Pensia Pentru Limită de Vârsta

=== 7fb71689044be522ef5902e233cc344500639680_633025_1 ===

CUPRINS

Principii ale sistemului public de pensii

Asigurații

Noțiunea și categoriile de pensii

Pensia pentru limită de vârsta

Concluii

Bibliografie

Principii ale sistemului public de pensii

Actul normativ în materie este Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar se pensii publice.

Potrivit acestuia, dreptul la asigurări sociale este garantat de stat, iar sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se organizează și funcționează având ca principii de bază:

principiul unicității, potrivit căruia statul organizează și garantează sistemul public de pensii bazat pe aceleași norme de drept, pentru toți participanții la sistem;

principiul obligativității, potrivit căruia persoanele fizice și juridice au, conform legii, obligația de a participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligațiilor;

principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite;

principiul egalității, prin care se asigură tuturor participanților la sistemul public de pensii, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu, între persoane aflate în aceeași situație juridică, în ceea ce privește drepturile și obligațiile legale;

principiul repartiției, pe baza căruia fondurile de asigurări sociale se redistribuie pentru plata obligațiilor ce revin sistemului public de pensii, conform legii;

principiul solidarității sociale, conform căruia participanții la sistemul public de pensii își asumă reciproc obligații și beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor asigurate;

principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stătătoare a sistemului public de pensii;

principiul imprescriptibilității, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;

principiul incesibilității, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parțial.

Asigurații

Asigurații sistemului public de pensii pot fi cetățeni români, cetățeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au domiciliul sau reședința în România.

Pot fi asigurați ai sistemului public de pensii și cetățenii români, cetățenii altor state și apatrizii care nu au domiciliul sau reședința în România, în condițiile prevăzute de instrumentele juridice cu caracter internațional la care România este parte.

Asigurații au obligația să plătească contribuții de asigurări sociale și au dreptul să beneficieze de prestații de asigurări sociale.

În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:

persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldații și gradații voluntari;

funcționarii publici;

cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;

persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor și drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 131 din Codul fiscal, precum și din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil.

persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate cu cele ale persoanelor amintite mai sus.

persoanele care beneficiază de drepturi bănești lunare, ce se asigură din bugetul asigurărilor pentru șomaj.

persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și care se află în una dintre situațiile următoare:

administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management;

membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale;

persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice;

persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora;

alte persoane care realizează venituri din activități profesionale.

cadrele militare trecute în rezervă, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, care beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat.

Se pot asigura în sistemul public de pensii, pe bază de contract de asigurare socială, avocații, personalul clerical și cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum și orice persoană care dorește să se asigure.

Noțiunea și categoriile de pensii

Din punct de vedere etimologic, termenul pensie este de origine latină; el are semnificația de provizie pentru mâncare și locuință. La romani desemna alocația plătită periodic veteranilor (din armată) în semn de recunoștință pentru serviciile aduse.

Ea era oferită și persoanelor din afara granițelor imperiului, asigurând acestora locuință și un venit. Totuși, acolo unde nu existau locuințe disponibile, se putea încasa o alocație în numerar sau echivalent valoric pe tot restul vieții. Așadar, primele pensii au fost cele ale militarilor.

În sistemul asigurărilor sociale de stat s-a considerat că, pensiile sunt plăți lunare acordate foștilor salariați deveniți inapți de muncă datorită bătrâneții și invalidității, precum și urmașilor acestora sau pensionarilor decedați, în vederea asigurării lor materiale în cazurile reglementate prin normele juridice în vigoare .

Pensia a fost definită ca suma de bani acordată lunar persoanelor care au ieșit din producție pentru limită de vârstă, sau pentru invaliditate, precum și în unele cazuri urmașilor acestora.

S-a mai reținut că pensiile de asigurări sociale de stat constituie drepturi bănești care se acordă, de regulă persoanelor încadrate prin contract de muncă, la expirarea unei perioade determinate de activitate și la împlinirea vârstei prevăzută de lege ori în cazul pierderii totale sau în cea mai mare parte a capacității de muncă, precum și urmașilor acestor persoane.

