PENTRU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEȚEAN ILFOV SISTEMUL INFORMATIC GEOGRAFIC (GIS) DEFINIȚII ȘI NOȚIUNI ELEMENTARE… [301615]

OFERTĂ DE APLICAȚIE GIS

PENTRU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEȚEAN ILFOV

SISTEMUL INFORMATIC GEOGRAFIC (GIS)

DEFINIȚII ȘI NOȚIUNI ELEMENTARE

GIS este un acronim pentru “ Geographic Information System” ([anonimizat]).

Termenul “Sistem”, reprezintă în esență un ansamblu de elemente interconectate care acționează împreună în scopul realizării unui anumit obiectiv.

Reprezentarea schematică a unui “Sistem”

Termenul „Geografic” [anonimizat] o referință geografică. Un GIS este capabil să afișeze “imaginea” [anonimizat]: [anonimizat] a elementelor studiate și alta sub formă de bază de date pentru a stoca atributele asociate acestor elemente (de ex. pentru o [anonimizat], [anonimizat].).

[anonimizat]: raster sau vectorială:

grafica de tip raster reprezintă modalitatea de reprezentare a imaginilor (sub formă de matrice de pixeli),

grafica de tip vectorial reprezintă metoda de reprezentare a [anonimizat], poligon, caracterizate de ecuații matematice.

Exemple de modele de date date in format vector si raster:

O caracteristică specifică sistemelor GIS o [anonimizat] “georeferențiere”. [anonimizat] (imagine sau vector) îi este asociată o poziție unică în Sistemul Informatic corespunzătoare poziției geografice din lumea reală.

Clasificarea datelor în funcție de tipul lor:

[anonimizat], [anonimizat]-numitele hărți tematice.

Componentele unui sistem informational de tip GIS sunt următoarele:

baza de date (datele și informațiile geografice);

software-ul (programele și/sau aplicațiile software care prelucrează și gestionează aceste date și informații);

uneltele de lucru (tools) [anonimizat] a datelor geografice.

Componentele GIS:

Crearea unui model de baze de date va urmări:

Delimitarea importanței informațiilor componente și a ariei lor de aplicabilitate;

Cerințele și restricțiile legale pentru realizarea proiectului;

Definirea intrărilor, a funcțiilor și a ieșirilor;

Definirea structurii logice a datelor de intrare;

Baza legală și/sau compatibilitatea cu legislația în vigoare;

Efectele economice urmărite prin implementarea proiectului respectiv.

Categoriile de activități ce stau la baza implementării unui Sistem Informatic Geografic:

Identificarea și culegerea primară a datelor de intrare;

Modelarea informațiilor identificate prin atașarea unei structuri de tip bază de date (DBF) a proiectului și identificarea datelor de ieșire;

Dezvoltarea sistemului creat prin extinderea lui cu noi funcționalități.

Sistemul odată configurat va putea fi extins și i se vor putea adăuga noi funcțiuni de utilizare cum ar fi: [anonimizat], noi funcții de căutare după anumite rezultate urmărite, completarea structurii de date prin adăugarea de noi atribute (atributele sunt date descriptive (non-grafice) asociate unui obiect geografic).

Indiferent de domeniul de utilizare, un GIS trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

Eficiență;

Economicitate;

Securitate;

Protecția datelor;

Alinierea la cadrul legislativ al țării respective (directiva INSPIRE)

1.2. ETAPELE REALIZĂRII SUPORTULUI VECTORIAL DIGITAL

Colectarea și gruparea seturilor de date de baza după tipurile lor:

Documentații scrise (doc, xls, pdf, sa)

Documentații desenate (jpg, ecw, pdf, suport tipărit s.a)

Scanarea, georeferențierea și vectorizarea elementelor de tip grafic;

Corectare erori, construire topologie, transformare din coordonate scanate în coordonate STEREO70;

Încărcarea de straturi suplimentare (atribute) de informație de tip tabel;

Prelucrarea informațiilor uniformizate în urma etapelor anterioare în sistem GIS;

Reprezentările finale de tip harta digitală;

Plasarea finală a informației digitale pe serverele dedicate în vederea consultărilor și analizelor ulterioare.

Schema de principiu a unei hărți GIS:

SISTEM INFORMATIC GEOGRAFIC (GIS) LA NIVEL DE PATJ

2.1. CARACTERISTICI

În acest capitol se vor prezenta caracteristicile de bază ale unui sistem informatic geografic GIS cu aplicabilitate la implementare unui Plan de Amenajare a Teritoriului Județean (PATJ).

2.1.1. Caracteristici generale

crearea modulelor de lucru personalizate pe specificul activității fiecărei entității implicate (și/sau armonizarea modulelor de lucru existente);

crearea de structuri specializate pentru gestionarea datelor în toate organizațiile teritoriale (entitățile) implicate;

gestionare bază de date recensământ (căutare, adăugare, modificare, ștergere);

bază grafică și alfanumerică actualizată;

crearea unui circuit de documente și informație, pentru management electronic al activității diferitelor direcții din cadrul aparatului propriu al Consiliului Județean, între diferitele niveluri ierarhice ale administrației publice, între administrația publică și societatea civilă;

gestionare în comun a bazelor de date cu Centrul de Informare a Cetățenilor;

generare de rapoarte de analiză;

studii, prognoze, scenarii de dezvoltare;

analiza situației cu privire la circulația juridică a terenurilor;

gestionarea zonelor speciale (zone protejate, zone funcționale restricționate, zone cu risc);

legătură cu administratorii domeniului public și privat al statului, județului și unităților administrativ-teritoriale (comune, orașe, municipii);

legatură cu baza de date a deținatorilor de rețele tehnico-edilitare, cu urmărirea în timp real a modificărilor;

legatură cu baza de date a localității;

facilitarea autorizațiilor de executare construcții;

2.1.2. Caracteristici structurale

gestionează informații alfa-numerice extinse despre rețelele edilitare existente (în planuri sau tabele de date);

gestionează informații extinse despre populație;

gestionează informații acumulate din studii geotehnice;

structurează informațiile în straturi distincte, inter-corelate;

face posibil accesul și utilizarea bazei de date cadastrale (evidența completă și detaliată a fondului imobiliar, cu caracteristicile sale fizice, juridice și de funcționalitate – suprafețe, sistemul constructiv, vechimea, starea fizică, categoria de proprietate, destinația clădirii, folosința temporară, valoarea architecturală etc.).

