Pensiile Acordate Cadrelor Militare

Cuprins

Rezumat

Introducere

Capitolul I – Cariera militară

I.1. Prezentare generală

I.2. Etapele carierei militare

I.3. Modalități de încetare a raporturilor de serviciu ale cadrelor militare

Capitolul II – asigurările sociale garantate de stat acordate cadrelor militare

II.1. Pensionarea cadrelor militare în varianta Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat

II.1.1 Pensiile militare de stat: de serviciu, de invaliditate, de urmaș

II.1.2. Stabilirea și plata pensiilor militare

II.2. Pensionarea cadrelor militare în varianta Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

II.2.1. Pensia pentru limită de vârstă

II.2.2 Pensia anticipată

II.2.3. Pensia anticipată parțială;

II.2.4. Pensia de invaliditate;

II.2.5. Pensia de urmaș.

II.3. Prevederi ale noii legi a pensiilor militare

Capitolul III – Cercetarea sociologică

III.1. Metodologie

III.2. Analiza și interpretarea datelor

Concluzii

Rezumat

Prin această lucrare îmi propun să analizez efectele pe care le-au avut modificările din anul 2010 ale legislației referitoare la acordarea pensiei cadrelor militare trecute în rezervă. Am ales această temă din dorința de a prezenta procesele referitoare la încetarea raporturilor de serviciu ale cadrelor militare, precum și modul în care acestea pot beneficia de drepturile la asigurările sociale garantate de stat exercitate prin sistemul public de pensii.

În primul capitol voi prezenta ce reprezintă cariera militară, care sunt etape acesteia, începând cu accederea în rândul cadrelor militare și terminând cu prezentarea modalităților în care cadrele militare pot fi trecute în rezervă.

În al doilea capitol voi detalia tipurile de pensii de care au beneficiat cadrele militare potrivit prevederilor Legii nr.164/2001, cele acordate potrivit prevederilor Legii nr.263/2001, precum și alte beneficii acordate cadrelor militare. Totodată voi prezenta și principalele modificări cuprinse în proiectul Legii pensiilor militare, care vor influențază pensiile acordate cadrelor militare.

În partea finală se regăsește cercetarea făcută pentru această lucrare. Cercetarea a fost efectuată prin metoda anchetei sociologice, iar ca și tehnică de cercetare am folosit interviul și analiza de documente publice oficiale. De asemenea, în acest capitol este prezentă analiza și interpretarea datelor obținute, dar și recomandări pentru cercetările viitoare pe aceeași temă sau similare.

Introducere

Criza economico-financiară apărută la nivel mondial în anii 2007-2008 a atins treptat majoritatea statelor lumii. În România, pe fondul unor încasări tot mai mici la bugetul de stat și a unor cheltuieli ridicate, a procesului de îmbătrânire rapidă a populației, a nivelului pensiilor și a ratei șomajului relativ ridicată s-a impus necesitatea reformării vechiului sistem de pensii.

Existența unor sisteme speciale de pensii publice care întrețineau o serie de privilegii și un tratament inegal pentru unele categorii profesionale au creat o diferență destul de mare între pensia minimă și maximă plătite în România.

De restructurarea sistemului public de pensii au fost afectate și cadrele militare, care odată integrate în sistemul unitar de pensii publice s-au supuse respectării aceleiași legi privind pensionarea, cu menținerea unor diferențe referitoare la condițiile de acordarea a pensiei.

Pe lângă stabilirea unor alte condiții privind acordarea pensiei, a fost modificată și modalitatea de calcul a pensie, de la un cuantum din ultima soldă platită, la o pensie calculată pe baza contributivității la sistemul de pensii publice.

Totodată, după adoptarea pachetului legislativ referitor la integrarea cadrelor militare în sistemul unitar de pensii publice, s-a intodus și obligtivitatea recalculării pensilor deja în plată.

Pentru a studia tema aleasă am emis următoarele două întrebări de cercetare: Integrarea cadrelor militare în sistemul unitar de pensii publice a influențat valoarea pensiei plătite acestora? respectiv Modificarea condițiilor de pensionare a cadrelor militare a influențat numărul pensionarilor care provin din această categorie profesională?

Metoda de cercetare aleasă este ancheta sociologică, realizată cu ajutorul interviului de cercetare, această cercetare fiind una predominant calitativă. Am folosit această metodă deoarece am considerat-o cea mai potrivită pentru obținerea informaților de care aveam nevoie în aflarea unor răspunsuri la întrebăriile de cercetare. Pentru a verifica datele obținute, am folosit și tehnica analizei documentelor publice oficiale.

Capitolul I – Cariera militară

În textul acestui capitol voi prezenta ce reprezintă, în accepțiunea publicului larg, termenul de cadru militar, ce reprezintă cariera militară și de ce cadrele militare reprezintă o categorie socială aparte.

I.1. Prezentare generală

Esența carierei militare poate fi găsită în misiunea nobilă de protejare a țării, a valorilor democrației constituționale, fiind marcată de tradiția și gloria armatei române adunate de-a lungul timpului. Actul de a fi cadru militar este mai mult decât o ocupație, este un mod de viață bazat pe un temperament dinamic, conformism către normele impuse de regulamentele militare, pe puterea exemplului personal și, de multe ori, pe sacrifiul de sine.

Cadrele militare fac parte din categoria funcționarilor publici, funcțiile militare pe care le ocupă fiind investite cu exercițiul autorității publice aflându-se în serviciul națiunii.

Legea nr. 80/1995 definește profesia de ofițer, maistru militar sau subofițer ca fiind ”o activitate menită să asigure funcționarea, perfecționarea și conducerea organismului militar în timp de pace și de război”, iar cadrele militare ca ”cetățeni români cărora li s-a acordat grad de ofițer, maistru militar sau subofițer, în raport cu pregătirea lor militară și de specialitate, în condițiile prevăzute de lege”.

Gradul militar este un drept al titularului și reprezintă recunoașterea în plan social a calității de cadru militar. Gradul de ofițer, maistru militar sau subofițer nu se poate pierde decât în condițiile prevăzute de lege.

În funcție de gradele deținute, cadrele militare sunt împărțite în trei corpuri: corpul subofițerilor, corpul maiștrilor militari și corpul ofițerilor.

Cariera cadrelor militare reprezintă succesiunea gradelor și funcțiilor deținute, respectiv a posturilor ocupate de o persoană pe durata raporturilor de serviciu, inclusiv situațiile juridice în care se pot regăsi cadrele militare pe durata raportului de serviciu, potrivit actelor normative în vigoare, în funcție de interesele profesionale și personale, experiența și aptitudinile cadrului, precum și de nevoile instituției.

