pentru echihbrarea metabolismului gi a activitilii hormonale Traducere din englezi de Ianina Marinescu Ltfe{file Cuprins Introducere. Cum si te simfi… [628136]

Dr. AVIVA ROMM
SI GLANDELE,
SUPRARENALE
4 saptimini
pentru echihbrarea metabolismului
gi a activitilii hormonale
Traducere din englezi de
Ianina Marinescu
Ltfe{file

Cuprins
Introducere. Cum si te simfi din nou tu insifi………………………..15
Partea I. Cauzele SOS ………… ……….37
Capitolul 1. Corpul gi creierul tiu transmit un SOS………….39
Capitolul 2. Cele cinci cauze delabaza disfuncgiilor
suprarenale gi tiroidiene
Capitolul3. Cirui tip ii apa4ii? Decodificarea cauzelor …. t40
Partea a II-a. Solufia la SOS…… …..173
Capitolul 4. Repornire. Eliminarea factorilor alimentari
declangatori, refacerea capacitifii de autovindecare …… L75
Capitolul5. Recadrare. O minte gi o dispozijie afectivi
ca1rni……….. …..235
Capitolul 6. Reparare. Vindecare intestinali,
stimularea imunitilii, detoxificare susginuti gi
echilibrare hormonali… ,……278
Capitolul 7. Reincircare. Susfinerea glandelor
suprarenale gi a tiroidei ……..313
Capitolul 8. Realimentare. Cum si mindnci toati viafa ….374
Cdtan gdnduri detncheiere. Cum si te realimentezi celuli
cu celuli 9i pini la suflet……. ………. 394
Refete. Bucitiria sinitoas i
Anexal. Analize de laborator .,.,,,,,,,467
Anexa 2, Cum si cooperezi cu medicul tiu –
sau si gisegti altul ……….
Resurse ….480
Mulfumin…. ……,………483
Bibliografie ………………485
=IJ

Corpul Ei creierul tiu transmit un SOS
Vitzut din perspectiva evolufiei rcgnului
animal, shesul psihologic pe termen lung
este o invenfie recentd, limitat tn mare
parte ln oameni gi Ia alte pimate mai.
Rosrnr Sepolsxy
Barbara se agazi oftAnd din greu. Pirea infrAnti.
– Doamna doctor, sunt epuizati tot timpul, iar aceste
pofte mi innebunesc. Alune, gi ciocolati, gi chipsuri, mai
exact, imi spuse zAmbind crispat. Mi lupt tot timpul cu
mine insimi in privinla mAncirii. fin diete de ani de zile gi
nu am slibit un kilogram. Sincer vorbind, imi detest corpul
in cea mai mare parte a timpului gi nu sunt la greutatea
mea. Am senzafia ci mi lupt tot timpul si scap de o riceali
sau de o candidozi. $i acum am artriti la genunchi. Viafa
e foarte grea gi, cAnd cred ci-mi recapit controlul, ceva mi
pune la pimAnt.
La 45 de ani, Barbara avea sindrom metabolic, o afec-
fiune prediabetici presupunind hipertensiune arteriali,
nivel ridicat de colesterol gi glicemie mare. Medicul ei
curant nu mai avea ce si ii ofere in afari de medicamente
pentru aceste probleme grave, aleturi de analgezice gi ope-
ra{ie pentru durerile de la genunchi. Nu ii plicea ideea de a
deveni dependenti de medicamente.
– La doar 45 de ani am deja atAt de multe probleme! Ai
zice ci sunt bitrAni!
=39

Barbara nu e singura. ln fiecare zivinla cabinet femei
simfindu-se infrAnte. Sunt coplegite Ei epuizate, nu dorm
bine, se imbolnivesc mai des decdt se agteapti gi, chiar qi
atunci cdnd nu sunt bolnave, au senzafia ci funcfione azd. cu
50o/o din resurse. Le e greu si slibeasci Ei nu pot si urmeze
o dieti sau si renunte la dulciuri. Simt ci nu au vointi. Se
simt in derivi. Sunt in modul de supraviefuire gi au senti-
mentul ci viafa le scapi de sub control.
ln acea zi, in cabinetul meu, i-am pus Barbarei o
intrebare:
– Cum wei sd te sim,ti?
