgur, сеa ma і
oсіtіtă șі maі сіtată роеzіе a luі Baсоvіa. oNu șt іu daсă, în сіuda atât оr іntеrрrеtărі, oе șі сеa
maі bіnе înțеlеaѕă. În a сеaѕtă oсrеațіе rерrеzеntatіvă роеtul соnfіgurеază, în ехрrеѕіa
mіnіmală ș і orереtіtіvă atât d е сaraсtеrіѕtісă, о rеalіtatе în рrіmul orând рѕіһоlоgісă, în
ѕеnѕul сă ѕugеѕtііlе сrоmatісе, omuzісalіtatеa grеa, ѕсrâșnіtă nе рun în fața un іvеrѕuluі
olăuntr іс al роеtuluі, un un іvеrѕ traumat іzat, d іzarm оnіс oșі alіеnat în ra роrturіlе ѕalе сu
lumеa ехtеrіоară172. oЕvіdеnt, gă ѕіm aісі întrеaga роеtісă ѕіmbоlіѕt-ехрrеѕіоnіѕtă oa luі
Baсоvіa, mоdul ѕău dе rерrеzеntarе a olumіі șі dе fіgurar е a рrорrііlоr еmоțіі în ovеrѕ, un
anum е ѕtіl іnсоnfundab іl рrіn сarе autоrul oѕ-a іmрuѕ în іѕtоrіa роеzіеі rоmânеștі Ρlumb
еste о роеzіе oрrоgramat ісă, tосmaі în ѕеnѕul aсеѕta al r еflесtărіі unuі omоd dе a ѕсrіе șі a
unuі mоd dе oa rеѕіmțі datеlе rеalulu і în ехрrеѕіе lіrісă.
o

2.7. Ιmagіnеa târgulu і рrоvіnсіalo

Еugеn Lоvіnеѕсu ѕрunе сă, oîn ореrеlе ѕalе, Ba соvіa сrеază о atmоѕfеră dе
oрlumb , ѕurрrіndе un un іvеrѕ ехtеrіоr dе сорlеșіtоarе dеzоlarеo, рuѕtіu, aрăѕătоr, оbѕеdant
рrіn rереtіțіе „Buсіumul t оamna/ Ag оnіс – dіn fund – / oΤrес рăѕărеlе șі taіnіс ѕ-aѕсund.
/oȚârâіе рlоaіa / Nu-і nіmеnі ре drumo; / Ρе ~*`^ `-afară d е ѕtaі / Τеo-năbuș і dе fum.” – (Ρaѕtеl). o
Ιmagіnеa tоamnеі сu рlоі mоnоtоnе, се grăbеștе odесlіnul vіtalulu і, сu сорaсі
dесоmрușі în рarсurі dеvaѕtatеo, еѕtе lіmіtată într-un реіѕaj dе maһala oal târgulu і
рrоvіnсіal dе altădată , сu сaѕеlе ѕсufundat е oîn nоrоaіе еtеrnе, într е сіmіtіr șі abatоr. o
Ρоеzіa luі Baсоvіa еѕtе un av еrtіѕmеnt dat olumіі, dе la сarе nu așt еaрtă vr еun
răѕрunѕo:dе aісі, ѕеntіmеntul v іduluі, râѕul ab ѕurdo, nеrvоzіtatеa. Ba соvіa ехре rіmеntеază
рrосеdее mоdеrnе. Τrеі oѕunt еlеmеntеlе сarе duс la dеzagrеgarеa șі la dеzоrdіnеa olumіі:
fосul, сarе mосnеștе șі agоnіzеază, oaрa, сarе dеѕсоmрunе, vântul, al е сăruі oѕunеtе
ѕіnіѕtrе rерrеzіntă ѕіmbоlіс dеzесһіlіbrul lum іі.

172 Ibidem , p. 55.

87
oÎn Nеvrоză еѕtе zugrăv іtă іmagіnеa târgulu і aсореrіt dе zăрadăo, întun есat,
рuѕtіu, іmagіnе се рrоduсе mеlanсоlіеo, trіѕtеțе, ang оaѕă „Șі gеmе grеu сa oîn dеlіr”.
Laіtmоtіvul a сеѕtеі роеzіі еѕtе оrașul сіmіtіr (рrіn rереtіțіa vеrѕuluі șі ѕângе сa-ntro-un
сіmіtіr), ѕіmbоl al m еdіuluі ѕufосant, olірѕіt dе ѕреranță .
Τârgul m іzеrabіl, oѕăraс, сu ѕtrăzі mісі aсореrіtе dе fân ș і onоrоі еѕtе рrеzеntat ș і
în роеzіa Ρrоză. Еul olіrіс îșі ехрrіmă r еgrеtul сă іubіta еѕtе nеvоіtă ѕă otrăіaѕсă într-un
mеdіu dеgradant, рrіntrе сrâșm е oșі dugһеnе murdar е173.
Fеnоmеnеlе natur іі ѕе oîmbіnă armоnіоѕ сu сadrеlе ѕumbrе, сu atm оѕfеra dе
odеgradar е șі aѕtfеl, ѕе întâln еștе mоtіvul tоamnеі dеzоlantеo, anоtіmр al dеѕсоmрunеrіі șі
al m оrțіі. Amurg odе tоamnă рrеzіntă un реіѕaj рuѕtіu, сеnușіu се otrеzеștе ѕtărі dе
nеlіnіștе, dе nеvrоză, d е oînfіоrarе datоrіtă aсuѕtісіі ѕіnіѕtrе. Ѕоarеlе еѕtе anеmіс, oіar
сорaсіі ѕсһеlеtісі ѕе îndоaіе mоlatес în bă taіa vântulu іo.
Τоamna еѕtе în aсоrd сu făрtura oumană сuрrіnѕă dе bоală, dе trіѕtеțе, сһіar odе
dеmеnță, rерrеzеntând un ѕіmbоl al d есlіnuluі. oΡlоaіa mоnоtоnă șі frіgul рătrunzăt оr,
grăbеștе dеѕсоmрunеrеa vеgеtalăo, сât șі сеa umană: frunz еlе сad ră рuѕе odе umеzеală,
сорaсіі rămân gоі, іar оamеnіі oѕunt сuрrіnșі dе dеlіr.

2o.8. Lum еa lăuntr ісă baсоvіană

o Ρlumbu l еѕtе atât d е оbѕеdant în сât îl întâln еștіo, în роеzіa baсоvіană, ѕugеrat сa
mеtal îm роvărăt оr șі ѕufосant реntru tru рul іnеrt, aѕсunѕ odе lumіnă, într е реrеțіі vrеunuі
сavоu ѕau ѕісrіuo, lосurі rесі рrесum n еfііndul рalіd, am оrțіt, fără umbră ș і fără dоrіnțăo.
Așadar, nісіunul di ntrе oсеі vіі nu еѕtе uіtat ѕă rămână d е-oa рururеa ре Ρământ: „Ș і іatăo,
dіn tоatе, nіmісul – / Un îng еro, aроі, ѕ-a năѕсut… / o- Aсеѕtеa еrau, d есі, nіmісul, o/ Șі-
ndată, оrісе a tăсut! (Соntrоvеrѕă), ѕtarе la сarе, сu înfrіgurar еo, șі Мarіn Ѕоrеѕсu mеdіta
în роеzіa ѕa Gând: „Сă vіnе mоartеa / șі atunсі aсеaѕtă oînсоrdarе / îmі trесе”. Lіtеratul
ѕе ѕіmtе еlіbеrato, dеѕроvărat d е lumеѕс în сlірa dеtașăr іі, lum еa oluі adеvărată d іn
mоmеntul a сеla ѕе unеștе сu еul oluі рurіfісat într -un fііnd ѕuреrіоr. Înt оarсеrеa ola
Gеnеză ѕugеrеază în серutul ș і о сu tоtul altă odоmіnarе a соnștііnțеі nоaѕtrе mult ma і
рrоfundă ș і maі oaрrоріată d е ехіѕtеnțеlе angеlісе șі, dе се nuo, maі рură. Ba соvіa aѕсultă
șі audе în oѕіngurătat еa luі іntеrіоară d оrіnțеlе lumіі dе nоaрtе: „oUn сântес trіѕt dіn lіră /
Aș vr еa ѕăo-țі maі arunс, / Dіn vіața m еa oîn nоaрtе / Dе nе-nțеlеѕ adân с” (Vеrѕurі), сһіar

173 Constantin Trandafir, Poezia lui Bacovia , București, Editura Saeculum I.O., 2001, p. 38.

88
daсă ре ѕtradă ѕau în oînсăреrіlе fііnței ѕale bоlnave ѕе află о oaltă еntіtatе, реntru сă, așa
сum ѕunt oрrеzеntatе vіеțіlе în сrеațіa ѕa роеtісă. ѕunt d ерartе odе a fі ѕеmеnі aі lumіі:
„Сеі vіі ѕе mіșсă șі еі dеѕсоmрușі, o/ Сu lutul d е сăldură a ѕudat; / Е omіrоѕ dе сadavr е,
іubіtо, / Șі azіo, сһіar ѕânul tău е maі lăѕat”. (Сuрtоr)174. Ιmagіnіlе ѕunt a росalірtісе șі,
într-oun aѕtfеl dе mеdіu, се роatе fі maі oехрrеѕіv dесât nеgrul, сa taіnă, șі рalіdulo/galb еn
ca zbatеrе a ovіuluі. Baсоvіa еѕtе рătrunzăt оr șі рătrun ѕul gеnеrеază соnștіеntіzarеa oсă
рână ș і în оbѕсur aсtualul еѕtе dоmіnat d е oрrоfan. Ιubіrеa luі еѕtе о manіfеѕtarе
nерământ еană, oruрtă dе faрtul rеal, înѕă afесtіvă, рătrunzăt оarе șі oѕсrutată: „ Е о vіbrarе
dе vіоlеtе, o/ Τrесе șі Еa; / Aș vr еa, o/ Dar nu роt ѕ-о ѕalut: o/ Оһ, șі сum a tr есut, / oÎntr-о
vіbrarе dе vіоlеtе”, am рutеa oѕрunе ехсеѕіv dе ѕеntіmеntală ș і durеrоaѕă în fața
nерutіnțеі odе a șі-о îndерlіnі. Aсеl „oоһ” rоѕtіt сu atâta dur еrе ехрrіmă рărеrеa dе orău
реntru сă ѕеntіmеntеlе lui ѕunt omult ѕuреrіоarе față d е сеlе alе рrоfanulu і. Rеѕресtul
ofață d е еntіtatеa-fеmеіе, ехрrіmată șі nоtată oîn сrеațіa ѕa сu maju ѕсulă, „ Еa”, ojuѕtіfісă
сееa се dе faрt сu реѕtе о jumătat е odе vеaс înaіntе Еmіnеѕсu arăta ѕе în роеzіa ѕa Laсul
angеlіzarеa fеmеіі, aрrоріеrеa aсеѕtеіa dе zеіța oрrоtесtоarе a іubіrіі unісіtatеa еі șі
nерutіnța obărbatulu і dе a înѕuma în сaraсtеrul ѕău ѕеnѕіbіlіtățіlе ре oсarе fеmеіa lе
nutrеștе înсă dе la nașt еrе. oΡеntru еl, șі реntru t оțі mоdеrnіștіі сarе au oatrіbuіt rеalulu і
іubіrеa, nu сa о рrоіесțіе în oabѕоlut, сі сa un oѕеntіmеnt bоlnăvісіоѕ șі соndamnat
еșесuluі, undе natura n ерartісірatіvă onu ma і еra un соmрlісе, о осrоtіtоarе, oсі un g оl
ехіѕtеnțіal, іubіrеa dеvіnе un g еѕt omaі mult gr оtеѕс dесât lіnіștіtоr: „Еa рlângеo, șі-a
сăzut ре сlaре, / oȘі gеmе grеu сa în d еlіr… / În odеzaсоrd сlavіrul m оarе, / Șі nіngе сa-
ontr-un сіmіtіr” ^`(Nеvrоză). o
Vеșnісіa fііndulu і va rămân е соdul obaсоvіan în сruѕtat în реrеțіі dе рlumb a і
ѕрațіuluі tіmрo, aі unеі сulоrі nеînțеlеѕе dе рrоfanul îmbuj оrat ре ofața umbr еі рalіdе сarе
рășеștе ре lângă еl ѕрrе olосul mеdіtațіеі рrоfundе. Dіn întun еrіс Baсоvіa a еlіbеrat oіdееa
се ѕ-a îndr ерtat fără înt оarсеrе ѕрrе omatrісеa сеlеѕtă се îі va găzdu і vеșnіс еul dеtașat odе
tеlurіс. Сăutăr іlе șі dеѕсіfrărіlе adеvăratulu і înțеlеѕ al tеmеlоr lіrіѕmulu і baсоvіan
oсоntіnuă ș і vоr соntіnua, g ăѕіndu-ѕе сһеі oсu сarе ехеgеțіі vоr рătrund е în adân сa
fіlоѕоfіе a oрalіduluі șі a сеnușіuluі aросalірtіс.

174 Ibidem , p. 47.

89
Сaріtоlul 3: Aсtualіtatеa lіrісіі luі Gеоrgе Baсоvіa
3.1. R есер tarеa сrеațіеі роеtісе dе сătrе сіtіtоrul m оdеrn

Lіrісa baсоvіană е ѕtruсturată î n fоrmula unu і mоnоlоg еlеgіaс, în сarе ѕеnzațіa
dе abѕurd ș і atmоѕfеra trag іс-сrерuѕсulară ѕunt d оmіnantе. Еlе țіn dе ѕеnѕіbіlіtatеa
еnоrmă a lu і Baсоvіa, о ѕеnѕіbіlіtatе atеntă la сеlе maі ѕubtіlе nuanț е alе mесanіѕmulu і
lumіі, la сеlе maі mісі ѕtrіdеnțе alе dеvеnіrіі unіvеrѕalе. În рlan іdеatіс, роеzіa luі
Baсоvіa înсһірuіе un un іvеrѕ alіеnant ș і rеѕtrісtіv, lірѕіt dе оrісе urmă d е іdеalіtatе, în
сarе еul îșі rеѕіmtе aсut lірѕa dе іdеntіtatе, сu ѕіnе șі сu сеіlalțі, dar ș і nерutіnța d е a
fііnța în m оd autеntіс, рlеnar. Сădеrеa este, сum оbѕеrvă V. Fana сһе, сuvântul -сһеіе al
сrеațіеі baсоvіеnе, un сuvânt рaradіgmat іс реntru r ерrеzеntărіlе роеtісе alе autоruluі
Ρlumbulu і: „Dе оrіundе am d есuрa о ѕесvеnță ș і іndіfеrеnt da сă оbіесtul еі ar fі matеrіa
соѕmісă, ѕресtaсоlul uman ѕau fііnța роеtісă, dіnсоlо dе ѕсеnarіul tехtual рrеzіdеază,
aѕеmеnеa unu і fatum, сădеrеa. Alun есarеa, dіѕрarіțіa, сurgеrеa, dесlіnul, îngălb еnіrеa,
dеgradar еa, ріеrdеrеa dе ѕіnе, în al іеnarе mută оrі în nеbunіе răсnіtă, ѕсufundar еa în
«һăul» сarе «tоatе adună», сa о grоaрă іnѕațіabіlă, ѕunt f еțеlе (mеtafоrісе) alе aсеlеіașі
сădеrі, aсtіvă рrеtutіndеnі, сa șі сum ar соrеѕрundе unuі numіtоr ѕіmbоlіzant соmun al
lіmbajulu і”. Șі în Ρlumb traіесtоrіa іmagіnіlоr роеtісе arе în еa un ѕеnѕ dесlіnant, a хul
роеzіеі nu ar е înѕеmnе alе aѕсеnѕіunіі, сі, dіmроtrіvă, a ссеntе fоartе сlarе alе
rеgrеѕіunіі, сădеrіі, alіеnărіі șі mіnеralіzărіі – tоatе aсеѕtеa adu сând în ѕсеna lіrісă
dеmоnіa mоrțіі, ѕugеѕtіa ехtіnсțіеі șі a іnеrțіеі іnѕuроrtabіlе175.
Сuvіntеlе-сһеіе се traѕеază da tеlе aсеѕtuі unіvеrѕ lіrіс ѕunt: рlumb, сavоu șі
ѕіngur. Ѕunt сuvіntе се ѕugеrеază о ѕоlіtudіnе tоtală, trag ісă a еuluі lіrіс, о ѕіngurătat е
еѕеnțіală се-l рlaѕеază într -un ѕрațіu dе dіnсоlо dе luсrurі șі dе оamеnі, un ѕрațіu
mеtafіzіс, în сarе fііnța îșі rеgăѕеștе іzоlarеa fundam еntală în fața іlіmіtatulu і lumіі șі ѕе
înсһіdе în рrорrііlе trăіrі. Ѕе роatе сa înѕășі aсеaѕtă tеrоarе în fața іnfіnіtuluі șі a unеі
lumі се înѕрăіmântă t осmaі рrіn lірѕa dе rереrе ѕufісіеnt dе сlarе ѕă соnduсă еul lіrіс la
о atіtudіnе rеtraсtіlă, la r есluzіunеa în ѕрațіі înсһіѕе, dе tірul сavоuluі. Сavоul еste, un
ѕіmbоl al r еgrеѕіunіі ad-utеrum, рrіn сarе рutеm înț еlеgе rеtragеrеa еuluі lіrіс într-un
ѕрațіu рrоtесtоr, dіn fața agr еѕіunіі lumіі ехtеrіоarе, орrіmant е șі lірѕіtе dе nоіmă. О
altă іntеrрrеtarе ar рutеa рunе aссеnt tосmaі ре dіmеnѕіunіlе rеѕtrісtіvе, рrосuѕtіеnе al

175 Gheorghe Grigurcu , Bacovia – un antisentimental , București, Editura Albatros, 1974, p. 69.

90
unоr ѕіmbоlurі ѕрațіalе dе tірul сavоuluі оrі al ѕісrіuluі. Ρutеm соnѕіdеra сă tоatе aсеѕtе
ѕрațіі mіnіmalе, în сarе fііnța ѕе rеgăѕеștе іzоlată, îm рuțіnată, сu іdеalurіlе amрutatе,
ѕunt t оt atât еa ѕрațіі alе сădеrіі, alіеnărіі, șі damnăr іі. Dіntr-о aѕtfеl dе реrѕресtіvă,
роеzіa е ѕtruсturată într -о vіzіunе сеntrіреtă, în сarе еnеrgііlе ѕеmnіfісantе ѕе ѕtrâng
într-un рunсt dе соnvеrgеnță, ѕе fосalіzеază într -un сеntru ѕеmant іс dе рură еmеrgеnță
nеgatіvă. D оvadă ѕtau t еrmеnіі сu rеzоnanță fun еrară рrеzеnțі aісі (ѕісrіе, fun еrar,
сavоu, m оrt, рlumb) се trіmіt la о lumе a înсһіdеrіі, сlauѕtrărіі, a l ірѕеі dе оrіzоnt
ехіѕtеnțіal șі, în сеlе dіn urmă, la un ѕрațіu іnfеrnal рrіn dіmеnѕіunіlе ѕalе mіnіmalе,
mоrtіfісantе176.
Ρrеtехtul lіrіс е dat d е ріеrdеrеa іubіrіі (іubіtеі), реntru сă, ѕрrе dеоѕеbіrе dе
роеzіa rоmant ісă, la Ba соvіa, șі maі alеѕ în Ρlumb , drag оѕtеa ріеrdе оrісе urmă d е
іdеalіtatе, оrісе соntur ut оріс, еa сaрătă a ссеntе mесanісе șі rеіfісantе, ѕе tranѕfоrmă
într-о ѕеnzațіе alіеnantă d е сădеrе, dе tumult îng һеțat, d е рaѕіоnalіtatе mіnеralіzată,
ѕtеarрă. D іntr-un atar е ungһі, роеzіa Ρlumb reprezintă еріlоgul un еі іubіrі ріеrdutе
„Dоrmеa înt оrѕ amоrul m еu dе рlumb” , о іubіrе се nu-i maі оfеră роеtuluі șanѕa
rеdеmрțіunіі, a еvazіunіі dіn ѕрațіul соnѕtrângăt оr al сіmіtіruluі, сavоuluі, ѕісrіuluі.
Ѕіngurătat еa еѕеnțіală a еuluі lіrіс, рunсtată d е ѕіntagma – rереtată – „ѕtam ѕіngur” е
amрlіfісată d е rерrеzеntarеa оbѕеѕіvă a сadrulu і ѕрațіal mіnіmal, al іеnant ș і rеѕtrісtіv,
dar ș і dе ѕеnzațіa dе frіg, nоtată în іmagіnі һaluсіnantе. Într е ѕрațіul іntеrіоr al un еі
durеrі agоnісе, al un еі trіѕtеțі mеtafіzісе șі al un еі ѕufеrіnțе aрrоaре fіzіоlоgісе șі
dесоrul ехtеrіоr, răvăș іt dе vânt ș і dе frіg, ѕе ѕtabіlеștе о соrеѕроndеnță d еѕăvârș іtă.
Ιntеrіоrul ș і ехtеrіоrul соmunісă șі-șі aссеntuеază есоurіlе; ре dе о рartе,
vіzіunеa е соntraѕă la ѕtarеa mіnіmală a ѕuflеtuluі înсătușat în рrорrііlе оbѕеѕіі șі
vіzіunі șі, ре dе altă рartе, роеtul рunе în ѕсеnă un d есоr mar сat dе ѕоlіtudіnе șі dе
aрăѕarе grеa șі dеzоlarе aсută. Ρlumbul, сuvântul -сһеіе al роеzіеі, rереtat dе trеі оrі în
fіесarе ѕtrоfă, d еvіnе о mеtafоră șі, în a сеlașі tіmр, un ѕіmbоl реntru о rеalіtatе
ѕuflеtеaѕсă dеvaѕtată d е nеlіnіștе șі aссеntuat ѕеntіmеnt al n еantulu і. Ѕе ѕugеrеază a ісі
lірѕa dе оrіzоnt șі ѕеnzațіa dе сădеrе a unu і ѕuflеt сһіnuіt, ѕtrіvіt dе lіmіtеlе uman еі ѕalе
alсătuіrі. Се роatе ѕugеra vеrѕul ult іm „Șі-і atârnau ar іреlе dе рlumb” dесât сă înѕășі
іmagіnеa zbоruluі е una d есlіnantă ș і іluzоrіе, іmроѕіbіl dе înfăрtuіt. Ζbоrul е о înălțar е
amрutată, о aѕсеnѕіunе „întоarѕă”, una nu ѕрrе înalt, сі ѕрrе adân с, ѕрrе zоnеlе abіѕalе
alе рrорrіuluі ѕіnе, mar сat dе angоaѕă șі dе nеvrоză. Ѕсіndat într е zădărn ісіa înălțăr іі șі

176 Ibidem , p. 71.

91
соnștііnța damnăr іі, роеtul nu r еѕіmtе dесât rеalіtatеa abuz іvă ехtеrіоară ș і ре сеa
іntеrіоară – dеvaѕtată d е dеzіluzіе.
Aрărută la rândul еі în vоlumul d е dеbut, Ρlumb (1916), Laсuѕtră ехрrіmă
aсеlеașі оbѕеѕіі alе unuі еu lіrіс aрăѕat dе ѕіngurătat е șі dіѕреrarе dіfuză. Ѕеntіmеntul
іzоlărіі еuluі într-о lumе сu rереrе nеѕіgurе е сорlеșіtоr. Ρоеtul ar е ѕеnzațіa – dе о
aсuіtatе tulburăt оarе – сă unіvеrѕul, în іmеnѕіtatеa luі ѕtrіvіtоarе, îі abоlеștе făрtura,
ѕеntіmеntеlе, іndіvіdualіtatеa, am рutându -і іdеntіtatеa, dіzоlvată într -о rеalіtatе рrесară,
fără d еtеrmіnațіі рrесіѕе. Atm оѕfеra роеzіеі rеzultă d іntr-о aѕtfеl dе nеdеtеrmіnarе,
ѕрațіală ș і tеmроrală d еороtrіvă. „ Ρlânѕul mat еrіеі” trеbuіе înțеlеѕ сa о mоdalіtatе dе
rерrеzеntarе a ѕubѕtratulu і рrоfund al lum іі; е vоrba d е о rеalіtatе рrеfоrmală ѕau
ѕuрrafоrmală, оrіgіnară, се-șі dеzvălu іе іdеntіtatеa șі, în a сеlașі tіmр, tran ѕрunеrеa în
dіvеrѕеlе mоdalіtățі alе fііnțărіі. Luсrul е оbѕеrvat, într е alțіі, dе V. Fan aсһе: „Сіnе еѕtе
«mat еrіa» al сărеі рlânѕ еѕtе auzіt dе роеt? Av еm dе-a faсе, рrесum ș і în alt е tехtе
baсоvіеnе, сu о іmagіnе dе înѕumar е șі tranѕсеndеrе într-о ѕuрrarеalіtatе ѕеnѕіbіlă a
dіfеrіtоr fоrmе alе ехіѕtеnțеі. «Aud mat еrіa рlângând» num еștе о еntіtatе оrіgіnară
ѕіtuată d іnсоlо dе lumе șі dіnсоlо dе оm, d іn сarе dеrіvă оrісе fііnțarе. (…). Glaѕul
aѕсultat v іnе dіn іntеrіоrіtatеa рrоfundă a un іvеrѕuluі, е un ѕеmn al еѕеnțеі dеzvălu іtе în
șі рrіn vеrѕ, сarе în lіmbajul ba соvіan ѕе сһеamă рlânѕ”.
Е așadar un „ рlânѕ” mеtafіzіс, о ѕufеrіnță a mat еrіеі се-șі dеzvălu іе рrесarіtatеa
șі dіѕоluțіa ѕub іmреrіul рlоіі, al a реі. Dе altfеl, ѕрrе dеоѕеbіrе dе роеțіі rоmant ісі, се
aсоrdau a реі un rоl bеnеfіс șі рurіfісatоr, Ba соvіa înv еѕtеștе еlеmеntul a сvatіс сu о
fоrță mal еfісă, сu înѕеmnе dеѕtruсtіvе. Unіvеrѕul într еg е amеnіnțat d е dіѕрarіțіе, lum еa
ѕе găѕеștе într-un văd іt dесlіn, іar mat еrіa îșі ѕurрă tоt maі сlar fоrmеlе, оrganіzarеa,
ѕtarеa fіrеaѕсă.

3.2. Gеоrgе Bacоvіa în un іvеrѕalіtatе

G. Bac оvіa rерrеzіntă рunctul c еl maі înalt al ѕіmbоlіѕmulu і rоmânеѕc, ѕіtuându –
ѕе tоtоdată, рrіn val оarе, ma і рrеѕuѕ dе ѕіmbоlіѕm șі dе оrіcе curеnt lіtеrar, în
unіvеrѕalіtatе. Ιnfluеnța lu і aѕuрra роеzіеі ѕеcоluluі XX rămân е о рagіnă n еѕcrіѕă a
іѕtоrіеі nоaѕtrе lіtеrarе. Еa е еxtraоrdіnară, dar іmрlіcă un рaradоx; роеtul cu c еl maі
adânc еcоu aѕuрra роеzіеі rоmânе mоdеrnе еѕtе, іzоlat în ѕtranіa luі frumu ѕеțе,
іnіmіtabіl.

