Peisajul geogr afic joacă un rol major în studiul de față. Într-o continuă evoluție , geografia a fost și rămâne princip alul argument în întemeierea… [600949]

II. CADRUL NATURAL
Peisajul geogr afic joacă un rol major în studiul de față. Într-o continuă evoluție , geografia a
fost și rămâne princip alul argument în întemeierea de noi așezări, din cele mai vechi timpuri, până
în zile noastre. Formele geografice, resursele hid rografice, clima și biodive rsitatea sunt cele mai
însemn ate elemente din caracterul unui spațiu geografic, ce sunt luate în consid erare de populați ile
ce întemeiază noi a șezări. Important în cee a ce privește lucrarea de față este peisajul actul al zonei
din hotarul cadastral al localității Dudeștii Noi .
II.1. LOCALIZAREA ȘI LIMITELE AREALULUI INVESTIGAT
Comuna Dudeștii Noi este amplasat ă în zona centra lă a județului Timiș, fiind situată la cca.
13 km, nord-vest față de municipiul Timișo ara. Cele mai apropiate comunități sunt: Becicherecu
Mic, la cca. 3,5 km, vest , comuna Sânandrei , la cca. 5,8 km, est -nord-est, Hodoni , la cca. 7,5 km,
nord și Săcălaz , la cca. 8,7 km, nord .
Fig. 1. Poziția comunei Dudeștii Noi în județul Timiș.
Limita nordică are o lungime de cca. 7,17 km, cea vestică de cca. 4,56, limita sudică se
întinde pe o distanță de cca. 7,13 km, iar, în final, limita estică străbat e cca. 7,56 de km. În general
delimitarea arealului studiat se suprapune pe drumuri comunale, limite agricole și cursuri de apă. La
est și nord , pârâurile Surduc și, în special, Bega Veche (Niarad) reprezintă o parte d in limite. Limita
estică este într -un procent mare i dentică cu limita granița dintre hotarele cadastrale ale localităților
Dudeștii Noi și Becich erecul Mic. Aceeași situație o întâlnim și pe zona estică, acolo unde direcția
delimitare arealului nostru a ținut cont de limita cadastrală dintre comunele Dudeștii Noi și

Sânandrei. Zona noastră de studiu reprezintă cca. 1600 de ha., aprox. jumătate din hotarul cadastral
al comunei Dudeștii Noi.
Fig. 2. Imagine aeriană( Prelucr ată).
Accesul în localitatea se face prin DN6 (Timișoara -Cenad), situat la cca. 1,6 km S. Deține căi
rutiere directe cu localități le: Becicherecu Mic, Sânandrei, Hodoni și Satchinez. În S, în imediata
vecinătate a localității, trece ruta feroviară Timișoara -Sânnicolaul Mare.
Fig. 3. Căile de comunicații( Google Earth Pro) .

În ceea ce privește toponimia, în hotarul localității sunt prezente pe harta topografică din anii
70' următoarele denumiri: La Șanțuri (45°50'58.04"N 21° 4'46.66"E) , La Pasaj (45°49'32.13"N
45°49'32.13"N), Colțu Caprei (45°47'43.03"N 21° 4'55.02"E), La Parapet (45°46'45.65"N 21°
5'30.40"E), Cîmpu Ciurei (45°47'55.67"N 21° 3'36.43"E), Termin (45°51'39.53"N 21° 5'16.75"E) și
Rîtu Negru (45°51'49.12"N 21° 3'57.03"E). În perim etrul de cercetare se află doar un singur
toponim, respectiv La Pasaj (45°49'32.13"N 45°49'32.13"N).
Fig. 4. Toponimia zonei( Google Earth Pro).
II.2. CARACTERISTICI FIZICO -GEOGRAFICE
►Relief și soluri
Din punct de vedere geomorfol ogic, localitatea Dudeștii Noi este situată în zona Câmpiei
Tisei. În partea de nord și de răsărit a așezării terenul este mai ridicat, trecerea către câmpia joasă
treptat , printr -o pantă îngustă . Dudeștii Noi fiind amplasată pe o zonă cu o poziție ce domi nă
suprafețele din jur . Cea mai ridicată zonă se află la S de localitate , în imediata apropiere, oscilând
între 100 și 101 de m. Diferențe de nivel ale solului oscilează între 87(în zona limitei sudice) și
101(în preajma comunei) . Cea mai ridicată zonă se află la S de localitate, oscilând între 100 și 101
de m. Zona denumită La Pasaj are 96.8 m.

Fig. 5. P.U.G. Dudeștii Noi suprapunere peste M.N.T.(Modelul Numeric al Terenului).
Fig. 6. Solurile zonei Dudeștii Noi (Prelucrată)1.

1 Ibidem .

Localitatea Dudeștii Noi dispune de următoarele clase de soluri: molisoluri și agriluvisoluri.
În ceea ce privește tipurile de sol, în hotarul cadastral sunt prezente următoarele: cernozio m(în
majoritate), cernoziom cambic și soluri brune. Iar subtipurile pentru cernoziomuri sunt: alcalizat(27,
33) și gleizat(13, 40 și 47) ; pentru cernoziom cambic: subtipul gleizat(47 și 51) și tipic(38) și pentru
solurile brune, singurul subtip este cel lu vic, pseudo -gleizat(218)2. Acestea sunt cele mai întâlnite
clase, tipuri și subtipuri de soluri în arealul comunei Dudeștii Noi.
Fig. 7. Sectorul înalt al h otarului cadastral , în prima hartă austriacă și harta topo grafică .