– Nu m-a mai intrebat nimeni asta pini acum, mi-a spus
cu ochii in lacrimi. Sunt atdt de coplegiti de orice din viafa
mea! Sunt siguri ci gi copiii mei, adolescenfi, mi urisc. Mi
ignori pur gi simplu, iar fiica mea se lupti cu anxietatea.
Soful meu, dragul de el, e ribditor, dar il resping. Nu weau
si ajungem in intimitate pentru ci nu mi simt sory. Sunt tot
timpul coplegiti gi simt ci nu mai am niciun fel de control
al stirii mele de sinitate.
– Da, sunt multe la mijloc, i-am zis aplecAndu-mi spre
ea. Dar cum wei si te simti? am intrebat-o din nou cu blAn-
defe, dar ferm.
– Nu vreau decit si mi simt din nou eu insimi, imi
weau viafa inapoi, weau si gtiu din nou cum e si te simgi
bine. $i nu weau si pornesc pe acest drum al pastilelor gi al
operafiei. Vreau si fiu sinitoasi qi si imi triiesc cu adevirat
viafa.
Asemenea Barbarei, multe dintre pacientele mele vin cu
simptome ce oglindesc o tendinli tulburitoare gi in con-
tinui cregtere la nivelul sinitifii femeilor din SUA in ul-
timii 20 de ani. l1i prezint doar cAteva dintre aceste statistici
tulburitoare.
40 3 firoida gi glmdele suprarenaleStres, somn inadecvat Ei epuizare: Conform Ana-
lizei Anuale a Stresului, efectuate de Asociafia Psi-
hologilor Americani, 75o/o dintre femei resimt un
stres moderat pAni la intens, 49o/o au probleme de
somn gi peste 4oo/o afirmi ci au simptome fizice ca
unnare directi a stresului; studii recente arati ci in
majoritate sunt gi epuizate in mod cronic; milioane
de femei iau in fiecare noapte somnifere Ei mult mai
multe iau,,ocazional"; e inspiimAntitor, dar stresul,
somnul inadecvat gi epuizarea pot si pregiteasci
terenul pentru viitoare afecfiuni cardiace gi cancer;
femeile – in special cele care trebuie si jongleze cu
roluri multiple – resimt efectele stresului uneori sub
forma unei lungi liste de simptome qi a unei varietifi
de boli.
Obezitate: 34o/o dintre adul,tii de peste 20 de ani sunt
supraponderali,34o/o sunt obezi gi 60/o sunt extrem
de obezi; intre 20 gi 60 de ani, femeile sunt mai pre-
dispuse si fie supraponderale decit birbafii; e lngro-
zitor, dar e de agteptat ca5oo/o din intreaga populalie
adulti si aibi diabet pAni in 2030, iar acesta este unul
dintre factorii majori de predicfie a afectiunilor car-
diace, fiind asociat gi cu senilitatea.
Depresie Ei anxietate: una din patru femei triiegte un
episod extins de depresie majori in viala ei, dupi cum
tot mai multe femei iau un antidepresiv, un anxiolotic
sau, adesea, pe ambele, netriindu-gi viafa cu bucuria
gi satisfaclia pe care sunt menite si le simti.
Boli autoimune: bolile autoimune sunt acum a treia
cea mai comuni categorie de boli in SUA gi una din
primele 10 cauze de deces la femei; estimirile conser-
vatoare arati ci 78o/o dintre suferinzii de boli autoi-
=4L

mune sunt femei; tiroidita Hashimoto este prevalenti
gi afecteazi aproape exclusiv femeile.
Unele dintre aceste boli au devenit atdt de comune, incAt
mulli medici le consideri ca fiind intAmpliri normale ale
vietii sau ale procesului de imbitrAnire.
in Statele Unite ale Americii femeile iau gi periculos de
multe medicamente, intr-un procent mai ridicat decAt bir-
batii, pentru probleme care in general necesiti solutii de
stil de viafi, nu solulii farmaceutice. De asemenea, e mai
probabil ca femeile si aibi reacfii adverse la medicamente.