Potrivit prevederilor articolului 4 din Legea nr. 80/1995 cadrele militare se pot afla în una dintre următoarele situații:

în activitate, când ocupă o funcție militară;

în rezervă, când au încetat relațiile de muncă cu instituțiile militare și nu mai ocupă o funcție militară;

în retragere, când nu mai pot îndeplini serviciul militar.

I.2. Etapele carierei militare

Evoluția în carieră a cadrelor militare constă în parcurgerea succesivă a stagiilor în grade și funcții creând tuturor cadrelor posibilitatea de a atinge cele mai înalte culmi ale carierei militare. Profesiei de cadru militar îi este asociată o temeinică pregătire profesională continuă, acumularea experienței și dobândirea competențelor și aptitudinilor necesare exercitării atribuțiilor cu care au fost investite din momentul acordării primului grad și încadrării în prima funcție până în momentul încheierii carierei militare.

Criteriile generale de selecție și acces în rândul cadrelor militare sunt aceleași pentru toate categoriile de personal deoarece, candidații, indiferent de corpul militar pentru care optează la încadrare, trebuie să îndeplinească anumite criterii generale:

• au cetățenie română și domiciliul stabil în România;

• cunosc foarte bine și au capacitatea de a se exprima clar și corect în limba română;

• sunt apți din punct de vedere medical potrivit baremelor militare;

• sunt apți psihologic;

• au o conduită civică și morală corespunzătoare;

• nu au fost condamnați pentru infracțiuni săvârșite cu intenție și nu au executat pedeapse cu închisoarea ca urmare a săvârșirii unor infracțiuni din culpă și nu sunt în curs de cercetare sau judecată;

• în situația în care fac parte din partide politice, după încadrare, să renunțe la apartenența la acestea;

• persoanele care au calitatea de asociat unic sau sau participă la administrarea unei societăți comerciale, după încadrare, să renunțe la aceste calități;

• sunt dispuși ca să desfășoare activități în orice zonă a teritoriului național, potrivit intereselor și nevoilor instituției;

• acceptă privațiunile vieții militare care constau în interzicerea sau diminuarea exercitării unor drepturi cetățenești prevăzute constituție.

Pe lângă aceste criterii generale de selecție, pentru fiecare corp miltar în parte sunt stabilite și alte condiții specifice care trebuiesc îndeplinite pentru a dobândi calitatea de cadru militar.

Evoluția în cariera militară este decizia fiecărui cadru militar și se realizează pe trasee distincte, stabilite în cadrul armelor sau al serviciilor și specialităților militare în care sunt confirmate, în funcție de nivelul de studii, de filiera de formare, de ierarhizarea funcțiilor, de acumularea graduală a experienței și a cunoștințelor necesare exercitării actului de comandă sau de conducere, cu respectarea prevederilor Ghidului carierei militare, a normelor de definire a funcțiilor și a celor privind promovarea în funcții și înaintarea în grad. Aceasta se concretizează prin promovarea în funcție și înaintarea în grad pentru cadrele performate, menținerea în aceeași funcție sau numirea în alte funcții de nivel ierarhic similar pentru cadrele competente și trecerea în rezervă pentru cele care nu corespund cerințelor sau nevoilor instituției.

Încetarea raporturilor de serviciu ale cadrelor militare presupune trecerea acestora din poziția în activitate în poziția în rezervă. În situații determinate de îmbolnăviri care determină clasarea cadrelor militare, din punct de vedere medico-militar, cadrele militare în activitate pot fi trecute direct în retragere.

I.3. Modalități de încetare a raporturilor de serviciu ale cadrelor militare

Baza materiei în ceea ce privește trecerea în rezervă a cadrelor militare se regăsește în Capitolul 7 – Trecerea în rezervă sau direct în retragere a cadrelor militare din Legea nr. 80/1995.

Potrivit prevederilor art. 85 alin. 1 din Legea nr. 80/1995 ofițerii, maiștrii militari și subofițerii pot fi trecuți în rezervă sau direct în retragere, după caz, în următoarele situații:

au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută de legislația în vigoare;

sunt clasați medical ”inapt” sau ”apt limitat” de comisiile medico-militare;

au atins limitele de vârstă în grade;

când, în urma reorganizării instituțiilor sau unităților din care fac parte, nu sunt identificate posibilități pentru a fi numiți în alte funcții sau unități și pentru alte motive sau nevoi ale instituțiilor;

pentru a fi numiți într-o funcție civilă, publică;

la cererea cadrului militar, bine justificată, cu acordul instituției;

prin demisie;

când manifestă dezinteres în îndeplinirea sarcinilor de serviciu;

când comit abateri de la prevederile regulamentelor interne;

când, pentru o infracțiune din culpă au fost sancționați cu închisoarea;

în cazul neacordării sau retragerii accesului la informații clasificate din vina cadrului militar;

când cadrele militare în activitate au fost declarate vinovate, de consiliile de judecată constituite la nivelul instituților, pentru exercitarea următoarelor drepturi care sunt incompatibile cu calitatea de cadru militar:

fac parte din partide, formațiuni sau organizații politice sau desfășoară propagandă sau orice alte activități în favoarea acestora sau a vreunui candidat pentru funcții publice;

candidează pentru a fi alese în funcții publice;

declară sau participă la grevă;

îndeplinesc alte funcții decât cele în care sunt încadrate, excepții făcând cumulul de funcții prevăzut de lege;

sunt asociat unic, administrează sau conduc societăți comerciale, cu excepția cadrelor militare numite în consiliile de administrație ale regiilor și societăților din coordonarea instituțiilor militare.

Capitolul II – asigurările sociale garantate de stat acordate cadrelor militare

Dreptul la pensie reprezintă unul dintre principalele drepturi care dau substanță conceptului de securitate socială, concept, care în esență, semnifică reparația consecințelor unor evenimente diverse, calificate în genere ca riscuri sociale.

În afară de dreptul la pensie consacrat în legislație, pensionarii militari decorați cu Ordinul Semnul Onorific În Serviciul Patriei, beneficiază de un spor de 10%, 15% sau 20% din cuantumul pensiei.

Acest drept acordat pensionarilor proveniți din rândul cadrelor militare este menționat și păstrat atât de Legea nr. 164/2001 cât și de Legea nr. 263/2010.

Semnul Onorific În Serviciul Patriei se conferă cadrelor militare care au 15, 20 și 25 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice și securității naționale și care au obținut rezultate meritorii în îndeplinirea atribuțiilor și în pregătirea profesională.

II.1. Pensionarea cadrelor militare în varianta Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat

Pensiile militare de stat și asigurările sociale din domeniul apărării naționale au fost introduse pentru a acoperi riscurile activității militare, precum și pierderile de venituri ale cadrelor militare cauzate de invaliditate, bătrânețe și deces.

