Pensiile Private Managementul Asigurarilor

Cuprins

Introducere

Îmbătrânirea populației și dificulățile pe care le implică aceasta pentru sistemul de protecție socială par să fie o caracteristică a tuturor țărilor dezvoltate. Procesele socio demografice și economice (îmbătrânirea populației, reducerea populației active, problemele macroeconomice, în principal ale țărilor în tranziție), care se vor accentua în deceniile următoare transformă problema protecției sociale a persoanelor vârstnice și în special problema administrării mai eficiente a sistemelor de pensii într-o provocare fundamentală atât pentru țările dezvoltate, cât și pentru cele aflate în tranziție.

În România, ca în multe alte țări a fost introdus sistemul de pensii multi-pilon. Principiul fundamental care stă la baza acestui sistem este acela al diversificării surselor de finanțare a veniturilor din pensii, prin suportarea acestora atât de catre sectorul de stat, cât și cel privat. Se combină astfel un gen de prestații definite, de tip redistributiv, cu beneficii stabilite, bazat pe solidaritatea între generații, cu scheme diverse de pensii bazate pe capitalizare, care au la bază contribuții definite și în sistemul administrativ. Distingem astfel 3 piloni de pensii : pilonul I, pilonul II, pilonul III.

Structura sistemului de pensii private din România

Există numeroase tipologii ale sistemelor de asigurare a veniturilor la bătrânețe. De multe ori terminologia utilizată în clasificarea acestor sisteme este foarte confuză și greu de asimilat.

Cea mai cunoscută și utilizată tipologie a sistemelor de asigurare cu venituri a persoanelor în vârstă este cea cu 3 piloni, utilizată de Banca Mondială, din anul 1994. Această clasificare cuprinde:

Pilonul I- un sistem gestionat public cu participare obligatorie și scop limitat de reducere a sărăciei printre persoanele vârstnice.

Pilonul II- un sistem de economisire, gestionat privat cu participare obligatorie;

Pilonul III- un sistem cu economisire voluntară administrat privat.

Această clasificare este una prescriptivă decât una descriptivă, iar ca urmare a acestei clasificări specialiștii au alocat toate schemele de pensii publice primului pilon. Acesta a inclus schemele de pensii publice legate de venituri ceea ce, cu siguranță nu reprezintă o caracteristică a primului pilon. O completare recentă la această clasificare încearcă si introducă un așa numit Pilon 0, care cuprinde schemele necontributive care țintesc reducerea sărăciei pentru persoanele vârstnice.

Organizația de Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD) a dezvoltat o taxonomie a sistemelor de pensii care elimină această tipologie cu trei piloni. Ea are ca scop o clasificare globală pentru planurile de pensii, pentru fondurile de pensii și pentru eligibilități care este o clasificare descriptivă și consistentă pentru un grup mare de țări din lume cu diferite sisteme de asigurare a veniturilor la bătrânețe. Această abordare se bazează pe rolul și obiectivele fiecărui sistem de pensii în parte și cuprinde două paliere obligatorii: o parte redistributivă și o parte de asigurare.

Componenta redistributivă a sistemului de pensii este proiectată să asigure faptul că pensionarii vor atinge un standard de viață minim absolut. Componenta de asigurare este proiectată să asigure un anumit standard de viață la vârsta de pensionare comparativ cu cel avut în timpul vieții de muncă.

Sistemul de pensii din România

Sursa: Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private; site: www.csspp.ro

Economiile voluntare¸ făcute de individ sau de către patron, formează al treilea palier.

În interiorul acestor paliere schemele sunt clasificate mai departe după forma de administrare (publică sau privată) și după tipul de stabilire (cu beneficii definite sau cu contribuții definite). Această tipologie separă forma de funcțiune și descrierea de prescripție.

