PENSIA FORMĂ DE OCROTIRE A CETĂȚENILOR. [630158]

CUPRINS

INTRODUCERE

Capitolul I : CONSIDERAȚII PRELIMINARE. SISTEMUL DE ASIGURĂRI SOCIALE.
PENSIA – FORMĂ DE OCROTIRE A CETĂȚENILOR.
Secțiunea I: Definiție. Principii. Obiective. Clasificare.
§ 1.Noțiunea si obiectul asigurărilor sociale.Obiectivele sistemului de asigurări sociale.
§ 2.Clasificarea formelor de asigurări sociale.
§ 3. Evoluția sistemului românesc al asigurărilor sociale.
Secțiunea a II -a: Categorii de persoane asigurate în sistemul public de pensii și alte drepturi de
asigurări sociale pot rivit Legii nr.253/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
§ 1. Persoanele asigurate obligatoriu.
§ 2. Categorii de persoane asigurate facultativ.
Secțiunea a III -a: Aspecte de ordin fiscal privind contribuția de asigurări sociale
§ 1.Calculul și plata c ontribuției de asigurări sociale.
§ 2. Sumele pentru care nu se datorează contribuția de asigurări sociale.
§ 3. Termenele de plată a contribuției de asigurări sociale.
Secțiunea a IV -a: Stagiul de cotizare – definiție, condiții speciale, deosebite de muncă, s tagiul
complet de cotizare, stagiul minim de cotizare

Capitolul al II -lea: NOȚIUNEA DE PENSIE. CATEGORII DE PENSII. MODUL DE
STABILIRE A PENSIEI. PLATA PENSIILOR.
Secțiunea I: Idei introductive . Definiție. Categorii .
§ 1.Noțiunea de pensie.
§ 2.Categorii de pensii:
o 2.1. Pensia pentru limită de vârstă.
o 2.2. Pensia anticipată.
o 2.3. Pensia anticipată parțială.
o 2.4. Pensia de invaliditate.
o 2.5. Pensia de urmaș.
Secțiunea a II -a: Stabilirea și plata pensiilor .
§ 1. Decizia de pensie.

§ 2.1. Plata pensiei.
§ 2.2. Cum se realizează plata pensiilor în străinătate?
§ 3.Suspendarea plății pensiei – modificări legislative ale Legii 263/2010
§ 4. Încetarea plății pensiei.
§ 5. Recalcularea și modificarea pensiilor.
Secțiunea a III -a: Cumulul pensiei cu venitul profesional.
Secțiunea a IV-a: Decizia curții constituționale nr. 542/2014 referitoare la respingerea excepției
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 100, art. 169 alin.(6) și art. 193 alin. (2) din Legea nr.
263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice .

Capitolu l al III -lea: COMPARAȚIE ÎNTRE SISTEMUL PUBLIC DE PENSII ȘI SISTEMUL
PRIVAT DE PENSII.
Secțiunea I : Sistemul privat de pensii.
Secțiunea a II -a: Avantaje și dezavantaje economice ale pensiei private în România.

CONCLUZII

INTRODUCERE

"Toată lumea vrea să trăiască de pe urma statului. Oamenii uită că statul trăiește pe cheltuiala
tuturor" .
Frederic
Bastiat

Ce este „pensia”? Dacă pornim de la definiția dicționarulu i explicativ român, putem observa
că pensia constituie o „sumă de bani plătită periodic pe baza unor norme legale (în cadrul asigurărilor
sociale) foștilor angajați după depășirea unei anumite limite de vârstă ori în caz de boală sau
invaliditate, precum ș i urmașilor angajaților sau pensionarilor decedați”1, însă cercetarea arată ca
definiția pensiei este oarecum evazivă. Pensia poate fi definită, nu doar ca o indemnizație, precum și
ca un proces sau chiar ca o stare pe care ajunge o persoană să o traiască la un moment dat – aici, putem
da ca exemplu definiția site -ului Wikipedia – „pensia este momentul în timp la care o persoană
încetează complet să mai lucreze”.
Pe măsura creșterii speranței de viață și a forței de muncă din jurul vârstei evoluate, între bările
legate de pensionare, economii și sănătate devin din ce în ce mai importante. Speranța de viață
reprezintă „durata medie a vieții unui individ sau numărul mediu de ani de viață rămași la o anumită
vârstă. În România, speranța de viață la naștere în 1900 era de doar 36,4 ani, însă secolul al XX -lea a
fost motorul unui progres imens, în anul 2011, speranța medie de viață ajunsese la 73,98 de ani (70,5
ani în cazul bărbaților și 77,6 ani în cel al femeilor).”2
Pensionarea este un eveniment important pentru toată lumea, la fel cum e căsătoria, divorțul,
creșterea unei familii sau chiar moartea și, prin urmare, nu este ceva de neglijat. În ultimul timp,
psihologii și mass -media discută frecvent despre criza înainte de pensionare. Fiind un eveniment
impo rtant și având în același timp un impact economic și social important în întreaga lume,
pensionarea are reguli și prevederi diferite privind pensiile în fiecare țară.3
Oamenii iau decizia să se pensioneze atunci când sunt eligibili pentru prestații de pens ii
private sau publice, deși unii sunt forțați să se pensioneze atunci când condițiile corporale nu mai
permit acelei persoane să lucreze (prin boală sau accident) sau doar ca urmare a legislației privind
poziția lor. În majoritatea țărilor, ideea de pens ionare este recentă, fiind introdusă în secolul al 19 -lea
și începutul secolului al XX -lea. Anterior, speranța de viață scăzută și absența unor măsuri de pensie
a obligat majoritatea celor care lucrau sa continue până la moarte. Germania a fost prima țară care a
introdus prestații în caz de pensionare în 1889. Cum spuneam, există o multitudine de factori care

1 A se vedea https://dexonline.ro/definitie/pensie .
2 A se vedea https://ro.wikipedia.org/wiki/Speranta_de_viata .
3 A se vedea Nicolae Ecobici, Proposal regarding the reformation of the romanian public
pension system, Economy Series , Issue 3/2016.

afectează deciziile de pensionare ale oamenilor. Unul dintre ele poate fi chiar creșterea fondurilor
pentru pensionare. Securitatea socială joacă, în mod clar, un rol important, deoarece majoritatea
persoanelor se bazează exclusiv pe securitatea socială ca singura lor opțiune de pensionare.
Pensionarea este considerată un drept al muncitorului în multe societăți, iar luptele ideologice,
sociale, cultur ale și politice s -au ținut pentru a stabili dacă este un drept. În multe țări occidentale,
acest drept este menționat în constituțiile naționale. În România, dreptul la pensie este reglementat în
Constituție, în Capitolul al II -lea – Drepturile și libertăț ile fundamentale, articolul 47 – Nivelul de trai
–„Cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistență medicală în unitățile
sanitare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzu te
de lege. Cetățenii au dreptul și la măsuri de asistență socială, potrivit legii.”4
Viitoarele pagini vor conține nu doar explicații ale normelor legale, ci și dezbateri pe
problemele esențiale ale sistemului public de pensii din România. Există deficite uriașe și în creștere
ale sistemelor de pensii cauzate în special de îmbătrânirea populației, de reducerea populației și de
criza financiară. Acesta este cazul în aproape toate țările UE și în alte țări din întreaga lume.

Capitolul I: CONSIDERAȚII PRELIM INARE. SISTEMUL DE ASIGURĂRI SOCIALE.
PENSIA – FORMĂ DE OCROTIRE A CETĂȚENILOR.

Noțiunea de asigurări sociale este tratată oarecum evaziv în literatura economico -financiară și
juridică. Este reglementată succint și neuniform și până în prezent nu regăsim o formulare unanim
admisă.
Termenul de „ securitate socială ” a fost reglementat pentru prima data intr -un act normativ, in
Statele Unite ale Americii, respectiv legea americana din domeniul securitatii sociale din anul 1935 –
Social Security Act, lege adoptata in baza politicii New Deal. După al Doilea Război Mondial,
securitatea socială a fost co nsacrată juridic odată cu adoptarea Declarației Universale a Drepturilor
Omului, care în art. 22 prevede următoarele: „ Orice persoană, în calitatea sa de membru al societății,
are dreptul la securitate socială; ea este îndreptățită ca prin efortul național și colaborarea
internațională, ținându -se seama de organizarea și resursele fiecărei țări, să obțină realizarea
drepturilor economice, sociale și culturale indispensabile pentru demnitatea sa și libera dezvoltare a
personalității sale ”.5
Dreptul securităț ii sociale este o ramură a dreptului public, al cărui obiect de reglementare este
structurat de raporturile de asigurare socială , pe o parte, precum și raporturile de asistență socială , pe
alta parte. Ideea securitatii sociale nu s -a bazat doar pe un siste m de drepturi pozitive, fiind si o

4 Constituția României revizuită, publicată în M. Of. nr. 767 din 31.10.2003.
5 A se vedea Alexandru Athanasiu, Ana -Maria Vl ăsceanu, Curs Sistemul unitar de pensii publice , 2018, p. 24.

optiune in mare parte politica. Toate acestea s -au concretizat in mijloace institutionalizate ce au avut
ca scop repararea consecintelor negative ale unor evenimente din viata individului, evenimente ce
mai tarziu au ince put sa poarte numele de riscuri sociale. Aceste evenimente – unele naturale, cum
este trecerea anilor si imbatranirea – incapacitatea naturala de a mai munci – produc efecte negative
nu doar asupra planurilor economice, dar si asupra partii sociale a vie tii. In mod clar, fu ndamentul
oricărui sistem de securitate socială este riscul social .
Convenția OIM nr. 102/1952 privind normele minime de securitate socială a sistematizat
pentru prima oară la nivel internațional riscurile sociale, enumerând 9 riscuri, și anume:
1. Boală;
2. Maternitate;
3. Invaliditate;
4. Bătrânețe;
5. Accidente de muncă și boli profesionale;
6. Decesul;
7. Protecția juridică a urmașilor;
8. Sarcinile familiale;
9. Șomajul.
Cea mai importantă prestație, din punct de vedere al cuantumului și al duratei, este pensia , in
special pensia pentru limită de vârstă.6

Secțiunea I: Definiție. Principii. Obiective. Clasificare.

Asigurările sociale sunt parte integrantă a securității sociale care au ca obiectiv principal
acordarea unor beneficii materiale – în bani sa u în servicii – pentru compensarea unor prejudicii în
anumite situații de incapacitate temporară sau permanentă de muncă, (bătrânețe, șomaj ) cu care se
confruntă cei asigurați. Sistemul de asigurări sociale se sprijină pe colectarea fondurilor de la ce
asigurați în sistem contributoriu și distribuirea acestora către cei confruntați cu situația de risc
asigurată sau către urmașii acestora în concordanță cu contractul de asigurare. Asigurările sociale pot
fi de stat sau private. Împreună cu raporturile d e asistență socială, raporturile de asigurări sociale
alcătuiesc sistemul de securitate socială.

1. Noțiunea si obiectul asigurărilor sociale. Obiectivele sistemului de asigurări sociale.

6A se vedea Alexandru Athanasiu, Ana -Maria Vl ăsceanu, Curs Sis temul unitar de pensii publice , 2018, p.2 7.

Asigurările sociale reprezintă ansamblul de măsuri constând în indemnizații, prestații și
servicii, care se asigură de către stat, în cazul producerii efectelor unor riscuri sociale stabilite prin
lege. De asemenea, ele constituie:
O verigă importantă a sistemului financiar și de credit, cuprinzând acele relații econ omice,
exprimate în formă bănească, prin mijlocirea cărora se repartizează și se utilizează fondurile
bănești necesare ocrotirii personalului muncitor, cooperatorilor și membrilor lor de familie;
cel mai important mijloc de realizare a protecției populației active, în special a salariaților, în
caz de pierdere a veniturilor din cauză de șomaj, maternitate, îmbolnăviri, invaliditate,
precum și a populației inactive cauzată de bătrânețe sau decesul asiguratului cu moștenitori
dependenți -fără posibili tăți de a se întrține pe cont propriu.

Obiectivele asigurărilor sociale sunt reprezentate d e conferirea unor prestatii materiale, in bani,
atât pe termen lung, cât si termen scurt ce au ca menire înlocuirea unei pierderi totale sau parțiale a
veniturilor salariale, profesionale ca rezultat al batrâneții, accidentelor, boli sau deces. Un alt obiectiv
principal al asigurărilor sociale este prevestirea stărilor de boală, dar si recuperarea capacității de
muncă. Pe alt plan, asigurările sociale au menirea de a armoniza exportul de prestații în raporturile
relaționale cu țările Uniunii Europene, cât și în alte situații specifice reglementate , cum ar fi cedarea
unor părți din contribuțiile personale datorate sistemului public de asigurări sociale în favoarea celu i
privat.

