PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I Conducător științific, Lect. univ. dr. Iordăchescu Grigore Dan Profesor învățământ preșcolar, Bara (Rus)… [620142]

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

LUCRARE METODICO -ȘTIINȚIFICĂ
PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I

Conducător științific,
Lect. univ. dr. Iordăchescu Grigore Dan

Profesor învățământ preșcolar,
Bara (Rus) Nicoleta Livia
Grădinița cu Program Prelungit Step By Step Nr. 12, Alba Iulia

ALBA IULIA
2021

2
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

CURRICULUM INTEGRAT – O NOUĂ MODALITATE DE
PROIECTARE CURRICULARĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL
PREȘCOLAR

Conducător științific,
Lect. univ. dr. Iordăchescu Grigore Dan

Profesor învățământ preșcolar,
Bara (Rus) Nicoleta Livia
Grădinița cu Program Prelungit Step By Step Nr. 12, Alba Iulia

ALBA IULIA
2021

3

Motto:
„Lăsați copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă, să se ridice și să se
înșele. Nu folosiți cuvinte când acțiunea, faptul însuși, sunt posibile”.
J.H.Pestalozzi

4

CUPRINS

INTRODUCERE ………………… ……………………………………………………….. 5
1. CURRICULUM PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR ………………… …..8
1.1. Conceptul de curriculum………. …………..……………………………… …….….8
1.2. Domeniile de dezvoltare și cele experiențiale în actualul curriculum………… …..10
1.3. Tendințe noi în organizarea conținuturilor. …………………………………… .…..16
1.4. Categoriile de activități de învățare ……………………………………………. .…22
1.4.1. Organizarea a ctivităților integrate pe domenii experiențiale…….. …………2 3
1.4.2. Organizarea jocurilor și a activităților liber alese ..……………… …..….…24
1.4.3. Organizarea rutinelor, tranzițiilor și a activităților opționale ………… ……25
1.5. Temele anuale de studiu ………………… ……………………………………… ….30
2. ASPECTE PRIVIND PROIECTA REA DIDACTICĂ ……………..………………. 34
2.1. Conceptul de proiectare didactică și funcțiile ei…………………………. …… .…34
2.2. Etapele proiectării didactice …………………………………………………… .…35
2.2.1. Lectura documentelor curriculare………………… ……………. ………… ..35
2.2.2. Elaborarea planificărilor calendaristice…………………………………… ..42
2.2.3. Elaborarea proiectelor de activitate didactică ………………………… ..….49
2.3. Activitățile integrate în proiectarea demersului educațional ………………… …… 51
2.4. Desfășurarea activităților didactice în perioada pandemiei…………………… .….56
3. EFICIENȚA ACTIVITĂȚILOR INTEGRATE DESFĂȘURATE
ÎN GRĂDINIȚĂ ………………… ………………………………………………… ….58
3.1. Justificarea cercetării……………………………………………………………… .58
3.2. Designul cercetării ………………………………………………………… ……… 59
3.3. Desfășurarea cercetării………………… ……………….………………… ……….64
3.4. Analiza și interpretarea r ezultatelor ………………… ……… ……………………. .72
3.5. Învățământul realizat la clasă versus învățământ în mediul online ……………….. .73
CONCLUZII ȘI SU GEST II M ETOD OLOG ICE….………… …..….…………………. 78
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………..…… ..82
ANEXE ………………… ………………………………………………………………… 85

5

INTRODUCERE

Reforma învățământului preșcolar – numit în ultima vreme și învățământ preprimar
– devine o parte componentă a reformei generale a educației/învățământului care își
propune, în mod prioritar schimbarea finalităților , în vederea operării, în consecință, a unor
transformări substanțiale la nivelul structurii de organizare a grădiniței , pe grupe de copii,
și în domeniul programei activităților instructiv -educative , urmată, în logica proiectării
curriculare, „de unele recomandări metodologice” necesare fiecărei educatoare pentru
realizarea eficientă și evaluarea continuă, formativă, a conți nuturilor propuse.
De asemenea, în contextul reformei învățământului trebuie să avem în vedere că
tipurile fundamental e de învățare au evoluat de la simplul a învăța să știi pentru tine la a
învăța să trăiești împreună cu ceilalți .
Privită din această pe rspectivă, activitatea de învățare în învățământul preșcolar se
referă la sprijinirea copiilor să se cunoască pe sine, să ia decizii, să relaționeze cu ceilalți ,
să-și dezvolte creativitatea pentru a face față unor situații de viață diverse.
Pornind de la îndemnul lui Pestalozzi, prezentat la începutul lucrării, trebuie să-i
învățăm pe copii să învingă dificultățile prin intervenții reale, posibile, să -i situăm în
dialog cu mediul sau să -i facem să -și exerseze capacitatea de a opta și de a decide . Și ce
alt loc mai potrivit decât GRĂDINIȚA putem găsi pentru îndeplinirea acestui scop nobil!
Aici, departe de forfota și apăsarea cotidianului, copilul intră într -un mediu cald, protector
și stimulativ, un mediu pe care îl putem asemăna unei cărți cu povești în c are literatura,
muzica, artele plastice, natura, mișcarea, socialul sunt într -un permanent dialog între ele și,
implicit, cu copilul.
În perioada timpurie educația formală reprezintă activitatea desfășurată la nivelul
grădiniței în vederea formării și dezvoltării personalității . Acesta are un caracter planificat,
sistematic, metodic, intensiv , este organizată, condusă și supravegheată de către cadrul
didactic.
În acest sens, activitatea cu copiii din grădiniță devine modalitatea cea mai
importantă de a impune bazele formării unei asemenea personalități . Pentru aceasta este
necesară o proiectare a activităților centrată pe obiective/competențe educaționale care să

6
creeze posibilitatea abordării flexibile a conținuturilor și respectării intereselor de
cunoaștere ale copilului, dar și a particularităților de vârstă ale acestuia.
Activitatea de proiectare se realizează în funcție de obiectivele propuse pe zile, în
așa fel încât să permită crearea unor scenarii de lucru plăcute copiilor, care să -i antreneze
în rezolvarea sarcinilor încredințate. Astfel de scenarii se realizează prin abordarea
activităților în formă integrată .
Desfășurând activități integrate , copilul are posibilitatea de a -și exprima păreri
personale, de a coopera cu ceilalți în elaborarea de idei noi, în rezolvarea sarcinilor, în
argumentare, devenind mai activ și câștigând mai multă încredere în sine.
Tema pe care am propus -o să o studiez în vederea elaborar ii lucrării metodico –
științifice pentru obținerea gradului didactic I se referă la integrarea curriculară ca o
modalitate nouă de proiectare a conținuturilor, o nouă orientare a procesului de pregătire a
copiilor preșcolari și soluție pentru eficientizarea procesului educațional.
Astfel, cercetarea realizată în cadrul prezentei lucrări a avut ca scop să surprindă
influențele activităților didactice programate sub forma unor sisteme tematice integrate,
asupra comportamentului adaptativ al preșcolarilor și a dezvoltării competențelor și, mai
ales, transversale ale preșcolarilor.
Prezentul p roiect de cercetare pedagogică își propune să demonstreze că
proiectarea unor activități integrate contribuie într -o mare măsură la o însușire mai
rapidă și mai eficientă a cunoștințelor de către copiii preșcolari .
Succesul cercetării este dat de abordarea interdependentă a tuturor componentelor
cercetării: tema lucrării de cercetare, cadrul teoretic, scopul și obiectivele cercetării, ipoteza
formulată, metodologia, aspectul practic -aplicativ.
În același timp cercetarea realizată a urmărit să evide nțieze eficiența activităților
integrate desfășurate în învățământul preșcolar prin predarea în manieră integrată în sensul
integrării conținuturilor disciplinelor de studiu concomitent cu utilizarea metodelor
moderne în organizarea și desfășurarea activit ăților integrate.
Pentru realizarea scopului propus s -a apelat la strategii de integrare a conținuturilor
propuse spre învățare prin intermediul mijloacelor și metodelor specifice domeniilor de
studiu.
În vederea abordării integrate a conținuturilor prop use pentru învățare, cele șase
tipuri de activități integrate cuprinse în cercetare, au fost eșalonate în strânsă legătură cu
temele anuale de studiu planificate , pentru anul școlar 2019 -2020.

7
Din punct de vedere structural, conținutul lucrării este organi zat în trei capitole,
după cum urmează:
 Primul capitol prezintă câteva aspectele teoretice generale privind curriculumul
pentru educația timpurie și a domeniilor de dezvoltare și experiențiale , urmat de capitolul
al 2-lea, de definirea și descrierea pro iectului de curriculum pentru activități integrate cu
particularizare pentru învățământul preșcolar și modele de astfel de activități .
Astfel, primele două capitole constituie fundamentul t eoretic, conceptual și
metodologic al temei, vizând stadiul actual al cunoașterii privind curriculumul pentru
educația timpurie și valențele formative ale activităților integrate, specificul dezvoltării
copilului de vârstă preșcolară și comportamentul lui ad aptativ.
 Ultimul capitol cuprinde elaborarea, aplicarea și verificarea eficienței activităților
integrate și prezintă detaliat modul de desfǎșurare a cercetării. Rezultatele constatate în
urma analizei și interpretării datelor au confirmat premisele cer cetării.
Lucrarea se încheie cu concluziile desprinse, care scot în evidență efectele
activităților integrate asupra preșcolarilor iar propunerile formulate sunt aplicabile în
învățământul preșcolar, cu bibliografia studiată, care a stat la baza el aborării lucrării și a
proiectării cercetării realizate și cu anexele elaborate pentru exemplificarea activităților
integrate și a probelor de evaluare a cunoștințelor aplicate în etapele desfășurării
cercetării.

8

CAPITOLUL 1
CURRICULUM PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

1.1. Conceptul de curriculum

Etimologia conceptului „curriculum" (la plural „curricula ”) se află în limba latină,
în care termenul „curriculum ” are semnificații multiple, însă relativ apropiate: „alergare ”,
„cursă ”, „parcurgere ”, „drum ”, „scurtă privire ”, „în treacăt ”, de aici și semnificația
contemporană mai frecvent utilizată: parcurs, drum de viață sau carieră ( „curriculum
vitae ”).
Toate aceste semnificații sugerează un demers complet, comprehensiv, cuprinzător,
însă sintetic, c ondensat, esențializat și dinamic, demers întreprins în realizarea unei acțiuni,
în abordarea unui domeniu etc. Un curriculum în educație trebuie să fie în primul rând
relevant prin el însuși, adică să conțină și să promoveze ceea ce este esențial, util, o portun,
benefic și fezabil.
În pedagogia contemporană, însă, curriculumul a dobândit o multitudine de
conotații.
În multe țări, termenul de curriculum îl înlocuiește pe cel de didactică , însă
definirea acestui concept întâmpină încă multe dificultăți.
În învățământul românesc preșcolar conceptul de curriculum desemnează totalitatea
experiențelor de predare – învățare – evaluare ( obiective, conținuturi, material didactic,
activități de predare – învățare – evaluare ) planificate și oferite de grădiniță, ca instituție
educațională, dar și de alte instituții, în vederea atingerii obiectivelor stabilite.
În sens larg , curriculum reprezintă ansamblul proceselor educative și al
experiențelor de învățare prin care trece preșcolarul pe parcursul traseului său de f ormare.
În sens restrâns , acesta reprezintă ansamblul documentelor de tip reglator în care
sunt consemnate date esențiale referitoare la procesele educative și experiențele de învățare
pe care le oferă grădinița preșcolarilor ( plan de învățământ, programa , ghiduri de aplicare
a programei, auxiliare etc.).
În esență, Curriculumul se referă la oferta educațională a școlii și reprezintă
sistemul proceselor educaționale și al experiențelor de învățare și formare directe și

9
indirecte oferite educaților și trăite de aceștia în contexte formale, non-formale și chiar
informale.
Curriculumul pentru educația timpurie este numit așa, pentru că accentuează
abordarea integrată a conținuturilor , în scopul asigurării continuității cunoașterii în
interiorul aceluiași ciclu curricular.
Prin abordarea integrată a conținuturilor , preșcolarii sunt antrenați în activități
care vizează mai multe domenii experiențiale , în acest mod fiind posibilă descoperirea și
înțelegerea lumii în care trăiesc, a pr opriei persoane în relație cu lumea înconjurătoare.
Una din cele mai cuprinzătoare și explicite definiții ale curriculumului este cea
propusă de D'Hainaut L. (1981, p. 95) care afirmă că acesta cuprinde:
– obiectivele specifice unui domeniu (nivel de învățământ, profil, disciplină
școlară) sau activitatea educativă;
– conținuturile informaționale sau educative necesare pentru realizarea
obiectivelor stabilite;
– condițiile de realizare (metode, mijloace, activități etc.), progr amarea și
organizarea situațiilor de învățare, instruire și educare;
– evaluarea rezultatelor .
Termenul de curriculum este complex, reunind mai multe ipostaze și interacțiuni
ale componentelor didactice. „Punctul focal al curriculum -urilor trebuie să fie elevul și nu
materia – ne atenționează D’Hainaut. De aceea, când se vorbește de conținutul curriculum –
ului trebuie să înțelegem că nu este vorba de enunțări de materii de învățat, ci de scopuri
exprimate în termeni de competențe, moduri de a acționa sau d e a ști în general ale
elevului” ( D’Hainaut , 1981, p. 95).
Curriculumul se definește ca perspectivă de învățare care pune pe primul plan
obiectivele de atins din care se derivă, și ce conținuturi anume se pretează, prin ce căi, cu
ce mijloace, cu ce forțe, în care condiții etc.
Prezentare generală a curriculum -ului
Curriculumul pentru învățământul preșcolar (2008) prezintă o abordare sistemică
în vederea asigurării ( p. 8 – 12):
– continuității în interiorul aceluiași ciclu curricular;
– interdependenței dintre disciplinele școlare (clasele I -II) și tipurile de
activități de învățare din învățământul preșcolar;
– deschiderii spre module de instruire opționale.

10
Actualul curriculum se remarcă prin:
– extensie – angrenează preșcolarii, prin experiențe de învățare, în cât mai multe
domenii experiențiale (Domeniul lingvistic și literar, Domeniul științelor, Domeniul socio –
uman, Domeniul psiho – motric, Domeniul estetic și creativ), din perspectiva tuturor
tipuril or semnificative de rezultate de învățare;
– echilibru – asigură abordarea fiecărui domeniu experiențial atât în relație cu
celelalte, cât și cu curriculum -ul ca întreg;
– relevanță – este adecvat atât nevoilor prezente, cât și celor de perspectivă ale
copiilor preșcolari, contribuind la optimizarea înțelegerii de către aceștia a lumii în care
trăiesc și a propriei persoane, la ridicarea competenței în controlul evenimentelor și în
confruntarea cu o largă varietate de cerințe și așteptări, la echiparea lor progresivă cu
concepte, cunoștințe atitudini și abilități necesare în viață;
– diferențiere – deoarece permite dezvoltarea și manifestarea unor caracteristici
individuale, chiar la copii preșcolari de aceeași vârstă ( jocuri și activități alese și activităț i
de dezvoltare personală ;
– progresie și continuitate – deoarece permite trecerea optimă de la un nivel de
studiu la altul și de la un ciclu de învățământ la altul sau de la o instituție de învățământ la
alta (consistența concepției generale, asigurarea suportului individual pentru copii etc.).
Structural, actualul curriculum aduce în atenția cadrelor didactice următoarele
componente: finalitățile, conținuturile, timpul de instruire și sugestii privind strategiile de
instruire și de evaluare pe cele două niveluri de vârstă (3 -5 ani și 5 -6/7 ani).

1.2. Domeniile de dezvoltare și cele experiențiale în actualul
curriculum

Copilul evoluează continuu de -a lungul existenței sale, iar participarea la procesul
de educație este un element cheie pentru asigurarea acestei evoluții.
Actualul curriculum pune un accent deosebit pe conceptul de dezvoltare globală a
copilului, considerat a fi central în perioada copilăriei timpurii, în contextul în care, în
societatea de azi, pregătirea copilului pentru școală și pentru viață trebuie să aibă în vedere
nu doar competențele academice, ci în aceeași măsură, capacități, deprinderi, atitudini ce
țin de dezvoltarea socio -emoțională (a trăi și a lucra împreună sau alături de alții, a
gestiona emoții, a accepta diversi tatea, toleranța etc.), dezvoltarea cognitivă (abordarea
unor situații problematice, gândirea divergentă, stabilirea de relații cauzale, asocieri,

11
corelații etc.), dezvoltarea fizică (motricitate, sănătate, alimentație sănătoasă etc.),
dezvoltarea limbajul ui și a comunicării (ascultare în vederea înțelegerii mesajului,
comunicare și exprimare orală corectă, interes pentru scris și citit, discriminare fonetică,
conștientizarea mesajului scris etc.), capacități și atitudini în învățare (curiozitate și
interes , inițiativă, persistență, creativitate).
Domeniile de dezvoltare sunt diviziuni convenționale, dimensiuni referitoare la
evoluția copilului, în funcție de creștere și de maturizarea sistemului nervos, corelat cu
procesul de achiziții în plan psihologic.
Cele cinci domenii de dezvoltare , conturate în Reperele fundamentale privind
învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului între naștere și 7 ani , un document reper al
sistemului de educație timpurie din România, sunt următoarele:
A. Dezvoltarea fizică, a sănătății și igienei personale – cuprinde o gamă largă de
deprinderi și abilități (de la mișcări largi, cum sunt săritul, alergarea, până la mișcări fine
de tipul realizării desenelor sau modelarea), dar și coordonarea, dezvoltarea se nzorială ,
alături de cunoștințe și abilități referitoare la îngrijire și igienă personală, nutriție, alte
practici de menținere a sănătății și securității personale;
B. Dezvoltarea socio -emoțională – vizează debutul vieții sociale a copilului,
capacitatea lui de a stabili și menține interacțiuni cu adulți și copii . Interacțiunile sociale
mediază modul în care copiii se privesc pe ei înșiși și lumea din jur. Dezvoltarea
emoțională vizează îndeosebi capacitatea copiilor de a -și percepe și exprima emoțiile, de a
înțelege și răspunde emoțiilor celorlalți, precum și dezvoltarea conceptului de sine, crucial
pentru acest domeniu. În strânsă corelație cu conceptul de sine se dezvoltă imaginea despre
sinea copilului, care influențează decisiv procesul de învățare;
C. Capacități și atitudini față de învățare – se referă la modul în care copilul se
implică într -o activitate de învățare, modul în care abordează sarcinile și contextele de
învățare, precum și la atitudinea sa în interacțiunea cu mediul și persoanele din ju r, în
afara deprinderilor și abilităților menționate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare;
D. Dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor citirii și scrierii –
vizează dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului, gramaticii, sintaxe i, dar și al
înțelegerii semnificației), a comunicării (cuprinzând abilități de ascultare, comunicare orală
și scrisă, nonverbală și verbală) și pre achizițiile pentru scris -citit și însoțește dezvoltarea în
fiecare dintre celelalte domenii;
E. Dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii – a fost definită în termenii abilității
copilului de a înțelege relațiile dintre obiecte, fenomene, evenimente și persoane , dincolo

12
de caracteristicile lor fizice. Domeniul include abilitățile de gândire logică și rezolvare de
probleme, cunoștințele elementare matematice ale copilului și cele referitoare la lume și
mediul înconjurător.
Abordarea curriculumului din perspectiva dezvoltării globale vizează cuprinderea
tuturor aspectelor importante ale dezvoltării complete a copilului, în acord cu
particularitățile sale de vârstă și individuale.
În acest sens, pentru segmentul de vârstă 3 -6 ani, domeniile experiențiale devin
instrumente de măsură și de atingere a așteptărilor privind dezvoltarea copilului, în
contextul în care ele concretizează deprinderi, capacități, abilități, conținuturi specifice
domeniilor de dezvoltare.
L. Vlăsceanu arată că domeniile experiențiale sunt adevărate „ câmpuri cogni tive
integrate ” (în Curriculum pentru învățământ preșcolar , 200 9, p. 12) care transcend
granițele dintre discipline și care, în contextul dat de actualul curriculum, se întâlnesc cu
domeniile tradiționale de dezvoltare a copilului, respectiv: domeniul psihomotric, domeniul
limbajului, domeniul socio -emoțional, domeniul cognitiv.
Fiecare domeniu experiențial propune experiențe de învățare care utilizează
cunoștințe și deprinderi circumscrise unui domeniu de cunoaștere , fiind el însuși
interdisciplinar. D e aceea, activitățile care propun experiențe de învățare fie dintr -un singur
domeniu experiențial sau din mai multe domenii experiențiale sunt activități inter –
disciplinare . Pot exista activități care să combine două, trei sau chiar mai multe domenii
experiențiale. Combinarea acestor domenii experiențiale este înlesnită de organizarea
conținuturilor pe cele 6 teme generale propuse de curriculum.
Domeniile experiențiale cu care operează curriculum ul și disciplinele asociate
acestora sunt următoarele:
– Domeniul estetic și creativ – acoperă abilitățile de a răspunde emoțional și
intelectual la experiențe perceptive, sensibilitatea față de diferitele niveluri de manifestare a
calității, aprecierea frumosului și a adecvării la scop sau utilizare. Experiențele și trăirile
caracteristi ce presupun explorarea trăirilor afective, ca și a proceselor de a construi, de a
compune sau de a inventa. Prin intermediul unor asemenea experiențe copiii acumulează
cunoștințe și abilități , ca și o sporită receptivitate perceptivă , care le va permite să
reacționeze de o manieră personală la ceea ce văd, aud, ating sau simt. Aceste experiențe
pot fi prezente în orice componentă curriculară, dar cu deosebire în contextul acelor
discipline care solicită răspunsuri personale, imaginative, emoționale și uneor i acționare la
stimuli (vezi muzica, activitățile artistic o-plastice, drama, euritmia etc.).

13
– Domeniul om și societate – include omul, modul lui de viață, relațiile cu alți
oameni, relațiile cu mediul social, ca și modalitățile în care acțiunile umane in fluențează
evenimentele. Domeniul are o extindere și către contexte curriculare care privesc
tehnologia, în sensul abordării capacităților umane de a controla evenimentele și de a
ordona mediul. Tehnologia este cea care face ca productivitatea muncii să cr ească, astfel
încât membrii comunității să -și poată procura produse mai multe, mai ieftine și de mai
bună calitate. Preșcolarii pot fi puși în contact cu acest domeniu prin manipularea unor
materiale și executarea unor lucrări care țin de domeniul abilităț ilor practice , prin
constatarea proprietăților materialelor, prin selecția unor materiale în funcție de
caracteristicile lor, prin constatarea că materialele pot avea și calități estetice, cum ar fi
textura, culoarea sau forma .
În cadrul domeniului socio -uman se dorește ca preșcolarii să înțeleagă ființele
umane angrenate în construirea propriului viitor și propriei lumi, trăind viața de zi cu zi.
Pentru preșcolari este important să înțeleagă faptul că situațiile prezente își au
originile în situați i din trecut, să observe similarități sau diferențe între oameni sau
evenimente, să își imagineze viața în alte perioade istorice. Este necesar ca introducerea
unor concepte sau dezvoltarea unor abilități de ordin general să utilizeze , ca puncte de
plecare , experiențele personale ale copiilor. Din acest punct de vedere, ei vor fi încurajați
să se angajeze în explorarea activă , din punct de vedere uman și social, a zonei sau
cartierului în care locuiesc. Familiile acestora, mediul fizic, uman și social pot f i utilizate
ca resurse de învățare. Pe de altă parte, textul literar, imaginile și alte materialele audio –
vizuale pot fi utilizate ca surse de informare.
În abordarea acestui domeniu se pleacă și de la premisa că instituția preșcolară
reprezintă un contex t utilizabil pentru coordonarea principiilor și acțiunilor morale. Copiii
vor înțelege mult mai ușor concepte precum dreptatea, echitatea, bunătatea, adevărul etc.
atunci când le vor putea observa concretizate în acțiunile adulților cu care vin în contact.
Dezvoltarea unor conduite consistente cu principii morale va fi favorizată de observarea și
discutarea de către copii a unor probleme morale, de exersarea lor în jocuri libere sau
dirijate și de studierea și dezbaterea unor opere literare specifice vârste i.
– Domeniul limbă și comunicare – acoperă stăpânirea exprimării orale și
scrise, ca și abilitatea de a înțelege comunicarea verbală și scrisă. Se apreciază că prin
ascultare și exprimare în situații de grup, preșcolarii devin capabili să exploreze
experiențele altor persoane și să -și extindă astfel propriul repertoriu de experiențe
semnificative. Se urmărește ca aceștia să vorbească cu încredere, clar și fluent, utilizând

14
modalități de ex primare adecvate pentru diferite categorii de auditoriu. Se recomandă ca
toate instituțiile de învățământ preșcolar să furnizeze contexte în care preșcolarii să se
poată exprima și să utilizeze activ mijloacele de comunicare. Din această perspectivă, se
apreciază că studiul operelor literare specifice vârstei rafinează gândirea și limbajul
acestora, extinde capacitatea lor de a înțelege situații interpersonale complexe și aduce o
contribuție importantă la dezvoltarea capacităților de evaluare.
Tot în cadru l acestui domeniu includem și primul contact al copilului cu o limbă
străină sau regională. În acest sens, copilul va fi obișnuit sistematic să asculte sonoritatea
specifică limbii studiate, să o recunoască, să reproducă ritmul, fonemele și intonația
(aten ție, el este sensibil la particularitățile limbii necunoscute, cum ar fi: succesiunea
silabelor accentuate sau neaccentuate, ritmul etc.).
De asemenea, copilul va fi ajutat să învețe cuvinte care să îi permită să vorbească
despre el însuși și despre mediu l înconjurător, care să îi faciliteze relații/contacte sociale
simple cu vorbitorii nativi ai limbii respective și care să îl ajute să participe oral la
viața/activitatea din clasă/comunitate.
Activitățile cele mai potrivite pentru această învățare sunt:
– memorarea de cuvinte/propoziții, cântece și jocuri muzicale;
– imitarea ritmurilor diferite, acompaniind frazele auzite și repetate cu o
tamburină;
– jocuri de limbă.
Astfel, copilul va fi încurajat/stimulat să învețe și câteva elemente ale culturii
țării/regiunii respective (istoria locurilor, creații artistice specifice, mâncăruri, activități
tradiționale etc.).
– Domeniul științe – include atât abordarea domeniului matematic prin
intermediul experiențelor practice cât și înțelegerea naturii , ca fiind modificabilă de ființele
umane cu care se află în interacțiune. Este necesar ca preșcolarul să fie pus în contact cu
domeniul matematic prin jocuri dirijate cu materiale, cum ar fi nisipul sau apa , sau prin
simularea de cumpărături în magazine. În această manieră vor putea fi dezvoltate
reprezentările acestora cu privire la unele concepte, cum ar fi: volum, masă, număr și, de
asemenea, ei vor putea fi implicați în activități de discriminare, clasif icare sau descriere
cantitativă. Dezvoltarea capacităților de raționament, inclusiv de raționament abstract, va fi
încurajată în conexiune cu obiecte și activități familiare în sala de grupă sau la domiciliul
copiilor. Este considerată deosebit de semnific ativă concretizarea ideilor matematice în
experimente, utilizarea lor împreună cu alte concepte și elemente de cunoaștere pentru

15
rezolvarea de probleme, pentru exprimarea unor puncte de vedere, pentru creșterea
clarității sau relevanței unor mesaje.
Acest domeniu încearcă să nu îngrădească copilul doar la contextul disciplinelor
matematice , ci să -i ofere posibilitatea de a explora și contexte ale unor alte componente
curriculare, oriunde apar elemente cum ar fi: generarea unor desene geometrice, scheme,
estimarea unor costuri, planificarea unor activități, cuantificarea unor rezultate, analiza
proporțiilor unei clădiri etc.
Abilități și competențe asociate demersurilor de investigație științifică, cum ar fi
observarea, selectarea elementelor semnificative din masa elementelor irelevante,
generarea de ipoteze, generarea de alternative, conceperea și realizarea de experimente,
organizarea datelor rezultate din observații pot fi dobândite de copiii preșcolari atunci când
sunt puși în contact cu domeniul cunoaș terii naturii , prin activități simple cum ar fi:
observarea unor ființe/plante/animale/obiecte din mediul imediat apropiat, modelarea
plastilinei (putând face constatări privind efectul temperaturii asupra materialului),
confecționarea sau jocul cu instrum ente muzicale simple , aplicarea unor principii științifice
în economia domestică ( exemplu producerea iaurtului) sau prin compararea proprietăților
diferitelor materiale. Preșcolarii pot fi încurajați să efectueze experimente, să utilizeze în
condiții de se curitate diferite instrumente sau echipamente, să înregistreze și să comunice
rezultatele observațiilor științifice, să utilizeze diferite surse de informare, să rezolve
probleme, să caute soluții, să sintetizeze concluzii valide.
– Domeniul psihomotric acoperă coordonarea și controlul mișcărilor
corporale, mobilitatea generală și rezistența fizică, abilitățile motorii și de manipulare de
finețe, ca și elemente de cunoaștere, legate mai ales de anatomia și fiziologia omului.
Activitățile prin care preșco larii pot fi puși în contact cu acest domeniu sunt activitățile
care implică mișcare corporală, competiții între indivizi sau grupuri, având ca obiect
abilități psihomotorii, ca și activitățile care pot avea drept rezultat o mai bună suplețe, forță,
rezist ență sau ținută.
Noul plan de învățământ are o structură pe două niveluri de vârstă și, în contextul
unei învățări centrate pe copil, încurajează eterogenitatea. Acesta prezintă o construcție
diferită, în funcție de tipul de program al grădiniței (program normal și program prelungit
sau săptămânal) și o delimitare pe tipuri de activități de învățare (activități pe domenii
experiențiale, jocuri și activități liber alese, activități de dezvoltare personală ).

16
Planul de învățământ, ca și domeniile experiențial e, permite parcurgerea
interdisciplinară, integrată a conținuturilor propuse și asigură libertate cadrului didactic
în planificarea activităților zilnice cu preșcolarii .
Noul curriculum scoate în evidență relația conținut -metodă și pune accent pe rolul
educatoarei în procesul de activizare a funcțiilor mintale constructive și creative ale
copiilor, pe realizarea unei dialectici pedagogice după H. Wallon , în care copiii și
educatoarea se află într -o interacțiune și acomodare reciprocă, subtilă și continuă .
De asemenea, insistă pe:
– ideea de cadru didactic care joacă rolul de persoană resursă , care informează
preșcolarul și îi facilitează acestuia accesul la informații , care diagnostichează dificultățile
copilului și care îl sprijină și orientează fără a -l contrazice sau eticheta , care lucrează
individual sau în grupuri mici cu preșcolarii respectând ritmul lor propriu ;
– deschiderea grădiniței către exterior , către comunitate, în acest context
consideră că învățarea realizată de la persoane din afara instituției este la fel de valoroasă
precum cea de la cadrul didactic.
De asemenea, se are în vedere, u tilizarea în mod cât mai flexibil a spațiului,
mobilierului și a materialelor și echipamentelor specifice.

1.3. Tendințe noi în organizarea conținuturil or

Organizarea conținuturilor are în vedere strategiile didactice, metodele,
procedeele, mijloacele de învățământ și evaluarea. De asemenea, se are în vedere,
utilizarea în mod cât mai flexibil a spațiului, mobilierului și a materialelor și
echipamentelor specifice.
Elaborarea prezentului curriculum prefigurează patru mari tendințe de schimbare :
A. Diversificarea strategiilor de predare – învățare – evaluare, punând accent pe:
a. Metodele activ -participative , care încurajează plasarea copilului în situația de a
explora și de a deveni independent. Activitățile de învățare și interacțiunile adultului cu
copilul trebuie să corespundă diferențelor individuale în ceea ce privește interesele,
abilitățile și capacit ățile copilului. Copiii au diferite niveluri de dezvoltare , ritmuri diferite
de dezvoltare și învățare precum și stiluri diferite de învățare. Aceste diferențe trebuie luate
în considerare în proiectarea activităților, care trebuie să dezvolte la copil sti ma de sine și
un sentiment pozitiv față de învățare.