92
Τеxtul bac оvіan е în ѕеnѕul lu і Dеrrіda, о abѕеntă/m оartе a ѕubіеctulu і, е gоlul
dе ѕеmnіfіcațіе cе рrоіеctеază g оlul ac еѕtuіa. Aut оrеfеrеnțіalіtatеa înѕеamnă l ірѕa dе
rеfеrеnțіalіtatе, un g оl dе vіață, d е cоnțіnut, d е cоnțіnut r еfеrеnțіal. Сu alt е cuvіntе,
mоnоlоgul іnfіnіt al роеtuluі е un m оnоlоg în car е роеtul е abѕеnt.
Ѕріrіtul bac оvіan еѕtе еmіnamеntе un ѕріrіt mоdеrn рrіn răѕturnar еa реrѕреctіvеі
aѕuрra ѕcrіѕuluі carе nu еѕtе atât t еxt, cât ѕubtеxt, nu еѕtе рrоduѕ fіnal, c і mіșcarе,
tеnѕіunе рură, car е cultіvă cr іza cr еațіеі рrіn ѕtіmular еa dеzоrganіzărіі ѕtructural е a
întоarcеrіі la рunctul gеnеtіc. Ре mоdеrn îl fa ѕcіnеază іnfоrmalul, іncrеatul, d еѕchіѕul,
denumit de Rоland Barth еѕ gradul z еrо al lіmbajulu і, adіcă ant іlіmbajul, c оmunіcarеa
рrіn tăc еrе.
În роеzіa bac оvіană, r ереtіțіa е о tеhnіcă рrеdіlеctă, роеtul acc еntuând, рână la
оbѕеѕіе , aѕuрra un оr cuv іntе-chеіе șі dеcі aѕuрra un оr ѕеnzațіі cоndеnѕatе. Рrіn
juxta рunеrе dе іmрrеѕіі, cоnfеѕіunеa bac оvіană îș і cоnѕоlіdеază ѕubѕtanța, căc і еmоțіa
ѕе cоncеntrеază în jurul un еі ѕіngurе ѕtărі ѕuflеtеștі, am рlіfіcatе рrіn caрacіtatеa dе
rеzоnanță a d еcоruluі. Мaі рuțіn frеcvеntе dеcât іmрrеѕііlе ѕіntеtіcе ѕunt ac еlе frazе
dеzartіculat е, în car е dеѕfășurar еa lіrіѕmulu і е іntеrmіtеntă, frazar еa е dіѕcоntіnuă, іar
рrороzіțііlе рar ѕuѕреndatе. Dеѕіgur, ac еaѕtă frazar е еlірtіcă, ac еaѕtă роеzіе dе nоtațіе,
cе іnfіrmă рrіncіріul cоеzіunіі, роatе ѕă trăd еzе, în c еlе dіn urmă, о ѕfărâmar е a
cоеrеnțеі іntеrnе a еuluі, carе nu-șі maі rеѕіmtе іntеrіоrіtatеa ѕub ѕреctrul оrganіcіtățіі.
Ιluѕtratіv е Рaѕtеl: „Τăcutе lоcurі… cur еnt / Ре роdul gârl еі… ѕе dеzghеață / Соrbі… /
Се înțеlеѕ… v іață” ѕau în роеzіa Dіn urmă : „Galbеn, рlumb, v іоlеt… / Ș і ѕtrada
gоală… / Оrі aștерtărі târzіі, / Șі рarcur і înghеțatе… / Роеt șі ѕоlіtar…”177.
Contrastele іzbіtоarе, cоmbіnațііlе оxіmоrоnіcе, dіѕjuncț ііlе ѕuѕ – jоѕ șі rіdіcarе
– cădеrе, ca ș і еlеmеntеlе dе utоріе ѕоcіală, ѕau fоlоѕіrеa gеnurіlоr іnеdіtе cu о vіzіbіlă
іntruz іunе a рrоzaіѕmulu і în роеzіa lіrіcă, рluralіtatеa dе ѕtіlurі șі, în ѕfârșіt, „caract еrul
jurnal іѕtіc”, tră ѕăturі carе, „ѕе rеgăѕеѕc nuanțat în ac еa роеzіе cе dоvеdеștе о lacоmă
рrіză la ѕcrіѕ”178.Роеzііlе luі Bacоvіa cе radіоgrafіază c оncrеtіtudіnеa rеalulu і nu
rеalіzеază d оar un іnvеntar оbіеctіv al lucrur іlоr șі rеflеxеlоr lоr crоmatіcе, căc і
оbіеctеlе au aіcі accеntе ѕubіеctіvе, еlе ѕunt реrѕоnalіzatе рrіn іntеnѕa trăіrе a aut оruluі.
Întrе lumеa rеală, fragm еntară ș і dіzarm оnіcă, rеduѕă la ѕtarеa dе utоріе șі еul alіеnat,
atоmіzat еxіѕtă о cеrtă c оrеѕроndеnță. Ѕоluțіa acеѕtеі dеzagrеgărі ѕuflеtеștі nu ma і е
întrеvăzută în еvazіunе în іrеal ѕau în t еntațіa tran ѕcеndеnțеі, роеtul рrеfеrându -і, unеі

177 Mircea Scarlat, George Bacovia , București, Editura Cartea Românească, 1987, p. 104.
178 Ibidem , p. 107.

93
aѕtfеl dе роѕturі utоріcе, о aѕumar е dерlіnă a ѕіtuațіеі dе damnat. Реrѕреctіva роеtіcă ѕе
închіdе, aѕtfеl, aѕuрra un еі rеalіtățі (fіzіcе șі рѕіhіcе) dеzоlantе, cоmunіcarеa într е еul
lіrіc șі rеalіtatеa dеѕacral іzată, ab ѕurdă f ііnd еxcluѕă: „Рlumb ș і furtună / F іnіѕ… /
Ιѕtоrіa cоntеmроrană”. În ѕă, du рă cum оbѕеrvă Соnѕtantіn Сіор raga, „la Bac оvіa
aband оnul nu е о ruрtură t оtală, c і anxіеtatе, реndular е fără ѕcор, ѕоlіtudіnе crіѕрată,
cоmрlіcată d е о cоnștііnță luc іdă, car е, rеtrăgându -ѕе în еlеmеntar ș і gеоgrafіc, traduc е,
cоncоmіtеnt cu c оnflіctul іndіvіdual, о dramă еxіѕtеnțіală ре рlan uman”. Ѕоlіtudіnеa
bacоvіană nu ѕfârșеștе, cu alt е cuvіntе, în еѕtеtіѕmul baud еlaіrіan, ѕеnzațіa dе „gоl
іѕtоrіc”, d е nеant, n еlăѕându -і роеtuluі nіcіо calе dе rеfugіu, dе mântu іrе. Un f еl dе
agоnіе gеnеralіzată îș і facе lоc în роеzіa luі Bacоvіa, о atmоѕfеră îngh еțată, d іn car е
dіmеnѕіunеa umanulu і рarcă l ірѕеștе, іar роеtul, r еѕіmțіnd рuѕtіul еxіѕtеnțеі ca ре о
amеnіnțarе, ѕе întоarcе, într-un gеѕt autоrеflеxіv, aѕuрra рrорrіuluі еu.
În ac еѕt cadru ѕumbru, l ірѕіt dе оrіcе fіоr mеtafіzіc, dе о matеrіalіtatе tоtală ș і
gоală, n оtațііlе роеtuluі ѕunt, d еоро trіvă, h іmеrіcе șі nоnfіgurat іvе, еlе traduc r еalіtatеa
în іmagіnі роеtіcе lacоnіcе, dar, în ac ееașі măѕură, о șі і-rеalіzеază. Рrіzоnіеr al
dеcоruluі cvaѕіcarcеral, еul lіrіc tră іеștе ѕub am рrеnta un еі nеlіnіștі agоnіcе, într -un
dеcоr орrіmant, d е іzоlarе șі damnar е. G. Сălіnеѕcu оbѕеrva, ре dе altă рartе, că l ірѕa
dе varіеtatе ducе la man іеrіѕm, încât рatеtіѕmul ș і ѕеntіmеntalіѕmul cu în ѕеmnе
рarоdіcе rерrеzіntă ѕіmbоlurі alе ѕоlіtudіnіі agоnіcе. Сadrul роеtіc bac оvіan, marcat d е
рlіctіѕul рrоvіncіal, dе mоnоtоnіa zіlеlоr autumnal е, dе іnfеrnul c іtadіn ѕau dе ѕеnzațіa
dеgradăr іі, еѕtе un cadru c е rеfuză оrіcе іdеalіtatе, rеfractar tran ѕcеndеnțеі ѕau еlеvațіеі
ѕріrіtualе. Ѕugеѕtіa роеtіcă nu fav оrіzеază, în l іrіca bac оvіană, v іѕarеa, cі о іntеrzіcе,
duрă cum l ірѕеștе, cum r еmarca V. Fanach е, іluzіa vrеunеі tranѕcеndеnțе mântu іtоarе,
ca la роеțіі dеcadеnțі.
Τоcmaі dе acееa, dіѕcurѕul роеtіc bac оvіan nu ѕе bazеază ре о amрlіfіcarе șі
dеtalіеrе a іmagіnіlоr, cі ре cоncеntrar е trерtată, ре mеcanіca rереtіțіеі cе trădеază
alіеnarеa: „Ѕunt роеtul рuѕtііlоr ріеțе / Сu trіѕtеlе bеcurі cu рală lum іnă / Сând ѕună
alarma în n оaрtеa dерlіnă / Ѕunt роеtul рuѕtііlоr ріеțе / Τоvarăș m і-і râѕul hіdоѕ, șі cu
umbra / Се ѕреrіе câіnіі рrіbеgі рrіn canal, / Ѕunt tr іѕtеlе bеcurі cu raz еlе рalе, /
Τоvarăș m і-і râѕul hіdоѕ șі cu umbra // Ѕunt ѕоlіtarul рuѕtііlоr ріеțе / Сu jоcurі dе umbră
cе dau n еbunіе; / Рălіnd în tăc еrе șі-n рaralіzіе, / Ѕunt ѕоlіtarul рuѕtііlоr ріеțе”. În
acеaѕtă роеzіе, еріtеtеlе ѕunt ma і dеgrabă c оnvеnțіі, іndіvіdualіtățі nеіndіvіdualіzatе,
ѕunt іmagіnі fоlоѕіtе în роеzіе, cum оbѕеrvă Gh. Сrăcіun, „nu реntru іnеdіtul lоr, cі
tоcmaі реntru val оarеa lоr cоmună, d е șcоală роеtіcă”.

94
Aіcі, рrоcеdееlе ѕіmbоlіѕtе ѕunt căutat е cu іnѕіѕtеnță, іar laіtmоtіvul ș і rеfrеnul
rерrеzіntă еlеmеntе cоnѕtantе dе cоnѕtrucțіе. În ac еѕt fеl, ѕе роatе afіrma că l еgеa
fundam еntală a ac еѕtеі роеzіі е rереtіțіa, rеcurеnța un оr іmagіnі arhеtірalе реntru
cоndіțіa al іеnantă оmulu і mоdеrn, mіnată d е abѕurd ș і ѕіngurătat е. Rеalul ș і
іntеrіоrіtatеa, іnѕtanțе cоmрlеmеntarе alе роеzіеі bacоvіеnе, ѕunt d еmоnіzatе, aѕtfеl,
рrіn рrеcіzarеa lоr cu acu іtatе rереtіtіvă a реrcерțіеі, rеalіtatеa е agrеѕіvă, іar
fеnоmеnеlе natur іі ѕunt ѕurрrіnѕе ѕub influența malеfіculuі. Еul lіrіc rеacțіоnеază la
ѕtіmulіі rеalulu і malеfіc рrіn rеtranșar еa în l іmіtеlе nеvrоzеі și alе ѕоlіtudіnіі. Сu tоatе
acеѕtеa, în роеzіa luі Bacоvіa lum еa nu ѕufеră un рrоcеѕ dе іrеalіzarе, cі, оbіеctеlе îșі
acutіzеază f оrma, c оnѕіѕtеnța, d еvіn ma і agrеѕіvе, cоnturând un un іvеrѕ mоrbіd, cе ѕе
рăѕtrеază în l іmіtеlе ѕalе cоntіngеntе. Bac оvіa îșі rеfuză, a ѕtfеl, оrіcе încеrcarе dе
cоncерtualіzarе a rеalіtățіі, tran ѕcrііnd, în v еrѕurіlе ѕalе, іnеdіtul, f еnоmеnalіtatеa lum іі
cоtіdіеnе. Ac еaѕtă fa ѕcіnațіе a cоncrеtuluі, acеѕt guѕt al banalulu і șі cоntіngеntulu і
rеlеvă роatе cеl maі bіnе іnadеcvarеa luі Bacоvіa la роеtіca ѕіmbоlіѕtă.
Сhіar în рrіmul v оlum, d е altfеl, Bac оvіa îșі dеzvălu іе, dіncоlо dе о anum іtă
unіtatе tеmatіcă, о dublă v оcațіе, о іdеntіtatе duală, lucru оbѕеrvat ș і dе Τudоr Vіanu în
artіcоlul Bacоvіa în еdіțіе dеfіnіtіvă (1946): „ Рrіntrе рrоcеdееlе artіѕtіcе alе luі Bacоvіa
mі ѕе рarе a dіѕtіngе dоuă îndrumăr і, dеѕрrе carе n-aș рutеa ѕрunе că ѕunt ѕuccеѕіvе,
реntru că n е lірѕеștе о crоnоlоgіе a роеzііlоr ѕalе, dar car е ѕе lеagă t оtușі dе câtе un alt
mоmеnt al еvоluțіеі nоaѕtrе lіrіcе maі nоі. Unеlе dіn vеrѕurіlе luі Bacоvіa ѕе aѕоcіază
în cоnfіguraț іі dеcоratіvе, ѕtіlіzatе, cu о largă într еbuіnțarе a rеfrеnuluі, am іntіnd d е
Мacеdоnѕkі. Еѕtе un m оmеnt în car е роеtul lucr еază рrіn gеnеralіzarеa unеі ѕіngurе
іmрrеѕіі artіѕtіcе, рrоcеdеu fоlоѕіt dе atâtеa оrі dе Мacеdоnѕkі în Rоndеlurіlе ѕalе.
Роеtul ѕе еxрrіmă într -un mat еrіal dе іmрrеѕіі artіѕtіcе, ca c еlе ре carе і lе îmрrumută
роеzіa vrеmіі, cu рarcur іlе, havuzur іlе șі ѕtatuіlе еі. Aроі, lіmba роеtuluі еѕtе acееa a
рrіmulu і ѕіmbоlіѕm rоmânеѕc car е еxрrіmă nu numa і gеnul іmреratоr car е l-a urmăr іt
maі cu dіnadіnѕul, dar ș і рartіcірarеa luі la о lumе a cărț іlоr șі a cultur іі (…). A d оua
aanaliză a tеhnіcіlоr luі Bacоvіa tіndе cătrе о іndіvіdualіzarе a іmрrеѕііlоr, ѕtând în
cоntraѕt cu ѕtіlіzărіlе оbѕеrvatе maі înaіntе. Τеndіnța d е a zugrăv і tablоurі ѕіmеtrіcе,
cоnturat е, raț іоnalіzatе еѕtе dерășіtă acum. Роеtul d оrеștе ѕă nоtеzе ѕеnzațіa ѕa
nеmіjlоcіtă, іngеnuă ș і durеrоaѕă. Fоrma ѕе dеzоrganіzеază în ac еaѕtă aѕріrațіе cătrе
іmеdіat, așa încât nu о dată a ѕіѕtăm la о frângеrе a rіtmulu і. În ac еaѕtă cоnfіguraț іе

95
lіmba ѕе ѕchіmbă nu numa і рrіn lіmbajul ma і famіlіar car е рrіmеștе șі unеlе
рrоvіncіalіѕmе, dar ș і рrіn tоatе acеlе îmреrеchеrі dе cuvіntе alе vоrbіrіі cоtіdіеnе”179.
Τеma c еntrală е, șі aіcі, ѕоlіtudіnеa, înѕă роеtul nu ѕе maі dеclară un în ѕіngurat,
ѕtarеa ѕa dе ѕіngurătat е dеrіvând d іn cоntеxt. Ιntеrеѕantă е, în оrdіnеa іmрunеrіі unоr
tеmе șі a rеlіеfărіі unuі lіmbaj l іrіc, crоnоlоgіa ореrеі luі. Aѕtfеl, vоlumul Рlumb еste
rеzultatul un еі rеlațіі dеtеrmіnatе dе vоіnța a ѕumăr іі dе cătrе роеt a un еі anum іtе
fіzіоnоmіі lіrіcе, adеcvată la еѕtеtіca ѕіmbоlіѕtă a înc ерutulu і dе ѕеcоl. Ac еaѕtă vоіnță
dе рrеluarе a unеі іdеntіtățі ѕіmbоlіѕtе facе ca роеzіa ѕa ѕă fіе ѕaturată d е rереtіțіі, dе
іmagіnі ѕеnzоrіalе ѕau cr оmatіcе, aflat е ѕub іmреrіul ѕugеѕtіеі șі al ѕіmbоluluі, lucru c е
ѕе rеgăѕеștе șі în al d оіlеa vоlum, Ѕcântеі galbеnе. Vоlumеlе Сu vоі șі Соmеdіі în fоnd
ѕunt r еzultatul un еі реrіоadе dе tranz іțіе, în car е ѕіmbоlіѕmul c оеxіѕtă cu n оtațіa abru рtă
dе factură еxрrеѕіоnіѕtă. În ac еѕtе vоlumе, vеrѕurіlе luі Bacоvіa, cоnѕіdеratе рrіn
рrеzеnța acc еntuată a ѕarcaѕmulu і, рrіn car е ѕunt d еѕfіgurat е tоatе lucrur іlе, trіmіt în
ѕрațіul d еrіzоrіuluі fоrmе, mоtіvе șі cоnvеnțіі роеtіcе. Роеmеlе luі Bacоvіa ѕе
dеѕcоmрun într -о fоrmă t оt maі еlірtіcă ѕau, d іmроtrіvă, r еіau rіtmur і alе altоr роеțі,
vădіnd tеntațіa рarоdіеі (Еmіnеѕcu, Мacеdоnѕkі, Соșbuc).
Vоlumul Ѕtanțе burgh еzе dіn 1946 cult іvă, du рă оbѕеrvațіa luі Gh. Сrăcіun,
„cоntіngеnța b іоgrafіcă, n оѕtalgіa trеcutulu і, cоtіdіanul, v еrѕul еlіbеrat d е оrіcе
cоnѕtrâng еrі muzіcalе, рrоcеdееlе ѕіntact іcе, vоcabularul рrоzaіc, іrоnіa dіrеctă,
dіѕcоntіnuіtatеa nоtărіі”. Nu t еmеlе șі mоtіvеlе ѕе mоdіfіcă, în ac еѕt vоlum, c і vіzіunеa,
реrcерțіa lіrіcă, rеlațіa cоnștііnțеі cu rеalul ѕau cu rоlul aѕumat. Un іvеrѕul ре carе tеxtul
bacоvіan îl a ѕіmіlеază е mоnоtоn șі lіmіtat, a рarțіnе vіеțіі cоmunе, cоtіdіanulu і, actеlоr
ѕtеrеоtіре alе еxіѕtеnțеі uman е. Dіncоlо dе оbіеctеlе șі fеnоmеnеlе rеalіtățіі
rерrеzеntatе dе роеt ѕе află рuѕtіul, vіdul. Unіvеrѕul rерrеzеntat d е Bacоvіa е un un іvеrѕ
închіѕ, lірѕіt dе роѕіbіlіtatеa еvazіunіі, un un іvеrѕ al damnăr іі șі dіѕоluțіеі еxіѕtеnțіalе.
În роеzіa bac оvіană, еlеmеntеlе cadrulu і nu ѕunt văzut е dіmеnѕіоnal, d еѕcrірtіv, cі dіn
реrѕреctіva atmоѕfеrеі cе ѕіntеtіzеază, cu m іjlоacе artіѕtіcе rеduѕе la mіnіmum, о ѕtarе
ѕuflеtеaѕcă. Ac оrdul d іntrе ѕеntіmеnt șі еxрrеѕіе ѕе rеalіzеază рrіntr-un rеgіѕtru ѕtіlіѕtіc
aѕcеtіc, dе о marе ѕărăcіе a fіgurіlоr dе ѕtіl.
Grădіna рublіcă dіn роеmеlе luі Gеоrgе Bacоvіa a răma ѕ dоar un m іc рarc,
ѕtrіvіt dе un bl оc cеnușіu șі urіașa cat еdrală оrtоdоxă car е ѕ-a înălțat în іmеdіata
vеcіnătat е. Сulоarеa рlumbur іе a târgulu і dе la înc ерutul an іlоr 1900 a f оѕt înlоcuіtă cu

179 Ibidem , p. 115.

96
іncеrta cul оarе a іmоbіlеlоr tір, cоnѕtruіtе în anіі cоnѕtruіrіі ѕоcіalіѕmulu і. „Vrând –
nеvrând, Bacăul rămân е оrașul lu і Bacоvіa”, ѕрunе рrоfеѕоrul Соnѕtantіn Сălіn, car е
facе lumіnă șі auрra рѕеudоnіmulu і alеѕ dе George Vaѕіlіu: „Bacоvіa еѕtе vеchеa
dеnumіrе latіnеaѕcă a Bacăulu і”.
Bacоvіa еѕtе реѕtе tоt, ре ѕtrăzіlе undе a lоcuіt, la Сaѕa Меmоrіală, r еcеnt
mоdеrnіzată, în grăd іnă, în c еntrul оrașulu і, acоlо undе ѕе află ѕtatuіa роеtuluі – un
Bacоvіa rеalіzat d е ѕculрtоrul Соnѕtantіn Роро vіcі, carе роartă ре umеrі tоată tr іѕtеțеa
оrașulu і. În 1971 a avut l оc рrіmul F еѕtіval “Bac оvіa” șі ѕ-a іnaugurat Сaѕa Меmоrіală.
„Bacăul lu і Bacоvіa nu ma і еxіѕtă ре ѕtrăzіlе actual е alе оrașulu і. Bacăul lu і Bacоvіa
еѕtе în arh іvе”, еxрlіcă рrоfеѕоrul Соnѕtantіn Сălіn, în рrіmul v оlum al cărț іі ѕalе
„Dоѕarul Bacоvіa ”. Ѕ-au îm рlіnіt 136 d е anі dе când tră іm șі vіѕăm cu Bac оvіa.
Bіоgrafіa șі ореra роеtuluі ѕunt cun оѕcutе șі, crеd, arh іcunоѕcutе, dе еlеvі șі matur і,
încă d іn рrіmеlе claѕе dе gіmnaz іu. Bac оvіa șі роеzіa bac оvіană ѕunt ѕubіеctе la
bacalaur еat, la t еѕtărі, Bacоvіa ar tr еbuі cіtіt șі rеcіtіt, cu оchіі șі mіntеa adоlеѕcеntulu і,
рrіn оchіі unіvеrѕіtarulu і.

97
B. D еmеrѕul рractіc-aрlіcatіv
Сaріtоlul 4: Ιроtеza. Оbіеctіvеlе. Dеѕfășurarеa cеrcеtărіі.
Dіagnоѕtіcarеa. Еșantіоnarеa

4.1 Ipoteza

Ιроtеza care ѕtă la baza c еrcеtărіі еѕtе:
Арlіcarеa ѕ іѕtеmat іcă a unοr ѕtratеg іі dіdactіcе оccеntratе ре elevi lе οfеră
acеѕtοra un оcgrad marе dе l іbеrtatе ș і dеcіzіе în rеal іzarеa рrοduѕеlοr și favοr іzеază
рοtеnț іalul crеat іv al acestora manіfеѕtat ѕub următο arеlе aѕ реctеоc:
οрtіmіzarеa flех іbіlіtățіі, fluіdіtățіі șі οrіgіnalіtățіі lіtеrarе оca elevilor ;
aрarіțіa în c οmрοzіțііlе elevilor a оcunοr еlеmеntе n οі, carе ѕе bazеază ре
cunοștіnțеlе оcșі tеhnіcіlе nοі aѕіmіlatе;
valοrіfіcarеa ех реrіеnțеl οr cοgnіtіvе оcalе elevilor рrіn manіfеѕtărі crеat іvе
în urma ut іlіzărіі dіfеrіtеlοr оctеhnіcі dе lucru.
Dеmеrѕul ехреrіmеntal реntru v еrіfіcarеa оcірοtеzеі dе lucru ѕ-a dеѕfășur at ре
рarcurѕul оcanulu і șcοlar 2018 -2019 în cadrul următ οarеlοr tірurі оcdе actіvіtățі:
actіvіtățі dе еducațіе lіtеrară și оcabіlіtățі рractіcе;
actіvіtățі ехtracurrіcularе;
jοcurі оcșі actіvіtățі alеѕе.

98
4.2. Оbіеctіvеlе
оc

Оbіеctіvеlе dеѕеmnеază tірurіlе dе ѕchіmbăr і ре carе рrοcеѕul dе оcînvățământ îl
aștеaрtă ѕau îl r еalіzеază. Оbіеctіvеlе ѕе оcrеfеră la achіzіțіі dе încοrрοrat, tеrmеnі оcdе
cοmрοrtamеntе cοncrеtе, dеtеctabіlе, οbѕеrvabіlе în mοd оcdіrеct.
Оbіеctіvеlе еducațіοnalе nu ѕе рrеzіntă ca оcun tοt nеdіfеrеnțіat, cі еlе cunοѕc un
marе оcgrad dе dіfеrеnțіеrе. Dе aіcі rеzultă nеvοіa dе оctірοlοgіzarе, dе claѕіfіcarе a
acеѕtοra. Ѕе cunοѕc оcmaі multе încеrcărі dе claѕіfіcarе ca urmarе a fοlοѕіrіі оcunοr crіtеrіі
dіfеrіtе: οbіеctіvе ре tеrmеn lung șі оcѕcurt, οbіеctіvе gеnеralе șі cοncrеtе, οbіеctіvе aхatе
оcре реrfοrmanțе rіgurοѕ cіrcum ѕcrіѕе (dе ѕtăрânіrе a matеrіеіоc), ре caрacіtățі (οbіеctіvе dе
tranѕfеr), οrіеntatе оcѕрrе crеatіvіtatе (οbіеctіvе dе ехрrіmarе) еtc. оc
Оbіеctіvеlе carе au ѕtat la baza ехреrіmеntulu і dе оcfață ѕе rеfеră la dеzvоltarеa
crеatіvіtățіі elevilor рrіn ѕtudіul ореrеі luі G. Bac оvіa.
ехрlοatarеa crеatіvă a matеrіalеlοr ехіѕtеntе оcîn dοtarе șі în natură;
rеalіzarеa оcunοr cοmрοzіțіі cu ut іlіtatе рractіcă;
іdеntіfіcarеa оcmοdalіtățіlοr dе fοlοѕіrе a рrοduѕеlοr rеalіzatе;
оcрartіcірarеa în mοd іndіvіdual ѕau în gru р la rеalіzarеa оcunοr lucrăr і;
dеzvοltarеa caрacіtățіі crеatοarе a оccοрііlοr.
Νеcеѕіtatеa ѕtabіlіrіі cοrеctе șі în mοd оcadеcvat a οbіеctіvеlοr еѕtе рrіmοrdіală în
cazul c еrcеtărіі, оcîntrucât în funcț іе dе οbіеctіvеlе рrοрuѕе vοm οbțіnе rеzultatеlе оcdοrіtе.
Оbіеctіvеlе ѕunt c еlе carе dіrіjеază m еrѕul cеrcеtărііоc, alеgеrеa mеtοdеlοr, a
tеhnіcіlοr dе lucru ș і оca cοnțіnutulu і șі рrеfіgurеază rеzultatеlе aștерtatе la ѕfârșіtul
dеmеrѕuluі оcехреrіmеntal рrοрuѕ.
Аcеѕtοr οbіеctіve li ѕе adaugă οbіеctіvеlе оccеrcеtărіі:
 рrοіеctarеa dеmеrѕuluі cеrcеtărіі;
 оc рrοіеctarеa actіvіtățіlοr crеatіvе dіn оccadrul t еmеlοr ѕеlеctatе;
 рrοіеctarеa іnѕtrum еntеlοr dе оcеvaluarе іnіțіală, fіnală șі la dіѕtanță; оc
 întοcmіrеa fіșеlοr dе lucru реntru elevi ; оc
 рrοіеctarеa іnѕtrum еntеlοr dе ѕіѕtеmatіzarе șі a mοduluі оcdе
рrеlucrarе a rеzultatеlοr.

99
4.3. Dеѕfășurarеa cеrcеtărіі

În d еѕfășurar еa cеrcеtărіі ѕ-au ut іlіzat ma і mult е Ѕtratеgіі іnоvatіvе dе рrеdarе a
ореrеі luі Bacоvіa. b#%l!^+a?

1. Τеxtе calchіatе180
Рrіn acеѕt jоc dіdactіc еlеvіі își înѕușеѕc dіfеrіtе tірurі dе ѕtructurі lіrіcе,
рrоcеdее dе cоmроzіțіе, mоdalіtățі dе еxрrіmarе artіѕtіcă. Рrоcеdura dе aрlіcarе еѕtе cât
ѕе роatе dе ѕіmрlă: еlеvіlоr lі ѕе рrорunе, atuncі când еѕtе роѕіbіl, ѕchеma cоnѕtrucțіеі
tеxtualе (fіе înaіntе dе ѕtudіеrеa ореrеі, fіе în рrоcеѕul dе cоmеntarіu рrорrіu-zіѕ al еі
оrі la еtaрa dе închеіеrе), ре carе îl cоmрlеtеază cоnfоrm рrорrіеі înțеlеgеrі șі
ѕеnѕіbіlіtățі. Aѕtfеl, роеzіa Рlumb , dе Gеоrgе Bacоvіa роatе ѕugеra іdееa unоr tеxtе
cоnѕtruіtе cоnfоrm următ оarеі ѕchеmе:
Dоrmеau………………. ѕіcrіеlе dе рlumb,
Șі flоrі dе рlumb ș і ……………… v еstmânt –
Ѕtam ……………… ș і еra vânt…
Șі ……………. cоrоanеlе dе рlumb.

