Pentru execu ția piesei din desenul dat, s ă se proiecteze urm ătoarele scule a șchietoare: [615962]

Pentru execu ția piesei din desenul dat, s ă se proiecteze urm ătoarele scule a șchietoare:
C u țit prismatic profilat R = 7,3 mm; η = 1,3 mm; d = 60 mm.

Capitolul 1 Analiza constructiv – func țională și tehnologic ă a piesei

Figura 1.1

Pentru confec ționarea piesei din fig. 1.1 se va utiliza materialul 40Cr1C. Acesta este, conform
STAS 791-88, un o țel aliat superior (XS) cu con ținut controlat de sulf, având urmatoarea compozi ție
chimică:
C = 0,36 … 0,44% ; Mn = 0,50… 0,80% ; S = 0,020 … 0,035% ; P = max. 0,025% ;
Cr = 0,80 … 1,10% .
Caracteristicile mecanice ale acestui o țel :
– Limita de curgere: σ0.2 = min. 780 N/mm2;
– Rezisten ța la rupere: σr = min. 980 N/mm2;
– Alungirea la rupere: A5 = min. 10% ; – Gâtuirea la rupere: Z = min. 45% ; – Rezilien ța: KCU 300/2 = min. 50 J/cm2 ;
– Duritate Brinell in stare recoapt ă: max. 217 HB.
Din punct de vedere func țional, piesa din figur ă este o roat ă dințată mobilă ce face parte dintr-o
cutie de viteze a unei … (strung, ma șină de frezat, etc.). Ea folose ște la transmiterea mi șcării de la
arborele pe care se fixeaz ă ( prin pan ă paralela, caneluri, inel elastic) la arborele urm ător, prin

intermediul unei alte ro ți dințate fixate pe acesta din urm ă sau la preluarea în acela și mod a mi șcării
unui alt arbore. Raportul de transmitere al mi șcării va depinde de num ărul de din ți, Zp=28, ai ro ții
dințate (piesei), precum și de numărul de din ți ai roții cu care agreneaz ă.
Canalul utilizat cu ajutorul cu țitului prismatic profilat folose ște la deplasarea ro ții dințate pe
arbore, deplasare realizat ă cu ajutorul unei furci ce intr ă în acest canal. Deplasarea ro ții dințate pe
arbore poate avea drept scop scoaterea sau introducerea acesteia în agrenare. Din punct de vedere cons tructiv, piesa se realizeaz ă din mai multe opera ții, din care o parte vor
fi analizate în continuare: – Lărgirea alezajului din pies ă de la Ø25,5 mm la Ø29,5 mm;
– Broșarea alezajului de la Ø29,5 mm la Ø31 mm ;
– Danturarea piesei cu urm ătorii parametri: m = 3 mm; Zp = 28; ξ = 0,12 ; B = 30 mm;
– Realizarea canalului exterior cu R = 7,3 mm.

Capitolul 2 Alegerea materialului si a tratamentului termic aplicat sculelor

Materialul din care se vor confec ționa sculele este un o țel aliat de scule, o țelul rapid Rp3, ce are
următoarea compozi ție chimică:
C = 0,70 …0,80%; Mn = max. 0,45%; Si = 0,20 … 0,40%; Cr = 3,60 …4,40% ; Mo = max. 0,6%;
W = 17,5 …19,5%;
V = 1,0 …1,4%; Ni = max. 0,40%; P = max. 0,025%; S = max. 0,02%. Oțelul Rp3 are o structur ă ledeburitic ă, conținând 30 – 35% carburi complexe și are o duritate de
cca. 65 HRC. De asemenea ar e duritate la cald, rezisten ță la uzare și călibilitate foarte ridicate,
stabilitate ridicat ă la supraînc ălzire, sensibilitate medie la deformare, la c ălire și redusă la fisurare, dar
tendință puternică de decarburare.
Acestui o țel i se aplic ă urmatoarea schem ă de tratament termic (Figura 2.1):

Figura 2.1

Î n c ălzirea se face cu dou ă preîncălziri, al căror scop este evitarea apari ției fisurilor la înc ălzire si
a răcirii băii de încălzire final ă, care s-ar produce în cazul când s-ar introduce scula rece. De asemenea,
datorită preîncălzirilor se mic șoreaza durata înc ălzirii finale care este cea mai costisitoare și cea mai
periculoas ă pentru decarburare.
Prima etap ă de încălzire, pâna la 600-650șC, este cea mai periculoas ă din punct de vedere al
fisurării și de aceea înc ălzirea se face cu vitez ă mai mică. Încălzirea se poate face neprotejat deoarece