Până la data de 01 ianuarie 2011, legislația specifică pensiilor militare de stat își avea izvorul în prevederile Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat .

Potrivit prevederilor actului normativ sus amintit, drepturile de pensie ale cadrelor militare nu se realizau în cadrul sistemului public de pensii, ci în cadrul unui alt sistem, suportat de la bugetul de stat, prin bugetele instituțiilor în care activau cadrele militare din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne și Serviciul Român de Informații. Doar aceste instituții asigurau aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile militare de stat, administrau și controlau gestionarea fondurilor necesare plăților pensiilor și puteau să inițieze propuneri de acte normative în domeniu.

Pentru cadrele militare care aparțineau Ministerului Justiției, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Informații Externe și Serviciului de Telecomunicații Speciale, dreptul la pensia militară se asigura prin structuri specializate din Ministerului Apărării Naționale, respectiv, Ministerului de Interne, după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.

În acest sistem erau asigurate cadrele militare în activitate, în rezervă sau în retragere, precum și urmașii acestora, prestațiile care se acordau fiind următoarele:

– pensii militare de stat;

– alte drepturi, stabilite prin legislația din sistemul public de pensii.

În cadul sistemului pensiilor militare se acordau următoarele categorii de pensii:

– de serviciu;

– de invaliditate;

– de urmaș.

II.1.1 Pensiile militare de stat: de serviciu, de invaliditate, de urmaș

Pensia de serviciu putea fi: pentru limită de vârstă, anticipată și anticipată partială.

Pensia pentru limită de vârstă reprezenta pensia de care beneficiau cadrele militare în activitate, care atingeau vârsta de 55 de ani și realizau o vechime minimă în serviciu de 30 de ani bărbații și 25 de ani femeile, din care ca militar 15 ani pentru bărbații și 10 ani pentru femei.

Pensia anticipată se acorda cadrelor militare în activitate, care îndeplineau condițiile de vechime prevăzute în cazul pensiei pentru limită de vârstă și se aflau în una dintre următoarele situații:

– au împlinit vârsta de 50 de ani și erau trecute în rezervă, potrivit legii sau pentru motive sau nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;

– erau trecute în rezervă sau retragere în urma clasării medicale ca inapt sau apt limitat de către comisiile medico-militare.

Pensia de serviciu anticipată partială se acorda cadrelor militare în activitate, care aveau o vechime în serviciu de cel uțin 20 de ani, dintre care minim 10 ani ca militar și care se aflau în una dintre situațiile prezentate la pensia de serviciu anticipată. Valoarea acestei pensii se calcula proporțional cu numărul anilor de vechime realizată.

Pensia de invaliditate se acorda cadrelor militare care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă din cauza:

– producerii unor accidente în timpul și din cauza serviciului, accidentelor asimilate acestora, bolilor contractate în timpul și din cauza îndeplinirii serviciului militar și tuberculozei;

– accidentelor sau bolilor care nu aveau legatură cu serviciul militar.

Ca și în cadrul sistemului public de pensii pensia de invaliditate din cadrul sistemului pensiilor militare de stat era determinată în raport cu gradul de pierdere a capacității de muncă. Similar sistemului public de pensii erau consacrate trei categorii de grade de invaliditate.

Criteriile și normele pe baza cărora se făcea încadrarea în gradele I, II și III de invaliditate se aprobau prin ordin comun al conducătorilor instituțiilor militare, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Încadrarea în gradele de invaliditate se făcea de comisiile de expertiză medico-militare, a căror constituire, organizare, funcționare și atribuții se stabilesc prin regulament aprobat de conducătorii instituțiilor militare din care proveneau pensionarii militari.

Cadrele militare în activitate, care își pierdeau capacitatea de muncă din cauza unor situații care nu aveau legatură cu îndeplinirea serviciului militar beneficiau de pensia de invaliditate numai dacă îndeplineau cel puțin jumătate din condițiile de vechime, raportată la vârsta cadrului militar.

Spre exemplu, în situația unui cadru militar care în momentul apariției invalidității avea vârsta sub 25 de ani, condiția de vechime în serviciu, realizată anterior ivirii invalidității, prevăzută de lege era de 5 ani, iar pentru vârsta de peste 55 de ani condiția de vechime era de 25 de ani. Pentru cazurile prezentate jumătate din condiția de vechime prevăzută de lege, reprezenta 2 ani și 6 luni, respectiv 12 ani și 6 luni.

Cuantumul pensiei de invaliditate se stabilea proporțional cu numărul anilor de serviciu, conform prevederilor stabilite pentru pensia de serviciu.

La împlinirea vârstelor prevăzute de lege pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă, pensionarii care beneficiau de pensie de invaliditate puteau opta pentru pensia care îi avantaja, întrea cea de invaliditate și cea pentru limită de vârstă.

Prevederile din Legea nr.164/2001, referitoare la pensia de urmaș (persoane îndreptățite să beneficieze de pensia de urmaș, condițiile care trebuie îndeplinite, baza de calcul a pensiei, cuantumul pensiei) erau similare reglementarilor din Legea nr.19/2000.

Copii cadrelor militare aveau dreptul la pensie de urmaș și dacă erau elevi sau studenți militari ai instituțiilor militare sau civile de învățământ, până la obținerea primului grad de ofițer, maistru militar sau subofițer, fără a depăși vârsta de 26 de ani.

II.1.2. Stabilirea și plata pensiilor militare

Cadrele militare care erau trecute în rezervă, dar nu îndeplineau condițiile de acordare a vreunei pensii, dar aveau o vechime în serviciul militar de cel puțin 15 ani pentru bărbați și 10 ani pentru femei, puteau obține pensie militară la împlinirea vârstei prevăzute de sistemul public de pensii, proporțional cu numărul anilor de serviciu militar.

Baza de calcul utilizată pentru calcularea pensiei militare era reprezentată de solda brută avută în lună trecerii în rezervă. Dacă în ultimele 6 luni de activitate aveau loc modificari ale soldelor, baza de calcul o constituia media soldelor din periada respectivă.

Pensia pentru limită de vârstă și pensia anticipată se determinau în procente din baza de calcul astfel:

– 60% pentru activitatea desfășurată în condiții normale;

– 62% pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite;

– 64% pentru activitatea desfășurată în condiții speciale.

Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite sau speciale se acordau pensionarilor care au lucrat minim 15 ani în conditii speciale sau 20 de ani în condiții deosebite.

Cadrele militare care aveau o vechime de cel puțin 25 de ani în cazul femeilor și 30 de ani în cazul bărbaților beneficiau de majorarea cuantumului pensiei cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an lucrat în plus peste această perioadă.

