PENTRU EXAMENUL DE LICENȚĂ LA DISCIPLINA BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE SESIUNEA IULIE 2015 1. Care este alcătuirea sumară a unui motor cu ardere… [602568]

USAMVB TIMIȘOARA
Facultatea: AGRICULTURĂ
Specializarea: Agricultură
ÎNTREBĂRI TIP GRILĂ
PENTRU EXAMENUL DE LICENȚĂ LA DISCIPLINA
BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE
SESIUNEA IULIE 2015
1. Care este alcătuirea sumară a unui motor cu ardere internă în patru timpi ?
a. Părți fixe (organe de susținere), părți mobile, ambreiaj;
b. Părți fixe (organe de susținere), mecanisme, sisteme;
c. Părți fixe (organe de susținere), sisteme, diferențial.
2. Mecanismul motor este alcătuit sumar din:
a. Cilindru, piston, bielă, arbore cu came, supape;
b. Cilindru, piston, arbore cu came, culbutori, supape;
c. Cilindru, piston, bielă, arbore cotit, volant.
3. Care este rolul mecanismului de distribuție al unui motor diesel în patru timpi ?
a. Deschide și închide orificiile de admisie și orificiile de evacuare din chiulasă;
b. Distribuie motorina la injectoare în ordinea de funcționare a motorului;
c. Distribuie lichidul de răcire din pompa de apă în chiulasă și în radiatorul de apă.
4. Un motor diesel are in alcătuire următoarele sisteme:
a. Sistem de alimentare cu combustibil, sistem de aprindere, sistem de compresie;
b. Sistem de alimentare cu combustibil, sistem de ungere, sistem de răcire;
c. Sistem de alimentare cu combustibil, sistem de rulare, sistem de frânare.
5. Care este ordinea de funcționare a unui motor diesel în patru timpi ?
a. Admisie – Evacuare – Destindere – Compresie;
b. Admisie – Compresie – Evacuare – Destindere;
c. Admisie – Compresie – Destindere – Evacuare.
6. Canalele de admisie și de evacuare se găsesc în:
a. Chiulasă;
b. Filtrul de combustibil;
c. Filtrul de aer.
7. Cilindrii mecanismului motor se montează în:
a. Chiulasă;
b. Blocul motor;
c. Baia de ulei.

8. Cum se numește piesa de legătură dintre piston și arborele cotit ?
a. Culbutor;
b. Tachet;
c. Bielă.
9. Pompa de injecție face parte din:
a. Sistemul de alimentare;
b. Sistemul de ungere;
c. Sistemul de răcire.
10. Ce roluri îndeplinește pompa de injecție a unui motor diesel ?
a. Asigură amorsarea circuitului de joasă presiune;
b. Debitează, dozează și distribuie motorina la injectoare;
c. Filtrează uleiul și asigură ungerea cilindrilor.
11. Arborele cu came face parte din:
a. Mecanismul motor;
b. Mecanismul de suspendare;
c. Mecanismul de distribuție.
12. Diametrul interior al cilindrului mecanismului motor se numește:
a. Alezaj;
b. Cilindree;
c. Cursa pistonului.
13. Puterea unui motor diesel se măsoară în:
a. Kilojouli [kJ];
b. Kilowați [kW];
c. Kilograme [kg].
14. Volumul generat prin deplasarea pistonului între punctele moarte se numește:
a. Raport de compresie;
b. Alezaj;
c. Cilindree.
15. Transformarea energiei calorice în energie mecanică se produce în:
a. Timpul I (Admisie);
b. Timpul II (Compresie);
c. Timpul III (Destindere).
16. Ungerea cilindrului unui motor cu ardere internă în 4 timpi se realizează prin:
a. Presiune;
b. Barbotare (stopire);
c. La cilindru nu se realizează ungerea cu ulei.

