Peisaj Si Industrie. Platforme Industriale Degradate, Reintegrate In Peisaj

Peisaj ȘI industrie. Platforme industriale degradate, reintegrate în peisaj

CAPITOLUL 1 – INTRODUCERE

Argumentare tema

Obiectivul lucrări.

Importanta studiului

Cadrul metodologic general

1.4. a) Schema metodologica

CAPITOLUL 2 – EVOLUȚIA CADRULUI LEGISLATIV AL PEISAJULUI INDUSTRIAL

2.1. Conceptului de peisaj și peisaj industrial, intre definiție și evoluție

2.2. Cadru legislative europene asupra transformării peisajului industrial și asupra ameliorării stării mediului

2.3. Masuri specifice legislative si tendinte, aplicate Peisajului și Patrimoniul industrial cu scopul salvari acestuia

Capitolul 3 DEFINIȚII ȘI INSTRUMENTE

3.1. Prelucrarea si obtinerea datelor ce fac referire la peisajul industrial prin diferite mijloace

3.2. Modul de obtinere a datelor

3.3. Metode și mijloace de evaluare a percepției

CAPITOLUL 4 – STUDII DE CAZ

4.1. Studiu de caz nr.1- BUCURESTI: Bursa Marfurilor

4.2. Studiu de caz nr.1- AUSTRIA, VIENA- Gazometre

4.3. Studiu de caz nr.2- GERMANIA, DUISBURG- Parc industrial

4.4. Studiu de caz nr.3- FINLANDA, HELSINKI, Cartier Viikki

CAPITOLUL 5 PLATFORMELE INDUSTRIALE CA ELEMENT COMPONENT AL PEISAJULUI

5.1. Evolutia peisajului industrial-global

5.1.a..Percepția peisajului industrial în rândul oamenilor la nivel global

5.2. Evoluția peisajului industrial în cadrul zonei metropolitan a Bucureștiulu

5.3. Tipuri de peisaje industriale

5.4. Elementele definitorii ale peisajul industrial

5.4.a.Formarea perceptiei prin intermediul instrumentelor necesare

CAPITOLUL 6 – REINTEGRARE PEISAJULUI INDUSTRIAL

6.1. Strategie generală la nivelul zonei metropolitane de valorificare a peisajului industrial degradat

6.1.a. Strategie la nivelul zonei Crevedia

6.2. Reintegrare prin reconversie a platformei agroindustriale Apicola Crevedia in cadrul peisajului

6.3. Propunere zona agroindustriala Apicola Crevedia

CAPITOLUL 7 – CONCLUZII GENERALE

ANEX

GLOSAR TERMENI

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL 1 – INTRODUCERE

Argumentare tema

În societatea industrială, care a fost organizată pe baza ideii de progres și a dezvoltării forțelor de producție, "evoluția" a modelat din punct de vedere structural "existența", timpul armonizându-se cu spațiul. În societatea rețelelor, spațiul fluxurilor dizolvă timpul prin dereglarea succesiunii evenimentelor; fiind simultane în rețeaua comunicațională, acestea au adus, în consecință, societatea într-o efemeritate structurală: "existența" anulează "evoluția".

Manuel Castells în Puterea comunicării

Cum spune și Manuel Castells „existenta„ anulează „evolutia„, la fel cum se întâmpla și în cadrul zonei metropolitan a Bucureștiului, obârșia siturilor industriale se datorează mai multor factori ai evoluției, elementelor component a mediului în care trăim. Pornind de la „puterea„ omului de a lua deciziile și de a hotăra ceea ce trebuie făcut și cum trebuie făcut.

Astăzi e răspândită la noi părerea că vechile hale și depozite, morile albite de faină, abatoarele și depourile de tramvaie nu mai au valoare decât prin terenul de sub ele. Așa că magnații afacerilor imobiliare le dau jos ca să ridice pe locul lor cartiere rezidențiale plate, supraevaluate, mall-uri, blocuri de birouri și alte construcții fără stil și fără personalitate. E o crimă. Mai rău, o idioție. (…) Nu merităm să avem un prezent dacă ne distrugem mai departe, și în libertate, precum sub fosta dictatura, trecutul. Avem nevoie de o nouă definiție valorizare a trecutului nostru arhitectural, care să includă aspectul său burghez, negustoresc și industrial. Câteva capodopere abstruse ale sale încă supraviețuiesc. E timpul să facem ceva cu ele.’’

Mircea Cărtărescu, "O crimă și o idioție"

Societatea este într-o continuă schimbare, exercitând presiune asupra fondului construit șubred cu o vechime apreciabilă (dar nu lipsite de valoare), nefunctionabile sau destructurate.

Sub acest aspect, societatea este în goană după profit, uitându-și propria-i comoara ‘’ (poate ineficienta din punct de vedere al profitului), dar ’’ eficiență din punct de vedere al caracterului unui spațiu și al istoriei. Aceste acțiuni necontrolate pot avea repercusiuni ireversibile asupra spațiului urban, prin pierderea unor valori neconcepute.

Obiectivul lucrări

Lucrarea de față este un exercițiu, ce dorește a aprofunda situația reconversiei siturilor industrial un subiect nou și de actualitate în cadrul româniei. Siturile industrial sunt o ‘’problema’’ în ziua de azi la nivelul României, lucrarea de față prin intermediul reconversiei, reabilitări, revitalizări, dorește reintegrarea acestor platforme în cadrul imagini urbane.

Obiectivul principal al lucrări îl constituie fundamentarea teoretică a proiectului de dizertație, prima etapă în cadrul metodologiei de lucru. Subiectul ales: Peisaj ȘI industrie. Platforme industriale degradate, reintegrate în peisaj, principiile de intervenție în reabilitarea zonei, indicarea principalelor direcții de dezvoltarea ce vor duce la revitalizarea zonei.

În privința acestui lucru este nevoie de o analiză integrată în care sunt aduse în atenție o serie de modele de succes din Europa, ce au un grad aproximativ asemănător cu cel studiat. (anexă.)

Importanta studiului

Studiul este important deoarece ordonează informații în ceea ce privește aspectul cât și intervențiile în peisajele industrial. Lucrarea de fata contribuie astfel la evidențierea unui specific al zonei studiate și la modalitatea de intervenție și de conservare în ceea ce privește peisajul industrial, la fundamentarea principiilor de intervenție pe baza cărora se construiește Proiectul de Dizertație (partea desenată).

Cadrul metodologic general

Cunoașterea stări peisajelor industriale reprezintă premiza pentru luarea celor mai bune decizii privind dezvoltarea economico-socială la fiecare dintre nivelurile de decizie: local, regional, național, european. În elaborarea proiectului, metoda de lucru, a fost împărțită în patru etape bazate pe surse și moduri diferite de cercetare, pornind de la; culegerea de informații din surse publicate:

1. Literatura de specialitate, cursuri, diferite legi existente în cadrul tari noastre cât și în Europa, 2. Surse online: articole, publicații, reviste, etc.,

3. Elemente de regulament local, planuri de urbanism elemente de regulament local,

4. Dialog în cadrul urban direct ‘’afectat’’, chestionare, interviuri.

1.4. A) Schema metodologică

Partea desenată este relaționata cu partea scrisă (Fig.1.), ce este structurata pe șase paliere;

(Fig.1.). Sursa proprie, Schema metodologie generala

CAPITOLUL 2 – EVOLUȚIA CADRULUI LEGISLATIV AL PEISAJULUI INDUSTRIAL

2.1. Conceptului de peisaj și peisaj industrial, intre definiție și evoluție

Evoluția este factorul ce stă la baza fenomenului denumit peisaj industrial, prin urmare societatea umană a suferit modificări la nivelul structuri acesteia începând cu sfârșitul secolului XVII și începutul secolului XVIII, aceste modificări datorându-se noilor descoperiri în domeniul tehnici și al producției dar și apariția unor dinamici spațiale și temporale a industriei și a industrializări, a necesități de exploatare a unor spații natural, rurale sau agricole. Aceste peisaje fiind afectare de Revoluția Industrială, fenomen ce nu poate fi identificat precis în istorie dar se poate spune că a fost hotărâtor în schimbarea societăți urbane ce cuprinde spațiile urbane, rurale și periurbane.

Fiind privit ca o” concretizare a intensității relațiilor impuse sistemului de unul sau altul dintre componente” sau ca” produs al unei practici economice și culturale”.

Totalitatea factorilor expuși au dus la apariția și dezvoltarea activităților industriale, evoluția având ca punct de plecare micile gospodarii împreună cu anexele acestora, reprezentând locul de dezvoltare a activităților tradiționale, meșteșugărești, odată cu expansiunea urbană, devin activități industriale odată cu anexele acestora ce devin mici fabric industriale.

De la evoluția micilor fabric industriale, omul este supus odată cu dezvoltarea urbană, procesului evolutiv, intervenind astfel asupra diferitelor peisaje existente, creând o serie de dotări, cai de acces, clădiri, fiind un motor al dezvoltări elementelor constitutive urbane, necesare oamenilor și a punctelor de producție.

Prin urmare, „orice tip de activitate de transformare a resurselor naturale aduce peisajelor fizionomii și funcționalități noi, ce pot fi catalogate drept industriale și acestea cu submultipli proveniți din tipurile principale de activități”.

Ca și o primă definiție a peisajului industrial, face referire la totalitatea spațiilor în care se desfășoară activități productive, spații afectate de către activitățile extractive și productive, în special platformele industriale ce au ca scop prelucrarea diferitelor materiale extrase din cadrul minelor și a zonelor extractive.

Peisajul industrial a suferit o serie de modificări din cauza descentralizări, trecând de la zonele industriale înfloritoare din ani 60`-89` la o serie de spații abandonate, dărâmate, aceste lucruri reflectându-se asupra teritoriului printr-o serie de zone poluate, intre ani 89`-00`.

Ca în majoritatea cazurilor, decizia de a preveni dispariția anumitor monumente lipsește, astfel descentralizarea este momentul în care să constatat nevoie de conservare și reconversie a structuri industriale, finalizându-se la nivel mondial printr-o serie de proiecte de reconversie a peisajului industrial, precum; Torino, Italia, Fabrica de ciment din Sunt Just Desvern, Spania, Arsenalul Venețian, creând o nouă semnificație a peisajului industrial.

(Fig.2.). Sursa:www.googl.com (Fig.3.). Sursa:www.googl.com

În prezent “peisajul industrial reunește acele teritorii naturale sau urbane în care se conservă componente esențiale ale procesului de producție al uneia sau mai multor activități industriale și este definit ca peisaj cultural”

“Fiind o resursă teritorială și economică, în sistemul urban, este integrată în patrimoniu cultural, dând o identitate locală și contribuind la îmbunătățirea calități vieții.”

La nivel mondial nu exista un termen ce definește spațiile industrial dezafectate, astfel sunt folosiți termini diferiți în funcție de specialist.

Pornind astfel de la termeni precum; Brownfield, folosit prima dată în America și se referă la terenuri contaminate poluate, și termenul friches, folosit de francezi ca sinonim al celui folosit de americani.

La nivelul legislației naționale, termenul utilizat este cel de peisaj industrial, este folosită această formă simplă, pentru a putea fii înțeles de o gamă largă de utilizatori, din domenii diferite.

2.2. Cadru legislative europene asupra transformării peisajului industrial și asupra ameliorării stării mediului

“De la rural la urban, si mai nou, industrial, conceptual de patrimoniu este acum mai cuprinzator ca niciodata. Largirea nu este doar tematica; este si una spatiala, de la protectia unui singur monument la protectia unui intreg areal sau chiar unui intreg oras (Nayret 2004). Notiunea de patrimoniu include acuma un peisaj care a devenit, ca si limba vorbita, cladirile sau religia, parte integrate a identitatii locuitorilor. Asadar or ice modificare a acestui peisaj conduce la relatii acerbe din partea asociatiilor pentru protectia patrimoniului, de exemplu.

Peisajul industrial este cel mai adesea mult mai putin studiat decat peisajul rural sau urban, insa in urma crizei din anii `60 a modelului industrial fordist, natura acestei identitati este acuma scoasa la iveala. Dupa o scurta perioada de respingere a trecutului industrial, de abandon- uneori distrugere- al fabricilor, minelor, locuintelor muncitoresti, majoritatea locuintelor acestor foste regiuni industriale, in special partile implicate in fosta viata economica, deplang distrugerea masiva a zonelor industriale.

Doresc acum sa redescopere, chiar sa restaureze semnele gloriei cultural, dând o identitate locală și contribuind la îmbunătățirea calități vieții.”

La nivel mondial nu exista un termen ce definește spațiile industrial dezafectate, astfel sunt folosiți termini diferiți în funcție de specialist.

Pornind astfel de la termeni precum; Brownfield, folosit prima dată în America și se referă la terenuri contaminate poluate, și termenul friches, folosit de francezi ca sinonim al celui folosit de americani.

La nivelul legislației naționale, termenul utilizat este cel de peisaj industrial, este folosită această formă simplă, pentru a putea fii înțeles de o gamă largă de utilizatori, din domenii diferite.

2.2. Cadru legislative europene asupra transformării peisajului industrial și asupra ameliorării stării mediului

“De la rural la urban, si mai nou, industrial, conceptual de patrimoniu este acum mai cuprinzator ca niciodata. Largirea nu este doar tematica; este si una spatiala, de la protectia unui singur monument la protectia unui intreg areal sau chiar unui intreg oras (Nayret 2004). Notiunea de patrimoniu include acuma un peisaj care a devenit, ca si limba vorbita, cladirile sau religia, parte integrate a identitatii locuitorilor. Asadar or ice modificare a acestui peisaj conduce la relatii acerbe din partea asociatiilor pentru protectia patrimoniului, de exemplu.

Peisajul industrial este cel mai adesea mult mai putin studiat decat peisajul rural sau urban, insa in urma crizei din anii `60 a modelului industrial fordist, natura acestei identitati este acuma scoasa la iveala. Dupa o scurta perioada de respingere a trecutului industrial, de abandon- uneori distrugere- al fabricilor, minelor, locuintelor muncitoresti, majoritatea locuintelor acestor foste regiuni industriale, in special partile implicate in fosta viata economica, deplang distrugerea masiva a zonelor industriale.

Doresc acum sa redescopere, chiar sa restaureze semnele gloriei industriale pentru a mentine in peisaj o istorie a acestui timp. Astfel ca azi, aceste peisaje, care ereau foarte comune atunci cand industria functiona, sunt percepute ca fiind foarte originale.”

La nivel mondial cât și la nivel național nu exista o bază suficientă în ceea ce privește legislația legată de peisaj, ba chiar mai mult nu exista nici un act normativ dedicat, în mod, special peisajului și patrimoniului industrial, existând doar referiri la acesta. Acest lucru, face ca peisajul și patrimoniul industrial să fie într-o continuă schimbare socio-economica, lipsa cadrului legislativ a dus la dispariția unor serii de peisaje industriale, degradarea ireversibilă, schimbarea arhitecturală a valori acestora. Legea ambiguă și lacunara are o serie de acte normative tangențiale peisajului și a patrimoniului industrial, acest lucru împreună cu birocrația existenta la nivel național, îngreunează aplicarea unor legi precise asupra unor zone clar delimitate și identificate.

Putem enumera o serie de acte normative relevante și anume: Declarația de la Toledo 2010, Convenția privind patrimoniul mondial, cultural și natural, Convenția Europeană a Peisajului, Carta de la Veneția. România a participat la o serie de convenții internaționale cât și europene, integrand astfel o serie de elemente normative din cadrul convențiilor.

Mai specific, la nivel național exista în cadrul actelor normative o serie de legi ce fac referire la peisajul industrial, începând cu: Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil republicat în 2008, conform anexei nr. 2, Legea nr. 5/2000 privind aprobarea PAN – Secțiunea III – Zone Protejate conform anexei nr. 3, Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice conform anexei nr. 4, Ordinul Ministrului Culturii și Patrimoniului Național nr. 2.361/2010 prin care este aprobată Lista Monumentelor Istorice conform anexei nr. 5. Legii nr. 6/2008 privind regimul juridic al patrimoniului tehnic și industrial conform anexei nr. 6. În cadrul acestui act normativ exista o lege destinată patrimoniului industrial

Pentru a exemplifica unele dintre situațiile care așteaptă să fie exploatate prin această portiță legală, voi semnala cazurile a două monumente reprezentative pentru patrimoniul industrial din România, patrimoniu ce în mod paradoxal ar trebui să fie încă și mai protejat decât restul categoriilor dat fiind faptul că are și o lege dedicată, legea 6/2008’’

După cum putem constatata o serie de legi și articole ce se contrazic între ele, duc la specula oamenilor ininteligenții din zona financiară, aceste situri fiind neglijate abandonate supuse intemperiilor voite sau ne voite, în zona metropolitană a bucureștiului putem semnala câteva exemple precum: Moară Assan (platforma industrială clasata ca monument istoric de valoare națională și universală – Legea nr. 5/2000, LMI 2010, Grupa A, abandonat, vandalizat și distrus, intenționat); Fosta fabrica de vopsele (Str. Avrig, platforma industrială clasata ca monument istoric industrial reprezentativ pentru patrimoniul cultural local – LMI 2010, 2004-Grupa B, demolat); Fosta întreprinderea de mătase Select (platforma industrială clasata ca monument istoric industrial reprezentativ pentru patrimoniul cultural local – LMI 2010, 2004-Grupa B, demolat), Fabrica de țesături 7 Noiembrie (platforma industrială clasata ca monument istoric industrial reprezentativ pentru patrimoniul cultural local – LMI 2010, 2004-Grupa B, demolat), Uzinele Timpuri Noi (platforma industrială clasata ca monument istoric industrial reprezentativ pentru patrimoniul cultural local – LMI 2010, 2004-Grupa B, demolat).

Putem constata astfel în toate zonele din România ce au ca interes peisajul industrial o lipsă acută de implicare și de interes în ceea ce privește conservarea bunurilor patrimoniu, tehnic și industrial clasate conform legi, aflate în proprietate private cât și în proprietatea statului (Legea nr.6/2008, Cap. ÎI.Art.6.4).

Riscurile la care este supus peisajul industrial național în urma ne implicări autorităților și a ne implementa legile existente, sunt de natura socio-economica, fiind espuse riscului degradări, demolări, abandonului, poluări anumitor zone, scăderi valorice a zonelor din punct de vedere financiar cât și din punct de vedere al interesului uman, pierdere valorilor și a identități zonelor respective duc la dizolvarea istoriei.

Prin urmare aceste acte normative trebuiesc aplicate pentru identificarea și analiza peisajului industrial, în ideea evitări riscurilor la care este supus și protejări valorilor istorice, tehnice, economice, cultural. La nivel național exista un număr mic de peisaje și obiective industriale trecute pe Lista UNESCO, existând posibilitatea la nivel național de a extinde acest număr de ob, și peisaje industriale protejate.

2.3. Măsuri specifice legislative și tendințe, aplicate Peisajului și Patrimoniul industrial cu scopul salvări acestuia

Moștenirea nu se transmite, ci se cucerește.

(André Malraux, 1935)

Nu moștenim lumea de la strămoși, ci o împrumutăm de la urmași.

(proverb amerindian)

Încep prin a continua subcapitolul anterior prin a spune că; Peisajul industrial naște controverse la nivel mondial prin înțelegerea sa, aceste controverse apar de la definiția și legislația neclară și neaplecată corect, cât și ceea ce este protejat și trebuie protejat până la ceea ce nu necesită protecția în cadrul peisajului industrial. De la aceste element enunțate putem trece la nivelul socio-sentimental al patrimoniului industrial, prin constatarea uimitoare a lipsei de interes și atitudini adesea sfidătoare a oamenilor față de ceea ce este vechi. Acest neinteres pornește poate de la atitudinea personală, gestul individual față de obiectele ce odinioară au dat viața societăți, Schimbarea de mentalitate cât și reticența față de vechiul sistem, odată cu aparițiile publice ale primarilor în idea de a schimba ceva în folos personal duce la, lipsa valori atât sentimentale cât și necesități acestor peisaje, în epoca actuală.

În urma acestor idei putem contura Patrimoniul industrial ca o unitate ce reculege monumente și peisaje industriale cu o valoare deosebită, cu o valoare istorică, arhitecturală, tehnologică prin forma lor socială, dar sub o altă formă pentru societatea actuală.

Patrimoniul industrial prin complexitatea s-a, pornind de la imaginea vizuală până la cea ireală, mobilă și imobilă, intre monumentele de arhitectură și cele tehnice, reprezintă punctual de plecare în idea creări unor măsuri specific în idea conservări și protejări patrimoniului industrial mondial.

Prin definirea acestei noi științe, în timp sunt identificate și nevoile cât și necesitățile de protecție a acestuia, astfel apar diferite comitete și întruniri internaționale. Începând cu anul 1962 apare comitetul de cercetare, numit; “Council for Brithish Archaeology” și odată cu el implementarea unor cursuri în cadrul universităților de specialitate.

Prin urmare în anul 1973, a fost înființat Comitetul Internațional pentru Conservarea Patrimoniului Industrial denumit T.I.C.C.I.H. acest comitet încearcă să definească noi științe la conferința realizată în anul 1992

În continuare a fost realizat un departament numit ICOMOS, el a fost realizat pentru a identifica platformelor și peisajelor industriale cât și pentru includerea obiectivelor industriale cu valoare de patrimoniu în listele destinate obiectivelor protejate, acest departament reprezentând o punte intre peisajele și obiectivele industriale existente și lista UNESCO.

Pentru a ne putea da seama ce reprezintă lista UNESCO la nivel mondial cât și cum se aplică și ce obiective sunt incluse la nivel mondial în comparație cu România, într-o mică analiza, identificăm o serie de obiective și peisaje industriale la nivel mondial, cum ar fi; Complexul industrial Essen (Germania), (fig.1), Moară Stucky (Italia), Orașul Liverpool (Regatul Unit al Marii Britanii), Canal du Midi (Franța), Centrul istoric al orașului Lyon (Franța), Pont du Gard (Franța), Orașul Minier Sewell (Chile), Zona minieră Falum (Suedia), Fabrica Fagus Alfeld (Germania), Crespi d’Adda, Rețeaua de mori din Olanda (Olanda), reprezentând unele din cele mai importante obiective, incluse în cele 83 obiective și peisaje industriale din cele 981 de obiective UNESCO, obiectivele industriale la nivel mondial reprezintă 8,11% din totalul obiectivelor declarate, situație valabilă pentru intervalul 1978 – 2014.

Un factor important în ceea ce privește găsirea unor soluții de reconversia, conservare a obiectivelor inserate în cadrul listei UNESCO îl reprezintă capitalul necesar pentru a se interveni, în urma integrări în Uniunea Europeană a cât mai multor țări, astfel au fost create o serie de departamente în ceea ace privește alocarea unor sume necesare conservări, un exemplu poate fii, Complexul industrial Essen (Germania).

(Fig.4.). Sursa:www.googl.com (Fig.5.). Sursa:www.googl.com

În comparație, România nu are în cadrul listei UNESCO nici un obiective sau peisaj industrial inclus, deși există o serie de situri industriale cu potențial în ceea ace privește includere în cadrul listelor, acest neinteres se datorează atât speculei imobiliare cât și altor factori economici cât și lipsei unui program guvernamental coerent și susținut, o serie de ong-uri și organizații profesioniste prin mijloace proprii de convingere, încearcă să convingă și să înștiințeze la nivel verbal proprietari, de valoarea acestor vestigii istorice.

