PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC: LECTOR DR. SANDRINA MINDU CANDIDAT: PROF. ÎN ÎNV. PREȘC.: STOICA VIORICA 2 3 CUPRINS 1…. [631549]

1

UNIVERSITATEA ,, DUNĂREA DE JOS ” GALAȚI
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA CADRULUI DIDACTIC

LUCRARE METODICO -ȘTIINȚIFICĂ
PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
LECTOR DR. SANDRINA MINDU

CANDIDAT: [anonimizat]. ÎN ÎNV. PREȘC.: STOICA VIORICA

2

3
CUPRINS

1. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND CREATIVITATATEA
1.1 Conceptul de creativitate. Delimitare teoretică………………. …….. ………..pg. 8
1.2 Creativitatea…………… …………………………… …………. …………. ……….. …….pg. 10
1.3 Teorii privind creativitatea…… ………………………… ………… ………………….pg.12
1.4 Criterii pentru delimitarea activității creatoare ………………. ………… ……..pg.15
1.5
2. STIMULAREA CREATIVITĂȚII PREȘCOLARILOR PRIN ACTIVITĂȚILE
DESFĂȘURATE ÎN GRĂDINIȚĂ
2.1 Jocul, principala modalitate de dezvoltare a creativității
preșcolarului…… ………………………………………………………….. ………….. ..pg.17
2.1.1 Jocuri de creație/comunicare -exemple…… …………………….. .pg.20
2.2 Dezvoltarea și cultivarea spiritului creator prin activități practice…… …pg.23
2.3 . Dezvoltarea și cultivarea spiritului creator prin activitățile
desfășurate in centrul Artă …………………….. …………………….. …………….. ..pg.24
2.4 Modalități și tehnicinoi în activitățile plastice….. …….. ……… …………….. pg.27
2.5 Stimularea creativității lexicale…………………….. …….. ……….. …………….. .pg.28
2.6 Activarea creativității prin activitățile cu conținut matematic.. …………… pg.30
2.7 Creativitatea – element definitoriu în realizare sarcini lor
în activitățile de educație muzicală………………………………….. …………….. pg.33

3. STUDIU EXPERIMENTAL PRIVIND DEZVOLTAREA CREATIVITĂȚII
COPIILOR PREȘCOLARI

3.1 Ipoteza și obiectivele cercetării…………………………….. …………….. …….. …..pg.35
3.2 Metode, tehnici și instrumente de investigație……. ……………… ………… ……pg.38
3.3 Etapele cercetării
3.3.1. Etapa inițială……………………….. ………………. ……………………… ……..pg .41
3.3.2. Etapa formativă………………………………………………………. ……… ……pg.53
3.3.3. Etapa finală …………………………………………………………………………pg.64
3.4 Prelucrarea și interpretarea datelor…………………………………………….. ………pg.66

4. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI …………… ………………. ……………… ..pg.69
BIBLIOGRAFIE……………………………. …………….. ………………. …………… ..pg.74
ANEXE……………………………………………………. ………… ………… …………… ..pg.76

4

MODA LITĂȚI DE STIMULARE A CREATIVITĂȚ II
COPILULUI PREȘCOLAR

,,Educatoarea joacă oarecum rolul cristalului care polarizeaza lumina difuză și o transformă
in raze, ce se răspândesc ca într -un splendid curcubeu’’
S. HERBINIERE -LEBERT

Creativitatea constituie una dintre cele mai importante valori umane, sociale,
educaționale. Rolul creativității în procesul culturii și civilizației este enorm, iar în școala
contemporană este prezentă o vie preocupare pentr u educarea creativității.
Creativitatea este cea mai liberă formă de exprimare, actul creației prezent de la cea mai
fragedă vârstă, trebuie stimulat permanent prin crearea unor condiții optime manifestării
creativității.
Din punct d e vedere psihologic, se pune problema stimulării și dezvoltării optime și
maxime a ”potențialului creativ” al copilului începând de la vârsta preșcolară. Aceasta este
vârsta la care copilul dispune de un remarcabil potențial creativ, care nu se fructific ă de la sine,
ci numai ca efect al acțiunilor formative adecvate. De aceea pregătirea capacității de adaptare
a individului la realitățile rapid schimbătoare ale zilei de mâine trebuie să înceapă la această
vârstă .
Asigurarea succesului la învățătură al copiilor în funcție de potențialul lor biologic și
psihic, pe de -o parte și depășirea eșecului pe de altă parte, se prezintă ca obiective.
Eficiența activității preșcolarului depinde nu numai de cap acitatea de asimilare a
cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor, dar și de anumite trăsături de personalitate, în
particular de imaginația și de creativitatea lui.
Fără imaginație este imposibilă acumularea cunoștințelor, priceperilor și deprinderi
Un rol important, îl au arta plastică, literatura artistică, jocurile creative în dezvoltarea
capacităților creative la vârsta preșcolară. Dar e lucru știut că în multe d in instituțiile

5
preșcolare nu se ține cont de această conexiune dintre aceste activități și dezvoltarea
capacităților creative.
Cauza esențială fiind faptul că practica învățării preșcolarilor în grădiniță nu ține cont
de specificul funcționă rii și dezvoltării capacităților creative, de relațiile lui cu activitatea de
creare. Educatoarea trebuie să dispună de măiestrie în formarea priceperilor și deprinderilor
necesare dezvoltării personalității copilului prin intermediul activității organiza te, prin
intermediul creațiilor literare. Dacă un copil situat la nivelurile cele mai elementare este
supus unui proces de educație, el poate forma unele deprinderi minore în raport cu altele dar
de o importanță covârșitoare pentru el și grupul social î n care trăiește.
Este cunoscut faptu l că idealul educațional în șco ală românească este formarea unei
persoane creative, active și autonome. Idealul educațional urmărește stimularea și dezvoltarea
capacității personalității umane de adaptare ra pidă la schimbările sociale în mod creeator și
inovator. El are ca nucleu creativitatea și vocția, pentru atingerea sau apropierea cât mai mult
de idealul educațional al societății românești trebuie să se acționeze în acest sens incă de la
cele mai fragede vâ rste.
Mediul social educativ impregnat de probleme formative este grădinița. Aici copilul
învață să devină independent, jucând progresiv rolurile de autor, iar nu de simplu actor al
propriilor impresii, imagini mintale, noțiuni elementare, operații ale gândirii divergnte, trăiri
emoționale, social -morale și fapte de conduită.
Copiii trebuie antrenați să parcurgă mai ales urcușul autoperfecționării, autodesăvârșirii
prin angajarea lor colectivă în realizarea a tot ce pot face ei ma i bine și mai frumos, mai
desăvârșit tinzând spre ceva nou, neobișnuit și deosebit ca valoare pentru ei și ceilalți.
A fi creativ este mai mult decat a desena sau a picta. Este important să le oferi copiior o
gama largă de materiale creative si chiar experiențe, timp, pentru a explora materialele si
produsul rezultat activității lor.
Experiențele cu copiii in primii ani de viaț ă pot imbunătăți în mod semnificativ
dezvoltarea creativității lor, însă ceea ce este important în o rice act creativ este procesul de
auto-exprimare. Experiențele creative pot ajuta copiii să se exprime și să facă față
sentimentelor lor.

6
Activitatea creatoare a unui copil m -a ajutat sa aflu mai multe despre sentimentele si
trăirile lui și despre ceea ce gândește el.
Oferindu -le copiilor o mulțime de oportunități pentru a -și dezvolta gândirea creativă,
m-am putut baza pe act ivități care i -au captivat si le -au stâ rnit interesul pe copiilor care au
încercat idei noi, modalități de gândire diferite în rezolvarea problemelor stimulând atfel
creativitatea si dezvoltarea mentala.
Experimentele realizate de -a lungul timpu lui au ilustrat in grafice o curbă descendentă
pe care o urmează creativitatea, aceasta fiind mult mai pregnantă la vârstele mici și pierzându –
și productivitatea la vârsta adultă.
Din acest motiv este important ca programele educative de la toate nivelurile să meargă
mai mult în direcția cultivării creativității.
Copilul care -și manifestă permanent mirarea și surpriza, încercând să surprindă ineditul
lumii, neinfluențat încă de rutină, este considerat prototipul creativității . Teama faț ă de orice
deviere de la normă, are ca efect dispariția originalității, fiind capcana în care eșuează
creativitatea multor indivizi.
Viața copiilor în grădiniță trebuie să aibă un conținut bogat pentru a contribui la
dezvoltarea unor interese câ t mai diverse. Copiii sunt foarte interesați concret, iar ,,faptele vii’’
reprezintă principiul de bază în organizarea vieții copiilor.
Activitatea din grădiniță, întotdeauna vie, interesantă, atrăgătoare, supune totodată
copilul unor eforturi și încordări, pregătindu -l pentru învingerea dificultăților de mai târziu.

7

CAPITOLUL I

CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND CREATIVITATEA

1.1. Conceptul de creativitate. Delimit are teoretică
Termenul de creativitate a fost introdus î n literatura de specialialitate de G. W.
Allport în anul 1937. Până atunci, pentru a desemna creativitatea, erau utilizați diverși termeni
cum ar fi: dotație, aptitudine, talent, genialitate, imagi nație, vocație creatoare și inteligență. În
zilele noastre s -a ajuns la o vasta și complexă problematică a creativității, care este abordată
sub diverse aspecte de specialiști din diverse domenii, iar mai recent chiar de așa zișii
specialiști în creativit ate. Societatea contemporană, se caracterizează prin schimbări radicale
care se petrec în știință, tehnică și cultură.
Psihologii susțin că a fi creativ înseamnă a crea ceva nou, original și adecvat
realității.
A crea î nse amnă: a face să existe, a aduce la viață, a cauza, a genera , a produce , a
fi primul care interpretează rolul și dă viață unui personaj, a compune repede, a zamisli, etc.
Creativ este cel care se caracterizeaza prin originalitate și expres ivitate, este
imaginativ, generativ, deschizător de drumuri, inventiv, inovativ etc.
Al. Roșca (2 pg 11 -48) afirmă că datorită complexității fenomenului creației, este
puțin probabil să se ajungă la o definiție unanim recunoscută, deoarece fiecare autor pune
accent pe dimensiuni diferite. Astfel se arată că dupa unii autori ,,creativitatea este aptitudinea
sau capacitatea de a produce ceva nou și de valoare”, iar după alții ea constituie un proces prin
care se realizează un produs.
După P. Popescu -Neveanu ,,creativitatea presupune o dispoziție generală a
personalității spre nou, o anumită organizare (stilistică) a proceselor psi hice î n sistem de
personalitate ”(3 pg 52)

8
Margaret A. Boden(1992) a inventariat definițiile creației consemnate în diferitele
dicționare, concluzionând că în general creativitatea constă în ,,realizarea de combinații noi,
originale, de idei vechi”. Combinațiile noi trebuie să aibă o anumită valoare.
Creativitatea este un concept destul de vag și oarecum imprecis. Michel și Bernadette (4
pg198) arată că în mintea omului obișnuit creația este legată de expresii și creații artistice, de
invenții tehnologice sau descoperiri științifice, de comunicare interumană de educație , de
comportamentel e personale și de mișcările sociale. Ea semnifică: adaptare, imaginație,
construcție, originalitate, evoluție, libertate interioară, talent literar, distanțare față de lucrurile
deja existente.
Definind creativitatea ca aptitudinea de a realiza ansambluri originale și eficiente
plecând de la elemente preexistente, H. Jaoui consideră că oricine poate fi creativ. (5 pg35)
Alți mari autori văd în creativitate capacitatea de a imagina raspunsuri la probleme, de a
elabor a soluții inedite și o riginale . A fi creativ înseamnă a vedea același lucru ca toată lumea,
dar a te gâ ndi la ceva diferit.

1.2. Creativitatea
Comparativ cu cele anterioare, societate a contemporană se caracterizează prin
schimbări radicale , care se petrec în conduită, la locul de muncă sau în familie, în educație, în
știință și în tehnologie, în religie și aproape în orice aspect al vieții noastre.
A exista î ntr -o asemenea lume presupune un înalt grad de adaptare și de curaj care este
legat î n mare măsură de creativitate . A fi creativ nu înseamnă doar receptarea și consumul de
nou, ci î n primul râ nd crearea noului.
Adaptarea creativă naturală pare a fi singura posibilitate prin care omul poate ține pasul
cu schimbarea caleidoscopică a lumi i sale. (6 pg112)
Oricine poate fi creativ, dar pentru a se împlini în această direcție sunt necesare o serie
de condițiila care ne vom referi în această lucrare.
Se pot distinge trei direcții în abordarea și analiza fenomenului creației: din perspectiva
produsului creat, a procesului de creație și a personalității creatoare.
Produsul creat desemnează rezultatul procesului de creație. Pentru ca acest produs să
poată fi apreciat creativ trebuie să incube doi parametri: or iginalitate și utilitate socială.

9
Originalitatea se exprimă prin noutate și unicitate.
Guilford , Wilson și Chirintensen au scos în evidență trei criterii de apreciere a
originalității unui produs: (7 pg. 10)
 un răspuns este cu atât m ai riginal cu câ t el este mai ingenios (apreciat ca atare de un
grup de judecători)
 un produs este cu atât mai original cu cât el apreciază elemente de cunoștințe sau date
de experiență mai îndepărtate.
 un răspuns este cu atât mai original cu cât el este m ai rar în populația considerată.
Eficiența și utilitatea produsului este parametrul care impune acestuia o finalitate
practică. Un produs al creației trebuie să răspundă unor nevoi umane, să fie aplicat în folosul
omului.
Perspectiva procesuală este o direcție de abordare a creativității. Ocupându -se de
procesul creației psihologii consideră că el parcurge mai multe etape. Putem menționa în acest
sens concepția lui G. Wallas, devenităclasică, care distinge patru etape: prepararea, inc ubația,
iluminarea și verificarea. (8 pg. 54)
Ca atribut fundamental al acesteia din punct de vedere pedagogic ne interesează mai
mult creativitatea din perspectiva personalității. Ea este proprie , în limitele normalului,
tuturor copiilor, manife stâ ndu -se însă cu o intensitate diferită de la unul la altul.
Toți copiii dispun de un potențial creativ, rescpectiv de anumite trăsături sau însușiri
favorizante actului creator. Deosebirile se exprimă prin intensitatea cu care se manifestă aces t
potențial și prin domeniul în care se aplică. El reprezintă o posibilitate latentă ce se poate
întrevedea de la cea mai fragedă vârstă. Detaliind aceste însușiri putem distinge, pe de o parte,
cele care se referă la intelectul copilului, iar pe de altă p arte, cele ce se referă la fantezia sau
imaginația sa. Cele două categorii de însușiri nu evoluează în mod liniar și în același ritm.
Potențialul creativ cunoaște o dinamică specifică de -a lungul dezvoltării ontogenetce
și îmbracă nuanțe indi viduale de la o persoană la alta.
Esența creativului constă în noutatea și originalitatea sa. De aceea nu avem standarde
pentru a -l evalua. Î ntr -adevăr , istoria a arătat că un produs cu cât este mai original și
implicațiile sale sunt mai înd epărtate în timp, cu atât mai aspru va fi judecat de contemporani,
fiind calificat drept nebunesc, eronat, inutil, dar aceste aprecieri ale societății nu împiedică
geniile să existe, să e afirme și să dăinue.

10
W. Duff a distins trei facultăți al e minții creatoare: imaginația, judecata și gustul, pe
care le consideră principalele componenteale geniului. (9 pg 96)
Imaginația este facultatea mintală care elaborează o infinitate de asociații noi prin
compunere și descompunere a ideilor, prin combinare și recombinare a lor, creând în final
obiecte care nu au existat niciodată în natură.
Judecata permite combinarea id eilor elaborate de imaginație, observarea acordului sau
dezacordului dintre ele, reunire în aceeași categorie a celor omogene și respingerea celor
discordante, în final urmând să se determine utilitatea și adevărul invențiilor și descoperirilor
produse pri n puterea imaginației.
Gustul este un simț intern care permite delimitarea ideilor frumoase de cele urâ te, a celor
decente de ce le ridicole.
Subliniem că imaginația se aseamănă cu gândirea divergentă iar judecata cu gândirea
convergentă. Gu stul este abordat ca un supliment de judecată de factură estetică, care conferă
în primul rând eleganță gândurilor noastre.

1.3. Teorii privind creativitatea
Teresa Amabile în anul 1983, consideră că adoptarea deciziilor, atât într -un domeniu
profesional cât și în viața cotidiană implică deseori creativitatea. (8 pg.54)
Pe de o parte, soluțiile creative asigură rezolvarea problemei cu o neașteptată eficiență
și pe de altă parte, dispun de eleganță și o uimitoare simplitate. În gener al, răspunsurile
creative sunt evidente și totuși puțină lșumese gândește la ele.
De exemplu, unul din exercițiile unui joc pentru antrenarea creativității solicită
subiecților să arate: ,,Cum se poate pune mâna stângă în buzunarul drept de la p antaloni, iar pe
cea dreaptă în buzunarul stâng?”. Răspunsul este ,, Punând pantalonii invers”.
A fi creativ înseamnă să elaborezi un anumit lucru (unealtă, idee, proces, lucrare de artă)
care în același timp este absolut inovator și valabil. Dacă un produs este nou, dar
nepotrivit, el este considerat bizar. Dacă este valabil, dar nu este nou va fi considerat corect
sau bine executat, dar nu creativ. După această autoare, modelul structural al crea tivității
include următoarele co mponente necesare:

11

calificarea, gradul de specializare î n domeniul respectiv;
abilități creative;
motivație intrinsecă.
Studiile despre creativitate pot fi grupate în două mari direcții, și anume, unele
bazatepe observații empirice ( mituri) ș i altele care rezultă din cercetări experim entale î n
opinia lui M. Jigău. (11 pg.78)
După Weisberg creativitatea reprezintă doar o ,,rezolvare de probleme în trepte” sau
o ,,gândire creativă evolutivă” (12 pg. 87) . În opinia sa, există puține motive pentru a crede că
soluțiile noi se produc în flash -uri revelatoare de tip ,,insigh t”(ilumiatoare). Este mult mai
rațional să tragi concluzia că oamenii soluționează problemele pornind de la ceea ce este deja
cunoscut și abia apoi modifică schema în confor mitate cu noile cerințe. Ulterior intervine
gândirea creativă care implică abilitatea de a te ,,rupe” de orice modalitate veche de gândi re
sau de soluționare cunoscută problemelor, putând astfel genera mai multe soluții posibile.
Weisberg aduce î n discuție un fapt important în abordarea creației și anume caracterulde
integralitate. Toate abordările tradiționale au un pronunțat caracte atomist, fiind centrate pe
elemente sau procese izolate.
În favoarea abordării creativității dintr -o pers pectivă holistă, care să permită
surprinderea fenomenului la întreggul său nivelde complexitate se declară H. Gardner (1993).
Astfel, el se oprește asupra stadiului vieții și activitățiiunor personalități creatoare cu realizări
remarcabile, de necontestat: Freud, Einstein, Picasso, Eliot, Graham, Gandhi.
H. Garner conturează un cadru teoretic general de analiză a creativității pe mai multe
niveluri. (12 pg. 102)
Nivelul subpersonal ce vizează substratul biologic al creativității. Analiza creației din
perspectiva neurobiologiei încearcă să clarifice aspecte de genul: înzestrare genetică, structura
și funcționarea sistemului nervos, factorii hormonali și metabolismul.
Nivelul personal ce grupează factorii individuali ai personalităț ii creatoare. Gardner
deosebește două mari categorii de factori: unii cognitivi și alții care țin de personalitate și
motivație. În viziunea lui, foarte importantă este interacțiunea dintre aceste două categorii de
factori.
Nivelul intrapersonal ce se referă la domeniul în care lucrează și creează un individ la
caracteristicile sale.

12
Nivelul multipersonal se referă la contextul social în care trăiește un individ creativ. Din
perspectiva psihologică, aceasta înseamnă cercetarea modului în car e cercul personal și
profesional al persoanei creatoare influențează viața și activitatea sa.
După Mihaly Csikszent mihalyi(2007), creativitatea este un fenomen care rezultă
interacțiunea a trei sisteme:
1) setul instituțiilor sociale care selecte ază din creațiile individuale pe cele care merită a fi
reținute;
2) domeniul cultural stabil, care va conserva și va transmite noile idei selectate și 3) individul
care aduce schimbări în domeniu.
Creativitatea nu poate fi studiată doar în plan personal, deoarece acest fenomen rezultă
din interacțiunea celor trei sisteme amintite mai înainte.
Cu alte cuvinte, fără un domeniu cultural definit, în care inovația este posibilă,
persoana nu p oate începe nici o creație. Fără un grup de semeni , care să evolueze și să
confirme creația este imposibil să diferențiezi ceea ce este improbabil sau ciudat din punct de
vedere statistic.

1.4.Criterii pentru departajarea activității creatoare a copiilor preșcolari
Psihologii au formulat o serie de criterii pentru a delimita activitatea creatoare de cea
reproductivă. I.A. Taylor, în anul 1959 consideră că: (13pg 76)
1) performanța c reatoare trebuie să prezinte o anumită însemnătate economică, socială,
culturală, științifică etc.,valoare care să fie recunoscută social.
2) rezultatele trebuie să fie f ormulate coerent și inteligibil.
Y. Benito, stabilește în anul 1993 patru tipuri de criterii în apreci erea creativității (14
pg.45)
1)performanța creatoare sau rezultatele nemijlocite ale activității creatoare care se
caracterizează prin eficiență, utilitate, noutate și originalitate;
2)procesul creativ, ale cărui trăsături specifice sunt: spontaneitatea, asociativitatea,
flexibilitatea, capacitatea combinatorică;
3)însușirile persoanei creative care privescîn primul rând motivele și atitudinile creative(în
număr de peste 60)

13
4)potențialul creativ, situație în care sunt evaluate fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea și
capacitatea de elaborare prin intermediul unor teste specifice, persoana fiind doar candidată
pentru creativitate.
În anul 1963, F Barron introduce un criteriu dual pentru evaluarea creativității. (16
pg.45) . Astfel el consid eră că performanța sau produsul creator trebuie să aibă un grad ridicat
de neobișnuit, să fie rar întâlnit în colectivitatea în care a apărut și în același timpacest produs
creator să fie adecvat realității.
De multe ori, răspunsurile neobișnuite provin din ignoranță, confuzie, stări alterate de
conștiință, ele fiind în totală neconcordanță cu realitatea. De exemplu: ,, Doi copii se aflau la
un muzeu unde erau expuse mumii . Unul dinre ei îl întreabă pe celălalt ce ar putea reprezenta
î nscrisul de pe unul din bandajele care erau înfășurate în jurul gâtului uneia dintre mumii – 179
î.Hr. Celălalt copil i -a răspuns că probabil era numărul mașinii care l -a accidentat”. (179 î .Hr.
desemnează anul îmbălsămării mumiei. )
Unul dintre psihologi i care au încercat să delimiteze originalitatea de rutină a fost și
A. Koestler (1964). Pentru el importante sunt următoarele aspecte (16 pg.53)
 nivelul de cunoștințăcu care este condusă activitatea de căutare a ideilor și a soluțiilor.
O persoană înalt cre ativă se sprijină în aceeași măsură atât pe conștiință, cât și pe
subconștient și inconștient în căutarea noului.
 tipul de experiență pe care îl preferă și care este de încredere pentru o persoană.
Persoanele înalt creative apelează de regulă la experiențe și modalități noi,
necunoscute spre deosebire de cele slab creatoare, care se încred numai în modalitățile
cunoscute, care de regulă au dus la reușită;
 natura obstacolului care trebuie depășit și felul obiectivelor alese. O persoană înalt
creatoare alege situații problematice, cât mai noi și diferite de experința ei anterioară
de ceea ce cunoaște la momentul respectiv.(Mihaela Roco) (17 pg 32)

14
1.5. Factorii favorizanți ai creativtății

Se consideră, că folosind mijloace adecvate. La orice ființă umană normală (Q. I. = 90) se
poate devzolta măcar un minim de creativitate. De aici rezultă măcar faptul că orice copil trebuie
să beneficieze de mijloace generale și speciale de stimulare ale creativității. Criteriul folosit
pentru a difernția metodele de educ are a creativității îl constituie destinatarul căruia i se
adresează, preponderent, metodele respective și care, în principal, sunt personalitatea, procesul
sau produsul creativ.
Educația creativității presupune un moment inițial și anume autoeducația ei, aadică efortul
și motivația fiecărei persoane de a -și exersa și dezvolta deshiderea față de tot ce înseamnă
comportament creator. (G. Popescu)
Definirea și explicarea fenomenului complex al creaivității se sprijină pe încercările de a
descifra factorii și variabilele care o caracterizează.