2.2. IMPORTANȚA UTILIZĂRII UNUI SISTEM GIS LA NIVEL PATJ

În cadrul planurilor de amenajarea a teritoriului de tip județean (PATJ) existența unui sistem informatic geografic(geospațial) va permite:

Unificarea informațiilor gestionate de administrația publică și CJ într-o bază de date unitară și compatibilă cu alte aplicații de tip GIS la nivel național;

Vizualizarea documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului;

Realizarea de analize, rapoarte comparative pe diferite perioade de timp pentru evaluarea programelor de dezvoltare propuse;

Stabilirea priorităților de alocare a fondurilor pe baza analizelor efectuate și pe baza unor metode matematice statistice, evitând astfel fondurile redundante;

Localizarea cu precizie a investițiilor prioritare pe baza unor criterii corect stabilite și pe baza analizelor de la nivelul sistemului de indicatori;

Realizarea de reprezentări (hărți) tematice specifice cadrului natural, zonelor de risc, potențialului turistic, zonelor protejate, populație și rețea de localități, căi de comunicații și transport, echipare tehnico-edilitară, zonificarea teritoriului, funcțiuni economice, măsuri și acțiuni asupra unității teritoriale analizate;

Îmbunătățire servicii urbanism:

Servicii rapide și complete pentru cetățean; ·

Sursă de venituri pentru administrația locală; ·

Prin rularea planurilor urbanistice în programul GIS, se pot extrage și tipări cu maximă rapiditate, pentru un anume teren:

Planuri de situație pe suport topografic;

Planuri de încadrare;

Reglementările urbanistice aferente;

Regimul juridic (proprietarul);

Condiții geotehnice;

Starea, structura, vechimea, destinația clădirilor existente;

Restricții de construire;

Rețele edilitare aeriene sau subterane;

Prețul mediu al terenului solicitat.

Prin rularea planurilor urbanistice în programul GIS se pot redacta și tipări rapid certificatele de urbanism; ·

Optimizarea activității Comisiei pentru Acord Unic; ·

Integrarea planurilor urbanistice (generale, zonale, de detaliu) rulând sub același program, în straturi diferite; ·

Evidență și rapoarte de sinteză.

Aspecte care stau la baza configurării unei baze de date la nivel de PATJ:

Nivelul teritorial de referință (NUT): Județean

Caracterul: Director – elaborare strategii, direcții și politici de dezvoltare

Caracterul juridic: Obligatoriu pentru autorități

Competența: Județeană

Forma: Documentație – vizează expresia spațială a programului de dezvoltare socio-economică a județului

Procedura de elaborare:La solicitarea administrației publice județene, pe baza unor strategii de fundamentare

Procedura de finanțare: de la bugetele locale, parteneriate public-privat, public-public sau investiții private din țară și/sau străinătate

Competența de avizare: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), alte organisme centrale și teritoriale interesate

Competența de aprobare: Consiliul Județean

Procedura de completare și/sau actualizare: La 5-10 ani sau la solicitarea administrației publice centrale

Aplicare și monitorizare: MDRAP, compartimentul de specialitate din cadrul Consiliului Județean

Consultarea populației: Informare și consultare

Baza de date a unui PATJ are în componență următoarele:

studii de fundamentare sectoriale (întocmite de instituții și persoane autorizate, specializate);

studii geotehnice;

strategia de dezvoltare a județului și celelalte planuri de dezvoltare regională;

strategii sectoriale ale ministerelor și a altor organisme centrale;

documentații de amenajarea teritoriului aprobate pentru nivele superioare și inferioare;

programe și proiecte de dezvoltare cu impact major asupra teritoriului județean;

date statistice din sistemul național și/sau gestionate de organisme centrale și servicii descentralizate ale acestora, O.N.G.-uri și agenți economici;

alte date și informații aflate în posesia elaboratorului;

legislația din domeniu, în vigoare.

La obținerea datelor și informațiilor necesare implementării în sistemul informatic elaboratorul va fi sprijinit în acest sens și de către beneficiar. Potrivit legii, ministerele și celelalte organisme ale administrației publice centrale au obligația să furnizeze, cu titlu gratuit, autorităților publice județene, informații din domeniul lor de activitate, iar consiliile locale au obligația să furnizeze informații referitoare la dezvoltarea lor socio-economică și urbanistică.

Suportul grafic necesar și suficient pentru realizarea Planului de Amenajare a Teritoriului îl reprezintă hărțile cadastrale la scara 1:50 000. Pentru actualizarea și perfecționarea hărții digitale de bază se mai pot utiliza: aerofotograme, imagini satelitare, puncte de control GPS.

Secțiunile structurale ale unui PATJ:

Componentele de bază ale structurii unui PATJ;

Relațiile logice între componentele sistemului ce urmează a fi implementat;

Variabilitatea în timp a acestor componente;

Intrările și ieșirile din sistem;

Finalitatea și scopul sistemului.

Un Sistem Informatic Geografic de tip PATJ este structurat după cum urmează:

A. STRUCTURA TERITORIALĂ:

Localizarea geografică;

Cadrul natural/mediul:

cadrul natural – relief, climă, faună, floră, biodiversitatea, rețeaua hidrografică;

resursele de apă de suprafață și subterane, resursele solului (inclusiv vegetația forestieră), resurse ale subsolului;

analiza stării actuale a mediului și aspectele teritoriale ale acestuia:

obiectivele de protecție a mediului stabilite la nivel național, regional și județean,

zonele de risc natural (inundații, alunecări de teren, cutremure, avalanșe),

zonele expuse la riscuri tehnologice sau altor tipuri de risc și poluări,

zone deficitare în resurse de apă, zone de depozitare necontrolată a deșeurilor, menajare și industriale,

calitatea factorilor de mediu (aer, apă, sol),

aspecte ale biodiversității în zonă,

factori climatici.

Zone protejate, peisajul cultural național:

patrimoniul natural protejat: parcuri naturale naționale și regionale, rezervații ale biosferei, rezervații naturale, peisaje naturale, monumente ale naturii, arii protejate și avifaunistice;

patrimoniul construit protejat: monumente istorice;

peisajul natural al zonei: valorile patrimoniului cultural material și ale patrimoniului cultural imaterial.

Vor fi evidențiate cu precădere zonele în care au loc:

procese de degradare a mediului natural prin agresiune antropică; resurse naturale valoroase care necesită protecție;

procese naturale și antropice de degradare a patrimoniului construit și a peisajului, obiective ale patrimoniului construit neprotejate, inclusiv peisajele culturale.

Rețeaua de localități:

structura, categorii de mărime după numărul de locuitori;

ierarhizarea și funcțiunile localităților; satisfacerea indicatorilor minimali de definire, pe categorii de localități, în ceea ce privește infrastructura socio-culturală, echiparea tehnico-edilitară și locuirea, conform PATN – Secțiunea a IV-a.

