Pentru atingerea acestui scop ne-am propus următoarele obiective: [311163]

INTRODUCERE

Malus domestica sau mărul cultivat reprezintă un hibrid interspecific natural format din încrucișarea spontană consecutivă a mai multor specii între care Malus silvestris a avut un rol determinant.

Cultura mărului este cea mai cunoscută și răspậ[anonimizat], cật și solicitarea acestora pe piețele de desfacere.

[anonimizat], Polonia, Italia, etc., livezile de acest tip sunt înființate cu pomi produși pe parcursul a [anonimizat] (tipul„knip-baum”).

[anonimizat], dar ocupă locul întậi intre speciile pomicole de climat temperat producậnd mai mult decật dublu acestora.

Scopul acestei lucrare de disertație este de a [anonimizat] a evidențiaza și de a optimiza tehnologiile de producere a materialului saditor și de a eficientiza investițiile în acest domeniu.

[anonimizat]:

intrarea precoce de rod a pomului;

creșterea numărului de ramuri anticipate față sistemele clasice;

alegerea formei de coroană și optimizarea investiției.

Pentru realizarea acestor obiective au fost stabilite următoarele activități:

determinarea lungimii lăstarilor altoi și a înălțimii totale a pomilor;

masurarea diametrului pomilor la 2cm deasupra și sub zona de altoire și la 50 cm de la nivelul solului;

numărarea de ramuri anticipate rezultate în urma operatiilor tehnice secundare prezentate în formarea pomilor prin anticipației;

determinarea cantității medii pe pom obtinută de pomii prin anticipație raportată la martor.

PARTEA I

CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL 1 [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat] a fi valorificate cel mai eficient prin cultivarea speciilor pomicole.

[anonimizat]-[anonimizat] s-a [anonimizat]. În intervalul 1978 – 1989, materialul era produs de 44 [anonimizat] 34 de județe.

După anul 1990, 6 stațiuni de cercetare s-au transformat fie în societăți comerciale ([anonimizat], Lipova, Prahova-Măgurele), fie au fost înglobate în alte unități de cercetare (Cisnădie, Argeșelu). La începutul anilor 2000, aceste pepiniere erau în număr de 24 și mai produceau cca.1 mil. [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] o adaptare la cerințele actuale ale pieței.

Formarea coroanei se efectuează după plantarea în livadă conform recomandărilor în vigoare. Aceasta conduce la întârzierea intrării pomilor pe rod (cu 1-2 ani), prelungirea perioadei de formare a coroanei, diminuarea productivității în primii ani de fructificare, fapt ce influențează negativ asupra rambursării investițiilor capitale.

În prezent în țările cu pomicultura dezvoltată, așa ca Olanda, Polonia, Italia, etc., livezile de acest tip sunt înființate cu pomi produși pe parcursul a doi ani, cu coroana formată din lăstari anticipați și cu muguri de rod formați din pepinieră (tipul„knip-baum”).

Pentru plantarea unor livezi de acest tip necesită investiții inițiale mai mari pentru procurarea materialului săditor, sistemului de susținere (a stâlpilor și firelor metalice) și fert-irigare, tehnicii agricole necesare, plantațiile înființate cu pomi de tipul „knip-baum” prezintă o serie de avantaje:

pomii rodesc economic din anul doi de la plantare (5-10 t/ha);

în anul patru de la plantare recolta ajunge la nivelul maxim (30-40 t/ha);

producția de fructe este de calitate deosebită;

tăierile de întreținere și fructificare sunt reduse la minimum;

în anul patru investiția se amortizează;

economicitate cu strânsul producției;

densitate mare a pomilor la un hectar.

1.2. Specii care au contribuit la formarea soiurilor și a portaltoilor

Numeroasele soiuri de măr existente își au originea în mai multe specii din genul Malus. Numărul acestora nu este bine precizat. Unii autori susțin un număr de 25 de specii (Rehder, 1940), alții 74 (Knight, 1963), alții 32 (Ponamarenko, 1974, Saugenfeld, 1970).

Ultimele cercetări precizează că numărul speciilor Malus este de 33 (Wiersema, 1985, Wai, 1988) inclusiv Malus pumilla, specie exclusă de Ponamarenko.

Hibridarea interspecifică continuă face dificilă identificarea corectă a speciilor acestui gen confundându-se de multe ori specia cu unii hibrizi.

Cele mai importante specii ale genului Malus sunt:

Malus domestica este cea mai importantă specie. După unii autori (Sknivin și Korban, 1984, Wiersema, 1985) toate soiurile de măr cultivat aparțin acestei specii.

Specii spontane: Malus silvestris (L) Mill. este mărul pădureț care crește spontan în Europa, Asia mică, Asia, etc. Pomul este de vigoare mare, prezintă țepi pe ramuri și o mare diversitate de biotipuri și forme. Sistemul radicular al pomului este foarte bine dezvoltat. Soiurile sunt rezistente la ger și secetă. Această specie se află la originea soiurilor românești Pătul, Crețesc, Domnesc, Sovari etc. precum și cele din grupele Calville, Rambour și merele trandafirii.

Malus pumilla Mill. este mărul pitic și are în general același areal cu Malus silvestris se găsește cu o extindere mai mare în Orientul Îndepărtat. Dintre toate varietăți două sunt mai importante pentru practica pomicolă: Malus praecox (dusenul) și Malus paridisiaca (paradis). Malus praecox are o vigoare mijlocie, este arbustoid, se înmulțește prin marcotaj, intră pe rod destul de greu, la 3-4 ani de la plantare, iar Malus paridisiaca are o vigoare mică (2-3 m), se înmulțește prin marcotaj, prezintă o înrădăcinare superficială, este fragil și sensibil la secetă. Majoritatea portaltoilor vegetativi ai mărului provin din această specie.