17
Astfel, predarea trebuie să ia în considerare experiența de viață și experiența de
învățare a copilului , pentru a adapta corespunzător sarcinile de învățare.
b. Jocul ca formă fundamentală de activitat e în copilăria timpurie și forma cea mai
naturală de învățare cu importanță decisivă pentru dezvoltarea și educația copilului. Un
bun observator al jocului copilului poate obține informații prețioase pe care le poate
ulterior utiliza în activitățile de înv ățare.
c. Evaluarea care ar trebui să urmărească progresul copilului în raport cu el însuși
și mai puțin raportarea la norme de grup. Progresul copilului trebuie monitorizat cu
atenție, înregistrat, comunicat și discutat cu părinții (cu o anumită periodici tate).
Evaluarea ar trebui să îndeplinească trei funcții: măsurare (ce a învățat copilul?), predicție
(este nivelul de dezvoltare al copilului suficient pentru stadiul următor și în special pentru
intrarea în școală?) și diagnoză (ce anume frânează dezvolt area copilului?). O evaluare
eficientă este bazată pe observare sistematică în timpul diferitelor momente ale
programului zilnic, dialogul cu părinții, portofoliul copilului, fișe etc.
B. Mediul educațional trebuie pregătit încât să permită copiilor o expl orare activă
și interacțiuni variate cu materialele, cu ceilalți copii și cu adultul (adulții).
C. Rolul familiei în aplicarea noului curriculum este acela de partener. Părinții ar
trebui să cunoască și să participe în luarea deciziilor legate de educația copiilor, la prezența
lor în sala de grupă în timpul activităților și la participarea efectivă la aceste activități.
D. Totodată, curriculumul pentru învățământul preșcolar promovează conceptul de
dezvolta re globală a copilului, considerat a fi central în perioada copilăriei timpurii. În
societatea de azi, pregătirea copilului pentru școală și pentru viață trebuie să aibă în vedere
nu doar competențele academice , ci în aceeași măsură, deprinderi, capacități , atitudini ce
țin de dezvoltarea socio -emoțională (a trăi și a lucra împreună sau alături de alții, a
gestiona emoții, toleranța etc.), dezvoltarea cognitivă (abordarea unor situații problematice,
stabilirea de relații cauzale, etc., asocieri, corelații e tc.), dezvoltarea fizică (motricitate,
sănătate, alimentație sănătoasă etc.).
Învățământul preșcolar actual urmărește abordarea integrală a copilului și a
educației sale , nediscriminarea educației, implicarea familiei și a comunității în educația
copilului , dezvoltarea politicilor educative de responsabilizare, precum și dezvoltarea
organismelor societății civile care să promoveze alternative educaționale specifice vârstei.
Reforma sistemului de învățământ are ca obiective schimbarea mentalității și
formare a unor dascăli flexibili ; gândirea educației formale neimpun ând și neoblig ând să
ne schimbăm relația între copii și cu copiii, promovând sprijinul reciproc și dialogul

18
constructiv prin strategii noi. Căutarea de idei conferă activității, prin metodele interactive ,
mister didactic în care copilul devine activ participant depunând efort de reflecție interioară
și abstractă, care întreprinde o acțiune mintală elaborare a noilor cunoștințe, de cercetare și
redescoperire a adevărurilor. Prin activ înțelegem că el întâlnește probleme, situații
complexe pentru mintea lui de copil, dar în grup, prin analize, dezbateri, descoperă
răspunsurile la toate întrebările, rezolvă sarcini de învățare, se simte responsabil și
mulțumit în finalul activității. Ideile grupulu i au încărcătură afectivă și originalitate când
respectă principiul flexibilității.
Lumea în care trăim se schimbă și odată cu ea educația; sursele de informare pentru
adulți și copii sunt multe încât pentru cei atrași de nou, de spectaculos, una pare mai
atractivă decât alta. Copiii primesc prin diferite căi, canale, prea multe informații pe care
nu le rețin și nu au nici capacitatea de selecție a acestora.
Noile unități de învățare propuse de programa actuală pentru învățământul
preșcolar au în vedere simplificarea activităților în ceea ce privește bogăția informațiilor
abordate în cadrul fiecăreia cât și din perspectiva organizării acestora.
De asemenea, și educația integrată este o modalitate nouă , o strategie modernă, iar
conceptul de activitate integrată se referă la o activitate în care se abordează metoda în
predarea, învățarea cunoștințelor îmbinând diverse domenii de formare a comportamentelor
și abilităților preșcolarității.
Această manieră de organizare a conținuturilor învățământului este oarecum
similară cu interdisciplinaritatea în sensul că obiectul de învățământ are ca referință nu o
disciplină științifică ci o tematică unitară , comună mai multor discipline , dar nu trebuie să
facem confuzie între cele două concepte și să identificăm inter-disciplinaritatea , ca o
componentă a mediului pentru organizarea cunoașterii integrarea , ca o idee sau un
principiu integrator care rupe granițele diferitelor categorii de activități și grupează
cunoașterea în funcție de tema propusă de educatoare ori de copii.
Integrarea presupune revenirea în același loc, în aceeași activitate a mai multor
activități de tip succesiv care conduc la atingerea obiectivelor propuse, la însușirea
conținuturilor, la realizarea în practică a proiectului didactic propus, fiind o strategie ce
presupune reconsiderări radicale nu numai în planul conținuturilor ci și în ambianța predării
și învățării.
Predarea tematică se concretizează printr -o planificare pe termen lung sau scurt
care reflectă relațiile dintre tema propusă, dome niile de cunoaștere și centrele de
cunoaștere. Această planificare trebuie să fie flexibilă, deschisă, adaptării la evenimentele

19
speciale și presupune capacitatea educatoarei de adaptare la schimbările care pot interveni,
determinate de interesele copiilor .
Activitățile integrate sunt cele prezente în planificarea calendaristică , proiectate
conform planului de învățământ , orarului aferent nivelului de vârstă, susținute de
experiența cadrului didactic (maxim 5 activități integrate pe săptămână , indiferent de
nivelul de vârstă al copiilor.
Dacă până nu demult conținuturile programei preșcolare erau organizate mono –
disciplinar (domeniile de activitate fiind predate separat, relativ independent unul de
celălalt), astăzi se impune necesitatea unei schimbări profunde în abordarea lor.
Printre principalele tendințe de organizare a conținuturilor se înscriu următoarele:
a. Multi -disciplinaritatea care presupune existența unor transferuri între diferite
categorii de activități, care se realizează în special prin juxtapunerea unor cunoștințe,
informații sau metode din mai multe domenii, pentru a scoate în evidență anumite
caracteristici comune ale acestora. Riscul major al acestui tip de organizare a conținuturilor
constă în supraîncărcarea programei ș i volumul mare de informații excesive.
b. Pluri -disciplinaritatea se referă la studierea unei problematici, teme sau
fenomen dintr -un domeniu de activitate, prin intermediul mai multor domenii deodată., în
scopul de a evidenția relațiile multiple între diverse realități.
c. Inter -disciplinaritatea reprezintă o abordare globală, complexă a unui fenomen,
implicând transferul de cunoștințe, concepte, metode de abordare, astfel încât ceea ce
rezultă să poată fi aplicabil în situații din viața reală.
d. Trans -disciplinaritatea presupune întrepătrunderea mai multor domenii astfel
încât să conducă la descoperirea unui alt spațiu de cercetare. Abordarea trans -disciplinară
pornește de la o temă, însă scopul ei este dincolo de informație și de subiect, organizarea
conținuturilor fiind axată pe nevoile și interesele preșcolarului (comunicare, creație,
decizie, inovație). Finalitatea trans -disciplinarității este înțelegerea lumii prezente.
Abordarea integrată a disciplinelor , alături de abordarea interdisciplinară ,
organizarea modulară și învățarea asistată de calculator poate fi catalogată ca și inovație
în organizarea conținuturilor. Acest tip de abordare a conținuturilor presupune organizarea
integrată nu numai a acestora, ci și a întregii experiențe de predare -învățare.
Modalitățile concrete de integrare a discipline lor ar putea fi: „Integrarea în jurul
unui pol științific, practic, personal sau social; integrarea în jurul unor activități
fundamentale (creație, construcție, cercetare), integrarea printr -un ansamblu flexibil de
lecții, fiecare din ele fiind concepută p rintr-o schemă integrativă de tipul: noțiunile

20
esențiale ale domeniului, metodele de cercetare specifice, fenomene implicate, variante de
optimizare sau de soluționare” (C. Crețu, 1998 , p. 64).
Predarea integrată a conținuturilor a cunoscut o extensie rela tiv rapidă în
învățământul preșcolar și primar. Aceasta se dovedește a fi o reală soluție pentru o mai
bună corelare a științei cu societatea, cultura, tehnologia și „presupune stabilirea unor
relații strânse, convergente, între următoarele elemente: conce pte, abilități, valori,
aparținând disciplinelor școlare distincte” ( V. De Landsheere, 1992 , p. 89 ).
Integrarea conținuturilor are două dimensiuni: orizontală și verticală .
Integrarea orizontală reunește într -un ansamblu coerent două sau mai multe obiecte
de studiu aparținând unor domenii curriculare diferite . De ex: integrarea cunoașterii
mediului, a educației pentru societate, a educării limbajului, educației fizice, în studierea
unei teme ca Sănătatea – o comoară de preț .
Integrarea verticală reunește î ntr-un ansamblu coerent două sau mai multe obiecte
de studiu, aparținând aceluiași domeniu (DȘ, DLC, DOS, DEC , DPM).
Exemplu integrarea educației pentru societate cu activitățile practice în realizarea
unor teme precum : În lumea copiil or (lectură după imagini, confecționare de felicitări –
activitate pe grupe), Drepturile și obligațiile mele (lectura educatoarei – Drepturile
copilului , confecționare Cartea copilăriei , Fructele – vitamine pentru pitici (Alfabetul
vitaminelor – memorizare, colaj – Vitamine pentru mine ), Vitejia strămoșilor noștri (lectura
educatoarei – Strămoșii noștri, dacii , confecționare costum popular) etc.
Principalele niveluri ale integrării sunt următoarele:
A. Integrarea intradisciplinară vizează organizarea și predarea unor conținuturi
interdependente , aparținând aceluiași domeniu de studiu , în vederea rezolvării unei
probleme, studierii unei teme sau dezvoltării unor abilități. Acest tip de integrare oferă
educatoarei și preșcolarilor par curgerea rapidă a unui volum mare de cunoștințe, însă dintr –
o singură direcție. Organizarea și predarea intradisciplinară a conținuturilor reprezintă încă
axele curriculumului tradițional.
B. Integrarea multidisciplinară presupune juxtapunerea unor conținu turi diverse,
uneori fără relații aparente între ele. Conținuturile care aparțin unei anumite discipline sunt
predate prin mijloace specifice fiecărui domeniu, folosind argumentațiile altor discipline.
C. Integrarea pluridisciplinară presupune studierea un ui conținut dintr -o
disciplină prin intermediul mai multor discipline deodată . Cercetarea pluridisciplinară
aduce un plus de informație disciplinei în cauză, dar favorizează exclusiv disciplina
respectivă.

21
D. Integrarea interdisciplinară reprezintă o formă de cooperare între discipline
diferite referitor la un anumit proces, fenomen, a cărui complexitate poate fi explicată,
demonstrată, rezolvată numai prin acțiunea convergentă a mai multor puncte de vedere. Se
poate realiza atât la nivelul macro -educaționa l (cel al proiectării și elaborării
curriculumului: plan cadru, programe, manuale), cât și la nivel micro -educațional
(activitatea de predare -învățare -evaluare). Deși conținuturile proiectate în această manieră
corespund mai bine necesităților actuale, con ducând la o mai bună înțelegere a realității de
către preșcolari, finalitatea interdisciplinarității rămâne înscrisă în cadrul cercetării
interdisciplinare.
E. Integrarea trans – disciplinară presupune o întrepătrundere a mai multor
discipline care poate genera apariția unor domenii noi de cunoaștere. Ea vizează studierea,
explorarea proceselor și fenomenelor complexe , conducând la intensificarea relațiilor
dintre discipline și descoperirea unor noi orizonturi ale cunoașterii. Finalitatea sa este
înțeleger ea lumii prezente.
a. Transdisciplinaritatea instrumentală furnizează copilului metode de muncă
intelectuală transferabile la situații noi cu care acesta se confruntă, fiind orientată mai mult
către rezolvarea de probleme, decât pe achizițiile cognitive.
b. Transdisciplinaritatea comportamentală ajută preșcolarul să -și organizeze
fiecare demers în situații diverse , ținând cont de psihologia procesului de învățare.
Vorbind despre necesitatea inovării în domeniul metodologiei didactice și a căutării
de noi variante pentru a spori eficiența activității instructiv -educative din școală, prin
directa implicare a copilului și mobilizarea efortului său cognitiv, profesorul Ioan Cerghit
afirma că „Pedagogia modernă nu caută să impună nici un f el de rețetar rigid, dimpotrivă,
consideră că fixitatea metodelor, conservatorismul educatorilor, rutina excesivă, indiferența
etc. aduc mari prejudicii efortului actual de ridicare a învățământului pe noi trepte; ea nu se
opune în nici un fel inițiativei și originalității individuale sau colective de regândire și
reconsiderare în spirit creator a oricăror aspecte care privesc perfecționarea și modernizarea
metodologiei învățământului de toate gradele.
În fond creația, în materie de metodologie, înseamnă o necontenită căutare,
reînnoire și îmbunătățire a condițiilor de muncă în instituțiile școlare” (I. Cerghit, 1997,
p.7) iar „învățarea în grup exersează capacitatea de decizie și de inițiativă, dă o notă mai
personală muncii, dar și o complementaritate mai mare aptitudinilor și talentelor, ceea ce
asigură o participare mai vie, mai activă, susținută de foarte multe elemente de emulație, de
stimulare reciprocă, de cooperare fructuoasă” (I. Cerghit, 1997, p. 54).

22
Situațiile de învățare rezolvate prin metodele interactive de grup dezvoltă copiilor
gândirea democratică deoarece ei exersează gândirea critică și înțeleg că atunci când
analizează un personaj, comportamentul unui copil, o faptă, o idee, un eveniment critică
comportamentul, ideea, fapta nu cr itică personajul din poveste sau copilul, adultul. După
fiecare metodă aplicată se pot obține performanțe pe care copiii le percep și -i fac
responsabili în rezolvarea sarcinilor de lucru viitoare. Copiii înțeleg și observă că
implicarea lor este diferită, dar încurajați își vor cultiva dorința de a se implica în
rezolvarea sarcinilor de grup, să aibă răbdare cu ei, exersând și toleranța reciprocă.
„Metoda proiectelor este o strategie de învățare la nivelul învățământului pre –
primar și primar considerată ca o modalitate modernă de optimizare a potențialului
intelectual al copiilor, se adresează competențelor copilului acceptându -l și ca drept
cunoscător al propriilor interese” ( Metoda proiectelor la vârstele timpurii , 2002, p.7).
Astfel, putem afirma că un proiect este o investigare a unui subiect, a idealului
către care copilul își îndreaptă întreaga atenție și energie. Proiectul îi implică pe copii în
conducerea investigației în mediul imediat și ceea ce este absolut deosebit din punct de
vedere al parcurg erii individuale, a învățării și a ritmului propriu, proiectul poate fi dus la
bun sfârșit de un grup mic de copii, de întreaga grupă sau ocazional de un singur copil.
„În plan teoretic se definește ca o metodă globală , cu un puternic caracter
interdiscip linar, ca o metodă care stimulează și dezvoltă multilateral personalitatea în curs
de formare a copilului.
În plan practic el se definește ca un efort deliberat de cercetare al copiilor
concentrat pe depistarea detaliilor și înțelegerea subiectului în înt reaga sa amploare și nu pe
găsirea de răspunsuri corecte la întrebările puse de adult” (L. Colceriu, 2010, p. 15).
Fiecare partener în educație își are rolul său în conturarea unei clase echilibrate,
asigurând o organizare participativă care include sau p resupune un climat deschis, agreabil,
senin, în care disciplina este realizată cu copiii, situațiile de învățare se bazează pe
experiențe și încercări, pe stabilirea legăturilor de cauzalitate.

1.4. Categoriile de activități de învățare

Activitățile de învățare reprezintă un ansamblu de acțiuni cu caracter planificat,
sistematic, metodic, intensiv, organizate și conduse de cadrul didactic , în scopul atingerii
finalităților prevăzute de curriculum.

23
Desfășurarea acestora necesită coordonar ea eforturilor comune ale celor trei
parteneri ai procesului de predare – învățare – evaluare, respectiv: cadre didactice, părinți,
copii, dar și a colaboratorilor și partenerilor educaționali din comunitate a căror implicare
este foarte importantă. În des fășurarea acestora accentul va cădea pe încurajarea inițiativei
copilului și a luării deciziei, pe învățarea prin experimente și exersări individuale.
Dintre mijloacele de realizare utilizate putem aminti: jocul liber, discuțiile libere,
jocul didactic, p ovestirea, exercițiile cu material individual, experimentele, construcțiile,
lectura după imagini, observarea, convorbirea, povestirile create de copii, memorizările,
precum și alte mijloace, specifice didacticii în funcție de nevoile educaționale ale copi ilor.

1.4.1. Organizarea activităților integrate pe domenii experiențiale

Organizarea și realizarea activităților integrate pe domenii experiențiale :
Activitățile pe domenii experiențiale sunt activitățile integrate sau pe discipline
desfășurate cu copiii în cadrul unor proiecte planificate în funcție de temele mari propuse
de curriculum , precum și de nivelul de vârstă și de nevoile și interesele copiilor din grupă.
Activitățile de învățare se desfășoară fie cu întreaga grupă de copi i, fie pe grupuri
mici sau individual. Ele pot lua forma activităților pe discipline sau integrate , a
activităților liber – alese (ALA ) sau a celor de dezvoltare personală (ADP ).
Numărul orelor alocate activităților pe domenii experiențiale indică îndeoseb i
numărul maxim de ore care pot fi parcurse într -o săptămână, disciplinar sau integrat.
Educatoarea poate planifica activități de sine stătătoare , respectiv pe discipline
(activități de educarea limbajului, activități matematice, de cunoașterea mediului, de
educație pentru societate, de educație fizică, activități practice, educație muzicală sau
activități artistico -plastice ) sau activități integrate (cunoștințele din cadrul mai multor
discipline pot fi îmbinate armonios pe durata unei zile întregi și, cu acest prilej, în
activitatea integrată intră și activitățile pentru dezvoltare personală și jocurile și activitățile
alese sau cunoștințele interdisciplinare sunt focalizate pe anumite domenii experiențiale iar
jocurile și activitățile alese și activitățil e pentru dezvoltare personală se desfășoară în afara
acesteia).
Se pot desfășura maximum 5 activități integrate pe săptămână , indiferent de nivelul
de vârstă al copiilor.

24
Este important de reținut faptul că ordinea desfășurării etapelor de activități (et apa I,
etapa a II -a, etapa a III -a etc.) nu este întotdeauna obligatorie, cadrul didactic având
libertatea de a opta pentru varianta potrivită.

1.4.2. Organizarea jocurilor și activităților liber alese

Organizarea și realizarea jocurilor și activităților liber alese sunt cele pe care
copiii și le aleg și îi ajută pe aceștia să socializeze în mod progresiv și să se inițieze în
cunoașterea lumii fizice, a mediului social și cultural căruia îi aparțin, a matematicii,
comunicării, a limbajului ci tit și scris.
Acestea se desfășoară pe grupuri mici, în perechi și chiar individual .
În decursul unei zile regăsim, în funcție de tipul de program (normal, prelungit sau
săptămânal), două sau trei etape de jocuri și activități alese (etapa I – dimineața, înainte de
începerea activităților integrate, etapa a III -a – în intervalul de după activitățile pe domenii
de învățare și înainte de masa de prânz/plecarea copiilor acasă și, după caz, etapa a IV -a –
în intervalul cuprins între etapa de relaxare de după amiază și plecarea copiilor de la
programul prelungit acasă).
În unele cazuri, ele se pot regăsi ca elemente componente în cadrul activității
integrate. Reușita desfășurării jocurilor și a activităților didactice alese depinde în mare
măsură de modul în ca re este organizat și conceput mediul educațional. Acesta trebuie să
stimuleze copilul, să -l ajute să se descopere, să relaționeze cu ceilalți, să coopereze, să se
orienteze în spațiu, să -l invite la acțiune și la rezolvarea de probleme etc.
În interiorul grădiniței, copilul are nevoie atât de spații largi, cât și de spații
restrânse, relativ izolate. este necesară existența unor arii de activitate/centre de
interes/centre de activitate bine organizate și dotate cu material bogat și diversificat, pentru
a fi cât mai atractive pentru copii.
Spațiul clasei va fi organizat pe centre de interes/activitate : bibliotecă, știință, artă,
nisip și apă, jocuri de rol, construcții etc., care să favorizeze dezvoltarea și stimularea
capacităților intelectuale ale preșcol arilor, sub îndrumarea directă a educatoarei – care are
rol de ghid, de sursă de informație, de partener de joc/activitate etc.
Prin organizarea spațiului grupei pe centre de interes/activitate, procesul de învățare
este unul activ, de socializare, în care copiii interacționează direct cu materialele, cu alți
copii, cu adulții, individual, în perechi sau în grupuri mici. acest tip d e organizare permite

25
dezvoltarea liberă a copilului și stimularea simultană a acestuia, din perspectiva fiecărui
domeniu de dezvoltare.
Organizarea acestor centre se va face ținând cont de resursele materiale, de spațiu
și de nivelul de vârstă al copiilor. În funcție de spațiul disponibil, sectorizarea sălii de grupă
poate cuprinde toate centrele sau cel puțin două dintre ele în care cadrul didactic pregătește
zilnic oferta pentru copii, astfel încât aceștia să aibă posibilitatea să aleagă locul de învățare
și joc, în funcție de disponibilitate și nevoi.
Materialele care se vor regăsi zilnic în zonele/centrele/colțurile deschise nu trebuie
să fie aleatorii, ci atent alese, în strânsă corelare cu tema săptămânii sau cu tema proiectului
aflat în derulare.
Pentru etapa jocurilor și a activităților alese desfășurate în curte, o atenție specială
va fi acordată atât organizării și amenajării curții de joc, cât și siguranței pe care o oferă
copiilor spațiul respectiv și dotările existente.

1.4.3. Organizarea ruti nelor , tranzițiilor și activități lor opționale

Activitățil e didactice organizate și desfășurate în învățământul preșcolar pentru
dezvoltare personală a copiilor includ rutinele, tranzițiile și activitățile din perioada după –
amiezii (pentru grupele de program prelungit sau săptămânal), inclusiv activitățile
opționale .
Rutinele sunt activitățile -reper după care se derulează întreaga activitate a zilei. Ele
acoperă nevoile de bază ale copilului și contribuie la dezvoltarea globală a a cestuia.
Rutinele înglobează, de fapt, activități de tipul: sosirea copilului, întâlnirea de dimineață,
micul dejun, igiena – spălatul și toaleta, masa de prânz, somnul/perioada de relaxare de
după -amiază, gustările, plecarea și se disting prin faptul că s e repetă zilnic, la intervale
aproximativ stabile, cu aproape aceleași conținuturi.
Sosirea și plecarea copilului din grădiniță . La sosire și la plecare, este important ca
educatorul să creeze o atmosferă plăcută, caldă, în care copilul să pătrundă cu încredere.
Prezența cadrului didactic, o mângâiere prietenoasă, un zâmbet, invitația către un centru
sau poate faptul că este lăsat să vină cu un prieten în grădiniță (jucăria preferată despre care
are atâtea de spus), îndrumarea lui către alți copii matinali, cunoscuți drept parteneri de joc,
îl fac pe copil să accepte mai ușor despărțirea de părinți. La sosirea în grădiniță, preșcola rii
mari acordă ajutor în așezarea materialelor pe centre, finalizează o lucrare din ziua
precedentă, sunt hotărâți să înceapă jocul, iar cei mici își aleg o jucărie și caută un loc mai

26
retras ca să-și liniștească dorul de mam ă sau stau în jurul educatoare i, iar unii chiar își
continuă somnul câteva minute pe o salteluță.
Salutul. Sosirea și plecarea copiilor din grădiniță este un moment prielnic pentru
educator și părinți de a împărtăși evenimentele de peste noapte sau de peste zi, cele care se
referă la comportamentele copilului și -i pot influența comportamentul diurn/nocturn. E
necesar să informăm părinții regulat despre comportamentul copiilor la masă, despre
meniul zilei, pentru a le suplimenta sau diversifica masa de seară, dar și despre stările lor î n
timpul somnului de după -amiază. Prin salut, copiii învață despre politețe, însușindu -și
expresiile specifice momentelor zilei, învață să comunice cu adulții (educatoarea și părinții
celorlalți copii). Deși pare simplu, trebuie exersat mult timp până când un copil să simtă
ritmul zilei și să înțeleagă că expresia Bună dimineața ! nu se folosește și seara, la plecare.
Gimnastica de înviorare/Momentul zilnic de mișcare . Gimnastica de înviorare se
desfășoară zilnic până la micul dejun, timp de 10 -15 minute, în aer liber sau în încăpere, în
funcție de condițiile atmosferice și contribuie la ridicarea tonusului emoțional și muscular
al copiilor. Efectuarea zilnică a exercițiilor fizice contribuie la manifestarea anumitor
eforturi voluntare pentru a le forma copii lor deprinderea de a face zilnic gimnastică.
Gimnastica de dimineață trebuie să aibă un caracter distractiv, se poate face pe muzică,
deoarece acompaniamentul muzical creează o ambianță plăcută, de bucurie sau poate
cuprinde exerciții distractive cu caract er imitativ. Pentru desfășurarea gimnasticii de
dimineață se aleg exerciții specifice nivelului de vârstă și poate include diferite exerciții de
grupare, tipuri de mers, alergări, sărituri, exerciții pentru echilibru și dezvoltarea
coordonării care antrene ază tot organismul. Ansamblul de exerciții trebuie repetat pe
parcursul a două săptămâni, apoi se pot introduce treptat și alte exerciții.
Întâlnirea de dimineață este o activitate bine structurată, care ocupă un loc
important în programul zilnic și care durează aproximativ 15 -30 de minute. Ea creează o
atmosferă plăcută, prietenoasă și adesea plină de veselie pentru toată ziua și permite
copiilor exersarea unor deprinderi importante, cum ar fi cele de a asculta, a vorbi, a
sintetiza informația, a rezolva probleme, a urma indicații, a lua decizii etc.
Structura întâlnirii de dimineață are elemente obligatorii (salutul, prezența,
calendarul naturii) și elemente la alegere (împărtășirea cu ceilalți, activitate a de grup și
noutatea zilei).
Așadar, celor trei elemente obligatorii li se va ad ăuga zilnic, în funcție de
activitățile de învățare proiectat e, în funcție de tema anuală de studiu sau de tema
proiectului tematic pe care îl parcurg copiii, unul dintre elementele la alegere.

27
Întâlnirea de dimineață contribuie la formarea unor grupe de copii responsabile,
democratice și sprijină formarea comuniunii de grup.
Copiii învață să fie preocupați de ceilalți, după cum și ceilalți sunt preocupați de ei,
se acceptă unul pe celălalt și l i se stimulează curiozitatea pentru diferențele dintre ei,
împărtășesc cu ceilalți impresii, dorințe, cunoștințe, antrenându -se în discuții interesante de
tipul: Vreau să am și eu o soră, Secretul meu, Am un prieten?, Piramidele din Egipt, Ce
crezi că spun florile ?
Acest moment nu trebuie să se transforme într -o recapitulare sau verificare de
cunoștințe, deoarece copiii așteaptă zilnic să -și împărtășească ideile, experiențele, grijile,
să-și deschidă sufletul în fața celor pe care îi consideră prieteni. Aș a au aflat copiii de ce
este trist și dezamăgit colegul lor care va avea o surioară ( N-o doresc, nu -mi plac fetele )
sau despre o fetiță care era îngrijorată de sănătatea mamei ( Poartă haine negre și plânge
des după bunica ). Ascultându -i, putem depista cauz a modificărilor de comportament ale
copilului și putem oferi sprijin. Acest moment este tonifiant pentru activitatea din întreaga
zi și creează o atmosferă entuziastă. Depinde, însă, de modul cum educatorul echilibrează
toate momentele pentru ca rețeta zil ei să reușească pentru toți copiii.
Micul dejun și masa de prânz . În timpul servirii mesei, copiii socializează și învață
despre nutriție și alimentație sănătoasă. Ei își exersează simțurile (văzul, gustul, mirosul,
simțul tactil) și recunosc ce gust are m âncarea, identifică alimentele care au fost
transformate prin gătit, se exprimă dacă le place sau nu un anumit aliment, dacă au voie să
îl consume. Copiii pot fi implicați în așezarea mesei, pun tacâmurile, cana și șervețelul în
dreptul scaunului, recunosc ând locul fiecărui copil. În timpul mesei învață să mânuiască
lingura, furculița chiar și cuțitul, să mănânce independent și se formează deprinderea de a
mânca fără zgomot, risipă sau murdărie, dar își consolidează și deprinderi matematice, de
exemplu, poz ițiile spațiale (stânga, dreapta), raportare a numărului la cantitate. În unele
grupe, gătitul reprezintă o practică curentă, o secvență de activitate integrată, în care copiii
interacționează, observă și discută despre legume, fructe și alte alimente, res pectă și
discută/stabilesc reguli, pregătesc salate, pun murături, fac pizza etc. și își îmbogățesc
meniul prin eforturi proprii.
Somnul și perioada de relaxare de după -amiază . Această etapă este specifică
grădinițelor cu program prelungit și săptămânal , iar pentru copiii care vor dormi prima
dată în grădiniță , este necesară o pregătire din partea părinților, a educatorului, astfel încât
să nu creadă că sunt abandonați, să -i asigurăm că întotdeauna după acest moment vor
merge acasă. În dormitorul grădiniței, copilul învață să se dezbrace și să se îmbrace, să -și

28
așeze în ordine hainele, activități pe care le face la început cu stângăcie pentru că necesită o
bună coordonare psihomotorie. Din partea educatorului, această perioadă a zilei impune o
bună organizare, calm, atenție, blândețe și multă răbdare pentru că fiecare copil are nevoie
de sprijin și îndrumare.
Tranzițiile sunt activități de scurtă durată, care fac trecerea de la momentele de
rutină la alte tipuri/categorii de activități de învățare , de la o activitate de învățare la alta,
în diverse momente ale zilei. Mijloacele de realizare ale acestui tip de activitate variază
foarte mult, în funcție de vârsta copilului, de contextul momentului și de calitățile adultului
cu rol de cadru didactic. În acest sens, ele pot lua forma unei activități desfășurate în mers
ritmat, a unei activități care se desfășoară pe muzică sau în ritmul dat de recitarea unei
numărători sau a unei frământări de limbă , a unei activități în care se execută concomitent
cu momentul de tranziție respectiv un joc cu text și cânt cu anumite mișcări cunoscute deja
de copii etc.
Activitățile opționale intră tot în categoria activităților de învățare , respectiv a celor
de dezvoltare personală și se includ în programul zilnic al copilului în grădiniță. Procedura
de selecție a activităților opționale pr evede ca acestea să fie alese în anul anterior, pentru
anul școlar viitor și prevede etape și termene clare pentru: elaborarea a minimum 2-3
miniprograme de opționale de către cadrul didactic, prezentarea acestora în ședințele cu
părinții, alegerea de cătr e părinți a opționalului potrivit pentru copil, aprobarea acestora de
către Consiliul de Administrație al instituției școlare, transmiterea tabelelor cu opționalele
propuse pentru anul viitor către I.S.J., în vederea avizării acestora de către inspectorul de
specialitate și definitivarea ofertei curriculare a instituției pentru anul școlar viitor.
Activitatea opțională intră în norma cadrului didactic și i se acordă o plajă orară de
0 -1 activitate/săptămână . Ele intră în categoria activităților de învățare, respectiv a celor
pentru dezvoltare personală și se includ în programul zilnic al copilului în grădiniță.
Programa unei activități opționale poate fi elaborată de educatoare și, în acest caz,
va fi avizată de inspectorul de specialitate sau poate fi aleasă din oferta de programe
opționale avizate de M .E.N. sau de I .S.J. Activitățile opționale se desfășoară în
conformitate cu prevederile legale în vigoare. Cadrele didactice care desfășoară activități
opționa le au libertatea de a -și alege ziua, în funcție de programul stabilit, timpul afectat
fiind cel destinat activităților cu preșcolarii, în funcție de vârsta lor și specificul grupei.
Activitățile opționale au menirea de a descoperi și dezvolta înclinațiile și abilitățile
copiilor .

29
Activitățile desfășurate în perioada după -amiezii (activități recuperatorii pe
domenii de învățare, recreative, de cultivare și dezvoltare a înclinațiilor ) sunt tot activități
de învățare. Acestea respectă ritmul propriu de învățar e al copilului și aptitudinile
individuale ale lui și sunt corelate cu tema săptămânală/tema proiectului și cu celelalte
activități din programul zilei.
Activitățile extra -curriculare și extrașcolare alături de activitățile de învățare, ca
principala formă de organizare a procesului de învățământ, în educarea copiilor se folosesc
și alte forme de activități, organizate de instituția de învățământ sau de alte instituții
extrașcolare , al căror rol este d e a contribui la dezvoltarea multilaterală și armonioasă a
personalității copiilor .
Activitățile extra -curriculare și extrașcolare sunt complementare educației formale
și prezintă avantajul că, uneori, satisfac mai bine interesele particulare ale copiilor ,
desfășurându -se într -un cadru mult mai relaxat și, în unele cazuri, în alte medii decât cel
școlar cu care sunt atât de familiarizați sau în care s -ar putea simți încorsetați.
Activitățile extra -curriculare reprezintă activități academice, sportive și artistice
care se organizează la nivelul unității, suplimentar față de programul zilnic al copiilor și se
înscriu în curriculumul la decizia grădiniței. Acestea se pot desfășura în
colaborare/partene riat cu alți agenți economici specializați în lucrul cu copiii de vârste
mici, cu care creșele/grădinițele pot încheia contracte în funcție de preferințele copiilor și
opțiunile părinților exprimate în scris la începutul anului școlar.
Aceste activități c ontribuie la îmbogățirea bagajului de cunoștințe al copiilor, la
dezvoltarea priceperilor și deprinderilor acestora, a unor trăsături de voință și de caracter ,
la stimularea înclinațiilor și aptitudinilor individuale, venind în completarea și ameliorarea
achizițiilor realizate în cadrul activităților din clasă.
În categoria acestor activități putem enumera: excursiile/vizitele la diferite obiective
culturale, activități educative și creative în cadrul unor cercuri tematice pentru copii sau în
cadrul unor or ganizații de copii și tineret, taberele școlare , activități din cadrul unor
proiecte educaționale realizate de unitate cu aprobarea inspectoratelor județene, vizionarea
unor spectacole și expoziții , manifestările cultural -artistice și sportive , precum și
proiectele/programele educaționale cu diferite tipuri de activități dedicate copiilor (de
lectură, activități practice/artistice creative, activități de educație rutieră, de educație
ecologică, de educație pentru sănătate, educație religioasă, educație fin anciară, educație
pentru valori, privind drepturile copilului, activități sportive etc.).

30
Proiectele și programele educaționale (locale, județene, naționale, internaționale),
la care a aderat unitatea de învățământ sau cadrul didactic, conțin seturi de acț iuni
planificate pe o durată determinată de timp, care să conducă la formarea unor
comportamente menționate în Curriculum.
Activitățile extra -curriculare/extrașcolare se planifică și se desfășoară lunar sau, în
cazul proiectelor educaționale, în funcție d e calendarul proiectului , cu participarea
părinților și a partenerilor educaționali din comunitate (autorități locale, biserică, p oliție,
agenți economici etc.).
Proiectarea acestora trebuie să se regăsească într -un singur document (Caietul
educatoarei sau Managementul grupei), alături de celelalte activități, pentru a reliefa
diversitatea, complexitatea, dar și convergența și coerența demersurilor educaționale
întreprinse în educația copiilor.
Întrucât activitățile extra -curriculare/extra -școlare, ca și ac tivitățile curriculare,
derulate în mod sistematic la clasă, trebuie realizate într -o secvență logică, pentru a forma
competențele prestabilite, planificarea acestora va ține cont de corelarea cu celelalte
activități desfășurate cu copiii și de evitarea su praîncărcării.

1.5. Teme le anuale de studiu

Programul anual de studiu pentru nivelul preșcolar se organiz ează în jurul a șase
mari teme (de integrare curriculară):
Cine sunt/suntem?
Când, cum și de ce se întâmplă?
Cum este, a fost și va fi aici pe pământ?
Cum planificăm/ organizăm o activitate?
Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?
Ce și cum vreau să fiu?
Temele anuale nu au o succesiune obligatorie și nu a u nicio legătură cu momentul
din anul școlar când, pentru o temă sau alta, se pot derula cu preșcolarii, diferite proiecte
tematice).
Pentru intervalul de vârstă 0 -3 ani , ca și pentru nivelul 3 -5 ani, nu este obligatoriu
să se parcurgă toate cele șase teme pe parcursul unui an școlar. În acest context, cadrul
didactic se poate opri la cel puțin 4 teme anuale (pentru nivelul preșcolar), în funcție de

31
nivelul grupei și de dimensiunile de dezvoltare avute în vedere. În situația grupelor cu copii
de 5-6 ani se recomandă parcurgerea tuturor celor 6 teme anuale de studiu.
Pornind de la aceste teme, anual, pe grupe de vârstă, se stabilesc
proiectele/activitățile tematice care urmează a se derula cu copiii. Într -un an școlar, la
nivelul preșcolar, se pot derula cu copiii maximum 7 proiecte tematice cu o durată maximă
de 5 săptămâni /proiect sau un număr mai mare de proiecte de mai mică amploare (ceea ce
este recomandat), va riind între 1 -3 săptămâni, în funcție de complexitatea temei abordate și
de interesul copiilor pentru tema respectivă. De asemenea, pot exista și săptămâni în care
copiii nu sunt implicați în niciun proiect, dar în care sunt stabilite teme săptămânale
independente, de interes pentru ceea ce copiii vor să studieze. Totodată, pot exista și
proiecte de o zi (teme concurente) și/sau proiecte trans -semestriale.
Cine sunt/suntem? O explorare a naturii umane, a convingerilor și valorilor
noastre, a corpului uman, a stării de sănătate proprii și a familiilor noastre, a prietenilor,
comunităților și culturilor cu care venim în contact (fizică, sufletească, culturală și
spirituală), a drepturilor și a responsabilităților noastre, a ceea ce înseamnă să fii om.
Când/cu m și de ce se întâmplă? O explorare a lumii fizice și materiale, a
universului apropiat sau îndepărtat, a relației cauză -efect, a fenomenelor naturale și a celor
produse de om, a anotimpurilor, a domeniului științei și tehnologiei.
Cum este/a fost și va fi aici pe pământ? O explorare a Sistemului solar, a evoluției
vieții pe Pământ, cu identificarea factorilor care întrețin viața, a problemelor lumii
contemporane: poluarea, încălzirea globală, suprapopularea etc. O explorare a orientării
noastre în spațiu și timp, a istoriilor noastre personale, a istoriei și geografiei din
perspectivă locală și globală, a căminelor și a călătoriilor noastre, a descoperirilor,
explorărilor, a contribuției indivizilor și a civ ilizațiilor la evoluția noastră în timp și spațiu.
Cine și cum planifică/organizează o activitate? O explorare a modalităților în care
comunitatea/individul își planifică și organizează activitățile, precum și a universului
produselor muncii și, implicit, a drumului pe care acestea îl parcurg. O incursiune în lumea
sistemelor și a comunităților umane, a fenomenelor de utilizare/neutilizare a forței de
muncă și a impactului acestora asupra evoluției comunităților umane, în contextul formării
unor capacități antreprenoriale.
Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? O explorare a felurilor în care ne
descoperim și ne exprimăm ideile, sentimentele, convingerile și valorile, îndeosebi prin
limbaj și prin arte. O incursiune în lumea patrimoniului cultural național și universal.

32
Ce și cum vreau s ă fiu? O explorare a drepturilor și a responsabilităților noastre, a
gândurilor și năzuințelor noastre de dezvoltare personală.
O incursiune în universul muncii , a naturii și a valorii sociale a acesteia ( Munca –
activitatea u mană cea mai importantă, care transformă năzuințele în realizări ).
O incursiune în lumea meseriilor , a activității umane în genere, în vederea
descoperirii aptitudinilor și abilităților proprii, a propriei valori și a încurajării stimei de
sine.
În medie, pentru primul interval de vârstă, durata unei activități este de 5-10 minute,
după care, pentru interval ele următoare, durata activității poate crește progresi v, până la 35
de minute . De asemenea, este necesar ca, cel primul interval de vârstă, indiferent de durata
recomandată pentru desfășurarea unei activități, cadrul didactic să aștepte reacția fiecărui
copil. În funcție de acestă reacție, va decide asupra duratei, modului de desf ășurare și
conținutului ( exemplu : dacă copiii nu reacționează suficient de bine sau nu d au semne că a u
înțeles textul scurt însoțit de imaginile/păpușile/marionetele pe care cadrul didactic le
folosește, activitatea ar putea continua cu o imitare a personajelor – onomatopee, dialog,
mioșcare .
În funcție de nivelul grupei , de particularitățile individuale ale copiilor din grupă și
de specificul situațiilor educative , cadrul didactic va decide care este timpul efectiv necesar
pentru desfășurarea fiecărei activități. Activitățile integrate derulate cu copiii preșcolari pot
avea d urată care depășește intervalul recomandat, în contextul în care cadrul didactic
planifică cu atenție, pe parcursul acestora, momentele de tranziție și rutină.
Pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 3 -5 ani, categoriile de activități
desfășurate c u copiii vor viza îndeosebi socializarea copilului (colaborare, cooperare,
negociere, luarea deciziilor în comun etc.) și obținerea treptată a unei autonomii
personale , iar pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 5 -7 ani, accentul se va deplasa
spre pregătirea pentru școală și pentru viața socială a acestuia.
Activitatea didactică a educatoarei se compune din 5 ore pe zi de activitate
desfășurată cu grupa de minimum 10 și maximum 20 de copii și 3 ore de activitate
metodică (proiectarea și pregătire a activităților pentru a doua zi, studiul individual,
confecționarea materialului didactic, conceperea și realizarea unor fișe de lucru,
participarea la cursuri de formare, comisii metodice, cercuri pedagogice, întâlniri metodice,
schimburi de experiență e tc.).
La nivelul Comisiei metodice , cel puțin o zi pe săptămână va fi dedicată efectuării
celor 3 ore de activitate metodică în unitate .