Vor fi evidențiate:

zone lipsite de municipii și orașe;

zone rurale defavorizate;

zone /localități lipsite de dotări publice cu rol teritorial, de echipări tehnico- edilitare, cu fond construit nevaloros, lipsite de legături telefonice și alimentare cu energie electrică;

zone/ localități greu accesibile sau lipsite de legături corespunzătoare în teritoriu;

localități în care sunt necesare renovări ale fondului de locuit, zone de extindere

necontrolată și fenomene de suburbanizare;

unități administrativ-teritoriale de bază nefuncționale/deficitare și cele cu perspective de promovare în categorii superioare.

Infrastructurile tehnice majore:

gospodărirea apelor: principale amenajări pentru asigurarea necesarului de apă,

amenajări hidrotehnice pentru combaterea inundațiilor, prize de apă sau alte lucrări de amenajare din albia cursurilor de apă, baraje și acumulări, alunecărilor de teren; amenajări hidroameliorative pentru agricultură (irigații, desecări, combaterea eroziunii solului);

amenajări pentru asigurarea necesarului de apă pentru stingerea incendiilor, etc.;

rețeaua de căi de comunicație și transport: căi rutiere, căi ferate, căi navigabile, căi aeriene (inclusiv puncte de trecere a frontierei, trasee pentru bicicliști); transport de produse prin conducte (conducte de țiței și produse petroliere, de gaze naturale);

producția și transportul energiei electrice și termice;

rețele de telecomunicații: sisteme de telefonie, cabluri de fibră optică, gradul de asigurare a localităților/populației cu posturi telefonice;

amenajări pentru gestionarea deșeurilor menajere și industriale.

Vor fi evidențiate:

zone deficitare în resurse de apă, surse de apă care necesită măsuri de protecție (ape de suprafață, ape subterane);

localități parțial echipate sau lipsite de echipări tehnico-edilitare; localități care nu sunt echipate cu hidranți exteriori pentru stingerea incendiilor;

localități care necesită reabilitarea echipării tehnico-edilitare, inclusiv a rețelei de distribuție a apei pe care sunt amplasați hidranți exteriori pentru stingerea incendiilor;

zone amenajate în sistem pentru irigații și desecări nefuncționale din cauza

deteriorării;

trasee/sectoare critice de căi rutiere, feroviare și navigabile: nemodernizate, în stare necorespunzătoare de viabilitate, capacitate redusă de preluare a fluxurilor mari, puncte critice (pasaje de nivel, traversări de localități, poduri în stare necorespunzătoare);

zone/ localități lipsite de legături telefonice;

zone cu resurse de energie neconvențională nevalorificate;

zone /localități neracordate la sistemul energetic sau parțial electrificate.

Zonificarea teritoriului:

utilizarea terenurilor, bilanț teritorial conform Anexei nr. 4, inclusiv terenurile cu destinație specială;

evidențierea profilului dominant al zonelor: agricol, silvic, turistic, mixt etc.;

zone cu grad de utilizare redusă: agricultură, silvicultură, ponderea rezervațiilor naturale;

zone cu folosire intensivă: intravilane, terenuri pentru locuire, industrie/depozite,

parcuri de activități;

zone în care se manifestă presiune asupra spațiului rural.

B. STRUCTURA SOCIO – DEMOGRAFICĂ:

Evoluția populației și potențialul demografic:

volumul populației și structura acesteia pe sexe, medii, grupe de vârstă, naționalități, religii ;

evoluția populației, rata medie de creștere a populației;

mișcarea naturală și mișcarea migratorie.

Resursele umane:

starea de sănătate;

accesibilitatea la asistență medicală;

nivelul de instruire;

structura și dinamica resurselor de muncă;

ocuparea resurselor de muncă;

nivelul de trai, gradul de sărăcie.

Vor fi evidențiate:

zone/localități cu fenomene de depopulare datorită sporului natural și migratoriu negativ;

zone/ localități cu fenomene accentuate de îmbătrînire a populației;

zone puternic ruralizate, cu accesibilitate redusă la rețelele de învățământ, sănătate, cultură;

zone/localități cu rate scăzute de ocupare a populației și a resurselor de muncă;

zone /localități cu rate ridicate de ocupare a populației în agricultură;

zone monoindustriale;

zone cu densitate scăzută de populație;

zone/localități afectate de sărăcirea populației;

zone /localități cu rate ridicate ale șomajului.

C. STRUCTURA ACTIVITĂȚILOR (conform clasificării CAEN)

Agricultura, silvicultura, piscicultura:

a) structura terenurilor agricole, dinamica producției vegetale și animale, potențial pedologic, zonarea producției agricole;

b) îmbunătățiri funciare: suprafețe, starea lucrărilor;

c) populația activă în agricultură, proprietatea funciară;

d) mărimea medie a exploatațiilor agricole;

e) resurse forestiere, funcțiuni ale pădurilor, starea pădurilor;

f) volumul de masă lemnoasă exploatabilă și produsele auxiliare;

g) valorificarea producției silvice, valorificarea pădurii pentru turism și recreere;

h) exploatații și amenajări piscicole; valorificarea producției piscicole.

Industria, producția și distribuția energiei, construcții:

a) resurse locale valorificate de industrie;

b) structura industriei: număr salariați, populație ocupată ;

c) repartiția în cadrul rețelei de localități, centre industriale, parcuri industriale, zone libere;

d) agenți economici, inclusiv IMM; suprastructuri industriale – rețele de producție;

e) dinamica activității de construcții.

Turismul:

a) potențial, structură, domenii de excelență, dinamică ;

b) forme de turism (balneare, agroturistice etc.);

c) structuri de primire turistică, capacități, circulația turistică, capacitatea de cazare.

Servicii economice: comerț, transporturi și telecomunicații, cercetare-dezvoltare, informatică, servicii pentru dezvoltarea afacerilor, finanțe-bănci, asigurări și tranzacții imobiliare, burse de valori, burse de mărfuri:

a) structură, domenii de excelență;

b) agenți economici, inclusiv IMM;

c) dotare tehnică și materială.

Vor fi evidențiate:

Zone și centre în care se înregistrează probleme legate de activitatea industrială;

Declinul activităților prin sistarea activităților extractive sau prelucrătoare; trecerea în conservare a instalațiilor industriale; prezența unor activități monoindustriale;

Zone cu potențial agricol ineficient valorificat: numeroase exploatații mici și risipite, slab dotate tehnic, slab echipate cu servicii;

Zone/centre cu resurse turistice valoroase a căror valorificare este afectată de:

gradul redus/lipsa de echipamente turistice și servicii conexe,

circulația turistică, care depășește capacitatea de suport a factorilor turistici,

alte funcțiuni care vin în conflict cu activitățile turistice, activități care degradează calitatea mediului

Zone forestiere degradate prin lipsa lucrărilor de întreținere și prin defrișări necontrolate;

Zone de conflict în dezvoltarea funcțiunilor economice.

