PENTRU OB TINEREA GRADULUI DIDACTIC I ÎN ÎNV A TAMÂNT [610530]
UNIVERSITATEA "OVIDIUS" CONSTAN ¸ TA
FACULTATEA DE MATEMATIC ˘A ¸ SI INFORMATIC ˘A
LUCRARE METODICO-¸ STIIN ¸ TIFIC ˘A
PENTRU OB ¸ TINEREA GRADULUI DIDACTIC I ÎN ÎNV ˘A¸ T˘AMÂNT
Coordonator ¸ stiin¸ tific:
Prof. univ. dr. Dumitru Popa
Candidat: [anonimizat] ˘as. Sturzoiu)
Liceul de Arte "Ionel Perlea", Slobozia, Ialomi¸ ta
2020
UNIVERSITATEA "OVIDIUS" CONSTAN ¸ TA
FACULTATEA DE MATEMATIC ˘A ¸ SI INFORMATIC ˘A
LUCRARE METODICO-¸ STIIN ¸ TIFIC ˘A
PENTRU OB ¸ TINEREA GRADULUI DIDACTIC I ÎN ÎNV ˘A¸ T˘AMÂNT
LIMITE DE FUNC ¸ TII
Coordonator ¸ stiin¸ tific:
Prof. univ. dr. Dumitru Popa
Candidat: [anonimizat] ˘as. Sturzoiu)
Liceul de Arte "Ionel Perlea", Slobozia, Ialomi¸ ta
2020
2
CUPRINS
Argument ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 3
Capitolul 1: Limite de funcții ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 4
1.1. Limita unei funcții într -un punct ………………………….. ………………………….. ………………… 4
1.2. Limite laterale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 8
1.3. Proprietățile limitei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 9
1.4. Limitele funcțiilor elementare ………………………….. ………………………….. ………………….. 12
1.5. Operații cu limite de funcții ………………………….. ………………………….. …………………….. 17
1.6. Limite de funcții compuse ………………………….. ………………………….. ………………………. 18
1.7. Limite remarcabile ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 19
1.8. Cazuri exceptate la operațiile cu limite de funcții ………………………….. …………………….. 22
Capitolul 2: Aplicații metodice în calculul limitelor de funcții ………………………….. ……….. 28
2.1. Exemple de limite de funcții ………………………….. ………………………….. ……………………. 28
2.2. Limite de funcții cu parametri ………………………….. ………………………….. ………………….. 51
2.3. Limite de funcții în probleme practice ………………………….. ………………………….. ………. 55
Capitolul 3 : Metodologia cercetării științifice psihopedagogice și metodice …………………. 56
3.1. Cercetarea psihopedagogică ………………………….. ………………………….. ……………………. 56
3.1.1. Etapele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 58
3.1.2. Metode folosite în cercetarea pedagogică ………………………….. …………………………. 59
3.2. Proiectarea pedagogică ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 65
3.2.1. Importanța și necesitatea proiectării ………………………….. ………………………….. ……. 65
3.2.2. Funcțiile proiectării didactice ………………………….. ………………………….. …………….. 67
3.2.3. Conținutul proiectării pedagogice ………………………….. ………………………….. ………. 68
3.2.4. Planificarea calendaristică ………………………….. ………………………….. …………………. 70
3.2.5. Proiectarea unei unități de învățare ………………………….. ………………………….. …….. 70
3.3. Evaluarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 71
3.2.1. Funcțiile evaluării ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 72
3.2.2. Forme/tipuri de evaluare ………………………….. ………………………….. …………………… 74
3.2.3. Metode și tehnici de evaluare ………………………….. ………………………….. …………….. 76
3.2.4. Tipuri de itemi ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 79
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 84
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 93
ARGUMENT
Obiectul de studiu al analizei matematice îl constituie, în principal, numerele reale ¸ si func¸ tiile
reale. Dar, spre deosebire de utilizarea acestora în algebr ˘a, se întâlnesc aici tipuri noi de ra¸ tiona-
ment, tipuri noi de calcul bazate prin excelen¸ t ˘a pe no¸ tiunea de limit˘ a.
Conceptul de trecere la limit ˘a a fost formulat pentru prima dat ˘a de Isaac Newton (1642-1727)
¸ si Gottfried Leibniz (1646-1716), fiecare în încerc ˘ari diferite de a rezolva probleme de calcul.