pericolul oxid ării și decarbur ării este mic. Aceast ă preîncălzire se face în cuptoare cu flac ără cu
circulație forțată a gazelor sau în cuptoare electrice.
A doua etap ă de încălzire până la 800-850șC se face cu vitez ă mai mare decât în etapa
precedent ă. Încălzirea în aceast ă etapă se face în b ăi de clorur ă de bariu sau amestec de clorur ă de sodiu
și clorură de potasiu.
Etapa a treia, ultima, se face pân ă la temperatura optim ă de tratament termic: 1260 – 1280șC. În
aceasta etap ă, încălzirea se face obligatoriu în b ăi de clorur ă de bariu cu scopul de a se proteja suprafa ța
piesei și totodata de a se înc ălzi rapid pentru evitarea cre șterii grăuntelui austenitic. La înc ălzirea final ă
durata de men ținere trebuie judicios stabilit ă asfel încât s ă se asigure omogenizarea temperaturii în
toată secțiunea sculei și dizolvarea unei anumite cantita ți de carburi în austenit ă, fără ca granula ția
acesteia s ă crească prea mult.
Răcirea se face continuu în felul urm ător: mai întâi se r ăcește scula în ulei pân ă la aproximativ
800 – 850șC, apoi se întrerupe pentru câteva secunde r ăcirea, prin scoaterea din baie și menținerea în
aer, cu scopul egaliz ării temperaturii pe sec țiune și a micșorării pericolului de fisurare; urmeaz ă răcirea
în ulei sau într-un curent de aer suflat de ventilator pân ă la temperatura camerei.
Deoarece în acest stadiu în scul ă exista puternice tensiuni interne, o țelului i se aplic ă – în mod
obligatoriu – o revenire joas ă; apoi, pentru m ărirea durit ății si a stabilita ții dimensionale a sculei, se
aplică un tratament la temp eraturi sub 0șC.
D u p ă răcirea suplimentar ă la temperaturi negative, în o țel mai exist ă încă un procent ridicat de
austenită reziduală. Deoarece austenita are o duritate mic ă, prezența ei în cantitate mare face ca
duritatea o țelului, recent c ălit, să fie mică. Mărirea durita ții se face prin metoda revenirii repetate ce
constă în încălzirea oțelului călit la temperaturi de 550- 580șC timp de 60-75 min. Înc ălzirea la aceste
temperaturi provoac ă un proces de modificare a compozi ției chimie a austenitei reziduale în sensul
sărăcirii acesteia în elemente de aliere ; acest proces este înso țit de mărirea temperaturii de început de
transformare a austenitei reziduale în martensit ă și ca urmare, în cursul r ăcirii de la temperatura de
revenire, austenita rezidual ă suferă fenomenul de c ălire secundar ă, care const ă în transformarea
austenitei în martensit ă. Acest ciclu de : înc ălzire, men ținere, răcire se repet ă practic de dou ă până la
patru ori. Scopul acestei re veniri repetate este a mic șora procentul de austenit ă reziduală din oțel.
Î n c ălzirea pentru revenire se poate face în cuptoare obi șnuite sau în b ăi de săruri topite (azotat
de potasiu cu adaos de % azotat de sodiu). La sfâr șitul tratamentului termic structura o țelului este
formată din martensit ă cubică, un procent redus de austenit ă reziduală (7…8%) și carburi ale
elementelor de aliere. Aceast ă structură se caracterizeaz ă prin duritate ridicat ă (63…65 HRC), rezisten ță
la uzură și stabilitate la înc ălzirea în timpul func ționării sculei.
În cazul sculelor cu coad ă ( lărgitorul elicoidal și broșa rotundă ) după tratamentul termic
prezentat mai sus, cozile se supun tratamentului de îmbun ătațire (călire la 800 – 850șC urmat ă de
revenire înalt ă la 500 – 650șC ). Înc ălzirea cozilor se face în b ăi de săruri topite sau de plumb topit. Se
obține o duritate pentru cozi de 30 – 45 HRC.

Capitolul 3 Cu țitul prismatic

3.1. Alegerea schemei de prelucrare

Cuțitul prismatic profilat este cu țitul ce are tai șul principal profilat, în func ție de forma piesei de
executat, profil ce este imprimat pe fa ța de așezare. Caracteristica principal ă a acestui cu țit este faptul
că profilul ramâne neschimbat și după reascuțiri, care se execut ă numai pe fa ța de degajare.
Schema de prelucrare este prezentat ă în figura 3.1:

Figura 3.1

M i șcările necesare prelucr ării sunt:
I – mi șcare principal ă de avans radial executat ă de cuțit ( mișcare de așchiere);
II – mi șcare secundar ă de rotație a piesei.