D. CONTEXTUL TERITORIAL INTERJUDEȚEAN, REGIONAL ȘI NAȚIONAL

Coridoare de transport, orașe-poartă;

Poli de atracție externi/poli interni cu influențe extrajudețene;

Zone de cooperare transfrontalieră;

Regiunea de dezvoltare în care este cuprins județul și regiunile de dezvoltare vecine;

Zone metropolitane, periurbane.

2.3. STRUCTURA PE STRATURI (LAYERE) A UNEI HĂRȚI DIGITALE LA NIVEL PATJ:

Limite ale:

Teritoriului național

Teritoriului județean

Teritoriului unităților administrativ – terioriale de bază (UAT)

Regiunii de dezvoltare

Ape:

Râuri

Lacuri

Acumulări

Cursuri navigabile

Terenuri:

Folosire si destinatie (existent și propus):

Terenuri agricole:

Clasificare UAT după potențialul agricol

Zone cu amenajări de îmbunătățiri funciare: sisteme de irigații, desecări

Terenuri viticole și pomicole

Terenuri silvice

Zone intravilane

Terenuri aflate permanent sub ape: ape curgătoare, bălți

Echiparea zonelor funcționale (existent, propus):

Capacități de producție agricolă

Activități industriale, pe sectoare de activitate

Activități comerciale

Zone turistice

Altele:

Localități:

Intravilane pentru:

Municipiu-reședință de județ

Municipii

Orașe

Sate reședinte de comună

Sate

Categorii de mărime (clasificare după numărul de locuitori) (existent și propus)

Tipologia funcțională, separat pe municipii, orașe, sate (tipuri de tipologii)

Centre cu rol teritorial, pe categorii (municipii, orașe, sate) (existent și propuneri)

Funcțiuni economice ale localităților:

Zone de dezvoltare și dinamism economic

Infrastructura socială a localităților (existent și propuneri):

Învățământ

Sănătate

Cultura și culte

Asistență socială

Comerț și servicii

Locuirea:

Locuințe

Echipare turistică

Populația (existent și propuneri):

Evoluția populației

Ocuparea populației

Piramida de vârstă

Structura socială a populației

Factori de mediu:

Mediul natural:

Sol:

Gospodărirea deșeurilor

Depozite de deșeuri

Apa:

Deversări

Tronsoane

Stații de epurare

Alte echipamente aferente infrastructurii de apă și ape uzate

Aer:

Factori de poluare

Vegetație:

Zone de vegetație cu caracteristici/funcțiuni diferite:

Zone naturale valoroase:

Rezervații, pe tipuri:

Forestiere

Botanice

Monumente ale naturii

Riscuri naturale:

Factori de risc natural

Zone afectate de riscuri

Zone neafectate de riscuri

Mediul construit

obiective de interes național cu valoare excepțională:

monumente și ansambluri de arhitectură

monumente și situri arheologice

obiective de interes național și local din patrimoniul județean:

monumente și situri arheologice

monumente și ansambluri de arhitectură

case memoriale

opere de artă plastică

Gospodarirea apelor:

Amenajarea bazinelor hidrografice:

Limite de bazine hidrografice

Acumulări

Indiguiri

UAT afectate de inundații

Echiparea hidroedilitară:

UAT-uri cu:

Sisteme centralizate de alimentare cu apă

Sistem de canalizare

Rețea de canalizare

Infrastructuri de transport:

Rețeaua rutieră:

Căi rutiere: DE, DN, DJ, DC, (existent, popuneri)

Coridoare rutiere (paneuropene) (existent, popuneri)

Autostrăzi, drum expres (existent, propuneri)

Puncte de control și trecere a frontierei

Poduri(existent, propuneri)

Rețeaua feroviară:

CF (existente, propuneri)

puncte de frontieră feroviare (existent, propuneri)

tipuri de CF: simple neelectrificate,duble neelectrificate, simple electrificate etc:

coridoare feroviare

treceri la nivel cu calea ferată

Rețeaua navigabilă:

căi navigabile, porturi (existente, propuneri)

cursuri de apă cu potențial navigabil nepus în valoare

Rețeaua de căi aeriene:

aeroporturi (existente, propuneri)

Infrastructura de alimentare cu energie termică:

Conducte de transport agent termic (existent, propuneri);

Infrastructura de gaze naturale:

Conducte magistrale de transport GN (existente, propuse);

Stații de reglare și măsurare/predare (existente, propuse).

Infrastructura de alimentare cu energie electrică

Rețele de transport a energiei electrice;

Puncte de transformare (existente, propuse).

Infrastructura de telecomunicații:

Retele de telecomunicații;

Noduri de telecomunicație;

Resurse ale solului și subsolului

Relief: curbe de nivel, cote GPS

Calitatea mediului:

Vegetație: păduri pe tipuri de funcțiuni (producție și protecție, speciale de protecție, recreere, specii de arbori protejate etc);

Arii naturale protejate.

2.3. UTILITATEA UNUI SISTEM GIS la nivel patj

Implementarea unui sistem integrat de gestionare a bazelor de date la nivel de amenajarea a teritoriului județean contribuie la îmbunătățirea serviciilor de urbanism prestate de către autoritățile locale astfel:

Permite oferirea de servicii mai rapide si complete pentru cetățeni; ·

Prin rularea planurilor urbanistice în programul GIS, se pot extrage și tipări cu maximă rapiditate, pentru un anume teren:

Planuri de situație pe suport topografic;

Planuri de încadrare;

Reglementările urbanistice aferente;

Regimul juridic (proprietarul);

Condiții geotehnice;

Starea, structura, vechimea, destinația clădirilor existente;

Restricții de construire;

Rețele edilitare aeriene sau subterane;

Prețul mediu al terenului solicitat.

Se pot redacta și tipări mult mai rapid certificatele de urbanism; ·

Conduce la optimizarea activității Comisiei pentru Acord Unic; ·

Pot fi integrate și uniformizate cu ușurință planurile urbanistice existente (generale, zonale, de detaliu) toate rulând sub același program;

Evidență și rapoarte de sinteză.

PREZENTAREA SOLUȚIEI GIS PROPUSE

3.1. ASPECTE TEHNICE

3.1.1. Software-ul de bază

Această secțiune va încerca să ofere o viziune asupra mediului informatic și a tehnologiilor utilizate la crearea soluției GIS propuse de firma noastră.

Sistemul de operare: Ubuntu Server

Aplicația a fost proiectată sub sistemul de operare Ubuntu (http://www.ubuntu.com/). Acesta este distribuit de GNU / Linux, care oferă un sistem de operare axat atât pe computere personale cât și pe servere și este unul dintre cele mai importante produse distribuite de GNU / Linux în lume. El se bazează pe Debian GNU / Linux și este definit de ușurința și libertatea de utilizare, instalarea ușoară și actualizarea periodică.