Malus baccata Borkh – mărul siberian – crește spontan mai ales în Asia, China, Siberia până în Coreea. Este o specie mai viguroasă, și foarte rezistentă la ger (rezistă la –40oC), folosită ca portaltoi în regiunile reci. Poate fi folosit ca o sursă de gene pentru ameliorarea rezistenței la frig și rapăn și prezin mai multe varietăți adaptate unor condiții specifice: var. sibirica, var. manchurica și var. himalica.

Malus floribunda – Sieb – originară din Japonia, este o specie decorativă, foarte rezistentă la rapăn. Se folosește tot mai mult în ameliorarea mărului.

Malus prunifolia (Wild ) Borkh – mărul chinezesc, crește spontan în Asia, are rezistență bună la ger. Prezintă niște caractere intermediare între mărul pitic și cel siberian și asemănătoare de mărul cultivat. Unii specialiști nu-l consideră specie independentă deoarece nu a fost găsit în stare sălbatică.

Malus coronaria (L) Mill, – este o specie spontană, originară din America de Nord, cu aspect decorativ, fructe asemănătoare mărului pădureț. Este folosit pentru obținerea de soiuri pe continentul american.

Malus ioensis (Wood) Britt – specie spontană originară din America de Nord, folosită pentru obținerea soiurilor adaptate condițiilor din regiunile vestice ale Americii de Nord.

Malus zumi (Redh) – este o specie hibridă, pitică, cu fructe mici, lung pedunculate, este o specie rezistentă la boli, în special la făinare din care cauză este folosită în ameliorarea rezistenței la boli în anumite proiecte de cercetare.

Alte specii cu o importanță mai redusă în crearea de soiuri sau portaltoi sunt: Malus aido, Malus toringo, Malus spectabilis recunoscute mai ales pentru rezistența la boli.

1.2.1Portaltoii mărului utilizați pe plan mondial

În ultimii ani, au fost selecționați portaltoi cu vigoare mai mică decât M9 și M26 (seria CG-Novole, CG10, CG60, CG47; ECC). Majoritatea acestor portaltoi induc însă o productivitate mai mică decât M9.

Pentru măr sunt și alte variante portaltoi de vigoare mică. O parte dintre acești portaltoi sunt mai rezistenți la ger decât M9 și M27 ca de exemplu Sel B9. (Czynezyc, 1996).

Rezultate bune și foarte bune au dat seriile de portaltoi MAC (SUA), Jork, DAB și Pillnitz (Germania), Budagovschi (Rusia), P10 /Ln/9 Pajam (Franța).

În prezent, pe plan mondial se folosesc pentru măr următorii portaltoi:

– Seria M (East Malling): M9; M26 și M27 ,

– Seria MM (Malling Merton): MM106; MM111;

– Seria MAC: Mark (Mac 9); Mac 24;

– Seria CG: Novole;CG10; CG47; CG60; ECC;

– Seria P: P1; P2; P16; P18; P22;

– Seria Budagowski: Bud 9; Bud 490; Bud 491;

– Seria Ottawa: Ottawa 3; Ottawa 8;

– Seria Jork: Jork 9;

– Seria Pillnitz: Pi 80; Superter 1, 2, 3.

Clone ale portaltoiului M9; M9 EMLA; M9a; B20; Pajam 1 (Lancep); Pajam 2 (Cepiland); M9-337; M9-338; M9-339.

Alți portaltoi: Bemali; Robusta 5.

Dintre aceste serii s-au remarcat anumite clone valoroase care imprimă pomilor o creștere mai redusă decât portaltoii mai vechi, au o ancorare bună în sol și se reduce costul cu sistem de susținere, au o rezistență mai mare la ger facilitând extinderea culturii mărului în zone cu restricții pentru alți portaltoi și sunt mai rezistenți la arsura bacteriană și putregaiul coletului.

1.2.2Portaltoii mărului utilizați în România

Portaltoi generativi:

P.F. Pătul – imprimă soiurilor vigoare mare, este recomandat pentru majoritatea zonelor de cultură a mărului pentru soiuri de vigoare mijlocie sau mare mai ales pentru plantații pe pantă. Prezintă o rezistență crescută la ger, pretențios la umiditate, are afinitate bună cu toate soiurile pomii intră pe rod, în anii 5-6 de la plantare sunt longevivi și dau producții ridicate.

P.F. Crețesc – portaltoi de vigoare mare, indicat pentru zona subcarpatică meridională. Preferă soluri argilo-nisipoase, profunde, reavene fertile și are o bună afinitate cu toate soiurile inclusiv cu cele de vigoare mică.

P.F. Viești – portaltoi de vigoare mare și indicat pentru soiurile de vigoare mijlocie, mai ales în zona subcarpatică din estul țării.

P.F. Bistrița 50 (Mașanschi) – portaltoi de vigoare mare, indicat pentru zonele colinare din Transilvania, pentru soiuri de vigoare mijlocie și chiar mică.

Mai există și alți portaltoi generativi P.F. Trotușe, P.F. Călugăresc ș.a.

Portaltoi vegetativi utilizați în România

M9 este un portaltoi de vigoare slabă, ce prezintă o înrădăcinare superficială și care necesită spalier. Preferă soluri fertile, argilo-nisipoase, bine drenate. Este sensibil la: secetă, păduchele lânos și cancerul bacterian. Imprimă soiurilor intrare pe rod precoce la 3-4 ani, dar este dezavantajat de longevitate mică (20 ani). Se înmulțește prin marcotaj vertical și produce puțin (7-8 marcote/tufă).