33
Întreaga activitate a educatoarei va fi înregistrată în documentul juridic Caietul de
evidență a activității cu copii i și a prezenței la grupă și va fi ilustrată în portofoliul
profesional , pe care îl întocmește în urma desfășurării activității metodice zilnice și în
portofoliile copiilor, care dau măsura valorii sale profesionale. Instrumentele recomandate
pentru a fi u tilizate de educatoare pentru a înregistra diferite aspecte privind activitatea
zilnică cu copiii sunt: Caietul de evidență a activităților cu copiii și a prezenței la grupă,
Calendarul naturii, Catalogul grupei, Jurnalul grupei și portofoliile copiilor .
În programul zilnic este obligatoriu să existe cel puțin o activitate sau un
moment/secvență de mișcare (joc de mișcare cu text și cânt, activitate de educație fizică,
moment de înviorare, întreceri sau trasee sportive, plimbare în aer liber etc.).
Totodat ă, cadrul didactic va avea în vedere expunerea copiilor la factorii de mediu,
ca o condiție pentru menținerea stării de sănătate și de călire a organismului și va scoate
copiii în aer liber cel puțin o dată pe zi, indiferent de anotimp (mențiuni clare și e xplicite
legate de acest aspect vor fi trecute în Contractele educaționale care se încheie cu părinții).
Lectura rămâne una dintre cele mai intense, mai educative și mai răspândite
activități. Cu cât apropierea copilului de carte se face mai devreme, cu a tât mai importante
și mai durabile sunt efectele ei în domeniul limbajului, al comunicării, precum și în cel al
comportamentului și al socializării.
Momentul poveștilor unde educatoarea are libertatea de a plasa acest moment în
programul zilnic al copiilo r, în funcție de modul în care își gândește derularea activităților
din zi, în funcție de temele abordate, de disponibilitatea copiilor etc., respectiv: fie la
Întâlnirea de dimineață , fie ca moment de tranziție , fie la sfârșitul zilei sau a primei părți a
zilei – înainte de masă, înainte de somn, înainte de plecarea acasă etc.
Această activitate nu se va opri doar lectura unui text și la câteva întrebări și
răspunsuri pe marginea acestuia, ci poate conține, chiar dacă în momente/etape/zile diferite,
și redarea conținutului textului citit, ca un exercițiu eficient de exprimare și comunicare, în
care face dovada înțelegerii textului și unde copilul ordonează și formulează propoziții,
operații în care antrenează și gândirea.

34

CAPITOLUL 2
ASPECTE PRIVIND PROIECTAREA DIDACTICĂ

2.1. Conceptul de proiectare didactică și funcțiile ei

Proiectarea didactică reprezintă ansamblul operațiilor de anticipare a obiectivelor,
conținuturilor, strategiilor didactice și strategiilor de evaluare precum și a relațiilor dintre
acestea. Proiectarea demersului didactic se referă la ansamblul de procese și operații de
anticipare, de fixare mentală a pașilor care urmează a fi parcurși la nivelul procesului de
învățământ, cât și la nivelul unităților de învățare sau a unităților tematice și al activităților
didactice concrete.
În cadrul activităților didactice, proiectarea didactică reprezintă modul în care se
articulează și se corelează structurile care definesc actul didactic: competențe specifice,
conținuturi, strategiile didactice și de evaluar e.
Proiectarea cuprinde și elaborarea documentelor și instrumentelor de lucru utile
cadrului didactic și copiilor în desfășurarea activității instructiv – educative.
Proiectarea didactică îndeplinește următoare le funcții:
– Funcția de anticipare a etapelor care urmează a fi realizate se referă la
prefigurarea unui set de operații pe care cadrul didactic trebuie să le aibă în vedere și care,
într-un anumit punct, să se generalizeze, conferind un sens ascendent acti vităților
desfășurate în grupă.
– Funcția de orientare se referă la resursele didactice pe care cadrul didactic le
utilizează în proiectare și care dau sens, direcționează activitatea didactică.
– Funcția de organizare face referire la modul în care cadrul didactic reușește să
îmbine resursele didactice pentru a desfășura optim activitatea și pentru a eficientiza
demersul didactic; proiectarea este fundamentul activității instructiv -educative.
– Funcția de dirijare se ref eră la îndrumarea, orientarea demersului didactic în
funcție de finalități.
– Funcția de reglare și autoreglare se referă la faptul că proiectarea are rolul de a
gestiona, a controla întregul demers didactic.

35
– Funcția de decizie se referă la faptul că proiect area legiferează întreaga
activitate didactică
– funcția de inovare se referă la faptul că asigură și regenerează actul didactic, în
situațiile în care acest lucru este necesar.

2.2. Etapele proiectării didactice

La nivelul învățământului preșcolar, proiectarea activităților didactice are în vedere
respectarea următoarelor etape:

2.2.1. Lectura documentelor curriculare

A. Lectura curriculumului pentru educația timpurie
Prin noul curriculum pentru învățământul preșcolar se permite abordarea
diferențiată și individualizată a conținuturilor pentru preșcolarii de aceeași vârstă,
asigurând progresul fiecăruia în ritm propriu. Acesta prezintă o abordare sistemică, în
vederea asigurării continuității, interdependenței dintre disciplinele școlare și tipurile de
activități de învățare din învățământul preșcolar, dar și a deschiderii spre module opționale
de instruire. În structura lui regăsim următoarele componente de bază :
– finalitățile (obiectivele -cadru și obiectivele de referință pentru fiecare
domeniu experiențial);
– conținuturile instructiv -educative;
– timpul de instruire;
– sugestii privind strategiile didactice și de evaluare pe cele două niveluri de
vârstă.
Obiectivele – cadru sunt formulate în termeni de generalitate și se referă la
competențele care trebuie dezvoltate pe durata învățământului preșcolar pe cele cinci
domenii experiențiale .
Obiectivele de referință precum și exemplele de comportament redau explicit
rezultatel e învățării (concepte, cunoștințe, abilități și atitudini , dar și competențe vizate).
Ele sunt formulate pentru fiecare domeniu experiențial și pentru fiecare temă .
În formularea acestora s -a ținut cont de:
a. Posibilitățile, interesele și nevoile preșcolaru lui, precum și respectarea
ritmului propriu al acestora;

36
b. Corelarea fiecărei noi experiențe de învățare cu precedentele experiențe de
învățare;
c. Încurajarea inițiativei și participarea preșcolarului la stabilirea
competențelor, selecția conținuturilor și a m odalităților de evaluare;
d. Încurajarea învățării independente prin oferirea de oportunități pentru a -și
construi cunoașterea, precum și a activității în grupuri mici, pe centre de
activitate și, pe cât posibil, în grupuri cu o componentă eterogenă;
e. Stimularea auto reflecției, autoevaluării, autoreglării comportamentului de
învățare.
B. Lectura Planului de învățământ și a metodologiei de aplicare a lui
Planul de învățământ este un document curricular fundamental , oficial, normativ și
obligatoriu la nivel național, aprobat prin ordin al ministrului, care cuprinde categoriile de
activități didactice , succesiunea acestora și distribuția lor săptămânală pe categorii de
activități didactice și nivel de vârstă, numărul maxim și minim al extinderilor, p recum și
activitățile opționale .
Planul de învățământ pentru educația timpurie reprezintă produsul curricular
principal și constituie componenta reglatoare esențială a curriculumului pentru educația
timpurie care jalonează organizarea de ansamblu a procesu lui de predare -învățare -evaluare,
pentru fiecare nivel de vârstă și tip de instituție de educație specifică perioadei aferente
copilăriei timpurii. El prezintă o abordare sistemică a demersurilor educaționale, asigurând
continuitatea acestora în cadrul cel ei mai accelerate perioade de dezvoltare din viața
copilului și între ciclurile de educație ante-preșcolară, preșcolară și primară .
Intervalele de vârstă (0 -18 luni, 19 -36 de luni, 37 -60 de luni și 61 -72/84 de luni),
care apar în planul de învățământ, prec um și categoriile/tipurile și numărul de ore alocate
pentru activități sunt rezultatul corelării realităților din sistem cu Reperele fundamentale în
învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani și cu tendințele la nivel
european și mondial în domeniu.
Copilul este un subiect activ în procesul învățării, iar dezvoltarea copilului este
dependentă de ocaziile pe care i le oferă rutina zilnică, interacțiunile cu ceilalți, organizarea
mediului și activitățile/situațiile de învățare, spec ial create de adult. Jocul este activitatea
fundamentală a copilului, pe care se sprijină toate tipurile de activități de învățare.
Activitățile de învățare de la nivelul preșcolar reprezintă un ansamblu de acțiuni cu
caracter planificat, sistematic, metodic , intensiv, organizate și conduse de cadrul didactic,
prevăzute în Curriculumul pentru educație timpurie și care conduc la atingerea așteptărilor

37
pe care adulții le au de la copii în această perioadă, ca premise ale competențelor de mai
târziu ale t inerilor.
Desfășurarea acestora necesită coordonarea eforturilor comune ale celor trei
parteneri ai procesului de predare -învățare -evaluare, respectiv: cadre didactice, părinți,
copii, dar și a colaboratorilor și partenerilor educaționali din comunitate, a căror implicare
este la fel de importantă. În desfășurarea acestora, accentul va cădea pe încurajarea
inițiativei copilului , pe învățarea prin experimente și exersări individuale. Activitățile de
învățare se desfășoară individual, în grupuri mici sau cu întreaga grupă de copii.
Tipurile de activități de învățare prezente în acest plan de învățământ sunt:
La nivel preșcolar :
a. Activitățile pe domenii experiențiale (ADE ) pot fi activități integrate sau pe
discipline , desfășurate cu copiii în cadrul unor p roiecte tematice sau în cadrul
săptămânilor independente , planificate în funcție de temele mari propuse de curriculum ,
precum și de nivelul de vârstă și de nevoile și interesele copiilor din grupă.
Mijloacele de realizare sunt jocul cu toate valențele și s ub toate formele sale (liber,
dirijat, inițiat de copii, sau inițiat de cadrul didactic, jocul didactic, logic, de perspicacitate,
de creativitate, muzical, de mișcare etc.), povestirea, exercițiile cu material individual,
experimentele, construcțiile, lec tura după imagini, observarea, convorbirea, povestirile
create de copii, memorizările, precum și alte mijloace, specifice didacticii, în funcție de
nevoile educaționale ale copiilor preșcolari . Se au în vedere toate domeniile experiențiale
și asigurarea un ui echilibru în planificarea mijloacelor de realizare a activităților zilnice și
săptămânale.
Selectarea și structurarea logică a mijloacelor de realizare a acestor activități trebuie
să țină cont de tipul de activitate :
– de comunicare de noi cunoștințe și formare de deprinderi și priceperi ;
– de consolidare/sistematizare a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor ;
– de verificare – evaluare (exemplu : activitatea de convorbire, care se bazează pe
cunoștințe însușite anterior în alte activități, se organizează după activități de observare,
povestire, jocuri didactice, lecturi pe bază de imagini sau în contactul direct cu obiectele și
fenomenele lumii î nconjurătoare).
În cazul activităților integrate, mijloacele de realizare se succed și alternează în
funcție de obiectivele de atins, de temă, de alte variabile sau determinanți, cum ar fi: vârsta
și potențialitățile copiilor.

38
b. Jocuri și activități libe r-alese (ALA ) sunt cele pe care, de regulă, copiii și le aleg
și care îi ajută să socializeze în mod progresiv și să se inițieze în cunoașterea lumii fizice, a
mediului social și cultural căruia îi aparțin, a matematicii, comunicării, a limbajului citit și
scris etc. Ele se desfășoară pe grupuri mici, în perechi și chiar individual și pot fi abordate
în manieră integrată, cu activitățile tematice/pe domenii experiențiale și cu activitățile
pentru dezvoltare personală .
Reușita desfășurării jocurilor și a ac tivităților liber -alese depinde, în mare măsură,
de modul în care este organizat și conceput mediul educațional. Acesta trebuie să stimuleze
copilul, să -l ajute să se orienteze, să -l invite la acțiune.
Materialele care se vor regăsi zilnic în zonele/centr ele/colțurile deschise nu trebuie
să fie aleatorii, ci atent alese, în strânsă corelare cu tema săptămânii sau cu tema proiectului
aflat în derulare. Organizarea acestor centre se va face ținând cont de resursele materiale,
de spațiul existent și de nivelu l de vârstă al copiilor. În funcție de spațiul disponibil, cadrul
didactic poate deschide toate centrele sau cel puțin două centre de activitate, în care
pregătește zilnic „oferta” pentru copii, astfel încât aceștia să aibă posibilitatea să aleagă
locul de învățare și joc în funcție de disponibilitate și nevoi. Copiii trebuie să se bucure de
mobilitate și de libertatea de opțiune.
Tema jocurilor și activităților liber -alese poate fi dată sub o formă generică și
comună tuturor centrelor deschise sau se pot stabili teme diferite pentru fiecare centru de
activitate, aspect ce rămâne la latitudinea cadrului didactic. În ambele situații, tema și
conținutul acestor activități se r ealizează simultan , corelându -se cu celelalte activități din
programul zilei și cu tema proiectului aflat în derulare, având în atenție atingerea
obiectivelor planificate.
În cadrul jocurilor și activităților liber -alese, actualul plan de învățământ alocă
zilnic un timp de cel puțin 30 de minute jocului liber.
În această perioadă, copiii pot să -și aleagă jocul și jucăria preferată, pot să
analizeze/exploreze obiecte/mecanisme/fenomene/idei de care se simt atrași, pot comunica
și împărtăși impresii cu cole gii etc., cadrele didactice au ocazia să îi observe atent și să
consemneze aspecte ale jocurilor, preferințelor și acțiunilor libere ale copiilor, care să le
sprijine atât în procesul de cunoaștere, cât și în cel de modelare sau facilitarea dezvoltării
optime a copiilor.
c. Activitățile pentru dezvoltare personală (ADP ) de la nivel preșcolar includ
Rutinele, Tranzițiile , o parte a activităților liber -alese din perioada dimineții (când este
încurajată explorarea individuală a unui subiect de care este intere sat copilul), activitățile

39
de dezvoltare a înclinațiilor personale /predispozițiilor/ aptitudinilor din perioada după –
amiezii (pentru grupele de program prelungit sau săptămânal de nivel preșcolar), inclusiv
activitățile opționale și extrașcolare .
– Rutine le sunt activitățile -reper după care se derulează întreaga activitate a zilei.
Ele acoperă nevoile de bază ale copilului și contribuie la dezvoltarea globală a acestuia.
Rutinele înglobează, de fapt, activități de tipul : sosirea copilului, întâlnirea de di mineață,
micul dejun, igiena (spălatul și toaleta), masa de prânz, somnul/perioada de relaxare de
după -amiază, gustările, plecarea acasă și se disting prin faptul că se repetă zilnic, la
intervale aproximativ stabile, cu aproape aceleași conținuturi.
La întâlnirea de dimineață , în funcție de vârsta copilului, accentul va cădea (alături
de salut, mișcările de înviorare, efectuarea prezenței, calendarul naturii) pe:
autocunoaștere, empatie, dezvoltarea abilităților de comunicare și de relaționare , luarea
deciziilor, încurajarea alegerilor și rezolvarea conflictelor .
– Tranzițiile sunt activități de scurtă durată, care fac trecerea de la momentele de
rutină la activități de învățare, de la o activitate de învățare la alta, în diverse momente ale
zilei. Mijloac ele de realizare ale acestui tip de activitate variază foarte mult, în funcție de
vârsta copilului, de contextul momentului și de competențele cadrului didactic. Tranzițiile
pot lua forma unei activități desfășurate în mers ritmat, a unei activități care s e desfășoară
pe muzică sau în ritmul dat de recitarea unei numărători sau a unei frământări de limbă, a
unei activități în care se execută, concomitent cu momentul de tranziție respectiv, un joc cu
text și cânt cu anumite mișcări cunoscute deja de copii et c.
Activitățile desfășurate în perioada după -amiezii includ : activități recuperatorii și
ameliorative pe domenii experiențiale (din categoria/de tipul ADE ), activități recreative, de
cultivare și dezvoltare a înclinațiilor personale/predispozițiilor/aptitu dinilor și activități
liber-alese. Acestea respectă ritmul propriu de învățare al copilului și aptitudinile
individuale și sunt corelate cu tema săptămânală/tema proiectului și cu celelalte activități
din programul zilei.
Programul anual de studiu pentru n ivelul preșcolar este organizat în jurul a 6 mari
teme de integrare curriculară : Cine sunt/suntem ?, Când, cum și de ce se întâmplă ?, Cum
este, a fost și va fi aici pe pământ ?, Cine și cum planifică /organizează o activitate ?, Cum
exprimăm ceea ce simțim ? și Ce și cum vreau să fiu ? (ordinea prezentării nu are o
succesiune obligatorie și nicio legătură cu momentul din anul școlar când, pentru o temă
sau alta, se pot derula cu preșcolarii, diferite proiecte tematice).

40
Pentru nivelul de vârstă 3-5 ani, nu e ste obligatoriu să se parcurgă toate cele șase
teme pe parcursul unui an școlar. În acest context, cadrul didactic se poate opri la cel puțin
2 teme anuale (pentru nivelul ante -preșcolar) și, respectiv, cel puțin 4 teme anuale (pentru
nivelul preșcolar), î n funcție de nivelul grupei și de dimensiunile de dezvoltare avute în
vedere. În situația grupelor cu copii de 5 -6 ani se recomandă parcurgerea tuturor celor 6
teme anuale de studiu .
Anual, pornind de la aceste teme, pe grupe de vârstă se stabilesc
proiec tele/activitățile tematice care urmează a se derula cu copiii. Într -un an școlar, la
nivelul preșcolar, se pot derula maximum 7 proiecte tematice cu o durată maximă de 5
săptămâni /proiect sau un număr mai mare de proiecte de mai mică amploare (ceea ce este
recomandat), variind între 1 -3 săptămâni, în funcție de complexitatea temei abordate și de
interesul copiilor pentru tema respectivă. Pot exista și săptămâni în care copiii nu sunt
implicați în niciun proiect , dar în care sunt stabilite teme săptămânale i ndependente, de
interes pentru ceea ce copiii vor să studieze.
De asemenea, pot exista și proiecte de o zi (teme concurente) și/ sau proiecte trans –
semestriale .
Pentru toate cele patru intervale de vârstă, o activitate cu copiii durează între 5 și 30
de m inute (de regulă, 5 -10 minute la nivel ante -preșcolar și până la 35 de minute la grupa
mare, nivel preșcolar). În funcție de nivelul grupei, de particularitățile individuale ale
copiilor din grupă și de specificul situațiilor educative, cadrul didactic va decide care este
timpul efectiv necesar pentru desfășurarea fiecărei activități.
Activitățile integrate derulate cu copiii preșcolari pot avea o durată care depășește
intervalul recomandat, în contextul în care cadrul didactic planifică cu atenție, pe par cursul
acestora, momentele de tranziție și rutină. Numărul de ore pentru activitățile zilnice
desfășurate cu copiii, precum și numărul de activități dintr -o săptămână variază în funcție
de tipul de program ales de părinți (program normal de 5 ore sau progr am
prelungit/săptămânal de 10 ore) și în funcție de intervalul de vârstă al copiilor.
Pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 0 -6 ani, tipurile de activități
desfășurate cu copiii vor viza socializarea copilului (comunicare, familiarizare, integra re,
colaborare, cooperare, negociere, luarea deciziilor în comun etc.), obținerea treptată a unei
autonomii personale , precum și pregătirea pentru viața socială (incluzând și pregătirea
pentru școală).
În programul zilnic este obligatoriu să existe cel puț in o activitate sau un
moment/secvență de mișcare (joc de mișcare cu text și cânt, activitate de educație fizică,

41
moment de înviorare, întreceri sau trasee sportive, plimbare în aer liber etc.). Totodată,
cadrul didactic va avea în vedere expunerea copiilor la factorii de mediu, ca o condiție
pentru menținerea stării de sănătate și de călire a organismului și va scoate copiii în aer
liber cel puțin o dată pe zi, indiferent de anotimp.
Lectura rămâne una dintre cele mai intense, mai educative și mai r ăspândite
activități . Cu cât apropierea copilului de carte se face mai devreme, cu atât mai importante
și mai durabile sunt efectele ei în domeniul limbajului, al comunicării, precum și în cel al
comportamentului și al socializării. În acest context, pentr u a potența efectul demersurilor
inițiate, încă din 2002, în cadrul proiectului național Să citim pentru mileniul III , se
statuează, ca moment obligatoriu, de 10 -15 minute/zi, Momentul poveștilor .
Educatoarea are libertatea de a plasa acest moment în progr amul zilnic al copiilor,
în funcție de modul în care își gândește derularea activităților din zi, în funcție de temele
abordate, de disponibilitatea copiilor etc., respectiv: fie la Întâlnirea de dimineață , fie ca
Moment de tranziție , fie la sfârșitul zile i sau a primei părți a zilei – înainte de masă, înainte
de somn, înainte de plecarea acasă etc.
Această activitate nu se va opri doar la lectura unui text și la câteva întrebări și
răspunsuri pe marginea acestuia, ci poate conține, chiar dacă în momente/et ape/zile diferite,
și redarea conținutului textului citit , ca un exercițiu eficient de exprimare și comunicare, în
care face dovada înțelegerii textului și unde copilul ordonează și formulează propoziții,
operații în care antrenează și gândirea.
Proiectele și programele educaționale (locale, județene, naționale, internaționale),
la care a aderat unitatea de învățământ sau cadrul didactic, conțin seturi de acțiuni
planificate pe o durată determinată de timp, care să conducă pe termen lung la formarea
compete nțelor cheie.
Întrucât acestea trebuie realizate într -o secvență logică, planificarea acestora va ține
cont de corelarea cu celelalte activități desfășurate cu copiii și de evitarea supraîncărcării.
Se recomandă ca fiecare cadru didactic să desfășoare act ivități în cel puțin un
program/proiect educațional național sau județean , specific nivelului preșcolar, în funcție
de oportunitățile identificate.
Activitățile extrașcolare se vor planifica și desfășura lunar, cu participarea părinților
și a altor partene ri educaționali din comunitate (autorități locale, biserică, poliție, agenți
economici, ONG -uri etc.).

42
Activitatea opțională intră în norma cadrului didactic și i se acordă o plajă orară de
0-1 activitate/săptămână. Acestea intră în categoria activităților de învățare , respectiv a
celor pentru dezvoltare personală și se includ în programul zilnic al copilului în grădiniță.
Programa unei activități opționale poate fi elaborată de educatoare și, în acest caz,
va fi avizată de inspectorul de specialitate sau poate fi aleasă din oferta de programe
opționale avizate de M.E.N. sau de I.S.J.

2.2.2. Elaborarea planificărilor calendaristice

Proiectarea activității didactice reprezintă un demers personalizat, care presupune
elaborarea de instrumente didactice adaptate de către educatoare la specificul activității și
la caracteristicile grupei de preșcolari, precum și de concepere flexibilă și creativă a
activităților didactice.
Activitățile de proiectare efectivă a conținuturilor la nivel preșcolar presupun
elaborarea următoarelor documente curriculare : planificarea anuală, planificarea
calendaristică semestrială a proiectelor tematice , planificarea săptămânală, proiectarea
zilnică și, implicit, proiectarea activității integrate și/sau independente .
A. Planificarea calendaristică anuală este realizată plecând de la analiza atentă a
Curriculumului pentru educația timpurie , acesta fiind documentul care fundamentează
planificarea. Planificarea calendaristică este o proiectare eșalonată, care se materializea ză
în planificarea proiectelor tematice pentru cele 6 teme anuale de studiu și a conținuturilor
care vor fi asociate acestora.
Planificarea conținuturilor se va realiza în mod echilibrat, respectând
particularitățile de vârstă și individuale ale preșcolar ilor și în raport cu temele anuale de
studiu. Planificarea anuală presupune respectarea următoarelor etape :
– derivarea obiectivelor de referință din obiectivele -cadru și realizarea de
asocieri și corespondențe între obiectivele -cadru, obiectivele de refer ință și conținuturile
instructiv -educative prin intermediul cărora se realizează obiectivele;
– împărțirea conținuturilor științifice în teme și apoi în subteme, conform
temelor anuale de studiu;
– precizarea modalităților concrete de parcurgere a temelor și subtemelor și
detalierea conținuturilor tematice ale fiecărei teme în raport cu obiectivele de referință;
– alocarea resurselor de timp (în săptămâni), resurse necesare pentru fiecare
temă sau subtemă în concordanță cu competentele vizate.

43
B. Elaborarea planificării semestriale
Plecând de la planificarea anuală, cadrul didactic de la grupă proiectează activitatea
semestrială , aceasta reprezentând detalierea planificării anuale.
În elaborarea acestui document curricular, se realizează de fapt asocierea resurselor
de timp cu competențele, obiectivele, conținuturile științifice .
Educatoarea fixează competențele , respectiv obiectivele , apoi stabilește
conținuturile aferente în funcție de caracteristicile grupei de preșcolari, particularitățile de
vârstă și individuale ale acestora, momentul din an, particularitățile vremii, disponibilitatea
preșcolarilor, pe care le ordonează și ierarhizează în ordine cronologică. Astfel, conținutul
științific, prin această proiectare se eșalonează pe parcursul întregului s emestru .
În cadrul acestui demers, urmează anticiparea strategiilor didactice specifice
pentru corelarea necesarului de mijloace de învățământ cu resursele materiale existente în
grădiniță.
Proiectarea se finalizează prin stabilirea strategiilor de evalu are pentru fiecare temă
propusă.
C. Realizarea planificării săptămânale
Planificarea săptămânală se elaborează pe baza Planului de învățământ, a
Planificării anuale și a Planificării semestriale .
Tematica activităților este repartizată în funcție de tipul programului grădiniței
(normal, prelungit, săptămânal) și în funcție de particularitățile de vârstă.
În realizarea planificării săptămânale se corelează activitățile în funcție de formele
de real izare , de tipul de activitate (de sine stătătoare sau integrată), de modul de integrare
a domeniilor de învățare și de strategiile didactice utilizate .
În cadrul proiectării, se repartizează pe săptămâni proiectele tematice, temele
săptămânale în cadrul te melor anuale .
Proiectarea tematică se fundamentează pe elaborarea proiectului tematic
respectând etapele desfășurării lui, conform metodei proiectelor la vârste timpurii.
Realizarea proiectului tematic implică următorii pași :
– Stabilirea competențelor /obiectivelor vizate se realizează în acord cu prevederile
curriculumului pentru nivelul de vârstă la care ne raportăm;
– Formularea de întrebări -cheie cu ajutorul curriculumului; întrebările trebuie să
aibă relevanță, să conducă la răspunsuri ca caracter tran s-disciplinar și să antreneze
procesele superioare ale gândirii, să fie întrebări deschise, descriptive, care permit
explorarea unui anumit subiect, să vizeze conținutul proiectului;

44
– Identificarea resurselor : materiale, temporare și umane; resursele mate riale sunt
cele puse la dispoziție atât de către instituție, cât și de către alți membrii implicații în acest
proiect. Este necesar un inventar al acestora înainte de a desfășura proiectul. Resursele
temporale reprezintă limitele de timp între care se desf ășoară proiectul, precum și stabilirea
unei anumite perioade temporale pentru derularea anumitor activități. Resursele umane se
referă la totalitatea membrilor implicați în proiect. Se includ în această categorie atât
părinții, cât și anumiți membrii ai co munității, dacă este cazul;
– Realizarea planului de evaluare este o etapă extrem de importantă, deoarece oferă
informații legate de validitatea, calitatea și impactul proiectului;
– Precizarea etapelor proiectului tematic propriu -zis.
Prin proiectul temat ic se abordează o temă de interes pentru preșcolari , o temă cu
caracter interdisciplinar având o finalitate reală, conformă cu cerințele curriculumului.
Tipul de învățare propus este cel activ -participativ .
În realizarea acestui demers este necesar a fi r espectate o serie de etape .
I. Etapa de pregătire a proiectului , care presupune:
A. Alegerea temei. Aceasta primă etapă presupune o cercetare efectuată de către
cadrul didactic legată de interesele și preferințele preșcolarilor. Sunt recomandate teme din
universul lor, pentru a fi accesibile și pentru a le stârnii curiozitatea. În alegerea temei se va
ține cont și de nivelul de vârstă și competențele care se dorește a fi dezvoltate prin
intermediul acestuia;
B. Stabilirea dimensiunilor de dezvoltare și a comportamentelor ce urmează a fi
atinse;
C. Stabilirea scopului . În acest caz se impune cerința ca sc opul proiectului să fie
clar și conform cu obiectivele proiectului;
D. Stabilirea obiectivelor proiectului . Acestea trebuie să îndeplinească trei condiții,
și anume respectiv: să fie reale, măsurabile și aplicabile.
Obiectivele sunt elemente -cheie ale proiectului tematic, în jurul acestora
construindu -se celelalte capitole ale acestuia. Este important în aceasta situație să distingem
între obiectivele propriu -zise ale proiectului și mijloacele de realizare ale acestora.
Tot în această etapă se stabilesc următoarele: datele generale ale investigației, cadru
metodologic și conceptual, tipul de informații necesare, precum și un set de întrebări care
vor ghida procesul de investigare .
E. Analiza resurselor și a condițiilor de desfăș urare. Frecvent sunt întâlnite trei
tipuri de resurse implicare în proiectul tematic, și anume:

45
a. resurse umane : cadrele didactice, preșcolarii, membrii comunității;
b. resurse temporale : durata de timp pe care se poate desfășura proiectul;
c. resurse mat eriale : consumabile, aparatura video, multifuncționale.
Se identifică nominal aceste resurse, precum și modalitățile prin care acestea vor
putea fi procurate. Condițiile de desfășurare sunt expuse în detaliu: locul de desfășurare; în
cadrul programului șco lar sau în afara acestuia, responsabilitățile în cadrul grupului, sursele
de informare.
F. Planificarea activităților. Având la bază interesele preșcolarilor și sugestia de
activități a cadrului didactic, se concepe harta proiectului. Este foarte important de reținut
în acest context faptul ca harta proiectului, mai exact stabilirea direcțiilor de orientare, va fi
eficientă dacă îndeplinește anumite condiții:
a. Harta nu trebuie complicată în mod inutil; cu cât este mai simplă, cu atât este
mai bine înțelea să de către preșcolari;
b. Inventarul de probleme trebuie realizat împreună cu preșcolarii, iar atât
preșcolarii, cât și părinții implicați în monitorizarea acestuia;
c. Posterul afișat la intrare sau pe hol să fie realizat cu multă fantezie;
d. Conținutur ile și obiectivele planificate să fie în raport cu particularitățile de
vârstă ale preșcolarilor.
G. Strategiile didactice. În această etapă se stabilesc metodele și procedeele care
vor ajuta la derularea proiectului.
Metodele didactice cele mai utilizate în cadrul învățământului preșcolar în
realizarea proiectului tematic sunt: brainstormingul, metoda ciorchinelui, conversația,
demonstrația, învățarea prin descoperire etc.
II. Etapa de realizare a proiectului :
a. Activitatea propriu -zisă, care presupune parcurgerea materialelor puse la
dispoziție de către cadrul didactic (planșe, machete, cărți, activități), organizarea situațiilor
de învățare (cât mai diverse) și intervenția cadrului didactic acolo unde este cazul;
b. Finisarea și redactarea, care se rea lizează de către cadrul didactic împreună
cu copiii, cu ajutorul conversațiilor de grup.
III. Etapa de valorificare pedagogică a proiectului cuprinde:
a. Prezentarea. Se afișează rezultatele obținute: postere, afișe, lucrări plastice și
practice;
b. Autoevaluarea și evaluarea proiectului. Evaluarea proiectului se realizează
raportat la două criterii : la nivel de produs și la nivel de proces .

46
Criteriile de evaluare sunt propuse și stabilite împreună cu preșcolarii. Activitatea
grupului este evaluată c u ajutorul fișelor de lucru. Evaluarea produsului final se realizează
cu ajutorul unei liste de itemi, stabiliți anterior în acord cu tema și obiectivele stabilite.
Concepută în acest fel, planificarea săptămânală integrează săptămâna, tema
anuală de studiu aferentă săptămânii respective , tema săptămânii pentru care se realizează
planificarea.
Astfel, în semestrul I al anului școlar 2019 -2020, pentru luna octombrie (perioada,
30.09 – 25.10.2019) a fost elaborat și realizat proiectul tematic DIN TAINELE NATURII
corespunzător temei anuale de studiu Când, cum și de ce se întâmplă , desfășurat pe o
durată de patru săptămâni (Anexa 1) .
Subtemele proiectului pentru fiecare săptămână sunt prezentate în tabelul 1:
Tabelul 1 . Temele săptămânale ale proiectului
Săptămâna Perioada Subtema proiectului/săptămânii
1. 30.09 – 4.10.2019 Puncte de vedere
2. 7.10 – 11.10.2019 O lume de miresme în jurul meu
3. 14.10 – 18.10.2019 Lumini și umbre de toamnă
4. 21.10 – 25.10.2019 Festivalul toamnei

În realizarea acestor teme s -au avut în vedere următoarele aspecte:
Dimensiunile dezvoltării:
– conduită senzorio -motorie, pentru orientarea mișcării;
– autocontrol și expresivitate emoțională;
– comportamente prosociale, de acceptare și de respectare a diversității;
– activare și manifestare a potențialului creative;
– mesaje orale în diverse situații de comunicare;
– caracteristici structurale și funcționale ale lumii înconjurătoare;
– cunoști nțe și deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme
și cunoașterea mediului apropiat.
Comportamentele vizate:
– participă la activitățile de grup și la activitățile de joc, în situații uzuale, în
calitate de vorbitor;
– sesizează detalii sau diferențe între obiecte, ființe, fenomene de care sunt
interesați, atunci când le examinează;
– identifică elementele caracteristice ale unor fenomene/relații din mediul
apropiat;

47
– realizează, în mod dirijat, activități simple de investigare a mediului, folosind
instrumente și metode specifice;
– rezolvă situații -problemă, pornind de la sortarea și reprezentarea unor date;
– manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații
noi;
– realizează sarcinile de lucru cu co nsecvență;
– demonstrează creativitate prin activități artistice -plastice, muzicale și practice,
în conversații și povestiri creative;
– utilizează simțurile (văzul, auzul, simțul tactil, mirosul etc.) în interacțiunea
cu mediul apropiat;
– demonstrează ab ilități de autocontrol emoțional;
– realizează sarcinile de lucru cu consecvență.
Resursele necesare :
– materiale : obiecte de diferite culori, cărți, albume, imagini, planșe, atlase,
pliante, jetoane, puzzle, joc de masă, mozaic, foi colorate, foi de bloc de desen, acuarele,
pensule, șevalete, pahare pentru apă, bețișoare de unică folosință, creioane colorate,
creioan e cerate, carioci, plastilină, planșete, planșe povești, calculator, slide -uri, casetofon,
CD cu cântece, hârtie creponată, hârtie glacee, lipici, fișe de lucru, truse de construcții,
bancă de gimnastică, material textil – diferite culori, trusa Logi, undi țe, pești de plastic,
ochelari galbeni, trenuleț confecționat – cu vagoane de diferite culori, eșarfe colorate,
costum și accesorii de clovn, aparat foto etc.
– umane : copii, educatoare, părinți
– de timp : 30.09 – 25.10.2019 ( 4 săptămâni)
Metode și procede e: brainstorming, jocul, observarea spontană și dirijată,
conversația euristică și spontană, povestirea, exercițiul, învățarea prin descoperire,
problematizarea, experimentul, demonstrația, explicația, explozia stelară, etc.
Descrierea proiectului: Anotimp ul toamna, prin schimbările variate și ritmice ale
naturii, cât și prin bogăția de elemente specifice activității umane, asigură cadrul propice de
stimulare a curiozității copiilor, de incitare la explorare și exersare.
În cadrul acestui proiect s-a încercat să se răspundă interesului deosebit manifestat
de preșcolari și nevoii lor de cunoaștere, ajutându -i să înțeleagă: schimbările din natură în
anotimpul toamna, importanța legumelor și fructelor în alimentație, modul în care se
consumă și se păstrea ză și cât de necesar este, atât pentru oameni, cât și pentru viețuitoare
să-și facă provizii pentru iarnă.