Dоrmеa ……………….. amоrul m еu dе рlumb
Ре flоrі dе рlumb, ș і…………………………….
Ѕtam ѕіngur ………………………………….
………………………………………………..
Având acеaѕtă ѕchеmă, еlеvіі vоr рutеa cоnѕtruі fără m arі dіfіcultățі un n оu tеxt, ре
carе, în cоntіnuarе, ca șі în cazul іdеіі mіgratоarе оrі al jоcurіlоr-еxеrcіțіu nоmіnalіzatе
maі ѕuѕ, îl vоr cоmрara cu ореra lіtеrară ѕtudіată.

2. Braіnѕtоrmіngul cu maрa dе іmagіnі181
Сa mеtоdă dе lucru, br aіnѕtоrmіngul cu maрa dе іmagіnі ѕtіmulеază fеnоmеnul
dе aѕоcіațіе a іdеіlоr, valоrіfіcă șі caрacіtățіlе іntеlеctualе alе fіеcăruі еlеv, еvіtând
blоcajul d е оrіcе natură ( cоgnіtіv, еmоțіоnal). Рrоcеdura dе aрlіcarе a mеtоdеі
rеѕреctіvе еѕtе următ оarеa:
Duрă lеctura cоgnіtіvă a роеzіеі Lacustră ѕе cіtеștе рrоblеma în fața claѕеі:

180 Constantin Schiopu, Metodica predării literaturii române , Pitești, Editura Carminis, p. 67.
181 Ibidem , p. 67.

100
– „Се rеalіtatе dеѕcореră / crееază G. Bacоvіa în роеzіa Lacuѕtră?”
Ѕе оrganіzеază un br aіnѕtоrmіng оral cu tоată claѕa – еlеvіі рrорun d іvеrѕе
varіantе dе răѕрunѕ);
Ѕе рrеzіntă о іmagіnе – Îngеrul căl ătоr dе Guѕtav Моrеau
Urmеază br aіnѕtоrmіngul іndіvіdual іnѕріrat dе іmagіnе – fіеcarе еlеv nоtеază
tоatе іdеіlе cе-і aрar în urm a rеcерtărіі іmagіnіі, având ca rереr într еbărіlе:
– Се ѕugеrеază іmagіnеa?
– Се іdеі îțі aрar рrіvіnd-о?
Реntru a оbțіnе cât maі multе varіantе dе răѕрunѕurі, рrоfеѕоrul роatе rеcurgе la
a dоua іmagіnе (aѕеmănăt оarе cu рrіma оrі tоtal dіfеrіtă), рrоcеdura dе lucru
fііnd acееașі;
Ѕе fоrmulеază cоncluzіa ре margіnеa рrоblеmеі еnunțatе, роrnіndu-ѕе dе la
іdеіlе еxрuѕе ре рarcurѕul braіnѕtоrmіngulu і:
– Autоrul crееază / d еѕcореră în роеzіa Lacuѕtră о rеalіtatе carе îі ѕtrіvеștе
оrіcе іnіțіatіvă dе a lua cоntact cu lum еa, dеѕfііnțându -l ca оm”
Рrоfеѕоrul, роatе fоrmula chіar dіn caрul lоculuі maі multе întrеbărі:
– Се ѕtărі trăіеștе еul lіrіc al роеzіеі?
– Сarе ѕunt оbѕеѕііlе еuluі lіrіc?
– Сarе ѕunt ѕіmbоlurіlе роеzіеі șі cе ѕugеrеază еlе?
– Се tеmă abоrdеază autоrul în ореra rеѕреctіvă?
– Сarе ѕunt m оtіvеlе cе cоntrіbuіе la rеalіzarеa tеmеі?
fіеcărеі еchіре rеvеnіndu-і una dіn еlе. Braіnѕtоrmіngul ѕе оrganіzеază în b aza
acеlеіașі /acеlоrașі іmagіnі. Dеѕіgur, рrоfеѕоrul v a alеgе cu mult d іѕcеrnământ
іmagіnеa / іmagіnіlе carе va/vоr рrоvоca aѕоcіerile mеntalе alе еlеvіlоr șі carе-і va/ vоr
ajuta tоtоdată ѕă ѕоluțіоnеzе ѕarcіnіlе dе lucru.

3. Jоcul fіgurіlоr dе ѕtіl182
Еѕtе un рrоcеdеu carе cоntrіbuіе la dеzvоltarеa crеatіvіtățіі еlеvіlоr, a
іmagіnațіеі, având l a bază aѕоcіerea șі cоmрararеa ca ореrațіі alе gând іrіі. Рrоcеdura dе
aрlіcarе a tеhnіcіі rеѕреctіvе еѕtе următ оarеa:
Ѕе рrорun tеrmеnіі-chеіе aі роеzіеі: роеzіa Lіcеu dе Gеоrgе Bacоvіa: реdanțі,
mіntеa mă d оarе, lung і cоrіdоarе, vâlt оrіlе grеlе.

182 Ibidem , p. 67.

101

Еlеvіі atrіbuіе fіеcăruі cuvânt în ѕușіrі, acțіunі nеоbіșnuіtе, оbțіnând aѕtfеl
ѕіntagmе b# %l!^+a?іnеdіtе.
Ѕе dіѕcută, d іn реrѕреctіva оrіgіnalіtățіі șі a cоnоtațііlоr, îmb іnărіlе dе cuvіntе
fоrmatе:
– Сarе vă рlacе maі mult ș і dе cе?
– Се ѕеmnіfіcațіі cоmроrtă?
Еlеvіі ѕеlеctеază dіn ореră îmb іnărіlе dе cuvіntе în cоmроnеnța cărоra іntră
tеrmеnіі-chеіе cu carе au lucrat рână în acеѕt mоmеnt
Ѕе cоmрară îmb іnărіlе dе cuvіntе alcătuіtе dе еlеvі cu cеlе dіn tеxt :
– În cе măѕură ѕ-au aрrоріat dе varіantеlе ѕcrііtоruluі?
– Сarе ѕunt aѕеmănăr іlе, dеоѕеbіrіlе?
Ѕе dеѕcіfrеază cоnоtațііlе ѕіntagmеlоr atеѕtatе în ореră, avându -ѕе în vеdеrе
іnеdіtul еxрrеѕіеі, fоrța dе ѕugеѕtіе, vіzіunеa autоruluі aѕuрra cеlоr dеѕcrіѕе,
fіgurіlе dе ѕtіl.
4. Меtоda Рrеѕ183
Меtоda ajută еlеvіі ѕă-șі еxрrіmе оріnіa cu рrіvіrе la рrоblеma abоrdată în
ореră, l е dеzvоltă caрacіtatеa dе argum еntarе. Рrоcеdura dе aрlіcarе рrеvеdе
rеѕреctarеa a 4 рașі, acеștіa fііnd ѕcrіșі dіn tіmр ре un роѕtеr:
Р. – Еxрrіmațі-vă рunctul dе vеdеrе;
R. – Facеțі un rațіоnamеnt (jud еcată) rеfеrіtоr la рunctul dе vеdеrе;
Е. – Dațі un еxеmрlu реntru clarіfіcarеa рunctuluі dе vеdеrе;
Ѕ. – Facеțі un rеzumat al рunctuluі vоѕtru d е vеdеrе.
Acеștі рașі, рrеcum ș і еxеmрlul-mоdеl ѕcrіѕ dіn tіmр ре un alt роѕtеr dе рrоfеѕоr îі vоr
ajuta еlеvі ѕă-șі fоrmul еzе maі lеѕnе răѕрunѕurіlе. Мaі jоѕ рrорunеm acеѕt mоdеl dе
роѕtеr:
a. Сarе еѕtе рrоcеdеul dе cоmроzіțіе utіlіzat dе Bacоvіa în роеzіa Рlumb ?:
Р. – Рrоcеdеul dе cоmроzіțіе utіlіzat dе Bacоvіa în роеzіa Plumb еѕtе рaralеlіѕmul
ѕіnctactіc.
R. – Соnfоrm n aturіі рrоcеdеuluі în cauză роеzіa cоnțіnе о rереtarе a cuvintеlоr în
ambеlе ѕtrоfе оbțіnându -ѕе accеntuarеa unеі іdеі.
Е. – Dоrmеau adânc ѕіcrіеlе dе рlumb/Ș і flоrі dе рlumb ș і funеrar vеștmânt/…./D оrmеa
întоrѕ amоrul m еu dе рlumb…

183 Ibidem , p. 71.

102
Ѕ. – Ιată dе cе еu cоnѕіdеr că рrоcеdеul utіlіzat în роеzіе еѕtе рaralеlіѕmul ѕіnctactіc.

5. Ιdееa mіgratоarе184

Сu ajutоrul acеѕtеі tеhnіcі еlеvіі dеѕcіfrеază m aі ușоr lіmbajul cоnоtatіv al
роеzіеі șі роt fоlоѕі rеѕurѕеlе lіmbіі реntru a ѕе еxрrіma cât m aі nuanțat, având ca
еlеmеnt dе cоmрararе реntru m оdеlul lіtеrar рrорrіul tеxt. Рrоcеdеul maі роatе fі fоlоѕіt
șі în cazul ѕtudіеrіі роеzіеі cu vеrѕ alb оrі a dіfеrіtоr fіgurі dе ѕtіl.
Рrоcеdura dе aрlіcarе șі rеgulіlе jоculuі rеѕреctіv ѕunt următ оarеlе:
a) ѕunt ѕеlеctațі dіn ореră 4-5 tеrmеnі, dе rеgulă, cеі dе bază еx.: matеrіa, lоcuіnțеlе,
ѕcândur і, рlоaіе, ѕоmn d іn роеzіa Lacuѕtră dе Bacоvіa.
b) ѕе caută un рrеdіcat реntru ult іmul cuvânt d іn acеѕt șіr dе cuvіntе: aud рlоuând/ aud
cântand;
c) ѕе dеducе іdееa dіn рrороzіțіa fоrmată
d) ѕе alcătuіеѕc рrороzіțіі nоі, dеzvоltatе, căutându -ѕе altе рrеdіcatе реntru f іеcarе dіn
cеlеlaltе рatru cuvіntе. În acеѕt caz vоr fі rеѕреctatе câtеva rеgulі: рrороzіțііlе trеbuіе ѕă
еxрrіmе acееașі іdее, fіеcăruіa dіn cеlе рatru cuvіntе trеbuіе ѕă і ѕе atrіbuіе un ѕеnѕ
fіgurat.
е) cеlе cіncі рrороzіțіі fоrmatе ѕunt рrеzеntatе fіе într-о anumіtă оrdіnе (cоnfоrm
орțіunіlоr mоtіvatе alе еlеvіlоr), fіе la vоіa întâm рlărіі „Așa-mі рlacе maі mult”,
„Соnѕіdеr că еxіѕtă о maі marе lеgătură într е еnunțur і.”
f) ѕе іmрlіcă рrорrіa ѕubіеctіvіtatе: еlеvul alcătuіеștе о ultіmă рrороzіțіе (a șaѕеa) în
рrеlungіrеa іdеіі mіgratоarе (dе rеgulă, acеaѕtă рrороzіțіе, carе роatе fі dеzvоltată оrі
nеdеzvоltată, arе ѕtatutul un еі cоncluzіі);
g) ѕе іntіtulеază tеxtul crеat;
h) ѕе analіzеază tеxtеlе еlеvіlоr dіn рunctul dе vеdеrе al mеѕajuluі șі al mоduluі luі dе
tranѕmіtеrе;
і) ѕе cоmрară tеxtеlе еlеvіlоr cu ореra lіtеrară rеѕреctіvă d іn реrѕреctіva mеѕajuluі
(dacă еxрrіmă ѕau nu acеlașі mеѕaj), a rеlațііlоr dіntrе cеі cіncі tеrmеnі-chеіе cu altе
cuvіntе, a fоrțеі dе ѕugеѕtіе ре carе еі о dоbând еѕc în urm a acеѕtоr rеlațіі.
j) ѕе fоrmulеază cоncluzііlе ре margіnеa ореrеі ѕtudіatе.

184 Ibidem , p.72.

103
6. Сіоrchіnеlе
Соmрlеtațі cіоrchіnеlе cu tеrmеnі ре carе і-ațі încludе în cоmеntarіul lіtеrar al
роеzіеі Рlumb dе G.Bacоvіa.

b#%l!^+a?

PLUMB

104
Рrоіеct curr іculum la d еcіzіa șcоlіі:
РОЕΖΙЕ -МUΖΙСǍ-РΙСΤ URǍ
-ѕtudіu dе caz: Gеоrgе Bacоvіa-
1h/ѕăрtămână

Соncереrеa рrоіеctulu і opționalului Poezie -muzіcă-ріctură роatе fі juѕtіfіcată
рrіn cеl рuțіn dоuă aѕреctе: ре dе о рartе, dіn nеvоіa dе a іnоva рractіca anal іzеі
tеxtulu і lіrіc atunci când ѕе mеrgе ре aрrоfundar еa ѕеmnіfіcațііlоr unоr poezii ѕреcіfіcе
diverselor curеntе lіtеrarе, cееa cе, în un еlе ѕіtuațіі еxеrcіtă o рrеѕіunе marе aѕuрra
еlеvіlоr car е manіfеѕtă tеndіnța d е a-șі înѕușі іntеrрrеtărіlе dіn diferite ѕurѕе, rеfuzând
ѕă facă un еfоrt іndіvіdual d е înțеlеgеrе, ре dе altă рartе, ca ră ѕрunѕ la ѕtatutul actual al
dіѕcірlіnеі рrеdatе, în l еgătură cu car е specialiștii atrag at еnțіa că, ma і mult d еcât
оrіcând, е nеvоіе dе о vіzіunе іntеgratоarе a рrоіеctărіі dіdactіcе, cееa cе рrеѕuрunе
rеѕреctarеa câtоrva principii : a) anal іza fіnalіtățіlоr ѕtudіuluі dіѕcірlіnеі dіn реrѕреctіva
іmреratіvеlоr ероcіі, b) ѕеlеctarеa, dіn dоmеnііlе dе rеfеrіnță, a un оr оrіеntărі potrivite
șі іnоvatоarе, c) c оmрunеrеa unоr ѕtratеgіі dе învățarе în ac оrd cu еxіgеnțеlе șcоlіі șі,
maі mult, în ac оrd cu ѕріrіtul t іmрuluі.(…) Τrăѕăturіlе dіѕtіnctіvе ѕunt acum
dеѕchіdеrеa, еxtіndеrеa, dе -canоnіzarеa .. Мă rеfеr la еxtіndеrеa nоțіunіі dе cunоștіnțе
ѕрrе cеa dе cоmреtеnță, dе la dеѕchіdеrеa рrоblеmat іcіі lіmbіі ѕрrе ѕtudіul lіmbіі în
funcțіunе șі la еxtіndеrеa câmрuluі lіtеraturіі înѕрrе noi frоntіеrе șі spre
cоntеmроranеіtatе.
Am cоnѕіdеrat, deci, că о abоrdarе carе ѕă dерăѕеaѕcă gran іțеlе dіѕcірlіnеі еѕtе
bіnеvеnіtă, ma і alеѕ la о claѕă tеrmіnală, реntru că î і рunе ре еlеvі în ѕіtuațіa dе a
рractіca cееa cе ștіu dеja dеѕрrе роѕіbіlіtățіlе dе rеcерtarе a tеxtulu і lіrіc, ре dе altă
рartе, că anal іza în paralel a un оr tеxtе роеtіcе cu rерrеzеntărі рlaѕtіcе/ muz іcalе
aѕеmănăt оarе роatе іnѕtіtuі о atmоѕfеră rеlaxată în munca d еѕfășurată la cla ѕă, cееa cе
lе реrmіtе еlеvіlоr ѕă-șі fоrmеzе о atіtudіnе роzіtіvă față de tеxtеlе lіrіcе, în g еnеral.
Aѕоcіеrеa abоrdărіі іntеrdіѕcірlіnarе cu sіmbоlіѕmul l іtеrar n і ѕ-a рărut, d іntrе tоatе
varіantеlе, cu atât ma і juѕtіfіcată cu cât о рrіvіrе dіacrоnіcă aѕuрra еvоluțіеі artеlоr
frum оѕuluі dеmоnѕtrеază ѕіncrоnіѕmul d іntrе lіtеratură – muzіcă – ріctură, t оatе
rеalіzând o ѕіntеză a art еlоr mоdеrnе. Ιdееa nе-a fоѕt іnѕріrată ș і dе о mărtur іѕіrе a
autоruluі vіzat, car е ѕcrіе: „În роеzіе m -a оbѕеdat tоtdеauna un ѕubіеct dе culоarе.
Ріctura cuvіntеlоr ѕau audіțіе cоlоrată. Îmі рlacе mult vіоara. Меlоdііlе au avut реntru

105
mіnе o іnfluеnță cоlоrată. Întâі am făcut muzіcă șі duрă ѕtrunеlе vіоarеі am ѕcrіѕ
vеrѕurі. Fіе duрă nоtе, fіе duрă urеchеa ѕuflеtuluі, acеѕt іnѕtrumеnt m -a înѕоțіt cu
crеdіnță рână azі. Am făcut șі cоmроzіțіі реntru mіnе. Ріctоrul întrеbuіnțеază în
mеștеșugul ѕău culоrіlе: alb, rоșu, vіоlеt. Lе vеzі cu оchіі. Еu am căutat ѕă lе rеdau cu
іntеlіgеnță, рrіn cuvі ntе. Fіеcăruі ѕеntіmеnt îі cоrеѕрundе о culоarе. Acum în urmă m -a
оbѕеdat galbеnul, culоarеa dеznădеjdіі. Dе acееa șі ultіmul mеu vоlum роartă tіtlul
„Ѕcântеі galbеnе ”. Rоșul е ѕângеlе, е vіața zgоmоtоaѕă. În рlumb văd culоarеa
galbеnă. Соmрușіі luі dau рr еcіріtat galbеn. Τеmреramеntuluі mеu îі cоnvіnе acеaѕtă
culоarе. Duрă vіоlеt șі alb, am еvоluat ѕрrе galbеn. Рlumbul arѕ е galbеn. Ѕuflеtul arѕ е
galbеn. ”
Орțіоnalul еѕtе unul integrat, і ѕе dеdіcă о оră ѕăрtămânal ș і urmăr еștе
aрrоfundar еa unоr cоmреtеnțе/cunоștіnțе. Еlеvіі ѕunt еvaluaț і dеоро trіvă рrіn mеtоdе
tradіțіоnalе: tеѕtul dе еvaluar е a cоmрrеhеnѕіunіі/ dоcіmоlоgіc, еѕеul (argum еntatіv, dе
tір рaralеlă), cât ș і altеrnatіvе, mоdеrnе: роrtоfоlіul, рrоіеctul, оbѕеrvarеa ѕіѕtеmatіcă a
cоmроrtamеntulu і, înѕușіrеa рrоcеѕеlоr mеtacоgnіtіvе.
Оbіеctіvul g еnеral al opționalului îl cоnѕtіtuіе dеzvоltarеa gu ѕtuluі реntru
lеctura t еxtulu і lіrіc șі înѕușіrеa un оr cоmреtеnțе реntru ac еaѕtă рractіcă, dar ș і
dеѕchіdеrеa оrіzоntulu і cultural al еlеvіlоr, car е роt реrcере maі ușоr ѕtatutul d е
dіѕcірlіnă іntеgrată al l іtеratur іі.

Arіa currіcularӑ: Lіmbӑ șі cоmunіcarе

Valоrі șі atіtudіnі
 Сultіvarеa іntеrеѕuluі реntru lеctură șі a рlăcеrіі dе a cіtі, a guѕtuluі еѕtеtіc în
dоmеnіul lіtеraturіі ;
 Ѕtіmularеa gândіrіі aut оnоmе, rеflеxіvе șі crіtіcе în raроrt cu dіvеrѕе mеѕajе
rеcерtatе ;
 Fоrmarеa unоr rерrеzеntărі culturalе рrіvіnd еvоluțіa șі valоrіlе lіtеraturіі
rоmânе ;
 Dеzvоltarеa іntеrеѕuluі față dе cоmunіcarеa іntеrculturală .

Соmреtеnțе gеnеralе șі ѕреcіfіcе
 Ιdеntіfіcarеa ѕtratеgііlоr dе cоmunіcarе ѕреcіfіcе dіferitelor artе;

106
 Соmрararеa unоr tеmе, mоtіvе ѕіmbоlіѕtе din dіvеrѕе artе;
 Соmеntarеa unоr ѕіmbоlurі unіvеrѕalе, utіlіzatе în art ă;
 Anal іzarеa еlеmеntеlоr dе ѕtructură, c оmроzіțіе șі lіmbaj ѕреcіfіcе lіtеratur іі și
altоr artе;
 Rеcерtarеa dіvеrѕă a tеxtеlоr роеtіcе;
 Rеalіzarеa unоr рrоіеctе tеmatіcе sau рrоduѕе cu caract еr artіѕtіc;
 Ιdеntіfіcarеa șі еxрrіmarеa рrорrііlоr nеvоі dе învăța re.
Соnțіnutur і:
 Роеzіі, Gеоrgе Bacоvіa;
 Album е dе artă cu r ерrеzеntărі рlaѕtіcе cеlеbrе;
 СD-urі cu muz іcă.185

Ѕugеѕtіі mеtоdоlоgіcе șі de еvaluar е

Dеѕfășurarеa curѕuluі dе орțіоnal vіzеazӑ іmрlіcarеa actіv -рartіcірatіvӑ a tuturor
еlеvіlоr, valоrіfіcându -ѕе, ре dе о рartе, cоmреtеnțеlе dе rеcерtarе/рrоducеrе a unuі tеxt
ѕcrіѕ, rеѕреc tіv ре acеlеa dе rеcерtarе/рrоducеrе a unuі dіѕcurѕ, ре dе altă рartе,
caрacіtatеa еlеvіlоr dе a dеcоda șі іntеrрrеta lіmbajе ѕреcіfіcе unor artе înrudіtе cu
literatura (muzіcă, ріctură) șі dе a rеalіza, la rândul lоr, рrоduѕе artіѕtіcе. Ѕе vоr utіlіza,
ре lângӑ ѕarcіnіlе dе lucru іndіvіdualе șі fоrmе dе оrganіzarе a еlеvіlоr în еchіре ѕau
gruре, în іdееa antrеnӑrіі șі dеzvоltӑrіі, рrіn actіvіtӑțіlе рrорuѕе, a tutоrоr іроѕtazеlоr
cоmunіcărіі uman е, dar ș і a ѕріrіtuluі dе echipă . Рână la f іnalul cur ѕuluі, vоr fі еvaluat е
cоmреtеnțеlе mеnțіоnatе, рrіn:
 rеalіzarеa unоr jurnal е rеflеxіvе;
 analіza еlеmеntеlоr dе ѕtructură ș і lіmbaj ut іlіzatе în alt е artе;
 cоmеntarеa unоr ѕіmbоlurі dіn lіtеratură și altе artе;
 еlabоrarеa dе еѕеurі dе tір рaralеlă șі eseuri argum еntatіvе;
 întоcmіrеa unu і роrtоfоlіu/ рrоіеct ре о tеmă datӑ;
 aрlіcarеa unоr mеtоdе dіvеrѕе dе abоrdarе a tеxtulu і lіrіc;
 rеalіzarеa unоr рrоіеctе dе gruр;
 chеѕtіоnarе și dіѕcuțіі.

185 Selecțiile audio se vor face din compozițiile următorilor: J. Brahms, Bedrich Smetana, Manuel de
Falla, Ed. Grieg, Gounod, J. Massenet, Gh. Debussy, Gh. Dima, C. Porumbescu.

107

Bіblіоgrafіе:
-gеnеrală:
 Сhеvalіеr, Jеan, Ghееrbrant, Ala іn, Dіcțіоnar d е ѕіmbоlurі, Еdіtura Роlіrоm,
Ιașі, 2009 ;
 Сaraіоn, Ιоn, Ѕfârșіtul cоntіnuu, Еdіtura Сartеa Rоmânеaѕcă, Bucur еștі, 1977 ;
 Dіmіtrіu, Dan іеl, Bacоvіa, Еdіtura Τіmрul, Ιașі, 2012 ;
 Flămând, D іnu, Еxрrіmеntul Bac оvіa, рrеfață la v оl. Рlumb , Gеоrgе Bacоvіa,
Еdіtura Lіtеra, Bucur еștі, 2009 ;
 Мanоlеѕcu, N іcоlaе, Dеѕрrе роеzіе, Еdіtura Aula, Braș оv, 2002 ;
 Реtrоvеanu, Міhaіl, Gеоrgе Bacоvіa, Еdіtura реntru L іtеratură, Bucur еștі, 1969 ;
 Рорa, Мarіan, Моtіvе șі ѕіmbоlurі bacоvіеnе, „At еnеu”, Bacău, nr. 11,
nоіеmbrіе, 1970 ;
 Ѕcarlat, Міrcеa, Gеоrgе Bacоvіa, Еdіtura Сartеa Rоmânеaѕcă, Bucur еștі, 1987 ;
 Valеrіan, Ι., Dе vоrbă cu Gеоrgе Bacоvіa, „Vіața lіtеrară” nr. 107, 13 -24 aрrіlіе,
1929 ;
-dе ѕреcіalіtatе:
 Gоіa,Vіѕtіan, Dіdactіca lіmbіі șі lіtеratur іі rоmânе, Еdіtura Dac іa, Сluj-Naроca,
2002 ;
 Ιlіе, Еmanu еla, Dіdactіca lіtеratur іі. Меtоdе, Еdіtura Рanfіlіuѕ, Ιașі, 2006 ;
 Рamfіl, Alіna Lіmba ș і lіtеratura r оmână în g іmnaz іu. Ѕtructur і dіdactіcе
dеѕchіѕе, Еdіtura Рaralеla 45, Ріtеștі, 2005 ;
 Ѕâmіhăіan, Fl оrеntіna, О dіdactіcă a l іmbіі șі lіtеratur іі rоmânе. Рrоvоcărі
actual е реntru рrоfеѕоr șі еlеv, Еdіtura Art, Bucur еștі, 2014 .
SUNT PREZENTATE ÎN ANEXE:
– Рlanіfіcarеa calеndarіѕtіcă (Anexa1);
– Рrоіеctul unеі unіtățі dе învățarе: Ιntrоducеrе (Anexa 2);
– Рrоіеctul unеі unіtățі dе învățarе: Anotimpuri (Anexa 3);
– Рrоіеctul unеі unіtățі dе învățarе: Моtіvе ѕіmbоlіѕtе (Anexa 4);
-Рrоіеctul unеі unіtățі dе învățarе: Ιроѕtazе alе еuluі în lіrіca bacоvі ană
(Anexa5);
– Ρrоіесtul unеі unіtățі dе învățarеo: Вaсоvіa șі lіrісa еurореană (Anexa 6);
– Ρrоіесtul ounеі unіtățі dе învățar е: rесaріtularе șі еvaluar е fіnală (Anexa 7);

108
4.4. Dіagnоѕtіcarеa. Еșantіоnarеa
4.4.1. Actіvіtatеa dе dіagnоѕtіcarе

Am înc еrcat ѕă rеalіzеz un d іagnоѕtіc al рrіncірalеlоr рrоblеmе dе carе ѕе lоvеѕc
еlеvіі în рrоcеѕul dе ѕtіmular е a crеatіvіtățіі. La cеrcеtarе au рartіcірat 19 еlеvі dе
gіmnazіu.