17. Care este rolul sistemului de răcire al unui motor cu ardere internă:
a. Asigură regimul termic al motorului;
b. Reduce consumul de motorină al motorului;
c. Reține impuritățile din combustibil.
18. Transmisia mecanică a unui tractor agricol este alcătuită din:
a. Arbore cotit, ambreiaj, cutie de viteze, diferențial, roți de direcție, cadru;
b. Ambreiaj, cutie de viteze, reductor, transmisie centrală, diferențial, transmisii finale;
c. Ambreiaj, cutie de viteze, diferențial, priză de putere, tirant central, tiranți laterali.
19. Ce rol are ambreiajul :
a. Asigură deplasarea tractorului cu viteze diferite;
b. Blochează diferențialul;
c. Decuplează și cuplează arborele motorului de arborele cutiei de viteze.
20. Partea condusă a unui ambreiaj mecanic este alcătuită din:
a. Arborele ambreiajului și discul de fricțiune;
b. Pedala ambreiajului și rulmentul de presiune;
c. Capacul ambreiajului și volantul.
21. Roțile dințate baladoare fac parte din:
a. Ambreiajul mecanic;
b. Cutia de viteze mecanică;
c. Transmisia centrală.
22. Transmisia centrală a unui tractor este alcătuită din:
a. Arborele cotit și volantul;
b. Ambreiajul și cutia de viteze;
c. Pinionul de atac și coroana diferențialului.
23. Roțile dințate planetare și sateliții fac parte din subansamblul transmisiei numit:
a. Diferențial;
b. Ambreiaj;
c. Transmisie centrală.
24. Ce rol are sistemul de rulare al tractorului ?
a. Transmite mișcarea de la motor la roțile de tracțiune ale tractorului;
b. Susține corpul tractorului și permite deplasarea acestuia pe roți sau pe șenile;
c. Permite efectuarea virajelor și schimbarea sensului de deplasare.
25. Ce este ecartamentul tractorului ?
a. Distanța dintre puntea din față și puntea din spate a tractorului;
b. Distanța de la sol la arborele prizei de putere;
c. Distanța dintre căile de rulare ale tractorului.

26. Instalația hidraulică a unui tractor agricol este alcătuită din:
a. Rezervor de ulei, pompă hidraulică, distribuitor hidraulic, cilindru de forță;
b. Baie de ulei, pompă hidraulică, pompă de apă, robinet de golire;
c. Rezervor de ulei, pompă de injecție, distribuitor hidraulic, injectoare.
27. Care este rolul diferențialului din cadrul transmisiei unui tractor agricol ?
a. De a inversa sensul de rotație al roților de tracțiune la mersul înapoi;
b. De a transmite mișcarea la roțile de tracțiune cu turații diferite la deplasarea în curbe;
c. De a păstra turația egală a arborilor în cutia de viteze.
28. Ce rol are mecanismul de suspendare al uni tractor agricol ?
a. Atașează la tractor mașini agricole tractate;
b. Atașează la tractor mașini agricole semipurtate;
c. Atașează la tractor mașini agricole purtate.
29. Care sunt componentele principale ale unui mecanism de suspendare ?
a. Tirant central, tiranți laterali, tiranți verticali;
b. Bară de tracțiune longitudinală, ax cotit, leviere;
c. Cuplă de tracțiune, bară de tracțiune transversală.
30. Care sunt sursele de energie electrică utilizate la tractoarele agricole ?
a. Electromotorul de pornire a motorului termic;
b. Bateria de acumulatori, alternatorul;
c. Farurile, lămpile de poziție și semnalizare.
31. Cum se numește organul de lucru al plugurilor ?
a. Disc;
b. Trupiță;
c. Sapă.
32. Care este alcătuirea sumară a unei trupițe ?
a. Brăzdar, distribuitor, rariță, cuțit daltă;
b. Brăzdar, disc, cuțit săgeată, cuțit daltă;
c. Brăzdar, plaz, cormană, bârsă.
33. Ce metodă de deplasare se utilizează la efectuarea arăturii cu plugul reversibil ?
a. Arătura în suveică;
b. Arătura la cormană;
c. Arătura în părți (laturi).
34. Cum se mărește adâncimea arăturii la lucrarea de arat cu pluguri purtate ?
a. Prin coborârea roții de copiere a plugului;
b. Prin ridicarea roții de copiere a plugului;
c. Prin scurtarea tirantului central de la mecanismul de suspendare.