1.5.1. Factori de natură psihică

1.5.1.1. Factorii intelectuali ai creativitrății
Primele date despre factorii intelectuali ai creativității au fost furnizate de către J. P.
Giulford (1951), pe baza analizei științifice. Câțiva ani mai târziu, V. Lowenfeld și K. Beittel ,
cercetând creația artistică, delimitează aceeși factori de natură intelectuală: flexibilitate, fluență,
originalitate, receptivitate față de problemele, trebuințele a ltora, aptitudinea de a redefini, de a
organiza și elabora. Alți factori de natură intelectuală sunt: imaginația, inteligența, etc.
Flexibilitatea este considerată ca fiind principalul factor psihologic sl creativității. Prin
flexibilitate se înțelege ” modificarea rapidă a mersului gândirii când situația o cere,
restructurarea ușoară a vechilor legături corticale cu cerințele noii situații, realizarea ușoară a
transferului în rezolvarea ușoară a transferului în rezolvarea problemelor ”
(Al. Roșca , 1977). Așa cum descrie autorul amintit flexibilitatea se caracterizează deci prin
rapiditate și ușurință în gândire.

15
Fluența și fluiditatea constituie de fapt un ansamblu de mai mulți factori , J. P. Guiford
a identificat patru factori de fluență: a vorbirii, a ideilor, a expresivității și a asociațiilor. În cadrul
acestui ansamblu rolul cel mai însemnat îl au asociațiile întrucât orice formă de creativitate se
naște dintr -o activitate combinatorie.
Originaliatea este considerată nota definitorie a creativității. Ea se definește prin
capacitatea gândirii de a produce ideii și imagini noi sau de a găsi soluții inedite. Originaliatea
are la bază acțiunea conjugată a doi factori distinctivi: independența gândirii (nonconformismul)
și imaginația creatoare. În același timp se implică și unele trăsături caracteriale (tăria de a susține
propriile opinii, capacitatea de a înfrunta conformismul și rutina, perseverența).
Receptivitatea sau sensibilitatea față de problemele, trebuințele și sentimentele altora
presupune o atit udine deschisă față de fapte și idei noi, adică o curiozitate veșnic trează.
Aptitudinea de a redefini se referă la capacitatea persoanei creative ”de a transforma
funcția unui obiect pentru a -l face util î ntr -o formă nouă”, la aptitudinea de a se servi ”d e gâ ndire
pentru a găsi lucrilor noi valențe în vederea unor noi întrebuințări” (37, p. 12).
Una din funcțiile psihice care joacă un rol hotărâtor în orice activitate creatoare este
imaginația. A. Einstein consideră imaginația mai importantă decât cunoașre rea. Imagimagia, î n
special atunci când operază cu ajutorul datelor unei experiențe bogate, a unor cunoștiințe
dobândite de combinare și recombinare a acestor, are posibilitatea de mișcare în toate sensurile,
pe toate meridianele dintre cei doi poli ai gâ n dirii – concret și abstract – de la imaginile intuitive,
până la noțiunile cu grade diferite de abstarctizare. (3. p.6).
În ceea ce privește rolul și ponderea inteligenței în procesul creativ, există în prezent
foarte multe cercetări care au încercat să re zolve contraverse cu privire la ratortul inteligență –
creativitate. Se apreciază că, deși disputele în problema relației inteligență – creativitate persistă,
se poate spune cu certitudine că inteligența persoanelor cu comportament creativ se situează
deasupra mediei și că la un anumit nivel al inteligenței, Q. I. -ul mai ridicat nu garantează și o
creștere corespunzătoare a creativității.
Factorii intelectuali prezentați mai sus nu acționează independent unii de alții, ci între ei
există o strânsă legătură de interdependență.

16
1.5.1.2. FACTORI NONINTELECTUALI AI CREATIVITĂȚII (de personaliate,
motivaționali și aptitudinali).
Factorii intelectuali ai creativității sunt componente necesare dar nu suficiente pentru a
explica diferențele în capacitățile creat ive ale subiecților. O mare parte din variația semnalată în
capacitățile creative ale indivizilor se explică prin factorii de personalitate (aptitudinali și
motivaționali) ai creativității.
Stilul cognitiv constî î n modul caracteristic de funcî ionare al ac tivităților perceptive ale
individului. Asemenea celorlalte trăsături de personaliatete, stiluirile cognitive ”acționează ca
strategii de lungă durată, ca stare pregătitoare a individului care mijlocește valorificarea
potrenșialui creativ” (29. p. 17).
Atitudinile creative . Atitudinea este ” o însușire sau un complex de însușiri fizice și
psihice relativ stabilite care asigură succesul, reușita într -o activitate ”(42, p.71).
Motivația . Declanșarea și desfășurarea oricărui act de creație presupune o energie
motivațională suficientă pentru susținerea procesului creator. În general, ”motivația care stă la
baza creativității se exprimă prin nevoia individului creativ de noutate și orientarea lui spre nou”
(40, p. 46), de asemenea colectivul în care își desfășoară activitatea un individ are rol important
în formarea, realizarea unei motivații creatoare. Se poate vorbi astfel de un climat motivațional.

1.5.2. Factori de natură socială

Societatea are o influență deosebit de importantă pentru î nflorirea spiritului creativ al
indivizilor. Ea poate îndeplini și funcția de frână în dezvoltatea cunoștiințelor.
Cei mai importanți factori sociali care influențează creativitatea indivizilor sunt: familia,
școala și mediul ambiant (social) în care evoluează individul.
Familia este cadrul social cel mai favorabil, până la o anumită vârstă, de stimulare a
personalității creatoare a copiilor. Ea trebuie să -l încurajeze pe copil încă de la primele lui
manifestări creative și să le stimuleze independența intelectulă: .
Școala este una dintre cele mai cuprinzătoare instituții. Fiind pregătit creativ, în școală,
viitorul adult se va manifesta creativ în societate. Este axiomatică în acest sens afirmația: ” culegi

17
în societate creativitatea pe care au semănat -o în școală ”. În aceste condiții cadrului didactic îi
revin o serie de îndatorii cum sunt: menținerea unei atmosfere de încurajare, manifestarea unei
atitudini pozitive față de creativitatea copiilor, crearea de posibilități pentru împărtășirea
rezultatul ui în fața cadrului didactic și al colegilor, recunoașterea talentului copiilor prin
prezentarea în public a produsului creator, etc. Acest model al profesorului însă decurge dintr -o
muncă asiduă de autoperfecționare, de preluare cu discernământ a experien țelor reușite ale altora
și de utilizare creatoare a propriei experiențe. De aceea se afirmă, că un elev talentat este
produsul unui profesor talentat.
Nimeni nu consideră climatul social ca fiind lipsit de importanță. În acest sens s -au
format o seri e de ipoteze cu privire la elemntele lui care favorizeză dezvoltarea personalității:
acceptarea necondiționată a valorii individului, stabilirea unui climat de lucru fără intervenția
aprecierilor din afară, înțelegerea empatică, libertatea psihologică. (4, p. 29).

1.5.3. Factori de natură biologică

O serie de cercetări din literatură de specialitate scot în evidență faptul că performanța
creatoare poate fi influențată și de unii factori biologici: vârsta, sexul sau starea de sănătate.
Numeroase studii p rivitoare la vârsta de manifestare a creativtății au fost intreprinse de
cercetătorul Harvei Lehman (1927 – 1953). Ceea ce frapează în curbele de vârstă pe care el le -a
stabilit, este cât de timpuriu apare perioada de maximă creativitate – între 25 și 35 de ani. (39, p.
149).
De aceea tânărul trebuie educat pentru opera care îl va consacra înainte de a se fi scurs
fără folos prea mulți din anii săi de creativitate maximă.
S-a demonstrat științific că există diferențe în ceea ce privește manifestările de cr eativitat
la cele două sexe. Aceasta nu înseamnă că putem vorbi de superioritatea vreunuia dintre sexe
datorate intereselor și abilităților foarte deosebite de la un sex la altul. (4. p. 35).
Î ntr-o anumită măsură manifestarile creative pot fi influențate de starea de sănătate a
individului. De aceea boala (fizică sau psihică) diminuează, împedică manifestările creative ale
individului, devenind o frână în desfâșurarea actului creativ.

18
Accentul exagerat pe competiție sau pe cooperare poate inhiba manifestăr ile creative ale
copiilor. De asemenea rigiditatea metodologică, orientarea excesivă a elevilor asupra succesului
în sensul atingerii performanțelor școlare cât mai înalte, sublinierea permanentă a apartenenței la
un sex sau altul, rigiditatea algoritmilor anteriori, conduita noncreativă a profesorului, critica
prea matură a ideilor, constituie obstacole de natură educativă în declanșarea și derularea actului
creator.
Preîntâmpinarea și înlăturarea factorilord de blocaj creator de poate realiza prin
î ncuraj area rezolvării euristice a problemelor, prin folosirea imaginației și fanteziei în rezolvarea
unor situații inedite, prin antrenarea copiilor în activități instructiv – educațive care să dezvolte
atitudini creatoare.

1.6. Învățarea creativă
MOTTO :
“ Școala cea mai bună e aceea în
care înveți, înainte de toate, a învăța.”
(Nicolae Iorga)

Învățarea creativă este o formă specială a în vățării școlare, subiecții educației, pe baza
echipamentului intelectual și afectiv -voluțional cu care sunt înzestrați, beneficiază de o anumită
instruire, care duce la constituirea personalității cu un comportament creativ.
Învățarea creativă după P. Mur eșan presupune să produci noi cunoștiințe din cele pe care
le-ai învățat și să dezvolte gândirea creativă, flexibilitatea și fluiditatea gândirii. (4. p. 5).
Învățarea definită ca o ”modificare de cunoaștere și comportament” reprezintă ”axa
principală a p rocesului instructiv -educativ, fiind o formă fundamentală a activității umane” (42, p.
99).
Creativitatea este un fenomen general uman . Atât Picasso cât și Einstein posedau această
însușire. Amândoi foloseau în gândirea lor concepte accesibile și altora, corelâ ndu -le însă în
conexiuni noi, devenite apoi un curent artistic, respectând o teorie științifică. La nici unul dintre
ei, creativitatea nu s -a născut din neant; ea se bazează pe cunoaștere și trăiri, pe curajul de a se
avâ nta î n necunoscut, î n domeniu l noului și al incertitudinii și a învățării greative.

19
Creativitatea înseamnă îndrăzneală; tot ceea ce este nou este incert și nonconformist.
Pentru a se putea avânta în necunoscut, individul trebuie să dispună de acea libertate interioară,
de acel sentim ent de siguranță, provenite din lumea sa înconjurătoare. Lipsa de creativitate se
datorează însă unei insuficiente înțelegeri a fenomenelor, lipsei sentimentului de libertate
interioară sau lipsei de libertate a condițiilor externe.
Din punct de vedere fi ziologic, învățarea constă în elaborarea
și consolidarea e noi legături în scoarța cerebrală. În literatura de psihopedagogică, conceptul de
învățare este utilizat în mai multe sensuri și anume:
a) Ca acțiune operațională, independentă sau dirijată pedagogic individuală sau colectivă, caz
î n care termenii ei sunt: predare, instruire, exersare, autoinstruire, verificare.
b) Ca un proces, câ nd se face referire mai ales la mecanismele care -l condiționează și la
desfășurarea fenomenului exprimat în termeni de: însușire, asimilare, modificare,
restructurare.
c) Ca un rezultat, caz în care învățarea se exprimă în termeni de : cunoșt iințe, priceperi,
deprinderi, obișnuințe, adaptare, performanță, etc.
Elementele definitorii a învățării sunt:
 Elaborarea unui comportament nou sau modificarea comporatamentală;
 Ca rezultat a unei experiențe individuală și ale unui exercițiu;
 Finalizarea u nei adaptări psihice și psihofiziologice.
După W. S. Hunter, învățarea este o schimbare propriu -zisă a comportamentului, cu
repetiția aceleași stimulente, iar după H. Peron , este o modificare adaptivă a comportamentului în
cursul probelor repetate. Există și alte concepte priviind învățarea Montipellier, definește
învățarea ca fiind o modificare sistemică, relațiile permanente de conduită iar pentru W. A. Torpe,
învățarea este organizarea comportamentului ca rezultat a experienței individuale.
În accepțiun ea ei cea mai largă, învățarea reprezintă dobândirea de către individ a unei
achiziții, a unei experiențe în sfera comportamentului, a unei noi forme de comportare, ca urmare
a repetării situațiilor sau exersării.
În condițiile societății contemporane cara cterizate prin asaltul și explozia de informații,
perisabilitatea din ce în ce mai rapidă a cunoștiințelor și creșterea exponențială aexigențelor vieții
și activității, învățarea nu mai poate fi înțeleasă ca în schema tradițională ca
fiind ”acumularea”, ”s tocarea”, ”asimilarea”, ”achiziționarea”, ”recuperarea”, etc. de cunoștiințe,

20
priceperi și deprinderi. În zilele noastre învățarea creativă este percepută ca o cerință socială și
trebuință individuală înnăscută. Ea reprezintă o activitate umană ce va fi ce rută tot mai mult în
viitor și cele rutiniere, asigurând astfel un progres rapid al societății. Formarea comportamentului
creativ ca una din speciile comportamentului dobâ ndit, va figura ca nevoile prioritare î n
societatea viitorului.
Ioan Sima afirmă că p rin învățarea creativă înțelegem:
a) Sub raport informațional, transmitere și asimilare de cunoștiințe ;
b) Din unghiul psihologic, formarea motivției, priceperilor, deprinderilor, capacităților,
convingerilor,caracterelor indivizilor, colectivităților;
c) Din persp ectivă instituțională, organizarea procesului instructiv -educativ, elaborarea
planurilor de învățământ, a programelor, instrumentelor didactice, formarea cadrelor,
stabilirea formelor și modalităților de învățare;
d) Sub raport teoretic -metodologic, modificar ea concepției despre învățare, promovarea
tehnicilor și metodelor euristice;
e) În viziunea sociologică și ergonomică, constituirea unui mirco și macroclimat, toate (a, b, c,
d, e) concetute și realizate astfel încât să conducă conștient, deliberat și explici t la formarea
unui anumit comportament al indivizilor și colectivităților, cenrat preponderent pe căutare,
aflarea și înfăptuirea noului, originalului și valorosului, ca elemente definitorii ale
creativității. (37, p. 78)
Așadar, învățarea creativă pune accentul pe învățarea de metode și tehnici de muncă intelectuală
și de creativitate. Însușirea metodelor eficiente de învățare îl va ajuta pe copil, să învețe în mod
inteligent, să -și organizeze și să își planifice eficient învățarea, ceea ce îi va permite să asimileze
un mare volum de cunoștințe într -un timp redus și cu minim de efort.
Ea presupune o atitudine prospectivă și anticipativă. Copilul trebuie să învețe zi de zi,
după un program dinainte stabilit, să -și propună pregătirea pentru viață și proble mele pe care le
va întâmpina. El trebuie să știe, să învețe, iar acestă sarcină – de a învăța copilul să învețe –
revine cadrului didactic. Copilul va trebui să înlocuiască asimilarea, memorarea și stocarea de
informații cu explorarea, investigarea, cercet area și descoperirea de cunoștiințe. Va însuși nu
numai cunoștiințe faptice, ci mai ales principiile, metodele, tehnicile și structurile operaționale.
Numai în acest mod își va dezvolta capacitatea de a face față situațiilor noi, de a prevedea
evenimentele ce se vor produce și de a aprecia consecințele acestora pe plan social.

21

1.6.1. Formele învățării creative

În activitatea școlară cadrele didactice trebuie să conceapă astfel activitățile instructiv –
educativă, încât să apeleze la cât mai multe dint re tipurile, formele și nivelurile învățării.
După M. Zlate , formele învățării, în cadrul învățării școlare sunt:
a) După conținutul lor – ce învățăm?
 Să percepem – învățarea perceptivă
 Să vorbim – învățare verbală
 Să acționăm – învățare motorie
 Să gândim – învățare cognitivă
 Să operăm – învățare operațională
 Să trăim anumite stari afective – învățare afectivă
 Să respectăm normele morale – învățare morală
b) După modul de acțiune cu stimuli – ce facem cu stimul?
 Îi legăm pe uni de alții – învățarea asociativă
 Î î repetăm – învățarea repetitivă
 Î i extindem asupra unei î ntregi categorii – învățare prin transfer
 Îi diferențiem – învățare discriminatorie
 Îi recunoaștem – învățare prin recunoaștere
 Î i reproducem – învățare prin imitație
c) După modul de organizare a stimu lilor – cum organizăm stimulii?
 Mecanic, unul după altul, într -o ordine strică – învățare algoritmică
 Ramificat, după un plan, pe bază de încercare și eroare – învățare euristică
 Sub formă de program – învățare programată
 Prin organizare logică – învățare inteligentă
 Prin combinare șți recombinare – învățare prin descoperire și învățare creativă.

22
R. Gagne a constituit un model de 8 tipuri de învățare. Fiecare dintre aceste tipuri de
învățare, deși reprezintă un singur sistem logic unitar se constituie ca et apă obligatorie pentru
formele superioare:
1. Învățarea semnal – implică relația între un sistem cu rol de semnal și reacția la
stimulul respectiv.
2. Învățarea de tip stimul – răspunsul constă într -un lanț de asociații repetate în timp ce
duc la formarea relațiilor specifice deprinnderilor.
3. Învățarea în lanț – presupune legarea unei succesiuni de relații de tipul stimuli –
răspuns.
4. Învățarea verbală prin asociere – apropiată de învățarea în lanț, implică asocierea
unor lanțuri de silabe și cuvint – specific la învățarea limbilor străine
5. Învățarea discriminată se bazează pe reducerea sau împiedicarea unor stimuli de altă
natură decat cei care compun sarcina de învăța re.
6. Învățarea conceptuală – sta la baza formării noțiunilor, acest tip este specific
procesului de învățare propriu -zisă.
7. Învățarea regulilor – strâns legate de învățarea conceptuală, este un tip de învățare în
care se operează cu concepte abstracte .
8. Rezolvarea de probleme înseamnă în concepția lui Gagne, conceperea unei noi reguli
ce combină regulile învățate.
Persoana cu comportament creativ face față problemelor ce le pune viață, probleme cu
caracter incert. De aceea, instruirea, ca atare, încă de la vârste foarte mici urmărește prin
obiectivele sale, ca preșcolarii să învețe:
 Să exploreze alternative, operațional mintal;
 Să făurească decizii;
 Să cerceteze, să descopere;
 Să incerce singur sau dirijat;
 Să făurească idei pe care să le folosească p entru a formula decizii și a rezolva
problemele vieții, prin acțiune;
 Să folosească gândirea, imaginația creatoare, memoria;
 Să rezolve probleme;

23
 Să construiască probleme, sisteme ideative necesare rezolvării lor, transpunerii lor
din plan ideativ î n plan conativ;
 Să participe activ la redescoperirea adevărurilor despre lucruri și fenomene, atunci
când se indică direcțiile de cercetare sau i se dau notele definitorii;
 Să-și pună în valoare capacitățile, aptitudinile creatoare:
 Fluiditatea;
 Flexibilitatea;
 Originaliatatea;
 Sensibilitatea față de probleme etc.;
 Să-și pună întrebări: cine, ce, unde, prin ce mijloace, î n ce scop, cum, câ nd?
Munca profesorului are efect asupra eternității și nu se poate spune niciodată unde se
oprește influența sa, spune o maximă americană.
Învățarea creativă se distinge printr -o atitudine activ -participativă. Acest mod de a învăța
impune ca elevul să învețe făcând ceva anume: să scoată idei principale dintr -un text citit sau
povestit, să apice cunoștiințele acumulate în rev olvarea problemelor, exerciții sau situații de viață
cu care se confruntă, să aplice/utilizeze cele învățate în contexte noi, să le combine într -o
structură cognitivă nouă, etc. prin toate acestea preșcolarul își rezolvă problemele noi și totodată
își form ează capacități noi. (1. p. 209).
De asemenea copilul trebuie să știe ”să scrie și să citească creativ”. Se recomandă să citim
cu creionul în mână. „ Cititul – remarcă Fr. Bacon – î l face pe om deplin; vorbirea î l face prompt,
iar scrisul îl face exact”.
Învățarea creatoare presupune folosirea în procesul instructiv -educativ a merodelor
creativității: braistorming, sintetică, învățarea prin descoperire, metoda profesorului, metode
intreactive de grup etc. Prin intermediul acestor metode elevul este condus s pre o logică a
fantasticului, imaginarului, absurdului care reprezintă surse nelimitate de creativitate. De
asemenea elevii sunt ajutați să treacă de la o gândire simplă, bazată pe o logică binară și un
determinalism de tip cauză -efect, spre o gâ ndire mult mai complexă bazată pe o logică
polivalentă, operațională în situații de incertitudine și probabilitate.
În concluzie, învățarea creatoare și cultivarea creativității la copii este necesară și pe
deplin posibilă, numai prin educație însă predispozițiile creative ale preșcolarilor pot deveni
capacități de creație efective.