II.2. Pensionarea cadrelor militare în varianta Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.263/2010, prevederile Legii nr.19/2000, cele ale Legii nr.164/2001, precum și alte dispoziții referitoare la vârstele de pensionare ale unor categorii socio-profesionale, printre care și cadrele militar au fost abrogate.

Principalele modificări aduse de noua lege a pensilor publice, cu aplicabilitate cadrelor militare, au vizat integrarea persoanelor aparținând sistemelor neintegrate sistemului public în sistemul unitar de pensii.

Având în vedere integrarea cadrelor militare în sistemul unitar de pensii publice, Legea nr.263/2010 reglementează și condițiile de pensionare pentru această categorie profesională, astfel:

Vârsta standard de pensionare a fost modificată la 60 de ani, atât pentru bărbați, cât și pentru femei;

Stagiul minim de cotizare a fost modificat la 20 de ani pentru toate cadrele, indiferent de sex;

Stagiul complet de cotizare a fost modificat la 30 de ani pentru toate cadrele, indiferent de sex.

Conform eșalonării prevăzute în Anexa nr. 6 la Legea nr.263/2010 aceste vârste standard de pensionare și stagii de cotizare se vor realiza în intervalul februarie 2011- ianuarie 2030.

În sistemul public de pensii, cadrele militare pot beneficia de următoarele tipuri de pensii:

1) pentru limită de vârstă;

2) anticipată;

3) anticipată parțială;

4) de invaliditate;

5) de urmaș.

II.2.1. Pensia pentru limită de vârstă

Această categorie de pensiese acordă cadrelor militare care îndeplinesc condițiile de vârstă și stagiu minim de cotizare prevăzute de lege.

În cazul cadrelor militare în activitate, vârsta standard de pensionare este stabilită la 60 de ani, stagiul complet de cotizare este de 30 de ani, iar stagiul minim de cotizare în specialitate este de 20 de ani. Conform eșalonării prevăzute în Anexa nr. 6 la Legea nr.263/2010 aceste vârste standard de pensionare și stagii de cotizare se vor realiza în intervalul februarie 2011- ianuarie 2030.

Cadrele militare care au realizat stagiul complet de cotizareprevăzut de Anexanr. 6 pot beneficia de pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionareproporțional cu numărul de ani lucrați, pornind de la 1 an până la 13 ani.

Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea valorii unui punct de pensie cu punctajul mediu anual realizat de cadrul militar pensionat.

II.2.2 Pensia anticipată

Potrivit prevederilor articolului 62 aliniatul (1) din Legea nr. 263/2010 această categorie de pensie se acordă cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei de pensionare acelor cadre militare care au realizat un stagiu de cotizare mai mare cu cel puțin 8 ani decât stagiul complet prevăzut de lege.

În aceste condiții, pot beneficia de pensie anticipată cadrele militare care se află în una din următoarele situații:

au fost trecute în rezervă în urma împlinirii limitei de vârstă în grad, în urma reorganizării instituțiilor și a reducerii numărului de funcții din statele de organizare sau pentru motive sau nevoi ale instituțiilor militare;

au fost trecute în rezervă sau în retragere în urma clasării medicale de către comisiile de expertiză medico-militară.

Spre deosebire de legislația anterioară, transformarea pensiei anticipate în pensie pentru limita de vârstă se face din oficiu, nemaifiind necesară depunerea unei cereri de către cadrul militar în rezervă.

II.2.3. Pensia anticipată parțială

Potrivit prevederilor articolului 65 aliniatul (1) din Legea nr. 263/2010 această categorie de pensie se acordă cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei de pensionare acelor cadre militare care au realizat un stagiu de cotizare complet, precum și acelora care au depășit acest stagiu cu mai puțin de 8 ani.

În aceste condiții, pot beneficia de pensie anticipată parțială cadrele militare care:

au fost trecute în rezervă în urma împlinirii limitei de vârstă în grad, în urma reorganizării instituțiilor și a reducerii numărului de funcții din statele de organizare sau pentru motive sau nevoi ale instituțiilor militare;

au fost trecute în rezervă sau în retragere în urma clasării medicale de către comisiile de expertiză medico-militară.

Perioada de anticipare reprezintă perioada cuprinsă între data acordării pensiei anticipate parțiale și data împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzute de lege.

Cuantumului pensiei anticipate parțiale se determină prin scăderea unei valori determinate prin înmulțirea numărului de luni de anticipare cu 0,75%, din valoarea pensiei pentru limită de vârstă. Acest rezultat se menține în fiecare lună, până la atingerea vârstei standard de pensionare.

Spre deosebire de legislația anterioară, transformarea pensiei anticipate parțiale în pensie pentru limita de vârstă se face din oficiu, nemaifiind necesară depunerea unei cereri de către cadrul militar în rezervă.

II.2.4. Pensia de invaliditate

Potrivit prevederilor articolului 68 aliniatul (1) din Legea nr. 263/2010 această categorie de pensie se acordă acelor cadrelor militare a căror capacitate de muncă a fost diminuată cu cel puțin jumătate din cauza:

a) unor accidente de muncă sau boli profesionale;

b) neoplaziilor, schizofreniei și SIDA;

c) bolilor obișnuite și accidentelor care nu au legătură cu serviciul.

În raport cu reducerea capacității de muncă, invaliditatea poate fii de trei tipuri:

a) gradul III – în cazul pensionarilor a căror capacitate de muncă a fost diminuată cu cel puțin jumătate;

b) gradul II – în cazul pensionarilor a căror capacitate de muncă a fost diminuată cu cel puțin jumătate, dar pot să se autoîngrijească;

c) gradul I – în cazul pensionarilor care și-au pierdut total capacitatea de muncă și de autoîngrijire.

Pentru cadrele militare în activitate, evaluarea capacității de muncă se face de comisiile medico-militare care funcționează pe lângă spitalele care aparțin instituțiilor militare.

Pensionarii militari care beneficiază de pensie de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale, până la împlinirea vărstei de pensionare, la termene stabilite de către comisiile medico-militare.

După fiecare revizuire medicală comisiile medico-militare, în funcție de deciziile medicale și starea de sănătate a pensionarului emit o nouă decizie medicală prin care se poate stabili:

a) menținerea pensionarului în același grad de invaliditate;

b) încadrarea pensionarului într-un grad de invaliditate inferior sau superior;

c) însănătoșirea, recuperarea capacității de muncă a cadrului militar și încetarea acordării pensiei de invaliditate.

II.2.5. Pensia de urmaș

Potrivit prevederilor articolului 83 din Legea nr. 263/2010 de această categorie de pensie beneficiază copii și soțul supraviețuitor, în cazul în care cadrul militar decedat era pensionar sau îndeplinea condițiile legale pentru obținerea unei categorii de pensii.