Statinele pentru colesterol, de exemplu, sunt unele dintre
cele mai prescrise medicamente pentru femei gi s-a dovedit
cdprovoacd diabet in proporfie de50o/o celor care le folo-
sesc, chiar gi atunci cind sunt prescrise unor femei altfel
sinitoase, in scop de prevenire. Jumitate dintre femeile de
peste 50 de ani ia cel pulin doui medicamente, 1070 dintre
americani iau cinci medicamente intr-o perioadi aleatorie
de 30 de zile, iar a treia cauz| principali de deces in SUA,
dupi afecliunile cardiace gi cancer, sunt medicamentele
pe relete, ceea ce nu e pufin lucru. Chiar daci unele dintre
aceste medicamente pot si amelioreze simptome, niciunul
nu trateazi cauzele delabazi care suntreversibile gi toate
pot si aibi consecinfe neintenfionate.
De ce medicul tiu nu Etie toate astea
De ce medicina moderni nu are o solufie? De ce medicul tiu
nu are rispunsurile pe care le caufi? Cei mai mulli medici
nu au fost pur gi simplu invifali si faci legitura dintre di-
versele simptome. ln pregitirea noastri, nu suntem invilafi
si infelegem gama complexi de factori nutritivi, de mediu
42 i riroidaqiglandelesupruenalegi de stil de viali care contribuie la aparigia bolii. ln cei gapte
ani ai pregitirii mele medicale am avut un singur curs de 50
de minute de nutrilie gi, cAnd am adus vorba de impactul
factorilor de perturbare endocrini – materiale plastice gi
substante chimice ce imiti estrogenul in organismul nostru
gi pot si provoace dezechilibre hormonale grave gi chiar gi
cancer -, uil proeminent profesor de endocrinologie de la
prestigioasa mea institulie de educalie medicali s-a uitat la
mine de parci n-ag fi fost in toate minfile gi mi-a zis: ,,Sper
ci nu crezi cu adevirat toate prostiile alea cu bisfenolul A,
nu?" TotuEi, cercetirile despre factorii de perturbare endo-
crini existau in literatura gtiinfifici de ani de zile in acel
moment gi efectele negative erau bine cunoscute. Dati iati
care e problema: un studiu din 20LL a aretat ci e nevoie de
aproximativ 77 ani ca noile informafii gtiin,tifice gi medicale
si ajungi la majoritatea medicilor gi si le schimbe modul in
care practici medicina.
De asemenea, medicii nu sunt deloc pregitigi si inleleagi
$i sA trateze noile boli cronice cu care se confrunti ameri-
canii. Bolile infeclioase grave pentru care medicii au fost
indelung instruifi si se ocupe sunt in mare parte depigite de
boli ca diabetul gi obezitatea, prezente, in procente covArgi-
toare, la populafii din ce in ce mai tinere. La fel afecfiunile
cauzate de stres gi problemele de sinitate mentali. Cind
vine vorba de diagnostice mai pufin cunoscute, medicii sunt
qi mai pierdufi. Cu mai putin de 10 ani in urmi, nici fibro-
mialgia, nici sindromul oboselii cronice, ambele afectdnd
ln primul rAnd femeile, nu erau recunoscute ca afectiuni
reale de institulia medicali. Nu cu mult inainte, ln aceeagi
situatie era gi sindromul intestinului iritabil. Toate erau
considerate diagnostice ,,la limiti". Femeile care le spuneau
medicilor: ,,Cred ci s-ar putea si sufir de sindromul oboselii
=43

cronice" afirmi ci primeau in schimb reacfii de desconsi-
derare gi de tipul ochilor da,ti peste cap – ca gi femeile din
ziua de azi care spun ci cred ci au o problemi tiroidiani sau
suprarenali. Aceste paciente pot si fie etichetate Ei ca ,,di-
ficile" sau ,,de acel gen" – cod pentru problemele psihice.
in timp ce fibromialgia, sindromul oboselii cronice gi
sindromul intestinului iritabil sunt in prezent diagnostice
medicale admise, mulli medici le ignori sau sunt sceptici.