2. Clasificarea formelor de asigurări sociale

Clasificarea formelor de asigurari sociale:
Asigurarile sociale de stat ;
Asigurarile sociale de sanatate ;
Asigurarea pentru accidente de munca si boli ;
Asigurarile pentru somaj .
Sistemul de asigurări sociale din România are, în prezent, următoarea structură:
– – asigurările sociale de stat: 69,5%;
– asigurările pentru accidente de muncă și boli profesionale: 0,5%;
– asigurările pentru somaj: 2%;
– asigurările sociale de sănătate: 28%.7

7 A se vedea http://www.scritub.com/economie/asigurari/asigurari -sociale -Notiunea -de-175312818.php .

Rapor turile de asigurare socială sunt raporturile juridice care privesc acoperirea unor
riscuri expres prevazute de lege. Se nasc, de obicei, ex lege. Regasim si persoane pentru
care asigurarea nu este imperativa, dar exista modalitatea pentru acestia de a se a sigura pe
baza de contract. (e.g.: în sistemul public de pensii, persoanele care desfășoară activități
independente sunt asigurate obligatoriu numai în situația în care obțin, într -un an
calendaristic un venit brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară).
Obiectul raportului de asigurare constă în furnizarea unor prestații ce reprezintă
venit de înlocuire a câștigului profesional și care au la bază, de regulă, contribuția
asiguraților (pensii; indemnizații de asigurări sociale de sănăt ate – a se vedea, cu titlu de
excepție de la principiul contributivității indemnizația pentru creșterea copiilor).8

3. Evoluția sistemului românesc al asigurărilor sociale

Odată cu dezvoltarea capitalismului în România și creșterea din punct de vedere numer ic a
proletariatului, s -au înmulțit și revendicările sociale și economice. Poziția prioritară a avut -o
asigurarea socială a muncitorilor. Drepturile de asigurări sociale au fost acordate, la început, prin
statute muncitorești. Acestea aveau forma unui spr ijin reciproc între aceștia. În timp, aceste forme de
sprijin s -au instituționalizat prin intermediul unor legi care creeau garanții pentru drepturile de
asigurări sociale. Printre primele norme de asistență socială, a fost Legea minelor în anul 1985, lege
care a introdus obligativitatea asigurărilor sociale , în special dreptul la pensie, precum și dreptul la o
indemnizație pentru accidente de muncă, în privința minerilor si muncitorilor din industria petrolieră.
S-a înființat o casă de ajutor și o casă de pensii, cu fonduri formate din contribuțiile egale ale
muncitorilor, dar și ale patronilor. Această lege a minerilor, a fost urmată de Legea Missir, în anul
1902, care, pe lângă organizarea meseriilor a avut și implementarea unui sistem de asigurări socia le
pentru meseriași pe baze corporatiste. A completat procesul de instituționalizare a asigurărilor sociale
la o nouă categorie socială, aceștia fiind meseriașii. În anul 1915, Legea Nenițescu – pentru
organizarea meseriilor, creditului și asigurărilor mu ncitorești a instituit principiul asigurării
obligatorii atât pentru accidente, cât și pentru boli și bătrânețe pentru întreaga echipă salarizată a
corporației. Pentru acea perioadă, legea a fost una dintre cele mai moderne legi europene.
Perioada inter belică (1920 – 1945) a fost marcată de apariția unor sisteme private de securitate
socială. România s -a remarcat prin sistemul comutativ al asigurărilor sociale. S -a realizat un sistem
de asigurări sociale obligatorii de stat doar pentru titularii contrac telor de muncă și pentru meseriași.
În această situație, celelalte categorii profesionale au încercat să -și implementeze noi sisteme proprii
de asigurări sociale. Primul sistem de securitate social, privat, apărut în România a fost cel al

8 A se vedea Alexandru Athanasiu, Ana -Maria Vl ăsceanu, Curs Sistemul unitar de pensii publice , 2018, p.26.

avocaților, dar a vem și pe cel al bisericii ortodoxe sau cel al scriitorilor, al artiștilor plastici. În anul
1933, legea Ioanițescu s -a implementat pentru unificarea asigurărilor sociale, însă practic, s -a
perpetuat sistemul de asigurări sociale comutativ. Legea a clarifi cat principiile de bază ale sistemului
de asigurări sociale din România, în primul rând, principiul contributivității și cel al solidarității.
După instituirea dictaturii regale, în 1938, s -a încercat să se țină sub control persoanelor asigurate.
Regimul c omunist (1945 – 1989)
În cadrul asigurărilor sociale, puterea comunistă din România a continuat abordarea acestora
conform concepției comutative care și aceasta a fost privită în mod restrictiv. Conform noii ideologii,
legiuitorul comunist s -a preocupat să garanteze drepturile de asigurări sociale ale salariaților într -o
concepție centralizatoare. Pe planul organizării sistemului de asigurări sociale, această concepție a
generat constituirea asigurărilor sociale de stat ca principal sistem de asigurări soci ale care cuprindea
salariații întreprinderilor de stat precum și, în mod restrictiv, unele categorii de oameni ai muncii
asimilați salariaților.
În perioada 1945 – 1949 puterea comunistă s -a concentrat, asupra modificării sistemului de
asigurări sociale p reexistent. Cea mai importantă lege privind modificarea în acest sens a fost decretul
lege nr. 409/30.05.1945, care a prevăzut majorarea și indexarea pensiilor.
Reforma sistemului de asigurări sociale de tip comunist a fost realizată prin adoptarea legii nr.
10 din 01.01.1949 pentru organizarea asigurărilor sociale de stat. Legea pensiilor din 27 -28
decembrie 1966, care a intrat în vigoare în 1967, a reprezentat un pas înainte pentru rezolvarea
problemelor legate de dreptul la pensie al salariaților. Ulti ma lege în domeniul asigurărilor sociale,
adoptată de puterea comunistă, a fost legea nr. 3/08.07.1977, care s -a caracterizat prin impunerea
unor restricții a drepturilor de asigurări sociale.
După revoluția din anul 1989, a fost o perioadă de tranziție. Într-o primă fază, noua putere a
fost preocupată mai mult de ameliorarea legislației de asigurări sociale preexistentă decât de
modificarea ei radicală.
Actele de modificare au fost:
 Decretul Lege nr. 70/08.02.1990 – prin care au fost aduse modificări priv ind regimul pensiilor
de vârstă;
 Decretul Lege nr.118/1190 modificat și republicat – privind acordarea unor drepturi
persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie
1945, precum și celor deportate în străinăta te ori constituite în prizonier;
 Legea 42/1990 – pentru cinstirea eroilor -martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora,
răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989;
 Legea 73/1991 – privind stabilirea unor dreptu ri de asigurări sociale, precum și de moidificare
și completare a unor reglementări din legislația de asigurări sociale și pensii;

 Legea 1/1991 modificată și republicată – privind protecția socială a șomerilor și reintegrarea
lor profesională.
Datorită gre utăților de ordin financiar, în perioada de tranziție au dispărut sisteme private de
asigurări sociale, prin înglobarea lor în cadrul Sistemului Centralizat de Stat.
 Legea nr. 52/1993 a desființat sistemul de asigurări sociale ale Personalului Bisericii
Ortodoxe Române;
 Legea nr. 34/1993 a desființat sistemul asigurărilor sociale ale cooperației meșteșugărești;
 H.G. nr. 650/1992 a desființat sistemele de asigurări sociale ale membrilor uniunilor de
creație (scriitori, muzicieni, artiști plastici);
Sistemu l privat de asigurări al avocaților s -a dovedit a fi unul puternic și a continuat să funcționeze.
Reforma reală a sistemului asigurărilor sociale de stat a fost dată de apariția Legii nr. 19/2000.
Legea a realizat modificarea de substanță a concepției asup ra asigurărilor sociale, având puternice
valențe împrumutate de la concepția distributivă asupra asigurărilor sociale, făcând posibil accesul la
sistemul de asigurări sociale tuturor persoanelor producătoare de venituri, fără a se limita ca în trecut
doar la titularii contractelor de muncă.
Asigurările sociale de sănătate au fost organizate in mod independet prin Legea 145/1997 privind
asigurările sociale de sănătate. Ulterior a apărut OUG 150/2002 – privind asigurarea și funcționarea
sistemului de asigurăr i sociale de sănătate, care abrogat Legea 145/1997.
Reforma în domeniul sanitar a avut ca bază legală Legea nr. 95/2006, care a abrogat printre
altele și OUG 150/2002. Această lege, prin Titlul VII – intitulat "Asigurările Sociale de Sănătate" a
redefinit întregul sistem de asigurări sociale de sănătate.9 Ultima schimbare legislativa in domeniul
asigurarilor sociale este caracterizata de Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.10

Secțiunea a II -a: Categorii de persoane asigurate în sistem ul public de pensii și alte drepturi de
asigurări sociale potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Dreptul cetățenilor români de a beneficia de asigurări sociale este consacrat în Constituție
indirect, respectiv prin consacrar ea dreptului la ocrotirea sănătății11, dar cu acest prilej legiuitorul
constituant face vorbire expresă despre obligația statului de a organiza sistemul public de asigurări
sociale.

9 A se vedea https://filbuc -caa.ro/ro/istorie/scurt -istoric-al-asigurarilor -sociale -in-Romania .
10 A se vedea Petroșel Norocel Florin, Scurt istoric al asigurărilor sociale în România, 2018 .
11 A se vedea Constituția României, art. 34, alin. 1.

În acest sens, legea reglementează sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări
sociale12. Pentru a putea fi mai ușor gestionate resursele financiare destinate susținerii sistemului
public de asigurări sociale, a fost creat un buget public, de interes național, care să servească exclusiv
realizării acestui scop. S istemul public de asigurări sociale se referă, cu precădere, la pensii, dar și la
alte drepturi de asigurări sociale.
În România, regăsim trei sisteme de asigurare pentru pensii – „cei 3 Piloni”, sisteme ce
funcționează astfel:
 Sistemul de pensii publice – reglementat prin Legea nr.263/201013 – Pilonul I;
 Sistemul de pensii administrat privat – reglementat de Legea nr.411/2004 –
Pilonul II;
 Sistemul de pensii facultative – reglementat prin Legea nr.204/2006 – Pilonul
III.
Sistemul de pensii publice presupune asigurarea publică obligatorie. Fondurile colectate sunt
administrate de o instituție publică: Casa Națională de Pensii Publice. Acest sistem funcționează pe
principiul repartiției, în sensul că toate fondurile strânse din plata contribuțiilor se redistri buie sub
forma plății prestațiilor.14
Potrivit art icolului 2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice,
sistemul public de pensii funcționează ca urmare a unor principii de bază:
“a) principiul unicitatii, potrivit caruia statul org anizeaza si garanteaza sistemul public de pensii
bazat pe aceleasi norme de drept, pentru toti participantii la sistem;
b) principiul obligativitatii, potrivit caruia persoanele fizice si juridice au, conform legii,
obligatia de a participa la sistemul p ublic de pensii, drepturile de asigurari sociale
exercitandu -se corelativ cu indeplinirea obligatiilor;
c) principiul contributivitatii, conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza
contributiilor datorate de persoanele fizice si ju ridice participante la sistemul public de pensii,
drepturile de asigurari sociale cuvenindu -se in temeiul contributiilor de asigurari sociale platite;
d) principiul egalitatii, prin care se asigura tuturor participantilor la sistemul public de pensii,
contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu, intre persoane aflate in aceeasi
situatie juridica, in ceea ce priveste drepturile si obligatiile prevazute de lege;
e) principiul repartitiei, pe baza caruia fondurile de asigurari sociale se red istribuie pentru plata
obligatiilor ce revin sistemului public de pensii, conform legii;

12 A se vedea Cristina Oneț, Drept financiar , 2005, Ed. All Beck, București, p.89.
13 A se vedea Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicat ă in Monitorul Oficial, Partea
I nr. 852 din 20 decembrie 2010 Publicată în M.OF. nr.927/23.12.2003, republicată în M.OF. nr.
112/06.02.2004.
14 Art.2 lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice;

f) principiul solidaritatii sociale, conform caruia participantii la sistemul public de pensii isi
asuma reciproc obligatii si beneficiaza de drepturi pentru prevenir ea, limitarea sau inlaturarea
riscurilor asigurate prevazute de lege;
g) principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine statatoare a sistemului public de pensii,
conform legii;
h) principiul imprescriptibilitatii, potrivit caruia dreptul la pensie nu se prescrie;
i) principiul incesibilitatii, potrivit caruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau partial. ”
Cu titlu de lege ferenda, putem aprecia că includerea principiului indexării în lista principiilor
ce guvernează sistemul public de pe nsii ar asigura un cadru legal care să permită indexarea automată.
Reglementarea acestui principiu al indexării ar duce la corelarea ratei inflației cu punctul de pensie,
precum și la menținerea unui raport constant între pensia medie și câstigul salarial mediu.15

1. Persoanele asigurate obligatoriu.

În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:
I. “a) persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca,
inclusiv soldatii si gradatii voluntari;
b )functionarii publici;
c) cadrele militare în activitate, soldatii si gradatii voluntari, politistii si functionarii
publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, din domeniul apararii nationale,
ordinii publice si sigurantei national e;
d) persoanele care realizeaza venituri de natura profesionala, altele decât cele salariale,
din drepturi de autor si drepturi conexe;
II. persoanele care îsi desfasoara activitatea în functii elective sau care sunt numite în
cadrul autoritatii executiv e, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii
cooperatori dintr -o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi si obligatii sunt
asimilate, în conditiile legii, cu cele ale persoanelor prevazute la pct. I;
III. persoanele care beneficiaza de drepturi banesti lunare, ce se asigura din bugetul
asigurarilor pentru somaj, în conditiile legii – someri;
IV. persoanele care realizeaza, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic
echivalent cu cel putin de 4 ori câ stigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului
asigurarilor sociale de stat si care se afla în una dintre situatiile urmatoare:
a)administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de
management;

15 A se vedea Claudia -Ana Moarcăș Costea, Dreptul securității sociale , 2013, Ed. C.H.Beck, București, p. 39.

b)membri ai întreprin derii individuale si întreprinderii familiale;
c)persoane fizice autorizate sa desfasoare activitati economice;
d)persoane angajate în institutii internationale, daca nu sunt asiguratii acestora;
e)alte persoane care realizeaza venituri din activitati prof esionale;
V. cadrele militare trecute în rezerva, politistii si functionarii publici cu statut special din
sistemul administratiei penitenciare ale caror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul apararii
nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, care beneficiaza de ajutoare lunare ce se asigura din
bugetul de stat, în conditiile legii; ”16

2. Categorii de persoane asigurate facultativ.

Se pot asigura în sistemul public de pensii, pe baza de contract de asigurare sociala, în
conditiile Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice , avocatii, personalul clerical si cel
asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum și orice
persoană care dorește să se asigure, respectiv s ă își complet eze venitul asigurat.17
În prezent, orice persoană fizică se poate asigura pe bază de contract cu Casa Teritorială de
Pensii Publice, în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința, în vederea obținerii unei
pensii pentru limită de vârstă, iar raporturile de asigurare vor fi reglementate de contractul respectiv.
Contractul astfel încheiat se numește contract de asigurare socială. Acesta trebuie să îmbrace forma
scrisă și produce efecte de la data înregistrării sale la casa teritorială de pe nsii (art. 12 din Legea nr.
263/2010). Contractul de asigurare socială este reziliat din inițiativa casei teritoriale de pensii, în
cazul neplății contribuției de asigurări sociale pentru o perioadă de 6 luni consecutive.
Astfel, se pot asigura:
o Persoanele care nu realizează venituri în una din formele menționate pentru persoanele
asigurate obligatoriu și care doresc să se asigure;
o Persoanele care realizează venituri într -una din formele de mai sus, dar care doresc să -și
completeze venitul asigurat;
o Avocați i, personalul clerical și cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege,
neintegrate în sistemul public.
o Venitul asigurat înscris în contractul de asigurare socială în baza căruia se calculează
contribuția de asigurări sociale se modifică, din ini țiativa asiguratorului, respectiv a
casei teritoriale de pensii, prin notificarea asiguratului, ori de câte ori venitul lunar
asigurat este mai mic decât nivelul minim prevăzut de lege

16 A se vedea http://birouavocati.ro/legea -pensiilor -persoanele -asigurate -obligatoriu -sistemul -public -de-pensii/ .
17 A se vedea Lector dr. Cristina Protopopescu, Suport curs Asigurări și protecție socială , 2010 , p. 27;

o Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale pentru asigu rații voluntar o
constituie venitul lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială, dar nu mai
puțin decât valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Secțiunea a III -a: Aspecte de ordin fiscal privind contribuția de asigu rări sociale