Contribu¸ tii importante aduce în acest domeniu ¸ si Leonhard Euler (1707-1783). El fundamenteaz ˘a
conceptul de func¸ tie. Descrieri verbale ale conceptului de limit ˘a au fost propuse de diferi¸ ti matema-
ticieni, dar insuficiente pentru a fi utilizate în demonstra¸ tii. În 1821, Augustin-Louis Cauchy
(1789-1857) în lucrarea ”Cours d’ Analyse” formuleaz ˘a defini¸ tii ¸ si prezint ˘a argumente cu mai
mult ˘a aten¸ tie decât predecesorii s ˘ai. Dar cel care formuleaz ˘a defini¸ tia precis ˘a a limitei este Karl
Weierstrass (1815-1897). Aceasta este defini¸ tia pe care o utiliz ˘am ¸ si ast ˘azi.
Limitele de func¸ tii se calculeaz ˘a în principal prin reducerea convenabil ˘a la cazul unor func¸ tii
mai simple.
Calculul limitelor începe cu stabilirea teoretic ˘a a regulilor de algebr ˘a a limitelor, importante
atât în sine, cât ¸ si pentru faptul c ˘a permit reducerea calculului la câteva limite-tip, evitând aplicarea
defini¸ tiei în cazuri când aceasta devine practic inoperant ˘a (de exemplu, este dificil de aratat pornind
de la defini¸ tie c ˘a lim
x!1sinpx
x 1= p).
În demersul didactic desf ˘a¸ surat în ciclul liceal, profilul real, calculul limitelor de func¸ tii fun-
damenteaz ˘a teoretic capitolele ”Func¸ tii continue” ¸ si ”Func¸ tii derivabile”. Oricare dintre no¸ tiunile
introduse în aceste capitole se define¸ ste cu ajutorul limitelor, asigurând suportul studiului aces-
tor propriet ˘a¸ ti pentru orice tip de func¸ tii. ”Reprezentarea grafic ˘a a func¸ tiilor” este, de asemenea,
un capitol din analiza matematic ˘a ce nu poate fi parcurs f ˘ar˘a a utiliza limitele func¸ tiilor, pentru
determinarea asimptotelor, imaginii, etc.
Lucrarea de fa¸ ta î¸ si propune s ˘a trateze aspecte teoretice ¸ si metodice ale limitelor de func¸ tii.
În primul capitol sunt abordate aspecte teoretice privind: conceptul de limit ˘a a unei func¸ tii
într-un punct, propriet ˘a¸ tile limitei, limitele func¸ tiilor elementare, opera¸ tiile cu limite de func¸ tii
(similare celor de la ¸ siruri), limite de func¸ tii compuse ¸ si limite remarcabile. În ultima parte a
capitolului sunt prezentate tehnici pentru eliminarea nedetermin ˘arilor în calculul limitelor.
Capitol al doilea este rezervat aplica¸ tiilor limitelor de func¸ tii, înso¸ tite de solu¸ tii ¸ si de câteva
exemple ale aplic ˘arii limitelor de func¸ tii în probleme practice.
Cel de-al treilea capitol este rezervat cercet ˘arii ¸ stiin¸ tifice psihopedagogice ¸ si metodice.
3
Capitolul 1
Limite de functii
1.1. Limita unei func¸ tii într-un punct
Pentru a defini conceptul de limit ˘a a unei func¸ tii într-un punct trebuie ca acel punct s ˘a fie punct
de acumulare pentru domeniul de defini¸ tie al respectivei func¸ tii.
Cazul când punctul de acumulare este un num ˘ar real ¸ si limita tot un num ˘ar real
Defini¸ tia 1 .Fie DR. Un punct a2Rse nume¸ ste punct de acumulare al mul¸ timii D dac˘ a
¸ si numai dac˘ a este satisf˘ acut˘ a condi¸ tia
8e>0;(a e;a+e)\(D fag)6=?:
Condi¸ tia din aceast ˘a defini¸ tie este uneori mai dificil de verificat. În continuare indic ˘am un
mod mai comod de verificat, în exemple, ca un punct s ˘a fie punct de acumulare pentru o mul¸ time.
Teorema care urmeaz ˘a se nume¸ ste teorema de caracterizare a punctelor de acumulare în R.