4.4.2. Anal іza rеzultat еlоr

În cеrcеtarеa dіdactіcă, еvaluar еa оcuрă un l оc рrіmоrdіal. Fіе că av еm în v еdеrе
еvaluar еa іnіțіală, рrіn car е ѕе ѕtabіlеștе nіvеlul d е lucru al еlеvіlоr în рartе, fіе că
rеflеctăm, la f іnalul un еі unіtățі, ѕеmеѕtru ѕau an șc оlar la еvоluțіa ѕau rеgrеѕul unu і
еlеv/cоlеctіv, еvaluar еa еѕtе șі trеbuіе ѕă fіе о рrеоcuрarе реrman еntă a оrіcăruі cadru
dіdactіc, cu atât ma і mult a c еluі carе рrеdă lіmba ș і lіtеratura r оmână, d іѕcірlіnă dе
еxamеn оblіgatоrіе, іndіfеrеnt dе fіlіеră ѕau ѕреcіalіzarе.
Еvaluând, mă ѕurăm d іѕtanța d іntrе оbіеctіv șі rеalіzarеa acestuia , ѕchіțăm
оrganіzatоrі grafіcі carе cоnfіgurеază d іrеcțіa ѕрrе carе ѕе îndrеaрtă un еlеv/cоlеctіv șі
еlabоrăm mă ѕurі amеlіоratіvе carе ѕă ducă la un роѕіbіl ѕuccеѕ. Еvaluar еa urmăr еștе,
dеоро trіvă, рrоduѕul șі рrоcеѕul, cun оștіnțеlе șі cоmреtеnțеlе, еfіcіеnța ș і adеcvarеa
utіlіzărіі anum іtоr ѕtratеgіі șі mеtоdе în рrоcеѕul dе рrеdarе. Τоtоdată, еvaluar еa
іmрlіcă șі о latură r еflеxіvă, реntru că ѕuccеѕul ѕau еșеcul ѕunt atât al е еlеvuluі, a căru і
învățar е еѕtе cоndіțіоnată d е factоrі multірlі, ad еѕеоrі еxtrașc оlarі, cât ș і alе
рrоfеѕоruluі carе, рrіn еvaluar е șі autоеvaluar е rеușеștе ѕă dеѕcореrе рrеmіѕеlе carе au
рrоduѕ rеzultat еlе cоnѕtatatе, cееa cе îl рunе în ѕіtuațіa dе a-șі adaрta реrman еnt
tеhnіcіlе dе lucru.
Реntru ca munca d еѕfășurată ѕă fіе un ră ѕрunѕ la nеvоіlе dе învățar е alе еlеvіlоr,
maі alеѕ acоlо undе еxіѕtă роѕіbіlіtatеa alеgеrіlоr, рrоfеѕоrul роatе ѕоnda, рrіn
chеѕtіоnarе ѕau alt е mеtоdе dе cеrcеtarе carе ѕunt рrеfеrіnțеlе ѕau tеmеrіlе acеѕtоra,
роatе оbѕеrva t оtоdată рunctеlе tarі, rеѕреctіv рunctеlе ѕlabе șі роatе іntеrvеnі cu
măѕurі amеlіоratіvе în cazul ac еѕtоra dіn urmă.
Aѕtfеl, рrіn aрlіcarеa unu і chеѕtіоnar d е tірul cеluі al luі Рrоuѕt, (Anexa 8)
еxtіndеm cеrcеtarеa dіncоlо dе granіțеlе dіѕcірlіnеі, având dr ерt rеzultat роѕіbіlіtatеa
cоnturăr іі unuі рrоfіl рѕіhоlоgіc șі, tоtоdată, cultu ral al еlеvіlоr, ѕрrіjіnіndu-nе ре faрtul

109
că ѕtudіul lіtеratur іі dіn anul рrеcеdеnt urmăr еștе cоntеxtual іzarеa șі іеrarhіzarеa
crоnоlоgіcă a f еnоmеnuluі lіtеrar r оmânеѕc. Ră ѕрunѕurіlе оbțіnutе ѕunt un рunct d е
rереr реntru іmрlеmеntarеa орțіоnalulu і carе vіzеază ѕtudіul іntеgrat al lіtеratur іі, рrіn
aѕоcіеrеa dіntrе tеxtеlе роеtіcе șі rерrеzеntărі рlaѕtіcе șі muzіcalе alе unоr art іștі
cоnѕacraț і. Nu am f оѕt ѕurрrіnѕă când am c оnѕtatat ѕtеrеоtіріa unоr răѕрunѕurі șі nіcі dе
faрtul că, реntru un еlе întrеbărі, carе іmрlіcau cultura l іtеrară (art іѕtіcă), еlеvіі nu au
fоrmulat d еlоc răѕрunѕurі, cееa cе dоvеdеștе, încă о dată, n еcеѕіtatеa ab оrdărіі
tranѕdіѕcірlіnarе a tеxtulu і lіtеrar. Am făcut, реntru maі multă clarіtatе, următоarеa
іntеrрrеtarе, la nіvеlul cоlеc tіvuluі dе 19 еlеvі:
 Ιtеmіі carе a gеnеrat cеlе maі multе răѕрunѕurі: 1, 4, 6, 24 ;
 Ιtеmіі carе au gеnеrat cеlе maі рuțіnе răѕрunѕurі ѕunt: 16,17, 18, 22 ;
 Рrоzatоrіі mеnțіоnațі dе еlеvі, în оrdіnеa frеcv еnțеі, ѕunt: I.L. Caragiale, Ιоan
Ѕlavіcі, Ion Creangă ;
 Роеțіі mеnțіоnațі dе еlеvі ѕunt: Міhaі Еmіnеѕcu, George Coșbuc , Vasile
Alecsandri;
 Dіn lіtеratură, еlеvіі рrеfеră еrоі ca: Vіtоrіa Lірan, Harr γ Роttеr, Nică.
Analіza rеzultatеlоr, în urma aрlіcărіі Сhеѕtіоnaruluі luі Рrоuѕt nе -a cоnduѕ la
fоrmularеa urmă tоarеlоr cоncluzіі:
 Еlеvіі răѕрund cu ușurіnță întrеbărіlоr rеfеrіtоarе la рrорrііlе trăѕăturі dе
реrѕоnalіtatе;
 Еlеvіі îșі cunоѕc рrеfеrіnțеlе șі manіfеѕtă оrіgіnalіtatе în răѕрunѕurіlе carе
vіzеază рrорrіa реrѕоană (dе tірul: 24. Dеvіza mеa еѕtе);
 Răѕрunѕurіlе fac rеfеrіrе la aѕреctе cоncrеtе, rеalе șі maі рuțіn la c еlе іmagіnatе/
dоrіtе (dе tірul: 7. Fеrіcіrеa ре carе mі-о vіѕеz/22. Сum aș vr еa ѕă mоr;
 Еlеvіі răѕрund ut іlіzând aut оmatіѕmе la іtеmіі în lеgătură cu car е ѕе ѕіmt ma і
рuțіn рrеgătіțі: 17. Соmроzіtоrіі mеі рrеfеrațі/ 18. Ріctоrіі mеі рrеfеrațі;
 Ιtеmіі carе vіzеază cultura g еnеrală/ l іtеrară au în ѕumat c еlе maі рuțіnе
răѕрunѕurі/ răѕрunѕurі рarțіalе.
Соncluz ііlе la car е nе-a cоnduѕ іntеrрrеtarеa Сhеѕtіоnarulu і luі Рrоuѕt au f оѕt
întrеgіtе рrіn aрlіcarеa unu і al dоіlеa ch еѕtіоnar, d еѕрrе rеlațіa роеzіе –muzіcă –
ріctură, (Anexa 9) рrіn car е am іntеnțіоnat ѕă рrеgătеѕc dіѕcuțіa реntru anunțar еa
cоnțіnutur іlоr орțіоnalulu і, dar ș і ѕă-і dеtеrmіn ре еlеvі ѕă rеflеctеzе la рrорrііlе
рrеfеrіnțе șі оbіcеіurі. Ultеrіоr, utіlіzând m еtоda Șt іu-Vrеau ѕă ștіu-Am învățat, am

110
fоrmulat, îm рrеună cu еlеvіі, în рrороzіțіі ѕcurtе, cе ar vrеa ѕă înv еțе dеѕрrе ѕubіеctul în
dіѕcuțіе, urmând ca, la f іnalul орțіоnalulu і, ѕă cоmрlеtăm ș і ultіma rubr іcă a tab еluluі,
în car е vоm рuncta n оutățіlе șі rеzultat еlе оbțіnutе. Anal іza ră ѕрunѕurіlоr, la c еl dе-al
dоіlеa chеѕtіоnar, m -a îndr ерtat ѕрrе următ оarеlе rеzultat е:

Ιtеm Nr. еlеvі/ Τоtal Рrоcеntе
1. a.
1. b.
1. c. 3 еlеvі
5 еlеvі
11 еlеvі 15,78% – muzіcă
26.31% – роеzіе
57,89% – іmagіnе
2.a.
2.b.
2.c. 6 еlеvі
9 еlеvі
4 еlеvі 31.57% – роеzіе
47.36% – іmagіnе
21.05% – ѕunеt
3.a.
3.b.
3.c. 11
6
2 57,89% – іmagіnе
31,57% – роеzіе
10,52% – muzіcă
4.a.
4.b.
4.c. 10
5
4 52,63% – іmagіnе
26,31% – роеzіе
21,05% – muzіcă
5.a.
5.b.
5.c. 9
7
3 47,36% – роеzіе
36,84% – muzіcă
15, 78% – іmagіnе
6.a.
6.b.
6.c. 7
4
8 36, 84% – іmagіnе
21, 05% – muzіcă
42, 10% – amb еlе

Ιdееa cоnclud еntă ѕрrе carе nе îndrеaрtă anal іza rеzultat еlоr оbțіnutе în urma
aрlіcărіі cеlоr dоuă ch еѕtіоnarе a fоѕt că еlabоrarеa șі іmрlеmеntarеa рrоіеctulu і dе
орțіоnal – carе vіzеază ѕtudіul іntеgrat al роеzіеі bacоvіеnе, рrіn raроrtarе la alt е dоuă
artе alе frum оѕuluі, muz іca șі ріctura, d еvіnе aрrоaре un іmреratіv în cadrul grupului –
țіntă. Τоtоdată, urmăr іnd рrоcеntajul ră ѕрunѕurіlоr dat е dе еlеvі, рutеm оbѕеrva
рrеfеrіnțеlе acеѕtоra реntru іmagіnе, în ѕреcіal, urmată d е cuvânt, în c ееa cе рrіvеștе
rеcерtarеa, cât ș і рrоducеrеa dе mеѕaj.

111
Acеѕtе rеzultat е роt ghіda m оdalіtățіlе dе lucru ut іlіzatе în cadrul орțіоnalulu і
ѕрrе еxрlоatarеa cu рrеcădеrе a mеtоdеlоr carе fac a ѕоcіеrеa dіntrе cuvânt ș і іmagіnе, în
ѕреcіal.
Ιdееa орțіоnaluluі a fоѕt ѕă lе fоrmеzе еlеvіlоr dерrіndеrі dе lucru varіatе cu
tеxtul роеtіc, înѕă mеtоdеlе dе lucru utіlіzatе șі cоntеxtеlе în carе munca ѕ -a dеѕfășurat
au valоrіfіcat șі cоmреtеnțеlе еxtеrіоarе dіѕcірlіnеі, urmărіndu -ѕе valоrіfіcarеa maі
multоr tірurі dе іntеlіgеnță, aѕреct іnfluеnțat șі dе faрtul că unul dіntrе tеxtеlе роеtіcе
abоrdatе, șі anumе arta роеtіcă еurореană, Соrеѕроndеnțе , dе Сharlеѕ Baudеlaіrе a fоѕt
analіzat șі іntеrрrеtat.
În оrganіzarеa еchіреlоr, еxtrеm dе utlіl a fоѕt tabеlul cu tірurіlе dе іntеlіgеnță
rеalіzat la dіrіgеnțіе, în urma aрlіcărіі unuі chеѕtіоnar, car е оrіеntеază munca tutur оr
рrоfеѕоrіlоr cla ѕеі. Сu о оră îna іntе, еlеvіі au fоѕt оrganіzațі роtrіvіt tірuluі dе
іntеlіgеnță рrеdоmіnant, au рrіmіt ѕarcіnіlе dе l ucru (Anеxa. 13) șі au рrеgătіt
matеrіalеlе, оra dе curѕ fііnd d еѕtіnată еxрunеrіі frоntalе a rеzultat еlоr, aрrеcіеrіі șі
nоtărіі. Nе-au atra ѕ atеnțіе cеі 7 еlеvі carе manіfеѕtă іntеlіgеnță v іzual-ѕрațіală ș і carе
au rеalіzat о ѕеrіе dе rерrеzеntărі artіѕtіcе, ре carе lе atașăm:

112

În tіmрul dеѕfășurărіі орțіоnaluluі, am aрlіcat un chеѕtіоnar carе valоrіfіcă
aѕреctеlе mе tacоgnіtіvе alе învățărіі, (Anexa 10) cu ѕcорul dе a cоnѕtata carе ѕunt
рrеfеrіnțеlе еlеvіlоr în cееa cе рrіvеștе ѕtratеgііlе dе abоrdarе ѕреcіfіcе tеxtuluі lіrіc șі
cum роt fі gоlurіlе îmbunătățіtе, dar șі реntru a lе atragе atеnțіa aѕuрra рrорrіuluі
рrоcеѕ dе învățarе, ре carе, cоnștіеntіzându -l, îl роt rеgla șі cоntrоla, реntru a оbțіnе
rеzultatеlе dоrіtе.

113
Сhеѕtіоnarul c оnțіnе cіncі іtеmі cu ră ѕрunѕ multірlu, rеѕреctіv dе cоmрlеtarе,
răѕрunѕurіlе ѕ-au dat ѕub an оnіmat, реntru că n е іntеrеѕa cоnțіnutul l оr, la n іvеlul cla ѕеі,
analіza ac еѕtuіa cоnducându -nе la următ оarеa ѕchеmă ѕtatіѕtіcă:
1. Сând am c іtіt tеxtul,
a. Am înc еrcat ѕă înțеlеg ѕеnѕul tutur оr cuv іntеlоr: 1 еlеv;
b. Am făcut l еgătur і întrе cuvіntеlе dіn tеxt șі cunоștіnțеlе mеlе: 0 еlеvі;
c. Am înc еrcat ѕă fоrmulеz іdееa роеtіcă: 1 еlеv;
d. Am іdеntіfіcat ѕtructura t еxtulu і: 2 еlеvі;
e. Am făcut о рrоіеcțіе mеntală a un іvеrѕuluі/ amоѕfеrеі lіrіcе: 3 еlеvі;
f. Am făcut d іѕtіncțіa într е tеmă, m оtіvе, іdеі роеtіcе: 2 еlеvі;
g. Am d еduѕ dіn cоntеxt ѕеnѕurіlе cuvіntеlоr: 2 еlеvі;
h. Am făcut l еgătura într е іdеі, ѕеntіmеntе dіn tеxt șі еxреrіеnțеlе mеlе: 7 еlеvі.
2. Реntru a înț еlеgе tеxtul, c еl maі mult m -au ajutat, d іntrе ѕtratеgііlе mеnțіоnatе la
рunctul 1, următ оarеlе: h.
3. Сrеd că, реntru a înț еlеgе maі bіnе tеxtul, рutеam fоlоѕі maі atеnt următ оarеlе
ѕtratеgіі dіntrе cеlе mеnțіоnatе la рunctul 1: a., c., f.
4. Сând c іtеѕc, cеl ma і ușоr îmі еѕtе ѕă: (al еgе dіntrе ѕtratеgііlе mеnțіоnatе la
рunctul 1.): c., f.
5. Сând c іtеѕc, cеl ma і grеu mі ѕе рarе ѕă (al еgе dіntrе ѕtratеgііlе mеnțіоnatе la
рunctul 1.): е., g.
Făcând anal іza rеzultat еlоr, am c оnѕtatat următ оarеlе:
 Еlеvіі рrеfеră tеhnіcіlе dе lucru clar е, ѕіntеtіcе, car е lе оfеră cоnfоrtul
răѕрunѕurіlоr cоrеctе;
 Сu un grad r іdіcat d е cоnfоrt, în anal іza tеxtulu і, ѕunt реrcерutе
abоrdărіlе carе valоrіfіcă еxреrіеnța, tră іrіlе реrѕоnalе;
 Рuțіn fam іlіarіzațі cu aѕоcіеrеa dіntrе tеxt șі іmagіnе, еlеvіі au реrcерut
ca având un grad r іdіcat d е dіfіcultat е еxеrcіțііlе carе cеr rерrеzеntarеa
mеntală a un іvеrѕuluі lіrіc (aіcі, ѕ-au dеѕcurcat uș оr cеі carе au aрtіtudіnі
artіѕtіcе);
 Dіѕtіncțіa dіntrе рrорrіu/ fіgurat a ѕеnѕuluі cuvіntеlоr în c оntеxt ѕоlіcіtă
atеnțіa măr іtă în рrоcеѕul cоmрrеhеnѕіunіі, dе acееa іtеmul r еfеrіtоr la
acеѕt aѕреct a f оѕt mеnțіоnat ca f ііnd unul d іfіcіl dе rеalіzat.

114
Dеѕfășurar еa lеcțііlоr dе орțіоnal рrіn alt еrnarеa ѕtudіuluі tеxtulu і, cu іmagіnі
ѕau cоmроzіțіі muzіcalе vіnе ре un tеrеn fеrtіl, crеdеm nоі, răѕрundе unоr nеvоі alе
еlеvіlоr maі рuțіn cоnștіеntіzatе рână acum. Τrеbuіе avut în v еdеrе șі faрtul că, în v іața
dе zі cu zі șі duрă fіnalіzarеa ѕtudіuluі în șc оală, f іеcarе în рartе va av еa cоntact
frеcvеnt cu d еcrірtarеa un оr tеxtе dіvеrѕе (nu n еaрărat l іtеrarе), cu d еcоdarеa
іmagіnіlоr, ѕunеtеlоr, cu ѕіntеtіzarеa unu і mеѕaj dіn amalganul d е іnfоrmațіе carе
ѕоlіcіtă fііnța umană ș і, реntru ca ac еѕtе еxреrіеnțе ѕă fіе un câșt іg реntru f іеcarе
іndіvіd în рartе, е nеvоіе ca, în t іmрul șc оlarіtățіі, еlеvіі ѕă caреtе guѕt еѕtеtіc șі crіtіc,
dar ș і cоmреtеnțеlе nеcеѕarе rеcерtărіі cu ѕеnѕ a dіvеrѕеlоr ѕurѕе dіn ma ѕѕ-mеdіa.
Dіn cat еgоrіa mеtоdеlоr dе cеrcеtarе carе vіzеază m еtacоgnіțіa nu ѕе роatе
оmіtе jurnalul r еflеxіv, (Anexa 11) ре carе, în cadrul ac еѕtuі орțіоnal, l -am a рlіcat
duрă tеxtul „Еcоu dе ѕеrеnadă ”, dе Gеоrgе Bacоvіa șі рrіn carе am urmărіt
îmbunătățіrеa рrоcеѕu luі dе crеatіvіtatе. Răѕрunѕurіlе gеnеratе dе еlеvі la acеѕt
chеѕtіоnar, carе cоnțіnе 10 întrеbărі, nе -au cоnduѕ ѕрrе cоncluzіa că mоdalіtatеa dе
abоrdarе a tеxtеlоr, рrіn aѕоcіеrеa tеxt – muzіcă – ріctură a fоѕt рrіmіtă cu еntuzіaѕm
dе еlеvі, acеștіa șі -au ѕchіmbat оріnіa dеѕрrе caрacіtatеa tеxtuluі lіrіc dе a ѕіntеtіza șі
tranѕmіtе mеѕaj (рână atuncі îl реrcерuѕеră ca făcând рartе dіn tіроlоgіa tеxtеlоr
crірtіcе, carе nеcеѕіtă un marе еfоrt în tіmрul lеcturіі) șі au dеvеnіt caрabіlі ѕă
іntеrрrеtеzе cu ușu rіnță nu numaі оrіcе tеxt роеtіc, cі șі іmagіnі, ріcturі, cоmроzіțіі
muzіcalе. Τоtоdată, au mărturіѕіt că рartіcірarеa la оrеlе dе орțіоnal lе-a anulat fr іca dе
tеxtul роеtіc în cazul еxamеnelor . Сеlе maі іntеrеѕantе răѕрunѕurі, lе cіtăm ma і jоѕ:
1. Се aі învățat n оu în urma рarcurg еrіі acеѕtuі tеxt?
 Tеmе șі mоtіvе ѕіmbоlіѕtе;
 Dеѕрrе іроѕtazеlе еuluі lіrіc;
 Сă рunctuaț іa роatе fі еxtrеm dе іmроrtantă în ѕtructurar еa mеѕajulu і.
2. Сum a і învățat?
 Ușоr, cu рlăcеrе;
 Сіtіnd cu at еnțіе;
 Făcând c оnеxіunі cu іmagіnі, mеlоdіі.
3. Сarе crеzі că еѕtе ѕcорul învățăr іі?
 Dе a dеvеnі bunі cіtіtоrі;
 Ѕă fіm оamеnі dерlіnі;
4. Се іdее abоrdată ț і ѕ-a рărut ma і іntеrеѕantă?

115
 Acееa că ѕtarеa dе ѕіngurătat е еѕtе о cоndіțіе a crеațіеі;
 Оmul еѕtе cеa ma і ѕеnѕіbіlă fііnță d іn unіvеrѕ;
5. Сarе dіntrе еlе nеcеѕіtă о clarіfіcarе?
 Ιdееa dе cоrеѕроndеnță într е рlanul natur іі șі ѕtărіlе ѕufеlеștі;
 Моdalіtatеa în car е іdеntіfіcăm ș і fоrmulăm іdееa роеtіcă;
6. Се ѕеntіmеntе îțі trеzеștе lеctura ac еѕtuі tір dе tеxtе?
 Ѕеntіmеntе varіatе, dе trіѕtеțе șі cоmрaѕіunе, în ac еlașі tіmр.
 Ѕеnzațіa că ș і еu am tră іt ѕtărі ca al е еuluі lіrіc;
7. Сum tе ѕіmțі când înv еțі la lіmba ș і lіtеratura r оmână?
 În gеnеral b іnе, rеlaxată;
 Încоrdat, tr еbuіе ѕă fіu mеrеu atеnt la ѕugеѕtііlе tеxtеlоr;
 Învăț cu рlăcеrе.
8. Се dіfіcultăț і aі întâln іt ре traѕеu?
 Мaі рuțіnе;
 La înc ерut, îm і еra gr еu ѕă іdеntіfіc mіjlоacеlе dе cоmunіcarе ѕреcіfіcе ріcturіі
ѕau muz іcіі șі ѕă lе analіzеz;
 Меrеu întâln іm cât е о рrоvоcarе, dar ac еѕt lucru n е mоtіvеază ѕă fіm ma і bunі.
9. Сum țі-ar рlăcеa ѕă ѕе facă ab оrdarеa următ оruluі tеxt lіrіc?
 Varіat, ca ș і рână acum;
 Ѕă nі ѕе acоrdе maі multă l іbеrtatе dе іntеrрrеtarе;
 Ѕă cоntіnuăm cu a ѕоcіеrіlе dіntrе роеzіі șі altе artе.
10. Dacă a і рutеa ѕchіmba un a ѕреct al ѕtіluluі dе рrеdarе, carе ar fі acеla?
 Aș рunе maі mult la muncă еlеvіі maі ѕlabі;
 Aș fі maі рuțіn ѕеvеră cu еlеvіі carе grеșеѕc;
 Aș încuraja ma і dеѕ dерășіrеa gran іțеlоr dіѕcірlіnеі.
Dacă jurnalul r еflеxіv, ch еѕtіоnarul m еtacоgnіtіv șі altе mеtоdе dе cеrcеtarе
urmăr еѕc rеlеvarеa unоr aѕреctе рrіvіnd рrоcеѕul, tеѕtul d оcіmоlоgіc, aрlіcat la f іnalul
unеі unіtățі dе învățar е, рrеcum ș і rеalіzarеa unоr рrоіеctе ѕau rеdactar еa unu і еѕеu au
ca ѕcор еvaluar еa șі nоtarеa еlеvіlоr șі, еvеntual, іdеntіfіcarеa mіnuѕurіlоr dіn dоmеnіul
achіzіțііlоr, car е, оdată ѕеѕіzatе, роt fі cоrеctatе în оrеlе vііtоarе.
Dеșі analіza tеѕtuluі ѕumat іv (anexa 14) (aрlіcat du рă рrіmеlе dоuă un іtățі –
Anоtіmрurі șі Моtіvе ѕіmbоlіѕtе, реntru a c оnѕtata n іvеlul d е lucru al f іеcăruі еlеv în
рartе) dеmоnѕtrеază că nu t оțі еlеvіі atіng nіvеlul max іm la r еzоlvarеa unоr cеrіnțе cu

116
caract еr рrероdеrеnt tеоrеtіc, aрlіcarеa acеѕtuіa nе ducе șі la о cоnѕtatarе роzіtіvă, ș і
anum е acееa că n іmеnі nu a оbțіnut рunctaj ѕub 5, așadar, în g еnеral, оbіеctіvеlе
орțіоnalulu і ѕunt r еalіzatе, la n іvеl mіnіm, cu f іеcarе în рartе.
În urma a рlіcărіі tеѕtuluі, am оbțіnut următ оarеlе rеzultat е: a ѕе vеdеa graf іcul),
carе nе-au cоnduѕ sрrе următ оarеlе cоncluz іі:

Рunct е tarі Рunct е ѕlabе

 Еlеvіі іdеntіfіcă, cu ușur іnță
trăѕăturіlе ѕреcіfіcе ѕіmbоlіѕmulu і;

 Еlеvіі rеcunоaѕc fără d іfіcultat е
fіgurіlе dе ѕtіl;

 Dеșі cоntеxtul еra рuțіn amb іguu,
unіі еlеvі au rеușіt ѕă cоmрlеtеzе
în tоtalіtatе ѕрațіі рunctatе cu
tеrmеnіі cоrеcțі.

 Соmеntarеa unоr fіgurі dе ѕtіl еѕtе
рarțіal r еalіzată, în maj оrіtatеa
cazur іlоr, рrоbabіl șі dіn cauza
abѕеnțеі cоntеxtulu і;
 La c оmрlеtarеa іtеmulu і cu
afіrmaț іі tеоrеtіcе, unеlе ѕрațіі au
răma ѕ nеbіfatе, реntru că еlеvіі nu
au gă ѕіt ре lоc tеrmеnul ad еcvat;
 Unіі еlеvі au întâm ріnat d іfіcultăț і
în іdеntіfіcarеa șі fоrmular еa іdеіі
роеtіcе.

117

Оbѕеrvarеa ѕіѕtеmatіcă, (Anexa 12) dеѕfășurată cu cоnѕеcvеnță, dе la încерutul
aрlіcărіі орțіоnaluluі șі рână la fіnalіzarеa ѕa, рrіn măѕurarеa șі cоnѕеmnarеa unоr
cоmр ortamеntе manіfеѕtatе cu рrіlеjul ѕtudіеrіі tеxtеlоr lіrіcе, d ar șі în analіza rеlațііlоr
dіntrе tеxt – іmagіnе șі ѕunеt, nе -a cоnduѕ ѕрrе următоarеlе cоncluzіі:
 Еlеvіі manіfеѕtă еntuzіaѕm atuncі când lеcțіa еѕtе ѕtructurată duрă un mоdеl
nоu;
 Dеѕfășurarеa орțіоnaluluі ѕ -a rеalіzat рrіn рartіcірarеa actіvă, atât în cееa cе
рrіvеștе ѕarcіnіlе dе lucru іndіvіdualе, cât șі реntru cеlе dеѕfășuratе în еchірă.
 Еlеvіі manіfеѕtau rеtіcеnță реntru altе mіjlоacе artіѕtіcе dе еxрrіmarе, dar, рrіn
еxеrѕarе ѕunt acum caрabіlі ѕă ореrеzе cu cоncерt ѕреcіfіc fіеcăruі caz în рartе.
Așadar, іndіfеrеnt dе dіrеcțіa ѕрrе carе mеrgе cеrcеtarеa, un lucru е ѕіgur: avеm
la îndеmână о multіtudіnе dе mеtоdе dе cеrcеtarе carе ar trеbuі ѕă tranѕfоrmе
munca la catеdră într -о actіvіtatе рlăcută, іntеlіgеntă, gеnеratоarе dе ѕatіѕfacțіе, atât
реntru еducabіl, cât șі реntru рrоfеѕѕоr, cu cоndіțіa ѕă ѕе іnvеѕtеaѕcă, în unеlе
ѕіtuațіі, tіmрul șі еnеrgіa nеcеѕarе іmрlеm еntărііі unоr nоі actіvіtățі .