M26 este un portaltoi de vigoare mijlocie-mică, drajonează puțin (4-6 marcote/tufă) ancorare mijlocie în sol (necesită spalier). Este sensibil față de fertilitatea și umiditatea solului și are o rezistență medie la secetă și ger.

Este sensibil la putrezirea coletului de aceea se recomandă pentru soluri drenate, fără exces de umiditate. Soiurile altoite pe acest portaltoi intră pe rod la 2-3 ani de la plantare și produc fructe mari, de calitate superioară.

M7 – portaltoi de vigoare mijlocie, cu ancoraj bun în sol, cu tendință de drajonare, rezistent la ger, asfixia radiculară și păduchele lânos. Are nevoie de soluri profunde, cu textură mijlocie. Are afinitate bună cu soiurile de tip “standard” și mai slabă cu cele “spur”. Se înmulțește prin marcotaj și butășire.

MM106 este un portaltoi de vigoare mijlocie, mai viguros decât M7, cu înrădăcinare bună, nu necesită sistem de susținere. Este rezistent la ger, dar prezintă o sensibilitate ridicată la secetă. Preferă soluri fertile, profunde, bine aprovizionate cu apă dar cu drenaj bun. Având compatibilitate cu soiurile de vigoare mică și pentru cele “spur” este cel mai indicat pentru plantațiile cu densitate mare din zona dealurilor, pe terenurile fertile de la baza pantelor și în luncile deschise ale râurilor ferite de curenții reci. Se înmulțește prin marcotaj vertical și orizontal și produce 15-16 marcote la tufă.

M4 este un portaltoi de vigoare mijlocie cu sistemul radicular fibros, slab dezvoltat care necesită sistem de susținere. Se pot obține rezultate bune pe solurile cu fertilitate medie, suficient de umede. Este sensibil la secetă, dar are o rezistență bună la ger. Se folosește din ce în ce mai puțin fiind înlocuit de MM106. Se înmulțește prin marcotaj vertical și produce 16-20 marcote/tufă.

A2 esteun portaltoi viguros, cu înrădăcinare foarte bună, rezistent la ger, dă rezultate bune pe terenuri cu fertilitate medie, putând fi folosit în zona dealurilor mijlocii pe terenuri mai profunde și cu umiditate satisfăcătoare. Soiurile altoite pe acest portaltoi intră pe rod abia după 5 ani de la plantare și sunt foarte productive. Se înmulțește prin marcotaj vertical și orizontal și produce 14-16 marcote/tufă.

G21 – portaltoi românesc, de vigoare mică, bine înrădăcinat în sol. Se înmulțește prin marcotaj vertical și butășire în uscat.

Voinești 2 – portaltoi românesc, de vigoare mică, indicat pentru plantații intensive și superintensive. Are afinitate cu toate soiurile de măr din sortiment cărora le imprimă precocitate și productivitate ridicată. Se înmulțește prin marcotaj vertical și poate produce peste 200.000 marcote/ha.

Sortimentul de soiuri si portaltoii folosiți în obținerea de pomi Knip-baum la specia Malus domestica

Fondul biologic al genului Malus este reprezentat în primul rând prin specia Malus domestica care cuprinde un număr foarte mare de soiuri (cca.10.000 – 11.000) și numărul acestora este într-o continuă creștere. Totuși, din acest vast fond genetic se regăsesc foarte puține soiuri (35-40), și care asigură de peste 50 milioane tone de mere și repezintă cca. 90% din producția mondială.

În România situația este asemănătoare, există un bogat fond genetic format atât din soiuri autohtone cât și străine, dar în cultură se găsesc 10-12 soiuri de bază.

Pentru a obține obține pomi Knip-baum s-au realizat lucrări în verde ce au constat în ciupirea frunzelor de pe vârful de creștere a pomului pentru a forța creșterea ramurilor anticipate și intrarea precoce pe rod.

În prezent sortimentul de mere din România este bine diversificat dar marea producție este dominată de soiurile: Golden delicious, Jonathan, Starkrimson, Jonagold, Idared, Prima, Florina etc, dar și de soiuri obținute la noi în țară: Romus 1, 2, 3, Generos, Pionier, Voinea, Frumos de Voinești, Rădășeni, Fălticeni, Roșu de Cluj.

Pe lângă soiurile admise la înmulțire în colecțiile pomologice sau în plantații propriu-zise se mai întâlnesc și alte soiuri scoase din sortiment sau încă neintroduse în sortiment, dar care prezintă însușiri calitative superioare, potențial de producție bun, rezistență la boli etc. Acestea formează un fond genetic care poate sta la baza cercetărilor viitoare de ameliorare (Close, Cox Orange, Crețesc, Pătul, Domnesc etc.). În acest sens pomicultorii din România trebuie să-și schimbe atitudinea în special pentru soiurile autohtone, tradiționale .

Prezentarea soiurilor luate în cercetare

Golden delicious – este un soi provenit din S.U.A, cu cea mai largă răspândire pe plan mondial. Pomul are vigoare mijlocie sau supramijlocie, coroana este globuloasă deasă (tip standard). Există și biotipuri de tip spur, de vigoare mică (Golden spur, Yellow spur). Este un soi precoce, cu producții mari și care are tendință de supraîncărcare cu fructe. Preferă zonele cu umiditate relativă mai scăzută. Fructele sunt mijlocii spre mari (120-200 g), ovosferice, cu cinci coaste largi, puțin proeminente, de culoare galben-aurie cu puncte de rugină mari, rare. În condiții deficitare, ecologice sau tehnologice formează plasă (rugină). Este sensibil la rapăn și fructele se deshidratează ușor pe perioada păstrării în condiții improvizate.

