PENTRU ACORDAREA GRADULUI DIDACTIC I COORDONATOR ȘTIINȚIFIC, Conf . dr. Rodica ȚOCU CANDIDAT, Frosin (Filote) Teodora Grădinița nr. 1 Fârțănești -… [613105]

UNIVERSITATEA ,,DUN ĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA
PERSONALULUI DIDACTIC

LUCRARE METODICO -ȘTIINȚIFICĂ
PENTRU ACORDAREA GRADULUI DIDACTIC
I

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC,
Conf . dr. Rodica ȚOCU

CANDIDAT: [anonimizat] 1 Fârțănești

– 2018 –

UNIVERSITATEA ,,DUN ĂREA DE JOS” DIN G ALAȚI
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA
PERSONALULUI DIDACTIC

ROLUL JOCULUI DIDACTIC ÎN DEZVOLTAREA
PREȘCOLARULUI

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC,
Conf . dr. Rodica ȚOCU

CANDIDAT: [anonimizat] 1 Fârțănești

– 2018 –

CUPRINS
1. Argument ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 4
Capitolul I. Jocul – activitate fundamentală în învățământul preșcolar ………………………….. …… 5
1.1. Clarificări conceptuale privind jocul ………………………….. ………………………….. ……….. 5
1.2. Relația joc -învățare la vârsta preșco lară ………………………….. ………………………….. …. 10
1.3. Tipologia și func țiile jocului ………………………….. ………………………….. …………………. 12
1.4. Particularită ți ale dezvoltării psihopedagogice a copilului pre școlar …………………… 16
1.4.1. Caracterizare generală ………………………….. ………………………….. …………………… 16
1.4.2. Coordonate ale dezvoltării psihice ………………………….. ………………………….. ….. 17
2. Capitolul II. Aspecte metodice privind valorificarea jocului didactic în grădiniță ……. 28
2.1. Metodologia proiectării, organizării și desfășurării jocului didactic ……………………. 28
2.2. Valențe formative ale jocului didactic în grădiniță ………………………….. ……………….. 34
2.2.1. Clasificarea jocurilor didactice ………………………….. ………………………….. ……….. 40
2.3. Cunoașterea psihologică a copilului preșcolar, condiție a proiectării activităților
educative ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 41
2.4. Rolul cadrului didactic în realizarea jocului didactic în activitățile din grădiniță ….. 44
3. Capitolul III. Studiu privind rolul jocului didactic în dezvoltarea preșcolarului ……… 48
3.1. Scopul, ipoteza și obiectivele cercetării ………………………….. ………………………….. ….. 48
3.2. Metodologia cercetării ………………………….. ………………………….. …………………………. 49
3.2.1. Participanți ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 49
3.2.2. Metode și tehnici de cercetare ………………………….. ………………………….. ………… 49
3.3. Desfășurarea cercetării ………………………….. ………………………….. …………………………. 51
3.3.1. Etapa inițială (preexperimentală) ………………………….. ………………………….. …….. 51
3.3.2. Etapa formativă ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 92
3.3.3. Etapa finală (postexperimentală) ………………………….. ………………………….. …… 141
3.4. Analiza și interpretarea rezultatelor ………………………….. ………………………….. ……… 180
4. Considerații finale privind rolul jocului didactic în dezvoltarea preșcolarului ……….. 182
5. BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 184
6. ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 186

4
1. Argument

Grădinița reprezintă pentru copil o cu totul altă lume, total diferită de tot ce a întâlnit el până
acum. Dacă în cadrul familiei el era cel mai iubit, cel mai răsfățat, în noul mediu lucrurile se
schimbă. Copilul pășește într -un loc unde există o doamnă educatoare care îi învață lucruri
noi, copii mulți cu care trebuie să se înțeleagă, jucării care trebuie să se joace frumos și
reguli pe care trebuie să le respecte.
Vârsta preșcolară reprezintă perioada în care se modelează capacitățile intelectuale,
practice și calitățile morale ale copilului.
Principala activitate a copilului la grădiniță o reprezintă jocul. Prin joc copilul descoperă
lumea înconjurătoare cu toate elmentele sale.
Lucrarea de față își propune să arate la modul teoretic și practic contr ibuția jocului
didactic la dezvoltarea personalității preșcolarului. Utilizând jocul didactic în cadrul
activităților desfășurate, acestea devin mai atractive și se pliază pe trebuințele copilului.
Elementele ludice stimulează creativitatea copiilor, libe rtatea de gândire și acțiune,
dezvoltă inițiativa, curajul, voința, perseverența, competivitatea, corectitudinea, disciplina,
spiritul de cooperare, comportamentul civilizat.
Lucrarea este structurată pe trei capitole, astfel: capitolul I , intitulat Jocul – activitate
fundamentală în învățământul preșcolar , cuprinde geneza și rolul jocului, teoriile despre joc,
tipologia, structura și funcțiile jocului, relația dintre joc și învățare dar și particularități le
dezvoltării psihopedagogice ale copilului preșcol ar. Capitolul II, intitulat Aspecte metodice
privind valorificarea jocului didactic în grădiniță , cuprinde metodologia proiectării,
organizării și desfășurării jocului didactic, valenț e formative ale acestuia în grădiniță precum
și rolul cadrului didactic în realizarea lui. Capitolul III este o cercetare experimentală cu
privire la contribuția jocului didactic la dezvoltarea personalității copilului preșcolar.
Jocurile didactice angajează întreaga personalita te a copilului reprezentând adevărate
mijloace de evidențiere a capacităților creatoare, dar și metode de stimulare a potențialului
creativ al copilului. Folosite eficient în cadrul procesului instructiv -educativ, acestea
constituie metode didactice de sti mulare și dezvoltare a motivației superioare din partea
copiilor, exprimată prin interesul deos ebit al lor față de sarcinile pe care le au de îndeplinit.

5
Capitolul I . Jocul – activitate fundamentală în învățământul preșcolar

1.1. Clarificări conceptuale privind jocul

În DEX cuvântul joc are multiple semnificații precum : acțiunea de a se juca și rezultatul
ei; activitate distractivă (mai ales la copii); joacă; joc de societate; joc de cuvinte; acțiunea de
a juca; joc de scenă; joc de noroc; a fi în joc et c. Toate acestea nu fac decât să evidențieze
prezența jocului în diferite forme pe tot parcursul vieții individului și nu doar în copilărie.
Jocul reprezintă o necesitate, a cărei recunoaștere e, conform experienței de viață a
fiecărui individ, un lucru de la sine înțeles. Ca orice fel de comportament, elementul
particular, individual, prec um și o serie de trăsături specifice fiecărei etape a vieții dau o notă
aparte, distinctivă.
Noțiunea de joc o întâlnim de asemenea și la alte popoare însă cu alte part icularități.
Astfel la evrei jocul avea înțeles de glumă și haz, la romani ludo reprezenta bucuria și veselia
la fel ca și în sanscrită unde se folosea cuvântul kleada . Treptat jocul a căpătat înțelesurile pe
care le are astăzi și care fac referire la o mu ltitudine de acțiuni umane care nu presupun un
efort prea mare , dar care oferă bucurie și împlinire. Putem afirma astfel că jocul reprezintă o
realitate permanentă în societatea actuală.
D.B. Elkodin în Psihologia jocului definește jocul ca ,,o formă de activitate în care
relațiile sociale dintre oameni se recreează în afara condițiilor activități lor utilitare
nemijlocite .ˮ(D.B. Elkonin, 1980, pg. 20)
Jocul are un caracter universal, fiind practicat de individ pe toată durata vieții sale. La
vârsta adultă însă, jocul reprezintă a activitate secundară, efectuată din plictiseală sau lipsă de
ocupație și ca atare este diferit de jocul copiilor care este atât de animat și plin de veselie.
Totuși și adulții pot cunoaște buc uria de a se juca atunci când se lasă furați de căutare a unei
reușite.
Chiar dacă este întâlnit și în activitatea adulților, jocul este folosit preponderent pe
parcursul copilăriei, având un rol hotărâtor în dezvoltarea psihică a copilului. Există o strânsă
legătură între durata copilăriei și dezvoltarea ulterioară a copilului, cu cât este mai lungă
copilăria cu atât mai multe lucruri va putea experimenta copilul.
,,Copilăria are drept scop antrenarea prin joc atât a funcțiunilor fiziologice, cât și a
celor psihice ˮ. (Chateau, J. , 1967, pg. 10)

6
Atunci când bebelușul își mișcă mâinile și picioarele, aruncă și prinde diferite obiecte,
am putea spune că nu face nimic și totuși el își exersează funcțiile motrice. Toate jocurile
copilului au o finalitate, nimic nu este întâmplător.
Spre deosebire de jocurile bebelușilor, jocurile copiilor primesc o notă de seriozitate.
Atunci când se joacă, cel mic își ia în serios rolul din cadrul jocului, ajungând uneori să fie
atât de absorbit de acesta încât se confundă cu el. ,,Jocul constituie astfel o lume apa rte, o
lume care nu -și găsește locul în vasta lume a adulților, este un alt univers. ˮ (Chateau , J.,
1967, pg. 21 -22) În lumea aceasta creată cu ajutorul jocului, copilul se simte puternic,
inteligent, adult, aici el poate fi cee a ce-și dorește , fără a put ea fi îngrădit în vreun fel de adult.
Acesta din urmă poate avea doar rolul de sursă de inspirație pentru cel mic.
Acestă evadare din lumea realului îi permite copilului să realizeze un antrenament
involuntar pentru viața de adult. Fetițele pregătesc de m âncare pentru a hrăni păpușile sau
pentru a le da doctorii atunci când sunt bolnave, băieții se duc la muncă pentru a câștiga bani.
Cu toate acestea ,, în jocurile sale, copilul este continuu în luptă cu exigențele lumii reale. De
pildă, niciodată nu va reuși să se sustragă legilor gravitației și de fiecare dată când se joacă
cu obiecte materiale sau se cațără pe un arbore, el trebuie să învingă rezistența atracției
terestre. Multe din jocurile sale privesc descoperirea, experimentarea realului. ˮ (Claparè de,
É., 1975, pg. 101)
Jocul are la copil rolul pe care îl ocupă la adulți munca. Aceștia se pot adânci în muncă
la fel cum copilul se pierde în jocul lui, doar că omul e conștient de faptul că munca lui e
legată de toate muncile din lume și nu are un sen s decât în această viziune de ansamblu. ,,Din
punct de vedere funcțional, nu există nici o diferență între activitatea de joc și aceea de
muncă: amândouă au rolul de a realiza o dorință.ˮ (Claparè de, É ., 1975, pg. 101)
Uneori considerăm că unui copil nu -i place să muncească, lucru cum nu se poate mai
fals. Ceea ce nu -i place copilului este munca forțată fără vreun rezultat imediat. Copilului îi
face plăcere să -l ajute pe adult la diferite activități, totuși cu timpul cel mic realizează că orice
muncă la ca re i se dă voie, este una fără însemnătate, și pe deasupra mai este și supravegheat
atunci când o realizează așa că singura ieșire o reprezintă jocul.
Neputând să muncească alături de părinții săi, copilul va imita acțiunile acestuia, iar
prin joc copilul va crea o copie sărăcăcioasă a lumii adulților. În imitație copilul realizează
ceea ce ar dori să fie în realitate.
Clapa rède (1975, pg. 86 -90) consideră că jocul și imitația au un rol important în
dezvoltarea psihologică a copilului deoarece elementele mo ștenite nu sunt suficiente pentru
aceasta.

7
,,Pe de o parte, copilul imită pentru a învăța să imite, este chi ar jocul «instinctului
conformării»; pe de al tă parte, el imită pentru a dobândi noi cunoștințe cu ajutorul
imitației.ˮ( Claparè de, E., 1975, pg. 8 9)
Alături de muncă, învățare și creație, jocul reprezintă una dintre modalitățile esnțiale
prin care copilul se raportează la realitatea care -l înconjoară. Prin intermediul jocului copilul
se cunoaște pe sine și în același timp cunoaște lumea din jurul să u.
,,Copilul caută în joc o încercare capabilă de a -i permite să -și afirme Eul său .ˮ
(Chateau , J., 196 7, pg. 33) Copilul caută să se laude cu realizările sale, dar lăudăroșenia sa nu
durează prea mult deoare ce trebuie căutate noi motive de a se pune în valoare.
Prin joc copilul încearcă să se afirme într -o lume care este dominată de adult. Un copil
care nu se joacă va deveni un adult incomplet.
În ceea ce privește conceptul de joc, este necesar să precizăm faptul că prin activitatea
de joc copiii își însușesc identitatea personală (se joacă la început cu propriul corp, înțeleg că
nu sunt una și aceeași cu mediul, ci separați); învață acte, acțiuni, operații, conduite care le
permit să găsească soluții la pro blemele întâlnite, învață să fie mai flexibili în gândire, să
creeze soluții diferite; învață să comunice; își dezvoltă atenția, motivația, abilitățile sociale.
Dezvoltarea creativității și a inventivității sunt asigurate prin joc, deoarece acesta
presupun e imaginarea de situații, găsirea de soluții noi, transpunerea în pielea personajului.
În jocul său copilul trebuie să respecte anumite reguli de comportament, ce reprezintă
baza conformării la normele d e comportare socială și morală, totodată el învață s ă împartă
jucăriile, să colaboreze cu partenerii de joacă, dezvoltându -și astfel spiritul de echipă,
abilitățile de comunicare, toate acestea făcându -l mai sociabil, mai atent la cei din jur.
Jocurile copiilor reproduc și creează modele și situații concr ete din viața adulților,
oglindind preocupările societății în care trăiesc.
,,Specificul activității de joc la copii se poate raporta la nivelul dezvoltării funcțiilor
psihice și la etapele vieții sociale.
Superioritatea funcțiilor psihicului copilului p ermite o antrenare activă în joc, o
intervenție originală și descoperirea unor noi momente care duc la desfășurarea complexă a
activității ludice. ˮ(Verza, E., 1978, pg. 15)
Dreptul copiilor de a practica activități recreative proprii vârstei lor, reprezin tă unul din
drepturile fundamentale ale copiilor stipulat în Convenț ia cu privire la drepturile copilului
adoptată de Adunarea Generală a Organizației Naț iunilor Unite la 20 noiembrie 1989 .
În demersul teoretic referitor la joc este necesară și precizarea teoriilor care vizează
motivația jocurilor.

8
În lucrarea sa Psihologia copilului și pedagogie experimentală , Claparè de prezintă opt
teorii car e au fost enunțate pentru a explica esența și ca uzalitatea ce au stat la baza jocului
copilului. (Claparè de, É.,1967, pg. 60 -70)
O primă teorie este cea a recreerii, sau odihnei (Schaller -1981, Lazarus -1883 ) potrivit
căreia, funcția jocului ar fi aceea de a detensiona atât corpul, cât și spiritul obosit , idee pe care
Claparè de nu o susține, deoarece nu explică de ce copiii preferă să se joace oricând și nu doar
când sunt obosiți.
A doua teorie, propusă de poetul Schiller și susținută apoi de Spencer (1855), este cea a
surplusului de energie. Potrivit ace stei teorii, surplusul de energie acumulat de copil se
descarcă prin joc, urmând niște canale create de obișnuință. Contraargumentele propuse de
Claparéde se referă la caracterul inovator al acțiunii întreprinse de copii, precum și la
categoria de copii ca re se joacă, deși nu manifestă surplus de energie.
A treia teorie este teoria atavismului , susținută de Stanley Hall (1907 ). Acesta
aseamănă evo luția jocurilor copiilor cu evoluția activităților umane dealungul timpului, iar în
ceea ce privește jocul, acesta este văzut ca ,,un exercițiu necesar dispariției tuturor funcțiilor
rudimentare devenite inutileˮ . (Claparè de, É., 1975, pg. 61) Idee cu care Claparè de nu este de
acord, deoarece nu este în conformitare cu realitatea ,,nu est e deloc evident că un exercițiu
atât de constant ca jocul are ca efect slăbirea, iar nu întărirea activită ților care îi formează
obiectul.ˮ (Claparè de, É., 1975, pg. 61) Acesta dă exemplul fetiței care se joacă cu păpușa,
care nu va deveni o mamă mai puțin bun ă decât aceea care nu a iubit acest joc.
Teoria exercițiului pregătitor a fost propusă de K. Gross în 1986. Autorul a pornit de la
insuficiența explicativă a teoriilor anterioare, pledând pentru o întoarcere la punctul de vedere
psihologic pentru a explica problematica jocului.
Astfel funcția jocului este de a fi un exercițiu pregătitor pentru viața adevărată. La
naștere multe din instinctele moștenite nu sunt suficient de dezvoltate, ele au nevoie să fie
completate prin noi achiziții. De acest lucru ocupâ ndu-se jocul.
Această teorie a avut atât susținători dar i -au fost aduse și critici. Școala lui Stanley Hall
nu admite această teorie deoarece ,,ea consideră jocul ca un exercițiu pentru formarea
activităților viitoare , în timp ce pentru Hall, copilăria e dominată de rămășițele trecutuluiˮ .
(Claparè de, E., 1975, pg. 63) Patrick consideră că multe jocuri ale copilului nu au nici o
legătură cu activitatea adultul ui, critică combătută de Claparè de. Appleton consideră că tipul
de joc este determinat, pe de o parte, de nevoia copilului, iar pe de altă parte, de gradul
dezvoltării sale organice.

9
O altă teorie prezintă jocul drept un stimulent al creșterii. Acest punct de vedere își are
originea în ideile lui H. Carr , care a atras atenția asupra rolului pe care îl are jocul asupra
dezvoltării organismului, în special ca stimulent pentru sistemul nervos, dar și pentru cel
muscular.
Teoria exercițiului complementar sau a compensației . A fost elaborată de H. Carr
(1902 ) și se bazează pe ideea potrivit căreia jocul întreține și împrospătează dep rinderile nou
dobândite. Claparè de nu împărtășește punctul de vedere a l lui Carr, precizând că ,,un exercițiu
de repetare în vederea perfecționării unei deprinderi , nu poate fi considerat joc și în al
doilea rând, dacă este vorba de o întărire, perfecționare a unei funcții încă imperfecte, nu
avem de -a face cu un execițiu posterior, ci cu unul de perfecționare. ˮ(Claparè de, É., 1975,
pg. 66)
Lange propune teoria întregiri i potrivit căreia ,,jocul ar e funcția de a trezi tendințele
care zac amorțite în indiviz i, atunci când necesitățile vieții nu vin să le stimulezeˮ .
(Claparè de, É., 1975, pg. 67 ) Prezentarea realizată de Claparè de acestei teorii vizează sensul
cuvântului întregire, care, pot rivit autorului, trebuie dinami zat. Astfel, funcția jocului nu ar fi
atât complementară cât, mai degrabă compensatoare de a satisface trebuințe presante.
Ultima dintre teor ii la care face referire Claparè de este teoria cathartică, ce își are
originile în considerațiile lui H. Carr. Potrivit a cesteia rolul jocului este de a ne curăța
periodic de tendințele antisociale cu care venim pe lume, dar nu în sensul de a le suprima, ci
de a le canaliza spre comportamente acceptate.
Piaget (apud Antohe , G. & Huțupaș , I., 2002, pg. 25 -26 ), la rândul său, impune
explicarea jocului ca un proces de asimilare ce comportă o funcție dublă.
Pe de o parte, se produce o asimilare ce duce la dezvoltarea prin funcționalitate, iar pe
de altă parte, asimilarea este de natură mentală. Datorită jocului în care se manifestă conduite
specifice, se elaborează scheme de acțiune practică și mentală care duc la dezvoltare.
Piaget formulează trei stadii principale ale activității de joc : jocul exercițiu, jocul
simbolic, jocul cu reguli și jocul de construcție.
Primul stadiu îl reprezintă jocul exercițiu, acesta presupune repetarea unei activități
însușite anterior prin alte mijloace pentru plăcerea activității.
Jocul simbolic satisface mai ales funcția de adaptare. ,, Permite asimilarea realului la
«eul» copilul ui fără constrângeri și sancțiuni, asigură retrăirea unor realități transformate
după propriile trebuințe. Asimilarea se realizează printr -un limbaj simbolic construit de ,
«eu» și modificabil conform trebuințelor .ˮ(Antohe , G. & Huțupaș , I., 2002, pg. 25 ) .
Exemplu: o sfoară are rol de ham, în jocul băieților cu caiii de jucărie.

10
Jocul cu reguli se realizează mai greu datorită egocentrismului ce-i caracterizează pe
copii i mici. Importanța acestui joc crește odată cu vârsta, ajutând copilul să socializeze .
Ultimul joc îl reprezintă jocul de construcție care are la bază jocul simbolic.
Toate aceste teorii evidențiază preocuparea oamenilor de știință în descifrarea tainelor
jocului și a implicațiilor acestuia asupra vieții copilului.
În pofida caracterului său universal, jocul reprezintă o activitate specifică copilului, prin
care acesta se formează și se dezvoltă.

1.2. Relația joc -învățare la vârsta preșcolară

L. S. Vâgotski a formulat teoria socioculturală a formării capacităților psihologice
superioare în care jocul este văzut sub următoarele aspecte:
a) Jocul – are valoare de socializare: jocul este o acțiune spontană de a orienta
copiii spre socializare în scopul transmiterii de valori, obiceiuri, tradiții.
b) Jocul – factor de dezvoltare. Pentru a se dezvol ta copilul are nevoie de ajutorul
adultului pentru a îndeplini diferite sarcini. Acest lucru mai este cunoscut și ca zona proximei
dezvoltări , pe care autorul o definește astfel: ,, distanța dintre nivelul de dezvoltare actual așa
cum este determinat de rez olvarea independentă de probleme și nivelul dezvoltării potențiale
așa cum este determinat prin rezolvare de probleme sub îndrumarea adultului sau în
colaborare cu colegi mai capabili.ˮ(Vâgotski, L., S., 1978, pg. 90)
Această teorie stă la baza învățării p rin cooperare. Copiii mai slabi învață de la cei mai
buni.
Jocul reprezintă activitatea care dă specific preșcolarității, acesta permite angajarea
totală a copilului, cu resursele sale cele mai evoluate, îi stimulează dezvoltarea și dorința de
perfecțion are. Astfel jocul favorizează apariția și dezvoltarea posibilităților de învățare
sistematică și a celor de muncă.
Cu toate posibilitățile pe care le oferă, jocurile nu sunt suficiente pentru a -l înzestra pe
copil cu cunoștințe sistematice despre mediul î nconjurător, pentru a -i forma diferite procese și
însușiri psihice.
Pentru aceasta e ste nevoie de o formă de activitate în care însușirea de noi cunoștințe să
conducă la o continuă dezvoltare intelectuală în care exercițiul să asigure formarea și
perfecți onarea diferitelor deprinderi și a trăsăturilor de personalitate. Această activitate este
învățarea.

11
,,Iată câteva definiții prezente în lucrările de specialitate: «învățarea este orice
achiziție nouă de comportament, ca rezultat al exersării, menită să sa tisfacă adaptarea la
mediu»; «învățarea este însușirea de către organism a unor răspunsuri la situații pentru care
nu deține posibilități ontogenetice»; «învățarea constă în efectuarea unor activități în scopul
de a însuș i ceva»; «învățarea înseamnă explor area vie și activă a situațiilor, cu posibilitatea
de a sparge tiparele comportamentale existente și a elabora forme noi de comportare, soluții
creatoare ».ˮ(Golu, P., Zlate, M. , Verza, E., 1998, pg. 38)
Bazată pe asimilarea și sedimentarea cunoștințelor, î nvățarea duce la producerea unor
comportamente noi care răspund mai bine posibilităților de adaptare ale preșcolarilor.
Există două tipuri de învățare: didactică și socială . Învățarea didactică are drept scop
realizarea dimensiunii intelectual -cognitive a personalității. Totodată ea se poate produce în
condiții individual -solitare.
Învățarea socială are drept scop formarea dimensiunii moral -axiologice, social –
comportamentale și se produce doar în contexte interpersonale.
Cele două forme de învățare sunt prezente pe toată durata preșcolarității, uneori
educatorul pierzând din vedere faptul că învățarea socială poate reprezenta o influență
pozitivă sau negativă a celei didactice.
Învățarea nu reprezintă o activitate specifică copilului preșcolar, doar că as imilarea până
la vârsta preșcolară se deosebește în mod distinctiv de învățarea di n cadrul activităților pe
domenii experențiale. Antepreșcolarul reține și asimilează doar info rmațiile care -i îndeplinesc
trebuințele și interesele sale nemijlocite. Copilul asimilează cunoștințe în urma contactului
direct cu mediul înconjurător și al comunicării nemijlocite cu cei din jur.
La vârsta preșcolară lucrurile stau altfel. În cadrul activităților obligatorii, experiența
nemijlocită a copilului începe să fie reglată și organizată de către adult pe cale verbală.
Copilul începe să asculte atent ceea ce îi spune educatoarea, acest lucru reprezentând o cerință
importantă pentru integrarea copilului în viața școlară.
,,În funcție de nivelul de dezvoltare psihică a preșcola rilor, procesul de învățare are
unele particularități. Aceste particularități sunt rezultatul legăturilor funcționale ce se
elaborează în această perioadă între joc și învățare .ˮ(Chircev, A ., 1972 , pg. 167)
Relația între cele două forme de activitate nu rămâne constantă. Pe măsură ce copi lul
trece de la o grupă la alta , activitățile obligatorii sunt folosite din ce în ce mai mult. La
această vârstă, copii i prezintă un viu interes pentru o for mă mai organizată de asimilare și
anume pentru învățătură .

12
,,Relația dintre joc și învățare la diferite etape ale vârstei preșcolare este condiționată
de nivelul general de dezvoltare psihică al copilului. Dar pe măsura introducerii treptate a
elementelor de învățare se produc schimbări și în activitatea psihică a cop ilului. ˮ( Chircev,
A., 1972 , pg. 166)
La vârsta preșcolară mică, însușirea cunoștințelor și crearea deprinderilor sunt
indisolubil legate de joc. Copilul are tendința de a transforma în joc activitățile realizate de
cadrul didactic. Pentru preșcolarul mi c obținerea unui rezultat în cadrul activităților realizate
nu reprezintă o prioritate, la fel ca și însușirea cunoștințelor și a deprinderilor.
Îmbinarea elementelor de joc cu cele de învățare face posibilă re alizarea primilor pași în
direcția formării deprinderilor efortului intelectual. În felul acesta captarea atenției se
realizează mai ușor, procesele de analiză și de sinteză senzo rială și mintală se intensifică , se
dirijează mișcările și acțiunile obiectuale.
La vârsta preșcolară mijlocie, dar mai a les la cea mare, procesul de însușire a
cunoștințelor și de formare a deprinderilor începe să se elibereze tot mai mult de acțiunile cu
caracter de joc. Copilul devine tot mai interesat de cunoștințele comunicate v erbal , de
observarea ilustrațiilor, de des en sau de modelaj. Copilul conștientizează necesitatea de a
urmări și reține explicațiile date, referitoare la modul de realizare al unui desen, a unei
construcții etc.
Acest lucru ne indică faptul că înainte de a se apuca de lucru el își reprezintă acțiun ea
respectivă pe plan mintal, se gândește la ce are de făcut.
Treptat preșcolarul înțelege mai bine problemele care i se pun în față, caută să găsească
mijloace adecvate pentru rezolvarea lor, și începe să simtă atracție pentru însuși procesul
muncii intel ectuale desfășurate în cadrul activităților obligatorii.
I se dezvoltă atitudinea critică și capacitatea de apreciere și autoapreciere a
posibilităților și rezultatelor proprii precum și ale altor copii. Copilul învață să observe
greșelile pe care le comi te și se străduiește să le îndrepte. În felul acesta, în procesul
desfășurării activităților obligatorii sunt create premizele psihologice favorabile pregătirii
preșcolarului pentru activitatea de învățare în școală.

1.3. Tipologia și func țiile jocului

Existe nța unui număr considerabil de jocuri întâlnite în copilărie, a impus o preocupare
intensă a specialiștilor în identificarea și clasificarea acestora. În ciuda acestor preocupări nici

13
până astăzi nu s -a ajuns la o clasificare unanim acceptată, datorită per spectivei din care au fost
investigate și a criteriilor diferite care au fost folosite pentru diferențierea lor.
 După gradul de intervenție al adultului în jocul copiilor , pot fi ,,jocuri
spontane și jocuri didactice. ˮ (Voiculescu , E., 2003, pg. 83)
 Jocurile spontane sunt cele în care nu este prezentă intervenția dirijistă.
,,Educatoarea poate observa copiii, preferințele lor în alegerea jocurilor și le poate pregăti
materiale, jucării, conținuturi sau variante. Intervenția ei va fi cât mai discretă, pentru a nu
deranja copiii în timp ce se joacă.ˮ (Voiculescu , E., 2003, pg. 83) Piaget a clasificat aceste
jocuri spontane după criteriul evolutiv, obținând următoarele tipuri fundamentale : jocul de
exersare, jocul simbolic și jocul de construcție.
Claparè de în lucrarea sa Psihologia copilului și pedagogie experimentală (1975) ,
realizează următoarea clasificare: jocuri care exersează funcțiile generale și jocuri care
exersează funcții speciale.
 Prima categorie cuprinde jocurile senzoriale, jocurile psihice ș i cele motrice.
 Jocurile senzoriale sunt cele care au la bază senzațiile și sunt întâlnite
mai ales la copiii foarte mici, care sunt atrași de jocurile în care sunt puși în situația de a
produc e sunete, de a -și folosi gustul și de a -și exersa văzul.
 Jocurile motrice sunt cele care dezvoltă diferite deprinderi motrice.
 Jocurile psihice sunt clasificate în jocuri intelectuale și jocuri afective .
Claparè de consideră că jocurile intelectuale ,,se bazează pe comparație și
recunoaștere (loto, domino), p e asociația prin asonanță (rime date ala bala portocala), pe
raționament (șah), gândire sau inventivitate (enigme, ghicitori, rebusuri), pe imaginația
creatoare (născocirea poveștilor, a desenelor ).ˮ (Clap arède, É., 1975, pg. 79 ). Un rol
important i se atr ibuie imaginației creatoare care trebuie exercitată de timpuriu.
Jocurile afective au la bază emoțiile, jocurile de inhibiție intrând în această categorie.
Acestea din urmă constau într -o oprire voluntară a mișcărilor.
 A doua categorie, cuprinde jocuri de luptă, jocuri de vânătoare, sociale,
familiale și de imitație.
 Jocurile de luptă au în vedere atât luptele corporale cât și cele
spirituale. În orice joc spiritul de luptă se manifestă fie ca mobil principal, fie ca unul
secundar.
 În categoria jocurilor de vânătoate pot fi încadrate jocurile de urmărire ,
apoi cele care amintesc de vânătoarea reală : descoperirea cuiburilor, culegerea florilor.

14
 Taberele, constituirea diferitelor societăți de către cei mici constituie
jocuri sociale . Jocurile familiale reflectă viața de familie iar j ocurile de imitație sunt cele în
care copilul imit ă din plăcere.
 O altă clasificare a jocurilor, realizată de autoarele lucrării ,,Activități de joc și
recreativ -distractive. Manual pentru școlile normale (Barbu , H., Popescu , E., Șerban , F.), le
împarte în jocuri simbolice și jocuri cu reguli.
 În cadrul jocurilor simbolice subiectul și regulile sunt inventate de
copii. După evoluția comportamentului ludic al copiilor acestea se pot clasifica în:
 jocuri simbolice primare care cupr ind jocuri de manipulare –jocuri exerciții
(jocuri cu materiale din natură, cu bețișoare, bile) și jocuri imitative care reflect ă diferite
activități cotidiene;
 jocuri simbolice evoluate , care la rândul lor se pot clasifica în funcție de
izvorul cunoașterii în jocuri cu subiecte din viața cotidiană și jocuri cu subiecte din basme și
povești ;
Jocurile cu subiect din viața cotidiană . În cadrul acestor jocuri, preșcolarii creează
conținutul, regulile dar și rolurile care decurg din el e.
Ele se pot diferenția după domeniul care sugerează simularea, în jocuri de convețuire
socială și jocuri de construcție .
Jocurile de const rucție oferă copiilor posibilitatea de a construi diferite obiecte, folo sind
materiale din natură sau sintetice cum ar fi cuburile de lemn sau de plastic, mozaic sau piese
Lego. Rolul lor este de a cultiva gândirea creatoare și îndemânarea dar și de a stimula
interes ul față de aspectele lumii încon jurătoare. Iarna, copiii co nstruiesc cazemate din zăpadă,
iar vara castele de nisip sau poduri.
Acest ea fac parte din categoria jocurilor inventate de copil reprezintând un proces
original de reflectare ludică a realității. Implică acțiunea de construire , ceea ce îi conferă un
anum it specific în raport cu celelalte jocuri de creație.
Jocuri cu subiecte din basme și povești , au ca sursă tematică lumea mijlocită a poveștii,
basmului, filmului sau teatrului, iar copiii reproduc un conținut dat, având o intervenție
personală numai în ce ea ce privește interpretarea rolurilor asumate și modalitățile de înscenare
a acestui conținut.
Acestea se pot clasifica la rândul lor după tehnica transpunerii scenice și a complexității
jocului în jocuri -dramatizări și dramatizări .

15
Jocurile – dramatizări sunt organizate după ce copiii și -au însușit conținutul unor
povești. Presupun o pregătire și elemente de recuzită minimă și urmăresc consolidarea
conținutului precum și evidențierea impresiilor pe care poveștile le -au produs copiiilor.
Dramatizările pe de altă parte presupun o pregătire amănunțită, un scenariu, distribuirea
și învățarea prealabilă a rolurilor.
 Jocurile cu reguli au, pe lângă reglementări acceptate de participanți
(cel puțin o regulă), și un caracter competitiv. Regula reprezintă o convenție stabilită între
partenerii de joc cu privire la procedeul adoptat sau la rezultat.
Aceasta făcând ca libertatea de manifes tare a copilului să fie îngrădită. El trebuie să se
controleze și să respecte regulile pentru a nu fi sancționat.
Jocurile cu reguli contribuie la îndeplinirea unor nevoi ale copilului precum: nevoia de
mișcare, nevoia de cunoaștere sau de a se afirma. O caracteristică a acestor jocuri est e faptul
că se desfășoară sub conducerea cadrului didactic.
Acest tip de joc apare după vârsta de 4 ani și se dezvoltă până la intrarea în școală și
după aceea.
 După natura obiectivelor jocurile cu reguli se împart în jocuri didactice și
jocuri distractive.
 Jocurile distractive reprezintă o categorie aparte a jocurilor cu reguli.
Principala lor caracteristică este că produc hazul și asigură distracția copiilor. Nu rezolvă, în
mod special anumite sarcini didactice și din a ceastă cauză nu sunt incluse în activitățile
comune de învățare dirijată.
Sunt organizate între activitățile comune, în cadrul activităților de dezvoltare
personală, cu întreaga grupă de copii și sub conducerea cadrului didactic.
Pot fi motrice, organizâ ndu-se după activități solicitante din punct de vede re intelectual
sau intelectuale , acestea organizându -se după ce copiii au fost supuși efortului fizic. Durata
lor este una relativ mică, cel mult 10 minute.Urmăresc, mai ales, deconectarea psiho -fizică da r
pot avea și o valoare formativă, deoarece dezvoltă atenția, spiritul de observație,
perspicacitatea.
 Jocul didactic reprezintă categoria cea mai cuprinzătoare și
reprezentativă a jocurilor cu reguli.
Funcțiile jocului
Studiile de specialitate, analiza și observațiile efectuate asupra jocului au evidențiat
multiple funcții ale acestuia : (Verza , E.,1978, pg. 20)
1. funcțiii esențiale

16
2. funcții secundare
3. funcțiii marginale
Funcția esențială a jocului o reprezintă asimilarea mentală sau practică a
particularităților de viață și însușirilor lumii înconjurătoare . Această funcție are un pronunțat
caracter de cunoaștere prin care este satisfăcută curiozitatea, iar caracteristicile proceselor
psihice cognitive sunt exersate. Funcția de cunoaștere permite dozarea subtilă a
caracteristi cilor cognitive ale jocului, adâ ncirea acestora pe parcursul consumării sale.
O altă funcție esențială este funcția formativ -educativă , care este condiționată de o serie
de trăsături ale jocurilor. Se poate constata că jocu rile reprezintă o școală a energiei , a
gesturilor, a conduitei, a imaginației. Deasemenea jocul educă abilitățile și capacitățile fizice
și intelectuale, atenția, trăsăturile operative ale caracterului (perseverența, spiritul de ordine,
dârzenia), trăsătur i legate de atitudinea față de colectiv (corectitudinea, spiritul de dreptate, cel
de competiție). În acest fel, jocul modelează dimensiunile etice ale conduitei.
,,Printre funcțiile secundare ale jocului sunt incluse funcția de echilibrare și cea de
tonificare prin caracterul activ și compensator pe care -l întreține jocul față de activitățile cu
caracter t ensional. Această funcție face din jocuri activități de tip «loisir ». Caracterul
compensator al jocului este strâns legat de funcțiile sale catartice și proiective . (Antohe, G.
& Huțupaș, I., 2002, pg. 16)
În funcția secundară se exersează mișcările care contribuie la creștere și dezvoltare.
Aceste fenomene se dezvoltă începând cu jocurile simple de mânuire a obiectelor și
terminând cu jocurile sportive de competiție.
O funcție marginală a jocului o reprezintă funcția terapeutică . Această funcție a jocului
se formează pe baza proprietăților proiective ale acestuia, precum și pe unul dintre aspectele
jocului și anume funcția de integrare în rol prin tra nspunerea trăsăturilor de personalitate
individuală și comutarea lor în trăsăturile personajelor substituite în joc.

1.4. Particularită ți ale dezvoltării psihopedagogice a copilului pre școlar

1.4.1. Caracterizare generală

Preșcolar itatea produce în viața copilului schimbări importante atât în planul dezvoltării
somatice, psihice dar și în plan relațional.
Ieșirea din spațiul restâns al familiei și intrarea copiilor în cadrul instituționalizat al
grădiniței pune în fața copiilor cerințe noi, diferite de cele din familie. Contradicțiile existente

17
între cele două medii solicită la maxim posibilitățile de adapt are ale preșcolarului. Totodată
asistăm la o diversificare a conduitelor acestuia.
,,În fața copilului se deschide, într -o anumită măsură, viața satului sau a orașului să u,
și chiar aspecte din viața întregii țări. În această nouă lume care i se dezvăluie , el este atras
de activitatea oamenilor și de obiectele cu care lucrează. Copilul preșcolar imită ceea ce
observă în jurul său, tinde să -și însușească în mod activ felul de trai și de muncă al oamenilor
din jurul său. Forma caracteristică de reflectare a realității înconjurătoar este – pentru
preșcolari jocul, care devine activitate dominantă. ˮ( Chircev, A., 1972 , pg. 30)
Obiectele din jurul său îi impun un anume mod de a le mânui, adultul îi impune un
anume mod de a se comporta, fapt ceea ce face ca real itatea externă cu caracteristicile ei
obiective și cu tendința de a i se opune, să se contureze tot mai pregnant. Toate acestea au ca
urmare înlocuirea atitudinilor imaginative și fictive asupra lumii cu atitudini realiste și
obiective, iar mimarea unei a cțiuni cu învățarea și efectu area reală a acesteia .
Copilul se descoperă și pe sine în această perioadă, percepe mai clar diferitele părți ale
corpului, dar și diferențele dintre sexe, acest lucru ducând la apariția unor complexe cum ar fi
tendința de riva litate față de părintele de sex opus.
Una din premisele dezvoltării psihologice a copilului pe toate planurile o constituie
îmbogățirea cadrului relațional. Asistăm în această perioadă la o exuberanță motorie și
senzorială, la o flexibitate a limbajului, l a o dezvoltare a gândirii care câștigă coerență și
claritate.
Imaginea și conștiința de sine se conturează mai pregnant, copilul devenind mai deschis
la însușirea unor reguli și norme de comportament, ceea ce duce la creșterea numărului de
conduite unanim acceptate de societate.
Gradul de autonomie al preșcolarului crește prin însușirea unor deprinderi alimentare,
igienice sau de îmbrăcare.
Datorită diferențelor de solicitări dintre cele două medii frecventate de copil, cel al
familiei și al grădiniței poa te apărea pericolul dedublării comportamentului copilului. Pentru a
evita acest lucru se impune unitatea exigențelor educative.

1.4.2. Coordonate ale dezvoltării psihice

A. Motricitatea
Preșcolarit atea este ,,o vârstă de exuberanță motorie și senzorială .ˮ(Osterrieth , A., P.,
1976 , pg. 110 ). Preșcolarul are o plăcere deosebită de a realiza diferite acțiuni, astfel el imită

18
ceea ce fac adulții, își exprimă stările emoționale prin mimică și pantomimică, așadar prin
mișcările trupului. Această perioadă mai est e numită și vârsta grației, deoarece mișcările
bruște, relativ necoordonate specifice antepreșcolarului sunt înlocuite acum cu mișcări, fine,
armonioase.
Acest lucru se datorează faptului că cel mic simte că se află în centrul atenției și ca
urmare va fac e totul pentru a -i mulțumi pe cei din jur.
Spre vârsta de cinci ani grația se estompează pentru a lăsa loc forței. Trecerea de la
bruschețe, la grație apoi la forța mișcărilor reprezintă o tendință generală a evoluției
mișcărilor.
,,În unele activități miș cările sunt libere , spontane, ordinea executării lor neavând o
importanță prea mare, în unele însă ele capătă un anu mit grad de stereotipizare, ordinea lor
fiind prestabilită. În acest caz, mișcările se transformă în deprinderi. Orice deeprindere
implică, în perioada ei de început, efectuarea unor mișcări mai bruște, neîndemânatice,
pentru ca abia pe măsura consolidării ei să asistăm la perfecționarea modalităților de
execuție.ˮ(Golu, P., Zlate, M., Verza, E., 1998, pg. 81)
O astfel de deprindere pe care am observat -o la grupa mea o reprezintă activitatea de a
decupa. La începutul grupei mijlocii copiii țin foarte greu foarfecul în mână, nu reușesc să
taie, iar dacă reușesc nu o fac pe linia trasată ci întotdeauna pe lângă. Cu timpul dacă le ofer
posibilităț i de a -și exersa această deprind ere, reușesc să decupeze corect.
Nevoia de acțiune, finalizată prin executarea diferitelor mișcări stă la baza dezvoltării
psihice a copilului. Atunci când copilul acționează asupra unui obiect, are mai multe șanse de
a-și creea o imagine despre acesta decât un altul care contemplă acel obiect de la distanță.
Îngrădirea acțiunii cu obiectul poate fi însoțită de deformarea percepției și de apariția
unor iluzii. Acest lucru îl putem corecta dacă îi permitem copilului să acționeze cu obiectele
date. ,,Deducem de aici nu doar faptul că percepția se formează în cursul acțiunii cu
obiectele, ci că ea se corectează, se verifică prin intermediul acțiunii. Acționând cu obiectele,
copilul pătrunde mai adânc în intimitatea aces tuia, își extinde și îmbogățește
cunoașterea .ˮ(Golu, P., Zlate, M., Verza, E., 1998, pg. 8 2)
Putem afirma astfel că motricitatea și acțiunea cu obiectele contribuie în mare măsură la
închegarea perso nalității copilului. Copilul care -și însușește diferite conduite motorii
independente, se individualizează, detașându -se tot mai mult de mediul înconjurător.
Copilul care știe să mănânce, să se îmrace și să se dezbrace singur, să -și facă toaleta
singur, îș i creează un puternic suport de autonomie reală, își conștientizează mai clar
responsabilitățile în raport cu propria persoană.

19
B. Senzorialitatea
La vâ rsta preșcolară spațiul în care copilul se desfășoară, începe să se dezvolte. Acesta
cunoaște în afară de spațiul interior al casei pe cel exterior, la care se adaugă treptat strada pe
care locuiește, drumul spre grădiniță sau spre magazin. Toate aceste spații conțin obiecte
care-i trezesc copilului dorința de cunoaștere.
Dar pentru satisfacerea acestei dori nțe, preșcolarul trebuie să fie înzestrat cu însușiri și
procese psihice care să -i permită să ia în stăpânire aceste obiecte.
În aceste condiții procesele senzorial -perceptive trebuie să admită câteva modificări
pentru a se adapta noilor realități cu care se confruntă copilul.
Sensibilitatea vizuală și auditivă trec pe primul plan, acestea fiind cele care captează
informațiile. Copilul recunoaște la vârsta micii preșcolarități culorile fundamentale ale
spectrulu i (roșu, albastru, galben, verde) dar nu și pe cele intermediare (indigo, violet,
portocaliu), aceastea fiind recunoscute abia la 5 ani.
Sensibilitatea tactilă se subordonează văzului și auzului, ca instrument de cont rol și de
susținere a acestora. Relația dintre sensibilitata tactilă și cea vizuală este insuficient
coordonată, copilul având dificultăți în ceea ce privește recunoașterea tactilă a obiectelor
percepute anterior, vizual. Acest lucru este valabil doar în cazul obiectelor necunoscute.
Trecerea p e prim ul plan a văzului și auzului evidențiază interesul copiilor pentru spațiul
îndepărtat.
Și celelate forme de sensibilitate cunosc o oarecare dezvoltare dar nu la fel de mare ca
în cazul văzului și auzului.
Apar noi forme de percepție, cum ar fi observ ația, care este o percepție cu scop,
planificată și organizată. Percepția unor însușiri spațiale (forma, mărimea, relieful) se
realizează mai ușor dacă sunt antrenați mai mulți analizatori.
,,Când unor copii li se prezintă figuri plane și li se cere să con struiască apoi câte un
cadru din cilindri mici de lemn, pentru fiecare dintre ele , în care să poată fi introduse figurile
respective, copii mai mici de 6 ani nu reușesc să rezolve corect sarcina. Dacă însă copii i sunt
puși mai întâi să urmărească cu deget ul conturul figurii și abia după aceea să construiască
cadrele respective, sarcina va fi mult mai ușor soluționată. ˮ (Golu, P., Zlate, M., Verza, E.,
1998, pg. 8 3)
Percepția mărimii obiectelor la vârsta preșcolară, dar și constanța percepției de mărime
sunt încă deficitare, mai ales la preșcolarul mic. Constanța percepeției de mărime este strâns
legată de dezvoltarea percepției distanței.

20
Aprecierea distanței la care se află obiectele (aproape,departe), a orientării lor în raport
cu anumite repere (spre st ânga, spre dreapt a), a poziției lor (deasupra, dedesupt) – ca
dimensiuni spațiale ale obiectelor – se face cu mai multă ușurință spre sfârșitul preșcolarității.
Desprinderea unor însușiri relevante ale obiectelor, fixarea acestora în cuvinte
reprezintă pun ctul de plecare pentru realizarea reprezentărilor . În măsura în care redarea unui
obiect este mai amplă, reprezentările preșcolarului vor fi mai clare. Este necesară folosirea
cuvântului pentru a facilita desprinderea unui obiect din fond și a însușirilor unui obiect din
masa celorlalte.
Reprezentările a u un rol important în viața psihică a copilului, deoarece lărgesc sfera și
măresc coerența vieții psihice, dând posibilitatea copilului de a cunoaște obiec tele în absența
lor dar și de a -și reactualiza expe riența trecută și s -o integreze în cea prezentă sau viitoare.

C. Intelectul
Acesta cuprinde procese și activități psihice precum gândirea, limbajul, memoria,
imaginația și atenția.
,,Gândirea preșcolarului pătrunde tot mai temeinic în sistemul pe care -l reprezintă
limba vorbită de anturajul său, câștigând, datorită acesteia, în coerență, claritate și
desprinzându -se, tot datorită ei, într -o oarecare măsură de predominanța afectivă care o
frâna considerabil în etapa precedentă. Cu sprijinul limbajului, cla sele logice se constituie
treptat, preconceptele câștigând în generalitate și precizie cu ajutorul nenumăratelor
experiențe, atât verbale cât și concrete, susținute de o curiozitate fără margini. ˮ (Osterrrieth,
P., A., 1976, pg. 106 )
Gândirea preșcolarului este preconceptuală, adică operează cu o serie de constructe care
nu sunt nici noțiuni individualizate, dar nici noțiuni generale. Când copilul pronunță cuvântul
,,tatăˮ , el nu se referă la persoana tatălui din familia sa, dar nici la noțiunea abstractă d e
paternitate. Pentru el ,, tatăˮ este un fel de individ – tip ce poate fi asimilat tuturor oamenilor.
Cu ajutorul cuvântului care este un simbol, copilul reușește să -și prezinte realitatea.
Gândirea preconceptuală și intuitivă a preșcolarului este o gândire egocentrică și
magică.
Această mentalitate egocentrică derivă din faptul că cel mic nu face diferența destul de
clar între realitatea obiectivă și cea personală, în aces t fel copilul se consideră centrul
universului . Exemplul cel mai elocvent este faptul că cei mici cred că luna îi urmează sau că
ei o fac să realizeze acest lucru.

21
,,Confuzia dintre « Eu» și ,« lume » antrenează după sine animismul gândirii care constă
în atribuirea lucrurilor a propriilor calități și însușiri ale copilului . Pentru preșcolarul mic
aproape totul este insuflețit. Soarele, luna, norii, frunzele, ceasul, radioul, telefonul sunt ființe
vii, dotate cu inteligență .ˮ(Golu, P., Z late, M., Verza, E., 1998, pg. 85 )
Din egocentrismul gândirii derivă o altă trăsătură a sa și anum e artificialismul, credința
că toate lucrurile sunt fabricate de om.
Pentru copil adultul dispune de o mare forță, acesta poate fa ce să dispară întunericul, să
apară alimentele, oprește sau dă drumul la apă. Totuși pentru a progresa gândirea copilului
trebuie să iasă din egocentrismul în care s -a închis. Treptat copilul va conștientiza că
perspectiva sa particulară nu este singura posibilă, iar acest lucru îl face să renunțe la propria
sa subiectivitate.
În ciuda acestor progrese însemnate ale gândirii, tot uși ea rămâne o gândire sincretică,
bazată pe relaționarea mai mult sau mai puțin la întâmplare a însușirilor obiectelor și nu atât
după logica lor.
Piaget este convins că la vârsta preșcolarității putem vorbi de o perioadă preoperatorie a
dezvoltării gând irii. Dovada existenței acesteia este absența noțiunilor de conservare,
greutate și volum. Copilului îi este greu să trecă peste aspectele de formă , culoare și să
surprindă o serie de relații (permanența, invariația). El spune că o foiță este mai mare de cât un
bastonaș deși ambele au fost realizare din aceeași cantitate de plastilină, nu poate sesiza faptul
că turnarea uneia și aceleiași cantitați de apă în recipiente de forme diferite nu schimbă
cantitatea.
Conservarea substanței va fi descoperită de c opil la 7 -8 ani, a greutății la 9 -10 ani iar a
volumului la 11 -12 ani.