35.Cum se numesc organele de lucru ale grapelor ?
a. Discuri, cuțite săgeată, brăzdare;
b. Discuri, cuțite săgeată, cuțite daltă;
c. Discuri, colți, stele.
36.Ce rol are cormana ca organ activ al trupiței ?
a. Mărunțește și răstoarnă brazda;
b. Pregătește terenul pentru semănat;
c. Afînează solul în profunzime.
37.Frezele agricole se utilizează la lucrarea de:
a. Recoltarea furajelor ierboase pentru siloz;
b. Pregătirea patului germinativ;
c. Administrarea îngrășămintelor organice solide.
38.Cultivatoarele pentru cultivație totală se utilizează la lucrarea de:
a. Prășit mecanic între rândurile de plante prășitoare ;
b. Deschiderea de rigole pentru udare;
c. Pregătirea terenului pentru semănat (pregătirea patului germinativ).
39.Care din următoarele organe de lucru intră în alcătuirea cultivatoarelor ?
a. Cuțite săgeată, cuțite daltă;
b. Trupițe, cuțite disc;
c. Aparate de tăiere, rabatoare.
40. Un cultivator purtat pentru prășit este alcătuit (sumar) din:
a. Cadru, roți de sprijin, discuri de protecție, marcatoare de urmă;
b. Cadru, roți de sprijin, cuțite săgeată, cuțite unilaterale;
c. Cadru, roți de sprijin, brăzdare, separatoare de lan.
41. Cu câte secții de prășit este echipat cultivatorul CPU-6, dacă acesta prășește un
număr de 6 intervale între rândurile de porumb ?
a. 5 (cinci) secții de prășit;
b. 6 (șase) secții de prășit;
c. 7 (șapte) secții de prășit.
42. Organele de lucru ale sapei rotative se numesc:
a. Discuri cu colți curbați;
b. Sape;
c.Brăzdare.
ci.

43. Tăvălugii inelari se utilizează la lucrarea de:
a. Încorporarea îngrășămintelor organice în sol;
b. Tasarea stratului superficial al solului și sfărâmarea bulgărilor;
c. Semănatul culturilor prășitoare.
44. La semănatul grâului cu mașinile de semănat în rânduri semințele sunt distribuite:
a. Cu precizie (bob cu bob), la distanță egală între semințe pe rând;
b. La distanțe egale între rânduri și între semințe pe rând (în pătrat);
c. În flux continuu pe rând.
45. Ce rol au distribuitoarele de semințe ale mașinilor de semănat în rânduri ?
a. Agită semințele din cutia de semințe;
b. Dozează și evacuează semințele spre tuburile de conducere a semințelor;
c. Acoperă semințele cu sol.
46. Mașinile de semănat în rânduri sunt alcătuite (sumar) din:
a. Cutie pentru semințe, distribuitoare de semințe, brăzdare, marcatoare de urmă;
b. Cutie pentru semințe, dispersoare hidraulice, marcatoare de urmă;
c. Cadru, secții de semănat, exhaustor, brăzdare patină.
47. Aparatul de distribuție de tip cilindru cu pinteni se utilizează la:
a. Mașinile de semănat în cuiburi (pentru plante prășitoare);
b. Mașinile de semănat în rânduri (pentru cereale păioase);
c. Mașinile de plantat tuberculi de cartofi.
48. Brăzdarele cu discuri se utilizează la:
a. Mașinile de stropit;
b. Mașinile de administrat îngrășăminte prin centrifugare;
c. Mașinile de semănat.
49. Mașinile de semănat în cuiburi (semănători de precizie) sunt alcătuite (sumar) din:
a. Cadru, secții de semănat, transmisie, exhaustor, marcatoare de urmă;
b. Cutie pentru semințe, distribuitor hidraulic, brăzdare culturale, dispersoare;
c. Cutie pentru semințe, discuri verticale cu cupe, valțuri, marcatoare de urmă.
50. Cum se reglează distanța dintre rânduri la mașinile de semănat în cuiburi ?
a. Prin ridicarea roților de sprijin față de cadrul semănătorii;
b. Prin deplasarea secțiilor de semănat pe cadrul semănătorii;
c. Prin coborârea roților de sprijin față de cadrul semănătorii.
51. Ce tip de aparat de distribuție se utilizează la mașinile de semănat în cuiburi ?
a. Aparat de distribuție cu cilindru canelat;
b. Aparat de distribuție cu disc cu palete;
c. Aparat de distribuție pneumatică cu disc vertical cu orificii.