48
Astfel, pentru luna noiembrie (perioada 4.11.2019 -22.11.2019) a fost elaborat și
realizat proiectul tematic IDENTITĂȚI ÎN DIALOG corespunzător temei anuale de
studiu Cine sunt, suntem ?, desfășurat pe o durată de trei săptămâni (Anexa 2) .
Subtemele proiectului pentru fiecare din cele trei săptămâni din luna noiembrie sunt
prezentate în tabelul 2:
Tabelul 2 . Temele săptămânale ale proiectului
Săptămâna Perioada Subtema proiectului
1. 4.11-8.11.2019 Eu sunt unic!
2. 11.11 -15.11.2019 Eu simt, tu simți, el simte!
3. 18.11 -22.11.2019 Ieșirea mea în societate

Competențe specifice:
I. Dezvoltarea fizică, a sănătății și igienei personale
– coordonarea mușchilor în desfășurarea unor activități diversificate, specifice
vârstei copiilor ;
– participarea la activități fizice variate, adecvate nivelului de dezvoltare al
copiilor ;
– utilizarea mâinilor și a degetelor pentru realizarea de activități variate ;
– utilizarea simțurilor (văzul, auzul, simțul tactil, mirosul etc.) în interacțiunea
cu mediul apropiat ;
– orientarea în spațiu pe baza simțurilor ;
– exersarea unor principii de bază specifice unei alimentații sănătoase ;
– formarea deprinderilor de păstrare a igienei personale ;
– însușirea abilităților de autoprotecție față de obiecte și situații periculoase ;
– utilizarea unor reguli de securitate fizică personală .
II. Dezvoltarea socio -emoțională
– inițierea/participarea la interacțiuni pozitive cu copii de vârstă apropiată ;
– exprimarea recunoașterii și a respectării asemănărilor și deosebirilor dintre
oameni ;
– însușirea și respectarea regulilor;
– înțelegerea efectelor acestora în planul relațiilor sociale în contexte fami liare;
– manifestarea empatiei față de celelalte persoane din mediul apropiat ;
– promovarea imaginii de sine, prin manifestarea ca persoană unică, cu
caracteristici specifice ;

49
– recunoașterea și exprimarea emoțiilor de bază ;
– exersarea unor abilități de a utocontrol emoțional .
III. Capacități și atitudini în învățare
– manifestarea curiozității și interesului pentru experimentarea și învățarea de
lucruri noi ;
– inițierea de activități de învățare noi și de interacțiuni cu copiii sau cu adulții ;
– realizarea sarcinilor de lucru cu consecvență.
IV. Dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor citirii și scrierii
– exersarea ascultării active a unui mesaj pentru înțelegerea și receptarea lui
(comunicare receptivă) ;
– demonstrarea înțelegerii unui mesaj oral prin valorificarea ideilor, emoțiilor,
semnificațiilor etc. (comunicare expresivă) ;
– comunicarea clară a unor idei, nevoi, acțiuni, emoții proprii ;
– discriminarea/diferențierea fonetică a cuvintelor, silabelor, sunetelor;
asocierea sunet – literă.
V. Dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii
– identificarea elementelor caracteristice ale unor fenomene/relații din mediul
apropiat ;
– familiarizarea cu informații despre mărime, formă, greutate, înălțime,
lungime, volum ;
– identificarea și numirea form elor obiectelor din mediul înconjurător ;
– efectuarea operațiilor de seriere, grupare, clasificare, măsurare a obiectelor ;
– evidențierea poziției omului ca parte a lumii vii și ca ființă socială.

2.2.3. Proiectarea activităților didactice

Procesul instructiv -educativ desfășurat în grădiniță permite fiecărei educatoare, sau
echipe de educatoare, punerea în valoare a propriei experiențe didactice, prin activități
educative cu caracter integrat și cu o abordare complexă a conținuturilor.
Procesul educațional trebuie să fie creativ, interdisciplinar, complex, să -i stimuleze
pe copii în vederea asimilării informațiilor. Educatoarea, managerul întregului proces
didactic, are libertatea de a alege – singură ori în echipă, tipul de abordare a a ctivităților cu
preșcolarii, în funcție de strategiile pe care le stăpânește.

50
Proiectarea activităților didactice din grădiniță reprezintă un demers care se
raportează la 3 aspecte:
a. activitatea anterioară secvenței proiectate;
b. situația existentă în moment ul proiectării , respectiv resursele psihologice ale
preșcolarilor, cele materiale, caracteristicile mediului de instruire etc.;
c. cerințele impuse de Curriculumul pentru învățământul preșcolar .
Proiectarea unei activitate didactică în grădiniță parcurge urmă torii pași:
– Stabilirea obiectivelor de referință /competențelor iar apoi accentul cade pe
formularea corectă a obiectivelor operaționale , care ghidează întreaga activitate didactică;
– Stabilirea tipului de activitate , a temei și subtemei proiectului și î ncadrarea
acesteia în tema anuală de studiu este o acțiune care presupune analiza locului și rolului
temei zilei în tema anuală;
– Selectarea și prelucrarea conținutului științific presupune ca, în conformitate
cu obiectivele de referință /competențele spe cifice și obiectivele operaționale stabilite, să se
aleagă conținutul științific potrivit;
– Elaborarea strategiei didactice se referă la sistemul metodologic , respectiv
sistemul metodelor și al procedeelor didactice utilizate, sistemul mijloacelor de învă țământ
și formele de organizare a activității preșcolarilor;
– Stabilirea structurii procesuale a activității didactice. Această structură nu este
una rigidă. Dimpotrivă, este flexibilă, succesiunea etapelor activității se poate modifica;
– Stabilirea stra tegiei de evaluare se referă la identificarea metodelor și
instrumentelor/probelor de evaluare.
Proiectarea didactică se finalizează cu elaborarea proiectului de activitate
didactică . Acesta este un instrument de lucru și un ghid pentru educatoare care cup rinde și
un scenariu al activității care urmează a fi desfășurată.
Trebuie subliniat faptul că, în viziune curriculară, proiectul de activitate are
caracter orientativ .
Componenta introductivă a proiectului conține informații din care se deduc
coordonate le activității: data la care are lor activitatea, grupa, tema de studiu sau tema
anuală, titlul proiectului tematic, titlul subtemei, tipul activității, dimensiuni ale dezvoltării,
competențele, scopul, obiectivele operaționale, strategiile didactice, stra tegiile de evaluare,
durata activității, resurse bibliografice etc.

51
2.3. Activitățile integrate în proiectarea demersului educațional

Integrarea curriculară este o modalitate inovatoare de proiectare a curriculum –
ului care presupune sintetizarea și organizarea didactică a conținuturilor din domenii
diferite ale cunoașterii, astfel încât să se asigure achiziția de către copii a unei imagini
coerente, unitare despre lumea reală.
Termenul curriculum integrat , sugerează î n primul rând corelarea conținuturilor ,
însă acest demers necesită o abordare curriculară în care punctul de pornire este cel mai
adesea finalitățile urmărite, în funcție de care sunt alese toate celelalte componente ale
procesului instructiv – formativ.
Activitatea integrată poate fi definită ca fiind un demers coerent , global în care
granițele dintre discipline dispar, activitatea desfășurându -se după un scenariu bine stabilit,
în scopul investigării unei teme.
Planificarea tematică anuală , proiectele te matice , dar și cele ale activităților
integrate relevă această liberate, dar și responsabilitate a cadrelor didactice în ceea ce
privește conținuturile educaționale alese, în funcție de cerințele curriculumului, dar și
maniera integrativă pe care acesta o alege în vederea transmiterii și operaționaliză rii
cunoștințelor.
Curriculumul integrat necesită utilizarea în manieră holistă, integratoare a
abilităților și competențelor celor educați , iar accentul educației ar trebui să se pună pe
capacitatea de a rezolva probleme și de a le aplica în contexte rea le.
Prin intermediul acestui tip de curriculum, este facilitată formarea și exersarea
abilităților copiilor de a realiza conexiuni care să reprezinte lumea reală cât mai exact
posibil . El este produsul educației centrate pe copil, în care accentul este pu s pe importanța
necesităților, intereselor copilului și a stilului propriu de învățare.
În activitățile integrate accentul cade pe acțiunile de grup și nu pe cele cu întreaga
clasa, în care o idee transcende granițele diferitelor discipline și organizează cunoașterea în
funcție de noua perspectivă, respectând tema de interes.
Activitățile integrate sunt prezente în planificarea calendaristică și proiectate
conform planului de învățământ , orarului aferent nivelului de vârstă al copiilor , fiind
susținute de experiența cadrului didactic.
În maniera activităților integrate întregul program al unei zile reprezintă un tot, un
întreg, având o organizare și structurare a conținuturilor menită să elimine granița dintre

52
domeniile de învățare . Activitățile integrate se pot desfășura atât în cadrul unui proiect , dar
și în cadrul temelor săptămânale .
Integrarea curriculară reprezintă o strategie de proiectare și predare a
curriculumului care presupune crearea unei conexiuni semnificative, relevate, între
domeniile de c unoaștere și de dezvoltare, teme sau competențe, în vederea construirii unei
viziuni holistice și interactive asupra lumii reale. Ea presupune ancorarea învățării în
contexte legate de viața și aplicarea lor in diferite contexte educaționale
Educatoarea or ganizează și desfășoară activități integrate generate de subiecte
stabile planificate pentru tot timpul anului . Aceste activități pot fi desfășurate integrat
după scenariu elaborat de educatoare ce începe cu întâlnirea de grup , inițiată în fiecare zi și
care se poate realiza sub forma unei povestiri, a întâlnirii cu un personaj, a vizitei unei
persoane adulte, prezența unui animal, o întâmplare trăită sau imaginată, un eveniment
social sau eveniment special petrecut în familie .
Scenariul educatoarei îi ori entează pe copii să opteze pentru diverse centre care
oferă posibilitatea alegerii domeniilor de învățare și a materialelor. Varietatea acestora
încurajează copiii să manifeste, să observe, să gândească, să -și exprime ideile, să
interpreteze date, să facă predicții. Copiii își asumă responsabilități și roluri în macro –
grupul din care fac parte, participând la jocuri de rol interesante, inițiate la sugestia celor
din jur sau create chiar de ei.
La completarea scenariului pot fi de un real folos vizitele, pl imbările, întâlnirile cu
specialiști etc. Tematica acestora este aleasă încât prin activitățile integrate să se
înlesnească contactul cu lumea înconjurătoare. În atenția echipei de educatoare se află în
permanent, întreaga paletă de activități (la alegere, comune, jocuri și activități de după –
amiază) și modalități de organizare a acestora.
Prin abordarea activităților în formă integrată , educatoarea organizează învățarea
ca un regizor, un moderator, ajutându -i pe copii să înțeleagă, să accepte și să stimu leze
opinii personale, emoții, sentimente, să fie parteneri în învățare. Astfel ea dobândește
diferite competențe, cum ar fi: consilier, mediator, coordonator, evaluator, animator,
partener în învățare . Prin aceste activități se va pune accentul pe dezvolt area gândirii
critice , pe latura calitativă a formării, pe feed -back -ul pozitiv.
Integrarea se va face prin împletirea într -un scenariu bine închegat a conținuturilor
corespunzătoare ariilor curriculare implicate .
În funcție de durata și de elementele de conținut , activitățile integrate propuse de
curriculum pentru învățământul preșcolar sunt de patru tipuri :

53
a. activitate integrată care înglobează toate activitățile în programul unei zile și
care se desfășoară pe parcursul unei zile;
b. activitate integrată care înglobează activitățile pe domenii experiențiale dintr -o
zi;
c. activitate integrată cu activitățile liber alese și activitățile pe domenii
experiențiale dintr -o zi;
d. activitatea integrată în care activitatea de bază este u n anumit tip de activitate
pe domenii experiențiale din ziua respectivă , în care sunt înglobate elementele
din mai multe domenii experiențiale , indiferent de programul zilei.
Activitățile integrate se desfășoară atât ca activități în cadrul proiectării pe teme
săptămânale , cât și în cadrul unui proiect tematic , fără a fi desprinse de context. Aceste
activități armonizează și sintetizează informațiile din diferite domenii ale științelor,
renunțându -și la logica lor particulară, cu scopul creării unui tablou integrativ al realității
cu care copilul intră în contact.
Activitățile care fac parte din activitatea integrată își pierd statutul de activități de
sine stătătoare , de această dată fiind elemente sau părți componente ale unui demers
global , demersuri co ncentrate, coerente, care nu se desfășoară fiindcă se cere, ci pentru că
asigură un plus în educarea și instruirea preșcolarilor .
Experiențele de învățare la care copilul este cooptat sau provocat să participe pot fi
comune tuturor copiilor din grupă sau p ot fi diferențiate în funcție de nivelul acestora și se
pot organiza prin alternarea tuturor formelor de învățare – în microgrup, individual, în
perechi sau cu întreaga grupă. Acestea conduc la achiziții ale copiilor în plan personal ,
care se obiectivează într-o modificare în sens pozitiv a structurilor cognitive , afective sau
psihomotorii , mult mai complexe, pe măsura sarcinilor de învățare și a efortului depus în
realizarea lor. Copiii sunt antrenați prin jos să asocieze, să analizeze, să compare, să
form uleze păreri, să facă deducții, să formuleze concluzii despre ființe, obiecte, lucruri și
fenomene care altă dată se vehiculau în activități diferite, în perioade diferite.
Literatura de specialitate oferă o serie de modele de organizare și monitorizare a
curriculum -ului integrat . Astfel, tipurile de activități integrate întâlnite în aplicarea noului
curriculum sunt :
A. Modelul integrării ramificate – elementul central al acestui model este tema
studiată, iar detalierea experiențelor de învățare se face, la un prim nivel, pe domeniile de
activitate prevăzute în programă. La un al doilea nivel de proiectare sunt considerate

54
experiențele de formare, pe diversele dimensiuni psihofizice individuale: intelectuală,
afectivă, socială, fizică.
B. Modelul integrării liniare (modelul hibridării); în acest nivel, integrarea
curriculară se face în jurul unei finalități de transfer, de tipul dezvoltarea comportame ntului
social . Prin complexitatea lor și prin specificul integrat, aceste finalități se pot constitui ca
(sub)domenii independente. Acest model al proiectării este aplicabil pentru finalitățile
urmărite pentru perioade mai îndelungate de timp și este foart e potrivit pentru proiectarea
intervenției educaționale diferențiate și individualizate cu scopuri recuperatorii sau de
dezvoltare.
C. Modelul integrării secvențiale: în acest model, cunoștințele de aceeași sferă
ideatică sunt predate în proximitate tempor ală: deși abordarea lor se face distinct,
propunătorul facilitează transferul achizițiilor învățate de la un domeniu la altul, prin
comentariile, trimiterile, întrebările, sarcinile de lucru formulate. Proiectarea pe teme, o
cerință de actualitate în învăț ământul preșcolar românesc, ilustrează cel mai adesea acest
model de integrare curriculară.
D. Modelul curriculum -ului infuzionat: specificul acestui model constă in
studierea unor teme diverse din perspectiva unui centru de interes care poate fi temporar
(de exemplu : o finalitate complexă, precum înțelegerea conceptului de transformare
reversibile/ireversibile, relația timp -transformare etc., analiza structurilor și compararea
structurilor naturale cu cele create de om) sau permanent ( de exemplu : studierea unei
discipline opționale utilizând o limbă străină: educarea caracterului, conținutul fiind
parcurs în limba engleză.
E. Modelul integrării în rețea. Este soluția de integrare pe care o propune
metoda proiectelor de investigare -acțiune. Pornind de la su biectul proiectului, copiii
optează pentru o rețea de teme și resurse de studiu corelate cu tema centrală. Domeniul
central și cele corelate ale proiectului sunt ele însele teme trans disciplinare și vor fi
abordate ca atare. Neajunsul acestui model este f aptul că aplicarea lui poate crea riscul
multiplicării tematicii proiectului peste posibilitățile de monitorizare a rezolvării ei.
Proiectarea după modelul integrării în rețea impune cel puțin două nivele de planificare :
constituirea unei hărți tematice în care, pornindu -se de la tema centrală, sunt identificate
subtemele ce vor fi parcurse și desfășurarea pe categorii și tipuri de activități a
conținuturilor ce vor rezolva tema proiectului.

55
F. Modelul polarizării implică stabilirea unui nou domeniu de cunoaștere
(eventual opțional) în jurul căruia, pentru realizarea unor obiective specifice, sunt
polarizate segmente din alte discipline.
Un exemplu în acest sens îl poate constitui tema Vremea poveștilor în care
dezvoltarea deprinderilor de comunicare și alte finalități se îndeplinesc prin exploatarea
conținutului poveștilor din perspectiva mai multor categorii de activități prevăzute în planul
de învățământ.
Activitatea integrată se dovedește a fi o soluție pentru o mai bună corelare a
activităților de î nvățare cu viața societății , cultura și tehnologia didactică. De aceea,
activitățile integrate sunt oportune în acest sens , prin ele aducându -se un plus de lejeritate
și mai multă coerență procesului de predare -învățare , punând accent deosebit pe joc ca
metoda de bază a acestui proces .
Reușita predării integrate a conținuturilor în grădiniță ține în mare măsură de
gradul de structurare a conținutului proiectat, într -o viziune unitară, țintind anumite
finalități. Învățarea într -o manieră cât mai firească, na turală pe de -o parte și, pe de altă
parte, învățarea conform unei structuri riguroase sunt extreme care trebuie să coexiste în
curriculum -ul integrat.
Preșcolarii trebuie să învețe într -o manieră integrată, fiecare etapă de dezvoltare
fiind strâns legată de cealaltă. Săptămânal , fiecare educatoare trebuie să desfășoare 3
activități integrate la nivel I (3 -5 ani) și 5 activități integrate la nivel II (5 -6/7 ani).
Un aspect important ce trebuie precizat legat de proiectarea și planificarea
activităților de tip integrat este faptul că activitățile care fac parte din activitatea integrată
își pierd statutul de activitate de sine stătătoare, acestea fiind părți componente ale unui
demers global. Astfel, pentru activitatea integrată se întocmește un singur proiect didactic ,
indiferent de conținutul acesteia (Anexa 3).
În activitățile integrate accentul cade pe activitățile de grup și nu pe cele frontale,
copiii fiind încurajați în permanență să se manifeste, să -și exprime ideile, să interpreteze
date, să fac ă predicții, să -și asume roluri și responsabilități, și mai ales, să facă , să trăiască
împreună cu ceilalți și să devină parte integrantă a comunității .
Abordarea integrată este, așadar, o împletire a conținuturilor într -o formă atractivă,
flexibilă, care conduce activitatea copilului spre investigare, documentare, cercetare și
aplicarea practică a celor învățate.
Prin activitățile integrate copiii învață lucrând, își dezvoltă gândirea critică, își
formează personalitatea într -un mediu democratic, își manif estă creativitatea în mai multe

56
domenii în același timp și utilizează frecvent deprinderile formate, devenind mai
responsabili și mai siguri pe cunoștințele lor. Schimburile intelectuale pe care le cuprind,
cele verbale, de idei, opinii, de acțiune, activi zează copiii și -i motivează reducând stresul
trăit de educatoare și copii într -o activitate tradițională.
Datorită schimbărilor permanente care se produc în societatea actuală, educatoarea
trebuie să fie capabilă să se adapteze din mers la condițiile concr ete, la noile cerințe ale
sistemului educațional actual, să privească critic, de pe poziții practice – raportarea la
propria experiență, măiestrie, să privească contextual activitățile instructiv – educative,
lucru care se poate realiza doar prin autoeduca ție permanentă.

2.4. Desfășurarea activităților didactice în perioada pandemiei

Pandemia de coronavirus a mutat școala acasă în mediul online.
Începând cu perioada 16 .03-21.04.2020 , activitățile didactice le -am desfășurat în
funcție de disponibilitatea părinților online, nefiind obligatorii.
Începând cu perioada 22.04 -12.06.2020 activitățile online au devenit obligatorii.
Fiecare cadru didactic a susținut activitățile cu copiii pe diferite aplicații în funcție de
disponibilitatea părinților. Aplicația pe care am utilizat -o fiind What sApp -ul grupei pe care
îl aveam deja realizat și pe care îl foloseam pentru a putea posta activitățile zilnice din
timpul școlii. A venit momentul ca ac eastă aplicație să o folosim de acum ca și modalitate
de transmitere a cunoștințelor . Parteneri în educație ne sunt ca de obicei părinții. Ca și
până acum pe grădiniță am realizat temele de studiu și am discutat modul de transmitere a
informațiilor astfel încât acestea să poată fi înțelese mult mai bine de către copii.
Împreună cu colegele mele ne -am întâlnit săptămânal pe platforma Teams , în cadrul
celor trei ore de comisie metodică , unde stabileam tema săptămânii pe care o realizam
fiecare grupă în funcți e de nivelul ei.
Sprijiniți de părinți, copiii au încercat să afle mai multe informații despre Planeta
Pământ, meserii, mijloace de transport, experimente etc., jocuri de rol și au realizat lucrări
legate de tema propusă. Temele au fost postate zilnic în intervalul orar 9.00 -12.00 pentru
întreaga zi, astfel încât părinții să poată să parcurgă temele împreună cu copiii în funcție de
programul liber pe care îl dețineau.
Prin intermediul acestei aplicații s -a desfășurat activitatea cu părinții în decursul
întregii zile. Părinții trimiteau poze și filmulețe la diferite ore în funcție de programul lor

57
disponibil cu activitățile pe care le desfășurau pe tema propusă și apoi se purtau discuții și
aprecieri legate de activitățile prezentate de ei. Toate activități le din această perioadă au
fost postate pe facebook -ul grădiniței și prin diverse articole în presă pentru a fructifica
munca părinților împreună cu copiii lor și mai ales pentru a ne bucura cu toții de valoarea
muncii noastre în această perioadă.
În Anex a 10 prezint un model de proiect tematic desfășurat în această perioadă cu
grupa mică Mugurașii și modul în care părinții împreună cu copiii au răspuns provocărilor
noastre prin numeroasele fotografii și filmulețe realizate acasă cu activități deosebite, pe
care eu o să le prezint în anexa12 sub forma unui poster.
Săptămânal s -au întocmit Rapoarte de activități realizate în această perioadă de
izolare la domiciliu.
În anexa 11 este prezentat un raport săptămânal cu activitatea noastră, a
educatoarelor și a părinților împreună cu copiii în decursul acestei perioade de pandemie.
Împreună, părinți și educatori, putem fi o echipă de profesioniști în educația copiilor noștri.
În construirea demersurilor de învățare, ar fi de mare folos dacă am avea în vedere
concluziile la care a ajuns psihologul Christ ian Drapeau legat de măsura în care se
realizează învățarea prin activități cu caracter practic, care implică participarea directă și
concretă în procesul învățării: „Reținem 10% din ce citim, 20% din ce auzim, 30% din ce
vedem și 90% din ce facem!” (C. Drapeau, 2005) .

58

CAPITOLUL 3
EFICIENȚA ACTIVITĂȚILOR INTEGRATE
DESFĂȘURATE ÎN GRĂDINIȚĂ

3.1. Justificarea cercetării

Abordarea integrată a activităților educative din grădiniță este o împletire a
conținuturilor într -o formă atractivă, flexibilă, mobilizatoare , care conduce activitatea
copilului spre documentare, investigare și aplicare practică a celor învățate.
Întregul program se realizează prin joc, dar nu un joc întâmplător, ci unul organizat
în care copilul are prilejul să exploreze medii diferite și să îndeplineasc sarcini fie
individual, fie în grupuri mici. Activitatea cu copiii din grădiniță este modalitatea cea mai
impo rtantă de a pune bazele formării unei personalității acestora. Pentru aceasta este
necesară însă o proiectare a activităților, centrată pe obiective educaționale care să creeze
posibilitatea abordării flexibile a conținuturilor și respectării intereselor d e cunoaștere ale
copilului și a particularităților de vârstă ale acestuia.
Am abordat această temă deoarece activitatea integrată reprezintă activitatea
specifică reformei curriculare propusă de noul Curriculum pentru educația timpurie .
Pornind de la idee a că orice activitate, pentru a fi reușită, trebuie să aducă în
fiecare zi ceva nou și interesant în formarea personalității preșcolarului , am considerat că
nu trebuie ignorat faptul că la această vârstă se învață mai eficient printr -o participare
activă a preșcolarului. De aceea am considerat necesară îmbinarea activităților
tradiționale cu cele integrate care să conducă activitatea desfășurată de copii spre
investigare, documentare și aplicare practică a celor invățate. Prin astfel de activități
copilul preșcolar își va îmbunătății activitatea, va dobândi experiență, va explora,
experimenta, cerceta și acționa, altfel spus, va participa activ la propria lui formare .
Folosite ca niște jocuri cu reguli , acivitățile integrate învață copiii să rezolve
probl emele cu care se confruntă, să ia decizii în grup și să devină mai responsabili și mai
siguri pe cunoștințele lor . Schimburile intelectuale pe care le cuprind, cele verbale, de idei,
opinii, de acțiune, activizează copiii și -i motivează reducând stresul tr ăit de ei într -o
activitate tradițională.

59
Demersul investigativ în cercetarea fenomenelor pedagogice impune două condiții
principale: determinarea cantitativă a unor constatări calitative și considerarea
fenomenului urmărit într -o cercetare concretă , ca pa rte componentă a unui complex
situațional mai larg.
Având în vedere aceste două cerințe, am orientat cercetarea spre a le realiza și a le
defini cât mai concret. Astfel, încă de la venirea copiilor în grădinița, am determinat o serie
de indici sociali și de personalitate pe care orice copil îi posedă și care se vor răsfrânge pe
viitor în munca lui de preșcolar:
a. Nivelul inteligenței și temperamentul vor contribui la formarea unor
comportamente în cadrul activităților, pe măsură ce copilul înaintează în vâ rstă;
b. Capacitatea de a -și concentra atenția atât cât este necesar, care se formează
de timpuriu, înregistrându -se anual, într -o dezvoltare normală, anumite progrese.
c. Mediul social, familial, cercul de prieteni , care pot deveni factori benefici sau
perturbatori ai unui comportament, trebuind luați în considerare în orice diagnosticare.

3.2. Designul cercetării

Cadrul didactic trebuie să cerceteze, să organizeze activități sistematice și
metodice , să aplice noi soluții circumstanțelor practice concrete, să formuleze ipoteze pe
care să le verifice și să valorifice noi variante de lucru cu copiii. Fiecare cadru didactic
poate face din grupa sa de copii un adevărat laborator de testare și descoperire a eficienței
diferitel or forme de desfășurare a activităților.
Cercetarea întreprinsă se încadreazǎ în categoria cercetǎrilor acțiune, practico –
aplicative, de tip constatativ realizate pe grupuri mici cu valoare prospectivǎ . Prin ea s -a
propus să se evidențieze valențele formative ale activităților integrate în cunoașterea și
înțelegerea unor concepte , fenomene și procese științifice și în dezvoltarea interesului
cognitiv al preșcolarilor pentru explorarea și investigarea mediului înconjurător .
Nota distinctivă a acestui tip de cercetare este intervenția intenționată și controlată
a educatorului investigator în desfășurarea fenomenelor, succesul cercetării fiind dat de
abordarea interdependentă a tuturor componentelor cercetării: tema lucrării de cercetare,
cadrul teoretic, ipoteza formulată, scopul și obiectivele cercetării, metodologia și aspectul
practic -aplicativ .

60
A. Prezentarea grupei de lucru
Cercetarea s -a desfășurat pe parcursul anului școlar 2019 -2020, la Grădinița cu
Program Prelungit Step by Step nr. 12 din Alba Iulia , jud. Alba.
Grupa de preșcolari pe care am îndrumat -o în acest an școlar și care a participat la
realizarea cercetării a fost formată din 29 de copii cu vârste cuprinse între 3 și 4 ani.
Structura grupei de copii perticipanți la cercetare (tabelul 1 ) este echilibrată atât în
ceea ce privește numărul de fete și cel al băieților cât și din punct de vedere al vârstei
copiilor .
Tabelul 3. Structura grupei mici Mugurașii
Vârsta Număr copii Sexul Număr copii
3 ani 9 F 14
4 ani 20 B 15

Cunoașterea colectivului de copii este una din premisele importante ce trebuie
urmărite pentru asigurarea succesului demersului didactic, în direcția formativă și
informativă a educației. De aceea, de la intrarea copiilor în grădiniță și pe tot parcursul
anului școlar, am căutat să obțin cât mai multe informații despre aceștia.
Din punct de vedere social majoritatea copiilor din această grupă au un nivel
material bun și chiar foarte bun , doar doi copii au un nivel material mai modest. Familia
are o influență mare asupra evoluției și reușitelor copilului. Nivelul material al familiei
influențează condițiile de muncă și de viață ale copilului, acesta concretizându -se în
existența unor condiții materiale care influențează,pozitiv sau negativ pregătirea și evoluția
copilului.
De asemenea, este cunoscut rolul deosebit și valoarea formativ -educativă pe care o
reprezintă bibliotecile personale și mijloacele mass -media în lărgirea oriz ontului de cultură
al copiilor. Din acest punct de vedere, majoritatea familiilor copiilor din grupă dispun de o
bibliotecă personală și de calculator, fapt ce înfluențează pozitiv dobândirea unor
competenț de bază în cadrul familiei.
În același timp, părinții sunt interesați ca preșcolarii să primească o educație
adecvată , având o atitudine pozitivă față de aceasta și față de procesul de învățare și ca
urmare colaborarea cu ei a devenit indispensabilă în activitatea instructiv -educativă și
formativă a cop iilor.
Analizând aceste aspecte, am constatat că toți copiii provin din familii care le
asigură condițiile necesare desfășurării actului învățării și care manifestă interes pentru

61
creșterea și educarea copiilor, menținând permanent legătura cu grădinița, fiind un real
partener în activitatea educativă.
Referitor la modul în care acești preșcolari au frecventat grădinița , menționez faptul
că ei au frecventat în mod regulat grădinița , rarele ocazii în care aceștia au absentat fiind
rar de natură medicală, c i mai degrabă de natură personală, familială. De aceea, se poate
spune că preșcolarii grupei s -au prezentat în aceeași structură încă de la început, exceptând
doi copii care s -au alăturat colectivului grupei pe parcursul semestrului întâi, întrucât ei au
frecventat anterior alte unități de învățământ.
Fiind grupa mică, am adaptat situațiile de învățare și strategia didactică
particularităților lor de vârstă și individuale ale preșcolarilor și bagajului lor de cunoștințe
cu care au venit din familie. Astfel, în organizarea activităților didactice am pornit de la:
– Cunoașterea particularităților de vârstă psiho – fiziologice ale copiilor;
– Adaptarea activităților la ritmul de învățare al preșcolarilor;
– Utilizarea unor strategii didactice interactiv.
B. Stabilirea scopului cercetării: evidențierea eficienței desfășurării activităților
integrate în dezvoltarea cognitivă a preșcolarilor și în dobândirea competențelor stabilite
în noul curriculum pentru învățământul preșcolar.
C. Formularea ipotezei cercetăr ii.
În vederea realizării scopului propus am pornit de la ipoteza potrivit căreia
desfășurarea activităților integrate la grupa mică, contribuie, într -o mare măsură, la
însușire mai rapidă și eficientă a cunoștințelor de către preșcolari și la dobândirea
competențelor prestabilite în planurile de învățământ. La baza formulării acestei ipotezei a
stat observația că la intrarea în grădiniță, copiii posedă anumite cunoștințe, deprinderi și
abilități strict disciplinare pe care nu reușesc să le utilizeze în re zolvarea problemelor
practic -aplicative, în contexte concrete ale vieții sociale . De aceea s -a considerat că
implementarea unui curriculum bazat pe activități integrate facilitează organizarea unor
situații de învățare eficiente , flexibile și personalizate , în funcție de particularitățile de
vârstă și psiho -individuale ale preșcolarilor și trăirea unor experiențe de învățare formative
și informative certe. Organizarea învățării prin intermediul activităților didactice integrate
determină progrese în ceea ce privește dezvoltarea dezvoltarea cognitivă și a personalității
preșcolarilor.
D. Formularea obiectivelor cercetării
Având în vedere că obiectivele cercetării stabilesc acele aspecte concrete,
acționale , pe care cadrul didactic, cu statut de cercetător, le are de realizat pentru a

62
confirma sau a infirma ipoteza propusă și în scopul ghidării concrete a cercetării am
formulat următoarele obiective ale cercetării :
a. identificarea tipurilor de activități integrate ce pot fi utilizate în programul
zilnic al copiilor din grupa mică;
b. identificarea efectelor desfășurării unor activități integrate în dezvoltarea
cognitivă a preșcolarilor;
c. stabilirea modalităților de antrenare a preșcolarilor prin intermediul
activ ităților integrate;
d. evidențierea efectelor pozitive produse de desfășurarea activităților integrate .
Aceste obiective sunt concretizate prin rezultatele obținute de copii la proba de
evaluare sumativă, respectiv :
a. însușirea unor cunoștințe noi și form area de abilități practice în condiții de
cooperare;
b. realizarea unei comunicări interactive între preșcolari utilizand activități de
cooperare în grup;
c. evidențierea efectelor produse de desfășurarea unor activități integrate din
domeniul Științe, Limbă și comunicare, Estetic și creativ și Om și societate.
Astfel, obiectivele fiind realizate, implicit și ipoteza se va confirma dacă la sfârșitul
perioadei de derulare a cercetării:
– copiii dovedesc , în situații evaluative, achiziții comportamentale spe cifice
competențelor vizate ;
– copiii rezolvă mai multe probleme referitoare la aspecte ale vieții lor cotidiene
și a problematicii cu care se confruntă la nivelul microsocial din care fac parte.
E. Stabilirea metodologie folosite în cercetare
Sistemul metodelor de cercetare fiind un algoritm necesar în organizarea cercetării
pedagogice, stabilirea metodologiei de cercetare a reprezentat un moment esențial în
realizarea investigației pedagogice concrete. Fiind o cercetare constatativă , metodolog ia a
trebuit să fie în concordanță cu tipologia cercetării , modalitatea tipică de cercetare fiind
studiul comparativ al rezultatelor obținute de copii în două momente de timp diferite ale
procesului didactic . Astfel, î n desfășurarea cercetării, în funcție de cerințele concrete ale
acesteia, au fost utilizate metode de investigare specifice acestui tip de activitate , încercând
adaptarea lor la tema lucrării . Cercetarea nu s-a limitat la a observa sau a constata un fapt,
ci a urmărit producerea fenomenelor, modificările produse și evaluarea rezultatelor
constatate la probele de evaluare a cunăștințelor și a produselor activității copiilor .

63
În alegerea metodelor de cercetare , s-a avut în vedere:
– recurgerea la metode obiective de cercetare , prin care să poată fi observate,
înregistrate și măsurate reacțiile copilului la acțiunea directă sau indirectă a diferiților
stimuli externi;
– utilizarea metodelor care fac posibilă abordarea sistematică a fenomenului
investigat.
Astfel, p entru urmărirea comportamentelor copiilor și a competențelor dobândite
au fost alese următoarele metode de cercetare: observația științifică, analiza produselor
activității copiilor, convorbirea cu copiii și cu părinții acestora și testarea copiilor prin
probe de evaluare a cunoștințelor acumulate.
a. Metoda observației, având un caracter constatativ, de diagnoză educațională, a
constat în urmărirea atentă și sistematică a unor activități ale copiilor, în condiții obișnuite,
cu scopul de a le înregistra cât mai exact. Astfel au fost urmărite comportamentele copiilor
în timpul activităților didactice desfășurate pe parcursul semestrului I , cu scopul de a
înregistra efectel e produse de activitățile integrate.
În contextul aplicării activităților integrate la grupa mică Mugurașii (Anexa 1 și 2 )
s-au putut surprinde diferite aspecte în desfășurarea naturală a fenomenului : s-a observat
modul în care introducerea unor teme integrate și restructurarea conținuturilor au
contribuit la achiziționarea de noi cunoștințe , la creșterea sintalității colectivului de copii ,
la realizarea de achiziții comportamentale specifice competențelor interpersonale.
De asem enea, s-au notat zilnic, în caietul de observații al grupei , date despre
fiecare copil și modul în care s -au implicat pe parcursul activităților desfășurate, fără ca
aceștia să afle că sunt observați. Datele obținute din observație au fost înregistrează, f ără
interpretări, într -un caiet special de observații , dar și fotografiate, filmate sau înregistrate
pe video -casete, urmând a fi analizate la finalul fiecărei săptămâni pentru a completa Fișa
de observație psiho -pedagogică anuală .
Petrecând mult timp în m ijlocul colectivului de copii și observându -le permanent
comportamentul la activitățile didactice și în relația cu colegii , s-a constatat că majoritatea
preșcolarilor au lucrat cu plăcere și cu interes în cadrul activităților integrate
desfășurate .
Avanta jul observației este acela că permite observatorului să surprindă diferite
aspecte în desfășurarea naturală a fenomenului.
b. Analiza produselor activității preșcolarilor , respectiv lucrările realizate de
copii (desene, lucrări realizate individual și în grup etc.) în cadrul activităților proiectate și

64
care au avut relevanță în atingerea obiectivelor pentru toate domeniile de dezvoltare, în
mod special pentru domeniile de dezvoltare vizate de cercetare (știință, limbă și
comunicare, estetic și creativ și om și societate). Majoritatea dintre aceste produse ale
copiilor sunt puse în expoziția grupei pentru a putea fi admirate și de către părinți. Modele
de produse ale activităților realizate de copii pe parcursul desfășurării proiectelor tematice,
prezentate sub forma unor postere sunt prezentate în Anex ele 13 și 14 .
c. Metoda testării cunoștințelor prin probele de evaluare . Pentru că noul
curriculum pentru învățământul preșcolar prevede abordarea integrată a conținutului în
activitate, probele de evaluare a cunoștințelor au fost concepute tot din perspectiva
abordării integrate a cunoștințelor. Ele au vizat cunoștințe din cadrul a 4 domenii de
dezvoltare ( limbă și comunicare -DLC , știință -DȘ, estetic și crea tiv-DEC și om și
societate -DOS ), fiind aplicate pe tot parcursul semestrului I, în fiecare din cele două etape
ale cercetării. Pentru a evalua gradul în care au fost însușite cunoștințele și dobândite
competențele în urma participării la activitățile integ rate, precum și eventualele obstacole
întâmpinate , s-au aplicat probe de evaluare (orale și scrise) , în două etape ale cercetării :
inițială (pre-testare), realizată la începutul semestrului I și respectiv finală (post -testare)
realizată la sfârșitul semestrului I.
Aceste probe au oferit posibilitatea înregistrării rezultatelor obținute de copii și
măsurării progreselor realizate de copii , prin comparația datelor inițiale cu cele finale.
Constatările la care s -a ajuns au reprezentat repere în proiect area activităților
următoare.