Un rol esențial în gestionarea sistemului de asigurări sociale îl au aspectele de ordin fiscal, în
acest sens, fiscalitatea reprezentand o parghie, un mecanism pentru a influența scopul urmărit. Din
punct de vedere fiscal, plătitorii sistemul ui public de asigurari sociale au denumirea – calitatea de
contribuabili, iar categoria acestora este stabilită de lege, în speță de Legea 227/2015 privind Codul
Fiscal. Fara a detalia, contributiile de asigurari sociale se platesc de catre mai multe categ orii de
persoane fizice si juridice, conform legii.
În România, potrivit art. 136 din Codul Fiscal, plătitorii de venit la sistemul public de pensii
sunt:
“a) cetățenii români, cetățenii altor state sau apatrizii, pe perioada în care au, conform legii,
domiciliul ori reședința în România;
b) cetățenii români, cetățenii altor state și apatrizii care nu au domiciliul sau reședința în
România, în condițiile prevăzute de legislația europeană aplicabilă în domeniul securității sociale,
precum și de acordurile privind sistemele de securitate socială la care România este parte;
c) persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, atât
pe perioada în care persoanele fizice care realizează venituri din salarii ori asimilat e salariilor
desfășoară activitate, cât și pe perioada în care acestea beneficiază de concedii și indemnizații de
asigurări sociale de sănătate;
d) Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin agențiile pentru ocuparea forței
de muncă județene și a municipiului București, pentru persoanele care beneficiază de indemnizație de
șomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecție socială ori de indemnizații de asigurări sociale de
sănătate care se acordă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, potrivi t legii, și pentru care dispozițiile
legale prevăd plata de contribuții de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat
din bugetul asigurărilor pentru șomaj;
e) Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin casele de asigurări de sănătate subordonate,
pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2), art. 23 alin. (2) și la art. 32 din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate,
aprobată cu modificări și compl etări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările
ulterioare;

f) unitățile trimițătoare, pentru personalul român trimis în misiune permanentă în străinătate,
inclusiv pentru categoriile de personal trimise în misiune temporară sau permanentă î n străinătate
prevăzute prin hotărâre a Guvernului, pentru soțul/soția care însoțește personalul trimis în misiune
permanentă în străinătate și căruia/căreia i se suspendă raporturile de muncă sau raporturile de
serviciu și pentru membrii Corpului diplomat ic și consular al României, cărora li se suspendă
raporturile de muncă, ca urmare a participării la c ursuri ori alte forme de pregătire în străinătate, pe o
durată care depășește 90 de zile calendaristic e.”
Toate aceste persoane au calitatea de contribuabi li la sistemul public de pensii. Acestia
respecta legislatia europeana aplicabila in domeniul securitatii sociale si acordurile privind sistemele
de sec uritate sociala la care Romania este parte.18

1. Calculul și plata contribuției de asigurări sociale.

Cont ribuabilii mentiona ti anterior datoreaza contributia de asigurari sociale nu doar pentru
veniturile ce le -au realizat pe teritoriul tarii, cat si pentru cele realizate in afara Romaniei, evident,
respectand legislatia europeana aplicabila in domeniul securitatii sociale.
Aici regasim, conform art. 137 din Codul Fiscal:
a) venituri din salarii sau asimilate salariilor, definite conform art. 76 – “(1) Sunt considerate
venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană f izică rezidentă ori
nerezidentă ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de
serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se
referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru
incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor care obțin venituri din salarii și asimilate
salariilor”;
b) venituri din activități independente, definite conform art. 67 -” Venituri le obținute din
activități independente desfășurate în România, potrivit legii, se consideră ca fiind obținute din
România, indiferent dacă sunt primite din România sau din străinătate” ;
c) venituri din drepturi de proprietate intelectuală, definite la ar t. 70 -”Veniturile din
valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din drepturi de autor și
drepturi conexe dreptului de autor, inclusiv din crearea unor lucrări de artă monumentală, brevete de
invenție, desene și modele, mărci și indicații geografice, topografii pentru produse semiconductoare
și altele asemenea”, cu excepția unei situatii speciale – veniturilor obtinute in cazul exploatarii de
catre mostenitori a drepturilor de proproetate intelectuala.
d) indemnizații de șomaj;

18 A se vedea art. 136 din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal;

e) indemnizații de asigurări sociale de sănătate.
Pana la 31 decembrie 2017, tabloul contributiilor sociale ajungea la cel putin 39,25%, insa in
functie de conditiile de munca ale salariatului, totalull contributiilor putea ajungea la 49,95%.
Din 1 ianuarie 2018, potrivit noilor modificari legislative, guvernul a redus numărul de
contribuții sociale obligatorii pe care trebuie să le plătească angajatorii pentru propriii salariați.
Au ramas viabile doar contributia la pensii, contributia la sanatat e, precum si contributia
asiguratorie pentru munca. Primele doua sunt suportate in intregime de catre salariat, iar cea
asiguratorie este suportata de catre angajator.
Teoretic, de la inceputul acestui an, 2018, exista doar trei contributii de asigurari so ciale
obligatorii. Mai exact, este vorba de următoarele contribuții obligatorii: contribuția la pensii pentru
condiții normale de muncă, în cotă de 25%, ce este în totalitate în sarcina salariatului . Dacă este vorba
de condiții deosebite de muncă, angajato rul are în sarcină o cotă suplimentară de 4% (deci 29% în
total, salariat + angajator) . Pentru condiții speciale de muncă, angajatorul are în sarcină o cotă
suplimentară de 8% (deci 33% în total, salariat + angajator) . Pe lângă acestea, avem si contribuția la
sănătate , în cotă de 10%, ce este în totalitate în sarcina salariatului , respectiv contribuția asiguratorie
pentru muncă, în cotă de 2,25%, ce este în totalitate în sarcina angajatorului.
Pentru salariații care lucrează în condiții normale, se datoreaz ă contribuția de asigurări sociale
de 25%, însă dacă este vorba de condiții mai grele de muncă, se datorează o contribuție de 29% sau
33%. Cu alte cuvinte, angajatorul datorează contribuții de asigurări sociale împreună cu salariatul
numai când vine vorba de condiții mai grele de muncă.
Concret, au rămas contribuția la pensii (CAS) și contribuția la sănătate (CASS), ce sunt
suportate în totalitate de salariat, plus contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM), ce este suportată
doar de angajator.
Avand in ve dere art icolul 139 din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal , baza lunară de calcul
al contribuției de asigurări sociale, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau
asimilate salariilor, o reprezintă câștigul brut realizat din salar ii și venituri asimilate salariilor, care
include:
a) veniturile din salarii, în bani și/sau în natură, obținute în baza unui contract individual de
muncă, a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevăzut de lege;
b) indemnizațiile din activită ți desfășurate ca urmare a unei funcții de demnitate publică,
stabilite potrivit legii;
c) indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese în cadrul persoanelor
juridice fără scop patrimonial;
d) remunerația administratorilor societăților, companiilor/societăților naționale și regiilor
autonome, desemnați/numiți în condițiile legii, precum și sumele primite de reprezentanții în

adunarea generală a acționarilor și în consiliul de administrație (sumele intră în baza lunară de cal cul
al CAS, indiferent dacă persoanele respective sunt din cadrul aceleiași entități ori din afara ei,
pensionari sau angajați cu contract individual de muncă);
e) remunerația obținută de directorii cu contract de mandat și de membrii directoratului de la
societățile administrate în sistem dualist și ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum și
drepturile cuvenite managerilor, în baza contractului de management prevăzut de lege;
f) sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului d e audit, după caz, precum
și sumele primite pentru participarea în consilii, comisii, comitete și altele asemenea (sumele intră în
baza lunară de calcul al CAS, indiferent dacă persoanele respective sunt din cadrul aceleiași entități
ori din afara ei, pens ionari sau angajați cu contract individual de muncă);
g) sumele din profitul net cuvenite administratorilor societăților, potrivit legii sau actului
constitutiv, după caz, precum și participarea la profitul unității pentru managerii cu contract de
manageme nt, potrivit legii;
h) sumele reprezentând participarea salariaților la profit, potrivit legii;
i) sume reprezentând salarii/diferențe de salarii, stabilite în baza unor hotărâri judecătorești
rămase definitive și irevocabile/ hotărâri judecătorești defini tive și executorii;
j) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru
acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite de salariați, potrivit legii, pe perioada
delegării/detașării, după caz, în altă localita te, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, pentru
partea care depășește plafonul neimpozabil;
k) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru
acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite d e salariații care au stabilite raporturi de muncă
cu angajatori din străinătate, pe perioada delegării/detașării, după caz, în România, în interesul
serviciului, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru diurna
acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter
temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător țării de rezidență a angajatorului, de care ar
beneficia personalul din instituțiile publice din România dacă s -ar deplasa în țara respectivă;
l) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru
acoperirea cheltuielilor de transport și cazare primite pe perioada deplasării de către administratorii și
directorii care își desfășoar ă activitatea în baza contractului de mandat, de către membrii
directoratului de la societățile administrate în sistem dualist și ai consiliului de supraveghere, precum
și de către manageri, în baza contractului de management prevăzut de lege, pentru parte a care
depășește plafonul neimpozabil;
aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare primite
pe perioada deplasării de către administratorii și directorii care își desfășoară activitatea în baza

contractu lui de mandat, de către membrii directoratului de la societățile administrate în sistem dualist
și ai consiliului de supraveghere, precum și de către manageri, în baza contractului de management
prevăzut de lege, pentru partea care depășește plafonul neimp ozabil;
m) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru
acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite pe perioada deplasării în România, în interesul
desfășurării activității, de către administratori sau directori, care au raporturi juridice stabilite cu
entități din străinătate, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal
pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu
caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător țării de rezidență a entității, de care ar
beneficia personalul din instituțiile publice din România dacă s -ar deplasa în țara respectivă;
n) remunerația primită de președintele asociației de proprietari sau de alte persoane, în baza
contractului de mandat;
o) indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate suportate de angajator sau din Fondul
național unic de asigurări sociale de sănătate, primite pe perioada în care persoanele fizice care
realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor beneficiază de concedii medicale și de
indemnizații de asigurări sociale de sănătate, pentru care baza lunară de calcul al contribuției de
asigurări sociale este suma reprezentând 35% din câștigul sala rial mediu brut, corespunzător
numărului zilelor lucrătoare din concediul medical;
p) sumele primite de reprezentanții în organisme tripartite, potrivit legii;
q) veniturile reprezentând plăți compensatorii suportate de angajator potrivit contractului
colectiv sau individual de muncă.
Contributia de asigurari sociale datorată de persoanele fizice care realizează venituri din
activități independente: baza de calcul o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai
mic decât nivelul salariului d e bază minim brut pe țară garantat în plată aprobat prin hotărâre a
Guvernului, în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția.

2.Sumele pentru care nu se datorează contribuția de asigurări sociale .

Se exceptează de la plata contribuțiilor de as igurări sociale următoarele venituri:
a) prestațiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat, potrivit legii;
b) veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate de către persoanele fizice asigurate în
sisteme proprii de asigurări social e, din activități pentru care există obligația asigurării în aceste
sisteme potrivit legii;
c) veniturile acordate, potrivit legii, personalului militar în activitate, polițiștilor și
funcționarilor publici cu statut special care își desfășoară activitatea în instituțiile din sectorul de

apărare, ordine publică și securitate națională, pentru care se datorează contribuție individuală la
bugetul de stat potrivit Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.
d) ajutoarele/sumele acordate potrivit legii, în cazul decesului personalului din cadrul
instituțiilor publice de apărare, ordine publică.

3.Termenele de plată a contribuției de asigurări sociale.

Contribu țiile de asigur ări sociale se declar ă și se pl ătesc în func ție de categoria de venit sup usă
calcului și plății acesteia . Conform art.147 din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal, persoanele
fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, instituțiile prevăzute la art.
136 lit. d) – f), precum și persoanele fizice care realizează în România venituri din salarii sau asimilate
salariilor de la angajatori din state care nu intră sub incidența legislației europene aplicabile în
domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care
România este parte sunt obligate să depună lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare ce lei
pentru care se plătesc veniturile declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale,
impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate .

Secțiunea a IV -a: Stagiul de cotizare – definiție, condiții speciale, deosebite de muncă, stagiul
complet de cotizare, stagiul minim de cotizare

stagium [latină – etapă, vechime] + cotisation [franceză – sumă fixă plătită periodic]19
Pentru a putea beneficia de asigur ări sociale din sistemul public, cu referire in principal la una
din cea mai important ă form ă de asigurare sociala, pensia, prin lege sunt reglementatae condi țiile în
care acestea pot fi acordate. Astfel, plec ând de la princpiul contributivit ății, dreptul la asigurarea
social ă – pensia este dat de timpul în care s -a facut cotiza ția, perioada ce poart ă denumirea de stagiu
de cotiza ție. Constituie stagiu de cotizare perioada de timp pentru care s -au datorat contrib uții de
asigur ări sociale la sistemul public de pensii, precum și cea pentru care asigura ții cu declara ție

19 A se vedea
https://dreptmd.wordpress.com/cursuri -universitare/dreptul -protectiei -sociale/stagiul -de-cotizare -vechimea -i
n-munca/ .