Putem enumera o serie de situri ce întrunesc condițiile UNESCO și anume: Peisajul minier de la Roșia Montană, Moară Assan – București, Centrala electrică Timișoara, etc. Aceste peisaje industriale naționale, sunt sub o protecție legală prin intermediul Legii nr. 5/2000, Legea nr. 182/2000, Legea nr. 422/2001.

La nivel național din 29.540 monumente declarate, în cadru legislativ cât și în cadrul Lista Monumentelor Istorice 2010, identificate ca monumente de importanță națională cât și cele de importanță locală se regăsesc 271 de obiective industriale, reprezentând 0,91% din totalul monumentelor clasate și declarate. Numărul redus de obiective industriale la nivel național se datorează în primul rând lipsei programelor guvernamentale coerente și susținute, acest lucru duce la o serie de probleme. Județul cu cele mai multe monumente industriale incluse în LMI este Carași Severin cu un număr de 40 de monumente istorice, aproximativ 4,80% din numărul total de monumente istorice, (Furnal, Municipiul Reșița); urmat de Harghita, 22 de monumente istorice, zona metropolitan a Bucureștiului cu un număr de 22 de monumente istorice, (Uzinele Malaxa Municipiul București; Sucursala Ford (Floreasca) Municipiul București; Gara Filaret Municipiul București; Moara lui Assan Municipiul București); Hunedoara cu o serie de monumente cu o valoare arhitecturală, (Furnal, Călan, Hunedoara; Galeria de mină "Treptele romane" Municipiul Brad, satul Ruda-Brad Hunedoara; Furnalul Vechi Comună Ghelari, satul Govăjdia Hunedoara; Mina Adamul Vechi Comună Baia de Criș, satul Carăci Hunedoara; Cele mai puține monumente istorice se regăsesc în județele, Botoșani (1 monument istoric industrial), Neamț (1), Gorj (1), Sălaj (1), Galați (1), Vrancea (1), Bistrița Năsăud (0), Bihor (0), Satu Mare (0), Ilfov (0).

În urma acestor analize, constatam numărul mic de obiective industriale clasata și declarate, acest fapt se datorează în primul rând ambiguități din cadrul unor legi, ducând la neinteresul autorităților, speculat de diferite persoane la începutul anilor 1990.

Astfel putem trage o serie de concluzii legate de județe la nivel național ce dau o serie de situri industriale, județele cu cel mai mic număr de situri incluse, acest lucru putem spune că se datorează atât lipsei procesului de includere, neintrunirea condițiilor, cât și lipsa construcțiilor în cadrul acestor județe din varii motive pot reprezenta factorii unui număr mic de ob. Industriale. Aceste “neînțelegeri” duc la o vulnerabilitate și în viitorul apropiat la o dispariție din cadrul zonelor urbane a peisajului industrial.

Analizând situația în ceea ce privește această categorie industrial, putem observa, în urma vizualizări listei monumentelor industrial, la nivelul Bucureștiului această includere în L.M.I. a fost făcută doar la nivelul obiectivului industrial ci nu și a peisajului ce îl înconjoară, astfel acest lucru a dus la o serie de divergente în cadrul urban, prin declasarea și demolarea anumitor ob. Industrial, (Fabrica de vopsele, Întreprinderea de mătase Select, Întreprinderea de țesătorie 7 Noiembrie, Fabrica de țigarete Belvedere, Uzinele Timpuri Noi etc.). Prin urmare din cele 22 de monumente industrial existente în 2010 în cadrul L.M.I. la ora actuală mai sunt doar 18. În urma acestor constatări, apare o întrebare; Cum “salvăm”?!, această întrebare începe să-și găsească răspunsuri în urma convențiilor internaționale desfășurate în România, începând cu anul 2001.

În concluzie, la nivel național cât și la nivelul zonei metropolitane, conservarea restaurarea sau reconversia “nu reprezintă” o modalitate de a rezolva problema.

Acest lucru se datorează interesului ascuns cât și lipsei de implicare a diferitelor persoane. Peisajul industrial a suferit o schimbare majoră odată cu revoluția, marea parte a peisajelor industriale au fost privatizate de către stat, prin urmare proprietari au demolat aceste platforme, iar statul s-a aflat în imposibilitatea de a mai le proteja într-un fel, factori pot fii multipli; din cauza lipsei cadrului legislativ și a interesului scăzut în ceea ce privește patrimonial cultural în rândul publicului, multe dintre aceste zone populația considerându-le poluante. Putem spune că nu mulți sunt aceea care și-au pus problema cercetări siturilor industriale, pentru a înțelege; dacă sau cum influențează ele mediul urban existent?.

Capitolul 3 DEFINIȚII ȘI INSTRUMENTE

„Studentul geograf sau de la Știința Mediului, decidentul, agentul economic, administratorul, planificatorul de mediu, cercetătorul, se impune a deține nu numai secretele funcționării interacțiunilor dintre componentelor mediului, ci și înțelegerea a către ce ne duce dezvoltarea economică și umană, satisfacerea nevoilor mereu crescânde ale comunităților umane, mari consumatoare de servicii de mediu și resurse teritoriale.”

Prof. Univ. Dr. Maria Pătroescu

3.1. Prelucrarea și obținerea datelor ce fac referire la peisajul industrial prin diferite mijloace

În urma capitolelor anterioare putem spune că; termenul de peisaj industrial nu poate fi definit printr-o sintagma a tot cuprinzătoare, prin urmare în procesul de prelucrare a datelor este necesar studierea mai multor științe pentru a putea elabora metode și tehnici de cercetare, ce pot fi adaptate în funcție de informațiile obținute.

Metodele de cercetare și de obținere a datelor sunt diferite în funcție de domeniul de cercetare, referindu-mă la analize din domeniul istoric, economic, social, cultural, geografic, Obținerea datelor și prelucrarea acestora sunt realizează împreună în funcție de domeniul de cercetare.

Ca în ori ce domeniu există o serie de dificultăți în ceea ce privește tehnicile și metodele de cercetare, pornind de la birocrația instituțiilor de stat în aprobarea și permiterea accesului la anumite documente necesare, lipsa unor serii de materiale și planuri cartografice, “ghinionul” vechimi domeniului, neexistând un număr foarte mare de publicații, cărți și statistici la nivel național cât și la nivelul zonei metropolitane a bucureștiului, lipsa unei baze de date specifice, lipsa legislației în domeniu, lipsa actualități la nivel național în ceea ce privește literatura de specialitate. Dificultatea subiectului prin înțelegerea termenului subiectiv al peisajului industrial, format din păreri și definiții din domenii diferite.

Prelucrarea și obținerea datelor se realizează în cadrul acestui proiect în trei etape ordonate precis în elaborarea concluziilor generale, pornind de la colectarea datelor necesare: statistici, recensăminte, sondaje de opinie și chestionare, cartări, fiind prima etapă pe care se bazează majoritatea domeniilor, în urma colectări datelor este necesară analizarea acestora prin comparație, suprapunere, verificare și ultima etapă este ceea a prelucrări informațiilor prin intermediul metodelor grafice, statistice, cartografice, (cele trei metode folosite în cadrul proiectului de dizertație sunt folosite și în partea desenată în elaborarea analizelor în macro-micro și mezzo-peisaj.)

Exprimarea și interpretarea rezultatelor finale – prin hărți ale evoluției și expansiunii peisajului industrial, scheme ale evoluției peisajului industrial, scheme cu strategii de reintegrare în peisaj a peisajelor industriale, procente, prognoze, regionalizări.

3.2. Modul de obținere a datelor

Prin urmare legat de capitolul anterior, colectarea și obținerea datelor referitoare la peisajul industrial se face prin diferite moduri, ținând cont de complexitatea subiectului. Colectarea datelor tine de mai multe aspect, pornind de la diversitatea datelor, referindu-ne la forma lor, la scara de cercetare a subiectului, referindu-ne aici la scara grafică, în funcție de această scară apar influențe în ceea ce privește calitatea datelor, “de acuratețea datelor brute depinde corectitudinea rezultatelor obținute” dar și cantitatea acestora, dimensiunea scări influențează indirect timpul de obținere a datelor în toate cele trei etape menționate în capitolul anterior, colectarea datelor a fost realizată printr-o serie de metode de colectare parțială a datelor; cea aleatorie, stratificata, sistematica și accidentală.

În urma acestor concluzii, pentru subiectul și zona abordată (zona metropolitană București) rezultă, o mulțime de moduri de obținere a datelor în funcție de rezultatul final la care vrem să ajungem, prin urmare am ales cele două tipuri de cercetare, în mare parte cea totală dar și puțin și cea parțială. Ca un exemplu aplicat direct pe subiect și zona de studiu una din “cercetările totale” poate fi cea care dă numărul platformelor industriale existente în cadrul zonei metropolitane, această cercetare este una de forma numerică, iar ca o dezvoltare a cercetări putem identifica în urma clădirilor și metri pătrați pe care se regăsesc acestea.

Astfel, în această situație colectarea datelor trebuie să urmărească obținerea unor rezultate care pot fi considerate reprezentative pentru întreagă populație analizată, mai mult, “cercetarea totală” se poate aplica pe palierele (enunțate anterior), necesare analizări zonei metropolitan.

În idea colectări unor date cât mai precise și exacte, în funcție de mărimea sitului, de mărimea problemelor cercetate, de gradul rezultatelor obținute, am folosit patru tipuri de “țesături colectoare” în funcție de varietatea elementelor analizate.

Astfel colectarea datelor s-a făcut atât la începutul proiectului cât și pe parcursul arealelor analizate, prin urmare nu putem identifica punctual, rețelele de colectare a datelor, însă ele sunt identificate treptat în cadrul proiectului (partea desenată), pe cele trei areale de analiza; macro-mezo-micro peisaj, acest lucru se datorează diversități și complexități acestor patru tipuri de paliere de colectare a datelor, aceste analize sunt folosite cu regularitate în identificarea stări mediului cât și în zona mediilor poluate.

Cele patru rețele de cercetare sunt: Rețeaua de colectare a datelor de tip sistematic (grid) (Fig. 6.), specificul acestei rețele, este acela al colectări datelor regulat, colectarea datelor sunt efectuate treptat în urma identificări următorului punct de colectare, exista însă și o marjă de eroare destul de redusă, ca în toate celelalte rețele.

Rețeaua de colectare a datelor de tip aleator stratificat (Fig. 6.1.), specificul acestei metode este acela de a lua în considerare anumite criterii în selectarea zonelor omogene referitoare la tip de sol, de vegetație, categorie de arie protejată, expunere a versanților, densitatea surselor de degradare a mediului, reprezintă o metodă cu o exactitate a datelor mai mare de cât prima.

Cea de a treia etapă este focalizată în special pe un trio de colectare a datelor de tip rațional; existent-timp-distanta, resurse existente, elemente de mediu, poluare, populație, elemente de timp și distantă, erorile sunt controlate. (Fig. 6.2)

Rețeaua de colectare a datelor de tip aleatoriu (Fig. 6.3). Această rețea este aplicată spațiilor mici, element definitoriu al acestei metode este, Acela în care spațiile sunt alese aleatoriu, fără a ține cont de nici un parametru al peisajului industrial, (condiții locale) . Acest palier poate identifica zonele de impact asupra mediului, sursele de degradare, platformele industriale, prin evaluare calității habitatelor respective, evaluare percepției oamenilor din cadrul zonelor respective. Precizia acestei metode nu este una foarte ridicată, dar este potrivit pentru spațiile mici ce necesită o evaluare a mediului și a tot ceea ce se întâmplă și desfășoară în cadru zonelor.

Etapele de parcurgere a acestor studii sunt elementare în colectarea datelor și țin de distanță, localizare, dimensiune, și au o serie de valori atât negative cât și pozitive.

Fig. 6. – R.C. a datelor de tip systematic Fig. 6.1 – R. C.a datelor de tip aleator stratificat

Fig.6.2- Sis. C.a datelor aleator, sistematic și stratificat Fig. 6.3 – R. C. a datelor de tip aleator simplu

(Graficele sunt preloate din sursele de subsol existente.)

Ordonarea acestor rețele de cercetare s-a realizată pe baza arealului de cercetare specific rețelei respective, în funcție de dimensiunea zonei de cercetare aplicate pe zonele de cercetare ale proiectului desenat, sunt ordonată descrescător pe baza dimensiuni zonelor de cercetare.

3.3. Metode și mijloace de evaluare a percepției

Metodele și mijloacele ce au stat la baza evaluări percepției peisajului în cadrul zonei metropolitan a bucureștiului, sunt legate de subcapitolul anterior prin cea de a doua etapă; (analizarea datelor). Prin urmare mijloacele principale sunt două la număr; analiză istorică evolutiva, a peisajului industrial, având ca metode reprezentate de cercetare, măsurare pe teren, consultarea unor material istorice, scrise din domenii diferite datorită pluridisciplinarități la ce este supus peisajul industrial, în urma analizări datelor ne întoarcem la etapa a doua și anume; prelucrarea acestora.

Cea de a doua metodă este; Analiza materialelor cartografice, în ceea ce privește documentarea elementelor cartografice, exista o bază bogată de material cartografice, pentru municipiul București intre ani 1842-2011, reprezentând perioada de ordonare a elementelor documentare și elaborarea unor planuri comuniste, în cadrul cărora sunt reprezentate unități și platforme industrial. La baza acestui studio a stat o serie de suporturi cartografice pe diferite perioade de ani; Planul orașului din anul 1911 și 1923, 1989, Hărțile topografice din 1977, Orto fotoplanurile din 2008 și Planul orașului din 2011, coroborate cu o serie de materiale precum: Atlas (1974,1979, 2001), Atlas de la roumanie (2000), Atlasul româniei (2000,2006), Atlasul Stării Mediului din România (2006), Harta de zgomot (2011) Primăria Mun. București. Această bază de date a fost necesară atât în elaborarea proiectului (desenat) cât și proiectului scris, ca baza de lucru cât și ca elemente necesare în realizarea studiului de fată.

(Fig.7.). Sursa proprie, Schema de obtinere si prelucrare a datelor.

CAPITOLUL 4 – STUDII DE CAZ

4.1. Studiu de caz nr.1- BUCURESTI: Bursa Marfurilor

Figura 8, Sursa:Adaptat www.google.com Figura 9. Figura 10, Sursa: www.google.com

Studiul de caz numărul 1 este situate în partea de sud a României, mai exact în județul Ilfov, București, (fig.8) acesta fiind situat în zona central-periferica a orașului, mărginit de o serie de locuințe colective (fig.9,10).

Motivarea alegeri sta în identificarea unor studii de caz variate în idea conștientizări modului în care s-a intervenit și cum s-a intervenit la diferite scări, diferite tipuri de intervenție și diferite procese de intervenție, folosind elaborarea unei diagrame, ajutătoare în alegerea studiilor de caz. Prin urmare la baza alegeri studiului de caz Bursa de Mărfuri, a stat poziționarea sa la nivel național, la nivel local (situate în zona central-periferica a orașului) procesul folosit (reconversie funcțională), dimensiunea mică a sitului cât și a intervenției.

Anul în care să luat decizia de a se intervine asupra sitului a fost anul 2004, intervenția desfășurându-se până în anul 2008, cu o suprafață doar de 3000 mp, valoarea investiției s-a ridicat la 3.5 milioane de euro.

Clădirea este proiectată de către un arhitect italian, acesta fiind un arhitect productive în ceea ce privește cultura arhitecturală românească de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, pe nume Giulio Magni, acesta în trecut a fost și arhitect șef al Bucureștilor. Fosta Bursă de Mărfuri, face parte din cadrul Ansamblului V-BM-A aceasta fiind cea mai cocheta și situate la bulevard dintre casele ce aparțin acestuia. Clădirea fiind la începutul procesului de reconversie într-o stare avansată de degradare. Suferind și alte procese degradante de-a lungul timpului, trecând printr-un incendiu ce i-a ars tot acoperișul și i-a slăbit rezistența pereților.

Figura 11, Sursa:http://rezistenta.net Figura 12, Sursa:Adaptat www.google.com Figura 13, Sursa: http://www.adplayers.ro

Bursa de mărfuri a suferit procesul de reconversie, astfel căpătându-și o altă funcțiune și anume Centru de Cultură și Creație.

Figura 14, Sursa: http://www.feeder.ro Figura 15, Sursa: http://www3.tvr.ro/decorsistil

Prin reabilitarea vechii Burse de mărfuri s-a realizat o premieră la nivelul Bucureștiului, prin urmare, fosta construcție industrială cuprinde în partea de jos un spațiu public ce cuprinde; o cafenea un loc pentru organizarea unor evenimente culturale iar în spațiile de la etaje și mansarda sunt realizate o serie de birouri ale firmelor care s-au implicat în achiziționarea și renovarea vechii clădiri. Imaginea exterioară a clădiri a suferit o serie de intervenții care nu au modificat cu mult vechiul aspect a-l acesteia, fațada clădiri a fost păstrată și renovate, în zona din spate a fost realizată o prismă din sticlă iluminată pe timp de noapte, au fost realizate o serie de noi geamuri, direcționate și conectate între părți ale clădiri, creând o serie de tablouri prin intermediul pereților clădiri.

Figura 16, Sursa: http://www3.tvr.ro/decorsistil Figura 17, Sursa: http://www3.tvr.ro/decorsistil Figura 18, Sursa: http://www3.tvr.ro

Metaforic, clădirea devenind o sintagmă ‘’alb-neagra’’ senzitivă. Umanul transcede stări ambigue în clipa impactului vizual cu locul, cu cartierul, cu oamenii, cu memoriile locale deja știute sau doar intuite.

Studiul de caz conține o serie de puncte, bazate în mare parte pe recondiționarea ‘’obiectului’’ și mai puțin pe zona teritoriala, bazate pe estetică clădiri în urma intervenției de reconversie, modul în care s-a intervenit, ceea ce s-a păstrat din aceasta, cum s-a intervenit în idea transformări acestei platforme din bursa de mărfuri în centru de creație, modul în care a fost realizată legătura între această și împrejurimi. Prin urmare, aceste puncte pot fi inițiate și atinse în cadrul proiectului de reconversie din cadrul proiectului de dizertație.

Concluzii:

Reconversia platformei industriale aduce un plus din punct de vedere financiar și estetic (fig. 17) zonei respective în același timp se crează o discrepanță mare între cladirea’’noua’’ și cele vechi (fig. 18), datorită neintervenției la nivelul zonei teritoriale.

Figura 19. Sursa proprie Figura 20..Sursa proprie

Reconversia realizată aduce cu sine motivația de a stimula și ceilalți proprietari în idea reconversiei clădirilor degradate din zonă (fig.19).

Un minus în ceea ce privește intervenția este, neglijarea spațiului public (încânta) din cadrul platformei, duce la o imagine discordanta între vegetația spontană, amenajare și clădire (fig.20).

Figura 21.

O problemă importantă o reprezintă lipsa proprietarului cât și a arhitectului de a lua legătura prin diverse metoda cu oameni din vecini din apropriere, în idea tineri cont de părerile și ideile acestora.

4.2.Studiu de caz nr.2- AUSTRIA, VIENA- Gazometre

Figura 22, Sursa:Adaptat www.google.com Figura 23.Sursa proprie Figura 24, Sursa: www.google.com

Studiul de caz numărul 2 este situate în partea de est a Austriei, mai exact în regiunea Vienei, (fig.22) acesta fiind situat în zona periferică a orașului, mărginit de o serie de platforme industriale (fig.23,24).

La baza alegeri studiului de caz Gazometrele din viena a stat poziționarea să la nivel național, la nivel local (situate în zona periferică a orașului) procesul folosit (reconversie funcțională), dimensiunea medie a sitului cât și a intervenției. Faptul că la origine este un sit industrial ce se regăsește în lista patrimoniului mondial Unesco. Platforma industrial este situate în Viena, Guglgasse 43, A-l 110, mai exact în zona urbană periferică de sud-est a Vienei (în direcția Aeroportului), nu departe de Dunăre și de Prater.

Uzina de gaz a fost proiectată de arhitecții Schimming, Hermann, Scheiringer între anii 1896- 1899.

Figura 25, Sursa: http://clubulcalatorilor.files Figura 26, Sursa: http://sir.datawave.ro

Scurtă descriere:

Cele 4 gazometre au fost construite la sfârșitul secolului al XIX-lea ele aveau funcțiunea de rezervoare a celei mai mari uzine de gaz din oraș. Rezervoarele de gaze erau construite din tabla iar pe lângă aceste table a fost construiți pereți din cărămidă de 70 m înălțime, cu ferestre și terminate cu cupole.

Clasate ca monumente istorice după introducerea gazului natural, acestor clădiri atât de dominante li s-a căutat o nouă utilizare. Astfel decizia a fost de a se realiza în interiorul acestor gazometre, o serie de funcțiuni mixte, formate din 615 locuințe, birouri, arhivele municipal, o sală de concerte, un centru comercial. Procesul de reconversie a avut loc între ani 1999 și 2001.

Procesul a fost corelat și inaugurat odată cu realizarea unei noi stații de metrou (gazometer) care leagă ansamblu de central Vienei.

Tipologia sitului:

Platforma uzinei de gaz, are în componența sa o serie de anexe și întreprinderi. Pornind de la reconversia gazometrelor, întreg cartierul este pe cale să fie transformat într-un nou centru urban.

Situl are o suprafață de 500m pe 120m, având o compoziție formată din cele 4 gazometre și o serie de

Figura 27.Sursa proprie

Uzine vechi reconvertite, acestora li se adaugă un nou corp, având funcțiunea de cămin studențesc, Iar la nivel teritorial, spre est, o zonă nouă de birouri și echipamente de loisir; spre vest este prevăzut un parc.

Utilizarea materialelor actuale nu oferă (alături de imaginea generală și de câteva detalii) prea multe raportări directe la trecutul industrial al sitului.

Cu toate că ideea creării unor locuințe în interiorul unor obiecte industriale istorice reprezentate de cilindri enormi era de neînțeles chiar și pentru majoritatea arhitecților și, la început, pentru cei responsabili cu protecția monumentelor, în prezent nimeni nu mai critică rezultatele.

Figura 28, Sursa: http://sir.datawave.ro/diseminare. Figura 29, Sursa: http://clubulcalatorilor.files Figura 30, Sursa: www.wordpress.com

Studiul de caz conține o serie de puncte variate, pornind atât de la obiectul de arhitectură reconvertit, la reamenajarea sitului printr-o serie de noi funcțiuni necesare în urma intervenției până la crearea unei legături între acest punct și central vienei prin crearea unei noi linii de metrou și o nouă stație (gasometres), Platforma industrială prin procesul de reconversie devine un nucleu al orașului Viena, ceea ce se aseamănă cu platforma industrială (Crevedia dezvoltată ca un pol al Bucureștiului) Prin urmare, aceste puncte pot fi inițiate și atinse în cadrul proiectului de reconversie din cadrul proiectului de dizertație.

Concluzii:

Reconversia platformei industrial a dus la realizarea unui nou centru de atracție pentru orașul Viena. Rezidenți noilor locuințe din cadrul ansamblului sunt foarte mulțumiți de modul de viață în cadrul acestei platforme. Prin procesul de reconversie se creează o serie de legături benefice între zonă, metropolitană și zona centrală prin intermediul zonei periferice.

Intervenția reprezintă o reușită din mai multe puncte de vedere, ținând cont de modul de a îmbina prin procesul de reconversie, arhitectură, memoria locului cât și programul sociocultural, acest proiect reprezintă la nivel mondial un reper în ceea ce privește reconversia funcțional a unui sit industrial. Imaginea zonei a fost clar îmbunătățită prin procesul de reconversie al platformei industrial.