3.2. Stabilirea parametrilor geometrici func ționali optimi ai sculei.
Alegerea m ărimii unghiurilor de degajare și de așezare se face în func ție de materialul de
prelucrat. Astfel (conform tabelului 3.28 –[6] ), s-au ales valorile :
-unghiul de a șezare : α = 10 ș ;
-unghiul de degajare : γ = 5 ș .

3.3. Stabilirea prin calcul a regimului de a șchiere și calculul consumului specific de scule.
1. Adâncimea de a șchiere t, se calculeaz ă cu relația:
t = R- h = 7,3 -1,3 = 6 mm. (6.1)

2. Avansul S Alegerea avansului la strunjirea profilat ă se face în func ție de diametrul piesei de prelucrat: d =
60 mm și de lățimea sculei BS, care se calculeaz ă cu relația:
BS = Bp + (4 … 6 ) mm, (6.2) Unde: Bp – l ățimea golului a șchiat în pies ă, se calculeaz ă cu relația:

2
22 2 22 2 2 2 7,3 1,3 14,367 [ ]2BpR hB p R h b m m      (6.3)
Conform rela ției (6.2) se ob ține: BS = (18,367 … 20,367) mm. Se va alege: BS = 20 mm .
Avansul se alege (conform tabelului 2.44 – [5] ) : s = 0,043 mm / rot.

3. Viteza de a șchiere v.
Viteza de a șchiere se alege tot în func ție de diametrul piesei de prelucrat d și lățimea sculei Bs.
Asfel, conform tabelului 2.44 – [5]: v = 30 m / min. Turația piesei se va calcula cu rela ția:

1000 1000 30159,155[ / min]3,141 60vnr o td  (6.4)
Pentru prelucrare se va folosi strungul normal SNA 500, ce are tura ția la arborele principal n = 160
rot / min și avansul S = 0,045 mm/rot. Puter ea motorului este de 7,5 KW.
În func ție de turația strungului, se recalculeaz ă viteza de a șchiere cu rela ția :
3,141 60 16030,159[ / min]1000 1000dnvm     (6.5)

4. Forța de așchiere Fz.
Componenta principal ă a forței de așchiere, în cazul strunjirii profilate, se determin ă cu relația :
0,8 0,75 0,8 0,758,36 20 0,045 98,0 0,96 1,05 439,224[ ]Fz s r u f Fz C B S k k daN              (6.6)
în care:
FzC 8,36 – coeficient (se alege conform tabelului 2.50 – [5]);
σr = 98,0 daN / mm2 – rezisten ța la rupere a materialului prelucrat;
ku = 0,96 – coeficient care caracterizeaz ă uzura sculei (conform tabelului 2.33 – [5] );
kf =1,05 – coeficient care ține seama de forma profilului preluc rat (conform tabelului 2.51 – [5] ).
F o r ța de așchiere Fz solicit ă scula (suportul) la r ăsucire, iar for ța Fy ( care se ia 0,4 x Fz ) la
încovoiere. For ța rezultant ă va fi:

(6.7)
5. Puterea P:
Puterea, la strunjirea profilat ă, este dată de relația:
1 439, 224 30,1592,546[ ]6120 6120 0,88zFvPk W    (6.8)

Unde: η = 0,88 – randamentul strungului.
Se poate observa c ă puterea necesar ă strunjirii profilate este mai mic ă decât puterea motorului.

6. Timpul de baz ă tb
Timpul de baz ă se poate determina cu rela ția:
60,833[min]160 0,045bttnS  (6.9)

7. Consumul specific de scule N. Valoarea total ă a reascuțirii: 8 mm.
N u m ărul admisibil de reascu țiri: 12.
Durabilitatea total ă: 13 ore.
Consum de scule la 1000 ore timp de baz ă: 77.
Durabilitatea între dou ă ascuțiri: 60 min.
Consumul specific de scule se poate determina aplicând o regul ă simplă: dacă la 1000 ore de
bază, consumul este de 77 de scule, atunci la 0,833 min timp de baz ă, consumul este de N scule.
1000
· 60 min ………………………………………………….. 77 scule
0,833 min …………………………………………………… N scule
3 0,833 770,00107 1,07 1060000Ns c u l e s c u l e        (6.10)

3.4. Calculul constructiv al sculei.

Grosimea corpului cu țitului se determin ă cu relația:
(0,2 ]s bm m  (6.11)

Se alege: b = 8 mm.
Celelalte dimensiuni ale cu țitului se aleg conform
recomand ărilor din tabelul 5.5 – [9]:
– înălțimea profilului cu țitului: a = 6 mm;
– în ălțimea loca șului de fixare: c = 6 mm;
– grosimea total ă a cuțitului: b1 = 20 mm;
– lungimea cu țitului: L = 75 mm;
– lungimea peste role: M = 24 mm; – diametrul rolelor: d = 4 mm;
– alte dimensiuni (dimensiunile cozii): f = 10 mm;
A = 20 mm; r = 0,5 mm.