Sindromul oboselii cronice, de exemplu, este in continuare
confundat adesea cu o afec$une psihici sau ca ,,ficAnd parte
din imaginafia pacientului". Concepfiile gregite gi atitudi-
nile de desconsiderare ale medicilor fac drumul citre di-
agnostic lung gi frustrant pentru mulEi pacienfi, pe tAngi
faptul ci mai pulin de o treime dintre facultitile de medi-
cini includ in programa lor gcolari informatii despre aceste
afecfiuni gi despre alte afec,tiuni marginalizate.
Complici gi mai mult lucrurile faptul ci nu existi teste
de diagnostic care si poati ,,dovedi" ci ai una dintre aceste
boli, aga ci fi se spune pur gi simplu ci nu ai. Medicina are
criterii in alb gi negru pentru diagnostic. Fie indeplinegti
criteriile, fie nu. in realitate insi existi multe nuante de gri,
iar analizele de laborator ar trebui interpretate in contextul
simptomelor unei femei gi al tendinlei rezultatelor de labo-
rator, precum gi in lumina faptului ci, pe misuri ce medi-
cina evolueazi, evolueazi gi criteriile de diagnosticare a bo-
lilor. Vei afla mai multe despre asta cind vom vorbi despre
analizele tiroidiene ceva mai incolo in carte.
$i atunci ce se intimpli defapt?
A trebuit se imi pun Ei eu aceeagi intrebare: Ce se intdmpli? De
ce suferi atAt de multe femei de simptome gi afecf,uni medicale
44 E tiroida qi glandele suprarenalecare pAni acum nu ne-au nipistuit nici pe departe intr-o ase-
menea de misuri sau care inainte nu au fost constatate?
Ce am descoperit nu a venit dinspre sacrele paliere ale
medicinei, ci dinspre o ramuri fascinanti a gtiinfei, nu-
mitA psiho-neuro-imunologie, dupi cum am afirmat gi in
introducere. Am descoperit cA labaza acestor probleme co-
mune sti faptul ci femeile triiesc in mod cronic depigite,
fizic Ei emotional, de situatie. Suntem blocate in modul de
supraviefuire.
Psiho-neuro-imunologia a dovedit ci existd o legituri
intre sistemul newos, imunitatea, hormonii, dispozitia afec-
tivi, funclionarea cognitivi, digestia, circulafia gi reacfia
noastri de rispuns la stres. Aceasti ramuri dezviluie ceea
ce medicina convenlionali nu a infeles: ci o abordare com-
partimentati a bolii rateazd. esenfa, toate sistemele sunt co-
nectate. Ceea ce facem, ce mAncim, ce gAndim Ei expunerea
la mediu ne afecteazidin cap pini-n picioare. Chiar daci nu
egti o impitimiti a gtiinfei ca mine (recunosc ci manualele
sunt adesea lectura mea favoriti inainte de culcare), cred
ci o si fii uluiti si afli ci, pentru acel ceva care te-a mAnat
si pui mAna pe aceasti carte – indiferent ci e vorba de o
problemi autoimuni, de oboseali, de creqtere lenti $i con-
stanti in greutate, de lipsi de atenfie gi concentrare, de dez-
cchilibru hormonal -, poate fi depistati o cauzi comuni:
reacfia excesivi de rispuns la stres a organismului tiu.
Poate ci te gAndegti: ,,Dar, stai, nu md. simt atdt de stre-
sati, gi atunci cum poate si fie de la reacfia mea de rispuns
la stres?" Excelenti intrebare. Iati care e situatia: nu doar
stresul a$a cum ne gAndim la el in mod tradilional – cel de
tip mental gi emofional – e cel care face excesivi reacfia de
rispuns, ci orice copleqegte capacitatea organismului de a
reactiona eficient la dificulti,tile cu care te confrun1i.