Figura 31. Triunghiul importantei la nivel regional

Zona periferică reprezintă în urma acestui proces, o destinație pentru noi investiți la nivel metropolitan. Proiectul de reconversie, ‘’ecologizeaza’’ zona industrial prin schimbarea funcțiuni dar și prin amenajarea unui nou parc.

Procesul de reconversie funcțională în cadrul acestui exemplu aduce cu sine o serie de puncte tari atât la nivel local cât și la nivel mondial, metodă de reconversie a scăzut gradul de poluare existent în urma abandonului fabric, a dispărut poluare vizuală prin introducere unei noi funcțiuni, s-au creat o serie de locuri de muncă în cadrul acestei zone, care aduce la momentul actual un plus pib-ului tari, prin crearea acestui pol se poate evidenția o regresie față de centrul orașului destul de aglomerat spre zona periferică, ce devine din ce în ce mai “curate”.

Putem spune că în dezvoltarea proiectului s-a ținut cont de toți termeni legați de legislația existenta, platforma fiind inclusă în lista mondială unesco, Intervenția fiind luată în urma rămâneri locului vacant în urma stopări activități platformei industriale.

Punctele slabe ale acestei intervenții sunt minime și sunt referitoare la pierderea anumitor platforme industriale în cadrul amenajări întregi platforme industriale ce dădeau un caracter peisajului, schimbarea caracterului zonei.

4.3. Studiu de caz nr.3- GERMANIA, DUISBURG- Parc industrial

"Peisajul nu este opus orasului", "Peisajul este cultura" (Peter Latz).

Figura 32, Sursa:Adaptat www.google.com Figura 33.Sursa proprie Figura 34, Sursa: www.google.com

Studiul de caz numărul 3 este situate în partea de nord a Germaniei, mai exact în regiunea Duisburg, (fig.32) acesta fiind situat în zona metropolitană a orașului, mărginit de o serie de platforme industriale (fig. 33, 34,).

Motivul alegeri acestui studio de caz, în afara punctelor urmărite în cadrul diagramei, a stat: poziționarea sitului în aria metropolitan, dimensiunea mare a sitului, funcțiunea industrial, procesul de reconversie la care a fost supus situl.

Duisburg este un oraș situat în partea de vest a Germaniei mai exact în regiunea Niederrhe. Amplasarea strategică pe râul Rin, foarte aproape de confluența cu Ruhrul a făcut ca în secolul al XIX-lea portul orașului să fie recunoscut ca cel mai mare port fluvial din lume. O dată cu creșterea comerțului, schimburilor de mărfuri și resurse, orașul a devenit un important nod de prelucrare a cărbunelui.

Dezindustrializarea cât și scăderea procesului de industrializare a dus la apariția unor spații urbane interstițiale neantizate, defavorizante orașului (fig. 33, 34,). Proiectele realizate au reușit o readucere în contemporaneitate a clădirilor și spatiilor existente. Organizarea târgul național de construcție din anii 1990-2000 a contribuit la transformarea regiunii bazinului Ruhr, una dintre cele mai mari regiuni industriale, făcând posibile peste 200 de proiecte de dezvoltare supuse proceselor de conversie, reconversie și reconstrucție a zonelor industriale ce au dus la reabilitarea mediului urban. Studiul de caz cel al Parcului Duisburg Nord, este unul din proiectele câștigătoare, fiind realizat de arhitectul Petre Latz în anul 1991 care a reușit să aducă în contemporaneitate fabrica de producție și prelucrare a cărbunelui și oțelului, abandonată.

Figura 35, Sursa: www.wikipedia.com Figura 36, Sursa: http://thegardenwanderer.ro Figura 37, Sursa: www.wikipedia.com

Abordarea inedită a proiectului a stat la bază, cumulul de aprecieri aduse. În schimbul demolării integrale, proiectul încearcă să aducă aminte de trecutul istoric al zonei și să integreze cât mai multă vegetație, transformând astfel întregul areal într-un spațiu public benefic orașului.

Intervenția a constat în prima fază, în a pune un nou strața supra existentului arhitectului, ne intervenind deloc asupra acestuia, continuând un concept promovat de Peter Eisenman care a încercat în mod riguros scoaterea la iveală a istoriei unui sit (cel mai bun exemplu fiind Centrul Wexner pentru Arte Vizuale din Columbus, Ohio).

Procedeul folosit a fost cel de fito remediere astfel solul nu a trebuit să fie înlocuit. Profitând de zidurile platformei industriale, ideea a fost de a crea grădini cu caracter individual în toate părțile parcului (fig. 38). Prin folosirea diferitelor tipuri și numărului mare de plante folosite au reușit să creeze diferite climate. Valorificând modul lor de creștere, prin acoperirea unor ziduri cu plante cățărătoare, pe lângă efectele de acustică diferite și miresme, împreună cu plantarea unor ferigi de dimensiuni mari (cu trimitere subtilă la prelucrarea cărbunelui din fosta fabrica) au creat o gradină al cărei climat dispune de o umiditate mai crescută. Unele grădini fac parte din marele labirint al galeriei de artă realizată în cadrul unui buncăr existent pe sit.

Amenajarea parcului face parte din modelul inițiatic german Volkspark de la începutul sec. al XX-lea, de a suplini orașul cu zone oportune pentru o recreere energică și nu pentru contemplare. Designul parcului fiind unul neutru, arhitectului explicând faptul că a vrut să lase "oamenilor oportunitatea de a interpreta în felul lor". Fostele clădiri industriale au fost amenajate, fără a suferii modificări volumetrice de altfel, spațiile au primit funcțiuni noi astfel încât fostele buncăre au fost transformate într-o serie de grădini intime, vechile gazometre în bazine pentru scuba-diving iar zidurile au devenit panouri de cățărare pentru alpiniștii amatori. În urma acestor intervenții întregul parc s-a transpun într-un mare loc de aventură și de joacă.

Aleile pietonale și pistele pentru bicicliști au fost realizate din fostele căi ferate industriale, fostele circulații destinate aprovizionării cu materie primă (fig. 40).

Amplasate la nivele diferite acestea duc la o parcurgere deosebită a zonei, creând senzația de confort și siguranță cu grade variate. Ideea arhitectului a fost de a se ajuta de diferitele înălțimi în a crea puncte de perspective’’libere’’, create prin intermediul existentului. Promenadele sunt vizibile de la ultimele etaje ale clădirilor învecinate parcului, dar cea mai bună panorama este de la platforma înalta de 200 m amplasată în vârful unui fost furnal (fig. 38).

Figura 38, Sursa: http://thegardenwanderer.blogspot.ro Figura 39, Sursa: http://thegardenwanderer.blogspot.ro Figura 40, Sursa: idem,

O părere interesantă despre acest proiect o are Michael Schwarze, reprezentant UE al Asociației Regionale Ruhr descrie situl ca "înainte era un oraș interzis împrejmuit de un zid", "doar

Muncitorii aveau acces, nu familii, nu copii ". De aceea o mare atenție a fost acordată limitelor create de ziduri, implementând zone punctuale de interes pentru atragerea comunității.

Un proces important în cadrul acestui proiect a fost procesul de curățare a râului Emscher. Latz a canalizat apă poluată în tunelurile subterane și a umplut canalul cu apa pluvială. Astfel, vechea canalizare a fost transformată într-un sistem de curățare a sitului. Procesul fiind reglementat prin norme de ecologie, dar a fost inițiat și menținut prin intermediul tehnologiei, el fiind atât natural cât și artificial în aceeași măsură.

Cel mai reprezentativ element este moară de oțel transformată în Piața Metallica, devenită simbol al parcului. Pavimentul pieței a fost realizat din fier cu ajutorul fostelor matrițe din fonta ale combinatului industrial. Metamorfozarea structurii industriale existente nu a împiedecat deloc procesul natural de erodare, plăcile continuând să ruginească și să se uzeze. Majoritatea utilajelor existente în fabrica au fost păstrate, ele generând o atmosferă specială în cadrul noilor evenimente ce iau parte. Fostele corpuri ale clădiri au fost transformate în săli multifuncționale cu posibilitatea de a rearanja decorul interior. În cadrul acestei zone s-au organizat evenimentele ce au loc frecvent și anume; convenții, concerte, premiere, prezentări de modă, spectacole de teatru. În cadrul fostului sediul de control al fabrici își are locul acum, un centrul de administrare al parcului, info point și un restaurant. Fosta centrală electrică, având o capacitate de 3800 de persoane servește ca loc de evenimente culturale cum este festivalul anual Ruhr Triennale cât și pentru târguri, expoziții, gale, concerte. În cadrul parcului este amenajat un sistem de iluminat bine pus la punct cu un joc de lumini diversificat pe timp de noapte. În 2009, becurile incandescente ale instalației au fost înlocuite cu LED atât din motive economice cât și pentru o dinamică variată a schimbării culorilor. Chiar dacă astăzi orașul se bazează mai mult pe agricultură, reminiscența erei industriale este încă prezentă.

Studiul de caz elaborate conține o serie de soluții ce pot fi implementate atât la nivelul propriu zis de amenajare cât și la nivel strategic. Pornind de la considerarea siturilor industrial în urma reconversiei acestora, puncte de atracție, relaxare și mișcare ale orașului Duisburg. Modul de ecologizare a apei poluate din cadrul sitului reprezintă un alt element ce poate fi implementat în cadrul proiectului, conservarea elementelor arhitecturale existente și intervenirea asupra sitului printr-un procent minim în ceea ce privește elementele fizice existente. Modul de reconversie asupra zonelor sitului industrial, reprezintă elemente ce pot fi implementate în cadrul sitului ales dar și în alte situri de aceeași factură.

Concluzii:

Pot spune că arhitectul în elaborarea proiectului de amenajare a ținut cont mai mult sau mai puțin de aspecte legate de istoria locului, vegetația existentă, instalațiile și sistemele existente, prin intermediul, arhitecturi peisajului (în concordanță cu amenajarea platformei industrial) societăți, economiei și a peisajului industrial (fig. 41, 42.).

Figura 41, Sursa: http://fluswikien.hfwu.de/index.php/Expert_Case_Studies_Seminar_Cultural_Landscapes_2010

Figura 42, Sursa: http://fluswikien.hfwu.de/index.php/Expert_Case_Studies_Seminar_Cultural_Landscapes_2010

Prin realizarea acestui parc de agrement dar și a celorlalte în curs de amenajare se creează o serie de nuclee ale orașului ce atrag o serie de investitori, fluxuri în cadrul zonelor respective.

Ecologizarea zonei și a canalului ce trece prin cadrul sitului, aduce un plus sitului, atât din punct de vedere al sănătăți cât și al activităților desfășurate în jurul acestuia tot odată reprezintă un reper la nivel național.

Conservarea arhitecturi, platformei industriale aduce un plus de ‘’originalitate’’, varietate și spectaculozitate în cadrul amenajări.

Modul de tratare a fiecărui spațiu în sine având caractere și tematici diferite, face că marea suprafață a sitului să pară mică.

Situl e afla într-o zonă rurală, verde, faptul că s-a intervenit reprezintă încă un punct în plus, creând astfel o legătură între această platformă și peisajul natural, eliminându-se astfel sursele de poluare atât vizuală cât și provenite din prefabricarea cărbunelui și a oțelului. În urma intervenției situl a devenit un element de patrimoniu mondial fiind astfel protejat de posibilele intervenții neadecvate.

4.4. Studiu de caz nr.4- FINLANDA, HELSINKI, Cartier Viikki

Figura 43, Sursa:Adaptat www.google.com Figura 44. Figura 45, Sursa: www.google.com

Studiul de caz numărul 4 este situate în partea de sud a Finlandei, mai exact în regiunea Helsinki, (fig.43) acesta fiind situat în zona metropolitană a orașului, în locul unei zone agricole mărginit de terenuri agricole (fig.44, 45).

Motivul alegeri acestui studio de caz, în afara punctelor urmărite în cadrul diagramei, a stat: poziționarea sitului în aria metropolitan, dimensiunea mare a sitului, funcțiunea agro-industriala, procesul de reconversie la care a fost supus situl cât și modul de a crea un ansamblu ecologic la confluenta celor patru peisaje existente; peisajul lacustru, peisajul natural (păduri), peisajul urban, peisajul agro-industrial cât și modul de ecologizare a zonei, reprezintă un motiv în alegerea studiului de caz.

Figura 46, Sursa: http://urbanistica-taccone.blogspot.ro/2010/09/helsinki-finlandia-eco-viikki-ruberto.html

Istoric

Viikki reprezintă o fostă zona, formată din terenuri agricole înconjurată de păduri. Construcția cartierului Eco-Viikki a început cu procesul de planificare în 1998. Zona de locuințe ecologice a fost finalizată în 2004 (fig.46).

Viikki este un cartier din Helsinki, în apropierea zonelor de teren agricol deschis și rezervațiilor naturale și zonelor umede din Vanhakaupunginlahti. Acesta este situat la 8 km nord-est de centrul orașului Helsinki. Viikki este un cartier de aproximativ 7 000 de locuitori (fig. 46.), populația este încă în creștere. Viikki găzduiește, de asemenea, de exemplu, patru facultăți ale Universități din Helsinki. Viikki Science Park este un centru de cercetare, bazat pe studiu cât și spirit antreprenorial axat pe biologie și biotehnologie. În mijlocul cartierului Viikki există blocuri de locuințe, care sunt cunoscute sub numele de zona de locuințe ecologice.

Figura 47, Sursa: http://cic.vtt.fi/eco/viikki/

Construcția zonelor de locuințe Eco-Viikki a început în primăvara anului 1998 și a fost finalizată în 2004.

Zona de locuințe ecologice a fost proiectată în legătură cu o serie de programe de dezvoltare durabilă din punct de vedere ecologic și ale unor construcții experimentale, printre altele (fig.47.).

Obiectivul principal a fost de a pune în aplicare tendințele actuale în ceea ce privește proiectele ecologice în cadrul proiectului de față, în vederea câștigări unei experiențe în proiectele viitoare. În vederea amenajări a avut loc un concurs pentru a obține idei în ceea ce privește planul general. În timpul

Construiri cartierului, au existat o serie de criterii importante puse de către locuitori cartierului în ceea ce privește ecologizarea mediului, firmelor ce au contribuit la construcția să.

Analiza spațială a zonei a avut la bază, planificarea și construirea unui șir de locuințe cu o structură verde clară, în formă de degete. În cadrul procesului un factor important a fost aplicarea unor principi a locuințelor ecologice și dezvoltării durabile (fig. 48.).

Peisaj și/sau context urban

Dimensiunea zonei de locuințe ecologice este de 24 de hectare. Zona de locuințe este situat lângă zona verde din Viikinoja vale, care este parte din degetul verde care duce de la Vanhakaupunginlahti la Kivikko. Degetul verde de Vanhakaupunginlahti-Kivikko este o coloană vertebrală verde din întreaga zonă Viikki. Există blocuri de locuințe, clădiri universitare, zonă de joacă pentru copii și facilitați sportive, în suburbia (fig.49.).

Figura 48, Sursa: http://fluswikien. Figura 49, Sursa: www.google.com Figura 50, Sursa: http://fluswikien.hfwu.de

Zona de eco este marcat de planul general ca o zonă de locuințe și este dens construit cu sistem de grădini verde, în formă de deget. Caracteristică tipică în grădinile din zona eco este, că există alocații și o mulțime de plante comestibile, cum ar fi pomi fructiferi și arbuști, fructe de pădure.

Care este rolul apei?

Proiectul a implicat o serie de utilizări în cea ce privește apa pluvială. Apelor de suprafață sunt colectate în cadrul grădinilor, pentru localnici. Apa colectată este folosită pentru a uda terenurilor pentru a asigura nutrienți și pentru a fi reciclate. Restul de apă este dirijată spre Viikinoja. Peisagistica râului Viikinoja se face din punct de vedere ecologic: există o mulțime de specii de vegetație plantate în cadrul amenajări râului, acesta fiind amenajat natural, având o șerpuire în cadrul peisajului.

Elementul de apă este necesară pentru biodiversitate, dar este, de asemenea, o valoare în peisaj. Nu există nici o zonă de agrement preponderent lacustra în Viikki, deoarece răul este mic și nu poate fii folosit pentru agrement (fig 50.).

Studiul de caz elaborat conține o serie de soluții ce pot fi implementate atât la nivelul propriu zis de amenajare cât și la nivel strategic. Ținând cont de extinderea unei zone urbane bazată pe o serie de principi și metode ecologice, (reutilizarea de pământ excavat de pe sit, plantarea principalelor specii comestibile, utilizarea de sere comune pentru rezidenți) într-o zonă naturală protejată, reprezintă o metodă cu o serie de soluții ce poate fi implementate în cadrul proiectului. Schimbarea fostei funcțiuni la nivel fizic, dar aducerea aminte prin proiectarea unor instituții, ce dezvolta și cercetează elemente din domeniul biologiei și biotehnologiei cât și rezolvarea legăturilor între acest pol și zonele agricole din exterior, reprezintă elemente ce pot fi implementate la nivelul proiectului ce dizertație.

Concluzii: Proiectul a fost bazat pe o serie de soluții de inginerie ecologică aplicate spațiului public și cartierelor de tip parc pentru locuitori. Elementele implicate în cadrul proiectului sunt cele de factură naturală, și anume apele naturale, îndiguirile, parcelarea și colectarea apelor de suprafață. (fig.51.)

Figura 51.

Proiectul este bine integrat în zona naturală protejată, datorită ideilor inovatoare ecologice, grijă pentru zonele naturale dar și legăturile cu zonele agricole rămase în urma realizări proiectului.

Captarea apelor de suprafață prin intermediul unor canale stilizate șerpuit într-o formă cât mai naturală, ajuta atât noi locuitori (apă potabilă) cât și proprietarilor terenurilor agricole în ceea ce privește recoltele anuale.

Separarea și reciclarea deșeurilor menajere de pe sit, utilizarea resurselor natural, utilizarea resurselor non – regenerabile de energie și a emisiilor de gaze, utilizarea de vegetație compatibil biodiversității existente, reutilizarea apei pluviale și drenare pe sit.

O creștere a producției alimentare fiind susținută de utilizarea rezidurilor a apei de ploaie a produselor de îngrășământ, dezvoltând propriile soiuri de plante comestibile și oferind locuitorilor posibilitatea de a produce propria lor hrană (fig.51.).

Desi a fost o interventie de amploare intr-o zona protejata, au fost loate toate masurile de precautie in cee ace priveste limita accesibilitati in cadrul zonelor protejate atat fizic cat si legislative. Un element degativ il poate constitui, prin mica schimbare a habitatului natural prin metodele de colmatare a apelor, prin indiguiri etc.

CAPITOLUL 5 – PLATFORMELE INDUSTRIALE CA ELEMENT COMPONENT AL PEISAJULUI

5.1. Evoluția peisajului industrial-global

Când ne referim la peisaj industrial, primul lucru pe care îl enunțam este fabrica, element de producție situate în centrul ansamblului, reprezentând clișee simple în identificare unui astfel de spațiu.

Omul ce nu are o arie bogată de studii în acest domeniu, caracterizează peisajele industriale punctual, reprezentate de fabricile de producție. Ceea ce este greșit, ne luându-se în calcul faptul că peisajul industrial nu reprezintă doar o construcție, ci o entitate urbană, așa zisele cartiere Industriale, cu o serie de funcțiuni pentru uzul zilnic al muncitorilor; școli, grădinițe, biserici, stadioane, locuințe, grădini, service și altele.

Așa zise cartiere industriale sunt independente și legate în cadrul unui oraș, sunt sesizabile și în ziua de azi, atât cele ce au platforme industriale funcționale cât și cele ce au platforme industriale în care nu se mai desfășoară activități, aceste complexe industriale se pot observa prin dispunerea funcțiunilor ce deserveau acest tip de complex, el fiind denumit geo sistem industrial.

Este denumit astfel, în urma tuturor factorilor ce au contribuit la crearea acestui spațiu și anume; relieful, climatul, solurile, vegetația etc.

Siturile industriale în majoritatea țărilor europene și SUA, au prosperat până în ani `60.

Fig. 52. – Prelucrat după Simon Edelblutte; Sistem de spațiu industrial,

Oraș fabrică, vale industrial

După această perioadă platformele industriale au suferit un declin, rămânând zone fantomatice în peisaj.

În ceea ce privește țările fost comuniste perioada de vârf a platformelor industriale a fost între ani `60-`80. România fiind un exemplu de expansiune masivă a platformelor industriale, în urma descentralizări, o serie din platformele industriale au fost abandonate iar în timp au rămas doar niște semen ale imagini industrial înfloritoare.

Fig. 53.  Sursa :adev.ro/n4shxo Uzinele Textile Moldova din Botoșani

5.1 a. Percepția peisajului industrial în rândul oamenilor la nivel global

Percepția în general, în majoritatea cazurilor, este rezultatul unor numeroase anchete sociale, chestionare, interviuri, bazate pe o serie de întrebări relevante atât ca număr cât și ca subiect.

În urma abordări documentaților de specialitate cât și a unor firme ce au realizat o serie de anchete pe fostele zone industriale. Percepția peisajului este diferită de la persoana la persoana în funcție de o multitudine de factori. Peisajul industrial este perceput la nivel global ca un fenomen ce să dezvoltat pe baza exploatări resurselor din dorința de a realiza o diversitate cât și din nevoia de evoluție. La ora actuală percepția oamenilor asupra peisajului industriale este în mare parte una bazată pe imaginea fostelor platforme industriale, oameni percep spațial industrial ca un element ce trebuie conservat și “reintegrat” sub o altă funcțiune în cadrul peisajului urban-rural existent, în majoritatea cazurilor peisajul este perceput de oameni ca o sursă de poluare asupra peisajelor ce dau naștere unei imagini blocată în timp.

5.2. Evoluția peisajului industrial în cadrul zonei metropolitan a Bucureștiului.

Evoluția peisajului industrial să dezvoltat în cadrul zonei metropolitan în urma industrializări, prin creșterea progresivă a suprafeței acestor platforme, plecând de la suprafețe mici punctuale, ajunge la o expansiune puternică în urma extrageri resurselor de subsol în secolul al XIX lea – al XX lea, apărând în nuclee central urbane, după în zone rurale și apoi la nivel mondial.

Dezvoltarea zonelor industrial a dus și la expansiunea urbană, dar și la o serie de problem ce țin de starea mediului natural, probleme de trafic, apariția altor factori dăunători, din diferite activități necesare peisajului industrial. Pentru salvarea mediului natural au fost luate o serie de decizii și de idei precum, orașul-grădină, suburbia-grădină, orașul satelit, orașul dormitor. Acestea fiind amenajate separate față de orașul mama, ducând la modificări radicale în organizarea orașelor.

Zonele industrial au suferit o serie de schimbări la nivel global, din a doua jumătate a secolului XX apare o nouă schimbare în cadrul platformelor industrial, prin perioadele de tranzit în care s-au aflat până în prezent, datorită globalizări pieței și a producției. Peisajele industriale tradiționale, reprezintă azi peisaje în tranziție, aflându-se în căutarea unor fizionomii și funcțiuni noi.

La nivel național, evoluția peisajului industrial a avut aceeași formă de dezvoltare ca și Europa, dar cu o întârziere de un secol față de țările din vest, în ceea ce privește industria prelucrătoare “modernă”, aceasta a apărut în a doua jumătatea secolului al XIX lea, începând din; București, Iași, Timișoara, etc.