Copii cadrelor militare decedate au dreptul la pensie de urmaș dacă îndeplinesc condițiile:

a) au vârsta de până la 16 ani;

b) sunt elevi sau studenți, nu realizează venituri și au vârsta de până la 26 de ani;

c) dacă se află în una dintre situațiile menționate anterior și apare o invaliditate de orice grad, aceștia beneficiază de pensie pe toată durata perioadei de invaliditate.

Soțul supraviețuitor al cadrului militar decedat poate beneficia, la împlinirea vârstei de pensionare de pensie de urmaș după soțul decedat, dacă durata căsătoriei a fost mai mare de 15 ani.

Dacă durata căsătoriei cuprinsă între 10 și 15 ani, valoarea pensiei de urmaș acordată soțului supraviețuitor se reduce cu 0,5% pentru fiecare lună de căsătorie rămasă până la atingerea a 15 ani.

Dacă decesul cadrului militar a survenit în urma unei boli profesionale sau a unui accident de muncă, soțul supraviețuitor poate beneficia de pensie de urmaș, indiferent de durata căsătoriei, dacă realizează venituri de cel mult 35% din salariul mediu brut.

Valorea pensiei de urmaș se stabilește proporțional cu numărul urmașilor și se calculează din punctajul mediu realizat de cadrul militar astfel:

a) 50% din punctaj – pentru 1 urmaș;

b) 75% din punctaj – pentru 2 urmași;

c) 100% din punctaj – pentru 3 sau mai mulți urmași.

II.3. Prevederi ale noii legi a pensiilor militare

La data de 22 aprilie 2015, Guvernul României a aprobat un proiect de lege referitor la reintroducere pensiilor militare de stat. Obiectivul principal al acestui proiect legislativ este de a reintroduce sistemul pensiilor militare de stat, în scopul răsplătirii sacrificiilor și privațiunilor vieții militare și de recunoaștere a statutului special cadrelor militare, polițiștilor, soldaților/gradaților profesioniști și a celorlalți angajați din instituțiile militare.

Dintre prevederile acestui proiect legislativ doresc să amintesc:

Acordarea de pensii militare și soldaților/gradaților profesioniști care îndeplinesc condițiile de vechime în serviciu;

Pensiile care vor fi acordate în sistemul pensiilor militare de stat vor fi cele acordate anterior anului 2010 prin Legea nr. 164/2001, respectiv: pensiile de serviciu, pensiile de invaliditate și pensiile de urmaș;

Vârsta de pensionare va rămâne cea prevăzută de legislația actuală, care va crește gradual până la 60 de ani, în anul 2030;

Pensia de serviciu anticipată se va putea acorda acelor cadre militare care au o vechime de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 10 ani vechime în serviciu și sunt trecuți în rezervă în urma reorganizării instituții, sau în urma clasării medicale de comisiile de expertiză medico-militare, similar prevederilor Legi nr. 164/2001 referitoare la acordarea pensiei de serviciu anticipată parțială;

Pentru baza de calcul a pensiei a fost stabilită utilizarea mediei soldelor funcțiilor îndeplinite în 6 luni consecutive, la alegerea beneficiarilor, din ultimii 5 ani de activitate;

Posibilitatea reducerii vârstei de pensionare până la vârsta de 45 de ani, în funcție de condițiile de muncă în care lucrează cadrul militar;

Pensiile aflate în plată stabilite în baza Legii nr. 263/2010 pentru cadrele militare trecute în rezervă între 01.01.2011 și data aplicării legii propuse vor fi recalculate. Dacă valoarea rezultată este mai mică decât pensia în plată, pensionarul va primi în continuare pensia de care beneficiază în acest moment.

Capitolul III

Cercetarea sociologică

III.1. Metodologie

Scopul acestei cercetări sociologice este să analizez efectele pe care le-au avut modificările din anul 2010 ale legislației referitoare la acordarea pensiei cadrelor militare trecute în rezervă. Am ales această temă din dorința de a prezenta procesele referitoare la încetarea raporturilor de serviciu ale cadrelor militare, precum și modul în care acestea pot beneficia de drepturile la asigurările sociale garantate de stat exercitate prin sistemul public de pensii.

Obiectivele specifice sunt stabilirea impactului pe care l-a avut integrarea cadrelor militare în sistemul public de pensii publice, cu repercursiuni asupra modalităților de pensionare și a pensiilor acordate cadrelor militare; asupra cuantumului pensiei plătite acestora; asupra percepției cadrelor militare în rezervă despre protecția socială de care beneficiază la încetarea raporturilor de serviciu.

Consider că importanță studiului derivă din facilitarea procesului de înțelegere a nevoilor de protecție socială pe care le au cadrele militare în rezervă, având în vedere obligațiile și modul de viață pe care sunt obligate să le respecte de-a lungul carierei militare.

Totodată, integrarea cadrelor militare în sistemul de pensii publice a dus la o creștere a numărului de contribuabili la acest sistem.

În literatura de specialitate sunt prezentate căteva articole și studii relevante. Astfel în studiul Sistemul public de pensii din România: între crize și reforme. Analiza sistemului pensiilor speciale, realizat de Ingrid-Mihaela Dragotă și Emilian Miricescu, profesori în cadrul Academiei de Studii Economice din București sunt descrise fenomenele și procesele care caracterizează sistemele publice de pensii din Europa și România, precum și o analiză a pensiilor speiale care au existat în țara noastră până în anul 2011.

Potrivit acestui studiu, în anul 2010, ”aproximativ 200.000 de persoane beneficiau de pensii speciale, iar costul total al acestora ajungea la aproximativ 1% din produsul intern brut. Valoarea ridicată a pensiilor speciale reprezintă un stimulent pentru ca potențialii beneficiari ai acestora să se pensioneze mai rapid, sperând să păstreze avantajul bănesc pe o perioadă lungă de timp. Am în vedere faptul că, pensia medie se situa în luna iunie 2010 la valoarea de 740 lei, pe când pensile speciale aveau următoarele valori medii, pe categorii de pensii: armata – 1493 lei, poliția – 1440 lei, diplomația – 4278 lei, aviația civilă – 9269 lei, parlamentarii – 3650 lei, magistrații – 8765 lei”.