=45

Aqa cum am detaliat in introducere, existi practic cinci
cauze principale care iti fac reacfia de rispuns la stres exce-
sivi: stresul emotional gi mental cronic, factorii alimentari
declangatori, tulburirile intestinale, toxinele din mediu gi
infec,tiile asimptomatice.
in capitolul urmitor o si discutim in aminunt despre
toate acestea gi apoi le vei putea rezolva cu ajutorul solu,tiei
la SOS. Totuqi, deocamdati e momentul si descoperim cum
anume o reacfie de rispuns la stres declangati cronic sti la
baza simptomelor tale.
Si facem cuno$tinfi cu reaqtia de rdspuns
la stres
Toate am avut momente de mare anxietate: puls accelerat,
respirafie sacadati (sau relinerea respiratiei), transpiralii
reci, degete inclegtate, atentie sporiti la mediul ambiant (de
exemplu, noaptea cAnd egti singuri in casi gi auzi un sunet
neagteptat). Aceste reaclii familiare sunt semne ci a fost ac-
tivati ceea ce se cheami de reguli reacfia de tip luptd sau
fugi, denumiti in termeni tehnici reaclia de rdspuns Ia stres.
Rispunsul la stres este o cascadi de hormoni Ei neuro-
transmilitori (mesageri chimici ai sistemului nervos) care
fac legitura intre creier, numeroasele reactii de supravie-
fuire inif,ate in ,,creierul reptilian" gi corp. Nu gtiai ci ai un
creier reptilian? E poreclit a$a pentru ci este un sistem de
reacfie atAt de strivechi, de primar, incAt poate fi identificat
inci de la inceputurile evolufiei.
Creierul reptilian confine doui structuri mici, in formi
de migdali, situate de o parte Ei de cealalti a creierului,
numite amigdala cerebrald., ce servesc drept centru de in-
terpretare a emofiilor. E locul unde sunt procesate frica
46 i rirotda gt glandele suprarenaleEi imaginile, sunetele gi experienlele de pericol pe care
creierul le catalogheazd apoi pentru o referinti viitoare ra-
pidi ca si te avertizeze instantaneu cu privire la un pericol
aseminitor. in citeva zecimi de secundi de la perceperea
unei ameninliri, creierul tiu reptilian se mobilizeazd, gi di
alarma, transmifAnd un semnal chimic de stres citre hipo-
talamus, directorul hormonal executiv al creierului.
Hipotalamusul, o glandi mici din centrul creierului, ser-
ve$te ca releu rapid, receplionAnd, rispunzAnd qi reglAnd
semnalele din intregul co{p, comunicdnd printr-o refea ela-
borati numiti sistemul nervos autonom gi folosindu-se de
semnale chimice gi hormonale pentru a transmite informafia
acolo unde trebuie. Acest sistem nervos autonom contro-
leazi respiralia gi pulsul, contractarea qi relaxarea vaselor de
sAnge, tensiunea arteriali., reactivitatea sistemului imunitar
gi nivelul tiu de alerti. Semnalele de rispuns la stres, odati
inregistrate, ajung lahipofizi, un alt centru major de reglare
hormonali din creier, gi de acolo pini Ia glandele suprare-
nale, unde organismul transformi aceste semnale in actiune.
Ajutoarele suntpe drum. Glandele suprarenale
Suprarenalele sunt doui glande (adici secreti substanfe
chimice gi hormoni) mici, de formi triunghiulari, care
abia cAntiresc citeva zeci de grame, a$ezate fiecare dea-
supra unui rinichi. DeEi mici, sunt foarte puternice gi esen-
fiale supraviefuirii. Glandele suprarenale secreti, alituri de
numerogi alti hormoni gi substanfe chimice, adrenalini gi
cortiz ol. impreuni, ace $ti hormoni r egleazd capacitatea or-
ganismului de a te proteja de infeclii (imunitate); regleazi
nivelul glicemiei, depozitele de grisimi Ei mobilizarea in ve-
derea asiguririi energiei (metabolism) ; stimuleazi dorinla
=47

sexuale, ciclurile gi nivelurile hormonale gi capacitatea de a
rimAne insircinati, de a flne sarcina gi de a hrini sugarul
(reproducere). De asemenea, te imboldesc si acfionezi
rapid cAnd egti in pericol gifi pun la dispozifie energia de
care ai nevoie pentru suslinerea acfiunii respective.