individual ă de asigurare socia lă au datorat și-au pl ătit contribu ții de asigur ări sociale la sistemul
public de pensii.20
Stagiul de cotizare reprezintă perioada de activitate a persoanei, precum și perioada în care
persoana nu a lucrat, dar în baza contractului a transferat individual contribuția anuală prevăzută de
lege sau a îndeplinit anumite activități pentru care este eliberată de plata contribuției. Realizarea
stagiului de cotizare este o condiție necesară stabilirii pensiilor pentru limită de vîrstă, pensiilor de
dizabilitate sau de urmaș.
Conform prevederilor art. 3 alin. (1) lit. p) din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de
pensii publice, cu modificările si completările ulterioare, în sistemul public de pensii stagiu de
cotizare reprezin tă „perioada de timp pentru care s -au datorat contribuții de asigurări sociale la
sistemul public de pensii, precum și cea pentru care asigurații cu declarație individuală de asigurare
sau contract de asigurare socială au datorat și plătit contribuții de a sigurări sociale la sistemul public
de pensii.” De asemenea, potrivit prevederilor art. 48 din Legea 263/2010 , cu modificarile si
completarile ulterioare, stagiul de cotizare se constituie din insumarea perioadelor pentru care s -a
datorat contributia la b ugetul asigurarilor sociale de stat de catre angajator si asigurat sau, dupa caz,
s-a datorat si platit de catre asiguratii prevazuti la art. 6 alin. (1) pct. IV si alin. (2) din lege.
In sistemul public de pensii, stagiul de cotizare se constituie din insumarea perioadelor
pentru care s -a datorat contributia la bugetul asigurarilor sociale de stat de catre angajator si asigurat
sau, dupa caz, s -a datorat si platit de catre asiguratii prevazuti la art. 6 alin. (1) pct. IV si VI si alin.(2).
Stagiul de cotizare corespunzator contributiei de asigurari sociale datorate in conditiile art. 31
alin. (5) se determina prin aplicarea asupra perioadei de cotizare a raportului dintre cota de contributie
individuala de asigurari sociale si cota de contribu tie de asigurari sociale aprobata pentru locurile de
munca in conditii normale.
In sistemul public de pensii se asimileaza stagiului de cotizare si perioadele necontributive,
denumite in continuare perioade asimilate, in care asiguratul:
a) a beneficiat de pensie de invaliditate;
b) a urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar, organizat potrivit legii, pe
durata normala a studiilor respective, cu conditia absolvirii acestora cu diploma;
c) a satis facut serviciul militar ca militar in termen sau militar cu termen redus, pe
durata legal stabilita, a fost concentrat, mobilizat sau in prizonierat;
d) a beneficiat, in perioada 01 aprilie 2001 – 01 ianuarie 2006 de indemnizatii de
asigurari sociale, acordate potrivit legii;
e) a beneficiat, incepand cu data de 01 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate

20 A se vedea Claudia -Ana Moarcăș Costea, op.cit. , 2013, Ed. C.H.Beck , București, p . 49;.

temporara de munca cauzata de accident de munca si boli profesionale;
f) a beneficiat, incepand cu data de 01 ianuarie 2006, de concediu pentru cresterea
copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani;
g) a fost elev al unei scoli militare/scoli de agenti de politie sau student al unei institutii de
invatamant din sistemul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala pentru formarea
cadrelor militare, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei
penitenciare,cu exceptia liceului militar.
Asigu ratii care au absolvit mai multe institutii de invatamant superior, conform prevederilor
lit. b), beneficiaza de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii, la
alegere. Stagiul de cotizare se certific ă asigura ților, din oficiu, o dată la 2 ani, de CNPP și de casele de
pensii sectoriale. Stagiul de cotizare se certific ă și la cererea asigura ților contra cost. Tariful
serviciului respectiv se stabile ște anual de CNPP și casele de pensii sectoriale. Stagiul de cotizare se
certific ă și la cererea asigura ților contra unei taxe de 15 lei, oric ând în timpul anului. Persoanelor care
solicit ă presta ții sub form ă de pensii în timpul anului calendaristic li se certifica stagiul de cotizare din
oficiu, de c ătre Serviciul Eviden ță Încasare Contribu ții.

Stagiul minim de cotizare

Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, at ât pentru femei, c ât și pentru b ărbați.

Stagiul complet de cotizare
Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, at ât pentru femei, c ât și pentru b ărbați.
Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice reglementeaz ă și anumite situa ții
când vârsta standard de pensionare poate fi redus ă, în anumite condi ții expres prev ăzute de lege.
1. Persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap
preexistent calității de asigurat, în funcție de gradul handicapului, beneficiază de reducerea stagiilor
de cotizare și a vârstelor standard de pensionare, astfel (art 58 din Legea nr. 263/2010):
Cu 15 ani, reducerea vârstei standa rd de pensionare, dacă au realizat cel puțin o treime din
stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap grav;
Cu 10 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, dacă au realizat cel puțin două
treimi din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu h andicap accentuat;
Cu 10 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, dacă au realizat stagiul complet de
cotizare, pentru cei cu handicap mediu.

2. Asigurații nevăzători beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă,
dacă au reali zat ca nevăzător cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare prevăzut de lege.
3. Asigurații care au realizat stagiul complet de cotizare și care și -au desfășurat activitatea
integral sau parțial în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în
condiții de muncă deosebite, speciale au dreptul la pensie pentru limită de vârsta, cu reducerea
vârstelor standard de pensionare, conform tabelelor prevăzute de lege (a se vedea art icolul 55 din
Legea nr. 263/2010).
4. Asigura ții care și -au desfășurat activitatea în locuri de muncă în condiții speciale din
unitățile miniere și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 ani în aceste condiții speciale
beneficiază de pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei de pensionare cu 20 de ani. Vârsta
astfel redusă nu poate fi mai mică de 45 ani. Aici, stagiul complet de cotizare pentru aceste persoane
este de 20 de ani.
5. Salariații care și -au desfășurat activitatea în condiții speciale în activități artistice și ca re
au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 ani, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă cu o
reducere de 15 ani a vârstelor de pensionare. Vârsta astfel redusă nu poate fi mai mică de 50 de ani, cu
excepția balerinilor și acrobaților pentru care vârsta de pensionare nu poate fi mai mică de 40 de ani
pentru femei și 45 de ani pentru bărbați.
6. Persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare în activitățile de cercetare,
explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nuc leare și care au realizat un stagiu de
cotizare de cel puțin 15 ani în zona I de expunere la radiații sau de 17 ani în zona II de expunere la
radiații beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă. 21
La stabilirea pensiei de inval iditate se acorda un stagiu potential, determinat ca diferenta
intre stagiul complet de cotizare prevazut in anexa nr. 5 sau, dupa caz, anexa nr. 6 si stagiul de
cotizare realizat pana la data acordarii pensiei de invaliditate. Stagiul potential rezultat m ai sus nu
poate fi mai mare decat stagiul de cotizare pe care persoana l -ar fi putut realiza de la data acordarii
pensiei de invaliditate pana la implinirea varstei standard de pensionare.
„Pentru stagiul potential, acordat persoanelor in drept s a obtina o pensie de
invaliditate, punctajul lunar este de:
a) 0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate;
b) 0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate;
c) 0,35 puncte pentru gradu l III de invaliditate.”22

Calcularea stagiului de cotizare

21 A se vedea Alexandru Athanasiu, Ana -Maria V lăsceanu, Curs Sistemul unitar de pensii publice , 2018, p.58.
22 A se vedea https://www.cnpp.ro/pensia -de-invaliditate ;

Stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care:
i. Fie s -au datorat contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii (indiferent dacă
s-a plătit sau nu contr ibuția); acest sistem de calcul se aplică în cazul salariaților și persoanelor
asimilate acestora, precum și persoanelor care obțin venituri din activități independente sau din
drepturi de proprietate intelectuală (art. 6 pct. I, II, III, IV din Legea nr. 263/2010);
ii. Fie s-au datorat și plătit aceste contribuții (condiții cumulative); acest sistem de calcul se
aplică în cazul celorlalte categorii de asigurați decât salariații și persoanele asimilate acestora
(asigurații cu declarație individuală de asigurare sau contract de asigurare socială)persoanelor care se
asigură voluntar în sistemul public de pensii.
iii. În situația asiguraților care obțin venituri din activități independente care au depus
declarația individuală de asigurare, dacă la definiti varea anului fiscal se constată că venitul net/brut
anual realizat la sfârșitul anului este mai mic decât 12 salarii de bază minime brute pe țară garantate în
plată și aceștia au plătit contribuție de asigurări sociale, stagiul de cotizare se determină pri n
raportarea venitului la care s -a achitat contribuția de asigurări sociale la salariul minim brut pe țară
garantat în plată (prin urmare, contribuția de asigurări sociale nu se restituie, iar aceștia vor avea un
stagiu de cotizare mai mic, întrucât nu au plătit contribuții cel puțin la nivelul salariului de bază
minim brut pe țară).

Perioadele asimilate stagiului de cotiza re

Legea prevede și acele perioade asimilate, situa ția când, deși nu se plătesc contribuții,
respectivele perioade se iau în considerare la calculul stagiului de cotizare .(e.g. perioada în care
asigurații au beneficiat de pensie de invaliditate, perioada în care asigurații au beneficiat de pensie de
invaliditate, perioada în care asigurații au urmat cursurile de zi ale învățămâ ntului universitar
organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora cu
diplomă, perioada în care asigurații au satisfacut serviciul militar, ca militar în termen sau militar cu
termen redus, a fost concent rat, mobilizat sau în prizonierat, perioada în care, începând cu data de 1
ianuarie 2006, asiguratul a beneficiat de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 1 an,
2 ani sau 3 ani în cazul copilului cu handicap).
Perioadele menționate anter ior sunt asimilate stagiului de cotizare doar dacă, în acest timp,
persoanele în cauză nu au realizat stagii de cotizare prin plata sau datorarea de contribuții.
Perioadele asimilate, în care asiguratul a urmat cursurile la zi ale învățământului superior, a
beneficiat de pensie de invaliditate, a satisfăcut stagiul militar, nu sunt luate în calcul pentru obținerea
pensiei anticipate sau a pensiei anticipate parțiale.

Evidenta drepturilor și obligatiilor de asigurări sociale se realizează pe baza codului n umeric
personal al asiguratului.

Capitolul al II -lea: NOȚIUNEA DE PENSIE. CATEGORII DE PENSII. MODUL DE
STABILIRE A PENSIEI. PLATA PENSIILOR.
Sectiunea I.Idei introductive.Defini ție. Categorii.
Pentru a analiza si argumenta importanta pensiei este necesar a se exprima o defi nitie a
acesteia.
1.No țiunea de pensie.
Pensia a fost definit ă ca fiind “drepturi bane ști acordate salaria ților la expirarea unei perioade
determinate de activitate și la împlinirea v ârstei prev ăzute de lege ori în cazul p ierderii totale sau în
cea mai mare parte, a capacit ății de munc ă, precum și urma șilor acest or persoane ”23
Din punct de vedere etimologic, termenul de pensie este de origine latină. El are semnificația
de provizie pentru mâncare și locuință. La romani desemna alocația plătită periodic veteranilor din
armată în semn de recunoștință pentru serviciile aduse. Ea se oferea și persoanelor din afara granițelor
imperiului, asigurând acestora locuință și un venit.

2. Categorii de pensii .

Pornind de la principiil e de baza care stau la baza sistemului public de pensii – unicitate,
egalitate, solidaritate sociala , obligativitate, contributivitate, repartitie, autonomie, imprescribilitat e,
inaccesibilitat e si indexar e – si reamintind ca acestea sunt cea mai important ă form ă de protec ție
social ă, analiz ăm în continuare fiecare categorie de pen sie.
Cele mai însemnate prestații ale sistemului public de asigurări sociale sunt pensiile.
Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă o pondere de cca. 89,5% în totalul celor de asigurări
sociale.
De acest drept beneficiază mai multe persoane, astfel:
a) asigurații prin efectul legii și cei pe bază de contract individual de asigurare care plătesc
individual (în numele cărora se plătește) contribuția de asigurări sociale;
b) asigurații care satisfac obligații militare;

23 S.Ghimpu,I.T. Ștefănescu, S.Beligradeanu, G.Mohanu, Dreptul muncii , Volumul I , Ed.Științifică și
enciclopedic ă, Bucuresti, 1978, p.312 -313.

c) elevii, ucenicii și studenții care și -au pierdut în totalitate sau cel puțin jumătate din capacitatea
de muncă ca urmare a bolilor profesionale sau a accidentelor de muncă survenite în timpul și din
cauza practicii profesionale;
d) persoanele care și -au pierdut în totalitate sau parțial capacitatea de muncă și marii mutilați ca
urmare a participării la evenimentele din decembrie 1989, chiar dacă erau cuprinși într -un sistem de
asigurări sociale anterior ivi rii invalidității din această cauză;
e) persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare dar, la data solicitării drepturilor de pensie,
nu au calitatea de asigurat;
f) urmașii persoanelor menționate mai sus în calitate de beneficiari de pensie (copiii și/sau șotul
supraviețuitor).
Cadrul normativ în vigoare prevede acordarea a cinci tipuri de pensii și anume:24
1. Pensia pentru limită de vârstă;
2. Pensia anticipată;
3. Pensia anticipată parțială;
4. Pensia de invaliditate;
5. Pensia de urmaș.

2.1. Pensia pentru limita de vârstă se acordă persoanelor care îndeplinesc cumulativ, atât
condițiile de vârstă, cât și stagiul de cotizare. Astfel, vârstă standard de pensionare este de
65 de ani pentru bărbați și de 63 de ani pentru femei .25 Pe termen lung, însă, egalizarea
varstelor standard de pensionare între barbati și femei, nu va putea fi evitată .26 Prevederile
legale care stabilesc vârste standard de pensionare diferite pentru femei și bărbați au fost
atacate în repetate rânduri la Curtea Constituțională27, pe motiv că încalcă principiul egalității
în fața legii, consacrat în art. 16 din Constituția României, contravenind totodată și
dispozițiilor cuprinse în Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului
privind punerea în aplicare a principiulu i egalității de șanse și al egalității de tratament între
bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă28. Pentru a sublinia această idee,
Curtea Constituțională a admis in luna iunie a anului 2018 excepția de neconstituționalitate a
dispozi țiilor art.56 alin. (1) lit.c) teza întâi din Codul muncii și a constatat că acestea sunt

24 A se vedea art. 51 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice .
25 Atingerea acestor coordonate se va realiza printr -o creștere graduală, conform eșalonării prevăzute în anexa
nr. 5 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice .
26 A se vedea Ene Stefan, Enache Sorin, Pensii, Prestatii sociale si asigura ri, Teorie si practica, Ed.
Monitorul Oficial, Bucuresti, 2012 .
27 E.g.: Decizia Curții Constituționale nr. 888/2006 publicată în M. Of. nr. 54 din 24 ianuarie 2007; Decizia
Curții Constituționale nr. 93/2008 publicată în M. Of. nr. 154 din 28 februarie 200 8.
28 Publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților europene L 204 din 26 iulie 2006 .

constituționale în măsura în care sintagma „ condiții de vârstă standard ” nu elimin ă varianta
unei femei de a solicita ontinuarea executării contractului individual de muncă în aceleași
condiții cu ale unui bărbat, adică la vârsta de 65 de ani. Vârsta de pensionare standard este
stabilită în funcție de data nașterii. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, iar stagiul
complet este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Cadrele militare, polițiștii și
funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, din domeniul
apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, beneficiază de reglementări legale în
care vârstă de pensionare standard este de 60 ani și pentru femei, și pentru bărbați. Articolul
55 din Legea 263/2010 prevede că persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au
dreptul la pensie pentru limita de vârstă cu reducerea varstelor s tandard de pensionare în
funcție de condițiile de muncă în care și -au desfășurat activitatea. Astfel, în funcție de aceste
condiții au tratament individualizat cei care și -au desfășurat ac29tivitatea în condiții speciale și
deosebite de muncă, persoanele c u handicap și nevăzătorii. Legiuitorul stabilește pentru
fiecare categorie în parte condiții și norme adaptate în funcție de locul de muncă și/sau
condiția fizică a persoanei. Asigurații care au realizat stagii de cotizare atât în condiții
deosebite,cât și în condiții special sau în alte condiții de muncă prevăzute de legea nr
263/2010, beneficiază cumulativ, de reducerea varstelor standard de
pensionare corespunzătoare fiecărei situații, fără că reducerea totală să depășească 13
ani. Vârstele astfel reduse nu pot fi mai mici de 50 ani pentru femei și 52 de ani pentru
bărbați, respectiv de 45 de ani pentru cadre militare, polițiști și funcționari publici cu statut
special.30
2.2. Pensia anticipată se acordă celor care au realizat un stagiu complet de cotizare , cu cel
mult 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare și care au cel puțîn 8 ani mai
mult decât stagiul complet de cotizare. Reglementări speciale există, în mod normal, la
militari, polițiști și funcționari publici cu statut special care, pe lângă reglementările amintite
mai sus, trebuie să realizeze și stagiul minim de cotizare în specialitate și care se află în
următoarele situații: sunt trecuti în rezervă sau au încetat raporturile de serviciu odată cu
împlinirea limitei d e vârstă în grad ori că urmare a reorganizării unor unități sau că urmare a
clasării că inapt pentru serviciul militar. În cazul pensiei anticipate, reducerea vârstei standard
nu poate fi cumulată cu nici o altă reducere prevăzută de alte acte normative. Cuantumul
pensiei anticipate are la baza aceleași condiții că și în cazul pensiei pentru limita de
vârstă. Atunci când sunt îndeplinite condițiile, pensia anticipată se transformă în pensie pentru
limita de vârstă, această transformându -se din oficiu.