3.3. Deșfășurarea cercetării

În scopul realizării obiectivelor și implicit a verificării ipotezei, demersul
investigativ a constat în parcurgerea următoarelor etape prevăzute în cercetare:
Primul pas în realizarea efectivă a cercetării a avut caracter constatativ , etapă care
a constat în evaluarea nivelului de cunoștințe cu care au venit copiii în grădiniță, respectiv
dezvoltare lor cognitivă .
La grupa mică , educatoarea poate evalua progresele înregistrate de copii și
calitatea activităților didactice desfășurate de ea cu preșcolarii printr -o varietate de forme
și metode de evaluare: probe orale, probe practice, probe scrise, desene etc.
În general, evaluarea inițial ă este o probă ce poate fi a plicată cu ușurință, cu
materiale la îndemână, astfel încât nu am întâmpinat dificultăți în administrarea ei efectivă.

65
Astfel, în a doua săptămână a începutului de an (perioada 16.09 .-27.09.2019 ) s-a
elaborat și aplicat copiilor o probă de evaluare inițială, din domeniile:
DLC+DȘ+DEC+DOS (Anexa 4), pentru a cunoaște nivelul cunoștințelor pe care le dețin
copiii în acest moment (la intrarea în grădiniță) dar și pentru a planifica și realiza
activitățile didactice din semestrul I. care este punctul de unde am plecat în activitatea cu
copiii.
Obiectivele pe care le -am avut în vedere la aplicarea acestei probe au fost
următoarele:
O1 – să se exprime liber în propoziții simple – să poată fi înțeles;
O2 – să reproducă patru versuri dintr -o poezie ;
O3 – sǎ clasifice obiecte după criteriul formei și mărimii;
O4 – sǎ coloreze imaginile cu culorile adecvate;
O5 – să salute la venire și la plecare;
Timp alocat: 15 minute
Evaluarea inițială s-a realizat prin analiza descriptorilor de performanță prezentați
în tabelul 4.

Tabelul 4. Descriptorii de performanță pentru proba de evaluare inițială
Item Comportament
cu sprijin (S) Comportament
în curs de dezvoltare (D) Comportament
atins (A)
I1 Nu vorbește nimic/
refuză să vorbească Se poate face înțeles Rezolvă cerința corect
I2 Refuză sarcina dată Încearcă să rezolve cerința Recită expresiv
I3 Nu rezolvă sarcina Sortează o parte din obiecte Rezolvă cerința
I4 Refuză sarcina Folosește culorile adecvate, dar
nu reușește să termine de colorat Folosește culorile adecvate
și colorează imaginile
I5 Refuză să salute Încearcă să rezolve sarcina
(salută când este atenționat) Rezolvă cerința (salută la
venire și la plecare
politicos)

Descriptorii de performanță au măsurat nu atât cantitatea de informații de care
dispune copilul cât, mai ales, ceea ce poate el să facă utilizând ceea ce știe .
După verificarea modului de rezolvare a sarcinilor de către preșcolari,
performanțele obținute de copii, atât pentru fiecare item în parte, cât și cele finale au fost
centralizate în tabelul 5.

66
Tabelul 5. Performanțele comportamentale la evaluarea inițială
Nr.
crt. Numele
copilului Performanțele comportamentale
I1 I2 I3 I4 I5 Apreciere
finală
1. A. M.A. S S D D S S/suficient
2. A.N. D D D D D D/bine
3. B. T.I. A D D A D D/bine
4. B. M.M. D D A A D D/bine
5. B. M. D S D D S S/suficient
6. B. T.I. S S S D S S/suficient
7. B.E. A D A A A A/f.bine
8. C. M. S S S D S S/suficient
9. C.A.A. A A A A A A/f.bine
10. D.A.M. D D D A D D/bine
11. D. T. D D D D S D/bine
12. D.H. D D D D D D/bine
13. F.A. S S S D D S/suficient
14. G.S.-E. D D A A D D/bine
15 G.A.P. S S S S S S/suficient
16. G. A. D S D D D D/bine
17. H.A. S S S D S S/suficient
18. H.M. -N. D D D D A D/bine
19. M. D.M. D D D D D D/bine
20. M. D.A. S S D S S S/suficient
21. M.C.M. D S S D S S/suficient
22. N.C. D S D D S D
23. N. M. S S S S S S/suficient
24. O.A. A D A D D A/f.bine
25. P.P. R. D S D D D D/bine
26. R.N.M. D D D D A D/bine
27. T.N. A A A A A A/f.bine
28. T. V. A D D D D D/bine
29. W.L D D D D D D/bine
TOTAL 6A
15D
8S 2A
14D
13S 6A
16D
7S 7A
19D
3S 5A
13D
11S 4A/f.bine
15D/ bine
10S/suficient

Analizând datele din tabel am constatat faptul că cele mai bune rezultatele s -au
înregistrat la itemii 1, 3 și 4. Astfel, la itemul 1 copiii se exprimă în propoziții astfel încât
se poate purta o conversație cu aceștia. O mare parte dintre copii au însă o pronunție
defectuasă, pronunțând greșit majoritatea consoanelor. La itemul 3 s-au înregistrat
rezultate bune, copiii aranjând obiectele în funcție de cerința dată, majoritatea dintre ei
cunoscând noțiunea de mare și mic . La itemul 4 copiii s -au descurcat d estul de bine, au
colorat imaginile date, dar nu au răbdarea necesară să realizeze corect sarcina.
Cele mai slabe rezultate au fost constatate la itemii 2 și 5 , unde copiii nu au reușit
să redea o strofă dintr -o poezie în întregime. Sunt timizi și nu au c uraj să se exprime liber,

67
chiar dacă în grup ei recită acea strofă. La itemul 5 , s-a observat că majoritatea copiilor
refuză să salute la venire și la plecare chiar dacă sunt atenționați.
Pentru a avea o viziune de ansamblu asupra comportamentelor copiilor la această
evaluare datelor din tabel au fost prezentate sugestiv în graficul din figura 1 :

Fig. 1 . Rezultatele obținute de copii la evaluarea inițială

În funcție de aceste rezultate au fost organiza te și elabora te activitățile integrate pe
parcursul proiectelor tematice care au urmat a fi desfășurate la grupă.
În urma evaluării inițiale am constatat că rezultatele obținute de copii au fost
mulțumitoare dar am decis să introduc în cad rul programului zilnic al copiilor cât mai
multe activități integrate pentru a putea evidenția importanța desfășurării acestor acivități
în dobândirea unor cunoștințe temeinice , pe care să le poată aplica și transforma în situații
variate .

Etapa a II -a, cu valoare formativă , s-a desfășurat pe parcursul semestrului I, când
au fost implementate proiecte curriculare integrate (Anexele 1 -3).
Planificarea și desfășurarea activităților didactice integrate a avut ca scop însușirea
de noi cunoștințe și dobândirea unor competențe specifice vârstei preșcolarilor din grupa
mică . Pentru atingerea scopurilor didactice prevăzute s -au utilizând metode activ –
participative.
Abordarea integratǎ s-a realizat dupǎ modelul curriculumului ramificat și cel al
curriculumului în r ețea, iar nivelul de integrare a fost : interdisciplinaritatea funcționalǎ și
transdisciplinaritatea tematicǎ.
0246810121416
Evaluare inițială comportament cu
sprijin
comportament
atins
comportament în
dezvoltare

68
În Anexele 6 -8 sunt prezintate câteva proiecte de activitate integrată care s -au
desfășurat la grupa mică Mugurașii pe parcursul primului semestru , în perioada 30.10 .-
20.12.2019.
Proiectele de activități integrate s-au desfășurat în cadrul a 3 proiecte tematice :
– Din tainele naturii – Toamna , desfășurat pe 4 săptămâni (30.09 .-25.10.2019;
– Identități în dialog , desfășurat pe 3 săpt ămâni (04.11 .-22.11.2019);
– Tradiții și obiceiuri de iarnă , derulat pe 3 săpt ămâni (25.11 .-20.12.2019).
Proiectele tematice pe care le -am desfășurat în perioada semestrului al II -lea începând
din data de 13.01.2020 până în data de 13.03.2020, a u cuprins teme care au fost pe placul și
interesul copiilor.
În Anexa 3 și Anexa 9 sunt prezentate câteva proiecte de activitate integrată care s -au
desfășurat la grupă pe parcursul semestrului al II -lea.
Proiectele de activități integrate s-au desfășurat în cadrul primelor 3 proiecte tematice :
– Lumea artelor , defășurate pe o perioadă de 3 săptămâni (13.01 .-31.01.2020);
– Urmele animalelor pe glob, derulat 4 săptămâni, (03.02 -28.02.2020);
– Zvon de Primăvară derulat în perioada 02.03 -06.03.2020;
– Natura se trezește la viață !, proiect propus pe o perioadă de 3 săptămâni (09.03 –
27.03.2020), dar care nu s -a mai desfășurat în aceleași condiții datorită închiderii
Grădiniței.
Din aceste proiecte am reușit să real izez doar prima săpt ămână în care am discutat pe
tema Mica sămânță, programată pentru săptămâna 09.03. -13.03.2020, cursurile fiind
suspendate datorită pandemiei de COVID -19.

Etapa a III -a, a avut un caracter constatativ și a vizat domeniile Știință (DȘ),
Limbă și comunicare (DLC), Om și societate (DOS) și estetic și creativ (DEC) pentru a
vedea progresele realizate de copiii pe parcursul semestrului I.
În urma desfășurării activităților didactice integrate, la finalul semestrului I, s-a
elaborat și aplicat o probă de evaluare sumativă (Anexa 5 ).
Aprecierea comportamentelor copiilor față de cerințele probei s -a realizat prin
descriptori de performanță și a urmărit cunoașterea gradului de însușire a cunoștințelor și
de dobândire a competențelor cerute de programă, până la sfârșitul semestrului I.
Obiectivele avute în vedere prin aplicarea acestei probe au fost:
O1: Să recunoască și să coloreze elemente specifice anotimpului toamna ;
O2: Să enumere câteva elemente specifice anotimpului iarna ;

69
O3: Să coloreze grupa cu mai multe elemente ;
O4: Să recunoască imaginile din poveștile învățate ;
O5: Să salute și să utilizeze formule de politețe uzuale , în diferite contexte.
Evaluarea s-a realizat aplicând descriptorii de performanță prezentați în tabelul 6:
Tabelul 6. Descriptorii de performanță pentru proba de evaluare sumativă
Item Comportament
cu sprijin ( S) Comportament
în curs de dezvoltare ( D) Comportament
atins ( A)
I1 Descoperă și colorează
1 element de toamnă Descoperă și colorează
2 elemente de toamnă Descoperă și colorează
toate elemente de toamnă
I2 Enumeră
un element de iarnă Enumeră
două elemente de iarnă Enumeră
cinci elemente de iarnă
I3 Nu rezolvă sarcina Colorează doar un obiect Rezolvă corect sarcina
I4 Nu recunoaște
nicio poveste Recunoaște două povești
din cele prezentate pe fișă Recunoaște toate poveștile
I5 Refuză să salute Încearcă să rezolve sarcina
(salută când este
atenționat) Rezolvă cerința (salută și
la venire și la plecare
politicos)

În urma evaluării modului de rezolvare a sarcinilor primite de către preșcolari,
rezultatele obținute de copii, conform descriptorilor de performanță stabiliți , atât pentru
fiecare item în parte, cât și cele finale, au fost centralizate în tabelul 7.
Tabelul 7. Centralizarea rezultatelor obținute la evaluarea sumativă
Nr.
crt. Numele,
prenume Performanțele comportamentale
I1 I2 I3 I4 I5 Apreciere finală
1. A. M.A. D S S S D S/suficient
2. A.N. D D D D A D/bine
3. B. T.I. A D A D D D/bine
4. B. M.M. A A A A A A/f.bine
5. B. M. D S S S S S/suficient
6. B. T.I. S S D S S S/suficient
7. B.E. A A A A A A/f.bine
8. C. M. D S D S S S/suficient
9. C.A.A. A A A A A A/f.bine
10. D.A.M. A D D D D D/bine
11. D. T. D D D D D D/bine
12. D.H. D D A D D D/bine
13. F.A. S S D S S S/suficient
14. G.S.E. A D A D D D/bine
15 G.A.P. S S D D S S/suficient
16. G. A. D D A D A D/bine
17. H.A. D D A D D D/bine
18. H.M. -N. A A D A A A/f.bine
19. M. D.M. A D A D D D/bine
20. M. D.A. D D A D D D/bine
21. M.C.M. D D D D D D/bine
22. N.C. D A A A A A/f.bine

70
23. N. M. S S D S D S/suficient
24. O.A. A A A A A A/f.bine
25. P.P. R. D D A D A D/bine
26. R.N.M. D D A D A D/bine
27. T.N. A A A A A A/f.bine
28. T. V. A D A A A A/f.bine
29. W.L D D A D A D/bine
TOTAL 11A
12D
4S 7A
15D
7S 17A
10D
2S 8A
15D
6S 13A
11D
4S 8A/f.bine
14D/bine
7S/suficient

Analizând datelor din tabel, s -a constatat că rezultatele cele mai bune s-au
înregistrat tot la itemii 1, 3 și 5 , iar cele mai slabe la itemul 2 , unde copiii au trebuit să
enumere elementele de iarnă și la itemul 4 unde trebuia să enumere și să recunoască
poveștile și personajele acestora. Dificultăți în obținerea unui calificativ mare au
întâmpinat la rezolvarea cerinței de la itemul 3 .
S-a obser vat de asemenea că 3 copii, care la evaluarea inițială au obținut
calificativul suficient, au progresat, reușind să obțină calificativul bine, iar 4 copii care la
evaluarea inițială au obținut calificativul bine, au progresat obținând calificativul foarte
bine.
În general la toți copiii s -a observat câte un mic progres în cadrul rezultatelor
obținute la fiecare item în parte. Evidențierea rezultatele obținute de copii în etapa
formativă , ca urmare a aprecierii prin comportamente, sunt redate graficul din figura 2.

Fig. 2 . Rezultatele obținute de copii la proba de evaluare sumativă

Analizând rezultatele obținute, am constatat o îmbunătățire a performanțelor
copiilor față de proba de evaluare inițială , calificativele fiind majoritatea de bine și foarte
bine. Aceste rezultate au permis obținerea de informații despre nivelul de competențe atins
de copiii din grupa mică Mugurașii, la finalul perioadei de desfășurare a cercetării.
02468101214
Evaluare sumativăcomportament
cu sprijin
comportament
atins
comportament în
dezvoltare

71
Etapa finală, a avut un caracter comparativ și s-a desfășurat la finalul semestrului
I, când s -au comparat rezultatele obținute la cele două probe de evaluare (inițială și
sumativă).
Analiza comparativă a acestor rezultate ( figura 3 ) a permis aprecierea evoluției
copiilor în ceea ce privește însușirea cunoștințelor, formarea și dezvoltarea deprinderilor
și dobândirea competențelor urmărite .

Fig. 3. Rezultatele comparative la cele două probe de evaluare

Observând cu atenție tabelele și graficul se remarcă o creștere a ponderii
rezultatelor de la o probă la alta. anului sunt superioare celor înregistrate la începutul anului
școlar. Astfel, s -a observat o evoluție la majoritatea copiilor . Dacă la evaluarea inițială
doar 3 preșcolari au obț inut calificativul foarte bine/comportament atins , la evaluarea
sumativă 7 preșcolari au obținut această performanță. Din această perspectivă se poate
afirma că toți copiii grupei au înregistrat scoruri mai mari la evaluarea sumativă în
comparație cu evalu area inițială . Această creștere exprimă Progresul realizat de preșcolarii
grupei mici Mugurașii reliefează creșterile care s -au înregistrat după parcurgerea
activităților desfășurate în semestrul I, respectiv eficiența activităților integrate.
Comparațiile realizate dovedesc faptul că desfășurare activităților integrate și-a atins
eficiența scontată .
Pe parcursul derulării cercetării copiii au reușit să-și însușească și să-și dezvolte
competențele prevăzute pentru vârsta lor. Desigur, progresul realizat de copii nu se
datorează exclusiv modului de abordare integrat , dar nici nu poate fi omisă contribuția
acestuia.
0246810121416
Evaluare inițială Evaluare sumativăcomportament cu
sprijin
comportament atins
comportament în
dezvoltare

72
3.4. Analiza și interpretarea rezultatelor

Cu ajutorul metodelor de cercetare prezentate, s -au înregistrat date importante
referitoare la comportamentul copiilor în timpul activităților integrate și la rezultatelor
obținute de aceștia la evaluarea sumativă.
După aplicarea fiecărei probe de evaluare s-au analizat rezultatele, s -au făcut
interpretǎri și s -au tras concluziile.
Prin administrar ea acestor probe primul aspect propus a fi demonstrat a fost acela
că organizarea învățării prin activități integrate are o eficiență crescută asupra
rezultatelor preșcolarilor , generând acumularea de achiziții semnificative ,
corespunzătoare competențelor prevăzute pentru această vârstă .
Putem spune deci că proiectarea, organizarea și realizarea experiențelor de
învățare în mod integrat are o eficiență mai mare decât dacă acestea respectă parcelarea
impusă de discipline.
În grădiniță nu se predau lecții, ci se organizează activități: adevărate ocazii de
învățare instituțională. Forța și eficiența actului didactic depind, astfel, de capacitatea
educatoarei de a reproduce o situație de viață pe care copilul să o găsească int eresantă,
atrăgătoare.
Grupa supusă investigației a parcurs un drum lung, fiind orientată în permanență în
procesul de acumulare de noi cunoștințelor și de dobândire și consolidare de competențe ,
spre dezvoltarea mobilității și flexibilității gândirii , spre formarea unei gândiri logice,
dezvoltarea creativității și folosirea unor strategii euristice de învățare .
Pentru a susține dorința copiilor de a-și forma deprinderi de muncă intelectuală din
ce în ce mai bune, precum și pentru a urmări pașii acestora î n acumulările cantitative și
calitative s-a avut în vedere permanent evaluarea performanței .
Astfel, eficiența activităților integrate din cele patru domenii selectate este
demonstrată de rezultatele obținute de către copii la probele aplicate pe parcursu l cercetării,
rezultate care dovedesc îmbunătățirea performanțelor copiilor prin trecerea de la
calificative inferioare ( S) la altele superioare (A și D).
Aceste treceri n -au fost bruște, ci ele s -au făcut după ce copiii au depus eforturi
susținute de activitate intelectuală în procesul de dobândire de cunoștințe și formare de
priceperi și deprinderi/competențe.

73
Evident, pentru grupele de preșcolari, activi tățile integrate realizate sub forma unor
jocuri cu reguli capătă o pondere însemnată, în special datorită vârstei, urmând ca treptat
locul lor să fie luat de mici experimente, demonstrații etc.
Scopul evaluării sumative, a fost de a urmări evoluția copiil or în ce privește
formarea și dezvoltarea de competențe , realizarea unei apropieri mai accentuate a copiilor
de viața reală, în urma conceperii și realizării experiențelor de învățare în manieră
integrată , utilizând metoda proiectelor, ca bază pentru o pre dare transcurriculară.
Pe parcursul semestrului I, majoritatea preșcolarilor din această grupă au lucrat cu
plăcere și cu interes în cadrul activităților desfășurate, toți copiii din grupă au reușit să facă
față cerințelor . Corelând datele proprii cu cele cunoscute în literatura de specialitate
consultată, se poate susține că ipoteza de la care a pornit cercetarea adoptată a fost
justificată , că, într -adevăr, activitățile integrate desfășurate în grădiniță dezvoltă gândirea,
creativitatea, imaginația, capacitatea de investigație a preșcolarilor, precum și participarea
lor activă la însușirea noilor cunoștințelor. Acest lucru a dovedit încă o dată eficiența
organizării și desfășurării activităților integrate .
Drept urmare am co ntinuat organizarea și desfășurarea activităților instructive –
educative de acest tip/integrat și în cadrul proiectelor tematice propuse a fi derulate în
continuarea semestrului I.

3.5. Învățământul realizat la clasă versus învățământ în mediul online

În grădiniță nu se predau lecții, ci se organizează activități: adevărate ocazii de
învățare instituțională . Forța și eficiența actului didactic depinde, de capacitatea
educatoarei de a reproduce o situație de viață pe care copilul să o găsească interesant ă,
atrăgătoare. Formarea și dezvoltarea deprinderilor de activitate intelectuală constituie o
constantă și continuă preocupare pe parcursul grădiniței. Activitățile au fost restructurate și
reorientate, abordând fiecare activitate cu o deosebită atenție.
Grupa Mugurașii a parcurs un drum orientat în permanență în procesul de
dobândire a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor, spre formarea unei gândiri logice,
spre dezvoltarea mobilității, flexibilității gândirii, dezvoltarea creativității , folosirea unor
strategii euristice de învățare. Acest fel de a proceda folosind activități integrate, a condus
la rezultate bune în progresul realizat de grupa de preșcolari.
Eficientizarea dezvoltării cognitive a copilului prin utilizarea activităților integrate
în procesul instructiv -educativ, ipoteza cercetării de la care am pornit, este demonstrată de

74
rezultatele obținute de către copii la testele aplicate pe parcursul cercetării, rezultate care
dovedesc îmbunătățirea performanțelor copiilor prin trecerea de l a calificative inferioare la
altele superioare.
Progresul realizat de copii pe parcursul cercetării nu se datorează exclusiv utilizării
activităților integrate, dar nu poate fi omisă contribuția acestora. Activitățile integrate,
activitatea zilnică la gru pă, alături de metodele și mijloacele didactice folosite au dus la
dezvoltarea deprinderilor de muncă intelectuală.
Am observat că activitățile integrate, cu sarcini pe măsura posibilităților copiilor, au
asigurat participarea activă și creativă a acesto ra la însușirea de cunoștințe. Ele pot avea o
valoare instructiv formativă deosebită. Pot duce la deprinderi trainice și implicit la un
progres evident al proceselor psihice, al nivelului intelectual al copiilor. Aceste activități
ample, care reunesc conți nuturi din științe și domenii diferite înlesnesc copilului procesul
înțelegerii, însușirii și aplicării cunoștințelor.
În activitățile integrate accentul a căzut pe activitățile de grup și nu pe cele
frontale , copiii au fost încurajați în permanență să se manifeste, să -și exprime ideile, să
interpreteze date, să facă predicții, să -și asume roluri și responsabilități, și mai ales, să facă ,
să trăiască împreună cu ceilalți și să devină parte integrantă a comunității.
Rezultatele pozitive obținute prin folos irea activităților integrate confirmă faptul că
acestea au calitatea de a-i cointeresa pe copii și de a-i responsabiliza în procesul învățării.
Acest lucru a condus la formarea unor deprinderi noi, la înțelegerea unor cerințe de
rezolvare exactă a unei sar cini, fără omisiuni datorate neînțelegerii ei, decât în mică parte.
Am constatat că rezultatele didactice, în majoritate, sunt pozitive. Punctez câteva dintre
acestea:
– proiectarea și utilizarea adecvată a activităților integrate contribuie la dobândirea
unor cunoștințe temeinice , la dezvoltarea gândirii divergente, precum și la
identificarea și realizarea unor relațiile cauzale între idei și concepte;
– copiii devin mai responsabili în procesul învățării;
– activitățile integrate satisfac nevoia de mișcar e a copiilor , momentele statice fiind
armonios îmbinate cu momentele de acțiune;
– introducerea unor modalități practice de lucru fac ca preșcolarul să devină un
element activ;
– copiii s -au adaptat rapid la munca în grup, se organizează tot mai ușor pentru
realizarea unei lucrări comune, comunică mult mai ușor unii cu alții în cadrul
grupurilor;

75
– sunt tot mai creativi în limbajul artistic, dar și în cel oral;
– și-au depășit teama de a utiliza materialele neconvenționale, le face plăcere să
exploreze noi materiale și reușesc să le dea sensuri și utilități inedite;
– sunt motivați și mult mai interesați să se implice în activitate;
– comunică tot mai ușor în interiorul grupului, discută, pun întrebări și găsesc
soluții, învață unii de la alții;
– nu ma i sunt dependenți în activitățile de învățare de educatoare;
– copiii timizi și -au descoperit vocea ;
– învață unii de la alții, pun întrebări, caută soluții;
– împrumută de la colegi cunoștințe, modele, feluri de a face;
– în clasă nu mai este gălăgie, ci murmur creator;
– le place la grădiniță , le plac activitățile desfășurate în acest fel.
În realizarea activităților la grupă am pus accent pe organizarea spațiului
educațional, astfel încât să ofere copiilor posibilitatea să exploreze, să acționeze liber c u
materialele puse la dispoziție fără coordonarea directă a adultului. Am utilizat mai multe
materiale din natură sau materiale reciclabile cărora copiii le -au dat noi utilități. Am extins
spațiul educațional în afara săli de clasă prin numeroase ieșiri în aer liber, activități
educative desfășurate în aer liber, organizarea de drumeții și excursii cu scop educativ,
ghidându -ne după o practică potrivit căreia „nu există nici o activitate care se face în clasă,
și care să nu se poată face și afară”. Atât în timpul activităților alese cât și în timpul
activităților comune copiii au fost încurajați să se joace, să lucreze fără intervenția mea.
Am limitat indicațiile pe care le dădeam de obicei copiilor, am eliminat modelul
educatoarei insistând pe exprimarea pr opriei viziuni, indiferent de tipul de limbaj utilizat
(artistico -plastic, verbal, motric, etc.)
Încurajarea experimentării și a încrederii în forțele proprii , indiferent de activitate.
Treptat copiii au învățat că pot face multe lucruri singuri, fără ca eu să le
demonstrez fiecare etapă, că au dreptul să greșească fără a fi admonestați, că pot învăța din
greșeli.
Astfel, s -a trecut de la activitățile în care copilul lucrează sigur și este în competiție
cu ceilalți, la activități în echipă , în care copiii colaborează, învață unii de la alții, se ajută
și se completează, au un scop comun.
Fiecare temă a fost studiată prin cât mai multe modalității: desen, pictură, modelaj,
muzică, dans, d ramă, teatru, construcții, povestiri create etc. De multe ori copiii au
descoperit noi forme de explorare a subiectelor studiate. Am mutat accentul activității mele

76
ca educator, de la adultul care concepe și coordonează activitatea, spre scenograful care
aranjează scena unde actorii, copiii vor învăța făcând, nu imitând.
Am organizat, cu grupa mea, un sistem de activități care au vizat abordarea temelor
de studiu prin diferite modalități expresive. Am desfășurat numeroase activități în care
copiii prin desen, pictură, modelaj au exersat noi moduri de cunoaștere și înțelegere a lumii
înconjurătoare și au transmis prin limbajul scris intenții, gânduri, semnificații.
Conform cercetărilor în domeniul pedagogiei, copiii învață cel mai bine făcând.
Aceasta înseam nă că prin implicare activă în interacțiunile cu mediul, copiii dezvoltă
semnificații ale lumii din jurul lor. Înțeleg ceea ce îi înconjoară.
Copiii învață observând ce se întâmplă atunci când interacționează cu obiectele și
persoanele. Ei se implică spon tan în astfel de acțiuni. Construiesc din cuburi, desenează, se
joacă de-a vânzătorul ..(sau alt joc simbolic), modelează și, în acest mod, adaugă noi
informații celor pe care deja le știe, generând noi cunoștințe. Copiii învață concepte simple
pe care apoi le utilizează pentru a înțelege concepte mai complexe. Aceasta este ceea ce
Piaget numea procesul de asimilare și acomodare .
Pentru a dezvolta abilitățile și competențele asociate demersurilor de investigație
științifică, capacitatea copiilor de a gândi și de a găsi soluții, de a face asocieri între
cunoștințele acumulate și cele noi, am organizat numeroase activități de cercetare a lumii
înconjurătoare. Acestea s -au desfășurat atâ t în clasă cât și afară și au vizat de asemenea
munca în grup.
În ceea ce privește activitățile realizate în mediul online , este foarte dificil să pot să
realizez o evaluare a cunoștințelor dobândite în această perioadă. Datorită faptului că nu
ne-am întâl nit în mediul online, deoarece este destul de dificil să se realizeze activități cu
copiii de grupă mică, mai ales dacă aceștia sunt în mediul lor acasă împreună cu familia .
Este imposibil să poți să realizezi un program la care să participe întreaga grupă , mai ales
că mulți dintre ei în această perioadă au fost duși la bunici, pentru că părinții lor au lucrat.
Lucrând cu copiii de vârstă preșcolară este foarte greu de realizat activități online.
Toată activitatea noastră depinde de ajutorul pe care părinț ii copiilor sunt dispuși să ne -o
acorde în această perioadă. Ei ne sunt adevărați parteneri în educație. Ei sunt cei care au
realizat activitățile noastre acasă în funcție de creativitatea fiecăruia. Singurul lucru cu ce i –
am putut îndruma sau ajuta a fost să le trimitem zilnic propuneri de materiale, care
cuprindeau video/filmulețe cu observări, povești, cântece și fișe pe temele propuse și cei
care erau dispuși să le folosească ni le împărtășeau tuturor din grup.

77
Am optat pentru aplicația whatup, pentru că am considerat ca este mult mai la
îndemâna tuturor părinților. O pot folosi când au disponibilitate, mai ales că mulți dintre ei
mai au câte un copil care a trebuit să participe la lecțiile online realizate în școală, sau
părinți care sunt cadre didacti ce și trebuie să susțină lecțiile online cu elevii/studenții lor.
Pentru început pot să spun că a fost foarte greu atât pentru noi educatoarele grupei
cât și pentru părinți. Ne bucuram de fiecare fotografie sau filmuleț pe care îl vedeam. Prin
acest exerci țiu am reușit să fim uniți și mai ales să ne vedem și să ne bucurăm toți de rodul
muncii care se fructifica pe zi ce trecea. Părinții au început să fie din ce în ce mai activi,
trimițând poze cu lucrări foarte creative și frumoase. Am observat că au prefer at foarte
mult temele despre Planeta Pământ, Meserii, Mijloace de transport și experimentele unde
au trimis foarte multe lucrări pe care le -am prezentat cu ocazia Zilei Pământului de 22
aprilie atât pe Facebook -ul grădiniței noastre cât și în diverse artic ole de presă. Am încercat
să nu le propun activități care să implice prea mult calculatorul, copiii să desfășoare
activități libere și creative atât pe afară cât și în casa. Toate aceste activități au trebuit să
implice și un adult. Le -am propus activități de observare , jocuri care se puteau realiza în
casă, jocuri pe care le puteau realiza cu materialele pe care le aveau deja prin casă, lucrări
practice – colaje, unde puteau folosi materiale reciclabile, desene și picturi la alegere. Am
trimis și fișe ajut ătoare pe care le puteau folosi la pictură sau desen, dar acestea nu îi prea
ajutau pe părinți datorită faptului că nu toți dețineau imprimantă. Am propus activități de
gătit, care a fost pe placul copiilor primind foarte multe feedbak -uri, experimente div erse
pe care părinții împreună cu copiii le -au realizat cu multă plăcere și interes. În fiecare zi l –
am propus un moment de mișcare , unde îi ajutam trimițând filmulețe cu exerciții de
înviorare care se puteau realiza cu copiii de vârstă preșcolară și poves tea zilei, o trimiteam
copiilor în funcție de tema din ziua respectivă.
Toate acestea au implicat mult timp și din partea noastră să le organizăm zilnic dar
și din partea părinților care trebuiau să își aloce zilnic timp pentru a realiza activitățile cu
copiii lor.
Avantajul acestor activități este acela legat de noutatea acestei realități, fiind o
experiență inedită, are un farmec atașat. Este o invitație de nerefuzat pentru copiii nativi
digital.
Dezavantajele sunt lipsa apropierii fizice și oboseala psihică pe care o cauzează
expunerea .

78

CONCLUZII ȘI SUGESTII METO DOLOGICE

În abordarea acestei teme am pornit de la considerentul că este de datoria cadrului
didactic/a educatoarei să găsească cele mai potrivite modalități prin care să îi conducă pe
preșcolari pe drumul cunoașterii.
Ca urmare a desfășurării acestei modeste investigații, a obiectivelor stabilite și a
interpretării datelor obținute, la finalul acestui demers investigativ, se pot face câteva
afirmații cu valo are de concluzii. Acestea sunt prezentate, grupându -le după gradul lor de
generalitate, urmărind configurația generată de cuprinsul lucrării și de obiectivele stabilite.
Întregul demers teoretic , completat de intervenția realizată la nivelul grupei mici
Mugurașii , implicate în cercetare, a încercat să dovedească necesitatea și eficiența
proiectării integrate a curriculumului și a organizării planificate a activității integrate la
preșcolari.
Datele obținute în urma demersului investigativ confirmă ipoteza stabilită putând
astfel afirma că abordarea curriculară integratǎ (prin intermediul cǎreia se comutǎ în mod
esențial atenția de la învățarea centrată pe acumularea de informație la cea definită prin
construirea graduală de capacități și competențe , de la conținuturi directive, la conținuturi
integrate) este nu numai o tendințǎ de reînnoire a curriculumului , menitǎ să asigure o
calitate superioară în pregătirea preșcolarilor, ci și o necesitate pe care o resimt aceștia ,
care trebuie să vină la grădi niță bucuroși și să plece fericiți.
Este îmbucurător și faptul că majoritatea copiilor participanți la această cercetare
au fost stimulați de activitatea desfășurată la grupă și în afara acesteia observându -se
schimbări pozitive în activitatea lor zilnică .
Prin activitățile integrate copiii învață lucrând , își dezvoltă gândirea critică , își
formează personalitatea într-un mediu democratic, își manifestă creativitatea în mai multe
domenii în același timp și utilizează frecvent deprinderile formate , devenin d mai siguri pe
cunoștințele lor. Schimburile intelectuale pe care le cuprind, cele verbale, de idei, opinii, de
acțiune, activizează copiii și -i motivează reducând stresul trăit de educatoare și copii într -o
activitate tradițională .