În studiul Evoluția demografică pe termen lung și sustenabilitatea sistemului de pensii, analizele derulate de autori în perioada 2008 – 2009 asupra sustenabilității sistemului public de pensii din România, coroborate cu efectele crizei economice și evoluția demografică a populației României au reliefat următoarele:

– numărul de contribuabili la sistemul public de pensii estimat pentru perioada 2010-2060 va scădea cu peste 16%, în condițiile în care în anul 2009 existau 5,65 milioane de contribubili;

– numărul de pensionari în sistemul public estimat pentru perioada 2010-2060 va crește cu peste 15%, estimările fiind de peste 6,7 milioane de pensionari în anul 2050 și peste 6,4 milioane de pensionari în anul 2060;

– pentru ca sistemul de pensii să devină sustenabil va fi necesară creșterea vârstei de pensionare la 70 de ani.

În cadrul acestei cercetări am analizat modalitățile prin care cadrele militare pot beneficia de pensie în sistemul pensiilor militare, anterior anului 2011, și în sistemul unitar de pensii publice, după anul 2011. Am stabilit ca reper temporar anul 2011 deoarece în această perioadă a intrat în vigoare pachetului legislativ referitor la integrarea cadrelor militare în sistemul unitar de pensii publice și obligtivitatea recalculării pensilor militare deja în plată.

Astfel, pentru o analiză corectă am emis următoarele întrebări de cercetare:

– Integrarea cadrelor militare în sistemul unitar de pensii publice a influențat valoarea pensiei plătite acestora?;

– Modificarea condițiilor de pensionare a cadrelor militare a influențat numărul pensionarilor care provin din această categorie profesională?.

Prin analiza acestor întrebări voi încerca să aflu ce efecte au avut măsurile referitoare la integrarea cadrelor militare în sistemul unitar de pensii publice.

Cercetarea pentru acest proiect a avut ca bază de studiu pensionarii militari care provin din cadrul următoarelor instituții cu profil militar: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază.

Pentru relizarea cercetării sociologice am ales ca metodă de cercetare ancheta sociologică, realizată cu ajutorul interviului de cercetare. De asemenea, pentru a verifica datele obținute, am folosit analiza documentelor publice oficiale.

Având în vedere că persoanele vizate pentru acest studiu fac parte dintr-o categorie socială aparte, pentru constituirea eșantionului am utilizat metoda non-probabilistică denumită ”bulgărele de zăpadă”. Aceasta este o metodă de eșantionare folosită în situațiile în care nu deținem informații suficiente pentru a identifica toți indivizii care compun o populație și deținem datele de identificare doar a câtorva indivizi. În aceste situații analiza unei populații vizate începe cu intervievarea indivizilor cunoscuți, după care acestora li se cere să indice și alte persoane despre care se presupune că întrunesc caracteristici vizate de cercetare. Se utilizează această metodă de eșantionare în cazul în care populația vizată este formată din indivizi despre care nu se cunosc multe date de identificare și se cunosc doar câțiva astfel de indivizi, care cnstituie punctul de pornire al cercetării sociologice.

Beneficiind de avantajele eșantionării anterior amintite, repectiv intervievarea persoanelor cunoscute care se încadrează în cerințele de eșantionare, ulterior acestea recomandând alte persoane pentru a purta interviuri, am realizat 5 interviuri (până în acest moment, mai avand programate 4-5 interviuri dupa 02 iunie și discuții informale cu alte cadre militare cu activități conexe temei de cerectare) cu cadre militare care au provenit din instituțiile compunente ale sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională.

Pornind de la definiția interviului de cercetare dată de profesorul Ioan Mărginean (Cercetarea Sociologică – metode și tehnici, București, 1998) conform căreia „ interviul de cercetare este o tehnică de obținere, prin întrebări și răspunsuri, a informațiilor verbale de la indivizi și grupuri umane în vederea verificărilor ipotezelor” principalele avantaje ale acestei tehnici sunt:

este o metodă flexibilă, care dă posibilitatea obținerii de răspunsuri specifice la fiecare întrebare;

asigură controlul asupra succesiuni întrebărilor, fapt ce are efect pozitiv asupra acurateței întrebărilor;

prin această metodă se obține răspuns la ficare întrebare care este pusă și care are relevanță în interviu;

obținerea de răspunsuri care vin în completarea întrebărilor deja existente.

Ca orice tehnică de cercetare, interviul prezintă și el anumite limite. Astfel, în timpul studiului, și chiar al susținerii interviurilor, se poate observa că este nevoie de alocarea unui interval de timp mai îndelungat pentru discuțiile cu intervievații; există o oarecare greutate de a ajunge la persoanele cuprinse în eșantion; imposibilitatea consultării unor materiale pentru a emite teorii mai precise.

Îmi propun ca interviul să fie unul de tip structurat, întocmit pe baza unui plan de convorbire, cu întrebări deschise, realizat prin metoda pâlniei, primele întrebări fiind introductive, iar pe măsură ce interviul avansează, întrebările s-au transformat în elementele specifice temei abordate: de la general la particular.

Interviul conține 10 întrebări, caracterul lor deschis dând posibilitatea intervievatului să poată face adăugări după dorința sau cunoștința sa. Am considerat important în rezultatul final al studiului posibilitatea ca întrebările să nu influențeze foarte mult părerea intervievaților despre tema abordată, fără ca ei să considere că există un anumit mod în care ar trebui să răspundă.

Ce-a de-a doua tenhică folosită, respectiv analiza documentelor publice oficiale are un rol important în verificarea datelor obținute în urma interviurilor. Conform definiției documentelor publice dată de prof. Septimiu Chelcea (2000, p. 345), prin care aflăm că “aceste documente sunt inițiate de autoritatea administrativă, exprimând sub raport cantitativ prin expresii numerice, cifrice, colectivitățile și activitățile umane”, am stabilit că documentele oficiale emise de guvern și de alte autorități ale statului pot confirma sau contrazice anumite concluzii desprinse din interviuri.

Limitele acestei tehnici sunt date de necesitatea verificării autenticității datelor și integrarea lor cu alte informații, “astfel încât să se obțină o descriere cantitativ-calitativă a vieții sociale în dinamica ei”.

Din categoria documentelor publice oficale am ales Anuarul Statistic al României pe anul 2011, Rapoartele anuale ale Consiliului Fiscal și comunicatele de presă aparținând Ministerului Apărării Naționale care conțin informații utile în cercetarea de față și cu ajutorul cărora pot verifica răspunsurile date de cei intervievați.

III.2. Analiza și interpretarea datelor

Prima întrebarea de cercetare ”Integrarea cadrelor militare în sistemul unitar de pensii publice a influențat valoarea pensiei plătite acestora?”, ne va arăta impactul pe care l-a avut l-au avut modificările legislative din anul 2010 referitoare la integrarea cadrelor miltare în sistemul unitar de pensii publice și am analizat-o prin intermediul întrebărilor 4, 5, 6 și 7.