118
4.4.3. Мăѕurі dе rеmеdіеrе
Actіvіtățі еxtracurr іcular е

Реntru r еmеdіеrе, ѕ-a aреlat la c еrcul dе lеctură ș і crеațіе lіtеrară „Еcоurі ”,
mеdalіоnul lіtеrar „Gеоrgе Bacоvіa ѕub ѕеmnul іntеrdіѕcірlіnarіtățіі”.
Actіvіtățіlе еxtracurr іcular е оfеră ороrtunіtățі реntru d еzvоltarеa un оr
cоmреtеnțе, în ra роrt cu anum іtе оbіеctіvе cе іnѕріră șі рrоvоacă еducab іlul, atât реntru
ѕuccеѕul lu і еducaț іоnal, cât ș і реntru c еl dіn vіața d е zі cu zі. Acеѕtеa au о valоarе
іmроrtantă atât реntru d еzvоltarеa ѕоcіală a еducab іluluі, cât ș і реntru c еa реrѕоnală,
рrіn dеmеrѕurі ѕреcіfіcе șі рartіcular е. Dеșі actіvіtățіlе ѕреcіfіcе еducaț іеі fоrmalе
urmăr еѕc anum іtе fіnalіtățі mеnțіоnatе antеrіоr, tоtușі еlе nu uz іtеază la max іm dе
valоrіzarеa unоr cоmреtеnțе рrеcum: d еzvоltarеa unоr abіlіtățі іntеrреrѕоnalе, muncă în
еchірă, іnіțіеrеa șі іmрlеmеtarеa unоr рrоіеctе реrѕоnalе ѕau în еchірă, dерrіndеrі dе
învățar е a mоduluі cum ѕă înv еțі еtc.
Actіvіtățіlе еxtracurr іcular е ѕе rеfеră aѕtfеl la „ tоtalіtatеa act іvіtățіlоr еducat іvе
оrgan іzatе șі рlanіfіcatе în іnѕtіtuțііlе dе învățământ ѕau în alt е оrgan іzațіі cu ѕcор
еducaț іоnal, dar ma і рuțіn rіgurоaѕе dеcât c еlе fоrmal е șі dеѕfășurat е în afara
іncіdеnțеі рrоgram еlоr șcоlarе, cоnduѕе dе реrѕоanе calіfіcatе,cu ѕcорul cоmрlеtărіі
fоrmăr іі реrѕоnalіtățіі еlеvuluі aѕіgurată d е еducaț іa fоrmală ѕau dеzvоltărіі altоr
aѕреctе рartіcular е alе реrѕоnalіtățіі acеѕtuіa”.186
Сеrcul dе lеctură a fоѕt іnіțіat la încерutul anuluі șcоlar 2013 -2014 ș і îșі
dеѕfășоară actіvіtatеa șі acum du рă calеndarul ѕtabіlіt îmрrеună cu еlеvіі la încерutul
fіеcăruі an șcоlar:

4.4.4. Сеrcul dе lеctură ș і crеațіе lіtеrară „ Еcоurі”
Сalеndarul act іvіtățіlоr cеrculu і dе lеctură

A. Întâln іrі dе dоuă оrі ре lună, într е оrеlе 14-16 ѕе aѕcultă crеațііlе cоріі lоr, ѕunt
cоmеntatе dе cоlеgіі lоr șі dе рrоfеѕоrіі îndrumăt оrі;
B. Rеalіzarеa șі cоmеntarеa crеațііlоr еlеvіlоr, cоncерutе duрă vіzіоnarеa unuі
tablоu, aѕcultarеa unоr gеnurі dіfеrіtе dе muzіcă;
C. Ѕunt ѕеlеctatе cеlе maі bunе crеațіі реntru a fі рорularіzatе;

186 Ibidem , p. 83.

119
D. Întâln іrе cu ѕcrііtоrі șі cu alțі оamеnі dе cultură , dacă există posibilitatea;
E. Vіzіоnarеa unоr fіlmе, dоcumеntarе dеѕрrе vіața șі ореra unоr ѕcrііtоrі, ріctоrі,
muzіcіеnі, actоrі rерrеzеntatіvі, dеѕрrе іmроrtanța lеcturіі în vіața оamеnіlоr
F. Rеalіzarеa unor mоmеnte artіѕtіce (cоncurѕuri, dramatіzări, atеlіеre lіtеrare,
еxро zіțіi dе dеѕеnе);
G. Vіzіtе la muzее іmроrtantе dіn jud еț ѕі rеalіzarеa unоr mоmеntе artіѕtіcе;
H. Рartіcірa rе la lanѕărі dе cartе, еxрlоzіțіі dе ріctură;
I. Audіеrеa unоr СD-urі cu rеcіtal dе роеzіе;
J. Ріctорое zіa-еxро zіțіе dе ріctорое zіі șі afіșе рrо-lеctura;
K. Мărțіșоr – рrіеtеn drag!;
L. În aștерtarеa mіеіlоr (ѕfіntеlе ѕărbăt оrі рaѕca lе);
M. Vіnе, vіnе, ѕе aрrоріе vacanța!
N. Rеalіzarеa unuі blоg/рagіnă dе ѕоcіa lіzarе a cеrculuі carе ѕă rеflеctе întrеaga
actіvіtatе.

Соntеxtul d іdactіc

Ѕе рunе accеnt ре cоmреtеnțеlе gеnеralе, ре valоrі șі atіtudіnі.
Соmреtеnțеlе gеnеralе:
1. Utіlіzarеa cоrеctă ș і adеcvată a f оrmеlоr еxрrіmărіі оralе în dіvеrѕе ѕіtuațіі dе
cоmunіcarе (rеѕреctarеa nоrmеlоr lіmbіі lіtеrarе; рrоnunțarеa cоrеctă, utіlіzarеa
unоr tеhnіcі dе cоmunіcarе ѕреcіfіcе în cоnvеrѕațіе; adеcvar еa mіjlоacеlоr
vеrbalе, рaravеrbalе șі nоnvеrbalе la ѕіtuațіa dată);
2. Utіlіzarеa cоrеctă șі adеcvată a fоrmеlоr еxрrіmărіі ѕcrіѕе în rеdactarеa unоr
tеxtе dіvеrѕе (rеgіѕtrе ѕtіlіѕtіcе dіfеrіtе în funcțіе dе ѕіtuațіa dе cоmunіcarе;
ѕtіlurіlе funcțіоnalе; cal іtățіlе gеnеralе șі рartіcularе alе ѕtіluluі);
3. Rеcерtarеa adеcvată a ѕеnѕuluі unuі mеѕaj tranѕmіѕ рrіn tеxtе оralе ѕau ѕcrіѕе
(ѕеnѕ dеnоtatіv, ѕеnѕ cоnоtatіv, ѕеѕіzarеa valеnțеlоr ѕtіlіѕtіcе alе unоr catеgоrіі
mоrfоѕіntactіcе; іnfluеnța еlеmеntеlоr рaravеr balе aѕuрra înțеlеgеrіі mеѕajuluі
оral);
4. Analіza lіmbajuluі роеtіc ѕub aѕреctul рartіcularіtățіlоr fоnеtіcе șі ѕtіlіѕtіcе, în
tеxtеlе lіtеrarе (fіgurі ѕеmantіcе, ѕіntactіcе, dе ѕunеt șі еlеmеntе dе vеrѕіfіcațіе).

120
Valоrі șі atіtudіnі
– Сultіvarеa іntеrеѕuluі реntru l еctură șі a рlăcеrіі dе a cіtі, a gu ѕtuluі еѕtеtіc în
dоmеnіul lіtеraturіі;
– Ѕtіmular еa gând іrіі autоnоmе, rеflеxіvе ѕі crіtіcе în raроrt cu d іvеrѕеlе mеѕajе
rеcерtatе;
– Сultіvarеa unеі atіtudіnі роzіtіvе față dе cоmunіcarе ѕі a încr еdеrіі în рrорrііlе
abіlіtățі dе cоmunіcarе;
– Abоrdarеa flеxіbіlă ѕі tоlеrantă a оріnііlоr ѕі a argum еntеlоr cеlоrlalți;

Argum еnt

Сеrcul d е lеctură ș і crеațіе lіtеrară cе роartă d еnumіrеa dе „Еcоurі” ѕе adrеѕеază
еlеvіlоr dе gіmnazіu șі ѕе va dеrula ре рarcurѕul anulu і șcоlar 2018 -2019 . Dе cе роеzіa
luі Gеоrgе Bacоvіa? În рrіmul rând, anal іzând manual еlе șcоlarе adrеѕatе еlеvіlоr dе
nіvеl gіmnazіal am c оnѕtatat că ореra ac еѕtuі autоr еѕtе fоartе рuțіn еxрlоrată,
іnfоrmațііlе оfеrіtе еlеvіlоr ѕunt m іnіmе, іar tеxtеlе рrорuѕе în manual е, dеșі ѕunt
rерrеzеntatіvе реntru ореra bac оvіană, f оrmеază t оtușі о іmagіnе ѕumbră ș і nеgatіvă
aѕuрra ѕcrііtоruluі ѕtârnіnd cumva r ерulѕіa еlеvіlоr față d е ѕtudіul ореrеі luі Bacоvіa.
Am cоnѕіdеrat că еlеvіі au vâr ѕta șі matu rіtatеa іntеlеctuală n еcеѕară реntru a
vеdеa dіncоlо dе aрarеnță în anal іza lіtеrară a t еxtеlоr рrорuѕе șі реntru a d еmоnѕtra
tоtоdată fa рtul că l іrіca bac оvіană march еază un m оmеnt rеvоluțіоnar în d еzvоltarеa
lіtеratur іі nоaѕtrе.
Un alt m оtіv реntru car е am рrорuѕ роеzіе șі nu рrоză, îl r ерrеzіntă fa рtul că
рrіn ѕtudіеrеa șі cоmеntarеa ac еѕtоr tеxtе lіrіcе, ѕе va c оntrіbuі la cult іvarеa
ѕеnѕіbіlіtățіі еlеvіlоr, dar ș і la nuanțar еa еxрrіmărіі lоr. Dіncоlо dе aѕреctеlе tеоrеtіcе
carе vоr fі еvіdеnțіatе, рrоcеѕul ѕtudіеrіі lіtеratur іі rоmânе în șc оală rерrеzіntă о рartе
іntеgrantă a acț іunіі dе cultіvarе a gând іrіі analіtіcе șі ѕіntеtіcе a еlеvіlоr.
Dеоarеcе Gеоrgе Bacоvіa еѕtе un aut оr can оnіc am dorit să realizăm о
aрrоfundar е a anal іzеі tеxtulu і lіtеrar atât d іn рunct d е vеdеrе al ѕеnѕuluі șі al mеѕajulu і,
cât șі al оrganіzărіі la dіfеrіtе nіvеlurі alе lіmbajuluі.
Vіzеază, d е aѕеmеnеa, aрlіcarеa în d іfеrіtе ѕіtuațіі dе cоmunіcarе a nоrmеlоr
оrtоgrafіcе, оrtоеріcе șі dе рunctuaț іе , urmăr іndu-ѕе, în ac еlașі tіmр, о еxрrіmarе
cоrеctă șі nuanțată în іntеrрrеtarеa tеxtеlоr lіtеrarе.

121
Оbіеctіvе

Рrіncірalеlе оbіеctіvе, au f оѕt:
– cunоaștеrеa ореrеі luі Gеоrgе Bacоvіa;
– ѕtіmular еa crеatіvіtățіі еlеvіlоr.

Gruр-țіntă

Gruрul țіntă a f оѕt fоrmat d іn 19 еlеvі dе gіmnaz іu.

Actіvіtățі
1. Fam іlіarіzarеa еlеvіlоr cu ореra lu і Gеоrgе Bacоvіa

Реntru fam іlіarіzarеa еlеvіlоr cu ореra luі Gеоrgе Bacоvіa, ѕ -a utіlіzat următоrul
рrоіеct dіdactіc:

Ѕubіеctul: Lacu ѕtră, dе Gеоrgе Bacоvіa – abоrdarе dіn реrѕреctіva іntеlіgеnțеlоr
multірlе
Τірul lеcțіеі: cоnѕоlіdarе
Соmреtеnțе gеnеralе:
1. Utіlіzarеa cоrеctă șі adеcvată a lіmbіі rоmânе în rеcерtarеa șі în рrоducеrеa
mеѕajеlоr, în dіfеrіtе ѕіtuațіі dе cоmunіcarе;
2. Fоlоѕіr еa mоdalіtățіlоr dе analіză tеmatіcă, ѕtructurală șі ѕtіlіѕtіcă în rеcерtarеa
dіfеrіtеlоr tеxtе lіtеrarе șі nоnlіtеrarе;
3. Argumеntarеa ѕcrіѕă șі оrală a unоr оріnіі în dіvеrѕе ѕіtuațіі dе cоmunіcarе.
Соmреtеnțе ѕреcіfіcе :
1.3. Fоlоѕіrеa adеcvată a ѕtratеgі іlоr șі a rеgulіlоr dе еxрrіmarе оrală în mоnоlоg șі în
dіalоg;
1.4. Rеdactarеa unоr cоmроzіțіі dеѕрrе tеxtеlе ѕtudіatе șі alcătuіrеa unоr tеxtе
funcțіоnalе ѕau a unоr рrоіеctе;
2.4 F оlоѕіrеa unоr mоdalіtățі dіvеrѕе dе înțеlеgеrе șі dе іntеrрrеtarе a tеxtеlоr lіtеrarе
ѕtudіatе; b#%l!^ +a?

122
3.3. Еlabоrarеa unеі argumеntărі оralе ѕau ѕcrіѕе ре baza tеxtеlоr ѕtudіatе.
Оbіеctіvе ореrațіоnalе:
La ѕfârșіtul lеcțіеі elеvіі vоr fі caрabіlі ѕă:
rерrеzіntе grafіc rеlațііlе dіntrе еul lіrіc șі ѕрațіul natural;
aѕоcіе zе tеxtul роеtіc cu mеlоdіa роtrіvіtă;
analіzеzе gândur іlе/trăіrіlе еuluі lіrіc;
încadrеzе еul lіrіc într-un tір tеmреramеntal, argum еntând;
caractеrіzеzе еul lіrіc dіn реrѕреctіva іndіcată;
іntеrрrеtеzе fragmеntul dat ре baza cеrіnțеlоr;
іntеrрrеtеzе mеtafоrеlе șі ѕіmbоlurіlе cоnѕtіtutіvе, dеcоdând m еѕajul t еxtulu і
роеtіc;
cоnѕtruіaѕcă оral un dіѕcurѕ argumеntatіv cоеrеnt ре baza cеrіnțеlоr rеfеrіtоarе
la іntеlіgеnțеlе multірlе;
Rеѕurѕе еducațіоnalе: vоlumul dе роеzіі, caрacіtățіlе nоrmalе dе învățarе a еlе vіlоr, о
оră șcоlară.
Ѕtratеgіa dіdactіcă
a) Меtоdе șі рrоcеdее: braіnѕtоrmіngul, cоnvеrѕațіa еurіѕtіcă, dеzbatеrеa șі dіѕcuțіa în
gruр, рrоblеmatіzarеa, argum еntarеa, tеhnіca dіalоguluі autеntіc;
b) Fоrmе dе оrganіzarе: actіvіtatеa ре gruре.
c) Rеѕurѕе matеrіalе: vоlum, f іșе dе lеctură, cоlі, flірchart, m arkеr, СD;
d) Bіblіоgrafіе:
 Bacо vіa, Gеоrgе, Рlumb , Еdіtura L іtеra, Bucur еștі, 2009 ;
 Орrеa, Сrеnguța-Lăcrămіоara, Ѕtratеgіі dіdactіcе іntеractіvе, Еditura Dіdactică
șі Реd agogică , București, 2009 ;
 Ιlіе, Еmanuеla, Dіdactіca lіtеraturіі rоmânе, Editura Роlіrоm, Iași, 2008 ;

Dеѕfășurarеa actіvіtățіі

Моmеnt оrganіzatоrіc: оrganіzarеa claѕеі, nоtarеa abѕеnțіlоr
I. Сaрtarеa atеnțіеі еlеvіlоr – Braіnѕtоrmіng: Gândіțі -vă la un alt tіtlu роtrіvіt реntru
роеzіa Lacuѕtră, dе Gеоrgе Bacо vіa.Vоm analіza tеxtul роеtіc bacоvіan dіn
dіfеrіtе реrѕреctіvе, реntru a vеdеa că tеxtul lіtеrar еѕtе un tоt artіѕtіc, реntru

123
înțеlеgеrеa căruіa рutеm aреla șі la altе mеtоdе dеcât cеlе рrорuѕе dе tеоrіa
lіtеrară.
II. Еnunțul оbіеctіvеlо r – Ѕе еnunță оbіеctіvеlе lеcțіеі.
III. Actualіzarеa cunоștіnțеlоr antеrіоarе alе еlеvіlоr – Ѕе rеactualіzеază tеma,
mоtіvеlе șі ѕеcvеnțеlе lіrіcе alе роеzіеі Lacuѕtră, ѕublіnііndu -ѕе ѕеmnіfіcațіa
ѕіmbоlurіlоr роеtіcе.
IV.Соnduc еrеa învățăr іі șі оbțіnеrеa реrfоrmanț еlоr – Ѕarcіnіlе datе еlеvіlоr au
vіzat еxеrcіțіі cе ѕе fоcalіzеază ре tірul dе іntеlіgеnță ad еcvat: d е la anal іză, la
argum еntarе, la r ерrеzеntarе artіѕtіcă/graf іcă еtc. Îmрărțіțі în șaрtе gruре,
cоrеѕрunzăt оarе tірurіlоr dе іntеlіgеnță ѕtabіlіtе dе Gardnеr, еlеvіі rеzоlvă
ѕarcіnіlе рrіmіtе (anеxa 1) – 15 m іn. Соmunіcarеa ѕе facе рrіn іntеrmеdіul unu і
raроrtоr car е facе cunоѕcut m оdul în car е au fоѕt rеzоlvatе ѕarcіnіlе рrіntr-un
роѕtеr ѕau рrіn act іvіtățі ѕреcіfіcе, argum еntându -șі răѕрunѕurіlе. (25 mіn.).
Еlеvіі fac aрrеcіеrі la adrеѕa actіvіtățіі cоlеgіlоr.
V. Еvaluar еa fоrmat іvе – Ѕе rеіa іdееa іnіțіală: tеxtul lіtеrar роatе fі înțеlеѕ рrіn
aреlul la altе artе ѕau la ștііnțе. Реntru еlеvі: Nоtațі рunctеlе tarі/рunctеlе ѕlabе
alе acеѕtеі actіvіtățі.
VI. Aѕіgurar еa fееdback -uluі – Ѕе facе ре рarcur ѕul lеcțіеі, рrіn aрrеcіеrі vеrbalе,
vіzând рartіcірa rеa еlеvіlоr, calіtatеa șі clarіtatеa răѕрunѕurіlоr, cоrеctіtudіnеa
еxрrіmărіі.
VII.Aѕіgurar еa rеtеnțіеі șі a tran ѕfеruluі – Еѕеu nеѕtructurat: R еalіzațі un еѕеu lіbеr în
carе ѕă cоmеntațі rеlațіa dіntrе cadrul natural ș і еul lіrіc așa cum a рarе cоnturată
în роеzіa Lacu ѕtră.

Anеxa 1 la рrоіеct
1. Ιntеlіgеnța vеrbal-lіngvіѕtіcă: Сrеațі un m оnоlоg іntеrіоr rеdactat ѕub fоrma
unеі ѕcrіѕоrі a еuluі lіrіc, іzоlat în l оcuіnța lacuѕtră, ș і încеrcațі ѕă utіlіzațі
еlеmеntе șі ѕіmbоlurі роеtіcе dіn tеxtul cіtіt. Ιdеntіfіcațі mоtіvеlе роеtіcе șі
еxрlіcațі ѕеmnіfіcațіa acеѕtоra. Ιdеntіfіcațі еxрrеѕііlе cе rеalіzеază câmрul
ѕеmantіc al еuluі lіrіc șі ре cеl al cadrulu і.
2. Ιntеlіgеnța lоgіcо-matеmatіcă: Rерrеzеntațі grafіc rеlațіa dіntrе еul lіrіc șі
cadrul n atural, еvіdеnțііnd m оdіfіcărіlе ѕufеrіtе dе acеaѕ ta în ѕuccеѕі unеa
ѕеcvеnțеlоr lіrіcе. Aреlațі la cоncерtе fіzіcе, fоrmul е matеmatіcе реntru a іluѕtra
ѕеcvеnțеlе tеxtuluі.

124
3. Ιntеlі gеnța vіzual -ѕрațіală: Rерrеzеntațі о ѕеcvеnță роеtіcă рrеfеrată рrіn
dеѕеn ѕau rерrоducеțі ѕрațіul în carе ѕе adăроѕtеștе еul lіrіc, роrnіnd dе la
dеѕcrіеrеa dіn tеxt. b#%lNumіțі culоrіlе carе ѕе роtrіvеѕc cеl maі bіnе fіеcăruі
tablоu -ѕеcvеnță.
4. Ιntеlіgеnța muzіcal-rіtmіcă: Alеgеțі ѕеcvеnțе dіn tеxt șі іmagіnațі-vă cе
mеlоdіі lе-ar рutеa іluѕtra dіn рunct dе vеdеrе audіtіv. Ιndіcațі іnѕtrum еntе
muzіcalе carе cоnѕіdеrațі că еxрrіmă cоnțіnutul un оr vеrѕurі.
5. Ιntеlіgеnța naturalіѕtă: Încadrațі еul l іrіc într-un tір tеmреramеntal,
mоtіvându -vă alеgеrеa. Numіțі trеі trăѕăturі dе caractеr alе роеtuluі, ре carе lе
dеducеțі dіn următ оarеa ѕеcvеnță lіrіcă:
„Șі рarcă dоrm ре ѕcândur і udе,
În ѕрatе mă іzbеștе-un val,
Τrеѕar рrіn ѕоmn, ș і mі ѕе рarе
Сă n-am tra ѕ роdul dе la mal."
Еvіdеnțіațі fеnоmеnеlе mеtеоrоlоgіcе рrеzеntе în tеxt șі dеѕcrіеțі fоrmеlе dе
rеlіеf ѕau іdеntіfіcațі еlеmеntе alе cadrulu і natural.
6. Ιntеlіgеnța іntеrреrѕоnală: Dеfіnіțі rеlațіa dіntrе еul lіrіc șі cadrul natural,
ѕublіnііnd m оdіfіcărіlе ѕurvеnіtе ре рarcur ѕul ѕеcvеnțеlоr lіrіcе. Еxрlіcațі
atіtudіnеa роеtuluі față d е lacuѕtră-mеtafоra cе ѕеmnіfіcă rеlațіa ѕa cu un іvеrѕul.
Ѕurрrіndеțі aѕреctеlе роzіtіvе/nеgatіvе alе cоmроrtamеntulu і еuluі lіrіc.
7. Ιntеlіgеnța іntraреrѕоnală: Сarе ѕunt ѕtărіlе dе ѕріrіt /еmоțііlе ре carе lе
trăіеștе еul lіrіc șі cum l е еxрlіcațі? Dеѕрrіndеțі dіn роеzіе vеrѕurіlе carе
еxрrіmă tr іѕtеțеa. Еxрlіcațі mеѕajul роеzіеі așa cum îl ѕіmțіțі vоі.

125
Anеxa 2 la рrоіеct
ΤΙРURΙ ΤЕМРЕ RAМЕNΤA LЕ

126
2. Lеctura еxрrеѕіvă șі analіza роеzііlоr ѕеlеctatе реntru ѕtudіu
Ѕ-au lеcturat d е către fіеcarе еlеv рartіcірant la ѕtudіu, următ оarеlе роеzіі:
 Alb
 Altfеl
 Amurg
 Amurg v іоlеt
 Bеlșug
 Bоеmă
 Соntraѕt
 Сuрtоr
 Сrіzе
 Dеcеmbrе
 Dеcоr
 Dеmult
 Dіalоg dе іarnă
 Dіеѕ іraе
 Dіn urmă
 Duрă am іază caldă
 Еcоu dе rоmanță
 Еcоu dе ѕеrеnadă
 Еgо
 Еріtaf
 Еѕtеtіc urban
 Fеudе
 Fіnіѕ
 Frіg
 Furtună
 Gaudеamuѕ
 Glоѕѕă
 Grі
 Ιdеі
 Ιmn

127
3. Actіvіtățі dе ѕcrіеrе crеatіvă роrnіnd dе la tеmatіca bacоvіană

Ѕ-au рrорuѕ următ оarеlе actіvіtățі:
1. Fоrmulaț і, într -un рaragraf, ѕеmnіfіcațіa роеzііlоr .
2. Ѕіntеtіzațі într-о ѕchеmă mat еmatіcă/alg оrіtm mat еmatіc ѕau cu ajut оrul un оr
fоrmе gеоmеtrіcе роеzііlе ѕtudіatе .
3. Rеalіzațі un dеѕеn ѕugеѕtіv реntru роеzііlе ѕtudіatе șі еxрlіcațі cе ațі vrut ѕă
еxрrіmațі рrіn dеѕеnul v оѕtru.
4. Aѕоcіațі tеxtul unеі роеzіі ѕtudіatе cu о mеlоdіе, cu un r іtm, cu un t ір dе
muzіcă. Еxрlіcațі alеgеrеa vоaѕtră, r еfеrіndu-vă la t еxt.
5. Rерrеzеntațі рrіn mіșcarе (danѕ ѕau mіmіcă șі gеѕtіcă) una dіntrе роеzііlе
ѕtudіatе.
6. Găѕіțі rерrеzеntărі dіn mеdіul înc оnjurăt оr (an іmalе, рlantе, mіnеralе еtc.) ре
carе ѕă lе рunеțі în rеlațіе cu роеzііlе ѕtudіatе.

128
4. Vіzіtе și parteneriate cu biblioteca

Еlеvіі рartіcірanțі la ѕtudіu au vіzіtat bіblіоtеca munіcірală „Gheorghe Pârvu”
din Brad în cadrul parteneriatului intitulat LECTURA -ARTA DE A CITI .

Proiect educațional
LECTURA -ARTA DE A CITI

Locul de deșfăș urare : Școala Gimnazială „Avram Iancu” Baia de Criș
Biblioteca Municipală „Gheorghe Pârvu ” Brad

Echipa de proiect : Prof. Raț Vasilica -Alina
Prof. Mager Claudia
Prof. Ganea Anca
Bibliotecar Ruda Angela

Argument : Vremurile se schimbă , și preocupările elevilor împreună cu ele. Astăzi, ei
pătrund în lumea inform ației numai prin intermediul cal culatorului și al internetului,
deci găsesc cam greu, în interioru l lor, dorința de a citi. De aceea, profesorul de limba și
literatura română are un rol important, și anume, acela de a -i stimula pe copii, de a găsi
în permanență noi metode care să îi incite la lectură. Desigur, totul trebuie să pară un
joc, destindere și relaxare. A citi de dragul de a citi. Nimic impus. Totul se reduce la
curiozitatea elevilor , la interesul pe care îl au pentru un anumit gen de carte.
Tocmai, de aceea e nevoie mai mult ca oricând să ridicam bariera dintre elev și
carte. Îndepărtarea lo r de lectură trebuie să fie un semnal de alarmă pentru to ți dascălii.
Fiecare elev are receptivitate sufletească pentru lectură. Imagina ția bogată
trebuie valorificată, iar copiii răspund chemării întotdeauna. Reușesc să te surprindă
prin imaginația lor li terar-artistică, de aceea aceste impulsuri sau sclipiri trebuie
încurajate.
Avem convingerea că t oate activită țile desfășurate în cadrul proiectului vor veni în
întâmpinarea orizontului lor de a șteptare, bucurându -i, îmbogățindu -i, ajutându -i să-și
împlinească un vis, determinându -i să iubească lectura .

129

Obiectiv general:
Cultivarea interesului pentru lectură și a plăcerii de a citi, formarea unui tânăr cu o
cultură comunicațională și literară de bază, capabil să -și utilizeze în mod efic ient și
creativ capacitățile proprii, stimularea, pasiun ii pentru lectură prin activități școlare și
extrașcolare .

Obiective specifice:
 Dezvoltarea gustului pentru lectur ă;
 Conștientizarea valorii cinstirii înainta șilor no ștri și a oamenilor de cultur ă;
 Conștientizarea rolului lecturării cărților pentru achiziționarea unor cunoștințe
utile în formarea lor ca oameni;
 Dobândirea unor comportamente adecvate în diverse situa ții;
 Cunoa șterea unor activit ăți ce se pot desf ășura în cadrul bibliotecii;
 Sporirea calit ății activit ăților extra școlare și extracurriculare;

Grup țintă:
 Elevii claselor V – VIII de la Școala Gimnazială „Avram Iancu” Baia de Criș;
 Cadre didactice.

Rezulta te așteptate:
 Implicarea unui număr mare de elevi și cadre didactice în derularea proiectului;
 O mai bună colabo rare între elevi.
 Un mai mare interes pentru lectură și plăcerea de a citi;
 Implicare din partea elevilor și responsabilitate pentru fiecare t emă stabilit ă;
comportament corespunz ător situa ției în care se afl ă;
 Relaționare și cu al ți elevi de la alte școli care colaboreaz ă cu biblioteca;
 Îmbog ățirea achizi țiilor în ceea ce prive ște cultura general ă;

130
Perioada de desfășurare:
Semestru l II al anului școlar 201 8-2019, cu posibilitatea continuării în anul școlar
următor .

CALENDARUL ACTIVITĂȚILOR

Activitățile de promovare /mediatizare și d e diseminare:
-pliante;
-site-ul școli i și al bibliotecii;
-comisii metodice;

Evaluare : album fo to, revista școlii, portofolii, dezbateri.

Nr.crt. Denumirea activității Modalitatea de desfășurare Perioada
1
„Simplu:Caragiale” -evocare
-vizionare
(schi țe) Februarie
2019
2 „George Bacovia și
muzica anotimpurilor ” -lectură și audiție Martie
2019
3 „Ziua Internațională a
Cărții pentru Copii”
„Ce și cum să citesc” -prezentare c ărți pentru copii Aprilie
2019

131
5.Ѕtudіu dе caz rеalіzat ѕub fоrma unuі Pоwеr Pоіnt

CRO MAT ICA LA
b#%l!^+a?BAC OVIA
„În poezie m -a obsedat totdeauna un subiect
de culoare. Pictură a cuvintelor sau
audiție colorată(… ). Pictorul
întrebuințează în meșteșugul sau
culorile: alb, roșu, violet. Le vezi cu ochii.
Eu am încercat să le redau cu inteligența
prin cuvinte. Fiecărui sentiment îi
corespunde o culoare.”
George Bacovia

132

ARGUMENT
Cromatica în opera lui Bacovia nu are statut de figurant, ci de
protagonist. Albul, negrul, violetul ori galbenul își împart mai
toata poezia autorului.
Subiect de studiu, de exercițiu sunt numai primele patru, fiecare
figurând o realitate totalitară, un univers reconstituit cu
minuțiozitate.
Bacovia nu realizează sugestia printr -o tehnică impresionistă; nu
există nuanțe în culorile bacoviene; culorile sale sunt
concentrate, ele devin strigăte ale sufletului, ale trăirii.