79
Desfășurând activități integrate, copilul are posibilitatea să -și exprime păreri
personale, să coopereze cu ceilalți în elaborarea de idei noi, în rezolvarea sarcinilor, în
argumentare, devenind mai activ și câștigând mai multă încredere în sine.
Proiectarea și realiz area unor activități integrate în procesul instructiv -educativ ,
într-o formă atractivă și mobilizatoare , stimulează capacitățile mentale implicate în
învățare și influențează pozitiv dezvoltarea cognitivă a copiilor, capacitățile de investigație
și participarea lor activă la însușirea cunoștințelor.
Activitățile integrate pot fi desfășurate atât în cadrul activităților de predare –
învățare , cât și a celor de consolidare și aplicare a cunoștințelor însușite sau ca activități
în care este stimulată creativitatea și rezolvarea de probleme . Ele pot avea o valoare
instructiv -formativă deosebită, astfel încât pot contribui la dezvoltarea personalității
copiilor, la formarea unor deprinderi trainice și implicit la un progres evident al
proceselor psihice și al nivelului intelectual al copiilor .
De asemenea au un efect educativ deoarece cultivă încrederea în forțele proprii ,
precum și spiritul de răspundere , de colaborare și ajutor reciproc .
Învățarea într -o manieră firească și naturală, conform unei structuri riguroase, sunt
extreme care trebuie să coexiste în curriculum -ul integrat . Preșcolarii trebuie să învețe
într-o manieră integrată, fiecare etapă de dezvoltare a lor fiind strâns legată de cealaltă.
De aceea, reușita pr edării integrate a conținuturilor în grădiniță ține în mare
măsură de gradul de structurare a conținutului proiectat , într -o viziune unitară , țintind
anumite finalități.
În acest sens, activitățile integrate sunt oportune întrucât prin ele se aduce un plu s
de lejeritate și mai multă coerență procesului de predare -învățare , punând accent deosebit
pe joc, ca metoda de bază a acestui proces.
Oricare ar fi domeniile care sunt integrare, aceste activități presupun implicarea
activă și directă a copiilor în propria activitate de învățare și determină cunoașterea prin
experiență directă , descoperirea prin efort propriu a cunoștințelor despre realitatea
înconjurătoare, cu efecte asupra învățării și asupra dezvoltării lor globale.
Analizei rezultatelor obținute ân urma cercet ării a evidențiat că:
– asimilarea cunoștințelor , în cadrul activităților integrate permite dezvoltarea
mobilității, flexibilității, creativității gândirii, a memoriei, imaginației, atenției ;
– activitățile integrate ajută copiii să câșt ige încredere unii în alții, copiii foarte
buni învățând de la ceilalți și în același timp învață să -i aprecieze fără prejudecăți;

80
– prin intermediul activităților integrate copiii învață să capete încredere în
capacitățile proprii devenind motivați intrinsec și -și dezvoltă capacități de ascultare,
cooperare, implicare activă în rezolvarea independentă a unei sarcini;
– desfășurarea activităților matematice asigură cadrul man ifestării libere a
copiilor, oferind astfel posibilitatea observării psihologice a acestora.
– la vârsta preșcolară, activitatea de învățare are o mare încărcătură afectivă,
noțiunile matematice și explorarea mediului înconjurător fiind cu atât mai accesi bile, cu
cât vor fi prezentate în cadrul unei forme de activitate mai atractive și mai interesante.
Observațiile realizate ne permit să afirmăm că desfășurarea activităților integrate
influențează pozitiv dezvoltarea gândirii, a capacității de investigați e a preșcolarilor,
precum și participarea lor activă la însușirea cunoștințelor .
Rezultatele pozitive obținute la sfârșitul semestrului I, la grupa mică, confirmă
faptul că activitățile integrate organizate și prezentate în studiul realizat , au calitatea de a-i
cointeresa pe copii și de a-i stimula și mobiliza să lucreze independent sau în grup , corect
și perseverent.
Astfel, ele s-au dovedit a fi o soluție pentru o mai bună corelare a activităților de
învățare cu viața societății , pe parcurs ul semestrului I toți copiii au reușit să facă față
cerințelor programei. Nu același lucru putem spune despre realizările din semestrul al II –
lea, când activitățile s -au desfășurat online, deoarece nu au putut participa toți copiii grupei
din diverse motiv e: lipsa calculatoarelor , părinți care nu au reușit să intre pe platformă ,
nu au cunoștințe de folosire a calculatorului , etc.
În acest sens prin studiul de față s -a încercat să se evidențieze importanța,
necesitatea și eficiența utilizării activităților i ntegrate realizate în învățământul preșcolar
deoarece acestea vizează formarea și dezvoltarea unor deprinderi de muncă intelectuală .
Utilizarea acestor strategii integratoare a produs efecte benefice asupra copiilor,
respectiv:
– dezvoltă personalitatea copilului într -un mediu democratic;
– copilul învață lucrând ;
– creativitatea lui este lăsată să se manifeste în toate domeniile ;
– orice lucrare care se finalizează duce la dezvoltarea personalității copilului;
– implicarea altor factori în actul educați onal conduce la reușită;
– motivația fiecărei activități va fi deviza zilei de lucru.
Dar, pentru a fi totul ca la carte cadrul didactic trebuie să găsească pentru fiecare
copil gestul, mimica, întrebarea, sfatul, orientarea, lauda, reținerea, entuziasmul în

81
concordanță cu situația. De aceea, pe parcursul anilor viitori mi -am propus să folosesc, mai
des în activitățile instructiv -educative, diferite modele de activități integrate și, în același
timp, metode moderne , respectând astfel cerințele Curriculumu -lui pentru educația
timpurie .
În final, se poate afirma că maniera de lucru prin activități integrate trebuie să aibă
în vedere capacitatea educatoarei de a alege și realiza un liant de obiective care să
conducă la o activitate plăcută pentru copil .
Contribuția personală adusă prin studiul realizat constă în propunerea unor
modalități concrete de proiectare integrată a activităților didactice desfășurate cu
preșcolarii (Anexa 3 și Anexele 6 -9).
Astfel, s -a continuat folosirea activităților integrate , fie în completarea activității
didactice, fie ca activitate de sine stătătoare, având în vedere adaptarea cerințelor actuale la
specificul vârstei și la posibilitățile intelectuale ale copiilor.

82

BIBLIOGRAFIE

1. Antonovici, S., Jalba, C., Nicu, G., Jocuri didactice pentru activitățile matematice din
grădiniță , Ed. Aramis, București, 2007
2. Antonovici, Ș., Nicu, G., Jocuri interdisciplinare – material auxiliar pentru educatoare,
Ed. Aramis, București, 2008
3. Bocoș, M., Teorie curriculumului – elemente conceptuale și metodologice , Ed. Casa
Cărții de Știință , Cluj -Napoca, 2008
4. Bocoș, M., Teoria și practica instruirii și evaluării , Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj –
Napoca, 2003
5. Bolânu, Elena., Fișe pentru activități integrate pe proiecte tematice, Pitești, Ed. Trend,
2017
6. Borteanu , S., Preda , V., Vodița , A.C., Metoda proiectelor la vârstele timpurii , Ed.
MINIPED , București, 2016
7. Cerghit, Ioan, Metode de învățământ , E.D.P., București, 1997
8. Cerghit, I. , Vlăsceanu, L., (coord .), Curs de pedagogie , Universitatea București , 1998
9 Chiș, V., Activitatea profesorului între curriculum și evaluare , Ed. Presa Universitară
Clujeană, Cluj -Napoca, 2001
10. Ciolan, L., Învățarea integrată, Fundamente pentru un curriculum trans -disciplinar ,
Ed. POLIROM, Iași, 2008
11. Colceriu, Laura, Metodica predării activităților instructiv educative în grădinițe ,
E.D.P. RA., București, 2010
12. Crețu, Carmen, Curriculum diferențiat și personalizat, Editura Polirom, Iași, 1998
13. Crețu, Carmen, Teoria curriculum -ului și conținuturile educaționale , Ed. Universității
„Al.I. Cuza”, Iași, 2001
14. Cucoș, C., Pedagogie , Ed. Polirom, Iași, 2006
15. Culea, L., Grama, F., Pletea, M., Spânu, C., Sesovici A., Activități integrate pentru
preșcolari. Ghid pentru proiecte tematice, Ed. Didactică Publishing House , București,
2008
16. Culea, L. (coord.), Activitatea integrată din grădiniță. – ghid pentru cadrele didactice
din învățământul preuniversitar , Ed. Didactică Publishing House, 2008

83
17. Culea, L. (coord), Aplicarea noului curriculum pentru educație timpurie – o
provocare? , Ed. Diana, București, 2008
18. D'Hainaut, L. Inter -disciplinaritate și integrare. Programe de învățământ și educație
permanentă , E.D.P., București, 1981
19. Drapeau, Christian, Învață cum să înveți repede – Tehnici de învățar e accelerată,
Editura Teora, București, 2005
20. De Landsheere, Vivienne , Pedagogi e, PUF, Paris, 1992
21. Dumitrana, M., Educarea limbajului în învățământul preșcolar , vol. I, Ed. Compania,
București, 1999
22. Dumitrana, M., Educarea limbajului în învățământul preșcolar , vol. II, Ed. Compania,
București, 2001
23. Dumitrana, M., Activitățile matematice în grădiniță – ghid practic , Ed. Compania,
București, 2001
24. Dumitrana, M., Jocuri și jucării pentru preșcolari , Ed. Compania, București, 2005
25. Dumitru, A., Dumitru V., Activități trans -disciplinare pentru grădiniță și ciclul primar ,
Ed. Paralela 45, Pitești, 2005
26. Ezechil, L., Păiși -Lăzărescu, M., Laborator preșcolar – ghid metodologic , Ed. V&I
Integral, București, 2002
27. Gherguț, A., Cozma, T., Introducere în problematica educației integrate, Ed. Spiru
Haret, Iași, 2000
28. Glava, A., Glava, C., Curriculumul preșcolar , în „Introducere în pedagogia preșcolară”,
Ed. Dacia, Cluj -Napoca, 2002
29. Glava, A., Glava, C., Introd ucere în pedagogia preșcolară , Ed. Dacia, Cluj -Napoca,
2002
30. Glava, A, Pocol, M., Tătaru, L.L. Educația timpurie . Ghid pentru aplicarea
curriculumului preșcolar , Ed. Paralela 45, Pitești 2009
31. Ionescu, M., Instrucție și educație , Ed. Garamond, Cluj -Napoca, 2003
32. Lespezan, M., Tradițional și modern în învățământul preșcolar , Ed. Omfal Esențial,
București, 2007
33. Păun, E., Iucu, R., Educația preșcolară în România , Ed. Polirom, Iași, 2002
34. Popovici, Borzea , Anca, Integrarea curriculară și dezvoltarea capacităților cognitive ,
Ed. Polirom, Iași, 2017
35. Preda, Viorica, ( coord.), Metodica activităților instructiv -educative în grădinița de
copii , Editura Gheorghe -Cârțu Alexandru, Craiova, 2009

84
36. Preda, Viorica, Abordare în manieră integrată a activităților din grădiniță , Ed.
Humanitas Educațional, București, 200 5
37. Preda, Viorica, Ghid pentru proiecte tematice , Ed. Humanitas Educațional, București,
2005
38. Stroe, A., Teste de evaluare inițială , Ed. Aramis, București, 2003
39. Șchiopu, U., Verza, E., Psihologia vârstelor , E.D.P., București, 1997
40. Toma, Ghe. , Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru învățământul preșcolar,
nivel 5 -7 ani , Ed. Delta Cart Educațional, Pitești, 2009
41. Trif, Letiția, Pedagogia învățământului preșcolar și primar , Ed. Eurostampa,
Timișoara, 2008
42. Vodiță, A., Jocuri didactice pentru cunoașterea mediului , Ed. Aramis, București, 2002
43. Voiculescu, Elisabeta, Pedagogie preșcolară, Ed. Aramis, București, 2003
44. Voiculescu, F lorea, Manual de pedagogie contemporană , Cluj -Napoca, Risoprint, 2005
45. * * * Curriculum pentru educația timpurie , M.E.N., 2019
46. * * * Revista învățământului preșcolar, nr. 1-2, Ed. Arlequin, M.E.C.T., 2008
47. * * * Curriculum pentru învățământul preșcolar (3-6/7 ani), M.E.C.T., 2008
48. * * * Revista învățământul preșcolar, nr. 1-2, Ed. Arlequin, M.E.C.T., 2009
49. * * * Revista învățământului preșcolar, nr. 3-4, Ed Arlequin, M.E.C.T., 2009
50. * * * Revista învățământului preșcolar , nr. 1 -2, Ed. Arlequin , M.E.C.T., 2011
51. * * * Programa activităților instructiv -educative în grădinița de copii , M.E.C.T. ,
București, 2005
52. * * * Activitatea integrată în grădiniță . Ghid metodic , Ed. Didactică Publishing House,
București, 2008
53. * * * Cartea educatoarei , Ghid practic -alpicativ , Târgu Mureș, 2000
54. * * * Dicționar Oxford explicativ ilustrat al limbii engleze , Ed. Litera, 2008
55. * * * www.didactic.ro
56. * * * www.edu.ro
57. * * * www.pinterest.com
58. * * * www.twinkl.com
59. * * * www.scritub.com/profesor…/Activitățile -integrat e-și-eficiența lor. ph
60. * * * www.copii.ro

85

ANEXE

86
Anexa 1
PROIECT TEMATIC

Grupa: Mugurașii (mică)
Tema anuală de studiu: Când, cum și de ce se întâmplă?
Tema proiectului tematic: DIN TAINELE NATURII
Tema săptămânii (30.09.2019 – 04.10.2019): Puncte de vedere
Înainte de a începe redactarea și planificarea activităților din cadrul acestui proiect,
am desfășurat o scurtă convorbire cu copiii referitoare la anotimpul Toamna. Aceasta mă
ajută să v ăd ce anume știu sau nu știu și vor să afle copiii despre anotimpul în care noi ne
aflăm.
Inventar de probleme:
Ce știu copiii despre tema investigată Ce nu știu și vor să afle despre tema
inves tigată
– Toamna plouă, frunzele îngălbenesc și
cad.
– Muncile specifice anotimpului toamna:
recoltatul fructelor, legumelor,
prepararea unor bunătăți din acestea,
depozitarea lor în cămară/beci.
– Se produc schimbări în viața
animalelor și a plantelor.
– Păsările călătoare pleacă în țările
calde. – Care sunt lunile de toamnă?
– De ce s -a răcit așa de mult afară?
– De ce suflă vântul/De unde vine ploaia,
bruma?/De ce se uscă frunzele?
– Ce se întâmplă cu iarba?
– Care sunt legumele, fructele, florile specif ice
anotimpului toamna?
– Cum păstrăm fructele și legumele pentru
iarnă?
– Cum conservăm fructele și legumele ?

În realizarea acestui proiect este necesar și binevenit ajutorul părinților, care, de altfel
ne sunt partenerii noștri în educație. Ei sunt înștiințați de educatoare de realizarea
proiectului tematic printr -o scrisoare. Aceasta este afișată la avizierul gr upei și în caietele
de corespondență. Prin această scrisoare se prezintă părinților activitățile care vor fi
desfășurate pe parcursul acestui proiect tematic.
Scrisoare către părinți:
Dragi părinți ,
Grupa mică, derulează, în perioada 30.09 – 25.10. 2019, un proiect cu tema DIN
TAINELE NATURII. Această temă o vom aborda pentru a ajuta copiii să cunoască, să
recunoască, să diferențieze, să înțeleagă, să -și îmbogățească calitativ și cantitativ
cunoștințele despre mediul înconjurător, în anotimpul toamna. De a ceea, vă rugăm să
discutați cu copiii despre acest subiect, să le dați informații corecte, pe care să le

87
împărtășească și celorlalți copii din grupă și să ne sprijiniți cu diverse materiale: cărți,
reviste, enciclopedii, filmulețe, fotografii și tot ce cre deți că ne -ar putea fi de folos.
Așadar, dragi părinți, trebuie să știți că noi suntem mici exploratori, tot ceea ce ne
înconjoară ne fascinează. Observăm cum se schimbă culoarea frunzelor copacilor, cum
ziua devine noapte, cum merele se coc și devin roșii , cum ziua este mai scurtă și noaptea
mai lungă, etc. Și, așa am observat că fiecare anotimp are frumusețea lui, culoarea lui,
care semnifică ceva.
Vă mulțumim pentru înțelegere și ajutor!
Educatoarea și copiii grupei.”
Eveniment de închidere:
Tema acestui proiect este sugerată copiilor de educatoare, având rol de ghid în timpul
desfășurării proiectului. Cunoștințele primite în timpul proiectului au fost de un real folos
deoarece au fost puși în situația „de cercetători/investigatori” în care, pentru început,
singuri trebuiau să -și găsească răspunsurile și apoi discutate în cadrul grupei.
Activitățile pe care le -am desfășurat au fost de tip integrat , copiii reușind să
aprofundeze cunoștințele primite în timpul derulării proiectului. În timpul proiectu lui s-a
realizat:
– Album cu fotografii postat pe face -book -ul grădiniței;
– Jurnalul proiectului – cu lucrări artistice -plastice și practice realizate de copii;
– Festivalul toamnei – program desfășurat împreună cu părinții (jocuri pe elipsă,
educație plastică – Fructe și legume de toamnă ).
TURA I
DATA/
ZIUA INTERVALE
ORARE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Luni 7.30 – 9.00

9.00 – 9.30

9.30 – 10.00

10.00 – 11.00

11.00 – 11.30
11.30 – 12.00
12.00 – 12.30 ALA1 : Alfabetizare : Spune cine sunt – imagini cu fructe. Joc
manipulativ : Din jumătăți – întreg
ADP : Rutină : Fă-ți prieteni, fi de ajutor și cu ei alături, îți va
fi ușor
Tranziție : Vine ploaia, pic, pic, pic
Întâlnirea de dimineață – De vorbă cu Zâna Toamnă, Salutul,
prezența, calendarul naturii, activitate de grup, noutatea
zilei
ADE: Activitate Integrată AI: (DȘ+DLC): Roadele dulci
ale toamnei (mărul – observare), DEC: Bate vântul frunzele
(predare) Joc muzical: Broasca -n cerc – repetare
Momentul de lectură
ALA2 : Joc distractiv : Plimbă fructul
Rutină : Ne pregătim pentru masa de prânz

88

Marți 7.30 – 9.00

9.00 – 9.30

9.30 – 10.00

10.00 – 11.00
11.00 – 11.30
11.30 – 12.00
12.00 – 12.30 ALA1 : Construcții : Lădițe pentru fructe
Știință : Sâmburi și semințe – observare cu lupa
ADP : Rutină : Fă-ți prieteni, fi de ajutor și cu ei alături, îți va
fi ușor
Întâlnirea de dimineață : Ce fruct mi -ar plăcea să fiu? –
Salutul, prezența, calendarul naturii, activitate de grup,
noutatea z ilei.
Tranziție : Vine ploaia, pic, pic, pic
ADE (DLC): Mărul buclucaș – povestea educatoarei
Momentul de lectură
ALA2: Joc senzorial : Spune ce ai gustat
Rutină : Igiena mâinilor

Miercuri 7.30 – 9.00

9.00 – 9.30

9.30 – 10.00

10.00 -11.00

11.00 – 11.30
11.30 – 12.00
12.00 – 12.30 ALA1 : Joc manipulativ : Alege și grupează fructe de toamnă
Masa de lumină : Desen în griș – fructe de toamnă
ADP : Rutină : Fă-ți prieteni, fi de ajutor și cu ei alături, îți va
fi ușor
Întâlnirea de dimineață : Mici, harnici ș i voinici, în livadă voi
munciți! Salutul, prezența, calendarul naturii, activitate de
grup, noutatea zilei
Tranziție : Vine ploaia, pic, pic, pic
ADE : AI: (DȘ+DOS): Mere parfumate, mere colorate
DEC : Mărul – desen
Momentul de lectură
ALA2: Joc de atenție : Cine lipsește?
Rutina : Ne pregătim pentru masă!

Joi 7.30 – 9.00

9.00 – 9.30

9.30 – 10.00

10.00 – 11.00
11.00 – 11.30
11.30 – 12.00
12.00 – 12.30 ALA1 : Artă: Modelaj – mărul,
Joc de rol: La restaurant
ADP : Micul dejun ; Deprinderi de autoservire
Rutină : Fă-ți prieteni, fi de ajutor și cu ei alături, îți va fi ușor
Întâlnirea de dimineață : Fructele, izvor de vitamine Salutul,
prezența, calendarul naturii, activitate de grup, noutatea
zilei .
Tranziție : Vine ploaia, pic, pic, pic
ADE (DOS): Mărul – activitate practică
Momentul de lectură
ALA2 : Joc de mișcare : Ștafeta grădinarilor
Rutina : Mergem la baie fără să alergăm!

Vineri 7.30 – 9.00
9.00 – 9.30

9.30-10.00

10.00 -11.00

11.00 -11.30
11.30 -12.00
12.00 -12.30 ALA 1: Joc de masă : Mozaic, Joc cu nisip kinetic
ADP : Rutină: Fă-ți prieteni, fi de ajutor și cu ei alături, îți va
fi ușor
Întâlnirea de dimineață : Pară mălăiață, nu fi supărată!
Salutul, prezența, calendarul naturii, activitate de grup,
noutatea zilei
Tranziție : Vine ploaia , pic, pic, pic
ADE : AI: (DPM+DȘ): Micii gospodari , (deplasare spre
diferite locuri din clasă+sortare pe culori)
Momentul de lectură
ALA2 : Joc muzical Aram -sam-sam!
Rutina : Folosesc corect lingura!

89

Luni 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00
16.00 – 17.00

17.00 – 17.30 Rutina : Masa de prânz
Activitate de relaxare – somnul zilnic Poveste
ALA3 : Artă: Mărul – desen
ADE : AI: (DȘ+DLC): Roadele dulci ale toamnei
DEC : Joc muzical: Broasca -n cerc – repetare
Rutină : Plecarea copiilor acasă

Marți 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00
16.00 – 17.00
17.00 – 17.30 Rutina : Masa de prânz
Activitate de relaxare – somnul zilnic
ALA3 : Din nou la joacă
ADE : Mărul buclucaș – dramatizare
Rutină : Plecarea copiilor acasă

Miercuri 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00
16.00 – 17.00

17.00 – 17.30 Rutina : Masa de prânz
Activitate de relaxare – somnul zilnic
ALA3 : Bucătărie : Salata de fructe
ADE : AI: (DȘ+DOS): Mere parfumate, mere colorate
DEC: Mărul – finalizarea lucrărilor
Rutină : Plecarea copiilor acasă

Joi 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00
16.00 – 17.00
17.00 – 17.30 Rutina : Masa de prânz
Activitate de relaxare – somnul zilnic
ALA3 : Știință : Coșulețul fermecat – recunoașterea fructelor
ADE (DOS): Mărul – finalizarea lucrărilor
Rutină : Plecarea copiilor acasă

Vineri 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00
16.00 – 17.00
17.00 – 17.30 Rutina : Masa de prânz
Activitate. de relaxare – somnul zilnic
ALA3 : Artă: Boabe de struguri – mototolire
ADE : AI: (DPM+DȘ): Micii gospodari
Rutină : Plecarea copiilor acasă
Tema săptămânii (07.10.2019 – 11.10.2019): O lume de miresme
TURA I
DATA/
ZIUA INTERVALE
ORARE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Luni 7.30 – 9.00

9.00 – 9.30
9.30 – 10.00

10.00 – 11.00

11.00 – 11.30
11.30 – 12.00
12.00 – 12.30 ALA1 : Știință : Pipăim, gustăm, cercetăm legume de toamnă
Joc de masă : Te rog să -mi dai jumătatea
ADP : Rutină : Mâinile ni le spălăm, la masă când ne așezăm
Întâlnirea de dimineață : Bună dimineața, morcoveilor!
Salutul, prezența, calendarul naturii, activitate de grup,
noutatea zilei
Tranziție : Sărim ca iepurașii
ADE : AI: (DȘ+DEC): Morcovul (observare – Cântecul
legumelor)
Momentul de lectură
ALA2 : Joc distractiv : Hrănim iepurașul
Rutină : Ne pregătim pentru masa de prânz

7.30 – 9.00

9.00 – 9.30 ALA1 : Alfabetizare : Recunoaște imaginile – legumele
toamnei
Joc de rol : La aprozar TURA II

90

Marți 9.30 – 10.00

10.00 – 11.00

11.00 – 11.30
11.30 – 12.00
12.00 – 12.30 ADP : Rutină : Mâinile ni le spălăm, la masă când ne așezăm
Întâlnirea de dimineață: Din legume, eu prefer… Salutul,
prezența, calendarul naturii, activitate de grup, noutatea
zilei
Tranziție : Sărim ca iepurașii
ADE : AI: (DLC+DEC): Morcovelul cu codiță
(memorizare+desen)
Momentul de lectură
ALA2 : Joc distractiv : Coșulețul rupt
Rutină : Igiena mâinilor

Miercuri 7.30 – 9.00

9.00 – 9.30
9.30 – 10.00

10.00 – 11.00

11.00 – 11.30
11.30 – 12.00
12.00 – 12.30 ALA1 : Joc de masă : Dominoul legumelor
Joc de rol : Suntem micii grădinari
ADP : Rutină : Mâinile ni le spălăm, la masă când ne așezăm
Întâlnirea de dimineață : Din ce cresc legumele? Salutul,
prezența, calendarul naturii, activitate de grup, noutatea
zilei
Tranziție : Sărim ca iepurașii
ADE: AI: (DȘ+DOS): Sortăm morcovi pentru iepurași
(mare – mic)
Momentul de lectură
ALA2 : Joc de atenție : Cine lipsește?
Rutina : Ne pregătim pentru masă!

Joi 7.30 – 9.00

9.00 – 9.30
9.30 – 10.00

10.00 – 11.00
11.00 – 11.30
11.30 – 12.00
12.00 – 12.30 ALA 1: Artă: Morcovelul – modelaj. Masa de lumini. Umbre
– legume
ADP : Rutină : Mâinile ni le spălăm, la masă când ne așezăm
Întâlnirea de dimineață: Îmi place Toamna, pentru că…,
Salutul, prezența, calendarul naturii, activitate de grup,
noutatea zilei
Tranziție : Sărim ca iepurașii
ADE (DLC): joc didactic – La cine s -a oprit iepurașul?
Momentul de lect ură
ALA2 : Joc de mișcare : Ștafeta grădinarilor
Rutina : Mergem la baie fără să alergăm!

Vineri 7.30 – 9.00

9.00 – 9.30
9.30 – 10.00

10.00 – 11.00
11.00 – 11.30
11.30 – 12.00
12.00 – 12.30 ALA 1: Construcții : Rafturi pentru cămara bunicii
Joc de rol : De-a grădinarii
ADP : Rutină : Mâinile ni le spălăm, la masă când ne așezăm
Întâlnirea de di mineață: Bună dimineața, steluțe aurii/Azi la
grădiniță bucuroși vom fi!. Salutul, prezența, calendarul
naturii, activitate de grup, noutatea zilei
Tranziție : Sărim c a iepurașii
ADE (DPM): Mers cu ocolire de obstacol
Joc: Hrănește iepurașul
Momentul de lectură
ALA2 : Joc muzical – Cântecul lui Yuppy
Rutina : Folosesc corect lingura!

91
TURA II

Luni 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00

16.00 – 17.00
17.00 – 17.30 Rutina : Masa de prânz
Poveste – Activitate de relaxare – somnul zilnic
ALA3 : Știință : Forma, gustul și culoarea morcovilor –
exerciții de cunoaștere
ADE: AI (DȘ+DEC) – Morcovul – convorbire
Rutină : Plecarea copiilor acasă

Marți 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00

16.00 – 17.00

17.00 – 17.30 Rutina : Masa de prânz
Activitate de relaxare – somnul zilnic
ALA3 : Știință : Forma, gustul și culoarea morcovilor –
exerciții de cunoaștere
ADE: AI: (DLC+DEC): repetarea poeziei+finalizarea
lucrărilo r
Rutină : Plecarea copiilor acasă

Miercuri 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00
16.00 – 17.00

17.00 – 17.30 Rutina : Masa de prânz
Activitate de relaxare – somnul zilnic
ALA3 : Construcții: Lădițe pentru morcovi
ADE: AI: (DȘ+DOS): joc didactic (Morcovi mari și mici)
Joc de mișcare : Iepurașii la morcovi
Rutină : Plecarea copiilor acasă

Joi 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00
16.00 – 17.00

17.00 – 17.30 Rutina : Masa de prânz
Activitate de relaxare – somnul zilnic
ALA3 : Joc de masă: Jocul umbrelor”
ADE: (DLC): La cine s -a oprit iepurașul ?
Joc liniștitor : Plimbă legume
Rutină : Plecarea copiilor acasă

Vineri 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00

16.00 – 17.00

17.00 – 17.30 Rutina : Masa de prânz
Activitate de relaxare – somnul zilnic
ALA3 : Artă: Morcovelul – dactilo -pictură
ADE: (DPM): Consolidarea deprinderii de mers
Joc: Cine ajunge primul?
Joc distractiv : Coșulețul rupt
Rutină : Plecarea copiilor acasă
Tema săptămânii (14.10.2019 – 18.10.2019): Lumini și umbre de toamnă
TURA I
DATA/
ZIUA INTERVALE
ORARE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Luni 7.30 – 9.00

9.00 – 9.30

9.30 – 10.00
10.00 – 11.00

11.00 – 11.30
11.30 – 12.00
12.00 – 12.30 ALA1 : Știință: Sortăm frunzele toamnei după culoare
Alfabetizare: citire de imagini Toamnă, bine ai venit
ADP : Rutină : Pot să fiu prietenos, mă joc și răspund frumos
Întâlnirea de dimineață: Culorile toamnei, Salutul, prezența,
calendarul naturii, activitate de grup, noutatea zilei
Tranziție : Joc cu text și cânt Luați seama bine
ADE : AI: (DȘ+DEC): De vorbă cu…toamna
(convorbire+cântec: Vine ploaia pic, pic, pic)
Momentul de lectură
ALA2 : Opțional dans : Dansul frunzelor de toamnă
Joc distractiv : Găsește frunza!
Rutină : Ne pregătim pentru masa de prânz

92

Marți 7.30 – 9.00

9.00 – 9.30
9.30 – 10.00
10.00 – 11.00
11.00 – 11.30

11.30 – 12.00

12.00 – 12.30 ALA1 : Alfabetizare : Ghici, ghicitoarea mea
Construcții : Băncuțe în parc
ADP Rutină : Pot să fiu prietenos, mă joc și răspund frumos
Întâlnirea de dimineață : Toamna la grădiniță, Salutul,
prezența, calendarul naturii, activitate de grup, noutatea
zilei
Tranziție : Joc cu text și cânt: Luați seama bine
ADE : AI: (DS+DEC) Aventurile unei frunze de toamnă –
pictură
DLC: Toamna – memorizare
Moment de lectură . Povestea frunzei (povestea educatoarei ).
ALA2 : Joc distractiv în aer liber : Dansul culorilor de
toamnă
Rutină : Igiena mâinilor

Miercuri 7.30 – 9.00

9.00 – 9.30
9.30 – 10.00

10.00 – 11.00
11.00 – 11.30
11.30 – 12.00

12.00 – 12.30
12.30 – 15.30 ALA : Construcții : Copăcelul – din bețișoare
Joc de masă : Jocul culorilor
ADP : Rutină : Pot să fiu prietenos, mă joc și răspund frumos
Întâlnirea de dimineață : Bună dimineața toamnă!, Salutul,
prezența, calendarul naturii, activitate de grup, noutatea
zilei
Tranziție : Joc cu text și cânt: Luați seama bine
ADE: AI: (DȘ+DEC+DLC): Bine ai venit, dragă Toamnă!
Momentul de lectură
ALA2 : Joc distractiv în aer liber : Aleargă -mă în jurul
copăcelului
Rutina : Ne pregătim pentru masă!
Comisie metodică

Joi 7.30 – 9.00

9.00 – 9.30
9.30 – 10.00

10.00 – 11.00

11.00 – 11.30
11.30 – 12.00
12.00 – 12.30 ALA1 : Artă: Copăcelul – pictură
Joc de rol : Copaci vorbitori
ADP : Rutină : Pot să fiu prietenos, mă joc și răspund frumos
Întâlnirea de dimineață : De ce e trist/vesel copăcelul meu?
Salutul, prezența, calendarul naturii, activitate de grup,
noutatea zilei ,
Tranziție : Joc cu text și cânt: Luați seama bine
ADE (DOS): Covorul colorat al Toamnei! – colaj
DOS: Copacul cu frunze ruginii – colaj
Momentul de lectură
ALA2 : De unde vine zgomotul ? – joc de orientare
Rutina : Mergem la baie fără să alergăm!

Vineri 7.30 – 9.00

9.00 – 9.30
9.30 – 10.00

10.00 – 11.00
11.00 – 11.30
11.30 – 12.00
12.00 – 12.30 ALA1 : Masa de lumini : Frunze de toamnă
Joc de masă : Alege și grupează
ADP : Rutină : Pot să fiu prietenos, mă joc și răspund frumos
Întâlnirea de dimineață : Ce mi -a povestit o frunză?, Salutul,
prezența, calendarul naturii, activitate de grup, noutatea
zilei
Tranziție : Joc cu text și cânt: Luați seama bine
ADE (DPM): Pe cărare (mers obișnuit)
Momentul de lectură
ALA2 : Joc: Câte unul pe cărare!
Rutina : Folosesc corect lingura!

93
TURA II

Luni 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00
16.00 – 17.00
17.00 – 17.30 Rutina : Poveste de somn ușor
Activitate. de relaxare – somnul zilnic
ALA3 : Construcții : Castelul toamnei
ADE : AI: (DȘ+DEC) : De vorbă cu toamna
Rutină : Plecarea copiilor acasă

Marți 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00

16.00 – 17.00

17.00 – 17.30 Rutina : Poveste de somn ușor
Activitate de relaxare – somnul zilnic
ALA3 : Joc de masă : Jocul umbrelor
Joc senzorial : Ghicește ce ai gustat
ADE: AI: (DEC+DLC) Finalizarea lucrărilor+
repovestire
DLC – Toamna – consolidare
Rutină : Plecarea copiilor acasă

Miercuri 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00
16.00 – 17.00
17.00 – 17.30 Rutina : Masa de prânz
Activitate de rela xare – somnul zilnic
ALA3 Artă: Covor de frunze – desen
ADE: AI: (DȘ+DLC) Denumește obiectul – joc didactic
Rutină : Plecarea copiilor acasă

Joi 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00
16.00 – 17.00
17.00 – 17.30 Rutina : Masa de prânz
Activitate de relaxare – somnul zilnic
ALA3, Știință : Sortăm frunze după formă
ADE (DOS): Continuarea și finalizarea lucrărilor
Rutină : Plecarea copiilor acasă

Vineri 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00

16.00 – 17.00
17.00 – 17.30 Rutina : Masa de prânz
Activitate de relaxare – somnul zilnic
ALA3 Artă: Culorile toamnei – desen
ADE (DPM): Pe cărare (mers obișnuit)
Joc de mișcare : Dansăm cu Zâna Toamnă
Rutină : Plecarea copiilor acasă
Tema săptămânii (21.10.2019 – 25.10.2019): Festivalul toamnei
TURA I
DATA/
ZIUA INTERVALE
ORARE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Luni 7.30 – 9.00

9.00 – 9.30

9.30 – 10.00

10.00 – 11.00

11.00 – 11.30
11.30 – 12.00

12.00 – 12.30 ALA1 : Alfabetizare : Frunze ruginii cad pe cărări – citire
imagini
Artă: Copacul cu frunze ruginii – colaj
ADP : Rutină : Îmi aleg corespunzător vestimentația
– deprinderea de autonomie personală
Întâlnirea de dimineață : Toamnă, bine ai venit!, Salutul,
prezența, calendarul naturii, activitate de grup, noutatea
zilei
Tranziție : Vine ploaia pic, pic, pic
ADE : AI: (DȘ+DLC) Soarele, vântul și ploaia
(caracteristici specifice toamnei+exprimarea corectă în
propoziții)
Momentul de lectură
ALA2 : Opțional dans : Dansul frunzelor de toamnă
Joc distractiv : Găsește frunza!
Rutină : Ne pregătim pentru masa de prânz

94

Marți 7.30 – 9.00

9.00 – 9.30

9.30 – 10.00

10.00 – 11.00
11.00 – 11.30
11.30 – 12.00
12.00 – 12.30 ALA1 : Știință : Chipul fructelor/legumelor
Joc manipulativ : Domino cu fructe și legume
ADP Rutină : Îmi aleg corespunzător vestimentația –
deprinderea de autonomie personală
Întâlnirea de dimineață : Întâlnire cu doctorul Vitamină!,
Salutul, prezența, calendarul naturii, activitate de grup,
noutatea zilei
Tranziție : Vine ploaia pic, pic, pic
ADE : AI: (DȘ+DPM) Formare de mulțimi (fructe/legume)
Momentul de lectură
ALA2 : Joc distractiv : Caută -ți perechea
Rutină : Igiena mâinilor

Miercuri 7.30 – 9.00

9.00 – 9.30

9.30 – 10.00

10.00 – 11.00

11.00 – 11.30
11.30 – 12.00
12.00 – 12.30
12.30 – 15.30 ALA 1: Joc de rol – Primim musafiri
Alfabetizare : Ghicitori hazli, rezolvate de copii
ADP : Rutină : Îmi aleg corespunzător vestimentația –
deprinderi de autonomie personală
Întâlnirea de dimineață : Bun găsit, roade bogate!, Salutul,
prezența, calendaru l naturii, activitate de grup, noutatea
zilei
Tranziție : Vine ploaia pic, pic, pic
ADE : AI: (DPM+DS) Cursa fructelor și a legumelor – joc
concurs
(DEC) Micul artist – repetarea cântecelor învățate
Momentul de lectură
ALA2 : Joc de orientare : Rece, cald, fierbinte
Rutina : Ne pregătim pentru masă!
Comisie metodică

Joi 7.30 – 9.00

9.00 – 9.30
9.30 – 10.00

10.00 – 11.00

11.00 – 11.30
11.30 – 12.00
12.00 – 12.30 ALA : Artă: Copăcelul – pictură,
Joc de rol : Copaci vorbitori
ADP : Rutină : Pot să fiu prietenos, mă joc și răspund frumos
Întâlnirea de dimineață : De ce e trist/vesel copăcelul meu?,
Salutul, prezența, calendarul naturii, activitate de grup,
noutatea zilei
Tranziție : Joc cu text și cânt: Luați seama bine
ADE : Activități extra -curriculare
AI: (DS+ DOS ) Festivalul toamnei (convorbire+colaj),
(DLC) Zâna toamnei ne aduce în dar… – joc didactic
Momentul de lectură
ALA2: De unde vine zgomotul ? – joc de orientare
Rutina : Mergem la baie fără să alergăm!