Licența: Ubuntu Server reprezintă o colecție de mii de programe de calculator și documente create de mai mulți programatori, echipe sau companii. Fiecare dintre aceste programe vine sub o licență diferită. Această politică de acordare a licențelor are ca scop determinarea software-urilor care vor fi incluse în mod implicit în sistemul de operare Ubuntu.

Drepturile de autor și mărcile înregistrate sunt două domenii diferite din drept și le considerăm separat în Ubuntu. Politica următoare se aplică numai la drepturile de autor. Mărcile sunt evaluate pentru fiecare caz în parte. http://www.ubuntu.com/about/about-ubuntu/licensing.

Baze de date: PostgreSQL

Sistemul de gestionare a bazelor de date pe care se bazează aplicația este PostgreSQL (http://www.postgresql.org/). Acesta este un puternic sistem de baze de date “open source” și „object-relational” cu mai mult de 15 ani de dezvoltare activă și o arhitectură consacrată, ce și-a câștigat o reputație solidă datorită fiabilității, integrității datelor și a corectitudinii lor. Poate fi rulat pe toate sistemele de operare majore, inclusiv Linux, UNIX (AIX, BSD, HP-UX, SGI IRIX, Mac OS X, Solaris, Tru64), și Windows.

Sistemul PostgreSQL este pe deplin compatibil ACID, are suport complet pentru chei externe, incorporări, vizualizări, triggere, proceduri de stocare și include majoritatea SQL: tipuri de date 2008, inclusiv INTEGER, NUMERIC, BOOLEAN, CHAR, VARCHAR, DATE, INTERVAL, și TIMESTAMP. De asemenea, acesta suportă stocarea de obiecte mari binare, inclusiv imagini, sunete, sau video. El are interfețe de programare native pentru C / C ++, Java, .Net, Perl, Python, Ruby, Tcl, ODBC.

Fiind o bază de date la nivel de companie, PostgreSQL conține funcții sofisticate: cum ar fi multi-Version Concurrency Control (MVCC), recuperare la un anumit moment din trecut, tabele, replicarea asincronă, tranzacții imbricate (savepoints), backup on-line / hot, un sofisticat optimizator de planificare și interogare, și logare prin write ahead pentru toleranță la erori. Acesta susține caractere internaționale, codificarea caracterelor multioctet, Unicode și detectează localizarea pentru sortare, sensibilitate la majuscule și formatarea. Este foarte scalabil atât din punct de vedere al ​​cantității mari de date pe care le poate gestiona cât și al numărului de utilizatori simultani pe care îi acceptă. Există sisteme de PostgreSQL active în medii de producție care gestionează mai mult de 4 terabytes de date.

Câteva limitări generale ale PostgreSQL sunt incluse în tabelul de mai jos:

PostgreSQL oferă funcționalități foarte adecvate pentru dezvoltarea de sisteme de management a dosarelor și de informare:

Controlul de integritate tranzacțională;

Triggere eveniment (triggere);

Limbaj de procedură internă;

Capacitate de a găzdui operațiuni geometrice (module specifice, cum ar fi PostGIS);

Control acces concurent cu multiversiune.

Despre licențiere – PostgreSQL este distribuit sub licența PostgreSQL, o licență liberă Freec Open Source, similară cu licențele BSD sau MIT. (http://www.postgresql.org/about/licence/).

Manager de Persistență: Hibernate (http://hibernate.org/orm/)

Accesul la date se realizează cu ajutorul ORM (Object Relational Mapping) Hibernate facilitând dezvoltarea, separarea codului de acces și permițând trecerea de la mod simplu la orice bază de date existente, fără impact asupra mediului.

Object / Relational Mapping: Hibernate ORM permite dezvoltatorilor să scrie aplicatii mai ușor iar datele lor se păstrează după procesul de aplicare. Fiind un cadru Object / Relational Mapping (ORM), Hibernate este preocupat de persistența datelor fiindcă aderă la baze de date relaționale (prin JDBC). Nu cunoașteți noțiunea de ORM? Citiți aici.

Furnizor JPA: în plus față de propriul API "nativ", Hibernate este, de asemenea, o implementare a specificației Java Persistence API (JPA). Ca atare, acesta poate fi ușor utilizat in orice mediu care suportă JPA inclusiv aplicațiile Java SE, servere de aplicații Java EE, Eterprise ORGi containers, etc.

Persistența idiomatică: Hibernate vă permite să dezvoltați clase persistente folosind expresii naturale orientate spre obiect, inclusiv moștenire, polimorfism, asociere, compoziție, și cadrul colecțiilor Java. Hibernate nu necesită interfețe sau clase de bază pentru clasele persistente și permite orice clasă sau structurăde date să fie persistentă.

Performanță Ridicată: Hibernate sprijină inițializarea lentă, numeroase strategii de preluare și optimistic locking (blocare optimistă) cu automatic versioning și time stamping (imprimarea datei). Hibernate nu necesită tabele speciale de baze de date sau câmpuri și generează o mare parte din SQL la inițializarea sistemului și nu în timpul rulării.

Scalabilitate: Hibernate a fost conceput pentru a lucra într-un cluster de aplicații de servere și a oferi o arhitectură scalabilă. Hibernate scalează bine în orice mediu: se va folosi pentru a conduce Intranet in-house, care servește sute de utilizatori sau pentru aplicații mission-critical care servesc sute de mii de utilizatori.

Despre licențiere – Proiectele Hibernate sunt fie sub liceța 2.1 LGPL sau ASL 2.0. (de tip open free). (Http://hibernate.org/community/license/)

Sistemul GIS: PostGIS

PostGIS (http://postgis.net/) este un modul care adaugă suport pentru obiecte geografice la baza de date relaționată din PostgreSQL pentru utilizarea sa în Sistemul Informațional Geografic. PostGIS a fost certificat în 2006 de către Open Geospatial Consortium (OGC) ceea ce asigură interoperabilitatea cu alte sisteme. PostGIS stochează informații geografice într-o coloană de tip GEOMETRY, care este diferită de omonimul "GEOMETRY" folosit de PostgreSQL, unde se poate stoca geometria în format WKB (Well Known Binary).