Teorema 2 .Fie DR¸ si a2R. Urm˘ atoarele afirma¸ tii sunt echivalente:
(i) a este punct de acumulare al mul¸ timii D adic˘ a: 8e>0,(a e;a+e)\(D fag)6=?.
(ii) exist˘ a un ¸ sir (xn)n2ND astfel încât x n6=a,8n2Niarlimn!¥xn=a.
Demonstra¸ tie . (i))(ii). Ipoteza (i) fiind adevarat ˘a pentru orice num ˘are>0 ea va fi adev ˘arat˘a,
în particular pentru e=1
n,8n2Ndeci
a 1
n;a+1
n
\(D fag)6=?,8n2N. Dar aceasta
fiind mul¸ time nevid ˘a înseamn ˘a c˘a ea are cel pu¸ tin un element, element care depinde de ndeci
8n2Nexist ˘axn2
a 1
n;a+1
n
\(D fag)adic˘axn2D¸ sixn2
a 1
n;a+1
n
. Condi¸ tia xn2
a 1
n;a+1
n
înseamn ˘aa 1
n<xn<a+1
n,8n2Nsau 1
n<xn a<1
n, saujxn aj<1
n. Cum
limn!¥1
n=0 din defini¸ tia limitei unui ¸ sir rezult ˘a c˘a8e>0,9ne2Nastfel încât8nneavem1
n<e.
Folosind acum inegalitatea jxn aj<1
n,8n2Ndeducem c ˘a8nneavemjxn aj<e. Din
defini¸ tia limitei unui ¸ sir rezult ˘a c˘a limn!¥xn=q. Astfel (ii) este demonstrat.
(ii))(i). Deoarece limn!¥xn=a, din defini¸ tia limitei unui ¸ sir rezult ˘a c˘a8e>0,9ne2Nastfel
încât8nneavemjxn aj<e. Aceast ˘a inegalitate este echivalent ¯a cu e<xn a<ede unde
rezult ˘a c˘aa e<xn<a+e,xn2(a e;a+e). Dar s ˘a ne amintim c ˘a(xn)n2NDastfel încât
xn6=a,8n2Nadic˘axn2D¸ sixn6=a,8n2Naltfel spus xn2D fag¸ sixn2(a e;a+e). Cum
¸ si înseamn ˘a intersec¸ tie de mul¸ timi rezult ˘a c˘axn2(a e;a+e)\(D fag), adic ˘a(a e;a+e)\
(D fag)6=?ceea ce înseamn ˘a (i).
Introducem acum conceptul de limit ˘a a unei func¸ tii într-un punct.
Defini¸ tia 3 .Fie DR, f:D!Ro func¸ tie ¸ si a2Run punct de acumulare pentru D. Un
num˘ ar l2Rse nume¸ ste limita func¸ tiei în punctul a ¸ si scriem limx!af(x) =l dac˘ a ¸ si numai dac˘ a
8e>0,9de>0astfel încât pentru 8x2D, x6=a cu proprietatea c˘ a jx aj<deeste adev˘ arat˘ a
rela¸ tiajf(x) lj<e.
Condi¸ tia din aceast ˘a defini¸ tie este dificil de verificat. Ea se nume ¸ ste condi¸ tia e dprivind
limita unei func¸ tii într-un punct.
Important .Deoarece a2Reste punct de acumulare pentru D ,din defini¸ tia 1 rezult˘ a c˘ a exist˘ a
puncte x2D, x6=a cu proprietatea c˘ a jx aj<de.
În continuare indic ˘am un criteriu mai comod de verificat în exemple ca un num ˘ar real s ˘a fie
limita unei func¸ tii într-un punct. Teorema care urmeaz ˘a se numeste teorema de caracterizare a
limitei unei func¸ tii într-un punct cu ¸ siruri .
Teorema 4 .Fie DR, f:D!Ro func¸ tie ¸ si a2Rcare este punct de acumulare pentru D ¸ si
l2R. Urm˘ atoarele afirma¸ tii sunt echivalente:
(i)limx!af(x) =l adic˘ a:8e>0,9de>0astfel încât8x2D, x6=a cu proprietatea c˘ a jx aj<
deeste adev˘ arat˘ a rela¸ tia jf(x) lj<e.