D. Limbajul
Evoluția limbajului la copil este stâns legată de evoluția gândirii, deoarece limbajul
impune gândirii exigențele sale culturale, contribuind astfel la restructurarea ei. Ext inderea și
complicarea raporturilor dintre copil și realitatea înconjurătoare, sporirea independenței
copilului se resfrâng direct asupra limbajului său.
,,Copilul apelează la realitate, dar prin limbaj se depărtează de ea, își amintește
situațiile trecute , stabilește raporturi, face deducții corecte. ˮ(Golu, P., Zlate, M., Verza, E.,
1998, pg. 8 8)

22
La preșcolar, limbajul se îmbogățește sub raport cantitativ. Dacă la un an copilul
pronunța 5 -10 cuvinte, la 2 ani vocabularul activ crește la 300 -400 de cuvinte, la 3 ani la 800 –
1000 de cuvinte, la 4 ani la 1600 -2000 de cuvinte, iar la 5 ani ajunge la circa 3000 de cuvinte,
pentru ca la 6 ani să depășească 3500 de cuvinte.
De la limbajul situativ specific antepreșcolarității, se trece la limbajul contextua l care
cunoaște o dezvoltare coerentă, este un limbaj închegat și structurat. Limbajul situativ de la
antepreșcolar are forma dialogului cu caracter extrem de concret, pentru că este legat de
împrejurările și situațiile particulare la care participă copilu l, pe când limbajul preșcolarului ia
înfățișarea monologului, deoarece el povestește ce a văzut, ce a auzit, fără ca ascultătorii să
cunoască neapărat situația despre care se vorbește. Cele două forme de limbaj, cel situativ și
cel contextual, coexistă pe toată durata preșcolarității, însă importanța, locul și rolul lor se
schimbă în funcție de sarcinile și condițiile în care are loc comunicarea. Ca o tendință
generală, se manifestă diminuarea caracterului situativ al limbajului odată cu trecerea spre
școla ritatea mare.
,,Specific preșcolarității este și apariția unei noi forme de limbaj și anume limbajul
interior. Procesul de formare al acestui limbaj se produce între 3 și 5 ani. Acest lucru
sporește posibilitățile copilului de a -și planifica mental activi tățile și de a și le regla constant.
Copilul vorbește cu sine și pentru sine atunci când se află în situații problematice. Vorbind cu
sine, copilul găsește soluții, își ordonează acțiunile. Un rol important îl are limbajul interior
și în dezvoltarea intele ctuală a copilului, acesta fiind mecanismul de bază al
gândirii. ˮ(Gherghina, D., et. a l, 2007, pg. 43)
Latura fonetică a limbajului cunoaște deasemenea o dezvoltare importantă, în pofida
faptului că pronunția cuvintelor nu este corectă, din cauza unor part icularități ale aparatului
fonator, ale analizatorului verbo -motor și ale analizatorului auditiv. Sunt posibile omisiuni,
substituiri și inversiuni de sunete, dar, spre sfârșitul preșcolarității scad greșelile de pronunție.
Copiii își însușesc fondul lexic al, dar și semnificația cuvintelor (noțiunile). Problema
cea mai importantă a preșcolarității, dar și a școlarității, o reprezintă însușirea structurii
gramaticale a limbajului.

E. Memoria
O serie de observații realizate în procesul dezvoltării și educației copiilor dar și
cercetările psihologice au scos în evidență unele trăsături caracteristice ale memoriei
copilului preșcolar.

23
Astfel ,,datorită plasticității pronunțate a sistemului nervo s, legăturile temporare se
formează repede, ceea ce explică ușurința cu care memorează copilul diferite fapte,
poezioare, tablouri, evenimente etc., mai ales dacă ele sunt însoțite de trăiri emotive, pozitive
sau negative.ˮ (Chircev, A., 1972, pg. 106)
Memoria preșcolarului are, într -o oarecare măsură, un caracter incorec t, nesistematic .
Copilul își aduce aminte de unele obiecte, fenomene, episoade singuratice, care s -au întipărit
și au fost evocate , de cele mai multe ori pe baza unor asociații întâmplăt oare.
Emotivitatea influențează destul de mult memoria preșcolarului. Amintirile copilului
sunt legate adesea de întâmplări neînsemnate, de detalii rămase cu totul neobservate de adulți,
dar care i -au produs cândva copilului o mare bucurie. Nu doar stările pozitive pot să se fixeze
trainic în memoria copilului ci și cele negative.
Pentru o dezvoltare armonioasă a copilului trebuie ,,să îmbrăcăm într -o haină
emoțională pozitivă tot ceea ce copilul are de memorat; pe de altă parte, să evităm acele
situații c are îi produc copilului stări emoționale negative.ˮ (Chircev, A., 1972, pg. 106)
O altă trăsătură a memorie o reprezintă caracterul ei intuitiv, plastic și concret . Copiii
memorează cu mai multă ușurință, păstrează mai multă vreme și reproduc materialul i ntuitiv,
iar din materialul verbal se întipăresc mai bine în memorie descrierile unor fapte și
evenimente concret e, prezentate plastic, cu accentuarea elementului emotiv.
Memoria se mai caracterizează și prin caracterul ei pasiv , neintenț ionat: cu cât este mai
mic copilul memorează și reproduce adesea o sumedenie de fapte, fără să -și propună în acest
sens un anumit scop.
Conținutul memoriei este unul foarte bogat , memorându -se mișcări, imagini, cuvinte
sau stări afective. La acestă vârstă volumu l memoriei crește, dar și intervalul de timp în care
este posibilă recunoașterea unui material după o singură percepție.
Lărgirea volumului memoriei se obține prin organizarea judicioasă a vieții și activității
copilului.
Atât în familie cât și la grădini ță trebuie să se pună un accent deosebit pe exersarea
procesului de memorare și reproducere, folosindu -se diferite mijloace precum: denumirea
obiectelor și a imaginilor recunoscute, povestirea diferitelor activități desfășurate, învățarea
unor poezii etc.
În ceea ce privește păstrarea în memorie a diferitelor obiecte și fenomene, remarcăm
faptul că aceasta oscilează în funcție de câțiva factori precum: scopul memo rării, înțelegerea
materialului sau tonul afectiv.

24
O altă caracteristică a memoriei o reprezi ntă creșterea exactității păstrării și a fidelității
reactualizării materialului memorat . La vârsta preșcolară mică și mijlocie atunci când
relatează diferite evenimente, copilul înlocuiește deseori un episod cu alte episoade sau fapte
petrecute în alte îm prejurări. Deasemenea copilul confundă faptele re ale cu cele imaginare.
În funcție de materialul care se memorează și se reactualizează putem avea: memorie
motrică, memorie plastic -intuitivă, memorie afectivă și memorie verbal logică.
Spre deosebire de an tepreșcolaritate unde memoria avea un caracter spontan, în
preșcolaritate datorită dezvoltării gîndirii și mai ales a apariției limbajului interior, alături de
memorare a mecanică apare și cea logică iar alături de cea involuntară, se dezvoltă și cea
volunt ară.
,,Dezvoltarea aspectului voluntar al memoriei și reproducerii se resfrânge asupra
caracterului întregului proces al memoriei. Treptat preșcolarul îș i însușește diferite mijloace
și procedee de memorare și în primul rând repetiția. În felul acesta, deș i nu este vorba de o
activitate de învățare propriuzisă, acum se constituie elementele memorie i voluntare, care
reprezin tă premisa necesartă învățării î n șco ală.ˮ (Chircev, A., 1972, pg. 106)

F. Atenția
Dezvoltarea unor elemente ale intelectului copiilor n -ar fi posibilă fără prezența atenției,
care este capacitatea de orientare, focalizare și concentrare asupra obiectelor și fenomenelor în
vederea reflectării lor adecvate. Dacă în antepreșcolaritate, copilul a achiziționat ambele
forme de atenție cea volun tară și cea involuntară, în preșcolaritate, sub influența gândirii și a
limbajului începe procesul organizării atenției voluntare a vieții și activității copilului.
Crește stabilitatea și conc entrarea ei, se mărește volumul , căpătând un tot mai
pronunțat caracter activ și selectiv.
Predomină totuși atenția involuntară ceea ce face ca preșcolarii să fie distrași de la
sarcinile pe care le au de realizat.
În fața educatorilor se ridică două mari probleme, prima ar fi trezirea atenției
involuntare, iar cea d e-a doua menținerea atenției voluntare pentru o perioadă mai lungă de
timp asupra activităților desfășurate.
Dacă t rezirea atenției involuntare se poate face relativ ușor, nu același lucru îl putem
spune despre menținerea atenției voluntare. Pentru a face acest lucru trebuie să utilizăm o
serie de mijloace precum: îmbogățirea cunoștințelor, lărgirea sferei intereselor sau dezvoltarea
voinței.

25
,,Copiii pot să urmărească cu atenție susțiută mai ales acel e activități la care participă
în mod direct, în care obțin succese sau în care înving anumite dificultăți.ˮ ( Chircev, A.,
1972, pg. 138)
Fixarea unor sarcini de către adult, precizarea obiectivelor unor activități, exprimarea
caldă, expresivă, solicitarea copiilor prin întrebări sunt o parte din mijloacele ce ar putea
contribui la dezvoltarea și educarea atenției copiilor.
Atenția celor mici se mai caracterizează printr -un volum redus și flexibilitate mică .
Acest lucru explică dificultățile copilului atunc i când trebuie să -și focalizeze atenția asupra
unor situații mai complexe, să treacă de la o activitate la alta sau să -și distrib uie atenția asupra
unor activită ți desfășurate în același timp.
Există mai mulți factori care pot provoca distragerea atenției copilului. Aceștia
sunt: inhibiția externă și oboseala.
,,Un stimulent nou, neobișnuit , provoacă un factor puternic de excitație în scoarța
cerebrală, care inhibă prin inducție negativă focarele de excitație existente. În acest fel,
atenția se dis trage de la activitatea inițială și se îndreaptă spre noua situație.ˮ ( Chircev, A.,
1972, pg. 138)
Pentru a preveni acest lucru educatoarea trebuie să aibă pregătit materialul necesar, să
așeze astfel copiii astfel încât să nu se deranjeze între ei. În ca zul în care atenția este distrasă
de oboseală atunci educatoarea poate organiza câteva exerciții de înviorare, iar când neatenția
se manifestă printr -o stare de neastâmpăr, se poate folosi momentul de liniște.
Dezvoltarea atenției se realizează în procesul activității, jocul având o mare importanță
pentru dezvoltarea atenției voluntare a copilului .
În cadrul jocului copilul își propune scopuri interesante, pe care încearcă să le
îndeplinească, astfel își concentrează atenția asupra activității.

G. Afectivitatea
Viața afectivă a preșcolarului este mai complexă decât aceea a antepreșcolarului; nu
numai că numărul sentimentelor pe care le trăiește copilul este mai mare, dar în această
perioadă se dezvoltă sentimentele superioare, și anume, sentimentele morale, intelectuale și
estetice, ale căror elemente abia se schițează în perioada anterioară.
,,Una din sursele cele mai evidente ale restructurării afectivității o constituie contradicția
dinte trebuința de autonomie a preșcolarului și interdicțiile manifestate de adult față de el. Pe
la 4 ani se reinstalează conduita de opoziție față de adult.

26
Totuși, adultul și relația cu el rămân pentru copil elementele esențiale ale dezvoltării
afectivității sale.ˮ(Golu , P., Zlate , M., Verza , E., 1998, pg. 90)
Prin imitație copilul preia de la adult o serie de stări afective precum : teama față de
anumite lucru ri, bucuria de a revedea o persoană. O dată cu aceste stări afective sunt preluate
și expresiile emoționale care le însoțesc.
Crește și capacitatea de simulare a unor stări afective în vederea satisfacerii diferitelor
trebuințe. Copilul învață că este suficient să plângă pentru a ob ține ceva, chiar dacă plânsul nu
este expresia unor stări afective reale, de durere, neplăcute.
Intrarea copilului în mediul instituționalizat al grădiniței reprezintă o altă sursă a
dezvoltării afectivității. Copiii reacționează diferit față de noul mediu: unii copii se adaptează
ușor, alții mai greu sau chiar deloc. ,, Acum se produc interesante fenomene de transfer afectiv
și de identificare afectivă. Copilul își transferă toată dragostea către educatoare cu care se și
identific ă, aceasta fiind pentru el un efort de substitut al mamei.ˮ( Golu P., Zlate M., Verza
E., 1998, pg. 91) Nu de multe ori la grupă copiii mă strigă ,,mama ˮ în loc de ,,doamna ˮ.
Începând cu vârsta de 4 -5 ani, copii trăiesc sentimente morale nu numai în legătu ră cu
faptele lor proprii, ci și atunci când alți copii încalcă o regulă de conduită morală. Astfel copii i
aduc la cunoștința educatoarei faptele celorlal ți copii din dorința de a cunoaș te atitudinea
educatoarei față de fapta respectivă.
Sentimentul de pri etenie și tovărășie . Se poate observa deja existența unor prietenii cu
caracter relativ stabil și selectiv, manifestate prin preferința pe care o au anumiți copii de a se
juca împreună, cu toate acestea, prieteniile nu au încă stabilitatea pe care o vor avea la școlari.
Sentimentele intelectuale . Forma elementară de manifestare a sentimentelor intelectuale
este mulțumirea pe care o simte copilul atunci când i se satisface curiozitatea legată de aflarea
cauzelor unor fenomene.
Sentimentele estetice se dezv oltă în strânsă legătură cu sentimentele intelectuale și morale;
ele constau în satisfacția pe care o simte copilul atunci când vede sau ac ționează cu obiecte
frumoase, câ nd ascultă muzică, povești, când execută mișcări ritmice.
Afectivitatea preșcolar ului devine mult mai controlată . Ca ur mare a dezvoltării capacității
de a-și stăpâni emoțiile , copilul începe să manifeste o serie de reticențe afective ( nu plânge
când cade, refuză să fie mângâiat în prezența altor copii, considerând că astfel de gesturi sunt
mai nimerite față de cei mici).
Cu toate ac estea afectivitatea preșcolarul ui este încă destul de instabilă. Nu de puține ori
asistăm la explozii afective, concretizate în treceri rapide de la plâns la râs sau invers.

27
H. Dezvoltarea morală
Apariția conștiinț ei morale a copilului este strâns legată de imaginea de sine a acestuia.
,,Copilul își formează imaginea de sine prin preluarea ei de la părinți așa încât în aceasta
intră, de fapt, atitudinile, exigențele, interdicțiile și expectațiile părinților.(…) Imaginile
parentale interiorizate constituie pentru copil un mijloc de autocontrol care îi oferă siguranță
și îi sporește independența.ˮ (Golu , P., Zlate , M., Verza , E., 1998, pg. 103)
Coștiința morală a preșcolarilor include unele elemente psihice relativ m ai simple
(reprezentări, noțiuni, judecăți morale), dar și altele ceva mai complexe (sentimente, atitudini,
obișnuințe morale) care se formează treptat.
Specific pentru conștiinț a morală a preșcolarului sunt ur rmătoarele particularități:
 Judecăț ile lui mor ale au un caracter situativ (,,este curajos cel care nu se teme
de întunericˮ); fără a dispune încă de capacitatea generalizării faptelor social -morale
dintre oameni;
 Condițiile morale pozitive sunt mult mai apreciate decât cele morale negative ;
 Conduitele morale ale altora sunt apreciate mai bine decât cele proprii ;
 Aprecierile morale sunt organizate dihotomic într -o morală alb -negru, bun –
rău;
 Adeziunea la normele morale este este mai mult afectivă decât rațională.
,,Piaget consideră că există un paralelis m între constituirea conștiinței logice și a
conștiinței morale.
Așa cum în dezvoltarea gândirii există o perioadă de egocentrism și apoi de realism, tot
așa și în dezvoltarea timpurie a conștiinței morale există faza comportamentului moral
egocentric și faza realismului moral.ˮ (Golu , P., Zlate , M., Verza E., 1998, pg. 103)
Ca o caracterizare generală, putem spune că la preșcolari întâlnim o conștiință morală
primitivă, controlată mai ales de sentimente și nu de rațiune, de sisteme de valori împrumutate
de la adulți și nu de sisteme de valori personale și nici colective. Conștiința morală autentică
va fi o achiziție mult mai târzie , a adolescentului.

28
2. Capitolul II. Aspecte metodice privind valorificarea jocului
didactic în grădiniță

2.1. Metodologia proi ectării, organizării și desfășurării jocului didactic

Jocul reprezintă activitatea fundamentală desfășurată în grădiniță, în școală însă, jocul
trece pe planul secund, locul său fiind luat de o altă formă de activitate: învățarea. Trecerea
de la joc la învățare o realizează jocul didactic. Acesta are un loc bine determinat în planul de
învățământ al instituțiilor preșcolare, fiind cel mai indicat mijloc de desfășurare a activităților
de cunoaștere a mediului, de dezvoltare a limbajului sau a activitățilo r cu conținut matematic.
,,Ele realizează în practică, dezideratul învățării prin joc, prin organizarea unor
activități special create de adulți în acest scop.ˮ (Gîrboveanu, M., 1970, pg. 112)
Îmbinarea elementului distractiv cu cel instructiv în jocul did actic duce la apariția unor
stări emoționale complexe care stimulează și intensifică procesele de reflectare directă și
nemijlocită a realității. Jocul didactic este atractiv și eficient numai dacă conține elemente de
așteptare, de surpriză, de comunicare reciprocă între copii și recompense.
Pentru o eficiență mai mare, este necesară organizarea jocurilor didactice la sfârșitul
unor teme sau proiecte. Astfel, un joc didactic vizând consolidarea cunoștințelor despre
animalele sălbatice se va desfășura după c e în cadrul activităților comune s -au însușit
cunoștințe le despre această temă.
Obiectivele jocului didactic sunt în interdependență cu obiectivele celorlalte forme de
activitate din grădiniță, fiind parte componentă a acestui sistem de activități. În jocu l didactic
sunt implicate numeroase procese psihice, precum: memoria, atenția, imaginația, limbajul sau
gândirea.
,,Jocurile didactice includ mai multe elemente componente precum:
 Scopul jocului;
 Conținutul jocului;
 Sarcina didactică;
 Regulile jocului;
 Elemente de joc/acțiunea de joc.
Scopul jocului reprezintă o finalitate generală spre care tinde jocul respectiv și se
formulează pe baza obiectivelor de referință prevăzute de programa activității instructiv –
educativeˮ. (Antohe, G. & Huțupaș, I., 2002, pg. 41- 42)

29
Formularea acestuia trebuie să fie clară pentru a asigura organizarea și desfășurarea
corectă a activității și să reflecte problemele specifice organizării și desfășurării jocului.
Scopurile unui joc didactic pot fi diverse: consolidarea unor cuno ștințe teoretice sau a
unor deprinderi, dezvoltarea capacității de exprimare, de orientare în spațiu și timp, de
discriminare a formelor, mărimilor, culorilor, de relaționare cu cei din jur, formarea unor
trăsături morale precum: stăpânirea de sine, capaci tatea de autocontrol, spiritul de
independență, perseverență etc.
În cadrul activităților matematice, jocurile didactice pot avea următoarele scopuri :
verificarea cunoștințelor copiilor despre atributele pieselor geometrice, dezvoltarea operațiilor
gândirii, raportarea corectă a numărului la cantitate, precizarea pozițiilor spațiale ale
obiectelor date, consolidarea deprinderii de a realiza operații de adunare și scădere cu una sau
două unități în limitele 1 -10 etc.
Jocurile didactice de educare a li mbajului au următoarele scopuri: dezvoltarea
capacității de a folosi în vorbirea curentă substantive proprii, simple și compuse, consolidarea
priceperii și deprinderii de exprimare orală în propoziții, realizând corect acordul subiect –
atribut, verificarea priceperilor și deprinderilor de a folosi corect în exprimare cuvinte ce
denumesc relațiile temporale , etc. .
,,Conținutul jocului include totalitatea cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor pe
care copiii le folosesc în joc. ˮ (Antohe, G. & Huțupaș, I. , 2002, pg. 42) Este necesar ca
acestea să fi fost însușite în activitățile anterioare. O trăsătură a conținutului jocului didactic o
reprezintă marea diversitate a acestuia, cuprinzând cunoștințe despre plante, animale, țări,
anotimpuri, cunoștințe matema tice, istorice, conținutul unor basme, povești, priceperi și
deprinderi de exprimare orală și scrisă, de calcul oral, sau deprinderi motrice.
Pentru o bună desfășurare a jocului didactic, este necesară dozarea conținutului în
funcție de particularitățile d e vârstă ale copiilor. Accesibilitatea și atractivitatea conținutului
trebuie avute și ele în vedere.
În unele situații pot fi folosite aceleași elemente de conținut în jocuri didactice diferite,
cu condiția ca acestea să dobândească individualitate și să prezinte noutate prin modificarea
celorlalte elemente costitutive ale jocului. Astfel jocul va reprezenta pentru copil o formă
nouă, atractivă de activitate.
,,Sarcina didactică precizează ceea ce trebuie să facă copiii în mod conștient și concret
în desf ășurarea jocului pentru a realiza scopul propus. Pentru copil ea apare ca o problemă
care trebuie rezolvată, valorificând în moduri diferite și contexte variate cunoștințele,
priceperile și deprinderile de care dispun.ˮ (Antohe, G. & Huțupaș, I., 2002, pg. 42)

30
Pentru o mai bună însușire a acesteia de către copil, este indicată formularea ei sub
formă de obiectiv operațional.
La fel ca în cazul conținutului, sarcina didactică trebuie să respecte nivelul de dezvoltare
al copilului, să fie accesibilă și atra ctivă.
Regulile jocului pun în practică sarcina didactică și realizează legătura dintre aceasta și
acțiunea jocului. Ele prezintă modalitățile pe care copiii trebuie să le folosească pentru a
realiza sarcina didactică. La fel ca orice reguli, ele sunt obl igatorii pentru toți participanții la
joc, reglementând totodată conduita și acțiunile acestora, conform cu structura specifică a
jocului didactic.
,,Regulile jocului prezintă o mare varietate determinată de funcțiile pe care le
îndeplinesc. Există reguli care:
 precizează acțiunile de joc;
 indică ordinea și succesiunea acestora;
 stabilesc modul în care se rezolvă sarcina didactică;
 reglementează relațiile dintre copii;
 stimulează sau inhibă anumite manifestări comportamentale. ˮ (Antohe , G. &
Huțupaș, I., 2002, pg. 43 )
Între reguli și sarcina didactică există o strânsă legătură, cu cât regulile sunt mai clar
precizate și mai bine însuș ite, cu atât sarcinile didactice vor fi mai ușor și corect realizate, iar
jocul va câștiga prin interes și atractivitate. R egulile trebuie să fie simple, ușor de reținut și
posibil de respectat de către toți copiii.
,,Elementele de joc/acțiunea de joc includ căile, mijloacele folosite pentru a da o
coloratură plăcută, distractivă activității desfășurate de copi l.ˮ (Antoh e, G. & Huțupaș, I.,
2002, pg. 43 ) Ele depind de ingeniozitatea cadrului didactic.
Ca elemente de joc pot fi folosite: aplauzele, ghicirea, recompensele, folosirea unor
elemente de surpriză, de așteptare, mânuirea materialelor, folosirea unor obiecte cu rol
stimulator.
Depinde de educatoare folosirea unor elemente de joc cât mai variate pentru a -i imprima
jocului un caracter dinamic, care să -i atragă pe cei mici.
Pentru a obține rezultate, în urma realizării unui joc didactic, este necesară o bună
proiectare, organizare și desfășurare a acestuia.
,,Proiectarea jocurilor didactice se integrează proiectării de ansamblu a activității
instructiv -educative, avându -se în vedere corelarea lor cu celelalte activități organizate în

31
grădiniță, precizarea scopului și obiectivelor urmărite, asigurarea condițiilor pentru
realizarea acestora, stabilirea elementelor de conținut cu care se va opera, precum și în
conturarea celorlalte elemente specifice.ˮ(Antohe, G. & Huțupaș, I., 2002, pg. 46)
Ultimul pas îl reprezintă realizarea proiectului didactic , care presupune respectarea
următoarelor etape:
 Asigurarea condițiilor necesare bunei desfășurări a jocului ;
 Introducerea în joc ;
 Prezentarea și familiarizarea copiilor cu materialul ;
 Anunțar ea titlului jocului și a obiectivelor urmărite prin joc ;
 Explicarea și demonstrarea jocului ;
 Executarea unui joc de probă ;
 Executarea propriu -zisă a jocului ;
 Încheierea jocului ;
Asigurarea condițiilor necesare bunei desfășurări a jocului are în vederea ame najarea
locului în care se va desfășura jocul didactic, pregătirea materialelor necesare și organizarea
colectivului de copii.
Introducerea în joc urmărește atragerea copiilor spre activitatea ce urmează a se
desfășura prin crearea unei atmosfere favorabi le și prin trezirea interesului copiilor pentru joc.
În funcție de vârsta copiilor aceasta se poate realiza în modalități diferite. La grupele
mici se pot folosi ghicitori, elemente surpriză, personaje care le pun anumite probleme de
rezolvat, iar la grupele mari introducerea în joc se poate realiza prin metoda conversației sau
direct prin prezentarea materialelor.
Prezentarea și familiarizarea copiilor cu materialul folosit în desfășurarea jocului.
Acest lucru se poate realiza sub forma unei surprize (personajul îndrăgit le aduce copiilor
materialul cu care vor lucra) sau materialul didactic este prezentat direct de educatoare.
Această etapă se realizează diferit de la o grupă la alta, astfel la grupa mică materialele sunt
prezentate de educatoare car e le evidenți ază principalele caracteristici , le amintește copiilor în
ce alte jocuri/activități le -au mai folosit. La grupa mare intuirea se face de către copii, prilej
cu care educatoarea poate realiza și o reactualizare a cunoștințelor.
Anunțarea tilulu i jocului și a obiectivelor urmărite prin joc . Pentru economia jocului și
pentru a orienta atenția copiilor, este necesar ca această etapă să se realizeze în termeni clari,
preciși, cât se poate de sugestiv. Titlul jocului trebuie exprimat în cuvinte puți ne care să
prezinte esența jocului, corelându -se logic cu sarcina și regulile jocului.

32
De exemplu jocul didactic matematic ,, Al câtelea obiect lipsește?ˮ are ca sarcină
didactică: stabilirea locului obiectului lipsă în șirul din care face parte, iar ca reg uli copiii
închid ochii și -i deschid doar la semnalul educatoarei, trebuind apoi să ghicească al câtelea
obiect lipsește. Toate acestea denotă legătura între titlul jocului, sarcina și regulile jocului.
Explicarea și demonstrarea jocului are un rol hotărât or asupra desfășurării jocului. În
această etapă, educatoarea trebuie: să explice pe înțelesul copiilor sarcinile ce le revin, să
prezinte regulile jocului și să se a sigure că au fost înțelese de că tre cei mici, să demonstreze
modul de utilizare a material ului didactic.
,,Este necesar ca educatoarea să se asigure că toate problemele au fost bine însușite de
copii pentru ca jocul să nu sufere întreruperi datorate unor explicații suplimentare.
Explicarea jocului va fi însoțită de demonstrarea acțiunilor ce ur mează a fi realizate de copii.
De regulă, educatoarea este cea care demonstrează jocul, dar la grupele mari poate fi ajutată
și de un copil. ˮ(Antohe, G. & Huțupaș, I., 2002 , pg. 47 )
Executarea unui joc de probă se realizează sub directa coordonare a educat oarei, având
drept scop familiarizarea copiilor cu jocul pe care -l vor desfășura. Acum se pun la punct
problemele de ordin organizatoric, se insistă pe succesiunea etapelor jocului și se fixează
regulile.
Executarea propriu -zisă a jocului urmează imediat d upă jocul de probă. Poate fi
condusă de educatoare la început, iar după însușirea regulilor poate fi pus și un copil.
Pe parcursul desfășurării jocului educatoarea trebuie să urmărească rezolvarea corectă a
sarcinii didactice, să insiste asupra respectării regulilor, să imprime jocului un caracter alert,
să antreneze toți copiii mai ales pe cei slabi și timizi.
Un joc reușit presupune folosirea unor variante de joc, a unor materiale diverse sau a
unor elemente noi de joc. În ceea ce privește variantele de j oc, acestea trebuie să fie gradate ca
dificultate de la simplu la complex.
Încheierea jocului presupune formularea concluziilor și aprecierilor asupra modului în
care s -a desfășurat jocul. În încheiere se repetă denumirea jocului executat și scopul său.
,,Jocurile didactice instruiesc copiii într -un anumit domeniu de cunoaștere și au drept
scop sporirea interesului pentru activitatea respectivă, prin utilizarea jocului care facilitează
atingerea laturii formativ -instructive și educative urmărită împreună c u celelalte activități
obligatorii exercită o puternică influențare asupra personalității lui în vederea pre gătirii
pentru școalăˮ(Stan, F., 2013, pg. 46)
Elementele distractive ale jocului ca elemente componente conferă desfășurării jocului
didactic, iden titatea proprie și de fiecare dată, noutatea care antrenează cu ușurință copiii în

33
joc și -i conduce la procesul cunoașterii.
Datorită acestui aspect, jocul didactic este o formă interesantă de activitate pentru copii,
acceptată cu ușurință, atractivă, pref erată, antrenantă. Problema principală care se pune în
acest sens constă în determinarea structurii sale prin care își menține esența de joc și
specificul de activitate didactică.
Comparat cu alte jocuri cu subiect și reguli stabilite de educatoare, jocul didactic se
deosebește prin conținutul pe care -l dezvăluie și prin faptul că accentul cade pe rezolvarea
sarcinilor educației intelectuale, respectiv a activităților pe domenii experențiale în care
scopul este precis.
Specificul jocului didactic poate cont ribui din plin la realizarea scopului propus
deoarece:
-același joc se poate repeta de mai multe ori și totuși jocul capătă noutate, datorită
sarcinilor multiple și gradat complicate, care -i conferă formă inedită, conturată de îmbinările
originale ale regu lilor cu acțiunile de joc;
-aceeași sarcină didactică se exersează prin conținuturi și materiale diferite, cu reguli și
acțiuni variate;
– regulile și elementele de joc aduc mereu surprize în modelul de succesiune al
acțiunilor în ritmul și calitatea îndeplinirii sarcinilor didactice, sancționarea greșelilor;
-forma de joc antrenează intens copilul și îi stimulează vorbirea, i -o exersează în direcția
propusă în cadrul fiecărui joc, fără ca el să conștientizeze acest efort.
,,Jocul didactic presupune as igurarea deplinei corelații între elementele sale
structurale, care sunt prevăzute în desfășurarea jocului. Neglijarea unuia dintre aceste
elemente structurale ale jocului dăunează bunei sale desfășurări. ˮ (Stan, F., 2013, pg. 48 )
În practica preșcolară jocul apare sub trei aspecte:
-ca formă de organizare specifică a activității de învățare cu toat ă grupa de copii, cu
grupuri mici sau individual;
-ca parte a unei activități de învățare ;
-ca procedeu în activitățile de învățare cu caracter de predare sau co nsolidare .
Oricare ar fi forma de aplicare în procesul instructiv -educativ, jocul didactic se impune
ca o activitate care asigură în cel mai înalt grad desfășurarea de către copil a activităților în
mod independent, stimulează participarea activă, intelect uală a fiecărui copil și deci
descoperirea prin efort direct și personal a unor legături între obiecte, a unor cauze și efecte.

34
2.2. Valențe formative ale jocului didactic în grădiniță

,,Jocul didactic este un mijloc de accelerare a trecerii de la joc la învățare, deoarece
îmbină ludicul cu asimilarea de cunoștințe și formarea unor capacități de cunoaștere. Jocul
didactic este propus, organizat și condus de educator, în scopul realizării unor sarcini
didactice preciseˮ. (Voiculescu, E., 2003, pg. 85)
,,Ter menul «didactic » asociat jocului subliniază componenta instructivă a activității,
evidențiind faptul că acesta este organizat cu scopul obținerii unor finalități de natură
informativă și formativă specifice procesului de învățământˮ. ( Antohe, G. & Huțup aș, I.,
2002, pg. 41)
Contextul formativ al jocului constă în: exersarea și perfecționarea senzațiilor și
percepțiilor, antrenarea memoriei, exersarea imaginației și a atenției, exersarea limbajului.
Prin jocul didactic copilul își dezvoltă potențialul bio psihic, spiritul de observație, își
cultivă flexibilitatea gândirii, inventivitatea.
Prin caracterul lui practic , jocul didactic mijlocește cunoașterea directă a lumii și mai
ales contribuie la formarea unor deprinderi trainice, trăsături complexe de carac ter,
convingeri, intense trăiri emoționale. În această categorie intră jocurile didactice desfășurate
în cadrul activităților de cunoaștere a mediului. Prin realizarea unor jocuri didactice precum:
,,Cine a venit?ˮ ,,Mama își caută puiulˮ ,,Cu ce plecăm î n excursie?ˮ copilul își
consolidează cunoștințele despre aspecte legate de mediul înconjurător.
Numai un joc didactic bine pregătit poate avea o mare valoare educativă. Eficiența
jocului didactic depinde de modul în care educatoarea știe să asigure o conc ordanță între tema
jocului și materialul didactic existent, de felul în care știe să folosească cuvântul ca mijloc de
îndrumare a copiilor, fără să neglijeze recompensa. Un rol important îl are pregătirea în
prealabil a materialului didactic folosit în cad rul jocului didactic, acesta trebuie să respecte
nivelul de dezvoltar e al copiilor, să fie corect realizat și destul de mare ca să fie văzut de toți
copiii.
Jocul didactic reprezintă unul dintre cele mai eficiente mijloace pentru dezvoltarea
vorbirii și a gândirii logice a preșcolarilor. Acest lucru fiind condiționat de modul în care
cadrul didactic știe să selecteze jocul în raport cu situația concretă existentă în grupa de copii.
Cunoașterea copiilor sub aspectul nivelului atins în dezvoltarea limbajului, precum și sub
aspectul defectelor de vorbire este foarte important.
,,Multe jocuri contribuie la precizarea vocabularului și la activizarea acțiunilor și
precizează înțelesul cuvintelor. Este important ca fixarea semnificației cuvintelor în memoria

35
copiil or să fie asociată cu acțiunile jocului, în felul acesta sensul cuvintelor se reține mai
bineˮ. (Țigănilă -Popescu, D. , G., 2014, pg. 51 -52)
Jocurile didactice pentru educarea limbajului pot fi clasificate astfel (Gherghina, D.,
et. al, 2007, pg. 56 -57):
 Jocuri didactice destinate alcătuirii corecte a propozițiilor simple și dezvoltate
(exemplu : ,,Ce știi despre mine? ˮ, ,,Ce este, cine este, cine sunt? ˮ). Prin intermediul jocurilor
din această categorie copiii învață să alcătuiască propoziții simple și dezvoltate, să folosească
în vorbire substantive proprii simple și compuse, să denumească corect obiecte, ființe și
fenomene ale naturii;
 Jocuri didactice pentru formarea vorbirii corecte, fluente, expresive și
dialogate (exemplu : ,,Cum se mai poate spune ?ˮ, ,,Ce mai poate însemna?ˮ). Prin
intermediul acestora copilul învață să folosească omonime, sinonime, diminutive, antonime.
 Jocuri didactice destinate realizării analizei fonetice au un rol foarte important
în învățarea ulterioară a citit -scrisului (exemplu: ,, Alege corect ˮ, ,,Câte cuvinte am spus? ˮ,
,,Jocul silabelor ˮ) Prin aceste jocuri copiii își formează capacitatea de a delimita cuvintele
din vorbire, de a le despărți în sune te, urmând apoi calea inversă: unirea sunetelor în cuvinte
și a acestora în propoziții.
Prin folosirea jocurilor didactice astfel grupate, copii i sunt pregătiți în următoarele
direcții:
-să pronunțe corect toate sunetele limbii române;
-să folosească în v orbire cuvinte care denumesc obiecte și fenomene din mediul
înconjurător (substantive), cuvinte care țin locul unor nume (pronume), cuvinte care exprimă
un număr, o determinare numerică sau ordinea obiectelor prin numărare (numerale), cuvinte
care denumesc acțiuni (verbe), cuvinte de legătură;
-să folosească formele articulate și nearticulate ale substantivelor la singular și la plural
și terminațiile cazurilor substantivelor, mai ales genitiv și dativ;
-să folosească în contexte diferite numeralele cardina le și ordinale;
-să schimbe formele verbului după persoană și să deosebească timpurile verbului
(prezent, trecut, viitor);
-să exprime corect acordurile gramaticale;
-să realizeze analize fonetice prin metoda fonetică, analitico -sintetică.
Pentru formarea unor comportamente verbale corecte la copiii preșcolari, se poate
folosi o strategie didactică ce implică atât metode și procedee tradiționale, cât și pe cele
moderne, activizante.

36
,,Dintre procedeele folosite, pot fi amintite:
-repetarea într -o formă corectă a răspunsului copilului;
-repetarea formei corecte de către copil;
-adresarea cererii de a -și reformula singur răspunsul într -o formă corectă;
-corectarea ori de câte ori a fost nevoie a copilului care a greșit;
-activizarea tuturor copiilor;
-tratarea diferențiată a copiilor;
-prezentarea în toate împrejurările a unor modele de exprimare corectă sub aspect
gramatical. ˮ(Stan, F., 2013, pg.36 -37)
Folosindu -se asemenea procedee, se pot pune în evidență comportamentele verbale
specifice preșcolari lor mari, greșelile tipice de ordin gramatical săvârșite de aceștia, pentru
corectarea vorbirii și cultivarea limbii române, în vederea pregătirii copiilor pentru școală.
Ceea ce caracterizează jocul didactic este faptul că acesta îmbracă învățarea în hain a
ludicului, asigurând astfel un pronunțat caracter formativ. ,,Această îmbinare a elementului
instructiv -educativ cu cel distractiv face ca, pe parcursul desfășurării lui, copiii să trăiască
stări afective complexe care declanșează, stimulează, intensifi că participarea la activitate,
cresc eficiența acestuia și contribuie la dezvoltarea diferitelor componente ale personalității
celor antrenați în joc. ˮ (Țigănilă -Popescu, D. , G., 2014, pg. 41 )
Jocurile didactice antrenează operațiile gândirii, dezvoltă spi ritul de inițiativă și
independență în muncă, precum și spiritul de echipă, atenția, disciplina, spiritul de ordine în
desfășurarea unei activități, formează deprinderi de lucru corecte și rapide și asigură însușirea
mai rapidă, mai temeinică și mai plăcut ă a unor cunoștințe relativ aride pentru această vârstă.
Acceptarea și respectarea regulilor de joc îi determină pe copii să participe la efortul
comun al grupului din care fac parte. Subordonarea intereselor personale ale colectivului,
angajarea pentru învingerea greutăților, respectarea exemplară a regulilor de joc și, în final,
succesul vor pregăti treptat omul de mâine.
,,Jocul didactic are un rol bine definit în planul de învățământ al instituțiilor
preșcolare, determinat de faptul că, pe măsură ce c opilul își însușește pe baza experienței
sale de viață, cât și pe alte căi, o serie de cunoștințe, de priceperi și deprinderi, rolul său
crește în vederea altora superioareˮ. (Stan, F., 2013, pg. 45)
Jocurile didactice constituie un mijloc de influențare a senzațiilor și percepțiilor. Prin
joc educatoarea orientează percepțiile copiilor, le leagă de cuvinte, contribuind astfel la
bogăția, exactitatea și finețea senzațiilor și percepțiilor, la precizarea, lărgirea și aprofundarea
reprezentărilor copilului, l a îmbogățirea și activarea vocabularului. Astfel în jocul didactic

37
,,Săculețul fermecat ˮ copii i își exersează simțul tactil dar și pe cel vizual.
Prin intermediul sarcinilor și regulilor stabilite în joc, educatoarea actualizează
priceperile anterioare ale copilului, atât prin stimuli concreți nonverbali (suport intuitiv), cât și
prin stimuli verbali (indicații), pe această ultimă cale reprezentările despre obiecte și
fenomene devin treptat imagini generalizate ale realității și constituie trecerea la senza ții,
percepții și noțiuni.
În condițiile jocului didactic, copiii sunt puși în situația de a efectua operații intelectuale
complexe de asemănare, comparare, deosebiri dintre obiecte, analizează, sistematizează și fac
generalizări, având în vedere elementel e specifice ale obiectelor. Pe această cale copiii învață
să reactualizeze, să judece, își perfecționează și dezvoltă memoria, atenția, spiritul de
observație.
,,Jocurile matematice constituie o eficientă gimnastică a minții, contribuie la formarea
unui mo d de a gândi flexibil, stimulează spiritul de observație, ingeniozitatea,
perspicacitatea. Jocul matematic nu se organizează pe baza unor cunoștințe superioare, ci
făcând apel doar la calcule elementare, propunând probleme, modalități de lucru și soluții
atractive și stimulatoareˮ. (Dumitru, G. et al., 2007, pg. 103)
În funcție de scop și de sarcina didactică, jocurile didactice matematice se clasifică
astfel : (Dumitru, G. et al., 2007, pg. 102 )
a) După momentul în care se folosesc în cadrul lecției, ca formă de bază a procesului
de învățământ:
 Jocuri didactice matematice, ca lecție de sine -stătătoare, completă;
 Jocuri didactice matematice, folosite ca momente propriu -zise ale lecției;
 Jocuri didactice matematice, în completarea lecției sau a finalului acesteia.
b) După conținutul capitolului însușit în cadrul disciplinei de învățământ sau în
cadrul anilor de studiu, jocurile didactice matematice sunt:
 Jocuri didactice pentru aprofundarea unui capitol sau a unui grup de lecții;
 Jocuri didactice matematice s pecifice unei vârste sau unei clase.
Jucându -se în cadrul oricărei activități desfășurate în grădiniță, copilul își concentrează
atenția, face observații, stabilește identități, grupează după criterii indicate de educatoare, face
clasificări după specii și gen.
De exemplu, în desfășurarea jocurilor cu loto, mozaic, domino, copilul analizează
obiectele, diferențiază corect formele geometrice, culorile principale și complementare. Odată
cu aceasta el învață și denumirile lor.

38
Percepția spațială se dezvoltă m ai ales prin jocurile în care copilul pune la un loc
figurile sau construiește ceva. Pe această cale se familiarizează cu raporturile spațiale între
obiecte: sus -jos, față -spate, aproape -departe. Prin alte jocuri învață să cunoască formele și
dimensiu nile obiectelor (cerc, dreptunghi , pătrat, triunghi).
Comparând obiectele după dimensiune învață să cunoască lungimea, înălțimea,
grosimea.
Prin jocul didactic se asigură o învățare eficientă, deoarece este efectuată direct de către
copil prin efort propriu.
”Jocurile didactice sunt de asemenea mijloace eficiente pentru realizarea sarcinilor
moral -civice a copiilor. Ele contribuie la dezvoltarea stăpânirii de sine, a autocontrolului, a
spiritului de independență, a disciplinei conștiente, a perseverenței, a soci abilității, precum și
a multor calități de voință și trăsături incipiente de caracter”. (Țigănilă -Popescu , D., G.,
2014, pg. 52)
Valoarea educativă a jocurilor didactice constă în dezvoltarea spiritului colectiv, a
relațiilor interpersonale dintre copii. Copiii învață să se ajute unii pe alții, să se bucure de
succesele colegilor, să aprecieze și să recunoască, nepărtinitor, succesele altora.
Jocurile didactice utilizate în grădiniță contribuie și la însușirea normelor de comportare
civilizată (exemplu : ,,De-a poștașulˮ, ,, De-a grădinița ˮ). Prin aceste jocuri copilul se
familiarizează cu o serie de comportamente pe care trebuie să le respecte în diferite situații. În
jocul ,,De-a magazinul ˮ, copilul î nvață cum trebuie să se poarte într-un magazin, cum
trebuie să vorbească. Toate aceste comportamente exersate în cadrul jocului îl vor ajuta în
viața reală.
Prin jocurile didactice desfășurate în ciclul preșcolar se dezvoltă și capacitățile motrice
ale copiilor.
De exempul în jocul: ,, Cine știe să numere? ˮ, copiii trebuie să arunce și să prindă
mingea, în jocul: ,,Al câtelea vagon încărcăm? ˮ copiii exersea ză mersul în coloană câte unul.
Acest lucru nu face decât să ne arate importanța jocurilor didactice în dezvoltarea
armonioasă a preșcolarilor.
,,Fiind u n joc a cărui acțiune este construită în scopuri didactice, se ține seama de linia
generală a evoluției copiilor în joc și se complică, în cadrul vârstelor 3 -7 ani, cerințele față
de copii, complexitatea problemelor didactice, regulile. Cu cât copiii sunt mai dezvoltați,
elementele de joc se estompează și apar din ce în ce mai conturate problemele didactice la a
căror rezolvare copiii sunt antrenați din plin.ˮ (Gîrboveanu , M., 1970, pg. 113)
În concluzie jocul didactic îl antrenează pe copil să devină copar ticipant la propria

39
formare, să dobândească metodele și căile accesibile lui de cunoaștere, pentru ca, pe temeiul
acestei condiții importante, el să poate învăța ceea ce îi este util pentru dezvoltarea
armonioasă a personalității sale.
Jocul didactic nu es te folosit doar în învățământul preșcolar, ci și în învățămâmtul
primar. Între jocurile didactice utilizate la școală și la grădiniță există asemănări, dar și
deosebiri.

Tabel 1. Asemănări și deosebiri între jocul didactic din învățământul școlar și
preșcolar
Asemănări Deosebiri
– există jocuri didactice grupate pe disciplinele de
studiu (română, matematică, cunoașterea mediului),
dar și la nivelul mai multor discipline
(interdisciplinare);
– urmăresc învățarea unor cunoștințe într-un mod
plăcut și antrenant;
-se organizează în orice etapă a lecției/activității, fie
ca activitate de sine -stătătoare sau ca activitate în
completare;
– sunt conduse de cadrele didactice sau de către un
copil;
– este organizat în funcție de particu laritățile de
vârstă ale copiilor și de nivelul clasei/grupei;
– necesită respectarea de către toți participanții la joc
a anumitor reguli;
-se organizează cu toată clasa/grupa, pe echipe sau
individual:
– presupune parcurgerea acelorași etape;
– se folose sc elemente de joc în vederea sarcinii
propuse;
– necesită o pregătire riguroasă. – diferă volumul cunoștințelor
utilizate în jocurile didactice (mai
complexe la școală);
– utilizarea calificativelor ca formă de
recompensă în învățământul primar;
-mai des folosite în clasele mici
(pregătitoare -clasa a II -a) și mai rar în
celelalte.