În literatura juridică de specialitate se mai arată că, alături de venitul profesional (de regulă salariul), pensia constituie o sursă principală de trai pentru o importantă parte a populației. Iar analiza noțiunii de pensie scoate în evidență categoriile de pensii reglementate în sistemul asiguărilor sociale de stat.

Pensia, reprezintă un venit de înlocuire acordat pentru pierderea totală sau parțială a veniturilor profesionale, ca urmare a bătrâneții sau atingerii unei vârste, invalidității sau decesului persoanei asigurate.

Potrivit artlegii speciale, în sistemul public se acordă următoarele categorii de pensii:

pensia pentru limită de vârstă;

pensia anticipată;

pensia anticipată parțială;

pensia de invaliditate;

pensia de urmaș.

Pensia pentru limită de vârsta

Se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare sau în specialitate, după caz, prevăzute de lege.

Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

Atingerea vârstei standard, stagiului minim și stagiului complet se realizează prin creștere conform eșalonării

VÂRSTE STANDARD DE PENSIONARE, STAGII COMPELTE ȘI STAGII MINIME DE COTIZARE

în cazul cadrelor militare în activitate, soldaților și gradaților voluntari, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, vârsta standard de pensionare este de 60 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

Stagiul minim de cotizare în specialitate, în cazul persoanelor menționate anterior este de 20 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, iar stagiul complet de cotizare este de 30 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

Atingerea acestui stagiu, a vârstei, ori a stagiului minim se realizează prin creștere, conform eșalonării.

Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru imită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare.

Cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale beneficiază de reducerile amintite mai sus, dacă au realizat stagiul minim de cotizare în specialitate prevăzut de lege.

Fac excepție persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în locurile de muncă în condiții speciale din unitățile miniere, pentru personalul care își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă sau activitate artistică ca, balerin, dansator, acrobat, jongler, clovn, călăreț de circ, dresor de animale sălbatice, solist vocal de operă și de operetă, instrumentist la instrumente de suflat, cascador.

Stagiul complet de cotizare pentru persoanele menționate anterior este de 30 de ani.

Pentru aceștia, reducerea vârstei standard de pensionare este de:

20 de ani, pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în locurile de muncă în condiții speciale din unitățile miniere, pentru personalul care își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă. Vârsta standard de pensionare redusă nu poate fi mai mică de 45 de ani;

15 ani, pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în locurile de muncă în condiții speciale prestând activitate artistică ca, balerin, dansator, acrobat, jongler, clovn, călăreț de circ, dresor de animale sălbatice, solist vocal de operă și de operetă, instrumentist la instrumente de suflat, cascador. Vârsta standard de pensionare redusă nu poate fi mai mică de 50 de ani, cu excepția balerinilor și acrobaților pentru care vârsta de pensionare nu poate fi mai mică de 40 de ani pentru femei și 45 de ani pentru bărbați (art. 56).

Fac excepție și persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani în zona I de expunere la radiații sau de cel puțin 17 ani în zona a II-a de expunere la radiații, în locurile de muncă în care au prestat activități de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I și II de expunere la radiații. Aceste persoane beneficiază de pensie pentru limită de vârstă indiferent de vârstă.

În aceste cazuri, stagiul complet de cotizare este de 22 ani și 6 luni, în cazul celor care au desfășurat activitate în zona I de expunere la radiații, respectiv de 25 de ani și 6 luni, în cazul celor care au desfășurat activitate în zona a II-a de expunere la radiații.

Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap preexistent calității de asigurat beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare, în funcție de gradul de handicap, după cum urmează:

cu 15 ani, în situația asiguraților cu handicap grav, dacă au realizat, în condițiile handicapului preexistent calității de asigurat, cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare;

cu 10 ani, în situația asiguraților cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condițiile handicapului preexistent calității de asigurat, cel puțin două treimi din stagiul complet de cotizare;

cu 10 ani, în situația asiguraților cu handicap mediu, dacă au realizat, în condițiile handicapului preexistent calității de asigurat, stagiul complet de cotizare .

Nevăzătorii beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat ca nevăzător cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare.

Reducerile vârstelor standard de pensionare prevăzute de lege, precum și cele prevăzute de alte acte normative pot fi cumulate fără ca reducerea totală să fie mai mare de 13 ani.