24
CAPITOLUL 2

STIMULAREA CREATIVITĂȚII
PREȘCOLARILOR PRIN ACTIVITĂȚILE DESFĂȘURATE ÎN
GRĂDINIȚĂ

2.1 Jocul, principala modalitate de dezvoltare a creativității preșcolarului
De-a lungul întregii vieți a individului, jocul este în copilărie o activitate fundamentală,
cu rol hotărâtor în evoluția copilului. Constă în reflectarea și reproducerea vieții reale într -o
modalitate proprie copilului, rezultat al interferenț ei dintre factorii biopsihosociali. Este
transpunerea pe plan imaginar a vieții reale pe baza transfigurării realității, prelucrării
aspirațiilor, tendințelor copilullui.
La vârsta preșcolară j ocul este o activitate cu caracter dominant (18 pg.), fapt
demonstrat de modul în care polarizează asupra celorlalte activități din viața copilului, dar și
de dur ata și ponderea sa. Acestă idee este susținută și de rolul pe care -l are pe planul
dezvoltării copilului , favorizând trecerea sa pe o treaptă su perio ară de dezvoltare.pentru copil,
evidențiază J. Chateu aproape orice activitate este joc sau, după cum afirmă Claperede, ,,jocul
este munca, este binele, este datoria, este idealul vieții, … este singura atmo sferă în care ființa
sa psihologică poate să respire și, în consecință, poate să acționeze”, și de aici același autor
desprinde concluzia potrivit căreia ,,copilăria servește pentru joc și pentru imitare, iar ,,jocul
este însăși viața”.
Semnalând rolul capital al jocului în viața copilului și chia r a adultului, Schiller scria că ,,
Omul nu este întreg decât atunci când se joacă”.
Activitatea dominant a, fundamental la vârsta preșcolarității, jocul reprezintă o forță cu
caracter propulsor în procesul dezvoltării copilului, permițându -I acestuia să pătrundă în
realitatea pe care o cunoște activ, sporindu -și totodată întregul pontențial de care dispune.
Rolul jocului în dezvoltarea personalității copilului este pe cât de important pe atât de
multidirecționat. Prin toate jocurile , dar mai ales prin cele de mișcare, se creează posibilități

25
multiple de dezvoltare armonioasă a organismului. În plus jocul determină o stare de veselie,
de bună dispoziție, cu efecte benefice pe planul dezvoltării.
Valoarea formativă a jocului se manifestă și pe planul dezvoltării proceselor cognitive,
cu deosebire a celor intelectuale (gândire, memorie, imaginație) care se realizează
concomitent cu dobândirea noilor cunoștințe care implică în mod necesar și diversificarea
acțiunilor mentale . Jocul favorizează dezvoltarea abilităților imaginative, a capacității de
creare a unor sisteme de imagini despre obiecte și fenomene, posibilitatea de a opera mintal cu
reprezentări după modelul acțiunilor concrete pe care le -a realizat cu obiecte î n tim pul jocului.
Prin joc are loc o largă expansiune a personalității, realizându -se o absobție uriașă de
experiență și trăire de viață, de interiorizare și de creație , conturarea de aspirații, dorințe care
se manifestă discret în conduită și repre zintă latura proiectivă a personali tății. Jocul îi permite
individului să -și realizeze ,,eul”, să -și manifeste personalitatea , să urmeze pentru un moment,
linia interesului său major, atunci când nu o poate face prin alte activități.
Jocul se impune ca activitate dominantă în anii preșcolarității, având multiple și variate
valențe formative pentru că în desfășurarea sa sunt prezente o serie de elem ente psihologice
care sunt operante la vârsta copilăriei. (19 pg.6)
Î n joc copilul doved ește capacitatea de care dispune de a crea o lume imaginară, unde
restricțiile, sunt mai puțin severe, o lume lipsită de grijile și neajunsurile cotidiene. În creare
acestei lumi imaginare copilul folosește capacitatea de a transforma realul în imaginar, d upă
nevoi și posibilități, capacitate care devine operantă după vârsta de 3 ani.
În desfășurarea jocului se manifestă capacitatea copilului de a opera cu
simboluri(semnificații atribuite obiectelor, acțiunilor, faptelor care desemnează altceva decâ t
reprezintă ele în realitate. Exemplu : un băț poate deveni în desfășurarea jocului, cal, linguriță,
tetină). Acestă capacitate îi permite copilului să construiască lumea pe care o dorește și în care
acționează liber.
Capacitatea copilului de a ac ționa creativ se manifestă de asemenea, pregnant în joc. Încă
de la vârsta preșcolară copilul dovedește în cadrul jocului că nu se manifestă ca un simplu
executant, ci se manifestă intr -adevăr creativ. Pentru a înțelege corect acest element specific
jocului trebuie să diferențiem creația ca activitatea specific umană de creația ludică,
evidențiind câteva aspecte pe care le considerăm concludente în acest sens:

26
Creația, ca activitate specific umană, presupune o cunoaștere temeinică, profundă a
domeniului, în timp ce în creația ludică este suficientă o informare generală, chiar empirică,
aceasta având însă o valoare instrumentală.
Creația presupune totdeauna un progres un salt calitativ, elemente de originalitate. În
creația ludică nu se înregistrează salturi calitative, copilul nerealizând elemente cacre să
îmbogățească experiența socială. El se limitează la a folosi experiența pe care a acumulat -o î n
mod creativ.
În procesul creației este prezentă conștiința creației, pe c î nd î n joc copilul este preocupat
de ideea realizării de moment. Aceasta face ca procesul de creație să implice durabilitate în
timp prin produsul realizat, în vreme ce creația ludică nu depășește de regulă prezentul. Î n
timp ce creația are în vedere, în u ltimă instanță, colectivitatea prezentă și viitoare, creația
ludică se limitează la satisfacții personale, de moment.
Nefiind întotdeauna un proces continuu, creația presupune întreruperi, stagnări, care nu
dăunează actului în sine. În creația l udică, stagnările, întreruperile dăunează și -i micșorează
atractivitatea. Greșeala în creație generează o reluare a procesului, noi încercări. Prezentă în
creația ludică greșeala înflăcărează imaginația, sporește interesul copilului pentru activitate.
Este bine de reținut că jocului îi este proprie creația ludică, formă elementară de creație,
un act de improvizație care, pe plan individual, îl ajută pe copil să înainteze spre creația
autentică.

2.2.1Jocuri de creație/comunicare -exemple
În jocul de creație cu subiect din viața cotidiană, copilul imită și reproduce selectiv
modele de comportament oferite de cei din jur, dar numai pe acelea care sunt î n acord cu
dorințele și preferințele sale. În realizarea rolurilor asumate se fo losește de obiecte reale cărora
le dă nu numai semnificații reale, ci și semnificații proprii.
Dacă la început acțiunile reproduse sunt simplificate, în timp le complică, le combină
între ele, le îmbogățește cu ceea ce a acumulat în experiența sa cognitivă.
Jocul de creație cu subiect din basme și povești aduce și el modificări, adăugiri,
combinări de replică, de acțiuni. Preșcolarul modifică, în funcție de trăirile sale emoționale
față de personaj, evoluția acestuia, relațiile lui cu celelalte personaje. Ma nifestă independență
în alegere și spontaneitate în interpretarea rolului asumat. Este capabil chiar să interpreteze

27
toate rolurile din aceeași poveste, fără a imita educatoarea sau colegul care l -a precedat. Prin
jocul de creație cu subiect din basme și p ovești, copilul se transpune într -o lume mirifică, a
tuturor posibilităților, conștientizând caracterul ei nereal ("știu că nu e așa, dar așa aș vrea să
fie).
Încă din cea mai fragedă copilărie, imită sunetele pe care le aud, ceea ce fac alții . Lor
le place să se joace de -a ceva și de aceea răspund în fața unor situații noi prin mișcare sau
sunet. Pe scurt ei dramatizează situații. Când este încurajat, acest gen de activitate se
transformă în ,,tetru,,: o formă artistică, o activitate de social izare, un mod de a învăța.
În ,,Cum înțelegem jocul copilului” , Ruth Hartley și colegii săi definesc jocul de creație astfel:
Jocul de creație este jocul liber al copiilor mici. Este una din căile prin care ei
explorează universul imitând acț iunile și trăsăturile caracteristice ale celor din jurul lor. Este
cea mai incipientă formă de expresie artistică ce nu trebuie totuși confundată cu tetrul
propriu -zis sau interpretată ca o dramatizarea reală. Jocul dramatic este fragmentar și există
doar momentan. El poate dura câteva minute sau mai mult. El poate fi repetat dacă interesul
copilului este suficient de mare, însă când se întâmplă acest lucru repetiția nu este o repetiție
adevărată în actorie. Ea este mai degrabă o repetiție a unei experienț e creative făcută de
plăcere și nu va avea nici o materializare și nici o mater ializare și nici o tentă actoricescă .
Jocul creativ la copiii foarte mici nu poate fi izolat sau limitat în spațiu și timp. Fie ca
are loc în clasă, acasă sau în alte spații, acesta îi ajută pe copii să -și asume responsabilități și
în sala de clasă în special .
Manifestarea potențialului creativ în cadrul jocului nu este intenționată. Ea este posibilă
datorită semnificației afectogene a obiectelor, persoa nelor, relațiilor și mai ales reflectă
trebuința de independență și autoexprimare a copilului. Jocul copilului nu este un veritabil
produs creator, este nou și original în raport cu sine și în raport cu ceilalți copii. Originalitatea
jocului derivă din fun cția pe care acesta o are pentru copil: asimilarea realului fără
constrângeri sau sancțiuni, rezolvarea echilibrului afectiv și intelectual al eul ui î n confruntarea
cu realul. (20 pg157)
Jocul didactic poate fi folosit pentru stimularea fluidită ții și flexibilității verbale prin
sarcini cu o mare valoare formativă.
Un mijloc obișnuit de educare a potențialului creativ al preșcolarului este lectura după
imagini. Tablourile reprezintă adevărate texte iconice pe care preșcolarul învață să le citească

28
creativ. Povestirile copiilor reprezintă o altă modalitate de stimular e a potențialului creativ; ele
demonstrează capacitatea copilului de a exprima într -o altă creație viziunea și atitudinea față
de un model literar. Copilul este independent în expresie, își manifestă nestingherit inițiativa,
spontaneitatea și fantezia inep uizabilă. Atitudinea creatoare pe care o are față de limbaj
depinde de natura mesajului pe care îl transmite și de posibilitățile sale intelectuale, lingvistice,
afective. (21 .)
În povestirile create de copil, surprinde simbioza dintre artă și joc, dintre real și
imaginar. Povestirile lui sunt scurte, fără divagații, fără explicații întinse, cu aparentă
incoerență, o înlănțuire spontană de imagini. Copilul se centrează pe întâmpl ări cu animale
sau cu oameni în care se întrevăd, în același timp, umorul, dar și conflictele, problemele
cunoscute direct sau indirect. Experiența personală este punctul de plecare.

2.2 Dezvoltarea și cultivarea spiritului creator prin activitați practi ce
Centrul pentru activități artistice aduce copiilor bucurie, emoții și satisfacții. El are
multe scopuri, dar mai ales poate stimula creativitatea , curiozitatea, imaginația ș spiritul de
inițiativă al copiilor.
Dacă oferim copiilor timpul, ocazia și libertatea de a lucra cu aceste materiale care stimulează
creativitatea, de a face singuri descoperiri și de a testa idei în practică, atunci însușirile ,
calitățile astfel stimulate vor ajuta la punerea bazelor unor activități viitoare, ale vârstei adulte .
Încă din primii ani de viață, copiii vin in contact cu variate forme de muncă pe care o
desfășoară în familie. Familiarizarea copiilor cu anumite forme de activitate duce la
dezvoltarea dragostei pentru munca practică, la însușirea unor pricepe ri și la formarea unor
deprinderi elementare de muncă, ce trebuie să înceapă de la vârsta preșcolară. Un caracter
practic -aplicativ o au activitățile practice pe care le desfășurăm în grădiniță și care permit o
î mbinare a muncii fizice cu cea intelectual ă, ceea ce contribuie la dezvoltarea atât a
capacităților fizice ale copiilor cât și ale celor intelectuale.
Copiilor prescolari le place in mod deosebit sa deseneze, să modeleze, să decupeze din
hârtie diferite siluete, însă în jurul nostru su nt foarte multe materiale cu ajutorul cărora se pot
crea imagini artisice interesante.
Acestea sunt materiale din natură: frunze, petale de flori, coji, semințe de legume, fructe,
flori, resturi de blană, piele, sârmă, surcele fire de ață, textile, etc.

29
O plăcere deosebită le face copiilor atunci când , din câteva frunze , semințe, sau alte
materiale meșterim chipuri cunoscute! Lucrând cu diferite materiale, copiii învață să cunoască
mai bine structura, calitățile acestora. Din materiale cun oscute , din îmbinările simple de linii
și culori, copiii reușesc să facă diferite suvenire, jucării, compoziții interesante.
Cu cât se lucrează mai mult cu materiale din natură , cu atât li se dezvoltă mai mult
răbdarea, îndemânarea, atenția, spir itul de observație, gustul estetic fantezia și alte calități ce
deschid calea către creație .
Situațiile create în cadrul activităților practice influențează în mod pozitiv educarea
copiilor în spiritul dragostei pentru muncă și a respectului p entru ceea ce el a creat și cei din
jurul lui. În multe situații, copiii folosesc în comun obiectele confecționate, aceste situații
contribuind la crearea de relații colegiale, de prietenie între aceștia, care ajută la închegarea
colectivului.

2.3 Dezvoltarea și cultivarea spiritului creator prin activitățile desfășurate in centrul ARTĂ
Centrul pentru activități artistice aduce copiilor bucurie, emoții și satisfacții. El are
multe scopuri, dar mai ales poate stimula creativitatea , curiozitatea, imaginația ș spiritul de
inițiativă al copiilor.
Dacă oferim copiilor timpul, ocazia și libertatea de a lucra cu aceste materiale care
stimulează creativitatea, de a face singuri descoperiri și de a testa idei în practică, atunci
însușirile , c alitățile astfel stimulate vor ajuta la punerea bazelor unor activități viitoare, ale
vâ rstei adulte.
Î n cartea lui, ,,Dezvoltarea gândirii creative prin experințele școlare ”, E. Paul Torrance
a definit creativitatea ca fiind:
,,Procesul for mării de idei sau ipoteze, testării lor și comunicării rezultatelor. În această
definiție este implicată crearea noului, crearea a ceva ce nu a mai existat până atunci(…) .
Acest proces implică aventurarea în gândire, evadarea de la calea logică principa lă și
spargerea tiparelor. El reprezintă pasul de succes făcut în necunoscut. Ideile creatoare devin
în final evidente în teoriile științifice, în invenții, în produse îmbunătățite, în romane, poezii,
proiecte, picturi ș.a.m.d.”
Centrul pentru activități artistice este un loc unde copiii se implică intens în munca lor.
Ei explorează diferite medii . Ei pictează pe șevalete cu pensula sau cu degetele. Ei folosesc

30
plastelină, creioane de ceară, cretă, pastă, foarfeci și o grămadă de alte materiale . Este
important de reținut că procesul de explorare în sine este activitatea esențială.
Un program educațional de calitate va oferi copiilor ocazia de a avea experiențe
creative cu ajutorul unei largi varietăți de materiale. Copiii pot crea pro duse atâ t bi –
dimensionale(picturi și desene) cât și produse tri -dimensionale construcții și covorașe țesute.
Prin astfel de activități copiii pot acumula informații despre cultură, istorie și comunitate.
Există mulți factori care motivează creativitatea și dorința de a experimenta a copoiilor. Unii
copii sunt în mod natural creativi, însă alții își exprimă mai greu impresiile artistice.
Educatorea pune la dispoziția copiilor multe obiecte , idei, și stimuli pentru a ajuta la creșterea
interesului pentru art ă.
Încă din primii ani de viață, copiii vin în contact cu variate forme de muncă pe care o
desfășoară în familie. Familiarizarea copiilor cu anumite forme de activitate duce la
dezvoltarea dragostei pentru munca practică, la însușirea unor pricep eri și la formarea unor
deprinderi elementare de muncă, ce trebuie să înceapă de la vârsta preșcolară. Un caracter
practic -aplicativ o au activitățile practice pe care le desfășurăm în grădiniță și care permit o
î mbinare a muncii fizice cu cea intelectua lă, ceea ce contribuie la dezvoltarea atât a
capacităților fizice ale copiilor cât și ale celor intelectuale.
Copiilor preșcolari le place în mod deosebit sa deseneze, să modeleze, să decupeze din
hârtie diferite siluete, însă în jurul nostru s unt foarte multe materiale cu ajutorul cărora se pot
crea imagini artisice interesante. Acestea sunt materiale din natură: frunze, petale de flori, coji,
semințe de legume, fructe, flori, resturi de blană, piele, sârmă, surcele fire de ață, textile, etc.
O plăcere deosebită le face copiilor atunci când , din câteva frunze , semințe, sau alte
materiale meșterim chipuri cunoscute! Lucrând cu diferite materiale, copiii învață să cunoască
mai bine structura, calitățile acestora. Din materiale cunoscut e , din îmbinările simple de linii
și culori, copiii reușesc să facă diferite suvenire, jucării, compoziții interesante.
Cu cât se lucrează mai mult cu materiale din natură , cu atât li se dezvoltă mai mult răbdarea,
îndemânarea, atenția, spiritul de obser vație, gustul estetic fantezia și alte calități ce deschid
calea către creație .
Situațiile create în cadrul activităților din centru ARTĂ influențează în mod pozitiv
educarea copiilor în spiritul dragostei pentru muncă și a respectului pentru ceea ce el a creat și
cei din jurul lui. În multe situații, copiii folosesc în comun obiectele confecționate, aceste

31
situații contribuind la crearea de relații colegiale, de prietenie între aceștia, care ajută la
î nchegarea colectivului.

2.4 Educația pla stică.
La vârsta preșcolară, creativitatea copiilor este în stadiu incipient. Prima formă de
exprimare grafică a copilului mic este mâzgălitura. Aceasta are un înțeles pentru el, deși
adulții nu percep reprezentarea.
Treptat, cu ajutor și perseverență, copiii învață să redea obiecte sau chiar imagini
respectând realitatea. Desenul nu este doar o modalitate de autocunoaștere și de
autodezvoltare, ci și un mijloc de comunicare și de intrare în relație cu alte persoa ne, prin
utilizarea desenului î n grup. Culorile alese, tipul de instrument pentru desen, modul î n care
desenează, suprafața ocupată pentru a se exprima, toate acestea sunt detalii foarte importante
pentru cunoașterea persoanei.
Desenul îi ajută să comunice, să accepte și să colaboreze. Desenele și picturile se pot
utiliza în diferite moduri și cu multiple obiective. Prin desen și pictură copilul își exprimă
sentimentele, trăirile, nevoile, se exprimă pe sine, descoperindu -și astfel identitatea. Pic tura,
ca și desenul, este un joc, un dialog între copil și adult, este un mijloc de comunicare. Desenul
rămâne întotdeauna un mod de a descrie povestea care nu poate fi spusă în cuvinte. Culorile,
hârtia, creta îl pot stimula pe copil să povestească diferi te întâmplări, să scoată la iveală scene
din viața sa, pe care nu le poate exprima altfel. Povestea desenată de copil relevă foarte clar
trăirile și sentimentele copilului. Desenul poate fi utilizat în diferite scopuri:
 ca test al nivelului mental, evaluar ea inteligenței cu ajutorul desenelor;
 ca mijloc de comunicare, testâ ndu -se astfel nivelul de dezvoltare al limbajului și al
comunicării în general;
 ca mijloc de explorare a afectivității copilului;
 ca mijloc de cunoaștere al propriului corp și al orientă rii în spațiu.
Pentru a ajuta și a încuraja dezvoltarea creativității copiilor educatoare poate să:
aducă în clasă obiecte de artă pentru copii pe care să le admire și să discute
despre ele
expună copii ale unor opere celebre de artă
discute despre elemen tele artistice din cărțile copiilor

32

colecționeze obiecte din natură pentru a le folosi în cadrul proiectelor artistice
ale copiilor
ceară copilor să picteze și să deseneze ceea ce simt ascultând o bucată muzicală
le ofere experiențe senzoriale (gust, miros , auz, simț, mișcare) și să -l î ncurajeze
să-și exprime aceste senzații în cadrul unui mediu artistic.

2.5 Stimularea creativității lexicale

Copiii mici sunt curioși ,spontani, concreți în gândire; ei sunt nerăbdători să aibă
acces cogniiv la lumea fascinantă care -i înconjoară. Una dintre cheile care deschide poarta de
acces spre această lume este alfabetizarea.
Majori tatea copiilor mici vin la grădiniță cu deprinderea de a vorbi deja bine formată.
Acestor copii li s -a vorbit , au fost la rândul lor ascultați, încurajați să articuleze corect și
corectați în cadrul contactelor sociale cu rudele apropiate. Acest contact a re loc î n mod regulat
și se dezvoltă pe parcurs, pe măsură ce copiii se străduiesc să devină buni vorbitori în cadrul
social în care cresc. La grădiniță, copiii trebuie să dezvolte, să îmbunătățească ceea ce au
învățat deja acasă, astfel încât, indiferent de tradiția din care provin, de mediul social sau de
ușurințacu care mânuiesc limbajul, ei să fie ajutați să -și dezvolte un sentiment pozitiv al
conștiinței de sine.(Harste, 1989)
Limba română ocupă un loc central în ansamblul tuturor disciplinelor școlare și se
învață sistematic începând cu învățământul preșcolar și continuând cu învățământul primar,
procesul menținându -se pe tot parcursul școlarității.
Rolul hotărâtor în domeniul educării limbajului îi revine cadrului didactic, în speță
educatoarei, care trebuie să cultive în rândul preșcolarilor dragostea pentru o exprimare clară,
frumoasă și corectă.
O achiziție importantă es te capacitatea de a comunica cu cei din jur, de a folosi
limbajul pe care se bazează însușirea altor abilități de maximă importanță pentru activitatea
desfășurată în școală.
Î n procesul instructiv – educativ din grădiniță, îndeosebi prin activitățile de cultivare
a limbajului, copilul își însușește în mod practic fonetica, sistemul gramatical, vocabularul. În

33
școală el va „învăța” toate acestea după reguli științifice, iar achiziționarea de noi cuvinte și
folosirea lor corectă va rămâ ne un obiectiv urmărit de -a lungul vieții.
O educatoare care urmărește o alfabetizare eficientă se axează pe procesul de învățare
al copiilor. Acesta evoluează de la necunoscut la cunoscut. Este sarcina educatoarei să afle
întâi ce știe copilu l deja și apoi să extindă aria acestor cunoștințe.
Putem stimula creativitatea lexicală prin încurajarea copiilor să gândească singuri, să
se considere autori, romancieri chiar prin confecționarea unor cărți cu diferite teme.
Materialele folo site la confecționarea acestor cărți dezvoltă independența și conștientizarea
propriilor lor competențe pe măsură ce aceștia dobândesc ,,deprinderi literare”. Cărțile făcute
de copii în sala de clasă pot fi incluse în colțul rezervat bibliotecii .