40
2.2.1. Clasificarea jocurilor didactice

O clasificare completă, luând în considerare mai multe criterii, a fost realizată de
autoarele lucrării ,, Psihologia jocului ”(Antohe, G., Huțupaș, I., 2002, pg. 44) . Astfel:
a) După scopul educațional urmărit , jocurile didactice se împart în:
 Jocuri de mișcare care urmăresc dezvoltarea calităților priceperilor și
deprinderilor motrice (ex: ,,Automobilele ˮ, ,,Veverițele și ogarul ˮ, ,,De-a prinselea ˮ);
 Jocuri ce vizează dezvoltarea psihică ; acestea la rândul lor se pot
clasifica în:
 Jocuri senzoriale ce vizează, în principal dezvoltarea
sensibilității. Se pot organiza jocuri diferite pentru dezvoltarea sensibilității: auditive (,, Cine
te-a strigat ?ˮ, ,,Cine face așa? ˮ), vizuale (,, Cine a venit? ˮ ,,Cine lipsește? ˮ), gustativ –
olfactive (,, Spune ce -ai gustat? ˮ, ,, Borcanul cu dulceață ˮ, ,,La florărie ˮ), tactile și
chinestezice (,,Găsește pereche aˮ, ,,Săculețul fermecat ˮ).
 Jocuri intelectuale , care la rândul lor se pot diferenția în:
jocuri vizând îmbogățirea cunoștințelor ( jocuri cognitive ), jocuri de dezvoltare a capacității
de comunicare orală și scrisă (,,Cu ce sunet începe cuvântul? ˮ ,,Spune mai departe ˮ), jocuri
de exersare a pronunției co recte (,, Focul și vântulˮ , ,,Spune cum face ˮ), jocuri de atenție și
orientare spațială ( ,,Unde a zburat rândunica? ˮ), jocuri de dezvoltare a memoriei (,, Jocul
cuvintelor ˮ), jocuri de dezvoltare a gândirii, de analiză și sinteză mentală, de realizare a
comp arației, a abstractizării și generalizării (,, Să facem ordine pe masă ˮ, ,,Scoate ce nu se
potrivește ˮ, ,,Mobilierul din casă ˮ), jocuri de dezvoltare a perspicacității (,,Ce lipsește din
imagine? ˮ), jocuri pentru dezvoltarea imaginației și creativității (,,Cu cine seamănă? ˮ), jocuri
pentru stimularea inhibiției voluntare și a capacității de autocontol (,,Statuile ˮ), jocuri de
expresie afectivă (,, Jocul emoțiilor ˮ).
b) După sarcina didactică urmărită cu prioritate , jocurile didactice de împart în:
 Jocuri pentru fixarea și sistematizarea cunoștințelor;
 Jocuri de verificare și evaluare a cunoștințelor priceperilor și
deprinderilor;
 Jocuri de transmitere și însușire de noi cunoștințe, care se folosesc însă
numai în cazuri deosebite.
c) După conținut jocurile didactice se pot grupa în:
 Jocuri didactice pentru cunoașterea mediului înconjurător (,,Ghicește
cine este ˮ, ,,Cu ce călătorim? ˮ);

41
 Jocuri didactice pentru educarea limbajului, care și ele se pot
diferenția, în funcție de aspectele urmărite, în jo curi fonetice, lexical -semantice, gramaticale
(,,Găsește cuvinte potrivite ˮ, ,,Câte cuvinte am spus? ˮ, ,, Răspunde repede și bine ˮ);
 Jocuri didactice cu conținut matematic (,,Al câtelea avion lipsește? ˮ,
,,Caută vecinii ˮ, ,,Cu matematica în lumea poveștilo rˮ);
 Jocuri pentru însușirea unor norme de comportament civilizat (,,Spune
cum te cheamă? ˮ), formarea unor deprinderi și obișnuințe de conduită morală (,,Să primim
musafiri ˮ, ,,De ziua mamei ˮ), de circulație rutieră (,,De-a circulația ˮ).
d) După prezența sau absența materialului didactic distingem:
 Jocuri cu material didactic natural sau confecționat;
 Jocuri fără material didactic.
e) După locul pe care -l ocupă în activitate , acestea pot fi:
 Jocuri organizate ca activitate de sine stătătoare;
 Jocuri integrate în activitate, ca momente ale acesteia sau în
completarea ei;

2.3. Cunoașterea psihologică a copilului preșcolar, condiție a proiectării activităților
educative

,,Nu se poate vorbi de o educație eficientă decât în măsura în care educatorul cunoaște
bine trăsătur ile caracteristice ale personalităților pe care le modelează. Nu ne referim însă la
o cunoaștere empirică, o simplă înregistrare a manifestărilor spontane ale copilului, fie ea și
sistematică, vizând colectarea unor date pe baza cărora se poate alcătui o d escriere faptică a
personalității lui. Nu este vorba deci de reținerea evenimentelor neobișnuite din viața
copilului care, de multe ori, nu sunt esențiale, nu au un caracter de comportament stabil, ci
este vorba de o cunoaștere științifică a personalității reale a copiilor cu care lucrămˮ.
(Țigănilă -Popescu, D. , G., 2014, pg. 25)
Studierea și cunoașterea personalității copilului reprezintă un proces de cercetare
științifică care parcurge etapele acestei activități și se încadrează în exigențele ei. ,,Putem să
pătrundem în psihicul copilului datorită comportamentelor sale în cadrul activității
instructiv -educative, în relațiile sale de viață. Sensul și motivația faptelor, a
comportamentelor dezvăluie substratul psihicˮ. (Vlaicu, C., 2011, pg. 35)
Cunoașterea psihologică a copilului reprezintă o premisă a desfășurării cu mare succes a
muncii instructiv -educative. Alegerea metodelor și procedeelor cele mai potrivite presupune

42
cunoașterea temeinică a particularităților individuale ale copiilor. Numai studiindu -i le putem
cunoaște calitățile, aptitudinile, latura pozitivă a personalității, iar prin procesul de educare le
putem înlătura trăsăturile negative.
Este necesară o cunoaștere complexă, atât a dezvoltării psihice generale, cât și a
activității intelectuale ș i a caracteristicilor socio -afective, nu numai sub aspectul nivelului
actual, ci și a celui potențial, pentru a asigura eficacitatea acțiunilor educative și a prospecta
strategiile optimizării dezvoltării psihice a copilului.
Metodele clasice care se pract ică în învățământul nostru de toate gradele pentru
studierea și cunoașterea personalității copilului sunt: observația, experimentul, analiza
produselor activității, convorbirile cu părinții, ancheta, chestionarele.
,,Problema studierii și cunoașterii personalității copilului trebuie pusă astăzi în termeni
mult mai largi, mai bogați și mai diverși, pentru a depăși încadrarea trăsăturilor
personalității în tipare preconcepute. Copilul de astăzi nu mai încape în caracterizările
moștenite din secolul trecu t până la jumătatea secolului nostru. Nivelul de cultură și de
civilizație cu care vine în contact nou născutul este mult mai elevat decât cel al copilului
născut cu câteva decenii mai devreme. ˮ(Gherghina, D., et al, 2007, pg.27)
Aceasta face ca el să acu muleze de timpuriu o informație mai bogată, să înceapă să
gândească mai devreme, să adopte comportamente sociale după modelele date.
În al doilea rând, nivelul cultural și economic al familiei, oferă copilului posibilități de
accelerare a ritmului de dezvo ltare și de îmbogățire a vieții spirituale.
Cele două medii în care copilul își desfășoară activitatea, familia și grădinița, trebuie
să-i ofere acestuia suportul necesar pentru o dezvoltarea armonioasă.
La înscrierea în primul an de grădiniță obținem mai ales de la părinți, informații legate
de copii, pentru ca mai apoi să -i cunoaștem și noi educatorii.
Astfel, o primă etapă în cunoașterea psihologică a copiilor o reprezintă întâlnirile cu
părinții, aceștia furnizându -ne informații importante legate d e modul de manifestare al
copilului în mediul familial prin completare de chestionare.
Totuși, aceste date nu reflectă întru totul personalitatea copilului, nu trebuie să judecăm
un copil după comportamentul său din cadrul familiei. Există copii care de cele mai multe ori
se comportă cu totul diferit în cele două medii, aceștia pot fi agitați, vorbăreți acasă, iar la
grădiniță sunt liniștiți și tăcuți, dar și viceversa.
Prin intermediul discuțiilor cu părinții mai putem obține informații utile privind
anamneza (dezvoltarea, bolile, evoluția copilului de la naștere și chiar din perioada prenatală),
starea materială, socială, culturală a familiei, alte amănunte ce pot contribui la completarea

43
fișei psihopedagogice și la tratarea diferențiată a copilului.
O altă metodă folosită cu succes în grădiniță o reprezintă observarea directă a
comportamentului copilului, cum se poartă cu colegii săi la masă, în timpul activităților
obligatorii sau atunci când se joacă. Aceasta nu trebuie făcută la întâmplare, ci pe ba za unui
protocol de observare.
Există pe piață diferite caiete de observații ale copilului, dar acestea nu sunt destul de
cuprinzătoare, iar informațiile nu sunt concludente pentru a ne ajuta în desfășurarea activității.
Putem urmări atenția, spiritul de observație, reacțiile emoțional e, actele de încălcare a
regulilor, obținâd astfel informații valoroase, care ne vor ajuta în organizarea și desfășurarea
activităților de la grupă. Informațiile obținute pe această cale le putem folosi pentru
completatea ,,Fișei de observație psihopedagog icăˮ
Informații despre copil mai putem obține și în cadrul conversațiilor cu acesta. Obținem
astfel multe informații nesistematice. Se rețin cele semnificative și se sistematizează.
Totuși acestea pot fi influențate de starea de moment a copilului, de o s erie de factori
externi, fapt ceea ce face ca această metodă să fie folosită cu precauție. Putem afla ce -l
interesează pe copil, ce îi place și ce nu îi place, cum vorbește, dacă are sau nu defecte de
vorbire.
Mulți copii la intrarea în grădiniță prezintă unele deficiențe de vorbire, de cele mai
multe ori ușoare, care se corectează relativ repede, majoritatea copiilor pe care i -am avut la
grupă după primul an de grădiniță corectându -și aceste defecte. Există totuși și cazuri care
necesită intervenția unui logoped.
,,Prin conversația dirijată sau semidirijată, obținem date de mare exactitate
(înțelegerea unor relații, memorarea de poezii, date).ˮ(Voiculescu, E., 2003, pg. 33)
De un real folos pentru educatori îl reprezintă, de asemenea, testările inițiale, aplicate la
început de an școlar, care ne oferă informațiii despre nivelul de cunoștințe al copiilor. În
funcție de acest nivel ne vom putea organiza activitățile. Putem recurge la activități mai
complexe, dacă nivelul grupei ne permite, sau putem organiza activități de remediere, dacă
constatăm rămâneri în urmă.
Preșcolarul este la vârsta când ne poate oferi multe surprize plăcute, reține foarte ușor
informațiile, iar un copil slab poate recupera foarte ușor, îmbunătățindu -și considerabil
nivelul.
De un rea l folos în cunoașterea copiilor, mai ales în primul an de grădiniță, îl reprezintă
aplicarea unor probe predictive , precum: proba de percepție a proporțiilor, a raportul ui formă
culoare, proba de atenție și memorie dar și comportamentul inteligent. Prin a plicarea acestora

44
la grupă putem obține informații valoroase care ne vor ajuta în activitatea desfășurată la
grupă.
Analiza produselor activității copilului poate furniza informații utile privind abilitățile,
creativitatea, imaginația, gândirea acestuia. Î ntr-un portofoliu pot fi adunate toate desenele,
fișele, lucrările practice realizate de copil, acestea informându -ne despre realizările și evoluția
în timp a aptitudinilor acestuia. Cel mai ușor de obse rvat poate fi evoluția desenului copilului.
Sunt copi i care la intrarea în grupa mijlocie, colorau toată foaia fără a ține cont de elementele
existente. Cu timpul încep să coloreze în contur, pentru ca mai apoi să realizeze desene din
imaginație.
O altă metodă de cunoaștere a personalității copilului este experimentul natural . Pot fi
folosite experimente de memorare (după câte lecturi sau minute reține copilul o poezie), de
rapiditate a recunoașterii sau reproducerii (cu material ilustrat), de relaționare socială
(sociometria), cu răspunsuri notate de educato are la întrebări simple, precum: ,, Cu cine vrei să
stai la măsuță și de ce? Cu cine nu vrei și de ce? ˮ. Răspunsurile sunt apoi prelucrate statistic
și se înregistrează în sociomatrice (tabel cu două intrări, pe verticală apărând alegeri/
respingeri exprima te, pe orizontală, întrunite de fiecare copil). Apoi se desenează sociograma.
Dacă tehnica sociometrică este aplicată anual sau semestial, prin comparare, deducem
evoluția colectivului, creșterea coeziunii grupei, evoluția liderilor informali (aleși de co pii), a
celor inițial izolați, și putem stabili măsuri educative.
Cunoașterea psihologică a dezvoltării copilului preșcolar ne permite organizarea
următorilor pași de urmat în activitatea noastră didactică. Astfel se pot organiza jocuri pentru
dezvoltarea motricității generale, pentru coordonarea mișcării ochi -mână, pentru dezvoltarea
mușchilor mici ai mâinii, de sortare, de clasificare sau de dezvoltare a limbajului.
Cunscându -i posibilitățile îl putem ajuta pe copil prin activitățile organizate, să se
pregătească pentru următoarea etapă din viața lui și anume intrarea în clasa pregătitoare.

2.4. Rolul cadrului didactic în realizarea jocului didactic în activitățile din grădiniță

În cadrul jocurilor didactice rolul educatoarei este foarte important, deoarece aceasta
trebuie să facă față la două probleme importante. Pe de o parte, trebuie să imprime jocurilor
didactice o valoare instructiv -educativă, iar pe de altă parte, să -i creez e copilului impresia că
se joacă liber, din proprie inițiativă. Astfel ,,jocul se transformă într -un instrument prețios al
educatorului subordonat realizării scopurilor educative, scopurilor formării personalității
copilului.ˮ(Gîrboveanu, M., 1970, pg. 264 )

45
Astfel, educatoarea are rolul de a -i oferi copilului ajutorul necesar în transpunerea
realității în plan imaginar, în actualizarea și valorificarea cunoștințelor de care dispune pentru
a asigura consistență jocului, în dezvoltarea capacității de cooperare sau de competiție.
Spre deosebire de jocul liber, spontan, cu subiecte și roluri crea te de copil, jocul didactic
se caracterizează prin conținut, sarcini și reguli care sunt stabilite înainte de desfășurarea
propriu -zisă a jocului.
Îndrumarea realizată de educatoare trebuie să îmbrace forme variate, astfel încât să
asigure un echilibru înt re intervențiile sale directe în organizarea și desfășurarea activității și
iluzia libertății de care dispun copii.
,,Îndrumarea se poate realiza din interiorul jocului, educatorul fiind un prticipant
direct la joc fie într -un rol definit, fie într -un rol nedefinit. Totodată, îndrumarea se poate
realiza și din exterior, din afara jocului, când educatorul își păstrează poziția de educator și
prin aceasta menține relații directe de la educator la educat.
În primul caz, relația de la educator la educat se împ letește cu relația de la participant
la participant la joc și în acest fel copilul asimilează sugestia adultului cu mare aviditate,
integrând cele două relații.ˮ (Gîrboveanu, M., 1970, pg. 266)
Îndrumarea jocurilor didactice prezintă diferențieri de la o grupă la alta și de la un
moment de influențare la altul. La grupa mică educatoarea trebuie să acorde copiilor, prin
comparație, un sprijin mult mai larg și susținut, începând cu momentele de organizare a
jocului și sfârșind cu încheierea lui.
Educatoarea are rolul de a urmări felul în care fiecare copil rezolvă sarcina didactică a
jocului și să -l ajute, ori de câte ori este nevoie, să o înțeleagă și să o rezolve corect.
Pe parcursul jocului, educatoarea poate trece de la conducerea directă (jocul de probă ) la
conducerea indirectă (complicarea jocului). În cazul în care ace asta nu este conducător de joc,
îndrumarea este prezentă și are un caracter stimulativ urmărind:
-să imprime și să mențină atmosfera de joc (prin diverse elemente de joc);
-să controleze modul în care copiii rezolvă sarcina de lucru, respectând regulile și
folosind un limbaj adecvat conținutului;
-să urmărească și să sprijine comportarea și modul de cooperare dintre copii;
-să antreneze toți copiii în activitate.
Pentru ca îndrumarea s ă fie adecvată jocului, educatorul trebuie să cunoască jocurile
copiilor la diferite vârste, tendințele de evoluție ale acestora dar și experiența de joc a grupului
de copii.
Spre deosebire de celelate jocuri (de creație, de construcții, de rol), în care copiii își pot

46
lua singuri materialele necesare desfășurării jocului, în cazul jocului didactic rolul de a pregăti
materialele îi revine întru totul educatoarei.
O altă cerință de care trebuie să țină seama educatoarea în cadrul jocurilor didactice o
reprezintă particularitățile de vârstă ale copiilor, dar și nivelul de cunoștințe al acestora. În
organizarea acestor jocuri se va porni de la jocuri simple, pentru ca mai apoi, dacă nivelul
grupei ne permite, să organizăm jocuri din ce în ce mai complicate.
Activitățile pe domenii experiențiale devin mult mai accesibile pentru copil dacă se
desfășoară sub formă de joc.
Copilul este puternic motivat, iar participarea sa directă la rezolvarea sarcinii este cu
minim efort.
O altă clasificare a modalităților de îndrumare a jocului are drept criteriu mijlocul
folosit în acest scop. Astfel avem:
 Îndrumarea prin intermediul obiectelor, jucăriilor sau a altor materiale;
 Îndrumarea prin mijlocirea acțiunilor;
 Îndrumarea prin intermediul cuvântului.
Nu se poate vorbi de folosirea exclusivă a uneia din cele trei forme de îndrumare,
acestea îmbinându -se armonios. Ponderea acestora diferă în funcție de vârstă.
,,Intervențiile din prima categorie constituie forme de sugerare concretă și directă,
deoarece punerea la dispozi ția copiilor a materialului îi ajută să facă asociații de cele mai
variate în funcție de cuantumul de cunoștințe pe care îl au, de nivelul de dezvoltare atins.
Astfel introducerea unei acțiuni, introducerea unui rol sau chiar mai mult, a unui joc
propriu -zis sunt doar câteva consecințe ale influenței materialului asupra jocului.ˮ
(Gîrboveanu, M., 1970, pg. 267)
Acest fel de intervenții este des întâlnit la preșcolarii mici. Cu cât copilul este mai mic,
cu atât materialul reprezintă sursa temei, subiectulu i și a întregii acțiuni. Având în vedere
aceste particularități , educatorul va acționa prin intermediul jucăriei în jocul copiilor.
Eficiența educativă a acestei categorii de intervenții, este determinată de modul în care
educatorul realizează o concorcond anță cât mai deplină între tema jocului și materialul pus la
dispoziție. În acest caz se impune o dozare cât mai rațională a cantității de jucării.
Cel de -al doilea mod de îndrumare este cel realizat prin intermediul acțiunilor , fie
acțiuni cu materiale no i (demonstrări), fie acțiuni cu participanții la joc (cu sau fără material).
,,În orice situație, acțiunile prezintă un model pe care copiii fie că -l preiau și -l reproduc
ca atare, la un nivel mai scăzut de creativitate, fie că -l filtrează, prelucrează și adaptează la
propriile lor vederi.ˮ (Gîrboveanu, M., 1970, pg. 268)

47
Aceste acțiuni pot avea un rol important în evoluția jocului în măsura în care educatorul
poate stimula la copii dorința de a le imita în mod conștient, de a le aplica în mod selectiv în
raport cu propriile interese.
Cea mai întâlnită formă de îndrumare o reprezintă cuvântul adultului , acesta putând fi
în același timp un mijloc de influențare de sine stătător dar și o completare a mijloacelor
enunțate mai sus.
Formele cele mai cunoscute pe care le poate îmbrăca cuvântul ca mijloc de influențare a
jocului sunt: sugestiile verbale, corectările și aprecierile pozitive sau negative.
Specific pentru îndrumarea jocului la vârsta preșcolară o reprezintă creș terea rolului
metodelor verbale , a îmbin ării cuvântului cu acțiuni demonstrative și a folosirii intense a
materialului, jucăriilor cu ajutorul cărora să se concretizeze intențiile adultului.
Nu trebuie să oferim copilului soluții de -a gata ci să -l învățăm să și le caute singur.
Există un raport invers proporțional între participarea directă a educatoarei în joc și
vârsta copiilor. Cu cât copiii cresc și cu cât ei se obișnuiesc să se joace în comun, cu atât se
diminuează participarea și îndrumarea lor prin metode directe de influențare .
Dorința sa de a obține rezultate foarte bune, interesul pentru activitatea din grădiniță,
forma plăcută a desfășurării jocului favorizează învingerea dificultăților intelectuale și
participarea activă, conștientă și motivată a copiilor la activitățile din grădiniț ă.
,,În concluzie, putem sublinia că în activitatea de îndrumare a jocului preșcolarilor,
acesta ridică complexe și variate probleme deoarece funcțiile și capacitatea lui de influențare
sunt multiple, constituind activitatea fundamentală, activitatea de bază căreia i se
subordonează celelalte forme de activități din viața preșcolarului (învățătura, munca) .ˮ
(Gîrboveanu, M., 1970, pg. 280 -281)

48
3. Capitolul III. Studiu privind rolul jocului didactic în dezvoltarea
preșcolarului

În cadrul activități lor din grădiniță sunt folosite o multitudine de metode care au drept
scop însușirea de către copii a unor cunoștințe, priceperi și deprinderi necesare dezvoltării lor
ulterioare. Una dintre aceste metode o reprezintă jocul didactic.
Acesta are o contribuție largă în verificarea cunoștințelor, exersarea deprinderilor și
priceperilor dobândite de copii în procesul de predare -învățare și totodată, stimulează
acțiunile de evaluare din partea educatoarei.
Ca modalitate de instruire și educare intelect uală a preșcolarilor, acesta realiează o
îmbinare deplină între obiectivele urmărite, conținutul activității și particularitățile psihice ale
vârstei preșcolare, prin transpunerea sarcinilor de învățare în joc.
Esența jocului didactic constă în faptul că îmbină într -un tot unitar și armonios atât
sarcini și funcții specifice jocului, cât și sarcini și funcții specifice învățării. Astfel preșcolarii
acumulează o cantitate mare de cunoștințe, impresii, își cultivă sentimente și interese fără a
resimți efortu l.
Valoarea practică a jocului didactic constă în faptul că, în procesul desfășurării lui,
copilul are posibilitatea aplicării cunoștințelor însușite, exersării priceperilor și deprinderilor
formate.
Totodată acesta este și un mijloc de evaluare, arătând î n ce măsură copiii și -au însușit
cunoștințele necesare, gradul de formare a priceperilor și deprinderilor de a realiza sarcinile în
succesiunea dată de educatoare și de a se întegra în ritmul cerut, de a da răspunsuri promte și
corecte.
Un rol important în desfășurarea jocului didactic îl are educatoarea. De modul în care
aceasta pregătește întregul joc, depinde succesul sau insuccesul activității.
Prin această lucrare vreau să demonstrez importanța jocului didactic în dezvoltarea
personalității copilului preșcolar.

3.1. Scopul, ipoteza și obiectivele cercetării

Scopul cercetării de față este reprezentat de valorificarea jocului didactic ca
modalitate de realizare a activităților instructiv -educative din grădiniță în vederea dezvoltării
preșcolarilor și eficientizarea procesului educativ.

49
Ipoteza generală a prezentului studiu este aceea că dezvoltarea psihosocială a
copiilor de vârstă preșcolară este influențată de metodele utilizate în cadrul activităților
instructiv -educative.
Ipoteza de cercetare
Prin implementarea în cadrul activităților didactice din grădiniță a unu i program
educațional numit „O călătorie minunată pe tărâmul cunoașterii ” care să valorifice în mod
constant și sistematic jocul didactic se vor crea premisele necesare dezvoltării preșcol arilor.
Obiectivele cercetării:
În scopul demonstrării validității ipotezei de la care am pornit studiul, voi urmări
următoarele obiective:
 identificarea nivelului inițial de dezvoltare a cunoștințelor, abilităților și
deprinderilor preșcolarilor;
 elaborarea și implementarea programului educa țional „O călătorie minunată pe
tărâmul cunoașterii ” cu rol în dezvoltarea copiilor de vârsta preșcolară ;
 analiza eficien ței derulării programului educațional propus, în sensul
determinării efectului acestuia asupra abilită ților și deprinderilor preșcolarilor .

3.2. Metodologia cercetării

3.2.1. Participanți

Cercetarea s -a desfășurat pe parcursul anului școlar 201 7-2018 la Grădinița nr. 1
Fârțănești și a inclus un eșantion de 21 de preșcolari din care:
Tabel 2 .Tabel copii
Băieți Fete Copii cu CES Copii în
plasament
Număr Procente Număr Procente Număr Procente Număr Procente
9 43% 12 57% 1 5 % – –-
Copiii cu vârsta de: 3 ani – 1 – 5%
4 ani -18 – 85%
5 ani – 2 – 10%
3.2.2. Metode și tehnici de cercetare

Metodele folosite în desfășurarea cercetării au fost:

50
A. Experimentul psihopedagogic
Metoda experimentului psihopedagogic este o metodă fundamentală de i nvestigație
prin care se urmăreș te „schimbarea realității educaționale prin crearea unor situații noi, prin
introducerea unor modificări în desfășurarea procesului instructiv -educativ și constatarea
efectelor acestora .” (Al ecu, S., 2005, p. 67)
Investigarea a parcurs toate etapele specifice acestei metode: faza prealabilă , în care
s-a testat eșantionul , s-au înregistrat date cu privire la variabilele implicate în experiment, s -a
stabilit ipoteza, obiectivele cercetării, tipul cercetării și strategia desfășurării experimentului;
faza administrării experimentului în vederea confirmării sau infirmării ipotezei pri n
introducerea programului educa țional „O călătorie minunată pe tărâmul cunoașterii” ; faza
înregistrării rezulta telor în care s -au analizat comparativ rezultatele obținute în etapa pretest și
posttest, progresul în care s -au analizat comparat iv rezultatele obținute de preșcolari în urma
aplicării programului educațional .
Variabilele cercetării:
– variabila independen tă – programul educa țional proiectat și implementat, intitulat „ O
călătorie minunată pe tărâmul cunoașterii”.
– variabila dependentă este reprezentată de rezultatele obținute de copii la activit ӑți.
Din punct de vedere metodologic, cercetarea este de tip cvasiexperimental deoarece
am întreprins -o asupra unui singur grup de preșcolari , fără a utiliza un grup de control. Au
fost analizate rezultatele ob ținute de către grupul experimental în etapele ini țială și finală, în
urma implementării program ului educațional „ O călătorie minunată pe tărâmul cunoașterii”.
Deoarece cercetarea experimentală este un proces secven țial, aceasta s -a realizat în
trei etape:
1. Etapa ini țială numită și pretest sau preexperimentală care s -a desfășurat în perioada
12-23.09.2017 și a urmărit evaluarea inițială a copiilor.
2. Etapa experimentală sau formativă (cvasiexperimentală) – desfășurată între lunile
septembrie -mai a fost reprezentată de implementarea programului ,,O lume minunată
pe tărâmul cunoașterii”
3. Etapa fina lă sau posttest – a constat în evaluarea finală a preșcolarilor pentru a
verifica eficiența activităților formative.
B. Metoda analizei produselor activită ții
Metoda analizei produselor activității preșcolarilor a permis s tudierea produselor
muncii acestora, adică fișe de lucru, lucrări practice și plastice etc., în cadrul activităților
integrate desfășurate.

51
Au fost analizate produsele copiilor după următoarele criterii:
– originalitatea lucrării;
– creativitate;
– corectitu dinea lucrării;
– acuratețea lucării.

3.3. Desfășurarea cercetării

3.3.1. Etapa inițială ( preexperimentală )

S-a realizat în perioada 12 -23.09.2017, prin intermediul unor fișe de lucru, lucrări
artistico -plastice, practic e pentru a putea cunoaște nivelul la care se află grupa de preșcolari,
în vederea organizării activităților viitoare.
Rezultatele obținute în urma aplicării probelor au fost centralizate și tran sformate în
comportamente: C.Î . – comportament însușit, C.D. – comportament în dezvolt are, C.A. –
comportament absent.

Evaluarea inițială pe domenii experiențiale
Domeniul Științe. Cunoașterea mediului

Proba 1: ,,Cine a venit?” – joc didactic .
Scop: Verificarea cunoștințelor despre animalele sălbatice și domestice și clasificarea
lor după : înfățișar e, hrană și locul unde trăiesc .
Conținut : cunoștințe despre animale le sălbatice și domest ice.
Sarcina didactică : recunoașt era animalelor sălbatice și domestice, identificarea hranei
acestora și a locului unde trăiesc .
Regulile jocului : Copilul va recunoaște animalul după onomatopee, apoi îl selectează
din mulțimea de animale – jucării – și spune ce știe despre el. La întrebările: ,,Ce mănâncă? ˮ
și ,,Unde trăiește? ˮ răspunde un alt copil. El alege jetonul care reprezintă hrana necesară
animalulu i respectiv și pe cel care reprezintă mediul de viață. Copilul dă verba l precizările
necesare și aș ază jetoanele în fața animalului respectiv.
Elemente de joc : surpriza, ghicirea, selectarea și mânuirea jetoanelor și a
medalioanelor.

52
Materiale didactice: animale jucării (vacă, porc, cal, câine, oaie, urs, vulpe, lup,
veveriță, iepure), jetoane reprezentând hrana fiecărui animal, jetoane reprezentând locul unde
trăiesc , medalioane cu animale sălbatice și domestice, imagini reprezentând adăpostul
animalelor sălbatice și domestice , fișe de lucru, creioane colorate .
Desfășurarea jocului :
În fața copiilor pe o masă vor fi așezate animalele -jucării. Copiii ascultă onomatopeele
rostite de conducătorul jocului. Dacă copilul numit recunoaște animalul, merge la masă, alege
jucăria -animal, o descrie, apoi o aș ază pe o masă.
Un alt copil num it vine la masă, alege jetoanul reprezentând hrana specifică animalului
respectiv și a locului unde locuiește (în pădure, la casa omului), verbaliz ează ce conțin acestea
și le aș ază în dreptul animalului jucărie.
Varianta 1 :
Conducătorul de joc va descrie un animal domestic sau sălbatic pe care copiii vor trebui
să-l numească. Copilul care ghicește animalul va deveni conducător de joc și va descrie la
rândul său un alt animal.
Varia nta 2 :
Copiii vor primi medalioane cu animale sălbatice (urs, vulpe) și domestice (cal, câine).
Fiecare animal trebuie să -și găsească adăpostul, reprezentat de o imagine care se află în clasă.
La semnalul: ,,Urșii își caută căsuța !ˮ, toți copiii care au medalioane cu urs se vor îndrepta
spre locul unde este căsuța lor și vor rămâne acolo până și celelalt e animale își vor găsi casa.
Evaluarea jocului
Copiii vor avea de rezolvat următoarea fișă :
”Fișă de evaluare inițială
Domeniul Științe – Cunoașterea med iului”

Unde trăiesc următoarele animale?

53

Itemi:
1. Recunoaște animalele sălbatice și domestice după onomatopee și după
descrierea făcută.
2. Precizează cu ce se hrănesc animalele sălbatice și domestice .
3. Identifică mediul de viață și adăpostul animalelor date .
Descriptori de performanță :
Maximal (C.Î .) – 3 puncte pentru fiecare item :
Recunoaște animalele sălbatice și domestice după onomatopee și după descrierea făcută.
Precizează cu ce se hrănesc animalele sălbatice și domesti ce fără ajutorul e ducatoarei .
Identifică mediul de viață și adăpostul animalelor date fără ajutorul educatoarei .
Mediu (C.D.) – 2 puncte pentru fiecare item :
Recunoaște animalele sălbatice și domestice după onomatopee și după descrierea făcută cu
ajutorul educatoarei.
Precizează cu ce se hrănesc animalele sălbatice și domestic e cu ajutorul e ducatoarei .
Identifică mediul de viață și adăpostul animalelor date cu ajutorul educatoarei .
Minimal (C.A.) – 0 puncte pentru fiecare item :
Confundă animalele sălbatice și domestice după onomatopee și după descrierea făcută.
Precizează cu ce se hrănesc animalele sălbatice și domestic e cu ajutorul e ducatoarei , pe baza
suportului intuitiv.
Identifică mediul de viață și adăpostul animalelor date cu ajutorul educatoarei , pe baza
suportului intuitiv.
Obiective operaționale :
– să recunoască animalele sălbatice și domestice după onomatopee și după descrierea
făcută;
– să precizeze cu ce se hrănesc animalele sălbatice și domestice ;
– să identifice mediul de viață și adăpostul animalelor date .

54
Copiii identifică anima lele după onomatopee, apoi le selectează din mulțimea de
animale jucării. Se identifică apoi hrana și mediul de viață al fiecărui animal .
La prima variantă, copiii ghicesc animalul după descrierea făcută, iar la a do ua variantă
copiii, având medalioane cu diferite animale, își vor căuta adăpostul.
După terminarea jocului didactic, copiii au realizat o fișă de lucru în care trebuiau să
indice locul unde trăiesc animal ele date .
Realizarea integrală a fiecărei sarcini a fost notată cu 3 puncte, realizarea parțială a
sarcinii cu 2 puncte, iar răspunsul greșit cu 0 puncte.

Proba 2: ,,Cu ce călătorim?” – joc didactic .
Scop: identificarea mijloacelor de locomoție și de transport în aer, pe apă și pe uscat .
Conținut : cunoști nțe despre m ijloace le de transport pe apă, în aer și pe uscat .
Sarcina didactică : recunoșterea mijloace lor de locomoție după ghicitori.
Regulile jocului: Plicul care con ține imaginea unui mijloc de transport pornește din
mână în mână la semnalul verde. El se oprește numai la semnalul roșu. Copilul la care s -a
oprit plicul îl deschide, fără să ar ate ilustrația celorlalți copii și formulează o ghicitoare despre
mijlocul de transport ilustrat, descriindu -i: părțile componente, ce funcție are fiecare dintre ele
și cine conduce autovehiculul. Copilul care va ghici mai repede, va plasa ilustrația la locul
potrivit, pe tablourile care reprezintă: apa, aerul și uscatul.
Elemente de joc : mișcarea plicului , semnalizarea, expunerea ghicitorii, ghicirea,
plasarea ilustr ației.
Material didactic :
– un semnalizator cu două culori: una roșie și una verde;
– plicuri cu ilustrații care reprezintă diferite mijloace de locomoție și de transport:
automobil, autobuz, căruță, bicicletă, motocicletă, tramvai, troleibuz, avion, elico pter, barcă,
vapor, tren;
– planșe reprezentând: apa, aerul și uscatul;
– machete.
Desfășurarea jocului :
Copiii vor fi așezați pe scaune și așteaptă desfășurarea jocului. Conducătorul jocului va
avea pe o masă plicurile cu ilustrații și semnalizatorul. Cân d el va ridica semnalizatorul verde,
plicul pornește din mână în mână ș i se oprește la semnalizatorul roșu. Copilul la care s -a oprit
plicul vine în față, îl deschide, fără să arate ilustrația celorlalți copii, formulează sau spune o

55
ghicitoare d espre aces ta. Ghicitoarea trebuie să cuprindă caracteristicile mijlocului de
locomoție ilustrat (părțile componente, cu ce scop sunt folosite și cine le conduce).
În cazul când nu cunosc ghicitori cu un mijloc de transport le formulează ei, ținând cont
de caracteri sticile acestuia. Copilul care va ghici cel mai repede va plasa ilustrația la locul
potrivit pe tablourile expuse.
Varianta 1 :
Copilul își alege de pe masa educat oarei jucăria (mijlocul de transport cu care dorește să
călătorească), îl denumește și îl desc rie, apoi îl plasează la locul potrivit pe o machetă.
Varianta 2 :
Copiii vor fi împărțiți în două grupuri: echipa mașinilor și cea a pietonilor. Mașinile vor
avea câte un volan, iar pietonii o gentuță. Mașinile merg pe stradă la culoarea verde a
semaforului, iar la culoarea roșie se opresc pentru a permite pietonilor să traverseze strada.
Rolurile se vor inversa, copiii care au fost mașini vor deveni pietoni.
Evaluarea jocului :
Conducătorul jocului va da copiilor diferite jetoane cu ilustrații red ând mijloacele de
locomoție și de transport. Apoi va trasa pe covor trei cercuri colorate: galben pentru cei ce
călătoresc pe uscat, verde pentru cei ce călătoresc pe apă și albastru pentru cei ce călătoresc în
aer. La întrebarea conducătorului de joc „Cu ce călătorim? ”, copiii se grupează în cele trei
cercuri, în funcție de imaginea de pe jeton. Copiii care au greșit nu vor pleca în călătorie.
Itemi:
1. Recunoaște mijloacele de locomoție și de transport după ghicitoare.
2. Respectă regulile de circulație.
3. Precizează pe unde circulă mijloacele de locomoție și de transport.
Descriptori de performanță :
Maximal (C.Î .) -3 puncte pentru fiecare item :
Recuno aște mijloacele de locomoție și de transport după ghicitoare .
Respectă regulile de circulație .
Precizează pe unde circulă mijloacele de locomoție și de transport, fără ajutorul e ducatoarei .
Mediu (C.D.) – 2 puncte pentru fiecare item :
Recuno aște mijloacele de locomoție și de transport după ghicitoare .
Respectă regulile de circulație, cu ajutorul educatoarei .
Precizează pe unde circulă mijloacele de locomoție și de transport, cu ajutorul e ducatoarei .
Minimal (C.A.) – 0 puncte pentru fiecare item :
Confundă mijloacele de locomoție și de transport.

56
Nu respectă regulile de circulație .
Precizează pe unde circulă mij loacele de locomoție și de transport, cu ajutorul educatoarei, pe
baza suportului intuitiv.
Obiective operaționale:
-să recunoască mijloacele de locomoție și de transport după ghicitoare ;
-să respecte câteva reguli de circulație;
-să precizeze pe unde circulă mijloacele de locomoție și de transport .
Plicul care conține imaginea unui mijloc de transport merge din mână în mâna la
semnalul verde. El se oprește la semnalul roșu, iar copilul la care s -a oprit formule ază o
ghicitoare despre acesta . La prima v ariantă, copii vor alege o jucărie reprezentând un mijloc
de transport, o vor descrie și o vor așeza pe o machetă. La a doua variantă , copiii vor fi
împărțiți în două echipe, echipa mașinilor și a pietonilor. Fiecare va trebui să circule pe o
stradă imagi nară respectând culorile semaforului.
La finalul activității , copiii vor primi jetoane cu mijloacele de locomoție și de transport.
Pe covor vor fi desenate trei cercuri colorate: galben pentru cei ce călătoresc pe uscat, verde
pentru cei ce călătoresc pe apă și albastru pentru cei ce călătore sc în aer. La întrebarea „Cu ce
călător im?ˮ , fiecare trebuie să treacă î n cercul corespunzător , având în vedere imaginea de pe
jeton.
Barem de corectare :
– pentru răspuns corect 3 puncte ;
-pentru răspuns incomplet 2 puncte;
-pentr u răspuns greșit/neparticipare 0 puncte .
Punctaj de referință : 6 itemi x 3 puncte = 18 puncte .
Total punctaj x 100/99 =………% .
Calculul calificativului individual:
-90% -100% : Comportament însușit ;
-50%-90%: Comportament în dezvoltare ;
– sub 50%: Comportament absent .

Tabel 3 Rezultatele copiilor în urma aplicării evaluării inițiale la activitățile de
Cunoaștere a mediului
Nr. crt. Nume și prenume Punctaj Calificativ
1. B.N. 5 C.A.

57
2. B.C. 12 C.D.
3. B.E. 14 C.D.
4. B.G. 14 C.D.
5. C.G. 6 C.A.
6. C.L. 12 C.D.
7. C.M. 18 C.Î.
8. C.A. 18 C.Î.
9. D.A. 18 C.Î.
10. G.Ș. 11 C.D.
11. G.A. 14 C.D.
12. G.A. 11 C.D.
13. G.C. 10 C.D.
14. I.G. 12 C.D.
15. L.G. 13 C.D.
16. L.M. 14 C.D.
17. M.M. 15 C.D.
18. Ț.M. 15 C.D.
19. T.G. 14 C.D.
20. S.C. 13 C.D.
21. V.R. 18 C.Î.

În tabelul analitic nr. 3 sunt prezentate procentajele obținute de preșcolari în urma
aplicării probelor de evaluare inițială la activitățile de Cunoaștere a mediului. Doar 4 copii au
obținut punctaj maxim, care denotă un nivel de pregătire foarte bun, corespunzător nivelul ui
de vârstă. La nivelul grupei, 15 copii întâmpină probleme în ce ea ce privește cunoașterea
mijloacele de locomoție și locul pe unde acestea circulă, asta din cauza lipsei de interes din
partea părinților pentru achiziționarea de cărți pe această temă și nu numai , dar și a situă rii
geografice a comunei, care nu le permite accesul la mai multe mijloace de transport.
Doi copii au obținut punctaje slabe, unul dintre ei fiind în primul an de grădiniță, iar cel
de-al doilea a venit anul acesta la grupa noastră , după ce nu a luat evaluarea pentru înscrierea
la clasa pregătitoare.

58
Tabel 4. Centralizarea rezultatelor obținute de copii la activitățile de Cunoașterea
mediului
Calificativ Număr copii Procentaj
Comportament însușit 4 19%
Comportament în dezvoltare 15 71%
Comportament absent 2 10%

În tabelul sintetic numărul 4, am centralizat rezultatele obținute de preșcolari în urma
aplicării probelor in ițiale în cadrul activităților de C unoașterea mediului. Din acest tabel reiese
că doar 4 copii (19%) au un comportament însușit core spunzător, 15 copii (71 % ) au un
comportamen t în dezvoltare, iar doi copii au un comportame nt absent din motive întemeiate.
Aceste date sunt prezentate în histograma de mai jos în vederea măsurării cunoștințelor
copiilor .

Figura nr. 1: Reprezentarea grafică a rezultate lor copiilor la activitățile de
Cunoașterea mediului.

În ace astă histogramă se observă că din cei 21 de copii doar 19% ( 4 copii ) posedă
cunoștințe despre hrană , mediul de viață al animalelor domestic e și sălbatice , dar și despre
mijloacele de transport, reguli de circulație și locul pe unde circulă acestea.
Un procent de 71% ( 15 copii) îl rep rezintă copii care au un compor tament în
dezvoltare, aceștia nu reușesc să pună în perechi animalul cu hrana acestuia, confundă mediul
de viață al animalelor date, n u recunosc culorile , neputând astfel să identifice cor ect locul pe
unde circulă mijloacele de transport. Din pă cate există și un procent de 10 % (2 copii) care au 0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Comportament
insusitComportament in
dezvoltarecomportament
absentRezultatele copiilor la Cunoasterea mediului
Procentaj

59
un comportament absent, aceștia participând greu la activitate, nereușind să precizeze cu ce s e
hrănesc animalele , nici mediul în care acestea trăiesc, dar nici regulile de circulație și locul pe
unde circulă mijloacele de transport.

Dome niul Științe. Activitate matematică

Proba 1: ,,Arată jetonul potrivit!” – joc didactic.
Scop : verificarea numă ratului în limitele 1 -5 și dezvoltarea operațiilor gândirii.
Conținut : cunoștințe despre numerele naturale cuprinse în limitele 1 -5.
Sarcina didactică : identificarea jetonului cu tot atâtea obiecte câte arată cifra dată .
Regulile jocului:
La semnalul educatoarei, copiii vor scoate din coșuleț jetonul corespunzător numărului
dat. Conducătorii echipelor vor afișa imaginea la panou.
Elemente de joc : întrecerea, ghicirea, aplauzele.
Material didactic : jetoane cu cifre de la 1 la 5, panoul pent ru afișat, jetoane cu 1-5
obiecte desenate pentru fiecare copil.
Desfășurarea jocului :
După intuirea materialelor primite, educatoarea cere copiilor să precizeze numărul de
obiecte desenate pe jetoane. Ea va spune un număr, iar copiii vor arăta jetonul pe care sunt
desenate tot atâtea obiecte câte reprezintă numărul ales. Copiii motivează alegerea jetonului.
Exemplu : Eu am ridicat jetonul cu patru eleme nte pentru că numărul spus de
dumneavoastră este 4 .
Varianta 1 :
Educatoarea indică jetonul pe care copi ii trebuie să -l pună pe masă prin bătăi de palme.
Varianta 2 :
Copiii sunt împărțiți în două grupe (fete și băieți), fiecare alegându -și un conducător.
Educatoarea ridică o cifră (de la 1 la 5), iar copiii din fiecare echipă aleg jetonul care are
tot atâte a obiecte desenate pe el câte arată cifra. Câștigă ec hipa care așază co rect jetonul la
panou.
Evaluarea jocului :
Se va realiza prin următoarea fișă de lucru:
„Fișă de evaluare initial ă. Domeniul Științe. Activitate matematică” .

1. Colorează atâtea obiecte cât îți indică cifra.

60

1

3

2

5

4

2. Încercuiește vecinii numărului doi.
1 2 3 4 5
Itemi :
1. Numără în limitele 1 -5, recunoscând grupele cu 1 -5 obiecte și cifrele
corespunzătoare.
2. Colorează atâtea imagini câte îi indică cifra .
3. Indică vecinii numărului dat .
Descriptori de performanță :
Maximal (C.Î .) -3 puncte pentru fiecare item :
Numără în limitele 1 -5, recunoscând gr upele cu 1 -5 obiecte și cifrele corespunzătoare .
Colore ază atâtea imagini câte îi indică cifra .
Indică vecinii numărului dat .
Mediu (C.D.) -2 puncte pentru fiecare item:
Numără în limitele 1 -5, recunoscând grupele cu 1 -5 obiecte și cifrele corespunzătoare , cu
ajutorul educatoarei .
Colorează atâtea imagini câte îi indică cifra, cu ajutorul educatoarei .
Indică vecinii numărului dat, cu ajutorul educatoarei .
Minimal (C.A.) – 0 puncte pentru fiecare item :

61
Numără în limitele 1 -5, recunoscând grupele cu 1 -5 obiecte și cifrele corespunzătoare , cu
ajutorul educatoarei, pe baza materialului intuitiv .
Colorează doar două serii din cele 5 date .
Indică greșit vecinii numărului dat .
Obiective operaționale:
-să numere de la 1 la 5 recunoscând gr upele cu 1 -5 obiecte și cifrele
corespunzătoare ;
-să realizeze corespondența dintre număr și cantitate ;
-să identifice vecinii unui număr dat.
Copiii au primit pe măsuțe coșulețe av ând în ele jetoane cu imagini. Educatoarea va
spune un număr, iar copiii vor ridica din coșuleț jetonul care are tot atâtea obiecte câte
reprezintă numărul ales.
La prima variantă se va face ac elași lucru doar că numărul va fi indicat prin bătăi de
palme. La a doua variantă, copiii împărțiți în echipa fetelor și a băieților, după ce își aleg un
conducător, vor trebui să pună la panou jetonul care are tot atâtea obiecte desenate pe el câte
arată cifra ridicată de educatoare.
Se va trece apoi la rezolvarea unei fișe de lucru , unde copiii vor avea de colorat atâtea
obiecte câte le indică cifra și de încercuit vecinii unui număr dat.
Realizarea integrală a fiecărei sarcini a fost notată cu 3 puncte, realizarea parț ială a
sarcinii cu 2 puncte, iar răspunsul greșit cu 0 puncte.

Proba nr. 2 : ,,Trăistuța Veronicăi” – joc didactic.
Scop: Recunoașterea pieselor geometrice (pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi) după cele
patru at ribute (formă, mărime, culoar e, grosime) .
Conținut : cunoștințe despre piesele geometrice (pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi).
Sarcina didactică:
Recunoașterea pieselor geometrice prin acțiunea analizatorilor tactili și vizuali.
Regulile jocului :
Un copil legat la ochi alege o piesă din trăistuță, o pipăie și precizează forma și mărimea
acesteia.
Elemente de joc : surpriza, ghicirea , ritmizări .
Material didactic : o trăistuță, figuri geometrice (cercuri, pătrate, dreptunghiuri și
triunghiuri).

62
Desfășurarea jocului :
Educatoarea prezintă trăistuța Veronicăi în care sunt piesele geometrice. Copiii sunt
solicitați de educatoare să participe la joc prin versurile:
,,Să vină acum la mine
Un copil ce știe bine
Atingând o piesă doar
Forma să o spună clar. ˮ
Copilul chemat este legat la o chi. El introduce mâna în săculeț, alege o piesă, o pipăie și
precizează forma și mărimea piesei geometrice. Piesa va fi arătată copiilor care vor aprecia
corectitudinea răspunsului. În final copilul va preciza și culoarea piesei.
Varianta 1 :
Pe masa educatoarei sunt și alte piese g eometrice. După ce ghicește forma și mărimea
piesei din trăistuță, un alt copil va alege de pe masa educatoarei alte trei piese de aceeași
formă cu cea din săculeț și formează o grupă.
Ex.: Eu am format o grupă de ce rcuri p entru că și piesa din săc uleț era tot cerc.
Varianta 2 :
Conducătorul jocului descrie o piesă geometrică, iar copilul numit trebuie să o găsească
în piesele de pe masa educatoarei.
Ex.: Caută un pătrat mare, galben și gros.
Evaluarea jocului :
A fost realiz ată cu aj utorul următoarei fișe de lucru:
„Fișă de evaluare inițială. Domeniul Științe. Activitate matematică ”

Completează desenul cu elementele care lipsesc .

63
Itemi :
1. Formează grupe de piese geometrice după criteriile date.
2. Identifică piesele geometrice cu ajutorul simțului tactil și după
descrierea făcută.
3. Completează desenul cu elementele care lipsesc.
Descriptori de performanță :
Maximal (C.Î .):
Formează grupe de piese geometrice după criteriile date, fără ajutorul educatoarei .
Identifică piesele geometrice cu ajutorul simțului tactil și după descrierea făcută, fără ajutorul
educatoarei .
Comp letează desenul cu elementele care lipsesc, fără ajutorul educatoarei .
Mediu (C.D.) :
Formează grupe de piese geometrice după criteriile date, cu ajutorul educatoarei .
Identifică piesele geometrice folosind simțului tactil și după descrierea făcută, cu ajutorul
educatoarei .
Completează desenul cu elementele care lipsesc, cu ajutorul educatoarei .
Minimal (C.A.) :
Formează grupe de piese geometrice după criteriile date, cu ajutorul educatoarei, pe baza
materialului intuitiv .
Identifică piesele geometrice cu ajutorul simțului tactil și după descrierea făc ută, cu ajutorul
educatoarei, pe baza materialului intuitiv .
Com pletează desenul cu câteva elemente care lipsesc .
Obiective operaționale :
-să formeze grupe de piese geometrice după criteriile date ;
-să identifice piesa geometrică cu ajutorul simțului tactil și după descrierea făcută ;
-să completeze desenul cu elementele care lipsesc .
Copiii legați la ochi trebuie să recunoască piesele geometrice prin pipăire. La prima
variantă copiii au avut de ales figuri geometrice identice cu cea scoasă din săcule ț și să
formeze o grupă de piese la fel . La a doua variantă co piii au trebuit să găsească piesele
geometrice după descrierea făcută . La finalul activității copiii au avut de completat o căsuță
cu elementele care îi lipsesc.
Realizarea integrală a fiecărei sarcini a fost not ată cu 3 puncte, realizarea parț ială a
sarcinii cu 2 puncte, iar răspunsul greșit cu 0 puncte.

64
Barem de corectare :
-pentru răspuns corect 3 puncte ;
-pentru răspuns incomplet 2 puncte ;
-pentr u răspuns greșit/neparticipare 0 puncte .
Punctaj de referință : 6 itemi x 3 puncte = 18 puncte .
Total pun ctaj x 100/99 =………% .
Calculul calificativului individual:
-90% -100% – Comportament însușit ;
-50% -90% -Comportament în dezvoltare ;
– sub 50% -Comportament absent

Tabel 5. Rezultatele copiilor în urma evaluării inițiale la Activită țile matematice
Nr. crt. Nume și prenume Punctaj Calificativ
1. B.N. 6 C.A.
2. B.C. 17 C.Î.
3. B.E. 12 C.D.
4. B.G. 11 C.D.
5. C.G. 6 C.A.
6. C.L. 13 C.D.
7. C.M. 18 C.Î.
8. C.A. 18 C.Î.
9. D.A. 18 C.Î.
10. G.Ș. 12 C.D.
11. G.A. 16 C.D.
12. G.A. 10 C.D.
13. G.C. 10 C.D.
14. I.G. 15 C.D.
15. L.G. 14 C.D.
16. L.M. 18 C.Î.
17. M.M. 18 C.Î.
18. Ț.M. 13 C.D.
19. T.G. 15 C.D.
20. S.C. 12 C.D.

65
21. V.R. 18 C.Î.

În tabelul analitic nr.5 sunt prezentate rezultatele obținute de preșcolari în urma aplicării
probelor de evaluare inițială la Activitățile matematice .

Tabel 6. Centralizarea rezultatelor obținute de copii la Activitățile matematice.
Calificativ Număr copii Procentaj
Comportament însușit 7 33%
Comportament în dezvoltare 12 57%
Comportament absent 2 10%

În tabelul sintetic nr. 6 am centralizat rezultatele pe tipuri de comportamente. Din acest
tabel reiese că doar 7 copii (33%) știu să numere grupe de obiecte, să asocieze cifra
corespunzătoare, să recunoască figurile geometrice și să completeze desene incomplete. Din
colectivul de preșcolari, 12 copii (57%) au un comportament în dezvoltare , confundă cifrele,
identifică greu vecinii numer elor, iar câțiva nu au deprinderi de lucru individual, doi copii
(10%) au un comportament absent. Nu reușesc să numere, nu cuno sc cifrele și nici vecinii
numerelor, recunosc câteva forme geometrice și nu co mpletează desenul
corespunzător. Aceste date sunt pre zentate în histograma următoare .