Evoluția peisajului industrial poate fi împărțită în patru etape:

1. Etapa industrială din perioada antebelică

2. Etapa industrială din perioada interbelică

3. Etapa industrializării din perioada comunistă

4. Etapa industrializării din perioada postcomunistă.

Ținând cont de faptul că, evoluția istorică e un element foarte important în ceea ce privește peisajul industrial, a fost realizată o clasificare a timpului, istorică în care a apărut și s-a dezvoltat, fiind împărțite în patru categorii de peisaje: peisaj industrial aferent perioadei antebelice, până în anul 1918, aferent perioadei interbelice, între anii 1918 – 1947, aferent perioadei comuniste între anii 1947 – 1989 și peisajul industrial aferent perioadei post – comuniste din anul 1989 până în prezent. Această evoluție istorică a fost bazată pe diferite elemente, necesare dezvoltați zonelor industriale, astfel până în anul 1718, bucureștiului s-a dezvoltat odată cu zonele industriale, acestea fiind dezvoltat individual în cadrul locuințelor sau în apropierea acestora, existând un număr mare de mici întreprinzători, din anul 1781, Bucureștiul față de Curtea Veche cuprinde zonele de tip mahala, extinzând astfel peisajul industrial, dina anul 1851 față de zonele precedente, zonele industrial s-au extins iar în jurul lor au fost atrași o serie de “rezidenți”, la începutul secolului XX, Bucureștiul s-a extins mai mult, extinzându-și și centrele industriale, cuprinzând nuclee rurale și creând noi platforme industriale, din anul 1934 centrele rurale se extind, devenind orașe și odată cu ele și platformele industrial, din anul 1961, Bucureștiul ajunge la un maxim în ceea ce privește dezvoltarea industrial, dezvoltându-se astfel platformele industrial existente, iar în cadrul nucleelor rurale devenite orașe s-au dezvoltat platforme industrial, din anul 1989, apare descentralizarea peisajul industrial este într-o scădere în ceea ce privește numărul platformelor și suprafața de ocupare, iar în locul platformelor demolate au apărut noi cartiere rezidențiale. (Fig.54, 55.).

(Fig 54.).Sursa proprie, Evolutia istorica a peisajului industrial in cadrul zonei metropolitan Bucuresti.

(Fig.55.). Sursa proprie, Evolutia istorica a peisajului industrial in cadrul zonei metropolitan Bucuresti.

Peisajul industrial din cadrul zonei metropolitan a Bucureștiului nu se abate de la modelul național, în anul 1853 a fost menționată prima unitate industrial de tip fabrica, iar din anul 1853 până în anul 1989, peisajul industrial a ajuns la o suprafață de 2.679,8 ha, 11,25% din suprafața orașului.

Prin urmare în cadrul zonei metropolitan, platformele industrial sunt afectate de fenomenul de destructurare, demolare sau reconversie, peisajul industrial fiind modificat substanțial, în timp devenind peisaje hibride, creându-se o discrepanță intre peisajul urban și platformele industrial.

Privind principiile de dezvoltare observăm la nivel vizual direcțiile de dezvoltare a peisajului industrial în funcție de anumite elemente esențiale în dezvoltarea unor zone, prin urmare dezvoltarea zonelor industriale au fost realizate controlat, crescător din zona central a municipiului bucurești pe trei inele și necontrolat în zona elementelor naturale, în apropierea pădurilor, lacurilor și a râurilor, datorită resurselor cât și în apropierea axelor principale de circulație; feroviare, carosabile.

(Fig.56.). Sursa proprie, Principiile evolutiei

peisajului industrial in cadrul zonei metropolitan Bucuresti.

5.3. Tipuri de peisaje industrial

La nivelul zonei metropolitan a Bucureștiului sunt identificate o serie de tipuri de peisaje, pornind de la peisajul urban, peisajul agricol, peisajul natural, peisajul lacustru, până la peisajul industrial.

Peisajul industrial poate fii identificat sub mai multe forme, în funcție de vechime, perioada industrială în care au apărut, specificul unităților industriale existente, baza de producție, poziția peisajului industrial în cadrul orașului sau față de acesta, gradul de concentrare teritorială, gradul de ocupare al terenului, continuitatea în spațiu, modul de percepție a peisajului industrial, gradul de contaminare, funcția inițială a sitului, impactul asupra stării mediului.

În urma enumerări acestor forme de identificare a peisajului industrial, în cadrul zonei metropolitane s-au identificat 22 de categorii de platforme industriale.

Acestea sunt clasificate în; Industria alimentară, Fabrica băuturilor, Fabrica produselor din tutun, Fabrica produselor textile, Fabrica produselor de îmbrăcăminte, Tabacrie și finisarea pieilor etc., Prelucrarea lemnului, Fbricarea hârtiei, Tipărire și reproducere pe suporți a înregistrărilor, Fabrica substanțelor și a produselor chimice, Fabrica produselor farmaceutice, Fabrica produselor din cauciuc, Fabrica altor produse din minerale neferoase, Industria metalurgică, Industria construcțiilor metalice, Fabrica calculatoarelor și a produselor optice, Fabrica echipamentelor electrice, Fabrica de mașini, utilaje, Fabrica autovehiculelor de transport, Fabrica altor mijloace de transport, Fabrica de mobile.

În ceea ce privește analizarea celor 22 de sub categorii de platforme industriale pentru o analiză clară și ușor de realizat am denumit 7 categorii principale de peisaje industriale ce cuprind cele 22 de categorii, aceste categorii sunt; Industria chimică, Industria materialelor de constructive, Industria metalurgică și a construcțiilor metale, Industria constructoare de mașini, Agro industrial, Industria alimentari cu apă, Peisajul unităților militare.

(Fig.57.). Sursa proprie, Schema tipologii de peisajelor industriale.

Modul de clasificare al acestor 22 de categorii să realizat prin două categorii; Peisaj industrial diseminat în spațiul urban, în urma analizelor; tipurile platformelor industriale ce se identifica în cadrul acestei categorii se regăsesc în zona centrală a bucureștiului, fiind obiective industriale interbelice. Cea de a doua categorie; Peisajul industrial concentrat în cadrul platformelor industrial, este identificat la nivel teritorial în zona metropolitan și periferică a bucureștiului, având obiective industriale comuniste realizate după anul 1945.

(Fig.58.). Sursa proprie, Schema clasificarea peisajelor industriale.

.

O altă clasificare realizată este pe baza stări și intervenției, peisajului industrial la nivelul zonei metropolitan a bucureștiului, realizată din trei categorii: destructurate, abandonate sau demolate și în reconversie. Aceste categorii se pot observa în partea grafică a proiectului, prin identificarea acestora în diferite zone metropolitane și sunt rezultatul treceri anilor și a oamenilor politici ce au stat la cârma teritoriului administrative.

5.4. Elementele definitorii ale peisajul industrial

Faptul că peisajul industrial, prezintă un caracter discontinuu, o imagine neomogenă, o evoluție continuă, îl face diferit față de celelalte tipuri de peisaj, în deosebi de peisajele natural. O paralelă între peisajele: urbane, agricole, naturale, lacustru și peisajul industrial, ne face să deosebim anumite caracteristici esențiale.

Caracteristicile principale ale peisajului industrial sunt legate de evoluția sa, pornind de la faptul că este rezultatul activităților și acțiunilor umane, fiind distinct ca și spațiu dar cu un caracter discontinuu, el marchează o ruptură în evoluția istorică recentă (sec.al XVII lea al XXI lea), a peisajului.

Peisajul industrial prin forma lui prezintă o imagine neomogenă, elementele constitutive sunt combinate de multe ori din principii utilitaristice.

Principalele categorii de peisaj industrial sunt cel minier și cel de producție, peisajul industrial fiind ușor de conservat prin măsuri specific el prezentând o serie de valente negative.

Peisajul industrial poate fi numit și “contra-peisaj”, deciziile și activitățile luate în cadrul acestor platforme, duc la o ruptură în cadrul evoluției istorice.

Peisajul urban conferă valoare estetică, istorică, tehnică, activităților umane de producție și nu invers. (Fig.59.)

Peisajul nu se reduce la ceea ce se vede, el

Conținând o serie de elemente invizibile”

(Taillefer, 1974, citat de către Dincă, 2005),

(Fig.59.). Sursa: Mirea Delia, Structura peisajului industrial metropolitan.

5.4.A. Formarea percepției prin intermediul instrumentelor necesare

“adaptarea și revitalizarea pot pot reprezenta un mod potrivit și eficient pentru a asigura supraviețuirea clădirilor industriale și ar trebui încurajate prin controale legale adecvate, consultant tehnica și facilitate fiscal […] Prin adaptarea și folosirea clădirilor industriale se evita pierderile de energie și se contribuie și se contribuie la dezvoltarea durabilă. Patrimoniul poate avea un rol important în regenerarea economică a zonelor defavorizate sau în declin. Continuitatea pe care reutilizarea o implică poate avea ca efect stabilitatea psihologică a comunităților confruntate cu pierderea bruscă a locurilor de muncă”

Pentru a înțelege ceea ce contează în cadrul zonei metropolitane a bucureștiului, în cadrul peisajelor industriale, am realizat o serie de anchete sociale, bazate pe chestionare pe interviuri la fața locului.

Chestionarele sunt realizate pe un număr de 200 de persoane, persoane cu ocupații diferite și din medii sociale diferite. Chestionarele au fost făcute atât digital cât și live pe teren, în ceea ce privește intervievarea, am împărțit zona metropolitană a Bucureștiului în patru zone plus cele șase sectoare, procentul de intervievare a persoanelor în cadrul zonelor a fost de aproximativ 20 % (persoane) pentru fiecare zonă în parte. Chestionarele au fost formate din 19 întrebări, aceste întrebări sunt bazate atât pe elemente de cunoaștere socială cât și standardizate în cadrul acestui domeniu. Se poate aprecia că, în proiectarea chestionarelor am urmărit atingerea a două obiective fundamentale:

1. Obținerea de informații relevante pentru scopul cercetării;

2. Colectarea acestor informații cu maximă reabilitare și validitate.

Rezultatele (conform anexei), sunt bazate pe cele 19 întrebări, concluzia întrebărilor referitoare la peisajul industrial sunt variate, dar în mare parte el sunt bazate pe; Intervenția salvări peisajului industrial, Măsuri specific, Poluarea acestuia la momentul actual.

Ce-a de a doua metodă de a identifica percepția oamenilor, a fost realizată printr-un interviu formalizat, standardizat care a fost aplică unui număr de 100 subiecți și a fost desfășurat sub forma unui număr de 10 întrebări standardizate, (conform anexei), anterior formulate, adresate tuturor subiecților selecționați și a consemnării răspunsurilor date de către aceștia la respectivele întrebări. Instrumentul de lucru utilizat în cadrul acestui tip de interviu este chestionarul sociologic, realizat la fața locului, bazat pe 10 întrebări relevante în domeniul peisajului industrial.

În urma chestionarelor și a interviurilor efectuate se poate observa lipsa cunoașteri definiției termenului și a fenomenului de peisaj industrial, prin urmare omul este reticent atât asupra intervenției elementelor ce reprezintă istoria zonei cât și asupra schimbări zonei, definind fragmentele de peisaj industrial; surse de poluare în cadrul zonelor respective, prin urmare necunoscând domeniul și posibilitățile de reconversie funcțională, majoritatea admit faptul că peisajul este pierdut.

CAPITOLUL 6 – REINTEGRAREA PEISAJULUI INDUSTRIAL

6.1. Strategie generală la nivelul zonei metropolitane de valorificare a peisajului industrial degradat

În urma cercetărilor efectuate și a analizelor în cadrul subiectului; Peisaj ȘI industrie. Platforme industriale degradate, reintegrate în peisaj, pentru reintegrarea platformelor industriale degradate trebuie realizată o strategie bazată pe o serie de obiective principale, o politică relevanta și a unor serii de programe și proiecte.

Prin urmare strategia reintegrări platformelor industriale la nivelul zonei metropolitane este bazată pe revitalizarea, reconversia și eliminarea platformelor industriale, dar și legătura între aceste peisaje industriale printr-o serie de trasee turistice ce pot revitaliza zonele respective, ținând cont atât de părerile oamenilor obținute pe baza chestionarelor cât și pe ceea ce este necesar pentru a reintroduce platformele industriale în cadrul peisajului industrial.

Integrarea monumentelor industriale în urma celor trei procese, în urma analizelor de specialitate, dacă este cazul, im LMA cât și în lista patrimoniului mondial, conferind astfel o atracție sporită zonelor respective. Se realizează dezvoltarea unor funcțiuni care să atragă populație atât din zona metropolitan cât și din exteriorul acestora, atât în idea turistică cât și în idea de dezvoltare a abilitaților acestora în diferite domenii specific zonelor respective. Prin urmare se va dezvolta un centru de educare și dezvoltare cât și cercetarea în domeniul agro industrial în localitatea Crevedia, dar și de a realiza o legătură între centrul Crevedia și celelalte centre existente în cadrul zonei metropolitane și anume; Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Agricolă Fundulea, Institutul de Cercetări pentru Legumicultură și Floricultură Vidră, Institutul De Cercetare Silvică Cornetu, Institutul De Biologie Și Nutriție Animală Ilfov.

Se va crea o legătură între centrul Crevedia și instituțiile educaționale la nivelul zonei metropolitane cât și în afara acestora.

În cadrul strategiei se dorește implementarea legislației necesare conservări acestora.

Obiectivul major: Peisaj industrial valorificat și reintegrate într-un sistem urban.

6.1.A. Strategie la nivelul zonei Crevedia

Strategia de intervenție la nivelul zonei Crevedia, este realizată pe baza cercetări și analizelor efectuate în cadrul acestui domeniu cât și în cadrul zonei respective.

Strategia se bazează pe dezvoltarea a 4 centre principale, centru coordonator principal, secundar, clasificare și distribuție și centru distribuitor, fiecare centru conține o serie de unități de activitate; agricol, industrial, cultural educațional, agreement și rezidențial, iar în cadrul acestora se desfășoară o serie de activități de la; cereale fânețe până la; acvacultura, legume, toate acestea sunt într-o strânsă legătură cu zonele limitrofe, existând o legătură între centru colector prin acest inel de colectare agro industrial, și prin centru coordonator principal, atrăgând persoane pentru formarea profesională educare în diferite domenii, existând o relație de coroborare între cele 3 centre și exterior, direcțiile principale de dezvoltare sunt de-a lungul apei iar cele secundare de-a lungul drumului național 1A, creându-se astfel un sistem urban intre Crevedia și București.

Strategia are la bază o serie de sub obiective împărțite pe trei paliere; natural, economic, social conform (anexei)

Obiectivul major: Platformele industrial valorificat și reintegrate în cadrul peisajelor comunei Crevedia.

6.2. Reintegrare prin reconversie a platformei agroindustriale Apicola Crevedia în cadrul peisajului

Reintegrarea platformei agroindustriale Crevedia să realizat pe baza strategiei de dezvoltarea la nivel local. Prin urmare strategia este bazată pe o serie de centre de cercetare ce au la bază o serie de activități de dezvoltare în domeniul agro industrial, aceste centre sunt dezvoltate pe o serie de axe principale și secundare de dezvoltare în idea creări unor legături la nivel local cât și la nivel regional în ceea ce privește atât atragerea populației în cadrul localități, în domeniul turismului cât și în domeniul cercetări și educări dar și legături de livrare a produselor ecologice, produse în cadrul centrelor realizate (Fig. 60).

(Fig.60.). Sursa proprie, Modul de atragere a produselor si Distribuire catre marile centre urbane.

6.3. Propunere zona agroindustriala Apicola Crevedia

Propunerea ca și funcțiune de bază este cercetarea, în idea acestui lucru am identificat centrele de

Cercetare la nivel metropolitan în număr de 2 centre principale și anume: I.N. de cercetare dezvoltare Agricolă Fundulea și Institutul de Cercetare Legumicultura și Floricultura Vidră, și o serie de mici centre; Institutul de Biologie și Nutriție Ilfov, Institutul de cercetare Silvicultura Cornet,

(Fig.61.). Sursa proprie, Schema; Management Centrul de Cercetare si Educare Crevedia.

Cum putem observa în figură (Fig. 61). Cele 2 centre sunt situate în partea de est și sud a bucureștiului ocupând 3 sferturi din bucurești iar ce este cu albastru este centrul de cercetare Crevedia.

În idea propuneri am investigat ceea ce cercetează cele 2 centre existente, prin urmare centrul propus în cadrul proiectului (partea desenată), este diferit față de cele existente, el fiind un centru de cercetare și educare, cât și cercetare pe zone umede prin procesul de ecologizare a apei.

Organizarea unui plan de atragere a studenților atât de la facultatea de agronomie și peisagistica, cât și din exteriorul ariei metropolitan, în idea practicări și educări.

Conceptul propuneri a pornit în primul rând de la amprenta fondului construit existent, astfel am ales o serie de trei imagini ce conțin puncte centrale legate de diagonale, conceptual fiind centralitate-perenitate. (Fig. 62).

Pornind de la forma ne ierarhizata la forma ce conține o centralitate și interdependenta până la simultaneitatea utilizări a funcțiunilor existente, aceste forme le am suprapus peste funcțiunile existente realizându-se astfel o continuitate în idea propuneri.

(Fig.62.). Sursa proprie, Schema; Concept propunere Crevedia.

Pornind de la vegetația existent și anume: zone de fânețe, iarba spontană pădure și vegetație spontană. Să intervenit cu delimitarea zonelor agricole de fânețe, zone cu spații verzi amenajate, apariția de noi fâșii de pădure atât pentru protecție cât și ornamental, au apărut o serie de zone cu vegetație acvatică mărginite de sere.

Au fost propuse o serie de locuințe mici ecologice, închizând frontul estic al acestora, a fost propus o serie de trei debarcadere în legătură directă cu funcțiunile existente, au fost revitalizate cele trei zone piscicole, a fost împărțit terenul în zone de fânețe, zone producție cereală, zone pomicole, zone legumicultura, au fost identificate zonele permanent inundate și ocazional inundate, acestea sunt zonele de cercetare (zone umede), prin urmare au fost propuse o serie de zone și anume industrie prelucrare fructe, industrie prelucrare fânețe, industrie piscicolă, industrie creșterea animalelor, cercetare agro industrial, cercetare agro industrial zona de workshop, cercetare legumicultura, cercetare sere, zona de workshop, terenuri sportive agreement, central apă, comerț, locuințe, zona de muzeu și zone de pădure.

Putem observa în această schemă distribuția centrelor, pornind de la zona central, zona debarcader, zona piscicola, zona educaționala, zona de locuințe și zona productive. În ceea ce privește circulația, 90% din circulații sunt cele existente, atât drumurile existente în pug cât și amenajarea drumurilor de pământ folosite de localnici, 3% sunt drumurile propuse iar 7% sunt drumurile anulate majoritatea acestora sunt drumuri spontane neexistente în pug.

Platformelor industriale a fost păstrate în proporție de 100%, au fost platforme în care nu s-a intervenit, au fost renovate sub 30% între 30%-60%, 60%-80%, peste 80% și reconstruite.

În urma propuneri a fost realizată schema (Fig. 63)., suprapusa peste zona de propunere formată din activitățile propuse având un procent de ocupare a terenului, astfel cel mai mare procent de ocupare a terenului este de 20% păduri, majoritatea dintre acestea sunt existente, 16% terenuri fânețe și procentul cel mai mic este cel al activităților de relaxare; piste bicicliști, trasee călărit. În concluzie, punctual central îl reprezintă zona de muzeu fiind și poartă în cadrul amenajări, el fiind punctual important la nivel local, iar zona de workshop și zona agro industrial reprezintă punctual important (Fig.63.). Sursă proprie, Schema; Micro climat propunere Crevedia. la nivel teritorial.

Această propunere are la bază o serie de proiecte și programe conform (anexei).

Rezultatele obținute în urma studiului:

Se prefigurează o serie de rezultate în urma studiului pornind de la o estimare a creșteri PIB-ului României de la aproximativ 3,5% la 4,5% până în anul 2030, sub formă de; impozit pe vânzări, impozit pe profitul societăților comerciale, tarif de intrare în muzeu, taxe municipal.

Realizarea unui număr de 6 parteneriate în domeniul agroindustrial și cu un număr de 4 parteneriate în ceea ce privește programele educaționale.

Se estimează crearea unui număr de aproximativ 600 de locuri de muncă, lucru ce aduce o serie de taxe și impozite statului.

CAPITOLUL 7 – CONCLUZII GENERALE

Putem spune că peisajul industrial este format din una sau mai multe zone industriale denumite; platforme industrial diseminate în spațial urban și platforme industrial concentrate în spațial urban, peisajul industrial poate grupa una sau mai multe unități industrial, având un grad ridicat de complexitate și varietate, el reprezentând mai mult de cât imaginea vizuală, reprezintă și tradiția și memoria locului, a elementelor existente sau ne existente din cadrul acestuia.

Peisajul industrial este asimilat activităților productive, și reunește acele teritorii naturale sau urbane în care se conservă componente esențiale ale procesului de producție al uneia sau mai multor activități industriale. Peisajul industrial este cel care conferă diferite valori estetice tehnice istorice, activităților umane productive și nu invers

El este un “contra-peisaj” în raport cu peisajul natural, apare în istorie undeva la începutul secolului XIX-lea marcând o ruptură în evoluția istorică, fiind rezultatul nevoilor și a evoluției omeniri în decursul timpului, transformându-se în peisaj cultural în urma treceri anilor, prin abandonul platformelor industriale având o arhitectură sclipitoare fiind incluse în cadrul memoriei sociale.

Prin etapele morfologiei peisajului se naște peisajul industrial, ca în ori ce altă categorie se dezvolta pe baza unor criterii și implicit a unor etape de dezvoltare a sa, pornind de la localizare, activități industrial, extindere și până la degradare. Fiind descris ca un sistem deschis, peisajul industrial are o structură proprie, ca un “propriu habitat”, existând elemente natural în cadrul acestuia, funcționale sociale, economice și tehnice. Datorită schimbărilor economice, politice, sociale, peisajul industrial are de suferit indirect diferite procese: de schimbare, comasare, restructurare, reconversie, relocare, reabilitare, prin unitatea industrial fiind element funcțional al peisajului industrial.

Peisajul industrial în aria metropolitan a bucureștiului să dezvoltat pe mai multe etape de influența politică începând din ani 1900 când “platformele industrial” erau situate în zona gospodăriilor sau chiar în cadrul acestora, și se realizează în familii individuale, prin mici munci, utilizarea unor instrumente simple, creând obiecte artizanale, o putem numi perioada pre-masinista, în aceea perioadă nu se putea diferenția peisajul industrial de celelalte, fiind la o lalta cu cel rezidențială și comercial, dezvoltându-se astfel treptat din interior spre exterior din punct de vedere geographic, fiind influențat într-o altă etapă de legile ce susțineau această producție în perioada interbelică, a treia etapă fiind perioada comunistă ani 1947-1989 prin legi de intense industrializare apărând noi peisaje industriale și conturându-se o “periferie industrial”.

Primele platforme industriale apărute în zona metropolitan au fost uzinele Wolff, Uzinele Lemaitre, Moară lui Assan etc., mai târziu prin dezvoltarea marilor bulevarde (Ștefan cel Mare, Mihai Bravu, Calea Văcărești etc.) s-a creat diferite procese de restructurare, demolare, micșorare, comasare, ce au dus la apariția diferitelor forme de poluare în cadrul acestor zone, în tot acest timp peisajul industrial era într-o dezvoltare continuă dar lentă până în anul 1947 când s-a intensificat extinderea acestor platforme industrial și apariția unor alte platforme industrial în zona periferică și în zona metropolitan. Vârful de creștere al peisajului industrial a fost înregistrat în anul 1989 având o suprafață de 2,685,4 hectare, cu un impact în ceea e privește mediul înconjurător pe măsură.