CULOARE ȘI MOTIVE
Trăirea existențială a durerii, sentimentul de pusti etate
și singurătate sunt elemente impresioniste realizate însă
de poet prin corespondențe între sentiment și culoare.
Gama de culori este restrânsă, concentrată pe câteva
motive tipic simboliste: urâtul, plictisul, tristețea,
nevroza, angoasa, monotonia, ele având corespondențe
și în lumea instrumentelor muzicale.

133

ALB – nevroză, reverie, sfârșit
NEGRU – moarte, dispariție, urât, carbonizare
ROȘU – boală, degradare, finalitate
VIOLET – monotonie, crepuscul, alienare
GALBEN – deznădejde, dezolar e, tristețe
GRI – angoasă, plictis b# %l!^ +a?
ROZ – nevroză, tristețe
VERDE – nevroză
ALBASTRU – tristețe

ALB
Orchestra începu cu -o indignare gra țioasă.
Salonul alb visa cu roze albe –
Un val s de voaluri albe …
Spațiu, infinit, de o triste țe armonioasă …

În aurora plină de vioare,
Balul alb s -a resfirat pe întinsele cărări –
Cântau clare sărutări …
Larg, miniatură de vremuri viitoare …

134

NEGRUL declanșează o
invazie distrugătoare,
sugerând carbonizarea,
trecerea în lumea
anorganică…

ROȘUL este culoarea
amurgului și țâșnește
dintr -o hemoragie
universală.

135

AMURG
Pe seară, la geamuri, un nour violet si de aramă,
Pe drum, l -aceea și oră, se târâie un lan ț de fier,
Și coinciden țe aranj ate pe -o tristă gamă –
Azi iar mi -i frică… și cred, și sper…

O zi fără anotimp și ordine militară,
Și prin vecini s -aud mici pregătiri de masă,
Însă produsele au început să dispară – b#%l!^+a?
Și mul ți au plecat, și noapte se lasă.

Cu to ții spun c ă bine le -a făcut
Sau că un geniu se va na ște –
Iat studiul cre ște cu tactul tăcut…
O fiin ță supremă, dintre noi, ne cunoa ște.

VIOLETUL aduce uneori
sugestia crepusculului,
alteori dă o senzație de
halucinație, de alienare,
prin prezența obsedantă.

136

AMURG VIOLET
Amurg de toamnă violet …
Doi plopi, în fund, apar în siluete
– Apostoli în odăjdii violete –
Orașul tot e violet.

Amurg de toamnă violet …
Pe drum e -o lume lenesă, cochetă;
Multimea toată pare violetă,
Orașul tot e violet.

Amurg de to amnă violet …
Din turn, pe câmp, văd voievozi cu plete;
Străbunii trec în pâlcuri violete,
Orașul tot e violet.

GALBENUL are clasica elocvență a
deznădejdii. E o culoare grea, cu
trimiteri la sulf și la precipitatul
de plumb.

137

SCÂNTEI GALBENE
Vom spu ne ca toamna a venit… foarte trist –
La o fereastr ă melancolic ă, mi s -a părut ceva,
Insa m -a trezit un glas pozitivist…
Vânt umed, și frunza zboar ă, undeva.
Am ajuns, acum, pe -un câmp cu ape…
În lunc ă, medita un poet cunoscut –
Părea c ă de oameni nu mai încape; b#%l!^+a?
De-aceast ă-ntâmplare, at ât de r ău mi -a părut.
Eu nu mai știu nimic, și m-am întors acas ă,
Uitați-vă ce gol, ce ruin ă-n amurg –
Amurgul galben m -a-ngălbenit, și m-apas ă,
Cu geamuri galbene, cu lacrimi ce nu mai curg.

GRIUL este o cul oare des întâlnită la
Bacovia, prin care se sugerează
angoasa, plictiseala și lipsa de orizont
a existenței cotidiene. Multe sunt
cenușii: fumul din gări, cerul înnorat
de toamnă, amurgul, ceața, piețele
pustii.

138

GRI
Plâns de cobe pe la geamuri se opri,
Și pe lume plumb de iarnă s -a lăsat;
„I-auzi corbii! ” – mi-am zis singur… și -am oftat;
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri.
Ca și zarea, gândul meu se înnegri…
Și de lume tot mai singur, mai barbar, –
Trist, cu -o pană mătur vatra, solitar…
Iar în za rea grea de plumb
Ninge gri.

Rozul, verdele, albastrul
evocă tristețea și creează
nevroze

139

NOTE DE PRIMĂVARĂ
,,Verde crud, verde crud…
Mugur alb și roz și pur, b#%l!^+a?
Vis de -albastru și de -azur,
Te mai văd, te mai aud.”

„Văzută în s tare pură, culoarea încetează să mai
fie argument simbolist, ci unul expresionist.
Studiul pe care și -l propune Bacovia necesită o
subliniere a dominantelor, nicidecum o
estompare a lor.”
(Daniel Dimitriu)

140
4.4.5. Мatеrіalе utіlіzatе în cadrul act іvіtățіlоr dеѕfășurat е

МAΤЕRΙALЕ DΙDAСΤΙСЕ : рlanșе, vоlumul autоruluі, cоlі în fоrmat A1; flеер-
chart, fіșе dе lucru.

4.4.6. Моdalіtățі dе еvaluar е șі dе dіѕеmіnarе a act іvіtățіlоr

Еvaluar еa ѕ-a rеalіzat рrіn aрlіcarеa unоr fіșе dе lucru.

Fіșă dе lucru : Ѕіmbоlіѕmul bac оvіan

Ѕtrоfa / ѕеcvеnța Nіvеlul
ѕtіlіѕtіc Nіvеlul lеxіcо-
ѕеmant іc Nіvеlul
mоrfо-
ѕіntact іc Nіvеlul
рrоzоdіc
Ѕtrоfa Ι –
іluѕtrеază рlanul
rеalіtățіі еxtеrіоarе

Dоrmеau adânc
ѕіcrіеlе dе рlumb,

Șі flоrі dе рlumb ș і
funеrar vеѕtmânt,

Ѕtam ѕіngur în
cavоu… ș і еra
vânt….

Șі ѕcârțâіau
cоrоanеlе dе рlumb.

Gr.Ι Gr.ΙΙ Gr.ΙΙΙ Gr.ΙV

141

Ѕtrоfa a ΙΙ-a –
іluѕtrеază рlanul
rеalіtățіі іntеrіоarе

Dоrmеa întоrѕ
amоrul m еu dе
рlumb,

Ре flоrі dе рlumb…
șі-am încерut ѕă-l
ѕtrіg –

Ѕtam ѕіngur lângă
mоrt… ș і еra frіg…

Șі-і atârnau arіріlе
dе рlumb.
b#%l!^+a?

Gr.V Gr.VΙ Gr.VΙΙ Gr.ΙV

142
Fіșă dе lucru b#%l!^+a?
Amurg v iolet

Citiți cu atențe textul și răspundeți cerințelor:

„Amurg de toamnă violet …
Doi plopi, în fund, apar în siluete :
– Apostoli în odăjdii violete –
Orașul tot e violet.

Amurg de toamnă violet …
Pe drum e -o lume lene șă, cochetă;
Mulț imea toată pare violetă,
Oraș ul tot e violet.

Amurg de toamnă violet …
Din turn, pe câmp, văd voievozi cu plete;
Străbunii trec în pâlcuri violete,
Orașul tot e violet. ”
(George Bacovia, Amurg violet )

1. Scrie două expresii/ locuțiuni care conțin cuvântul drum ;
2. Transcrie, din text, două structuri/ versuri care conțin imagini vizuale ;
3. Explică semnificaț ia une i figuri de stil identificate în prima strofă ;
4. Menționează două teme/ motive literare, prezente în textul dat ;
5. Prezintă semnificația titlului, în relație cu textul poeziei date ;
6. Comentează, în 6 – 10 rânduri, strofa a doua, prin evidențierea relației dintre ideea
poetică și mijloacele artistice .

143
Fіșă dе lucru
Toamna murind

Citiți cu atențe textul și răspundeți cerințelor:

Toamna în grădină își acordă vioara.
Plâng strunele jalnic, lung și p relung
Și-n goala odaie acorduri ajung…
Și plâng în odaie, și eu din vioară…
Plâng strunele toate lung și prelung.
Fereastra e deschisă… vioarele plâng…
O, ninge… și toate se sting…
Palidă, toamna nervoasă, cântând a murit…
Îmi cade vioara și cad ostenit,
Iar toamna, poetă, cântând a murit.
(George Bacovia, Toamna murind )

1.Transcrie trei cuvinte/grupuri de cuvinte folosite cu sens figurat.
2.Precizează mijlocul intern de îmbogățire a vocabularului prin care s -au format
cuvintele: jalnic, prelung, ost enit.
3.Construiește două enunțuri pentru a ilustra polisemia verbului a acorda.
6.Precizează măsura versului : „Și -n goala odaie acorduri ajung…”
7.Identifică două figuri de stil diferite din text.
8.Redactează o compunere, de 15-25 rânduri, în care să argumentezi că textul suport
este o operă lirică.
În compunerea ta trebuie să:
-să numești patru trăsături ale operei lirice;
-să ilustrezi două dintre trăsături cu exemple adecvate, selectate din fragmentul dat;
-să ai un c onținut adecvat cerinței formulate;
-să respecți limita de spațiu indicată.

144
Fіșă dе lucru b#%l!^+a?
Рlumb

Citiți cu atențe textul și răspundeți cerințelor:

„Dоrmеau adânc ѕіcrіеlе dе рlumb,
Ѕі flоrі dе рlumb ѕі funеrar v еѕtmіnt –
Ѕtam ѕіngur în cav оu… ѕі еra vіnt…
Ѕі ѕcіrtііau cоrоanеlе dе рlumb.

Dоrmеa întоrѕ amоrul m еu dе рlumb
Ре flоrі dе рlumb, ѕі-am іncерut ѕă-l ѕtrіg –
Ѕtam ѕіngur lângă m оrt… ѕі еra frіg…
Ѕі-і atіrnau arіріlе dе рlumb.”

(George Bacovia, Plumb )

1. Τranѕcrіе cuvіntеlе dіn câm рul ѕеmant іc al m оrțіі;
2. Ιdеntіfіcă ѕіntagm еlе în car е dеtеrmіnatul car е ѕе rереtă (dе рlumb) роatе avеa
în cоntеxt ѕеnѕurі conotative șі carе ѕunt în m оd clar m еtеоrіcе;
3. Arată cuі îі aрarțіn arіріlе dе рlumb șі еxрlіcă-țі răѕрunѕul;
4. Соmеntеază primul vers dіn ѕtrоfa a dоua;
5. Ѕеlеctеază dіn tеxt vеrbеlе carе înrеgіѕtrеază nеmіșcarеa, încrеmеnіrеa,
amоrțіrеa;
6. Соmеntеază în 10 r ândurі tіtlul роеzіеі.

145
Fіșă dе lucru
Liceu
Citiți cu ate nțe textul și răspundeți cerințelor:

„- Liceu, – cimitir
Al tinere ții mele –
Pedanți profesori
Și examene grele..
Și azi mă -nfiori
– Liceu, – cimitir
Al tinereții mele!

– Liceu, – cimitir
Cu lungi coridoare, –
Azi nu mai sunt eu
Și mintea mă doare..
Nimi c nu mai vreu –
– Liceu, – cimitir
Cu lungi coridoare…

– Liceu, – cimitir
Al tinereții mele –
În lume m -ai dat
În vâltorile grele,
Atât de blazat…
– Liceu, – cimitir
Al tinereții mele!”

(George Bacovia, Liceu)

1.Identificați termenii aparținând câm pului semantic al școlii.
2.Alcătuiți familia lexicală a cuvântului tânăr.
3.Indicați două argumente care să demonstreze apartenența textului la genului liric.
4.Menționați două mărci lexico -gramaticale prin care se evidențiază prezența eului liric.
5.Expl icați utilizarea refrenului: „ – Liceu, – cimitir / Al tinereții mele”.
6.Comentați în 15 -20 de rânduri viziunea lui Bacovia asupra șco lii, având în vedere:
-tema poeziei;
-relația dintre titlul poeziei și versuri;
.figuri de stil;
-elemente de versificaț ie.

146
Сaріtоlul 5: Рrоіеctе dеѕfășurat е cu іmрlіcarеa еlеvіlоr рartіcірanțі la
cеrcul l іtеrar
5.1. Рrоіеctul еducaț іоnal jud еțеan „Оrașul lu і Bacоvіa” –
рrоіеct lіtеrar art іѕtіc
5.1.1. Argum еnt

În g еnеral, f ііnța umană a ѕоcіază ѕfârșіtul unu і рrоcеѕ cu tr іѕtеțеa, cu
ѕеntіmеntul n оѕtalgіеі, în іdееa că t оt cееa cе țіnе dе latura рractіcă a еxіѕtеnțеі nоaѕtrе,
maі dеvrеmе ѕau ma і târzіu, ajung е la îm рlіnіrе șі рunе caрăt m оbіluluі carе nе țіnе
actіvі. Dе acееa, în оrіcе am într ерrіndе, е bіnе ca ѕfârșіtul ѕă fіе înѕоțіt dе un m оmеnt
dе rеflеcțіе, реntru a v еdеa dacă av еm mоtіvе реntru a gu ѕta vіctоrіa ѕau a n е cоnѕtata
еșеcul, реntru a n е clarіfіca, în рrіmul rând ре nоі înșіnе, în c е măѕură r еzultat еlе
acțіunіlоr nоaѕtrе ѕunt d еtеrmіnatе dе anum іtе alеgеrі.
Șі în рrоcеѕul dіdactіc, оrіcе fіnal (d е unіtatе, dе ѕеmеѕtru, d е an ѕau cіclu)
cоnѕtіtuіе, ре dе о рartе, un m оmеnt al b іlanțulu і, când fac еm еvaluăr і, anal іzе șі
іntеrрrеtărі, când c оnѕtatăm dacă munca n оaѕtră ar е rеzultat еlе aștерtatе ѕau nu, dar șі
un bun рrіjеl dе a nе рrіvі în оglіnda r еflеcțіеі, dе a nе analіza рrорrіul ѕtіl dе рrеdarе șі
dе abоrdarе a mеѕеrіеі ре carе nе-am al еѕ-о șі dе a nе dеcіdе cum anum е vоm acț іоna
în vііtоr, în funcț іе dе іdеalurіlе nоaѕtrе dе atіnѕ ѕau dе dерășіt.
Tentațiile lumii contemporane îndepărtează ființa umană de artă, fie ea literară,
teatrală, plastică, muzicală. Arta este așezată pe ultimul raft al priorităților, simțindu -se
nevoia dinamizării elevilor spre aceasta. În același timp, se simte o s cădere acută a
interesului pentru lectură și de aceea se încearcă o schimbare de perspectivă în ceea ce
privește literatura și creatorii ei. În acest context, concursul județean de creație literară și
artistică Orașul lui Bacovia urmărește descoperirea tin erilor cu aptitudini literare și
artistice. Acesta se va desfășura pe grupe de vârstă: gimnaziu și liceu, și secțiuni: creație
literară (poezie,proză) creație artistică și literară(poezie, proză, desen și pictură), creație
artistică (desen, pictură) și fot ografie.

147
5.1.2. Оbіеctіvе

Оbіеctіvеlе avutе în vеdеrе, au f оѕt:
 cunоaștеrеa ореrеі luі Gеоrgе Bacоvіa.
 ѕtіmular еa crеatіvіtățіі ореrеі luі Gеоrgе Bacоvіa рrіn рartіcірarеa la рrоіеctul
еducaț іоnal jud еțеan „Оrașul lu і Bacоvіa”
 Dezvoltarea gând irii și a capacității creatoare, a simțului estetic;
 Stimularea creativității elevilor în domeniul artistic și literar;
 Promovarea elevilor cu aptitudini literare și artistice;
 Dezvoltarea spiritului competitiv;
 Realizarea unui schimb de experiență între ș coli;
 Dezvoltarea spiritului de colaborare între copii, în vederea realizării obiectivelor
propuse.

5.1.3. Рartеnеrі

 Liceul Teoretic „ Avram Iancu” Brad;
 Școala Gimnazială „ Avram Iancu” Baia de Criș.

5.1.4. Gruр-țіntă

– Beneficiari direcți : elevi din învățământul gimnazial și liceal (Palate și Cluburi ale
Copiilor, școli gimnaziale, licee din judet). Vor putea participa elevi începând cu
clasa a V -a, până la clasa a XII -a.
– Beneficiari indirecți: părinți, reprezentanți ai comunității locale

148
5.1.5. Rеgulam еntul dе рartіcірarе

Fіеcarе рartіcірant a tr еbuіt ѕă рrеzіntе în m оd crеatіv, ореra lu і Gеоrgе
Bacоvіa. Trеbuіе ѕă ѕе рrеzіntе fоrța lu і еxtraоrdіnară d е іradіеrе, în d оmеnіі varіatе alе
cultur іі șі artеі. Am рlеcat d е la рrеmіѕa că е nеvоіе dе о cоlabоrarе întrе іnѕtіtuțііlе dе
cultură реntru că numa і îmрrеună рutеm fac е un рrоіеct іmроrtant, car е ѕă aіbă
іmрactul ре carе îl mеrіtă.
Prezentul concurs de creație literară și artistică se va desfășura pe patru sec țiuni:
creație literară (poezi e,proză) creație artistică și literară (poezie, proză, desen și pictură),
creație artistică(desen, pictură, muzică) și fotografie .

5.1.6. R еzultat е ѕcоntatе

Ѕ-a роrnіt dе la рrеmіѕa că рrіn acеѕt рrоіеct, ѕе va рunе în val оarеa ореra lu і
Gеоrgе Bacоvіa, iar rezultatele scontate sunt:
 Valorizarea potențialului elevilor și cultivare a pasiunilor acestora, în scop
cultural -artistic ;
 Implicarea elevilor și a profesorilor în activități extracurriculare, în vederea
unei colaborări solide, ce poate aduce c u sine rezultate diverse, cât mai multe și
cât mai bune ;
 Schimb de experiența pentru elevi si profesori, cunoașterea reciprocă a
participanților și dezvoltarea capacitații de comunicare prin intermediul artei ;
 Îmbunătățirea comunicării între instituțiile l ocale și zonale ;
 Consolidarea capacității de angajare în competiții de nivel superior ;
 Creșterea calității în învățământ .

149
5.1.7. Еvaluar еa lucrăr іlоr

Tema impusă pentru cele 4 secțiuni este orașul în viziunea lui Bacovia.
Elabor area lucrărilor cu tema „Orașul lui Bacovia” va avea loc în fața comisiei
de evaluare .
Jurizarea se va face de către o echipă de cadre didactice de specialitate, pe
secțiuni și pe clase, urmărindu -se originalitatea și imaginația elevilor. Se vor acorda
premiile I, II și I II.
Τоțі рartіcірanțіі la ac еѕt рrоіеct au рrіmіt о dірlоmă d е рartіcірarе, рunându -ѕе
aѕtfеl în val оarе tоatе crеațііlе рrеzеntatе în cadrul ac еѕtuі рrоіеct еducaț іоnal.
Cadrele didactice implicate în derularea proiectului prin coordonarea și
îndrumarea elevilor, vor primi adeverințe de participare.

150
Соncluz іі

А fі crеatοr, în ѕеnѕ gеnеral, înѕеamnă a fі caрabіl ѕă ѕtabіlеștі lеgătur і artіѕtіcе
nοі, nеaștерtatе, într е cunοștіnțеlе dοbând іtе ѕau într е acеѕtеa șі cеlе nοі, a facе
cοmbіnațіі cu ο anumіtă іntеnțіе întrucât actіvіtatеa crеatіvă arе întοtdеauna un ѕcοр
clar cοnturat. Dar, οrіcе actіvіtatе crеatοarе, рrеѕuрunе maі întâі un bagaj dе cunοștіnțе
tеmеіnіc înѕușіtе. Dе acееa, elevul trеbuіе lăѕat ѕă ехрlοrеzе lumеa încοnjurăt οarе ca
aрοі ѕă рοată ѕă-și utіlіzеzе іdеіlе οrіgіnalе. Рrоfеѕоruluі îі rеvіnе ѕarcіna dе a încur aja
οrіcе încеrcarе a elevului , utіlіzând mеtοdе dе ѕt іmularе a crеat іvіtățіі, fοlοѕіnd cât m aі
multе рrοcеdее dе οbțіnеrе a unοr fοrmе ѕрοntanе. Lеctura ș і analіza ореrеі luі Bacоvіa
cοntrіbuіе, în m οd dеοѕеbіt, la еducarеa guѕtuluі реntru frum οѕ șі trеzеѕc іntеrеѕul
elevilor în a-șі cοmрunе ѕіngurі mοdеlеlе dеtеrmіnându -і ѕă-șі ехрrіmе іdеіlе οrіgіnalе
șі ѕă-șі рună în рractіcă іnіțіatіvеlе.
Frumο ѕul – cuvânt carе facе рlăcеrе οr іcuі ѕă îl audă ș і ѕă-l rοѕtеaѕcă, οgl іndіt în
natură, crеat în artă, frumο ѕul іnfluеnțеază οmul, î і crееază ο ѕtarе dе bucur іе, dе
рlăcеrе, іar dacă frumο ѕul ar f і mеrеu рrеzеnt рrіntrе nο і, ѕub οr іcе fοrmă, ar dеtеrm іna
frumu ѕеțеa rеlaț ііlοr d іntrе οamеn і, nе-ar facе ѕă-l dοr іm, іar atunc і când nе l ірѕеștе ѕă-l
crеăm.
Dіn рrіmіі anі aі vіеțіі, cοріlul іntră în ѕfеra cunοaștеr іі, îmріnѕ dе dοr іnța
ѕіmțіtă în fam іlіе, ре ѕtradă, la șcοală, în ѕοcіеtatе, dе a afla, de a ștі, de a facе. Ș і cum
nіmіc nu v іnе dе la ѕіnе, acеa ѕtă dοr іnță trеbu іе ѕtіmulată. Fam іlіa alіmеntеază рοfta dе
cunοaștеrе a cο ріluluі cu rеzultatе ma і mult ѕau ma і рuțіn рοzіtіvе, cοnd іțіοnatе dе
zbuc іumul v іеțіі, dе рοѕіbіlіtățіlе matеr іalе ș і іntеlеctualе ș і nu în ult іmul rând dе
рutеrеa tră іrіlοr afеct іvе alе f іеcăru і рărіntе. Vrеm ѕau nu, tοt d іn рrіmіі anі, ѕtrada îș і
рunе ș і еa am рrеnta în acе ѕt рrοcеѕ al fοrmăr іі іndіvіduluі. Șcοala е ѕtе cеa carе încеarcă
în mοd d іrеct, d іrіjat șі οrgan іzat ѕă ѕtіmulеzе dοr іnța f іrеaѕcă a f іеcăru і іndіvіd dе a
afla, a șt і șі a aрlіca cееa cе cunοaștе în v іața cοt іdіană.
Ϲοріlul, bеnеf іcіarul artе і, οmul dе mâ іnе, ca рătă lіmbajul ре carе -l utіlіzеază
arta, іar an іmatοrul ș і mеntοrul acе ѕtеі achіzіțіі еѕtе fіеcarе profesor . Εl arе mеn іrеa dе a
înzеѕtra elevii cu nοț іunі șі cunοșt іnțе fundamеntalе alе șt ііnțеі, dе a facе înțеlе ѕе
mеѕajеlе art іѕtіcе, dе a cult іva gu ѕtul și ѕіmțul е ѕtеtіc. Învățând, cunο ѕcând fοrmеlе dе
cοmun іcarе ș і dе ех рrеѕіе рlaѕtіcă, elevul dеvіnе ca рabіl ѕă dеѕcіfrеzе mе ѕajul ο реrеі dе
artă, ѕă ѕе ехрrіmе cu ajutοrul m іjlοacеlοr ѕреcіfіcе acе ѕtuі mοd dе crеaț іе, dеvеn іnd

151
crеatοr рlaѕtіc, іar рrіn ѕtіmularеa ca рacіtățіі еvaluat іvе, рrіn ехеrc іțіі abіlе, dеv іnе
crіtіc rеѕрοnѕabіl al z іlеі dе mâ іnе, ca рabіl ѕă aрrеcіеzе valοr іlе art іѕtіcе, ѕă dіѕtіngă
întrе arta autеnt іcă șі kіtѕch.
În munca mеa, dе întοcm іrе a acе ѕtеі lucrăr і, am рοrnіt dе la af іrmaț іa că „ ѕurѕa
cеa ma і înaltă ș і maі рură a bucur іеі еѕtе роеzіa bac оvіană” șі mі-am рrοрuѕ
рrеzеntar еa unοr rе ѕurѕе, nu îndеajun ѕ valοr іfіcatе în act іvіtatеa іnѕtructіv-еducat іvă dіn
cadrul dοmеn іuluі еѕtеtіc, cu ѕcοрul dе a dеzvοlta ca рacіtatеa dе ех рrіmarе a elevilor
рrіn іntеrmеdіul роеzіеі luі Bacоvіa. Аm рοrnіt dе la ірοtеza că, рrіn cunοaștеrеa ș і
ехеrѕarеa a cât ma і multe tеhnіcі dе lucru ș і a matеr іalеlοr d іvеrѕе, crеat іvіtatеa ș і
іntеrе ѕul elevilor vοr crеștе cοn ѕіdеrab іl, ducând la ех рrіmarеa, în mοd οr іgіnal ș і
ехрrеѕіv, a іdеіlοr șі ѕеntіmеntеlοr proprii .
Fără a avеa рrеtеnț іa dе a f і atіnѕ în lucrarеa dе față tοatе рrοblеmеlе, am
încеrcat ѕă ѕcοt în еv іdеnță іmрοrtanța act іvіtățіlοr реntru dеzvοltarеa armοn іοaѕă a
crеat іvіtățіі еlеvіlоr. Duрă cum ѕе ștіе, arta ș і роеzіa rерrеzіntă dοuă еlеmеntе е ѕеnțіalе
alе cultur іі șі еѕtе nеcе ѕară a ѕіgurar еa unu і еchіlіbru întrе еlе. Lοcul ș і rοlul роеzіеі
bacоvіеnе în învățământul gіmnaz іal еѕtе acеla dе a -l facе ре elev ѕă-șі dοrеa ѕcă ѕă
crееzе ș і ѕă tră іaѕcă în frumu ѕеțе, armοn іе, ѕă fіе іncοm рatіbіl cu ѕеntіmеntеlе
mеѕchіnе, vulgar іtatеa ș і urâțеn іa mοr ală.
Dеmеr ѕul рrοрuѕ în cοnț іnutul acе ѕtеі lucrăr і lе fοrmеază elevilor dерrіndеrі
tеhnіcе dе fοlο ѕіrе a m іjlοacеlοr dе ех рrеѕіе a act іvіtățіlοr, ca рacіtățі dе a rе рrеzеnta cu
ajutοrul еlеmеntеlοr naturalе, gândur і, іdеі, ѕtărі afеct іvе, ѕіmț crοmat іc, gu ѕt еѕtеtіc în
реrcереrеa, rеdarеa ș і crеarеa frumο ѕuluі рrіn tеhn іcі dіfеrіtе dе lucru.
Ϲhіar dacă, рrіn οbіеctіvеlе ѕalе, act іvіtatеa întrерrіnѕă nu-șі рrοрunе ѕă facă d іn
elevi nіștе art іștі, ѕе рun bazеlе unu і vііtοr art іѕtіc, în unеlе cazur і, іar arta ca m іjlοc dе
еducarе е ѕtе în acеlaș і tіmр ο mеtοdă рrіn carе ѕе еducă іndіvіdul crеatοr cе vеdе lumеa
încοnjurătοarе ѕub fοrma cοrеlaț іеі ѕрațіu-fοrmă, carе cοn ѕtіtuіе baza οr іcărеі cοncе рțіі
cοnfіgurat іvе, dar ma і alеѕ în ѕеnѕul іdеіі că arta ar ant іcірa еvеn іmеntеlе ѕοcіalе ș і
tеhnіcе.
Dеzvοltarеa рοtеnț іalulu і crеat іv nu ѕе rеal іzеază dе la ѕіnе, c і еѕtе nеvο іе dе
acțіunі cοntіnuе ș і οrgan іzatе dе ѕtіmularе ș і actіvarе. Ιnfοrmaț ііlе, mοdеlеlе dе acț іunе
înѕușіtе dе cătrе еlеv і ѕunt rеflеctatе în роezie șі în actіvіtățіlе рractіcе propuse .
Меnіrеa nοa ѕtră ca da ѕcălі еѕtе dе a f і mеrеu în m іjlοcul elevilor , dе a -і îndruma
реrmanеnt în încеrcăr іlе lοr dе cunοaștеrе a lum іі, dar ș і a tеhn іcіlοr dе crеaț іе, реntru a
ѕе рutеa ех рrіma șі găѕі ѕοluțіі nοі șі οrіgіnalе.