Figura nr. 2: Reprezentarea grafică a rezultatelor copiilor la Activitățile
matematice
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Comportament
insusitComportament in
dezvoltarecomportament
absentRezultatele copiilor la activitățile matematic e
Procentaj

66
În ace astă histogramă se observă că din cei 21 de copii doar 33% ( 7 copii) posedă
cunoștințe despre numerație și figuri geometrice. Un procent de 57% ( 12 copii) îl rep rezintă
copii care au un compor tament în dezvoltare, aceștia nu reușesc să numere corect , nu fac
distincția între forma și mărimea pieselor geometrice și confundă culorile.
Din păcate există și un procent de 10% (2 copii) care au un comportament absent,
aceștia participând greu la activitate, nu cunosc cifrele, numără greu grupele date, confundă
piesele geometrice și nu cunosc culorile.

Domeniul Limbă și Comunicare – Educar ea limbajului

Proba 1 –,, Cine este personajul?” -joc didactic .
Scop : Verificarea cunoștințelor copiilor despre personajele din poveștile cunoscute .
Conținut : cunoștințe despre poveștile : Capra cu trei iezi, Ursul păcălit de vulpe,
Punguța cu doi bani, Scufița Roșie, Motanul încălțat.
Sarcina didactică:
Recunoașterea personajelor din poveștile cunoscute și plasarea lor la cadrul de poveste
corespunzător.
Regulile jocului :
La cererea unei păpuși – marionetă, copiii vor alege un personaj din poveste, îi vor spune
numele și îl vor asocia cadrului potrivit. Copiii ascultă la casetofon replica unui personaj, îl
recunosc și -l denumesc.
Elemente de joc : mișcarea personajelor, păpușa – marionetă, ghicirea, aplauzele.
Material didactic : siluete, cadru de poveste, pă pușă– marionetă, casetofon.
Desfășurarea jocului :
Păpușa marionetă aduce copiii în lumea poveștilor. Prin versurile: ,,Hai, te rog,
poftește/Personajul îl alege/ În poveste -l potrivește ˮ, păpușa îl îndeamnă să aleagă o siluetă a
unui personj. După ce spun despre ce personaj este vorba îl vor așeza pe panou, la cadrul de
poveste a decvat. Copiii trebuie să dea și replici scurte din poveștile din care fac parte
personajele.
Ex.: Eu am ales u rsul din povestea „Ursul păcalit de vulpe ” și îl așez la imaginea din
această poveste.
Varianta 1 :
Păpușa va prezenta copiilor fragmente din poveștile cunoscute, cerând acestora să spună
numele poveștilor audiate .

67
Varianta 2 :
Copiii vor asculta la casetofon replica unui personaj din poveste, iar aceștia trebuie să
recunoască personajul după replica audiată.
Evaluarea jocului
Se va realiza prin următoarea fișă de lucru :
„Fișă de evaluare inițială. Domeniul Limbă și comunicare. Educarea limbajului”

Unește personajul cu povestea din care face parte.

Itemi :
1. Recunoaște personajul și povestea din care face parte.
2. Identifică povestea după fragmentul audiat.
3. Unește personajul cu povestea din care face parte.
Descriptori de performanță :
Maximal (C.Î .)-3 puncte pentru fiecare item :
Recunoaște personajul și povestea din care face parte.
Identifică povestea după fragmentul audiat .
Unește personajul cu povestea din care face parte.

68
Mediu (C.D.) – 2 puncte pentru fi ecare item :
Recunoaște personajul și povestea din care face parte.
Identifică povestea după fragmentul audiat , cu ajutorul educatoarei.
Unește personajul cu povestea din care face parte, cu ajutorul educatoarei.
Minimal (C.I.) – 0 puncte pentru fiecare ite m:
Recunoaște personajul și povestea din care face parte.
Identifică povestea după fragmentul audiat , cu ajutorul educatoarei, pe baza materialului
intuitiv .
Unește personajul cu povestea din care face parte, cu ajutorul educatoarei, pe baza
materialului i ntuitiv .
Obiective operaționale:
-să recunoască personajul și povestea din care face parte ;
-să identifice povestea după fragmentul audiat;
-să unească fiecare personaj cu povestea potrivită .
La îndemnul păpușii -marionetă copiii și aleg câte o siluetă a un ui personaj din poveștile
cunoscute. Precizează numele acestuia și îl plasează la cadrul de poveste corespunzător. La
prima variantă copiii vor recunoaște poveștile după un fragment din acea poveste, iar la a
doua variantă copiii vor identifica personajele după replicile acestora . La sfârșitul activității
copii vor avea de rezolvat o fișă de lucru în care vor trebui să unească fiecare personaj cu
povestea din care face parte.
Realizarea integrală a fiecărei sarcini a fost notată cu 3 puncte, realizarea parț ială a
sarcinii cu 2 puncte, iar răspunsul greșit cu 0 puncte.

Proba nr. 2 –„Eu spun una, tu spui multe” -joc didactic.
Scop: Verificarea folosirii de către copii a formelor de singu lar și plural a
substantivelor, precum și a deprinderii de a le include corect în propoziții .
Conținut : cunoștințe despre singularul și pluralul substantivelor .
Sarcina didactică:
Alegerea corectă a jetonului cu una sau mai multe imagini și exprimarea corectă a
singularului și pluralului.
Regulile jocului :
Copilul chemat de ed ucatoare vine la masa ei, alege un cartonaș și spune dacă pe el este
reprezentat un element (sau mai multe elemente).

69
Copilul care are jetonul cu imaginea mai multor elemente de același fel (sau cu o
imagine a obi ectului), ridică cartonașul și formulează propoziția.
Elemente de joc : întrecerea, aplauzele, mișcarea, ghicirea .
Material didactic : cartonașe cu diferite desene reprezentând un singur lucru sau ființă
și altele reprezentând mai multe obiecte sau ființe de același fel, tabla magnetică, jucării.
Desfășurarea jocului :
Pentru fiecare substantiv propus în joc există două cartonașe, unul cu un singur element,
iar altul cu două sau mai multe elemente de același fel. Unul din cartonașe va fi pe masa
educatoarei, iar celălalt repartizat copiilor în așa fel încât să existe, atât pe masă, cât și la
copii, cartonașe care conțin un singur element și care redau mai multe elemente.
Pe rând, câte un copil vine la masa educatoarei și alege un cartonaș.
De exemplu, ridicând un cartonaș cu mai multe elemente copilul spune: ,,Eu am pe
cartonaș multe flori .ˮ Copilul la care se află cartonașul cu o singură floare se ridică și spune: ,,
Eu am cartonașul cu o floare .ˮ Apoi formulează propoziția despre floare. Copilul care se află
la masa educatoarei trece propoziția respec tivă la plural.
Varianta 1 :
Educatoarea (sau un copil) spune un cuvânt la singular (sau plural), iar copiii trebuie să
spună același cuvânt la plural – respectiv la singular.
Varianta 2 :
Se vor alcătui propoziții cu cu vintele folosite în joc.
Exemplu : ,,În grădină sunt multe flori .ˮ sau ,,Ionel a văzut o pisică. ˮ
Evaluarea jocului :
Se va realiza prin următoarea fișă de lucru :
„Fișă de evaluare inițială. Domeniul Limbă și Comunicare. Educarea limbajului”

Unește imaginile cu un singur element cu cele cu mai multe elemente.

70

Itemi :
1. Găsește cuvântul potrivit după regula o floare –două flori .
2. Alcătuiește propoziții simple/dezvoltate folosind cuvântul găsit .
3. Unește imaginile cu un obiect cu cele cu mai multe obiecte .
Descriptori de performanță :
Maximal (C. Î.)- 3 puncte pentru fiecare item :
Găsește cuvântul potrivit după regula o floare –două flori .
Alcătuiește p ropoziții simple/dezvoltate folosind cuvântul găsit .
Unește imaginile cu un obiect cu cele cu mai multe obiecte .
Mediu (C. D.)- 2 puncte pentru fiecare item :
Găsește cuvântul potrivit după regula o floare –două flori .
Alcătuiește propoziții simple/dezvoltate folosind cuvântul găsit , cu ajutorul educatoarei .
Unește imaginile cu un obiect cu cele cu mai multe obiecte , cu ajutorul educatoarei .
Minimal (C.A.) – 0 puncte pentru fiecare item :
Găsește cuvântul potrivit după regula o floare –două flori .
Alcătuiește propoziții simple/ dezvoltate cu cuvântul găsit , cu ajutorul educatoarei, pe baza
materialului intuitiv .
Unește imaginile cu un obiect cu cele cu mai multe obiecte, cu ajutorul educatoarei, pe baza
materialului intuitiv .
Obiective operaționale :
-să formeze corect pluralul cuvintelor date;
-să formule ze propoziții simple/dezvoltate folosind cuvântul găsit ;
-să asocieze corect imaginea cu un singur obiect cu cea cu mai multe obiecte ;

71
Câte un copil vine și alege câte un jeton pe care sunt mai multe obiecte și verbalizează
acest lucru: ,, Eu am pe jeton multe flori ˮ. Colegul la care se află jetonul cu un singur obiec t
se va ridica și va spune: ,,Eu am jetonul cu o floare .ˮ Apoi acesta va formula o propoziție
despre floare. Copilul care a al es jetonul cu mai multe obiecte va trece propoziția formată la
plural. La prima variantă a jocului, educatoarea va spune un cuvânt la singular ( sau plural), iar
copiii vor trebui să pună același cuvânt la plural – respectiv la singular. La a doua variantă,
copiii vor forma propoziții cu ajutorul cuvintelor folosite în joc. La finalul activității , copiii
vor primi fișe de lucru unde vor trebui să u nească imaginile cu un singur obiect cu cele cu mai
multe obiecte.
Realizarea integrală a fiecărei sarcini a fost notată cu 3 puncte, realizarea parțială a
sarcinii cu 2 p uncte, iar răspunsul greșit cu 0 puncte.
Barem de corectare:
– pentru răspuns corect 3 puncte;
– pentru răspuns incomplet 2 puncte;
– pentru răspuns greșit/neparticipare 0 puncte.
Punctaj de referință: 6 itemi x 3 puncte = 18 puncte .
Total punctaj x 100/99=………% .
Calculul calificativului individual:
– 90% – 100% – Comportament însușit;
– 50% – 90% – Comportament în dezvoltare;
– sub 50% – Comportament absent.

Tabel 7. Rezultatele copiilor în urma evaluării inițiale la activitățile de Educarea
limbajului .
Nr. crt. Nume și prenume Punctaj Calificativ
1. B.N. 4 C.A.
2. B.C. 14 C.D.
3. B.E. 16 C.D.
4. B.G. 16 C.D.
5. C.G. 10 C.D.
6. C.L. 14 C.D.
7. C.M. 18 C.Î.
8. C.A. 18 C.Î.

72
9. D.A. 18 C.Î.
10. G.Ș. 16 C.D.
11. G.A. 15 C.D.
12. G.A. 15 C.D.
13. G.C. 15 C.D.
14. I.G. 14 C.D.
15. L.G. 16 C.D.
16. L.M. 18 C.Î.
17. M.M. 18 C.Î.
18. Ț.M. 15 C.D.
19. T.G. 18 C.Î.
20. S.C. 16 C.D.
21. V.R. 18 C.Î.

În tabelul analitic nr. 7 sunt prezentate rezultatele obținute de preșcolari în urma
aplicării probelor de evaluare iniț ială la activitățile de Educare a limbajului .

Tabel 8. Centralizarea rezultatelor obținute de c opii la activitățile de Educare a
limbajului
Calificativ Număr copii Procentaj
Comportament însușit 7 33%
Comportament în dezvoltare 13 62%
Comportament absent 1 5%

În tabelul sintetic nr. 8 am centralizat rezultatele pe tipuri de comportamente. Din totalul
preșcolarilo r de la grupă, doar 7 copii (33 %) au reușit să rezolve corect toate sarcinile date,
având un comportament însușit, 13 copii (62%) au avut nevoie de ajutorul educatoarei pentru
a rezolva sarcinile, aceștia avân d un comportament în dezvoltare , iar 1 copil (5%) nu a reușit
să rezolve corect sarcinile dat e, având un comportament absent. Aceste date sunt prezentate în
histogra ma de mai jos .

73

Figura nr. 3: Reprezentarea grafică a rezultatelor copiilor obținu te la activitățile
de Educare a limbajului.

În această histogramă se observă că din cei 21 de copii doar 33% (7 copii) știu să
povestească, să formeze propoziții simple și dezvoltate și să folose ască corect formele de
singular și plural. Un procent de 62% (13 copii) îl reprezintă copii i care au un comportament
în dezvoltare, aceștia nu cunosc foarte bine poveștile, au nevoie de ajutor pentru a co nstrui
propoziții și întâmpină greutăți la trecerea cuvintelor de la singular la plural.
Din păcate există și un procent de 5% (1 copil) care are un comportament absent, acesta
participând cu greu la activitate, nu cunoaște personajele din povești, nu poa te construi
propoziții simple și nu cunoaște pluralul cuvintelor.

Domeniul om și societate – Educație pentru societate

Proba 1 -,,De-a grădinița” – joc didactic .
Scop: Verificarea cunoștințelor despre viața și activitatea copilului în grădiniță și a
principalelor norme de comportare în grădiniță.
Conținut : cunoștințe despre regulile de comportare civilizată în grădiniță.
Sarcina didactică:
Recunoașterea acțiunii din ilustrații și enunțarea regulilor de comportare implicate în
situația respectivă.

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Comportament
insusitComportament in
dezvoltareComportament
absentRezultatele copiilor la activitățile de Educarea
limbajului
Procentaj

74
Regulile jocului :
Copiii trebuie să execute acțiunea din ilustrație în grup sau individual după cum o cere
conducătorul jocului. Cel căruia i se dă ilustrația trebuie să spună ce reprezintă și ce au voie și
ce nu au voie copiii să facă, în situația respectiv ă.
Elemente de joc : ghicirea, imitarea, aplauzele .
Material didactic : ilustrații reprezentând diferite momente semnificative din viața în
grădiniță : sosirea la grădiniță, salutarea educatoarei, dezbrăcarea, așezarea hainelor la vestiar,
spălarea la chiuvet ă, gustarea, participarea la jocuri, participarea la activități, jocurile în curte,
plecarea copiilor acasă, o cutie de carton frumos decorată.
Desfășurarea jocului :
Materialul ilustrativ va fi pus într -o cutie. Cutia va sta la masa educatoarei. Un copil va
fi solicitat să scoată din cutia cu surprize o ilustrație. Acesta va pune ilustrația la flanelograf,
apoi, împreună cu întreaga grupă , va imita acțiunea redată în imagine.
După ce s -a executat acțiunea, copilul ia ilustrația de la flane lograf și o înmâ nează altui
copil. Acesta va preciza ce acțiune este redată, ce t rebuie să facă și să nu facă copiii în
împrejurarea respectivă.
De exempl u, dacă se oferă ilustrația reprezentând sosirea copiilor la grădiniță, copiii vor
imita acțiunea de ștergere a picio arelor înainte de a intra în grădiniță, apoi copilul care
primește ilustrația relatează în legătură cu conținutul ilustrației aproximativ următoarele:
,,Când ajungem la grădiniță, înainte de a intra, ne ștergem bine picioarele .ˮ
Conducătorul jocului, respectiv copilul care înmânează ilustrația poate să intervină cu
întrebarea: ,, De ce ne ștergem picioarele? ˮ sau ,,Ce se întâmplă dacă un copil intră în
grădiniță fără să se șteargă pe picioare? ˮ
Varianta 1 :
Se prezintă două seturi de imagini redând pe d e o parte situația corectă de respectare a
unei reguli de comportare și un caz negativ de abatere de la regulă. Educatoarea deține setul
cu imagini reprezentând situațiile de încălcare a regulilor, iar copiii pe cele de respectare a
acestora . Se cere să se facă perechi între cele două imagini care redau aceeași împrejurare de
viață. Educatoarea arată o imagine și întreabă : ,,Ce este permis și ce nu este permis să
facem……când ne spălăm? ˮ
Copilul care are imaginea cu aspectul pozitiv o aduce la masa educ atoarei și expune
regulile referitoare la împrejurarea respectivă.

75
Varianta 2 :
Conducătorul jocului enunță o situație din viața copiilor, iar copilul care are imaginea
corespunzătoare expune regulile de comportare de care trebuie să țină cont grupa în
împrejurarea stabilită.
Evaluarea jocului :
Se vor așeza ilustrațiile la flanelograf în succesiunea în care au loc acțiunile în cursul
unei zile.
Itemi :
1. Recunoaște și denumește acțiunea de pe jeton .
2. Face perechi între imaginile cu comportamente corecte/ incorecte ,
întâlnite la grădiniță .
3. Enumeră reguli de comportare civilizată la grădiniță .
Descriptori de performanță:
Maximal (C.I.) – 3 puncte pentru fiecare item :
Recunoaște și denumește acțiunea de pe jeton .
Face perechi între imaginile cu comportamente corecte /incorecte , întâlnite la grădiniță .
Enumeră reguli le de comportare civilizată la grădiniță .
Mediu(C.D.) – 2 puncte pentru fiecare item :
Recunoaște și denumește acțiunea de pe jeton .
Face perechi între imaginile cu comportamente corecte / incorecte , întâlnite la grădiniță, cu
ajutorul educatoarei .
Enumeră reguli le de comportare civilizată la grădiniță, cu ajutorul educatoarei .
Minimal(C.A.) – 0 puncte pentru fiecare item :
Recunoaște și denumește acțiunea de pe jeton, cu ajutorul educatoar ei.
Face perechi între imaginile cu comportamente corecte/ incorecte , întâlnite la grădiniță, cu
ajutorul educatoarei , pe baza materialului intuitiv.
Enumeră reguli le de comportare civilizată la grădiniță, cu ajutorul educatoarei, pe baza
materialului intu itiv.
Obiective operaționale:
-să precizeze acțiunea prezentată pe jeton ;
-să facă perechi cu imaginile reprezentând comportamente corecte și greșite din
grădiniță ;
-să enumere reguli de comportare civilizată la grădiniță .

76
Copiii au extras din ,,cutia cu surprize” jetoane reprezentând diferi te activități din
grădiniță, pe care le -au denumit, apoi le -au imitat. La prima variantă a jocului , copiii a u pus în
perechi imagini cu comportamente corecte și greșite întâlnite la grădiniță.
La a doua variantă , copii i au enumera t reguli de comportare civilizată la grădiniță. La
sfârșitul activității , copiii au pus în ordine cronologică ilustrațiile.
Realizarea integrală a fiecărei sarcini a fost notată cu 3 puncte, realizarea parțială a
sarcinii cu 2 puncte, iar răspu nsul greșit cu 0 puncte.
Barem de corectare:
– pentru răspuns corect 3 puncte;
– pentru răspuns incomplet 2 puncte;
– pentru răspuns greșit/neparticipare 0 puncte.
Punctaj de referință: 3 itemi x 3 puncte = 9 puncte .
Total punctaj x 100/99=………% .
Calculul calificativului individual:
– 90% – 100% – Comportament însușit;
– 50% – 90% – Comportament în dezvoltare;
– sub 50% – Comportament absent.

Tabel 9. Rezultatele copiilor în urma evaluării inițiale la Educație pentru
societate .
Nr. crt. Nume și prenume Punctaj Calificativ
1. B.N. 6 C.D.
2. B.C. 9 C.Î.
3. B.E. 7 C.D.
4. B.G. 7 C.D.
5. C.G. 7 C.D.
6. C.L. 9 C.Î.
7. C.M. 9 C.Î.
8. C.A. 9 C.Î.
9. D.A. 9 C.Î.
10. G.Ș. 7 C.D.
11. G.A. 7 C.D.
12. G.A. 7 C.D.

77
13. G.C. 7 C.D.
14. I.G. 7 C.D.
15. L.G. 9 C.Î.
16. L.M. 9 C.Î.
17. M.M. 9 C.Î.
18. Ț.M. 9 C.Î.
19. T.G. 9 C.Î.
20. S.C. 7 C.D.
21. V.R. 9 C.Î.

În tabelul analitic nr. 9 sunt prezentate rezultatele obținute de preșcolari în urma
aplicării probelor de evaluare inițială la Educație pentru societate.

Tabel 10. Centralizarea rezultatelor obținute de copii la Educație pentru societate
Calificativ Număr copii Procentaj
Comportament însușit 11 52%
Comportament în dezvoltare 10 48%
Comportament absent – –-

În tabelul sintetic nr. 10 am centralizat rezultatele pe tipuri de comportamente. Un
număr de 11 copii(52 %) au un comportament însușit corespunzător, 10 copii (48 %) au un
comportament în dezvoltare, iar copii cu un comportament absent nu există.Aceste date sunt
prezentate în histograma de mai jos .

78

Figura nr. 4: Reprezentarea grafică a rezultatelor copiilor la Educație pentru
societate.

În această histogramă se observă că din cei 21 de copii doar 48% (10 copii) cunosc
regulile de comportare civilizată în grădiniță și nu numai, pot face asocieri între
comportament e corecte/incorecte . Un procent de 52% (11 copii) îl reprezintă copii care au un
comportament în dezvoltare, aceștia au nevoie de ajutor pentru a forma perechi de
compor tamente și nu cunosc toate regulile de comportare civilizată la grădiniță . Nu există
copii care au un comportament absent.

Domeniul om și societate. Activitate practică

Proba 1 -,,Robotul ” – lipire .
Scop : Verificarea deprinderilor de a lipi pe o suprafață dată .
Itemi:
1. Aplică lipici pe elementele decupate .
2. Lipește în ordine părțile componente ale robotului .
3. Finalizează lucrarea .
Descriptori de performanță :
Maximal (C.Î .) -3 puncte pentru fiecare item :
Aplică lipici pe elementele decupate .
Lipește în ordine părțile componente ale robotului .
Finalizează lucrarea . 0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Comportament
insusitComportament in
dezvoltareComportament
absentRezultatele copiilor la Educatie pentru societate
Procentaj

79
Mediu (C.D.) -2 puncte pentru fiecare item :
Aplică lipici pe elementele decupate .
Lipește în ordine părțile componente ale robotului, cu ajutorul educatoarei .
Finalizează luc rarea, cu ajutorul educatoarei.
Minimal (C.A.) – 0 puncte pentru fiecare item :
Aplică lipici pe elementele decupate .
Lipește greșit părțile componente ale robotului .
Lipește doar o parte din elementele decupate .
Obiective operaționale :
-să aplic e lipici pe elementele decupate;
-să lipească în ordine elementele componente ale robotului ;
-să finali zeze lucrarea .
Copiii vor avea de realizat Robotul prin îmbinarea elementelor decupate. Se va aplica
lipici pe partea albă a fiecărui element decupat, apoi se vor lipi pe foi . La sfârșitul activității se
va realiza o expoziție cu lucrările copiiilor .
Barem de corectare:
– pentru răspuns corect 3 puncte;
– pentru răspuns incomplet 2 puncte;
– pentru răspuns greșit/neparticipare 0 puncte.
Punctaj de referință: 3 itemi x 3 puncte = 9 puncte .
Total punctaj x 100/99=………% .
Calculul calificativului individual:
– 90%-100% – Comportament însușit;
– 50%-90% – Comportament în dezvoltare;
– sub 50% – Comportament absent.

Tabel 11. Rezultatele copiilor în urma evaluării inițiale la Activitate practică
Nr. crt. Nume și prenume Punctaj Calificativ
1. B.N. 7 C.D.
2. B.C. 9 C.î.
3. B.E. 7 C.D.
4. B.G. 7 C.D.
5. C.G. 6 C.D.

80
6. C.L. 7 C.D.
7. C.M. 9 C.Î.
8. C.A. 9 C.Î.
9. D.A. 9 C.Î.
10. G.Ș. 7 C.D.
11. G.A. 9 C.Î.
12. G.A. 9 C.Î.
13. G.C. 7 C.D.
14. I.G. 9 C.Î.
15. L.G. 9 C.Î.
16. L.M. 9 C.Î.
17. M.M. 9 C.Î.
18. Ț.M. 9 C.Î.
19. T.G. 9 C.Î.
20. S.C. 7 C.D.
21. V.R. 9 C.Î.

În tabelul analitic nr. 11 sunt prezentate rezultatele obținute de preșcolari în urma
aplicării probelor de evaluare ini țială la Activitate practică .

Tabel 12. Centralizarea rezultatelor obținute de copii la Activitate practică
Calificativ Număr copii Procentaj
Comportament însușit 13 62%
Comportament în dezvoltare 8 38%
Comportament absent ––- –––

În tabelul sintetic nr. 12 am centralizat rezultatele pe tipuri de comportamente. La
nivelul grupei 13 copii (62 %) au un comportament însușit, iar 8 copii (38%) au un
comportament în dezvoltare. Nu există copii cu un comportament absent. Aceste date sunt
preze ntate în histograma de mai jos .

81

Figura nr. 5: Reprezentarea graf ică a rezultatelor copiilor la Activitate practică .

În această histogramă obse rvăm faptul că un procent de 62 % dintre copii au deprinderile
necesare realizării lucrărilor practice propuse, folosesc corect materialele de lucru și își
exprimă părerea față de lucrările colegilor. Un procent mai mic , 38% îl reprezintă copiii cu un
comportament în dezvoltare, care au nevoie de ajutor la asamblarea elementelor date pr ecum
și la exprimarea părerii față de lucrările colegilor. Nu există copii care au un comportament
absent.

Domeniul Estetic și Creativ – Educație muzicală

Proba 1 – „Noi știm cânta frumos!” – concurs .
Scop : Verificarea capacităților de interpretare vocală și de receptare a mesajului
muzical .
Itemi :
1. Interpretează în grup sau singur, un cântec cunoscut .
2. Recunoaște cântecul și -l continuă .
3. Efectuează mișcările cerute de textul cântecului .
Descriptori de performanță :
Maximal (C.Î .) -3 puncte pentru fie care item :
Interpretează în grup sau singur, un cântec cunoscut .
Recunoaște cântecul și -l continuă .
Efectuează mișcările cerute de textul cântecului . 0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Comportament
insusitComportament in
dezvoltareComportament
absentRezultatele copiilor la Activitate practica
Procentaj

82
Mediu (C.D.) -2 puncte pentru fiecare item :
Interpretează în grup sau singur, un cântec cunoscut, cu ajutorul educatoarei .
Recunoaște cântecul și -l continuă cu ajutorul educatoarei .
Efectuează mișcările cerute de textul cântecului .
Minimal (C.A.) – 0 puncte pentru fiecare item :
Interpretează în grup, un cântec cunoscut cu ajutorul educatoarei .
Confundă cântecul și nu -l poate continua .
Efectuează mișcările cerute de textul cântecului .
Obiective operaționale :
-să intoneze corect linia melodică a unui cântec cunoscut ;
-să recunoască un cântec după un fragment melodic audiat ;
-să execute mișcările sugerate de text.
În prima parte, c opiii interpretează individual și în grup cântece pentru copii. În partea a
doua a ctivității , copiii vor fi împărțiți în două echipe. Fiecare echipă va avea de recunoscut
câte un cântec după un fragment melodic audiat, iar apoi să i nterpreteze cântecul și să
efectueze mișcările cerute de textul cântecului. Echipa care identifică cele mai multe cântece
va câștiga.
Barem de corectare:
– pentru răspuns corect 3 puncte;
– pentru răspuns incomplet 2 puncte;
– pentru răspuns greșit/neparticipare 0 puncte.
Punctaj de referință: 3 itemi x 3 puncte = 9 puncte .
Total punctaj x 100/99=………% .
Calculul calificativului individual:
– 90%-100% – Comportament însușit;
– 50%-90% – Comportament în dezvoltare;
– sub 50% – Com portament absent.

Tabel 13. Rezultatele copiilor în urma evaluării inițiale la Educație muzicală
Nr. crt. Nume și prenume Punctaj Calificativ
1. B.N. 4 C.A.
2. B.C. 9 C.Î.
3. B.E. 9 C.Î.

83
4. B.G. 9 C.Î.
5. C.G. 6 C.D.
6. C.L. 9 C.Î.
7. C.M. 9 C.Î.
8. C.A. 9 C.Î.
9. D.A. 9 C.Î.
10. G.Ș. 9 C.Î.
11. G.A. 7 C.D.
12. G.A. 6 C.D.
13. G.C. 9 C.Î.
14. I.G. 7 C.D.
15. L.G. 7 C.D.
16. L.M. 9 C.Î.
17. M.M. 9 C.Î.
18. Ț.M. 9 C.Î.
19. T.G. 9 C.Î
20. S.C. 6 C.D.
21. V.R. 9 C.Î.

În tabelul analitic nr. 13 sunt prezentate rezultatele obținute de preșcolari în urma
aplicării probelor de evaluare inițială la Educație muzicală.

Tabel 14. Centralizarea rezultatelor obținute de copii la Educație muzicală
Calificativ Număr copii Procentaj
Comportament însușit 14 67%
Comportament în dezvoltare 6 28%
Comportament absent 1 5%

În tabelul sintetic nr. 14 am centralizat rezultatele pe tipuri de comportamente. Din acest
tabel reiese că 14 copii (67%) reușesc să interpreteze cântece pentru copii, cunosc un număr
destul de mare de cântece pentru copii și realizează corect mișcările cerute de textul
cântecului. Doar 6 copii (28 %) au un comportament în dezvoltare , iar un singur copil (5 %) ar e
un comportament absent . Aceste date sunt prezentate în următoarea histogramă .

84

Figura nr. 6: Reprezentarea grafică a rezultatelor copiilor la Educație muzicală.

În această histogramă se observă că 68% dintre copiii au cunoștințe muzicale
dezvoltate, 28% au nevoie de ajutor pentru a recunoaște cântecele date, interpretează cântece
pentru copii cu ajutorul educatoarei și execută mișcările cerute de textul cântecului. Există și
un copil care nu recunoaște cântecele , deoare ce nu a frecventat grădinița anul t recut, iar
familia nu s -a interesat de educația acestuia .

Domeniul estet ic și creativ – Activitate artistico -plastică

Proba 1 – ,,La mare” –desen în contur
Scop : Verificarea modului de utilizare a materialelor și instrume ntelor de lucru necesare
pentru realizarea unor creații artistice .
Itemi:
1. Utilizează corect instrumentele de lucru .
2. Colorează în contur imaginile date .
3. Folosește culorile corespunzătoare pentru a reda desenul .
Descriptori de performanță :
Maximal (C.Î.) -3 puncte pentru fiecare item :
Utilizează corect instrumentele de lucru .
Colorează în contur imaginile date .
Folosește culorile corespunzătoare pentru a reda desenul . 0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Comportament
insusitComportament in
dezvoltareComportament
absentRezultatele copiilor la Educatie muzicala
Procentaj

85
Mediu (C.D.) -2 puncte pentru fiecare item :
Utilizează corect instrumentele de lucru .
Depășește conturul imaginilor date .
Folosește culorile corespunzătoare pentru a reda desenul, cu ajutorul educatoarei.
Minimal (C.A.) – 0 puncte pentru fiecare item :
Utilizează corect instrumentele de lucru .
Colorează parțial imaginile date .
Foloseș te culori nepotrivite pentru a reda desenul .
Obiective operaționale :
-să utilizeze corect instrumentele de lucru ;
-să coloreze în contur imaginea dată ;
-să folosească culorile corespunzătoare .
Copiii vor colora imaginea dată , fără a depăși conturul și folo sind culorile
corespunzătoare. La sfârșitul activității se va realiza o expoziție cu lucrările copiilor.
Barem de corectare:
– pentru răspuns corect 3 puncte;
– pentru răspuns incomplet 2 puncte;
– pentru răspuns greșit/neparticipare 0 puncte.
Punctaj de referință: 3 itemi x 3 puncte = 9 puncte .
Total punctaj x 100/99=………% .
Calculul calificativului individual:
– 90%-100% – Comportament însușit;
– 50%-90% – Comportament în dezvoltare;
– sub 50% – Comportament absent.

Tabel 15. Rezultatele copiilor în urma evaluăr ii inițiale la Activitate artistico –
plastică
Nr. crt. Nume și prenume Punctaj Calificativ
1. B.N. 7 C.D.
2. B.C. 9 C.Î.
3. B.E. 9 C.Î.
4. B.G. 7 C.D.
5. C.G. 7 C.D.

86
6. C.L. 9 C.Î.
7. C.M. 9 C.Î.
8. C.A. 9 C.Î.
9. D.A. 9 C.Î.
10. G.Ș. 7 C.D.
11. G.A. 9 C.Î.
12. G.A. 9 C.Î.
13. G.C. 7 C.D.
14. I.G. 9 C.Î.
15. L.G. 7 C.D.
16. L.M. 9 C.Î.
17. M.M. 9 C.Î.
18. Ț.M. 9 C.Î.
19. T.G. 9 C.Î.
20. S.C. 9 C.Î.
21. V.R. 9 C.Î.

În tabelul analitic nr. 15 sunt prezentate rezultatele obținute de preșcolari în urma
aplicării probelor de evaluare inițială la Activitate artistico -plastică .
Tabel 16. Centralizarea rezultatelor obținute de copii la Activitate artistico –
plastică .
Calificativ Număr copii Procentaj
Comportament însușit 15 71%
Comportament în dezvoltare 6 29%
Comportament absent ––– –––

În tabelul sintetic nr. 16 am centralizat rezultatele pe tipuri de comportamente. Din acest
tabel reiese că 15 copii (71%) au un comportament însușit , 6 copii (29%) au un comportament
în dezvoltare, iar copii cu un comportament absent nu există.
Aceste date sunt pre zentate în histograma următoare .

87

Figura nr. 7: Reprezentarea grafică a rezultatel or copiilor la Activitate artistico –
plastică .
Se observă în această histogramă că un procent ridicat de 71 % dintre copii colorează în
contur și își pot exprima opinia față de lucrările celorla lți copii. Un procent mai mic de 29% îl
reprezintă cop iii care depășesc conturul desenului și nu pot evalua lucră rile colegilor. Nu
există copii cu un comportament absent.

Domeniul psihomotric – Educație fizică

Proba 1 -,,Voinicii la concurs” – joc.
Scop : Verificarea calitățilo r motrice de bază.
Itemi :
1. Execută corect exercițiile de încălzire a diferitelor segmente ale
corpului .
2. Acționează corect la comenzile educatoarei.
3. Merge normal , în cadență, aleargă, efectuând corect mișcările .
Descriptori de performanță :
Maximal (C.Î .) -3 puncte pentru fiecare item:
Execută corect exercițiile de încălzire a diferitelor segmente ale corpului .
Acționează corect la comenzile educatoarei .
Merge normal , în cadență, aleargă, efectuând corect mișcările .
Mediu (C.D.) -2 puncte pentru fiecare item :
Execută corect exercițiile de încălzire a diferitelor segmente ale corpului . 0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Comportament
insusitComportament in
dezvoltareComportament
absentRezultatele copiilor la Activitate artistico -plastica
Procentaj

88
Acționează greoi la comenzile educatoarei .
Merge normal , în cadență, aleargă, efectuând greoi mișcările .
Minimal (C.A.) – 0 puncte pentru fiecare item :
Execută g reșit exercițiile de încălzire a diferitelor segmente ale corpului .
Acționează greșit la comenzile educatoarei .
Merge normal , fără cadență, aleargă gr eoi, efectuând greșit mișcările .
Obiective operaționale :
-să execute exerciții de dezvoltare fizică generală cu numărarea timpilor sau cu r epere
spațiale ;
-să respecte pozițiile corecte pentru comenzile : ,,Drepți, La dreapta, L a stâ nga, Pe loc
repaus ˮ;
-să execute exercițiile de mers și alergare păstrând poziția corectă .
Copiii vor executa diferite variante de mers și alergare, păst rând poziția corectă. La
sfârșitul activității se va desfășura jocul liniștitor ,,Balonul ˮ.
Barem de corectare:
– pentru răspuns corect 3 puncte;
– pentru răspuns incomplet 2 puncte;
– pentru răspuns greșit/neparticipare 0 puncte.
Punctaj de referință: 3 itemi x 3 puncte = 9 puncte .
Total punctaj x 100/99=………% .
Calculul calificativului individual:
– 90%-100% – Comportament însușit;
– 50%-90% – Comportament în dezvoltare;
– sub 50% – Comportament absent.

Tabel 17. Rezultatele copiilor în urma evaluării inițiale la Educație fizică
Nr. crt. Nume și prenume Punctaj Calificativ
1. B.N. 6 C.D.
2. B.C. 9 C.Î.
3. B.E. 9 C.Î.
4. B.G. 9 C.Î.
5. C.G. 8 C.D.
6. C.L. 9 C.D.

89
7. C.M. 9 C.Î.
8. C.A. 9 C.Î.
9. D.A. 9 C.Î.
10. G.Ș. 8 C.D.
11. G.A. 8 C.D.
12. G.A. 6 C.D.
13. G.C. 9 C.Î.
14. I.G. 8 C.D.
15. L.G. 9 C.Î.
16. L.M. 9 C.Î.
17. M.M. 9 C.Î.
18. Ț.M. 9 C.Î.
19. T.G. 9 C.Î
20. S.C. 9 C.Î.
21. V.R. 9 C.Î.

În tabelul analitic nr. 17 sunt prezentate rezultatele obținute de preșcolari în urma
aplicării probelor de evaluare inițială la Educație fizică.

Tabel 18. Centralizarea rezultatelor obținute de copii la Educație fizică
Calificativ Număr copii Procentaj
Comportament însușit 14 67%
Comportament în dezvoltare 7 33%
Comportament absent ––- ––

În tabe lul sintetic nr. 18 am centralizat rezultatele pe tipuri de comportamente. Din acest
tabel reiese că 14 copii (67%) au un comportament însușit. Doar 7 copii (33%) au un
comportament în dezvoltare , iar copii cu comportament absent nu există. Aceste date sunt
prezentate în histograma de mai jos .

90

Figura nr. 8: Reprezentarea grafică a rezultatelor copiilor la Educație fizică .

În această histogramă se observă că 67% dintre copiii au o ținută corectă a corpului și
răspund promt la comenzile educatoarei, 33% răspund greu la comenzi și nu au o ținută
corectă a corpului în timpul mersului sau alergării .

Prezentarea, analiza și i nterpretarea rezultatelor evaluarii inițiale

Mai întâi am centralizat rezultatele obținute de preșcolari la evaluările inițiale, pentru a
putea cunoaște nivelul de cunoștințe, priceperi și deprinderi al acestora.
Barem de corectare:
-pentru răspuns corect 3 puncte ;
-pentru răspuns incomplet 2 puncte ;
-pentr u răspuns greșit/neparticipare 0 puncte .
Punctaj de referință: 33 itemi x 3 puncte = 99 puncte .
Total punctaj x 100/99=………% .
Calculul calificativului individual:
-90%-100% – Comportament însușit ;
-50%-90% -Comportament în dezvoltare ;
– sub 50% -Comportament absent .

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Comportament
insusitComportament in
dezvoltareComportament
absentRezultatele copiilor la Educatie fizica
Procentaj

91
Tabel 19. Rezultatele obținute în urma evaluării inițiale
Nr.
Crt. Nume și
prenume C.M MAT E.L. EpS A.P. E.M A.A.P E.F. Total Procent Calificativ
1. B.N. 5 6 4 6 7 4 7 6 45 45% C.A.
2. B.C. 12 17 14 9 9 9 9 9 91 91% C.I
3. B.E. 14 12 16 7 7 9 9 9 83 87% C.D.
4. B.G. 14 11 16 7 7 9 7 9 80 83% C.D.
5. C.G. 6 6 10 7 6 6 7 8 56 60% C.D.
6. C.L. 12 13 14 9 7 9 9 9 82 82% C.D.
7. C.M. 18 18 18 9 9 9 9 9 99 100% C.I.
8. C.A. 18 18 18 9 9 9 9 9 99 100% C.I.
9. D.A. 18 18 18 9 9 9 9 9 99 100% C.I.
10. G.Ș. 11 12 16 7 7 9 7 8 77 83% C.D.
11. G.A. 14 16 15 7 9 8 9 8 86 89% C.D.
12. G.A. 11 10 15 7 9 6 9 6 73 79% C.D.
13. G.C. 10 10 15 7 7 9 7 9 74 79% C.D.
14. I.G. 12 15 14 7 9 8 9 8 82 86% C.D.
15. L.G. 13 14 16 9 9 8 9 9 87 89% C.D.
16. L.M. 14 18 18 9 9 9 9 9 95 97% C.I.
17. M.M. 15 18 18 9 9 9 9 9 96 98% C.I.
18. Ț.M. 15 13 15 9 9 9 9 9 88 91% C.I.
19. T.G. 14 15 18 9 9 9 9 9 92 94% C.I.
20. S.C. 13 12 16 7 7 6 9 9 79 82% C.D.
21. V.R. 18 18 18 9 9 9 9 9 99 100% C.I.

În tabelul analitic nr. 19 am înregistrat rezultatele obținute de fiecare copil în urma
evaluării inițiale a cunoștințelor priceperilor și deprinderilor.

Tabel 20. Rezultatele evaluării inițiale pe tipuri de comportamente
Calificativ Număr copii Procent
Comportament însușit 9 43%
Comportament în dezvoltare 11 52%
Comportament absent 1 5%

92
În tabelul sintetic nr. 20 sunt prezentate datele necesare pentru realizarea histogramei de
mai jos, necesare măsurării nivelului de cunoștințe, priceperi și deprinderi ale copiilor. La
nivelul grupei 9 copii (43%) au un comportament însușit, 11 copii (52 %) au un
comportament în d ezvoltare iar un singur copil (5%) are un comportament absent, deoarece
nu a fost dată la grădiniță decât la vârsta de cinci ani, iar acasă părinții nu s -au ocupat de
pregătirea acestuia. Aceste date sunt prezentate în histograma de mai jos .

Figura nr. 9: Reprezentarea grafică a rezultatelor evaluării inițiale

Din histograma de mai sus reiese faptul că din cei 21 de copii doar 9 copiii (43%)
manifestă comportamente însușite corespunzător, aceștia au cunoștințe temeinice la toate
domeniile, realizând cu succes sarcinile propuse, 11 copii (52%) manifestă comportamente în
dezvoltare, aceștia având nevoie de ajutorul educatoarei pentru rezolvarea sarcinilor , iar 1
copil(5%) are un comportament absent datorită faptului că nu a fo st dat la grădiniță la 4 ani ci
la 5 ani, acesta provenind dintr -o familie care nu s -a interesat de educația acestuia.

3.3.2. Etapa formativă

S-a realizat în perioada 25.09.20 17-31.05 .2018 și a cuprins implementarea proiectului
educațional ,,O călătorie minunată pe tărâmul cunoașterii". În cadrul acestui proiect am
realizat activități integrate, folosind ca mijloc de realizare jocul didactic după planificare a
existentă la grupă . Pentru a face mai atractive și mai antrenante activitățile desfășurate am
îmbinat metodele moderne cu cele tradiționale.
9 11
1 43 52
5
Comportament insusit Comportament in dezvoltare Comportament absentRezultatele evaluarii intiale
Numar copii Procentaj

93
O călătorie minunată pe tărâmul cunoașterii

Argument
Tecerea grupei pregătit oare la școală sub conducerea unui învățător face ca grupa mare
să reprezinte ultimul an de grădiniță. În aceste condiții pregătirea pentru școală se realizează
mai devreme.
Având grupa mare, am hotărât să desfășor acest proiect educațional, pentru a -i obișnui
și pregăti pe preșcolari pentru noua etapă din viața lor. În cadrul ace stui proiect am încercat să
evidențiez rolul pe care jocul didactic îl are asupra dezvoltării cop ilului. La grădiniță
activitatea dominantă o constituie jocul care îl ajută pe copil să descopere lumea, să
socializeze, să -și dezvolte personalitatea. Totuși cel care ordonează și structurează viața
copilului este jocul didactic care prin însăși desfășurarea lui oferă copilului o cale de urmat
pentru o viață mai bună.
În acest parteneriat am introdus atât activități desfășurate la clasă, cât și ac tivități
derulate în colaborare cu clasa a IV -a de la Școala Gimnazială nr. 1 Fârțănești .
Obiective specifice ale proiectului :
-antrenarea tuturor participanților la proiect, în cadrul activităților planificate, pe tot
parcursul anului școlar;
-eficientizarea procesu lui instructiv -educativ din grădiniță prin intermediul activităților
extrașcolare în parteneria t cu membrii comunității locale;
-dezvoltarea spiritul ui de inițiativă și independență al preșcolarilor, cu ajutorul
activităților desfășurate.
Parteneri
 Școala Gimnazială nr. 1 Fârțănești ;
 Comitetul de părinți de la grupa mare, Grădinița nr. 1 Fârțănești .
Grup țintă
 Copiii grupei mari de la Grădinița nr. 1 Fârțănești ;
Cadre didactice: -1 directorul unității
-1 educatoare
-1 învățătoare
Un total de 3 cadre didactice dintre care : 3 femei -100%
Cadre didactice cu vârsta – între 35 – 45: 2 – 67%
– peste 45: 1 -33%

94
Tabel 21.Activități derulate în cadrul proiectului
Nr.
Crt. Tema proiectului Activitate Perioada
1 Lumea din jurul meu Despre mine! 02-06.10
2017
2 A venit toamna! Să ne cunoaștem! 09-13.10
2017
În grădina toamnei 16-20.10
2017
Frumuseți de toamnă 13-17.11
2017
3 De sărbători să fii mai
bun! Să păstrăm viu spiritul
Crăciunului! 27-29.11.
2017
Iarnă, ce frumoasă ești! 04-08.12
2017
În țara lui Moș Crăciun 11-15.12
2017
4
Au fost odată În lumea dinozaurilor 15-19.01
2018
Suntem mici dar multe știm! 29.01 -02.02
2018
5 Călătorie în jurul lumii Să cunoaștem Italia! 05-09.03
2018
Călătorie pe continentele lumii 12-16.03
2018
6 În lumea lui Jack și a
vrejului de fasole Jack și Uriașul 19-23.03
2018
7 Vine, vine iepurașul! Iepurașul de Paști 26-30.03
2018
8 Primăvară te -așteptăm! Zumzet de primăvară 16-20.04
2018
Mici și mari împreună 23-27.04
2018

95
9 Să cunoaștem meseriile ! Ce vreau să fiu? 14-18.05
2018
10 Călătorie pe apă, pe
uscat și în aer Haideți în excursie ! 21-25.05
2018

Activitate: Despre mine

Tipul activității : activitate integrată
Data: 05.10 .2017
Locul desfășurării : sala de grupă
Număr de participanți pentru fiecare categorie (preșcolari, cadre didactice,
părinți, reprezentanți ai comunității) : 21 de preșcolari de la grupa mare , educatoarea
grupei;
Metode: explicația, demonstrația, observația, instructajul verbal, jocul didactic,
conversația ;
Mijloace de realizare: coală duplex cu silueta corpului omenesc, părți ale corpului
(nas, ochi, gură, sprâncene, păr, mâini, pi cioare), jetoane reprezentând acțiuni , puzzle,
enciclopedii despre corpul omenesc, creioane colorate, fișe de lucru ;
Modalități de evaluare: aprecieri individuale și colective ;
Obiective de referință:
-să participe la activitățile de grup, inclusiv la activitățile de joc, atât în calitate de
vorbitor, cât și în calitate de auditor;
-să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței, activității personale
și/ sau a relațiilor cu ceilalți și simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere
gramatical;
Obiective operaționale:
-să identifice părțile componente ale corpului omenesc;
-să identifice situații în care simțurile ne ajută în perceperea lumii înconjurătoare;
-să formuleze propoziții după imagini care prezintă diferite acțiuni efectuate de om;
-să arate la semnalul educatoarei o anumită parte a corpului;
Desfășurarea activității:
Educatoarea o prezintă copiilor pe păpușa Maia , care este foarte tristă deoarece ea nu
știe încă cum se numesc părțile corpului ome nesc și ar dori tare mult să fie ajutată . Se va

96
realiza jocul didactic ,,Corpul omenescˮ, apoi copiii v or realiza activităț ile de la sectoare. La
finalul activității păpușa Maia va aprecia corectitudinea lucrărilor realizate și le va înmâna
copiilor câte o diplomă.

Titlul jocului: Corpul omenesc

Scopuri : verificarea cunoștințelor copiilor despre corpul omenesc (părți componente,
acțiuni, simțuri), consolidarea deprinderii de a formula propoziții după imagini care prezintă
diferite acțiuni efectuate de om .
Conținut: cunoștințe despre corpul omenesc.
Sarcina didactică : precizarea părților componente ale corpului omenesc și rolul
simțurilor în perceperea vieții înconjurătoare. Formularea de propoziții după imagini.
Identificarea unor părți ale corpului în funcție de îndrumările educatoarei.
Regulile jocului : copiii vor completa o siluetă a corpului omenesc cu elementele
primite la începutul jocului. Răspunsurile corecte sunt aplaudate, iar cele greșite sunt
corectate de colegi.
Elemente de joc : mișcarea, mâ nuirea materialelor, aplauzele .
Material didactic : coală duplex cu silueta corpului omenesc, părți ale corpului (nas,
ochi, gură, sprâncene, păr, mâini, picioare), jetoane reprezentând acțiuni.
Desfășurarea jocului :
Imaginile cu elemente separate ale corpului omenesc sunt așezate pe o masă în fața
grupei alături de o siluetă a corpului omenesc. Pe rând copii vor atașa elementele date la locul
potrivit pe siluetă, motivând acțiunea: gura pe partea de jos a feței, brațele lateral, ochii sub
sprâncene etc . Răspunsurile corecte vor fi aplaudate.
Varianta 1 :
Educatoarea numește o acțiune sau precizează o stare solicitând copiilor să spună ce
parte a corpului o efectuează sau ce simț ne ajută să o constatăm.
Ex. : Cine ne ajută să alergăm?(picioarele)
Cine ne ajută să apucăm o cană?(mâna)
sau: Cine ne spune că prăjitura este dulce? (limba)
Cine ne spune că sună telefonul?(urechea)

97
Varianta 2 :
Educatoa rea prezintă imagini cu diferite acțiuni: ,, Un copil construiește; o fetiță udă
florile; un iepuraș mănâncă morcoviˮ. Iar copii vor formula cel puțin două propoziții despre
imaginile prezentate
Evaluarea jocului :
Se va realiza prin jocul distractiv ,, Arată ce spunˮ. Copiii vor fi așezați pe covor în
semicerc.
Educatoarea se va așeza în faț a lor și va denumi părți ale corpului; la semnalul ei copii
trebuie să arate ce parte a corpului denumește ea. Copii i trebuie să fie atenți, căci educatoarea
va încerca să -i încurce numind o parte în timp ce va arăta altceva. De exemplu va spune
copiilor s ă arate obrajii, iar ea va pune mâ na pe urechi.
Observații:
 Copii i au fost mai activi pe durata activității;
 Ϲорііі ɑu fоst înϲântɑțі dе ɑϲtіvіtɑtе, оfеrіnd ϲât mɑі multе іnfоrmɑțіі;
 Șі-ɑu dеzvоltɑt rеlɑțіі іntеrреrsоnɑlе mɑі bunе dе ϲоlеgіɑlіtɑtе, dе sоlі dɑrіtɑtе, dе
sрrіjіn реrsоnɑl;
 Copiii au fost mai disciplinați, vorbind pe rând și așteptându -și rândul;
 Αtmоsfеrɑ ɑ fоst unɑ рlăϲută, ϲорііі nu ɑu sіmțіt ϲă învɑță, ϲі ϲă sе jоɑϲă;
 Αu fоst mult mɑі ϲrеɑtіvі în găsіrеɑ sоluțііlоr .