29 A se vedea
https://avocatnet.ro/articol_47270/Pensia -pentru -limit%C4%83 -de-varst%C4%83 -2018 -Cine -se-poate -pensiona -anul –
acesta.html ,
30 A se vedea Claudia -Ana Moarc ăș Costea, op.cit. , Ed C.H.Beck, Bucuresti, 2013 , p.54.

2.3. Pensia anticipată parțială se acordă persoanelor asigurate în condițiile în care au
stagiul complet de cotizare sau celor care au depășit stagiul complet cu până la 8 ani, dar mai
au cel mult 5 ani până la împlinirea vârstei standard de pensionare.la stabilirea stagiului de
cotizare. În vederea acordării pensiei anticipate parțiale, nu sunt luate în calcul perioadele
asimilate. De asemenea, legiuitorul stabilește norme special în privința militarilor, polițiștilor și
funcționarilor publici cu statut s pecial.
Cuantumul pensiei anticipate parțiale se stabilește din cuantumul pensiei pentru limita de
vârstă care s -ar fi cuvenit prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat și
cu numărul de luni cu care s -a redus vârstă standard de pensionare. Procentul de diminuare
pentru fiecare luna de anticipare pornește de la 0.50% până la un an și ajunge la 0.15% la o
perioada cuprinsă între 7 și 8 ani..
Reglementări speciale se aplică persoanelor care au locuit cel puțin 30 de ani în zone afectate
de poluare datorată extracției și prelucrării minereurilor cu conținut de
cupru, plumb sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor,clor, pulberi metalice și emisii de
eliminându -se diminuările și adăugând stagiile de cotizare asimilate și stagiile de cotizare
realizate în perioada de suspendare a pensiei anticipate parțiale în măsură în care acestea există.

2.4. Pensia de invaliditate se acordă asiguraților care și -au pierdut capacitatea de muncă în
totalitate sau cel puțîn jumătate din cauza accidentelor de muncă și bolilor
profesionale, neoplaziilor, schizofreniei și SIDA, bolilor obișnuite și accidentelor care nu au
legătură cu muncă. Elevii, ucenicii și studenții care și -au pierdut total sau cel puțîn jumătate din
capacitatea de muncă, precum și mutilatii din Revoluția din Decembrie 1989 ori in legătură cu
această și care erau cuprinși într -un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidității.
Prin Legea 263/2010 privind sistemul uni tar de pensii publice s-au adus noi modificări in vederea
descurajării pensionarilor de invaliditate nejustificate medical, întrucât era necesar să fie
reglementate condițiile că numai persoanele care și -au pierdut cu adevărat capacitatea de muncă,au
contr ibuit sufficient de mult pentru a beneficia de o pensie pe baza principiului contributivității sau
suferă de boli care le afectează ireversibil capacitatea de muncă să beneficieze de pensie de
invaliditate.31 În funcție de gradul de reducere a capacității de muncă, invaliditatea este de gradul
I când este pierdută în totalitate capacitatea de muncă și capacitatea de autoingrijire, invaliditate de
gradul ÎI când persoană își pierde în totalitate capacitatea de muncă, dar are capacitate de
autoingrijire și in validitate de gradul III când este pierdută capacitatea de muncă cel puțîn
jumătate, dar persoană poate efectua o activitate profesionala egală cu cel puțîn jumătate din
timpul normal de muncă.
Normele și criteriile în baza cărora se face încadrarea în cel e trei grade de invaliditate se
stabilesc prin hotărâri de guvern, la propunerea, după caz, a ministerelor Muncii, Apărării
Naționale, Administrației și Internelor sau a Serviciului Român de Informații, cu avizul Ministerului

31 A se vedea Ene Stefan, Enache Sorin, Pensii,presta ții sociale și asigur ări. Teorie si practic ă, Ed. Monitorul
Oficial, Bucure ști, 2012 , p. 42.

Sănătății. Evaluarea capacităț ii de muncă în vederea stabilirii gradului de invaliditate se face la
cerere de către medicul expert al asigurărilor sociale, în urmă analizării documentelor și a
examinării clinice. Decizia de încadrare în grad de invaliditate se eliberează de medicul exp ert al
asigurărilor sociale, pe baza expertizei medicale. Decizia medicală asupra capacității de
muncă poate fi contestată în termen de 30 de zile de la comunicare la comisiile medicale de
contestații. Contestația se soluționează în termen de 45 de zile de la înregistrare și se comunica în
termen de 5 zile de la dată soluționării. Decizia comisiei medicale poate fi la rândul ei atacat la
instanta judecătorească în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia. Pensia de invaliditate are
la baza două con diții cumulative:gradul de invaliditate stabilit printr -o decizie medicală și stagiul de
cotizare necesar.32
Asigurații au dreptul la pensie astfel:
 Asigurații care și -au pierdut capacitatea de muncă din cauza unui accident de muncă ,a unei
boli profesionale, neoplaziilor, SIDA, schizofreniei, elevii ucenicii și studenții care și -au
pierdut total sau cel puțîn jumătate din capacitatea de muncă,că urmare a accidentelor de muncă
sau bolilor profesionale survenite în timpul și din cauza practicii pro fesionale,persoanele care
și-au pierdut total sau cel puțîn jumătate din capacitatea de muncă și marii mutilate că urmare a
participării la lupta pentru Victoria evoluției din Decembrie 1989 ori în legătură cu
evenimentele revoluționare din decembrie 1989, cei care au satisfăcut stagiul militar că militar
în termen sau militar cu termen redus pe durata legală stabilită au fost
concentrate, mobilizați sau în prizonierat beneficiază de pensie de invaliditate, indiferent de
stagiul de cotizare realizat (art.75 din Legea nr.63/201);
 Asigurații care și -au pierdut capacitatea de muncă din cauza unei boli obișnuite sau accident în
afară muncii,beneficiază de pensie de invaliditate dacă îndeplinesc un anumit stagiu de
cotizare -stagiu necesar -prevăzut expres în rapor t cu vârstă (art.75 alin. (1)
din Legea nr.263/2010).33
La stabilirea cuantumului pensiei de invaliditate, asiguraților care nu au îndeplinit stagiul de
cotizare li se atribuie un stagiu potențial care se calculează scăzând din stagiul complet de cotizare
stagiului de cotizare realizat efectiv până la dată acordării pensiei de invaliditate. Pentru nevăzători
și persoanele cu handicap,stagiul se determina că diferența între stagiul solicitatt pentru pensia de
limita de vârstă și stagiul efectiv.stagiul potenț ial calculat Nu trebuie să fie mai mare decât stagiul
de cotizare care s -ar fi putut realiza de la dată primirii pensiei de invaliditate și până la îndeplinirea
vârstei de pensionare. Pensionarilor cu invaliditate de gradul I, pe lângă pensie, li se acordă o
indemnizație de însoțitor în cuantum de 80% din valoarea unui punct de pensie, indemnizație care
se menține și în cazul trecerii la pensie pentru limita de vârstă.
Periodic, pensionarii de invalidiate sunt evaluati medical la perioade cuprinse într e 1 și 3 ani,
până la stabilirea vârstei standard de pensionare.În urmă fiecărei evaluări (revizuiri),se emite o

32 A se vedea Claudia -Ana Moarc ăș Costea, op. cit. , Ed C.H.Beck, Bucuresti, 2013 , p.63.
33A se vedea Claudia -Ana Moarc ăș Costea, op. cit ., Ed C.H.Beck, Bucure ști, 2013 , p.64.

decizie nouă prin care se stabilește dacă se menține același grad de invaliditate, se încadrează în alt
grad de invaliditate sau este redobândi tă capacitatea de muncă. Nu se supun revizuirii medicale
pensionarii care au invaliditate ce afecteaza capacitate de muncă în mod ireversibil, cei care au
îndeplinit vârstă standard de pensionare și cei care au o vârstă mai mică cu până la 5 ani până la
vârstă standard și au stagiu complet de cotizare. Pensionarul de gradul III are dreptul de a cumula
pensia cu venituri din activități profesionale. Pensia de invaliditate se se transformă în pensie pentru
limita de vârstă, acordându -se cuantumul cel mai avan tajos.

2.5 Pensia de urmaș se acordă copiilor și soțului supraviețuitor ai defunctului în condițiile în
care acesta îndeplinea condițiile pentru a avea o pensie sau era pensionar. Copiii au dreptul la
această pensie doar dacă îndeplinesc următoarele cond iții: până la vârstă de 16 ani, dacă își continuă
studiile într -o formă de învățământ potrivit legii, până la terminarea lor, fără a depăși vârstă de 26
ani, pe toată durata invaliditatii de orice grad, dacă s -a ivit în perioda în care aceștia se aflau
într-una din situațiile de mai sus. Soțul supraviețuitor beneficiază de pensie în următoarele condiții:
– pe tot timpul vieții,de la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de
cel puțin 15 ani;
– pe tot timpul vieții,de la împlinirea vârstei standard de pensionare,dacă durata căsătoriei afost între
10-15 ani, cuantumul se diminuează cu 0.5%,pentru fiecare luna de căsătorie în minus, respectiv cu
6% pentru fiecare an de căsătorie în minus; indiferent de vârstă, pe perioada în care e invalid de
gradulI/ÎI, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțîn 1 an. indifferent de vârstă și durata căsătoriei
dacă decesul soțului susțînător a fost urmarea unui accident de muncă/boli profesionale și dacă soțul
supraviețuitor nu realizează ve nituri lunare dintr -o activitate profesională pentru care asigurarea este
obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut;soțul supraviețuitor
care nu îndeplinește condițiile de mai sus,beneficiază de pensie de urmaș,pe o peri oada de 6 luni de
la dată decesului,dacă în această perioada nu realizează venituri lunare dintr -o activitate
profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din câștigul
salarial mediu brut; soțul supraviețuitor care are în îngrijire la dată decesului sustinatorului unul săi
mai mulți copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaș până la dată împlinirii de
către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele in care nu realizează venituri lunare din tr-o
activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din
câștigul salarial mediu brut .34
În funcție de situația în care a survenit decesul, pensia se calculează din pensia pentru limita de
vârstă (aflate în p lata sau la care ar fi avut dreptul) sau din pensia de invaliditate de gradul I.
Soțul supraviețuitor care are o pensie proprie ,poate opta pentru pensia de urmaș dada acest
lucru este mai avantajos iar în cazul orfanilor de ambii părinți,cuantumul pensiei are loabaza
drepturile calculate după fiecare părinte.
Cuatumul pensiei de urmaș este de 50% -un urmaș, 75%-2 urmași, 100% – pentru 3 sau mai
mulți urmași.

Secțiunea a II -a: Stabilirea și plata pensiilor .

34 A se vedea Claudia -Ana Moarc ăș Costea, op. cit . , Ed C.H.Beck, Bucuresti, 2013 , p.65.

Persoanele indreptatite sa primeasca o pensie de asigurari sociale trebuie sa depun ă
cerere, întocmit ă personal sau ,dup ă caz, de către mandatar, tutore sau cura tor.