Dezvoltarea industrială a însemnat mai mult decât expansiunea suprafețelor industriale, și și continuarea intensificată a activităților conexe și a rezidențialului colectiv. Astfel datorită necesități forței de muncă și dorinței de expansiune urbană, mutarea a fost dinspre zona rezidențială spre zona industrială, creându-se astfel “cartierele dormitor”, în apropierea Fabric de țigarete, Fabrica de bere Oppler etc. și la nivelul întregului oraș începând cu anul 1950, Cartierul Colentina, Pantelimon, Titan, Berceni, Rahova, Militari, Iancului, dezvoltarea cartierelor a fost făcută în directă colaborare cu platformele industrial din considerente economice, tranziția clasei muncitoare să făcut din cadrul orașului dar ceea mai mare parte a fost adusă din zonele rurale, zonele periferice (sate) limitrofe Bucureștiului. Apropierea de aceste mari zone industrial a dus în timp la un disconfort urban, de diferite tipuri, pornind de la poluarea aerului, diversificarea surselor de zgomot, extinderea centrelor industrial, fenomenul numit “insula” în urma extinderi industriale, căldura urbană, intensificarea zgomotului industrial, disconfort vizual.

„Populația Bucureștiului suportă în prezent consecințele nefaste ale intervenției brutale asupra orașului: dizarmonii stilistice, disfuncționalități și rupturi funcționale (în numeroase zone urbane sau la scara întregului teritoriu al sistemului urban bucureștean), dispariția sau atrofierea nevoii de implicare a locuitorilor în viața <cetății>, diminuarea sau absența sentimentului de identitate și mândrie locală, toate acestea au produs efecte nedorite pe mai multe planuri” (Berza, 2008).

A treia mare etapa peisajului industrial a început din anul 1989, această etapă evidențiază o scădere accentuate a suprafeței industriale putând fii numită și perioada descentralizări, până în anul 1989 putem spune că era bazată pe o economie controlată de stat la o economie de stat. Acest proces a dus la schimbări majore în cadrul teritorial al Bucureștiului, creând un peisaj de tranziție, de schimbare funcțional. Peisajul industrial de fată poate di împărțit în; unitățile industriale abandonate/demolate, unități și platforme active înființate înainte de 1989, platforme active înființate după 1989, unități reconvertite funcțional-fizionomic, și unități industriale reconvertite funcțional prin schimabare funcționala temporar (închirierea spațiilor). Fenomenul de reconversie a apărut în zona metropolitan a bucureștiului începând cu primele clădiri și anume; Bursa de mărfuri, Fabrica de glucoză, Hotel caro, Cora lujerului etc. Acest proces de reconversie în cadrul zonei metropolitan este realizat în mare parte la nivelul demolări întregului ansamblu existent și reconstruirea unui alt ansamblu, în general rezidențial, comerț, acest lucru duce la elemente negative cât și la cele pozitive, diminuează gradul de poluare, crearea deșeurilor urbane în cazul unităților reconvertite prin abandon sau demolate, creșterea poluări difuze, apariția discrepantei intre țesuturi urbane.

“bucureștenii fiind pe cale să renunțe” (Chelcea, 2008).

Procesul de reconversie prin abandon sau demolare duce la distrugerea unor zone pline de semnificație de istorie ale bucureștiului, situri industriale cu valoare arhitecturală și peisagistica.

Peisajul industrial din cadrul zonei metropolitan a bucureștiului număra un număr mic de obiective industrial, conservate și trecute în lista patrimoniului național, multe dintre obiectivele industrial existente sunt omise datorită lipsei de legi și proiecte care să prevadă inventarierea, clasificarea, valorificarea și conservarea acestei categorii. În idea salvări acestor monumente este necesar elaborarea unor legi cât și realizarea unor proiecte de reconversie, inteligente, care să pe cât posibil păstrarea clădirilor industriale nu doar fizic ci și din punct de vedere al activităților desfășurate în cadrul lor printr-o reintegrare socială în cadrul peisajului urban, păstrând memoria și istoria locului.

ANEXE

1. Chestionar în vederea percepției peisajului.

1. Sexul?, numărul este de: (M – 56,58%, F – 44,32%)

2. Ce studii ai?, (postuniversitare – 17,35%, superioare – 59,57%, medii – 22,08%),

3. Ocupația? (salariați – 75,47%, studenți cu loc de muncă – 5,97%, pensionari în activitate – 5,23%, șomeri – 13,33%)

4. Venitul lunar? (2.501 – 3.500 ron – 13,55%, 500 – 1.500 ron – 56,94% 1500 – 2.500 ron – 29,51%)

5. Ce vârstă ai?, vârsta a fost împărțită în ani (< 21 ani – 4,44%, 21 – 30 ani – 42,34%, 31 – 40 ani – 22,53%, 41 – 50 ani – 5,75%, 51-60 ani – 15,74%, > 60 ani – 9,21%),

6. Sunteți rezident permanent în zona metropolitană a Bucureștiului?, relevă faptul că 81,35% dintre respondenții sunt rezidenți și 18,65% nu sunt dar își desfășoară activitatea în acest spațiu

7. În cadrul zonei, orașului, comunei, satului, sectorului în care locuiți este un fragment de peisaj industrial?, confirmă faptul că 93.55% dintre respondenți au identificat fragmente de peisaje industrial și doar 6,45 % nu au identificat fragmente.

8. Cum îl considerați ca imagine?, majoritatea respondenților sunt topofobi în percepția imaginii peisajului industrial 64,33% și cei mai puțini sunt topofili (2,84%).

9. Ce sentiment aveți în cadrul peisajului industrial?, relevă faptul că majoritatea respondenților au un sentiment de indiferență (66.02%) și cei mai puțini încearcă un sentiment de melancolie (7,54%).

10. Considerați că platformele industriale a influențat în mod negativ rezidențialul și calitatea locuirii din cadrul zonelor de domiciliu?, relevă faptul că 74,66% dintre respondenți sunt direct afectați sau conștienți de disfuncționalitățile existente atât de mediu cât și de imagine, create în urma relației de vecinătate industrial – rezidențial, iar 25,34% dintre respondenți consideră că nu sunt afectați.

11. Considerați că platformele industriale scad din valoarea estetică a zonelor de domiciliu?, majoritatea respondenților au răspuns da (86,78%).

12. În prezent, fostele unități industriale din cadrul municipiului București se află într-un amplu proces de transformare, sunteți la curent cu starea fostelor unități sau platforme industrial?, un procent de 76,56% dintre aceștia nu sunt la curent, în timp ce doar 23,44% sunt la curent.

13. Considerați că industrialul a contribuit la dezvoltarea urbanistică a sectorului de domiciliu?, a evidențiat un maxim în rândul respondenților ce au răspuns afirmativ, 79,94%, și un minim în rândul celor care au răspuns negativ 20,06%.

14 Vă declarați pro sau contra pentru următoarele transformări: – industrial – rezidențial, industrial – servicii, industrial – comercial? Au relevat faptul că majoritatea respondenților s-au declarat pentru conversia industrial – spațiu verde (89,06%) sau pentru conversia industrial – servicii (79,09%), iar cei mai puțini respondenți au optat pentru păstrarea funcției industriale (23,63%).

15 Considerați că industrialul a contribuit la dezvoltarea urbanistică a sectorului de domiciliu?, a evidențiat un maxim în rândul respondenților ce au răspuns afirmativ, 96,44%, și un minim în rândul celor care au răspuns negativ 3,66%,

16 Sunteți de acord cu schimbările ce afectează în prezent fostele unități industriale bucureștene din cadrul sectorului de domiciliu – abandon, demolare, închirierea spațiilor, reconversie?, evidențiază faptul că 34,56% dintre respondenți nu sunt de acord, în timp ce 65,44% dintre aceștia sunt de acord.

17 În calitate de locuitor al zonei metropolitan aveți dreptul de a fi consultat înainte de demararea unor proiecte urbanistice, în special dacă acestea sunt realizate în proximitatea locuinței dumneavoastră, ați fost consultat în acest sens? A relevat faptul că 100% dintre respondenți nu au fost consultați înainte de realizarea unor conversii, în ciuda faptului că această acțiune este stipulată în cadrul legislației în vigoare.

18. Dezafectarea fostelor unități industriale și platforme industriale din cadrul municipiului București creează o resursă de spațiu ce poate fi valorificată. Dacă ați fi în măsură de a valorifica acest spațiu ce ați alege să realizați? – 17 variante de răspuns prestabilite. Din totalul răspunsurilor obținute s-au înregistrat: mai puțin de 12% în cazul variantei: terenuri și săli de sport, spații verzi și locuri de joacă pentru copii, 3% – 15% în cazul variantelor: ansambluri rezidențiale, clădiri de birouri, ateliere meșteșugărești, muzee industriale, teatre și săli de concerte, centre expoziționale, centre medicale, piețe și târguri, mai mult de 5% în cazul variantelor: fabrici, cinematografe, mall-uri, biblioteci, altele.

În cadrul acestei întrebări, am lăsat liberă varianta enunțări unor alte variante, posibile de constructive în cadrul acestor zone, iar răspunsurile au fost variate, de la facultăți până la cluburi, pub-uri.

19. Vă rugăm să vă afirmați acordul său dezacordul cu privire la următoarele puncte de vedere – Scoaterea industriei din oraș, conversia unităților și platformelor industrial, a relevat faptul că 72,85% dintre respondenți s-au declarat pentru” Scoaterea industriei din oraș”, 78,57% s-au declarat pentru” Conversia unităților și platformelor industriale”, 23,25% s-au declarat indiferenți la” Conservarea unităților industriale și a platformelor industriale ca obiective de patrimoniu”, 54,67% dintre respondenți s-au declarat pentru” Valorificarea unităților industriale și a platformelor industriale prin turism”, 76,77% s-au declarat pentru” Crearea unei rute turistice care să relaționeze foste unități industriale de prestigiu”, 81,23% s-au declarat pentru” Transformarea anumitor unități sau platforme industriale în muzee ale tehnicii”, și 89,54% s-au declarat pentru” Transformarea industrialului în spații verzi”.

2. Interviu

1. Ce sexul aveți?:

A) M – 56,58%,

B) F – 44,32%)

2. Ce ocupație aveți?

A) salariați – 75,47%,

B) studenți cu loc de muncă – 5,97%,

C) pensionari în activitate – 5,23%, șomeri – 13,33%)

.3. Trăiți în zona metropolitană a bucureștiului?

Da 81,35%

Nu 18,65%

4. Vă place imaginea peisajului industrial din cadrul zonei în care stați?

Da 25, %

Nu 75, %

5. Cum influențează peisajul industrial zona respective?

Negative 75%

Pozitiv 15%

Neutru 10%

6. Peisajul industrial aduce un plus zonei?

Da 20%

Nu 70%

Poate 10%

7. Ce considerați că ar trebui făcut cu aceste fragmente de peisaj industrial?

Revitalizate 30%

Demolate 50%

Conservate 20%

8. Credeți că merită protejat?

Da 35%

Nu 40%

Poate 25%

9. Doriți să aveți un cuvânt în schimbările următoare cu privire la peisajul industrial?

Da 45%

Nu 35%

Nu mă interesează 20%

10. Credeți că se mai poate face ceva?

Da 40%

Nu 40%

Poate 20%

3. Obiective

Obiectivul major are o serie de sub obiective împărțite pe cadrul natural:

Perdele de protecție-împădurite create;

Amenajări pe partea Agricolă și piscicola;

Valorificarea zonelor parțial inundabile;

Economic:

Activități economice create pentru valorificarea materialelor locale;

Piscicultura împreună cu agricultură ca element de dezvoltare locală;

Mediul de afaceri profitabil;

Turism de calitate;

Reconversia și revitalizarea industriei ca element de bază în dezvoltarea;

Peisajul industrial protejat;

Marketing de calitate;

Social:

Spațiu cu potențial în domeniul pregătiri profesionale;

Spațiu cu potențial educațional;

Un mediu de viață mai puțin poluat;

4. Programe și proiecte

Atragerea de fonduri europene

– Promovarea proiectelor în parteneriat public privat

– Apelarea la experți și consultanți

Program de refacere a fondului vegetal

– Selectarea și menținerea vegetației sănătoase

– Crearea de contrast de siluete, culoare, textură

– Plantarea de aliniamente de-a lungul canalelor de irigat

– Plantarea de fâșii de arbori intre parcele la o distanță medie, pentru protecția Agricolă

Promovarea și susținerea agriculturi

– Realizarea unor piețe în comună Crevedia

– Promovarea produselor bio la nivel local și național prin reclame

– Atragerea de fonduri europene în dezvoltarea agriculturi

Înființare zone rezidențiale cu un procent mare de spații verzi

– Construire de locuințe colective mici cu un regim de P+1

– Construirea de locuințe individuale

Dezvoltarea educaționala

– Dezvoltarea unui centru educațional

– Dezvoltarea unor programe educaționale în ceea ce privește schimbul de experiență

Dezvoltarea cercetări

– Construirea de centre de cercetare legumicultura

– Construirea de centre de cercetare pomicultura

Reintegrarea platformelor industriale

– Reconversie a platformelor industriale

– Revitalizarea platformelor industriale

– Reconversia platformelor industriale

Conservarea peisajului industrial

– Implementarea legislației actuale

– Implementarea unui act normative de protejare a peisajului industrial

REZUMAT – Descrierea pe scurt a capitolelor lucrări

Lucrarea de față a fost structurata în șapte capitole, fiecare constituind un fundament în cadrul elaborări proiectului de dizertație. Ele urmăresc metodologia de lucru, prezentând pe rând o încadrare teoretică în documentația de specialitate, studii și exemplificări ale unor procese similare la nivel mondial cât și la nivel local, o aprofundare a caracteristicilor zonei studiate și raportarea acesteia la teritoriu din domeniu și la exemple enunțate, protejarea și intervenția rapidă, fizică cât și legislativă, în ideea schimbării imagini peisajelor existente și nu în ultimul rând prezentarea premizelor și a direcțiilor de dezvoltare care reies din parcurgerea lucrării, aplicate pe zona de studio Crevedia cât și pe zona adiacenta acesteia.

După cum urmează, în cadrul Capitolului 1, intitulat “introducere”, este alcătuit din cinci subcapitole, Primul sub capitol face referire la, argumentarea alegerii temei pentru lucrarea de dizertație și actualizarea ei în contextual zonei metropolitane, cel de-al doilea capitol se referă la obiectivul lucrării de dizertație fiind un exercițiu, ce dorește a aprofunda situația reconversiei siturilor industriale este un subiect nou și de actualitate în cadrul româniei. Subcapitolul trei denumit “importanta studiului” detaliază importanta cunoașteri fenomenului de peisaj industrial cât și necesitatea ordonări datelor cât și legislației existente referitoare la subiectul de fată. Ca și încheiere în cadrul capitolului 1 este subcapitolul 4, 4b, denumit “Cadrul metodologic general” ce vizează metodă de elaborare a întregi dizertații, realizată prin intermediul a patru moduri: culegerea de informații din surse publicate, din surse online, elemente de regulament local și culegere de informații în mediul urban, aceste metode sunt reprezentate în partea a doua a acestui subcapitol prin intermediul schemei metodologice.

Capitolului 2 se intitulează evoluția cadrului legislative al peisajului industrial” și conține trei subcapitole, începând cu, Conceptului de peisaj și peisaj industrial, intre definiție și evoluție, apărut în sec. XVIII- XXI, ca urmare a dinamicii spațiilor industriale și a industrializări în cadrul zonelor urbane, reprezentând o necesitate a evoluției, în ceea ce privește, platformele industriale dezafectate, nu există un termen în definirea sintagmei ci doar diferite forme de definire precum Brownfield, folosit prima dată în America și se referă la terenuri contaminate poluate, și termenul friches, folosit de francezi ca sinonim al celui folosit de americani. Peisajul industrial poate fi definit sub mai multe forme în funcție de specialitate, ca o definiție putem spune că peisajul industrial face referire la totalitatea spatiilor în care se desfășoară activități productive, spații afectate de către activitățile extractive și productive, în special platformele industriale ce au ca scop prelucrarea diferitelor materiale extrase din cadrul minelor și a zonelor extractive

Peisajul industrial în ziua de azi reunește totalitatea teritoriilor natural sau urbane în care se conserva component esențiale ale procesului de producție al unei sau mai multor activități industriale, fiind denumit peisaj cultural.

În cadrul subcapitolului doi am făcut o integrare în cadrul legislativ europene asupra transformării peisajului industrial și asupra ameliorării stării mediului, cât și în cadrul legislației la nivel național. Putem spune că există o serie de probleme în ceea ce privește legislația la nivel național, referitoare la peisajul industrial, neexistând o lege la nivel național adresată în totalitate peisajului industrial, ci doar o serie de legi ce face referire tangențial la acest element numit peisaj industrial.

Exista o serie de ambiguități în protejarea platformelor industriale, în reabilitarea cât și reamenajarea lor, lipsa unor legi care protejează aceste obiective industriale. Neaplicarea legilor existente din diferite motive, acest lucru a dus la distrugerea, dispariția, degradarea și specula imobiliară a platformelor industriale, soldate cu apariția unor noi funcțiuni incompatibile cu funcțiunile existente cât și pierderea identității și istoriei zonelor respective.

Subcapitolul trei abordează o serie de măsuri specifice legislative și tendințe, aplicate Peisajului și Patrimoniul industrial cu scopul salvări acestuia a legislația europeană și națională la nivelul obiectivelor sau peisajelor industrial existente, cât și identificarea lor la nivelul zonei metropolitane. Tot în cadrul acestui sub capitol, au fost identificate obiectivele industriale incluse în lista patrimoniului național, la nivel național identificându-se un număr de 271 obiective industriale, cele mai multe regăsindu-se în cadrul orașului Carași Severin (40) iar cele mai puține în Bistrița Năsăud (0), Bihor (0), Satu Mare (0), Ilfov (0). În cadrul zonei metropolitane exista 13 obiective industriale. Multe din aceste obiective industriale ar trebui introduse în lista unesco prin luarea unor decizii la nivel local cât și la nivelul legislației în vigoare.

La nivel mondial în anul 1962 a apărut primul comitet de cercetare în acest domeniu, fiind și o rampă de introducere a acestui domeniu ca și domeniu de cercetare. În 1992 a apărut comitetul TICCIH în continuare a fost realizat un departament ICOMOS, el are ca șiș cop, identificarea platformelor și peisajelor industriale, dar și introducerea unor noi peisaje industriale în cadrul listei UNESCO, fiind o punte între cele două părți.

La nivel național deși există o serie de situri industriale cu o valoare deosebită, în cadrul listei unesco nu exista nici un sit industrial inclus, acest lucru pune o serie de întrebări legate legislația națională cât și de partea politică.

În concluzie, la nivel național cât și la nivelul zonei metropolitane, conservarea restaurarea sau reconversia “nu reprezintă” o modalitate de a rezolva problema, dacă nu sunt urmate de un cadru legislativ și de o serie de legi ce protejează acest domeniu, cât și aplicarea acestora pe siturile existente.

Capitolul 3 se intitulează, Sugestiv “Definiții și instrumente” și conține trei sub capitol ce fac referire la; prelucrarea și obținerea datelor peisajul industrial prin diferite mijloace, ținând cont de faptul că peisajul industrial nu poate fii definit printr-o singură definiție a tot cuprinzătoare, acest lucru îl face pluridisciplinar, necesitând studierea mai multor științe. În studierea acestui domeniu ca și în alte domenii exista o serie de dificultăți, pornind de la inaccesibilitatea de a ajunge la anumite surse, lipsa anumitor documente de specialitate, cât și sistemul național existent.

Prin urmare sunt evidențiate trei etape; Colectarea datelor necesare, Analizarea informațiilor, Prelucrarea informațiilor, Exprimarea și interpretarea rezultatelor finale, aceste trei sub puncte reprezintă ordonarea etapelor și extragerea informațiilor necesare.

În cadrul subcapitolului doi, modul de obținere a datelor, se poate realiza printr-o mulțime de moduri în funcție de rezultatul final la care vrem să ajungem, prin urmare am ales cele două tipuri de cercetare, în mare parte cea totală dar și puțin și cea parțială.

Colectarea datelor trebuie să urmărească obținerea unor rezultate care pot fi considerate reprezentative pentru întreagă populație analizată. Modul de obținere a datelor este realizat prin patru rețele de colectare și anume; Rețeaua de colectare a datelor de tip aleatoriu cu Rețeaua de colectare a datelor de tip aleator stratificat și Rețeaua de colectare a datelor de tip sistematic cu Rețeaua de colectare a datelor de tip rațional, aceste patru metode cu sub elementele lor ajuta la prelucrarea datelor prin extragerea elementelor importante.

Cel de-al treilea subcapitol intitulat “. Metode și mijloace de evaluare a percepției”, analizarea subiectului necesita o serie de materiale ce evidențiază evoluția istorică a peisajului industrial, prin urmare am optat la alegerea a două metode și anume; Consultarea unor materiale istorice și Analiza materialelor cartografice, aceste două etape sunt absolut necesare datorită subiectului ce necesită identificarea platformelor industriale prin documente cartografice și evoluția istorică a fenomenului. Acest capitol se termină cu o schemă edificatoare în modul de organizare a culegeri informațiilor proiectului de dizertație.

Capitolul numaru patru evidențiază concluziile generale referitoare la subiectul de cercetare ales, în vederea intervenției în cadrul dizertației (partea desenată), Ultimul capitol este format din cele patru studii de caz; Studiu de caz nr.1- Bursa de mărfuri București, nr.2-AUSTRIA, VIENA- Gazometre, Studiu de caz nr.3- GERMANIA, DUISBURG- Parc industrial, Studiu de caz nr.4- FINLANDA, HELSINKI, Cartier Viikki. Aceste studii de caz sunt analizate în cadrul proiectului începând cu localizarea la nivel global, național, local, procesul la care a fost supus, motivarea alegeri studiilor de caz respective, descrierea intervențiilor realizate, elementele ce pot fi implementate în cadrul proiectului de dizertație (partea desenată) și terminând cu concluziile studiilor de caz, Abordarea și analizarea studiilor de caz sunt necesare în ideea realizări dizertației (partea desenată).

Acest capitol mai conține o serie de planuri, schițe sau ilustrații extrase din documentațiile de specialitate.

Capitolul numărul cinci,” Platforme industriale ca element component al peisajului” conține patru subcapitole, pornind de la evoluția peisajului industrial-global, Sub-capitolul începe prin a explica faptul că majoritatea oamenilor cu studii limitate percep fabrica, elementar constitutive al platformei industriale, un lucru greșit deoarece peisajul industrial reprezintă o entitate urbană, având drept exemplu așa zisele cartiere industriale, ce au în component o serie de funcțiuni necesare supraviețuiri decente, aceste cartiere sunt observabile și după stoparea activități industriale în cadrul zonei, fiind denumit și geo sistem industrial. Siturile industriale, majoritatea dintre acestea au prosperat până în ani `60, în țările comuniste vârful a fost între ani `60-`80. România fiind un exemplu de expansiune industrial masivă, acest lucru fiind urmat de o descentralizare.

Primul sub punct al acestui subcapitol face referire la; Percepția peisajului industrial în rândul oamenilor la nivel global.