Activitate: Să ne cunoaștem!

Tipul activității : vizită
Data: 12.10 .2017
Locul desfășurării : Școala Gimnazială nr. 1 Fârțănești
Număr de participanți pentru fiecare categorie (preșcolari, cadre didactice,
părinți, reprezentanți ai comunității) : 21 de preșcolari de la grupa mare , 20 elevi de la clasa
a IV-a, educatoarea grupei, învățătoarea clasei a IV -a;
Metode: explicația, demonstrația, observația, instructajul verbal, jocul didactic,
conversația , lucrul în perechi ;
Mijloace de realizare: coli albe, creioane colorate, jucăr ii;
Modalități de evaluare: aprecieri individuale și colective, chestionar;

98
Obiective de referință:
-Să trăiască în relațiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie,
toleranță, armonie, concomitent cu învățarea autocontolului;
-Să redea teme plastice specifice desenului;
Obiective operaționale:
-să se prezinte, spunându -și numele, prenumele, vârsta și unde locuiește;
-să își aleagă un partener de joacă din rândul elevilor de clasa a IV -a;
-să motiveze alegerea făcută;
-să realizeze desene având ca temă toamna;
-să completeze chestionarul.
Desfășurarea activității:
Preșcolarii grupei mari însoțiți de doamna educatore au mers la Școala Gimnazială nr.
1 unde i -au cunoscut pe elevii clasei a IV -a și pe dna învățătoare Fătu Simona.
Fiecare preșcolar și școlar s -a prezentat colegilor. Apoi copiii au desfășurat jocul
didactic ,, Alege -ți partenerul!ˮ

Joc didactic : Alege -ți partenerul

Scop: stimular ea dorinței de a găsi un partener , educarea atenției față de ceilalți copii,
formarea de prinderii de a ceda un obiect atractiv în favoarea unui alt copil și de a folosi
expresiile adecvate acestui moment.
Conținut: reguli de comportare civilizată .
Sarcina didactică : găsirea unei per echi dintre copii din grupă, motivarea alegeri i
prietenului .
Regulile jocului : copilul care a primit de la educatoare o jucărie o oferă unui elev de la
clasa a IV -a și se așează împreună la o masă pentru a se juca cu aceasta. Fiecare copil are
dreptul să aleagă și să fie ales o singură dată.
Elemente de joc : mișcare a, mânuirea materialelor, aplauzele, surpriza.
Materiale didactice : jucării, coli albe, creioane colorate, chestionare.
Desfășurarea jocului:
Jucăriile vor fi pregătite pe o masă și acoperite cu o pânză pentru ca prezentarea
fiecăreia să constituie o sur priză pentru copii. Copii vor sta în cerc în jurul mesei.
Educatoarea va scoate câte o jucărie și o va oferi unui copil, care la rândul său va alerga
o dată în interiorul cercului cu jucăria în timp ce copii i vor scanda numele lui.

99
La semnalul educatoarei : ,,Alege -ți partenerulˮ copilul se va opri în dreptul unui copil
preferat de la clasa a IV -a și îi va oferi jucăria spunându -i: ,,Vrei să ne jucăm împreună?ˮ.
Luându -se de mână cei do i copii se vor așeza la o bancă unde se vor juca împreună.
Varianta 1 :
Fiecare preșcolar își va motiva alegerea făcută .
Varianta 2 :
Fiecare copil din perechile alcătuite va realiza câte un desen pentru partenerul său.
Evaluarea jocului:
Se va realiza prin chestionar ul următor:
1. Cum te -ai simțit astăzi la activitate ?

2.Cum te -ai simțit alături de partenerul tău?

Observații :
 Αu ɑvut оϲɑzіɑ să ϲоnștіеntіzеzе nеvоіɑ dе ɑ luϲrɑ îmрrеună într -un ϲlіmɑt dе
întrɑjutоrɑrе șі dе sрrіjіn rеϲірrоϲ;
 Αu dеzvоltɑt rеlɑțіі mɑі bunе atât între colegi dar și cu elevii clasei a IV -a;
 Prezența elevilor i -a făcut pe preșcolari să fie mai disciplinați și să asculte de aceștia;
 Preșcolarii au fost bucuroși să împartă jucăriile cu colegii mai mari;
 Lе-ɑ fоst stіmulɑtă ϲоmunіϲɑrеɑ, ϲоореrɑrеɑ;
 La 98% dintre copii le -a plăcut activitatea iar la 100% dintre copii le -a plăcut
partenerul de joacă.

Activitate: În grădina toamnei

Tipul activității : activitate în parteneriat
Data: 19.10 .2017
Locul desfășurării : Școala Gimnazială nr. 1 F ârțănești

100
Număr de participanți pentru fiecare categorie (preșcolari, cadre didactice,
părinți, reprezentanți ai comunității) : 21 de preșcolari de la grupa mare , educatoarea
grupei , 20 de elvi de la clasa a IV -a, învățătoare ;
Metode: explicația, demonstrația, observația, instructajul verbal, jocul didactic,
conversația ;
Mijloace de realizare: jetoane cu legume și fructe de toamnă, fructe, fund de
bucătărie, cuțite de plastic, castroane.
Modalități de evaluare: aprecieri individuale ș i colective ;
Obiective de referință:
-Să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței, activității personale
și/sau a relațiilor cu ceilalți și simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere
gramatical;
-Să distingă sunetele ce compun cuvintele și să le pronunțe corec t;
-Să negocieze și să participe la decizii comune;
-Să trăiască în relațiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie,
toleranță, armonie, concomitent cu învățarea autocontrolului ;
-Să-și formeze deprinderi practice și gospodărești.
Obiective operaționale:
-să denumească corecte imaginile prezentate în desen;
-să formuleze răspunsuri la întrebările educatoarei prin propoziții simple și dezvoltate;
-să formuleze întrebări în legăt ură cu imaginile prezentate;
-să formuleze ghicitori despre fructe și legume;
-să prepare salata de fructe.
Desfășurarea activității:
Preșcolarii grupei mari însoțiț i de doamna educatoare merg la școală pentru a le arăta
elevilor de clasa a IV -a cât de m ulte lucruri cunosc despre fruc te și legume. Împreună cu
aceștia vor desfășura jocul didactic ,,Vrei să -mi spui?ˮ La finalul activității doamna
învățătoare le va prezenta preșcolarilor școala unde începând cu anul viitor vor păși.

Joc didactic : Vrei să -mi spui?

Scop: consolidarea deprinderii de a alcătui propoziții simple și dezvoltate, verificarea și
consolidarea cunoștințelor copiilor despre fructe le și legume le de toamnă.
Conținut: cunoștințe despre fructele și legumele de toamnă .

101
Sarcina didactică : recunoașterea și denumirea imaginii, formularea corec tă a
răspunsurilor la întrebările educatoarei sau ale unui elev.
Regulile jocului : copilul care formulează răspunsul la prima întrebare a educatoarei,
câștigă dreptul de a formula următoarea întrebare pe ntru un alt coleg.
Elemente de joc : mișcarea, mânuirea materialelor, aplauzele, surpriza.
Materiale didactice : jetoane cu legume și fructe de toamnă , fructe , fund de bucă tărie,
cuțite de plastic, castro ane.
Desfășurarea jocului:
Pe masa educatoar ei sunt jetoane cu imagini din două categorii: fructe și legume. Copi ii
au o minge pe care o dau din mână în mână până când educatoarea spune ,,Stopˮ . Copilul la
care s -a oprit mingea alege un jeton și îl va denumi. Apoi educatoarea va adresa prima
întrebare desp re obiectul ales, iar un copil va formula răspunsul într -o propoziție corectă din
punct de vedere gramatical.
Ex: Vrei să -mi spui ce este para?
Para este un fruct.
Copilul care a dat răspunsul corect poate formula următoarea întrebare pentru colegi.
Ex: Vrei să-mi spui ce culoare are para ?
Vrei să -mi spui unde crește para ?
Vrei s ă-mi spui ce putem face din pere ?
Răspunsurile corecte sunt aplaudate, iar jocul continuă până când copiii epuizează
întrebările referitoare la imaginea aleasă. Jocul continuă până la terminarea jetoanelor
selectate.
Varianta 1 :
Educatoarea alege o imagine, copiii o denumesc și precize ază două caracteristici ale
acelui obiect. Cop iii vor formula propoziții dezv oltate cu aceste cuvinte.
Ex: galben – dulce; Para este galbenă și are un gust dulce.
Varianta 2 :
Copiii vor formula ghicitori despre fructe și legume .
Evaluarea jocului:
Copiii vor realiza o salată de fructe.
Observații:
 Αu fоst fоɑrtе ϲrеɑtіvі în găsіrеɑ sоluțііlоr lɑ ϲеrіnțеlе dɑtе;
 Αu ɑflɑt іnfоrmɑțіі nоі unіі dе lɑ ɑlțіі;
 Șі-ɑu dеzvоltɑt ϲɑрɑϲіtɑtеɑ dе ɑ dеϲіdе;

102
 Αu ϲоmunіϲɑt întrе еі rеușіnd să găsеɑsϲă о sоluțіе ϲоmună;
 Αu învățɑt să nеgоϲіеzе șі să -șі susțіnă рunϲtul dе vеdеrе;

Activitate : Frumuseți de toamnă

Tipul activității : activitate integrată
Data: 13.11.2017
Locul desfășurării : sala de grupă
Număr de participanți pentru fiecare categorie (preșcolari, cadre didactice,
reprezentanți ai comunității) : 21 de preșcolari de la grupa mare , educatoarea grupei;
Metode: explicația, demonstrația, observația, instructajul verbal, jocul didactic,
conversația, metoda cubului , metoda ciorchinelui ;
Mijloace de realizare: jetoane cu imagini specifice toamnei, cub colorat, plic cu
imagini despre toamnă, fișe de lucru, creioane colorate ;
Modalități de eva luare: aprecieri individuale și colective, fișe de lucru;
Obiective de referință:
-Să recunoască și să descrie verbal și/ sau grafic anumite schimbări și transformări din
mediul apropiat;
-Să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătore (obiec te, aerul,
vegetația, fauna, ființa umană ca parte integrantă a mediului, feno mene ale naturii), precum și
interdependența dintre ele;
Obiective operaționale:
-să descrie imaginile prezentate;
-să compare anotimpul de toamnă cu cel de vară ;
-să deseneze fructe, legume și flori de toamnă ;
– să formeze ghicitori despre elemente le specifice toamnei .
Desfășurarea activității:
În clasă va intra Zâna Toamnă , care este foarte tristă deoarece toți au uitat de ea,
nimeni nu o iubește și nici nu o respect ă. Educatoarea le propune copiilor să îi arate Zânei
Toamnei că ei nu au uitat de ea, ba din contră ei cunosc multe lucruri legate de ea. În
continuare se va desfășura jocul didactic ,, Roadele toamnei ˮ.
După realizarea celor două variante de joc, copiii vo r interpreta cântecul ,,Toamnaˮ
după care se vor vizita centrele deschise. La fiecare centru vizitat se vor prezenta obiectivele
propuse și se vor explica sarcinile de lucru pe înțelesul copiilor .

103
Copiii își vor alege sectorul la care vor lucra. După terminarea lucrului la sectoare se
va realiza tranziția ,,Zâna toamnă spune să…..(strângem de pe măsuțe, să băgăm scaunele sub
masă).
Activitatea se va încheia cu turul galeriei, unde educatoarea împr eună cu copiii, vor
discuta corectitudinea realizării sarcinilor de lucru, precum și aspectul estetic al lucrăr ilor.
Activ itatea recreativă va cuprinde jocul ,, Cine sunt eu?ˮ .
La sfârșitul activității, educatoarea va face aprecieri generale privind gradul de
implicare al preșcolarilor în activitate, dar și în dividuale iar copiii vor primi fructe de la Zâna
Toamnă.

Titlul jocului : Roadele Toamnei

Scop uri: fixarea cunoștințelor despre a notimpul de toamnă, fructele, legumele și florile
caracteristice precum și despre activitatea omului în acest anotimp; dezvoltarea spiritului de
observație.
Conținut : cunoștințe despre anotimpul de toamnă.
Sarcina didactică : identificarea si denumirea imaginilor corespunzătoare anotimpului
de toamnă , identificarea și gr uparea imaginilor în funcție de indicațiile educatoarei, stimularea
creativității participanților prin dezvoltarea competențelor inteligenței logice și interpersonale;
Regulile jocului: fiecare copil rezol vă o sarcina dată de educatoare. Răspunsurile bune
sunt aplaudate, cele greș ite sunt corectate de colegi. Fiecare răspuns corect va fi recompensat
cu câte un simbol al toamnei.
Elemente de joc: mișcarea, mânuirea materialelor, aplauzele, surpriza .
Materiale didactice : planșe și jetoane cu elemente specifi ce toamnei, un cub cu fețe
colorate, ecusoane .
Desfășurarea jocului:
Copiii vor fi împărțiți în 6 grupe, fiecare având pe ecuson câte o culoare. Copiii din
echipa galbenă vor veni la masa educatoarei și vor alege imaginile cu fru ctele de toamnă pe
care le vor așeza la p anou în jurul ovalului unde sunt d esenate fructe de toamnă, la fel vor
proceda și celelalt e echipe, alegând legumele de toamnă, florile de toamnă, cum este vremea
toamna, ce activități desfășoară omul toamna, ce fac animalele pădurii toamna, până va fi
completat tot ciorchinele. Pentru fiecare jeton ales corect echipa va primi un simbol al
toamnei.

104
Varianta I : Câte un reprezentat de la fiecare echipă va arunca cubul, apoi în funcție de
culoarea de pe acesta va trebui să realizeze cu grupa lui anumite sarcinini.
Albastru – enumeră caracteristicile toamnei ;
Roșu – compară anotimpul de vară cu cel de toamnă ;
Verde –găsește cântece și poezii despre toamnă ;
Galben -analizează părțile componente ale fructelor ;
Maro -desenează fructe, legume și flori de toamnă ;
Portocaliu – argumentează de ce le place toamna .
Varianta II :
Câte un copil din fiecare echipă va veni și va extrage dintr -un plic un jeton cu imagini
specifice toamnei. El va trebui să formeze o ghicitoare despre imaginea respectivă. Echipa
care ghicește prima răspunsul va câștiga un punct și va formula următoarea ghicitoare.
Evaluarea jocului :
Se va realiza cu ajutorul unei fișe de lucru .
Fișă de lucru. D.Ș. Cunoașterea mediului

1.Colorează fructele de toamnă.

105
2.Pune în coșuleț doar legumele de toamnă .

3.Desenează în chenarul de mai jos o floare de toamnă.

Obserbații :
 Șі-ɑu еxеrsɑt ореrɑțііlе gândіrіі;
 Șі-ɑu dеzvоltɑ t ɑtеnțіɑ;
 Lе-ɑ fоst stіmulɑtă ϲоmunіϲɑrеɑ, ϲоореrɑrеɑ;
 Αϲоlо undе іnіțіɑtіvɑ ɑ fоst luɑtă dе un sіngur ϲоріl ɑm înϲеrϲɑt să -і іmрlіϲ șі ре
ϲеіlɑlțі;
 Αu еxіstɑt șі unеlе ріеdіϲі, еlе fііnd rеm еdіɑtе ϲu ɑjutоrul educatoarei: grеutɑtе în
găsіrеɑ lіdеruluі în unеlе gruре, dоrіnd să fіе dоі ϲоріі ϲоnduϲătоrі, dоrіnțɑ dе ɑ
ϲâștіgɑ, ϲhіɑ r dɑϲă nu еrɑ un ϲоnϲurs, unіі ϲоріі tіmіzі nu s -ɑu făϲut rеmɑrϲɑțі. Τоɑtе
ɑϲеstе іmреdіmеntе ɑu fоst sоluțіоnɑtе tоt ϲu ɑjutоrul lоr, sоlіϲіtându -і să găsеɑsϲă
sоluțіі ɑtunϲі ϲând оbsеrvăm о рrоblеmă.

106
Activitate: Să păstrăm viu spiritul Crăciunului

Tipu l activității : activitate în parteneriat
Data: 28.11.2017
Locul desfășurării : sala de grupă
Număr de participanți pentru fiecare categorie (preșcolari, cadre didactice,
reprezentanți ai comunității) : 21 de preșcolari de la grupa mare , educatoarea grupei; 20
elevi ai clasei a IV -a, învățătoarea clasei.
Metode: jocul didactic , expunerea, explicația, conversația, observația, demonstrația,
problematizarea ;
Mijloace de realizare: tablă magnetică, jetoane cu imagini specifice Crăciunului: Moș
Crăciun, cadou, spiriduș, brad, vâsc, decorațiuni, luminițe etc , brad, ornamente .
Modalități de evaluare: aprecieri individuale și colective ;
Obiective de referință:
-Să capete abilitatea de a intra în relație cu cei din jur respectând norme de
comportament corect și util celorlalți;
-Să participe la activitățile de grup, inclusiv la activitățile de joc, atât în calitate de
vorbitor, cât și în calitate de auditor;
-Să înțeleagă și să transmită mesaje simple; să reacționeze la acestea
Obiective operaționale:
-să formuleze î ntrebări corecte din punct de vedere gramatical;
-să mimeze o acțiune corespunzătoare Crăciunului;
-să denumească acțiunea pe care o mimează colegii ;
-să alcătuiască propoziții simple și dezvoltate ;
-să pună ornamente în brad alături de colegi.

Desfășurar ea activității:
Elevii clasei a IV -a însoțiți de dna învățătoare au sosit la grădiniță. Copii i au discutat
despre Crăciun și despre ce reprezintă acesta pentru ei, apoi s -a desfășurat jocul didactic:
,,Jocul celor 10 întrebări ˮ. La sfârș itul activității c opiii au împodobit bradul dar și sala de
grupă.

107
Joc didactic: Jocul celor 10 întrebări

Scop uri: dezvoltarea capacității de a formula întrebări în concordanță cu scopul urmărit
de participanți; stimularea rapidității și perspicacității în gândire; verificarea cunoștințelor
despre obiecte specifice Crăciunului.
Conținut : cunoștințe despre Crăciun .
Sarcina didactică : o echipă trebuie să ghicească obiectul la care se gândește echipa cu
care concurează, ajutându -se de cât mai puține întrebări.
Regulile jocului : copiii au voie să pună numai 10 întrebări în legătură cu obiectul
stabilit de echipa adversă. Dacă prin întrebarea pusă n -au ghicit corect pierd tura de joc.
Câștigă echipa care ghice ște mai multe obiecte folosind numărul cel mai mic de întrebări.
Elemente de joc : mișcarea, aplauze, ascunder ea, ghicirea .
Materiale didactice : tablă magnetică, jetoane cu imagini specifice Crăciunului: Moș
Crăciun, cadou, spiriduș, brad, vâsc, decorațiuni, luminițe etc , brad, ornamente .
Desfășurarea jocului :
Grupa se împarte în două echipe. Se alege câte un conducător. Echipele stau față în față
având între ele o oarecare distanță iar la mijloc se pune o tablă magnetică . Fiecare echipă
primește pe râ nd câte un plic cu o imagine a unuia din obiectele menționate mai sus. Echipa
care începe prima va afișa pe tablă jetonul pentru a putea fi văzut de toți membrii echipei,
apoi se lansează întrebarea : ,,Ghiciți ce avem noi?ˮ . Copiii trebuie învă țați să pună întrebările
într-o anumită ordine pornind de la cele cu un caracter m ai general spre cele cu un caracter
particular, de amănunt.
De exemplu: Este persoană?
Este bărbat sau femeie?
Împarte daruri?
În acest caz echipa care are imaginea confirmă sau infirmă răspunzând ,, daˮ sau ,,nuˮ .
Varianta 1 :
Fiecare echipa va mima pe rând o acțiune specifică Crăciunului (împodobirea bradului,
desfacerea cadourilor, frâmântarea aluatului, pregătirea cadourilor etc.) iar echipa adversă va
trebui să o ghicească .
Varianta 2 :
Cele două echipe vor primi câte două cutii, în ele fiecare copil va trebui să pună un dar
pentru toți copiii și să motiveze alegerea făcută.
Ex: Eu ofer copiilor multe jucării ca să se poată juca cu ele .

108
Eu ofer copiilor sănătate ca să se poată bucura de sărbători.
Evaluarea jocului :
Copiii vor împodobi bradul de Crăciun.
Observații:
 Au fost fericiți atunci când au ghicit despre cine era vorb a în imagine.
 Preșcolarii au cooperat foarte bine cu elevii mai mari, vâzând în aceș tia niște
modele de urmat.
 Au învățat să se consulte între ei pentru a da un răspuns corect.
 Și-au format norme de comportare civilizată precum: să nu vorbescă când
vorbește un alt copil, să își aștepte rândul, să vorbească în șoaptă.

Activitate: Iarnă, ce frumoasă ești!

Tipul activității : activitate integrată
Data: 07.12 .2017
Locul desfășurării : sala de grupă
Număr de participanți pentru fiecare categorie (preșcolari, cadre didactice,
părinți, reprezentanți ai comunității) : 21 de preșcolari de la grupa mare , educatoarea grupei
Metode: jocul didactic , expunerea, explicația, conversația, o bservația, demonstrația,
problematizarea, turul galeriei, exercițiul ;
Mijloace de realizare: ilustrații reprezentând diferite aspecte caracteristice
anotimpului iarna: copaci încărcați cu zăpadă, copii cu patine, schiuri, săniuțe, copii care
construiesc oa meni de zăpadă etc., fulgi de nea din carton.
Modalități de evaluare: aprecieri individuale și colective ;
Obiective de referință:
-Să-și formeze o atitudine disciplinată prin coordonarea acțiunilor în colectiv;
-Să-și dezvolte atenția voluntară;
-Să recunoască și să descrie verbal și/ sau grafic anumite schimbări și transformări din
mediul apropiat.
Obiective operaționale:
-să recunoască anotimpul de iarnă după fenomenele sale caracteristice;
-să descrie imaginea și să motiveze legătura cu anotimpul de iarnă;
-să dezlege ghicitori legate de anotimpul de iarnă.

109
Desfășurarea activității:
Copi ii sunt vizitați de Zâna Iarnă care ar dori să știe câte lucruri cunosc copiii despre
ea. Aceasta le propune copiilor să desfășoare jocul didactic ,,Despre iarnăˮ . După realizarea
primelor două variante de joc, copii i vor realiza sarcinile sectoarelor propuse. La sfârșitul
activității Zâna Iarnă va aprecia lucrările realizate de copii și le va da stimulente.

Titlul jocului: Despre iarnă

Scop: fixarea reprezentări lor copiilor despre anotimpul iarna: fenomene ale naturii,
îmbrăcămintea folosită în acest anotimp, jocuri de iarnă.
Conținut: cunoștințe despre anotimpul de iarnă.
Sarcina didactică : recunoașterea imaginilor specifice anotimpului de iarnă.
Regulile jocului : copilul numit de conducătorul jocului va alege o ilustrație din co șul
,,ierniiˮ, o privește, o descrie, apoi motivează de ce aparține anotimpului de iarnă .
Elemente de joc : mișcarea, ghicirea, mânuirea materialelor, aplauzele, surpriza .
Material didactic : ilustrații reprezentând diferite aspecte caracteristice anotimpului
iarna: copaci încărcați cu zăpadă, copii cu patine, schiuri, săniuțe, copii care construiesc
oameni de zăpadă etc., fulgi de nea din carton.
Desfășurarea jocului :
În sala de clas ă intră o fetiță costumată în Zâna Iarnă . Aceasta aduce un fulg încărcat
cu diferite imagini reprezentând aspecte specifice iernii.
Copii vor veni lângă fetiță vor lua câte un jeton, îl vor descrie și vor preciza de ce
aparține anotimpului de iarnă. Fieca re răspuns corect va fi recompensat de către zână cu câte
un fulg.
Varianta 1 :
Toți copii i vor primi jetoane cu aspecte specifice anotimpului de iarnă și de vară . La
semna lul conducătorului de joc, cei care au jetoane potrivite anotimpului de iarnă, i le vor
aduce Iernii.
Varianta 2 :
Copii i vor rezolva ghicitori legate de anotimpul de iarnă.
Evaluarea jocului :
Se va realiza printr -un desen. Copii i vor avea de realizat un desen având ca temă iarna.
Observații:
 Αm ɑϲtіvɑt întrеgul ϲоlеϲtіv;

110
 Αu fоst fоɑrtе buϲurоșі ɑtunϲі ϲând ɑu оfеrіt răsрunsurі ϲоrеϲtе;
 Au interacționat foarte frumos cu Zâna Iarnă ;
 Au fost bucuroși să -i facă Zânei desene.

Activitate: În țara lui Moș Crăciun

Tipul activității : activitate integrată
Data: 14.12 .2017
Locul desfășurării : sala de grupă
Număr de participanți pentru fiecare categorie (preșcolari, cadre didactice,
părinți, reprezentanți ai comunității) : 21 de preșcolari de la grupa mare , educatoarea grupei
Metode: jocul didactic , expunerea, explicația, conversația, observația, demonstrația,
problematizarea, exercițiul , turul galeriei ;
Mijloace de realizare: brad, globul ețe de diferite culori și forme, fundițe, jetoane cu
numere, stimulente, diplome, bagheta magică ;
Modalități de evaluare: aprecieri individuale și colective, fiș e de lucru;
Obiective de referință:
-Să efectueze operații cu grupele de obiecte constituite în funcție de diferite criter ii
date ori găsite de el însuși : triere, grupare/regrupare, comparare, clasificare, ordonare,
apreciere a cantității prin punere în co respondență;
-Să numere de la 1 la 5 recunoscând grupele cu 1-5 obiecte și cifrele corespunzătoare;
-Să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criter ii date ori găsite de el însuși.
Obiective operaționale:
-să recunoască și să numească cifra de pe jeton ul educatoarei;
-să așeze în brad atâtea decorațiuni câte indică jetonul e ducatoarei și câte bătăi din
palme a auzit;
-să plaseze în brad atâtea fundițe câte decorațiuni sunt;
-să motiveze acțiunile făcute;
-să manifeste disponibilitate pentru activitatea desfășurată, exprimându -și dorința de a
deveni unul din ucenicii Moșului.
Desfășurarea activității:
Educatoarea t ransmit e copiilor că astăzi vor încerca să devină ajutoarele Moșului,
deoarece ace sta a rămas în urmă cu pregătiri le și are nevoie de ajutor. Dar pentru a putea
deveni ajutorul Moșului trebuie să îi demonstrăm acestuia că putem face față acestei

111
provocări. Vom învăța despre cum putem să devenim niște ajutoare de nădejde, care îl vor
ajuta pe Moș să-și termine tot ce a re de făcut pentru Crăciun.
Se realizează capta rea atenției cu ajutorul spiridușului de pluș , care comunică celor
mici dorința lui Moș Crăciun, iar copiii vor fi invitati la un joc prin care să -și demonstreze
abilitățile necesare unui ajutor de -al Moșului. Se va desfășura jocul: ,,Ucenicii lui Moș
Crăciun ˮ
Dupa parcurgerea celor două variante de joc, se va declara că cei mici au făcut pri mul pas
pentru a deveni ajutoarele Moșului . Va fi un moment de tranziție , copiii vor cânta împreună
cu educa toarea cântecul “ Moș Crăciun cu plete dalbe ”, după care se vor vizita cent rele
deschise. La fiecare centru vizitat se vor prezenta obiectivele propuse și se vor explica
sarcinile de lucru pe înțelesul copiilor . Copiii își vor alege sectorul la care vor l ucra.
Activitatea se va încheia cu turul galeriei, unde educatoarea împreună cu copiii, vor discuta
corectitudinea realizării sarcinilor de lucru, precum și asp ectul estetic al lucrărilor.
Activ itatea recreativă va cuprinde jocul ,, Săculețul cu surpr izeˮ.
La sfârșitul activității, educatoarea va face aprecieri generale privind gradul de
implicare al preșcolarilor în activitate, dar și în dividuale și va oferi copiilor căciulița de ajutor
al Moșului .

Titlul jocului: Ucenicii lui Moș Crăciun

Scopuri : consolidarea deprinderii de a grupa diferi te obiecte după un criteriu dat, de a
raporta n umărul la cantitatea de obiecte și v erificarea număratului până la 5;
Conținut: numerele naturale de la 1 la 5.
Sarcina didactică : raportarea cantității la număr .
Regulile jocului : copiii trebuie să așeze în brad atâtea globuri câte indică jetonul
educatoarei sau câte bătăi din palme au auzit.
Elemente de joc : mișcarea, mânuirea materialelor, aplauzele, surpriza, folosirea
semnalelor vizuale sau auditive.
Material didactic : un brad , globuri de diferite culori și forme, fundițe, jetoane cu
numere, stimulente, baghetă.
Desfășurarea jocului :
Se va cere copiilor să așeze în brad atâtea globulețe (roșii, galbene, albastre ,în formă
de stea, con etc. ) câte arată jetonul p rezentat.

112
Copii i vor fi aleși cu ajutorul versurilor : ,,Bagheta pornește / Și la tine se oprește! ˮ.
După așezarea decorațiunilor în brad, copiii trebuie să motiveze acțiunea.
Exemplu : Eu am așezat în brad 3 globulețe roșii pentru că pe jeton era cifra 3 .
Varianta 1 :
Copiii vor grupa decorațiunile după numărul bătăilor din palme ale educatoarei.
Varianta 2 :
Pentru fiecare grupă de globulețe (roșii, galbene, albastre) copiii vor pune în brad tot
atâtea fundițe , motivând apoi acțiunea.
Exempl u: Eu am așezat 3 fundițe deoarece în brad sunt 3 globulețe roșii.
Evaluarea jocului :
Se va realiza printr -o fișă de lucru .

Fișă de lucru
Domeniul Științe. Activitate matematică. Nivel II

1.Colorează atâtea decorațiuni câte îți indică cifra.

2

3
1

5

4

Observații:
 Α fоst о ɑϲtіvіtɑtе dіnɑmіϲă;
 Lе-ɑ рlăϲut іdеɑ dе ɑ-l ajuta pe Moș Crăciun ;
 Αtmоsfеrɑ ɑ fоst unɑ рlăϲută, ϲорііі nu ɑu sіmțіt ϲă învɑță, ϲі ϲă sе jоɑϲă;

113
Activitate: În lumea dinozaurilor

Tipul activității : activitate integrată
Data: 17.01.2018
Locul desfășurării : sala de grupă
Număr de participanți pentru fiecare categorie (preșcolari, cadre didactice,
reprezentanți ai comunității) : 21 de preșcolari de la grupa mare , educatoarea grupei;
Metode: jocul didactic , expunerea, explicația, conversația, observația, demonstrația,
exercițiul, problematizarea , turul galeriei ;
Mijloace de realizare: tablă magnetică, 6 dinozauri, 6 cuiburi, numere magnetice de
la 1 la 6, e cusoane cu numere de la 1 la 6, f ișe de lucru, creioane colorate;
Modalități de evaluare: aprecieri individuale și colective, fișe de lucru;
Obiective de referință:
-Să efectueze operații cu grupele de obiecte constituite în funcție de diferite criter ii
date ori găsite de el însuși : triere, g rupare/regrupare, comparare, clasificare, ordonare,
apreciere a cantității prin punere în corespondență;
-Să identifice poziția unui obiect într -un șir utilizând numeralul ordinal;
-Să numere de la 1 la 6 recunoscând grupele de cu 1 -6 obiecte și cifrele
corespunzătoare.
Obiective operaționale:
-să identifice al câtelea dinozaur și -a părasit cuibul ;
-să preciz eze poziți a acestuia în șirul numeric ;
-să numere crescător -descrescător în limitele 1 -6;
-să motiveze acțiunile făcute;
-să manifeste disponibilitate pentru activitatea desfășurată, exprimându -și dorința de a
deveni prietenul lui Dino.
Desfășurarea activității:
Educatoarea îl prezintă copiilor pe Dino , un pui de dinozaur care se simte foarte singur
deoarece nu are cine să se joace cu el. El îi roagă pe copii să fie prietenii lui și să se joace
împreună. Se va desfășura jocul didactic ,,Al câtelea dinozaur și -a părăsit cuibul? ˮ.
Dupa parcurgerea celor două variante Dino se va declara foarte mulțumit de cum se
joacă copii. V a fi un moment de tranziție, copiii vor cânta împreună cu educatoarea cântecul
“Dino ”, după care se vor vizita centrele deschise.

114
La fiecare centru vizitat se vor prezenta obiectivele propuse și se vor explica sarcinile
de lucru pe înțelesul copiilor. C opiii își vor alege sectorul la care vor lucra.
Activitatea se va încheia cu turul galeriei, unde educatoarea împreună cu copiii, vor
discuta corectitudinea realizării sarcinilor de lucru, precum și aspe ctul estetic al lucrărilor.
Activ itatea recreativă v a cuprinde jocul ,, Caută -l pe Dinoˮ .
La sfârșitul activității, educatoarea va face aprecieri gener ale privind gradul de
implicare al preșcolarilor în activitate, dar și în dividuale și va oferi copiilor stimulente de la
Dino.

Joc didactic: Al câtelea dino zaur și -a părăsit cuibul?

Scop uri: folosirea corectă a numeralelor ordinale până la 6, fixarea locului numerelor
în șirul numeric, exersarea atenției și a memoriei .
Conținut : numerele naturale de la 1 la 6.
Sarcina didactică : stabilirea locului dinozaurului lipsă în șirul din care face parte;
utilizarea numeralului ordinal .
Regulile jocului : copilul indicat de educatoare va preciza al câtelea dinozaur și -a
părăsit cuibul și ce loc ocupă în șirul numeric.
Elemente de joc : mișcarea, aplauze, ascunderea, închiderea și deschiderea ochilor.
Materiale didactice : șase dinozauri, șase cuiburi, jetoane cu cifrele de la 1 la 6 , fișe de
lucru, creioane colorate.
Desfășurarea jocului :
La tabla magnetică vor fi așezați 6 dinozauri fiecare în câte un cui b. La semnalul
educatoarei copiii închid ochii iar aceasta va lua un dinozaur. Copiii deschid ochii și
precizează al câtelea dinozaur și-a părăsit cuibul, al câtelea cuib a rămas gol și ce loc ocupă
dinozaurul în șirul numeric.
Varianta 1 :
Se vor ascunde c âte doi dinozauri în același timp.
Varianta 2 :
În fața grupei vor veni 6 copii, ceilalți copii din grupă vor închide ochii iar în acest timp
unul din cei șase copii se va ascunde. Copiii trebuie să ghicească cine lipsește, al câtelea era în
șir și între c are copii era așezat.
Evaluarea jocului :
Se va realiza pr intr-o fișă de lucru:

115
Fișă de lucru
Domeniul Științe . Activitate matematică . Nivel II

1.Încercuiește primul și ultimul dinozaur ierbivor.

2.Încercuiește al doilea și al treilea dinozaur carnivor.

3.Încercuiește al patrulea și al cincilea dinozaur cu țepi.

4.Scrie al câtelea dinozaur lipsește.

1 3 4 5 6

Observații:
 Lе-ɑ fost stіmulɑt ă ɑtеnțіɑ șі gândіrеɑ;
 Copiii au fost foarte activi, dorind să răspundă toți.
 Activitatea a fost una antrenantă și plină de bucurie.

116
 Copiii au aplicat și în alte situații noțiunile învățate în cadrul jocului (primul, ultimul,
al doilea, etc.)

Activitate: Suntem mici dar multe știm!

Tipul activității : joc didactic
Data: 29.01.2018
Locul desfășurării : sala de grupă
Număr de participanți pentru fiecare categorie (preșcolari, cadre didactice,
părinți, reprezentanți ai comunității) : 21 de preșcolari de la grupa mare , educatoarea
grupei;
Metode: explicația, demonstrația, observația, instructajul verbal, jocul didactic,
conversația , metoda piramidei ;
Mijloace de realizare: jetoane cu imagini reprezentând anotimpul de iarnă (sanie, om
de zăpadă, fulg, patine), de toamnă (crizantemă, vânătă, măr, ploaie), animale preistorice
(dinozaur, mamut, om preistori c, picturi rupestre), vulcani ( imagini ale unor erupții vulcanice,
pietre prețioase) și despre țara în care locuim (drapelul, stema, obiective turistice din țară),
simboluri pentru cele cinci categ orii de cunoștințe verificate, coală duplex pe care este
desenată o piramidă, ecusoane pentru fiecare echipă, recompense.
Modalități de evaluare: aprecieri individuale și colective, fișă de lucru ;
Obiective de referință:
-să cunoască unele elemente compon ente ale lumii înconjurătoare (obiecte, aerul, apa,
solul, vegetația, fauna, ființa umană ca parte integrantă a mediului, fenomene ale naturii),
precum și interdependența dintre ele;
-să recunoască și să descrie verbal și/sau grafic anumite schimbări și t ransformări din
mediul apropiat.
Obiective operaționale:
-să citescă imaginea, indicând elemnetele componente;
-să coopereze cu colegii de grupă în vederea realizării temei;
-să caute imaginile corespunzătoare simbolului primit;
-să dezlege ghicitori.
Desf ășurarea activității:
Copiii primesc o scrisoare de la doamna învățătoare de la clasa a IV -a, care dorește să
afle ce au învățat preșcolarii pe parcursul primului semestru de grădiniță. S e va desfășura

117
jocul didactic ,,Ce știi despre mine? . Pe parcursul activității se vor face poze care vor fi
trimise doamnei învățătoare.

Joc didactic: Ce știi despre mine?

Scop: verificarea cunoștințelor despre anotimpul de iarnă și de toamnă, despre
dinozauri, despre țara în care locuim și despre vulcani.
Conținut : cunoștințe despre dinozauri, anotimpuri, vulcani și țara în care locuim.
Sarcina didactică : descrierea ilustrațiilor care reprezintă aspecte semnificative despre
conținuturile verificate, stabilirea legăturii dintre conținutul ilustrației și tema în care s e
încadrează, motivarea acesteia.
Regulile jocului :
Copilul atins de bagheta magică va lua câte un jet on și va răspunde la întrebarea : ,,Ce
știi despre mine ?ˮ Fiecare răspuns corect va fi recompensat cu câte un punct.
Elemente de joc : surpriza, aplau zele, întrecerea, mânuirea materialelor .
Materiale didactice : jetoane cu imagini reprezentând anotimpul de iarnă (sanie, om de
zăpadă, fulg, patine), de toamnă (crizantemă, vânătă, măr, ploaie), animale preistorice
(dinozaur, mamut, om preistori c, picturi rupestre), vulcani ( imagini ale unor erupții vulcanice,
pietre prețioase) și despre țara în care locuim (drapelul, stema, obiective turistice din țară),
simboluri pentru cele cinci categorii de cunoștințe verificate, coală duplex pe care este
desenată o p iramidă, ecusoane pentru fiecare echipă, recompense.
Desfășurarea jocului :
Se vor pune mesele grupate în cinci puncte ale sălii, alcătuind pentru fiecare din cele
cinci echipe câte un grup.
Copiii vor fi împărțiți în cinci echipe după culoarea pe care o a u pe ecuson. Fiecare
echipă își va trimite pe rând câte un reprezentant pentru a alege o ilustație și pentru a răspunde
la întrebarea : ,,Ce știi despre mine? ˮ Se va insista asupra denumirii exacte a imaginii de pe
jeton și a clasificării acesteia în una din cele cinci categorii.
Varianta 1 :
Fiecare echipă va primi câte un simbol : frunză pentru toamnă, fulg pentru iarnă, un
dinozaur pentru animale preistorice, harta țării pentru imaginile legate de țara în care locuim,
și un vulcan pentru imaginile legate de această temă. Pe rând fiecare echipă va veni și va
alege toate jetoanele care au legătură cu simbolul ales. Echipele vor câștiga atâtea puncte câte
jetoane corecte au ales.

118
Varianta 2 :
Copii vor răspunde la ghicitori și vor realiza piramida cunoașterii. Fiecare echipă va
răspunde la ghicitori referitoare la un domeniu. Echipa va primi atâtea puncte câte ghicitori au
dezlegat.
Evaluarea jocului :
Se va realiza printr -o fișă de lucru. La prima cerință vor trebui să re cunoască însemnele
țării în care locuiesc, la a doua cerință trebuie să încercuiască imaginile corespunzătoare
anotimpului de toamnă, la a treia cerință vor trebui să încercuiască dinozaurii și anim alele
preistorice, iar la ultima cerință vor completa imaginea unui vulcan.
Fișă de lucru
Dome niul Științe .Cunoașterea mediului. Nivelul II

1. Încercuiește însemnele țării în care locuiești.

2. Colorează imaginile specifice anotimpului de toamnă.

119
3. Încercuiește dinozaurii și animalele preistorice.

4.Completează desenul.

Observații:
 І-ɑ ɑjutɑt să -șі fіxеzе ϲunоștіnțеlе mɑі ușоr;
 Αm ɑϲtіvɑt întrеgul ϲоlеϲtіv;
 Αu fоst fоɑrtе buϲurоșі ɑtunϲі ϲând ɑu оfеrіt răsрunsurі ϲоrеϲtе ;
 Lе-ɑ stіmulɑt ɑtеnțіɑ șі gândіrеɑ;
 Αu mɑnіfеstɑt buϲurіе șі sɑtіsfɑϲțіе ϲând întrеɑgɑ gruрă ɑ fоst lăudɑtă;
 Αu fоst mult mɑі unіțі în еϲhірă dоrіnd să răsрundă ϲât mɑі ϲоrеϲt;

Activitate: Să cunoaștem Italia

Tipul activității : activitate integra tă
Data: 07.03.2018
Locul desfășurării : sala de grupă

120
Număr de participanți pentru fiecare categorie (preșcolari, cadre didactice,
părinți, reprezentanți ai comunității) : 21 de preșcolari de la grupa mare , educatoarea
grupei ;
Metode: jocul didactic , expunerea, explicația, conversația, observația, demonstrația,
problematizarea, exercițiul, aprecierea verbală;
Mijloace de realizare: cutie de carton, plicuri, jetoane, imagini cu probleme, litere,
suport pentru litere cu arici, creioane colorate, fișe de lucru, creioane colorate, baghetă.
Modalități de evaluare: aprecieri individuale și colective, fișe de lucru;
Obiective de referință:
-Să efectueze operații cu grupele de obiecte constituite în funcție de diferite criter ii
date ori găsite de el însuși : triere, grupare /regrupare, comparare, clasificare , ordonare,
apreciere a cantității prin punere în corespondență;
-Să numere d e la 1 -8 recunoscând grupele cu 1-8 obiecte și cifrele corespunzătoare;
-Să efectueze operații de ad unare și scădere cu 1 -2 unități , în limitele 1 -8;
Obiective operaționale:
-să formeze grupe de obiecte în funcție de criteriul dat;
-să precizeze numărul obiectelor din fiecare grupă;
-să raporteze cantitatea la număr / numărul la cantitate;
-să rezolve oral problemele date;
Desfășurarea activității:
Copiii primesc un colet de la Garfield și Odie în care se află materialele necesare
pentru desfășurarea jocului didactic. În biletul adresat copiilor , cei doi le cer copiilor să -i
ajute să găsească ingredientul secret pentru pizza , deoarec e Vito l-a uitat .
Pentru a afla ingredientul secret trebuie să rezolvate câteva sarcini, pentru rezolvarea
cărora vor primi câte o literă din ingredientul secret.
Se va desfășura jocul didactic ,,Cine știe câștigă! ˮ
La finalul jocului sunt prezentate sarcinile fiecărui centru de interes. După explicarea
sarcinilor la centrele de interes , copiii sunt îndrumați spre un sector. Se precizează că toți copii
vor ajunge la sectoarele pe care le doresc.
La sfârșitul activității , lucrările vor fi apreciate indi vidual și colectiv . Pentru ajutorul
acordat copiii v or primi pizza de la Garfield și Odie .

Joc didactic: Cine știe câștigă!

Conținut : num erele naturale din concernul 1 -8.

121
Sarcina didactică : realizarea grupelor de obiecte după criteriul formă , raportarea
cantității la număr, a numărului la can titate și rezolvare de probleme.
Regulile jocului :
Grupa se împarte în două echipe, pe rând alegându -se câte un copil din fiecare echipă.
Copilul ales în urma recitării versuril or de către bagheta fermecată: ,,1,2,3,4 /Bagheta
fermecată /Vrea să -i spui răspunsul îndată !ˮ va alege din colet plicul cu numărul unu și va
grupa jetoanele după formă, fiecare în bolul său. Din a l doilea plic va extrage un jeton cu un
anumit număr de obiecte și va forma grupe cu un obiect mai mult sau mai puțin decât
numărul de obiecte de pe jeton. Din al treilea plic vor extrage probleme cu suport intuitiv pe
care le vor rezolva oral. Pentru fiecare sarcină rezolvată corect vor primi câte o literă din
ingredientul secret al lui Vito. Câștigă echipa care strânge toate literele.
Elemente de joc : aplauze , mânuirea materialelor, surpriza , bagheta fermecată,
întrecerea;
Materiale didactice: cutie de carton, plicuri, jetoane, imagini cu probleme, litere,
suport pentru litere cu arici, creioane colorate, fișe de lucru, baghetă.
Desfășurarea jocului:
Copii sunt anunțați de educatoare că Garfield și Odi vor să fie ajutați ca să găsească
ingredientul secret pentru a face pizza. Copiii vor fi împărțiți în două echipe. Pe rând câte un
copil din fiecare echipă, ales cu ajutorul baghetei va avea de rezolvat câte o sarcină. Pentru
rezolvarea corectă a acesteia va primi o literă. Copii vor grupa jetoanele după formă, fiecare
în bolul său.
Exemplu: Un copil va avea de ales din mulțimea de jetoane de pe masă doar pe cele cu
castraveți pe care le va așeza în coșulețul corespunzător.
Varianta 1 :
Li se va cere copiilor să formeze grupe de obiecte cu unul mai mult sau mai puțin decât
numărul obiectelor de pe jeton și să verbalizeze acțiunea
Varianta 2 :
Copiii vor rezolva oral probleme date.
Evaluarea jocului :
Se va realiza printr -o fișă de lucru unde copii vor avea de format grupe de același fel și
să coloreze atâtea obiecte câte le indică cifra .

122
Fișă de lucru
D.Ș. Activitate matematică . Nivelul II

1.Formează grupe de obiecte de același fel , numără -le și scrie în pătrat cifra
corespunzătoare .

2.Colorează atâtea obiecte câte îți indică cifra

1 2 3 4 5

Observații:
 Copiii au participat cu interes la activitate.
 Αu ϲоореrɑt реntru ɑ duϲе lɑ bun sfârșіt о sɑrϲіnă;
 Αu fоst mɑі еfіϲіеnțі dɑtоrіtă mоtіvɑțіеі;

123
Activitate: Călătorie pe continentele lumii

Tipul activității : activitate integrată
Data: 15.03.2018
Locul desfășurării : sala de grupă
Număr de participanți pentru fiecare categorie (preșcolari, cadre didactice,
părinți, reprezentanți ai comunității) : 21 de preșcolari de la grupa mare , educatoarea grupei
Metode: jocul didactic , expunerea, explicația, conversația, observația, demonstrația,
problematizarea, exercițiul, aprecierea verbală;
Mijloace de realizare: un panou, imagini reprezentând steaguri ale țărilor de pe cele
cinci continente, costume populare , atracții turistice, mâncare specifică). Câte un set de
cartonașe (galben, roșu, verde, porocali u, maro) pentru fiecare din cele cinci echipe, harta
lumii, jetoane cu animale, fișe de lucru, creioane colorate.
Modalități de evaluare: aprecieri individuale și colective, fișe de lucru;
Obiective de referință:
-Să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurăto are, precum și
interdependența î ntre ele;
-Să-și dezvolte atenția și spiritul de observație;
-Să cunoască elemente ale mediului social și cult ural, poziționând elementul uman ca
parte integrantă a mediului.
Obiective operaționale:
-să recunoască elementele specifice fiecărui continent ;
-să aleagă culoarea specifică fiecărui continent;
-să indice corect continentul pe care trăiește fiecare animal;
-să audieze cu atenție fragmentele muzicale;
-să încercuiască, folosind culoarea corespunzătoare, imaginile specifice celor șase
continente ale lumii.
Desfășurarea activității:
Educatoarea îl prezintă copiilor pe motănelul Știe Tot, care îi provoa că pe copii la o
întrecere pentru a vedea cât de multe lucruri cunosc ei despre continente.
Se va desfășura jocul didactic: ,,Jocul continentelor ˮ. După realizarea celor două
variante ale jocului, copiii vor trece la realizarea sectoarelor. La sfârș itul activității va fi
anunțată echipa câștigătoare.