1. Decizia de pensie
Stabilirea pensiei se face prin decizie care este emisă de casele teritoriale de pensii, în baza
cererilor formulate de petenți și se acordă de la dată înregistrării cererii.Cererea de pensionare poate
fi și retrasă de aceeași persoană care a depus -o până la emiterea deciziei de pensionare. Sunt și
cazuri în care pensiil e se acordă de la o altă dată,d upa caz, în condițiile legii: de la dată încetării
plății indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, din prima zi a lunii următoare celei în
care s -a constatat decesul, de la dată decesului, de la dată îndepliniri i condițiilor de pensionare, în
funcție de evenimentele constatate de care se ia act.
Cererea de pensionare, însoțită de documentele doveditoare privind îndeplinirea
condițiilor, astfel cum au fost amintite în capitolele anterioare, se depune la casă terit orială de pensii
din rază de domiciliu a solicitantului. Militarii,polițiștii și personalul angajat ininstitutii care
asigura siguranță națională depun cererea la dată îndeplinirii condițiilor în funcție de ultimul loc de
muncă la casă teritorială compete nță. Respingerea sau admiterea cererii de pensionare se
realizeaz ă prin decizie emisă în termen de 45 de zile de la dată înregistrării cererii și se comunic ă
solicitantului în termen de 5 zile de la dată emiterii.
2. Plata pensiei
De la dată acordării pensiei, stabilită prin decizie, pensiile intră în plata. Plata pensiei în
sistemul public de pensii se realiza lunar, în moneda națională. Pensia se plătește titularului sau
după caz, curatorului, tutorelui sau mandatarului desemnat prin procura specială. Această trebuie să
conțînă “numele, prenumele, cetățenia, dată și locul nașterii, alte date personale înscrise în actul de
identitate al titularului dreptului la pensie, precum și numărul și seria actului menționat, numele,
prenumele, cetățenia, dată și locul nașterii, alte date personale înscrise în actul de identitate al
mandatarului, precum și numărul și seria actului menționat, obiectul mandatului, respectiv
depunerea dosarului de pensie, deschiderea contului curent/contului de card, în vederea încasă rii
pensiei, încasarea drepturilor cuvenite curente și restante, semnarea extrasului de cont, ridicarea
deciziei de pensie, a carnetului de muncă original precum și a taloanelor de plată a pensiei,
taloanelor speciale de călătorie/legitimației de transport , precizarea că mandatarul are toate
obligațiile ce revin titularului, inclusiv aceea de a comunica orice schimbare, de natură să conducă
la modificarea condițiilor în funcție de care a fost stabilită sau se plătește pensia, intervenită în
situația titular ului, în termen de 15 zile de la dată apariției acesteia, casei teritoriale de pensii,

respectiv casei de pensii sectoriale, în evidențele căreia se află. Procura specială care nu este emisă
în limba română, precum și apostila, vor fi însoțite de traducer ea legalizată în limba română.
Procura specială este valabilă o perioadă de maximum 18 luni de la dată autentificării.”35 Plata
pensiei se realizează prin mandat poștal,în contul curent sau de card,în funcție de opțiunea
pensionarului. Cu aceeași periodicit ate, adică lunar, casele de pensii transmit pensionarilor taloanele
de plata, prin poștă, indiferent de modalitatea de plata pentru care au optat. Cheltuielile ocazionate
de plăti și transmiterea taloanelor sunt suportate de bugetul care finanțează aceste
drepturi. Procedurile referitoare la efectuarea operațiunilor de plata a drepturilor bănești se aprobă
prin ordine ale conducătorilor CNPP – Casă Națională de Pensii Publice – și a caselor de pensii
teritoriale .36

2.2 Cum se realizează plata pensiilor în străinătate?

Persoanele care sunt stabilite în străînătate, în baza instrumentelor juridice cu caracter
internațional la care România este parte, pot transmite cerere, solicitând pensie în sistemul public de
pensii di n România, în funcție de ultimul loc în care au fost asigurate. Pensia ce se cuvine
persoanelor cu domiciliul în străînătate se poate transferă în țările respective, beneficiarilor, prin
instrumente juridice, in moneda țărilor respective sau într -o altă mo neda care s -a convenit.
Cheltuielile aferente acestor operațiuni, inclusiv comisionul de schimb valutar, se suportă de
beneficiar, cu anumite excepții, iar in cazul transferului din străinătate al sumelor cuvenite și
neîncasate se suportă din bugetul asigu rărilor sociale de stat.
3. Suspendarea plății pensiei – modificări legislative ale Legii 263/2010
Suspendarea platii pensiei se efectueaza incepand cu luna urmatoare celei in care au intervenit
cauzele care au dus la aceasta.37
Pentru pensiile publice, plata pensiei este suspendată începând cu luna urmatoaee celei in care a
intervenit una dintre aceste cauze: “pensionarul și -a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care
România a încheiat convenție de reciprocitate în domeniul asigurărilor soci ale, dacă, potrivit
prevederilor acesteia, pensia se plătește de către celălalt stat” sau pensionarul, chiar beneficiar al
unei pensii anticipate sau anticipate partial realizeaza venituri dintr -un contract individual de
munca, este func ționar public sau i și desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în

35A se vedea https://www.cnpp.ro/in -tara.
36A se vedea art.112 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publlice.
37 A se vedea a rt.114 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului,respetcitv membrii
intr-o cooperație meșteșugăreasca. Aceast ă prevedere a fost modificat ă prin Legea nr. 217/2017, la
vechea încadrare intr aici pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii
anticipate parțiale, care se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau
IV, cu excepția consilierilor locali sau județeni;38
O altă cauz ă importantă de suspendare sunt neprezent ările pensionarilor urmaș sau de
invaliditate la revizuirea medicală obligatorie sau la convocările nstitutului Național de Expertiză
Medicală și Recuperare a Capacitățîi de Muncă sau a centrelor regionale de expertiză medicală a
capacității de muncă. Potrivit art. 84 din Legea 263/2010, “copiii au dreptul la pensie de urmaș pe
toată durata invaliditățîi de orice grad, dacă această s -a ivit până la împlinirea vârstei de 16 ani sau
dacă îș i continuă studiile într -o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea
acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani”, așa cum, potrivit art.86, alin. (1) din aceeași lege “soțul

38 Art. 6 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
“(1) În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:
I.
a) persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă;
Textul este în vigoare de la 1 ianuarie 2018, în urma modificărilor aduse de OUG nr. 103/2017; în forma
anterioară, dispoziția se referea la “a) persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de
muncă, inclusiv soldații și gradații voluntari;”
b) funcționarii publici;
c) Abrogat prin OUG nr. 103/2017, cu aplicare de la 1 ianuarie 2018.
Anterior, textul se referea la cadrele militare în a ctivitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și
funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale,
ordinii publice și siguranței naționale.
d) alte persoane care realizează venituri as imilate salariilor pentru care se datorează contribuție de asigurări
sociale, potrivit Codului fiscal.
Anterior, textul se referea la “persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele
salariale, din drepturi de autor și dreptur i conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 131 din Legea nr.
571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, precum și din contracte/convenții
încheiate potrivit Codului civil”.
II. persoanele care își desfășoară activitate a în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității
executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr -o
organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei
legi, cu cele ale persoanelor prevăzute la pct. I;
III. persoanele care beneficiază de drepturi bănești lunare, ce se asigură din bugetul asigurărilor pentru
șomaj, în condițiile legii, denumite în continuare șomeri;
IV. persoanele care realizează venituri din activități independente, pentru care se datorează contribuție de
asigurări sociale, conform prevederilor Codului fiscal.
Punctul IV a fost modificat, de la 1 ianuarie 2018, prin OUG nr. 10372017. Anterior, textul se referea la
persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori
câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și care se află în
una dintre situațiile următoar e:
a) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management;
b) membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale;
c) persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice;
d) persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora;
e) alte persoane care realizează venituri din activități profesionale;
V. Abrogat prin OUG nr. 103/2017, cu aplicare de la 1 ianuarie 2018. ”

supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de
gradul I sau ÎI, dacă durata căsătoriei a fost de cel puț in un an.” Până la modificarea legislativă
adusă de legea 217/2017, aveam amintite aici instituțile de prezentare din sistemele Ministerului
Apărării N aționale, Ministerului Afacerilor Interne, respectiv Serviciului Român de Informațîi.
Suspendarea pensiei are loc pentru pensionarul de invaliditate care nu mai urmează programele
recuperatorii constituite de către medicul de asigurări sociale., precum și în cazul în care un
pensionar de invaliditate cu gradul I sau ÎI realizează venituri în baza unui contract individual de
muncă sau în baza unei funcțîi publice, alese sau numite într -o autoritate legislativă, executivă sau
judecătorească, respectiv într -o organizație mestesugareasa. Dacă pensionarul de invaliditate, gradul
III sau pensioanarul urmaș realizează venituri lunare din contracte individuale de muncă sau din
funcțîi publice, alese sau numite și depășește jumătate din programul normal de lucru al locului de
muncă, pensia ii este suspe ndată în luna următoare constatării neîndeplinirii condiției.
Pensionarului urmaș – soț supraviețuitor care realizează venituri lunare mai mari de 35% din
câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea buge tului asigurărilor sociale de stat, precum
și care s -a recăsătorit sau a optat pentru o altă pensie din același sistem sau alt sistem neintegrat
sistemului public de pensii, precum și copilului – pensionarul urmaș care a împlinit vârsta de 16 ani
și nu fa ce dovadă continuării studiilor i se suspendă plata pensiei.

4. Încetarea plății pensiei

În sistemul unitar de pensii publice, plata pensiei încetează în condițiile art. 113 din Legea
263/2010. Astfel, în cazul decesului beneficiarului sau în cazul în care pensionarul nu mai
îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia, respectiv pensionarul de
invaliditate, pensionarul urmaș și -au redobândit capacitatea de muncă sau nu mai îndeplinesc
cumulativ condițiile de acordare pensia încetează. Acestea nu sunt singurele motive, aici regăsim și
cazul în care au expirat 12 luni de la dată la care pensionarii (de invaliditate, de urmaș) nu s -au
prezentat la revizuirea medicală obligatorie, la convocări, la programele recuperatorii sau
pensionarul urmaș a fost condamnat definitiv printr -o hotărâre judecatoareasca pentru infracțiuni de
omor sau tentative de omor comise asupra sustinatorului. Plata pensiei încetează începând cu luna
următoare celei în care s -a constatat intervenirea acestor cazuri. Modificările intervenite în starea
civilă a persoanei de natură să conducă la încetarea plății pensiei se comunică, în mod obligatoriu,
de Ministerul Administrației și Internelor, prin Direcția pentru Evidența Persoanelor și
Administrarea Bazelor d e Date. În cazul pensionarului urmaș care este condamnat definitiv pentru
infracțiunea de omor sau tentativă de omor contra sustinatorului, instanțele judecătorești au
obligația să comunice în scris aceste informații care conduc la încetarea plății pensiei , în termen de

10 zile de la dată rămânerii definitive a hotărârii casei teritoriale de pensii, respectiv casei de
pensii sectoriale în evidențele căreia se află pensionarul condamnat .39
3. Recalcularea si modificarea platii pensiilor
In sistemul public de pensii, recalcularea si modificarea platii are loc de cate ori conditiile
legale care au generat cuantumul si plata acestora s -au modificat.Modificarea faptului generator
atrage dupa sine si aceste modificari. Recalcularea si modificarea pensiilor, mod alitatea de
schimbare, au fost enumerate atat la sectiunea I, pentru fiecare categorie de pensie, dar si coroborat
cu anterioarele capitole privitoare la stabilirea si plata pensiei conform articolelor din
Legea263/2010,de la articolul 103 la articolul 120 .

Secțiunea a III -a: Cumulul pensiei cu venitul profesional.

Ab initio, menționăm că, actualmente, posibilitatea cumulării pensiei cu veniturile
profesionale, este reglementată cu titlu general prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de
pensii publice (ce reprezintă dreptul comun în materie) care stabilește40, inter alia, că în sistemul
public de pensii pot cumula cu venituri realizate din activități dependente, așa cum sunt
reglementate de Codul fiscal, indiferent de nivelul acestora.
Pentru început, în scopul de a reliefa condițiile în care se poate exercită cumulul pensiei cu
venitul profesional trebuie să subliniem distincția dintre cumulul de funcții și cumulul de calități,
noțiuni ce prezintă instituții cu regim juridic diferit. Cumulul d e calități juridice a fost reglementat
încă din timpul regimului comunist, însă doar prin respectarea unor cerințe specificate strict prin
lege. În prezent, cumulul de calități este permis doar cu respectarea unor limitări stabilite expres de
lege. Ambele instituții, atât cumulul de calități, cât și cel de funcții ilustrează dreptul la muncă,
drept recunoscut și expres prevăzut în tratate internaționale, dar și de articolul 41 din Constituția
României.
În Codul Muncii se dispune că “orice salariat are drept ul de a munci la angajatori diferiți sau la
același angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariu corespunzător
pentru fiecare dintre acestea ”41. Acest art. 35, alin.(1) din Codul Muncii reglementează instituția

39 A se vedea Claudia -Ana Moarcas Costea, op.cit ., Ed.C .H.Beck, p. 75,76.
40A se vedea a rt. 118 din Legea nr. 263/2010.
41 A se vedea Alexandru Athanasiu, Ana -Maria Vlăsceanu, Cumulul pensiei cu venitul profesional , Ediția a II -a,Ed.
C.H.Beck, București, 2013.

cumului de f uncții. Însă, în ceea ce privește cumulul de calități, aici putem vorbi despre cumulul
calității de persoană activă în piață muncii – individ ce obține venituri profesionale cu cea de
pensionar. Din punct de vedere social putem vorbi despre dreptul persoan elor vârstnice de a fi activi
și de a fi parte integrantă în societate, dar și despre dreptul de a avea un trăi decent.
În timpul comunismului, Legea nr. 27/1996 privind pensiile de asigurări sociale de stat și
pensia suplimentară recunoștea posibilitatea cumului pensiei cu alte venituri profesionale. În
art. 57, alin.(1) se preciza faptul că “pensionarii cu pensii integrale de vârstă, precum și pensionarii
cu pensii acordate prin hotărâri ale Consiliului de Miniștri și ale altor organe competențe, strict
necesari unităților, menținuți sau reincadrati în muncă în funcții admise la cumul, au dreptul pe
timpul cât lucrează să primească pe lângă salariu și 50 la sută din pensie, dar nu mai puțîn de 500 de
lei.” Următorul articol dispunea în primul s ău alineat c ă pensionarii puteau primii și pensia întreagă,
dacă erau angajați: “a) În postura cu până la normă inclusiv, b) cu contracte de muncă cu durata
determinate de până la 4 luni, în cursul unui an calendaristic, c) la persoane fizice, cooperative
agricole de producție și case de ajutor reciproc”. În anul 1977, s -a adoptat un nou act normative –
Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, care a abrogat
reglementările anterioare impunând o serie de restricții în ce prive ște exercitarea drepturilor de
asigurare socială. Art. 88 alin. (2) prevedea că “Pensionarii pentru limita de vârstă care sunt
încadrați în muncă la dată întrării în vigoare a prezenței legi și cumulează pensia cu retribuția în
condițiile și termenele prev ăzute de lege, își mențîn în continuare acest drept, cât timp sunt încadrați
în muncă, dar nu mai târziu de 31 decembrie 1977.”Singură excepție era numai pentru anumite
activități temporare sau pentru executarea unor lucrări și cu aprobarea organelor prevă zute de lege.
După căderea comunismului, s -a adoptat o nouă lege – Legea nr. 2/1991 privind cumulul de funcții,
care preciza expres dreptul pensionarilor pentru limita de vârstă, dar și al celor cu invaliditatea
gradul III să se angajeze cumulând pensia cu salariul.
Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii și de asigurări sociale stabilea dreptul
pensionarilor pentru limita de vârstă de a cumula pensia cu veniturile realizate dintr -o activitate
profesională, indiferent de nivelul acestui venit. Aceșt ia aveau dreptul de a solicită recalcularea
pensiei după realizarea fiecărui stagiu de cotizare de minimum 12 luni. În consecință, după atâtea
condiții restrictive în timpul regimului comunist, după Revoluția din ’89, cumulul pensiei cu
salariul nu a mai f ost îngrădit în niciun fel. Codul Muncii în vigoare în perioada 2001 -2003,
pensionarii aveau chiar dreptul de a fi încadrați în muncă în baza unui contract individual de muncă
pe durata nedeterminată. Cadrul legal referitor la cumulul de calități și condiț iile de exercitare se
regăsesc într -o serie de acte normative:
· Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice;