Idared este un soi provenit din S.U.A, destul de vechi, de vigoare mijlocie-mare, foarte productiv și precoce, prezintă o rezistență ridicată la ger și secetă si este sensibil la făinare. Fructele sunt mari (peste 180g), sferic turtite cu cinci coaste largi. Epiderma este subțire, culoarea de fond galben-verzui iar cea de acoperire roșu pe cca 80-90%. Pulpa este albă, plăcut aromată. Acest soi este bine apreciat pe piețele lumii și are rezistență bună de păstrare a fructelor.

Sirius este un soi obtinut prin incrucisarea soiurilor: Golden Delicious și Topaz.Pomul are vigoare mijlocie spre mare si fructifica majoritar pe ramurile lungi. Coroana are ramuri viguroase si bine garnisite. Este un soi triploid și are nevoie de polenizare. Este rezistent la rapăn si mediu rezistent la fainare.

Fructul este de culoare verde galbui, iar rar pe partea insorita poate prezenta o usoara rumeneala de culoare galben-portocalie.Pulpa fructului este galbuie, crocanta, echilibrata sub raportul zahar – aciditate, cu aroma fina de ananas, suculent.Perioada de recoltare: decada a III-a a lunii septembrie si prima decada a lunii octombrie.

Portaltoiul folosit la metoda Knip-baum și materialul săditor obținut

Portaltoiul ales pentru înființarea unei livezi trebuie să posede o mare capacitate biologică de adaptare și să imprime vigoarea corespunzătoare altoiului, să urgenteze intrarea pe rod a soiurilor altoite și să asigure o rodire constantă și bogată cu o calitate superioară a fructelor.

Cele mai folosite portaltoiuri pentru plantațiile superintensive de măr înființate cu pomi de tipul „knip-baum” sunt M 9 , M 26 și M106.

Portaltoiul M 9 are o înrădăcinare superficială și imprimă pomilor de măr talie mică, pomii trebuie palisați pe spalier în livadă, pentru a nu fi dezrădăcinați de vânturile puternice. Este indicat pe soluri fertile, irigate și permeabile. Pomii altoiți pe M 9 intră timpuriu pe rod în anul 2-3 de la plantare în livadă cu producții bune.

M 26 este un portaltoi de vigoare slabă. Are înrădăcinare mai bună decât portaltoiul M 9 și imprimă pomilor o vigoare intermediară între M 9 și M 7, dar, totuși, necesită spalier. Pomii altoiți pe M 26 intră pe rod economic în anul 3 de la plantare, având producții ridicate și de calitate deosebită.

MM106 este un portaltoi de vigoare mijlocie, mai viguros decât M7, cu înrădăcinare bună, nu necesită susținere. Este rezistent la ger dar sensibil la secetă. Are nevoie de soluri fertile, profunde, bine aprovizionate cu apă dar cu drenaj bun. Are compatibilitate cu soiurile de vigoare mică și pentru cele “spur” este cel mai indicat pentru plantațiile cu densitate ridicată din zona dealurilor, intră precoce pe rod din anul 2-3 de la plantare.

Materialului săditor obținut prin metoda Knip-baum trebuie să fie:

-genetic superior (clonal);

-fitosanitar sănătos (devirozat);

-fiziologic bine dezvoltat (certificat).

Acești factori contribuie la intrarea precoce a pomilor pe rod economic și crește productivitatea plantației cu circa 20-30% față de cel ordinar.

Materialul săditor (fig. 1.1) destinat plantării trebuie să corespundă speciei, soiului, cu un sistem radicular bine dezvoltat și întreg, cu tulpina dreaptă și netedă, fără leziuni și degerări, la exterior și suprafața secțiunii transversale, cu ramificări anticipate bine dezvoltate, unghiuri de intersecție mari și cu muguri floriferi depuși la finele ramurilor.

Figura 1.1 Pom Knip-baum

CAPITOLUL 2 CONDIȚIILE ECOLOGICE ÎN CARE S-AU DESFĂȘURAT CERCETĂRILE

2.1. Așezarea geografică și structura organizatorică

Ferma pomicola PFA Hlihor Luminița se afla in localiatea Bălțați din judetul Iași si are o suprafata de 2 hectare de pepiniera și 8 hectare livada . Ferma se afla intr-o zona favorabila din punct de vedere pedologic și climatic.

Comuna Bălțați este situată în centrul județului, în Câmpia Jijiei inferioare, pe malul râului Bahluieț. Este străbătută de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de Roman.

Relieful este predominat de roci argilo-nisipoase, mai puțin rezistente la acțiunea factorilor denundației față de cele din regiunile înconjurătoare, explică alitudinea mai joasă a acestui teritoriu. Un rol important în formarea reliefului îl reprezintă rețelele hidrografice G. M Murgoci (1925) presupunea că Prutul, Jijia poate chiar Siretul au “divagat” pe suprafața Câmpiei Moldovei sculptând depozitele miocene. Perimetrul studiat se află pe Câmpia Jijei Inferioarei și se prezintă sub formă de pante line sub 10%.

2.2. Caracterizarea condițiilor climatice ale zonei

Pentru caracterizarea climatică a zonei au fost utilizate datele meteorologice de la stația Iasi și date din Atlasul Climatologic al României.

a. Temperatura: este un factor de vegetație important, care condiționează desfășurarea proceselor de asimilație, respirație și transpirație, parcurgerea diferitelor faze de creștere și fructificare, perioada de viață latentă a pomilor în timpul repausului relativ de iarnă etc.