124
Joc didactic : Jocul continentelor

Scop: dezvoltarea flexibilității gândirii, a capacității de a stabili legături diverse între
date cunoscute referitoare la continente; deprinderea copiilor de a opera cu si mboluri simple
(culori), de a le raporta corect la realitățile pe care le simbolizează.
Conținut : cunoștințe despre continente (țări, costume tradiționale, mâncare specifică,
animale reprezentative, muzică tradițională, atracții turistice) .
Sarcina didactică : stabilirea unui raport corect între cartonașele de o anumită culoare,
reprezentând un continent și imaginile caracteristice acelui continent, să motiveze legătura
stabilită.
Regulile jocului : educatoarea va afișa la panou un jeton reprezentând u n steag, un
costum popular, o atracție turistică specifică unui continent. Echipele vor alege de pe masă
cartonașele cu culoarea corespunzătoare continentului respectiv. Câștigă câte un punct
echipele care indică corect culoarea continentului căruia îi apa rține imaginea.
Elemente de joc : surpriza, mișcarea , mânuirea materialului, întrecerea, ghicirea .
Materiale didactice : un panou, imagini reprezentând steaguri ale țărilor de pe cele
cinci continente, costume populare, atracții turistice, mâncare specifică) . Câte un set de
cartonașe (galben, roșu, verde, porocali u, maro) pentru fiecare din cele cinci echipe, harta
lumii, jetoane cu animale, fișe de lucru, creioane colorate.
Desfășurarea jocului :
Copiii vor fi împărțiți în 5 echipe fiecare având cinci cartonașe de culori diferite. Sunt
precizate simbolurile pentru fiecare continent:
-culoarea roșie – pentru Europa ;
-culoarea galbenă –pentru Asia ;
-culoarea verde –pentru Africa ;
-culoarea portocalie -pentru America de Nord și de Sud ;
-culoarea maro – pentru Australia.
Conducătorul jocului va ridica o imagine caracteristic ă unui continent ( o atracție
turistică, o mâncare tradițională , un steag al unei țări , un costum tradițional ), fiecare echipă va
ridica jetonul care are culoarea specifică continentului de care aparține acea imagine. Se va
motiva alegerea culorii în funcție de continentul respectiv.

125
Varianta 1 :
Fiecare echipă va primi c âte 6 jetoane reprezentând animal e de pe cele șase continente,
pe care le vor plasa pe continentul pe care locuiesc. Pen tru fiecare animal pus corec t echipele
vor primi câte un punct .
Varianta 2 :
Copiii vor audia câte un fragment muzical specific unui anumit continent. Echipa care
va ridica cartonașul corespunzător continentului căruia îi aparține acel fragment muzical, va
câștiga un punct.
Evaluarea jocului :
Se va realiza printr -o fișă de lu cră, unde copiii vor trebui să î ncercuiască cu creionul de
culoare corespunzătoare elem entele caracteristice celor șase continente.

Fișă de lucru. D.Ș. Cunoașterea mediului
Nivel II

Încercuiește, folosind culorile corespunzătoare(roșu -Europa, galben -Asia, verde -Africa,
portocaliu -America de nord și de sud, maro -Australia) următoarele imagini specifice celor
șase continente ale lumii.

126

Observații:
 Αu ϲоореrɑt în găsіrеɑ sоluțііlоr;
 Αu dеzvоltɑt rеlɑțіі mɑі bunе, ϲоnștіеntіzând ϲă ɑu nеvоіе unіі dе ɑlțіі în
rеzоlvɑrеɑ sɑrϲіnіlоr;
 Αu fоst înϲântɑțі ϲând ɑu găsіt sоluțіɑ ϲоrеϲtă, ϲhіɑr dɑϲă nu о găsеɑu
реrsоnɑl, ϲi în еϲhірă;

Activitate: Jack și Uriașul

Tipul activității : activitate integrată
Data: 22.03.2018
Locul desfășurării : sala de grupă
Număr de participanți pentru fiecare categorie (preșcolari, cadre didactice,
părinți, reprezentanți ai comunității) : 21 de preșcolari de la grupa mare , educatoarea grupei
Metode: jocul didactic , expunerea, explicația, conversația, observația, demonstrația,
problematizarea, exercițiul, aprecierea verbală;

127
Mijloace de realizare: jucării de pluș, plicuri, jetoane cu numere , boabe de fasole,
galbeni și ouă din carton.
Modalități de evaluare: aprecieri individuale și colective;
Obiective de referință:
-Să efectueze operații cu grupele de obiecte constituite în funcție de diferite criter ii date
ori găsite de el însuși : triere, grupare/regrupare, comparare, clasificare, ordonare, apreciere a
cantității prin punere în corespondență;
-Să identifice poziția unui obiect într -un șir utilizând numeralul ordinal;
-Să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1-10 obiecte și cifrele c orespunzătoare;
Obiective operaționale:
-să formeze grupe de obiecte ;
-să precizeze poziția unui obiect în șirul numeric ;
-să numere crescător -descrescător în limitele 1 -10;
-să găsească vecinii numărului dat ;
-să identifice cifra care lipsește dintr -un șir numeric;
Desfășurarea activității:
Copiilor le sunt prezentate cele două personaje din povestea Jack și vrejul de fasole
(Jack și Uriașul) cu care se vor juca astăzi. Se va desfășura jocul didactic ,,Întrecerea
voinicilorˮ. După realizarea celor două v ariane de joc, copii i vor trece la realizarea
sectoarelor.
La sfârș itul activității copiii vor fi evaluați de Jack și de Uriaș și va fi desemnată echipa
câștigătoare.

Joc didactic : Întrecerea voinicilor

Scop: consolidarea număratului în limitele 1 -10.
Conținut : numerele naturale de la 1 la 10.
Sarcina didactică : rezolvarea diverselor sarcini legate de număratul în limitele 1-10.
Regulile jocului :
Pe rând câte un copil de la fiecare echipă va alege câte un plic și va rezolva sarcina dată
pentru a -și ajuta echipa să câștige cele două obiecte magice . Dacă rezolvă corect va primi un
ou de aur drept recompensă. Câștigă echipa care a adunat cele mai multe ouă.
Elemente de joc : Jack, Uriașul, întrecere a.

128
Materiale didactice: jucării de pluș, plicuri, jetoane cu numere, boabe de fasole,
galbeni și ouă din carton.
Desfășurarea jocului
Educatoarea îi prezintă copiilor pe Jack și pe Uriaș . Aceștia sunt supărați și nu se pot
înțelege la cine să rămână găina și harpa fermecată. Așa că ar dori să facă un concurs
împreună cu cei mici iar câștigătorul să le primescă. Copiii sunt împărțiți în două echipe. Pe
rând fiecare copil de la fiecare echipă va rezolva câte o sarcină pentru a -și ajuta căpitanul.
Dacă rezolvă corect primește drept recompensă un ou de aur.
Exemple:
1. Formează o grupă cu 8 galbeni și arată cifra corespunzătoare.
2. Formează o grupă cu 6 boabe de fasole și arată cifra corespunzătoare.
3. Numără câte corzi are harpa și arată cifra corespunzătoare.
4. Preci zează câte steaguri are castelul uriașului.
5. A câta frunză este roșie?
6. Al câtelea ou este de aur?
7. Așează ouăle de aur în ordine crescătoare de la 1 la 8 și descrescătoare de la 8
la 1.
8. Descoperă ce cifră lipsește din șirul dat.
9. Găsește vecinii numărului 7.
10. Găsește vecinii numărului 5.
Varianta 1 :
Fiecare echipă va trebui să pună în coșulețe atâtea boabe de fasole câte indică cifra . Vor
fi 10 coșulețe cu numere de la 1 la 10, pe rând câte un copil de la fiecare echipă va completa
un coșuleț. Câștigă câte un o u de aur echipa care pune corect boabele în coșulețe.
Evaluarea jocului :
Se va realiza prin numărarea de câtre fiecare echipă a recompenselor primite și
desemnarea personajului care va primi harpa și găina cu ouă de aur.
Observații:
 Copii au fost dornici să găseasc ă răspunsuri corecte pentru a -și ajuta căpitanii.
 Atmosfera a fost una plăcută.
 Regulile jocului au fost însușite rapid și respectate întocmai.

129
Activitate: Iepurașul de Paști

Tipul activității : activitate integrată
Data: 29.03.2018
Locul desfășurării : sala de grupă
Număr de participanți pentru fiecare categorie (preșcolari, cadre didactice,
părinți, reprezentanți ai comunității) : 21 de preșcolari de la grupa mare , educatoarea
grupei ;
Metode: jocul didactic , expunerea, explicația, conversația, observația, demonstrația,
problematizarea, exercițiul, aprecierea verbală;
Mijloace de realizare: coșulețe, ouă de ciocolată, fișe de lucru, creioane colorare,
iepuraș de pluș.
Modalități de evaluare: aprecieri individuale și colective, fișe de lucru;
Obiective de referință:
-Să efectueze operații cu grupele de obiecte constituite în funcție de diferite criter ii
date ori găsite de el însuși : triere, grupare/regrupare, comparare, clasificare, ordonare,
apreciere a cantității prin punere în corespondență;
-Să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1 -10 obiecte și cifrele
corespunzătoare;
-Să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criter ii date ori găsite de el însuși.
Obiective operaționale:
-să compună și să descompună numerele date;
-să indice numărul de obiecte dintr -o mulțime dată, raportând corect numărul la
cantitate și invers;
-să rezolve cerința fișei de lucru.
Desfășurarea activității:
Educatoarea îl prezintă copiilor pe Iepuraș ul Țup care le cere copiilor ajutorul pentru a
reuși să împartă ouăle de Paști copiilor din lumea întreagă. Se va desfășura jocul didactic :
,,Coșulețul cu ouă de Paștiˮ. Copiii vor trece apoi la realizarea sectoarelor. La sf ârșitul
activității vor primi câ te un ou de ciocolată de la iepuraș.
Joc didactic : Coșulețul cu ouă de Paști

Scopuri: formarea capacității de a compune și descompune un număr dat; exersarea
număratului în limitele 1 -10.

130
Conținut : numerele naturale din concernul 1 -10.
Sarcina didactică : compun erea și descompunerea unui număr.
Regulile jocului :
Copiii trebuie să așeze ouă în coșulețe în așa fel încât în fiecare coșuleț să fie câte 7 (8,
9 sau 10). Dacă așază corect, ei vor primi o recompensă. În partea a doua, ei trebuie să așeze
un număr de 7 (8, 9, 10) ouă în două coșulețe găsind mai multe variante. Se motivează
alegerea făcută .
Elemente de joc : surpriza, mișcarea , închiderea și deschiderea ochilor .
Materiale didactice: ouă de carton și de ciocolată , coșulețe, iepuraș de pluș , săculeț de
pânză, fișe de lucru, creioane colorate.
Desfășurarea jocului :
Educatoarea anunță copii că astăzi a venit la grădiniță Iepurașul Țup care vrea să -l
ajutăm să înve țe cum să împartă ouăle de ciocolată . Fiecare copil va avea un coșuleț în care va
avea un număr de o uă. Toți copiii trebuie să aibă în coșuleț câte 7 (8,9 sau 10) ouă, pentru
aceasta vor veni la iepuraș să -și completeze coșulețele. Fiecare copil va verbaliza acțiunea
făcută.
Exemplu: Eu am în coșuleț 5 ouă. A m cerut iepurașului două și acum am șapte.
Varianta 1 :
Pe masa educatoarei vor fi așezate două coșulețe în care copiii vor așeza ouăle din
coșulețele lor, verbalizând acțiunea făcută.
Exemplu: Eu am așezat cele 7 ouă astfel: cinci în primul coșuleț și două în al doilea
coșuleț. Împreună sunt 7 ouă.
Varianta 2 :
Iepurașul va lua din coșuleț un număr de ouă (7), pe care le va pune într -un coșuleț și
într-un săculeț. Copii vor trebui să ghicească câte ouă a pus iepurașul în săculeț.
Evaluarea jocului :
Se va realiza printr -o fișă de lucru, unde copiii v or avea ca sarcină de lucru să împartă 7
ouă la doi copii și să completeze coșulețul astfel încât să aibă 7 ouă.

131
Fișă de lucru
D.Ș. Activitate matematică . Nivel II

1.Ajută iepurașul să împartă ouăle celor doi copii și scrie în pătrat câte ouă a prim it
fiecare.

4. Complete ază coșulețul astfel încât să fie 7 ouă.

132
Observații:
 Copiii au învățat să fol osească formule de politețe precum: Bună ziua, V ă
mulțumesc, La revedere .
 Șі-ɑu еxеrsɑt ореrɑțііlе gândіrіі;
 Șі-ɑu dеzvоltɑ t ɑtеnțіɑ;
 Lе-ɑ fоst stіmulɑtă ϲоmunіϲɑrеɑ, ϲоореrɑrеɑ;
 Au învățat să compună și să descompună numere jucându -se.

Activitate: Zumzet de primăvară

Tipul activității : activitate integrată
Data: 19.04.2018
Locul desfășurării : sala de grupă
Număr de participanți pentru fiecare categorie (preșcolari, cadre didactice,
părinți, reprezentanți ai comunității) : 21 de preșcolari de la grupa mare , educatoarea
grupei ;
Metode: jocul didactic , expunerea, explicația, conversația, observația, demonstrația,
proble matizarea, exercițiul, aprecierea verbală;
Mijloace de realizare: machetă, fluturi din material textil ;
Modalități de evaluare: aprecieri individuale și colective;
Obiective de referință:
-să participe la activitățile de grup, inclusiv la activitățile de joc, atât în calitate de
vorbitor, cât și în calitate de auditor;
-să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței, activității personale
și/ sau a relațiilor cu ceilalți și simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere
gramatical.
Obiective operaționale:
-să recunoască poziția obiectelor în spațiu;
-să formuleze propoziții corecte din punct de vedere gramatical;
-să imite zborul fluturelui;
Desfășurarea activității:
Educatoarea prezintă copiilor mai mul ți fluturi d in material textil , cu care le propune
să se joace. Se va desfășura jocul didactic: ,,Unde a zburat fluturașul?ˮ. După realizarea celor

133
două variante de joc copii i vor trece la realizarea activităților de la sectoare. Lucrările
realizate vor fi expuse în cadrul unei expoziții.

Titlul jocului: Unde a zburat fluturașul?

Scop: folosirea adverbelor de loc în precizarea reprezentărilor spațiale: sus, jos,
stânga, dreap ta, pe sub, dedesupt, deasupra ;
Conținut: poziția obiectelor în spațiu.
Sarcina didactică : recunoașterea poziției obiectelor în spațiu.
Regulile jocului : la semnalul educatoarei, toți copiii își acoperă ochii. La întrebarea
educatoarei : ,,Unde a zburat fl uturașul?ˮ copiii privesc macheta și cel care a ses izat mai
repede l ocul unde a zburat va răspunde .
Elemente de joc : mânuirea materialelor, aplauzele, surpriza, închiderea și deschiderea
ochilor.
Material didactic : machetă cu mai multe elemente (casă, copac, nori, mașină), fluturi
din material textil .
Desfășurarea jocului :
Copiii sunt solicitați să memoreze locul unde este fluturele și apoi, după ce au închis
ochii, și la semnal i -au deschis (timp în care educatoarea a schimbat locul acestora ), să
preci zeze locul unde s -a așezat, exprimându -se corect în propoziție, folosind relațiile spațiale.
Varianta 1 :
Se vor folosi doi fluturi ce se deosebesc între ei prin culoare și care vor ocupa poziții
diferite.
Varianta 2 :
Se solicită copiilor să precizeze poziț ia fluturelui în raport cu poziția pe care a avut -o
anterior.
Evaluarea jocului :
Se va realiza prin jocul de mișcare ,,Zboară, zboară!ˮ. Toți copiii vor imita zborul
fluturașului și vor executa comenzile educatoarei.
Exemplu: Fluturașul zboară, zboară ș i se așează……. (pe masă, sub scaun, pe covor,
lângă ușă, etc.) .
Observații:
 Prin joc, copiii și -au fixat mai ușor cunoștințele.
 Și-au exersat atenția și memoria .

134
Activitate: Mici și mari împreună

Tipul activității : vizită
Data: 25.04.2018
Locul desfășurării : Școala Gimnazială nr. 1 Fârțănești
Număr de participanți pentru fiecare categorie (preșcolari, cadre didactice,
părinți, reprezentanți ai comunității) : 21 de preșcolari de la grupa mare , educatoarea
grupei, 21 elevi de la clasa a IV -a, învăț ătoarea clasei a IV -a.
Metode: jocul didactic , expunerea, explicația, conversația, observația, demonstrația,
problematizarea, exercițiul, aprecierea verbală;
Mijloace de realizare: o masă reprezentând librăria cu diferite rechizite: creioane,
radieră, pix, stilou, călimară de cerneală, caiete, cărți, ghiozdan, săculeț de pânză, coli albe,
creioane colorate.
Modalități de evaluare: aprecieri individuale și colective, poster;
Obiective de referință:
-să participe la activitățile de grup, inclusiv la acti vitățile de joc, atât în calitate de
vorbitor, cât și în calitate de auditor;
-să-și adapteze comportamentul propriu la cerințele grupului în care trăiește ;
-să negocieze și să participe la decizii comune.
Obiective operaționale:
-să folosească în timpul jocului , în situațiile create, formulele de politețe potrivite;
-să alcătuiască ghicitori despre rechizitele școlare;
-să recunoască rechizitele cu ajutorul simțului tactil;
-să completeze prin desen o planșă reprezentând rechizite;
Desfășurarea activității:
Preșcolarii însoțiți de doamna educatoare au mers în vizită la Școala Gimnazială nr.1.
Doamna învățătoare le -a prezentat preșco larilor obiectele dintr -o clasă . Copii de la grupa mare
și cei de clasa a IV -a au desfășurat apoi jocul didactic: ,,De-a librăriaˮ .

Titlul jocului: De -a librăria

Scopuri : perfecționarea capacității de a alcătui ghicitori fără sprijinul direct al
educatoarei, operând cu cunoștințele referitoare la rechizitele școlare; activizarea
vocabularului; formarea u nei exprimări logice, coerente și concise; stimularea creativității

135
prin participarea la compunerea unor ghicitori; educarea spiritului de colaborare în rezolvarea
unei probleme, a unei sarcini.
Conținut: cunoștințe despre rechizitele școlarului.
Sarcina d idactică : compunerea unor ghicitori prin colaborarea dintre copiii unei
echipe.
Regulile jocului : copiii din fiecare echipă trebuie să alcătuiască împreună o ghicitoare
despre una din rechizitele existente în librărie. Vânzătorul va elibera obiectul numai echipei ai
cărei copii au compus cea mai bună ghicitoare și au respectat regulile de comportare într -un
magazin.
Elemente de joc : mișcarea, mânuirea materialelor , aplauzele, surpriza, întrecerea,
ghicirea .
Material didactic : o masă reprezentând librăria cu diferite rechizite: creioane, radieră,
pix, stilou, călimară de cerneală, caiete, cărți, ghiozdan, săculeț de pânză, coli albe, creioane
colorate.
Desfășurarea jocului :
Se va realiza o scurtă conversație în legătură cu lucrurile pe care le găsim la o librărie
și cu modul de comportare într -un magazin. Se va alege apoi un vânzător din rându l copiilor
de clasa a IV -a, după care copiii vor fi împărțiți în două echipe. Vânzătorul va prezen ta celor
două echipe un obiect , iar acestea vor trebui să compună o ghicitoare despre acesta. Va primi
obiectul, echipa care formulează cea mai bună ghicitoare.
Varianta 1 :
Câte un copil din fiecare echipă va veni la librărie și va descrie un obiect pe care
dorește să -l cumpere. Vânzătorul îi va da obiectul doar dacă a pr ezentat toate caracteristicile
acestuia.
Varianta 2 :
Într-un săculeț vor fi introduse diferite rechizite. Pe rând fiecare copil de la fiecare
echipă vine și își alege din săculeț un obiect și, fără să -l scoată, doar prin pipăit, îl denumește.
Evaluarea j ocului :
Fiecare echipă va avea de realizat un poster cu rechizitele pe care le -au câștigat , acesta
urmând a fi expus în librărie.
Observații:
 Αu fоst fоɑrtе ϲrеɑtіvі în formularea ghicitorilor ;
 Αu ɑflɑt іnfоrmɑțіі nоі unіі dе lɑ ɑlțіі;
 Αu ϲоmunіϲɑt într е еі rеușіnd să găsеɑsϲă о sоluțіе ϲоmună .

136
Activitate: Ce vreau să fiu?

Tipul activității : activitate integrată
Data: 17.05.2018
Locul desfășurării : sala de grupă
Număr de participanți pentru fiecare categorie (preșcolari, cadre didactice,
părinți, reprezentanți ai comunității) : 21 de preșcolari de la grupa mare , educatoarea
grupei ;
Metode: jocul didactic , expunerea, explicația, conversația, observați a, demonstrația ,
exercițiul, aprecierea verbală , exersarea, învățarea prin descoperire ;
Mijloace de realizare: jetoane cu obiecte specifice diferitelor meserii, obiecte și
jucării despre meserii ;
Modalități de evaluare: aprecieri individuale și colective;
Obiective de referință:
-să participe la activitățile de grup, inclusiv la activitățile de joc, atât în calitate de
vorbitor, cât și în calitate de auditor;
-să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței, activității personale
și/ sau a relațiilor cu ceilalți și simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere
gramatical.
Obiective operaționale:
-să folosească corect în vorbire substantivele comune, proprii și unele pronume în
genitiv;
-să realizeze acordul de gen și număr;
-să identifice prin pipăire obiectul din săculeț;
-să imite o meserie folosindu -se de mimica și gestica corespunzătoare.
Desfășurarea activității:
La grupă va sosi un copil de la grupa mijlocie care le cere copiilor să -l învețe și pe el
câteva lucruri despre meserii . Copii vor desfășura jocul didactic : ,,A(al) cui este?ˮ. Se va
trece apoi la realizarea sectoarelor. La sfârșitul activității copilul de la grupa mijlocie va
aprecia lucrările copiilor și le va mulțumi pentru lucrurile noi pe care le -a învățat.

137
Titlul jocului: A (al) cui este?

Scop: folosirea corectă, în vorbire, a substantivelor comune și proprii, a unor pronume
(posesiv,demonstrativ, de politețe) în cazul genitiv.
Conținut: cazul genitiv al substantivelor.
Sarcina didactică : folosirea corectă în vorbire a substantivelor comune, proprii și a
unor pronume în genitiv. Realizarea acordului în gen și număr.
Regulile jocului : copilul chemat la masa educatoarei alege un obiect sau imaginea
unui obiect, o prezintă grupei și întreabă: ,,A(al) cui este?ˮ. Formularea răspunsului va
impune o propoziție în care se va folosi substantivul în genitiv.
Elemente de joc : mișcarea, mânuirea m aterialelor, aplauzele, ghicirea, închiderea și
deschiderea ochilor .
Material didactic : jetoane cu diferite imagini: stetoscop, seringă, roabă, ciocan,
catalog, cretă, farfurie, oală, obiecte și jucării: mașină, locomotivă, furculiță, tel, termometru,
pansament, metru de croitorie, ață, pernă de ace etc., săculeț de pânză.
Desfășurarea jocului :
Pe o masă se află așezate cu fața în jos mai multe jetoane. Copilul desemnat de
educatoare va întoarce un jeton, îl va privi și la întrebarea ,,A cui este?ˮ el va preciza
obictul/obiectele redate în imagine și posesorul(posesorii) acestuia(acestora).
Exemplu: Stetoscopul este al medicului.
Uneltele sunt ale mecanicului.
Educatoarea va insista asupra găsirii tuturor cuvintelor ce pot defini posesorul
(posesorii) obiectelor respective. De asemenea, va solicita copiilor să le înlocuiască pe acestea
cu alte cuvinte potrivite (pronumele posesiv).
Exemplu: Seringa este a lui (a ei).
Varianta 1 :
Educatoarea împarte unor copii diferite obiecte și juc ării. Adresează apoi întrebarea ,,A
cui este…..?ˮ, urmată de denumirea obiectului și copilul numit va răspunde printr -o propoziție
în care va folosi cazul genitiv al substantivului propriu.
Exemplu: – A cui este mașina?
– Mașina este a șoferului.
Se apreciază răspunsurile corecte prin aplauze.

138
Varianta 2 :
Educatoarea va chema câte un copil care, cu ochii înch iși, va extrage din săculeț un
obiect, îl va recunoaște prin pipăire iar la întrebarea : ,,A(al) cui este?ˮ va răspunde printr -o
propoziție precizând posesorul obiectului respectiv (substantiv în genitiv fapt ce va impune,
pe plan verbal, și realizarea acor dului în gen și număr ).
Exemplu: Ața este a croitoresei. Ciocanul este al lemnarului.
Evaluarea jocului :
Se va realiza prin jo cul ,, Ghicește meseria?ˮ. Câte un copil va veni în față și va imita
câte o meserie iar ceilalți copii vor trebui să ghicească despre ce meserie este vorba.
Observații:
 Copiii sunt atrași de activitate.
 Atmosfera este una dinamică.
 Cunoștințele despre meserii sunt fixate prin joc.

Activitate: Haideți în excursie!

Tipul activității : activitate integrată
Data: 24.05.2018
Locul desfășurării : sala de grupă
Număr de participanți pentru fiecare categorie (preșcolari, cadre didactice,
părinți, reprezentanți ai comunității) : 21 de preșcolari de la grupa mare , educatoarea
grupei ;
Metode: jocul didactic , expunerea, explicația, conversa ția, observați a, demonstrația ,
exercițiul, aprecierea verbală , exersarea, învățarea prin descoperire ;
Mijloace de realizare : Macheta unui lac pe care ,,se lanseazăˮ vapoarele; vaporașe
din hârtie, jetoane, ecusoane.
Modalități de evaluare: aprecieri indi viduale și colective;
Obiective de referință:
-să participe la activitățile de grup, inclusiv la activitățile de joc, atât în calitate de
vorbitor, cât și în calitate de auditor;
-să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței, activită ții personale
și/ sau a relațiilor cu ceilalți și simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere
gramatical;

139
Obiective operaționale:
-să identifice litera corespunzătoare unui sunet emis;
-să aleagă jetoane ce reprezintă obiecte a căror denumire în cepe/ se termină cu sunetul
cunoscut;
-să încercuiască sunetul inițial și final al imaginii date.
Desfășurarea activității:
Copiii sunt invitați de către Căpitanul sunetelor să-l ajute să încarce vapoarele din
port.. Copii vor desfășura j ocul didactic : ,,Încărcăm vapoareleˮ. La sfârșitul activității vor fi
recompensați de către căpitan pentru munca depusă.

Titlul jocului: Încărcăm vapoarele

Scopuri : perceperea și pronunțarea clară și corectă a sunetelor limbii române integrate
în cuvin te, formarea spiritului de observație și a capacității de a selecta cât mai multe cuvinte
care încep și se termină cu un sunet dat, formarea capacității de asociere a unei litere cu
sunetul corespunzător .
Conținut: sunetul inițial și final al cuvintelor .
Sarcina didactică : recunoașterea sunetului emis, a literei corespunzătoare acestuia și
găsirea unor cuvinte ce conțin sunetul dat (inițial sau final).
Regulile jocului : Copii vor alege jetoane a c ăror denumire încep e cu sunetul
corespunzător literei de pe vaporaș, la întoarcere se verifică dacă au fost alese jetoanele în
mod corect. Cei care rezolvă corect sarcina primesc un ecuson pe care este desenat un
marinar .
Elemente de joc : mișcarea, mânuirea m aterialelor, aplauzele.
Material didactic : Macheta unui lac pe care ,,se lanseazăˮ vapoarele; vaporașe din
hârtie, jetoane, ecusoane.
Desfășurarea jocului :
Copiii primesc vaporașe pe care sunt scrise litere și pleacă din ,,portˮ spre locul de
încărcare al mărfii, de unde aleg jetoanele a căror denumire începe cu sunetul corespunzător
literei pe care o au.
Educatoarea emite un sunet la alegere, propus spre verificare. Copiii care au vaporașe
pe al cărui steag este înscrisă litera corespunzătoare sunetului emis pornesc din ,,portˮ spre
locul de încărcare. Ei aleg jetoanele ale căror denumiri încep cu sunetul dat. Când termină
această operație, se întorc ,,în portˮ, unde îș i motivează alegerea făcută.

140
Ceilalți copii vor fi î ndrumați să găsească și alte cuvinte care încep cu sunetul dat în
afară de cele sugerate de imaginile de pe jetoane. Copii care -și rezolvă sarcina vor primi un
ecuson de marinar.
Varianta 1 :
Jocul se va desfășura respectând același reguli dar sunetul emis va corespunde
sunetului final dintr -un cuvânt.
Evaluarea jocului :
Se va realiza printr -o fișă de lucru în care copii v or avea de încercuit sunetul final și
inițial dintr -un cuvânt.

Fișă de lucru D.L.C
Nivel II

1. Încercuiește sunetul inițial al următoarelor mijloace de transport .

A B C M N O S A F C M O

2. Încercuiește sunetul final al următoarelor mijloace de transport.

E R L Z B U A C I B N L

141
3.3.3. Etapa finală (postexperimentală)

S-a realizat în perioada 4-15.06.2018 , prin intermediul unor fișe de lucru, lucrări
artistico -plastice, practic e pentru a putea cunoaște nivelul pe care l -au atins preșcolarii în
urma implementării programului educațional ,,O lume minunată pe tărâmul cunoașteriiˮ.
Rezultatele obținute în urma aplicării probelo r au fost centralizate și tran sformate în
comportamente: C.I. – comportament însușit, C.D. – comportament în dezvolt are, C.A. –
comportament absent.

Evaluarea finală pe domenii experiențiale

Domeniul Științe. Cunoașterea mediului
Proba 1: ,,Ajută -mă să -mi găsesc căsuța” – joc didactic .
Scop: Verificarea cunoștințelor despre locul unde trăiesc animalele sălbatice de pe
continentele lumii .
Conținut : cunoștințe despre animale le sălbatice din întreaga lume.
Sarcina didactică : recunoașt erea anim alelor sălbatice, identificarea continentului pe
care locuiesc.
Regulile jocului : Copii i trebuie să dezlege o ghicitoare și să plaseze pe machetă
animalele jucării , să denumească animalul și continentul pe care locuiește, să identifice cu ce
se hrănește fiecare animal .
Elemente de joc : surpriza, ghicirea, selectarea și mânuirea jetoanelor și a
medalioanelor.
Materiale didactice: animale jucării (leu, urs polar, urs panda, cangur, cămilă, vulpe,
urs, girafă), jetoane reprezentând hrana fiecărui animal, med alioane cu animale sălbatice de pe
continentele lumii, machete și planșe reprezenetând continentele lumii.
Desfășurarea jocului :
În fața copiilor pe o masă vor fi așezate animalele -jucării și machetele specifice
continentelor lumii. Copiii ascultă ghicitoa rea spusă de conducătorul jocului. Copilul care
dezleagă primul ghicitoarea, merge la masă, alege jucăria -animal și o descrie, apoi o aș ază pe
macheta continentului pe care locuiește.
Un alt copil numit vine la masă, alege jetonul reprezentând hrana specifică animalului
respectiv , verbaliz ează ce conține acesta și îl aș ază în dreptul animalului jucărie.

142
Varianta 1 :
Conducătorul de joc va descrie un animal sălbatic pe care copiii vor trebui să -l
numească. Copilul care ghicește animalul va deveni con ducător de joc și va descrie la rândul
său un alt animal.
Varianta 2 :
Copiii vor primi medalioane cu animale sălbatice (urs panda, leu, vulpe, urs polar,
puma, cangur). Fiecare animal trebuie să -și găsească adăpostul, reprezentat de o imagine care
se află în clasă. La semnalul: Urșii panda își caută căsuța !, toți copiii care au medalioane cu
urs se vor îndrepta spre locul unde este căsuța lor și vor rămâne acolo până și celelalt e
animale își vor găsi casa.
Evaluarea jocului
Copiii vor avea de rezolvat următ oarea fișă :
”Fișă de evaluare finală . Domeniul Științe. Cunoașterea mediului” .

Unde trăiesc următoarele animale?

143

Itemi:
1. Recunoaște animalele sălbat ice, dezlegând ghicitoarea.
2. Precizează cu ce se hrănesc animalele sălbatice.
3. Identifică continentul pe ca re trăiesc animalele sălbatice.
Descriptori de performanță :
Maximal (C.I.) – 3 puncte pentru fiecare item :
Recunoaște animalele sălbat ice, dezlegând ghicitoarea.
Precizează cu ce se hrănesc animalele sălbatice, fără ajutorul educatoarei.
Identifică continente le pe care trăiesc animalele sălbatice fără ajutorul educatoarei.
Mediu (C.D.) – 2 puncte pentru fiecare item :
Recunoaște animalele sălbat ice, dezlegând ghicitoarea.
Precizează cu ce se hrănesc animalele sălb atice, cu ajutorul educatoarei.
Identifică continente le pe care trăiesc animalele sălbatice cu ajutorul educatoarei.
Minimal (C.A.) – 0 puncte pentru fiecare item :
Întâmpină dificultăți în dezlegarea ghicitorii.
Precizează cu ce se hrănesc animalele sălbat ice cu ajutorul e ducatoarei , pe baza suportului
intuitiv.
Identifică continentul specific fiecărui animal cu ajutorul educatoarei , pe baza suportului
intuitiv.
Obiective operaționale :
– să recunoască animalele sălbat ice, dezlegând ghicitori;
– să precizeze cu ce se hrănesc animalele sălbatice;
– să identifice continente le pe care locuiesc animalele date.

144
Copiii identifică anima lele, dezlegând ghicitorile, apoi le selectează din mulțimea de
animale jucării. Se identifică apoi hrana fiecărui animal .
La prima variantă, copiii ghicesc animalul după descrierea făcută, iar la a doua variantă
copiii, având medalioane cu diferite an imale, își vor căuta căsuța .
După termin area jocului didactic, copiii vor realiza o fișă de lucr u în care vor indic a
continentul pe care trăiește fiecare animal.
Realizarea integrală a fiecărei sarcini a fost notată cu 3 puncte, realizarea parțială a
sarcinii cu 2 puncte, iar răspunsul greșit cu 0 puncte.

Proba 2: ,,Ce știi despre mine?” – joc didactic .
Scop: verificarea cunoștințelor copiilor despre aspecte le specifice fiecărui anotimp:
primăvară, vară, toamnă, iarnă.
Conținut : cunoștințe despre cele patru anotimpuri ale anului.
Sarcina didactică : descrierea ilustraț iilor care reprezintă aspecte semnificative ale celor
patru anotimpuri, stabilirea legăturii dintre conținutul ilustrației și anotimp, motivarea
acesteia.
Regulile jocului: copii i al căror semn distinctiv sau ilustrație reprezintă un aspect
caracteristic a notimpului despre care s -a vorbit în ghicitoare se vor grupa în jurul anotimpului
respectiv. Fiecare copil depune în coșulețul ,,anotimpuluiˮ respectiv semnul sau jetonul
potrivit, motivând acțiune a. Copiii care au greșit anotimpul sunt trimiși la loc, de către
copilul -anotimp, cu versurile: ,,Treci la loc, ai greșit/ Nu -i anotimpul potrivit!ˮ .
Ei au dreptul să revină numai la sfârșitul jocului. Copilul -anotimp trebuie să -l ajute pe
cel care nu știe să motiveze.
Elemente de joc : interpretarea rolurilor, ghicirea versurilor, gruparea și așezarea
semnelor în coșuleț, folosirea versurilor de către copilul anotimp.
Material didactic :
Coroniță și câte un coșuleț pentru fiecare copil -anotimp, jetoane cu imagini specifice
anotimpurilor pentru fiecare copil.
Desf ășurarea jocului :
Se distribuie rolul și materialul, apoi educatoarea va da fiecărui copil -anotimp câte o
coroniță pe care sunt desenate elementele specifice acelui anotimp și câte un coșuleț. Va
spune o ghicitoare cu privire la un anotimp. Copilul anoti mp la care se referă ghicitoarea, iese
în fața grupei, iar cei care au jetonul potrivit se grupează în jurul lui. În ordinea în care s -au
așezat, copiii vor pune jetoanele în coșuleț , motivând acțiunea printr -o frază simplă.

145
Exemplu: ,,Eu am adus ghiocelul pentru că înflorește prim ăvara.
Copilul -anotimp are un rol activ, deoarece trebuie să decidă dacă s -au grupat corect
copii i în jurul său și să le explice de ce este corect ori greșit. După depunerea jetoanelor,
copii i trec la locul lor și jocul continuă cu celelalte anotimpuri. La repetarea jocului se
schimbă rolurile și semnele între copii .
Varianta 1 :
Cei patru copii care reprezintă anotimpurile vor arăta copiilor câte un jeton care nu este
specific anotimpului său. Un copil din grupă va veni și va ordona astfel jetoanele încât fiecare
anotimp să dețină jetonul corespunzător.
Varianta 2 :
Copiii vor asculta cântece specifice fiecărui anotimp. Cei care recunosc anotimpul se
vor grupa în jurul copilului -anotimp corespunzător și vor dansa până la terminarea cântecului.
Evaluarea jocului :
Cei patru copii care reprezintă anotimpurile, vor împărți fiecărui copil din grupă câte o
imagine, la întâmplare. Educatoarea va împărți flanelograful în patru părți, reprezentând cele
patru anotimpuri. Pe rând cop iii vor veni și vor așeza imaginea pe care au primit -o în căsuța
anotimpului potrivit.
Itemi:
1.Clasifică imaginile în funcție de anotimpuri .
2.Ordonează jetoanele astfel încât fiecare copil -anotimp să aibă jetonul
corect.
3. Plasează imaginea la căsuța anotimpului corespunzător .
Descriptori de performanță :
Maximal (C.I.) -3 puncte pentru fiecare item :
Clasifică imaginile în funcție de anotimpuri, fără ajutorul educatoarei .
Ordonează jetoanele astfel încât fiecare copil -anotimp să aibă jetonul corect, fără ajutorul
educatoarei.
Plasează imaginea la căsuța anotimpului corespunzător, fără ajutorul educatoarei .
Mediu (C.D.) – 2 puncte pentru fiecare item :
Clasifică imaginile în funcție de anotimpuri, cu ajutorul educatoarei .
Ordone ază jetoanele astfel încât fiecare copil -anotimp să aibă jetonul corect, cu ajutorul
educatoarei.
Plasează imaginea la căsuța anotimpului corespunzător, cu ajutorul educatoarei .
Minimal (C.A.) – 0 puncte pentru fiecare item :

146
Clasifică greșit imaginile spec ifice celor patru anotimpuri .
Ordonează jetoanele astfel încât fiecare copil -anotimp să aibă jetonul corect, cu ajutorul
educatoarei, pe baza suportului intuitiv.
Plasează imaginea la căsuța anotimpului corespunzător, cu ajutorul educatoarei pe baza
supor tului intuitiv.
Obiective operaționale:
-să pună jetonul în coșulețul anotimpului corespunzător;
-să ordoneze jetoanele, astfel încât fiecare anotimp să aib ă jetonul corect ;
-să plaseze imaginea la căsuța anotimpului corespunzător .
Copiii vor pune pe rând în coș ulețul ,,anotimpuluiˮ respectiv jetonul potrivit, motivând
acțiunea. Copilul anotimp va trebui să hotărască dacă jetonul primit este corect sau nu.
La prima variantă copii vor schimba jetoanele astfel ca fiecare copil -anotimp să aibă
jeton ul corespunzător, iar la a doua variantă copiii vor avea de recun oscut cân tece specifi ce
celor patru anotimpuri.
La finalul jocului copiii vor așeza câte o imagine în căsuța anotimpului corespunzător.
Barem de corectare :
– pentru răspuns corect 3 puncte ;
-pentru răspuns incomplet 2 puncte ;
-pentr u răspuns greșit/neparticipare 0 puncte .
Punctaj de referință : 6 itemi x 3 puncte = 18 puncte .
Total punctaj x 100/99 =………% .
Calculul calificativului individual:
-90% -100% : Comportament însușit ;
-50%-90%: Comportamen t în dezvoltare ;
– sub 50%: Comportament absent .

Tabel 22. Rezultatele copiilor în u rma aplicării evaluării finale la activitățile de
Cunoaștere a mediului
Nr. crt. Nume și prenume Punctaj Calificativ
1. B.N. 12 C.D.
2. B.C. 17 C.Î.
3. B.E. 17 C.Î.
4. B.G. 17 C.Î.

147
5. C.G. 12 C.D.
6. C.L. 17 C.Î.
7. C.M. 18 C.Î.
8. C.A. 18 C.Î.
9. D.A. 18 C.Î.
10. G.Ș. 17 C.Î.
11. G.A. 17 C.Î.
12. G.A. 17 C.Î.
13. G.C. 17 C.Î.
14. I.G. 18 C.Î.
15. L.G. 18 C.Î.
16. L.M. 18 C.Î.
17. M.M. 18 C.Î.
18. Ț.M. 17 C.Î.
19. T.G. 14 C.D.
20. S.C. 13 C.D.
21. V.R. 18 C.Î.

În tabelul analitic nr. 22 sunt prezentate procentajele obținute de preșcolari în urma
aplicăr ii probelor de evaluare finală la activitățile de Cunoaștere a mediului. Din cei 21 de
preșcolari 17 copii au obținut un procentaj care denotă comportament însușit corespunzător
vârstei iar 4 copii au obținut un procentaj corespunzător unui comportament în dezvoltare. Nu
există copii cu un comportament absent.

Tabel 23. Centralizarea rezultatelor obținute de copii la activitățile de Cunoașterea
mediului
Calificativ Număr copii Procentaj
Comportament însușit 17 81 %
Comportament în dezvoltare 4 19 %
Comportament absent ––– –––-

În tabelul sintetic numărul 23, am centralizat rezultatele obținute de preșcola ri în urma
aplicării probelor finale în cadrul activităților de C unoașterea mediului. Din acest tabel reiese

148
că 17 copii (81%) au un comportament însușit core spunzător, 4 copii (19 %) au un
comporta ment în dezvoltare, iar copii c u un comportam ent absent nu există . Aceste date sunt
prezentate în histograma de mai jos .

Figura nr. 10: Reprezentarea grafică a rezultatelor copiilor la activitățile de
Cunoa șterea mediului.
În ace astă histogramă se observă că din cei 21 de copii 81% (17 copii ) posedă
cunoștințe despre animalele sălbatice, despre hran a și continentul pe care acestea trăiesc,
despre anotimpuri și elementele lor specifice . Un procent de 19 % (4 copii) îl rep rezintă copii i
care au un compor tament în dezvoltare, a ceștia confundă continentul pe care locuiesc
animalele date și recunosc cu dific ultate elementele specifice celor patru anotimpuri . Copii cu
un comportament absent nu există.

Dome niul Științe. Activitate matematică

Proba 1: ,,Detectivii ” – joc didactic.
Scop : verificarea cunoștințelor copiilor legate de numerație; consolidarea capacității de
a raporta cantitatea la număr și a numărului la cantitate; sesizarea locului fiecărui număr în
șirul numerelor naturale .
Conținut : cunoștințe despre numerele nat urale cuprinse în limitele 1 -10.
Sarcina didactică : rezolvarea sarcinilor date .

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Comportament
insusitComportament in
dezvoltareComportament
absentRezultatele copiilor în activitățile de Cunoașterea
mediului
Procentaj

149
Regulile jocului:
Copilul numit de educatoare corectează greșeala și primește insigna de detectiv. Dacă
copilul răspunde corect este aplaudat, dacă greșește ceilalți strigă ,,Stop!ˮ și un alt copil
corectează greșeala.
Elemente de joc : întrecerea, ghicirea, aplauzele.
Material didactic : jetoane cu cifre de la 1 la 10, tablă magnetică, jetoane cu 1 -10
obiec te de senate, bețișoare pentru fiecare copil, insigne din carton, fișe de lucru, creioane
colorate .
Desfășurarea jocului :
Educatoarea propune copiilor să fie detectivi. Ei trebuie să rezolve mai multe sarcini.
1. Pe un panou sunt așezate cifre în dezordin e. Copiii trebuie să așeze cifrele în ordine
crescătoare, apoi descrescătoare.
2. Educatoarea așază o cifră pe panou, iar copi i afișează vecinii acesteia .
3. Educatoarea așază două cifre diferite pe panou, iar copiii trebuie să ghicească
numerele intermediare.
Exemplu: 2 și 5. Copiii așază 3 și 4.
4. Educatoarea prezintă copiilor un jeton cu un anumit număr de buline, iar aceștia vor
forma câte o grupă cu to t atâtea obiecte.
5. Se prezintă un jeton pe care sunt desenate buline în număr diferit. Copiii trebuie să
ridice cifra co respunzătoare numărului de buline.
Dacă răspunsul copilului este corect, copiii aplaudă. El primește de la educatoare
insigna de detectiv. Dacă răspunsul este greșit, copiii vor spune ,,Stop!ˮ. Se corectează
răspunsul.
Varianta 1 :
Fiecare insignă primită de copii va avea câte un număr de la 1 la 10. Pe rând copiii vor
veni și vor spune vecinii numărului de pe insigna lor.
Exemplu: Eu am pe insignă numărul patru. Vecinii lui patru sunt 3 și 5 .
Varianta 2 :
În clasă vor fi așezate jeto ane cu numere de la 1 la 10, copiii se vor așeza în jurul
jetonului care are are același număr cu numărul de pe insigna lor .
Evaluarea jocului :
Se va realiza prin următoarea fișă de lucru:
„Fișă de evaluare finală . Domeniul Științe. Activitate matematică”

150

1.Formează grupe de obiecte și scrie câte sunt.

2.Desenează atâtea cerculețe cât e îți indică cifra.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

3.Completează șirul cu numerele care lipsesc

0 1 __ 3 __ 5__ 7___ 9 10
10 __ 8 __ 6 __ 4 __ 2 __ 0
Itemi:
1. Numără în limitele 1 -10, recunoscând grupele cu 1 -10 obiecte și cifrele
corespunzătoare.
2. Indică vecinii numărului dat .
3. Desenează atâtea cerculețe câte îi indică cifra .
Descriptori de performanță :
Maximal (C.I .) -3 puncte pentru fiecare item :
Numără în limitele 1 -10, recunoscând gr upele cu 1 -10 obiecte și cifrele corespunzătoare , fără
ajutorul educatoarei .
Indică vecinii numărului dat , fără ajutorul educatoarei .
Desenează atâtea cerculețe câte îi indică cifra , fără ajutorul educatoarei.
Mediu (C.D.) -2 puncte pentru fiecare item:

151
Numără în limitele 1 -10, recunoscând gr upele cu 1 -10 obiecte și cifrele corespunzătoare , cu
ajutorul educatoarei.
Indică vecinii numărului dat , cu ajutorul educatoarei.
Desenează atâtea cerculețe câte îi indică cifra , cu ajutorul educatoarei.
Minimal (C.A.) – 0 puncte pentru fiecare item :
Numără în limitele 1 -10, recu noscând grupele cu 1 -10 obiecte și cifrele corespunzătoare , cu
ajutorul educatoa rei, pe baza materialului intuitiv .
Indică greșit vecinii numărului dat .
Desenează doar patru serii din cele 10 date.
Obiective operaționale:
-să numere de la 1 la 10 recunoscând gr upele cu 1 -10 obiecte și cifrele
corespunzătoare ;
-să realizeze corespondența dintre număr și cantitate ;
-să identifice vecinii unui număr dat.
Copiii vor rezolva fiecare câ te o sarcină dată de educatoare, dacă rezolvă corect sarcina
vor primi insigna de detectiv. La prima variantă copiii vor preciza vecinii numărului de pe
insigna lor . La a doua variantă, copiii se vor grupa în jurul jetonului care are același număr cu
cel de pe insigna lor .
Se va trece apoi la rezolvarea unei fișe de lucru , unde copiii vor avea de format grupe
de obiecte, de desenat atâtea cerculețe câte le indică cifra și de completat șirul numeric
crescător și descrescător.
Realizarea integrală a fiecărei sarcini a fost notată cu 3 puncte, realizarea parț ială a
sarcinii cu 2 puncte, iar răspunsul greșit cu 0 puncte.

Proba nr. 2 : ,,Să construim cas telul prințesei ” – joc didactic.
Scop: consolidarea cunoștințelor copiilor despre piesele geometrice.
Conținut : cunoștințe despre piesele geometrice (pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi).
Sarcina didactică:
Construirea unor obiecte din piese geometrice.
Regulile jocului :
Unul dintre copii care a primit șapca va veni să rezolve sarcina dată. Șeful de șantier
desemnat verifică dacă este corect realizat obiectivul.
Elemente de joc : aplauzele, mânuirea materialului , interpretarea rolului .
Material didactic : coală duplex, lipici, figuri geometrice din carton, păpușă .

152
Desfășurarea jocului :
Copiii împărțiți în două echipe vor avea de construit din piese geometrice c âte un castel.
Câte un copil din fiecare echipă va primi șapca, devenind astfel constructorul șant ierului. El
va trebui să realizeze câte o sarcină, care va fi verificată de șeful de șantier.
Exemplu: Așează un pătrat mare și roșu pentru a realiza peretele castelului.
Așază ferestrele folosind 4 pătrate mici și maro.
Pune turnurile castelului, folosind două dreptunghiuri mari și albastre.
Construiește acoperișul castelului folosind două triunghiuri mari și verzi.
Varianta 1 :
Fiecare echipă va primi un număr de piese geometrice. Educatoarea cere copiilor să
aleagă doar anumite figuri geometrice cu ajutor ul cărora vor construi un obiect ales de
educatoare.
Exemplu: Co nstruiți un copac folosind un dreptunghi mic și un cerc mic.
Varianta 2 :
Copiii vor indica șefului de șantier figura geometrică descrisă.
Exemplu: Arată -mi o piesă care este mare, verde și ar e trei laturi.
Evaluarea jocului :
A fost realizată cu aj utorul următoarei fișe de lucru:
„Fișă de evaluare finală . Domeniul Științe. Activitate matematică ”.

Câte sunt?

153
Itemi :
1. Identifică piesele geometrice după descrierea făcută.
2. Construiește diferite imagini folosind piesele indicate.
3. Numără câte piese de același fel conține desenul .
Descriptori de performanță :
Maximal (C.Î .):
Identifică piesele geometrice după descrierea făcută, fără ajutorul educatoarei.
Construiește diferite imagini folosind piesele indicate, fără ajutorul educatoarei.
Numără câte piese de același fel conține desenul, fără ajutorul educatoarei .
Mediu (C.D.) :
Identifică piesele geometrice după descrierea făcută, cu ajutorul educatoarei.
Construiește diferite imagini folosind piesele indicate, cu ajutorul educatoarei.
Numără câte piese de același fel conține desenul, cu ajutorul educatoarei .
Minimal (C.A.) :
Identifică piesele geometrice după descrierea făcută, cu ajutorul educatoarei, pe baza
suportului intuitiv.
Construiește diferite imagini folosind piesele indicate, cu ajutorul educatoarei , pe baza
suportului intuitiv .
Numără corect doar două figuri geometrice .
Obiective operaționale :
-să identifice piese le geometrice după descrierea făcută ;
-să construiască diferite imagini folosind figurile geometrice date ;
-să numere câte piese de același fel conține desenul .
Copiii vor co nstrui castelul pentru prințesă folosindu -se de piesele geometrice descrise
de conducătorul jocului . La prima variantă copiii au trebuit să construiască diferite imagini
folosindu -se de piesele geometrice indicate . La a doua variantă copiii vor indica șefului de
șantier piesa descrisă de acesta . La finalul activității co piii au rezolvat o fișă de lucru unde
trebui au să indice câte figuri de același fel conține desenul dat.
Realizarea integrală a fiecărei sarcini a fost not ată cu 3 puncte, realizarea parț ială a
sarcinii cu 2 puncte, iar răspunsul greșit cu 0 puncte.
Barem de corectare :
-pentru răspuns corect 3 punct e;
-pentru răspuns incomplet 2 puncte ;
-pentr u răspuns greșit/neparticipare 0 puncte .