După primele 3 întrebări, care au avut rolul de acomodare cu tema discutată, de a identifica modalitatea prin care intervievații s-au pensionat și de a-i delimita pe cei care au fost pensionați anterior anului 2011 de cei pensionați ulterior modificării legii pensiilor militare am adresat a 4-a întrebare și a 5-a întrebare ”După __ ani în serviciul patriei, din punctul dumneavoastră de vedere pensia acordată corespunde nevoilor financiare pe care le aveți în acest moment”, respectiv ”Ați fost afectat de recalcularea pensiilor din anul 2011? Ce a reprezentat pentru dumneavoastră acest lucru?”. Aceaste întrebări au avut rolul de verifica dacă pensia acordată la momentul acesta corespunde nevoilor pensionarilor, precum și modul în care recalcularea pensiilor a afectat cunatumul acestora. Intervievații au răspuns că pensia este sub nivelul veniturilor anterioare, din perioada în care erau în activitate, însă, în mare măsură le asigură un nivel de trai și social mulțumitor. Acest lucru este confirmat și de datele statistice, în sensul că, la nivelul anilor 2010 și 2011 pensia medie plătită pensionarilor ce proveneanu din sitemul de asigurări de stat se situa în jurul valorii de 750 lei, pe când nivelul pensiei acordate pensionarilor ce proveneau din sistemele militare se situa în jurul valorii de 2000 lei.

Legislația în vigoare stipula faptul că pensionarii militari trebuie să-și obțină adeverințele de venit pe baza cărora urma să se efectueze recalcularea pensiilor, sens în care fiecare a trebuit să se deplaseze la unitățile în care au lucrat de-a lungul carierei pentru a le obține, aspect care a determinat o nemulțumire în rândul rezerviștilor. Au existat și situații în care nu au putut fi obținute adeverințele cu veniturile realizate, situații în care pensia a fost recalculată pe baza salariului mediu pe economie din perioadele lucrate.

Referitor la cuantumul pensiilor primite, respondenții au afirmat că în urma recalculărilor nu au fost afectați în mod negativ de recalcularea pensiilor.

Acest lucru este confirmat și de datele comunicate de Ministerul Apărării Naționale, în sensul că pentru cei aproximativ 77.000 pensionari în evidență, pentru care au fost recalculate pensiile în anul 2011, s-au înregistrat următoarele rezultate:

toate pensiile mai mici de 3.000 lei acordate unor cadre care au realizat o carieră completă, respectiv au ieșit la pensie la vârsta de 55 ani, au crescut în urma recalculării;

96% dintre pensiile mai mici de 3.000 lei acordate unor cadre care au realizat o carieră incompletă au crescut în urma recalculării;

85% dintre pensiile mai mari de 3.000 lei acordate unor cadre care au realizat o  carieră au crescut în urma recalculării.

Totodată, potrivit Raportului Consiliului Fiscal pentru anul 2012 pensiile militare recalculate, au crescut cu circa 30% (pensia medie) în perioada 2010-2012, în condițiile în care prognozele inițiale indicau o scădere a acestora în urma aplicării principiului contributivității. În această perioadă pensia medie platită pensionarilor proveniți din instituțiile militare a ajuns la valoarea de 2500 lei, în condițiile în care pensie medie plătită pensionarilor ce proveneanu din sitemul de asigurări de stat s-a menținut în jurul valorii de 750 lei.

În anul 2013 pensiile acordate militarilor au atins un nivel mediu lunar egal cu 2.446 lei, cu 2% mai puțin decât în anul 2012.

Legat de întrebarea numărul 6 prin care am încercat să aflu dacă ”măsurile luate au fost justificate din punct de vedere economic și social?”, respondenții au afirmat că, deși din punct de vedere financiar nu au fost afectați foarte mult, din punctul lor de vedere, recalcularea pensiilor s-a dorit a fi o modalitate de atragere a fondurilor labugetul de stat, bani care în aceea perioadă de timp puteau fi folosiți pentru crearea de locuri de muncă, pentru creșterea investițiilor, pentru educație sau sănătate.

Aceste economii au fost luate în calcul de Guvernul României la introducerea pachetului legislativ privind integrarea cadrelor militare în sistemul untar de pensii publice. Astfel, economiile la bugetul statului, previzionate a fi realizate prin recalcularea pensiilor speciale se ridicau la 86,8 milioane lei în 2010, 260,6 milioane lei în 2011, 267,9 milioane lei în 2012, 274,6 milioane lei în 2013 și 281 milioane lei în 2014. Cu toate acestea, recalcularea pensiilor a dus la o creștere a cheltuielilor cu pensiile cu peste 1 miliard lei.

Cea de a doua întrebare de cercetare, respectiv Modificarea condițiilor de pensionare a cadrelor militare a influențat numărul pensionarilor care provin din această categorie profesională? o vom analiza prin întrebările 7, 8 și 9.

Referitor la întrebarea numărul 7 ”Cum apreciați modificările legislative din anul 2011 referitoare la creșterea vârstei de pensionare, a stagiilor de cotizare și modificarea bazei de calcul a pensiei?” respondenții au apreciat că mărirea vârstei de pensionare poate fi un lucru bun, din perspectiva creșterii perioadei de contribuție la bugetul asigurărilor de stat, care per ansamblu se poate materializa într-un cuantum mai mare al pensiei. De asemenea, marea parte a persoanelor intervievate, într-o perioadă de timp mai lungă sau scurtă, și-au găsit un alt job după trecerea în rezervă, fie pentru a-și completa veniturile, fie pentru că erau obișnuiți cu un ritm al vieții și profesional destul de alert, pe care nu l-au regăsit în primele luni de pensie.

Referitor la modificarea bazei de calcul a pensiei părerile nu au fost clar exprimate, în condițiile în care valoarea pensiei primite nu a fost influențată de modificările legislative, însă acolo unde s-au înregistrat diferențe în minus, respondenții au fost clar împotriva acestei modificări, dar și-au exprimat optimismul în ceea ce privește prevederile proiectului noii legi a pensiilor militare, referitoare la recalcularea pensiilor în plată, în funcție de o nouă bază de calcul.

La întrebarea numărul 8 Care modalitate de calcul a pensiei este mai avantajoasă (raportat la ultima soldă lunară sau pe baza contributivității)?, persoanele intervievate au răspuns diferențiat, în funcție de modalitatea de pensionare și de nivelul ierarhiei profesionale atinse.

Astfel, dintre respondenții care au obținut pensia în urma unei cariere complete, cuantumul pensiei recalculate pe baza contributivității nu a avut de suferit, în unele cazuri valoare pensiei încasate chiar a crescut, aspecte confirmate și de datele comunicate de Ministerul Apărării Naționale în sensul că toate pensiile mai mici de 3.000 lei acordate unor cadre care au realizat o carieră completă au crescut, iar în cazul a 85% dintre pensionarii care au realizat o carieră militară completă și primeau o pensie mai mare de 3.000 de lei, s-a constatat o creștere a cuantumului pensiei.