Percepția oamenilor vine în urma ceea ce constata, la fața locului prin imagini prin filme, modul în care este expus situl respective.

Prin urmare pentru a putea înțelege aceste percepții sunt necesare; anchete sociale, chestionare, interviuri. În urma efectuări acestor procese, putem constata o percepție diferită de la om la om, în mare parte peisajul industrial este perceput de către om ca o sursă de poluare la nivel zonal.

Cel de-al doilea subcapitol face referire la “Evoluția peisajului industrial în cadrul zonei metropolitan a Bucureștiului.”

Peisajul industrial a apărut în cadrul Zonei metropolitane a Bucureștiului la sfârșitul secolului al XVIII lea prin unități industriale de mici dimensiuni, dezvoltate în cadrul locuințelor cât și în cadrul anexelor acestora, evoluția industrială s-a desfășurat în patru etape și anume; etapa industrială din perioada antebelică, etapa industrială din perioada interbelică, etapa industrială din perioada interbelică, etapa industrializării din perioada comunistă și etapa industrializării din perioada postcomunistă.

La nivelul zonei metropolitane, prima unitate industrială de tip fabrica a fost menționată în anul 1853, intre ani 1853 până în anul 1989, peisajul industrial a ajuns la o suprafață de 2.679,8 ha, 11,25% din suprafața orașului. După acesta perioada platformele industriale sunt afectate de fenomenul de descentralizare, prin abandonarea, dărmarea, degradarea platformelor existente, construindu-se în locul lor noi cartiere rezidențiale.

Direcțiile de dezvoltare a platformelor industriale a fost una controlată pe trei inele pornind din zona central spre zona metropolitan, dar și pe alte direcții cum ar fi; în zona râurilor, lacurilor, pădurilor, cât și pe artera principale de circulație; carosabila, feroviară.

În subcapitolul doi sunt evidențiate tipuri de peisaje industriale, Acestea sunt variate și bazate pe funcțiile platformelor industrial existente, astfel s-au identificat 22 de sub categorii de platforme industriale, împărțite în șapte peisaje industriale și anume; Industria chimică, Industria materialelor de constructive, Industria metalurgică și a construcțiilor metale, Industria constructoare de mașini, Agro industrial, Industria alimentari cu apa, Peisajul unităților militare. Acestea sunt împărțite în Peisaj industrial diseminat în spațiul urban și Peisajul industrial concentrat în cadrul platformelor industrial, desfășurate pe două perioade de timp înainte de 1945 și după 1945. Aceste etape ce identifică evoluția peisajului industria sunt clasificate în cadrul unor categorii de peisaje industriale. O altă clasificare în cadrul subcapitolului sunt cele legate de: destructurate, abandonate sau demolate și în reconversie.

Caracteristicile peisajului industrial enunțate în cadrul subcapitolului patru sunt referitoare la caracter discontinuu la imagine neomogenă, pe care o are fiind într-o evoluție continuă, îl face diferit față de celelalte tipuri de peisaj, în deosebi de peisajele natural. Pentru a evidenția caracterul peisajului industrial am realizat o comparative între acesta și celelalte tipuri de peisaje, rezultatele acestei comparații îl diferențiază de celelalte și îi oferă un caracter propriu.

În subcapitolul patru a), referitor la; formarea percepției prin intermediul instrumentelor necesare, a fost realizată prin intermediul unui număr de 200 de chestionare, printr-un interviu cu un număr de 100 de subiecți, chestionarul este format din 19 întrebări bazate pe o serie de elemente cheie atât proprii cât și întrebări standard din cadrul acestui domeniu, Aria de chestionare a fost de 200 de persoane împărțită egal pe cele 10 zone de chestionare din zona metropolitane a Bucureștiului, iar interviul a fost realizat din zece întrebări relevante în ceea ce privește peisajul industrial.

Rezultatul acestor anchete sociologice, ne arată lipsa populației în ceea ce privește cunoaștere fenomenului de peisaj industrial, cât și nehotărârea în ceea ce privește întrebarea; Cum credeți că se poate rezolva problema?, datorită diferitelor păreri ale subiecților.

În cadrul capitolului sase este vorba de modalitățile de integrare a peisajului industrial fiind aplicat direct pe zona de studio analizată, capitolul cinci conține patru subcapitole.

Subcapitolul numărul unu face referire la Strategie generală la nivelul zonei metropolitane de valorificare a peisajului industrial degradat. Serii de programe și proiecte.

Prin urmare strategia reintegrări platformelor industriale la nivelul zonei metropolitane este bazată pe revitalizarea, reconversia și eliminarea platformelor industriale, dar și legătura între aceste peisaje industriale printr-o serie de trasee turistice ce pot revitaliza zonele respective, ținând cont atât de părerile oamenilor obținute pe baza chestionarelor cât șip e ceea ce este necesar pentru a reintroduce platformele industriale în cadrul peisajului industrial.

Strategia generală are la bază un obiectiv principal ce urmărește, valorificare și reintegrarea peisajului industrial într-un sistem urban.

Punctul a) al subcapitolului unu este bazat pe strategia la nivel zonal comună Crevedia, ce urmărește formarea unor puncte principale în localitate care dezvoltă la rândul lor o serie de activități în cadrul acestora, dar și atragerea de persoane în cadrul zonei prin diferite funcțiuni propuse în educare și formarea acestora, cât și crearea unor legături la nivel teritorial intre Crevedia și centrele principale metropolitane limitrofe, în vederea realizări tranzitului de producție.

Strategia are la bază un obiectiv major: Platformele industrial valorificat și reintegrate în cadrul peisajelor comunei Crevedia. Ce are la rândul lui sub obiective împărțite pe natural, economic și social.

Cel de-al doilea subcapitol este bazat pe Reintegrare prin reconversie a platformei agroindustriale Apicola Crevedia în cadrul peisajului, aceasta reintegrare este bazată pe strategia la nivel zonal.

Subcapitolul trei are la bază; Propunerea zonei agroindustriale Apicola Crevedia, Propunerea pleacă de la păstrarea într-un număr cât mai mare a elementelor existente fără a schimba foarte mult habitatul, prin urmare să urmărit păstrarea tuturor platformelor industriale existente, în care s-a intervenit prin reconversie, revitalizare, reconstrucție, s-au păstrat drumurile existente, parcelarul existent, canalele de irigat existente, prin îmbunătățirea tuturor elementelor enunțate și crezare unor centre de cercetare, educație și producție cu un alt caracter de cât cele existente la nivel metropolitan. Această propunere are la bază o serie de programe și proiecte ce definesc intervențiile efectuate.

Capitolul numărul șapte conține o serie de concluzii generale relevante subiectului abordat.

Partea de final a proiectului cuprinde; anexe, bibliografia și glosarul de termeni.

SUMMARY – Summary of chapters works

This paper has been divided into seven chapters, each representing a foundation in drafting the dissertation. They follow the methodology of work, presenting in turn a theoretical framing in literature studies and examples of similar processes global and local characteristics deepening the study area and its ratio to the area of the field and the examples set , protection and early intervention, and physical laws, the idea of ​​changing the existing landscape images and not least the presentation of premises and directions of development arising from the completion of the work, applied Crevedia studio area and its adjacent area.
As follows, in Chapter 1, 'Introduction', consists of five chapters, the first sub chapter refers to the argument for choosing the theme for dissertation and update them in the context of the metropolitan area, the second chapter deals the objective of the dissertation is an exercise that aims to deepen the situation conversion of industrial sites is a new and timely topic in Romania. Three section called "important study" detailing the phenomenon of knowledge important industrial landscape and the need for data ordering and existing legislation relating to the subject matter hereof. As concluded in the Chapter 1 section 4, 4b, called "The overall methodological framework" aimed at making the whole dissertations method, performed by four ways: gathering information from published sources, online sources, elements of local regulation and urban intelligence, these methods are shown in the second part of this chapter through methodological scheme.

Chapter 2 is called industrial landscape development legislative framework "and contains three chapters, starting with the concept of landscape and industrial landscape between definition and evolution appeared in sec. Eighteenth century as a result of the dynamics of industrial areas and industrialization in the urban areas, representing a necessity of evolution, in terms of platforms brownfields, there is a term to define the term but different shapes and Brownfield definition used first time in America and relate to contaminated land polluted and friches term used by the French as a synonym of that used by Americans. Industrial landscape can be defined in several forms depending on the specialty, as a definition we can say that the industrial landscape refers to all areas in which productive activities, areas affected by mining and production activities, particularly industrial sites that have the end processing of various materials extracted from the mines and mining areas
Industrial landscape today includes the entire natural or urban territories that preserve essential component of the production of one or more industrial activities are called cultural landscape.

  In the subchapter and I made ​​an integration in the European legislative framework on industrial landscape transformation and the improvement of environmental status and in the national legislation. We can say that there are a number of problems in terms of national legislation relating to industrial landscape and there is a national law entirely to the industrial landscape, but a series of laws referred tangentially to the element called industrial landscape .

There are a number of ambiguities in the protection of industrial sites in their rehabilitation and redevelopment of the lack of laws that protect these industrial. Non-application of existing laws for various reasons, this has resulted in the destruction, loss, damage and property speculation, industrial platforms, resulting in the emergence of new functions incompatible with existing functions and loss of identity and history of the areas.
Section three addresses a number of specific legislative measures and trends, applied industrial landscape and heritage in order to rescue its European and national legislation or the objectives of the existing industrial landscape and their identification in the metropolitan area. Also in this sub chapter, industrial facilities identified in the list of national heritage, national identifying a number of 271 industrial, most being found in the city Caras Severin (40) and the fewest in Bistrita Nasaud (0), Bihar (0), Satu Mare (0), Ilfov (0). In the metropolitan area there are 13 industrial. Many of these industrial facilities should be included in the UNESCO list of local decision making and the law.
Worldwide in 1962 appeared the first committee research in this area, as a springboard to introduce this field as field research. In 1992 appeared the committee still TICCIH was conducted ICOMOS department, he has SIS cop, identifying platforms and industrial landscapes, and the introduction of new industrial landscapes in the list of UNESCO, as a bridge between the two sides.
At the national level although there are a number of industrial sites with a particular value in the UNESCO list there is no industrial site included, this poses a number of questions about the national law and policy side.

In conclusion, the national and the metropolitan area, conservation restoration or conversion "is not" a way to solve the problem, if not followed by a legal framework and a series of laws that protect this area and the application their existing sites.

Chapter 3 is called the suggestion "Definitions and tools" and contains three sub chapter you refer to; data processing and obtaining industrial landscape through various means, given that the industrial landscape can be defined by a single definition of all inclusive, this makes multidisciplinary, requiring study more science. In studying this area as in other areas there are a number of difficulties, starting from inaccessibility to reach some sources lack certain specialized documents and existing national system.
Therefore There are three stages; Data collection required Analysing information, processing of information, expression and interpretation of the final results, these three sub points are ordering steps and extracting the necessary information.
In the subchapter two way data acquisition can be achieved through a variety of ways depending on the end result that we want to go, so I chose two types of research, most of the total and less and the part.
Data collection should aim to obtain results that can be considered representative of the entire population analyzed. Method of data acquisition is achieved by four collection network, namely; Network type random data collection with data collection network type random stratified data collection and network type Network systematic data collection rational type, these four methods in their entirety help processing by extracting important elements.
The third chapter entitled ". Methods and means of assessment of perception "analysis requires a series of topic highlighting the historical development of the industrial landscape, so we chose the choice of two methods namely; Consultation of historical materials and analysis of cartographic materials, these two steps are necessary because the subject requires identifying industrial sites through cartographic documents the historical evolution of the phenomenon. This chapter ends with an outline revealing in the organization of the dissertation project intelligence.
Chapter four highlights the number one overall conclusions regarding the research topic chosen for intervention in the dissertation (the comic), last chapter consists of four case studies; Case Study nr.1- Bucharest Stock Exchange, no.2, AUSTRIA, Vienna- Gasometers Case Study nr.3- GERMANY, DUISBURG- Industrial Park Case Study nr.4- Finland, Helsinki, Viikki Cartier. These case studies are analyzed in the project from the location of the global, national and local, which was the subject of case studies that motivate elections, describing interventions, elements that can be implemented within the project dissertation (the drawn) and ending with the conclusions of the case studies, case study approach and analysis are required for the dissertation idea (the comic).
This chapter contains a series of plans, drawings or illustrations drawn from documentation specialist.

Chapter number five, "industrial platforms that element of the landscape" contains four chapters, starting with the development of industrial-global landscape, Sub-chapter begins by explaining that most people perceive factory limited education, elementary constituents of industrial platform, a wrong thing since the industrial landscape is an urban entity, with the example of so-called industrial districts, which are made up of a number of functions needed decent survival, these neighborhoods are observable after halting industrial activity in the area is called geo industrial system. Industrial sites, most of which flourished until the 60 years in communist countries was between the years' top 60-80s. Romania is an example of massive industrial expansion, this was followed by decentralization.

In the first paragraph of this chapter is referred to; Industrial landscape perception among people globally.
Human perception comes from that found onsite by images in movies, how exposed site.
Therefore in order to understand these perceptions are needed; social surveys, questionnaires, interviews. After performing these processes, we find a different perception from person to person, largely industrial landscape is perceived by humans as a source of pollution in the region.

The second section refers to "industrial landscape evolution in the metropolitan area of Bucharest."
Industrial landscape appeared in the Metropolitan Area of Bucharest at the end of the eighteenth century by smaller industrial units developed within the housing and in the Annexes thereto, industrial development took place in four stages, namely; industrial stage of the prewar period, the industrial phase of the interwar period interwar industrial stage, the stage of industrialization of the communist and post-communist period industrialization stage.
In the metropolitan area, the first industrial unit type plant was mentioned in 1853, between the years 1853 to 1989, the industrial landscape has reached an area of ​​2679.8 ha, 11.25% of the city. After this period industrial sites are affected by the phenomenon of decentralization, through abandonment, DARMAR, degradation of existing platforms, building new neighborhoods are in place residential.
Directions of development of industrial sites was a three-ring controlled from the central area to the metropolitan area, and in other ways such as; in the rivers, lakes, forests, and on the main road; road, rail.

In section highlights two types of industrial landscapes, these functions are varied and based on existing industrial platforms so they identified 22 sub categories of industrial sites, divided into seven industrial landscapes namely; Chemical industry, building materials, metallurgy and metal construction, machine building industry, agro industry, food water, landscape military units. They are divided into industrial landscape spread in the urban and industrial landscape focused on the industrial platform held two periods before 1945 and after 1945 These steps are identifying industry landscape evolution classified in certain categories of industrial landscapes. Another classification in subchapter are related to: deconstructed, abandoned or demolished and re.
Industrial landscape features contained in subchapter four are on uneven Image discontinuous, which is being in constant evolution makes it different from other types of landscape, particularly natural landscapes. To highlight the industrial landscape character I made a comparison between this and other types of landscapes, the results of this comparison it apart from others and give it its own character.

In section four a), relating to; forming perception through tools needed, was achieved through a number of 200 questionnaires, through an interview with a total of 100 subjects, the questionnaire consists of 19 questions based on a number of key questions as well as their standard in this field, Aria questionnaires was 200 people split evenly 10 questionnaires from the metropolitan area of Bucharest, and the interview was conducted in ten relevant questions regarding the industrial landscape.
The result of these sociological inquiry shows lack of public knowledge regarding the phenomenon of industrial landscape and indecision on the question; How do you think you can solve the problem ?, due to different views of the subject.

In chapter six is about how to integrate industrial landscape is applied directly to the studio analyzed, chapter five contains four chapters.
Subchapter number one overall strategy refers to the metropolitan area of recovery of degraded industrial landscape. Series of programs and projects.
Therefore reintegration strategy of industrial sites in the metropolitan area is based on revitalization, conversion and disposal of industrial sites, and the link between the industrial landscape through a series of trails that can revitalize those areas, taking account of people's views obtained from questionnaires as sturgeon is what is needed to reintroduce industrial sites in the industrial landscape.
The overall strategy is based on a primary goal to enhance, recovery and reintegration industrial landscape in an urban system.
Point a) of subchapter one is based on common regional level Crevedia strategy that seeks the formation of the main points in the village which in turn develops a range of activities within them, but also attracting people with different functions within the area proposed their education and training and the creation of territorial links between Crevedia main metropolitan centers adjacent to transit production achievements.
The strategy is based on a major objective: industrial platforms capitalized and reintegrated within village landscapes Crevedia. What is in turn divided into sub goals natural, economic and social.
The second chapter is based on getting the conversion of agro Apicultural Platform Crevedia across the landscape, reintegration is based on strategy in the region.
Section three is based; Beekeeping agroindustrial zone proposal Crevedia proposal departs from keeping a large number of existing elements without changing very much habitat, therefore to preserve all existing industrial sites, in which the conversion occurred, revitalization, reconstruction, and They've kept the existing roads, existing lots, existing irrigation canals, improving all elements listed and believe research centers, education and production with another character as existing at the metropolitan level. This proposal is based on a number of programs and projects that define interventions.
Chapter number seven contains a number of general conclusions relevant subject.
The end of the project include; appendices, bibliography and glossary of terms.

GLOSAR TERMENI

PATN: Planului de Amenajare a Teritoriului Național

ICOMOS: Consiliul Internațional pentru Monumente și Situri – cu privire la patrimoniul industrial

LMI: Lista Monumentelor Istorice

UNESCO: Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură

TICCIH: Comitetul Internațional pentru Conservarea Patrimoniului Industrial și consultantul de specialitate

Validitate: s. f. Calitatea de a fi valid; situația, starea celui valid. – Din fr. validité, lat. validitas. – Atis. 

CAEN: Clasificarea Activităților din Economia Națională a României. 

Brownfield: acele terenuri afectate său potențial afectate de către substanțe periculoase și poluanți

Friches: spațiile ce au prezentat anterior o utilizare și sunt în prezent abandonate, materializate spațial prin vid urban

BIBLIOGRAFIE

1. Andersson, A. (2011) A systematic examination of a random sampling strategy for source apportionment calculations. Science of The Total Environment, 412-413, 232-238.

2. BORȘI, F., (1978), Introduzione all’archeologia industriale, Officina, Roma;

3. Braase, C. H. & C. P. Braase. (2009) Statistics – Concepts and Methods. Boston: Brooks/Cole.

4. Bowes, M. J., J. T. Smith, H. P. Jarvie & C. Neal (2008) Modelling of phosphorus inputs to rivers from diffuse and point sources Science of The Total Environment, 395, 125-138.

5. Jones et al. (2000) ICOTS6 STUDENTS’ INDIVIDUAL AND COLLECTIVE STATISTICAL THINKING

6. Derer H., (2004), “Patrimoniul industrial al Banatului montan”. Valoare europeană și potențial de integrare, 2004

7.de Vivo, B., H. E. Belkin & A. Limă. (2008) Environmental geochemistry. Site Characterisation, Data Analysis and Case Histories.

8. Dincă, I., (2005), Peisajul geografic al Terrei. Teoria peisajului, Editura Universității din Oradea, Oradea;

9. Edelblutte, S.: (2006), “Industrial Landscape between originality and banality”, teza sustinuta in cadrul congresului ticcih

10. Edelblutte, S.: (2006), “ Landscape as a palimset”.

11. Elsevier. IELENICZ, M., COMĂNESCU, L., (2003) – Geografie Fizică Generală, Editura Universitară, București;

12. Filleron, 1978, citat de către Dincă, I., (2005), Peisajul geografic al Terrei. Teoria peisajului, Editura Universității din Oradea, Oradea;

13. IAMANDESCU, I., DERER, H., și colab. (2005), Patrimoniul cultural… industrial, despre stadiul actual al cercetării din România,

14. Lichi, A., (2011), Peisajul Industrial (Re) Conceptualizarea și integrarea durabilă în spațiul urban contemporan. Studiu de caz: Valea Trotușului, Rezumatul tezei de doctorat.

15. MIREA Delia – Metode de evaluare a efectelor reconversiei peisajului industrial în starea mediului municipiului București 5, Legea nr.6/2008, Cap.I.Art.3.F.

16. PREITE, M., (2009), Îl Paesaggio industriale fra memoria e progetto, Le mura di Massa Marittima, una doppia citta fortificata, Regione Toscana, Pacini Editore, Pisa;

17. PREITE, M., (2009), Le paysage minier de la Toscane comme paysage culturel, Leș paysage de la mine, un patrimoine conteste?, Centre Historique Minier du Nord Pas de Calais a Lewarde;

18. PREITE, M., (2010), I parchi della siderurgia europea, Ricerche storiche, anno XL, nr. 3;

19. Roger, 1997, citat de către PREITE, M., (2009), Le paysage minier de la Toscane comme paysage culturel, Leș paysage de la mine, un patrimoine conteste?, Centre Historique Minier du Nord Pas de Calais a Lewarde;

20. ROȘU, A., UNGUREANU, I., (1977) – Geografia mediului înconjurător, Editura Didactică și Pedagogică, București;

21. Stafford, J. D., K. J. Reinecke, R. M. Kaminski & P. D. Gerard (2006) Multistage sampling for large scale natural resources surveys: A case study of rice and waterfowl. Journal of Environmental Management, 78, 353-361.

22. Stronegger, W. J., S. Titze & P. Ojă (2010) Perceived characteristics of the neighborhood and its association with physical activity behavior and selfrated health. Health & Place, 16, 736-743.

23. Taillefer, 1974, citat de către Vert, C., (1998) – Tipuri de peisaje rurale în Banat, Universitatea din București, Facultatea de Geografie, București;19. Vert, C., (1998) – Tipuri de peisaje rurale în Banat, Universitatea din București, Facultatea de Geografie, București;

24. Wagner, C. & K. H. Esbensen (2011) A systematic approach to assessing measurement uncertainty for CO2 emissions from

25. Wallenius, K., R. M. Niemi & H. Rita (2011) Using stratified sampling based on precharacterisation of samples în soil microbiological studies. Applied Soil Ecology, 51, 111-113.

26. Watts, S. & L. Halliwell. (2005) Essential Environmental Science – methods and techniques. New York: Routledge.

(1964), „Carta de la Veneția pentru Conservarea și Restaurarea Monumentelor și Siturilor”

(1992) T.I.C.C.I.H.-The International Commite for the Conservation of the Industrial Heritagi

(2000), ‘’Monitorul Oficial ‘’ Legii nr. 5/2000 privind aprobarea PATN – Zone protejate;

(2000), ‘’Monitorul Oficial ‘’ Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil;

(2000), Legea nr. 5/2000 menționează în cadrul Anexei III, litera l – Arhitectura industrială, amenajări căi de comunicații.

(2000), Convenția Europeană a PeisajuluI

(2001), ‘’Monitorul Oficial ‘’Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, acestea fiind în acord cu legislația din domeniu la nivel mondial;

(2002), “Convenție europeană a peisajului” din 20 octombrie 2000 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 23 iulie 2002

(2002), EPA

(2002), “Convenție europeană a peisajului” din 20 octombrie 2000 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 23 iulie 2002

(2004), MINISTERUL CULTURII ȘI CULTELOR INSTITUTUL NAȚIONAL AL MONUMENTELOR ISTORICE, LISTA MONUMENTELOR ISTORICE, pag. 158.

(2004), MINISTERUL CULTURII ȘI CULTELOR INSTITUTUL NAȚIONAL AL MONUMENTELOR ISTORICE, LISTA MONUMENTELOR ISTORICE, pag. 28.

(2004), MINISTERUL CULTURII ȘI CULTELOR INSTITUTUL NAȚIONAL AL MONUMENTELOR ISTORICE, LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2004, pag. 74.