2.7 Activarea creativității prin activitățile cu conținut matematic
Epoca contemporană formulează multiple exigențe față de personalitatea umană.
Ea are nevoie de un om inventiv, explorator neobosit, îndrăzneț, cu o gândire creatoare.
Matematica a devenit unul din cele mai importante instrumente ale cunoașterii.
În instituțiile preșcolare formarea reprezentărilor elementare matematice ocupă un
loc important î n ansamblul problemelor instructiv -educativ e, avâ ndu -se î n vedere atâ t
obiectivele pe care le urmărește grădinița în pregătirea copiilor pentru școală și implicit pentru
viață, cât și influența pe care o exercită însușirea noțiunilor matematice asupra dezvoltării lor
generale (19 pag. 12) .
Cercetări experimentale organizate pe plan mondial au demonstrat că teoria
mulțimilor, chiar sub forma ei elementară din activitățile matematice din grădiniță, constituie
o bună călăuză a copilului preșcolar în matematica modernă, iar primii pași sunt favorizați de
utilizarea frecventă în activitatea preșcolarilor a jocului didactic matematic (22pag. 8).
Activitățile matematice au un rol deosebit în cadrul învățământului preșcolar, care
are scop de a contribui la formare a perso nalității copiilor de 5 -6 ani. Ele vizează stimularea
dezvoltării intelectuale a preșcolarilor, contribuie la trecerea treptată de la gândirea concret –
intuitivă la gândirea abstractă, pregătind copii pentru înțelegerea și însușirea matematicii în
clasa pre gătitoare .
E. Bernard, consideră că, la intrarea în școală, personalitatea copiilor trebuie să
se caracterizeze prin: maturitate fizică – rezistență la efort ; maturitate mentală; capacitatea de

34
analiză și planificare, înțelegerea nor mei, a regulii, a cantităților; maturitate volitivă –
capacitatea de autoreglare, de a -și inhiba impulsurile și de a -și regla trebuințele ; maturitate
socială – trebuința de apartenență la grup, conduita socială adecvată în grup; maturitate morală
– sentim entul datoriei și al responsabilității, conștiința sarcinii ; maturitate pentru muncă –
capacitatea de concentrare, atenția și perseveren ța, trebuința de performanță (23 pag. 45 )
Achiziționarea unor capacități și abilități intel ectuale, care să -i înlesnească munca de
învățare, îl face pe copil apt pentru școală și nu însușirea unui volum mare de cunoștințe. Pe
lângă un volum corespunzător de reprezentări asupra mediului înconjurător, copilul trebuie să
posede, la intrarea în școa lă operații intelectuale necesare actului de cunoaștere.
De îndată ce copiii au căpătat o inițiere, chiar sumară, asupra formelor, mărimii și
culorilor mai importante, ei pot primi trusele pentru a -și desfășura unele activități la liberă
alegere (23 pag. 14) .
Cercetările în domeniul formării reprezentărilor matematice la preșcolari, câștigă în
ultima vreme tot mai multă importanță, devin mai riguros fundamentate din punct de vedere
științific. Aceasta deoarece reprezentările matemat ice constituie baza intuitiv concretă a
noțiunilor matematice și a operațiilor logico -matematice ce se dezvoltă succesiv în operațiile
gândirii și inteligenței preșco larului și apoi a școlarului (2 4 pag. 113) .
Printre diversitatea jocurilor folosite în instituțiile preșcolare un rol aparte îl ocupă
jocurile didactice. Particularitatea caracteristică a jocurilor didactice constă în conținutul lor
instructiv și educativ, ele fiind special create de adulți în baza diverselor materiale ilustrativ e.
Fiind create în scopuri didactice, ele păstrează esența activității de joc : regulile și acțiunile de
joc.
Sarcina didactică e rezolvată de către copil cu succes, atenția lui fiind spre
desfășurarea acțiunilor și regulilor de joc (25 pag. 13) .
Jocurile didactice incluse la activități prin acțiunile lor implică instruirii un caracter
atractiv, emoțional, stimulează atenția voluntară la copii, creează premise pentru asimilarea
mai profundă a cunoștințelor priceperilor și d eprinderilor.
În procesul jocului copilul trăiește diverse emoții, se neliniștește se bucură, capătă
încredere în puterile sale intelectuale. Fundalul emoțional al jocului, izvorât din caracterul lui
creator, din diversitatea materialului di dactic, din bucuria câștigului comun este un factor
important în dezvoltarea personalităț ii, a spiritului colectivist ( 26 pag. 25) .

35
În jocul „Găsește o piesă” de aceeași formă, copiii își formează reprezentările despre
figurile geometrice. Î nvățând să deosebească formele: cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi.
Comparând obiectele după diferitele lor însușiri, copilul învață să cunoască dimensiuni le de
mărime și grosime (Anexa Nr 6.).
Jocul „Săculețul fermecat” le dă copiilor posibilitatea să des copere forma, mărimea și
grosimea piesei numai prin simțul tactil; culoarea poate fi doar ghicită sau spusă prin
scoaterea piesei din săculeț. Treptat însă, li se oferă procedee și pentru dedu cerea ei î n
anumite situații ( 24 pag. 73) .
Î n pr ocesul formării reprezentărilor matematice, copiii își exersează vorbirea, își
însușesc o terminologie adecvată, își dezvoltă vocabularul matematic. Ei se obișnuiesc să
exprime corect și cu ușurință ceea ce gândesc și rezolvă practic, să stabilească o legă tură
firească între cuvânt și semnificația sa. Copilul își exprimă gândurile și sentimentele
cu ajutorul cuvintelor, deci el trebuie antrenat să le folosească pentru a -i forma deprinderi
corecte de gândire și de limbaj ( 25 pag. 15) .
Pe măsură ce copilul devine stăpân pe aceste jocuri, el este în stare să acționeze și în
mod independent, activitate de mare importanță în pregătirea pentru școală, unde începe
munca intelectuala independentă.
Organizarea echi pelor permite copiilor să se obișnuiască cu cerința de a munci
în colectiv, de a cultiva relații interpersonale corecte între copii, cu organizarea schimbului de
experiență; în cadrul echipelor trebuie antrenați si cei mai timizi. Astfel se formează spirit ul
de echipă, fiecare copil luptând pentru câștigarea competiției de către echipa sa. Educatoarea
are rol de organizator, de îndrumător, de a rbitru imparțial .
Paralel cu jocurile sunt binevenite și diverse exersări, situații cu elemente de
problematizare. E necesar să se creeze și diverse situații neforțate de învățare cu utilizarea
diferitelor materiale didactice.

2.8 Creativitatea în activitățile muzicale

36
Muzica a fost întotdeauna mijlocul optim de alinare, de mângâiere, de divertisment și
ușurare sufletească pentru copii, iar copiii au talentul natural de a compune muzică.
Muzica reprezintă o resursă importantă care stimuleaz ă dzvoltarea plenară a copiilor.
Rolul său este în primul rând de factură emoțională; copiii cărora li s -au câ ntat cantece de
leagăn vor cânta și ei păpușilor lor. Orice cultură, orice tradiție are cântece de sărbătoare sau
dragoste pe care copiii le pot î n văța ușor și pe care ei le pot învăța ușor și pe care ei le pot
folosi apoi pentru a -și exprima propriile sentimente.
Cântecele de marș îi vor ajuta pe copii să -și exprime mândria. De asemenea, ei își vor
înfrâna mai ușor supărarea dacă o vor e xterioriza prin cântece pe această temă. Pe măsură ce
crește interesul pentru creativitate, educatoarea caută modalități de întărire a potențialului
creativ al copiilor mici.
Copiii preșcolari au o înclinație naturală către muzică. Deseori pot fi auziți cum își
cântă lor înșiși atunci când lucrează ori se joacă. Când sar coarda, bat mingea, ori în alte jocuri
în cerc, ei utilizează rime și scandări de cuvinte. Le place foarte mult să asculte sunetele cel
mai gre u audibile – foșnetul frunze lor î n vâ nt, murmurul apei ce curge, tâ râ itul greierului.
Experiențele muzicale trebu ie să fie plăcute în grădiniță .
Potențialul oferit de muzică primei copilării nu poate fi complet fără o discuție pe
marginea ,,științei sunetului”. Copiii pot constata cum vibrează o sârmuliță ori o fâșie de
caauciuc ascultând sunetul pe care acestea le produc când sunt ciupite. Copii vor vedea că pot
să și oprescă acest sunet prin oprirea vibrațiilor. Deși copiii mai mici nu vor înțelege
conceptele abstracte im plicate în aceste experiențe, ei pot să intuiascădin demonstrații
diferențele de tonuri și ritmuri provenite de la diferite surse de sunet. Iată câteva exemple:
suflatul peste sticle conținând diferite cantități de lichid, vibrația corzilor de diferite lun gimi
sau confecționate din diferite materiale, sunetul produs de diferite tipuri de tobe. (27 pg.23)
Muzica poate face ca rutina de fiecare zi să devină plăcută și confortabilă. Pe parcursul
zilei preșcolare, copiii vor învăța sau vor inventa cânte ce. Când copiii sosesc la gădiniță
dimineața, pot fi întâmpinați de un fond muzical adecvat.

De asemenea chiar și pe parcursul activităților de grup se poate auzi muzica.
Cântecele pot însoți trecerea de la o activitate la alta sau activitățile staționare, ca luarea mesei
sau mersul la toletă. Cântecele pot fi odihnitoare când copiii dorm sau se odihnesc după –

37
amiaza. Iar când copiii pleacă acasă după -amiaza, ziua preșcolară se poate încheia cu un
câ ntec binecunoscut .

CAPITOLUL III

38

STUDIU EXPERIMENTAL PRIVIND DEZVOLATREA
CREATIVITĂȚII COPIILOR PREȘCOLARI

3.1 IPOTEZA, OBIECTIVELE SI EȘANTIONUL CERCETĂ RII

Am prezentat, î n capitolele anterioare, aspecte teoretice privind creativitatea:
concep tul de creativitate, teorii explicative ale creativității, factorii creativității; apoi diferite
modalități de stimulare a creativității prin conținutul activităților instructiv – educative din
grădiniță.
Suportul teoretic și practic al acestei lucrări a constituit studierea literaturii de
specialitate centrată pe această temă și valorificarea experienței mele în munca cu preșcolarii.
Deci, am considerat că toate cunoștințele expuse în capitolele anterioare trebuie transpuse î n
practică și cu ajutorul părții experimentale.
Activitatea creatoare a unui copil m -a ajutat sa aflu mai multe despre sentimentele
si trăirile lui și despre ceea ce gândește el.
Oferindu -le copiilor o mulțime de oportunități pentru a -și dezvolta gândirea creativă,
m-am putut baza pe activități care i -au captivat si le -au stâ rnit interesul pe copiilor care au
încercat idei noi, modalități de gândire diferite în rez olvarea problemelor stimulâ nd atfel
creativitatea si dezvoltarea mentala.
Selecția acestei perioade de vârstă a copiilor incluși în experiment s -a bazat pe
studiul teoretic al problematicii cercetate. După opinia mai multor autori (P. Tor rance),
această vârstă este cea mai favorabilă pentru formarea creativității, deoarece, pe de o parte,
copilul este gata de a socializa, o condiție prealabilă pentru acest lucru fiind dezvoltarea
limbajului, și pe de altă parte, la el lipsesc stereotipuril e de interacțiune cu mediul, iar lumea
este percepută ca misterioasă și problematică.
În vederea investigării eficienței unui program educativ cu privire la dezvoltarea și
stimularea creativității, am aplicat un studiu cvasiexperimental car e presupune o cercetare a
gradului de dezvoltare a creativitații la copiii preșcolri.
După esența și finalitatea sa cercetarea este de tip formativ, iar după metodologie este
de tip experimental. Deoarece la vârsta preșcolară copilul este în că prea mic iar creativitatea

39
este puțin dezvoltată, prin cercetarea care o propun doresc dezvoltarea potențialului creativ
folosind metode formative, experimentale psihopedagogice.

SCOPUL
Scopul propus a fost elaborarea și realizarea unui pr ogram de intervenție ce a urmărit
determinarea eficienței sau ineficienței utilizării unor forme variate de activități creatoare pe
diferite domenii de activitate, astfel încât potențialul creativ al preșcolarilor să fie dezvoltat.

IPOTEZA
Prin cercetarea experimentală relizată am urmărit verificarea următo arei ipoteze:
Potențialul creativ al copiilor de vârstă preșcolară poate fi stimulat și dezvoltat
prin utilizarea unui ansamblu de metode, tehnici și procedee didactice activ participative în
cadrul activităților desfășurate în alternativa ,,step by step,,.
Consider că, prin intermediul unui pr nogram de intervenție orientat spre dezvoltarea
componentelor procesului creativ prin activități cognitive, dezvoltarea operațiunilor mentale și
a componentelor activității de vorbire, voi obți ne o creștere a creativității la preșcolari.

OBIECTIVELE
Această ipoteză a fost operaționalizată în următoarele obiective:
O1 – identificarea nivelul inițial de dezvoltarea potențialului creativ al copilului preșcolar;
O2 – proiectarea unui demers didactic formativ axat pe dezvoltarea creativității copiilor prin
activități diferite;
O3 – aplicarea și sistematic a demersul formativ propus;
O4 – identificarea nivelului final de dezvoltare a creativă la copiii preșcolari;
O5 – extragerea, evidențierea unor concluzii, propuneri și recomandări a metodelor utilizate
prin activități desfășurate în alternativa step by step.

EȘANTIONUL CERCETĂRII
Pentru verificarea ipotezei de lucru adoptate în cercetarea realizată și atingerea
obiectivelor, m -am concentrat asupra unui eșantion reprezentat printr -o grupă omogenă
formată din 28 de copiii de grupă mijlocie cu vârsta cuprinsă între 4 și 5 ani. Copiii
frecventează Grădinița cu Program Prelungit ,,Step by Step”, Galați, de la grupa mică,

40
familiile din care provin au o stare socio -economică bună, fiind interesate de evoluția copiilor
si colaborând cu echipa educațională a grupei.
Pentru o bun ă comunicare cu părinții preșcolarilor am reușit să creez ocazii, am alocat
timp suficient si am încurajat părinții să discute despre ideile lor, bucuriile și părerile lor,
despre copii, î ncurajâ ndu -i să participe la desfășurarea diverselor activități din cadrul
programului.
Părinții și educatoarele au în egală măsură răspunderea eforturilor comune pentru a
dezvolta o relație de colaborare. Comunicarea, respectul, acceptarea defierențelor și căutarea
intereselor copiilor formează bazele unei bune relații.

METODOLOGI A CERCETĂRII

3.2 METODE, TEHNICI ȘI INSTRUMENTE DE INVESTIGAȚIE

Activitățile au fost planificate ținându -se cont de programul instructiv -educativ din
programul zilnic. Pentru buna desfășurare a cercetării și pentru obținerea de rezultate poz itive
am studiat dosarele precum și nivelul copiilor asupra cărora s -a desfășurat experimentul.
Datele au fost înregistrate pentru ca în final să fie comparate cu cele din etapa finală.
Cercetarea realizată a fost de tip formativ și m -am axa t î n general pe dezvoltarea
creativității verbale și plastice prezentând pe scurt posibilitățile, metodele și procedee folosite
în activitatea mea didactică.
Dar pe lângă aspectul formativ propriu -zis, cercetarea are și o dimensiune observativ –
constatativă deoarece au fost urmărite, constatate și înregistrate prin observare sistematică ale
conduitelor copiilor și rezultatele activităților lor, care reflectă nivelul de formare și dezvoltare
a unor procese și structuri psihice, în speță a creati vității.
În vederea realizării cercetării am utilizat următoarele tipuri de metode:
Metode nonexperimentale de colectare a datelor: observația sistematică, metoda analizei
produselor activității;
Metode acționale : experimentul psiho -pedagogic;
Metode de prelucrare și prezentare a datelor cercetării : metode de î nregistrare, de
sistematizare și de sintetizare a datelor sub formă de grafice, tabele.

41
A. Metoda observației ( procesul urmăririi unui copil la ”muncă” sau la joacă fără a
interveni) – a permis urmărirea nemijlocită a evenimentelor pedagogice, conducând spre
sesizarea aspectelor esențiale sau a celor diferențiale, în condiții obișnuite. Cu ajutorul acestei
metode am urmărit îndeaproape copiii, în diferite perioade ale progra mului. Am constatat ce
momente ale activității se realizează mai greu, ce metode și procedee au o mai mare eficiență
în domeniul limbă și comunicare, modul de exprimare al cunoștiințelor în timpul rezolvării
sarcinilor din timpul activităților în care sunt implicați. Copiii au fost observați în toate cele
trei etape ale cercetarii.
Am întocmit fișe de observație în care mi -am consemnat: data efectuării observației,
indicatorii observaționali , constatările înregistrate și concluziile.
Î nregistra rea este procesul documentării activității observate sau a comportamentului urmărit
care m -a ajutat și m -a asigurat de faptul că am studiat participarea copiilor la diferite activități
de-a lungul timpului.
Observațiile mele ca educatoarei au tre buit să fie pertinente și detaliate.
În anexă este prezentat modelul de fișă de observație utilizat în urmărirea conduitelor
copiilor pe parcursul activităților desfășurate. [Anexa .nr…… ]
B. Metoda analizei produselor activității – a presupus desprinderea unor aprecieri și
estimări asupra calității cunoștințelor și deprinderilor dobândite, în urma studierii și
analizărilor fișelor de lucru realizate în activitățile de educare a limbajului și a modului de
realizare a sarcinilor î n cadrul unor lucrări practic -aplicative.

Indicatorii comportamentali vizați au fost:
 Identificarea competențelor referitoare la povești, texte literare și dezvoltarea
creativității, atenției a promptitudinii și a vorbirii coerente;
 Dezvoltarea imaginației vizuale și a creativității;
 Dezvoltarea agerimii gândirii, capacitatea de a generaliza, raportarea noțiunilor
integratoare la semnificația obiectelor ce le reprezintă
C. Metoda experimentului psiho -pedagogică – a condus spre crearea unei situații noi,
prin introducerea unor modificări în desfășurarea procesului instructiv -educativ î n scopul
verificării ipotezei de lucru. În cadrul experimentului au intervenit doua categorii de variabile:

42
 Variabila subiect : particularitatile de vârstă si individual e ale copiilor, specificul
potențialului creativ la vârsta preșcolară al fiecărui copil, cunostintele si experiențele
anterioare ale copiilor in funcție de mediul din care provine.
 Variabila dependent a: produsele realizate de copii..

Metode de î nregistrare și de sistematizare și sintetizare a datelor sub formă de grafice,
tabele – reprezintă prima operație de prelucrare a datelor înregistrate și ordonate. Aceste
metode ale cercetării folosite în lucrarea de față mi -au oferit posibilitatea de a cunoaște cât
mai clar copiii și nivelul de cunoștinte și creativitate la care au ajuns.

3.3 ETAPELE CERCETĂRII

3.3.1. Etapa inițială (pretestare)

A constat în evaluarea nivelului inițial, desfășurat la începutul anului școlar în
urma căreia am analizat datele despre fiecare copil, aplicând și diferite probe privind
cunoașterea nivelului de cunoștinte priceperi si deprinderi, capacităților preșcolarilor , aspect
care reflectă și gradul de dezvoltare a creativității . Toate observa țiile, evaluările și informațiile
oferite de membrii familiei în urma unor chestionare vor fi utililzate pentru a cunoaște mai
bine fiecare copil.
În această perioadă am aplicat un chestionar părinților de la grupă, iar
scopul aplicării a cestui chestionar este evaluarea mediului familial și influența lui asupra
dezvoltării creativității copiilor. Selectarea acestei probe este justificată de faptul că
influențele educative ale familiei sunt un factor socio -educațional ce are un impact majo r
asupra dezvoltării creativității copiilor de vârsta preșcolară.
Chestionarul (anexa 3 .)conține 30 de afirmații (itemi) la care părinții incluși în studiul
experimental au fost rugați să răspundă afirmativ (Da) sau negativ (Nu) la aceste afirmații.

43
Pot afirma că părinții preșcolarilor , au dezvoltată capacitatea de a cunoaște particularitățile
de vârstă ale copilului, știu să explice reacțiile copiilor și să înțeleagă nevoile acestora, fapt
ce influențează semnificativ potențialul creativ și manifest area acestuia .
Pentru evaluarea mediului familial și influența lui asupra dezvoltării creativității
copiilor am aplicat un alt chestionar (anexa2) pentru culegerea unor informații despre mediul
în care trăiește copilul și dacă acest med iu îi stimulează creativitatea? Aplicarea acestui
chestionar este justificată de faptul că influențele educative ale familiei au un impact major
asupra dezvoltării creativității copiilor.
Am adaugat mai jos o parte din întrebările din chestion ar precum și rezultatele și
interpretărle acestora.
1. Acasă copilul poate pune orice întrebări, fără ca cineva să râdă de el sau să -l creadă
„prostuț” ; 2. De obicei, primește o recompensă dacă rezolvă lucrurile bine, așa cum i -am spus
noi; 3. Acasă i se impun multe reguli; 4. În familie i se cere deseori părerea; 5. Trebuie să
ceară întotdeauna voie înainte de a încerca să facă un lucru nou; 6. Iau mereu în seamă
opiniile copilului meu; 7. Acasă, cel mai important lucru este să fie cel mai bun; 8. Îmi
î ncurajez copilul să fie creativ; 9. Îi ofer opțiuni, nu ordine; 10. Îl las să ia singur decizii.
Rezultatele arată că 68% afirmă că acceptă necondiționat întrebările copiilor lor, iar 38%
au răspuns că nu întotdeauna sunt dispuși să asculte toate întrebările copiilor. Este cunoscut
faptul că receptivitatea părinților în a explica și a răspunde la întrebările de care sunt interesați
copiii le conferă acestora încredere în sine, cu impact pozitiv asupra inițierii și implicării în
actul creației
Fiind întrebați dacă preșcolarul primește de obicei o recompensă pentru că
îndeplinește corect anumite sarcini, părinții au răspuns în felul următor: 62% (18) și respectiv
38% (11) au dat răspuns negativ. Studiile de specialitate cu privire la ac est comportament ne
indică prezența unei condiționări instrumentale, accentul fiind pus pe influența educativă a
părinților care, prin recompensele acordate, pot determina orientarea copiilor spre gândirea
creativă.