Figura 3.2

3.5 Calculul profilului p ărții active a sculei

Figura 3.3

Profilul piesei este determinat de rela țiile:

sin
cos2xx
x xLR
drh R
  (6.12)

Profilul cu țitului prismatic este determinat de rela țiile (conform fig. 6.3):

sin
cosxx
xxLR
pC
  (6.13)

Unde:
22 2
00 22 s i n c o sx Cx V E VE y y y y y     (6.14)
601, 3 7, 3 24 [ ]22odrh R m m     (6.15)
cos2x xdrh R    (6.16)

Dând valori lui βx între 0ș și max arccos 79 44'31''h
r  , (6.17) se pot determina
coordonatele punctelor de pe profil date de rela țiile (6.13).
Se poate realiza un program de calcul pentru de terminarea punctelor de pe profil. În continuare
este prezentat un astfel de program, în lim bajul de programare TURBO PASCAL 6.0:
PROGRAM CU ȚIT;
CONST r0 = 24; R = 7,3; h = 1,3; d = 60 ; alfa = 10; gama = 5; beta min = 0; beta max = 79,742; max dim = 200; TYPE dim = 1,,,max dim; vector = ARRAY [dim] OF real; VAR i: dim; n : integer; rx , cx , Lx ,px , betax : vector;
BEGIN
FOR i: =1 TO n DO BEGIN Betax [i] : = (betamin * pi /180) +1*i-1; rx[i]: = d/2 + h – R * cos (betax[i] * pi/180) ;
cx[i]: = sqrt (sqr (rx[i]) – sqr (r0 * sin (gama *pi/180))) –
– r0 * cos ( gama *pi/180); Lx[i] := R* sin(betax[i]*pi/180); px[i]:= Cx[i] * cos((alfa+gama)*pi/180); writeln (‘betax[‘,i,’]=’, betax[i]: 6 :8); writeln (‘rx[‘,i,’]=’, rx[i] :6 :8);

writeln (‘Lx[‘,i,’]=’, Lx[i] :6 :8);
writeln(‘px[‘,i,’]=’, px[i] :6 : 8); END; END. Valorile care s-au ob ținut au fost trecute in tabelul urm ător:

Tabel 6.1
Nr. crt. Βx [°] rx [mm] Lx [mm] px [ mm]
1. 0 24,0 0,0 0,0
2. 1 24,00111183 0,12740257 0,00111182
3. 2 24,00444696 0,25476633 0,00444692
4. 3 24,01000440 0,38205248 0,01000430
5. 4 24,01778243 0,50922226 0,01778227
6. 5 24,02777870 0,63623692 0,02777845
7. 6 24,03990160 0,76305778 0,03998979
8. 7 24,05441309 0,88964621 0,05441259
9. 8 24,07104310 1,01596364 0,07104244
10. 9 24,08987511 1,14197159 0,08987428
11. 10 24,11090340 1,26763170 0,11090237
12. 11 24,13412156 1,39290567 0,13412032
13. 12 24,15952251 1,51775534 0,15952103
14. 13 24,18709853 1,64214270 0,18709679
15. 14 24,21684120 1,76602984 0,21683918
16. 15 24,24874147 1,88937903 0,24873916
17. 16 24,28278962 2,01215270 0,28278699
18. 17 24,318977528 2,13431344 0,31897232
19. 18 24,35728743 2,25582406 0,35728411
20. 19 24,39771440 2,37664753 0,39771070
21. 20 24,44024387 2,49674705 0,44023977
22. 21 24,48486289 2,61608603 0,48485838
23. 22 24,53155786 2,73462813 0,53155292
24. 23 24,58031457 2,85233724 0,58030917
25. 24 24,63111816 2,96917749 0,63111228
26. 25 24,68395315 3,08511331 0,68394679
27. 26 24,873880346 3,20010937 0,73879658
28. 27 24,79565237 3,31413065 0,79564496
29. 28 24,85448257 3,42714241 0,85447461
30. 29 24,91527614 3,53911023 0,91526761
31. 30 24,97801455 3,65000000 0,97800543
32. 31 25,04267870 3,75977795 1,04266898
33. 32 25,10924890 3,86841063 1,10923855
34. 33 25,17770485 3,97586496 1,17769386
35. 34 25,24802572 4,08210820 1,24801407
36. 35 25,32019008 4,18710799 1,32017775