Despre licențiere – PostGIS este distribuit de GNU General Public License (GPLv2) de tipul Free Open Source

Caracteristici: modulul PostGIS versiunea 2+ oferă:

Funcții de procesare și funcții analitice atât pentru datele vectoriale cât și pentru cele raster, pentru splicing, dicing, morphing, reclasificare, și de colectare/uniune cu puterea SQL “raster map algebra” pentru prelucrarea datelor raster cu granulație fină;

Reproiectare spațială SQL cu funcții apelabile atât pentru date vectoriale cât și pentru date raster;

Suport pentru importul/exportul de date prin intermediul fișierelor de tip ESRI shapefile atât prin linii de comandă cât și prin instrumente ambalate GUI;

Suport pentru mai multe formate prin intermediul altor instrumente de Open Source de la terți producători;

Linii de comandă dedicate pentru importarea datelor raster de la mai multe formate standard: GeoTiff, NetCDF, PNG, JPG ;

Redarea și importarea de funcții de sprijin ale datelor vector pentru formate de text standard: cum ar fi KML, GML, GeoJSON, GeoHash și WKT folosind SQL;

Redare de date raster în diverse formate standard GeoTIFF, PNG, JPG, NetCDF;

“Seamless raster/vector SQL” sunt funcții apelabile de extrudare a valorilor pixelilor prin regiuni geometrice, care rulează statistici de regiune, tăind datele raster prin geometrie și vectorizând datele raster;

Suport „3D object”, indice spațial, și funcții;

Suport de rețea de tip „topologie”;

Include Tiger Loader/Geocoder/Reverse Geocoder, utilizează date US Census Tiger.

Serverul de aplicații: JBoss / WildFly

Un server de aplicații WildFly (http://wildfly.org/) este un dispozitiv software care oferă servicii pentru diverse aplicații. Un server de aplicații, de obicei, gestionează cele mai multe (sau toate) funcțiile de logică de pgestionare a datelor și de acces la datele aplicației.

WildFly este un server de aplicații de tip “J2EE open source” implementat de Java. J2EE prevede standarde care să permită unui server de aplicații să fie folosit ca un depozitar al componentelor care compun astfel de aplicații. Aceste componente, scrise în limbaj Java, de obicei sunt cunoscute sub numele de Servlets, Java Server Pages (JSP) și Enterprise JavaBeans (EJB 3.0) și permit implementarea diferitelor straturi ale aplicației, precum interfața cu utilizatorul, logica de gestionare a datelor, gestionarea sesiunii utilizatorului și accesul la baze de date de la distanță.

Portabilitatea Java a permis, de asemenea, ca serverele de aplicații J2EE să fie disponibile pe o varietate de platforme, precum Unix, Microsoft Windows și GNU / Linux.

Se compune din două părți: un "Servlet Engine" și un "EJB 3.0 Engine". În "Servlet Engine" se rulează exclusiv aplicațiile clasice ale Serverului JSP ("Java Server Pages") și Servlets), în timp ce "EJB 3.0 Engine (container)" este rezervat pentru aplicații dezvoltate în jurul lui EJB 3.0 al "Enterprise Java Bean":

Serviciile Web

Un serviciu web înseamnă o interfață a aplicațiilor web care permite integrarea acestora cu alte aplicații antreprenoriale, inclusiv cele ale diferiților furnizori de software și platforme, folosind XML ca limbaj de schimb de date.

Mecanismul de bază al serviciilor Web este utilizarea limbajului XML pentru a transporta date între diferite aplicații folosind protocolul web standard HTTP.

Mai exact se utilizează protocolul SOAP (Simple Object Access Protocol) (http://www.w3.org/TR/soap/), care este un limbaj XML ușor bazat pe RPC (Remote Procedure Call) prin HTTP dezvoltat de World Wide Web Consortium (W3C) – o comunitate internațională care dezvoltă standarde deschise pentru a asigura dezvoltarea pe termen lung a Web-ului.

Protocolul are trei părți:

Un pachet (pachet SOAP), care definește un cadru de lucru pentru a descrie ceea ce este într-un mesaj și cum se procesează acesta;

Un set de reguli de codare pentru a exprima exemple de tipuri de date definite de aplicație;

Un set de reguli pentru a reprezenta apeluri și răspunsuri la proceduri de la distanță.

Pentru a optimiza performanța aplicațiilor bazate pe Servicii Web, s-au dezvoltat tehnologii complementare ale SOAP care simplifică trimiterea de mesaje (MTOM) și resursele care sunt transmise în aceste mesaje (SOAP-RRSHB).

Pe de altă parte, WSDL (Web Services Description Language), permite ca între un serviciu și un client să se stabilească un acord în ceea ce privește detaliile de transport al mesajelor și conținutului, prin intermediul unui document procesabil prin diverse dispozitive. WSDL este un fel de contract între furnizor și solicitant. WSDL specifică sintaxa și mecanismele de schimb de mesaje.

Serverul de hărți: GeoServer

Geoserver (http://geoserver.org/) este un server “open source” pentru schimbul de date geospațiale. Proiectat pentru interoperabilitate, acesta publică date de la orice sursă de date spațiale majore prin utilizarea standardelor deschise. Sunt disponibile formate suplimentare și opțiuni de publicare, inclusiv Web Map Tile Service (WMTS) și extensii pentru (CSW) și Web Processing Service (WPS).

GeoServer este construit pe standarde deschise și implementează un număr de servicii standard, cum ar fi Web Feature Services (WFS), Web Map Service (WMS) și Web Coverage Service (WCS).

Fiind un proiect orientat spre comunitate, GeoServer este dezvoltat, testat, și sprijinit de un grup divers de persoane din diferite organizații din întreaga lume.

Despre licențiere – GeoServer este distribuit de GNU General Public License versiunea 2.0 (http://geoserver.org/license/).

3.1.2. Software-ul de aplicație

Desktop GIS: QGIS

QGIS este un sistem informatic geografic de tip Free Open Source (http://www.qgis.org/en/site/) și are următoarele componente (interfețe de utilizare):

QGIS Desktop: Din această interfață se pot crea, edita, vizualiza, analiza și publica diverse tipuri de informații geospațiale. Aplicația este diposnibilă pentru sistemele de operare Windows, Mac, Linux, BSD și Android.

QGIS Browser: Această interfață permite răsfoirea și previzualizarea datelor și a metadatelor. Se pot utiliza comenzile “drag and drop” cu datele dintr-un depozitar de date (datastore) în altul.

QGIS Server. Prin această interfață se publică pe servere proiectele create în QGIS și layer-ele lor aferente, la standarde OGC compatibile cu serviciile WMS și WFS. Din această interfață se poate controla ce layere, atribute, machete și sisteme de coordonate vor fi exportate.

QGIS Web Client: Din această interfață se publică proiectele QGIS pe Web cu ușurință, ea dispune de simbolistică, etichetare și caracteristici ce permit crearea de hărți cât mai reprezentative pentru scopul urmărit.

QGIS pentru Android: În prezent, acest tip de interfață se află în diverse stadii de lucru și testare (beta), iar versiunile disponibile sunt pur experimentale.