154
Punctaj de referință : 6 itemi x 3 puncte = 18 puncte .
Total punctaj x 100/99 =………% .
Calculul calificativului individual:
-90% -100% – Comportament însușit ;
-50% -90% -Comportament în dezvoltare ;
– sub 50% -Comportament absent

Tabel 24. Rezultatele cop iilor în urma evaluării finale la Activitățile matematice
Nr. crt. Nume și prenume Punctaj Calificativ
1. B.N. 10 C.D.
2. B.C. 17 C.I.
3. B.E. 17 C.Î.
4. B.G. 18 C.Î.
5. C.G. 11 C.D.
6. C.L. 18 C.Î.
7. C.M. 18 C.Î.
8. C.A. 18 C.Î.
9. D.A. 18 C.Î.
10. G.Ș. 18 C.Î.
11. G.A. 18 C.Î.
12. G.A. 17 C.Î.
13. G.C. 15 C.D.
14. I.G. 17 C.Î.
15. L.G. 17 C.Î.
16. L.M. 18 C.I.
17. M.M. 18 C.I.
18. Ț.M. 17 C.Î.
19. T.G. 17 C.Î.
20. S.C. 15 C.D.
21. V.R. 18 C.Î.

În tabelul analitic nr. 24 sunt prezentate rezultatele obținute de preșcolari în urma
aplicăr ii probelor de evaluare finală la Activitățile matematice .

155
Tabel 25. Centralizarea rezultatelor obținute de copii la Activitățile matematice.
Calificativ Număr copii Procentaj
Comportament însușit 17 81 %
Comportament în dezvoltare 4 19 %
Comportament absent –––- –––-

În tabelul sintetic nr. 25 am centralizat rezultatele pe tipuri de comportamente. Din acest
tabel reiese că 17 copii (81%) știu să numere crescător și descresc ător, cunosc vecinii
numerelor și identifică figuri le geometrice după descrierea făcută . Din colectivul de
preșcolari, doar 4 copii (19%) au un comportament în dezvoltare , completează mai greu șirul
numerelor naturale , identifică cu dificultate vecinii numer elor și confundă piesele geometrice
(pătratul cu dreptunghiul). Nu exisă copii care prezintă un comportament absent. Aceste date
sunt prezentate în histograma de mai jos .

Figura nr. 11 Reprezentarea grafică a rezultatelor copiilor la Activitățile matematice .

În ace astă histogramă se obs ervă că din cei 21 de copii 81 % (17 copii) posedă
cunoștințe despre numerație și figuri geometrice. Un procent de 19 % (4 copii) îl rep rezintă
copii i care au un compor tament în dezvoltare, ac eștia nu reușesc să identifice vecinii
numerelor și confundă piesele geometrice . Nu există copii care au un comport ament absent .

Domeniul Limbă și Comunicare – Educarea limbajului

Proba 1 –,, Povești amestecate ”-joc didactic . 0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Comportament insusit Comportament in
dezvoltarecomportament absentRezultatele copiilor la activitățile matematic e
Procentaj

156
Scop : Verificarea însușirii conținutului poveștilor învățate, dezvoltarea atenției
voluntare și a gândirii logice, dezvoltarea capacității de e xprimare orală corectă .
Conținut : cunoștințe despre poveștile : Cei trei purceluși, Rățușca cea urâtă,
Cenușăreasa, Albă ca zăpada, Iedul cu trei capre.
Sarcina didactică:
Sesizarea și corectarea greșelilor făcute intenționat în redarea conținutului unor povești.
Regulile jocului
Copiii opresc redarea întâmplărilor prin expresia: ,,Ați amestecat poveștile!ˮ. Copiii
corectează greșelile motivând fiecare modificare .
Elemente de joc : mânuirea materialelor , ghicirea, aplauzele.
Material didactic : tablouri cu imagini din povești cunoscute și personaje ce aparțin
narațiunii respective , calculator, prezentare Power Point, măști .
Desfășurarea jocului :
Se afișează o scenă dintr -o poveste, se precizează titlul și personajele poveștii
prezentate. Educatoarea redă con ținutul unei povești sau dialogul între două personaje,
introducând elemente dintr -o altă poveste.
În acel moment copiii trebuie să oprească educatoarea spunând : ,,Ați amestecat
poveștile!ˮ. Ei motivează de ce au intervenit, prezentând povestea și personajele care au fost
amestecate. Se va cere copiilor să continue povestea sau să redea dialogul dintre personajele
afișate așa cum este în realitate.
Exemplu: 1.Tablou cu împărăteasa uitându -se în oglindă.
Împărăteasa îi spuse oglinzii: ,,Deschide ușa. De nu am să suflu din toate puterile, iar
casa ta se va preface în mici fărâme.ˮ
Exemplu: 2. Tablou cu rățușca cea urâtă în ogradă.
Văzând că nimeni din ogradă nu o place, rățușca cea urâtă începu să-și construiască o
căsuță din paie.
Varianta 1 :
Educatoarea va citi propoziții despre personaje sau fapt e ale acestora, iar copiii vor
corecta greșelile punând cuvintele potrivite.
Exemplu: Cenușăreasa rămase în casa piticilor pentru ai ajuta.
Iedul îi ceru Albei ca zăpada să -l hrănescă.
Varianta 2 :
Copiii vor privi la calculator o prezentare Power Point, unde vor trebui să indice ce
personaj s -a strecurat în altă poveste.

157
Exemplu: Slide cu Albă ca zăpadă în pădure. Intrusul este lupul.
Evaluarea jocul ui
Se va realiza prin jocul: ,,Caută -ți povestea!ˮ
În sala de grupă vor fi așezate în diferite locuri imagini cu scene din poveștile repetate,
copiii vor primi fiecare câte o mască a unui personaj din aceste povești.
La comanda: ,,Caută -ți povestea!ˮ fiecare personaj trebuie să se îndrepte spre imaginea
corespunzătoare poveștii din care face parte.
Itemi:
1. Sesizează ce acțiuni sau personaje au fost intercalate greșit în poveste .
2. Redă corect textul poveștii așa cum este prezentat în varianta autorului .
3.Corectează propozițiile redate de educatoare, asociind nume, caracteristici sau fapte
ale personajelor .
Descriptori de performanță :
Maximal (C.I.) -3 puncte pentru fiecare item :
Sesizează ce acțiuni sau personaje au fost intercalate greșit în poveste, fără ajutorul
educatoarei.
Redă corect textul poveștii așa cum este prezentat în varianta autorului, fără ajutorul
educatoarei .
Corectează p ropozițiile redate , asociind nume, caracteristici sau fapte ale personajelor .
Mediu (C.D.) – 2 puncte pent ru fiecare item :
Sesizează ce acțiuni sau personaje au fost intercalate greșit în poveste, cu ajutorul educatoarei.
Redă corect textul poveștii așa cum este prezentat în varianta autorului, cu ajutorul
educatoarei .
Corectează propozițiile redate, asociind nume, caracteristici sau fapte ale personajelor, cu
ajutorul educatoarei.
Minimal (C.I.) – 0 puncte pentru fiecare item :
Sesizează cu dificultate ce acțiuni sau personaje au fost intercalate greșit în poveste.
Redă parțial corect textul poveștii așa cum es te prezentat în varianta autorului .
Corectează propozițiile redate, asociind nume, caracteristici sau fapte ale personajelor , cu
ajutorul educatoarei, pe baza suportului intuitiv .
Obiective operaționale:
-să sesizeze ce acțiuni sau personaje au fost interc alate greșit în poveste ;
-să redea cât mai corect textul poveștii așa cum este prezentat în varianta autorului ;

158
-să corecteze propozițiile redate de educatoare, asociind nume, caracteristici sau fapte
ale personajelor.
Copiii vor avea sarcina de a sesiza greșelile din fragmentele narate de educatoare și să
corecteze aceste greșeli.
La prima variantă copiii vor corecta propozițiile educatoarei despre personaje sau fapte
ale acestora, punând cuvintele potrivite. La a doua varianta copiii vor indica intrusul care s -a
strecurat în poveste.
Evaluarea jocului se va realiza prin jocul: ,,Caută -ți povestea!ˮ
Realizarea integrală a fiecărei sarcini a fost notată cu 3 puncte, realizarea parțială a
sarcinii cu 2 puncte, iar răspuns ul greșit cu 0 puncte.

Proba nr. 2 –„Care -i locul meu? ”-joc didactic.
Scop: dezvoltarea capacității de a percepe clar și corect sunetele limbii române,
dezvoltarea capacității de analiză fonetică a cuvintelor.
Conținut : cunoștinț e legate de sunete și litere.
Sarcina didactică: determinarea sunetului inițial /final din cuvântul dat și asocierea lui
cu litera corespunzătoare.
Regulile jocului :
Copiii vor respecta cerințele educatoarei privind ordinea de efectuare a sarcinilor,
identificarea sunetului iniț ial, găsirea altor cuvinte care încep cu același sunet, asocierea cu
litere corespunzătoare. Copiii care răspund corect vor fi recompensați cu ecusoane
reprezentând litere.
Elemente de joc : întrecere a, aplauzele, mișcarea, mânuirea materialelor .
Material d idactic: jetoane cu diferite imagini și jetoane cu litere .
Desfășurarea jocului :
Copiii vor fi împărțiți în două echipe. Fiecăre echipă va primi câte un jeton pe care -l va
denumi și va preciza sunetul de la începutul cuvântului. Echipele vor trebui apoi să găsească
pe masa lor alte jetoane, a căror denumire începe cu același sunet. Educatoarea va cere
echipelor să aleagă de pe masă litera corespunzătoare sunetului emis.
Varianta 1 :
Educatoarea va arăta fiecărei echipe o literă, iar acestea vor trebui să ale agă imagini a
căror denumire să înceapă cu sunetul corespunzător literei indicate.

159
Varianta 2 :
Educatoarea va arăta fiecărei echipe o literă, iar acestea vor trebui să aleagă imagini a
căror denumire s e termină cu sunetul corespunzător literei indicate.
Evaluarea jocului
Se va realiza prin jocul: ,,Caută litera!ˮ . O echip ă va primi jetoane cu imagini , cealaltă
va primi jetoane cu litere. Copiii care au jetoane cu imagini, îi vor căuta pe copii care au pe
jetonul lor litera cu care începe cuvântul de pe i maginea lor .
Itemi :
1. Precizeaz ă sunetul cu care începe obiectul ilustrat pe jeton .
2. Indică litera corespunzătoare sunetului precizat .
3. Alege imagini a căror denumire începe/ se termină cu sunetul precizat.
Descriptori de performanță :
Maximal (C. A.)- 3 puncte pentru fiecare item :
Precizeaz ă sunetul cu care începe obiectul ilustrat pe jeton.
Indică litera corespunzătoare sunetului precizat.
Alege imagini a căror denumire începe/ se termină cu sunetul precizat.
Mediu (C.D.) – 2 puncte pentru fiecare item :
Precizeaz ă sunetul cu care începe obiectul ilustrat pe jeton, cu ajutorul educatoarei.
Indică litera corespunzătoare sunetului precizat, cu ajutorul educatoarei.
Alege imagini a căror denumire începe/ se termină cu sunetul precizat cu ajutorul educatoarei .
Minimal (C.A.) – 0 puncte pentru fiecare item :
Precizează greși t sunetul cu care începe obi ectul ilustrat pe jeton.
Indică greșit litera corespunzătoare sunetului precizat.
Alege greșit imagini a căror denumire începe / se termină cu sunetul precizat .
Obiective operaționale :
-să precizeze sunetul cu care începe un obi ect ilustrat pe jeton;
-să indice litera corespunzătoare sunetului precizat;
-să aleagă imagini a căror denumire să înceapă/ să se termine cu sunetul precizat.
Copiii împărțiți în două echipe vor avea de denumit jetonul arătat de educatoare, de
precizat sunetul cu care începe, de găsit alte jetoane care încep cu același sunet și de
identificat litera corespunzătoare sunetului emis.
La prima variantă copii vor căuta imagini a căror denumi re să înceapă cu sunetul
corespunzător literei indicate de educ atoare, iar la a doua vor avea de indicat imagini a căror
denumire să se termine cu sunetul corespunzător l iterei arătate de educatoare.

160
Evaluarea jocului se va realiza prin jocul: ,, Caută li tera!
Realizarea integrală a fiecărei sarcini a fost notată cu 3 puncte, realizarea parțială a
sarcinii cu 2 puncte, iar răspunsul greșit cu 0 puncte.
Barem de corectare:
– pentru răspuns corect 3 puncte;
– pentru răspuns incomplet 2 puncte;
– pentru răspuns greșit/neparticipare 0 puncte.
Punctaj de referință: 6 itemi x 3 puncte = 18 puncte .
Total punctaj x 100/99=………% .
Calculul calificativului individual:
– 90% – 100% – Comportament însușit;
– 50% – 90% – Comportament în dezvoltare;
– sub 50% – Comportament absent.

Tabel 26. Rezultatele cop iilor în urma evaluării finale la activitățile de Educarea
limbajului.
Nr. crt. Nume și prenume Punctaj Calificativ
1. B.N. 10 C.D.
2. B.C. 17 C.Î.
3. B.E. 17 C.Î.
4. B.G. 18 C.Î.
5. C.G. 14 C.D.
6. C.L. 17 C.Î.
7. C.M. 18 C.Î.
8. C.A. 18 C.Î.
9. D.A. 18 C.Î.
10. G.Ș. 18 C.Î.
11. G.A. 18 C.Î.
12. G.A. 18 C.Î.
13. G.C. 17 C.Î.
14. I.G. 17 C.Î.
15. L.G. 18 C.Î.
16. L.M. 18 C.Î.

161
17. M.M. 18 C.Î.
18. Ț.M. 18 C.Î.
19. T.G. 18 C.I.
20. S.C. 16 C.D.
21. V.R. 18 C.Î.

În tabelul analitic nr. 26 sunt prezentate rezultatele obținute de preșcolari în urma
aplicării probelor de evaluare finală la activitățile de Educare a limbajului .

Tabel 27. Centralizarea rezultatelor obținute de c opii la activitățile de Educare a
limbajului
Calificativ Număr copii Procentaj
Comportament însușit 18 86%
Comportament în dezvoltare 3 14%
Comportament absent ––– –––-

În tabelul sintetic nr. 27 am centralizat rezultatele pe tipuri de comportamente. Din
totalul preșcolarilo r de la grupă, 18 copii (86 %) au reușit să rezolve corect toate sarcinile date,
având un comportament însușit, 3 copii( 14%) au avut nevoie de ajutorul educatoarei pentru a
le rezolva, aceștia avân d un comportament în dezvoltare , iar copii care nu au reușit să le
rezolve corect nu au fost . Aceste date sunt prezentate în histograma următoare .

162

Figura nr. 12: Reprezentarea grafică a rezultatelor copiilor obținu te la activitățile
de Educare a limbajului.

În această histogramă se observ ă că din cei 21 de copii 86% (18 copii) cunosc poveși
pentru copii, replici ale personajelor, recunosc cu ușurință sunetul inițial și final al cuvintelor
precum și litera corespunzătoare. Un procent de 14% ( 3 copii) îl reprezintă copii care au un
comportament în dezvoltare, aceștia nu cunosc fo arte bine poveștile, confundă literele și
întâmpină dificultăți în recunoașterea sunetului final al cuvintelor. Nu există copii care au un
comportament absent .

Domeniul om și societate – Educație pentru societate

Proba 1 -,,De-a spectacolul ” – joc didactic .
Scop: însușirea și aplicarea de către copii a cerințelor cu privire la modul de comportare
într-o sală de spectacol; obișnuirea copiilor să se asculte unii pe alții, să se supună indicațiilor
conducătorului.
Conținut : cunoștințe despre nor me de comportare civilizată în societate .
Sarcina didactică: să-și adapteze comportarea în raport cu condițiile unui spectacol.
Regulile jocului: au dreptul să intre în sala de spectacol numa i copii i care au cumpărat
bilete ; fiecare spectator trebuie să -și ocupe locul indicat pe bilet.
După începerea spectacolului copiii -spectatori nu au voie să vorbească sau să deranjeze
în vreun fel spectacolul; trebuie să aplaude numai atunci când este cazul.
Elemente de joc : ghicirea, imitarea, aplauzele ; 0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Comportament
insusitComportament in
dezvoltareComportament
absentRezultatele copiilor în activitățile de Educarea
limbajului
Procentaj

163
Material didac tic: bilete cu numere, numere așezate pe speteaza scaunelor , jetoane cu
imagini, dulciuri, suc .
Desfășurarea jocului:
Jocul va fi început prin îm părțirea rolurilor, respectiv o echipă de actori cu un
prezentator care implicit dirijează spectacolul. Educato area va conduce grupa spectatorilor și
va respecta în această privință câteva acțiuni:
-cumpărarea biletelor;
-controlul biletelor;
-căutarea locurilor corespunzătoare semnului de pe bilet și așezarea;
-așteptarea semnalului de începere a spectacolului, or ganizarea unor scurte discuții între
copiii -spectatori;
-urmărirea spectacolului;
-plecarea acasă după încheierea spectacolului.
Educatoarea va îndruma copiii pentru a aprecia spectacolul prin aplauze, pentru a le
mulțumi actorilor oferindu -le flori .
Varianta 1 :
Se va introduce o pauză în cursul spectacolului, în care copiii vor vizita bufetul de unde
vor cumpăra diferite produse (apă, fructe, dulciuri) .
Varianta 2 :
Conducătorul jocului va spune copiilor reguli de comportare necorespunzătoare , iar
aceștia vor trebui să le corecteze.
Exemplu: La tea tru ne putem așeza pe orice loc indiferent de numărul pe care -l avem
pe bilet.
Evaluarea jocului
Se vor așeza ilustrațiile la flanelograf în succesiunea în care au l oc acțiunile pe care le
facem la specta col.
Itemi :
1. Respectă regulil e de comportament civilizate .
2. Corectează reg ulile de comportament greșite .
3. Așază în ordine jetoanele cu acțiunile realizate la spectacol .
Descriptori de performanță:
Maximal (C.Î .)- 3 puncte pentru fiecare item :
Respectă regulile de comportament civilizate.
Corectează regulile de comportament greșite.

164
Așază în ordine jetoanele cu acțiunile realizate la spectacol.
Mediu(C.D.) – 2 puncte pentru fiecare item :
Respectă regulile de comportament civilizate.
Corectează r egulile de comportament greșite cu ajutorul educatoarei.
Așază în ordine jetoanele cu acțiunile realizate la spectacol cu ajutorul educatoarei.
Minimal(C.A.) – 0 puncte pentru fiecare item :
Respectă regulile de comportament civilizate.
Corectează regulile de comportament greșite cu ajutorul educatoarei, pe baza materialului
intuitiv.
Așază în ordine jetoanele cu acțiunile realizate la spectacol cu ajutorul educatoarei, pe baza
materialului intuitiv.
Obiective operaționale:
-să accepte și să respecte regul ile de convețuire în grup;
-să corecteze regulile de comportament greșite;
-să așeze în ordine jetoanele cu acțiunile realizate la spectacol;
Grupa a fost împărțită în două grupe: spectatori și actori . S-a avut în vedere respectarea
de către spectatori a regulilor de comportament atunci când merg la spectacol. La prima
variantă copii i au avut de corectat reguli de comportament greșite iar la finalul jocului copiii
au pus în ordine jetoanele cu acțiunile pe care le facem la spectacol.
Realizarea integral ă a fiecărei sarcini a fost notată cu 3 puncte, realizarea parțială a
sarcinii cu 2 puncte, iar ră spunsul greșit cu 0 puncte.
Barem de corectare:
– pentru răspuns corect 3 puncte;
– pentru răspuns incomplet 2 puncte;
– pentru răspuns greșit/neparticipare 0 puncte.
Punctaj de referință: 3 itemi x 3 puncte = 9 puncte .
Total punctaj x 100/99=………% .
Calculul calificativului individual:
– 90% – 100% – Comportament însușit;
– 50% – 90% – Comportament în dezvoltare;
– sub 50% – Comportament absent.

165
Tabel 28. Rezultatele cop iilor în urma evaluării finale la Educație pentru societate
Nr.crt. Nume și prenume Punctaj Calificativ
1. B.N. 7 C.D.
2. B.C. 9 C.Î.
3. B.E. 9 C.Î.
4. B.G. 8 C.Î.
5. C.G. 7 C.D.
6. C.L. 9 C.Î.
7. C.M. 9 C.Î.
8. C.A. 9 C.Î.
9. D.A. 9 C.Î.
10. G.Ș. 9 C.Î.
11. G.A. 8 C.Î.
12. G.A. 8 C.Î.
13. G.C. 8 C.Î.
14. I.G. 8 C.Î.
15. L.G. 9 C.Î.
16. L.M. 9 C.Î.
17. M.M. 9 C.Î.
18. Ț.M. 9 C.Î.
19. T.G. 9 C.Î.
20. S.C. 7 C.D.
21. V.R. 9 C.Î.

În tabelul analitic nr. 28 sunt prezentate rezultatele obținute de preșcolari în urma
aplicăr ii probelor de evaluare finală la Educație pentru societate.

Tabel 29. Centralizarea rezultatelor obținute de copii la Educație pentru societate
Calificativ Număr copii Procentaj
Comportament însușit 18 86%
Comportament în dezvoltare 3 14%
Comportament absent – –-

166
În tabelul sintetic nr. 29 am centralizat rezultatele pe tipuri de comportamente. Un
număr de 18 copii (86%) au un comportament însușit corespunzător, 3 copii (14 %) au un
comportament în dezvoltare, iar copii cu un comportament absent nu există. Aceste date sunt
prezentate în histograma de mai jos .

Figura nr. 13: Reprezentarea grafică a rezultatelor copiilor la Educație pentru
societate.
În această histogramă se observ ă că din cei 21 de copii 86% (18 copii) cunosc regulile
de comportare civilizată în societate, interpretează corespunzător rolurile date. Un procent de
14% (3 copii) îl reprezintă copi ii care au un comportament în dezvoltare, aceștia având nevoie
de ajutor pentru a interpreta rolurile date și pentru a respecta regulile de comportament
adecvat. Nu există copii care au un comportament absent.

Domeniul o m și societate. Activitate practică

Proba 1 -,,Ursulețul cafeniu ” –îmbinare prin lipire .
Scop : Verificarea deprinderilor de decupare, lipire și îmbinare a elementelor pe o
suprafață dată .
Itemi:
1. Taie cu foarfeca după contur elementele componente ale ursulețului .
2. Lipește elementele într -o succesiune logică .
3. Finalizează lucrarea .
Descriptori de performanță :
Maximal (C.I.) -3 puncte pentru fiecare item : 0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Comportament insusit Comportament in
dezvoltareComportament absentRezultatele copiilor la Educatie pentru societate
Procentaj

167
Taie cu foarfeca după contur elementele componente ale ursulețului , fără ajutorul educatoarei .
Lipește elementele într -o succesiune logică , fără ajutorul educatoarei .
Finalizează lucrarea .
Mediu (C.D.) -2 puncte pentru fiecare item :
Taie cu foarfeca după contur elementele componente ale ursulețului, cu ajutorul educatoarei.
Lipește elementele într -o succesiune logică, cu ajutorul educatoarei.
Finalizează luc rarea, cu ajutorul educatoarei.
Minimal (C.A.) – 0 puncte pentru fiecare item :
Taie cu foarfeca după contur elementel e componente ale ursulețului, cu ajutorul educatoarei.
Lipește greșit elementele decupate.
Lipește doar o parte din elementele decupate .
Obiective operaționale :
-să taie după contur elementele date ;
-să lipească în ordine elemente le componente ale ursulețului ;
-să ducă la bun sfârșit lucrarea începută .
Copiii vor avea de realizat ,,Ursulețul cafeniuˮ prin îmbinarea elementelor decupate.
Copiii vor decupa elementele ursulețului , vor aplica lipici pe partea albă a fiecărui
element decupat, apoi l e vor lipi pe foi . La sfârșitul activității se va realiza o expoziție cu
lucrările copiiilor .
Barem de corectare:
– pentru răspuns corect 3 puncte;
– pentru răspuns incomplet 2 puncte;
– pentru răspuns greșit/neparticipare 0 puncte.
Punctaj de referință: 3 itemi x 3 puncte = 9 puncte .
Total punctaj x 100/99=………% .
Calculul calificativului individual:
– 90%-100% – Comportament însușit;
– 50%-90% – Comportament în dezvoltare;
– sub 50% – Comportament absent.

Tabel 30. Rezultatele cop iilor în urma evaluării finale la Activitate practică
Nr. crt. Nume și prenume Punctaj Calificativ
1. B.N. 7 C.D.

168
2. B.C. 9 C.Î.
3. B.E. 9 C.Î.
4. B.G. 9 C.Î.
5. C.G. 9 C.Î.
6. C.L. 9 C.Î.
7. C.M. 9 C.Î.
8. C.A. 9 C.Î.
9. D.A. 9 C.Î.
10. G.Ș. 9 C.Î.
11. G.A. 9 C.Î.
12. G.A. 9 C.Î.
13. G.C. 8 C.Î.
14. I.G. 9 C.Î.
15. L.G. 9 C.Î.
16. L.M. 9 C.Î.
17. M.M. 9 C.Î.
18. Ț.M. 9 C.Î.
19. T.G. 9 C.Î.
20. S.C. 7 C.D.
21. V.R. 9 C.Î.

În tabelul analitic nr. 30 sunt prezentate rezultatele obținute de preșcolari în urma
aplic ării probelor de evaluare finală la Activitate practică .

Tabel 31. Centralizarea rezultatelor obținute de copii la Activitate practică .
Calificativ Număr copii Procentaj
Comportament însușit 19 90%
Comportament în dezvoltare 2 10%
Comportament absent ––- –––

În tab elul sintetic nr. 31 am centralizat rezultatele pe tipuri de comportamente. La
nivelul grupei 19 copii (90 %) a u un comportament însușit, iar 2 copii(10 %) au un

169
comportament în dezvoltare. Nu există copii cu un comportament absent. Aceste date sunt
prezentate în histograma de mai jos .

Figura nr. 14: Reprezentarea graf ică a rezultatelor copiilor la Activitate practică .

În această histogramă obse rvăm faptul că un procent de 90 % dintre copii au deprinderile
necesare realizării lucrărilor practice propuse, folosesc corect materia lele de lucru, decupează
după contur și lipesc elementele decupate corect . Un procent de 10 % îl reprezintă copiii cu un
comportament în dezvoltare, care au nevoie de ajutor la decuparea și asamblarea elementelor
date. Nu există copii care au un comportament absent.

Domeniul Estetic și Creativ – Educație muzicală

Proba 1 – „Next star ”- concurs .
Scop : Verificarea capacităților de interpretare vocală și de receptare a mesajului
muzical .
Itemi :
1. Precizează caracterul cântecului în funcție de conținut .
2. Respiră corect în timpul executării cântecului .
3. Cântă respectând întocmai linia mel odică .
Descriptori de performanță :
Maximal (C.Î .) -3 puncte pentru fiecare item :
Precizează caracterul cântecului în funcție de conținut , fără ajutorul educatoarei .
Respiră corect în timpul executării cântecului. 0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Comportament insusit Comportament in
dezvoltareComportament
absentRezultatele copiilor la Activitate practica
Procentaj

170
Cântă respectând întocmai linia melodică , fără ajutorul educatoarei .
Mediu (C.D.) -2 puncte pentru fiecare item :
Precizează caracterul cântecului în funcție de conținut, cu ajutorul educatoarei.
Respiră corect în timpul executării cântecului.
Cântă respectând întocmai linia melodică, cu ajutorul educatoarei.
Minimal (C.A.) – 0 puncte pentru fiecare item :
Precizează greșit caracterul cântecului în funcție de conținut.
Respiră greoi în timpul executării cântecului.
Cântă nerespectând linia melodică a cântecului.
Obiective operaționale :
-să intoneze corect linia melodică a unui cântec cunoscut ;
-să facă asocieri între conținutul cântecelor și modul lor de interpretare;
-să reproducă exact sunete înalte și joase.
Grupa va fi împărțită în două echipe. Fiecare echipă va interpr eta un cântec cunoscut ,
apoi va preciza caracterul cântecului în funcție de conținut.
Exemplu: Broscuțele, este un cântec despre animale .
Pentru fiecare cântec interpretat corect echipele vor primi câte un punct. Câștigă echipa
cu cele mai multe puncte.
Barem de corectare:
– pentru răspuns corect 3 puncte;
– pentru răspuns incomplet 2 puncte;
– pentru răspuns greșit/neparticipare 0 puncte.
Punctaj de referință: 3 itemi x 3 puncte = 9 puncte .
Total punctaj x 100/99=………% .
Calculul calificativului individual:
– 90%-100% – Comportament însușit;
– 50%-90% – Comportament în dezvoltare;
– sub 50% – Comportament absent.

Tabel 32. Rezultatele cop iilor în urma evaluării finale la Educație muzicală
Nr. crt. Nume și prenume Punctaj Calificativ
1. B.N. 7 C.D.
2. B.C. 9 C.Î.

171
3. B.E. 9 C.Î.
4. B.G. 9 C.Î.
5. C.G. 8 C.Î.
6. C.L. 9 C.Î.
7. C.M. 9 C.Î.
8. C.A. 9 C.Î.
9. D.A. 9 C.Î.
10. G.Ș. 9 C.Î.
11. G.A. 8 C.Î.
12. G.A. 8 C.Î.
13. G.C. 9 C.Î.
14. I.G. 8 C.Î.
15. L.G. 8 C.Î.
16. L.M. 9 C.Î.
17. M.M. 9 C.Î.
18. Ț.M. 9 C.Î.
19. T.G. 9 C.Î
20. S.C. 8 C.Î.
21. V.R. 9 C.Î.

În tabelul analitic nr. 32 sunt prezentate rezultatele obținute de preșcolari în urma
aplicăr ii probelor de evaluare finală la Educație muzicală.

Tabel 33. Centralizarea rezultatelor obținute de copii la Educație muzicală
Calificativ Număr copii Procentaj
Comportament însușit 20 95%
Comportament în dezvoltare 1 5%
Comportament absent – ––

În tabelul sintetic nr. 33 am centralizat rezultatele pe tipuri de comportamente. Din acest
tabel reiese că 20 copii (95%) interpretează corect cântece pentru copii . Doar 1 copil (5%) are
un comportament în dezvoltare , iar copii cu un comportament absent nu există . Aceste date
sunt pre zentate în h istograma următoare .

172

Figura nr. 15: Reprezentarea grafică a rezultatelor copiilor la Educație muzicală.

În această histogramă se observă că 95 % dintre copiii au cunoștințe muzicale
dezvoltate, interpretează corect cântece pentru copii, iar 5% (1 copil) interpretează cântece
pentr u copii i cu ajutorul educatoarei.

Domeniul estet ic și creativ – Activitate artistico -plastică

Proba 1 – ,,Căpșuna ” – modelaj
Scop : Verificarea modului de utilizare a deprinderilor tehnice specifice modelajului în
redarea unor teme plastice.
Itemi:
1. Pregătește prin frământare și rupere materialul de lucru .
2. Modelează plastilina .
3. Redă forme din natură păstrând proporțiile .
Desc riptori de performanță :
Maximal (C.I.) -3 puncte pentru fiecare item :
Pregătește prin frământare și rupere materialul de lucru.
Modelează plastilina.
Redă forme din natură păstrând proporțiile.
Mediu (C.D.) -2 puncte pentru fiecare item :
Pregătește prin frământare și rupere materialul de lucru.
Modelează plastilina, cu ajutorul educatoarei. 0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Comportament insusit Comportament in
dezvoltareComportament absentRezultatele copiilor la Educatie muzicala
Procentaj

173
Redă forme din natură păstrând proporțiile, cu ajutorul educatoarei.
Minimal (C.A.) – 0 puncte pentru fiecare item :
Pregătește prin frământare și rupere materialul de lucru.
Modelează plastilina, cu ajutorul educatoarei.
Redă forme din natură nepăstrând proporțiile.
Obiective operaționale :
-să redea forme de dimensiuni și culor i diferite prin aplicarea unor tehnici ale
modelajului;
-să finalizeze lucrarea;
Copiii vor re aliza căpșuna , respectând succesiunea operațiilor indicate de educatoare.
Barem de corectare:
– pentru răspuns corect 3 puncte;
– pentru răspuns incomplet 2 puncte;
– pentru răspuns greșit/neparticipare 0 puncte.
Punctaj de referință: 3 itemi x 3 puncte = 9 puncte .
Total punctaj x 100/99=………% .
Calculul calificativului individual:
– 90%-100% – Comportament însușit;
– 50%-90% – Comportament în dezvoltare;
– sub 50% – Comportament absent.

Tabel 34. Rezultatele cop iilor în urma evaluării finale la Activitate artistico –
plastică
Nr. crt. Nume și prenume Punctaj Calificativ
1. B.N. 7 C.D.
2. B.C. 9 C.Î.
3. B.E. 9 C.Î.
4. B.G. 8 C.Î.
5. C.G. 8 C.Î.
6. C.L. 9 C.Î.
7. C.M. 9 C.Î.
8. C.A. 9 C.Î.
9. D.A. 9 C.Î.

174
10. G.Ș. 8 C.Î.
11. G.A. 9 C.Î.
12. G.A. 9 C.Î.
13. G.C. 8 C.Î.
14. I.G. 9 C.Î.
15. L.G. 9 C.Î.
16. L.M. 9 C.I.
17. M.M. 9 C.I.
18. Ț.M. 9 C.Î.
19. T.G. 9 C.Î.
20. S.C. 9 C.Î.
21. V.R. 9 C.Î.

În tabelul analitic nr. 34 sunt prezentate rezultatele obținute de preșcolari în urma
aplicăr ii probelor de evaluare final ă la Activitate artistico -plastică .

Tabel 35. Centralizarea rezultatelor obținu te de copii la Activitate artistico –
plastică .
Calificativ Număr copii Procentaj
Comportament însușit 20 95%
Comportament în dezvoltare 1 5%
Comportament absent

În tabelul sintetic nr. 35 am centralizat rezultatele pe tipuri de comportamen te. Din acest
tabel reiese că 20 copii (95%) au un comportament însușit , 1 copil (5%) are un comportament
în dezvoltare, iar copii cu un comportament absent nu există. Aceste date sunt pre zentate în
histograma următoare .

175

Figura nr. 16: Reprezentarea grafică a rezultatel or copiilor la Activitate artistico –
plastică.

Se observă în această histog ramă că un procent ridicat de 95 % dintre copii folosesc
mișcările corespunzătoare pentru a -și pregăti plastilina și modelează corect căpșuna .
Un procent de 5% îl reprezintă cei care redau căpșuna cu ajutorul educatoarei . Nu există
copiii cu un comportament absent.

Domeniul psihomotric – Educație fizică

Proba 1 –,,Ștafeta celor mai sprinteni ” – parcurs aplicativ
Scop : Verificarea calitățilo r motrice de bază.
Itemi :
1. Execută corect mersul și alergarea.
2. Ridică brațele, sare ca mingea, stă într -un picior .
3. Aleargă spre reperul dat .
Descriptori de performanță :
Maximal (C.I.) -3 puncte pentru fiecare item :
Execută corect mersul și alergarea.
Ridică brațele, sare ca mingea, stă într -un picior.
Aleargă spre reperul dat.
Mediu (C.D.) -2 puncte pentru fiecare item :
Execută relativ corect mersul și alergarea. 0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Comportament insusit Comportament in
dezvoltareComportament
absentRezultatele copiilor la Activitate artistico -plastica
Procentaj

176
Ridică brațele, sare ca mingea, stă într -un picior cu dificultate.
Aleargă greoi spre reperul dat.
Minimal (C.A.) – 0 pun cte pentru fiecare item :
Execută greșit mersul și alergarea.
Ridică brațele, sare ca mingea, nu stă într -un picior.
Aleargă cu dificultate spre reperul dat.
Obiective operaționale :
-să execute exercițiile de mers și alergare păstrând poziția corectă ;
-să execute mișcări corecte de orientare în schema corporală ;
-să execute corect și rapid diferite mișcări la comandă, raportându -se la un reper dat.
Copiii împărțiți în două ec hipe vor avea de străbătut un traseu: vor merge cu brațele sus
până la primul punct , apoi vor sări ca mingea până la al doilea unde vor sta înt -un picior 4
secund e, apoi vor alerga înapoi, îl vor atinge pe umăr pe următorul copil și vor trece la coada
șirului. Copilul atins va stăbate același traseu.
La sfârșitul activității se va desfăș ura jocul liniștitor ,,Rachetaˮ .
Barem de corectare:
– pentru răspuns corect 3 puncte;
– pentru răspuns incomplet 2 puncte;
– pentru răspuns greșit/neparticipare 0 puncte.
Punctaj de referință: 3 itemi x 3 puncte = 9 puncte .
Total punctaj x 100/99=………% .
Calculul calificativului individual:
– 90%-100% – Comportament însușit;
– 50%-90% – Comportament în dezvoltare;
– sub 50% – Comportament absent.

Tabel 36. Rezultatele cop iilor în urma evaluării finale la Educație fizică
Nr. crt. Nume și prenume Punctaj Calificativ
1. B.N. 7 C.D.
2. B.C. 9 C.Î.
3. B.E. 9 C.Î.
4. B.G. 9 C.Î.
5. C.G. 8 C.Î.

177
6. C.L. 9 C.Î.
7. C.M. 9 C.Î.
8. C.A. 9 C.Î.
9. D.A. 9 C.Î.
10. G.Ș. 8 C.Î.
11. G.A. 8 C.Î.
12. G.A. 9 C.Î.
13. G.C. 9 C.Î.
14. I.G. 8 C.Î.
15. L.G. 9 C.Î.
16. L.M. 9 C.Î.
17. M.M. 9 C.Î.
18. Ț.M. 9 C.Î.
19. T.G. 9 C.Î
20. S.C. 9 C.Î.
21. V.R. 9 C.Î.

În tabelul analitic nr. 36 sunt prezentate rezultatele obținute de preșcolari în urma
aplicăr ii probelor de evaluare finală la Educație fizică.

Tabel 37. Centralizarea rezultatelor obținute de copii la Educație fizică
Calificativ Număr copii Procentaj
Comportament însușit 20 95%
Comportament în dezvoltare 1 5%
Comportament absent –––- –––-

În tabelul sintetic nr. 36 am centralizat rezultatele pe tipuri de comportamente. Din acest
tabel reiese că 20 copii (95 %) au un comportament însușit. Doar 1 copil (5%) are un
comportament în dezvoltare , iar copii cu comportament absent nu există. Aceste date sunt
prezentate în histograma următoare .

178

Figura nr. 17: Reprezentarea grafică a rezultatelor copiilor la Educație fizică.

În această histogramă se observă că 95 % dintre copiii parcurg corect traseul, 5 %
execută greoi parcusul aplicativ .
Pentru a putea cunoaște nivelul de cunoștințe, pri ceperi și deprinderi al grupei
centralizat rezultatele obținute de p reșcolari la evaluările finale de la toate disciplinele .
Barem de corectare:
-pentru răspuns corect 3 puncte ;
-pentru răspuns incomplet 2 puncte ;
-pentr u răspuns greșit/neparticipare 0 puncte .
Punctaj de referință: 33 itemi x 3 puncte = 99 puncte .
Total punctaj x 100/99=………% .
Calculul calificativului individual:
-90%-100% – Comportament însușit ;
-50%-90% -Comportament în dezvoltare ;
– sub 50% -Comportament absent .

Tabel 38. Rezultatele obținute în urma aplicării probelor de evaluare finală.
Nr.
Crt. Nume și
prenume C.M MAT E.L. Ep. S A.P. E.M A.A.P E.F. Total Procent Calificativ
1. B.N. 12 10 10 7 7 7 7 7 67 68% C.D.
2. B.C. 17 17 17 9 9 9 9 9 96 97% C.Î.
3. B.E. 17 17 17 9 9 9 9 9 96 97% C.Î. 0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Comportament insusit Comportament in
dezvoltareComportament absentRezultatele copiilor la Educatie fizica
Procentaj

179
4. B.G. 17 18 18 8 9 9 8 9 96 97% C.Î.
5. C.G. 12 11 14 7 9 8 8 8 77 78% C.D.
6. C.L. 17 18 17 9 9 9 9 9 97 98% C.Î.
7. C.M. 18 18 18 9 9 9 9 9 99 100% C.I.
8. C.A. 18 18 18 9 9 9 9 9 99 100% C.Î.
9. D.A. 18 18 18 9 9 9 9 9 99 100% C.Î.
10. G.Ș. 17 18 18 9 9 9 8 8 96 97% C.Î.
11. G.A. 17 18 18 8 9 8 9 8 95 96% C.Î.
12. G.A. 17 17 18 8 9 8 9 9 95 96% C.Î.
13. G.C. 17 15 17 8 8 9 8 9 91 92% C.Î.
14. I.G. 18 17 17 8 9 8 9 8 94 95% C.Î.
15. L.G. 18 17 18 9 9 8 9 9 97 98% C.Î.
16. L.M. 18 18 18 9 9 9 9 9 99 100% C.Î.
17. M.M. 18 18 18 9 9 9 9 9 99 100% C.Î.
18. Ț.M. 17 17 18 9 9 9 9 9 97 98% C.Î.
19. T.G. 14 17 18 9 9 9 9 9 94 95% C.Î.
20. S.C. 13 15 16 7 7 8 9 9 84 85% C.D.
21. V.R. 18 18 18 9 9 9 9 9 99 100% C.Î.

În tabelul analitic nr. 38 am înregistrat rezultatele obținute de fiecare copil în urma
evaluării finale a cunoștințelor priceperilor și deprinderilor.

Tabel 39. Rezultatele evaluării finale pe tipuri de comportamente
Calificativ Număr copii Procent
Comportament însușit 18 86%
Comportament în dezvoltare 3 14%
Comportament absent –––- ––––

În tabelul sintetic nr. 3 9 sunt prezentate datele necesare pentru realizarea histogramei de
mai jos, necesare măsurării nivelului de cunoștințe, priceperi și deprinderi ale copiilor. La
nivelul grupei 18 copii (86%) a u un comportament însușit, iar 3 copii (14 %) au un
comportament în dezvoltare , nu există copii cu un comportament absent . Aceste date sunt
prezentate în histograma următoare .

180

Figura nr. 18: Reprezentarea grafică a rezultatelor evaluării finale

Din histograma de mai sus reiese fa ptul că din cei 21 de copii 18 copiii (86 %)
manifestă comporta mente însușite corespunzător, 3 copii (14 %) manifestă comportamente în
dezvoltare, iar copii cu un comportament absent nu există.

3.4. Analiza și interpretarea rezultatelor

Pentru a observa ce efect a avut aplic area programulu educațional , am analizat datele
obținute la evaluarea inițială și finală .

Tabel 40. Rezultatele comparative ale evaluării inițiale și finale pe tipuri de
comportamente .
Calificativ Număr copii Procent
Ev.
inițială Ev.
finală Ev.
inițială Ev.
finală
Comportament însușit 9 18 43% 86%
Comportament în dezvoltare 11 3 52% 14%
Comportament absent 1 –– 5% ––-

Din acest tabel reiese numărul copiilor care prezintă un comportament însușit se
dubleaz ă de la 9 la 18, numărul copiilor care au un comportament în dezvoltare scade de la 18
3 86
14
Comportament insusit Comportament in dezvoltare Comportament absentRezultatele evaluarii finale
Numar copii Procentaj

181
11 la 3, iar copii cu un comportament absent nu am mai avut . Aceste date sunt prezentate în
histograma de mai jos .

Figura nr. 19- Rezultatele copiilor obținute la Evaluarea inițială și finală .
Din această histogramă reiese faptul că un procent de 86% (18 copii) au un
comportament însușit la evaluarea finală față de doar 43%(11 copii) la evaluarea inițială.
Αvând în vеd еrе fɑрtul ϲă lɑ evalua rea inițială ɑu рɑrtіϲірɑt 21 de preșcolari din dіn
21, іɑr 19% (4 copii) dіntrе ɑϲеștіɑ ɑu un comportament însușit, рutеm sрunе ϲă nіvеlul
grupei еstе unul sϲăzut. Rеzultɑ tеlе іlustrеɑz ă lірsurіlе ре ϲɑrе lе ɑu preșcolarii, ɑvând în
vеdеrе fɑрtul ϲă 2 copii ( 10%) nu ɑu fоst ϲɑрɑbіlі să rezolve corect sarcinile propuse.
Procentul preșcolarilor cu un comportament în dezvoltare este destul de mare și anume 71%
(15 copii).
În urmɑ desfășurării la clasă a proiectului educațional: ,,O lume minunată pe tărâmul
cunoașteriiˮ se оbsеrvă о еvоl uțіе ɑsϲеndеntă ɑ rezultatelor c opiilor la toate disciplinele.
Copiii și -au însușit cunoștințe despre anotimpuri, despre animalele sălbatice, cunosc cifrele de
la 1 la 10, vecinii acestora, pot realiza adunări și scăderi cu una și două unități, cunosc povești
pentru copii, recunosc personajele și reproduc replicile acestora, despart în silabe cuvinte,
alcătuiesc propoziții simple și dezvoltate, recunosc sunetul inițial/ final al cuvântului, dețin
reguli de comportament civilizat, interpretează cântece pentru copii, modelează diferite
lucruri din natură, decupează și lipesc elemente pe o suprafață dată și desfășoară corect
parcursuri aplicative.
b#%l!^ 0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Comportament insusit Comportament in
dezvoltareComportament absentRezultatele copiilor la Evaluarea initiala si finala
Ev initiala
Ev finala

182
4. Considerații finale privind rolul jocului didactic în dezvoltarea
preșcolarului

Ca domeniu de cercetare pedagogică, jocul didactic oferă satisfacție deosebită prin
multiplele valențe educative pe care le posedă. Ca modalitate efectivă de realizare a unui
proce s de instru ire, jocul didactic acoperă poli valent diferitele norme educaționale: formează,
consolidează și analizează actul educațional; ameliorează eventualele devieri
comportamentale, formează personalitatea preșcolarului.
Având perspectiva de a trata în mod pertinent o temă atât de generoasă ca ,,Importanța
jocului didactic în dezvoltarea preșcolaruluiˮ , lucrarea de față a fost realizată pornind
sistematic de la tratarea fiecărei noțiuni (personalitate, joc didactic, relaț ionarea dintre
acestea) și crearea ulterioară a unei părți experimentale care să demonstreze partea teoretică.
Grupul experiment a susținut de -a lungul unui an jocuri didactice integrate în activitățile
obligatorii desfășurate la nivelul grupei. Din rezul tatele experimentului, am constatat că prin
joc didactic am putut nu numai să ameliorez eventualele dificultăți de relaționare , să motivez
și să creez noi modalități de interrelaționare, dar și să consolidez și să evaluez diferitele
cunoștințe asimilate.
În urma activităților desfăsurate privind valorificarea jocului didactic observăm că
preșcolarii șі-ɑu dеzvоltɑt rеlɑțіі іntеrреrsоnɑlе mɑі bunе dе ϲоlеgіɑlіtɑtе, dе sо lіdɑrіtɑtе, dе
sрrіjіn реrsоnɑl, au fоst înϲântɑțі ϲând ɑu găsіt sоluțіɑ ϲоrеϲtă, ϲhіɑr d ɑϲă nu о găsеɑu
реrsоnɑl, ϲі în еϲhірă, a u găsіt mult mɑі multе sоluțіі dеϲât ɑr fі găsіt dɑϲă luϲrɑu іndіvіduɑl,
au ɑvut оϲɑzіɑ să ϲоnștіеntіzеzе nеvоіɑ dе ɑ luϲrɑ îmрrеună într -un ϲlіmɑt dе întrɑjutоrɑrе șі
dе sрrіjіn rеϲірrоϲ , au dеzvоltɑt rеlɑțіі mɑі b unе, ϲоnștіеntіzând ϲă ɑu nеvоіе unіі dе ɑlțіі în
rеzоlvɑrеɑ sɑrϲіnіlоr , au fоst fоɑrtе ϲrеɑtіvі în găsіr еɑ sоluțііlоr lɑ ϲеrіnțеlе dɑtе, a u ɑflɑt
іnfоrmɑțіі nоі unіі dе lɑ ɑlțіі, ș і-ɑu dе zvоltɑt ϲɑрɑϲіtɑtеɑ dе ɑ dеϲіdе, a u învățɑt să nеgоϲіеzе
șі să-șі susțіnă рunϲtul dе vеdеrе, ș і-ɑu еxеrsɑt іntеlіgеnțеlе multірlе( ϲеі tɑlеntɑțі lɑ dеsеn
ɑu dеsеnɑt, іɑr ϲеі ϲu tɑlеnt lіngvіstіϲ ɑu роvеstіt), ș і-ɑu еxеrsɑt ореrɑțііlе gândіrіі, ɑtеnțіɑ,
lе-ɑ fоst st іmulɑtă ϲоmunіϲɑrеɑ, ϲоореrɑrеɑ, a u învățɑt să dеsϲіfrеzе un mеsɑj, a u înv ățɑt să –
șі rеstruϲturеzе іdеіlе, să sе ɑutоеvɑluеzе, să ϲоmunіϲе ϲе sіmt fără rеțіnеrе , șі-ɑu еxtе rіоrіzɑt
еmоțііlе, sеntіmеntеlе, i -ɑ ɑjutɑt să -șі fіxеzе ϲunоștіnțеlе mɑі ușоr;
Utilizând jocul didacti c în procesul de predare -învățare, îmb inând utilul cu plăcutul,
activitatea didactică devine mai atractivă și se pliază pe trebuințele copilului.