· Codul Muncii;
· Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice,
raționalizarea cheltuielilor pu blice, susținerea mediului de afaceri și respectarea
acordurilor -cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional.
În ultimii ani, legislația din domeniul dreptului muncii și a securității sociale a suferit
numeroase modificări , ce au avut drept obiective principale asocierea și echilibrarea raportului
dintre relațiile de muncă și realitățile socio -economice actuale. Modificările legislative au avut un
rol substanțial. Astfel, în anul 2010, Codul Muncii a fost amendat prin Legea nr.49/2010 privin d
unele măsuri în domeniul muncii și asigurărilor sociale, care , practic, a transformat dreptul
salariaților de a solicită pensionarea într -o obligație. Înainte de modificările aduse de Legea nr.
49/2010, art. 56 lit d) din Codul Muncii prevedea următoar ele: “Contractul individual de muncă
încetează de drept: la dată comunicării deciziei de pensionare pentru limita de vârstă, pensionare
anticipată, pensionare anticipată parțial sau pensionare pentru invaliditate a salariatului, potrivit
legii.” Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și de asigurări sociale reglementa faptul
că pensia nu se acordă din oficiu, se acordă la cererea persoanei îndreptățite, a mandatarului cu
procura specială sau a tutorelui / curatorului acesteia. Pensia nu era o o bligație, ci un drept al
persoanei, iar încetarea contractului individual de muncă nu opera de drept decât ulterior
comunicării deciziei de pensionare.
Codul Muncii a fost modificat, în sensul dispunerii încetării de drept a contractului
individual de munc ă la dată în care s -au îndeplinit condițiile de vârstă, precum și stagiul minim de
cotizare.
Într-un mod indirect, dreptul salariatului de a face cerere pentru pensie este tranformat din
drept în obligație pentru că încetarea contractului de muncă atrage d upă sine și pierderea drepturilor
de natură salarială. În consecință, simțind nevoia de a avea un trăi decent, fostul “lucrător” este
forțat de împrejurări să se pensioneze. Actuală lege prevede și ea că “ Pensia se acordă la cererea
persoanei îndreptățite, a tutorelui sau a curatorului acesteia, a persoanei căreia i s -a încredințat sau
i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal ori prin mandatar desemnat prin
procură specială ”.
Însă, chiar dacă aveam posibilitatea de a cumula venitul profesional cu pensia, existau și
anumite limitări impuse de Codul Muncii, dar acestea au fost abrogate. De exemplu, Potrivit art. 1
lit.c) din Legea nr. 329/2009, erau prevăzute condițiile cumului pensiei din sistemul public de pensii
și sistemele neinteg rate sistemului public cu veniturile salariale sau chiar asimilate salariilor,
potrivit legii, realizate din exercitarea unei activități profesionale pe baza de contract individual de
muncă, raport de serviciu sau pe baza actului de numire în funcție, în c adrul autorităților și

instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, precum și în
cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și societăților comer ciale la
care statul ori o unitate a dministrativ -teritorial ă este ac ționar unic sau majoritar.42
Art. 17 din Legea nr. 329/2009 reglementa următoarele: “beneficiarii dreptului la pensie,
care realizau venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, realizate din exercitarea unei
activități pe baza de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire,
în cadrul instituțiilor publice, pot cumula pensia netă cu veniturile astfel realizate, doar dacă nivelul
pensiei nu depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului
asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat”. Pensionarii
erau forțați că într -o perioada de 15 zile de la dată intrării în vigoare a acestei legi, să -și redactez e
opțiunea dintre “suspendarea plății pensiei pe durata exercitării activității și încetarea raporturilor de
muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcție, dacă nivelul pensiei nete aflate în plata
depășea nivelul câștigului salarial mediu brut uti lizat la fundmentarea bugetului asigurărilor sociale
de stat, aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat”. Prevederile menționate anterior
sunt abrogate încă din dată de 19 octombrie 2014, efectele lor fiind stinse de Legea nr. 134/2014 .
Conform legislației în vigoare, Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
vorbește despre posibilitatea cumulării pensiei cu veniturile profesionale în art.118: “(1) În sistemul
public de pensii pot cumula pensia cu venituri realizate din activ ități dependențe, așa cum sunt
reglementate de Codul fiscal, indiferent de nivelul acestora, următoarele categorii de pensionari:
 a) pensionarii pentru limită de vârstă;
 b) nevăzătorii;
 c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum și copiii, pensionari de urmaș, încadrați în
gradul III de invaliditate;
 d) copiii, pensionari de urmaș, prevăzuți la art. 84 lit. a) și b); e) pensionarii care realizează
venituri în calitate de consilieri locali sau județeni.
(118’) În sistemul public de pensii po t cumula pensia cu venituri realizate din activități
dependente, astfel cum sunt reglementate de Codul fiscal, indiferent de nivelul acestora, cu excepția
celor realizate din situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) și b) sau pct. II, următo arele
categorii de pensionari:
 a) pensionarii de invaliditate încadrați în gradul I sau II de invaliditate, precum și pensionarii de
urmaș încadrați în gradul I sau II de invaliditate;

42 A se vedea Alexandru Athanasiu , Ana -Maria Vlăscea nu, op.cit , p.8 .

 b) pensionarii de invaliditate încadrați în gradul III de invaliditate , precum și copiii, pensionari
de urmaș, încadrați în gradul III de invaliditate;
 c) pensionarii beneficiari ai unei pensii anticipate sau ai unei pensii anticipate parțiale;
 d) soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș .
(12)În sistemul public de pensii, pensionarii pot cumula pensia cu venituri realizate din activități
independente și din drepturi de proprietate intelectuală, astfel cum sunt reglementate de Codul
fiscal , indiferent de nivelu l acestora.
(2)Soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, poate cumula pensia cu venituri din
activități profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depășesc
35% din câștigul salarial mediu brut prev ăzut la art. 33 alin. (5).
(2)Soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, poate cumula pensia cu venituri din
activități dependente, aflându -se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) și b)
sau pct. II, dacă aces tea nu depășesc 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea
bugetului asigurărilor sociale de stat.”
Din punct de vedere internațional, Carta socială europeană (revizuită), în curpinsul art. 23
subliniază ideea că “ toate persoanele vârs tnice au dreptul la protecție socială”, iar nu întâmplător,
Comitetul European de Drepturi Sociale a statuat că pentru a pune de acord legislația națională cu
prevederile art. 23, statele membre sunt obligate să elimine din actele lor normative și din într eagă
legislație orice idee de discriminare la angajare sau în muncă pe motive de vârstă sau posibilitatea
concedierii pe acest motiv. La nivelul Uniunii Europene anul 2012 a fost desemnat Anul
Îmbătrânirii Active și al Solidarității între Generații, în sco pul de a mari gradul de importantă a
beneficiilor îmbătrânirii active și pentru a implementa noi măsuri și idei în scopul de a evita
excluziunea socială a persoanelor de vârstă înaintată.
O nouă problema de cumul a apărut în anul 2018, prin schimbările și modificările aduse de
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2017 sistemului unitar de pensii publice, punctarea ideii
că pensiile de serviciu nu se mai puteau cumula, de la 1 ianuarie 2018, cu pensiile din sistemul
public. "Pensia din sistemul public d e pensii nu poate fi cumulată cu o pensie de
serviciu/indemnizație pentru limită de vârstă reglementate de legi cu caracter special", scria în
documentul publicat. Totuși, prevederea a fost eliminată înainte să se aplice efectiv, după apariția
Ordonanței d e urgență a Guvernului nr. 116/2017 în ultimele zile din 2017 .43
Pensionarii din sistemul bugetar pot să se angajeze din nou în instituțiile publice și să cumuleze
pensia cu salariul, fără să mai fie condiționați de faptul că pensia nu trebuie să depășească nivelul

43 A se vedea www.avocatnet.ro .

câștigului salarial mediu brut. Această limitare a fost anulată și nu mai este valabilă în prezent.
Angajatorii pot încadra în muncă pensionari cu contract individual de muncă cu timp parțial sau
integral (8 ore), cu CIM pe durata determinată sau nedeterminată. Nu există interdicție la modul în
care trebuie să arate programul unui salariat care este și pensionar. Are dreptul la contract individual
de muncă pe durata nedeterminată asemenea oricărui alt salariat. "Orice persoană care are dreptul
potrivit legii să cumuleze pensia cu salariul poate fi încadrată cu contract individual de muncă pe
perioada nedeterminată” . Pentru a încuraja prelungirea vieții active, Codul muncii, republicat
instituie și posibilitatea că un pensionar să fie încadrat în mun că cu contract individual de muncă pe
durata determinată, în temeiul prevederilor art. 83 lit. g).
Din punct de vedere internațional, Carta socială europeană (revizuită), în curpinsul art. 23
subliniază ideea că “ toate persoanele vârstnice au dreptul la p rotective socială”, iar nu
întâmplător, Comitetul European de Drepturi Sociale a statuat că pentru a pune de acord legislația
națională cu prevederile art. 23, statele membre sunt obligate să elimine din actele lor normative și
din întreagă legislație oric e idee de discriminare la angajare sau în muncă pe motive de vârstă sau
posibilitatea concedierii pe acest motiv. La nivelul Uniunii Europene anul 2012 a fost desemnat
Anul Îmbătrânirii Active și al Solidarității între Generații, în scopul de a mari gradul de importantă
a beneficiilor îmbătrânirii active și pentru a implementa noi măsuri și idei în scopul de a evita
excluziunea socială a persoanelor de vârstă înaintată .44
Secțiunea a IV -a: Decizia curții constituționale nr. 542/2014 referitoare la respingerea excepției
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 100, art. 169 alin. (6) și art. 193 alin. (2) din Legea nr.
263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
Modul de aplicare și punere în practică a Legii 263/2010 privind sistemul uni tar de pensii
publice a determinat și determina în continuare prevederi pasibile de atac și de combătut la Curtea
Constituțională a României.
Pornind de la articolul 100 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice,
raportat la art 169 alin. (6) al aceleiași legi și sustinandu -se că există o discriminare în aplicarea
legii, Curtea Constituțională, prin Decizia nr 542/2014 a respins excepția de neconstituționalitate,
argumentând că “diferența de tratament, instituită de t extele legale în discuție, este justificată în
mod obiectiv. ”45
În fapt, plecând de la art.100 din Legea 263/2010 care menționează că “ persoanele care au
desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupele I și a ÎI -a de muncă, potrivit legislației

44 A se vedea Alexandru Athanasiu, Ana -Maria Vlăsceanu, op.cit , p.14.
45 A se vedea Alexandru Athanasiu, Ana-Maria Vlăsceanu ,Unele consideratii in legatura cu interpretarea
art..169 si art.100 din Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice , Curierul Judiciar
nr.2/2015, p.86 .

anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în
condiții deosebite, condiții speciale sau alte condiții de muncă, potrivit legii, beneficiază de
majorarea punctajelor lunare realizate în pe rioadele respective, după cum urmează:
a) cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a ÎI -a de
muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în
condiții deosebit e, potrivit legii;
b) cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă,
potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiții
speciale, potrivit legii;
c) cu 5 0% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în alte condiții de
muncă, potrivit legii „ coroborat cu articolul 169,alin (6) al aceleiași legi – “prevederile art. 100 lit.
a), referitoare la majorarea punctajului pentru perioadele realizate în condiții deosebite de muncă
după dată de 1 aprilie 2001, se aplică și persoanelor înscrise la pensie anterior intrării în vigoare a
prezenței legi”, Curtea de Apel Constanța , în temeiul art.519 din Codul de Procedura Civilă,a
invest it Înalta Curte de Casație și Justiție,să soluționeze o întrebare prealabilă ,solicitându -i să
stabilească dacă persoanele pensionate în perioada 1 aprilie 2001 -1 ianuarie 2011 beneficiază de
majorarea cu 50% a punctajului anual, pentru perioadele în care au desfășurat activitate în locuri de
muncă,încadrate în condiții speciale după 1 aprilie 2001. În același timp, Curtea de Apel
Constanța , a considerat că există o discriminare și pe criteriu de vârstă solicitând stabilirea modului
de interpretare a art.2 versus art.1 alin(2) lit e),pct.i) sial alin (3) și art.27 din OG nr
137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare46
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis prin Decizia nr 1 /2015, că “dispozițiile art.169
alin.(6) din Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice,cu modificările și
completările ulterioare,se interpretează în sensul că nu se acordă majorarea de 50% apunctajului
annual persoanelor care și -au desfășurat activitatea în condiții speciale de muncă după dată de 1
aprilie 2001 și înscrise la pensie anterior întrării în vigoare a Legii nr 263/2010,cu modificările și
completările ulterioare”
Totodată instanța supremă, într-o conexiune argumentativă firească vis a vis de soluția
promovată ,a statuat că instanțele nu se pot institui puterii legislative pentru a înlătura texte de lege
considerate discriminatorii și a crea o nouă lege pe cale jurisdicțională 47
Aceste prevederi au fost atacate la Curtea Constituțională, care prin Decizia nr
542/2014 respinge excepția de neconstituționalitate. Curtea a arătat că “situația diferită în care se
află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă,potrivit principiului tempus regit actum nu poate

46 Monitorul Oficial nr 166/07.03.2014
47 Alexandru Athanasiu,Ana – Maria Vlasceanu, Unele consideratii in legatura cu interpretarea art..169 si
art.100 din Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice ,Curierul Judiciar nr 2/2015,p.86

fi privită că o încălcare a dispozițiilor const ituționale care consacră egalitatea în față legii și a
autorităților publice,fără privilegii și discriminări.Libertatea de care beneficiază legiuitorul în
reglementarea dreptului la pensie este limitată de obligația că dispozițiile de lege,să fie adoptate cu
respectarea principiului egalității de tratament,consacrat în art.16,alin(1) din Constituție” și “deși
legiuitorul avea libertatea de a institui o reglementare diferită în ceeace privește condițiile de
pensionare cu prilejul abrogarii Legii nr 19/2000 ș i al adoptării Legii nr 263/2010,acesta a optat
pentru uniformizarea tratamentului juridic în ceeace privește majorarea punctajului lunar pentru
persoanele care s -au pensionat sub imperiul celor două legi și care au lucrat în grupe superioare de
muncă sau în condiții deosebite ,excepție făcând doar persoanele care au lucrat în condiții
speciale.48“
Potrivit analizei realizate de Alexandru Athanasiu, Ana -Maria Vlăsceanu, profesori ai
Facultății de Drept, Universitatea din București, soluția pronunțată de Curtea Constituțională este
eronată din cel puțîn trei motive:
– respectarea principiului egalității de tratament;soluția a fost întemeiată pe compararea
dispozițiilor Legii nr 19/2000 cu cele ale Legii nr 263/20110,nesocotind principiul tempus
regit actum
– comparația între regimul juridic aplicabil persoanelor care s -au pensionat în baza Legii nr
19/2000 și al persoanelor a căror pensie are la baza Legea 263/2010; aici analiză pleacă de la
beneficiile pe care le au categoriile de persoane pensionate sub r egimul juridic al unei legi și
a celeilalte,un singur exemplu fiind acela că Legea 19/2000 a dat posibilitatea categoriilor de
persoane ,beneficiare ale acestei legi,de ase pensiona la o vârstă sub nivelul celui standard;
– nu s-a făcut o analiză a carcter ului discriminatoriu al diferenței de tratament între persoanele
care au prestat muncă în condiții deosebite sau speciale de muncă;
Pornind de la sinteză motivelor care argumentează faptul că Decizia Curții Constituționale este
eronată, autorii apreciază c ă “analiză comparativă realizată de către Curtea Constituțională între
regimul juridic aplicabil persoanelor care au lucrat în condiții speciale de muncă și s -au pensionat
sub imperiul Legii nr 19/2000, respectiv după intrarea în vigoare a Legii nr.263/201 0 nu este
concludentă.”