4
(ii) Pentru orice ¸ sir (xn)n2ND astfel încât x n6=a,8n2Niarlimn!¥xn=a rezult˘ a c˘ a limn!¥f(xn) =
l.
Demonstra¸ tie . (i))(ii). Fie (xn)n2ND astfel încât x n6=a,8n2Niarlimn!¥xn=a. Trebuie
s˘ a demonstr˘ am c˘ a lim
n!¥f(xn) =ladic˘a ¸ tinând cont de defini¸ tia limitei unui ¸ sir 8e>0,9ne2N
astfel încât8nneavemjf(xn) lj<e. Fie deci e>0. Din (i) rezult ˘a c˘a9de>0 astfel încât
8x2D,x6=acu proprietatea c ˘ajx aj<deeste adev ˘arat˘a rela¸ tia
jf(x) lj<e:(1)
Deoarece limn!¥xn=apentru de>0,9ne2Nastfel încât8nneavemjxn aj<de. Fie acum
nne. Atuncijxn aj<de¸ si s˘a nu uit ˘amxn2D;iarxn6=a. Din rela¸ tia (1) rezult ˘a c˘a
jf(xn) lj<e
adic˘a exact ce voiam s ˘a demonstr ˘am.
(ii))(i). Presupunem prin absurd c ˘a (i) nu are loc. Aceasta înseamn ˘a c˘a9e0>0astfel încât
8d>0exist˘ a x d2D, xd6=a cu proprietatea c˘ a jxd aj<ddarjf(xd) lje0. Aceast ˘a rela¸ tie
fiind adev ˘arat˘a pentru orice d>0 ea va fi adev ˘arat˘a pentru d=1
n>0 deci exist ˘axn2D,xn6=a
cu proprietatea c ˘ajxn aj<1
ndarjf(xn) lje0¸ si aceste rela¸ tii au loc 8n2N. Dar, am ar ˘atat
anterior c ˘a dac ˘ajxn aj<1
n,8n2Natunci limn!¥xn=a. A¸ sadar dac ˘a (i) nu are loc, exist ˘aun ¸ sir
(xn)n2ND astfel încât x n6=a,8n2N;iarlimn!¥xn=a.Cum (ii) este adev ˘arat pentru orice ¸ sir
rezult ˘a c˘a limn!¥f(xn) =l. Dar s ˘a ne amintim c ˘ajf(xn) lje0,8n2N. Folosind acum teorema
de trecere la limit ˘a în inegalit ˘a¸ ti deducem c ˘a lim
n!¥jf(xn) lje0. Cum lim
n!¥f(xn) =lrezult ˘a c˘a
0e0, ceea ce este fals, s ˘a nu uit ˘am c ˘ae0>0. A¸ sadar, presupuerea f ˘acut˘a este fals ˘a deci (i) este
adev ˘arat.
Important .Deoarece a2Reste punct de acumulare pentru D ,din teorema 2 rezult˘ a c˘ a exist˘ a
¸ siruri ca în (ii), adic˘ a exist˘ a ¸ siruri (xn)n2ND astfel încât x n6=a,8n2Niarlimn!¥xn=a.
Cazul când punctul de acumulare este ¥¸ si limita un num ˘ar real
Defini¸ tia 5 .Fie DR.¥este (sau se nume¸ ste) punct de acumulare al mul¸ timii D dac˘ a ¸ si
numai dac˘ a este satisf˘ acut˘ a condi¸ tia
8e>0;(e;¥)\D6=?:
Teorema 6 .Fie DR. Urm˘ atoarele afirma¸ tii sunt echivalente:
(i)¥este punct de acumulare al mul¸ timii D adic˘ a: 8e>0,(e;¥)\D6=?.
(ii) exist˘ a un ¸ sir (xn)n2ND astfel încât limn!¥xn=¥.