Al doilea palier. Sistemele de pensii obligatorii

Al doilea palier, în cadrul acestei tipologii de scheme de pensii joacă un rol de asigurare. El țintește să asigure pensionarilor un venit adecvat – o rată de înlocuire adecvată față de salariul anterior- și nu un plan de reducere a sărăciei sau de păstrare a unui standard de viață minim absolut. Ca și în primul palier, acesta este obligatoriu. Numai în Irlanda și Noua Zeelandă nu au o impunere obligatorie pentru acest sistem de pensii.

Pensiile private din pilonul II sunt obligatorii pentru salariații sub 35 de ani și opțional pentru cei între 35 și 45 de ani. Aderarea participanților la un fond de pensii din pilonul II a început pe 17 septembrie 2007 și s-a încheiat pe 17 ianuarie 2008.

Potrivit legii, un fond de pensii trebuie să aibă cel puțin 50.000 de participanți după primii trei ani de la data constituirii ca să rămână pe piață. La momentul de start din 2007 existau un număr de 18 fonduri de pensii. În decembrie 2008, activele nete aferente celor 14 fonduri de pensii din pilonul II erau 208,7 milioane euro. În mai 2009, valoarea activelor a urcat la 343,9 milioane euro. În septembrie 2009 existau 12 fonduri de pensii private obligatorii cu active nete de 475,4 milioane euro și 4,84 milioane de participanți. În iunie 2010, cele 9 fonduri de pensii obligatorii de pe piață aveau 5.055.102 participanți înscriși la pilonul II, și aveau active totale de 773,5 milioane euro.

Sistemul de pensii contributiv este prima și cea mai larg răspândită metodă de a oferi suport social pentru riscul de bătrânețe. Sistemele contributive de pensii sunt descrise frecvent fie în acord cu mecanismele de finanțare sau cu structura beneficiului. Mecanismele de finanțare sunt, în general, de două tipuri:

Pay as you go

Plasamente totale

În mecanismul de tip pay as you go lucrătorii actuali contribuie pe baza veniturilor lor curente. Aceste contribuții sunt imediat utilizate pentru plata beneficiilor pentru cei care sunt în plată la ora actuală. Lucrătorii care fac contribuții primesc doar o promisiune din partea guvernului că vor fi plătiți conforma acestor contribuții atunci când vor deveni eligibili pentru pensie.

În mecanismul plasament total contribuțiile lucrătorilor sunt investite, mai degrabă decât cheltuite, și veniturile investite o parte integrală a plății eventualului beneficiu. Aceste investiții pot fi gestionate de o agenție publică de tip monopol sau de sectorul privat în mod competitive.

Aderarea la un fond de pensii private

«Fondul de pensii administrat privat, denumit în continuare fond de pensii, reprezintă fondul constituit prin contract de societate civilă, încheiat între participanți, în conformitate cu prevederile Codului Civil referitoare la societatea civilă particulară și cu dispozițiile prezentei legi».

Pentru ca o persoană să devină participant la un fond de pensii private trebuie să îndeplinească o serie de condiții:

să îndeplinească condițiile de eligibilitate, respectiv: să fie angajat și să plătească contribuția de asigurări sociale în sistemul public de pensii (CAS);

să își aleagă un fond de pensii în perioada prevăzută de lege sau, în cazul în care nu a ales, să fie repartizat de către instituția de evidență care va face repartizarea aleatorie a celor indeciși;

să semneze actul individual de aderare la fondul ales sau la care a fost repartizat.

Este interzisă delegarea sau reprezentarea pentru semnarea actului de aderare. Alegerea unui fond de pensii administrat privat se va face în timp de 4 luni de la data la care este anunțată oficial declanșarea perioadei de alegere a unui fond de pensii administrate privat. O persoană nu poate fi participant, în același timp, la mai multe fonduri de pensii administrate privat , în cazul pensiilor administrate privat.

Aderarea la un fond de pensii se face prin actul de aderare –“contract încheiat între participant și administrator în vederea înscrierii la un fond de pensii administrat privat, care conține principalele prevederi ale contractului de societate civilă, ale celui de administrare și de depozitare”.