37. 36 25,39417594 4,29083234 1,39416292
38. 37 25,46996078 4,39324967 1,46994704
39. 38 25,54752150 4,49432877 1,54750703
40. 39 25,62683448 4,59403885 1,62681927
41. 40 25,70787557 4,69234955 1,70785959
42. 41 25,79062006 4,78923091 1,79060330
43. 42 25,87504277 4,88465343 1,87502522
44. 43 25,96111798 4,97858803 1,96109961
45. 44 26,04881946 5,07100610 2,04880026
46. 45 26,13812050 5,16187950 2,13810045
47. 46 26,22899390 5,25118054 2,22897299
48. 47 26,32141197 5,33888202 2,32139019
49. 48 26,41534657 5,42495723 2,41532391
50. 49 26,51076909 5,50937994 2,51074551
51. 50 26,60765045 5,59212443 2,60762596
52. 51 26,70596115 5,67316552 2,70593572
53. 52 26,80567123 5,75247850 2,80564486
54. 53 26,90675033 5,83003922 2,90672299
55. 54 27,00916766 5,90582406 3,00913935
56. 55 27,11289201 5,97980992 3,11286272
57. 56 27,21789180 6,05197428 3,31786150
58. 57 27,32413504 6,12229515 3,32410373
59. 58 27,43158937 6,19075110 3,43155703
60. 59 27,54022205 6,25732130 3,54018868
61. 60 27,65000000 6,32198545 3,64996557
62. 61 27,76088977 6,38472386 3,76085428
63. 62 27,87285759 6,44551743 3,87282103
64. 63 27,98586935 6,50434763 3,98583171
65. 64 28,09989063 6,56119654 4,09985189
66. 65 28,21488669 6,61604685 4,21484685
67. 66 28,33082251 6,66888184 4,33078155
68. 67 28,44766276 6,71968543 4,44762068
69. 68 28,56537187 6,76844214 4,56532866
70. 69 28,68391397 6,81513711 4,68386962
71. 70 28,80325295 6,85975613 4,80320765
72. 71 28,92335247 6,90228560 4,92330582
73. 72 29,04417594 6,94271257 5,04412812
74. 73 29,16568656 6,98102472 5,16563756
75. 74 29,28784730 7,01721038 5,28779713
76. 75 29,41062097 7,05125853 5,41056961
77. 76 29,53397016 7,08315880 5,53391761
78. 77 29,65785730 7,11290147 5,65780355
79. 78 29,78224466 7,14047749 5,78218970
80. 79 29,90709433 7,16587844 5,90703817
81. 80 29,99999997 7,18331399 5,99994291

Cu aceste valori se poate trasa prin puncte profilul cu țitului prismatic. În figura (6.4) s-a
trasat profilul printr-un num ăr de 17 puncte alese din tabelul (6.1), pentru o varia ție a unghiului βx din
5 în 5 grade.

Figura 3.4

3.6. Stabilirea tipului de pozi ționare – fixare a sculei

Figura 3.5

În vederea a șchierii, cu țitul prismatic se fixeaz ă într-un suport de construc ție simplă, cu ajutorul
ghidajelor “coad ă de rândunic ă”, printr-un sistem elastic.
Elementele component ale supor tului sunt (conform figurii 6.6):
1 – corpul suportului; 2 – șurub de strângere;
3 – șaibă;
4 – piuliță de strângere.
Dimensiunile în sec țiune ale suportului se stabilesc în func ție de solicitarea la care este supus,
cât și de lățimea (dimensiunile) loca șului de prindere a sculei.
S-au ales urm ătoarele dimensiuni:
– lățime x înălțime : BxH = 30×30;
– lungimea L’ = 75 mm. Suportul se confec ționează din OLC 45, STAS 880-80, cu duritatea de 200 HB.

3.6. Calculul de rezisten ță și rigiditate a sculei

Pentru calcul, cu țitul se consider ca o grind ă încastrată, asupa căreia acționează forța de așchiere
Fz. Se face o verificare la încovoiere a suportului cu țitului.
Momentul de încovoiere care rezult ă datorită forței Fz va fi:
Mi = Fz x L’ ≤ Madm = Wx x σa. (6.18)
D a c ă se ține cont c ă:
2
6xBHW (6.19)

relația (6.18) devine:

226' 6 439, 224 7510,981[ ]20 30z
aFLB mmH    (6.20)

unde: 20a [daN/mm2]– rezisten ța admisibil ă la încovoiere pentru material ul suportului (OLC45).
Săgeata rezultat ă datorită solicitării la încovoiere se verific ă cu relația :
'3
3z
a
xFLf fEI (6.21)