Vineri 7.30 – 9.00

9.00 – 9.30

9.30 – 10.00

10.00 – 11.00
11.00 – 11.30 ALA : Artă: Audiție muzicală: Supa de zarzavat
Știință : Curiozități despre toamnă
ADP : Rutină : Îmi aleg corespunzător vestimentația –
deprinderea de autonomie personală
Întâlnirea de dimineață : Ce mi -a povestit o frunză…,
Salutul, prezența, calendarul naturii, activitate de grup,
noutatea zilei
Tranziție : Vine ploaia pic, pic, pic
ADE : (DOS) Blazonul toamnei – aplicație
Momentul de lectură

95
11.30 – 12.00
12.00 – 12.30 Joc distractiv : Iepurașii la morcovi
Rutina : Folosesc corect lingura!
TURA II

Luni 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00
16.00 – 17.00
17.00 – 17.30 Rutina : Poveste de somn ușor
Activitate de relaxare – somnul zilnic
ALA3 : Masa de lumini : Potrivește forma – frunze
ADE : AI: (DȘ+DLC) Toamna cea frumoasă -convorbire
Rutină : Plecarea copiilor acasă

Marți 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00
16.00 – 17.00
17.00 – 17.30 Rutina : Poveste de somn ușor
Activitate de relaxare – somnul zilnic
ALA3 : Artă: Amprentare cu fructe și legume
ADE : AI: DȘ+DPM: Formare de mulțimi (fructe/legume)
Rutină : Plecarea copiilor acasă

Miercuri 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00
16.00 – 17.00

17.00 – 17.30 Rutina: Masa de prânz
Activitate de relaxare – somnul zilnic
ALA3 : Artă: „Covor de frunze” – desen
ADE : DPM: Ne întrecem – Traseu aplicativ
DEC: Repetarea cântecelor învățate
Rutina : Plecarea copiilor acasă

Joi 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00
16.00 – 17.00

17.00 – 17.30 Rutina : Masa de prânz
Activitate de relaxare – somnul zilnic
ALA3 : Știință: Sortăm frunze după formă
ADE : AI: (DLC -DEC)” Festivalul toamnei”
DEC: ” Copacul Toamnei ” pictură
Rutină : Plecarea copiilor acasă

Vineri 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00
16.00 – 17.00
17.00 – 17.30 Rutina : Masa de prânz
Activitate de relaxare – somnul zilnic
ALA3 : Construcții: Rafturi pentru cămară
ADE : (DOS): Finalizarea lucrărilor
Rutină : Plecarea copiilor acasă

96
Anexa 2
PROIECT TEMATIC
Grupa : Mugurașii (mică)
Tema anuală de studiu: Cine sunt, suntem ?
Tema proiectului tematic: IDENTITĂȚI ÎN DIALOG
Subtema proiectului tematic/a săptămânii (04.11.2019 – 08.11.2019): Eu sunt unic !
La începutul fiec ărui proiect tematic se prezintă materialele didactice, pe fiecare centru
de interes, necesare pentru desfășurarea activităților propuse
CENTRE DE INTERES DESCHISE ȘI MATERIALE puse la dispoziția copiilor:
BIBLIOTEC Ă CONSTRUCȚII ARTĂ
– cărți și reviste,
– fișe de lucru,
– enciclopedii, atlase
– imagini în power -point pe
calculator,
– jetoane, planșe – truse: Arco, Lego, Combino,
Rotodisc, Logi II – creioane colorate, carioca,
tempera, pensule,
– plastilină, suport de lucru,
– hârtie glase, foarfece, lipici,
– cărți de colorat,
– fișe de lucru.
JOC DE ROL ȘTIINȚĂ JOC MANIPULATIV
– Jocuri creative pentru fetițe,
– păpuși, haine pentru păpuși
– trusă Mica gospodină , De-a
doctorul – imagini,
– enciclopedii, album
– jetoane,
– calendarul naturii
– calculator, TV,
– radiocasetofon, CD
– poster cu corpul uman – puzzle,
– joc Alegeți și grupați
– fișe de lucru,
– jetoane cu obiecte din bucătărie,
cu membrii familiei.

Înaintea proiectării activităților didactice din cadrul proiectului tematic stabilit se
discută cu copiii despre această tem ă, pentru a observa ce anume știu sau nu știu și vor să
afle despre tema propusă. Fiecare r ăspuns al copiilor este notat în inventarul de probleme
pe care se atașează proiectului tematic și apoi se încearcă stabilirea activităților didactice,
care vor fi desfășurate la grupă în funcți e de nivelul de cunoștințe al copiilor.
INVENTARUL DE PROBLEME
CE ȘTIM? CE NU ȘTIM ȘI VREM SĂ AFLĂM?
– Suntem oameni;
– Știm cum arătăm;
– Suntem fete și băieți (bărbați și
femei);
– Cu ce se îmbracă fetele și băieții;
– Avem părinți, frați, surori, bunici – o
familie;
– Locuim în apartament la bloc, sau în
casă la curte;
– Avem vecini;
– Ca să fim sănătoși trebuie să ne
spălăm;
– Corpul e format din cap, mâini,
picioare și corp;
– Mergem la grădiniță; – Cum se nasc copiii?
– De ce creștem?
– De ce suntem diferiți unii de alții?
– De ce semănăm cu părinții noștri?
– Ce rol are fiecare în familia lui?
– Care sunt drepturile copiilor?
– Ce înseamnă acasă?
– Ce rol are fiecare parte componentă a corpului?
– Care sunt organele de simț.
– La ce ne ajută organele de simț.
– Ce înseamnă să ai o viață sănătoasă?
– De ce trebuie să ne îngrijim zilnic?
– Cum trebuie sa ne comportam în situații problem ă?
– Cum trebuie să ne comportăm în familie.
– Cum trebuie să ne comportăm în societate (în vizită, la doctor e tc.)

97
TURA I
DATA/
ZIUA INTERVALE
ORARE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Luni 7.30-9.00

9.00-9.30

9.30-10.00

10.00 -11.00
11.00 -11.30
11.30 -12.00
12.00 -12.30 ALA1 : Știință : Citire imagini
Joc de masă: Puzzle
ADP: Rutină : Singurel mă îngrijesc – deprinderea de
autonomie personală
Întâlnirea de dimineață: Eu mă numesc…, Salutul, prezența,
calendarul naturii, activitate de grup, noutatea zilei.
Tranziție: Bat din palme
ADE : AI: (DȘ+DEC ): Corpul uman
Momentul de lectură
ALA2: Plimbare prin curtea grădiniței
Rutină: Ne pregătim pentru masa de prânz

Marți 7.30-9.00

9.00-9.30

9.30-10.00

10.00 -11.00
11.00 -11.30
11.30 -12.00
12.00 -12.30 ALA1: Joc de rol: La doctor
Joc manipulativ: Sortează obiectele
ADP: Rutină: Singurel mă îngrijesc – deprinderea de
autonomie personală
Întâlnirea de dimineață : Cum mă îngrijesc?, Salutul,
prezența, calendarul naturii, activitate de grup, noutatea
zilei. Tranziție: Bat din palme
ADE: AI (DLC + DOS ): Chipul meu
DEC: Chipul meu – predare cântec
Momentul de lectură
ALA2: Joc distractiv: Caută -ți perechea
Rutină: Ne pregătim pentru masa de prânz

Miercuri 7.30-9.00

9.00-9.30

9.30-10.00

10.00 -11.00

11.00 -11.30
11.30 -12.00
12.00 -12.30
12.30 -15.30 ALA: Construcții : Copii la grădiniță
Alfabetizare: Corpul uman
ADP: Rutină: Singurel mă îngrijesc – deprinderea de
autonomie personală
Întâlnirea de dimineață: Spune ce fac!, Salutul, prezența,
calendarul naturii, activitate de grup, noutatea zilei,
Tranziție: Bat din palme
ADE: AI: (DOS+ DȘ ): Omulețul din figuri geometrice –
aplicație practică
DOS: Bunele maniere acasă și la grădiniță – convorbire
Chipul meu – aplicație practică
Momentul de lectură
ALA 2: Joc de orientare: Rece, cald, fierbinte
Rutina: Ne pregătim pentru masă!
Comisie metodică

Joi 7.30-9.00

9.00-9.30

9.30-10.00

10.00 -11.00 ALA1: Bibliotecă: „Pregătim masa”
Joc de rol: „Cu păpușa la plimbare”
ADP: Rutină: Singurel mă îngrijesc – deprinderea de
autonomie personală
Întâlnirea de dimineață: Eu sunt fetiță/băiețel…, Salutul,
prezența, calendarul naturii, activitate de grup, noutatea
zilei
Tranziție: Bat din palme
ADE: AI: (DȘ+DPM ) Unde sunt jucăriile? – poziții spațiale

98
11.00 -11.30
11.30 -12.00
12.00 -12.30 Momentul de lectură
ALA2: – De unde vine zgomotul? – joc de orientare
Rutina : Ne pregătim pentru masă!

Vineri 7.30-9.00

9.00-9.30

9.30-10.00

10.00 -11.00
11.00 -11.30
11.30 -12.00
12.00 -12.30 ALA1: Joc de masă: Copilul – mozaic
Construcții: Căsuța păpușii
ADP: Rutină: Singurel mă îngrijesc – depr. de autonomie
personală
Întâlnirea de dimineață: Eu sunt unic!, Salutul, prezența,
calendarul naturii, activitate de grup, noutatea zilei.
Tranziție: Bat din palme
ADE: DEC: Fetița și băiatul – dactilo -pictură
Momentul de lec tură
ALA 2: Joc distractiv: Deschide urechea bine!
Rutina : Folosesc corect lingura!
TURA II

Luni 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00
16.00 – 17.00
17.00 – 17.30 Rutină: Masa de prânz
Activitate de relaxare – somnul zilnic
ALA3: Știință: Corpul uman ne spune…
ADE : DȘ: Jocul simțurilor – joc didactic
DEC: Corpul uman – finalizarea lucrărilor
Rutină: Plecarea copiilor acasă

Marți 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00
16.00 – 17.00
17.00 – 17.30 Rutină: Masa de prânz
Activitate de relaxare – somnul zilnic
ALA3: Construcții: Băieți și fete
ADE : Activitate integrată: DLC+DOS : Chipul meu
DEC: Chipul meu – repetare cântec
Rutină: Plecarea copiilor acasă

Miercuri 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00
16.00 – 17.00
17.00 – 17.30 Rutină: Masa de prânz
Activitate de relaxare – somnul zilnic
ALA3: Artă: Chipul meu – desen
ADE: AI: (DOS+DȘ ) Omulețul din figuri geometrice –
finalizarea lucrărilor
DOS: Ne reamintim regulile grupei
Rutină: Plecarea copiilor acasă

Joi 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00
16.00 – 17.00
17.00 – 17.30 Rutină: Masa de prânz
Activitate de relaxare – somnul zilnic
ALA3: Joc de rol: „De -a familia”
ADE: Activitate integrată: DȘ+DPM: Unde sunt
jucăriile?
Rutină: Plecarea copiilor acasă

Vineri 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00
16.00 – 17.00
17.00 – 17.30 Rutină: Masa de prânz
Activitate de relaxare – somnul zilnic
ALA3: Bibliotecă: „Obiecte de uz personal”
ADE: DEC : Fetița și băiatul – finalizarea lucrărilor
Rutină: Plecarea copiilor acasă
Subtema săptămânii (11.11.2019 – 15.11.2019): Eu simt, tu simți, el simte !
TURA I
DATA/
ZIUA INTERVALE
ORARE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

99

Luni 7.30-9.00

9.00-9.30
9.30-10.00

10.00 -11.00
11.00 -11.30
11.30 -12.00
12.00 -12.30 ALA1 : Alfabetizare: Corpul uman
Artă: Acesta sunt eu!
ADP : Rutină: Micul dejun
Întâlnirea de dimineață: Eu sunt…, Salutul, prezența,
calendarul naturii, activitate de grup, noutatea zilei
Tranziție: Luați seama bine!
ADE: Activitate integrată : DȘ+DEC: Am două mânuțe!
Momentul de lectură
ALA2: Opțional dans : Dansul lui Yuppy
Rutină: Ne pregătim pentru masa de prânz

Marți 7.30-9.00

9.00-9.30
9.30-10.00

10.00 -11.00
11.00 -11.30
11.30 -12.00
12.00 -12.30 ALA1: Construcții: Căsuțe pentru păpuși
Joc de rol: De-a mama
ADP: Rutină: Micul dejun
Întâlnirea de dimineață: Ne salutăm colegii!, Salutul,
prezența, calendarul naturii, activitate de grup, noutatea
zilei
Tranziție: Luați seama bine!
ADE: Activitate integrată: DȘ + DEC: Emoții colorate
Momentul de lectură
ALA2 : Joc distractiv: Caută -ți perechea
Rutină: Ne pregătim pentru masa de prânz

Miercuri 7.30-9.00

9.00-9.30
9.30-10.00

10.00 -11.00

11.00 -11.30
11.30 -12.00
12.00 -12.30
12,30 -15-30 ALA1: Construcții: Grădinița cu mulți copii
Joc de rol: Îmbrăcăm păpușa
ADP: Rutină: Micul dejun
Întâlnirea de dimineață : Jucăria mea preferată este…,
Salutul, prezența, calendarul naturii, activitate de grup,
noutatea zilei
Tranziție: Luați seama bine!
ADE: AI: (DLC+DOS ): Familia norișorilor – povestirea
educatoarei
Momentul de lectură
ALA 2 : Joc de orientare : Rece, cald, fierbinte
Rutină: Ne pregătim pentru masa de prânz
Comisie metodică

Joi 7.30-9.00

9.00-9.30
9.30-10.00

10.00 -11.00
11.00 -11.30
11.30 -12.00
12.00 -12.30 ALA1: Artă: Fețe vesele/triste
Joc de masă: „Imagini perechi”
ADP: Rutină: Micul dejun
Întâlnirea de dimineață: Prietenul meu de la grădiniță
este… pentru că…. Salutul, prezența, calendarul naturii,
activitate de grup, noutatea zilei
Tranziție: Luați seama bine!
ADE: DȘ: Organele de simț
Momentul de lectură
ALA2: Joc distractiv – Unde ești, Chimiță?
Rutină : Ne pregătim pentru masa de prânz

Vineri 7.30-9.00

9.00-9.30
9.30-10.00
ALA1: Joc de masă: Copilul – mozaic
Construcții: Căsuța păpușii
ADP: Rutină: Micul dejun
Întâlnirea de dimineață: Acesta sunt eu!, Salutul,
prezența, calendarul naturii, activitate de grup, noutatea

100

10.00 -11.00
11.00 -11.30
11.30 -12.00
12.00 -12.30 zilei
Tranziție: Luați seama bine!
ADE: DLC: Spune cum este! – joc didactic
Momentul de lectură
ALA2: Joc distractiv: Deschide urechea bine!
Rutina: Folosesc corect lingura!
TURA II

Luni 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00
16.00 – 17.00
17.00 – 17.30 Rutină: Masa de prânz
Activitate de relaxare – somnul zilnic
ALA3: Joc de rol : La doctor
ADE: AI: (DȘ+DEC ): Ce este și ce faci cu el?
Rutină: Plecarea copiilor acasă

Marți 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00
16.00 – 17.00
17.00 – 17.30 Rutină: Masa de prânz
Activitate de relaxare – somnul zilnic
ALA3: Joc de masă: Din jumătate -întreg
ADE : (DȘ+DEC ): Emoții colorate
Rutină: Plecarea copiilor acasă

Miercuri 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00
16.00 – 17.00
17.00 – 17.30 Rutină: Masa de prânz
Activitate de relaxare – somnul zilnic
ALA3: Joc de masă:„ Completează ce lipsește”
ADE : (DLC+DOS ): Familia norișorilor – repovestire
Rutină: Plecarea copiilor acasă

Joi 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00
16.00 – 17.00
17.00 – 17.30 Rutină: Masa de prânz
Activitate de relaxare – somnul zilnic
ALA3: Știință: „Corpul uman”
ADE: DȘ: Organele de simț
Rutină: Plecarea copiilor acasă

Vineri 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00
16.00 – 17.00
17.00 – 17.30 Rutină: Masa de prânz
Activitate de relaxare – somnul zilnic
ALA3 : Joc de atenție: „Cine a dispărut?”
ADE: DLC: Spune cum este! – joc didactic
Rutină: Plecarea copiilor acasă
Subtema săptămânii (18.11.2019 – 22.11.2019): Ieșirea mea în societate
TURA I
DATA/
ZIUA INTERVAL
E ORARE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Luni 7.30-9.00

9.00-9.30

9.30-10.00
10.00 -11.00
11.00 -11.30
11.30 -12.00
12.00 -12.30 ALA1 : Știință: Grădinița mea – imagini
Construcții : Lego
ADP : Rutină: Mănânc singur!
Întâlnirea de dimineață: Numele meu este…, Salutul,
prezența, calendarul naturii, activitate de grup, noutatea
zilei
Tranziție: Uriașii și piticii
ADE: AI: (DȘ+DLC ): Ce fac copiii la grădiniță?
DEC : Grădinița de copii – colorare
Momentul de lectură
ALA2 : Joc distractiv: Prinde balonul
Rutină: Ne pregătim pentru masa de prânz

101

Marți 7.30-9.00

9.00-9.30
9.30-10.00

10.00 -11.00

11.00 -11.30
11.30 -12.00
12.00 -12.30 ALA1 : Construcții: Grădinița mea
Joc de masă: Selectează jetoanele
ADP: Rutină: Mănânc singur!
Întâlnirea de dimineață: Ghicește ce fac!, Salutul, prezența,
calendarul naturii, activitate de grup, noutatea zilei
Tranziție: Uriașii și piticii
ADE: AI: (DȘ+D OS): Ploaia cuvintelor magice
DEC: Grădinița – cântec
Momentul de lectură
ALA2 : Joc distractiv : Trenulețul veseliei
Rutină: Ne pregătim pentru masa de prânz

Miercuri 7.30-9.00

9.00-9.30
9.30-10.00

10.00 -11.00
11.00 -11.30
11.30 -12.00
12.00 -12.30
12.30 – 15.30 ALA: Artă: Prietenul meu
Construcții: Rafturi pentru jucării
ADP : Rutină: Mănânc singur!
Întâlnirea de dimineață : Cum ne comportăm la grădiniță?,
Salutul, prezența, calendarul naturii, activitate de grup,
noutatea zilei
Tranziție: Uriașii și piticii
ADE: DLC: Bunele maniere – memorizare
Momentul de lectură
ALA 2: Joc de orientare: Cu colegii la plimbare
Rutină: Ne pregătim pentru masa de prânz
Comisie metodică

Joi 7.30-9.00

9.00-9.30
9.30-10.00

10.00 -11.00

11.00 -11.30
11.30 -12.00
12.00 -12.30 ALA: Artă: Fețe vesele/triste
Joc de masă: Imagini perechi
ADP: Rutină : Mănânc singur!
Întâlnirea de dimineață: Când spun mulțumesc?, Salutul,
prezența, calendarul naturii, activitate de grup, noutatea
zilei
Tranziție: Uriașii și piticii
ADE: AI: (DEC+DOS ): Copii politicoși – cântec
DȘ – Cercuri mici/mari – sortare
Momentul de lectură
ALA2 : Joc de mișcare – „Ursul doarme”
Rutină : Ne pregătim pentru masa de prânz

Vineri 7.30-9.00

9.00-9.30
9.30-10.00

10.00 -11.00
11.00 -11.30
11.30 -12.00

12.00 -12.30 ALA Joc de masă : Copilul – mozaic
Construcții : Căsuța păpușii
ADP Rutină : Mănânc singur!
Întâlnirea de dimineață : Bună dimineața, copii politicoși!,
Salutul, prezența, calendarul naturii, activitate de grup,
noutatea zilei
Tranziție : Uriașii și piticii
ADE (DPM ) Ocolim obstacole : Joc: Din cerc în cerc
Momentul de lectură
Educație rutieră : Stop pe roșu, treci pe verde! – joc de
mișcare
Rutină : Ne pregătim pentru masa de prânz
TURA II

102

Luni 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00
16.00 – 17.00

17.00 – 17.30 Rutină : Masa de prânz
Activitate de relaxare – somnul zilnic
ALA3 Știință : Cine procedează corect?
ADE: AI: (DȘ + DLC): Grădinița mea – repovestire/
finalizarea lucrărilor
Rutină : Plecarea copiilor acasă

Marți 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00
16.00 – 17.00

17.00 – 17.30 Rutină : Masa de prânz
Activitate de relaxare – somnul zilnic
ALA3 : Joc de masă: Domino
ADE : AI: (DȘ+DOS ): Ploaia cuvintelor magice
DEC: Grădinița – repetare cântec
Rutină : Plecarea copiilor acasă

Miercuri 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00
16.00 – 17.00
17.00 – 17.30 Rutină : Masa de prânz
Act. de relaxare – somnul zilnic
ALA3 : Joc de rol: La plimbare prin oraș
ADE: DLC : Bunele maniere – repetare poezie
Rutină : Plecarea copiilor acasă

Joi 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00
16.00 – 17.00
17.00 – 17.30 Rutină : Masa de prânz
Activitate de relaxare – somnul zilnic
ALA3 : Joc de atenție: Cine a plecat?
ADE : AI: (DEC+DOS): Copii politicoși
Rutină : Plecarea copiilor acasă

Vineri 12.30 – 13.30
13.30 – 15.30
15.30 – 16.00
16.00 – 17.00
17.00 – 17.30 Rutină : Masa de prânz
Activitate de relaxare – somnul zilnic
ALA3 : Artă: Familia mea – colorare
ADE : DPM: Ocolim obstacole !
Rutină : Plecarea copiilor acasă

103
Anexa 3
ACTIVITĂȚI INTEGRATE
realizate la grupa mică Mugurașii
Data : 10.03.2020
Nivel de vârstă: I
Grupa: Mugurașii (mică)
Tema anuală de studiu : Când/cum și de ce se întâmplă ?
Tema proiectului: NATURA SE TREZEȘTE LA VIAȚĂ!
Tema săptămânii: Legume de primăvară
Tema activității: Ridichea năzdrăvană
ELEMENTE COMPONENTE ale activității integrate : DLC (Domeniul limbă și
comunicare +DEC (Domeniul estetic și creativ):
ADP: Întâlnirea de dimineață : Prieteni buni
ALA1. BUCĂTĂRIE: Salată de ridichi – preparăm o salată de ridichi
Obiective operaționale :
– să precizeze modurile în care pot fi consumate legumele;
– să observe modul de preparare al salatei de legume;
– să spele legumele înainte de prepararea salatei;
– să colaboreze cu colegii;
– să mânuiască corect materialele puse la dispoziție .
Metode și procedee: conversația, instructajul verbal, explicația, demonstrația, exercițiul
Material didactic: ridichi, farfurii, cuțite și furculițe de unică folosință.
NISIP ȘI APĂ: Straturi cu ridichi
Obiective oper aționale:
– să participe alături de educatoare la activități gospodărești, într -o atmosferă
destinsă, plăcută și stimulativă;
– să semene corect legume folosind tehnici aplicative;
– să cunoască condițiile de creștere: căldură, apă, lumină;
– să mânuiască obiectele gospodărești, respectând norme simple de protecție și
securitate;
– să trăiască emoții pozitive ca urmare a împlinirii sarcinilor gospodărești.
Metode și procedee: conversația, instructajul verbal, explicația, jocul
Material didactic: lădițe cu pământ, semințe de ridichi, lopățele, stropitori
ARTĂ: Ridichea – ștampilare cu jumătăți de ridichi, dactilo -pictură

104
Obiective operaționale:
– să denumească materialele puse la dispoziție;
– să aplice culoarea pe suprafața de lucru fără să depășeasc ă conturul;
– să aleagă corect culorile;
– să aplice culoarea pe suprafețe date;
– să execute individual sau în grup tema dată ;
– să păstreze ordinea și curățenia la masa de lucru.
Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, turul galeriei
Material didactic: fișe cu ridiche, acuarele, jumătăți de ridichi
ADE: ACTIVITATE INTEGRATĂ (DLC+DEC): Ridichea năzdrăvană
ALA2. DRAMATIZARE : Ridichea uriașă
Dimensiuni ale dezvoltării:
– curiozitate, interes și inițiativă în învățare;
– activare și manifestare a potențialului creativ;
– mesaje orale în diverse situații de comunicare;
– ascultarea activă a mesajului pentru înțelegerea și receptarea lui.
Comportamente vizate:
– Imită și se joacă împreună cu adulții , interacționând pozitiv cu aceștia;
– Manife stă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;
– Manifestă creativitate în activități diverse;
– Demonstrează capacitate de comunicare clară a unor nevoi, idei, curiozități,
acțiuni, emoții proprii (comunicare expresivă);
– Participă la activitățile de grup și la activitățile de joc în calitate de auditor.
Obiective operaționale:
– să rețină titlul poveștii;
– să asculte cu atenție povestirea educatoarei pentru a sesiza succesiunea
momentelor acțiunii și mesajul transmis prin textul literar;
– să răspundă la întrebările adresate de către educatoare utilizând propoziții clare și
corecte din punct de vedere gramati cal;
– să memoreze versurile cântecului;
– să redea expresiv linia melodică a cântecului după interpretarea model a acestuia;
– să intoneze corect melodia și textul cântecului;
– să interpreteze mișcările jocului muzical;

105
– să denumească materialele primite: foi cu ridichea uriașă, bucăți de material,
hârtie mototolită, hârtie ruptă în bucăți, aracet;
– să lipească materiale pe forma de ridiche .
Metode și procedee: conversația, explicația, observația, povestirea, metoda activă
piramida
Material didactic: Ridiche uriașă confecționată din material textil; imagini reprezentând
momentele principale ale povestirii (scene din poveste); siluete cu personajele din poveste
(ridichea, moșul, baba, nepoțica, cățelul, pisica, șoricelul)
MATERIAL BIBLIOGRAFIC :
1. M.E.C.T. , Curriculum p entru învățământul preșcolar (3 – 6/7 ani ), 2008
2. Revista învățământului preșcolar , nr. 1 -2, Editura Arlequin, București, 2011
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
Etapele
activității Conținutul științific Metode și
procedee Evaluare
Momentul
organizatoric Asigur condițiile necesare bunei desfășurări
a activității: aerisesc sala de grupă, așez
scaunele pentru Întâlnirea de dimineață și
aranjez materialele necesare pentru
activitate.

Captarea
atenției La Întâlnirea de dimineață , copiii intră în
sala de grupă și se așază în semicerc astfel
încât fiecare să aibă contact vizual cu toți
membrii grupei. Activitatea zilei începe cu
prezentarea musafirilor veniți în vizită
pentru a vedea cum se desfășoară o zi din
programul nostru la grădiniță.
Salutul , prima componentă a întâlnirii de
dimineață, începe cu o poezie: Dimineața a
sosit/Toți copiii au venit/În semicerc ne
așezăm/Și frumos ne salutăm. Pe rând,
începând de la stânga la dreapta, copiii se
salută pe un ton respectuos cu Bună
dimineața copii, s unt ridichea… . Fiecare
salut va primi răspuns din partea tuturor
colegilor.
La Calendarul naturii copiii sunt antrenați
să descrie, să comenteze ziua din punct de
vedere meteorologic și să îl completeze cu
jetoanele corespunzătoare.
Împărtășirea cu ceil alți. Pe durata Întâlnirii
de dimineață , copiii fac schimb de impresii,
idei și păreri, constituind subiecte de
discuție. Poate fi considerat momentul cel

conversația

expunerea

Observarea
copiilor,
aprecieri
verbale

106
mai important al acestei activități, deoarece
le oferă copiilor posibilitatea de a se
cunoaște unii p e alții. Se stabile sc copiii care
vor veni pe Scaunul povestitorului . Le
sugerez povestitorilor să ne vorbească
despre legumele din curtea bunicii. Stabilim
regulile de urmat de către povestitor: să
vorbească clar și tare, să prezinte noutăți
scurte și int eresante, să răspundă la toate
întrebările, să solicite întrebări de la toți
colegii, nu doar de la prieteni.
În cadrul a ctivității, vom cânta și executa
mișcările cântecului Am o căsuță mică…

jocul
muzical
Anunțarea
temei și a
obiectivelor Noutățile zilei se va realiza în momentul în
care ceva începe să miște ceva la centrul
tematic, iar educatoarea se îndreaptă spre
acel loc și descoperă grădina cu ridichi și în
grădină, o ridiche uriașă care este c -am
neliniștită.
Educatoarea își apropie urechea de ea și
comunică copiilor că aceasta i -a șoptit că a
venit dintr -o poveste pentru că a auzit că noi
am învățat despre legumele de primăvară.
De aceea s -a hotărâ t să rămână cu noi să se
joace și chiar a venit cu câteva surprize.
Se aduce în discuție tema zilei: Noi, astăzi,
vom afla povestea ridichii uriașe, care sper
să vă placă și să vă trezească dorința de a
asculta și alte povești surpriza
Prezentarea
conți nutului
și dirijarea
învățării Astăzi o să vă povestesc povestea Ridichea
uriașă . În această poveste este vorba despre
o ridiche ca cea pe care am observat -o noi
acum câteva zile. Vă amintiți? Numai că
ridichea din poveste nu e una obișnuită, ci
una mare -mare, adică una uriașă. Ei, o
ridiche uriașă pe care oricât a încercat moșul
nostru să o smulgă (adică să o tragă cu
putere din pământ) ea nu se mișca deloc,
stătea neclintită.
Dacă doriți, puteți sta și voi neclintiți cât vă
voi spune eu povestea, ca să p uteți asculta
cu atenție și apoi să vă amintiți tot ce s -a
întâmplat în curte a moșului nostru. Vreți să
aflați povestea? conversația Observarea
capacității de
menținere a
atenției

Dirijarea
învățării Voi expune conținutul poveștii descoperind
treptat planșele. Expresivitatea expunerii o
voi realiza prin modelarea vocii, schimbarea
ritmului vorbirii, prin accentuări și scăderi
ale intensității vocii, repetiții, mimică și
gestică. povestirea
conversația

107
Voi expune textul prelucrat al poveștii,
urmărind logica momentelor princi pale
(momentele subiectului).
În timpul povestirii voi cânta stofele din
cântec la apariția fiecărui personaj din
poveste.
– Moșul sădește în grădina sa o sămânță de
ridiche și din această sămânță crește o
ridiche uriașă.
– Moșul încearcă zadarnic să smulgă
ridichea din pământ și văzând că nu reușește
o cheamă în ajutor pe babă și trag amândoi
Hei, rup, hei, rup, dar ridichea tot nu iasă .
Încep să cânt Într-o dimineață, moșul s -a
dus în grădină/Prinde trage de ridiche, dar
nu vrea să iasă. Ridiche, ridiche, ești tu
cam poznașă/din sămânța mititică ai crescut
uriașă.
Ce credeți că a făcut moșul, a chemat -o și pe
babă să îl ajute să scoată ridichea din
pământ. L -a prins pe moș de mijloc și -au
tras împreună de ridiche, dar rid ichea nu s -a
urnit (mișcat) din loc. Încep să cânt
următoarea stofă a cântecului: Iată vine
bunicuța/ vrea ca să -l ajute/ trag în stânga,
trag în dreapta/ dar ea tot nu iasă/ Ridiche,
ridiche, ești tu cam poznașă/ din sămânța
mititică ai crescut uriașă.
– Baba o cheamă, ca să -i ajute, pe nepoțică.
Nepoata trage de babă, baba trage de moș,
moșul de ridiche ( Hei rup, hei rup, dar
ridichea tot nu iasă ).
Iată vine nepoțica/vrea ca să -l ajute/acum
trag toți de ridiche/dar ea tot nu iasă/
Ridiche, ridiche, ești tu cam poznașă/din
sămânța mititică ai crescut uriașă
– Nepoțica îl strigă pe Azorel. Iată vine
cățelușul/ vrea ca să -i ajute/ acum trag toți
de ridiche/ dar ea tot nu iasă/ Ridiche,
ridiche, ești tu cam poznașă/ din sămânța
mititică ai crescut uriașă
– Azorel o cheamă și pe pisică.
Iată vine pisicuța/vrea ca să -i ajute acum
trag toți de ridiche/ dar ea tot nu iasă/
Ridiche, ridiche, ești tu cam poznașă/ din
sămânța mititică ai crescut uriașă .
Pentru că ei toți nu reușesc încă să scoată
ridichea din pământ , îl cheamă în ajutor și
pe șoricel. Împreună, trăgând cu putere de
ridiche, personajele reușesc să desțelenească

108
ridichea din pământ, dar cad cu toții jos.
Iată vine șoricelul/ vrea ca să -i ajute /acum
trag toți de ridiche/ și încet ea iasă /Ridiche,
ridiche, ești tu cam poznașă/Dar acuma noi
ridiche/Te ducem acasă/Că ești tare
frumușică/Și tare gustoasă.
Obținerea
performantei Voi realiza o scurtă conversație pe baza
povestirii și a materialului didactic:
– Va plăcut povestea?
– Ce personaje am întâlnit în această
poveste? – Cum era ridichea? – A reușit moșul
să o scoată din pământ de unul singur? – Cine
i-a venit în ajutor mai întâi? – Baba pe cine a
chemat? – Ce strigau de fiecare dată când li
se mai adăuga câte un ajutor? Cum trăgea u
cu toții ridichea? (cu putere, adică cu forță) –
Dacă nu ar fi ajutat cu toții, ar fi reușit
moșul să scoată ridichea de unul singur?
Așa se întâmplă și în viața noastră: e nevoie
uneori să ne ajutăm unii pe alții ca să reușim
un lucru sau ca să facem tr eaba mai repede.
Iată, de exemplu, e nevoie să strângem cu
toții jucăriile după ce ne jucăm, ca să
terminăm mai repede.
Se va insista pe mesajul educativ al poveștii
Unde -s mulți puterea crește .
– Spuneți -mi voi mie, e mare un șoricel?
– Are el putere? Așa e copii, deși un
șoricel e mic și fără multă putere, cu ajutorul
lui au reușit să scoată ridichea din pământ,
Să știți că orice ajutor e de folos uneori și la
fel și noi trebuie să ne ajutăm între noi la
grădiniță sau acasă cu familia. Acolo unde
sunt mai mu lți și puterea e mai mare.
Consolidarea cunoștințelor copiilor
referitoare la această poveste o fac prin
metoda piramida
.

conversația

jocul
muzical

metoda
piramida

conversația
explicația
exercițiul Apreciere
verbala

109

1. Cum a crescut ridichea ?- etapele plantării
(a săpat pământul, a semănat ridichea, a udat
stratul cu legume și în final ridichea a
crescut mare numai bună să fie mâncată).
2. Cine dorea să mănânce ridichea ? (Moșul,
baba, nepoata).
3. Ce animalele domestice am întâlnit în
poveste? le mai spunem și prietenele
omului ? (câinele și pisica).
4. Animalul cel mai mic din poveste cu
ajutorul căruia au reușit să scoată ridichea,
a fost ? (șoricelul).
Încheierea
activității Se fac aprecieri colective și individuale
asupra participării copiilor la activitate. Aprecieri
asupra
întregii
activității

110
Anexa 4
PROBĂ DE EVALUARE INIȚIALĂ
DLC+DȘ+DEC+DOS (educarea limbajului+activitate matematică+
activitate practică+educație pentru societate/activitate practică)

Timp alocat: 15 minute
Obiectivele avute în vedere la aplicarea acestui test au fost:
O1 – Să se exprime liber în propoziții simple, să poată fi înțeles;
O2 – Să reproducă patru versuri însușite anterior ;
O3 – Sǎ clasifice obiecte după criteriul formei și mărimii;
O4 – Sǎ coloreze imaginile cu culorile adecvate;
O5 – Să salute la venire și la plecare.
Obiectivele aceleași cu itemii
Conținutul probei (descrierea itemilor):
I1: Se exprimă l iber în propoziții simple – să poată fi înțeles – probă orală
I2: Reproduce patru versuri însușite anterior – probă orală
I3: Clasifică obiecte după criteriul formei și mărimii – probă orală/ practică cu material
individual
I4: Colorează imaginile cu culorile adecvate. (fișă individuală)

I5: Salută la venire și la plecare – probă orală

111
Anexa 5
PROBĂ DE EVALUARE SUMATIVĂ
(DȘ+DLC+DOS)
la sfârșitul semestrului I

Timp alocat: 15 minute
Conținutul probei (descrierea itemilor):
I1: Recunoaște și colorează elemente specifice anotimpului toamna

I2: Enumeră 5 elemente specifice anotimpului iarna .
I3: Colorează corespunzător grupa cu cele mai multe elemente .