52. Care este distanța dintre brăzdarele extreme (dintre primul și ultimul brăzdar) la o
mașină de semănat porumb boabe pe 6 rânduri la distanța de 70 cm între rânduri ?
a. 350 cm;
b. 420 cm;
c. 490 cm.
53. Cultivatoarele pentru prășit sunt alcătuite (sumar) din:
a. Cadru, dispozitiv de atașare la tractor, secții pentru prășit, marcatoare de urmă;
b. Cadru, dispozitiv de atașare la tractor, secții pentru prășit, roți de sprijin;
c. Cadru, cutie pentru îngrășăminte, dispersoare, marcatoare de urmă.
54. Mașinile pentru administrat îngrășăminte minerale solide sunt alcătuite (sumar) din:
a. Cadru, rezervor, pompe, aparate de distribuție;
b. Cadru, buncăr, dispersoare, aparate de tăiere;
c. Cadru, buncăr, dozatoare, aparate de distribuție.
55. Mașinile pentru administrat îngrășăminte organice solide sunt alcătuite (sumar) din:
a. Cadru, benă, transportor cu racleți, melc de împrăștiere;
b. Cadru, buncăr, dozator, disc de împrăștiere;
c. Cadru, rezervor, pompă, distribuitor, dispersoare.
56. Mașinile de stropit sunt alcătuite (sumar) din:
a. Rezervor, dozatoare, rabator, rampe de stropit;
b. Rezervor, pompă, corp de distribuție, dispersoare;
c. Rezervor, pompă, brăzdare, separatoare de lan.
57. Ce fel de dispersare se utilizează la lucrarea de erbicidare a cerealelor păioase ?
a. Dispersare mecanică;
b. Dispersare pneumatică (cu jet purtat);
c. Dispersare hidraulică (cu jet proiectat).
58. Cum se mărește debitul de soluție al unei mașini de erbicidat ?
a. Prin mărirea presiunii de lucru;
b. Prin micșorarea presiunii de lucru;
c. Prin mărirea vitezei de lucru.
59. Ce lățime de lucru are o mașină de erbicidat echipată cu 24 de dispersoare ?
a. 24 m;
b. 12 m;
c. 8 m.

60. Cum se mărește norma de soluție (litri/hectar) al unei mașini de erbicidat ?
a. Prin micșorarea presiunii de lucru;
b. Prin micșorarea vitezei de lucru;
c. Prin mărirea vitezei de lucru.
61. Mașinile de cosit și strivit plante furajere ierboase se numesc:
a. Aparate de treier;
b. Vindrovere;
c. Batoze.
62. Aparatul de tăiere cu degete și cuțit realizează tăierea plantelor:
a. Prin smulgere;
b. Prin inerție;
c. Prin forfecare.
63. Greblele mecanice sunt:
a. Mașini pentru pregătirea patului germinativ;
b. Mașini de tocat plante furajere;
c. Mașini de strâns, întors și răvășit plante furajere ierboase .
64. Organele de lucru ale greblelor mecanice se numesc:
a. Dinți elastici;
b. Colți oscilanți;
c. Cuțite rotative.
65. Presele cu piston realizează baloturi de formă:
a. Cilindrică;
b. Paralelipipedică;
c. Sferică.
66. Presele cu valțuri realizează baloturi de formă:
a. Sferică;
b. Paralelipipedică;
c. Cilindrică.
67. Echipamentul de recoltat plante furajere ierboase pentru siloz este alcătuit din:
a. Aparat de tăiere, rabator, transportor elicoidal (melc), valțuri de transport;
b. Aparat de tăiere, lanțuri transportoare, tobă de tocare, batoză;
c. Aparat de tăiere, ridicător-adunător din brazdă , valțuri de transport, aparat de treier.
68. Hederul combinelor de recoltat cereale păioase este alcătuit (sumar) din:
a. Rabator, aparat de tăiere, bătător, contrabătător;
b. Rabator, aparat de tăiere, transportor elicoidal, transportor central;
c. Rabator, aparat de tăiere, transportor oscilant, scuturător.