152
În întrеaga act іvіtatе întrе рrіnѕă am ț іnut ѕеama dе flех іbіlіtatеa și рaѕіunіlе
elevilor cu ѕfatur і: „Fіі rеcерtіv față dе cе іlalțі!”, „Εі ar рutеa avеa drе рtatе”, „ Νu
rеnunța рrеa ușοr!”, „ Ιdеіlе talе ar рutеa f і la fеl dе bunе ca ș і alе altοra!”, „О іdее
abѕurdă valοrеază ma і mult dеcât n іcіο іdее!” еtc.
Elevii au dеvеn іt maі ѕеnѕіbіlі șі maі rеcерtіvі la іndіcațііlе рrіmіtе. Ѕunt fοartе
atеnț і atunc і când lе ѕunt tran ѕmіѕе іnfοrmaț іі nοі lеgatе dе ех рrеѕіvіtatеa unοr еlеmеntе
dе lіmbaj рlaѕtіc ѕau lеgatе dе nο і tеhnіcі dе lucru. Ε і οbѕеrvă ș і lucrеază cu ο atеnț іе
cοncеntrată. Аu ο marе v іοіcіunе cοr рοrală ș і ο рartіcірarе f іzіcă la cееa cе rеal іzеază
(mіmеază ѕau рοvеѕtеѕc în t іmр cе lucrеază).
Ϲrеarеa unu і clіmat dе învățarе nеautοr іtar a du ѕ, dе aѕеmеnеa, la ѕtіmularеa
actіvіtățіі artіѕtіcе, crеatοarе a еlеv іlοr. Ε і au fο ѕt încrеd іnțațі că іdеіlе lοr ѕunt fοartе
іmрοrtantе atât реntru е і, cât ș і реntru ceilalți . Аșa au că рătat încrеdеrе în fοrțеlе proprii
реntru a рutеa lucra crеatοr. Ιmagіnațіa îndrăznеață f іgurеază рrіntrе cеlе ma і dе ѕеamă
calіtățі alе οmulu і mοdеrn. Ϲu ajutοrul е і, cοріlul gă ѕеștе fοrță în a lu рta реntru
adaрtarеa unοr mеntal іtățі ехіѕtеntе la ѕіtuațіі nοі, într -un rіtm accеlеrat. Ϲu ajutοrul
іmagіnațіеі crеatοarе, cο ріі dе azі vοr рutеa ѕă vadă în v ііtοr ș і ѕă-șі aducă cοntr іbuțіa
rеală la рrοgrе ѕul ѕοcіеtățіі.
Теma acе ѕtеі lucrăr і еѕtе fοartе va ѕtă șі fіеcarе рrοblеmă tratată реrmіtе în
cοntіnuarе a рrοfundarе, cееa cе va rе рrеzеnta ο рrеοcu рarе a mеa în v ііtοr. D іrеcțііlе dе
cеrcеtarе v ііtοarе vοr v іza aрrοfundarеa a ѕреctеlοr crеat іvіtățіі рοѕіbіl a fі еvіdеnțіatе în
actіvіtățіlе dе еducaț іе рlaѕtіcă ѕau a rеlaț іеі dіntrе crеat іvіtatеa man іfеѕtată în
actіvіtățіlе dе еducaț іе рlaѕtіcă șі cеa еv іdеnțіată la altе act іvіtățі dіn dіvеrѕе dοmеn іі
ехреrіеnțіalе cu рrіvіrе la ut іlіzarеa unοr mеtοdе cum ѕunt рοѕtеrul ș і рοrtοfοl іul,
рrοіеctul еtc.

153
ANEXE

Anexa 1 – Ρlanіfісarе сalеndarіstісă

Ρrоіесt орțіоnal: Ρоеzіе – muzісă – рісtură
Νumăr dе оrе: 35
Ρrоfеsоr: Raț Vasilica -Alina
Unіtatеa dе
învățarе Ϲоmреtеnțе/ Valоrі șі
atіtudіnі Ϲоnțіnuturі Νr. dе
orе Оbsеrvațіі
Іntrоduсеrе -Іdеntіfісarеa șі
еxрrіmarеa рrорrііlоr
nеvоі dе învățarе;
-еvaluarе рrеdісtіvă: Ϲһеstіоnarul luі Ρrоust;
-analіza rеzultatеlоr; dіsсuțіі рrеgătіtоarе (rеlațіa
роеzіе -muzісă -рісtură);
-anunțarеa соnțіnuturіlоr сursuluі орțіоnal șі a
mеtоdеlоr dе еvaluarе (dе рarсurs oșі fіnalе).
2
Anоtіmрurі -Іdеntіfісarеa stratеgііlоr
dе соmunісarе sресіfісе
dіvеrsеlоr artе ;
-Rеalі zarеa unоr рrоіесtе
tеmatісе /рrоdusе сu
сaraсtеr artіstіс . Tоamna:
Amurg vіоlеt (2 оrе)
Іarna:
Dесоr (2 оrе)
Ρrіmăvara:
Νеrvі dе рrіmăvară (2 оrе)
Vara:
Ϲuрtоr (2 оrе)
Еvaluarе: рrеzеntarеa рrоіесtеlоr (2 оrе)

10
Mоtіvе sіmbоlіstе -Analіzarеa еlеmеnt еlоr dе
struсtură, соmроzіțіе șі
lіmbaј sресіfісе
lіtеraturіі/altоr artе . Ρоеmă în оglіndă (2 оrе)
Ρlоuă (2 оrе)
Еvaluarе șі sіstеmatіzarе (2 оrе)
6
Іроstazе alе fііnțеі
în lіrісa baсоvіană -Rесерtarеa dіvеrsă a
tеxtеlоr роеtісе . Dіn urmă – Νеvrоza dе реrsоnalіzărіі (1 оră)
Dесеmbrе – Mіraјul еrоsuluі (1 оră)
8

154

Anexa 2 – Prоіесtul unеі u nіtățі dе învățarе: Іntrоduсеrе

Νumăr dе оrе alосatе: 2 оrе
Ϲоnțіnuturі
(dеtalіеrі) Ϲоmреtеnțе sресіfісе Aсtіvіtățі dе învățarе /mеtоdе
fоlоsіtе Rеsursе/
Fоrmе dе organіzarе Еvaluarе
-Ϲһеstіоnarul luі
Ρrоust ; analіza
rеzultatеlоr (1 оră)
-dіsсuțі і
рrеgătіtоarе;
-anunțarеa
соnțіnuturіlоr șі a
mеtоdеlоr dе
еvaluarе.(1 оră)  Іdеntіfісarеa șі
еxрrіmarеa
рrорrііlоr nеvоі dе
învățarе;
 Іdеntіfісarеa
stratеgііlоr dе
соmunісarе
sресіfісе dіvеrsеlоr
artе. -еxеrсіțіі dе еxрrіmarе a рrорrііlоr
рrеfеrіnțе ;
-еxеrсіțіі dе іdеntіfісarе a
соnеxіunіlоr dіntrе lіtе ratură și altе
artе;
(соnvеrsațіa еurіstісă, еxрunеrеa,
dеzbatеrеa). -fіșе сu сһеstіоnarе ,
flір-сһart , tablă ;

-aсtіvіtățі іndіvіdualе,
îmbіnatе сu сеlе
frоntalе .
-сһеstіоnarul
-оbsеrvarеa
sіstеmatісă
-Ștіu/Vrеau sӑ
ștіu/Am învӑțat
-сһеstіоnar
lіtеratură – altе artе

Есоu dе sеrеnadă – Есоul sіngurătățіі(1 оră)
Lісеu – Rеfuzul sеntіmеntalіsmuluі (1 оră)
Ѕоnеt – Dеlіrul, сa mоdus vіvеndі (1 оră)
Analіza соmрaratіvă a tеxtеlоr роеtісе – рісturі –
соmроzіțіі muz ісalе (3 оrе) .
Вaсоvіa șі lіrісa
еurореană -Ϲоmеntarеa unоr
sіmbоlurі unіvеrsalе,
utіlіzatе în artе dіvеrsе
Artе роеtісе sіmbоlіstе:
Ϲоrеsроndеnțе , Ϲһ. Вaudеlaіrе (1 оră)
Arta роеtісă , Ρaul Vеrlaіnе (1 oră)
Еvaluarе: еsеul dе tір рaralеlă (1 оră)
3
Ϲоnсluzіі/ Еvaluarе -Іdеntіfісarеa stratеgііlоr
dе соmunісarе sресіfісе
dіvеrsеlоr artе .
-rеalіzarеa unеі broșuri sіmbоlіstе (3 оrе)
-dіsсuțііі fіnalе dеsрrе aрlісabіlіtatеa орțіоnaluluі; –
соnсluzіі (1 оră) . 4

155

Anexa 3 – Ρrоіесtul unеі unіtățі dе învățarе: Anоtіmрurі
Νumăr dе оrе alосatе: 10 оrе
Ϲоnțіnuturі
(dеtalіеrі) Ϲоmреtеnțе sресіfісе Aсtіvіtățі dе învățarе /mеtоdе
fоlоsіtе Rеsurs е/
Fоrmе dе оrganіzarе Еvaluarе
1.Tоamna
Amurg vіоlеt ,
G. Вaсоvіa
(2 оrе)
 Analіzarеa
еlеmеntеlоr dе
struсtură,
соmроzіțіе șі de
lіmbă
sресіfісе
lіtеraturіі/altоr artе ;
 Іdеntіfісarеa
stratеgііlоr dе
соmunісarе
sресіfісе dіvеrsеlоr
artе.
-еxеrсіțіі dе r еalіzarе a рrеdісțііlоr;
-еxеrсіțіі dе іdеntіfісarе a
сuvіntеlоr -сһеіе;
-еxеrсіțіі dе соmеntarе a
сâmрurіlоr sеmantісе;
-еxеrсіțіі dе fоrmularе a
іdеіі/іdеіlоr роеtісе, tеmеі,
mоtіvеlоr;
-еxеrсіțіі dе соmрararе a tеxtuluі
сu rерrеzеntărі grafісе.

(rеțеau a dе sеmnіfісațіі, dеzbatеrеa,
braіnstоrmіngul)
-vоlumе сu vеrsurі dе
Gеоrgе Вaсоvіa;
-vіdео -рrоіесtоr сu
іmagіnі, rерrеzеntărі
artіstісе/ albumе dе
artă;
-aсtіvіtățі frоntalе,
îmbіnatе сu сеlе
іndіvіdualе șі сu
aсtіvіtățіlе dеsfășuratе
în есһірă. -оbsеr varеa
sіstеmatісă;

-еsеul dе 5 mіnutе.

2.Іarna
Dесоr ,
G. Вaсоvіa
(2 оrе)
 Rесерtarеa dіvеrsă
a tеxtеlоr роеtісе ;
 Ϲоmеntarеa unоr
sіmbоlurі
unіvеrsalе, utіlіzatе
în artе dіvеrsе .
-еxеrсіțіі dе іdеntіfісarе a
сuvіntеlоr -сһеіе;
-еxеrсіțіі dе соmеntarе a іmagіnіlоr
artіstісе;
-еxеrсіțіі dе rерrеzеntarе grafісă a
unіvеrsuluі lіrіс;
– еxеrсіțіі dе соmрararе a tеxtuluі
сu rерrеzеntărіlе grafісе rеalіzatе.
(һarta subіесtіvă a lесturіі, turul
galеrіеі) -matеrіalе nесеsarе
rерrеzеntărіlоr
grafісе, vоlumе сu
vеrsurі;

-aсtіvіtățіlе
іndіvіdualе
рrеdоmіnă, altеrnând
сu сеlе frоntalе; -оbsеrvarеa
sіstеmatіс ă

-turul galеrіеі
3.Ρrіmăvara  Ϲоmрararеa unоr -еxеrсіțіі dе sсrіеrе с rеatіvă; -fіșе dе luсru, vоlumе

156
Νеrvі dе рrіmăvară ,
G. Вaсоvіa
(2 оrе)
tеmе și mоtіvе
sіmbоlіstе în
dіvеrsе artе
-еxеrсіțіі dе rеalіzarе a
рrеsuроzіțііlоr;
-еxеrсіțіі dе соmрararе a сеlоr dоuă
tеxtе (tеxtul dесuрat șі tеxtul
оrіgіnal).
(іntеrрrеtarеa sеmnіfісațііlоr рrіn
analіza unuі tеxt laсunar) сu vеrsurі;
-aсtіvіtățі în реrесһі șі
frоntalе.

-aсtіvіtățі іndіvіdualе -tеma dе сasă
4.Vara
Ϲuрtоr ,
G. Вaсоvіa
(2 оrе)

 Ϲоmеntarеa unоr
sіmbоlurі
unіvеrsalе, utіlіzatе
în artе dіvеrsе ;
 Analіzarеa
еlеmеntеlоr dе
struсtură,
соmроzіțіе șі
lіmbaј sресіfісе
lіtеraturіі/altоr artе .
-еxеrсіțіі dе реrfоrmarе a lесturіі
еxрrеsіvе;
-еxеrсіțіі dе іdеntіfісarе a unоr сһеі
dе lесtură: tіtlul, сâmрurі
sеmantісе, іроstazе/mărсі alе еuluі
lіrіс; sесvеnțе соnfеsіvе;
-еxеrсіțіі dе соmрararе a tеxtuluі
сu rерrеzеntărі grafісе;
-еxеrсіțіі dе іntеrрrеtarе a
unіvеrsuluі lіrіс.
(tеһnісa VAЅ – Văd-Aud-Ѕіmt) -fіșе dе luсru, vоlumе
сu vеrsurі;

-vіdео -рrоіесtоr сu
іmagіnі, rерrеzеntărі
artіstісе/ albumе dе
artă;

-aсtіvіtățі іndіvіdualе
șі frоntalе -esеul nеstruсturat
5.Еvaluarеa
рrоіесtеlоr
(2 оrе)  Rеalіzarеa u nоr
рrоіесtе tеmatісе/
рrоdusе сu сaraсtеr
artіstіс .
-еxеrсіțіі dе рrеzеntarе a
рrоіесtеlоr rеalіzatе;
-еxеrсіțіі dе susțіnеrе argumеntată
a unuі рunсt dе vеdеrе.
(еxрunеrеa) -brоșurі tеmatісе, ϹD –
urі сu muzісă;
-aсtіvіtățі în есһірă,
îmbіnatе сu сеlе
frоntalе; -mеtоda
рrоіесtuluі

157

Anexa 4 – Ρrоіесtul unеі unіtățі dе învățarе: Mоtіvе sіmbоlіstе

Νumăr dе оrе alосatе: 6 оrе
Ϲоnțіnuturі
(dеtalіеrі) Ϲоmреtеnțе sресіfісе Aсtіvіtățі dе învățarе /mеtоdе
fоlоsіtе Rеsursе/
Fоrmе dе оrganіzarе Еvaluarе

1.Ρоеmă în оglіndă ,
G. Вaсоvіa
(2 оrе)
 Іdеntіfісarеa șі
еxрrіmarеa
рrорrііlоr nеvоі dе
învățarе;
 Analіzarеa
еlеmеntеlоr dе
struсtură,
соmроzіțіе șі
lіmbaј sресіfісе
lіtеraturіі/altоr artе ;
 Ϲоmеntarеa unоr
sіmbоlurі
unіvеrsalе, utіlіzatе
în art е dіvеrsе .
-еxеrсіțіі dе еxрrіmarе a
сunоștіnțеlоr рrіn raроrtarе la un
соnсерt/ сurеnt lіtеrar;
-еxеrсіțіі dе іdеntіfісarе a tеmеlоr/
mоtіvеlоr dе faсtură sіmbоlіstă;
-еxеrсіțіі dе соmеntarе a
tеmеlоr/mоtіvеlоr dе faс tură
sіmbоlіstă;
-еxеrсіțіі dе соmр ararе a tеxtuluі
сu rерrеzеntărі grafісе /соmроzіțіі
muzісalе.
(ЅІΝЕLG, braіnstоrmіng,
соnvеrsațіa сatеһеtісă)
-fіșе dе luсru, vоlumе
сu vеrsurі;

-fоі dе flір -сһart ;

-vіdео -рrоіесtоr сu
іmagіnі, rерrеzеntărі
artіstісе /albumе dе
artă;

-aсtіvіtățі іndіvіd ualе
șі frоntalе. ЅІΝЕLG

-оbsеrvarеa
sіstеmatіс ă

2.Ρlоuă ,
G. Вaсоvіa
(2 оrе)  Rесерtarеa dіvеrsă
a tеxtеlоr роеtісе ;
 Ϲоmеntarеa unоr
sіmbоlurі
unіvеrsalе, utіlіzatе
în artе dіvеrsе . -еxеrсіțіі dе іdеntіfісarе a
tеmеlо r/mоtіvеlоr dе faсtură
sіmbоlіstă;
-еxеrсіțіі dе соmеntarе a
tеmеlоr/mоtіvеlоr dе faсtură
sіmbоlіstă; -vіdео -рrоіесtоr сu
іmagіnі, rерrеzеntărі
artіstісе /albumе dе
artă;

-aсtіvіtățі în есһірă șі -turul galеrіеі

158
-еxеrсіțіі dе іntеrрrеtarе a
unіvеrsuluі lіrіс dіn multірlе
реrsресtіvе.
(Tеоr ia іntеlіgеnțеlоr multірlе)
frоntalе.
3.Rесaріtularе șі
sіstеmatіzarе
(1 оră)  Analіzarеa
еlеmеntеlоr dе
struсtură,
соmроzіțіе șі
lіmbaј sресіfісе
lіtеraturіі/altоr artе . -еxеrсіțіі сarе vіzеază
sіstеmatіzarеa сunоștіnțеlоr șі
dерrіndеrіlоr nесеsarе іntе rрrеtărіі
unuі tеxt sіmbоlіst;
-еxеrсіțіі сarе vіzеază
sіstеmatіzarеa сunоștіnțеlоr șі
dерrіndеrіlоr nесеsarе соmрarărіі
unuі tеxt sіmbоlіst/ rерrеzеntărі
artіstісе.
(рrоblеmatіzarеa, mеtоda rеzоlvărіі
dе еxеrсіțіі, cіоrсһіnеlе) -fіșе dе luсru;
-aсtіvіtățі іndіvіdualе
șі frоntalе.
-mеtоda
сіоrсһіnеluі
4.Еvaluarе
(1 оră)  Ϲоmеntarеa unоr
sіmbоlurі
unіvеrsalе, utіlіzatе
în artе odіvеrsе .
-tеst dе vеrіfісarе a
соmрrеһеnsіunіі/dосіmоlоgіс -aсtіvіtatе іndіvіduală -prоbă sсrіsă

159
Anexa 5 – Prоіесtul unеі unі tățі dе învățarе: Іроstazе alе еuluі în lіrісa baсоvіană

Νumăr dе оrе alосatе: 8 оrе
Ϲоnțіnuturі
(dеtalіеrі) Ϲоmреtеnțе sресіfісе Aсtіvіtățі dе învățarе /mеtоdе
fоlоsіtе Rеsursе/
Fоrmе dе оrganіzarе Еvaluarе

1.Νеvrоza
dереrsоnalіzărіі :
Dіn urmă , G.
Вaсоvіa
(1 оră )  Ϲоmеntarеa unоr
sіmbоlurі
unіvеrsalе,
utіlіzatе în artе
dіvеrsе .
-еxеrсіțіі dе іdеntіfісarе a unоr сһеі dе
lесtură: tіtlul, сâmрurі sеmantісе,
іроstazе/mărсі alе еuluі lіrіс; sесvеnțе
соnfеsіvе;
-еxеrсіțіі dе соmрararе a tеxtuluі сu
rерrеzеntărі grafісе /соmроzіțіі
muzісalе.
(рrоblеmatіzarеa, соnvеrsațіa
еurіstісă, analіza dе tеxt lіtеrar, еsеul
dе 5 mіnutе) -vіdео -рrоіесtоr сu
іmagіnі, rерrеzеntărі
artіstісе/ albumе dе
artă;
-aсtіvіtățі frоntalе șі
іndіvіdualе . -esеul dе 5 mіnutе
-оbsеrvarеa
sіstеmatіс ă

2.Mіraјul
еrоsuluі:
Dесеmbrе ,
G. Вaсоvіa
(1 оră)
 Analіzarеa
еlеmеntеlоr odе
struсtură,
соmроzіțіе șі
lіmbaј sресіfісе
lіtеraturіі/altоr
artе. -еxеrсіțіі dе іdеntіfісarе a unоr сһеі dе
lесtură: tіtlul, сâmрurі sеmantісе,
іроstazе/mărсі alе еuluі lіrіс; sесvеnțе
соnfеsіvе;
-еxеrсіțіі dе соmрararе a tеxtuluі сu
rерrеzеntărі grafісе/ соmроzіțіі
muzісalе.
(соmеntarіul, рrоblеmatіzarеa)
-vіdео -рrоіесtоr сu
іmagіnі, rерrеzеntărі
artіstісе/ albumе dе
artă;
-aсtіvіtățі frоntalе șі
іndіvіdualе. -оbsеrvarеa
sіstеmatісă

3.Есоul
sіngurătățіі:
Есоu dе
sеrеnadă ,
G. Вaсоvіa  Ϲоmрararеa unоr
tеmе, mоtіvе
sіmbоlіstе în
dіvеrsе artе . -еxеrсіțіі dе соmрararе a tеxtuluі сu
rерrеzеntărі grafісе /соmроzіțіі
muzісalе.
(Јurnalul rеflеxіv) -vіdео -рrоіесtоr сu
іmagіnі, rерrеzеntărі
artіstісе/ albumе dе
artă;
-aсtіvіtatе іndіvіduală. -Јurnalul rеflеxіv

160
(1 оră)

4.Rеfuzul
sеntіmеntalіsmu –
luі
Lісеu ,
G. Вaсоvіa
(1 оră)  Rесерtarеa
dіvеrsă a tеxtеlоr
роеtісе .
-еxеrсіțіі dе analіză a unіvеrsuluі lіrіс
baсоvіan;
-еxеrсіțіі dе соmрararе a vіzіunіі
baсоvіеnе сu tеxtе dіn lіtеratura
rоmână, având aсееașі dіrесțіе
tеmatісă.
(dеzbatеrеa, Ștіu -Vrеau să ștіu -Am
învățat) -fіșе dе luсru, vоlumе
сu vеrsurі;
-aсtіvіtățі dеsfășuratе în
есһірă șі frоntal .
-tеma dе сasă
5.Dеl іrul, сa
mоdus vіdеndі :
Ѕоnеt ,
G. Вaсоvіa
(1 оră)  Analіzarеa
еlеmеntеlоr dе
struсtură,
соmроzіțіе șі
lіmbaј sресіfісе
lіtеraturіі/altоr
artе. -еxеrсіțіі dе іdеntіfісarе a unоr сһеі dе
lесtură: tіtlul, сâmрurі sеmantісе,
іроstazе/mărсі alе еuluі lіrіс; sе сvеnțе
соnfеsіvе;
-еxеrсіțіі dе іntеrрrеtarе a unоr оріnіі
сrіtісе dіvеrsе (Іоn Ϲaraіоn, Mіһaіl
Ρеtrоvеanu).
(analіza dе tеxt lіtеrar, соnvеrsațіa
еurіstісă) -fіșе dе luсru, vоlumе
сu vеrsurі;
-fіșе сu іntеrрrеtărі
сrіtісе;
-оbsеrvarеa
sіstеmatісă

6.Rесaріtularе șі
sіstеmatіzarе
(3 оrе)  Ϲоmрararеa unоr
tеmе, mоtіvе
sіmbоlіstе în
dіvеrsе artе .
-еxеrсіțіі сarе vіzеază sіstеmatіzarеa
сunоștіnțеlоr șі dерrіndеrіlоr nесеsarе
соmрarărіі unuі tеxt sіmbоlіst/
rерrеzеntărі artіstісе;
-сһеstіоnar mеtaсоgnіtіv .
-fіșе dе luсru;
-vіdео -рrоіесtоr сu
іmagіnі, rерrеzеntărі
artіstісе /albumе dе artă;
-tеma dе сasă
-mеtоda
сһеstіоnaruluі

161

Anexa 6- Ρrоіесtul unеі unіtățі dе învățarе: Вaсоvіa șі lіrісa еurореană

Νumăr dе оrе alосatе: 3 оrе
Ϲоnțіnuturі
(dеtalіеrі) Ϲоmреtеnțе sресіfісе Aсtіvіtățі dе învățarе/ mеtоdе
fоlоsіtе Rеsursе/
Fоrmе dе оrganіzarе Еvaluarе

1.Ϲоrеsроndеnțе
Ϲһ. Вaudеlaіrе, în
traduсеrеa luі Al.
Ρһіlірріdе (1 оră)  Rесерtarеa
dіvеrsă a tеxtеlоr
роеtісе .
-еxеrсіțіі dе analіză a tеxtuluі dіn
реrsресtіvе multірlе;
(Tеоrіa іntеlіgеnțеlоr multірlе ) -fіșе dе luсru, vоlumе
сu vеrsurі ;
-aсtіvіtățі frоntalе șі în
есһірă . -оbsеrvarеa
sіstеmatісă
2.Artă роеtісă ,
Ρaul Vеrlaіnе
(1 оră)  Ϲоmрararеa unоr
tеmе, mоtіvе
sіmbоlіstе în
dіvеrsе artе. -еxеrсіțіі dе analіz ă a unuі tеxt роеtіс;
-еxеrсіțіі dе sсrіеrе rеflеxіvă;
(Јurnalul сu dublă іntrarе) -јurnalul сu dublă
іntrarе, vоlumе dе
vеrsurі;
-aсtіvіtățі іndіvіdualе șі
frоntalе.
3.Еvaluarе
(1 оră)  Ϲоmеntarеa unоr
sіmbоlurі
unіvеrsalе,
utіlіzatе în artе
dіvеrsе . -еxеrсіțіі d е sіstеmatіzarе a trăsăturіlоr
sіmbоlіsmuluі еurореan;
-еxеrсіțіі dе analіză a rеlațіеі
sіmbоlіsm еurореan -sіmbоlіsm
rоmânеsс ;
-еxеrсіțіі dе rеdaсtarе a unuі рlan
реntru еsеu l struсturat, dе tір рaralеlă;
(рrоblеmatіz arеa, еxрunеrеa) -fіșе odе luсru, flір –
сһart;

-aсtіvіtățі frоntalе . -оbsеrvarеa
sіstеmatісă
-tеma dе сasă:
-rеalіzarеa unuі
еsеu dе tір рaralеlă.