I4: Recunoaște imaginile din poveștile învățate ;

I5: Salută și folosește formulele de politețe uzuale în diferite contexte

112
Anexa 6
MODELE DE PROIECTE DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
Modelul 1.
Proiect de activitate integrată: Bine ai venit dragă toamnă !
Data: 16.10. 2019
Nivelul de vârstă: I
Grupa: Mugurașii (mică)
Tema anuală de studiu : Când/cum și de ce se întâmplă ?
Tema proiectului: DIN TAINELE NATURII
Tema săptămânii: Lumini și umbre de toamnă
Tema activității: Culorile Toamnei !
ELEMENTE COMPONENTE ale ACTIVITĂȚII INTEGRATE : ADE : DȘ: Domeniul
Știință (Cunoașterea mediului), DEC: Domeniul estetic și creativ (Educație plastică) +
DLC: Domeniul Limbă și comunicare (Educarea limbajului)
Tipul activității: asimilare de noi cunoștințe
Dimensiuni ale dezvoltării:
– motricitate grosieră și motricitate fină în contexte de viață familiare;
– finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități);
– mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute;
Comportamente vizate:
– Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în veder ea înțelegerii și
receptării lui (comunicare receptivă);
– Demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime, formă, culoare;
– Finalizează proiecte simple;
– Manifestă creativitate în activități diverse.
Obiective operaționale:
– să recunoască și să descrie verbal anumite schimbări și transformări din mediul
apropiat;
– să participe la activitățile de grup, atât în calitate de vorbitor, cât și în calitate de
auditor;
– să înțeleagă și să transmită mesaje simple;
– să cunoască și să utilizeze unelte simple de lucr u pentru realizarea unei activități
artistice;

113
Metode și procedee : observația, explicația, demonstrația, exercițiul, problematizarea, turul
galeriei;
Material didactic: materiale din natură: secșiuni de lemn, frunze de diferite forme și
culori, foi de flip chart, acuarele, pensule, frunze uscate, staniol, buchețele de bețe de
urechi);
Forme de organizare : Frontal, individual și grupuri mici
Bibliografie:
1. *** Curriculum pentru educația timpurie, 2019
2. Culea Lucreția – Îndrumător metodic 3 -4 ani. În conformitate cu Curriculumul
pentru educație timpurie 2019, aprobat prin OMEN, nr. 4694/ 2.08.2019, Ed . Diana, 2019
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
Etapele
activității Conținut științific Metode și
procedee Evaluare
Moment
organizatoric Pregătirea climatului psiho – afectiv
necesar desfășurării activității:
pregătirea și afișarea materialelor .
Captarea
atenției Vom ieși afară și vom observa
copacii din curtea grădiniței în acest
anotimp conversația
problematizarea Observarea
copiilor,
aprecieri
verbale
Reactualizarea
cunoștințelor Vom purta o discuție referitoare la
ce anume știm despre anotimpul
toamna și ce am dori să aflăm
despre acest anotimp. conversația
Anunțarea
temei și a
obiectivelor Copiii astăzi vorbim despre
anotimpul toamna. Cât de frumos
este anotimpul prin culorile
frunzelor uscate, ce schimbări se
petrec în natură și ce se întâmplă în
viața noastră o dată cu venirea
toamnei. conversația
Prezentarea
conținutului și
dirijarea
învățări Observăm copacii din curtea
grădiniței. Vedem din ce anume este
alcătuit (rădăcină, tulpină, coroană,
crengi frunze). Măsurăm împreună
copacii cu brațele și observăm vârsta
fiecărui copac. Care este mai tânăr
sau mai bătrân. Copiii observă
scoarța copaculu i, o pipăie și
descoperă care este rolul acesteia.
Discutăm despre crengi și frunzele
colorate ale toamnei. Observăm c ă
fiecare copac are frunze diferite.
(tei, brad, nuc, salcie). Pipăim
frunzele și adunăm pentru a putea să conversația

observația

demonstrația

exercițiul Observarea
capacității de
menținere a
atenției

114
le cercetăm mult mai bine în sa la de
grupă. Ajunși în sala de clasă copiii
continuă cercetările.
La centrul Știință copiii au mai
multe secțiuni de copac. Unele mai
mari și altele mai mici. Se explică
copiilor că fiecare secțiune (bucată
de lemn), reprezință o parte a unui
copac de vâr ste diferite. Li se arată
cercurile formate pe fiecare secțiune
și le numărăm împreună să vedem
ce vârtă au avut copacii tăiați. După
ce am observat secțiunile de lemn,
fiecare copil desenează pe o foaie
cercurile de pe bucata de lemn pe
care a observat -o. Grupa de copii
care lucrează la masa luminoasă, au
observat diferite frunze pe care le -au
cules din curtea gradiniței. Am
observat că au forme diferite, unele
sunt mai rotunde, altele alungite.
Am cercetat frunzele și am realizat
conturul frunzei la masa luminoasă.
Am discutat despre culorile de
toamnă și aspecte specifice acestui
anotimp. Am realizat și un ierbar al
clasei cu diferite frunze pe care le –
am adunat. Frunze de forme și culori
diferite. Acesta va fi îmbunătățit pe
parcursul săptămânii cu alte frunze
pe care copiii le găsesc și le aduc.
Pentru a observa mai bine care sunt
culorile de toamnă voi așeza copiii
la măsute unde au deja pregătite
diferite materiale pentru a realiza o
lucrare de toamnă. Înainte de a
merge la măsuțe cer copiilor să își
aleagă o frunză colorată de pe covor.
Fiecare copil își va căuta culoarea
frunzei (galbenă, roșie sau
portocalie) pe mesele cu materialele
didactice pregătite pentru activitate a
următoare .
După ce copiii s -au așezat la măsuțe
le explic ce anume au de reali zat.
Împart copiii după culorile de frunze
alese în trei grupe: grupa frunzelor
galbene care au de realizat prin
tehnica de lucru dactilopictură,
lucrarea cu tema ” Covorul colorat al

observația

explicația

115
toamnei ”, grupa frunzelor roșii, vor
realiza prin tehnica ștampilării
„Copacul zânei Toamna”, aici
folosind diferite tehnici de
ștampilare, la alegere: cu
ghemotoace de staniol, cu buchețele
de bețe de urechi, cu buretele și cu
ghemotoace de h ârtie.
Grupa frunzelor portocalii o să
realizați frunza prin ștampilare cu
frunze adunate chiar de ei.
Obținerea
performanței La finalul activității vom realiza
turul galeriei și fiecare grupă își
prezintă lucrarea realizată și
tehnicile delucru utilizate.
După ce am obsevat care sunt
minunățiile pe care ni le oferă acest
anotimp, vom repeta împreună
poezia ”Frunza”, pentru a ne
reaminti aspectele acestui anotimp. turul galeriei Apreciere
verbal ă
Încheierea
activității Se fac aprecieri colective și
individuale asupra participării
copiilor la activitate. stimulente Aprecieri
asupra
întregii
activității

116
Anexa 7
Modelul 2
Proiect de activitate integrată: „Corpul uman ”

Data: 07.11.2019
Nivelul de vârstă: I
Grupa: Mugurașii (mică)
Tema anuală de studiu: „Cine sunt/suntem?”
Tema proiectului: Identităti în dialog
Tema săptămânii: Eu sunt unic!
Tema activității: „Eu sunt mare și voinic!”
ELEMENTE COMPONENTE ale ACTIVITĂȚII INTEGRATE : ADE:
DȘ: Domeniul Știință (Cunoașterea mediului),
DEC: Domeniul Estetic și Creativ (Educatie plastică)
Mijloc de realizare: observare, pictură
Dimensiuni ale dezvoltării:
– comportamente prosociale de acceptare și de respectare a diversității;
– curiozitate, interes și inițiativă în învățare;
– fnalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități).
Comportamente vizate:
– Exprimă recunoașterea și respectarea asemănărilor și a deosebirilor dintre
oameni;
– Demonstrează acceptare și înțelegere față de celelalte persoane în mediul apropiat;
– Manifestă curiozitate pentru activități, persoane și obiecte noi ;
– Finalizează proiecte simple
– Realizează sarcini de lucru cu consecvență.
Obiective operaționale :
– să facă diverse comparații între corpurile colegilor de grupă;
– să enumere părțile componente ale corpului uman ;
– să identifice caracteristici comune băiatului și fetei ;
– să completeze siluetele omenești cu elementele care lipsesc;
– să prezinte materialele utilizate în cadrul activității artistico -plastice;
– să realizeze tema plastică utilizând corect tehnicile de lucru;

117
Material didactic: o coală de carton pe care este desenat un copil; Jetoane cu siluete de
băiat, fetiță, caracteristici comune și individuale; Insigne pentru fiecare grup, cu simboluri
diferențiate (buline de diferite culori); Acuarele, trafalet pt pictat, baloane, pensule, apă,
carioca;
Metode si procedee: observarea, con versația, explicația, exercițiul, lucrul în grup;
Forme de organizare : Frontal, individual și grupuri mici
Bibliografie:
1. Culea Lucreția , Îndrumător metodic 3 -4 ani . În conformitate cu Curriculumul
pentru educație timpurie 2019, aprobat prin OMEN, nr. 4694 / 2.08.2019, Editura
Diana, 2019;
2. *** Curriculum pentru educația timpurie 2019
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
Eveniment
didactic Conținut științific Strategii
didactice Evaluare
Moment
organizatoric Pregătirea climatului psiho – afectiv
necesar desfășurării activității:
pregătirea și afișarea materialelor . Conversația
Captarea
atenției Prezint copiilor un buchet cu flori. Ce
sunt acestea? Ce sunt flori sau fructe?
Dacă sunt flori haideți să le mirosim.
Au miros florile? Cu ce am mirosit?
Ați mâncat azi dimineață? Cu ce ați
mâncat? Ce sunt toate acestea?
Nasul, Gura?
Reactualizarea
cunoștințelor O voi realiza printr -o scurtă
conversație referitoare la ce anume
știu despre părțile corpului nostru.
Anunțarea
temei și a
obiectivelor Astăzi copii vom vorbi despre Corpul
uman, îl vom observa. Cine vrea să
vină la mine? Am o coală de hârtie pe
care îl voi așeza pe copilul venit pe
coală și îi voi desena conturul
corpului și apoi vom compara și vom
observa cu toții părțile co rpului
nostru. Explicația
Prezentarea
conținutului și
dirijarea
învățări Voi chema un copil în fața clasei și îl
vom va observa. Se cere celorlalți să
recunoască și, apoi, să denumească
părțile componente ale corpului
(indicate de educatoare), făcând
comparație cu desenul făcut după
conturul unui copil.
– Care sunt părțile corpului omenesc?
– Care este rolul lor? De exemplu dacă
acum mi -aș lega picioarele, ce s -ar
întâmpla? Cu picioarele ce facem? Ele Expli cația
Observarea
Brainstorming Se consideră
performanță
dacă toți
copiii vor
răspunde
corect la
întrebările
adresate

118
susțin greutatea corpului, iar oasele și
mușchii de la picioare sunt foarte
puternici. Piciorul se termina cu laba
piciorului, iar poziția ei te ajută să
mergi și să te susții vertical. Voi purta
discuții referitoare la părțile
componente și rolul lor.
Dar voi aveți haine pe voi? Nu vreți
să-i dăm viață și desenului nostru?
De ce materiale avem nevoie? Ce
avem aici pe masă? Copiii numesc
ustensilele de lucru. Acum vă rog să
priviți către tabla magnetică, ce
observați? Pe tabla magnetică se află
jetoane aranjate greșit și ei vor trebui
să recunoască parte a corpului uman
care a fost pusă greșit. Fiecare copil
are în piept buline cu flori de culori
diferite, respectiv buline mov, roz,
galbene și albe. Copiii care au în piept
buline cu flori de culoare mov vor
desena partea capului cu ajutorul
cariocilor; Gru pa florilor roz, va
folosi trafaletul și acuarelele pentru
partea picioarelor; Grupa florilor roșii
cu ajutorul baloanelor vor stampila
corpul, realizând o bluză; iar grupa
florilor galbenă va realiza cu mâinile,
cu ajutorul dactilopicturii lucrarea.
Obținerea
performanței Acum vă rog să priviți către tabla
magnetică, ce observați?
Pe tabla magnetică se află jetoane
aranjate greșit și ei trebuie să
recunoască partea corpului uman care
a fost pusă greșit și apoi să o așeze
corespunzător. Explicația
Problematizarea Evaluare
orală
Încheierea
activității Se fac aprecieri asupra efortului depus
de copii pentru finalizarea produselor
la ariile de stimulare. Se Conversația Aprecieri
globale
asupra
activității
desfășurate

119
Anexa 8
Modelul 3
Proiect de activitate integrată pe o zi: Steagul României

Data: 02.12. 2019
Nivelul I
Grupa: Mugurașii (Mică)
Tema anuală de studiu: Cine sunt, suntem ?
Tema proiectului: TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE IARNĂ
Tema săptămânii : Sunt român, român voinic !
Tema activității: Steagul României
ELEMENTE COMPONENTE ale ACTIVITĂȚII INTEGRATE : ADE:
DOS ( Domeniul Om și societate) activitate practică – lipire +
DȘ: ( Domeniul Știință ) – cunoașterea mediului – convorbire
ADP Întâlnirea de dimineață : „Bine ați venit la grădiniță dragi români și româncuțe!”
Rutine : „Roșu, glaben și albastru ” – deprinderea de a -și manifesta patriotismul.
Tranziții : „Soldățeii la paradă” – imitative.
ALA1 : JOC DE ROL : De-a gospodinele Tort de biscuiți cu cremă în culorile steagului
Obiective operaționale :
– să mânuiască obiectele casnice respectând norme simple de protecție si securitate;
– să participe activ la activitățile de ornare a tortului;
– să interacționeze cu partenerii de joc;
– să dobândească deprinderi gospodărești de ordine si curățenie la locul de muncă;
ARTĂ: Înșirăm mărgele pentru româncuțe (în culorile steagului)
Obiective operaționale :
– să înșire mărgele corect în culorile steagului;
– să numească culorile mărgele lor folosit e;
– să coopereze in vederea realizării sarcinii propuse.
BIBLIOTECĂ: „Tricolorul”, de Irimie Străuț – lectura educatoarei.
Obiective operaționale :
– să audieze cu atenție un text, să rețină ideile acestuia și să demonstreze că l -a
înțeles;
– să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza celor acumulate și să
utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical;

120
– să trăiască sentimente de mândrie și prețuire a istoriei neamului românesc.
ALA 2 – JOC DISTRACTIV : „La Mulți Ani, România ! muzică, dans și voie bună; Servim
tortul de biscuiți!
Dimensiuni ale dezvoltării:
– interacțiuni cu adulții și cu copiii de vârste apropiate;
– autocontrol și expresivitate emoțională;
– mesaje orale în diverse situații de comunicare;
Comportamente vizate:
– Demonstrează acceptare și înțelegere față de celelalte persoane în mediul apropiat;
– Demonstrează capacitate de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități,
acțiuni, emo ții proprii (comunicare expresivă);
– Demonstrează creativitate prin activități artistico -plastice, în conversații creative;
– Realizează sarcinile de lucru cu consecvență;
Obiective operaționale:
– să cunoască importanța și semnificația zilei de 1 Decembrie;
– să identifice elemente tradiționale specifice țării noastre și zonei în care locuiesc,
conform vârstei;
– să recunoască însemnele naționale: steagul (semnificația culorilor din drapelul
național);
– să identifice materialele și instrumentele necesare realizări i temei, observându -le;
– să lipească estetic și în ordinea corectă, culorile steagului României;
– să analizeze obiectiv lucrările personale și ale celorlalți copii.
Metode și procedee: observația, demonstrația, explicația, exercițiul, conversația
Material didactic: steag, bețișoare, lipici, carton colorat (albastru, galben, roșu), coli albe
în formă de dreptunghi, coș mare pentru cartonul colorat, imagini cu orașul Alba Iulia, etc.
Forme de organizare : frontal, individual și grupuri mici
Bibliografie: * * Curriculum pentru educația timpurie , 2019
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
Eveniment
didactic Conținut științific Strategii
didactice Evaluare
Moment
organizatoric Pregătirea mobilierului și a
materialelor didactice în vederea
unei bune desfășurări a activității Exercițiul
organizatoric

121
Captarea
atenției Se va realiza cu ajutorul unui părinte
care ne aduce o păpușă îmbrăcată în
costum popular și un steag mare.
Întrucât am fost cu toții la 1
Decembrie, Ziua Națională a
României, o zi de mare importanță,
m-am gândit să o sărbătorim cum
știm mai bine și să văd dacă ați fost
atenți la parada militară și ce
activități s -au desfășurat în Cetatea
Alba Iulia. explicația
conversația
Reactualizarea
cunoștințelor Vom discuta despre cum ne -am
petrecut ziua de 1 Decembrie.
Semnificația acestei zile, despre
faptul că noi suntem români.
Anunțarea
temei și a
obiectivelor Vom purta o discuție despre steagul
României, pe baza observării
acestuia. Dacă cunosc culorile și
cum sunt situate, forma steagului,
dacă știu să-mi dea și alte exemple
de steaguri ale altor țări.
În continuare vom realiza o lucrare
cu titlul „Steagul României”. Fiecare
copil are în piept câte o culoare
reprezentativă steagului României.
Echipa albastră, echipa galbenă și
echipa roșie. conversați a
explicația
observația
Prezentarea
conținutului și
dirijarea
învățări Intuirea materialului: „Ce aveți
pregătit pe măsuțe?”. Copiii vor fi
împărțiți în trei echipe. Pe masa
fiecărei echipe se află un steag alb
împărțit în trei dreptunghiuri, coșuri
în care se află bucăți de hârtie de
culoare albastră, galbenă și roșie,
toate amestecate, aracet și pensule.
Exerciții pentru încălzirea mușchilor
mici ai mâinilor: Închid pumnii și -i
desfac/ Palmelor pe plac le fac,/Unu,
doi, unu, doi,/Faceți toți la fel ca noi.
Observarea steagului și lipirea se
realizează alternativ :
– se observă o parte a steagului
(predarea cunoștințelor de
cunoașterea mediului);
– se lipește partea observată a
steagului (consolidarea cunoștințelor
predate și a deprinderilor de lipire);
– se analizează partea de lucrare observarea

conversația

demonstrația

exercițiul Stârnirea
interesului și a
curiozității

Se consideră
performanță
dacă toți copiii
vor răspunde
corect la
întrebările
adresate

Munca pe
grupuri mici, în

122
realizată (verificarea cunoștințelor
însușite anterior și a corectitudinii
execuției).
Observarea steagului: Observăm
pentru prima dată prima culoare de
langă suportul de lemn și anume
culoarea albastră. Care este prima
culoare de lângă suport?
– Unde este așezată culoarea
albastră? Pe steagul nostru unde
trebuie să lipim bucățile de hârtie de
culoare albastră? Toată lumea să
pună degetul unde trebuie să lipiți
culoarea albastră.
– La fel voi proceda și cu
celelalte culori. perechi și
individual
Obținerea
performanței Explicarea și demonstrarea
procedeului de lucru se face de cu
cuvinte accesibile, asigurând
vizibilitate pentru toți copiii. Luăm
lipiciul cu bețișorul și vom pune
puncte de lipici pe o parte a
cartonului albastru și îl lipim pe
foaia albă lân gă lance. Cartonul
galben îl lipim lângă cel albastru, iar
cartonul roșu, lângă cel galben.
Fiecare copil merge și își alege și
lipește culoarea reprezentativă.
Realizarea lucrării de către copii: În
timp ce copiii lucrează, iar dacă este
nevoie ofer expli cații suplimentare și
ajutor. După ce au terminat de lipit,
câte un copil va veni și va prezenta
modul de lipire și vom cânta
cânteccântecul „Roșu, galben și
albastru ce frumos e steagul nostru
Culoarea albastră unde o așezăm?
– Dar culoarea galbenă? Dar cea
roșie?, Al cărei țări este acest steag?,
În oraș locuim noi?,Ce suntem noi?,
Ce limbă vorbim?.
Analiza lucrărilor : Aceștia își vor
evalua munca lor și a colegilor,
având în vedere estetica și
corectitudinea cu care au lucrat și
dacă au putut lucra în e chipă.
conversația

Încheierea
activității Se fac aprecieri generale asupra
modului în care au lucrat și s -au
comportat copiii în cadrul activității. Aprecieri
globale asupra
activității

123
Anexa 9
Modelul 4.
Proiect de activitate integrată: „Podul fermecat”

Data: 19.02.2020
Nivelul I
Tema anuală de studiu: Cum este, a fost și va fi aici pe pământ?
Tema proiectului: „Urme de animale pe glob”
Tema săptămânii: „Animale săbatice”
Tema activității: „Podul fermecat ”
ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂȚII INTEGRATE : ADE:
DȘ: (Domeniul știință – activitate matematică+ cunoașterea mediului)+
DPM: (Domeniul pshihomotric – educație fizică)
Forma de realizare: joc didactic
Tipul activității: verificare de cunoștințe .
Dimensiuni ale dezvoltării:
– motricitate grosieră și motricitate fină în contexte de viață familiare;
– curiozitate, interes și inițiativă în învățare;
– relații, operații și deducții logice în mediul apropiat;
– reprezentări matematice elementare, pentru rezolvarea de probleme și cunoașterea
mediului apropiat.
Comportamente vizate:
– Își poziționează corpul și membrele în mod corespunzător pentru a imita ceva/pe
cineva sau pentru a executa o mișcare;
– Manifestă curiozitate pentru activități, persoane și obiecte noi;
– Experimentează pentru a observa efectele propriilor acțiuni asupra obiectelor și asupra
celorlați;
– Identifică, cu sprijin, categorii de obiecte, ființe și le grupează după un criteriu.
Obiective operaționale :
– să identifice și să selecteze din mulțimea figurilor geometrice, piese după do uă criterii
denumite simultan (formă și culoare);
– să plaseze figurile geometrice într -un spațiu dat stabilind relații spațiale dintre obiecte
în raport cu sine, apoi un obiect față de altul;

124
– să efectueze operații cu grupe de piese geometrice constituite în funcție de un criteriu
dat (formă sau culoare);
– să deosebească animalele domestice de cele sălbatice;
– să identifice animalele domestice și sălbatice după anumite criterii (glasul, pui, hrană);
– să grupeze animalele în funcție demediul lor de viață;
– să execute diverse mișcări și tipuri de mers în funcție de sarcina cerută;
– să perceapă și să acționeze în funcție de componentele spațio -temporale (ritm, distanță,
localizare) .
Metode și procedee : povestirea , explicația, demonstrația, jocul, problematizarea.
Material didactic : figuri geometrice (cerc, pătrat, triunghi) decupate din carton colorat
(roșu, galben, albastru), planșe reprezentând pădurea și ograda, animale domestice și
sălbatice – decupaje (câte un set pentru fiecare copil).
Forme de organizare : frontal, individual
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
Eveniment
didactic Conținut științific Strategii
didactice Evaluare
Moment
organizatoric Pregătirea mobilierului și a materialelor
didactice în vederea unei bune desfășurări
a activității
Captarea
atenției În sala de grupă sunt așezate lângă fiecare
scăunel: planșe cu ograda, un coș cu
animale sălbatice și figurile geometrice
din care va fi construit podul. În partea
opusă sunt așezate planșe cu pădurea și
coșuri cu animale domestice. Copiii vor
intra în sala de grupă și se vor așeza pe
scăunele. conversația
Reactualizarea
cunoștințelor Se dicută despre animalele domestice și
animalele sălbatice, unde anume locuiesc
ele. conversația
Anunțarea
temei și a
obiectivelor Astăzi o să ajutăm animalele să ajungă la
casele lor folosind figurile geometrice pe
care voi deja le cunoașteți foarte bine. conversația
Prezentarea
conținutului și
dirijarea
învățări Prezentarea materialelor, a motivației
activității și a sarcinilor se face sub forma
unei povestiri:
„A fost o vreme când animalele domestice
și animalele sălbatice erau prietene.
Animalele domestice locuiau… unde? (în
pădure) și animalele domestice locuiau …
unde? (pe lângă casa omului) – se arată
planșele cu ograda și pădurea. Pe malul
unui râu erau case, iar pe celălalt o pădure conversația

explicația,

demonstrațiSe consideră
performanță
dacă toți
copiii vor
răspunde
corect la
întrebările
adresate

125
mare. Între pădure și fiecare ogradă
animalele au construit câte un pod
fermecat. Podul era construit din cărămizi
de forme și culori diferite, pentru că lor le
plăceau foarte mult figurile geometrice.
Vouă vă plac? Le cunoa șteți? Ce figură
este aceasta? Ce culoare are? – se arată
câteva din figurile geometrice, iar copiii
ghicesc forma și culoarea acestora. Știți la
ce folosea acest pod fermecat? O dată pe
săptămână animalele treceau peste el și își
schimbau casa. Animalele domestice
mergeau și se jucau în pădure, iar cele
sălbatice mergeau în ogradă unde oamenii
le îngrijeau și se jucau cu ele. Seara se
întorceau la casa lor. Ca să nu se
aglomereze podul și să nu se producă
accidente, fiecare animal avea cărarea sa,
pe care numai el călca. Pisica sărea numai
pe triunghiuri, lupul numai pe piesele roșii
și așa mai departe. Dar într -o zi când
animalele și -au schimbat casa, a venit o
furtună mare care a distrus podurile de
peste râu. Animalele foarte speriate că
acum nu mai pute au să ajungă înapoi la
casa lor, s -au ascuns de furtună (în
coșulețe). În coșul de lângă ogradă sunt
ascunse animalele sălbatice, iar în coșul de
lângă pădure stau ascunse animalele
domestice.
Eu le -am spus că știu niște copii care
cunosc bine figurile geo metrice și pot să
construiască din nou podurile și să le ajute
să se întoarcă acasă. Vreți să le ajutați?
Se așteaptă răspunsul copiilor. Sub
scăunel aveți adunate piesele din care a
fost construit fiecare pod. Eu am un
proiect al podului și vă voi spune pe rând
ce piese trebuie să puneți pentru a construi
podul. ”

a

problematiz
area
Obținerea
performanței Continuând povestea, se transmit sarcinile
(care precizează forma și culoarea piesei și
poziția spațială unde este așezată aceasta),
iar copiii construiesc podurile din figuri
geometrice (aleg pe rând din mulțimea
pieselor, piesa indicată și o așează în
poziția cerută). jocul Observarea
capacității
de
menținere a
atenției

126
Prima piesă a podului este în formă de
cerc de culoare roșie. Cercul roșu este
așezat deasupra ogrăzii; A doua piesă a
podului este în formă de părtat și are
culoarea galbenă. Cercul roșu se așează
lângă cercul roșu;…„Trebuie să vedem
dacă podurile pe care le -am construit sunt
solide și dacă animalele pot trece pe ele în
siguranță. Vom face câteva teste: Pune
mâna dreaptă pe cercul galben; Pune nasul
pe cercul albastru; Stai într -un picior pe
triunghiul roșu; etc.” Se vor desfășura
câteva ex erciții de mers care vor avea și
tentă distractivă.
Podurile sunt terminate, iar copiii ajută
animalele să ajungă la casa lor. Această
activitate se va desfășura după următorul
algoritm:
1. Vor identifica animalul sălbatic după
anumite caracteristici (elem ente specifice
ale corpului, glas, pui, hrană, etc)
cunoscute din activitățile anterioare, din
povești, etc.
2. Vor arăta și numi animalul identificat.
3. Vor traversa podul pe piesele care au o
caracteristică comună (culoare sau formă)
executând un anumi t tip de mers.
4. Vor așeza animalul sălbatic pe planșă la
„casa” lui;
Vor desfășura aceleași acțiuni în sens
invers, identificând animalul domestic
specificat de educatoare, pe care îl vor
așeza pe planșa cu ograda, la „casa” lui.
Exercițiul se repetă pân ă când toate
animalele sunt așezate la casa lor.
Exemple de sarcini: Găsește animalul
domestic care are coamă și copite!; Calul
sare numai pe piesele de culoare albastră!;
Așază calul la casa lui!; Găsește animalul
sălbatic care face: Morr, morr…; Ursul
merge în patru labe și calcă numai pe
piesele de culoare galbenă; Așază ursul la
casa lui!
Încheierea
activității La finalul activității fiecare copil va primi
cadou un produs de la animalelele pe care
le-a ajutat. Aprecieri
globale
asupra
activității
desfășurate

127
Anexa 10
PLANIFICARE SĂPTĂMÂNALĂ

Săptămâna:18.05.2020 -22.05.2020
Tema anuală de studiu: Când, cum și de ce se întâmplă?
Proiect tematic : „Micii exploratori”
Tema săptămânii: „Să descoperim lumea prin experimente!”
Grupa: Mugurașii (mică)
TURA I
DATA DENUMIREA
ACTIVITĂȚII ACTIVITATEA DE
ÎNVĂȚARE
SARCINI DE LUCRU ACTIVITATEA METODICĂ
Luni
18.05.
2020 DȘ: Experimente ”
Învăț cum pot face
experimente acasă
– vizionare PPT,
filmulețe – manifestă curiozitate și interes
pentru experimentarea și învățarea
în situații noi;
– comunică impresii, idei pe baza
materialelor văzute. Cum putem face experimente
acasă?
https://www.cristinaotel.ro/idei
-de-experimente -pentru -copii –
pentru -acasa/
DPM: Gimnastica
de dimineață – Execută mișcări și exerciții fizice https://www.youtube.com/watc
h?v=jUNBugrF1iU
Marți
19.05.
2020 DOS : Să
descoperim lumea
prin experimente!
DEC (modelaj) – formează deprinderi practice și
gospodărești.
– realizează diferite obiecte din
plastilină/ slime -ul creat Slime
https://www.youtube.com/watc
h?v=nOWVcoD29xo
Plastilină
https://www.youtube.com/watc
h?v= -73AHyYzmNM
DLC: Povestea
zilei „Șoarecele de
la oraș și șoarecele
de la țară” – vizionează cu atenție povestea și
reține ideile și mesajul acesteia https://www.youtube.com/watc
h?v=1JnzM_PChSs
Miercu
ri
20.05.
2020 DS: Ziua
curcubeului – încearcă diferi te experimente
adecvate vârstei https://www.youtube.com/watc
h?v=T067EjtrNVs
https://www.youtube.com/watc
h?v=z4NuPR1z5Pw
DLC: Povestea
zilei „Leul și
șoricelul ” – vizionează cu atenție povestea și
reține ideile și mesajul acesteia https://www.youtube.com/watc
h?v=z3_pct03JLI
Joi
21.05.
2020 DEC: Experimente
cu apa – manifestă interes în rezolvarea
sarcinilor primite https://www.youtube.com/watc
h?v=nRX0G6V2YtA
https://www.youtube.com/watc
h?v=CCxbI1qRsWY
DPM: Gimnastica
de dimineață – execută mișcări și exerciții fizice https://www.youtube.com/watc
h?v=OS7IUOBdwRY
Vineri
22.05.
2020 DȘ: Experimente
făcute în casă – încearcă diferi te experimente
adecvate vârstei https://www.youtube.com/watc
h?v=zRPXWTwg3N8
https://www.youtube.com/watc
h?v=AkXtz8rEvDE
DPM: Gimnastica
de dimineață -execută mișcări și exerciții fizice https://www.youtube.com/watc
h?v=9rfaO7EYvck
DLC: Povestea
zilei: Floppy si apa – vizionează cu atenție povestea și
reține ideile și mesajul acesteia https://www.youtube.com/watc
h?v=Ke08aV6YpjY

128

Anexa 11
RAPORT DE ACTIVITATE

Săptămâna: 18.05.2020 -22.05.2020
Tema anuală de studiu: Când, cum și de ce se întâmplă?
Proiect tematic : „Micii exploratori”
Tema săptămânii: „Să descoperim lumea prin experimente!”
Grupa: Mugurașii (mică)

DATA/
ZIUA TEMA ZILEI RECOMANDARE
(PENTRU PĂRINȚI) IDEILE COPIILOR ȘI
PĂRINȚILOR
Luni
18.05.
2020 „Experimente”
DȘ-Învăț cum pot face
experimente acasă –
vizionare PPT, filmulețe
– manifestă curiozitate și
interes pentru
experimentarea și învățarea
în situații noi;

DPM : Gimnastica de
dimineață
– execută mișcări și
exerciții fizice https://www.youtube.com/w
atch?v=jUNBugrF1iU

Marți
19.05.
2020 DOS : Să descoperim lumea
prin experimente!
– formează deprinderi
practice și gospodărești.
DEC (modelaj)
– realizează diferite obiecte
din plastilină/ slime -ul creat
DLC: Povestea zilei
„Șoarecele de la oraș și
șoarecele de la țară”
– vizionează cu atenție
povestea și reține ideile și
mesajul acesteia https://www.youtube.com/watch?
v=1JnzM_PChSs

Miercuri
20.05.
2020 DȘ: Ziua curcubeului
– încearcă diferit e
experimente adecvate
vârstei; https://www.youtube.com/w
atch?v=T067EjtrNVs
https://www.youtube.com/w
atch?v=z4NuPR1z5Pw

129

DLC: Povestea zilei „Leul și
șoricelul ”
– vizionează cu atenție
povestea și reține ideile și
mesajul acesteia https://www.youtube.com/watch?
v=z3_pct03JLI
Joi
21.05.
2020 DEC: Experimente cu apa
– manifestă interes în
rezolvarea sarcinilor primite
https://www.youtube.com/w
atch?v=nRX0G6V2YtA
https://www.youtube.com/w
atch?v=CCxbI1qRsWY

DPM: Gimnastica de
dimineață
– execută mișcări și
exerciții fizice
https://www.youtube.com/w
atch?v=OS7IUOBdwRY
Vineri
22.05.
2020 DȘ: Experimente făcute în
casă
– încearcă diferite
experimente adecvate
vârstei;
https://www.youtube.com/w
atch?v=zRPXWTwg3N8
https://www.youtube.com/w
atch?v=AkXtz8rEvDE

DPM: Gimnastica de
dimineață
-execută mișcări și exerciții
fizice https://www.youtube.com/w
atch?v=9rfaO7EYvck

DLC: Povestea zilei: Floppy
si apa
– vizionează cu atenție
povestea și reține ideile și
mesajul acesteia

https://www.youtube.com/w
atch?v=Ke08aV6YpjY

130
Anexa 12

„MICII EXPLORATORI, LA GRĂDINIȚĂ ȘI ACASĂ !”
Educația a suferit modificări majore la nivel global, deoarece a trebuit să se adapteze noului
context și să își continue cursul așa zis ”firesc”. Am realizat o paralelă între activitățile realizate în sala de
grupă, participând în echipă la realizarea acestuia și bucurându -se împreună cu colegii de rezultatul
observat și activități din perioada pandemiei, care s -au realizat acasă în familie, fiecare copil realizând
diferite experimente plăcute, sprijiniți de către pă rinții lor și bucurându -se de „magiile” realizate. Chiar și
cu porțile grădiniței închise, educația continuă!
”Copiii învață mai bine atunci când sunt într -un climat socio -afectiv sigur, când relaționează plăcut cu părinții, cu
educatorii și cu ceilați din jurul lor” (John Bennet, UNESCO, 2004)

Materiale necesare: vas;
oțet; un ou

– Nu știu! Dar ce
moale este oul?
Oare se mai
sparge acum?
– Uite cîte
biluțe mici
are oul pe el
acum?
Materiale necesare: pahare,
coloranți alimentari, farfurie,
bomboane, etc

Wow! Ce frumoase
sunt culorile!
Materiale necesare: Suc, ulei, alcool sanitar, un vas,
pahar, sirop, o pastilă efervescentă (calciu, vitamine, etc);
câteva picături de colorant
– Uite , se colorează
laptele!
Materiale necesare: pâlnie,
sticla, balon, bicarbonat

Ce greu este să pun
bicarbonatul în
balon! Oare am pus
destul?
– Super! Ce
frumos!
În sala de clasă copiii : se bucură de propriile realizări împreună; sunt motivați și
mult mai interesați să se implice în activiăți; comunică tot mai ușor în interiorul
grupului, discută, pun întrebări și găsesc soluții; învață unii de la alții;
Activitățile desfășurate casă: activitatea se desfășoară în prezența unui adult;
activitățile le desfășoară în funcție de timpul disponibil al părințălor; copilul se
bucură singur de experiența trăită, neputând să o împărtășească colegilor; =.

– De ce nu se
amestecă
lichidele?

131
Anexa 13
ACTIVITATE INTEGRATĂ – ”RIDICHEA NĂZDRĂVANĂ”
Învățăm despre legumele de primăvară

Activitate practic – gospodărească : Activitate practică – Colaj:
Pregătim o salată de ridichi „Ridichea veselă ”

Acultăm povestea “Ridichea Uriașă” “Ne jucăm de -a artiștii” – dramatizare

Pregătim pământul
pentru a planta ridichi.
Semănăm ridichi și le îngrijim ca să
crească mari.
– Uite! Semințele
noastre au
încolțit! În fiecare dimineață, am udat
și îngrijit straturile noastre de
ridichi și acum ele au crescut
mari și frumoase !
Ce știm despre legumele de
primăvară?
-Legumele cresc în pământ. (Luca)
-Legumele se pot consuma fierte sau
crude. (Maria)
-Ridichiile au culoarea roșie si sunt
delicioase. (Evelyn)
-Legumele sunt foarte sănătoase.
(Andreea)
-Legumele au rădăcini și frunze. (Maria
H)
-Trebuie să le îngijim ridichiile ca să
crească mari. (David)
-Frunzele legumelor sunt verzi. (Andrei)
-Bunica mea plantează în grădină legume
care au semințele foarte mici. (Nectaria)
-Putem prepara salată de ridichi. (Nicolas)
-Ridichiile au culoarea roșie si roz. (Vlad)
Cum trebuie să tai
ridichiile??
Ce tari sunt ridichiile…
Se taie foarte greu!

132

Anexa 14
ACTIVITATE INTEGRATĂ – ” BINE AI VENIT DRAGĂ TOAMNĂ!”

1.CE ȘTIU DESPRE FRUNZĂ?
Aleandru : “Frunza
are diferite culori și
forme .”
Maria : “Frunza crește
în copac.”
Alexandra : “Toamna
frunzele cad din copac și
formează un covor
multicolor”
Vlad : “Copacul acesta
este bătrân, a crescut pe
el ciuperci!”
Evelyn : „Șase copii au
2. MĂSURĂM COPACUL
ȘI APOI ÎL PICTĂM

3. CÂȚI ANI ARE COPACUL ?

6. DESENĂM
FRUNZE

8. PRIMUL MEU IERBAR

133