In zona Bălțați, climarul este temperat continental, cu regim pluviometric moderat, cu veri foarte călduroase și ierni reci, cu primăveri și toamne scurte și cu o mare amplitudine între temperaturile de iarnă și vară. Caracterul continental al climei este datorat faptului că această parte a țării se află sub influența centrului siberian de mare presiune, care se formează mai ales iarna, provocând geruri însoțite de viscole.

Temperatura medie anuală a aerului (valori reale) este de 9,5oC favorabilă pentru măr, cireș, vișin, păr, viță de vie, prun, cais etc. emperaturile din perioada de vegetație asigură optimul caloric necesar pentru speciile mai sus amintite, iar necesarul de zile optim caloric este asigurat între decada a II-a a lunii mai și decada a I-a a lunii septembrie (120 zile).

Temperatura inferioară sau pragul biologic sub care vegetația se întrerupe este de 8 – 10oC la pomi și 5 – 6oC la arbuștii fructiferi

Înghețurile timpurii de toamnă pot să apară în jurul datei de 15-20 septembrie și determină căderea prematură a foliajului.

Suma temperaturilor medii zilnice mai mari de 0oC este de 3300oC în intervalul dintre prima decadă a lunii martie – a doua decadă a lunii decembrie.

Radiația solară globală

Acest indicator are valorii medii de 116 kcal/cm2 și o distribuție neuniformă în cursul anului: -40% din total revine perioadei de vară (iulie – 17 kcal/cm2), în timp ce iarna doar 10%.

Indicele de ariditate după Em de Martonne este cuprins între 23 și 28.

Brumele timpurii apar pe șes din a doua decadă a lunii septembrie și se pot prelungi în ultima decadă a lunii aprilie.

b. Precipitațiile medii anuale sunt de 585 mm la Iasi .Ele cad sub formă de ploi cu excepția intervalului cuprins între datele medii de 20 noiembrie și 30 martie, când de obicei se înregistrează 31 – 42 zile de ninsoare. Distribuția precipitațiilor este neuniformă, lunile cele mai bogate sunt iunie, iulie cu 50-70 mm lunar, iar în decembrie – martie precipitațiile medii sunt de 20 – 30 mm lunar. Grosimea anuală a stratulu de zăpadă este de 40 cm și se menține din noiembrie până în martie.

c. Umiditatea relativă este de 71%, optimă pentru obținerea de producții bune și de calitate superioară fiind favorabilă speciilor pomicole ce urmează a fi cultivate.

d. Solul și parametrii de fertilitate

Tipurile și subtipurile de sol delimitate pentru zona Bălțați pe baza studiului pedologic sunt: solul este cernoziom cambic, profund si mijlociu permeabil, sol cernoziom cambic slab-moderat erodat, cernoziom cambic puternic erodat.

Acestea au o fertilitate mijlocie (sunt mijlociu aprovizionate în elemente nutritive) și corespund cerințelor culturilor ce se vor înființa.

Valorile pH-ului sunt cuprinse între 6,6 și 7,5 pe adancimea 0-30 cm, ceea ce indică faptul că acestea sunt de la slab acide la moderat alcaline. Continutul de humus variaza intre 2,1-3,5 %.

Panta terenului este sub 10% , cu mici exceptii unde ajunge la 12-15%.

e. Hidrografia și hidrologia

Zona se caracterizează printr-un regim hidrografic continental, fiind exprimată prin ape mari de primăvară și viituri pluviale intense în timpul verii și toamnei. Scurgerea din timpul iernii este scăzută. Din punct de vedere hidrografic, suprafața cercetată face parte din bazinul hidrografic al râului Bahluieț.

Apa din precipitații se scurge în suprafață spre zonele mai coborâte, fie spre râul Bahluieț.

Apele subterane a căror existență este strâns legată de condițiile geologice și fizico-geografice, fiind reprezentate atât prin straturi acvifere de adâncime (captive), cât și prin straturi libere. Pânza freatică este situată la adâncimi medii (2-4m), astfel neinfluențînd profilul solurilor.

f.Vegetația spontană și cultivată

Teritoriul fermei face parte din zona de silvostepă, iar locul pe care îl ocupă în Câmpiei Jijiei Inferioare și amplasarea între stepa de pe luncile zvântate .

Vegetația de silvostepă se caracterizează prin asociații de ierburi xeromezofile și xerofile, ce alternează pe arii restrânse cu păduri.

PARTEA a II-a

CONTRIBUȚII PROPRII

CAPITOLUL 3 ORGANIZAREA EXPERIENȚEI, MATERIALUL ȘI

METODELE DE CERCETARE

3.1 Scopul și obiectivele cercetărilor

Scopul acestei lucrare de dizertație este de a obtine pomi cu ramuri prin anticipație și de a evidențiaza și de a optimiza tehnologiile de producere a materialului saditor .

Pentru atingerea acestui scop ne-am propus următoarele obiective:

intrarea precoce de rod a pomului obținut prin anticipație;

alegerea formei de coroană;

compararea producțiilor dintre pomii produși prin metoda Knip-baum și martor.

Pentru realizarea acestor obiective au fost stabilite următoarele activități:

determinarea lungimii lăstarilor altoi și a înălțimii totale a pomilor;

masurarea diametrului pomilor la 2 cm deasupra și sub zona de altoire și la 50 cm de la nivelul solului;

numararea de ramuri anticipate rezultate în urma operatiilor tehnice secundare; prezentate în formarea pomilor prin anticipației;

compararea pomilor obtinuti prin metoda Knip-baum și martor;

determinarea cantității medii pe pom obtinută de pomii prin anticipație raportată la martor.