În ceea ce privește respondenții care au obținut pensia în urma unei cariere incomplete și care au ieșit la pensie înainte de împlinirea vârstei de 55 ani au existat situații când cuantumul pensiei a fost diminuat. Cu toate acestea, din datele Ministerului Apărării Naționale reiese faptul că în cazul a 96% dintre pensionarii care au realizat o carieră incompletă și care primeau o pensie mai mică de 3000 de lei, s-a constatat o creștere a cuantumului pensiei.

Putem trage concluzia că în general, recalcularea pensiilor a dus la o creștere a valorii pensiiei plătite, dar în funcție de situația specifică în care s-a aflat fiecare persoană în parte (carieră completă vs. carieră incompletă), la recalcularea pensiei a avut de căștigat sau de pierdut.

Datele obținute la întrebarea anterioară sunt confirmate și de răspunsurile obținute la întrebarea numărul 9, adresată doar cadrelor militare care s-au pensionat în condițiile unei cariere incomplete Dacă ați avea posibilitatea să alegeți, ați schimba decizia referitoare la pensionarea luată la momentul acela, din punctul de vedere al modalității de stabilire a pensiei?.

La această întrebare răspunsurile au variat, în funcție de momentul în care respondenții s-au pensionat. Dacă ne raportăm strict la valoare pensiei primite răspunsul preponderent a fost că s-ar menține decizia de pensionare, avănd în vedere că un număr mic de respondenți a fost afectat negativ de recalcularea pensiilor.

Cu toate acestea, la această întrebare trebuie să luăm în calcul și alte elemente care au determinat decizia de pensionare aunor cadre militare.

Astfel articolul 31 din Legea numărul 138/1999 prevedea faptul ca, la trecerea în rezervă, cu drept la pensie, cadrele militare, în funcție de vechimea efectivă ca militar beneficiau de un ajutor neimpozabil cuprins între 3 solde lunare (pentru o vechime mai mică de 5 ani) și 20 de solde (pentru o vechime mare de 20 ani).

Aceste prevederi au fost preluate și în Legea numărul 330/2010, însă din 2010 până în prezent aceste prevederi nu s-au aplicat, acest lucru fiind stipulat an de an în Ordonațele de Urgență ale Guvernului României privind reglementarea unor măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

Din cercetarea pe care am efectuat-o a reieșit că, în cazul cadrelor militare cu o carieră completă, pentru care trecerea în rezervă se face din oficiu și nu este la latitudinea lor, modificarea condițiilor de pensionare nu i-a influențat decât prin creșterea vârstei de pensionare și prin acumularea unei perioade suplimentare de contribuție la bugetul de asigurării de stat, care s-a regăsit în calculul pensiei plătite. Cu toate acestea, unii respondenții care au trecut în rezervă după 2010 și nu au beneficiat de ajutoare la trecerea în rezervă, au afirmat că regretă faptul că nu au solicitat trecerea în rezervă anterior anului 2010 pentru a putea beneficia de ajutoarele respective.

În schimb, cadrele militare cu o carieră incompletă care au trecut în rezervă anterior anului 2010 și au beneficiat de ajutoare ”se felicită pentru decizia luată la acel moment” și consideră că suspendarea plății ajutoarelor la trecerea în rezervă a avut asupra cadrelor militare care o influență mai mare decât cuantumul pensiei acordate.

De asemene din discuțiile cu intervievații a reieșit faptul că, în eventualitatea în care legislația actuală va fi modificată, în sensul reintroducerii plății ajutoarelor la trecerea în rezervă, un număr semnificativ de cadre militare în activitate, care îndeplinesc condițiile de pensionare își vor exercita acest drept, pentru a obține ajutoarele menționate, care pot ajunge până la 20 solde lunare.

Referitor la întrebarea numărul 10 ”preconizata reintroducere a pensiilor militare, al cărei proiect de lege a fost aprobat de guvern?”, respondenții s-au arătat optimiști referitor la preconizata recalculare a pensiilor potrivit principiilor prevăzute de proiectul respectiv perioada aleasă pentru calculul soldei la care se raportează cuantumul pensiei.

Aprecierea pentru demersul de reintroducere a pensiilor militare a reieșit din separarea pensiilor militare de celelalte pensii din sistemul public și recunoașterea de către stat a particularităților și restricțiilor specifice carierei de militar.

Un motiv de îngrijorare a fost dat birocrația, timpul pierdut cu depunerea adeverințelor obținute anterior și eventualele greșeli care pot să apară în calculul cuantumului pensiei.

Ghid de interviu

INTRODUCERE

Prezentarea intervievatorului și a temei interviului

Bună ziua.

Numele meu este Popescu Dragoș, sunt student la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, masterul de management resurse umane. Motivul pentru care mă aflu aici este realizarea unui interviu necesar întocmirii lucrării de disertație care are ca subiect analizarea situației pensionarilor proveniții din structurile militare. Aș dori să vă adresez câteva întrebări referitoare la acest subiect.

ÎNTREBĂRI INTRODUCTIVE

Ce a reprezentat pentru dumneavoastră cariera militară?

În ce instituție, cât timp ați activat profesional și prin ce modalitate v-ați pensionat?

APROFUNDAREA TEMEI

De cât timp sunteți pensionar?

După __ ani în serviciul patriei, din punctul dumneavoastră de vedere pensia acordată corespunde nevoilor financiare pe care le aveți în acest moment?

Ați fost afectat de recalcularea pensiilor din anul 2011? Ce a reprezentat pentru dumneavoastră acest lucru?

Considerați că aceste măsuri au fost justificate din punct de vedere economic și social?

Cum apreciați modificările legislative din anul 2011 referitoare la creșterea vârstei de pensionare, a stagiilor de cotizare și modificarea bazei de calcul a pensiei?

În situația dumneavoastră care modalitate de calcul a pensiei este mai avantajoasă (raportat la ultima soldă lunară sau pe baza contributivității)?

Întrebare adresată pensionarilor care s-au pensionat ”anticipat/la cererea lor”:

Dacă ați avea posibilitatea să alegeți, ați schimba decizia referitoare la pensionarea luată la momentul acela, din punctul de vedere al modalității de stabilire a pensiei?

Care este părerea dumneavoastră referitoare la preconizata reintroducere a pensiilor militare, al cărei proiect de lege a fost aprobat de guvern?

Vă mulțumesc pentru disponibilitate și timpul acordat!