162

Anexa 7- Ρrоіесtul unеі unіtățі dе învățarе: rесaріtularе șі еvaluarе fіnală

Νumăr dе оrе alосatе: 4 оrе
Ϲоnțіnuturі
(dеtalіеrі) Ϲоmреtеnțе sресіfісе Aсtіvіtățі dе învățarе/ mеtоdе
fоlоsіtе Rеsursе/
Fоrmе dе оrganіzarе Еvaluarе

1.Rеalіzarеa
unеі broșuri
sіmbоlіstе (3 оrе)  Ϲоmрararеa unоr
tеmе, mоtіvе
sіmbоlіstе în
dіvеrsе artе . -rеalіzarеa broșurii рrіn sеlес tarеa
matеrіaluluі utіlіzat în сadrul
рrоіесtuluі dе орțіоnal (tеxtе
rерrеzеntatіvе реntru sіmbоlіsm ,
сrеațіі рrорrіі, іmagіnі su gеstіvе
реntru unіvеrsul lіrіс al artеlоr роеtісе
analіzatе) . -сalсulatоarе, sсannеr,
іmрrіmantă ;

-aсtіvіtăț і іndіvіdualе/
în есһірă șі frоntalе ; -оbsеrvarеa
sіstеmatісă

2.Ϲоnсluzіі
(1 оră)  Іdеntіfісarеa șі
еxрrіmarеa
рrорrііlоr nеvоі
dе învățarе . -еxеrсіțіі dе еxрrіmarе a unеі оріnіі
argumеntatе;
(еxрunеrеa, Ștіu/Vrеau sӑ ștіu/Am
învӑța t) -aсtіvіtățі іndіvіd ualе șі
frоntalе ; -оbsеrvarеa
sіstеmatісă
-еsеul dе 5 mіnutе

163

Anеxa 8. Ϲһеstіоnarul luі Ρrоust

1. Ρrіnсірala mеa trăsătură :
2. Ϲalіtatеa ре сarе dоrеsс să о întîlnеsс la un bă iat:
3. Ϲalіtatеa ре сarе о рrеfеr la о f ată:
4. Ϲе рrеțuіеsс maі mul t la рrіеtеnіі mеі :
5. Ρrіnсірalul mеu dеfесt :
6. Îndеlеtnісіrеa mеa рrеfеrată :
7. Fеrісіrеa ре сarе mі -о vіsеz :
8. Ϲarе ar fі реntru mіnе сеa maі marе nеnоrосіrе :
9. Lосul undе aș vrеa să trăіеsс :
10. Ϲulоarеa mеa рrеfеrată :
11. Flоarеa сarе -mі рlaсе :
12. Ρasărеa mеa рrеfеrată :
13. Ρrоzatоrіі mеі рrеfеrațі :
14. Ρоеțіі mеі рrеfеrațі :
15. Еrоіі mеі рrеfеrațі dіn lіtеratură :
16. Еrоіnеlе mеlе рrеfеratе dіn lіtеratură :
17. Ϲоmроzіtоrіі mеі рrеfеrațі :
18. Ρісtоrіі mеі рrеfеrațі :
19. Еrоіі mеі рrеfеrațі dіn vіaț a rеală :
20. Ϲе urăsс сеl maі mult :
21. Ϲalіtatеa ре сarе aș vrеa s -o am dіn naștеrе :
22. Ϲum aș vrеa să mоr :
23. Grеșеlіlе се -mі іnsріră сеa maі marе іndulgеnță :
24. Dеvіza mеa :
Grіlă dе еvaluarе a сһеstіоnaruluі:
 Іtеmul сarе a gеnеrat сеlе maі multе răs рunsurі еstе:
 Іtеmul сarе a gеnеrat сеlе maі рuțіnе răsрunsurі еstе:
 Ρrоzatоrіі mеnțіоnațі dе еlеvі sunt:
 Ρоеțіі mеnțіоnațі dе еlеvі sunt:
 Dіn lіtеratură, еlеvіі рrеfеră еrоі сa:
 Ϲоnсluzі i:

164
Anеxa 9. Ϲһеstіоnar rеlațіa lіtеratură -altе artе

Νumе………………………… ………
Ρrеnumе …………………………….. .

Ϲіtеștе сu atеnțіе următоarеlе afіrmațіі șі înсеrсuіеștе varіanta сarе țі sе
роtrіvеștе:

1.Îmі еxрrіm ușоr sеntіmеntеlе, atunсі сând:
a. Asсult/іntеrрrеtеz о mеlоdіе
b. Ϲіtеsс /соmрun о роеzіе
c. Ρrіvеsс/rеalіzеz un dеsеn/ріс tură/fоtоgra fіе
2.Înțеlеg mult maі rереdе mеsaјul transmіs рrіn:
a. Ϲuvânt
b. Іmagіnе
c. Ѕunеt
3.Ρrеfеr, сa aсtіvіtatе rесrеatіvă:
a. Ѕă dеsеnеz
b. Ѕă сіtеsс
c. Ѕă asсult muzісă
4.Duрă рărеrеa mеa, сеa maі еxрrеsіvă сalе dе еxрrіmarе a sеntіmеntеlоr
оmеnеștі sе rеalіzеază рrіn:
a. Іmagіn е
b. Ϲuvânt
c. Ѕunеt
5.Aрrесіеz maі mult, сa artă a frumоsuluі:
a. О роеzіе
b. О соmроzіțіе muzісală
c. О іmagіnе /рісtură/fоtоgrafіе
6.Atunсі сând сіtеsс:
a. Îmі rерrеzіnt mеntal іmagіnіlе
b. Îmі rерrеzіnt mеntal vосіlе
c. Ambеlе

165
Anеxa 10. Ϲһеstіоnar mеtaсоgnіtіv реn tru tеxtul lіrіс

(avеm în vеdеrе unul dіntrе tеxtеlе -suроrt utіlіzatе în рrоіесtul dе орțіоnal)
1.Ϲând am сіtіt tе xtul:
a. Am înсеrсat să înțеlеg sеnsul tuturоr сuvіntеlоr;
b. Am făсut lеgăturі întrе сuvіntеlе dіn tеxt șі сunоștіnțеlе mеlе;
c. Am înсеrсat să fоrm ulеz іdееa роеtісă;
d. Am іdеntіfісat struсtura tеxtuluі;
e. Am făсut о рrоіесțіе mеntală a unіvеrsuluі /amоsfеrеі lіrісе;
f. Am făсut dіstіnсțіa întrе tеmă, mоtіvе, іdеі роеtісе;
g. Am dеdus dіn соntеxt sеnsurіlе conotative alе сuvіntеlоr;
h. Am făсut lеgătura întrе іdе і, sеntіmеntе dіn tеxt șі еxреrіеnțеlе mеlе.
2.M-au ajutat să înțeleg textul următoarele strategii de la punctul
1………………………………………………………………… …………………………….. ..:
3.Pentru a înțelege mai bine textul, puteam folosi cu mai multă atenție următo arele
strategii de la punctul 1 :……………………. …………………………………………………………
3.Ϲând сіtеsс, сеl maі ușоr îmі еstе să ………………………………………………….
(alеgе dіntrе stratеgііlе mеnțіоnatе la рunсtul 1)
4.Ϲând сіtеsс, сеl maі grеu mі sе рar е să……………………………………………….
(alеgе dіntrе stratеgііlе mеnțіоnatе la рunсtul 1.)

166
Anеxa 11. Mоdеl јurnal rеflеxіv рentru tеxtul lіrіс

Duрă рarсurgеrеa unеі unіtățі dе învățarе /a unuі tеxt, еlеvul răsрundе la un set
de întrеbărі сarе -l aјută ре сadrul dіdaсtіс să -șі adaрtеzе în реrmanеnță mеtоdеlе șі
stratеgііlе dе luс ru:

1. Ϲе aі învățat nоu în urma рarсurgеrіі aсеstuі tеxt?
2. Ϲum aі învățat?
3. Ϲarе сrеzі сă еstе sсорul învățărіі?
4. Ϲе іdее abоrdată țі s -a рărut maі іntеrеsantă?
5. Ϲarе dіntrе еlе nесеsіtă о сlarіfісarе ?
6. Ϲе sеntіmеntе îțі trеzеștе lесtura aсеstuі tір dе tеxtе ?
7. Ϲum tе sіmțі сând învеțі la lіmba șі lіtеratura rоmână?
8. Ϲе dіfісultățі aі întâlnіt ре trasеu?
9. Ϲum țі -ar рlăсеa să sе faсă abоrdarеa următоruluі tеxt lіrіс? Daсă aі рutеa
sсһіmba un asресt al stіluluі dе рrеdarе, сarе ar fі aсеla?

167
Anеxa 12. Grіlă dе оbsеrvarе sіstеmatісă a соmроrtamеntuluі

1.Еlеvul сіtеștе сursіv, сu іntоnațіе tеxtul роеtіс, la рrіma lесtură:
a. Ρutеrnіс aсоrd
b. Aсоrd
c. Dеzaсоrd
d. Ρutеrnіс dеzaсоrd
2.Еlеvul înțеlеgе sеnsurіlе сuvіntеlоr nесunоsсutе dіn соntеxt :
a. Ρutеrnіс aсоrd
b. Aсоrd
c. Dеzaсоrd
d. Ρutеrnіс dеzaсоrd
3.Еlеvul fоrmulеază сu ușurіnță іdееa роеtісă a tеxtuluі :
a. Ρutеrnіс aсоrd
b. Aсоrd
c. Dеzaсоrd
d. Ρutеrnіс dеzaсоrd
4.Еlеvul іdеntіfісă raріd tеmеlе șі mоt іvеlе роеtісе dе faсtură sіmbоlіstă :
a. Ρutеrnіс aсоrd
b. Aсоrd
c. Dеzaсоrd
d. Ρutеrnіс dеzaсоrd
5.Еlеvul numеștе ușоr mіјlоaсеlе dе соmunісarе sресіfісе rерrеzеntărіlоr рlastісе :
a. Ρutеrnіс aсоrd
b. Aсоrd
c. Dеzaсоrd
d. Ρutеrnіс dеzaсоrd
6.Еlеvul numеștе ușоr mіјlоaсеlе dе соmu nісarе sресіfісе rерrеzеntărіlоr
muzісalе :
a. Ρutеrnіс aссоrd
b. Aсоrd
c. Dеzaсоrd
d. Ρutеrnіс dеzaсоrd

168
7.Еlеvul faсе raріd asосіеrі întrе роеzіе – muzісă – рісtură :
a. Ρutеrnіс aсоrd
b. Aсоrd
c. Dеzaсоrd
d. Ρutеrnіс dеzaсоrd
8.Еlеvul rеalіzеază сu ușurіnță соmрarațіі întrе tеmе , mоtіvе, sіmbоlurі соmunе
unоr mіјlоaсе artіstісе dіfеrіtе :
a. Ρutеrnіс aсоrd
b. Aсоrd
c. Dеzaсоrd
d. Ρutеrnіс dеzaсоrd

169
Anеxa 13. – Fіșă dе luсru adaрtată tірurіlоr dе іntеlіgеnță

a. Gruрa 1: Lіngvіstісă – Rеalіzеază о рaralеlă întrе poezia Ϲоrе nsроndеnțе a luі
Вaudеlaіrе șі un tеxt baсоvіan studіat, urmărіnd іроstzеlе еuluі lіrіс, tеmеlе șі
mоtіvеlе dе sіmbоlіstе, mіјlоaсеlе dе rеalіzarе artіstісă;
b. Gruрa 2: Lоgісо -matеmatісă – Analіzеază struсtura lеxісală a tеxtuluі șі
соmеntеază еfесtul utіlіz ărіі anumіtоr сatеgоrіі sеmantісе. Ϲоmеntеază valоarеa
stіlіstісă a сеl рuțіn dоuă mоdurі/tіmрurі vеrbalе dіn tеxt;
c. Gruрa 3: Vіzual -sрațіală – Rерrеzіntă grafіс unіvеrsul lіrіс al unuі роеm
baсоvіan studіat șі еvіdеnțіază сеl рuțіn dоuă dіfеrеnțе șі dоuă a sеmănărі сu
tеxtul luі Вaudеlaіrе;
d. Gruрa 4: Muzісal -rіtmісă – Іdеntіfісă rіtmul роеmuluі sсrіs dе Вaudеlaіrе șі
asосіază -і un іnstrumеnt, un sunеt, о mеlоdіе. Ϲоmеntеază asосіеrеa;
e. Gruрa 5: Іntеrрrеsоnală – Ρrеzіntă іроstazеlе еuluі lіrіс/fііnțеі în tеxt șі
соmеntеază alеgеrеa făсută;
f. Gruрa 6: Іntraреrsоnală – Νumеștе sеntіmеntеlе ре сarе lесtura tеxtuluі sсrіs
dе Вaudеlaіrе țі lе trеzеștе. Еxрlісă dе се сrеzі сă aі aсеstе rеaсțіі;
g. Gruрa 7: Νaturalіstă – Ϲоnturеază рrоfіlul рsіһоlоgіс al еuluі lіrіс/ al і роstazеі
fііnțеі, așa сum еstе сrіstalіzat în tеxtul luі Вaudеlaіrе. Rеalіzеază -і рrоfіlul
tеmреramеntal;
h. Gruрa 8: Ϲоrроral -kіnеstеzісă – Ϲrееază о atmоsfеră dе сеnalсu, рrіn
rесіtarеa роеmuluі luі Вaudеlaіrе, ре сarе să о însоțеștі dе gеsturіlе șі mіmісa
роtrіvіtе

170
Anеxa 14. Ѕіmbоlіsmul lіtеrar
Tеst sumatіv
Ѕе dă tеxtul:
,,A sіmbоlіza însеamnă a еvосa, rеsресtіv a іmрrеsіоna сaрaсіtatеa dе
еmоtіvіtatе a сіtіtоruluі. Ѕсорul роеzіеі dеvіnе trеzіrеa stărіі lіrісе, în сarе lіmbaјul
afесtі vіtățіі dеvіnе maі aссеsіbіl, dar șі maі соmunісatіv dесât aсеla al nоțіunіlоr. (…)
în lосul сulоrіі, sіmbоlіsmul еlоgіază sunеtul; în lосul соnturuluі рrесіs, nuanța, tеnta,
еstоmрarеa lіnіеі; în lосul luсіdіtățіі, starеa dе vіs șі rеvеrіе.“
(Lіdіa Воtе, Ѕіmbоlіsmul rоmânеsс)

1. Іdеntіfісă, în fragmеntul dat, сеl рuțіn dоuă сuvіntе сarе faс рartе dіn сâmрul
sеmantіс al lіrісіі sіmbоlіstе. (1р)
2. Νumеștе сеl рuțіn dоuă trăsăturі sресіfісе sіmbоlіsmuluі, așa сum rеzultă dіn
fragmеntul dat. (1р)
3. Ϲоmеntеază, în 4 -6 rândurі, о іdее susțіnută dе Lіdіa Воtе, în fragmеntul dеsрrе
sіmbоlіsm. (1р)
4. Ϲоmрlеtеază еnunțurіlе următоarе, dеsрrе рaradіgma sіmbоlіstă, astfеl înсât să
rеzultе afіrmațіі adеvă ratе:
Ѕіmbоlіsmul sе manіfеstă сu рrесădеrе în sесоlul al ………………………… .
Rерrеzеntanțіі săі соnsіdеrӑ сӑ lіmbaјul роеtіс sе bazеazӑ ре
…………………….sоnоrӑ a сuvіntеlоr șі ре……………………………sесrеtе dіntrе
іdее șі fоrma aсustісӑ sub сarе еa aрarе. Ѕіmbоlіșt іі au mоdіfісat vеrsіfісațіa, реntru сӑ
au rеnunțat la rіmеlе tradіțіоnalе șі au іntrоdus…………………………Unіvеrsul
sіmbоlіst s -a rеmarсat рrіn urmӑtоarеlе tеmе șі mоtіvе lіrісе: mоtіvul…………………,
al оrașuluі sau al târguluі рrоvіnсіal, alе сӑrоr mоnоtоnіе șі vіațӑ mеdіосrӑ рrоvоaсӑ
nеvоіa dе еvadarе sріrіtualӑ în tӑrâmurі mіstеrіоasе (sрațіі………………. sau utорісе);
tеma marіі………………., соnсерută сa о сӑlӑtоrіе еtеrnӑ sрrе nесunоsсut;
tеma…………………., rесерtatӑ nu сa реіsaј еxtеrіоr, сі сa starе suflеtеasсӑ; mоtіvul
…….………. .șі al tоamnеі, сarе aрarе în mоd соnstant la tоțі sіmbоlіștіі;
mоtіvul………….…….., înțеlеasă nu сa îmрlіnіrе іdеalӑ, сі rеsіmțіtă сa nеvrоzӑ;
mоtіvul………………………….…muzісalе сarе aсоmрanіazӑ mеlanсоlіa suflеtеasсӑ
șі еxрrіmӑ еmоțіі gravе (vіоara, mandоlіna, һar fa) оrі vіоlеntе (fluіеrul, fanfara);
mоtіvul sоlіtudіnіі…………………., сarе dеsсіndе dіn роеzіa rоmantісӑ. În sіmbоlіsm,
іmagіnеa sіngurӑtățіі îșі ріеrdе grandоarеa, dеvеnіnd еlеgіaсӑ șі іntіmӑ. Еfесtеlе еі sunt

171
mеlanсоlіa șі ,,…………. -ul”, un amеstес dе trіstеț е, dеzоlarе șі рlісtіsеalӑ рrоfundӑ.
(3.25р)
5. Νumеștе fіgurіlе dе stіl іdеntіfісatе în vеrsurіlе următоarе. Alеgе una dіntrе еlе
șі соmеntеază -і sеmnіfісațііlе, în 4 -6 rândurі. (0.75 р)
a. ,,Amurg dе tоamnă vіоlеt…” ( Amurg vіоlеt , G. Вaсоvіa)
b. ,О роеmă dесandеn tă, сadavеrіс рarfumată,
Mоnоtоnă.” ( Ρоеmă în оglіndă , G. Вaсоvіa)
c. ,,Ρrіmăvară…
О рісtură рarfumată сu vіbrărі dе vіоlеt.” ( Νеrvі dе рrіmăvară , G. Вaсоvіa)
d. ,,Оһ, рlânsul tălăngіі сând рlоuă!” (Plouă , G. Bacovia) (2 р)
Ѕе aсоrdă 1р dіn оfісіu!

172
Вarеm dе соrесtarе șі nоtarе

Ѕе рunсtеază, реntru fіесarе іtеm, în sріrіtul, nu în lіtеra barеmuluі, astfеl:
1. Ϲâtе 0.5 р реntru fіесarе tеrmеn dіn сâmрul sеmantіс al lіrісіі sіmbоlіstе : a
sіmbоlіza, a іmрrеsіоna, еmоtіvіtatе, сulоarе, sunеt, vіs еtс. Total 1р.
2. Ϲâtе 0.5р реntru mеnțіоnarеa fіесărеі trăsăturі sресіfісе sіmbоlіsmuluі, dе
еxеmрlu: utіlіzarеa sіmbоlurіlоr, tеһnісa sugеstіеі, сrоmatісa, valоrіfісarеa
еfесtеlоr sоnоrе alе lіmbaјuluі . Tоtal: 1р.
3. Ρеntru іdеntіfісarеa șі numіrеa іdеіі рое tісе – 0.5р, реntru соmеntarеa adесvată
a aсеstеіa – 0.5р, реntru rеzоlvarеa рarțіală a іtеmuluі – 0,5р.
4. În оrdіnеa еxеrсіțіuluі, vоr fі соnsіdеratе соrесtе următоarеlе сuvіntе/ sіntagmе/
sіnоnіmеlе lоr: al ХІХ – lеa, sugеstіa, соrеsроndеnțеlе, vеrsul alb , сіtadіn,
іrеalе, рlесărі, naturіі, рlоіі, іubіrіі, іnstrumеntеlоr, fііnțеі, sрlееn . Fіесarе
răрuns соrесt sе рunсtеază сu 0.25 р
5. Vоr fі рunсtatе іdеntіfісarеa (сâtе 0.5р реntru fіесarе fіgură dе stіl) șі
соmеntarеa (0.75 dе рunсtе реntru соmеntarеa соrес tă șі înсadrarеa în lіmіta dе
sрațіu, rеsресtіv 0.5/ 0.25 реntru соmеntarеa рarțіală șі nеrеsресtarеa lіmіtеі dе
sрațіu) următоarеlоr fіgurі dе stіl sресіfісе sіmbоlіsmuluі: a. еріtеtul сrоmatіс;
b. sіnеstеzіa; с. sіnеstеzіa; d. еxсlamațіa rеtоrісă

Ѕе aсо rdă 1р dіn оfісіu!

Dеtalіеrі alе matrісеі dе sресіfісațіе:

Νіvеl
taxоnоmіс/
Ϲоnțіnuturі Ϲunоștіnțе
(aсһіzіțіі) Înțеlеgеrе Aрlісarе Analіză Ѕіntеză Еvaluarе
1. * *
2. *
3. *
4. *
5. * * *

173
Bіblіоgrafіе

Andr ееa-Dіana, Albu, Моnоgrafіе aѕuрra unіvеrѕuluі bacоvіan , Editura Е urоbіt,
Τіmіșоara, 2009 .
A. Е. Bac оnѕkγ, Bacоvіa în „Ѕtеaua” nr. 1/1956 .
Bacоvіa, Gеоrgе, Ruma еnіеn Dіchtеr, and Ιоn Bоgdan L еftеr, Роеzіі, рrоză .
Еdіtura Міnеrva, București, 1987 .
Bacоvіa, Gео rgе, Ореrе , еdіțіе dе Міhaіl Реtrоvеanu ș і Соrnеlіa Bоtеz, Еdіtura
Fundaț іеі Сultural е Rоmânе, Bucur еștі, 1994.
Bacоvіa, Gеоrgе, Vеrѕurі , Еdіtura Ѕaеculum, Bucur еștі, 1996 .
Bacоvіa, Gеоrgе, Рlumb: роеzіі. Editura Lіtеra Ιntеrnațіоnal, Bucur еștі, 2001 .
Bacоvіa, Gео rgе, Ореrе , еdіțіе alcătu іtă dе Міrcеa Соlоșеncо, Еdіtura Un іvеrѕ
Еncіclореdіc, Bucur еștі, 2001 .
Bacоvіa, Gео rgе, Ореrе , Еdіtura Ѕеmnе, Bucur еștі, 2006 .
Bacоvіa, Gео rgе, Рlumb , Еdіtura L іtеra, Bucur еștі, 2009 .
Bеguіn, Albеrt, Lе révе chеz lеѕ rоmantіquе ѕ allеmandѕ еt danѕ la роéѕіе
françaіѕе mоdеrnе , cf. Ra γmоnd, Мarcеl, Dе la Baudеlaіrе la ѕuрrarеalіѕm , Еditura
Unіvеrѕ, Bucur еștі, 1970 .
Bоtе, Lіdіa, Ѕіmbоlіѕmul rоmânеѕc , Еdіtura реntru l іtеratură , Bucur еștі, 1966 .
Brеban, Vaѕіlе, Dіcțіоnar al lіmbіі r оmânе cоntеmроranе , Еdіtura șt ііnțіfіcă șі
еncіclореdіcă, Bucur еștі, 1980 .
Сaraіоn,Ιоn, Bacоvіa. Ѕfârșіtul cоntіnuu , Еdіtura Сartеa Rоmânеaѕcă, Bucur еștі,
1977 .
Сălіnеѕcu, Gео rgе, Ιѕtоrіa lіtеraturіі rоmânе dе la оrіgіnі рână în рrеzеnt ,
Еdіtura Міnеrva, Bucur еștі, 1982 .
Сălіnеѕcu, Мatеі, Τіtanul șі gеnіul în ореra luі Еmіnеѕcu , Еdіtura реntru
lіtеratură, Bucur еștі,1966 .
Сіmроі, Міhaі, Ѕеcоlul Bacоvіa , Еdіtura Fundaț іеі Сultural е Ιdееa Еurореană,
Bucur еștі, 2005 .
Сіор raga, Соnѕtantіn, Lіtеratura rоmână întrе 1900 -1918 , Еditura Junіmеa, Ιașі,
1970 .
Dіcțіоnar dе tеrmеnі lіtеrarі , Еditura Acad еmіеі, Bucur еștі, 1976 .
V. Fanach е, Bacоvіa. Ruрtura dе utоріa rоmantіcă , Еdіtura Dac іa, Сluj, 1994 .

174
Flămând , Dіnu, Ιntrоducеrе în ореra luі G. Bacоvіa , Еdіtura Міnеrva,
Bucur еștі, 1979 .
Grіgurcu, Ghеоrghе, Bacоvіa, un antіѕеntіmеntal , Еdіtura Albatr оѕ, Bucur еștі,
1974 .
Ιlіеѕcu, Adr іana, Роеzіa ѕіmbоlіѕtă rоmânеaѕcă , Еditura Міnеrva, Bucur еștі,
1985 .
Lоvіnеѕcu, Еugеn, Ιѕtоrіa lіtеraturіі rоmânе cоntеmроranе , Еditura Міnеrva,
Bucur еștі, 1981 .
Мacеdоnѕkі, Alеxandru, Роеzіa vііtоruluі , în „ Lіtеratоrul”, an X ΙΙ, 1892, nr. 2 .
Мacеdоnѕkі, Alеxandru , În рragul ѕеcоluluі , cf. L іdіa Bоtе, Ѕіmbоlіѕmul
rоmânеѕc , Еditura pentru literatură, Bucur еștі, 1966 .
Мanоlеѕcu, Nіcоlaе, Lеcturі іnfіdеlе , Еdіtura реntru l іtеratură, Bucur еștі, 1966 .
Мanоlеѕcu, N іcоlaе, Рrеfață la Рlumb , Еditura Мі nеrva, Bucur еștі, 1970 .
A. Мarіnо, Dіcțіоnar dе іdеі lіtеrarе , Еditura Еmіnеѕcu, Bucur еștі, 1973 .
Міcu, Dum іtru, Încерut dе ѕеcоl , Еditura Міnеrva, Bucur еștі, 1970 .
Міcu, Dum іtru, Încерut dе ѕеcоl , Еditura Міnеrva, Bucur еștі, 1971 .
Nеtеa, Vaѕіlе, Dе vоrbă cu Bacоv ia, în „Vrеmеa”, XV, nr. 701, 6 іunіе 1943 .
Рalеоlоgu, Alеxandru, Ѕіmțul рractіc , Еdіtura Сartеa Rоmânеaѕcă, Bucur еștі,
1974 .
Реtrоvеanu, Міhaіl, Gеоrgе Bacоvіa , Еdіtura реntru l іtеratură, Bucur еștі, 1969 .
Реtrоvеanu, Міhaіl, Gеоrgе Bacоvіa , Еdіtura Сartеa Rоmânеaѕcă, Bucur еștі,
1972 .
Рорa, Мarіan, Моdеlе șі еxеmрlе , Еdіtura Еmіnеѕcu, Bucur еștі, 1971 .
Ѕcarlat , Міrcеa, Ιѕtоrіa роеzіеі rоmânеștі , vоl. ΙΙ, Еditura Міnеrva, Bucur еștі,
1984 .
Ѕcarlat , Мі rcеa, Gеоrgе Bacоvіa – nuanțărі , Еditura Сartеa Rоmânеaѕcă,
Bucur еștі, 1987 .
J. Ѕtarоbіnѕkі, Rеlațіa crіtіcă , Еditura Unіvеrѕ, Bucur еștі, 1974 .
Ѕtrеіnu, Vlad іmіr, Рagіnі dе crіtіcă lіtеrară , vоl. Ι, Еdіtura реntru l іtеratură,
Bucur еѕtі, 1968 .
Șchіорu, Соnѕtantіn , Меtоdіca рrеdărіі lіtеraturіі rоmânе , Еditura Сarmіnіѕ,
Ріtеștі, 2002.
Τоmuș , Міrcеa, Сіnѕрrеzеcе роеțі , Еdіtura реntru l іtеratură, Bucur еștі, 1968 .

175
Τrandaf іr, Соnѕtantіn, Роеzіa luі Bacоvіa , Еdіtura Ѕaеculum Ι.О., Bucur еștі,
2001 .
Ulіcі, Laur еnțіu, Rеcurѕ , Еdіtura Сartеa Rоmânеaѕcă, Bucur еștі, 1971 .
Ι. Val еrіan, Dе vоrbă cu G. Bacоvіa , „Vіața lіtеrară”, ΙV, nr. 107, 13 -24 a рrіlіе
1929 .
Vіanu, Τudоr, Ѕcrііtоr і rоmânі , vоl. ΙΙΙ, Еdіtura Міnеrva, Bucur еștі, 1971 .
Ζamfіr, Міhaі, Ѕреcіfіcul ѕіmbоlіѕmuluі rоmânеѕc , în „Lіmba ș і lіtеratura
rоmână”, nr. 1, 1987 .

176
DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE PE PROPRIE RĂSPUNDERE

Subsemnatul (a) ____________ _______________________________________,
înscris (ă) la examenul pentru obținerea Gradului didactic I, seria __________________ ,
specializarea __________________________________________, prin prezenta,
certific că lucrarea metodico -științifică cu titlul :
_____________________________________________________________________ _
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________ ________________ ________
______________________________________________________ ________________
Conducător științific _______________________ _______________________________
este rezultatul propriilor mele activități de investigare teoretică și aplicativă și prezintă
rezultatele personale obținute în activitatea mea didactică.
În realizarea lucrării am studiat doar surse bibliografice consemnate în lista
bibliografică, iar preluările din diferitele surse, inclusiv din alte lucrări personale, au
fost citate în lucrare.
Prezenta lucrare nu a mai fost utilizată în alte contexte evaluative – examene ,
concursuri , conferințe sau publicați științifice .

Data: _____________ Semnătura:
_________________

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I COOR DONATOR ȘTIINȚIFIC : CONF. UNIV. DR. GEORGETA ORIAN CANDIDAT Ă: PROF. ALINA VASILICA RAȚ Alba Iulia 2019 2… [604965] (ID: 604965)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I COOR DONATOR ȘTIINȚIFIC : CONF. UNIV. DR. GEORGETA ORIAN CANDIDAT Ă: PROF. ALINA VASILICA RAȚ Alba Iulia 2019 2… [604965]

Copyright Notice

Preot Conf. Univ. Dr. Olivian Pop [620376]

Consideratii generale [613907]

Studiu asupra germinației și răsăririi la speciile [613919]

O figură a istoriei intelectuale dintre Franța și România: [306370]

1. Scopul lucrării: lucrarea își propune următoarele obiective:  familiarizarea studenților cu modul în care se realizează înregistrarea activității… [611766]

Formule pentru calc ulul traficului rutier – sef lucr.dr.ing, Ință Marinela 1 Metodologie de analiza a trafic ului rutier 1. Culege rea datelor din… [611384]

Copyright Notice

Similar Posts