Prima reacfie de rdspuns, adrenalina
Glandele suprarenale rispund inipal la o amenintare reali,
poten,tiald sau perceputi pompdnd o substanfi chimici nu-
mitiadrenaknd, de care ai auzitfdrlindoiali. Sub influenfa
adrenalinei, pulsul se accelereazi pentru ca mai mult sAnge
si porneasci spre musculaturi,in caz ci ai nevoie si o iei la
fugd sau si lupfi, gi se dilati ciile respiratorii, permifAndu-fi
si inspiri cAt de mult oxigen pofi, cici oxigenul este ,,gazul"
de care au nevoie muEchii gi creierul tiu pentru un plus de
concentrare gi de acfiune. Vasele de sAnge se contractd, fi-
cAnd si creasci tensiunea arteriali, infuzAnd in creier gi in
mugchi sAngele bogat in oxigen. Sistemul imunitar mobili-
zeaz\ celulele care lupti impotriva microbilor $i substanfele
chimice cu mesaj inflamator numite citochine ca si te pro-
tejeze in eventualitatea unei riniri sau infecfii. Organismul
redirectioneazi energia de la funcfiile care nu sunt necesare
in fala pericolului imediat, cum ar fi digestia gi reproducerea
(intotdeauna acestea pot si aibi loc mai tArziu), afectAndu-fi
temporar echilibrul intestinal gi hormonal. Pupilele fi se di-
lati ca siL ai o vedere periferici mai ampli, ajutdndu-te si
vezi mai bine daci e intuneric, gi simgurile i1i devin mai ascu-
fite, ceea ce duce la o stare de hipervigilenfi, insemnAnd ci
egti in mod autentic atenti gi sensibili la orice posibili ame-
nintare sau indiciu de pericol din mediu. intre timp, amig-
dala cerebrali imprimi fiecare aspect al posibilei ameninliri
48 – tiroida qi glandele suprarenaleca si i1i amintegti in cele mai rafinate detalii sunetele, imagi-
nile, mirosurile Ei senzafiile asociate cu pericolul respectiv,
ca mecanism de protecfie impotriva posibilelor ameninfiri
viitoare. E aceeagi hipervigilenti, numiti uneori gi hiperex-
citajie, care te face si stai pe marginea scaunului gi si sari la
ecl mai mic sunet atunci cdnd te uili la un film de groazd -pc care, daci eqti tipul sensibil de persoani, creierul tiu il
pcrcepe ca pe un pericol real, chiar daci e doar un film.
Pe termen scurt, unor oameni chiar le place senzatia
dati de adrenalini. Le creeazd. o stare de activare. E ace-
caqi senzafie pe care o avem cAnd suntem incAntati de ceva,
clnd triim o experienli noui gi minunati sau avem sen-
zafia unui stres pozitiv, ca in cazul sporturilor extreme gi
al unei curse in montagnes-russes. Dar, cind aceasti. stare
dc activare devine cronici, aga cum se intimpli cand este
rlcclangatd prea des de stresul obignuit, nu mai e distractiv.
Sc poate transforma in anxietate, cdnd te simfi in prizi gi
incapabili si iti gisegti linigtea interioari; face tensiunea
arteriali si rimini ridicati qi poate provoca variagii pericu-
loase ale pulsului, ca si amintesc doar cAteva probleme. Mai
rnult, cAnd stresul se prelungegte zile, siptimAni, luni sau
in cea mai mare parte a timpului, ca in cazul celor mai multe
tlintre noi ln prezent, adrenalina nu e suficienti pentru a ne
proteja pe termen lung. E nevoie ca organismul si intensi-
lice secrefia de cortizol ca si vini cu intiriri suplimentare.
Cortizolul, cel mai bun amiy'inamic al tiu
Cortizolul este un hormon steroidian. Asemenea steroizilor
l)e care medicii ii prescriu pentru inflamafie, unul dintre
rolurile principale ale cortizolului, prezent natural in orga-
nism, este si impiedice inflamalia si scape de sub control.
=49