în care: E = 2 · 104 [daN / mm2] – modulul lui Young

3
467500 ]12xBHI mm    – modul de iner ție; (6.22)
f a= 0,5 mm – s ăgeata admisibil ă.
Efectuând înlocuirile se ob ține:
3
4439, 224 750, 045 0,5[ ]3 2 10 67500a f fm m    
Se poate face și o verificare a avansului din punct de vedere al rezisten ței suportului, cu rela ția:

1
113
'3, 33y
adoptat xnBSSCt H B L   (6.23)

unde: C = 3,57 – coeficient; x1 = 1 – exponentul adâncimii de a șchiere;
n1 = 0,75 – exponentul durit ății;
y1 = 1 – coeficient; HB = 200 – durit atea suportului;
Sadoptat = 0,045 mm/rot – avansul ma șinii.

Efectuând înlocuirile în rela ția (6.23.), se ob ține :
3
10 , 7 53,33 301,052[ / ] 0,045[ / ]3,57 6 200 75adoptat S m mr o t S m mr o t      

3.8. Stabilirea schemei de ascu țire
C u țitul se ascute și reascute numai pe fa ța de degajare. Corpurile abrazive sunt sub form ă de
oală conică, iar ascuțirea se face pe ma șini de ascu țit universale.
Pentru o reascu țire corectă, trebuie indicat pe desenul de execu ție al cuțitului suma unghiurilor
(α+σ).
Dispozitivul de fixare pentru cu țit trebuie s ă asigure înclinarea acestuia cu unghiul ( α+σ) față de
verticală.
Mișcările necesare sunt (conform figurii 3.6):
I – mișcare principal ă, de rotație a discului abraziv;
II- mișcare de oscilare a discului abraziv, pentru
uniformizarea uzurii.
Figura 3.6

3.9. Condi ții tehnice generale de calitate
1. Formă și dimensiuni
– Forma și dimensiunile cu țitului trebuie s ă fie conform normelor tehnice de dimensiuni.
2. Fixarea cu țitului
-Cuțitul prismatic profilat se fixeaz ă cu ajutorul ghidajelor prismatice “coad ă de rândunic ă”, printr-
un sistem elastic. – Suportul cu țitului trebuie s ă reziste la so licitarea la care este supus.
– Dimensiunile suportului s unt în general : BxH = 10×10 ÷ 30×30.
– Materialul suportului este o țel carbon de calitate, OLC 45, cu duritatea de 200 HB.

3. Abateri limit ă
– Abaterea limit ă la lațimea taișului BS să fie : -2,0 mm.
– Abaterea limit ă de la rectilinitate a suprafe țelor cozii cu țitului trebuie s ă fie de maximum 1 mm la
100 mm lungime. – Abaterile limit ă la lungimea L a cu țitului trebuie sa fie dublul abaterilor limit ă h 16.
– Abaterile limit ă ale unghiurilor p ărții așchietoare a cu țitului trebuie s ă fie:
– la unghiul de a șezare : ± 1° ;
– la unghiul de degajare : ± 1° . 4. Rugozitatea suprafe țelor Ra
– Pe fa ța de degajare : Ra = 0,8 μm ;
– Pe fa ța de așezare : Ra =1,6 μm ;
-Pe suprafe țele de ghidare : Ra = 3,2 μm;
– Pe suprafe țele laterale : Ra =6,3 μm.
5. Materialul – Cuțitul se execut ă din oțel rapid Rp3, STAS 7382-80.
– Suportul se execut ă din oțel carbon de calitate, OLC45, STAS 880-80.
6. Duritatea – Duritatea cu țitului dup ă tratamentul termic trebuie s ă fie de (62÷65) HRC.
7. Aspect – La partea a șchietoare a cu țitului nu se admit fisuri, cr ăpături, suprapuneri de material, bavuri,
arsuri, știrbituri, urme de coroziune.
– Pe suprafe țele cozii cu țitului nu se admit fisuri, cr ăpaturi sau p ărți atacate de coroziune.