2 Gh. Ianoș, I. Pușcă, Solurile Banatului: Prezentare cartografică a solurilor agricole, Vol. III, Ed. Mirton,Tim ișoara,
1998, p. 23 -24.

►Caracteristici climatice
Localitatea Dudeștii Noi este amplasată în zona climatică influențată de circulația vestică de
nuanță atlantică , dar și de influențele mediteraneene. Pe de altă parte, poziția sa geografică și
adăpostul oferit de Carpați feresc această unitate față de masele de aer rece din nord și nord-est. Nu
sunt excluse însă influ ențele anticiclonului scandinav, care împinge aici aer rece, în special
primăvara, ca și rare influ ențe ale anticiclonului est-european, mai ales iarna, cu direcție nord, nord-
est și est3.
►Hidrografie
Comuna Dud eștii Noi este amplasată pe inter fluviul cuprins între cursurile de apă Surduc și
Niarad. Principalele cursuri de apă din apropiere sunt: p. Surduc, p. Niarad, p. Ierecici și p. Apa
Mare . În limitele vizate de noi intră pârâurile Surduc și Niarad (Maghieruș ). Primul traversează la
nord de localitate, având într -un sector restrâns o direcție similară l imitei de nord și se vărsă în
pârâul Apa Mare. Al doilea curs de apă(Niarad) se află la est de Dudeștii Noi, având cursul identic
cu sectorul sudic al limitei de est și o direcție nord -est-sud-vest. Direcția celor două pârâie, ce
străbat zona vizată de noi, este asemănător cu cea din harta iosefină (prima ridiare militară
austriacă) . În unele sectoare s -au produs îndiguiri ce au modificat vizibil cursul acestor ape.
Fig. 8. Hidrografia zonei vizate( Google Earth Pro) .

3 Ibidem, p. 315-316.

Fig. 9. Sistemul de canale din zona La Pasaj.
Pârâul Surduc traversează pe o d istanță de cca. 1,8 km, sectorul nordic al zonei studiate în
lucrarea de față. La nord de Becicherecul Mic, în imediata apropiere, se varsă în pârâul Apa Mare.
La nord de cursul de pârâului Surduc curge pârâul Iercici. Acesta, identic cursului de apă surdu c, se
varsă în pârâul Apa Mare.

Fig. 10. Evoluția pâraielor Surduc și Iercici.

Pârâul Bega Veche, cunoscut , în trecut , sub numele de pârâul Niarad, curge la est de zona
noastră de interes Partea sudi că a limitei estice este identică cu direcția de curgere a pârâului, pe o
distanță de cca. 4 km. Pe o distanță de cca. 2 km., acesta pătrunde în arealul studiat. Se varsă în
pârâul Beregsău, la nord de localitatea Săcălaz.

Fig. 11. Evoluția pârâului Bega Veche(Niarad) în zona DN 6.
Multe sectoare din arealul comunei Dudeștii Noi, au fost, în trecut, zone mlăștinoase. Pe
teritoriul studiat se observă atât în teren, dar mai ales pe sursele cartografice o mulțime de meandre
fosile. Un exemplu elocvent es te suprafață aflată al sud de pârâul Surduc în zona localității Dudeștii
Noi. Cu altitudine inferioară zonelor din vecinătate, este brăzdată de meandre fosile. Zonale de
joase, accesibile inundațiilor, se află în special, în apropierea pârâului Surduc, la sud de acesta. În

cadrul localității sunt prezente patru lacuri artificiale , dintre cel mai extins se află la sud -vest de
localitate, la sud de dru mul ce leagă localitatea Dudeștii Noi de Becicherecul Mic.

Fig. 12. Evoluția suprafețelor mlăștinoase la nord de localitatea Dudeștii Noi (21° 6'3.30"E 21°
6'3.30"E ).
Toate cele trei cursuri de apă active în prezent sunt asemănătoare canalelor, fiind îndiguite în
diferit e perioade istorice, în spec ial, pe durata ocupației habsburgice , dar și în epoca comunistă,
când s -au desfășurat lucrări masive de îndiguire a cursurilor de apă.

Bibliografie:
Ardelean V.
Zăvoianu I. Județul Timiș, Ed. Academiei Republicii Socialiste României,București, 1979.
Buruleanu D.
N., Păun L. Dudeștii Noi: Neu Bechenova, David Press Print, Timișoara, 2011.
Crețan R.,
Frățilă V. Dicționar geografico -istoric și toponimic al județului Timiș , Ed. Universității
de Vest, Timișoara, 2007.
Ianoș Gh. , Pușcă
I. Dicționar geografico -istoric și toponimic al județului Timiș , Ed. Universității
de Vest, Timișoara, 2007.
Ianoș Gh., Pușcă
I. Solurile Banatului: Prezentare cartografică a solurilor agricole, Vol. III, Ed.
Mirton,Timișoara, 1998.
Mihăiles cu V. Dealurile si câmpiile României, Ed. Științifică, București, 1966.
Zăvoianu I. Hidrologie, Ed. Fundației „România de Mâine”, București, 1999.