69. Batoza combinelor de recoltat cereale păioase este alcătuită (sumar) din:
a. Aparat de treier, rabator, valțuri metalice, buncăr;
b. Transportor central, aparat de depănușare, dozatoare, elevatoare;
c. Aparat de treier, scuturător, sistem de curățire, buncăr.
70. Rabatorul este un organ de lucru al:
a. Combinei autopropulsate de recoltat cereale păioase;
b. Presei de balotat;
c. Mașinii de recoltat cartofi.
71. Aparatul de treier are rolul:
a. De a tăia plantele din lan;
b. De a desprinde boabele din spice și inflorescențe prin batere și frecare;
c. De a separa boabele de pleavă și impurități prin cernere.
72. Aparatul de treier este alcătuit din:
a. Tobă de tocare și valțuri;
b. Ventilator și site;
c. Bătător și contrabătător.
73. Ce rol are scuturătorul cu căișori al combinei de recoltat cereale păioase ?
a. Recuperează boabele și spicele netreierate din paie;
b. Curăță semințele de pleavă și impurități;
c. Transportă șpicele de la heder la batoză.
74. Sistemul de curățire al combinelor de recoltat cereale păioase este alcătuit din:
a. Bătător, contrabătător, transportor oscilant, site;
b. Ventilator, site plane, transportoare de boabe, transportoare de spice;
c. Scuturător, site, plan înclinat, buncăr.
75. De ce se sparg boabele la recoltarea cerealelor păioase ?
a. Turația bătătorului este prea mică;
b. Viteza de lucru a combinei este prea mică;
c. Distanța dintre bătător și contrabătător este prea mică.
76. Capacitatea de lucru a unei combine de recoltat cereale păioase depinde de:
a. Debitul de alimentare cu material al aparatului de treier [kg/s];
b. Turația rabatorului [rot/min];
c. Producția de boabe la hectar [kg/ha].
77. Ce rol are sistemul de curățire al combinei de recoltat cereale păioase ?
a. Curăță spicele de ariste;
b. Separă semințele de pleavă și impurități;
c. Treieră spicele.

78. Separarea semințelor de impurități prin cernere se face cu ajutorul:
a. Triorului cu alveole;
b. Ventilatorului transversal;
c. Sitelor plane oscilante.
79. Sitele sistemului de curățire separă semințele:
a. După lungimea acestora;
b. După lățimea și grosimea acestora;
c. După greutatea acestora.
80. Separarea semințelor după lungimea acestora se realizează:
a. Prin cernere cu ajutorul sitelor;
b. Prin vânturare cu ajutorul curentului de aer produs de ventilator ;
c. Prin triorare cu ajutorul cilindrului cu alveole.
81. La recoltarea grâului cu combina autopropulsată spicele netreierate:
a. Sunt recuperate și transportate în buncărul combinei;
b. Sunt recuperate și transportate la aparatul de treier;
c. Cad pe miriște .
82. La recoltarea porumbului sum formă de boabe:
a. Se înlocuiește aparatul de treier cu un aparat de depănușare;
b. Se înlocuiește aparatul de treier cu un aparat de tocare;
c. Se înlocuiește hederul cu un culegător de știuleți.
83. Combinele de recoltat porumb sub formă de știuleți sunt alcătuite (sumar) din:
a. Culegător de știuleți, transportoare de material, aparat de depănușare, buncăr;
b. Heder, aparat de treier, elevatoare, sistem de curățire a boabelor;
c. Culegător de știuleți, aparat de treier, elevatoare de boabe, buncăr.
84. Secția de detașare de la culegătorul de știuleți este alcătuită din:
a. Cadrul secției, valțuri metalice, valțuri din cauciuc, rotoare cu palete din cauciuc;
b. Cadrul secției, valțuri de tragere, plăci de detașare, lanțuri de dirijare și transport;
c. Cadrul secției, aparat de tăiere, bătător, contrabătător.
85. Echipamentul de adunat și ridicat din brazdă se montează la:
a. Combinele de recoltat sfeclă;
b. Mașinile de recoltat porumb sub formă de știuleți;
c. Combinele autopropulsate de recoltat plante furajere pentru siloz.
86. Turația rabatorului se reglează în funcție de:
a. Viteza de lucru;
b. Înălțimea lanului;
c. Debitul de alimentare al aparatului de treier.