3.2 Organizarea experienței

Cercetările care vizează optimizarea tehnologiei de obținere a pomilor Knip-baum au fost desfășurate în cadrul pepenierei pomicole PFA Hlihor Luminița, în localitatea Bălțați, județul Iași în perioada 2014 – 2016.

Experiența a avut loc într-o parcelă din câmpul pepenierei PFA Hlihor Luminița pe 3 soiuri de măr: Golden , Idared și Sirius. La acești pomi au fost utilizați portaltoiul M106.

În toate cazurile s-a aplicat tehnologia specifică pentru pepinieră, cu lucrările agrotehnice caracteristice, tratamente fitosanitare efectuate la acoperire, irigare și o fertilizare.

Experiența, organizată pe 3 pomi pe din fiecare soi (tab. 3.1) este de tip polifactorial cu 2 factori experimentali luați în studiu (3×2+3), rezultând 9 de variante.

Factorii experimentali au fost următorii:

Tabelul 3.1

Schița plantației experimentale

Legendă

P1-P3 = pomi luați în studiu

A1-A3 = soiul

M1-M3 = martor

3.3. Materialul biologic și metodele de cercetare

Ca material de studiu s-a utilzat soiul Golden, Idared și Sirius și s-a urmărit obținerea de pomi prin metoda Knip-baum.

Studiile efectuate au urmărit pe de o parte efectul portaltoiului asupra altoiului la diferite specii pomicole, iar pe de altă parte influența înălțimii de altoire asupra calității materialului săditor obținut. Coroborarea rezultatelor obținute în urma acestor cercetări va conduce la elaborarea de concluzii si recomandări pertinente pentru producție.

3.3.1. Descrierea soiurilor luate în studiu

Golden delicious – soi american, cu cea mai largă răspândire pe plan mondial. Pomul are vigoare mijlocie sau supramijlocie, coroana este globuloasă deasă (tip standard). Există și biotipuri de tip spur, de vigoare mică (Golden spur, Yellow spur). Este precoce, productiv, are tendință de supraîncărcare cu fructe. Preferă zonele cu umiditate relativă mai scăzută. Fructele sunt mijlocii spre mari (130-200 g), ovosferice, cu cinci coaste largi, puțin proeminente, de culoare galben-aurie cu puncte de rugină mari, rare. În condiții deficitare, ecologice sau tehnologice formează plasă (rugină). Este sensibil la rapăn și se deshidratează ușor pe perioada păstrării în condiții improvizate.

Figura 3.1 Mere Golden delicious

Idared – soi american, destul de vechi, de vigoare mijlocie spre mare, foarte productiv și precoce, rezistent la ger și secetă, sensibil la făinare. Fructele sunt mari (180-220g), sferic turtite cu cinci coaste largi. Epiderma este subțire, culoarea de fond galben-verzui iar cea de acoperire roșu pe cca. 90%. Pulpa este albă, plăcut aromată. Este un soi mediu apreciat pe piețele lumii. Are rezistență bună la păstrare.

Figura 3.2 Mere Idared

Sirius este un soi nou și provine din cele mai importante centre de inovatie din Republica Ceha. Fructul este de culoare galbena ,mare, cu o greutate medie de 150-200 grame. Este un soi foarte rezistent la boli, se poate realiza o producție mare pe hectare și cu o bună păstrare a fructelor.

Descrierea portaltoilui M106 folosit la pepeniera PFA Hlihor Luminița

MM106 – portaltoi de vigoare mijlocie, mai viguros decât M7, cu înrădăcinare bună, nu necesită susținere. Este rezistent la ger dar sensibil la secetă. Cere soluri fertile, profunde, bine aprovizionate cu apă dar cu drenaj bun. Având compatibilitate cu soiurile de vigoare mică și pentru cele “spur” este cel mai indicat pentru plantațiile cu densitate mare din zona dealurilor, pe terenurile fertile de la baza pantelor și în luncile deschise ale râurilor ferite de curenții reci.

În zonele înalte acest portaltoi este indicat pentru soiurile standard (James Grieve s.a.) în plantații intensive situate pe tere-nuri uniforme cu pantă până la 15%, pe soluri cu fertilitate mijlocie, mai compacte și cu umiditate suficientă.

Figura 3.3 Portaltoi MM 106

3.3.2 Metodele de cercetare

Pentru monitorizarea indicatorilor de vigoare s-au folosit metodele biologică și stațională.

Metoda biologică: relevă procesul creșterii și dezvoltării pomilor în pepinieră, în urma aplicării tehnologiei de întreținere în perioada cercetată.

Metoda stațională: se referă la studierea prin intermediul observațiilor fenologice ale dinamicii de creștere a pomilor pe o perioadă lungă de timp. Asupra pomilor luați în studiu s-au efectuat observații fenologice și măsurători biometrice care au fost interpretate în funcție de condițiile specifice ale locului de cercetare. Măsurătorile s-au făcut cu rigla, ruleta șublerul, etc.

Observațiile și determinările biometrice au vizat determinarea următorilor indicatori:

lungimea totală a pomilor;

diametrul pomilor măsurat cu șublerul la 2 cm deasupra și sub zona de altoire, precum și la 50 cm de la nivelul solului;

suprafața secțiunii transversale a pomilor (S.S.T.T.) la 50 cm de la nivelul solului după formula nr.1. :

S.S.T.T.= π × R2

unde: π = 3,14

R2 = raza trunchiului

numărul mediu de frunze pe lăstar;

numărul mediu de lăstari anticipați pe pom.