Proba Nr.1 ,,O carte despre m ine”
Următorul pas pe care l -am făcut pentru identificarea potențialului creativ, a fost
aplicarea unui test, dând fiecărui copil o hârtie colorată ce reprezenta o pagină a cărții sale și

44
elemente decorative de diverse forme si culori, semi nțe de diferite forme pentru a le lipi.
Fiecare copil a avut posibilitatea să aleagă și să combine materialele penru a obține o primă
pagină cât mai deosebită.
( ANEXA. NR……)
Acest test l -am desfășurat cu copiii în centrul Artă unde au avut urmă toarele
sarcini:
 Alege, grupează și denumește materialele pe care le -a primit in coșuleț;
 Precizează care dintre elemente sunt din natură;
 Realizeaza o primă pagină a cărții cu materialul primit;
Materiale:
*hârtie colorată de diferite cu lori, carea reprezintă paginile cărții lor, seminte de diferite
feluri(dovleac,pepene, floarea soarelui, dovlecel), foarfeci, capsator,
elastic,carton,sfoară,lipici,perforator, reviste vechi sau felicitări utilizate, materiale din natura,
etc.
Fiecare copi l a avut posibilitatea să aleagă și să combie materialele pentru a realiza lucrări cât
mai deosebite.
Mod de pregătire :
Această carte a fost completată pe parcursul unui an școlar adăugând sarcini mai
complexe. După ce am pregătit cărțile cu pagini albe, copiii au lucrat î n grupuri mici sau
individual pentru a umple paginile cărții lor. Am făcut pentru fiecare copil câte o fotografie si
ei au lipit -o pe coperta cărții lor.
Pe măsură ce copiii au invățat despre culori, anotimpuri, măsurători, simțuri, ei au
adăugat noi desene, imagini și cuvinte în cartea lor.
Această activitate s -a desfășurat și în centrul Alfabetizare deoarece am considerat că
literatura le dezvoltă copiilor noi abilități și precum și capac itatea de înțelegere. Ea stimulează
dezvoltarea gândirii și a limbajului. Această activitate furnizează șansa de a face alegeri astfel
încât copiii selectează propriile subiecte și își dezvoltă propriile interese. De asemenea,
activi tatea îi invită pe copi i să se g ândească la diferite modalități de asamblare(legare) a
cărților.

45
,,O carte despre mine” se potrivește cu studiul dezvoltării personale, astfel încât copiii
se uită în urmă la timpul când erau mai mici. În acet fel, un copil începe să aprecieze
schimbările și evoluția de -a lungul timpului.

Desfășurarea activității:
În timpul întâlnirii de dimineață am explicat copiilor că fiecare dintre ei vor face ,,O
carte despre mine”(despre ei). Cărțile vor fi puțin diferite, una d e alta pentru că fiecare
persoană este unică, dar în multe privințe oamenii se aseamănă totuși. ,, Care sunt acele
privințe în care toți suntem asemănători?”
Pe măsură ce trece timpul activitățile, incluse în carte vor fi puțin mai complex e:
amprentele palmelor, numărul de membri din familia mea, culoarea ochilor mei, culoarea mea
preferată, jucăria mea preferată, lucrurile pe care îmi place să le fac, decuparea și lipirea unor
imagini selectate pe paginile albe.
Unii copii au dorit să scrie câte un mesaj în carte, iar eu am scris ceea ce au dictat ei
și chiar au desenat imagini care au acompaniat mesajul respectiv. De exemplu de 8 Martie au
scris diferite mesaje scurte pentru mămici , iar copiii care nu au reușit să scrie au c olorat
literele lipite din cuvâ ntul MAMA.
Când carțile au fost finalizate au fost puse în centrul alfabetizare, astfel încât și
ceilalți copii au putut să le răsfoiască . Copiilor le -a plăcut să -și vadă cartea și să le vadă și pe
ale altor colegi.
Activitatea i -a ajutat pe copiii să -și construiască o abordare de tip pozitiv în
problema diferențelor, astfel încât ei au conștientizat mai profund și au înțeles propriile
caracteristici, precum și pe cele ale colegilor de clasă.

Lucrările au fost apreciate după următoarele criterii:
 flexibilitate – capacitatea de restructurare a traiectoriei gândirii în funcție de noile
cerințe. Ea este de două feluri: spontană, când se face din inițiativa subiectului și
adaptativă, când este dirijată. Flexibilitatea nu îns eamnă viteză, ci ușurința de a trece
de la o categorie la alta.
 fluiditate – se referă la bogăția și rapiditatea debitului asociativ, mai exact la numărul
de răspunsuri exprimate.

46
 originalitate – este aptitudinea subiecților de a da răspunsuri neuzuale cu frecvență
statistică mică. Un răspuns va candida la scorul de originalitate numai dacă va
îndeplini două condiții: să aibă un anumit aspect inedit, dar să fie relevant, adică să
corespundă exigențelor realității.
Ca indicator al fluidităț ii plastice am considerat numărul elementelor compoziționale și
am atribuit câte 1 punct pentru element compozițional, iar ca indicator al flexibilității practice,
numărul categoriilor de elemente compoziționale, notând fiecare categorie cu 1 punct.
Origin alitatea, cromatica folosită, integrarea elementelor în temă, pentru fiecare atribuind câte
2 puncte.
Notare:
Comortament însușit 8 -10 puncte
Comportament î n dezvoltare 5 -7 puncte
Necesi tă sprijin 2 -4 puncte

Tabelul I –Rezultatele obținute în urma administrării acestei probe privind evaluarea nivelului
de imaginație creativă sunt sintetizate în următorul tabel.
C.Î.-comportament însușit
C.D.-comportament î n dezvolt are
N.S.-necesită sprijin

Flexibilitate Fluiditate Originalitate
C.Î . C.D. N.S. TOTA
L C.Î . C.D. N.S. TOTA
L C.Î . C.D
. N.S. TOTA
L
12 9 7 28 13 11 4 28 11 9 8 28
43% 32% 25% 100% 46% 40% 14% 100% 40% 32% 28% 100%

Tabelul 1 –Rezultatele obținute în urma administrării probei privind evaluarea nivelului de
imaginație creativă.

40%
45%15%0%
f. bine
bine
suficient
insuficient

47

Comportament atins
Comportament î n dezv.
Necesită sprijjin

Fig .nr 1 – Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la evaluarea inițială vizând imaginația
creativă.

Proba Nr. 2: Comunicarea „Este corect ?”

Acest joc s -a desfășurat în centrul Alfabetizare.
Tema : evaluarea comunicării – „ Povești încurcate ”
Obiective: Să-și consolideze cunoștiințele referitoare la povești, texte literare.
Dezvolta rea creativității, atenției a promptitudinii și a vorbirii coerente.
Materiale . Imagini cu personaje dintr -o poveste: capra, lupul, vulpea, iezii, pădurea, masa de
ceară, casa caprei etc.
Regulile jocului : Copilul ce depistează erorile, se anunță, făcând apoi precizările respective.
Episoadele improvizate să fie cât mai variate.
Desfășurarea. Jucătorii trebuie să depisteze imaginea personajului necorespunzător, să spună
din ce text face parte și să povestea scă sau să ”inventeze,, povestea lor pentru anumite
fragmente.

Fluiditatea se exprimă prin numărul de idei redate prin propoziții, fraze coerente, care
generează un text organizat, în povestirile create. Am notat fiecare idee cu 1 punct. În

48
flexibilitatea verbală, ca indicatori am folosit numărul de idei paralele cu i deea centrală care
întrerup șirul povestirii și îl dirijează spre finalizare, fiecare idee am notat -o cu 1 punct.
Originalitatea verbală s -a referit la capacitatea de a elabora idei, soluții ieșite din comun,
am apreciat -o în funcție de neobișnu itul elementelor compoziționale, sau a ideilor, fiecare
notâ ndu -l cu 2 puncte.

Comortament însușit 8 -10 puncte
Comportament î n dezvoltare 5 -7 puncte
Necesită sprijin 2 -4 puncte

Rezultatele obținute în urma administrării acestei probe privind evaluarea nivelului
de comunicare și de dezvoltare a creativității sunt sintetizate în tabelul 2.

Flexibilitate Fluiditate Originalitate
C.Î . C.D. N.S. TOTA
L C.Î . C.D. N.S. TOTA
L C.Î . C.D. N.S. TOTAL
10 12 6 28 13 9 6 28 11 10 7 28
35% 43% 22% 100% 46% 32% 22% 100% 40% 35% 25% 100%
Tabelul nr. 2 – Rezultatele obținute la nivelul de evaluare a comunicării creative
C.Î.-comportament însușit
C.D.-comportament î n dezvoltare
N.S.-necesită sprijin

49

Fig .nr 2 – Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la evaluarea inițială vizând
comunicarea creativă

Proba Nr.3 Joc de construcție –joc desfășurat în Centrul Construcții
Desfășurat cu un grup de 6 copii
Tema : Construirea unui ,,Parc de distracții pentru copii”
Obiective: Să realizeze o construcție diferită de a colegului, din stânga sau dreapta lui, dar
care să devină element de bază în lucrarea colectivă.
Pentru a le stimula creativitatea, am încuraat copiii să construiască fiecare ”în felul
său”, chiar dacă își aleg să redea aceleași elemente.
Material necesar: t ruse specifice jocurilor de construcții, etichete pentru fiecare lucrare cu
numele copilului,
Regula : Construcțiile colegilor nu vor fi criticate, nici dărâmate.
Desfășurarea jocului:
În cadrul acestui joc am transpus starea de competiție , de implicare în realizarea
practică a unor construcții cât mai variate și personale.
Copiii lucreză, realizând s arcina și respectând regulile, imaginându -și parcul lor de
distracție preferat. În acest centru copiii dau frâu liber imaginației și se intensifică înțelegerea
noțiunilor de mărime, formă și spațiu, completează construcția, prezintă rezultatul construcție i. 55%35%10%
C.Î .
C.D.
N.S.

50
Copiii își denumesc construcțiile și își așază pe construcția realizată jetoane cu ilustrații
adecvate( tobogan,copaci, leagăn, poduri peste ape, tren, fâși albastră simbolizând apa, etc).
Am ținut cont de stadiul de dezvoltare al fiecărui copil, deoarece unii nu sunt
pregătiți să construiască poduri, dar sunt încurajați să experimenteze și altfel de structuri.
După ce lucrările sunt așezate pe covor, copiii sunt provocați printr -un exercițiu: ,,Ce
poți schimba la construcția ta?” – copiii modifică construcția prin: amplificare, multiplpicare,
diminuare, schimbarea poziției elementelor în cadrul construcției colective, schimbă deci
infățișarea Parcului de distracții pentru copii, aceasta solicitâ ndu -le imaginația. Construcția
realizată rămâne mai multe zile în clasă în scopul completării și modificării ei.
Originalitatea 1-3p : capacitatea de a emite idei noi, soluții ingenioase.
Flexibilitatea 1-3p : capacitatea de a modifica, de a găsi situații noi în rezolvarea problemelor.
Fluiditatea 1-3p : Numărul de culori și numărul de modele folosite.
Flexibilitate Fluiditate Originalitate
C.Î . C.D. N.S. TOTAL C.Î . C.D. N.S. TOTAL C.Î . C.D. N.S. TOTAL
14 8 6 28 15 9 4 28 12 9 7 28
50% 28% 22% 100% 54% 32% 14% 100% 43% 32% 25% 100%
Tabelul nr.3 – Rezultate obținute în urma testării gândirii creatoare, imaginative
C.Î.-comportament însușit
C.D.-comportament î n dezvoltare
N.S.-necesită sprijin

51

Fig .nr 3 – Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la evaluarea inițială vizând gâ ndirea
creatoare, imaginativă.

Proba Nr.4 ,,În vacanță” – desen
Această activitate s -a desfășurat în centrul ,,Artă,, unde am folosit ca metodă tehnica
6/3/5/ – brainwriting care reprezintă o modalitate de lucru bazată pe construcția de ,,idei pe
idei” în domeniul creativității.
Obiectiv : Stimularea creativității de grup a copiilor. Copiii sunt împărțiți în grupe de câte 6.
Material folosit: Coli de hâ rtie , creioane colorate
Sarcina jocului : Reprezentarea prin desen a unor elemente care să ilustreze o temă,
continuând și completând totodată desenele copiilor.
Desfășurarea jocului :
Copiii sunt împărțiți în grupuri de câte 6. Fiecare copilal grupului își alege câte o
culoare cu care va lucra, diferită de a celorlalți 5colegi de gru p.
Le prezint jocul copiilor: Astăzi, la Centrul ARTĂ vom desena tema ,,În vacanță” .
Fiecare copil se va gândi și va desena 3 elemente care vor alcătui desenul lui. După ce veți
desena cele 3 elemente, dați foaia colegului din dreapta pentru a ,,citi” desenele și pentru a
continua desenul vostru.
Astfel se alternează activitatea individuală cu cea de grup. Foile se deplasează apoi de
la stânga la dreapta până ajung în poziție inițială. Fiecare copil, când primește coala colegului 50%
35%15%C.Î .
C.D.
N.S.

52
din stânga sa, privește desenul, identifică elementele desenate și încearcă să adauge altele, să
le completeze ori să le modifice creativ fără a se depărta de tema redată de colegul său.
Am urmărit ca pe parcursul activității schimbul de fișe să se facă în ordinea stabilită,
respectâ ndu -se regula, și notând implicarea fiecărui copil în realizarea temei, având o evidență
clară a contribuției fiecărui copil deoarece fiecare a desenat cu o singură culoare.
Comortament însușit 8 -10 puncte
Comportamen t î n dezvoltare 5 -7 puncte
Necesită sprijin 2 -4 puncte
Legendă:
C.Î .-comportament însușit
C.D. -comportament î n dezvoltare
N.S. – necesită sprijin

Flexibilitate Fluiditate Originalitate
C.Î . C.D. N.S. TOTAL C.Î . C.D. N.S. TOTAL C.Î . C.D. N.S. TOTAL
10 12 6 28 13 9 6 28 11 10 7 28
35% 43% 22% 100% 46% 32% 22% 100% 40% 35% 25% 100%
Tabelul Nr.4 – Rezultate obținute în urma testării creativității prin desen

Fig .nr 4 – Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la evaluarea inițială vizând gândirea
creatoare, imaginativă prin desen .

Experimentul a evidențiat stadiul nivelului creativității subiecților în momentul
începerii cercetării 45%
35%20% C.Î .
C.D.
N.S.

53
În urma aplicării testării inițiale am putut constata că majoritatea copiilor au un bagaj
de cunostinșe despre natură și mediul înconjurător în concordanță cu vârsta si prevederile
programei. Au recunoscut materialele, au selectat corect materi alele din natură, iar unii le -au
utilizat mai puțin în lucrare ceea ce denotă faptul că au încă nevoie de îndrumare și sprijin.
Am constatat că preșcolarii au cunoștințe despre povești, cunoștiințe despre noțiuni
aparținând aceleași categorii inte gratoare asociindu -le cu obiecte, ființe, lucruri suficiente
pentru dezvoltarea în continuare a potențialului creativ.

3.3.2. Etapa formativă

În etapa formativă am vizat formarea și dezvoltarea la preșcolari a potențialului creativ
prin introducerea factorului de progres in activitățile desfășurate conform programei în
alternativa step by step., educatoarea organizează învățarea ca un regizor, un moderator,
ajutâ ndu -i pe copii să înțeleagă, să accepte și să stimuleze opinii personale, emoții, sentimente, să
fie parteneri în învățare.
Am organizat, activități care au vizat stimularea creativității , prin care copilul are
posibilitatea de a -și exprima păreri personale, de a coopera cu ceilalți în elaborarea de idei noi, în
rezolvarea s arcinilor, în argumentare, devenind mai activ și câștigând mai multă încredere în sine
Evident, conținuturile propuse au un subiect comun, care urmează a fi investigat și
elucidat în urma parcurgerii acestora și a realizării obiectivelor propuse.
Mi-am propus ca în cadrul acestei lucrări de cercetare să folosesc orice prilej posibil și în
afara activităților stabilite prin orar și planificare pentru a forma și dezvolta potențialului creativ
la copiii de vârstă preșcolară.
Am utilizat fișe de luc ru pentru activitățile integrate în orice interval de timp adecvat,
fișe create de mine și legate de tema mare a săptămânii respective.
Curriculumul Național revigorează învățământul preșcolar care demarează programe
diverse ce au drept scop egalitatea șan selor privind dreptul la educație al celor mici.Cadrul
didactic trebuie să țină seama de posibilitățile reale ale copilului de a învăță, de capacitățile
lui de învățare, de ritmul lui, etc.

54
Metodologia procesului de predare –invatare -evaluare trebuie să r especte
particularitățile de vârstă și individuale pentru a atinge performanțele dorite în cercetare și
dezvoltarea potențialului creativ.
De asemenea am încercat să încurajez dezvoltarea potențialului creativ al preșcolarilor
prin :
 crearea condițiilor favorabile pentru dezvoltarea unei personalități creative,
sănătoase din punct de vedere fizic și intelectual, receptive la frumosul din natură, artă și
relațiile umane;
 acordarea unei deosebite atenții copiilor dotați și dezvoltării abilități lor de creație
elementară;
 umanizarea și individualizarea procesului de educație și instruire, perceperea
fiecărui copil ca personalitate inedită;
 desfășurarea unei largi colaborari cu părinții pentru a le acorda ajutorul efectiv în
munca de educație a cop iilor;
 prin acceptarea ideilor neobișnuite ale copiilor, fără a judeca modul divergent în
care acesta rezolva o problemă;
 alocând destul timp copilului pentru exploatarea tuturor posibilităților, pentru
trecerea de la ideile obișnuite la idei mai originale .
 încurajând procesul și nu produsul.
Dozând sarcinile didactice în funcție de capacitatea preșcolarului, de ritmul său
propriu de învățare (lent, rapid), de potențialul său, de capacitatea de înțelegere pe care o
posedă, putem depăși dificultățile și pute m avea rezultatele școlare scontate. Idealul
educațional vizează formarea și dezvoltarea potențialului creativ și a unei personalități
creatoare.
Dezvoltarea spirituală de creație a imaginatiei se realizează prin toate activitățile ce se
desfășoară în grăd iniță, activități ce oferă mari posibilități de manifestare originală a
personalității copiilor, dezvoltarea potențialului creativ iar observarea permanentă a copilului
constituie elementul primordial al cunoașterii sale.
Programul educativ de in
Manifestările creative ale copiilor le -am observat în jocuri de creație cu subiecte din
viața cotidiană și din basme și povești, în jocuri de construcție, în dramatizări, în convorbiri

55
libere. De exemplu: în jocurile de creație „De-a familia ” am pus la dispoziția copiilor pe
lângă alte materiale și două telefoane. La un moment dat între ei s -a î nfiripat un dialog. Am
urmărit capacitatea de a crea dialog, exprimarea corectă sub aspect fonetic, lexical, gramatical
și expresiv.
Tot î n ac est centru ,, Joc de rol ” am observat manifestările creative în jocul ,,Oficiul
Poștal”, un joc care favorizează atât imaginația cât și gâdirea. Acest joc s -a desfășurat în urma
vizitei la un Oficiu Poștal unde copiii au observat pe adulți utilizându -și în lumea profesiei
deprinderi pe care ei le folosesc în clasă, cum ar fi, clasificarea, număratul sau utilizarea
numerelor. Experiența i -a făcut pe copii să se implice în pregătirea vizitei și a încurajat atât
fetele cât și băieții să pună în scenă rolurile identificate î n timpul vizitei.
Această activitate s -a compus din două părți – pregătirea înainte de vizită și activitatea
de după vizită. Lucrând în grupuri mici am cerut copiilor să realizeze fiecare câte un desen (,,
scrisoarea ” lor) sau a colo unde a fost nevoie
i-am ajutat și îndrumat în realizarea scrisorii , pe care o vor expedia părinților.
Au împăturit și au pus scrisorile în plicuri, iar apoi cu fiecare în parte am scris adresa pe
fiecare plic.
Indicatorii observabili au f ost:
1. Conduita verbală implicată în joc:
– conduită verbală îmbogățită – 4p
– câ teva replici î n plus – 2p
– conduită verbală sărăcăcioasă – 1p
2. Valorificarea experienței cognitive personale:
– valorificarea experienței cognitive pentru a îmbogăți jocul – 4p
– valorificarea experienței cognitive nu se referă la jocul respectiv – 2p
– nu se utilizează experiența cognitivă – 1p
3. Modificarea acțiunilor impuse rolului asumat:
– multe modificări care determină acțiuni îmbogățite – 4 p
– cu ușoare modificări – 2p
– fără modificări – 1p

56
Categorii de rezultate % Soluții pedagogice
Reușită totală 85 Trecerea la următoarea metodă de dezvoltare a creativității
Reușită parțială 15 Reluarea diferențiată a sarcinilor
Eșec 0 Reproiectarea demersului didactic
Tabelul Nr 5 – Indicii progresului de dezvoltare a potențialului creativ prin jocul de rol creativ
la copiii preșcolari.

În urma acestor activități am constatat că prin jocul de rol, copiii învață să se
concentreze, să -și exprime imaginația să pună în practică idei noi. Am constatat că atunci când
copiii se certau sau se supărau unii pe alții, astfel ei au în vățat să se confrunte și să accepte
dorințele celorlalți. Treptat ei au început să -și dezvolte empatia în relația cu ceilalți atunci când
dau și altor copii din materialele și jucăriile cu care se joacă.
În cadrul fiecărui centru de interes s -au aplicat d iverse probe de verificare, urmărindu –
se stimularea creativității, în general, dar și nivelul capacităților creative reale ale fiecărui
copil.
Î n centrul Alfabetizare li s-a cerut copiilor să spună o poveste urmărind un șir de
ilustrații cu tema „O aventură/ întâmplare amuzantă”, apoi li s -a cerut să formuleze finalul
unei povestiri cu tema „O aventură din pădure”.
Povestirile create de copil dezvoltă creativitatea verbală, a limbajului sub toate
aspectele lui. Cei mici sunt puși în fața unor situați i necunoscute care trebuie intuite și
interpretate î ntr -un mod câ t mai original.
Tratarea diferențiată prin distribuirea unor sarcini individuale cu grad diferit de
dificultate – povestire creată după ilustrații. Luând în considerație capacitatea de exprim are
verbală, educatoarea va antrena copiii în discuție astfel:
– recunoaște, denumește și enumeră elementele taboului – copilul cu un volum sărac al
vocabularului, cu o anume incoerență în exprimare;
– descrie imaginea formulâ nd clar ideile – copilul cu vocabular mediu ;
– își imaginează alte întâmplări sau finalul întâmplării prezentate – copilul cu vocabular
mai bogat, care povestește fluent, cu o exprimare bogată în idei.