3.1.3. Platforma de servicii electronice pentru cetățeni

Platforma de interacționare cu aplicația informatică propusă, disponibilă pentru cetățeni, este reprezentată de modulul de vizualizare a rezultatelor proiectului (modul de tip “viewer” sau vizor). Acest modul de vizualizare va fi pus la dispoziție printr-un link pe site-ul Consiliului Județean Ilfov și pe site-urile primăriilor afiliate județului Ilfov.

Exemplu: Fereastră din modulul „viewer” care poate fi consultată de către cetățeni

(documentații de tip PUG din Zona Metropolitană București)

3.1.4. Arhitectura sistemului

Arhitectura fizică a sistemului

Arhitectura fizică a sistemului se bazează pe două “noduri” (elemente ale unei structuri informatice):

„nodul Client”, reprezentat printr-un calculator care prin intermediul unui browser web va accesa „nodul server”

„nodul Server” va conține la nivel logic serverul web, serverul de aplicații, serverul de hărți, motorul spațial și sistemul de management a bazelor de date. Acest nod va gestiona cererile nodului Client.

Descrierea straturilor fizice și logice ale nodurilor

Pentru descrierea fizică și logică a fiecărui nod, ne vom concentra mai întâi pe nodul Server, deoarece aceasta va găzdui întregul Sistemul Informatic.

La nivel fizic, straturile logice sunt distribuite după cum urmează:

În cadrul serverului Web se găsește interfața utilizatorului (Consola RPM) și interfața de vizualizare (Web Viewer).

În Sistemul de Management al Bazelor de Date se găsește baza de date (BD) a proiectului de Amenajare a Teritoriului. Aceasta bază de date cuprinde patru scheme:

Amenajare: cu conținutul planurilor

Dicționar: cu datele de bază ale sistemului

Exploatare: cu mecanismele de consultare și reprezentare

Securitate: cu datele de utilizator și de control

Validare: cu reguli de validare și control al procesului.

Serverul de Aplicații va fi responsabil pentru găzduirea Managerului de Servicii și a Procesorului FIP, precum și a Managerului de Persistență.

Următoarea figură ilustrează clar diferitele straturi logice care alcătuiesc sistemul nostru:

Stratul Interfață Grafică, este responsabil pentru interacțiunea utilizatorului cu Sistemul. Acest strat este situat în:

Web Viewer.

Consola RPM.

Stratul Managerul de Servicii, setează logica de afaceri; în acest strat acționează următoarele subsistemele: validare, consolidare,completare, servicii Web.

Stratul Procesor FIP, este responsabil de încărcarea Informațiilor privind Gestiunile, împreună cu Managerul de Persistență, care este stratul unde se stochează și gestionează informațiile, reprezintă stratul de date al sistemului.

Arhitectura fizică a sistemului (2 noduri)

Următorul grafic arată configurația de disponibilitate dedicată a soluției. În „entitățile locale mici” se aplică o configurare cu două noduri, plasând componentele după cum se arată mai jos:

3. 2. OBIECTIVELE AVUTE ÎN VEDERE PRIN UTILIZAREA APLICAȚIEI PROPUSE

3.2.1. Obiective generale și scopul urmărit

Obiectivul general al utilizării aplicației propuse îl reprezintă crearea unei baze de date vectoriale (de tip GIS) care să stea la baza întocmirii Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Ilfov și ulterior să permită consultarea și administrarea datelor colectate prin proiect de către organismele implicate în proiect, ținând cont de solicitările cetățenilor și ale altor instituții interesate.

La constituirea bazei de date geospațiale se vor procesa și transpune în format vectorial GIS toate informațiile de tip grafic existente la momentul acesta în administrarea Consiliului Județean și a primăriilor implicate în proiect și se vor corela aceste informații vectoriale (grafice) cu documentațiile de urbanism și amenajare a teritoriului necesare.

Scopul proiectului este de a unifica toate informațiile (de tip grafic sau documentații scrise) conținute în cadrul unui proiect de tip PATJ și de a le expune într-o formă modernă, ușor de înțeles și utilizat de către toți factorii interesați.

3.2.2. Obiectivele specifice proiectului

Identificarea căilor de creare a unui sistem de date geospațial bazat pe un volum mare de informații care să permită gestionarea eficientă a teritoriului inclusiv pe baza documentațiilor emise de municipalitate de tip certificat de urbanism și autorizații de construire și/sau alte tipuri de documentații specifice domeniului;

Colectarea datelor și a informațiilor de reglementare în vigoare aplicabile la nivelul județului;

Publicarea rezultatelor proiectului pe internet cu posibilitatea de consultare și analiză din partea factorilor interesați;

Stabilirea unor nomenclatoare unice pentru datele teritoriale incluse în proiect;

Reducerea procesului de muncă necesar la nivelul administrației locale privind identificarea, analiza și întocmirea mai rapidă a documentațiilor de urbanism;

Reducerea erorilor de analiză datorate factorului urman cauzate în principal de volumul prea mare de informații necesar de a fi gestionat de către administrațiile locale.

3.3. CERINȚE FUNCȚIONALE PENTRU APLICAȚIA propusă, CUPRINSE ÎN CAIETUL DE SARCINI

Acest capitol cuprinde răspunsuri prin care se vor detalia modalitățile de îndeplinire a cerințelor minimale și obligatorii prezentate în Caietul de Sarcini, privind soluția de urbanism și amenajarea teritoriului și pentru platforma servicii electronice pentru cetățeni.

Cerințele funcționale vor fi îndeplinite cu ajutorul a două platforme de interacționare cu aplicația informatică propusă: o platformă de tip “consolă de administrare” și o platformă de vizualizare a rezultatelor proiectului de tip “viewer” (vizor).

3.3.1. Cerințe funcționale pentru soluția de urbanism și amenajarea teritoriului – platforma Consolă de administrare

Funcțiune

Prin interfața „consolă” se va administra baza de date a proiectului de amenajare teritorială prin intermediul a două elemente:

Înregistrare documente: verifică planurile și documentele corespunzătoare

Inventare: gestionarea obiectelor spațiale definite de planuri

Acces

“Consola” este o platformă de acces a utilizatorilor cu drept de administrare a bazei de date a proiectului PATJ (funcționari din cadrul Consiliului Județean), prin intermediul unui browser web standard (recomandat Mozilla sau Chrome) (http://www.cjilfov.ro/).

Utilizatori

„Consola” dispune de un manager de utilizatori propriu organizat după două criterii:

Roluri: se determină modulele la care are acces un utilizator,

Zone: determină zonele geografice în care utilizatorul poate exercita rolurile atribuite.