CAPITOLUL 4 REZULTATELE CERCETĂRII

4.1. Particularități ale creșterii și dezvoltării pomilor Knip-baum la cele trei soiuri Golden, Idared și Sirius

4.1.1. Aspecte referitoare la asupra unor indicatori morfometrici ai altoilor:

Pe parcursul perioadei de vegetație s-a urmărit influența portaltoiului și a înălțimii de altoire asupra unor indicatori morfometrici ai altoilor: lungimea lăstarilor, diametrul trunchiului (măsurat la 2 cm sub zona de altoire și deasupra acesteia) suprafața secțiunii transversale a trunchiului, numărul mediu de lăstari anticipați, suprafața medie a unei frunze numărul total de frunze pe pom și compararea varfului de creștere a pomilor knip-baum și martor.

Cercetarea a fost începută în august 2014 și a fost terminată în mai 2016 în cadrul pepinierei pomicole PFA Hlihor Luminița din comuna Bălțați.

4.1.2 Evoluția pomilor luati în studiu în perioada 2014-2016.

Anul I

În anul I pomii au fost altoiți prin metoda în ochi dormind, în data de 20 august. S-a realizat conform metodei. Din multitudinea de metode de altoire, altoirea cu mugure dormind este cea mai utilizată, atât la scară industrială, cât și în grădinile familiale cu rezultatele cele mai bune și sigure.

Figura 4.1 Pomii altoiți în anul I

În anul al II-lea, în perioada anului 2015 s-au executat lucrări în verde care au constat în ruperea frunzelor o dată la 5-6 zile pentru a forța creșterea ramurilor anticipate, intrarea pe rod în următorul an.

Anul al II-lea – Anul 2015

Figura 4.2 Evoluția vârfului de creștere la cele trei soiuri la data 25.04.2015

Figura 4.3 Evoluția vârfului de creștere la cele trei soiuri la data 20.05.2015

Figura 4.4 Evoluția vârfului de creștere la cele trei soiuri la data 10.06.2015

Figura 4.5 Evoluția vârfului de creștere la cele trei soiuri la data 30.06.2015

Figura 4.6 Evoluția vârfului de creștere la cele trei soiuri la data 20.07.2015

Anul 3 – 2016

In anul al III-lea, au apărut primele mere la pomii Knip-baum. Încărcătura pe pom a fost între 1-6 mere, înregistrându-se 6 mere la soiul Golden delicious, iar pomii martor din fiecare soi nu au avut niciun măr.

Figura 4.7 Primele mere la cele trei soiuri-Golden delicous, Idared și Sirius

4.2 Interpretarea rezultatelor

În tabelul 4.1 s-au urmărit lungimea medie totală și lungimea medie a altoiului la cele trei soiuri Golden delicious, Idared și Sirius în comparație cu martorul din fiecare soi. Se observă că pomii knip-baum din cele trei soiuri au o creștere mai bună față de martorul fiecarui soi.

La pomii Knip-baum din soiul Golden delicious se observă o creștere a lungimii medii totale și a lungimii medii a altoiului de 2,3% față de martor în anul 2016.

La pomii Knip-baum din soiul Idared se observă o creștere a lungimii medii totale și a lungimii medii a altoiului de 2,2% față de martor în anul 2016.

La pomii Knip-baum din soiul Sirius se observă o creștere a lungimii medii totale și a lungimii medii a altoiului de 4,7% față de martor în anul 2016.

Tabel 4.1

Lungimea totală a pomului și compararea cu martorul în anul 2015 – 2016

În tabelul 4.2 s-au urmărit diametrul portaltoi, altoi și diamentrul pomului la 50 cm de la suprafața solului la cele trei soiuri Golden delicious, Idared și Sirius în comparație cu martorul din fiecare soi.

La pomii Knip-baum din soiul Golden delicious se observă o creștere a diametrului portaltoi de 1,1%, o scădere a diametrului altoi cu 1%, o creștere a diametrului pomului la 50cm de la suprafața solului cu 3,9% de față de martor în anul 2016.

La pomii Knip-baum din soiul Idared se observă o creștere a diametrului portaltoi de 2,6%, o creștere a diametrului altoi cu 1,1%, o creștere a diametrului pomului la 50 cm de la suprafața solului cu 2,5% față de martor în anul 2016.

La pomii Knip-baum din soiul Sirius se observă o creștere a diametrului portaltoi de 3,2%, o creștere a diametrului altoi cu 1,7%, o creștere a diametrului pomului la 50 cm de la suprafața solului cu 4,5% de față de martor în anul 2016.

Tabel 4.2

Diametrul mediu al trunchiului la soiul Golden, Idared și Sirius în anul 2016

În tabelul 4.3 se prezintă numărul de lăstari anticipați și numărul mediu de frunze pe pom la toate cele trei soiuri în comparație cu martorul.

La pomii Knip-baum din soiul Golden delicious se observă o creștere evidentă a numărului de lăstari cu 29.16%, iar ca număr mediu de frunze se înregistrează o creștere de 25.67% față de martor în anul 2016.

La pomii Knip-baum din soiul Golden delicious se observă o creștere evidentă a numărului de lăstari cu 29.16%, iar ca număr mediu de frunze se înregistrează o creștere de 25.67% față de martor în anul 2016.

Tabel 4.3

Aspecte referitoare la numărul de lăstari anticipați și numărul de frunze pe pom la specia măr

În tabelul 4.4 se prezintă numărul mediu de fructe pe pom și producția aproximativă la toate cele trei soiuri în comparație cu martorul.