87. Deschiderea orificiilor sitelor cu jaluzele se reglează în funcție de:
a. Viteza de lucru a combinei;
b. Dimensiunile semințelor;
c. Debitul de alimentare al aparatului de treier.
88. Circuitul de recuperare a spicelor netreierate este alcătuit din:
a. Scuturătorul cu căișori, ventilator, transportor cu racleți;
b. Melcul de boabe, elevatorul de boabe, buncăr;
c. Melcul de spice, elevatorul de spice, aparatul de treier.
89. Bătătorul aparatului de treier este de tipul:
a. Bătător cu șine riflate;
b. Bătător cu valțuri;
c. Tobă de tocare.
90. Combina autopropulsată pentru recoltat cereale păioase este alcătuită din:
a. Culegător de știuleți și aparat de depănușare;
b. Heder și batoză;
c. Aparate de decoletare și aparate de dislocare.
91. Aparatele de decoletare și aparatele de dislocare fac parte din:
a. Combinele de recoltat plante furajere;
b. Combinele de recoltat cereale;
c. Mașinile de recoltat sfeclă.
92. Aparatul de treier axial are se întâlnește la:
a. Combinele autopropulsate de recoltat cereale;
b. Mașinile de recoltat cartofi;
c. Mașinile de recoltat porumb sub formă de știuleți.
93. Aparatul de tocare se întâlnește la:
a. Mașinile de recoltat sfeclă;
b. Combinele de recoltat plante furajere pentru siloz;
c. Greblele mecanice.
94. Grebla oblică face parte din:
a. Mașinile pentru pregătirea patului germinativ;
b. Mașinile de plantat;
c. Mașinile de strâns, întors și răvășit furaje.
95. Ce tip de dispersie realizează d ispersoarele cu duză?
a. Dispersie hidraulică;
b. Dispersie pneumatică;
c. Dispersie mecanică.

96. Norma de soluție (litri/hectar) a unei mașini de erbicidat depinde de:
a. Lățimea de lucru a mașinii;
b. Debitul mașinii și viteza de lucru;
c. Tipul dispersoarelor.
97. Transportoarele separatoare cu vergele se întâlnesc la:
a. Mașinile de recoltat porumb sub formă de știuleți;
b. Mașinile de curățat și sortat semințe (selectoare);
c. Mașinile de recoltat cartofi.
98. Lățimea de lucru a unui agregat de arat depinde de:
a. Numărul de baterii cu discuri;
b. Numărul de dispersoare;
c. Numărul de trupițe.
99. Care din următoarele mașini agricole este o mașină pentru lucrările solului ?
a. Grebla mecanică;
b. Scarificatorul;
c. Presa de balotat.
100. Colții oscilanți sunt organe de lucru ale:
a. Mașinilor de afânat solul;
b. Grapelor;
c. Plugurilor.
Răspunsuri:
1.b, 2.c, 3.a, 4.b, 5.c, 6.a, 7.b, 8.c, 9.a, 10.b, 11.c, 12.a, 13.b, 14.c, 15.c, 16.b, 17.a, 18.b,
19.c, 20.a, 21.b, 22.c, 23.a, 24.b, 25.c, 26.a, 27.b, 28.c, 29.a, 30.b, 31.b, 32.c, 33.a, 34.b,
35.c, 36.a, 37.b, 38.c, 39.a, 40.b, 41.c, 42.a, 43.b, 44.c, 45.b, 46.a, 47.b, 48.c, 49.a, 50.b,
51.c, 52.a, 53.b, 54.c, 55.a, 56.b, 57.c, 58.a, 59.b, 60.b, 61.b, 62.c, 63.c, 64.a, 65.b, 66.c,
67.a, 68.b, 69.c, 70.a, 71.b, 72.c, 73.a, 74.b, 75.c, 76.a, 77.b, 78.c, 79.b, 80.c, 81.b, 82.c,
83.a, 84.b, 85.c, 86.a, 87.b, 88.c, 89.a, 90.b, 91.c, 92.a, 93.b, 94.c, 95.a, 96.b, 97.c, 98.c,
99.b, 100.b
Timișoara 05.05.2015 Conf.dr.ing. ILEA Radu