(2004), MINISTERUL CULTURII ȘI CULTELOR INSTITUTUL NAȚIONAL AL MONUMENTELOR ISTORICE, LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2004, pag. 168.

(2008), Legea nr.350/2001, Legea nr. 168/2007, HGR nr. 27/2008

(2008), Legea nr.6/2008, Cap.I.Art.3.F.

(2008), Parlamentul româniei senat, Proiect de lege pentru aprobarea ordonanței de urgent a guvernului nr. 214/2008 privind modificarea și completarea legi nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor în construcții.

(2008), Ordinul nr. 2569/2008 privind radierea din Lista monumentelor istorice a imobilului Fosta fabrică de vopsele din str. Avrig nr. 5, sectorul 2, București, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 714 din 21.10.2008.

(2010), DECLARAȚIA DE LA TOLEDO PRIVIND REZOLVAREA PROVOCĂRILOR URBANE CONTEMPORANE ȘI IMPLEMENTAREA STRATEGIEI EUROPA 2020 PRIN REALIZAREA UNEI DEZVOLTĂRI URBANE MAI INTELIGENTE, DURABILE ȘI INCLUZIVE SOCIAL, Către o înțelegere comună a abordării integrate în regenerarea urbană, în particular și în dezvoltarea urbană, în general, pag.16.

(2010), Administrația Prezidențială Comisia prezidențială pentru patrimoniul construit, siturile istorice și natural, Patrimoniul construit și natural al României în pericol, 1.2. Abandonarea șantierelor de restaurare pag. 13

(2010), Legii nr.422/2001 Lista Monumentelor Istorice 2010;

(2010), Listei Monumentelor Istorice din 2010;

WEB

http://www.dccpcnjtimis.ro/legislatie/l422_2001_r2006.htm

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=99176

www.arhind.ro Asociația pentru Arheologie Industrială

http://www.pmb.ro/cultura_agrement/monumente/docs/bucuresti.pdf

http://www.pmb.ro/cultura_agrement/monumente/docs/bucuresti.pdf

http://www.epa.gov/brownfields/overview/glossary.htm, UȘ Environmental Protection Agency

http://whc.unesco.org/en/list

BIBLIOGRAFIE

1. Andersson, A. (2011) A systematic examination of a random sampling strategy for source apportionment calculations. Science of The Total Environment, 412-413, 232-238.

2. BORȘI, F., (1978), Introduzione all’archeologia industriale, Officina, Roma;

3. Braase, C. H. & C. P. Braase. (2009) Statistics – Concepts and Methods. Boston: Brooks/Cole.

4. Bowes, M. J., J. T. Smith, H. P. Jarvie & C. Neal (2008) Modelling of phosphorus inputs to rivers from diffuse and point sources Science of The Total Environment, 395, 125-138.

5. Jones et al. (2000) ICOTS6 STUDENTS’ INDIVIDUAL AND COLLECTIVE STATISTICAL THINKING

6. Derer H., (2004), “Patrimoniul industrial al Banatului montan”. Valoare europeană și potențial de integrare, 2004

7.de Vivo, B., H. E. Belkin & A. Limă. (2008) Environmental geochemistry. Site Characterisation, Data Analysis and Case Histories.

8. Dincă, I., (2005), Peisajul geografic al Terrei. Teoria peisajului, Editura Universității din Oradea, Oradea;

9. Edelblutte, S.: (2006), “Industrial Landscape between originality and banality”, teza sustinuta in cadrul congresului ticcih

10. Edelblutte, S.: (2006), “ Landscape as a palimset”.

11. Elsevier. IELENICZ, M., COMĂNESCU, L., (2003) – Geografie Fizică Generală, Editura Universitară, București;

12. Filleron, 1978, citat de către Dincă, I., (2005), Peisajul geografic al Terrei. Teoria peisajului, Editura Universității din Oradea, Oradea;

13. IAMANDESCU, I., DERER, H., și colab. (2005), Patrimoniul cultural… industrial, despre stadiul actual al cercetării din România,

14. Lichi, A., (2011), Peisajul Industrial (Re) Conceptualizarea și integrarea durabilă în spațiul urban contemporan. Studiu de caz: Valea Trotușului, Rezumatul tezei de doctorat.

15. MIREA Delia – Metode de evaluare a efectelor reconversiei peisajului industrial în starea mediului municipiului București 5, Legea nr.6/2008, Cap.I.Art.3.F.

16. PREITE, M., (2009), Îl Paesaggio industriale fra memoria e progetto, Le mura di Massa Marittima, una doppia citta fortificata, Regione Toscana, Pacini Editore, Pisa;

17. PREITE, M., (2009), Le paysage minier de la Toscane comme paysage culturel, Leș paysage de la mine, un patrimoine conteste?, Centre Historique Minier du Nord Pas de Calais a Lewarde;

18. PREITE, M., (2010), I parchi della siderurgia europea, Ricerche storiche, anno XL, nr. 3;

19. Roger, 1997, citat de către PREITE, M., (2009), Le paysage minier de la Toscane comme paysage culturel, Leș paysage de la mine, un patrimoine conteste?, Centre Historique Minier du Nord Pas de Calais a Lewarde;

20. ROȘU, A., UNGUREANU, I., (1977) – Geografia mediului înconjurător, Editura Didactică și Pedagogică, București;

21. Stafford, J. D., K. J. Reinecke, R. M. Kaminski & P. D. Gerard (2006) Multistage sampling for large scale natural resources surveys: A case study of rice and waterfowl. Journal of Environmental Management, 78, 353-361.

22. Stronegger, W. J., S. Titze & P. Ojă (2010) Perceived characteristics of the neighborhood and its association with physical activity behavior and selfrated health. Health & Place, 16, 736-743.

23. Taillefer, 1974, citat de către Vert, C., (1998) – Tipuri de peisaje rurale în Banat, Universitatea din București, Facultatea de Geografie, București;19. Vert, C., (1998) – Tipuri de peisaje rurale în Banat, Universitatea din București, Facultatea de Geografie, București;

24. Wagner, C. & K. H. Esbensen (2011) A systematic approach to assessing measurement uncertainty for CO2 emissions from

25. Wallenius, K., R. M. Niemi & H. Rita (2011) Using stratified sampling based on precharacterisation of samples în soil microbiological studies. Applied Soil Ecology, 51, 111-113.

26. Watts, S. & L. Halliwell. (2005) Essential Environmental Science – methods and techniques. New York: Routledge.

(1964), „Carta de la Veneția pentru Conservarea și Restaurarea Monumentelor și Siturilor”

(1992) T.I.C.C.I.H.-The International Commite for the Conservation of the Industrial Heritagi

(2000), ‘’Monitorul Oficial ‘’ Legii nr. 5/2000 privind aprobarea PATN – Zone protejate;

(2000), ‘’Monitorul Oficial ‘’ Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil;

(2000), Legea nr. 5/2000 menționează în cadrul Anexei III, litera l – Arhitectura industrială, amenajări căi de comunicații.

(2000), Convenția Europeană a PeisajuluI

(2001), ‘’Monitorul Oficial ‘’Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, acestea fiind în acord cu legislația din domeniu la nivel mondial;

(2002), “Convenție europeană a peisajului” din 20 octombrie 2000 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 23 iulie 2002

(2002), EPA

(2002), “Convenție europeană a peisajului” din 20 octombrie 2000 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 23 iulie 2002

(2004), MINISTERUL CULTURII ȘI CULTELOR INSTITUTUL NAȚIONAL AL MONUMENTELOR ISTORICE, LISTA MONUMENTELOR ISTORICE, pag. 158.

(2004), MINISTERUL CULTURII ȘI CULTELOR INSTITUTUL NAȚIONAL AL MONUMENTELOR ISTORICE, LISTA MONUMENTELOR ISTORICE, pag. 28.

(2004), MINISTERUL CULTURII ȘI CULTELOR INSTITUTUL NAȚIONAL AL MONUMENTELOR ISTORICE, LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2004, pag. 74.

(2004), MINISTERUL CULTURII ȘI CULTELOR INSTITUTUL NAȚIONAL AL MONUMENTELOR ISTORICE, LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2004, pag. 168.

(2008), Legea nr.350/2001, Legea nr. 168/2007, HGR nr. 27/2008

(2008), Legea nr.6/2008, Cap.I.Art.3.F.

(2008), Parlamentul româniei senat, Proiect de lege pentru aprobarea ordonanței de urgent a guvernului nr. 214/2008 privind modificarea și completarea legi nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor în construcții.

(2008), Ordinul nr. 2569/2008 privind radierea din Lista monumentelor istorice a imobilului Fosta fabrică de vopsele din str. Avrig nr. 5, sectorul 2, București, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 714 din 21.10.2008.

(2010), DECLARAȚIA DE LA TOLEDO PRIVIND REZOLVAREA PROVOCĂRILOR URBANE CONTEMPORANE ȘI IMPLEMENTAREA STRATEGIEI EUROPA 2020 PRIN REALIZAREA UNEI DEZVOLTĂRI URBANE MAI INTELIGENTE, DURABILE ȘI INCLUZIVE SOCIAL, Către o înțelegere comună a abordării integrate în regenerarea urbană, în particular și în dezvoltarea urbană, în general, pag.16.

(2010), Administrația Prezidențială Comisia prezidențială pentru patrimoniul construit, siturile istorice și natural, Patrimoniul construit și natural al României în pericol, 1.2. Abandonarea șantierelor de restaurare pag. 13

(2010), Legii nr.422/2001 Lista Monumentelor Istorice 2010;

(2010), Listei Monumentelor Istorice din 2010;

WEB

http://www.dccpcnjtimis.ro/legislatie/l422_2001_r2006.htm

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=99176

www.arhind.ro Asociația pentru Arheologie Industrială

http://www.pmb.ro/cultura_agrement/monumente/docs/bucuresti.pdf

http://www.pmb.ro/cultura_agrement/monumente/docs/bucuresti.pdf

http://www.epa.gov/brownfields/overview/glossary.htm, UȘ Environmental Protection Agency

http://whc.unesco.org/en/list

ANEXE

1. Chestionar în vederea percepției peisajului.

1. Sexul?, numărul este de: (M – 56,58%, F – 44,32%)

2. Ce studii ai?, (postuniversitare – 17,35%, superioare – 59,57%, medii – 22,08%),

3. Ocupația? (salariați – 75,47%, studenți cu loc de muncă – 5,97%, pensionari în activitate – 5,23%, șomeri – 13,33%)

4. Venitul lunar? (2.501 – 3.500 ron – 13,55%, 500 – 1.500 ron – 56,94% 1500 – 2.500 ron – 29,51%)

5. Ce vârstă ai?, vârsta a fost împărțită în ani (< 21 ani – 4,44%, 21 – 30 ani – 42,34%, 31 – 40 ani – 22,53%, 41 – 50 ani – 5,75%, 51-60 ani – 15,74%, > 60 ani – 9,21%),

6. Sunteți rezident permanent în zona metropolitană a Bucureștiului?, relevă faptul că 81,35% dintre respondenții sunt rezidenți și 18,65% nu sunt dar își desfășoară activitatea în acest spațiu

7. În cadrul zonei, orașului, comunei, satului, sectorului în care locuiți este un fragment de peisaj industrial?, confirmă faptul că 93.55% dintre respondenți au identificat fragmente de peisaje industrial și doar 6,45 % nu au identificat fragmente.

8. Cum îl considerați ca imagine?, majoritatea respondenților sunt topofobi în percepția imaginii peisajului industrial 64,33% și cei mai puțini sunt topofili (2,84%).

9. Ce sentiment aveți în cadrul peisajului industrial?, relevă faptul că majoritatea respondenților au un sentiment de indiferență (66.02%) și cei mai puțini încearcă un sentiment de melancolie (7,54%).

10. Considerați că platformele industriale a influențat în mod negativ rezidențialul și calitatea locuirii din cadrul zonelor de domiciliu?, relevă faptul că 74,66% dintre respondenți sunt direct afectați sau conștienți de disfuncționalitățile existente atât de mediu cât și de imagine, create în urma relației de vecinătate industrial – rezidențial, iar 25,34% dintre respondenți consideră că nu sunt afectați.

11. Considerați că platformele industriale scad din valoarea estetică a zonelor de domiciliu?, majoritatea respondenților au răspuns da (86,78%).

12. În prezent, fostele unități industriale din cadrul municipiului București se află într-un amplu proces de transformare, sunteți la curent cu starea fostelor unități sau platforme industrial?, un procent de 76,56% dintre aceștia nu sunt la curent, în timp ce doar 23,44% sunt la curent.

13. Considerați că industrialul a contribuit la dezvoltarea urbanistică a sectorului de domiciliu?, a evidențiat un maxim în rândul respondenților ce au răspuns afirmativ, 79,94%, și un minim în rândul celor care au răspuns negativ 20,06%.

14 Vă declarați pro sau contra pentru următoarele transformări: – industrial – rezidențial, industrial – servicii, industrial – comercial? Au relevat faptul că majoritatea respondenților s-au declarat pentru conversia industrial – spațiu verde (89,06%) sau pentru conversia industrial – servicii (79,09%), iar cei mai puțini respondenți au optat pentru păstrarea funcției industriale (23,63%).

15 Considerați că industrialul a contribuit la dezvoltarea urbanistică a sectorului de domiciliu?, a evidențiat un maxim în rândul respondenților ce au răspuns afirmativ, 96,44%, și un minim în rândul celor care au răspuns negativ 3,66%,

16 Sunteți de acord cu schimbările ce afectează în prezent fostele unități industriale bucureștene din cadrul sectorului de domiciliu – abandon, demolare, închirierea spațiilor, reconversie?, evidențiază faptul că 34,56% dintre respondenți nu sunt de acord, în timp ce 65,44% dintre aceștia sunt de acord.

17 În calitate de locuitor al zonei metropolitan aveți dreptul de a fi consultat înainte de demararea unor proiecte urbanistice, în special dacă acestea sunt realizate în proximitatea locuinței dumneavoastră, ați fost consultat în acest sens? A relevat faptul că 100% dintre respondenți nu au fost consultați înainte de realizarea unor conversii, în ciuda faptului că această acțiune este stipulată în cadrul legislației în vigoare.

18. Dezafectarea fostelor unități industriale și platforme industriale din cadrul municipiului București creează o resursă de spațiu ce poate fi valorificată. Dacă ați fi în măsură de a valorifica acest spațiu ce ați alege să realizați? – 17 variante de răspuns prestabilite. Din totalul răspunsurilor obținute s-au înregistrat: mai puțin de 12% în cazul variantei: terenuri și săli de sport, spații verzi și locuri de joacă pentru copii, 3% – 15% în cazul variantelor: ansambluri rezidențiale, clădiri de birouri, ateliere meșteșugărești, muzee industriale, teatre și săli de concerte, centre expoziționale, centre medicale, piețe și târguri, mai mult de 5% în cazul variantelor: fabrici, cinematografe, mall-uri, biblioteci, altele.

În cadrul acestei întrebări, am lăsat liberă varianta enunțări unor alte variante, posibile de constructive în cadrul acestor zone, iar răspunsurile au fost variate, de la facultăți până la cluburi, pub-uri.

19. Vă rugăm să vă afirmați acordul său dezacordul cu privire la următoarele puncte de vedere – Scoaterea industriei din oraș, conversia unităților și platformelor industrial, a relevat faptul că 72,85% dintre respondenți s-au declarat pentru” Scoaterea industriei din oraș”, 78,57% s-au declarat pentru” Conversia unităților și platformelor industriale”, 23,25% s-au declarat indiferenți la” Conservarea unităților industriale și a platformelor industriale ca obiective de patrimoniu”, 54,67% dintre respondenți s-au declarat pentru” Valorificarea unităților industriale și a platformelor industriale prin turism”, 76,77% s-au declarat pentru” Crearea unei rute turistice care să relaționeze foste unități industriale de prestigiu”, 81,23% s-au declarat pentru” Transformarea anumitor unități sau platforme industriale în muzee ale tehnicii”, și 89,54% s-au declarat pentru” Transformarea industrialului în spații verzi”.

2. Interviu

1. Ce sexul aveți?:

A) M – 56,58%,

B) F – 44,32%)

2. Ce ocupație aveți?

A) salariați – 75,47%,

B) studenți cu loc de muncă – 5,97%,

C) pensionari în activitate – 5,23%, șomeri – 13,33%)

.3. Trăiți în zona metropolitană a bucureștiului?

Da 81,35%

Nu 18,65%

4. Vă place imaginea peisajului industrial din cadrul zonei în care stați?

Da 25, %

Nu 75, %

5. Cum influențează peisajul industrial zona respective?

Negative 75%

Pozitiv 15%

Neutru 10%

6. Peisajul industrial aduce un plus zonei?

Da 20%

Nu 70%

Poate 10%

7. Ce considerați că ar trebui făcut cu aceste fragmente de peisaj industrial?

Revitalizate 30%

Demolate 50%

Conservate 20%

8. Credeți că merită protejat?

Da 35%

Nu 40%

Poate 25%

9. Doriți să aveți un cuvânt în schimbările următoare cu privire la peisajul industrial?

Da 45%

Nu 35%

Nu mă interesează 20%

10. Credeți că se mai poate face ceva?

Da 40%

Nu 40%

Poate 20%

3. Obiective

Obiectivul major are o serie de sub obiective împărțite pe cadrul natural:

Perdele de protecție-împădurite create;

Amenajări pe partea Agricolă și piscicola;

Valorificarea zonelor parțial inundabile;

Economic:

Activități economice create pentru valorificarea materialelor locale;

Piscicultura împreună cu agricultură ca element de dezvoltare locală;

Mediul de afaceri profitabil;

Turism de calitate;

Reconversia și revitalizarea industriei ca element de bază în dezvoltarea;

Peisajul industrial protejat;

Marketing de calitate;

Social:

Spațiu cu potențial în domeniul pregătiri profesionale;

Spațiu cu potențial educațional;

Un mediu de viață mai puțin poluat;

4. Programe și proiecte

Atragerea de fonduri europene

– Promovarea proiectelor în parteneriat public privat

– Apelarea la experți și consultanți

Program de refacere a fondului vegetal

– Selectarea și menținerea vegetației sănătoase

– Crearea de contrast de siluete, culoare, textură

– Plantarea de aliniamente de-a lungul canalelor de irigat

– Plantarea de fâșii de arbori intre parcele la o distanță medie, pentru protecția Agricolă

Promovarea și susținerea agriculturi

– Realizarea unor piețe în comună Crevedia

– Promovarea produselor bio la nivel local și național prin reclame

– Atragerea de fonduri europene în dezvoltarea agriculturi

Înființare zone rezidențiale cu un procent mare de spații verzi

– Construire de locuințe colective mici cu un regim de P+1

– Construirea de locuințe individuale

Dezvoltarea educaționala

– Dezvoltarea unui centru educațional

– Dezvoltarea unor programe educaționale în ceea ce privește schimbul de experiență

Dezvoltarea cercetări

– Construirea de centre de cercetare legumicultura

– Construirea de centre de cercetare pomicultura

Reintegrarea platformelor industriale

– Reconversie a platformelor industriale

– Revitalizarea platformelor industriale

– Reconversia platformelor industriale

Conservarea peisajului industrial

– Implementarea legislației actuale

– Implementarea unui act normative de protejare a peisajului industrial

REZUMAT – Descrierea pe scurt a capitolelor lucrări

Lucrarea de față a fost structurata în șapte capitole, fiecare constituind un fundament în cadrul elaborări proiectului de dizertație. Ele urmăresc metodologia de lucru, prezentând pe rând o încadrare teoretică în documentația de specialitate, studii și exemplificări ale unor procese similare la nivel mondial cât și la nivel local, o aprofundare a caracteristicilor zonei studiate și raportarea acesteia la teritoriu din domeniu și la exemple enunțate, protejarea și intervenția rapidă, fizică cât și legislativă, în ideea schimbării imagini peisajelor existente și nu în ultimul rând prezentarea premizelor și a direcțiilor de dezvoltare care reies din parcurgerea lucrării, aplicate pe zona de studio Crevedia cât și pe zona adiacenta acesteia.

După cum urmează, în cadrul Capitolului 1, intitulat “introducere”, este alcătuit din cinci subcapitole, Primul sub capitol face referire la, argumentarea alegerii temei pentru lucrarea de dizertație și actualizarea ei în contextual zonei metropolitane, cel de-al doilea capitol se referă la obiectivul lucrării de dizertație fiind un exercițiu, ce dorește a aprofunda situația reconversiei siturilor industriale este un subiect nou și de actualitate în cadrul româniei. Subcapitolul trei denumit “importanta studiului” detaliază importanta cunoașteri fenomenului de peisaj industrial cât și necesitatea ordonări datelor cât și legislației existente referitoare la subiectul de fată. Ca și încheiere în cadrul capitolului 1 este subcapitolul 4, 4b, denumit “Cadrul metodologic general” ce vizează metodă de elaborare a întregi dizertații, realizată prin intermediul a patru moduri: culegerea de informații din surse publicate, din surse online, elemente de regulament local și culegere de informații în mediul urban, aceste metode sunt reprezentate în partea a doua a acestui subcapitol prin intermediul schemei metodologice.

Capitolului 2 se intitulează evoluția cadrului legislative al peisajului industrial” și conține trei subcapitole, începând cu, Conceptului de peisaj și peisaj industrial, intre definiție și evoluție, apărut în sec. XVIII- XXI, ca urmare a dinamicii spațiilor industriale și a industrializări în cadrul zonelor urbane, reprezentând o necesitate a evoluției, în ceea ce privește, platformele industriale dezafectate, nu există un termen în definirea sintagmei ci doar diferite forme de definire precum Brownfield, folosit prima dată în America și se referă la terenuri contaminate poluate, și termenul friches, folosit de francezi ca sinonim al celui folosit de americani. Peisajul industrial poate fi definit sub mai multe forme în funcție de specialitate, ca o definiție putem spune că peisajul industrial face referire la totalitatea spatiilor în care se desfășoară activități productive, spații afectate de către activitățile extractive și productive, în special platformele industriale ce au ca scop prelucrarea diferitelor materiale extrase din cadrul minelor și a zonelor extractive

Peisajul industrial în ziua de azi reunește totalitatea teritoriilor natural sau urbane în care se conserva component esențiale ale procesului de producție al unei sau mai multor activități industriale, fiind denumit peisaj cultural.

În cadrul subcapitolului doi am făcut o integrare în cadrul legislativ europene asupra transformării peisajului industrial și asupra ameliorării stării mediului, cât și în cadrul legislației la nivel național. Putem spune că există o serie de probleme în ceea ce privește legislația la nivel național, referitoare la peisajul industrial, neexistând o lege la nivel național adresată în totalitate peisajului industrial, ci doar o serie de legi ce face referire tangențial la acest element numit peisaj industrial.

Exista o serie de ambiguități în protejarea platformelor industriale, în reabilitarea cât și reamenajarea lor, lipsa unor legi care protejează aceste obiective industriale. Neaplicarea legilor existente din diferite motive, acest lucru a dus la distrugerea, dispariția, degradarea și specula imobiliară a platformelor industriale, soldate cu apariția unor noi funcțiuni incompatibile cu funcțiunile existente cât și pierderea identității și istoriei zonelor respective.