Constituirea unui fond de pensii administrat privat

Un fond de pensii administrat privat se constituie printr-un contract de societate civilă, încheiat între participanți, potrivit Codului civil (prevederile referitoare la societatea civilă particulară) și Legii privind fondurile de pensii administrate privat.

Pentru ca un fond de pensii administrat privat să fie constituit conform legii fondurilor de pensii administrate privat trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

trebuie să aibă minimum 50.000 de participanți, într-o perioadă de 3 ani de la data constituirii fondului;

denumirea fondului de pensii administrat privat trebuie să conțină obligatoriu denumirea "fond de pensii private" pentru a nu induce în eroare participanții;

primește contribuții numai după autorizarea sa de către CSSPP;

în raporturile cu terții, inclusiv în fața instanțelor judecătorești, este reprezentat numai de către administrator, autorizat de către CSSPP.

Resursele financiare de care dispune un fond de pensii administrat privat sunt:

contribuțiile nete convertite în unități de fond;

drepturile cuvenite beneficiarilor și nerevendicate în termenul general de prescripție;

dobânzile și penalitățile de întârziere aferente contribuțiilor nevirate în termen;

sumele provenite din investirea veniturilor fondului (contribuțiile nete, drepturile cuvenite și neridicate de către beneficiari).

În România, aceste fonduri de pensii pot fi administrate de către o societate comercială pe acțiuni din România autorizată de către CSSPP ca administrator; orice entitate autorizată/ avizată/ supusă unei proceduri similare pentru activitatea de administrare într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European.

Transferul la un alt fond de pensii administrat privat și contribuția la fondul de pensii administrat privat

Transferul la un alt fond de pensii administrat privat este posibil, însă trebuie înștiințat (cu o notificare scrisă) administratorul fondului anterior de pensii și trebuie să i se transmită acestuia o copie a actului de aderare la noul fond. Calitatea de participant la vechiul fond de pensii încetează la data la care se realizează transferul, iar calitatea de participant la noul fond de pensii începe la aceeași dată.

La noul administrator se transferă activul personal net existent în contul participantului la data solicitării transferului, diminuat cu penalitatea de transfer, dacă se percepe această penalitate.

Dacă transferul la un nou fond se realizează mai devreme doi ani de la data aderării la fondul anterior, administratorul acestui fond poate percepe penalități de transfer.

Valoarea penalităților este menționată în prospectul schemei de pensii administrată privat. Limita maximă a penalității este stabilită de către CSSPP. Dacă transferul la un nou fond se realizează după 2 ani de la data aderării la fondul anterior, administratorul fondului de pensii care transferă activul personal al participantului nu va percepe penalități de transfer, suma acumulată în fond va fi transferată integral în noul fond.

Drepturile acumulate într-un fond de pensii administrat privat pot fi transferate în țările în care o persoană are domiciliul sau reședința, în condițiile reglementate prin acordurile și convențiile internaționale la care România este parte, în moneda țărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convertit.

O persoană nu se poate retrage din sistemul fondurilor de pensii administrate privat pe toată perioada pe care aceasta datorează contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii, până la deschiderea dreptului la pensia privată. După aderare sau repartizare, participanții sunt obligați să contribuie la un fond de pensii. Fac excepție de la această obligație perioadele pentru care nu există obligația de plată a contribuției de asigurări sociale în sistemul public.

În cazul pensionării de invaliditate pentru afecțiuni care nu mai permit reluarea activității (potrivit Legii nr.19/2000), un participant poate obține:

dacă activul său personal net nu este suficient pentru acordarea unei pensii private minime, stabilită de către CSSPP:

o plată unică;

plăți eșalonate în rate, pe o durată de maximum 5 ani;

o pensie privată.

În cazul în care survine decesul unui participant înainte de deschiderea dreptului la pensia privată, la ultimul fond de pensii la care a contribuit acesta, se deschide câte un cont fiecărui beneficiar, în care se transferă activele cuvenite fiecăruia dintre beneficiari.