Capitolul 4 Norme de protec ția muncii la execu ția și ascuțirea sculelor proiectate

1. Măsuri de protec ția muncii la folosirea lichidelor de a șchiere.
Unele lichide de a șchiere, ca solu țiile de bicromat de sodium sau pot asiu, au un efect irritant asupra
mucoaselor și pielii lucr ătorului de la ma șina-unealt ă, chiar dac ă aceste solu ții au concentra ție foarte
mică. Din acest motiv, nu se recomand ă folosirea solu țiilor de bicromat.
Alte lichide pot provoca dermatite sau ulcera ții ale pielii. De exemplu, solu țiile concentrate de sod ă
calcinată ( peste 1,5 %) și , în special, uleiurile minerale duc la apari ția dermatitelor, provocate mai ales
de impurita țile care apar în uleiuri în timpul folosirii în produc ție și care, pătrunzând în pori, produc un
efect iritant și cu timpul, acneea de ulei.
Se recomand ă limitarea concentra ției soluțiilor de sod ă calcinată la cel mult 1,5 % , iar când
procesul tehnologic permite, înlocuirea uleiurilor minera le cu emulsii, care produc foarte rar dermatite.
Folosirea lichidelor de a șchiere impune respectarea unor m ăsuri generale de igien ă, printer care:
– utilizarea ap ărătorilor antistropi ale ma șinilor unelte;
– păstrarea cura țeniei la locul de munc ă;
– golirea și curățarea periodic a rezervoare lor de lichide ale ma șinilor unelte;
– folosirea cârligelor pentru îndep ărtarea așchiilor (se evit ă rănirea pielii);
– purtarea hainelor de protec ție și spălarea lor regulat ă (la două săptămâni);
– spălarea mâinilor și antebrațelor cu ap ă caldă și săpun la pauza de prânz;
– spălarea sub du șuri calde la terminarea lucrului;
– schimbarea hainelor de protec ție și a rufăriei de corp la terminarea lucrului;
– înlocuirea lichidelor de a șchiere la termenele fixate;
– controlul de laborator al lichidelor de a șchiere și încălzirea lor la 80°C pentru eliminarea bacteriilor;
– folosirea alifiilor protectoare pentru mâini; – instructaj cu oamenii m uncii asupra regulilor de protec ție a muncii.
Se vor lua și măsuri legate de depozitarea și păstrarea lichidelor de a șchiere, îndep ărtarea cârpelor
de șters murdare de ulei care pot lua foc, etc.

2. Măsuri de protec ția muncii la ma șinile de ascu țit unelte
Pentru ca lucrul la ma șinile de ascu țit scule să decurgă fără accidente, este necesar s ă se respecte,
pe lângă regulile de protec ția muncii valabile la ma șinile de rectificat, o serie de reguli suplimentare.

a) Măsuri pentru eventualele spar geri are corpului abraziv
– Înainte de fixarea în arborele principal al ma șinii de ascu țit, corpul abraziv trebuie încercat pe o
mașină special, la o vitez ă periferică superioar ă cu 30 ÷ 75% vitezei înscrise pe corp (conform STAS
6177 – 60). – Se verific ă dacă corpul abraziv nu este fisurat, cu ajutorul unui ciocan de lemn. Corpul abraziv se
fixează pe un ax și se lovește ușor cu ciocanul. Corpurile ab rasive cu liant de bachelit ă sau de vulcanit ă,
nefisurate, produc un sunet surd, f ără vibrații, iar corpurile cu liant ceramic produc un sunet clar, f ără
variația intensit ății.
– Mașinile de ascu țit trebuie înzestrate cu ap ărători din oțel sudat sau turnat. Unghiul deschiderii
apărătorii, grosimea pere ților, dimensiunile și forma ap ărătorii trebuie sa corespund ă prescripțiile de
tehnica securit ății de la ma șinile de rectificat.
– Corpurile abrasive p ăstrate într-o magazie rece (sau la începerea lucrului în înc ăperi reci) vor fi
folosite la început cu avans foarte mic pentru a se înc ălzi uniform; în caz contrar, înc ălzirea brusc ă,
neuniform ă
, ar putea provoca fisurarea și spargerea corpurilor.
– Dup ă fixarea corpurilor abrasive noi, se recomand ă pornirea ma șinii de ascu țit și funcționarea in
gol cu viteza de lucru corespunz ătoare, cel pu țin un minut; în acest timp (în special la pornire)
lucrătorul trebuie s ă nu stea în raza de ac țiune a corpului.

b) Măsuri de protec ție contra prafului abraziv și a așchiilor
– La ascu țirea manual ă, fără răcire, este absolute necesar ă folosirea ochelarilor de protec ție.
– Mașinile de ascu țit scule, care lucreaz ă fără lichide de a șchiere (majoritatea ma șinilor de ascu țit
scule), se vor înzestra cu instala ții de aspira ție a prafului. Aspiratoar ele de praf se fixeaz ă, de obicei, în
jurul corpului abraziv, având și rol de carcas ă de protec ție în acela și timp. Aspira ția prafului și a
așchiilor se face de c ătre un ventilator puternic a șezat într-o alt ă încăpere. Acest ventil ator poate fi
folosit pentru toate ma șinile de rectificat și ascuțit scule.
Se poate folosi și sistemul individual de aspira ție, în care caz fiecare ma șină are ventilatorul și
instalația sa.
– Instala ția de aspira ție a prafului abraziv nu asigur ă absorbirea total ă a prafului și a așchiilor
rezultate de la ma șinile de ascu țit și de aceea se recomand ă folosirea ascu țirii cu răcire. Folosirea
lichidelor de r ăcire îmbun ătățește atât condi țiile de munc ă ale ascuțitorului de scule (evitarea
îmbolnăvirii de silicoz ă, sideroză, etc.) cât și calitatea opera ției de ascu țire. Modul de func ționare și
construcția instalației de răcire sunt asem ănătoare cu cele de la ma șinile de rectificat.