Subcapitolul trei abordează o serie de măsuri specifice legislative și tendințe, aplicate Peisajului și Patrimoniul industrial cu scopul salvări acestuia a legislația europeană și națională la nivelul obiectivelor sau peisajelor industrial existente, cât și identificarea lor la nivelul zonei metropolitane. Tot în cadrul acestui sub capitol, au fost identificate obiectivele industriale incluse în lista patrimoniului național, la nivel național identificându-se un număr de 271 obiective industriale, cele mai multe regăsindu-se în cadrul orașului Carași Severin (40) iar cele mai puține în Bistrița Năsăud (0), Bihor (0), Satu Mare (0), Ilfov (0). În cadrul zonei metropolitane exista 13 obiective industriale. Multe din aceste obiective industriale ar trebui introduse în lista unesco prin luarea unor decizii la nivel local cât și la nivelul legislației în vigoare.

La nivel mondial în anul 1962 a apărut primul comitet de cercetare în acest domeniu, fiind și o rampă de introducere a acestui domeniu ca și domeniu de cercetare. În 1992 a apărut comitetul TICCIH în continuare a fost realizat un departament ICOMOS, el are ca șiș cop, identificarea platformelor și peisajelor industriale, dar și introducerea unor noi peisaje industriale în cadrul listei UNESCO, fiind o punte între cele două părți.

La nivel național deși există o serie de situri industriale cu o valoare deosebită, în cadrul listei unesco nu exista nici un sit industrial inclus, acest lucru pune o serie de întrebări legate legislația națională cât și de partea politică.

În concluzie, la nivel național cât și la nivelul zonei metropolitane, conservarea restaurarea sau reconversia “nu reprezintă” o modalitate de a rezolva problema, dacă nu sunt urmate de un cadru legislativ și de o serie de legi ce protejează acest domeniu, cât și aplicarea acestora pe siturile existente.

Capitolul 3 se intitulează, Sugestiv “Definiții și instrumente” și conține trei sub capitol ce fac referire la; prelucrarea și obținerea datelor peisajul industrial prin diferite mijloace, ținând cont de faptul că peisajul industrial nu poate fii definit printr-o singură definiție a tot cuprinzătoare, acest lucru îl face pluridisciplinar, necesitând studierea mai multor științe. În studierea acestui domeniu ca și în alte domenii exista o serie de dificultăți, pornind de la inaccesibilitatea de a ajunge la anumite surse, lipsa anumitor documente de specialitate, cât și sistemul național existent.

Prin urmare sunt evidențiate trei etape; Colectarea datelor necesare, Analizarea informațiilor, Prelucrarea informațiilor, Exprimarea și interpretarea rezultatelor finale, aceste trei sub puncte reprezintă ordonarea etapelor și extragerea informațiilor necesare.

În cadrul subcapitolului doi, modul de obținere a datelor, se poate realiza printr-o mulțime de moduri în funcție de rezultatul final la care vrem să ajungem, prin urmare am ales cele două tipuri de cercetare, în mare parte cea totală dar și puțin și cea parțială.

Colectarea datelor trebuie să urmărească obținerea unor rezultate care pot fi considerate reprezentative pentru întreagă populație analizată. Modul de obținere a datelor este realizat prin patru rețele de colectare și anume; Rețeaua de colectare a datelor de tip aleatoriu cu Rețeaua de colectare a datelor de tip aleator stratificat și Rețeaua de colectare a datelor de tip sistematic cu Rețeaua de colectare a datelor de tip rațional, aceste patru metode cu sub elementele lor ajuta la prelucrarea datelor prin extragerea elementelor importante.

Cel de-al treilea subcapitol intitulat “. Metode și mijloace de evaluare a percepției”, analizarea subiectului necesita o serie de materiale ce evidențiază evoluția istorică a peisajului industrial, prin urmare am optat la alegerea a două metode și anume; Consultarea unor materiale istorice și Analiza materialelor cartografice, aceste două etape sunt absolut necesare datorită subiectului ce necesită identificarea platformelor industriale prin documente cartografice și evoluția istorică a fenomenului. Acest capitol se termină cu o schemă edificatoare în modul de organizare a culegeri informațiilor proiectului de dizertație.

Capitolul numaru patru evidențiază concluziile generale referitoare la subiectul de cercetare ales, în vederea intervenției în cadrul dizertației (partea desenată), Ultimul capitol este format din cele patru studii de caz; Studiu de caz nr.1- Bursa de mărfuri București, nr.2-AUSTRIA, VIENA- Gazometre, Studiu de caz nr.3- GERMANIA, DUISBURG- Parc industrial, Studiu de caz nr.4- FINLANDA, HELSINKI, Cartier Viikki. Aceste studii de caz sunt analizate în cadrul proiectului începând cu localizarea la nivel global, național, local, procesul la care a fost supus, motivarea alegeri studiilor de caz respective, descrierea intervențiilor realizate, elementele ce pot fi implementate în cadrul proiectului de dizertație (partea desenată) și terminând cu concluziile studiilor de caz, Abordarea și analizarea studiilor de caz sunt necesare în ideea realizări dizertației (partea desenată).

Acest capitol mai conține o serie de planuri, schițe sau ilustrații extrase din documentațiile de specialitate.

Capitolul numărul cinci,” Platforme industriale ca element component al peisajului” conține patru subcapitole, pornind de la evoluția peisajului industrial-global, Sub-capitolul începe prin a explica faptul că majoritatea oamenilor cu studii limitate percep fabrica, elementar constitutive al platformei industriale, un lucru greșit deoarece peisajul industrial reprezintă o entitate urbană, având drept exemplu așa zisele cartiere industriale, ce au în component o serie de funcțiuni necesare supraviețuiri decente, aceste cartiere sunt observabile și după stoparea activități industriale în cadrul zonei, fiind denumit și geo sistem industrial. Siturile industriale, majoritatea dintre acestea au prosperat până în ani `60, în țările comuniste vârful a fost între ani `60-`80. România fiind un exemplu de expansiune industrial masivă, acest lucru fiind urmat de o descentralizare.

Primul sub punct al acestui subcapitol face referire la; Percepția peisajului industrial în rândul oamenilor la nivel global.

Percepția oamenilor vine în urma ceea ce constata, la fața locului prin imagini prin filme, modul în care este expus situl respective.

Prin urmare pentru a putea înțelege aceste percepții sunt necesare; anchete sociale, chestionare, interviuri. În urma efectuări acestor procese, putem constata o percepție diferită de la om la om, în mare parte peisajul industrial este perceput de către om ca o sursă de poluare la nivel zonal.

Cel de-al doilea subcapitol face referire la “Evoluția peisajului industrial în cadrul zonei metropolitan a Bucureștiului.”

Peisajul industrial a apărut în cadrul Zonei metropolitane a Bucureștiului la sfârșitul secolului al XVIII lea prin unități industriale de mici dimensiuni, dezvoltate în cadrul locuințelor cât și în cadrul anexelor acestora, evoluția industrială s-a desfășurat în patru etape și anume; etapa industrială din perioada antebelică, etapa industrială din perioada interbelică, etapa industrială din perioada interbelică, etapa industrializării din perioada comunistă și etapa industrializării din perioada postcomunistă.

La nivelul zonei metropolitane, prima unitate industrială de tip fabrica a fost menționată în anul 1853, intre ani 1853 până în anul 1989, peisajul industrial a ajuns la o suprafață de 2.679,8 ha, 11,25% din suprafața orașului. După acesta perioada platformele industriale sunt afectate de fenomenul de descentralizare, prin abandonarea, dărmarea, degradarea platformelor existente, construindu-se în locul lor noi cartiere rezidențiale.

Direcțiile de dezvoltare a platformelor industriale a fost una controlată pe trei inele pornind din zona central spre zona metropolitan, dar și pe alte direcții cum ar fi; în zona râurilor, lacurilor, pădurilor, cât și pe artera principale de circulație; carosabila, feroviară.

În subcapitolul doi sunt evidențiate tipuri de peisaje industriale, Acestea sunt variate și bazate pe funcțiile platformelor industrial existente, astfel s-au identificat 22 de sub categorii de platforme industriale, împărțite în șapte peisaje industriale și anume; Industria chimică, Industria materialelor de constructive, Industria metalurgică și a construcțiilor metale, Industria constructoare de mașini, Agro industrial, Industria alimentari cu apa, Peisajul unităților militare. Acestea sunt împărțite în Peisaj industrial diseminat în spațiul urban și Peisajul industrial concentrat în cadrul platformelor industrial, desfășurate pe două perioade de timp înainte de 1945 și după 1945. Aceste etape ce identifică evoluția peisajului industria sunt clasificate în cadrul unor categorii de peisaje industriale. O altă clasificare în cadrul subcapitolului sunt cele legate de: destructurate, abandonate sau demolate și în reconversie.

Caracteristicile peisajului industrial enunțate în cadrul subcapitolului patru sunt referitoare la caracter discontinuu la imagine neomogenă, pe care o are fiind într-o evoluție continuă, îl face diferit față de celelalte tipuri de peisaj, în deosebi de peisajele natural. Pentru a evidenția caracterul peisajului industrial am realizat o comparative între acesta și celelalte tipuri de peisaje, rezultatele acestei comparații îl diferențiază de celelalte și îi oferă un caracter propriu.

În subcapitolul patru a), referitor la; formarea percepției prin intermediul instrumentelor necesare, a fost realizată prin intermediul unui număr de 200 de chestionare, printr-un interviu cu un număr de 100 de subiecți, chestionarul este format din 19 întrebări bazate pe o serie de elemente cheie atât proprii cât și întrebări standard din cadrul acestui domeniu, Aria de chestionare a fost de 200 de persoane împărțită egal pe cele 10 zone de chestionare din zona metropolitane a Bucureștiului, iar interviul a fost realizat din zece întrebări relevante în ceea ce privește peisajul industrial.

Rezultatul acestor anchete sociologice, ne arată lipsa populației în ceea ce privește cunoaștere fenomenului de peisaj industrial, cât și nehotărârea în ceea ce privește întrebarea; Cum credeți că se poate rezolva problema?, datorită diferitelor păreri ale subiecților.

În cadrul capitolului sase este vorba de modalitățile de integrare a peisajului industrial fiind aplicat direct pe zona de studio analizată, capitolul cinci conține patru subcapitole.

Subcapitolul numărul unu face referire la Strategie generală la nivelul zonei metropolitane de valorificare a peisajului industrial degradat. Serii de programe și proiecte.

Prin urmare strategia reintegrări platformelor industriale la nivelul zonei metropolitane este bazată pe revitalizarea, reconversia și eliminarea platformelor industriale, dar și legătura între aceste peisaje industriale printr-o serie de trasee turistice ce pot revitaliza zonele respective, ținând cont atât de părerile oamenilor obținute pe baza chestionarelor cât șip e ceea ce este necesar pentru a reintroduce platformele industriale în cadrul peisajului industrial.

Strategia generală are la bază un obiectiv principal ce urmărește, valorificare și reintegrarea peisajului industrial într-un sistem urban.

Punctul a) al subcapitolului unu este bazat pe strategia la nivel zonal comună Crevedia, ce urmărește formarea unor puncte principale în localitate care dezvoltă la rândul lor o serie de activități în cadrul acestora, dar și atragerea de persoane în cadrul zonei prin diferite funcțiuni propuse în educare și formarea acestora, cât și crearea unor legături la nivel teritorial intre Crevedia și centrele principale metropolitane limitrofe, în vederea realizări tranzitului de producție.

Strategia are la bază un obiectiv major: Platformele industrial valorificat și reintegrate în cadrul peisajelor comunei Crevedia. Ce are la rândul lui sub obiective împărțite pe natural, economic și social.

Cel de-al doilea subcapitol este bazat pe Reintegrare prin reconversie a platformei agroindustriale Apicola Crevedia în cadrul peisajului, aceasta reintegrare este bazată pe strategia la nivel zonal.

Subcapitolul trei are la bază; Propunerea zonei agroindustriale Apicola Crevedia, Propunerea pleacă de la păstrarea într-un număr cât mai mare a elementelor existente fără a schimba foarte mult habitatul, prin urmare să urmărit păstrarea tuturor platformelor industriale existente, în care s-a intervenit prin reconversie, revitalizare, reconstrucție, s-au păstrat drumurile existente, parcelarul existent, canalele de irigat existente, prin îmbunătățirea tuturor elementelor enunțate și crezare unor centre de cercetare, educație și producție cu un alt caracter de cât cele existente la nivel metropolitan. Această propunere are la bază o serie de programe și proiecte ce definesc intervențiile efectuate.

Capitolul numărul șapte conține o serie de concluzii generale relevante subiectului abordat.

Partea de final a proiectului cuprinde; anexe, bibliografia și glosarul de termeni.

SUMMARY – Summary of chapters works

This paper has been divided into seven chapters, each representing a foundation in drafting the dissertation. They follow the methodology of work, presenting in turn a theoretical framing in literature studies and examples of similar processes global and local characteristics deepening the study area and its ratio to the area of the field and the examples set , protection and early intervention, and physical laws, the idea of ​​changing the existing landscape images and not least the presentation of premises and directions of development arising from the completion of the work, applied Crevedia studio area and its adjacent area.
As follows, in Chapter 1, 'Introduction', consists of five chapters, the first sub chapter refers to the argument for choosing the theme for dissertation and update them in the context of the metropolitan area, the second chapter deals the objective of the dissertation is an exercise that aims to deepen the situation conversion of industrial sites is a new and timely topic in Romania. Three section called "important study" detailing the phenomenon of knowledge important industrial landscape and the need for data ordering and existing legislation relating to the subject matter hereof. As concluded in the Chapter 1 section 4, 4b, called "The overall methodological framework" aimed at making the whole dissertations method, performed by four ways: gathering information from published sources, online sources, elements of local regulation and urban intelligence, these methods are shown in the second part of this chapter through methodological scheme.

Chapter 2 is called industrial landscape development legislative framework "and contains three chapters, starting with the concept of landscape and industrial landscape between definition and evolution appeared in sec. Eighteenth century as a result of the dynamics of industrial areas and industrialization in the urban areas, representing a necessity of evolution, in terms of platforms brownfields, there is a term to define the term but different shapes and Brownfield definition used first time in America and relate to contaminated land polluted and friches term used by the French as a synonym of that used by Americans. Industrial landscape can be defined in several forms depending on the specialty, as a definition we can say that the industrial landscape refers to all areas in which productive activities, areas affected by mining and production activities, particularly industrial sites that have the end processing of various materials extracted from the mines and mining areas
Industrial landscape today includes the entire natural or urban territories that preserve essential component of the production of one or more industrial activities are called cultural landscape.

  In the subchapter and I made ​​an integration in the European legislative framework on industrial landscape transformation and the improvement of environmental status and in the national legislation. We can say that there are a number of problems in terms of national legislation relating to industrial landscape and there is a national law entirely to the industrial landscape, but a series of laws referred tangentially to the element called industrial landscape .

There are a number of ambiguities in the protection of industrial sites in their rehabilitation and redevelopment of the lack of laws that protect these industrial. Non-application of existing laws for various reasons, this has resulted in the destruction, loss, damage and property speculation, industrial platforms, resulting in the emergence of new functions incompatible with existing functions and loss of identity and history of the areas.
Section three addresses a number of specific legislative measures and trends, applied industrial landscape and heritage in order to rescue its European and national legislation or the objectives of the existing industrial landscape and their identification in the metropolitan area. Also in this sub chapter, industrial facilities identified in the list of national heritage, national identifying a number of 271 industrial, most being found in the city Caras Severin (40) and the fewest in Bistrita Nasaud (0), Bihar (0), Satu Mare (0), Ilfov (0). In the metropolitan area there are 13 industrial. Many of these industrial facilities should be included in the UNESCO list of local decision making and the law.
Worldwide in 1962 appeared the first committee research in this area, as a springboard to introduce this field as field research. In 1992 appeared the committee still TICCIH was conducted ICOMOS department, he has SIS cop, identifying platforms and industrial landscapes, and the introduction of new industrial landscapes in the list of UNESCO, as a bridge between the two sides.
At the national level although there are a number of industrial sites with a particular value in the UNESCO list there is no industrial site included, this poses a number of questions about the national law and policy side.

In conclusion, the national and the metropolitan area, conservation restoration or conversion "is not" a way to solve the problem, if not followed by a legal framework and a series of laws that protect this area and the application their existing sites.

Chapter 3 is called the suggestion "Definitions and tools" and contains three sub chapter you refer to; data processing and obtaining industrial landscape through various means, given that the industrial landscape can be defined by a single definition of all inclusive, this makes multidisciplinary, requiring study more science. In studying this area as in other areas there are a number of difficulties, starting from inaccessibility to reach some sources lack certain specialized documents and existing national system.
Therefore There are three stages; Data collection required Analysing information, processing of information, expression and interpretation of the final results, these three sub points are ordering steps and extracting the necessary information.
In the subchapter two way data acquisition can be achieved through a variety of ways depending on the end result that we want to go, so I chose two types of research, most of the total and less and the part.
Data collection should aim to obtain results that can be considered representative of the entire population analyzed. Method of data acquisition is achieved by four collection network, namely; Network type random data collection with data collection network type random stratified data collection and network type Network systematic data collection rational type, these four methods in their entirety help processing by extracting important elements.
The third chapter entitled ". Methods and means of assessment of perception "analysis requires a series of topic highlighting the historical development of the industrial landscape, so we chose the choice of two methods namely; Consultation of historical materials and analysis of cartographic materials, these two steps are necessary because the subject requires identifying industrial sites through cartographic documents the historical evolution of the phenomenon. This chapter ends with an outline revealing in the organization of the dissertation project intelligence.
Chapter four highlights the number one overall conclusions regarding the research topic chosen for intervention in the dissertation (the comic), last chapter consists of four case studies; Case Study nr.1- Bucharest Stock Exchange, no.2, AUSTRIA, Vienna- Gasometers Case Study nr.3- GERMANY, DUISBURG- Industrial Park Case Study nr.4- Finland, Helsinki, Viikki Cartier. These case studies are analyzed in the project from the location of the global, national and local, which was the subject of case studies that motivate elections, describing interventions, elements that can be implemented within the project dissertation (the drawn) and ending with the conclusions of the case studies, case study approach and analysis are required for the dissertation idea (the comic).
This chapter contains a series of plans, drawings or illustrations drawn from documentation specialist.

Chapter number five, "industrial platforms that element of the landscape" contains four chapters, starting with the development of industrial-global landscape, Sub-chapter begins by explaining that most people perceive factory limited education, elementary constituents of industrial platform, a wrong thing since the industrial landscape is an urban entity, with the example of so-called industrial districts, which are made up of a number of functions needed decent survival, these neighborhoods are observable after halting industrial activity in the area is called geo industrial system. Industrial sites, most of which flourished until the 60 years in communist countries was between the years' top 60-80s. Romania is an example of massive industrial expansion, this was followed by decentralization.

In the first paragraph of this chapter is referred to; Industrial landscape perception among people globally.
Human perception comes from that found onsite by images in movies, how exposed site.
Therefore in order to understand these perceptions are needed; social surveys, questionnaires, interviews. After performing these processes, we find a different perception from person to person, largely industrial landscape is perceived by humans as a source of pollution in the region.

The second section refers to "industrial landscape evolution in the metropolitan area of Bucharest."
Industrial landscape appeared in the Metropolitan Area of Bucharest at the end of the eighteenth century by smaller industrial units developed within the housing and in the Annexes thereto, industrial development took place in four stages, namely; industrial stage of the prewar period, the industrial phase of the interwar period interwar industrial stage, the stage of industrialization of the communist and post-communist period industrialization stage.
In the metropolitan area, the first industrial unit type plant was mentioned in 1853, between the years 1853 to 1989, the industrial landscape has reached an area of ​​2679.8 ha, 11.25% of the city. After this period industrial sites are affected by the phenomenon of decentralization, through abandonment, DARMAR, degradation of existing platforms, building new neighborhoods are in place residential.
Directions of development of industrial sites was a three-ring controlled from the central area to the metropolitan area, and in other ways such as; in the rivers, lakes, forests, and on the main road; road, rail.

In section highlights two types of industrial landscapes, these functions are varied and based on existing industrial platforms so they identified 22 sub categories of industrial sites, divided into seven industrial landscapes namely; Chemical industry, building materials, metallurgy and metal construction, machine building industry, agro industry, food water, landscape military units. They are divided into industrial landscape spread in the urban and industrial landscape focused on the industrial platform held two periods before 1945 and after 1945 These steps are identifying industry landscape evolution classified in certain categories of industrial landscapes. Another classification in subchapter are related to: deconstructed, abandoned or demolished and re.
Industrial landscape features contained in subchapter four are on uneven Image discontinuous, which is being in constant evolution makes it different from other types of landscape, particularly natural landscapes. To highlight the industrial landscape character I made a comparison between this and other types of landscapes, the results of this comparison it apart from others and give it its own character.

In section four a), relating to; forming perception through tools needed, was achieved through a number of 200 questionnaires, through an interview with a total of 100 subjects, the questionnaire consists of 19 questions based on a number of key questions as well as their standard in this field, Aria questionnaires was 200 people split evenly 10 questionnaires from the metropolitan area of Bucharest, and the interview was conducted in ten relevant questions regarding the industrial landscape.
The result of these sociological inquiry shows lack of public knowledge regarding the phenomenon of industrial landscape and indecision on the question; How do you think you can solve the problem ?, due to different views of the subject.

In chapter six is about how to integrate industrial landscape is applied directly to the studio analyzed, chapter five contains four chapters.
Subchapter number one overall strategy refers to the metropolitan area of recovery of degraded industrial landscape. Series of programs and projects.
Therefore reintegration strategy of industrial sites in the metropolitan area is based on revitalization, conversion and disposal of industrial sites, and the link between the industrial landscape through a series of trails that can revitalize those areas, taking account of people's views obtained from questionnaires as sturgeon is what is needed to reintroduce industrial sites in the industrial landscape.
The overall strategy is based on a primary goal to enhance, recovery and reintegration industrial landscape in an urban system.
Point a) of subchapter one is based on common regional level Crevedia strategy that seeks the formation of the main points in the village which in turn develops a range of activities within them, but also attracting people with different functions within the area proposed their education and training and the creation of territorial links between Crevedia main metropolitan centers adjacent to transit production achievements.
The strategy is based on a major objective: industrial platforms capitalized and reintegrated within village landscapes Crevedia. What is in turn divided into sub goals natural, economic and social.
The second chapter is based on getting the conversion of agro Apicultural Platform Crevedia across the landscape, reintegration is based on strategy in the region.
Section three is based; Beekeeping agroindustrial zone proposal Crevedia proposal departs from keeping a large number of existing elements without changing very much habitat, therefore to preserve all existing industrial sites, in which the conversion occurred, revitalization, reconstruction, and They've kept the existing roads, existing lots, existing irrigation canals, improving all elements listed and believe research centers, education and production with another character as existing at the metropolitan level. This proposal is based on a number of programs and projects that define interventions.
Chapter number seven contains a number of general conclusions relevant subject.
The end of the project include; appendices, bibliography and glossary of terms.

GLOSAR TERMENI

PATN: Planului de Amenajare a Teritoriului Național

ICOMOS: Consiliul Internațional pentru Monumente și Situri – cu privire la patrimoniul industrial

LMI: Lista Monumentelor Istorice

UNESCO: Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură

TICCIH: Comitetul Internațional pentru Conservarea Patrimoniului Industrial și consultantul de specialitate

Validitate: s. f. Calitatea de a fi valid; situația, starea celui valid. – Din fr. validité, lat. validitas. – Atis. 

CAEN: Clasificarea Activităților din Economia Națională a României. 

Brownfield: acele terenuri afectate său potențial afectate de către substanțe periculoase și poluanți

Friches: spațiile ce au prezentat anterior o utilizare și sunt în prezent abandonate, materializate spațial prin vid urban