57
Mobilizarea copiilor pentru a indica consecințele comporta mentelor realizate de
personaje, pentru a prezenta modalități de prevenire a unor situații neplăcute, pentru a
modifica acțiunea, prin diminuare sau multiplicare, activează și dezvoltă potențialul creativ.
Î n povestirile create de copii se surp rinde simbioza dintre artă și joc, dintre imaginar și
real. Povestirile sunt scurte fără explicații întinse, o înlănțuire spontană de imagini. Experiența
personală reprezintă punctul de plecare. Copilul va fi stimulat să introducă personaje noi, să
înlănțu ie și să complice acțiunile, să ordoneze logic discursul verbal, să introducă în aceeași
povestire personaje din povești noi. Întrebările și exclamațiile retorice ale educatoarei ca
răspuns la formulările copiilor, încurajările verbale și nonverbale, ascul tarea activă, aprecierea
formulărilor și soluțiilor neobișnuite sunt menite să stimuleze actul creativ.
Am apreciat, în poveștile create de copii după un șir de ilustrații, originalitatea copiilor
în reproducerea poveștii, în măsura în care suita de imagini stimulează creația copilului,
ajutâ ndu -l să transpună conținutul în plan verbal într -o succesiune logică.

Povestirea educatoarei (activitate desfășurată pe centre de interes)
Activități pe domenii experiențiale (ADE):
Domeniul Limbă și comunicare: Povestire: “Mănușa”, poveste populară ucrainiană
Domeniul Om și societate: Aplicație: ”Mănușa”, decorare cu diferite materiale (lucrare
colectivă)
SCOP:
Formarea deprinderii de a reda conținutul unui text literar, după imagini, cu
respectarea succesiunii momentelor;
Consolidarea unor abilități practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;
OBIECTIVE
La sfârșitul activității copiii au fost capabili:
 să redea conținutul poveștii pe baza imaginilor prezentate, respe ctâ nd ordinea
cronologică a întâmplărilor;
 să răspundă la întrebări legate de conținutul poveștii;
 să decoreze mănușa folosind într -un mod cât mai creativ materialele puse la dispoziție;
 să îmbine piesele de puzzle pentru a obține întregul;

58
 să găsească umb rele personajelor din poveste;
 să găsească perechile mănușilor de pe măsuță;
 să aleagă animalele care fac parte din povestea „Mănușa”;
 să construiască prin alăturare, îmbinare și suprapunere modele din realitatea
înconjurătoare (pădurea);
 să mânuiască păpuși în realizarea unei mini -dramatizări, utilizând vorbirea dialogată,
nuanțarea vocii, intonația, cu sprijinul educatoarei;

STRATEGII DIDACTICE:
METODE ȘI PROCEDEE: conversația, exercițiul, demonstrația, explicația, observarea,
povestirea , munca î n e chipă, în perechi, metoda ciorchinelui , învățarea prin descoperire.
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: imagini din poveste, planșe, puzzle, imagini cu umbre,
cuburi din lemn, animale (figurine),aracet, pensule, mănușă carton, obiecte decorative,hârtie
creponată, hâ rtie colorată, jetoane cu animale, mănuși de bucătărie.

Activități pe centre de interes :
ALFABETIZARE:
Î n acest centru copiii vor audia cu atenție textul poveștii „Mănușa” și vor formula
răspunsuri cu privire la personajele și întâmplările din poveste, apoi cor povesti folosindu -se
de decorul amenajat în sala de grupă.

ARTĂ
Copiii au decorat o mănușă cu materialele de pe măsuță: nasturi, hârtie creponată
mototolită, bucățele de hârtie colorată, decorații din hârtie și spumă gumat ă, fire de mohair și
au avut ca rezultat o lucrare colectivă. La final au așezat personajele din poveste în mănușa
decorată.
MANIPULATIVE
În acest centru, copiii trebuie să sorteze personajele poveștii după formă și mărime și
pot juca jocurile de masă „Găsește umbra!” și ”Găsește perechea!”
JOC DE ROL

59
La centrul Joc de rol , copiii au fost mici actori, mânuind cu măiestrie marionetele, au
jucat scene din povestea Mănușa .
CONSTRUCȚII
În acest centru copiii vor construi căsuțe pentru animalele pădurii din materialele puse
la dispoziție.

Scenariul zilei :
La Întâlnirea de dimineață , copiii sunt surprinși de venirea în clasă a Zânei
Iarna și a celor ci nci prieteni din pădure(marionete care vor fi folosite mai apoi la jocul de rol),
care dintr -un motiv încă necunoscut de ei, au rămas fără adăpost. Zâna le cere permisiunea
copiilor de a rămâne, împreună cu prietenii ei în sala de grupă pentru a descoperi secretele
iernii și povestea animăluțelor.
Reușind să le stârnesc interesul pentru activitate le propun să descoperim, împreună cu
musafirii, fiecare centru de interes. Fiecare dintre cei cinci musafiri (personajele povestirii) are
câ te o poveste prin care copiii descoperă ce vor avea de făcut la fiecare centru de interes.
Zâna Iarna le aduce și o surpriză : o mănușă pe care copiii o decorează cât mai frumos în
centrul Artă ca mai apoi să devină căsuța personajelor din poveste.
Tot ea le va spu ne apoi copiilor că anotimpul iarna, este foarte frumos deși afară încă nu
se poate observa, ea îi invită să le arate imagini despre tot ce înseamnă iarna. Va merge la
Centrul Bibliotecă și va lăsa multe imagini despre acest anotimp.
Șoricelul, printr -un bilețel îi anunță pe copii că și -ar dori niște căsuțe pentru prietenii
săi din pădure. Acestea se vor realiza la centrul Construcții din jucării pe care copiii le vor
alege.
Î n centrul Alfabetizare copiii descoperă împreună cu Broscuța machet a poveștii
Mănușa și sunt invitați să afle cum au rămas cei cinci fără adăpost, iarna în pădure. Fiind doar
o broscuță o roagă pe doamna educatoare să le spună povestea copiilor.
La centrul Joc de masă copiii află de la Iepuraș că iarna animăluțele din pădure ori de
câte ori găsesc câte un adăpost se ceartă care să intre în ele: „Ba eu că -s mai mare, ba eu”, și
tot așa. Vă rog pe voi să le ajutați să nu se mai certe, punându -le pe fiecare la locul său. Astfel
copiii vor fi invitați să sorteze animăluțe, personajele poveștii „Mănușa”, mai întâi după

60
formă, apoi după mărime în două mănuși, una mare și una mică, prilej cu care vor afla
povestea „Mănușa” și în acest centru.
La centrul Arta , copiii vor decora o mănușă din carton cu materialele de pe măsuță:
hârtie colorată , hârtie creponată, hârtie perforată, obiecte decorative din spumă gumată, fire
de mohair, pom -pom (ciucurei) , nasturi.
Î n acest centru voi î ndruma copiii care au nevoie de ajutorul meu, pentru a compune spațiul
plastic în funcție de imaginația și de spiritul fiecăruia.
Cel din urmă personaj ursulețul, mai morocănos din fire, nu are nicio problemă doar că
vrea să le ofere câte o surpriză copiilor la sfârșitul zilei.
După e xplicațiile oferite copiii își vor alege singuri centrul unde vor lucra, având
posibilitatea de a trece de la un centru la altul după ce și -au realizat sarcinile de la centrul
pentru care au optat la începutul activității.

Momentele proiectării didactice :
1. INTRODUCEREA Î N ACTIVITATE se va realiza prin sosirea Zâ nei Iarna î n
clasă împreună cu cei cinci prieteni ai săi.
2. ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ se va realiza prin discuția dintre Zână, prietenii
săi și copiii din Grupa Ursuleților.
3. ANUNȚAREA TEMEI se va face prin invitația Zânei Iarna de a petrece o zi
împreună și de rezolva nedumeririle prietenilor ei.
4. ENUNȚAREA OBIECTIVELOR se va produce î n timpul descoperirii
materialelor de la centrele de activitate.
5. DIRIJAREA ÎNVĂȚĂRII se va produce î n maniera ac tivităților step by step, prin
angajarea copiilor î n trei sau cinci centre de interes.
6. OBȚINEREA PERFORMANȚELOR se va realiza prin punerea în practică a
procedeelor de lucru, a capacităților intelectuale dobândite anterior, a priceperilor și
deprinderil or însușite, ținând seama de activitatea specifică fiecărui centru de interes și în
special de sarcinile primite.
7. EVALUAREA se va realiza prin încurajările și aprecierile educatoarei din timpul și
de la sfârșitul activității.

61
8. ÎNCHIDEREA ACTIVITĂȚII se va realiza prin finalizarea zilei și prin invitația
adresată copiilor de a fi personajele poveștii Mânușa și de a se ascunde în ea, de frica
vânătorului sub forma unui joc -concurs.

Categorii de rezultate % Soluții pedagogice
Reușită totală 85 Trecerea la următoarea metodă de dezvoltare a creativității
Reușită parțială 15 Reluarea diferențiată a sarcinilor
Eșec – –
Tabelul Nr . 6 – Indicii progresului de dezvoltare a potențialului creativ al copiilor preșcolari
prin povestirile educatoarei.

1. Tema anuală de studiu : ,,Când cum și de ce se întâmplă”
Tema săptămânii : ,,Călătorie în lumea insectelor”
Tema zilei :,, Grădinița insectelor”
 DLC : Educarea limbajului – ,,Alaiul insectelor –joc didactic
 DEC : Educație plastică – ,,Insecte multicolore” – pictură

ADP : Activități de dezvoltare personală
Întâlnirea de dimineață cu tema :,, Grădinița insectelor”
– Gimnastica de î nviorare
– Calendarul zilei
– Împărtășirea cu ceilalti ,,Dacă aș fi o insectă ,aș vrea sa fiu…”
– Noutățile zilei: Am prezentat copiilor, în termeni accesibili, activitățile pe care le -au
desfășurat în acea zi și am precizat pe scurt sarcinile pe ca re le -au î ndeplini t î n cadrul
activităților.

62
Rutine : ,, Ma pregătesc pentru activitate,, -exersarea unor deprinderi de
autoservire; ,,Singurel îmi fac ordine la locul de muncă”
Tranziții: Jocul :,,Am spus bine/N -am spus bine”
Joc cu text si cânt ,,Albinuța mea”
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1-Să utilizeze formulele de salut adecvate momentelor zilei;
O2-să sesizeze prezența sau absența colegilor;
O3-să precizeze ziua, luna, anul, vremea de afară, marcându -le prin simbolul adecvat î n
Calendarul naturii.
2. ADE : Activități pe domenii experiențiale
 DLC : Educarea limbajului – ,,Alaiul insectelor –joc didactic
 DEC : Educație plastică – ,,Insecte multicolore” – pictură
3. ALA II :Activități liber alese
1.Gândăceii și florile –joc de mișcare
2. Cărăbuș la locul tău ! – joc de mișcare

Activități pe domenii experiențiale
DLC: EDUCAREA LIMBAJULUI
Tema activității : ,,Alaiul insectelor” –Eu spun una tu spui multe !(Anexa….)
Mijloc de realizare : joc didactic
Tipul activității: verificare și consolidare de cunoștințe
Sarcina didactica :
Formarea auzul ui fonematic și deprinderea de a alcătui propoziț ii utilizâ nd corect
numă rul singular și plural al substantivelor .
Reguli de joc:
 Grupa a fost împărțită în două echipe,.
 Colegii de echipă au avut voie să se ajute între ei;
 Educatoarea a numit un copil, de la fiecare echipă care a ales un jeton, a denumi t
imaginea, apoi a putut cheama un coleg de echipă care a căuta t jetonul cu mai
multe sau doar cu un element de pe măsuță ( singularul sau pluralul)

63
 Următoarea sarcina a consta în alcătuirea de propoziții folosind corect
substantivele la numarul singular și plural pentru imaginil e descoperite .
 Copiii au rezolva t probele jocului, ajutănd -o astfel pe mica buburuză să -și găsească
bulinele pierdute.
Elemente de joc :
 Miscarea, aplauzele, cubul, supriza,bulinele buburuzei, î ntrecerea, recompense

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ
 Să participe la activitățile de grup, inclusiv la activitățile de joc, atât în calitate de
vorbitor, cât și în calitate de auditor;
 Să distingă sunetele ce compun cuvintele și să le pronunțe correct;
 Să recunoască literele alfabetului și alte convenții ale limbajului scris.
RESURSE:
Metode si procedee: conversatia, explicația, observația, demostrația, exercițiul,
problematizarea,instructajul verbal ,
Mijloace de învățământ: buburuza, bulinele buburuzei, insecte jetoane , carioci,creioane,
carți cu insecte .
Forme de organizare : individual, pe echipe

DEC: EDUCAȚIE PLASTICĂ
Tema : ,,Insecte multicolore ”
Mijloc de realizare: pictură
Tipul activității : consolidare de priceperi și deprinderi
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ
 Să obțină efecte plastice, forme spontane și elaborate prin tehnici specifice picturii;
 Să cunoască și să diferențieze materiale și instrumente de lucru;
 Să cunoască și să aplice reguli de utilizare a acestora;
 Să compună în mod original și personal spațiul plastic;
 Să interpreteze liber, creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice .
RESURSE:

64
Metode si procedee: conversatia, explicația, observația, instructajul verbal , exercițiul
Mijloace de învățământ: insecte decupate, acuarele, pahare cu apa, pensule, șervețele.
Forme de organizare : individual
1. ALFABETIZARE : ,,Alaiul insectelor” – Eu spun una tu spui multe – joc didactic
OBIECTIVE OPERAȚIONALE
O1 : Să utilizeze corect substantivele la diferite genuri, atât la singular cât și la plural, pe
baza citirii jetoanelor date ;
O2: Să transforme singularul în plural și invers utilizâ nd imaginile specifice temei
săptămânale;
O3: Să participe în rezolvarea unor sarcini didactice dovedind că au înțeles modul de
exprimare în propoziții simple și dezvoltate ;
O4: Să rezolve cel puțin două sarcini din fișa individuală de lucru

2. ARTĂ :,,Insecte multicolore” – pictură
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1- să utilizeze corect instrumente de lucru (pensula, acuarele, paharele cu apa , șervetele,
insectele decupate );
O2- să obțină efecte plastice prin combinarea culorilor;
O3- să utilizeze în mod creativ spațiul plastic, folosind elementele de limbaj plastic: punctul,
linia;
O4- să aplice in situații noi tehnici de lucru învățate pentru a realiza compoziții originale;
O5- să descrie lucrările colegilor, ținând cont de aspectul lor și de se ntimentele pe care acestea
le trezesc î n sufletul copiilor;
O6- să utilizeze corect instrumentele de lucru (pensulă, burete, ștampilă, ghem, pai) în
exprimarea liberă a gestului grafic;
3. MANIPULATIVE : ,,Reconstituie imaginile și lipește” -reconstituire ima gini
O1- Să identifice materialele puse la dispoziție;
O2- Să reconstituie imaginile prin lipire pe carton;
O3-Să denumească imaginile precizâ nd unde sunt mai multe si unde este una ;

65

Activitatea a debutat cu Întâlnirea de dimineață .
Copiii au primi t ecusoane -floare pe care a fost lipită câ te o insectă: buburuză, albină,
fluture, furnică urmând apoi salutul educatoarei: ,,Bună dimineața dragi buburuze, fluturași
colorați, hărnicute furnicuțe și albinuțe. ”
Copiii așezați în cerc s -au saluta t conform insectei de pe floarea din piept observând astfel și
lipsa altor copii.
-,,Buna dimineața. Sunt Daria și astăzi sunt fluturaș.”
S-a discuta t despre vreme, și am solicitat copiilor să menționeze: anotimpul, luna, ziua,
data, completâ nd calendarul naturii cu jetoanele corespunzătoare.
Trecerea către activitatea pe centre s -a realiza t printr -un joc:,, Am spu s bine/ N -am spus bine” ,
prin intermediul căruia s -a verifica t informațiile asimilate de copii despre insecte:
-Buburuza are aripile de culoare albastră.
-Fluturele trăiește în stup.
– Țânțarul ne dă mierea.
Am anunța t tema zilei:,,Grădinița insectelor”, apoi am prezenta t copiilor centrele care
vor fi deschise pentru activitate precum și materialele existente și ce au de făcut în fiecare
centru.
Pentru că mi -am propus să desfășor o activit ate de educarea limbajului i-am anunța t pe
copii că îi aștept să treacă prin centrul alfabetizare unde îi va aștepta buburuza care și -a
pierdut bulinele , iar ei le vor găsi dacă vor rezolva si respecta regulile jocului .
Î n centrul artă copiii au desfășura t o activitate de educație plastică unde au picta t, am
antrena t copiii î ntr-o scurtă discuție despre insecte și am preciza t faptul că le vor picta.
Am explica t copiilor ce au de făcut și am motivat acțiunile ce urmează a fi derulate prin
prezentarea pe înțelesul copiilor a obiectivelor. Copiii au intuit materialele respectâ nd
indicațiile primite.
Î n centrul manipulative, copiii au reconstitui t imagini cu diferite insecte denumidu -le și
unde este doar una sau după caz mai multe , apoi au î ncercui t și cifra core spunzătoare
numărului de insecte acolo unde sunt mai multe.
La finalul zilei copiii au adus insectele pictate la ,, Grădinița insectelor, , unde s -a
alătura t și buburuza cu bulinele obținute prin realizarea sarcinilor jocului de către copii.

66
Copiii vor fi răsplătiți pentru munca depusă cu jeleuri – insecte
Jocuri și activități alese
1. Gândăceii și florile !
2. Cărăbuș la locul tău !
MIJLOC DE REALIZARE :
 Joc de mișcare;
FORMAȚIE DE LUCRU: în formație de cerc, pe echipe, în perechi.
SOPUL ACTIVITĂȚII :
 relaxarea copiilor după efortul depus la activitățile de peste zi;
 dezvoltarea depriderilor motrice de bază și a atenției prin intermediul jocurilor de
mișca re.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE :
O1- să răspundă motric la o sarcină simplă dată;
O2- să manifeste spirit de echipă, atitudini de cooperare, spirit de competiție și fair -play;
O3- să aștepte într -o sarcină ce implică așteptarea;
O4- să respecte regulile jocuril or de mișcare.

SARCINA DIDACTICĂ :
1. Copi lul-gândăcel s -a așezat î n spatele unei flori pentru a nu fi prins de copilul –
pasăre.
2. Copilul trebuie să -și găsească, cât mai rapid, cuibul din care a plecat (perechea).

REGULILE JOCULUI :
1. Copiii au fost împărțiți în două gru pe dar nu egale ca număr. Au fost mai mulți
gândăcei decâ t flori cu 1. Copiii au fost așezați pe terenul de joc astfel încât fiecare
gândăcel a stat î n spatele unei flori.
Gândăcelul fără pereche a stat î n preajma florilor . Un copil a avut rol de pasăre . La
comanda „Ascundeți -vă că vine pasărea” toți gândăceii au î ncearcat să se ascundă în

67
spatele unei flori. Gândăcelul care nu a reușit să se ascundă după o floare a fost prins de
pasăre și pus să execute o comandă hazlie.
2. Copii i au fost dispuși în formație de cerc, câte doi față în față ținându -se de mâ ini. Î n
afara cercului au fost alți copii, cu unul mai mult de câ t perechile. Fiecare pereche a
primi t câte un semn distinctiv. La comanda „Cărăbuși vă împrăștiați”, cărăbușii s-au
răspândi t pe terenul de joc. La comanda „Stați nu vă uitați”, cărăbușii și-au acoperi t
ochii cu palmele, iar perechea din cerc și -a schimba t locul. La comanda „Caută -ți
perechea!”, fiecare cărăbuș și-a căuta t perechea. Cel care și -a găsi t primul perech ea a
fost declarat câștigător.
ELEMENTE DE JOC : aplauzele, surpriza, mișcarea,
STRATEGII DIDACTICE :
Metode și procedee : explicația, conversația, exercițiul, demonstrația.
Mijloace didactice : imagini cu insecte
Forme de organizare:frontal,pe echipe ,î n pere chi, în formație de cerc .

Tema de studiu : “Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”
Tema de proiect : “În lumea culorilor ”
Subtema : “Fantezie si culoare ”
Tema zilei : “Curcubeul prieteniei”
Forma de realizare : Activitate integrată ( DȘ + DOS)
Tipul de activitate: verificare si consolidare de cunoștințe
Scopul activității
 Dezvoltarea capacității de a înțelege și utiliza numere si cifre , de numărat și socotit în
concentru 1 -5
 Formarea și consolidarea unor abilități practice specifice nivelului de dezvoltare
motrică;

68
 Educarea abilității de a intra în relație, de a comunica și coopera cu membrii grupului
din care fac parte.

ACTIVITATI DE INVATARE
ADP : ACTIVITATI DE DEZVOLTARE PERSONALA
Intalnirea de dimineata cu tema: ,,Curcubeul prieteniei” ,,
Etapele activitatii :
 Salutul
 Prezenta
 Completarea calendarului naturii
 Impartasirea cu ceilalti
 Noutatea zilei
Rutine :” Impreuna noi lucram , munca o valorizam „
Tranzitii: ,,Culori și cuvinte,, -joc exercițiu
,,Culorile,, -cantec
Daca vesel se traieste ”;

( ADE ).ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE:
DȘ: Activitate matematică
Tema activității -,,Cu Zâ na Culorilor ne jucăm , matematică învățăm ”
Mijloc de realizare – exercițiu cu material individual
Tipul activității : -verificare și consolidare de cunoștințe
Obiective de referință
 Să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele de obiecte și cifrele corespunzătoare
 Să plaseze în mod adecvat un număr sau o cifră, între 1 și 10, în interiorul șirului
crescător și descrescător
 Să efectueze operații de adunare și scădere cu 1 -2 unități în limitele 1 -10

69

Obiective operaționale
 O1-Să formeze mulțimi de obiecte după formă, denumindu -le correct;
 O2-Să numere correc t crescător de la 1 la 5 și descrescător de la 5 la 1;
 O3-Să descopere care cifră lipsește dintr -un șir dat
 O4-Să descopere care sunt cifrele vecine cu un număr dat;
 O5- Să descopere care sunt cifrele vecine cu un număr dat;
 O6-Să folosească un limbaj ade cvat acttivităților matematice.

Strategia didactică:
Metode și procedee: descoperirea, conversația, explicația, demonstrația, exercițiul,
problematizarea
Mijloace de învățământ: jetoane cu cí fre 1 -5, flori, buburuze, râ ndunele, cuib de
râ ndunele, carton, flori, soare, nor , buburuze, buline negre, clești, fâșii de hârtie colorată
cu operații matematice, fișă .
Forme de organizare: frontal și individual

D.O.S.: Activitate practică
Tema activității: „Curcubeul prieteniei”
Mijloc de realizare: aplicație
Tipul activității: consolidare de priceperi și deprinderi

Obiective operaționale:
O1- Să denumească materialele utilizate;
O2- Să lipească pe foaia suport elementele pregătite (paste in culorile curcubeului)
ilustrâ nd ,,curc ubeul,,
O3- să lucreze corect respectând tehnica învățată și acuratețea lucrării.