c) Măsuri de protec ție legate de construc ția utilajelor
– La ma șinile de ascu țit cu avans mecanic, ro țile de mân ă, care se folosesc și pentru deplas ări
manuale, nu au voie s ă se roteasc ă ci trebuie prev ăzute cu un sistem de decuplare de la arborele care se
rotește mecanic.
– Mecanismele și dispozitivele ma șinilor de ascu țit manual trebuie astfel dispuse, fa ță de corpul
abraziv, ca s ă evite posibilitatea prinderii mâinii ascu țitorului, în timpul lucrului.
– La ma șinile de ascu țit se va asigura o prindere și fixare sigur ă a sculei de ascu țit, astfel ca s ă nu
apară posibilitatea smulgerii accidentale din mâna ascu țitorului sau din dispozitivul de fixare. Aceast ă
măsură trebuie asigurat ă atât de proiectant cât și de ascuțitor. În acest sens, ascu țitorul trebuie s ă
controleze temeinic, înainte de începerea lucrului, dac ă scula este fixat ă corect și este bine reglat ă, dacă
direcția și sensul organelor în mi șcare sunt corecte, etc.
– La începerea ascu țirii unei scule, trebuie acordat ă o atenție deosebit ă intrării corpului abraziv în
contact cu din ții sculei; corpul abraziv se poate spar ge sau scula se poate deteriora dac ă:
– scula intr ă brusc în corpul abraziv;
– adâncimea de a șchiere este prea mare;
– suprafa ța activă a corpului abr aziv nu se potrive ște suficient pe suprafa ța de ascuțit a sculei.
Folosirea metodelor electrice de ascu țire a sculelor (anodo – mecanic ă, prin scântei electrice, prin
contact electric, etc.), pe lâng ă avantajele legate de calitatea suprafe ței obținute, prezint ă și o securitate
ridicată pentru via ța ascuțitorului. Astfel, se elimin ă praful abraziv și deci necesitatea aspiratoarelor. Se
reduce zgomotul care apare la ascu țirea cu corpuri abrasive, se înl ătură pericolul lovirii cu buc ăți din
corpul abraziv la spargerea accidental ă a corpului, etc.

Bibliografie

1. Belous, V. – Sinteza sculelor a șchietoare, Editura Junimea, Ia și 1981.
2. Cozmînc ă, M. – Scule a șchietoare – Îndrumar de proiectare, I.P Ia și 1972.
3. Enache, Șt. și Minciu, C. – Proiectarea asistat ă a sculelor a șchietoare, Editura Tehnic ă,
Bucure ști, 1983.
4. Enache, Șt. și Belous V. – Proiectarea sculelor a șchietoare , Editura Didactic ă și Pedagogic ă,
Bucure ști, 1983.
5. Țâru, E. și Căpățână, N. – Proiectarea sculelor a șchietoare – Îndrumar, Universitatea din Gala ți,
1982.
6. Minciu, C. & Co – Scule a șchietoare – Îndrumar de proiectare, Editura Tehnic ă, București, 1986.
7. Minciu, C. – Proiectarea și tehnologia sculelor pentru danturare, Editura Tehnic ă, București, 1995.
8. Picoș, C. ș.a. – Calculul adaosurilor de prelucrare și a regimurilor de a șchiere, Editura Tehnic ă,
Bucure ști, 1974.
9. Secară, Ghe. – Proiectarea sculelor a șchietoare, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, București, 1979.
10. Țâru, E. – A șchiere și scule așchietoare, Universitatea din Gala ți, 1978.
11. Domșa, Ș. și Miron, Z. – Îndrum ător pentru utilizarea fontelor, o țelurilor și aliajelor neferoase,
Editura Tehnic ă, București, 1985.
12. Drugescu, E. – Tratamente termice, Universitatea din Gala ți, 1978.
13. *** Scule a șchietoare și portscule pentru prelucrarea metalelor ( Colec ție STAS) , Vol. I și II,
Editura Tehnic ă, București, 1987.
.