Vârstele de pensionare reduse nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei și de 52 de ani pentru bărbați, respectiv de 45 de ani pentru cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale (art. 60).

Activitățile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I și II de expunere la radiații sunt cele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 583/2001 privind stabilirea criteriilor de încadrare a activităților de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare din zonele I și II de expunere la radiații, astfel:

Zonele I și II de expunere la radiații sunt:

zona I – locuri de muncă situate permanent în zona controlată

zona II – locuri de muncă în care se lucrează intermitent în zona controlată, restul activității desfașurându-se în zona supravegheată.

Locurile de muncă din zona I de expunere la radiații sunt: locurile de muncă din subteran; locurile de muncă din instalațiile-pilot, semiindustriale și industriale de prelucrare a materiilor prime nucleare și a nisipurilor titano-zirconifere; locurile de muncă din instalațiile de tratare a apelor reziduale de la minele și instalațiile de prelucrare a materiilor prime nucleare; locurile de muncă unde se efectuează măsurători dozimetrice, analize chimice și fizice, precum și cercetări în stații și laboratoare de specialitate ale materiilor prime nucleare; locurile de muncă unde se execută lucrări de încărcare-descărcare, transport, recepție, depozitare a materiilor prime nucleare și a concentratelor acestora;

locurile de muncă cu activități de închidere și conservare a unităților care utilizează, exploatează și prelucrează materiile prime nucleare.

Locurile de muncă din zona II de expunere la radiații sunt: locurile de muncă unde se lucrează cu surse sau minereuri radioactive la etalonarea aparatelor din secții și ateliere; locurile de muncă la suprafață unde se execută lucrări de prospecțiuni, explorări, deschideri, pregătiri și exploatare a materiilor prime nucleare; locurile de muncă din atelierele situate în incinta unităților și subunităților de cercetare, exploatare, preparare a materiilor prime nucleare, unde se execută operațiuni de reparații și întreținere ale utilajelor și aparatelor contaminate radioactiv, cu care se lucrează în unitățile și subunitățile sectorului de materii prime nucleare pentru prospectarea, cercetarea, explorarea, exploatarea și prepararea materiilor prime nucleare; locurile de muncă de la suprafața unităților și subunităților sectorului de materii prime nucleare unde se execută decontaminarea echipamentului de protecție, curățarea băilor miniere și a vestiarelor, întreținerea și exploatarea lămpilor de mina.

Încadrarea în zonele I și II de expunere la radiații se face în funcție de timpul efectiv lucrat în aceste locuri de muncă, astfel:

pentru zona I de expunere la radiații, cel puțin 50% din programul normal de lucru;

pentru zona II de expunere la radiații, cel puțin 70% din programul normal de lucru.

CONCLUZII

Dreptul la pensie face parte, conform formulării exprese a legii, din categoria drepturilor imprescriptibile, altfel spus, orice persoană care îndeplinește condițiile legii pentru a primi pensie poate oricând să solicite înscrierea la pensie, oricât timp ar fi trecut de la data nașterii dreptului la pensie; plata pensiei nu se poate face însă retroactiv. Tot potrivit legii, dreptul la pensie nu poate fi cedat total sau parțial, cu alte cuvinte, este vorba de incesionabilitatea acestui drept.

Sistemul de pensii este întemeiat pe principiul echității sociale, mărimea pensiei acordate fiecărui individ fiind calculată în raport cu salariul obținut în perioada activă. Sursele de formare a fondurilor bănești destinate plății pensiilor se formează prin contribuția salariaților, agenților economici, instituțiilor, întreprinzătorilor particulari și a cetățenilor care folosesc personalul casnic.

BIBLIOGRAFIE

Tratate. Cursuri. Monografii

S. Ghimbu, Al. Țiclea, Dreptul secuității sociale,Editura All Beck, București 1998;

Al. Țiclea, L. Georgescu, Dreptul securității sociale, ediția a VII-a, Editura Universul Juridic, București, 2016

Țiclea, Alexandru Tratat de dreptul muncii, ediția a X-a, Editura Universul Juridic, București 2016;

Articole din reviste de specialitate

Legislație internă și internațională

*** Constituția României revizuită 2003

*** Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completarile ulterioare;