Demonstra¸ tie . (i))(ii). Ipoteza (i) fiind adevarat ˘a pentru orice num ˘are>0 ea va fi adevarat ˘a,
în particular pentru e=n,8n2Ndeci(n;¥)\D6=?,8n2N. Dar aceasta fiind mul¸ time nevid ˘a
înseamn ˘a c˘a ea are cel pu¸ tin un element care depinde de ndeci8n2Nexist ˘axn2(n;¥)\D
adic˘axn2D¸ sixn2(n;¥). Condi¸ tia xn2(n;¥)înseamn ˘axn>n,8n2N. Cum limn!¥n=0 din
defini¸ tia limitei unui ¸ sir rezult ˘a c˘a8e>0,9ne2Nastfel încât8nneavem n>e. Folosind acum
inegalitatea xn>n,8n2Ndeducem c ˘a8nneavem xn>e. Din defini¸ tia limitei unui ¸ sir rezult ˘a
c˘a limn!¥xn=¥. Astfel (ii) este demonstrat.
(ii))(i). Deoarece limn!¥xn=¥, din defini¸ tia limitei unui ¸ sir rezult ˘a c˘a8e>0,9ne2Nastfel
încât8nneavem xn>e. Dar s ˘a ne amintim c ˘a(xn)n2NDadic˘axn2D¸ sixn2(e;¥). Cum ¸ si
înseamn ˘a intersec¸ tie de mul¸ timi rezult ˘a c˘axn2(e;¥)\D, adic ˘a(e;¥)\D6=?ceea ce înseamn ˘a
(i).
5
Defini¸ tia 7 .Fie DR, f:D!Ro func¸ tie astfel încât ¥este punct de acumulare pentru
D. Un numar l2Rse nume¸ ste limita func¸ tiei în punctul ¥¸ si scriem limx!¥f(x) =l dac˘ a ¸ si numai
dac˘ a8e>0,9de>0astfel încât pentru 8x2D cu proprietatea c˘ a x >deeste adevarat˘ a rela¸ tia
jf(x) lj<e.
Avem de asemenea
Teorema 8 .Fie DR, f:D!Ro func¸ tie astfel încât ¥este punct de acumulare pentru D
¸ si l2R. Urm˘ atoarele afirma¸ tii sunt echivalente:
(i)limx!¥f(x) =l adica8e>0,9de>0astfel încât pentru 8x2D cu proprietatea c˘ a x >de
este adevarat˘ a rela¸ tia jf(x) lj<e.
(ii) Pentru orice ¸ sir (xn)n2ND astfel încât limn!¥xn=¥rezult ˘ac˘ alimn!¥f(xn) =l.
Demonstra¸ tie . (i))(ii). Fie (xn)n2ND astfel încât limn!¥xn=¥.Trebuie s ˘a demonstr ˘am c ˘a
limn!¥f(xn) =ladic˘a ¸ tinând cont de defini¸ tia limitei unui ¸ sir 8e>0,9ne2Nastfel încât8nne
avemjf(xn) lj<e. Fie deci e>0. Din (i) rezult ˘a c˘a9de>0 astfel încât8x2D,x>deeste
adev ˘arat˘a rela¸ tia
jf(x) lj<e:(1)
Deoarece limn!¥xn=¥pentru de>0,9ne2Nastfel încât8nneavem xn>de. Fie acum nne.
Atunci xn>de¸ si s˘a nu uit ˘amxn2D. Din rela¸ tia (1) rezult ˘a c˘a
jf(xn) lj<e
adic˘a exact ce voiam s ˘a demonstr ˘am.
(ii))(i). Presupunem prin absurd c ˘a (i) nu are loc. Aceasta înseamn ˘a c˘a9e0>0astfel încât
8d>0exist˘ a x d2Dcu proprietatea c ˘axd>ddarjf(xd) lje0. Aceast ˘a rela¸ tie fiind adev ˘arat˘a
pentru orice d>0 ea va fi adev ˘arat˘a pentru d=n>0 deci exist ˘axn2Dcu proprietatea c ˘axn>n
darjf(xn) lje0¸ si aceste rela¸ tii au loc 8n2N. Dar dac ˘axn>n,8n2Natunci limn!¥xn=
¥. A¸ sadar dac ˘a (i) nu are loc, exist ˘a un ¸ sir (xn)n2NDastfel încât limn!¥xn=¥. Cum (ii) este
adevarat pentru orice ¸ sir rezult ˘a c˘a limn!¥f(xn) =l. Dar, s ˘a ne amintim c ˘ajf(xn) lje0,8n2N.