Din combinația acestor două criterii rezultă drepturile de acces disponibile. Propunem următorii utilizatori:

Administratori cu acces complet (Consiliul Județean Ilfov): au acces deplin la întreaga bază de date gestionată de aplicația software oferită;

Utilizatori cu acces limitat (primăriile afiliate și cetățenii prin intermediul unui link disponibil pe site-ul Consiliului Județean): vor beneficia doar de acces la nivelul inventarului bazei de date generale și la setările de configurare ale fișelor urbanistice aferente unității administrativ teritoriale de care aparține fiecare primărie.

Organizarea datelor

Pentru buna gestionare pe viitor a permisiunilor de acces la baza de date, inventarul de documente este organizat individual la nivelul primăriilor, astfel încât fiecare municipalitate are propriul inventar. Accesul la aceste inventare este realizat prin butonul "vezi planurile consolidate" care permite accesul la entitatea teritorială “municipiu” și inventarul de documentații aferente:

Deoarece baza de date este proiectată pentru întreținerea planurilor de urbanizare, există posibilitatea ca inventarul să poată avea proceduri specifice și ca fiecare procedură să aibă un conținut diferit, situație în care nu este necesară această funcțiune dat fiindcă toate inventarele au un singur proces.

Fiecare inventar se compune din poligoane afișate în interfața “consolă” prin butonul "Entități" și fiecare poligon se compune din loturile care se afișează prin deschiderea trunchiului corespunzător.

Geometria fiecărui poligon sau lot este afișată prin butonul "Geometrie".

Parametrii în care se califică fiecare poligon și lot analizat sunt definiți într-un inventar de bază, care este atribuit comunității Ilfov și, prin urmare, servește pentru toate inventariile municipiilor din cadrul comunității, acest inventar nu conține entități, cum ar fi municipiile, ci conține „determinări”.

Cu butonul "Aplicație" se pot vizualiza valorile fiecărei determinări pentru toate entitățile în care a fost aplicat.

Fișe speciale

Configurația fișelor de date a fiecărui inventar se vizualizează din butonul "Setarea fișelor urbanistice". Aici se poate determina structura și conținutul fiecărei fișe, a fiecărui inventar și se poate previzualiza rezultatul prin selectarea oricărui punct de pe hartă.

Răspuns cerințe funcționale pentru soluția de urbanism și amenajarea teritoriului

3.3.2. Cerințe functionale pentru platforma servicii electronice pentru cetățeni – platforma Viewer (Vizor)

Răspuns cerințe functionale pentru platforma servicii electronice pentru cetățeni

3.4. CERINȚE PRIVIND IMPLEMENTAREA aplicației GIS

3.4.1. Servicii generale de implementare

Etapele implementării unui sistem GIS:

Definirea cerințelor: Implică studiul detaliat al cerințelor utilizatorului. În urma acestui studiu se stabilesc caracteristicile cantitative și calitative ale produselor finale (precizie, structură, scări de reprezentare) și se estimează volumul de date;

Stabilirea funcțiilor sistemului: Fiind cunoscute cerințele, este necesar să se precizeze funcțiile pe care trebuie să le realizeze sistemul pentru îndeplinirea obiectivelor sale;

Proiectarea bazei de date: În GIS datele sunt stocate în straturi (layere) tematice. Este necesar să se definească aceste straturi și caracteristicile (atributele) datelor stocate în fiecare dintre ele. De asemenea, este necesar să se aleagă sistemul de coordonate utilizat;

Alegerea și procurarea echipamentelor și programelor: Dintre diferitele posibilități de implementare a unui GIS trebuie aleasă varianta care asigură totalitatea sau majoritatea funcțiilor stabilite ca necesare în condiții de eficiență maximă;

Încărcarea bazei de date: Constă în realizarea propriu-zisă a hărții digitale prin completarea cu date a straturilor care o compun și reprezintă, de regulă, faza care solicită cel mai important volum de resurse;

Exploatarea sistemului GIS – Această etapă are un caracter permanent și se desfășoară în trei direcții principale: actualizare, analiză și obținerea rapoartelor:

Actualizarea are în vedere caracterul dinamic al datelor spațiale care trebuie să reflecte schimbările intervenite în teritoriu;

Analiza este cea mai importantă posibilitate oferită de GIS prin capacitatea sa de a prelucra date spațiale pe baza diferitelor modele;

Obținerea de rapoarte diverse reprezintă unul dintre marile avantaje ale utilizării GIS și principala rațiune de a fi a acestuia. Rapoartele pot fi sub formă grafică și sub formă tabelară.

Categorii de activități care stau la baza implementării unui Sistem Informațional Geografic:

Identificarea și culegerea primară a datelor de intrare;

Modelarea informațiilor identificate prin atașarea unei structuri de tip bază de date (DBF) a proiectului și identificarea datelor de ieșire;

Dezvoltarea sistemului creat prin extinderea lui cu noi funcționalități.

În cadrul acestei etape se va avea în vedere faptul că informațiile identificate pot fi disponibile în forme variate de reprezentare: analogice (tipărite pe suport de hârtie), în formate electronice de diverse tipuri (JPG, RAW, ECW, DOC, XLS, PDF s.a) și/sau diverse formate vectoriale (DWG, AI, CorelDraw s.a).

Toate datele identificate în faza de colectare de date vor suferi proceduri de conversie (transformare) în fișiere vectoriale de tip GIS și în fișiere de atribute de tip DBF asociate acestora. Dacă este cazul, în funcție de calitatea datele primare avute la dispozitie, aceste date vor trebui reproiectate în sistemul de coordonate Stereo 70 prin procedura de georeferențiere. La finalul etapei de culegere de date vor putea fi identificate informațiile incomplete sau chiar lipsa oricărui tip de informație de bază. Fișierele de tip grafic vor avea atașate ulterior diverse tipuri de documentații scrise: avize, hotărâri, documentații scanate (PDF), diverse nomenclatoare, tabele cu date economice sau de alta natura.

Sistemul odată configurat va putea fi extins și i se vor putea adăuga noi funcțiuni de utilizare cum ar fi: generarea de noi interfețe de vizualizare, extinderea de analize după diferite tipuri de date solicitate, noi funcții de căutare după anumite rezultate urmărite, completarea structurii de date prin adăugarea de noi atribute.

3.4.2. Cerințe privind managementul de proiect

Schema de organizare care stă la baza unui sistem integrat GIS:

Conducătorul de proiect

Programatorul aplicației

Administratorul de sistem

Analistul și administratorul GIS

Administratorul bazei de date

Specialistul în interpretare fotogrammetrică

Operatorul de digitizare/scanare/introducere de date/desenatorul tehnic

Specialistul în redactarea rezultatelor finale

Instructorul de GIS

Utilizatorul final al aplicației

3.4.3. Cerințe privind modul de testare practică a funcționalităților

3.4.4. Livrarea și recepția produselor și serviciilor