La soiul Golden delicious se observă o producție medie de aproximativ 650 grame pe pom în comparație cu martorul care nu a intrat pe rod.

La soiul Idared se observă o producție medie de aproximativ 350 grame pe pom în comparație cu martorul care nu a intrat pe rod.

La soiul Sirius se observă o producție medie de aproximativ 250 grame pe pom în comparație cu martorul care nu a intrat pe rod.

Din punct de vedere al productivității soiul Golden delicious are cel mai bun rezultat și recomandat în livezile superintesive având o producție mai mare cu 85% față de soiul Idared și cu 160% față de soiul Sirius în primul an pe rod.

Tabel 4.4

Producția medie pe pom la cele trei soiuri

CAPITOLUL 6 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Pomi knip-baum au intrat mai repede pe rod și au o producție între 1 – 6 pe pom în comparație cu martorul unde nu a intrat pe rod.

Înălțimea totală a pomilor și numărul de ramuri anticipate la pomii Knip-baum a fost mai mare față de martor, pomii sunt mai viguroși si au un foliaj mult mai bine dezvoltat.

Prin utilizarea pomilor knip-baum se amortizează mai repede capitalul investit, permite creșterea eficenței economice și obținerea de producții mari în 2-4 ani de la plantare.

RECOMANDĂRI

Cele mai bune rezultate pe partea de producție au fost înregistrate la soiul Golden, unde producția medie este de aproximativ 650 grame pe pom.

La soiul Sirius s-a înregistrat cel mai mare număr de ramuri anticipate și o creșterea foarte buna a pomului, înregistrându-se o înălțime totală medie de 163 cm.

Formarea coroanei efectuează după plantarea în livadă după metodele clasice conduce la întârzierea intrării pomilor pe rod (cu 1 – 2 ani), prelungirea perioadei de formare a coroanei conduce la diminuarea productivității în primii ani de fructificare, fapt ce influențează negativ asupra rambursării investițiilor capitale.

BILIOGRAFIE

Botu I. și colab., 2002 – Catalog de soiuri și material săditor pomicol (Ghid pepinieristic), Ed. Ceres București.

Budan S., Gradinariu G., 2000 – Ciresul. Ed. „Ion Ionescu de la Brad” Iași.

Botu I., Botu M., 2003 – Pomicultura modernă și durabilă, Ed. Conphys, Rm Vâlcea

Cepoiu, N., 1968 – Metode statistice aplicate în experiențele agricole și biologice, Editura Agro-Silvică, București.

Cimpoieș Gh, 2012. Cultura mărului. Ed. Bons Offices, Chișinău.

Cociu V., Botu I., Serboiu L., 1999 – Progrese în ameliorarea plantelor horticole din România. Ed. Ceres, București.

Ghena, N., Braniște, N. Stănică, 2004 – Pomicultură generală, Ed. MatrixRom, București.

Grădinariu G., Istrate M., 2003 – Pomicultura generală și specială, Ed. Tipo Moldova.

Grădinariu G., Istrate M., Zlati Cristina, Dascălu M., (2006) – Researches concerning the influence of ecological factors upon some apple varieties quality and storage proprieties, U.S.A.M.V. Iași University Annals, E.S.N.A. XXXVI Annual Meeting, Iași Romania, pag. 290 – 304.

Helmut B., 1998 – Pyrodwarf, a new clonal rootstock for high density pear orchards, Acta Horticulturae ISHS vol. 475, p.169 – 173.

Indreiaș A., Duțu I., Indreiaș Gh., 1997 – Comportarea unor combinații soi-portaltoi de cais în livadă. Lucr. Șt. (Volum Omagial) SCPP Constanța,: 211-218.

Istrate M., 2007 – Pomicultură generală, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași

Parnia P. și colab, 1998 – Elemente noi în tehnologia de înmulțire a pomilor, arbuștilor fructiferi, căpșunului și a plantelor dendrologice, Lucrări științifice ale ICDP Pitești mărăcineni vol. 19.

Parnia P., Braniste N., Budan C., Coman S., Mladin G., 1992 – 25 de ani de activitate, Institutul de Cercetare și Producție pentru Pomicultură Pitești – Mărăcineni.

Parnia P., Mazilu Cr., Viscol I., Duțu I., 1995 – Rezultate privind ameliorarea portaltoilor vegetativi pentru speciile semințoase, Lucrări Științifice ale I.C.P.P. Pitești – Mărăcineni, vol. XVIII, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Sisești" Ed. Medra, București, p. 214 – 224.

Parnia P., Mazilu Cr., Viscol I., Duțu I., 1996 – Noutăti în producerea materialului săditor la măr, Buletin Științific, I.C.P.P. Pitești Mărăcineni, nr. 48, p. 1 – 7

Parry M. S. and Rogers W.S., 1972 – Effects of interstock length and vigour on the field performance of Cox’s Orange Pippin apples. Journal of American Society for Horticultural Sciences vol. 47, p.97 – 105.

Tălmaciu, M., 2005 – Entomologie agricolă, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iași.

Zlati C., Grădinariu G., 2009 – Pomologie, Editura ,,Ion Ionescu de la Brad, Iași.

*** Catalog de soiuri și material săditor pomicol (Ghid pepinieristic) – 2002, Editura Ceres, București.

*** Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România pentru anul 2009.

*** Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Bistrița la 50 de ani de existență și activitate de cercetare științifică și dezvoltare 1950-2000, Editura Mesagerul, Bistrița, 2000.

Surse internet: www.climaromaniei.ro