Capitolul al III -lea: COMPARAȚIE ÎNTRE SISTEMUL PUBLIC DE PENSII ȘI SISTEMUL
PRIVAT DE PENSII

48 Alexandru Athanasiu ,Ana – Maria Vlasceanu,Unele consideratii in legatura cu interpretarea
art..169 si art.100 din Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice,Curierul Judiciar
nr 2/2015,p.86

Pensiile private vin in completarea pensiei publice. Reprezinta o suma suplimentara de care
beneficiaza pensionarii pe langa pensia publica de la stat. Din punct de vedere statistic, datele
demografice contureaza ideea ca in Romania natalitatea este in scadere, iar plecarile romanilor in
afara teritoriului sunt din ce in ce mai multe. Plecarile nu sunt doar ale acelora care nu au veni t
stabil, ci si cei care isi doresc mai mult decat pot castiga in tara. Daca ne gandim la aceste doua
trenduri, in cativa ani, un angajat va ajunge sa sustina din punct de vedere contributiv mai mult de 2
pensionari. Acest lucru duce la o destabilizare a s istemului public de pensii – sistem
nesustenabil.fenomenul tot mai accentuat de imbatranire are consecinte directe asupra mijloacelor
de protectie sociala. Acest fenomen nu este o provocare doar pe plan national, reprezentand un
subiect discutat pentru toa te statele lumii, chiar si acelea care sunt puternice din punct de vedere
socio -economic. Studiile statelor dezvoltate ale lumii au dus la conceptia ca administrarea pensiilor
in privat este mult mai benefica decat administrarea realizata in mod exclusiv d e catre stat.de -a
lungul timpului, chiar si statele dezvoltate socio -economic au implementat anumite reforme cu
scopul de a garanta sustenabilitatea financiara a fondurilor de pensii, dar si asigurarea unei pensii
mai mari. Criza economică, măsurile de au steritate și provocarile secolului XXI au determinat
guvernele să adopte noi instrumente de acțiuni publice pentru a consolida capacitatea politică, mai
ales in sectorul de pensii49. Pensia privata este nu doar o investitie financiara, ci si o modalitate de
economisire pe termen indelungat. Pentru obtinerea unei pensii private avem nevoie de un act de
aderare la un fond de pensii administrat privat/facultativ. Pensia privata nu depinde doar de banii
stransi din sistemul de pensii private, ci si de administra torul fondurilor de pensii private. Aici,
putem vorbi de randament si de rata de rentabilitate .
Dupa cum mentionam anterior, sistemul de pensii roman este impartit in 3 piloni de pensie:
 1. Pilonul I – sistemul public de pensii
 2. Pilonul II – fondurile de pensii administrate privat
 3. Pilonul III – pensiile facultative

Pilonul I
Sistemul unitar de pensii publice este un sistem bazat pe redistributie, ce se bazeaza pe un
fel de solidaritate intergenerationala. Principiul conform caruia acest sistem funct ioneaza este
principiul contributivitatii. Astfel, fondurile de asigurari sociale sunt formate din contributiile
datorate si platite de catre persoanele fizice sau juridice care participa la sistemul public. Drepturile
de asigurari sociale sunt cuvenite in temeiul contributiilor platite.

49 A se vedea Tatiana -Camelia Dogaru, Contracting out the pensions system in Romania , Ed. Universitaria
Craiova, 2014, p. 12 ;

În sistemul public de pensii se acordă următoarele categorii de pensii:
 pensia pentru limită de vârstă;
 pensia anticipată;
 pensia anticipată parțială;
 pensia de invaliditate;
 pensia de urmaș.
In alta ordine de idei, schim barile demografice, economice, socio -cultarale, precum si modul
de actualizare al punctului de pensie publica are drept consecinta directa ca pensia de stat
reprezinte un rol social, asigurandu -se doar un venit minim pentru subzistenta.

Secțiunea I: Sistemul privat de pensii.

Baza legală
Sistemul de pensii private, in Romania, este bazat, actualmente, pe doua acte normative, legi
speciale: Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, precum si Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu
modificările și completările ulterioare. Toate institutiile financiare internationale – Fondul Monetar
International, Banca Mondiala – incearca extinderea legislatiei secundare in a cest domeniu.
Supravegherea acestor fonduri de pensii private este realizata de catre Comisiei de Supraveghere a
Sistemului de Pensii Private (CSSPP), aflată sub controlul Parlamentului României, constituită prin
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 50 d in 9 iunie 2005, aprobată prin Legea nr. 313 din 10
noiembrie 2005.50 Acest sistem funcționează pe principiul capitalizării, în sensul că fondurile
adunate nu se redistribuie, ci se investesc. Sistemul nu este garantat direct de la bugetul statului.

Pilonu l II
Sistemul de pensii obligatorii administrate privat este reglementat prin Legea nr. 411/2004
privind fondurile de pensii administrate privat, modificată și completată de Legea nr.23/2007.
Aceste pensii sunt obligatorii pentru persoanele ce nu au depasit var sta de 35 de ani si care sunt
asigurate in temeiul Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum sunt si
facultative pentru persoanele cu varsta cuprinsa in intervalul 35 -45 de ani, care sunt deja asigurate.

50 A se vedea Valentina Vasile, Ileana Tache, Cristiana Tudor, Clara Volintiru, Studii de strategie si politici –
SPOS 2011 , Institutul European din Romania, Bucuresti, 2012;

Proceduri: La semnarea actu lui de aderare participanții sunt informați asupra condițiilor
schemei de pensii private, mai ales în ceea ce privește: drepturile și obligațiile părților implicate în
schema de pensii private, riscurile financiare, tehnice și de altă natură, precum și des pre natura și
distribuția acestor riscuri. Persoana care nu a aderat la un fond de pensii în termen de 4 luni de la
data la care este obligată prin efectul legii este repartizată aleatoriu la un fond de pensii de către
instituțiade evidență. Legea defineșt e instituția de evidență ca instituția care are ca atribuție legală
evidența asiguraților din sistemul public de pensii. Baza de calcul, reținerea și termenele de plată a
contribuției la fondul de pensii administrat privat sunt aceleași cu cele stabilite p entru contribuția de
asigurări sociale. La momentul începerii activității de colectare, respectiv, în anul 2008, cuantumul
contribuției a fost de 2% din baza de calcul. În termen de 10 ani de la începerea colectării, cota de
contribuție se majorează la 6%. La pensiile private obligatorii, actul de aderare este unic. Salariatii
cu varsta de pana in 35 de ani care nu isi aleg un fond de pensii administrat privat sunti repartizati
automat si aleatoriu catre un astfel de fond.
Pilonul III
Sistemul de pensii fac ultative administrate privat este reglementat prin Legea nr.204/200651
privind pensiile facultative. Aceste contributii se fac incepand cu anul 2007, luna iunie.
Contributia la fondurile facultative este deductibila pentru fiecare participant din salariul brut lunar
sau venitul asimilat acestuia, limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 de euro într -un
an fiscal.
Suma reprezentând contribuțiile la fondurile de pensii facultative a unui angajator
proporțional cu cota acestuia de participare es te deductibilă, la calculul profitului
impozabil, în limita unei sume reprezentând, pentru fiecare participant, echivalentul
în lei a 400 de euro într -un an fiscal.Participarea la fondul Pilonului II este obligatorie, iar cea
pentru Pilonul III este optio nala.
Cu cât contribuie mai mult populatia ocupată față de pensionari și cu cât pensiile sunt mai
mici comparativ cu salariul mediu, cu atât mai mici vor trebui să fie contributiile. Această problemă
face ca sistemul public de pensii să fie vulner abil la procesul de imbătrânire.

Secțiunea a II -a: Avantaje și dezavantaje economice ale pensiei private în România
Unul dintre avantajele pe care o pensie privata facultativa il ofera este libertatea de alegere,
adica fiecare persoana poate sa decida la care fond de pensii doreste sa plateasca, care sa fie nivelul
contributiei, dar si perioada de timp pentru care doreste sa cotizeze. In mod coerent, cu cat este mai
mare contributia catre fondul facultativ de pensie, cu atat este mai mare si pensia. O sin gura

51 Publicată în M.Of. nr. 470 din 31.5.2006 cu modificările și completările ulterioare .

persoana poate contribui la mai multe fonduri de pensii facultative. La final acestia pot sa le
cumuleze in momentul emiterii deciziei de pensionare, precum le si poate transfera intr -un singur
fond de pensii facultative. Avantajul major al acestui Pi lon III al pensiilor este protectia financiara,
precum si faptul ca acesta contributie nu este impozabila, suma cu care contribuie fiind dedusa chiar
din impozitul pe venit.
Siguranta fondului facultativ de pensii se observa din rata de rentabilitate. Ace asta rata de
rentabilitate se poate compara cu rata minima a celoralte fonduri de pe piata. In cazul in care un
fond este sub rata minima mai mult de 4 trimestre consecutive, cel ce administreaza fondul
respectiv pierde autorizatia de functionare. Banii nu se pierd, activul transferandu -se in alt fond.52
Ca dezavantaj putem observa faptul ca legea nu permite societatilor de administrare a
pensiilor private să realizeze prognoze privitoare la performanțele viitoare ale fondului de pensii.
Daca privim in ansa mblu ideea de a avea o pensie privata, putem sa observam si
dezavantajul costurilor de administrare a pensiilor private. Pentru fondurile obligatorii, rata
costurilor nu depaseste 15%, pe cand la cele facultative, rata costurilor poate ajunge si la 45%. In
anumite situatii, poti acumula o suma mult mai mare din depozite bancare.
Un alt dezavantaj al pensiilor facultative este similitudinea adminitrarii fondurilor. Toate
acestea investesc in acelasi mod, dupa acelasi tipar, neexistand posibilitatea de a al ege intre mai
multe strategii de investitii.
La pensiile facultative, mai exista riscul de a ramane cu banii blocati in sistem pana la
iesirea la pensie. Contributiile platite nu pot fi retrase. Pentru a beneficia de această pensie trebuie
să contribui 7 ani și vei încasa pensia doar după împlinirea vârstei de 60 de ani.53 In cazul in
care exista o nemultumire cu privire la administrarea fondului de pensie facultativa, singurul lucru
pe care il poti face este sa transferi activul/contributia platita pana in acel moment la alt fond, dar
dupa cum mentionam anterior, strategiile sunt mai mult decat asemanatoare.54
Dupa cum am observat, ambele sisteme de pensii sunt parti ale intregului numit asigurari
sociale, avand ca fundament contributiile platite de catre participantii la fondul de pensii. Pe langa
aceste asemanari, avem, in mod normal si deosebiri. Sistemul pensiilor de stat utilizeaza
contributiile platite de catre salariati pentru plata pensiilor curente, fiind un sistem de pensii de tipul
„pay as you g o”. Sistemul pensiilor private sunt o varianta de investitie aducatoare de profit.
Comparand sistemul public in care exista riscul de a nu primi niciodata banii, in sistemul privat,in

52 A se vedea
http://adevarul.ro/economie/bani/care -avantajele -pensii -facultative -puteti -contribui -veti-incepe -beneficiati -1_59ad4
d095ab6 550cb8a03b24/index.html ;
53 A se vedea https://profitpoint.ro/pensia -de-stat-sau-pensia -privata ;
54 A se vedea https://www.expertulbanilor.ro/ce -dezavantaje -au-fondurile -de-pensii -facultative/ ;

caz de deces, acest drept se poate transmite mostenitorilor. In sistem ul privat, exista posibilitatea de
a fi asigurate mai multe categorii de persoane.
Conchizand comparatia dintre sistemul public cu cel privat, putem vedea ca intre cele doua
sisteme – total diferite din anumite puncte de vedere – exista o oarecare interdep edenta, sistemul
privat de pensii venind in completarea sistemului unitar de pensii publice.
Consider ca administrarea privata a acestor contributii de pensii va iesi in evidenta si va
intrece sistemul public prin doua avantaje considerabile: reducerea pr esiunii asupra sistemului de
pensii de stat si sansa contribuabililor de a avea o pensie mai mare si mai corect calculata conform
contributiile din perioada activa a vietii.

CONCLUZII
In prezent, consider ca sistemul unitar de pensii publice nu va mai putea suporta toata
presiunea, iar Romania ar trebui sa se concentreze mai mult pe transferarea responsabilitatilor de
sustinere a pensiilor catre zona privata, chiar daca poate nici sist emul privat de pensii nu este un
sistem perfect sigur. Un principiu care, in opinia mea, ar trebui respectat este egalitatea din punct de
vedere al drepturilor si al obligatiilor intre generatia de acum si generatia viitoare. Un alt principiu
ar fi corelar ea salariului cu pensia, astfel incat la momentul iesirii unei persoane la pensie, aceasta
sa beneficieze de o pensie direct proportionala, care sa se ridice la nivelul salariului sau din
perioada activa.
Pe de altă parte, România trebuie să stimuleze, în mod eficient, contribuțiile individuale
pentru pensiile private, însoțite de o bună publicitate în rândul populației cu privire la această formă
modernă de furnizare. Toată lumea trebuie sa cunoasca nevoile lor de pensionare și sa se preocupe

atat de vii torul lor, cat si de planificarea acestuia. România trebuie să transfere responsabilitatea față
de fiecare persoană în materie de pensionare.