183
În învățământul preșcolar, jocul didactic se folosește destul de des în orice moment al
activității. Obiectivele sale sunt: dobândirea de noi cunoșt ințe și deprinderi, fixarea și
consolidarea acestora, verificarea și aprecierea nivelului de pregătire al preșcolarilor.
Elementele ludice stimulează creativitate copiilor, libertatea de gândire și acțiune,
dezvoltă inițiativa, curajul, voința, perseverenț a, corectitudinea, disciplina, spiritul de
cooperare , comportamentul civilizat.
Înainte de a investiga această formă de joc, o utilizam fragmentar și ocazional în
activitatea mea didactică. Descoperindu -i valențele formative, am constatat că nu o foloseam
destul de mult pe cât se cere pentru ca eficiența actului instructiv -educativ să fie maximă.
Realizarea unei lucrări pe tema propusă mi -a îmbogățit activitatea didactică dar și
cunoștințele în domeniu, m -au ajutat să cunosc mai bine colectivul de copii pe care îl
instruiesc și să -mi proiectez o activitate didactică mult mai eficientă .

184
5. BIBLIOGRAFIE

CĂRȚI
1. *** Curriculum pentru învățământul preșcolar. Prezentare și explicitări . (2009). București:
Didactica Publishing House.
2. Antohe, G., Huțupaș, I.(2002) Psihopedagogia jocului. Galați: Nitnelav
3. Antonovici, Ș, Nicu, G. (2008). Jocuri interdisciplinare – material auxiliar pentru
educatoare. București: Aramis .
4. Antonovici, Ș, Jalbă, C., Nicu, G . (2005) J ocuri didactice pentru activitățile matematice
din grădiniță – culegere. București: Aramis.
5. Badiu, T., Ciorbă, C., Badiu, G. (1999). Educația fizică a copiilor și școlarilor (metode și
mijloace). Chișinău: Garuda – Art.
6. Barbu, H., Popescu, E. (1993). Activități de joc și recreativ distractive, manual pentru
școlile normale. București: Didactică și Pedagogică.
7. Barna, A. & Antohe, G.(2003). Curs de pedagogie. Teoria instruirii și evaluării. Galați:
Istru.
8. Barna, A. & Antohe, G.(2002). Curs de pedagogie. Introducere în pedagogie, Teoria
educației și teoria curriculum -ului. Galați: Logos.
9. Bulboacă, M. & Alecu, M. (1996). Metodica activităților matematice în grădiniță și clasa
I. București: Sigma.
10. Cerghit, I. (1980). Metode de învățământ. București: Dida ctică și P edagogică.
11. Chateau, J. (1967 ). Copilu l și jocul. București: Didactică și P edagogică.
12. Chircev, A.(1972). Psihologia copilului preșcolar. Manual pentru liceele pedagogice de
educatoare. București: Didactică și Pedagogică.
13. Claparéde, É . (1975). Psihologia copilului și pedagogie experimentală. Bu curești:
Didactică și Pedagogică.
14. Cucoș, C. (2006) . Pedagogie. Ediția a II -a revăzută și adăugită. Iași: Polirom .
15. Debesse, M. (1981). Etapele educației. București: Didactică și Pedagogică .
16. Elkonin, D. B.(1980). Psihologia jocului. București: Didactică și Pedagogică .
17. Frâncu, A. et al.(1972). Jocuri dida ctice. București: Didactică și P edagogică.
18. Gîrboveanu, M. & Macadziob, D. & Șchiopu, U. & Taiban, M. & Turcu, A. & Verza, E.
(1970). Probleme psihologice ale jocului și distracț iilor. București: Didactică și
Pedagogică.

185
19. Gheorghian, E. & Taiban, M. (1973). Metodica jocurilor și a programului distractiv în
grădinița de copii. Manual pentru liceele pedagogice de educa toare. București: Didactică
și Pedagogică.
20. Gherghina, D. & Oprescu, N.(2007). Metodica activități lor instructiv -educative în
învățământul preprimar. Craiova: Didactica Nova.
21. Golu, P., Zlate, M., Verza, E. (1998). Psihologia copilului(învățare -dezvoltare). Manuala
pentru clasa a XI -a Școli normale.București: Didactică și Pedagogică.
22. Hânganu, I .& Racl aru, C.(2005). Jocuri pentru preșcolari -culegere. București: Aramis.
23. Neagu, M. , R.(2011). Jocul didactic cale de acces spre sufletul copilului. Bacău: Rovimed
Publishers.
24. Neagu, M. & Beraru G.(1997). Activități matematice în grădiniță. Îndrumar metodic, Ia și:
Polirom.
25. Nicola, I. (1999). Tratat de pedagogie școlară. București: Aramis.
26. Osterrirth, P. A. (1976). Introducere în psihologia copi lului. București: Didactică și
Pedagogică .
27. Piaget, J. (1969). Psihologia copilului. București: Didactică și Pedagogică .
28. Preda, V. (1999). Copilul și grădinița. București: Campania.
29. Stan, F. (2013). Jocul didactic. Jocurile exercițiu și rolul lor în dezvoltarea limbajului
copiilor preșcolari. Bacău: Rovimed Publishers.
30. Șchiopu, U. et al.(1975). Probleme psihologice ale jocul ui și distracț iilor. București:
Didactică și P edagogică.
31. Ștefan, M.(2006). Lexicon pedagogic. București: Aramis.
32. Taibam, M. et al. (1976). Culegere de jocuri didactice. București: Didactică și pedagogică.
33. Țigănilă, Popescu, D., G.(2014). Contribuția joculu i didactic și a jocului de rol la
dezvoltarea personalității școlarului. Târgoviște: Bibliotheca.
34. Vâgotsky, L., S.(1978). Mind in society: The development of higher psychological
process, M.A:Harvard University Press
35. Verza, E. (1978). Omul, jocul și distra cția. București: Științifică și Enciclopedică.
36. Vlaicu, C.(2011), Psihologia vârstelor. Târgoviște: Bibliotheca.
37. Voiculescu, E. (2003). Pedagogie preșcolară. București: Aramis.

186
6. ANEXE

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

Data: 20.11 .2017
Grupa: Mare “Voinicii”
Propunatoare: Prof. înv. preșc . Filote Teodora
Tema anuală de studiu: “Când, cum și de ce se întâmplă ?”
Tema săptămânii: “Bogățiile toamnei"
Tema zilei: “Prieteni cu Zâna Toamnă ”
Tipul activitatii: consolidare de cunoștințe, priceperi și deprinderi
Forma de realizare: Activitate integrata( A.D.E. – D.Ș.+ D.O .S + A.L.A. II)
Forma de organizare: frontal, individual
Durata : 180 min

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE:
1.Activități de dezvoltare personală (A.D.P.)
Rutine: ”Mă pregătesc pentru activitățile zilei!”
Întâlnirea de dimineață: ,,La ce vă gândiți când auziți cuvântul toamnă ?ˮ- împărtășirea cu
ceilalți
Tranziții: ,,Toamna ˮ- cântec; ,,Zâna Toamnă spune să ………………. ˮ– joc de atenție
2. Activități pe domenii experiențiale (A.D.E.)
D.Ș. (CUNOAȘTEREA MEDIULUI ): “Roadele toamnei” – joc didactic
D.O.S (ACTIVITATE PRACTICĂ ): “Coronița Toamnei” – confecție
3.Activități pe centre de interes
Știință: Micii exploratori – fișă de lucru
Bibliotecă : Toamnă ce frumoasă ești! -carte de colorat
Artă: Coro nița Toamnei -confecție
4. Activități liber alese –recreative (A.L.A. II)
Cine sunt eu? – joc distractiv

Activități pe domenii experiențiale (A.D.E.)
D.Ș. (CUNOAȘTEREA MEDIULUI ): Roadele toamnei – joc didactic

187
OBIECTIVE CADRU
 Dezvoltarea capacității de rezolvare de situații problematice, prin achiziția de strategii
adecvate ;
 Dezvoltarea capacității de cunoaștere și înțelegere a mediului înconjurător, precum și
stimularea curiozității pentru investigarea acestuia;
 Utilizarea unui limbaj adecvat în prezen tarea unor fenomene din natură și din mediul
înconjurător;
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ
 Să recunoască și să descrie verbal și/au grafic anumite schimbări și transformări din
mediul apropiat;
 Să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătore (obiecte, aerul,
vegetația, fauna, ființa umană ca parte integrantă a mediului, feno mene ale naturii),
precum și interdependența dintre ele;
Obiective operaționale:
O1: să descrie imaginile prezentate;
O2: să compare anotimpul de toamnă cu cel de vară ;
O3:să desene ze fructe, legume, flori de toamnă ;
O4: să formeze ghicitori despre elemente specifice toamnei ;
O5: să sorteze imaginile date pentru a forma piramida toamnei.
Resurse:
 Procedurale: jocul, expunerea, explicația, conversația, observația, demonstrația,
metoda cubului, piramida, problematizarea, aprecierea verbală;
 Materiale: planșe și jetoane cu elemente specifice toamnei, un cub cu fețe colorate,
ecusoane ;
 Organizatorice: frontal, pe grupe, individual
SCOPURI :
 Fixarea cunoștințelor despre anotimpul de toam nă, fructele și legumele caracteristice
precum și despre activitatea omului în acest anotimp;
 Dezvoltarea spiritului de observație.
SARCINA DIDACTICĂ:
 Identificarea si denumirea imaginilor corespunzătoare anotimpului de toamnă ;
 Identificarea și gruparea imaginilor în funcție de indicațiile educatoarei ;

188
 Stimularea creativității participanților prin dezvoltarea competențelor inteligenței
logice și interpersonale ;
REGULILE JOCULUI:
 Fiecare copil rezolvă o sarcina dată de educatoare;
 Răspunsurile bune sunt aplaudat e, cele greșite sunt corectate de colegi;
 Fiecare răspuns corect va fi r ecompensat cu câte un simbol al toamnei ;
ELEMENTE DE JOC: mișcarea, mânuirea materialelor, aplauzele, surpriza.

D.O.S (ACTIVITATE PRACTICĂ ): “Coroniț a Toamnei ”-confecție
OBIECTIVE CADR U :
Îmbogățirea cunoștințelor despre materiale și caracteristici le lor, precum și despre tehnici de
lucru necesare prelucrării acestora în scopul realizării unor produse simple;
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ :
-Să cunoască și să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activități practice ;
-Să cunoască diferite mat eriale din natură ori sintetice;
-Să efectueze operații simple de lucru cu materiale din natură ori sintetice;
-Să identifice, să proiecteze și să găseasc ă cât mai multe soluții pentru realizarea temei
propuse î n cadrul activităților practice.
Obiective operaționale:
O1: să recunoască materialele expuse, denumind materialele folosite în realizarea lucrării;
O2: să decupeze elementele date ;
O3: să aplice lip ici pe partea albă a elementelor decupate ;
O4: să lipească elementele decupat e pe cerc, pentru a realiza coronița;
O4: să aprecieze critic propria lucrare și pe cea a colegilor;
Resurse:
 Procedurale: explicația, conversația, observația, instuctajul verbal, demonstrația,
aprecierea verbală;
 Materiale: foarfec, aracet, pensule, farfurie de carton decupată la interior, jetoane cu
flori, fructe și legume de toamnă;
 Organizatorice : frontal, individual.

ACTIVITĂȚI PE CENTRE DE INTERES
Știință: Micii exploratori – fișă de lucru –

189
Obiective operaționale:
-să coloreze fructele care se coc toamna ;
-să încercuiască legumele de toamnă ;
-să deseneze o floare de toamnă ;
Bibliotecă: Toamnă ce frumoasă ești! -carte de colorat
Obiective operaționale:
-să iden tifice imaginile specifice anotimpului de toamnă ;
-să argumenteze alegerea făcută ;
-să asambleze cartea de colorat din imaginile alese ;
– să picteze coperta cărții pe care o realizează.
Artă : Coronița Toamnei -confecție
Obiective operaționale
-să recunoască materialele exp use, denumind materialele folosite în realizarea lucrării;
-să decupeze elementele date ;
– să aplice lipici pe partea albă a elementelor decupate ;
-să lipească elementele decupare pe cerc, pentru a realiza coronița;
-să aprecieze critic propria lucrare și pe cea a colegilor;
Resurse:
 Procedurale: explicația, conversația, observația, instructajul verbal, demonstrația,
exercițiul, aprecierea verbală;
 Materiale: ȘTIINȚĂ: fișe de lucru, creioane colorate, BIBLIOTECĂ: cartonașe cu
imagini despre toamnă , creioan e colorate, șnur , ARTA: foarfec, aracet, pensule,
farfurie de carton decupată la interior, jetoane cu flori, fructe și legume de toamnă;
 Organizatorice: frontal, individual.

Activități liber alese –recreative (A.L.A. II)
“Cine sunt eu? ”- joc distractiv –
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ
-Să cunoască elementele specifice anotimpului de toamnă .
Obiective operaționale:
-să adresesze întrebări generale pentru a afla ce sunt ei;
-să numească fructul, legume, floarea ce se află pe eticheta din spatele lor, facând legăt uri
logice între amănuntele date prin întrebările proprii, răspunsurile copiilor și explicațiile
educatoarei;

190
-să respecte regulile jocului;
-să dea dovadă de spirit de echipă și de fair – play

Descrierea jocului
“ Cine sunt eu ?”- joc distractiv

Sarcina jocului: rezolvarea unor ghicitori referitoare la fructe, legume și flori de
toamnă.
Regulile jocului:
 Copilul care găsește soluția corectă la întrebare, primește un punct la panoul de
punctaj;
 Copiii răspund pe rând la întrebări prin “da”, “nu” și “poate”.
Elemente de joc: surpriza, recompensa, întrecerea, aplauzele.
Material didactic: plăcuțe cu legume, fructe, flori, p anouri de punctaj, buline
(puncte), patafix, stimulente.
Desfășurarea jocului:
Copiii sunt aranjați în cerc. Educatoarea explică că ei v or avea o etichetă prinsă pe
spate cu o imagine.
Sarcina lor este de a adresa întrebări generale pentru a afla ce sunt ei. Ei pot pune doar
o singură întrebare unei singure persoane iar răspunsul primit poate fi doar “da”, “nu” și
“poate”. Dacă ghicesc ce ea ce sunt, copiii revin î n cerc și primesc un punct .
Resurse:
Procedurale : explicația, conversația, observația, demonstrația, aprecierea verbală;
Materiale: etichete, panouri de punctaj, buline (puncte), patafix, stimulente.
Organizatorice: frontal.
FINALITATEA ZILEI
 Copiii vor primi fructe de la Zâna Toamnă.
BIBLIOGRAFIE:
 Curriculum pentru învățământul preșcolar (3 -6/7 ani), M.E.C.T. 2008;
 Revista Învățământului preșcolar nr.1 -2/ 2011;
 Dumitru Gherghina, Nicolae Oprescu, Ioan Dănilă – “Metodica activităților instructiv –
educative în învățământul preprimar”, Editura Didactica Nova, Craiova 2007;
 Revista Învățământului Preuniversitar, Editura Paralela 45, 2013 ;

191
 Dragu Mariana “Repere metodice utile pentru învățământul preșcolar”, Vol. I, Editura
Delta Cart Educațional, Pitești 2011 .

SCENARIUL ZILEI

Ziua debutează cu activitățile liber alese de dimineață. Co piii sunt primiți de educatoare
care prezintă sectoarele și obiectivele pe în țelesul copiilor, iar aceștia îș i aleg sectorul unde
vor lucra. Aceștia își motivează alegerea făcută, ghidați de întrebările educatoarei.
După încheierea activitătii, se face o evaluare a activității desfășurate la fiecare sector, a
gradului de implicare a preșcolarilor dar și a gradului de finalizare a sarcinilor de lucru.
Întâlnirea de dimineața respectă toate etapele ei:
 Salutul – Câte un copil numit de educatoare va saluta un alt copil după cum dorește.
 Prezența . Un copil va veni la panou și va pune poza copiilor prezenți în copacul c u
mere , iar pozele copiilor absenți vor fi așezate pe merele care sunt pe jos.
 Calendarul naturii. Se va completa calendarul naturii, adresând următoarele
întrebări:
-Ce zi a fost ieri, ce zi este astăzi și ce zi va fi mâine ?
-Cum este vremea?
-Cum ne îmbrăcăm?
-Ce dată este astăzi?
-Cum te simți astăzi?
 Împărtășirea cu ceilalți : La ce vă gândiți când auziți cuvântul toamnă …..?
 Noutatea zilei . Avem o zi deosebită, avem un oaspete. Intră Zâna Toamnă , care este
foarte tristă deoarece toți au uitat de ea, nimeni nu o iubește și nici nu o respectă.
Educatoarea le propune copiilor să îi arate Zânei Toamnei că ei nu au uitat de ea, ba din
contră ei cunosc multe lucruri legate de ea. În continuare se va d esfășura jocul didactic
Roadele toamnei
După realizarea celor două variante de joc, copiii vor interpreta cântecul Toamna după
care se vor vizita centrele deschise. La fiecare centru vizitat se vor prezenta obiectivele
propuse și se vor explica sarcinile d e lucru pe înțelesul copiilor . Copiii își vor alege sectorul la
care vor lucra. După terminarea lucrului la sectoare se va realiza tranziția : Zâna toamnă spune
să…..(strângem de pe măsuțe, să băgăm scaunele sub masă) .

192
Activitatea se va încheia cu turul galeriei, unde educatoarea împreună cu copiii, vor
discuta corectitudinea realizării sarcinilor de lucru, precum și aspe ctul estetic al lucrărilor.
Activ itatea recreativă va cuprinde jocul Cine sunt eu? . La sfârșitul activității, educatoarea va
face aprecieri generale privind gradul de implicare al preșcolarilor în activitate, dar și
îndividuale iar copiii vor primi fructe de la Zâna Toamă.

193 MOMENTELE PROIECTĂRII DIDACTICE
Momentele
activității
Conținutul științific Strategii didactice Evaluare
Activitatea educatoarei Activitatea copiilor Resurse
procedurale Resurse
materiale Forme de
organizare
1. Moment
organizatoric
Se vor asigura condițiile
optime desfășurării activității:
-pregătirea materialului
didactic necesar desfășurării
activității;
-amenajarea sălii de grupă și
a centrelor de interes;
-introducerea copiilor în sala
de grupă.

Se va realiza Întâlnirea de
dimineată cu toate etapele ei
după cum urmează:
-Salutul –
-Prez ența-se va realiza prin
punerea copiilor prezenți în

Copii intră în sala de grupă.

Copiii vor saluta copilul cu
care se înțeleg mai bine .
Copiii așează pozele

Siluete cu
fotografii

Observarea
sistematică
privind
interesul pe ntru
activitate

194 copacul cu mere, iar pozele
copiilor absenți pe merele
căzute din copac.
-Calendarul naturii –
Câte un copil numit de
educatoare va veni la pano u și
va răspunde la întrebările :
,,Ce zi din săptămână este
astăzi? Ce zi a fost ieri? În ce
anotimp ne aflăm? Privește
pe fereastră și descrie cum
este timpul afară! Ce
vestimentație se potrivește
pentru ziua de astăzi?;
-Împărtășirea cu ceilalți –
“La ce vă gândiți când auziți
cuvântul toamnă ….”
-Noutatea zi lei -“Avem o zi
deosebită, avem un
musafir ”. copiilor corespunzător .

Copiii descoperă jetoanele
așezate greșit la panou și îsi
argumente ază răspunsurile
date.

Copiii spun ce le sugerează
cuvântul toamnă.

-Copiii ascultă cele spuse de
educatoare .
Conversația
Expunerea
Demonstrația

Conversația
Observația
Explicatia

Conversația

Panou de
prezență

Calendarul
naturii;
Jetoane;

Frontal și
individual

Prin corectarea
greșelilor
Observarea
interesului
pentru activitate

195 2. Captarea
atentiei Se va realiza prin venirea
Zânei Toamnei care le spune
copiilor că nimeni nu mai știe
cine este ea. -Copi ii sunt atenți la spusele
Zânei Toamnei .

Expunerea
Observația

Zâna Toamnă

Frontal Observarea
sistematică
privind
interesul pentru
activitate;
3. Anunțarea
temei și a
obiectivelor Se va anunța tema activității,
jocul “ Roadele toamnei” și
obiectivele propuse pe
înțelesul copiilor. Copiii asculta cu atenție cele
spuse de educatoare, rețin
tema activității și vor să îi
arate Zâne i Toamnă că ei
știu cine este ea.
Expunerea
Conversația
Frontal
4. Executarea
jocului Explicarea și demonstrarea
jocului
Copii vor fi împă rțiți în 6
grupe, fiecare având pe
ecuson câte o culoare. Copiii
din echipa galbenă vor veni la
masa educatoarei și vor alege
imaginile cu frutele de
toamnă pe care le vor așeza la
panou în jurul ovalului unde
sunt desenate fructe de
toamnă, la fel vor proceda și
celelalte echipe, alegând
fructele , florile de toamnă ,
cum este vremea toamna, ce
activități desfășoară o mul, ce
fac animalele pădurii în acest

Copiii execută cerințele,
respectând r egulile jocului.

Metoda
ciorchinelui

Exercițiul
Demonstrația

Explicația Ecusoane
Jetoane cu
elemente
specifice
toamnei
Coală duplex

Pe grupe

Individual

Frontal
Individual

Observarea
sistematică
privind
interesul pentru
activitate

196 anotimp , până va fi completat
tot ciorchinele. Pentru fiecare
jeton ales corect echipa va
primi un simbol al toamnei.
Se va executa jocul de probă
de către un copil.
Varianta I : Câte un
reprezentat de la fiecare
echip ă va arunca cubul, apoi
în funcție de culoarea de pe
acesta va trebui să realizeze
cu grupa lui anumite sarcinini
Albastru – enumeră
caracteristicile toamnei ;
Roșu – compară anotimpul de
vară cu cel de toamnă ;
Verde –găsește cântece și
poezii despre toam nă ;
Galben -analizează părțile
componente ale fructelor ;
Maro -desenează fructe,
legume și flori de toamnă ;
Portocaliu – argumentează de

Copiii execută cerințele,
respectând regulile jocului.

Ascultă cu atenție și se
concentreză asupra
sarcinilor trasate și le
execută.

Demonstrația

Metoda
cubului

Problematiza
rea

Conversția

Cub
Flipchart
Markere

Frontal
Individual

Pe grupe

Pe grupe

Observarea
sistematică
privind
interesul pentru
activitate

Prin corectarea
greșelilor

Observarea
sistematică
privind
interesul pentru
activitate

197 ce le place toamna .
Varianta II:
Câte un copil din fiecare
echipă va veni și va extrage
dintr -un plic un jeton cu
imagini specific e toamnei. El
va trebui să forme ze o
ghicitoare despre imaginea
respectivă. Echipa care
ghicește prima răspunsul va
câștiga un punct și va formula
următoarea ghicitoare.

Tranziția: cântec , ,Toamna ”

Copiii formează ghicitori
despre imaginile din plic

Copiii execută tranz iția

Explicația
Conversația

Plicuri cu
imagini despre
toamnă

Individual

Frontal
Prin corectarea
greșelilor
6. Obținerea
performanțelor Se vor vizita cele trei centre
deschis e.
Se vor anunța temele propuse
la fiecare centru, precum si
obiectivele propuse pe
întelesul copiilor.
CENTRE DE INTERES
DESCHISE: Vizitează cele trei centre
deschise și ascultă
obiectivele expuse.
Copi ii intuiesc materiale de
la fiecare centru de schis și
sunt atenți la explicaț iile
educatoarei.

Explicaț ia
Demonstrația
Observația
Conversația

Frontal

Observarea
sistematică

Prin corectarea
greșelilor

198 Știință: Micii exploratori – fișă
de lucru
Educatoarea explică pe
înțelesul copiilor cerințele pe
care tre buie să le rezolve la
acest sector

Bibliotecă: Toamnă ce
frumoasă ești! -carte de
colorat
Educatoarea îndrumă copiii
să descopere care s unt
imaginile specifice toamnei

Artă : Coronița Toamnei –
confecție
Copi ii vor realiza coronița
pentru Zâna toamnă,
decupând mai întâi
elementele date , apoi lipindu –
Copiii sunt atenți la
explicatiile educatoarei .

Copiii colorează fructele
care se coc toamna,
încercuiesc legumele de
toamnă și desenează o floare
de toamnă .
Copiii pregătesc cartea, o
leagă și colorează imaginile.

Copii sunt atenți la
explicațiile date.

Expunerea
Conversația

Explicatia
Demonstrația
Observația
Conversația

Conversația
Observația

ȘTIINȚĂ:
fișe de lucru,
creioane
colorate

BIBLIOTECĂ:
cartonașe cu
imagini,
creioane
colorate, șnur

ARTĂ :
foarfec, lipici,
farfurie carton

Frontal
Individual

Observarea
sistematică

Observarea
sistematică

Prin corectarea
greșelilor

199 le pe suport una lângă alta
pentru a obține o coroniță .
Educatoarea va avea grija ca
fiecare copil să treacă pe la
centrele deschise. Copiii realizează coronița

După finalizarea lucrărilor
de la un centru, copiii vor
trece la celelal te centre
deschise. Conversația
Explicatia
Exercițiul
Demonstrația jetoane

Frontal
Individual ;
Observarea
sistematică

Prin corectarea
greșelilor
7. Evaluarea
activității Se va realiza prin metoda
Turul galeriei.
Educatoarea împreună cu
preșcolarii vor discuta despre
corectitudinea realizării
lucrărilor, despre aspectul lor
estetic, dar și despre gradul
de implicare al preșcolarilor
in activitate. Copiii discută
corectitudinea realizării
lucrărilor, aspectul lor
estetic .

Conversația
Observația
Pano uri pentru
expunerea
lucrărilor
Frontal
Individual Observa rea
sistematică

Prin corectarea
greșelilor
Aprecierea
verbală
8. Încheierea
activității Se va realiza pr in jocul ,,Cine
sunt eu ?”. Educatoarea va
așeza copiii în cerc, va
explica desfășurarea jocului,
regulile lui și va executa un
joc de proba, după care va
Copiii ascultă explicațiile
educatoarei, execută jocul
de proba. Copiii raspund la
întrebările educatoarei și
dau răspunsuri corecte la
ghicitori. Expunerea

Observatia

Exercițiul

Jetoane

Frontal
Individual
Observarea
sistematică

Prin corectarea
greșelilor

200 trece la defășurarea propriu –
zisă a jocului distractiv .

Zâna Toamnă va face
aprecieri generale și
individuale privind activitatea
preșcolarilor pe î ntraga zi și
va oferi fructe copiilor .

Copiii ascultă aprecierile
educatoarei și primesc
fructele de la Zâna Toamnă . Explicația
Conversația
Observația
Demonstr ația
Aprecierea
verbală

Conversația
Aprecierea
verbala

Stimulente

Aprecierea
verbală

201
Data: 17.01.2018
Grupa: Mare “Voinicii”
Propunatoare: Prof. înv. preșc Filote Teodora
Tema anuală de studiu: “Cum este/ a fost și va fi aici pe pământ?”
Tema săptămânii: “În lumea dinozaurilor”
Tema zilei: “Dino -prietenul meu”
Tipul activitatii: consolidare de cunoștințe, priceperi și deprinderi
Forma de realizare: Activitate integrata( A.D.E. – D.Ș.+ D.E.C. + A.L.A. II)
Forma de organizare: frontal, individual
Durata : 180 min

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE:
1.Act ivități de dezvoltare personală (A.D.P.)
Rutine: ”Mă pregătesc pentru activitățile zilei!”
Întâlnirea de dimineață :“Eu cred că dinozaurii au dispărut deoarece….” –
împărtășirea cu ceilalți
Tranziții: “Cântecul dinozaurilor” – cântec;
2. Activități pe dome nii experiențiale (A.D.E.)
D.Ș. (ACTIVITATE MATEMATICĂ): “Al câtelea dinozaur și -a părăsit
cuibul?” – joc didactic
D.E.C. (ACTIVITATE ARTISTICO – PLASTICĂ): “Prietenii lui Dino” –
pictură
3 .Activități pe centre de interes
Știință: “Eu știu!” – fișă de lucru
Construcții : ,,Cuibul dinozaurului”
Artă: “Prietnii lui Dino” -pictură
4.Activități liber alese –recreative (A.L.A. II) – “Caută -l pe Dino ”- joc
distractiv
PPRROOIIEECCTT DDEE AACCTTIIVVIITTAATTEE
IINNTTEEGGRRAATTĂĂ

202 Activități pe domenii experiențiale (A.D.E.)
D.Ș. (ACTIVITATE MATEMATICĂ): “Al câtelea dinozaur și-a părăsit
cuibul?” – joc didactic
OBIECTIVE CADRU
 Dezvoltarea operațiilor intelectuale prematematice;
 Dezvoltarea capacității de a înțelege utiliza numere, cifre, unități de măsură,
întrebuințând un vocabular adecvat.
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ
 Să efectueze operații cu grupele de obiecte constituite în funcție de diferite criter ii
date ori găsite de el însuși : triere, grupare/regrupare, comparare, clasificare,
ordonare, apreciere a cantității prin punere în corespondență;
 Să identifice poziția unui obiect înt r-un șir utilizând numeralul ordinal;
 Să numere de la 1 la 6 recunoscând grupele de cu 1 -6 obiecte și cifrele
corespunzătoare.
Obiective operaționale:
O1: să identifice al câtelea dinozaur și -a părasit cuibul ;
O2: să precizeze poziți a acestuia în șirul numeric ;
O3: să numere crescător -descrescător în limitele 1 -6;
O4: să motiveze acțiunile făcute;
O5: să manifeste disponibilitate pentru activitatea desfășurată, exprimându -și dorința de
a deveni prieten ul lui Dino.
Resurse:
Procedurale: jocul,expunerea, explicația, conversația, observația, demonstrația,
probl ematizarea, aprecierea verbală.
Materiale: tablă magnetică, 6 dinozauri, 6 cuiburi, numere magnetice de la 1 la
6, ecusoane cu numere de la 1 la 6 .
Organizatorice: frontal , individual.
Scopuri :
Folosirea corectă a numeralelor ordinale până la 6;
Fixarea locului numerelor în șirul numeric;
Exersarea atenției și a memoriei .
Conținut: numerele naturale de la 1 la 6 .

203 Sarcina didactică: stabilirea locului dinozaurului lipsă în șirul di n care face
parte. Utilizarea numeralelor ordinale.
Regulile jocului: copilul indicat de educatoare va preciza al câtelea dinozaur
și-a părăsit cuibul și ce loc ocupă în șirul numeric.
Elemente de joc : mișcarea, aplauze, ascunderea, închiderea și deschiderea
ochilor.
Materiale didactice : 6 dinozauri și câte un cuib, jetoane cu cifrele de la 1 la
6.
Desfășurarea jocului :
La tabla magnetică vor fi așezați 6 dinozauri fiecare în câte un cuib. La
semnalul educatoarei copiii închid ochii iar aceasta va lua un dinozaur. Copiii deschid
ochii și precizează al câtelea dinozaur a părăsit cuibul, al câtelea cuib a rămas gol și ce
loc ocupă dinozaurul în șirul numeric.
Varianta 1 :
Se vor ascunde câte doi dinozauri în același timp.
Varianta 2 :
În fața g rupei vor veni 6 copii, ceilalți copii din grupă vor închide ochii iar în
acest timp unul din cei șase copii se va ascunde. Copiii trebuie să ghicească cine
lipsește, al câtelea era în șir și între care copii era așezat.
Evaluarea jocului :
Se va realiza printr-o fișă de lucru. Copiii vor avea de încercuit de pe fiecare
rând câte un dinozaur .

D.E.C. (ACTIVITATE ARTISTICO – PLASTICĂ): “Prietenii lui Dino ”-
pictură
OBIECTIVE CADRU :
Realizarea unor corespondențe între diferitele elemente de limbaj plastic și
forme, obiecte din mediul înconjurător (natură, artă și viață socială);
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ :
-Să obțină efecte plastice, forme spontane și elaborate prin tehnici specifice
picturii, valorificând deprinderile de lucru însușite;
-Să interpreteze liber, creativ lucrări plastice, exprimând sentimente estetice.
Obiective operaționale:
O1: să recunoască și să denumească materialele expuse ;

204 O2: să folosească corect tehnicile de lucru însușite anterior, pictând dinozaurii ;
O3: să manifeste interes și cu riozitate pentru activitatea întreprinsă;
O4: să aprecieze critic propria lucrare și pe cea a colegilor;
Resurse:
Procedurale: explicația, conversația, observația, demonstrația, aprecierea
verbală;
Materiale: acuarele, pensule, pahar cu apă, foi ;
Organiza torice : frontal, individual.

ACTIVITĂȚI PE CENTRE DE INTERES
Știință: “Eu știu ”- fișă de lucru –
Obiective operaționale:
-să încercuiască primul și ultimul dinozaur ierbivor;
-să scrie al câtelea dinozaur lipsește;
-să finalizeze fișa de lucru;
Construcții: ,,Cuibul lui Dino ” –materiale diverse
Obiective operaționale:
-să pună bețișoarele pe bucata de polistiren;
-să așeze pietricelele în cuib;
-să înfășoare hârtia grofată în jurul bețișoarelor;
-să finalizeze lucrarea;
Artă :“Prietenii lui Dino ”- pictură
Obiective operaționale
O1: să recunoască materialele expuse, denumind materialele folosite în
realizarea lucrării;
O2: să folosească corect tehnicile de lucru însușite anterior, pictând dinozaurii ;
O3: să manifeste interes și curiozitate pentru activitatea întreprinsă;
O4: să aprecieze critic propria lucrare și pe cele ale colegilor;
Resurse:
Procedurale: explicația, conversația, ob servația, demonstrația, exercițiul,
aprecierea verbală;
Materiale: ȘTIINȚĂ: fișe de lucru, creioane colorate, CONST RUCȚII :
polistiren, bețișoare, pietricele , hârtie grofată, ARTA : foi, pensule, apă, acuarele,
pensule ;

205 Organizatorice: frontal, individual.

Activități liber alese –recreative (A.L.A. II) – “Caută -l pe Dino ”- joc distractiv
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ :
-să-și adapteze comportamentul propriu la cerințele grupului în care trăiește;
Obiective operaționale:
-să caute dinozaurul ascuns ;
-să respecte indicațiile primite ;
-să dea dovadă de spirit de echipă și de fair – play;
Descrierea jocului :
“Caută -l pe Dino! ”- joc distractiv
Sarcina jocului : dezvoltarea la preșcolar a perseverenței.
Regulile jocului:
 Copilul ales de educatoare va căuta jucăria ascunsă în sala de grupă după
indicațiile: ,,rece, cald, fierbinte ˮ.
Elemente de joc: căutarea , recompensa, întrece rea, aplauzele.
Material didactic: o jucărie dinozaur, o eșarfă.
Desfășurarea jocului:
Copiii sunt aranjaț i în cerc. Cel mai cuminte copil va veni în centru unde va fi
legat la ochi, apoi un alt copil va lua jucăria dinozaur și o va ascunde în sala de grupă .
Jucăria va fi căutată de copilul din centru. Când se va apropia de locul unde este
ascunsă jucăria copiii vor striga cald, când va fi foarte aproape de ea fierbinte , iar când
se va depărta vor striga rece. Jocul va continua până când va fi găsită ju căria. Copilul
care reușește să rea lizeze sarcina va primi un punct .
Resurse
 Procedurale: explicația, conversația, observația, demonstrația, aprecierea
verbală;
 Materiale: jucărie dinozaur , eșarfă, buline.
 Organizatorice: frontal, individual

FINALITATEA ZILEI
 Copiii vor primi stimulente de la Dino .
BIBLIOGRAFIE:

206  Curriculum pentru învățământul preșcolar (3 -6/7 ani), M.E.C.T. 2008;
 Revista Învățământului preșcolar nr.1 -2/ 2011;
 Dumitru Gherghina, Nicolae Oprescu, Ioan Dănilă – “Metodica activităților
instruc tiv- educative în învățământul preprimar”, Editura Didactica Nova, Craiova
2007;
 Antonovici Ștefania, Jalbă Cornelia, Nicu Gabriela, ,,Jocuri didactice pentru
activitățile matematice din grădiniță – culegereˮ, Ed. Aramis, București, 2005;
 Dragu Mariana “Repere metodice utile pentru învățământul preșcolar”, Vol. I,
Editura Delta Cart Educațional, Pitești 2011 .

SCENARIUL ZILEI
Întâlnirea de dimineața respectă toate etapele ei:
 Salutul . Se realizează prin tehnica comunicării rotative. Copiii sunt așezați în
semicerc. Salutul pornește de la educatoare și este continuat de toți copii i grupei,
fiecare salutându -și colegul folosind expres iile: ,,T-rex, Brachiozaur, Stegozaur,
Pterodactil, dinozaur etc ˮ.
 Prezența . Se vor număra câți copii sunt, câte fete, câți băieți și câți copii sunt
absenți. Se va așeza jetonul cu numărul corespunzător la locul de pe panou.
 Calendarul naturii. Se va completa calendarul naturii, adresând următoarele
întrebări:
-Ce zi a fost ie ri, ce zi este astăzi și ce zi va fi mâine ?
-Cum este vremea?
-Cum ne îmbrăcăm?
-Ce dată este astăzi?
-Cum te simți astăzi?
 Împărtășirea cu ceilalți : “ Eu cred că dinozaurii au dispărut deoarece…. ”
 Noutatea zilei . Avem o zi deosebită, avem un oaspete . Educatoarea îl prezintă
copiilor pe Dino, un pui de dinozaur care se simte foarte singur deoarece nu are cine să
se joace cu el. El îi roagă pe copii să fie prietenii lui și să se joace împreună. Se va
desfășura jocul didactic : ,,Al câtelea dinozaur și-a părăsit cuibul? ˮ Dupa parcurgerea
celor două variante Dino se va declara foarte mulțumit de cum se joacă copii .

207 Va fi un moment de tranziție, copiii vor cânta împreună cu educatoarea
cânte cul “Dino”, după care se vor vizita centrele deschise. La f iecare centru vizitat se
vor prezenta obiectivele propuse și se vor explica sarcinile de lucru pe înțelesul copiilor.
Copiii își vor alege sectorul la care vor lucra.
Activitatea se va încheia cu turul galeriei, unde educatoarea împreună cu
copiii, vor discuta corectitudinea realizării sarcinilor de lucru, precum și aspectul estetic
al lucrărilor. Activ itatea recreativă va cuprinde jocul ,,Caută -l pe Dino ˮ.
La sfârșitul activității, educatoarea va face aprecieri generale privind gradul de
implicare al preșcolarilor în activitate, dar și în dividuale și va oferi copiilor stimulente
de la Dino.

208 MOMENTELE PROIECTĂRII DIDACTICE
Momentele
activității
Conținutul științific Strategii didactice Evaluare
Activitatea educatoarei Activitatea copiilor Resurse
procedurale Resurse
materiale Forme de
organizare
1.Moment
organizatoric
Se vor asigura condițiile
optime desfășurării activității:
-pregătirea materialului
didactic necesar desfășurării
activității;
-amenajarea sălii de grupă și a
centrelor de interes;
-introducerea copiilor în sala
de grupă.

Se va realiza Întâlnirea de
dimineată cu toate etapele ei
după cum urmează:
-Salutul – Se va realiza prin
tehnica comunicării rotative.
Copii i intră în sala de
grupă.

Copiii se vor saluta
folosind cuvintele
corespunzătoare .

Observarea
sistematică
privind
interesul pentru

209 -Prezența -se va realiza prin
numărarea fetelor, băieților și
a copiilor absenți.
-Calendarul naturii –
Câte un copil numit de
educatoare va veni la pano u și
va răspunde la întrebările : ,,Ce
zi din săptămână este astăzi?
Ce zi a fost ieri? În ce anotimp
ne aflăm? Privește pe
fereastră și descri e cum este
timpul afară! Ce vestimentație
se potrivește pentru ziua de
astăzi?; ˮ
-Împărtășirea cu ceilalți –
“Eu cred că dinozaurii au
dispărut deoarece ….”

-Noutatea zilei -“Avem o zi
deosebită, avem musafiri”. -Copiii num ără fetele și
băieții și aș ază numerele
corespunzătoare la panou.

Copiii descoperă jetoanele
așezate greșit la panou și
îsi argumentează
răspunsurile date.

-Copiii dau diferite
răspunsuri privind cauzele
care au dus la dispariția
dinozaurilor .
-Copiii ascultă cele spuse
de educatoare și sunt atenți
Conversația
Expunerea
Demonstrația

Conversația
Observația
Explicatia

Conversația

Siluete c u
fotografii;
Panou de
prezență

Calendarul
naturii
Jetoane

Frontal și
individual

activitate

Prin corectarea
greșelilor

Observare a

210 la cele spuse de Dino .
interesului
pentru activitate
2. Captarea
atentiei Se va realiza printr -o jucărie
de pluș care îi va ruga pe copii
să se joace cu el deoarece este
tare singur. -Copi ii ascultă cu atenție
ce spune Dino .

Expunerea
Observația

Jucărie de pluș

Frontal Observarea
sistematică
privind
interesul pentru
activitate
3. Anunțarea
temei și a
obiectivelor Se va anunța tema acti vității,
jocul “ Al câtelea dinozaur și -a
părăsit cuibul?” și obiectivele
propuse pe înț elesul copiilor. Copiii ascultă cu atenție
cele spuse de educatoare,
rețin tema activității și sunt
de acord să se joce cu
Dino .
Expunerea
Conversația
Frontal
4. Reactualizarea
cunoștințelor Se va cere copiilor să numere
crescător și descrescător în
limitele 1 -6 Copiii numără crescător și
descrescător în limitele 1 -6 Exercițiul
Conversația Frontal
Individual
5. Executarea
jocului Explicarea și demonstrarea
jocului de probă
La tabla magnetică vor fi
așezați 6 dinozauri fiecare în
câte un cuib. Câte un dinozaur
va fi luat din cuib, copiii
trebuind să preciz eze al
câtelea cuib a rămas gol. Copiii motivează acțiunea
realizată .

Copiii execută cerințele,
respectând regulile jocului. Exercițiul
Explicația
Observația

Jetoane
Tablă
magnetică

Jetoane
Frontal

Individual
Observarea
sistematică
privind
interesul pentru
activitate

Observarea

211 Varianta I :
Din cuib vor fi luați simultan
câte doi dinozauri
Varianta II:
Un gup de 6 copii, vor fi
așezați în fața grupei, fiecare
având câte un ecuson de la 1
la 6. La comanda educato arei
copiii închid ochii iar unul din
cei șase copii se vor ascund e,
urmând ca cei din clasă să
identifice copil ul care lipsește
și ce loc ocupă el în șirul
numeric.

Tranziția: ,,Dino ”-cântec

Copiii execută cerințele,
respectând regulile jocului.

Copiii execută tranz iția. Exercițiul
Demonstrația

Explicația
Demonstrația

Frontal
Individual

Frontal
Individual sistematică
privind
interesul pentru
activitate

Prin corectarea
greșelilor
6. Obținerea
performanțelor Se vor vizita cele trei centre
deschise;
Se vor anunța temele propuse
la fiecare centru, prec um si
obiectivele propuse pe
înțelesul copiilor.

Explicaț ia
Demonstrația
Obser vația
Conversația

Frontal
Observarea
sistematică

Prin corectarea
greșelilor

212
CENTRE DE INTERES
DESCHISE:
1.Știință: “Eu știu ”- fișa de
lucru –
Educatoare explică ce trebuie
să facă fiecare copil. Vor
încercui primul și ultimul
dinozaur carnivor, al doilea și
al treilea dinozaur ierbivor , al
patrulea și al cincilea dinozaur
cu țepi și vor scrie dinozaurul
care lipsește.
2.Constucții :“Cuibul lui
Dino!” – materiale diverse
Educatoarea prezintă copiilo r
materialele pe care le vor
folosi pentru a realiza cuibul
lui Dino.
Artă: “Prietenii lui Dino ” –
pictură
Acest centru respectă toate
etapele unei activități

Copiii ascultă obiective le
expuse de educatoare,
intuiesc materialul de la
măsuțe, fac exerciții de
încălzire a muș chilor mici
ai mâinii și ascultă cu
atenție explicațiile dat e.
După finalizarea lucrărilor
de la un centru, copiii vor
trece la celelal te centre
deschise.

Expunerea
Conversația;

Explicaț ia;
Demonstrația
Observația
Conversația

Conversația
Observația

ȘTIINȚĂ:
fișe de lucru,
creioane
colorate

CONSTRUCȚII
polistiren,
bețișoare,
pietricele,
hârtie grofată

ARTA: foi,
pensule, apă,

Frontal;
Individual

Observarea
sistematică

Observ area
sistematică

Prin corectarea
greșelilor

Observarea
sistematică

213 plastice.
Educatoarea va anunța tema
activității și obiectivele
propuse, va f ace exerciții de
încălzire a muș chilor mici ai
măinii, va anunța n ormele
elementare de protecț ie,
siguranță și igienă, apoi va
explica toate etapele de lucru.
Educatoarea va avea grija ca
fiecare copil să treacă pe la
centrele deschise.

Conversația
Explicatia
Exercițiul;
Demonstrația
Observația
acuarele
Frontal
Individual
Observarea
sistematică

Prin corectarea
greșelilor

7. Evaluarea
activității Se va realiza prin metoda
Turul galeriei.
Educatoarea împreună cu
preșcolarii vor discuta despre
corectitudinea realizării
lucrărilor, despre aspectul lor
estetic, dar și despre gradul de
implicare al preșcolarilor in
activitate. Copiii discută
corectitudinea realizării
lucrărilor, aspectul lor
estetic .

Conversația
Observația
Panouri pentru
expune rea
lucrărilor
Frontal
Individual Observarea
sistematică

Prin corectarea
greșelilor

Aprecierea
verbală

214 8. Încheierea
activității Se va realiza pr in jocul
,,Caută -l pe Dino!”.
Educatoarea va așeza copiii în
cerc, va explica desfășurarea
jocului, regulile lui și va
executa un joc de proba, după
care va trece la defășurarea
propriu -zisa a jocului
distractiv .
Educatoarea va face aprecieri
generale și individuale privind
activitatea preșcolarilor pe
întraga zi și va oferi copiilor
stimulente de la Dino.

Copiii ascultă explicațiile
educatoarei, execută jocul
de proba. Copiii îl găsesc
pe Dino după indicațiile
primite de la colegi.

Copiii ascultă aprecierile
educatoarei și primesc
stimulentele . Expun erea

Observatia

Exercițiul

Conversația;
Aprecierea
verbala.

Stimulente –
buline roșii .

Buline roșii
(puncte),
ecusoane ,
diplome,
căciulițe roșii,
stimulente.
Frontal
Individual
Observarea
sistematică

Prin corectarea
greșelilor

Aprecierea
verbală.

215 ,,ÎMPREUNĂ PE DRUMUL CUNOAȘTERIIˮ

Tipul de proiect: Proiect educațional în parteneriat
Parteneri: Grădinița nr. 1 Fârțănești -grupa mare
Școala Gimnazială nr. 1 Fârțănești – clasa a IV -a
Coordonatori: Prof. învățământ preșcolar Filote Teodora
Învățătoare Fătu Simona

Argument

Într-o societate în care școala are un rol important în formarea tinerelor generații
este necesară o strânsă colaborare între nivelurile educaționale. Preșcolarii trebuie să fie
familiarizați cu mediul școlar și cu cerințele acestuia. Acest lucru se poate face prin
realizarea unui parteneriat între grădiniță și școală.
Având gu pa mare am considerat oportună realizarea acestui parteneriat cu
doamna învățătoare de la clasa a IV -a, care anul viitor va conduce clasa pregătitoare.
Prin acest parteneriat copiii vor reuși să se familiarizeze cu spațiul specific unei clase de
curs, cu d oamna învățătoare, cu colegii mai mari, dar și cu rigorile unui astfel de mediu.
Prin activitățile pe care le voi desfășura voi urmări integrarea treptată a copiilor
în mediul școlar pentru a le asigura o tranziție ușoară între cele două niveluri. Copilul
mic are o uluitoare capacitate de adaptare la orice situație, așa că sunt sigură că se vor
descurca foarte bine.
Derularea acestui proiect are drept motivație deschiderea și entuziasmul cu care
preșcolarii reacționează la această vârstă la stabilirea uno r relații noi de prietenie, la
realizarea unor produse și activități creative.

Grup țintă:
 Direct : – 21 preșcolari de la grupa mare din cadrul Grădiniței nr. 1 Fârțănești;
– 20 elevi ai clasei a IV -a de la Școala Gimnazială nr. 1 Fârțănești;
 Indirec t: -preșcolari și cadre de la Grădinița nr. 1 Fârțănești;
-elevi și cadrei de la Școala Gimnazială nr. 1 Fârțănești ;
-părinții preșcolarilor și ai elevilor;
-comunitatea.

216 Durata: anul școlar 2017 -2018
Scop : familiarizarea preșcolarilor cu mediul școlar pentru o bună tranziție de la
mediul preșcolar la cel școlar.

Obiective specifice:
 Implicarea preșcolarilor și școlarilor în re alizarea unor activități comune;
 Dezvoltarea cap acităților de a lucra în echipă;
 Însușirea de către preșcol ari a unor reguli de comportament;
 Acceptarea de către preșcolari a rolului pe care îl are învă țătorul;
 Dezvoltarea creativității și a inițiativei participanților în cad rul jocurilor
didactice propuse.

Calendarul activităților:
Nr.
crt. Activitate Mijloc de realizare Data Observații
1 Să ne cunoaștem! -joc didactic Septembrie
2 În grădina toamnei -joc didactic Octombrie
3 Să păstrăm viu spiritul
Crăciunului! -joc didactic Noiembrie
4 Vine, vine Moș Crăciun -program artistic Decembrie
5 Să dezlegăm ghicitori -concurs Ianuarie
6 Micii meșteri mari -activitate practică Februarie
7 Mici și mari împreună -joc didactic Aprilie

8 Copilăria mea iubită -jocuri distractive Mai
9 La revedere grădiniță -program artistic Iunie

Rezultate așteptate:
 Familiarizarea preșcolarilor cu învățătoare a și cu clasa în care vor învăța;
 Dezvoltarea unor abilități de comunicare la nivelul preșcolarilor;
 Cunoașterea de către părinți a cerințelor existente la nivelul școlii;
 Realizarea unei comunicări eficiente între grădiniță -familie -școală.

217 Diseminarea, monitorizarea și evaluarea proiectului
 Afișarea programelor în locuri accesibile preșcolarilor și celorlalți factori de
educație;
 Realizarea unor expoziții cu lucrăr i ale copiilor;
 Conceperea unui album cu fotograf ii din activitățile desfășurate.
 Concursuri .
 Activități distractive.