Al treilea pilon de pensii

Este reprezentat de pensiile facultative, reglementate de Legea 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările si completările ulterioare. Aceste pensii se obțin dacă angajatorul și/sau angajatul decid să contribuie la aceste fonduri de pensii. Sunt pensii opționale, administrate privat de către societăți de administrare a fondurilor de pensii sau de către societățile de asigurări. Contribuțiile pentru fondul de pensii facultative sunt deductibile fiscal până la maxim 400 de euro pe an pentru fiecare participant. Contribuția maximă este în limita a 15% din venitul brut al persoanei. Calculând după aceleași reguli ca și în cazul pilonului 2, însă pornind de la contribuția maximă deductibilă, această pensie va reprezenta, în medie, 20% din salariu. Astfel, o persoană care beneficiază de pensie din toate cele 3 surse ar obține o pensie echivalentă cu aproximativ 78% din veniturile din perioada activă.

Ca și completare a pensiei de stat și a celei private obligatorii, mai există soluția oferită de o pensie privată facultativă. Acest sistem a intrat în vigoare de la 1 mai 2007 și va fi finanțat din contribuțiile suplimentare, fiind deschis persoanelor de până la 52 ani. O persoană poate contribui la acest sistem cu cel mult 15% din venitul brut și poate beneficia de pensie când împlinește 60 de ani.

Pensiile facultative reprezintă un venit suplimentar pentru toți cei care au contribuit la un astfel de fond și au plătit minim 90 de contribuții lunare. Acestea se strâng într-un cont individual, similar contului bancar, care este identificat prin CNP-ul fiecărei persoane. Se poate vira până la 15% din salariul brut lunar, contribuțiile fiind deductibile fiscal în limita a 200 EUR/an fiscal, ceea ce reprezintă un alt avantaj.

Prin intermediul sistemul pensiilor private facultative (pilonul III), în momentul pensionării, se va cumula pensia pe care aceștia o primesc de la stat, cu pensia facultativă.

Persoanele interesate să își asigure venituri suplimentare la vârsta pensionării, pot contribui la un fond de pensii facultative în limita a 15% din venitul brut lunar. De asemenea, există posibilitatea ca un participant să contribuie la mai multe fonduri de pensii facultative, atât timp cât contribuțiile sale lunare însumate nu depășesc 15% din venitul brut.

Pentru asigurarea unei bune funcționări a pieței pensiilor private, printre atribuțiile CSSPP se numără:

acordarea, suspendarea sau retragerea avizelor și autorizațiilor fondurilor de pensii, administratorilor, depozitarilor și auditorilor financiari;

supravegherea prudențială a sistemului de pensii private;

controlul activității din sistemul de pensii private;

controlul constituirii și virării de către angajator a contribuției la fondurile de pensii;

desemnarea administratorului special în vederea protejării intereselor participanților și beneficiarilor la fondurile de pensii private.

Principalul aspect luat în calcul la alegerea unui fond de pensii facultative este profilul de risc al fondului și structura investițiilor (informații care se regăsesc în mod obligatoriu în prospectul fiecărui fond-document public, pus la dispoziție de fiecare dintre administratorii fondurilor de pensii).

Un alt factor important, care se reflectă în mod direct asupra sumelor de care vor beneficia la vârstă pensionarii, îl constituie randamentul fondurilor de pensii. Însă, în această etapă, atunci când încă nu se poate lua în considerare randamentul ca factor decisiv în alegerea unui fond de pensii facultative, piața pensiilor private fiind abia la început, este foarte importantă reputația de care se bucură administratorii fondurilor de pensii, soliditatea și poziția companiei pe piață.

Contribuțiile la fondurile de pensii facultative

Contribuția maximă care se poate plăti în cazul în care de decide participarea la un fond de pensii facultative este de 15% din venitul salarial brut lunar, sau din venitul asimilat acestuia. Este important de reținut faptul că în limita a 200 Euro/ an fiscal, contribuțiile la fondurile de pensii facultative sunt deductibile.