70
O4- Să manifeste implicare afectivă în realizarea sarcinilor de lucru;
O5- Să confecționeze cu materialele puse la dispoziție tablouri reprezentând curcubeul și
soarele;
O6- Să respecte poziția corectă a corpului față de suportul de lucru pentru o bună coordonare
oculo -motorie;
Strategia didactică:
Metode și procedee: exercițiul, explicația, demonstrația, conversația, observa ția, aprecierea
verbală;
Mijloace de învățământ: foaie -suport, paste in culorile curcubeului, aracet, bețișoare;
Forme de organizare: individual

ACTIVITĂȚI PE CENTRE DE INTERES
1. MANIPULATIVE : ,, Cu Zâ na Culorilor ne jucăm, matematică învățăm” ,,-exercițiu cu
material individual
Obiective operaționale
 O1-Să formeze mulțimi de obiecte după formă, denumindu -le correct;
 O2-Să numere correct crescător de la 1 la 5 și descrescător de la 5 la 1;
 O3-Să descopere care cifră lipsește dintr -un șir dat
 O4-Să descopere care sunt cifrele vecine cu un număr dat;
 O5- Să descopere care sunt cifrele vecine cu un număr dat;
 O6-Să folosească un limbaj adecvat acttivităților matematice.

2. ARTĂ : ,, Curcubeul prieteniei,, -aplicație
 O1- Să denumească materialele utilizate;
 O2- Să lipească pe foaia suport elementele pregătite (paste in culorile curcubeului)
ilustrâ nd ,,curcubeul,,
 O3- să lucreze corect respectând tehnica învățată și acuratețea lucrării.
3. NISIP ȘI APĂ : ,,Sporul casei,, –
 O1-să pună nisip , pietricele sau orez colorat în sticlele pregătite anterior;
 O2- să numere câte cupe de nisip vor pune din fiecare culoare pentru a realiza
sporul casei.

71
4. JOC DE ROL :,,Fursecuri curcubeu,, –
 O1- să-și formeze deprinderi practice -gospodărești
 O2- să denumească ingredientele folosite;
 O3- să așeze pe platouri atâtea fursecuri colorate cât le arată jetonul de pe platou;
 O4- să orneze fursecurile cu steluțe colorate adăugând sau scăzând pentru a avea un
număr de steluțe.
STRATEGIA DIDACTICĂ
Resurse:
 Procedurale: conversația, ex plicația,demonstrația, exercițiul,
problematizarea, jocul, aprecierea verbala, instructajul verbal, ;
 Materiale : jetoane cu cifre ,tabla magnetică, magneti pentru jetoane, fișe
de lucru, planșe suport, paste in culorile curcubeului, lipici, sticle, nis ip
colorat, orez colorat, pietricele colorate, pâlnii, cocă pentru fursecuri,
steluțe pentru decorat.
 Organizatorice : frontal, pe echipe, pe centre,individu al

JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI ALESE
1. ,,Lanțul culorilor” -joc de mișcare
Obiective
– Sa fie apt sa utilizeze deprinderile insusite in diferite contexte ;
– Sa manifeste in timpul activitatii spirit de echipa , atitudini de cooperare .
Strategia didactică :
a) Metode si procedee : conversația , explicația , demonstrația , instructajul verbal ,
aprecierea verbală.
b) Materiale : ecusoane ,baloane colorate

72
c) Forme și procedee : frontal și individual.

2. ,,Ghicește ghicitoarea” – joc concurs
Obiective operaționale:
O1 – Să ghicească despre ce culoare este vorba , ghidâ ndu -se de indiciile oferite î n
ghicitoare ;
O2- Să respecte regulile jocului ;
O3- Să manifeste spirit de echipă și fair – play .
Regulile j ocului :
 Copii vor fi impărțiți in două echipe : echipa roșie și echipa galbenă ;
 Educatoarea va adresa o ghicitoare fiecarei echipe ;
 Fiecare răspuns corect va f i punctat ;
 Câștigă echipa cu punctajul cel mai mare .
Elemente de joc : surpriza , aplauzele , î ntrecerea.

SCENARIUL ZILEI

În timpul întâlnirii de dimineață am recitat poezia ,,Culorile” , apoi copiii au mers
î n centrele de activitate unde au aflat și sarcinile de lucru.
Am prezenta t copiilor centrele care au fost deschise pentru activități precum și
materialele existente și ce au de facut în fiecare centru.
Pentru că am desfășu rat o activitate matematică i-am anunța t pe copii că îi aștept să
treacă prin centrul MANIPULATIVE unde i-a așteaptat Zâna Roșie și ne vom juca cu
materia le în culorile curcubeului, au format mulțimi de obiecte , au numărat și au raportat
numărul la can titate prin manipulare de obiecte. M -am asigura t că fiecare copil care a trecut
prin centrul manipulative și-a lipit pe curcubeul primit o Zână Roșie.
La centrul ARTĂ copiii au desfășura t o activitate practică , unde au lipit pastele pe
foaia suport și au realiza t tabloul ,,Curcubeul prieteniei”.
La centrul JOC DE ROL copiii au avut la dispoziție diferite materiale variate: cocă de
diferite culori(roșie, galbenă, albastră, verde,roz) pentru fursecuri, forme , steluțe , cifre. Aic i

73
ei au pregătit fursecuri și au așezat pe platou atâtea fursecuri câte i – a indicat cifra de pe jeton.
La fel au proceda t și cu steluțele pentru fursecuri.
La centrul NISIP ȘI APĂ copiii au avut pregătite sticle, nisip , pietricele colorate,
orez colorat în diferite culori: roșu, alb astru, galben, verde, alb și au realiza t ,,Sporul casei”.
Î n încheierea activității sa desfășoară jocul de mișcare: ,,Lanțul culorilor”

1. DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE:
Povestea educatoarei : „Visul unei nopți de iarnă ” – poveste creată după un șir de
ilustra ții
Obiective de referință:
să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței activitătii
personale și/sau a relațiilor cu ceilalți;
să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical;

74

să fie capabil să creeze el însuși povestiri, utilizând intuitiv elementele expresive
pentru dezvoltarea potențialului creativ;
Resurse:
proced urale: – povestirea, conversația, explicația, descrierea, exercițiul, observația,
problematizarea;
materiale: peisaj de iarnă, siluetele personajelor, ilustrații, personaj surpriză, plic surpriză.
organizatorice: pe centre de interes, individual, frontal.

2. DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV :
„ Visul unei nop ți de iarnă ” – pictură
Obiective de referință:
Să obțină efecte plastice, forme spontane, prin tehnici specifice picturii;
Să interpreteze liber, creativ lucrarea plastică exprimând sentimente estetice;
Resurse:
procedurale: explicația, conversația, observația, demonstrația, exercițiul, aprecierea verbală,
autoevaluarea .
materiale: fișe de lucru , acuarele, pensule;
organizatorice: pe centre de interes, individual .

Activități pe centre de interes :

Obiective operaționale
Alfabetizare :
 să creeze o poveste pe baza interpretării corecte a imaginilor și întrebărilor adresate;
 să formeze propoziții și fraze corecte din punct de vedere gramatical;
 să găsească un titlu noii povestiri

75
Joc de rol :
 să cunoască personajele și conținutul povestei;
 să exprime prin mișcări și sunete caracteristice conduita unor personaje conform
conținutului povestirii;
 să întrețină un dialog în baza textului înscenat, folosind gestul, mimica, intonația
respectivă.

Artă:
 să denumească obiec tele pe care le vor utiliza pentru realivarea lucrărilor;
 să respecte tema propusă în realizarea compoziției plastice;
 să utilizeze corect instrumentele de lucru în exprimarea liberă a temei plastice
comunând în mod original și personal spațiul plastic.

Scenariul zilei
La Întâlnirea de dimineață , copiii au fost surprinși de venirea în sala de grupă a unei
Crăciunițe care aduce un un plic surpriză. Reușind să le stârnesc interesul pentru activitate le –
am propus să descoperim, împreună cu musafirul , fiecare centru de interes. Avâ nd o poveste
pentru fiecare centru î n care copiii au descoperit ce vor avea de făcu t la fiecare centru de
interes.
La Centrul Artă copiii vor picta scene din povestea „Visul unei nopți de iarnă”,
folosind culori potrivite, combinâ ndu -le pentru a obține o compoziție plastică .
Tot Crăciunița le va spune apoi copiilor că anotimpu l iarna, este foarte frumos, ea îi invită să
le arate imagini despre tot ce înseamnă iarna. Va merge la Centrul Bibliotecă și va lăsa multe
imagini despre acest anotimp și imagini după care vor creea o poveste, pe care o vor povesti și
Crăciuniței .
Printr-un bilețel îi anunță pe copiii că la Centrul Joc de rol se vor juca „De -a
povestitorii, în nopți de iarna”, imaginând că sunt povestitori, au întreț inut un dialog î n baza
textului înscenat, folosind gestul, mimica, intonația respectivă .
Î n acest fel copiii și-au ales ceea ce vor să facă în cadrul activităților propuse. Du pă
explicațiile oferite copiii și-au ales singuri centrul unde au lucra t, avâ nd posibilitatea de a

76
trece de la un centru la altul după ce și -au realizat sarcinile de la centrul pentru care au optat la
începutul activității
Momentele proiectării didactice :
1. INTRODUCEREA Î N ACTIVITATE s-a realiza t prin sosirea unei Crăciuni țe care
aduce copiilor un plic surpriză.
2. ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ s-a realiza t prin discuția dintre Crăciuniță și
prietenii săi din grupa pregătitoare.
3. ANUNȚAREA TEMEI s-a făcut prin invitația Crăciuniței de a petrece o zi
împreună și de a se juc a și citi imaginile pe care le -a adus, să picteze și să se joace de -a
povestitorii.
4. ENUNȚAREA OBIECTIVELOR s-a produs î n timpul descoperirii materialelor de
la centrele de activitate.
5. DIRIJAREA ÎNVĂȚĂRII s-a produs în maniera activităților integra te, prin angajarea
copiilor î n trei centre de interes.
6. OBȚINEREA PERFORMANȚELOR s-a realiza t prin punerea în practică a
procedeelor de lucru, a capacităților intelectuale dobândite anterior, a priceperilor și
deprinderilor însușite, ținând seama de activitatea specifică fiecărui centru de interes și în
special de sarcinile primite. S-a numit câ te un copil care a expus povestea pe fragmente (câ te
o imagine f iecare), apoi 2 -3 copii care au redat povestea î n î ntregime. Li s -a cerut să
interpreteze ilustrațiile cât mai corect. S -a urmărit expunerea în propoziții și fraze corecte din
punct de vedere gramatical. S -a cerut folosirea formulelor de început, mediane și de î ncheiere
a unei povești. S -a ales un titlu potrivit po vestirii cu ajutorul copiilor , în exemplele oferite de
aceștia. Pentru a scoate în evidență mesajul educativ s-a avut în vedere calitățile de altruism,
de înțelegere de care trebuie să dea dovadă toți oamenii în aceste zile.
7. EVALUAREA s-a realiza t prin încurajările și aprecieril e educatoarei din timpul și de
la sfârșitul activității. S -a propus redactarea cu ajutorul educatoarei a unei scrisori către Moș
Crăciun în care copiii și-au formula t preferințele cu privire la cadourile așteptate. S-a urmărit
verbalizarea corectă .
8. ÎNCHIDEREA ACTIVITĂȚII s-a realiza t prin finalizarea zilei , s-a apreciat
participarea copiilor la activitate, atât individual cât și colectiv . [Anexa 9]

77

Categorii de rezultate % Soluții pedagogice
Reușită totală 75 Trecerea la următoarea metodă de dezvoltare a creativită ții
Reușită par țială 25 Reluarea diferen țită a sarcinilor
Eșec – –

Tabelul № 5 – Indicii progresului de dezvoltare a potențialului creativ prin povestirile copiilor
preșcolari.

Am folosit metoda Brainstorming 6/3/5, o metodă de stimulare a creativității în
grup la realizarea lucrărilor cu tema „ Spune cu ce se aseamănă” (fuzionarea în masă a
culorilor). Grupul de șase copii trebuie să enumere trei denumiri de obiecte cu ce se aseamănă
pata de culo are î n timp de cinci minute.
Pictând cu pete de culoare, copiii vor putea picura culoare pe una din jumătățile hârtiei îndoite.
Apoi vor împături cele două bucăți una peste alta și vor apăsa deasupra. Deschizând hârtia să
vadă ce a ieșit, inevitabil ei vorbesc despre ceea ce văd. Asta ajută la dezvoltarea limbajului și
la exprimarea unor temeri sau îndoieli(,, Eu văd un liliac,,) .
Evaluând lucrările plastice am constatat:
– flexibilitatea plastică este determinată de indicarea temei;
– fluiditatea plastică este pusă în evidență mai pregnant în desenele la liberă alegere;
– originalitatea plastică s -a manifestat în lucrările în care copiii au libertate deplină;
– munca în grup mărește productivitatea creativă individuală ca urmare a inte racțiunii dintre
membrii grupului;
– stimularea creativității de grup influențează încrederea în sine, spiritul de inițiativă .
Pentru îmbunătățirea rezultatelor în scopul dezvoltării potențialului creativ, am folosit
diverse modalități de activizare ca: m etode și procedee variat îmbinate, metode interactive de
grup, forme de organizare diversificate, materiale didactice bogate și de asemenea seturi de
fișe cu sarcini diferențiate.

78
Ansamblul metodelor și procedeelor uti lizate a făcut posibilă înțelegerea și
aprofundarea obiectivelor propuse în dezvoltarea potențialului creativ al copiilor prin activități
desfășurate în alternativa ,,step by step” și prin domeniul limbă și comunicare combinate cu
celelalte domenii experie nțiale. Prin ele am verificat cunoștințele copiilor și potențialul creativ.
Situațiile problemă create au generat căutări, descoperiri, o selecție a celor mai bune
soluții în rezolvarea sarcinilor. Prin stimularea gândirii, atenției, limbajului, prin îmbin area
activităților independente prin dirijarea prin cuvânt, dialog deschis și prin valorificarea
cunoștințelor obținute, am putut verifica potențialul creativ.

3.3.3 . Etapa finală
Etapa finală a cercetării mele s -a desfășurat în perioada mai -iunie a anului școlar și a
constat în aplicarea probelor de depistare a nivelului creativității în diferite activități
desfășurate de către preșcolari. Aceste activități s -au desfășurat în cadru l activităților de desen
și activităților de educarea limbajului și nu numai. Tot în această etapă am finalizat și ,,O
cartea despre mine” care a dat startul acestui experiment.
Etapa finală :
Tema „Copilărie fericită” – Probă pentru activitatea de desen (fiind și ultima pagină
a ,,Cărții despre mine”)
Tema „În vizită la Zoo ”- Probă pentru poveste creată după un șir de ilustrații

Tabelul Nr.7 – Rezultatele obținute în etapa finală la desen
Flexibilitate Fluiditate Originalitate
C.Î . C.D. N.S. TOTAL C.Î . C.D. N.S. TOTAL C.Î . C.D. N.S. TOTAL
16 9 3 28 16 8 4 28 14 9 5 28
57% 32% 10% 100% 57% 29% 14% 100% 50% 32% 18% 100%

Legendă :

79
C.Î.-comportament însușit
C.D.-comportament î n dezvoltare
N.S.-necesită sprijin

Histogram ele reprezentând rezultatele obținute în etapa finală – desen

După compararea acestor date obținute am constatat că activitățile desfășurate în
etapa experimentală au contribuit la ridicarea nivelului și potențialului creativ al preșcolari lor
din grupa de copii. Progresele s -au depistat la preșcolari în ceea ce privește flexibilitatea
plastică și fluiditatea plastică.

Analiza poveștilor create de copii relevă faptul că, fluiditatea verbală este mai mare în
poveștile c reate după imagini, iar flexibilitatea verbală în poveștile create după o jucărie și
deși povestirile copiilor, păstrează un anumit tipar al acestei vârste prezintă mai multe
elemente originale decât cele din etapa inițială.

3.4. PRELUCRAREA ȘI INTERPRETAREA DATELOR 0%10%20%30%40%50%60%
C.Î C.D. N.S.Flexibilitatea
0%10%20%30%40%50%60%
C.Î C.D. N.S.Fluiditatea
0%10%20%30%40%50%60%
C.Î C.D. N.S.Originalitatea

80

Se poate constata, în urma experimentului realizat ,din tabelele anexate, o creștere
semnificativă a valorii calificativelor pentru evaluarea finală la grupa de copii.
Tabelele și diagramele de mai sus ne conduc la concluzia că acționându -se asupra
subiecților în mod frecvent și organizat, prin procesul de învățământ, se înregistrează un progres
vizibil la grupa de preșcolari.
La finalul cercetă rii în urma comparării datelor, s -a constatat o îmbunătățire semnificativă
a conduitei creative a copilului preșcolar.
Astfel dacă în faza inițială conduita creativă era de 50% la sfârșitul cercetării aceasta a
indicat o creștere cu 35%, adică 85%.
Î n cadrul grupei în urma testărilor finale din 28 de copii, 25 au obținut calificative de bine și
foarte bine, iar 3 copii încă necesită sprijin în acțiunile lor , ceea ce înseamnă un nivel ridicat de
cunoștințe și abilități de co municare acumulate, comparativ cu cele înregistrate la testul inițial, la
copii care au frecventat grădinița în mod regulat .
Jocul este cadrul cel mai important de manifestare, dar și de stimulare a potențialului
creativ.
Flexi bilitatea , fluiditatea plastică și verbală au obținut o cotă de creștere mai mare în
vreme ce originalitatea plastică și verbală a crescut mai puțin semnificativ.

Histograma cu rezultatele obținute în urma testărilor finale

flexibilitatea

fluiditatea

originalitatea

81
La grup a de preșcolari munca specială , sub forma antrenamentului creativ, chiar dacă
a fost realizată cu toți copiii nu s -a materializat decât în aceeași proporție în cazurile
individuale. Nici calitatea și nici cantitatea antrenamentului creativ nu este direct
proporțională cu reușita.
Creativi sunt toți copiii, până în momentul în care adulții prin sistemul lor educațional,
prin autoritate, disciplină impusă le înăbușă manifestarea creativă. T.Terrance atrage atenția că,
atmosfera favorabilă creativității nu tre buie concepută ca pe o încercare de „laiser faire” în
care este permis orice, ci ca mediu ambiant organizat cu abilitate, un climat care generează
manifestări creative.
Cunoscâ ndu -se că dezvoltarea comunicării preșcolarului are la bază experiența
cognitiv ă a acestuia în relațiile cu cei din jur li s -a oferit copiilor posibilități optime de
exprimare liberă, acest lucru realizându -se în orice moment al zilei, și în cadrul tuturor
activităților din centre, de la venirea lui în grădiniță și până la plecare.
Atât în activitățile comune organizate cu grupa de copii, cât și în cele individuale,
accentul s -a pus pe exprimarea copiilor pentru ca limbajul să fie viu, colorat, intonația să fie
expresivă, astfel încât preșcolarii să -și însușească raporturi le gramaticale ale limbii, sub aspect
morfologic și sintactic, fonetic și lexical.
Materialul necesar desfășurării normale a gândirii și limbajului a fost furnizat de
realitate, de povestirile educatoarei, de experiența de viață a copilului, de relațiile sale cu
ceilalți copii.
Ținând seama că trecerea de la intuitiv la verbal -abstract depinde de bogăția
experienței intuitiv -acționale, de gradul de elaborare a tipurilor superioare de activitate, de
modul în care se asigură achiziționarea de info rmații, în activitățile desfășurate cu copiii s-a
urmărit cultivarea proceselor psihice de cunoaștere: gândirea, limbajul, memoria, imaginația,
atenția voluntară etc. Organizarea judicioasă a activității de instruire a avut ca urmare
dezvoltarea spiritu lui de observație, stimularea permanentă a inteligenței și creativității
copiilor, a independenței în gândire și acțiune.
Activitățile în alternativa educațională step by step îl învață pe copil să gândească
independent, să privească o problemă din mai multe unghiuri, îi mărește încrederea în sine,
copilul este transformat î ntr -un participant activ al procesului instructiv – educativ,
stimulâ ndu -i-se motivația interioară.

82
Considerăm că orice preșcolar este o persoană creativă, de oarece posedă calități pe care
condițiile prielnice le poate obiectiva în idei, produse, soluții caracterizate prin noutate,
originalitate, valoare.
Conduita creatoare a copilului preșcolar depinde în mare măsură de educație, aceasta
denotă că, exercitarea unor influențe pozitive, intensificarea, accelerarea dezvoltării
aptitudinilor creatoare constituie sarcini fundamentale ale sistemului instructiv – educativ
contemporan.

4 CONCLUZII FINALE

83

Motto:
,, Fără creativitate, nu există progres !"
Edward de Bono

Creativitatea prin bogăția conținuturilor îl ajută pe copil să perceapă, să descopere,
să creeze, s ă însușească cunoștințe, să -și formeze competențe și aptitudini. E cunoscut
sloganul „Creația e necesară, deoarece fără ea nu există prezent și viitor. În decursul vieții pe
pământ omul a tot creat, el fiind tot o creație, a lui Dumnezeu. O adevărată creaț ie este aceea
prin care autorul își exprimă trăirile interioare.” În psihopedagogie e demonstrat că literatura
pentru copii, folclorul, jocurile creative îmbogățesc interioară a copiilor, ei trăiesc emoții,
trăiri care îi sensibilizează. Astfel de trăiri c are adesea nu pot avea loc î n realitate î i permit
copilului să -și creeze un anumit comportament, o anumită atitudine față de ceea cel înconjoară.
Cercetarea întreprinsă a demonstrat cât de fecundă este forța creativă la copil, cât de
spontan, câ t de ind ividual, cât de tonic este elanul lui creator. De aceea, concluzionez faptul că
dezvoltarea sistematică a creativității la vârsta primei copilării, poate fi de importanță majoră
atât în menținerea potențialului creativ, cât și a evoluției sale ulterioare, în cultivarea și
stimularea creativității infantile conținând în sine, premisele afirmării creativității la maturitate.
Jocul constituie un cadru optim pentru antrenarea virtuților muncii și a creației, se
amplifică posibilitățile de expresie comportamentală, sporește vitalitatea spirituală,
dinamismul creativ al preșcolarului, nevoia activă de explorare a noului în raport cu
experiența personală, generează acel elan lăuntric pentru noi elaborări, dinamismul și
expansivitatea specifică pentru a ceastă vârstă. În joc, pe baza experienței cognitive, copilul
combină, complică, îmbogățește acțiunile preluate din modelele socio -culturale, dă
semnificație proprie obiectelor pe care le utilizează potrivit nevoilor și trăirilor sale afective

Avâ nd suc ces la operele literare, la bogăția spirituală a poporului, copilul își formează
la baza celor audiate, învățate, anumite norme morale. Compătimirea și înțelegerile
manifestate pe parcursul operelor literare îi ajută pe copii să perceapă evenimentele din v iața
personajelor descrise în text, astfel ei învață a aprecia faptele, însușesc normele morale
acceptate de societate.