Folosind acum teorema de trecere la limit ˘a în inegalit ˘a¸ ti deducem c ˘a limn!¥jf(xn) lje0. Cum
lim
n!¥f(xn) =lrezult ˘a c˘a 0e0, ceea ce este fals, s ˘a nu uit ˘am c ˘ae0>0. A¸ sadar, presupunerea
f˘acut˘a este fals ˘a deci (i) este adevarat.
De ce calcul ˘am numai limita la ¥pentru ¸ siruri. Explica¸ tie
Propozi¸ tia 9 .a)¥este punct de acumulare pentru N.
b) Nu exist˘ a numere reale care s˘ a fie puncte de acumulare pentru N.
Demonstra¸ tie . a) Conform teoremei 6 trebuie s ˘a ar˘at˘am c ˘a exist ˘a un ¸ sir (xn)n2NDastfel
încât limn!¥xn=¥. Cel mai simplu exemplu este xn=n2N.
b) Presupunem prin absurd c ˘a exist ˘aa2Rcare este punct de acumulare pentru N. Din teorem ˘a
rezult ˘a c˘a exist ˘a un ¸ sir (xn)n2NNastfel încât xn6=a,8n2Niar lim
n!¥xn=a. Din defini¸ tia
limitei rezult ˘a c˘a8e>0,9ne2Nastfel încât8nneavemjxn aj<e. În particular, pentru
e=1
2>09n02Nastfel încât8nn0avemjxn aj<1
2. Fie acum nn0. Atunci din inegalitatea
modululuija+bjjaj+jbjdeducem c ˘ajxn xn0jjxn aj+ja xn0j<1
2+1
2=1. A¸ sadar,
jxn xn0j<1. Cum xn;xn02Nrezult ˘a c˘axn xn02Zdeci ¸ sijxn xn0j2Z¸ si cumjxn xn0j0
rezult ˘a c˘ajxn xn0j2N¸ si s˘a nu uit ˘amjxn xn0j<1. Dar singurul num ˘ar natural strict mai mic
decât 1 este 0 deci jxn xn0j=0 adic ˘axn=xn0. A¸ sadar, xn=xn0,8nn0adic˘a ¸ sirul începând de
lan0este constant egal cu xn0. Dar limita unui ¸ sir constant este chiar constant ˘a adic ˘a limn!¥xn=xn0.
6
Dar, limn!¥xn=a¸ si din unicitatea limitei unui ¸ sir de numere reale rezult ˘a c˘axn0=a, ceea ce este
fals pentru c ˘a s˘a nu uit ˘amxn6=a,8n2N, în particular xn06=a.
Important .Deoarece un ¸ sir (xn)n2NReste o func¸ tie f :N!R, f(n) =xn, ¸ si cum problema
limitei unei func¸ tii într-un punct se pune numai în puncte de acumulare ale domeniului de defini¸ tie
al func¸ tiei respective, (¸ si cum singurul punct de acumulare al lui Neste¥), rezult˘ a c˘ a pentru
¸ sirurile de numere reale are sens doar calcularea limitei la ¥. Aceasta explic˘ a de ce la ¸ siruri
calcul˘ am numai limita la ¥.
Cazul când punctul de acumulare este ¥¸ si limita un num ˘ar real
Defini¸ tia 10 .Fie DR. ¥este (sau se nume¸ ste) punct de acumulare al mul¸ timii D dac˘ a ¸ si
numai dac˘ a este satisf˘ acut˘ a condi¸ tia
8e>0;( ¥; e)\D6=?:
Teorema 11 .Fie DR. Urm˘ atoarele afirma¸ tii sunt echivalente:
(i) ¥este punct de acumulare al mul¸ timii D adic˘ a 8e>0,( ¥; e)\D6=?.
(ii) exist˘ a un ¸ sir (xn)n2ND astfel încât limn!¥xn= ¥.
Demonstra¸ tie . (i))(ii). Ipoteza (i) fiind adevarat ˘a pentru orice num ˘are>0 ea va fi adev ˘arat˘a,
în particular pentru e=n,8n2Ndeci( ¥; n)\D6=?,8n2N. Dar aceasta fiind mul¸ time ne-
vid˘a înseamn ˘a c˘a ea are cel pu¸ tin un element care depinde de ndeci8n2Nexist ˘axn2( ¥; n)\
Dadic˘axn2D¸ sixn2( ¥; n). Condi¸ tia xn2( ¥; n)înseamn ˘axn<