Contribuțiile la fondurile de pensii facultative se pot plăti fie de participanți, fie de angajator. În cazul în care, în calitate de participant la un fond de pensii facultative, persoana respectivă e angajată, contribuția lunară se poate reține și vira de către angajatorul ei , odată cu plata contribuțiilor de asigurări sociale obligatorii, în contul specificat în actul de aderare.

În acest caz, este necesar să se pună la dispoziția angajatorului un exemplar din actul individual de aderare care a fost semnat cu administratorul fondului de pensii facultative. În cazul în care se decide să se modifice nivelul contribuției la fondul de pensii facultative, va fi necesară notificarea atât a administratorului fondului, cât și a angajatorului.

Comparație între trei societăți de pensii private aparținând Allianz Țiriac, Generali Group și ING

Se poate observa că ING Fond de pensii și Allianz Țiriac investesc în instrumente cu risc scăzut 70% din fondul de pensii. Aceste 2 companii au o politica de investiții mai precaută.

În schimb Generali investesc mai puțin în aceste instrumente, și anume 55%, restul de 45% fiind investit în instrumente cu risc ridicat. Acest plan de investiții permite companiei să obțină un randament mai ridicat, dar, în același timp, și gradul de risc este mai mare.

Din punctul de vedere al comisioanelor practicate, acestea sunt asemănătoare. Prin urmare, diferența dintre profiturile lor se constituie din modul de investire a fondurilor și din numărul contribuabililor atrași.

1. Allianz

În urma analizelor s-a ajuns la concluzia că Allianz este fondul de pensii din România care ar putea aduce cele mai bune beneficii participanților săi. Allianz a reușit să aibă o creștere constantă în fiecare an, indiferent de condițiile politico-economice la nivel mondial. Au fost alte fonduri care au reușit pe perioade scurte de timp randamente mai ridicate decât Allianz, dar considerând o perioadă lungă de investire ( minim 30 ani pentru pensiile obligatorii), Allianz a reușit un randament foarte bun, asociat unui nivel scăzut de risc. Allianz este prezent în toată țara, are un rating AA ( companie foarte stabilă din punct de vedere financiar) și are în administrare peste 1260 miliarde de euro (valoare dublă față de oricare altă companie prezentă în România ). Grupul Allianz activează doar in domeniul Asigurărilor și Pensiilor la nivel mondial.

2. Generali

Administratorul Fondului de Pensii Administrat Privat ARIPI este Generali Fond de Pensii, societate pe acțiuni, cu un capital social de 14 milioane RON, al cărui acționar majoritar este Generali Holding Viena, unul din cele mai mari grupuri financiare care activează în Europa Centrala și de Est.

Generali este un grup financiar care are active în administrare de peste 280 miliare de euro. Pe perioade scurte (5-10 ani) a reușit randamente foarte bune. Ținând cont de politica de investiții a fondului din România, Generali este considerat un fond cu un grad de risc bun, care poate aduce randamente foarte mari. Compania are rating AA și este în plină dezvoltare în România , reușind să deschidă foarte multe sucursale în toată țara . Grupul Generali activează doar in domeniul Asigurărilor și Pensiilor la nivel mondial.

3. ING

Conform studiilor, s-a constatat că fondul de pensii ING în România va fi destul de conservator, cu toate ca investițiile sale în primii 5 ani vor fi în majoritate în România . Activele în administrare ale grupului ING (inclusiv banca ING) se ridică la aprox. 580 miliarde euro. Compania are rating AA și are o prezență foarte bună în țară , în special datorită oficiilor bancare moderne și a sucursalelor pentru asigurări. Grupul ING activează atât în domeniul Asigurărilor și Pensiilor la nivel mondial cat și în domeniul bancar.

Concluzii finale

În general reformele sistemelor de pensii din diferite țări au început la sfârșitul anilor 1980. Acestea au adoptat un pilon bazat pe contribuții definite, administrat de fonduri de pensii private care încurajează angajarea și funcționarea pieței muncii, dezvoltarea pieței de capital și creșterea producției interne.