84
Fiecare individ acumulează și posedă un anumit volum de cunoștințe, o anumită
experiență de viață care contribuie la formarea intelec tului și personalității lui.
Activitățile artistc creative (D.E.C. și D.O.S.) constituie factorul cel mai important în
procesul de formare, de cultivare a calit ății nobile omenești. Educatoarea î n procesul
organizării activităților trebuie să folosească cele mai moderne tehnologii educaționale,
mijloace, forme de organizare a procesului de învățământ în instituțiile preșcolare pentru a
stimula și dezvolta creativitate a la copii. În fața educatoarei sunt înaintate următoarele cerințe :
o participarea și im plicarea motivațională î n actul educativ;
o crearea soluțiilor și abordarea a unor atitudini creative în fața realizărilor
problemelor de zi cu zi în cercetarea creativității;
o reflexivitatea pentru că trebuie să considere și să reconsidere permanent ceea ce
observă la copii și să analizeze cu atenție datele;
o deschiderea trebuie să accepte permanent noul, soluțiile variate și flexibile care
să corespundă nevoilor copiilor;
o parteneriatul , lucrând împreună cu colegele sale, cu părinții, cu specialiștii și
cu membrii comunității care îi pot sprijini efortul educativ;
o empatia , presupune că în orice decizie educativă ține seama de trăirile copiilor
și își aduce permanent aminte că a fost și ea copil;
o flexibilitatea în planificare, decizii și activități; facil itatea constructivă, oferind
opțiuni diferite copiilor și lăsându -i pe ei să aleagă materiale diverse;
o și nu în ultimul rând originalitatea.
Educatoare trebu ie să planifice jocuri de creație, activități cu conținut creator, distracții,
sărbători conform c erințelor curriculare reieșind din teoriile noilor educații.
Pe parcursul cercetărilor am stabilit unele progrese în dezvoltarea creativității la copii,
dar mai apar încă dificultăți în auto aprecierea adecvată.
Ținând cont de primele ipoteze putem vorbi d espre :
 formarea și dezvoltarea priceperii și deprinderilor la copii, a capacității de a fi
creativ la alcătuirea și redarea formelor, obiectelor;
 la copii se dezvoltă valorile fundamentale ale omenirii : binele, adevărul, frumosul,
libertatea.

85
Din ultimele ipoteze putem deduce, cu cât capacitatea creatoare va fi mai dezvoltată cu
atât mai mult potențialul creativ va fi mai înalt prin valorile indicilor de : expresivitate,
coerență, originalitate, variabilitate, flexibilitate, fluență.
Adulții trebui e să contribuie la încurajarea copiilor în exprimarea emoțiilor,
propunerilor, sentimentelor :
 Copiii trebuie să fie învățați să -și folosească imaginația în exprimarea emoțiilor;
 Copilul trebuie să fie apreciat pentru efortul pe care la depus în realizare a
sarcinilor. Astfel capătă o doză de încredere în sine și fiecare următoare sarcină o
va realiza cu mai multă ardoare.
 Să li se ofere posibilități de câte ori este posibil pentru a -și da părerea, a -și expune
toate ideile.
Se pot face multe pentru educare a spiritului creativ la copii, dar se simte necesitatea de
a modifica destul de mult modul de gândire și stilul de lucru.
Cercetările au fost realizate prin abordarea alternativei Step by Step și am urmărit
obiective le următoare :
Să înțeleg dezvoltarea c opilului
Să am avut timp să observ copilul la lucru și la joacă
Să planific obiectivele individuale și de grup bazate pe interese și
necesități
Să ofer un mediu flexibil, în schimbare
Să respectăm copilul și să -i prețuim ideile
Încurajăm copilul să rezolve propriile probleme și să -i respecte pe alții
Să punem întrebări care stimuleză gândirea

Conținutul de bază a educației constituie :
 operele literare – având ca scop formarea personalității;
 arta plastică – dezvoltarea capacităților creatoare;
 jocurile de creativitate – dezvoltarea creativității artistice.

86
Reperele teoretice și experimentale mi -au permis să desfășor prin activităț i î n
alternativa step by step diferite combinații dintre activități, programa școlară parcă nu a mai
fost niciodata atâ t d e ofertantă, lăsând libertate spre creativitate educatoarei pentru alegerea
modului în care își desfășoară activitățile:
 Domeniul Limbă și Comunicare (D.L.C.) – educarea limbajului
 Domeniul Științe (D.Ș.) – activități matematice și cunoașterea mediului
 Dom eniul Estetic și Creativ – (D.E.C.) – activitate plastică și activitate muzicală
 Domeniul Om și Societate (D.O.S.) – educație pentru societate ș i activitate pract ică
 Domeniul Psihomotric (D.P.M.) – educație fizică

Bibliografie
1. Alecu, S. (2005), Metodologia cercetării educaționale , Ed. Fundației Universitare, „
Dunărea de jos” , Galați

87
2. Roșca, A. Despre creativitate. În vol. Creativitatea. București: Centrul de informare și
documentare în științele sociale și poltice, 197 3.
3. Popescu P.- Neveanu, P ., Zlate M., Crețu, T. (redactori), Psihologie
școlară, București, Universitatea din București,1987
4. Fustier, M.B. ,Practica de creativitate .,FSE,Paris,1988
5. Crețu, C., Psihopedagogia succesului , Editura Polirom, Iași, 1997,
6. Răfă ilă, E., Educarea creativității la vârsta preșcolară . București:Ed.
Aramis, 2001
7. Copilul și jocul . Culegere metodică editată de Revista de Pedagogie, 1975.
8. Amabile, T., Creativitatea ca mod de viață, Editura Știință și Tehnică,
București, 1997,
9. Tyson, M., Creativitatea. Î n; Orizonturi noi î n psihologie . Bucu rești: Ed.
Enciclopedică, 1973.
10. Jigău, M., Copiii supradotați, Editura Știință ș i Tehnică, București, 1994 .
11. Popovici, D.V. , Balotă, Introducere în Psihopedagogia Supradotaților ,
Editura Fundației Humanitas, București, 2004.
12. Gardner, H. , Inteligențele multiple: teoria în practică .,Barcelona: Polity
Press. (1993),
13. Kelemen, G., Psihopedagogia supradotări. Identificarea și educarea
copiilor supradotați , Editura Universității „Aurel Vlaicu”Arad, 2008
14. Benito ,Y., Copiii supradotați. Educație, dezvoltare emoțională și
adaptare socială, Editura Polirom, Iași.
15. Popovici, D.V., Balotă, Introducere în Psihopedagogia Supradotaților ,
Editura Fundației Humanitas, București, 2004.
16. Koestler O, Actul de creație .,Londra, Hutchinson,1964.
17. Roco, M., Creativitate și inteligența emoțională (editia a II -a), Editura
Polirom, 2004.

88
18. Cullen, B.R., Puterea jocului, Revista învățământului preșcolar, nr. 1 –
2/ 1992
19. Alecu , S., (2005), Metodologia cercetării educaționale , Ed. Fundației
Universitare, „ Dunărea de jos” , Galați
20. Hansen, K.A. ,Crearea claselor orientate după necesitățile copilului,
Iași,Cermi 1999
21. Măgirescu, L. V. ,, Stimularea și dezvoltarea creativității prin activități de
dezvoltarea limbajului”, Bacău 2010
22. Alexandru, J. (1993), Cunoașterea copilului preșcolar, Ed. Coresi,
București
23. Dumitrana, M. (2002), Activități matematice în grădiniță , Ed. Campania,
Buc].
24. Curriculum pentru învățământul preșcolar , (3-6/7 ani) – MECT – 2008
25. Mitu, F. (1999), Metodica activităților de educare a limbajului , Ed. Pro
Humanitas, București
26. Dama, S. (1997), Copilăria fundament al personalității – Cunoastere –
Explorare – Educare, Revista învățământului preșcolar, București
27. M. Dolgoșev, Metodica educației muzicale în grădini ța de copii , EDP,
București 1997
28. Țăpurin , A., Dezvoltarea creativității la copiii de vârstă preșcolară
în procesul educațional ,

ANEXE

Anexa nr.1

89

Fișă de observație

Numele și prenumele copilului:

Data efectuării
observației Indicatori obsevaționali și constatări
î nregistrate Concluzii

Această fișă am alcătuit -o cu scopul de a -mi nota la fiecare activitate modul de
însușire a reprezentărilor matematice. Copiii care nu și -au însușit corect
cunoștințele respective vor fi antrenați în jocuri și activități individuale sau în
grupuri mic i să-și realizeze sarcinile primite.
Cu ajutorul acestei fișe de observație am reușit în permanență să monitorizez
progresul fiecărui copil în parte.

Anexa 2
Chestionar pentru părinți : „Mediul în care trăiește copilul dumneavoastră îi
stimulează creativitatea?”

90

Citiți cu atenție en unțurile și răspundeți cu ,,da sau ,,nu

91

Anexa 3 . Chestionarul Competențe parentale (Simona Maria Glăveanu)

92
Instructaj : Evaluați în ce măsură vă caracterizează afirmațiile de mai jos,
utilizând următoarea grilă:
1.- niciodată;
2.- rareori;
3.- uneori;
4.- deseori;
5.- î ntotdeauna.
Citiți cu atenție enunțurile și fiți cât mai obiectivi; este indicat ca
răspunsul să reflecte comportamentul manifestat concret, atitudinea și aspectele
reale.

93

[Type a quote from the document or the summary of an interesting point. You can position the text
box anywhere in the document. Use the Text Box Tools tab to change the formatting of the pull
quote text box.]

94

Anexa Nr. 4
Jocul popular “Paparuda”

95
Acest joc are drept scop dezoltarea creativității, varietatea și frumusețea
formelor, elementelor decorative, specifice pentru ornamentare.
Regula jocului:
Fiecare obiect desenat să aibă ceva specific, ce -l deosebește de celelalte
obiecte.
Desfășurarea jocului:
Copiii adunați în cerc cântă, sar în sus, iar “Paparuda -regină” trece pe la
fiecare – imitând acțiunea – udatul cu ulciorul; în acest moment copiii cântă:
“Paparudă -rudă,
Vino de mă udă.
Udă cu ulciorul
Să crească feciorul,
Udă cu găleata
Ca să c rească fata”.
Apoi, după ce s -au jucat, li s -a propus să deseneze ulcior pentru paparudă.

Anexa 5
Jocul "Ghiciți ce v -am spus"

96
Materiale: Imaginile – simboluri ce reprezintă diverse genuri și specii
literare.
Obiective: Se evaluează cunoștințele copiilor din domeniul literaturii,
priceperea de a recunoaște textul; competențele de reproducere acumulate;
priceperea de a recunoaște după unele semne caracteristice: povestea, poezia,
povestirea, ghicitoarea, snoava, proverbul etc.
Desfășurarea jocului: Cu ajutorul unei numărători se alege copilul care va
spune o poezie, un fragment dintr -o poveste, snoavă, povestire etc. Ceilalți răspund
prin demonstrarea imaginii – simbol. Dacă li se spune o ghicitoare, arată imaginea
pe care e reprezentată vulpea, dacă au ascultat o poezie — ridică imaginea fetiței
etc.
Sarcini: Ascultați textul, ghiciți ce vi s -a spus, căutați imaginea cu simbolul
respectiv, spuneți ce ați auzit prin demonstrarea simbolului; explicați de ce credeți
că ați ră spuns corect.
Aprecieri: Pentru fiecare răspuns corect copiii primesc câte un jeton.
învingători vor fi considerați acei copii care vor acumula mai multe jetoane. Testul
2. Educația muzicală. Jocul "La concert"
Materiale: Diverse jucării muzicale (tobă, ta mburină, pian, trianglu, vioară
etc.) imagini cu viețuitoare (din setul "Hai să ne jucăm) sau din alte cărți.
Obiective: Se verifică cunoștințele copiilor despre instrumentele muzicale și
felul cum sună ele; despre cântecele învățate; priceperea de a cânta independent un
cântec din cele învățate.

Anexa 6
Testul înțelegerea sensului
Obiectiv: Evaluarea gâ ndirii verbal -logice.

97
Materiale: Un set de întrebări la care copilul trebuie să răspundă.
Desfășurarea:
Întrebările Răspunsurile corecte
1. Care animal este mai mare: calul sau
câ inele? 1. Calul.
2. Cerul e albastru, iar iarba e…………………? 2. Verde.
3. Dimineața servim ceai, iar
seara…………….? 3. Seara servim cina.
4. Ziua e lumină, iar noaptea…………………..? 4. î ntuneric.
5. Caisele, vișinele, merele, gutuile – ce
sunt………? 5. Fructe.
6. De ce se lasă bariera la căile ferate,
î nainte de a sosi trenul? 6. Ca trenul să nu se ciocnească cu
autobusul.
7. Brașov, Constanța, Galați , București, ce
sunt? 7. Orașe.
8. O văcuță mică o numim vițeluș, dar un
câinișor mic? O oiță mică? 8. Cățel, miel.
9. Cu cine seamănă mai mult câinele cu
pisica ori cu găina? Prin ce se aseamănă? 9. Cu pisica, deoarece au câ te patru
picioare, blană, coadă, gheare
10. La ce -i folosește auto mobilului frâ na? 10. Se consideră corect orișice răspuns ce
indică necesitatea scăderii din viteza
automobilului.
11. Prin ce se aseamănă grebla cu hârlețul? 11. Sunt unelte de muncă.
12. Prin ce se aseamănă pisica cu veverița? 12. Sunt animale care se cațără pe copaci,
au labe, coadă, blană etc.
13. Prin ce se deosebește cuiul de șurub? 13. Cuiul este neted, șurubul – filet, cuiul
se bate, șurubul se înșurubează.
14. Fotbal, sărituri în înălțime, hochei, tenis
– ce sunt? 14. Probe sportive.
15. Ce mijloace de transport cunoști? 15. Trebuie să numească minimum 3
varietăți.
16. Prin ce se deosebește un om bătrân de
unul tânăr? 16. Să numească minimum trei
particularități.
17. De ce oamenii se ocupă cu sportul? 17. Ca să fie sănătos, puternic, frumos
etc.
18. De ce considerăm că nu este bine când
cineva nu vrea să muncească? 18. Nu va primi salariu ca să procure
produse și îmbrăcăminte.
19. Cât e ora? (Copilul trebuie să privească
la ceas și să numească ora) 19. Răspuns corect – indicarea corectă a
orei și minutei.

98
20. De ce este obligatoriu să aplicăm pe plic
timbrul? 20. în felul acesta se achită plata pentru
expediere.

Pot fi considerate răspunsuri corecte nu numai cele indicate mai sus,ci și alte
variante: dacă sunt logice și corespund sensului întrebării.
Barem: Nivel superior de gâ ndire verbal -logică este considerat cazul când
copilul a răspuns corect la 15 -16 întrebări.

Anexa Nr 7
Testul nr. 1 „Imaginează -ți și construiește”

99

A. JOCURI DE STIMULARE A CREATIVITĂ ȚII:

1. „ Cu ce seamănă?”

100
Acesta este un test de flexibilitate a gândirii ce constă în găsirea cât mai
multor interpretări, semnificații pentru trei desene abstracte. Preșcolarii trebuie
să găsească o serie de sensuri, asemănări pentru fiecare figură abstractă în parte.
Am aplicat metoda brainstorming (asaltul de idei), care oferă unui grup de copii
posibilitatea manifestării libere și spontane a imaginației, crește productivitatea
creativității individuale ca urmare a interacțiunii membrilor și a acționării lor
î ntr-o soluție de g rup.
Copiii sunt impărțiți în trei grupuri brainstorming, fiecare grup primind o
imagine și o fișă de lucru. Acesta conține numele fiecărui copil însoțit de un
număr de ordine.
Fiecare copil privește imaginea și conform numărului de ordine primit își va
expune ideile. După fiecare răspuns copilul desenează pe fișa de lucru atâtea
cerculețe câte idei a expus. La sfârșit se autoevaluează.
Această fișă a fost expusă pe toată durata zilei.
Se adaugă alte propuneri găsite ulterior, în scopul îmbunătățirii
rezultatelor. Această modalitate permite să se afle noi aspecte ale posibilităților
creative ale copiilor.
Organizând astfel grupa de copii și aplicând tehnici de creativitate modernizăm
activitățile de predare, fixare, consolidare îmbunătățind metodologia desfășurării
lor.

2.”Construiește diferit”
Scopul : a învăța copiii să creeze imagini și situații variate

101
Materiale : Seturi pentru construcții din 4 -5 detalii: câ te trei seturi
identice pentru fiecare copil. De exemplu, un set pentru un copil este format din
două cuburi, două cilindre și două prisme . Alte seturi pot conține și alte piese
geometrice. Durata: 15 min.
Desfășurarea : Copiii stau la mese. În fața fiecărui copil sunt trei setu ri
identice de piese. Educatoarea cere copiilor să folosească piesele de care dispun
în construcții. Fiecare copil trebuie să realizeze trei construcții diferite, deși
piesele jocului de construcție din seturile date sunt aceleași. Educatoarea î i va
ajuta să realizeze sarcina de joc pe copiii care întâmpină dificultăți, utilizând în
mod diferit piesele. Jocul durează până când toți copiii vor îndeplini sarcina.
Câ nd con strucțiile sunt gata, educatoarea le evidențiază pe cele mai originale.

3. „Salata de povești”
Creați o poveste nouă prin amestecarea personajelor și evenimentelor din
poveștile cunoscute, realizând un nou fir narativ.
Realizați un desen în care se întâlnesc personaje din basme/ povești
diferite.
Am remarcat faptul că în majoritatea desenele copiilor au lipsit personajele
negative, iar acolo unde au existat au fost înzestrate cu calități pozitive
(Impărăteasa cea rea a devenit bună, lupul era prieten cu toate animalele și cu
Scufița Roșie)
Variantă: conducătorul grupului creativ începe o poveste, după care se
oprește și invită preșcolarii să continue povestea într -un mod original.

4. “De -a povestitorii”

102
Se dau copiilor 4 -5 imagini și se cere alcătuirea unei povești pornind de la
acestea.

5. “Cea mai gogonată minciună” – Imposibilități
Jocul constă în enumerarea a cât mai multe imposibilități: să facă vaca ouă,
să zboare porcul,etc.

6. Intrebuințări neobișnuite
Preșcolarii sunt invitați să g ăsescă cât mai multe întrebuințări neobișnuite
pentru diverse obiecte: sticlă, farfurie, mărgele, etc.
Aplicând acest joc la grupa pregătitoare am primit o avalanșă de
răspunsuri. Iată câteva dintre ele:
– Sticla (statuie, copăcel, căsuță, ghiveci de flori , popice, tablou după ce va fi
pictată, vază)
– Mărgele ( brățări, coronițe, decorarea camerei, a hainelor, mărțișoare, curea)

7. Ce faci câ nd?
Fiecare preșcolar primește un cartonaș cu chipuri care arată diferite
expresii emoționale. Ei trebuie să vină c u cât mai multe soluții inedite care să
explice situația care a dus la acea trăire. Ce faci când ești trist? Ce faci când ești
speriat? Ce faci când ești vesel? Ce faci când ești nehotărât?
Î n continuarea jocului putem da copiilor o imagine cu trei persona je fără
expresie facială pe care să le folosească pentru a descrie unui partener
simțămintele personajului. Copiii desenează mai întâi expresia personajelor. Pe
urmă partenerul ghicește expresia, sau ei pot să discute despre cum s -a simțit
personajul. Se d ezvoltă astfel imaginația, simțul culorilor, empatia, abordarea
artistică.

103

8. „Cu ce poți asemăna următoarele forme?”
Jocul constă în desenarea cât mai multor figuri pornind de la un cerc și un
pătrat. Dacă au nevoie, pot primi mai multe coli de lucru. Pr eșcolarii care
desenează cele mai multe figuri și cu un grad de originalitate mai ridicat se
consideră ca fiind foarte creativi.
Cele mai multe figuri create pornind de la un cerc au fost un soare, minge, floare.
Interpretâ nd ca originalitate î n ceea cea privește crearea figurilor având la bază
un cerc, am remarcat ceapa, lanț de câine, ou cu pui.
În ceea ce priveste crearea unei figuri pornind de la un pătrat a predominat
casa remarcâ ndu -se prin originalitate zmeu, masă, batistă, ușă.
Creativitatea preșcolarilor, după cum se poate observa, este stâns legată de
preocupările pe care aceștia le au la grădiniță. Realizarea construcțiilor din
cuburi, lego influențează desenele pe care aceștia le -au realizat pornind de la
pătrat.

9.,,De ce ai ne voie? ”
Scopul: Dezvoltarea creativității și a imaginației, pe baza percepției imaginii
schematice ale obiectelor reprezentate. Materiale: Mai multe jetoane care
prezintă în imagini incomplete diferite situații, în subsolul lor regăsindu -se
reprezentări s chematice ale obiectelor. Exemple:

1. Un băiat stă la masă. (cerc, pătrat, băț, om.)
2. Doi copii. (cerc, băț, animal, om.)

104
3. O fată în pădure. (casă, animal, ciuperci).
4. Un băiat în casă. (animal, om, mașină, carte.)
5. O fată în curte. (mașină, om, minge.)
Desfășurarea: Educatoarea prezintă copiilor un jeton, spunând că imaginea
nu este terminată și îi roagă să alcătuiască o poveste cu ajutorul acesteia. Pentru
ca povestea să fie interesantă trebuie să se aleagă un element desenat în partea de
jos a jetonului, cerâ ndu -le copiilor să spună cu ce se aseamănă aceste obiecte și
să alcătuiască cu ele o poveste. Dacă este cazul conducătorul jocului îi ajută. De
exemplu, î n cazul î n care copilul a ales prima imagine – un cerc, poate să spună
că băiatu l stă la o masă, iar în fața lui este o farfurie sau că este o paletă cu
acuarele, o ceașcă de ceai etc. Educatoarea se asigură că poveștile create de
copii nu se repetă și notează cea mai originală, completă, coerentă și frumoasă
poveste.

105

,,Grădinița insectelor”

Joc didactic -Eu spun una, tu spui multe
1. Colorează cu verde unde sunt mai multe legume.

2. Desenează în pătratul liber doar o singură imagine.