Consecințele unui sistem echilibrat de pensii dintr-un stat se regăsesc la nivel microeconomic și macroeconomic, afectând bugetul asigurărilor sociale de stat, creșterea economică prin crearea de noi locuri de muncă și prin reducerea șomajului, economiile populației și chiar reforma muncii.

Unul dintre avantajele faptului că oamenii conștientizează că au nevoie de o pensie privată și poate chiar de una facultativă este faptul că, având o pensie administrată privat îți poți asigura același nivel de trai pe care îl ai acum, chiar și atunci când îți vei încheia activitatea. Prin pensia privată pilonul II dar mai ales prin pilonul III oamenii învață se autoeduce să economisească acum pentru anii ce vor urma.

Astfel, la bătrânețe fiecare va putea face ceea ce-și dorește fără ca nivelul de trai să-i fie afectat, acesta fiind poate cel mai important avantaj pe care îl poate oferi o pensie privată: bunăstarea populației.

Desigur vor exista în continuare persoane sceptice cu privire la siguranța fondului de pensii sau își vor face griji cu privire la perioada mare de timp rămasă până la pensionare, dar printr-o mai mare reclamă și publicitate la sistemul de pensii privat, oamenii pot conștientiza că dacă încep să economisească mai devreme cu atât mai bine este pentru ei, pentru că efortul financiar depus este mai mic decât dacă încep să economisească după 35 sau 40 de ani.

Există și o serie de probleme cu care se va confrunta sistemul românesc privat de pensii în viitorii ani, cum ar fi venitul mediu redus la populației noastre, în comparație cu alte state din Uniunea Europeană și majoritatea țărilor OECD. Populația preferă să aloce veniturile mari pentru traiul cotidian și să sacrifice astfel nivelul de trai din viitor, în loc să economisească sau să aloce o parte din venituri pentru susținerea unui standard de viață decent după pensionare (de exemplu un venit după pensionare de aproximativ 70% din ultimul venit înainte de pensionare).

O altă problemă cu care s-ar putea confrunta populația este aceea că ar putea conștientiza prea târziu importanța unei pensii private iar perioada scurtă de ani rămasă până la pensionare nu va fi suficientă pentru a contribui la o pensie privată pentru care să facă un efort financiar redus, așa cum ar fi putut face în tinerețe.

Succesul sistemului de pensii private reformarea pilonului I. Pentru o stabilitate financiară solidă și pentru suficiente resurse pentru pensionari, trebuie să se modifice legea și regulile actuale după care funcționează pilonul I.

Bibliografie

Vasilica Ciucă, Crăciuneanu Viorel, Protecția socială și asigurări, Editura Paralela 45, Pitești 2009

Frunzaru Valeriu, Sistemul de pensii românesc. O evaluare din perspectiva europeană, Editura Economică, București, 2007;

Gîlcă Costel, Pensii și alte drepturi de asigurări sociale, Editura C. H. BECK, București, 2008;

Ionescu Roxana, Novac Laura Elly, Popa Mariana, Șerbănescu Cosmin, Tănăsescu Paul, Asigurări comerciale moderne, Editura C. H. Beck, București, 2007;

Sălăgean Viorel, Asigurările sociale și pensiile între sistemul public și cel privat în România, Editura Limes, Cluj – Napoca, 2009;

„Ghid Pensii Private ” – supliment al săptămânalului „Ziarul Financiar”, septembrie 2007

Lege nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat Monitorul Oficial, Partea I nr. 1033 din 09/11/2004

www.csspp.ro

http://www.gsmstuff.ro/pensii-private/fonduri_pensie_privata_obligatorie.htm

http://business.rol.ro/content/view/50138/4/

http://www.pensieprivata.info/comparatie-fonduri-de-pensii-private/

http://www.apapr.ro/reforma;

http://www.ING.ro;

http://www.legeapensiilor.com;

http://www.pensiaprivata.eu;

http://www.pensiiprivate.