Pedologia, Caracterizarea Fizico Chimica

Capitolul 1 INTRODUCERE

Ocupându-se cu studiul solului,mediu de viața a plantelor și animalelor,pedologia un rol important în dezvoltarea producției vegetale.

Cum solul nu a fost o creație a ,,începutului’’ ci s-a format în timp îndelungat la interferența celor patru învelișuri primordiale (litosfera ,atmosfera,hidrosfera si biosfera),este implicată și geografia în geneza,evoluți,repartiția si utilizarea acestui nou înveliș.

Desigur că învelișul de sol,odată format ,se comportă ca o entitate autonomă ,un sistem cu personalitate proprie,capabil de autodezvoltare, dar prin reacțiile sale multiple de schimb energetico-material cu celelalte învelișuri rămâne totuși în bună măsură dependent de manifestare și evoluția factorilor mediului ambiant,încât sistemul sol se integrează ca subsistem în ansamblul geosistemic al mediului geografic.

Solul prezintă o importanță deosebită nu numai în agricultură ci în general,constituie una dintre resursele materiale necesare existenței și activități productive a omenirii.

Ca mijloc de producție în agricultură solul de deosebește de alte mijloace de producție,el fiind limita în spațiul geografic și necesitând o utilizare rațională.

Pedologia ocupându-se de formarea și evoluția solurilor rezolvă numeroase probleme specifice activității din agricultură și anume:

-cunoașterea detaliată a resurselor de sol, ca bază pentru cercetările, studiile și lucrările de protecție,ameliorare și folosire rațională a lor;

-evaluarea capacității de producție a terenurilor agricole și silvice;

-stabilirea și aplicarea diferențiată a tehnologiilor de cultură;

-stabilirea indicatorilor pedogenetici și a parametrilor necesari pentru ameliorarea solurilor slab productive și protecția solurilor împotriva degradării;

-prevenirea,limitarea și combaterea poluării solului ca urmare a activităților industriale și agricole.

Lucrarea de față a fost realizată după metodologii specifice încadrându-se în normele pedologice în vigoare și urmărește actualizarea problematicii învelișului de sol cu toate aspectele sale (particularități pedogenetice,morfologice,fizico-chimice,indici de fertilitate și calitate,masuri de protecție sau ameliorare).

Utilă în primul rând specialiștilor din practica agricolă lucrarea răspunde tuturor unităților de acest profil,inclusiv Direcției Generale pentru Agricultură. Pintre beneficiari se numară și Oficiul de Cadastru și Organizarea Teritoriului Vaslui. În aceiași măsură studiul pedologic este accesibil unităților agricole de pe teritoriul comunei Zorleni inclusiv specialiștilor din cadrul Primăriei.

Teritoriul comunei Zorleni este amplasat în partea de sud a județului Vaslui și are ca vecinătăți :

-la nord -comunele Banca și Bogdanești

-la est -comunele Șuletea și Epureni

-la sud -comunele Grivița și Vinderei

-la vest -orașul Bârlad și comunele Perieni și Băcani

Teritoriul comunei cuprinde urmatoarele sate : Simila , Zorleni , Popeni , Dealul Mare.

S-a utiliz scara de lucru 1:10.000 pentru harta solurilor și a pretabilității și scara 1:25.000pentru cartogramele de favorabilitate,eroziune,relief,material parental, etc. Terenul are complexivitatea diferită:

-3800 ha încadrându-se la lll C

-6213 ha încadrându-se ia lv C ;conform geologiei specifice Podișului Bârladului (versanți inclinați cu fragmentare avansată).

Suprafața totală rezultată în urma planimetrării ,corelată cu evidența O .C .A .O .T .A . este de 10.013 ha și cuprinde următoarele categorii de folosință:teren agricol(arabil,pășuni, fânețe,vii nobile,vii hibride,livezi)și teren neagricol (tufărișuri,,canale,drumuri,diguri, ape curgatoare,neproductiv) În suprafața cartată au fost incluse apele,canalele,drumurile,digurile și terenul impracticabil (accidentat ) care nu au putut fi separate din perimetru fiecărei unități de sol.

Scopul principal al cercetărilor noastre vizează evidențierea detaliată la scara aleasă a proprietaților morfo-fizico-chimice a învelișului de sol și corelarea acestor elemenete cu particularitățile biochimice locale. Execepție fac solurile pe care există plantații silvice care nu constituie obiect de studiu,în această lucrare. În caz înfințării unor plantații silvice se impune realizarea unui studiu detaliat asupra solului .

Fertilizarea prezentului studiu,a presupus efectuarea în prelabil a trei faze distincte de lucru fiecare fază având importanța și metodologia proprie de realizare și anume:faza de teren;faza de laborator;faza de birou.

Realizarea fazei de teren are drept scop constituirea unitaților de sol,stabilirea principalelor tipuri,subtipuri și varietăți de sol din teritoriul comunei Zorleni în strînsă corelație cu factorii pedogenetici .Volumul foarte mare de date ce se colectează în această etapă reprezintă baza concretă pentru efectuarea,celorlante etape .În scopul cercetări și delimitări tipurilor de sol s-au efectuat 646 profile de sol din care 173 profile principale,precum și un număr de 80 sondaje .

Din profilele principale au fost recoltate 758 probe de sol care au fost analizate în cadru Laboratorului Oficiului Județean de Studii Pedologice Vaslui

Aprecierea caracterelor chimice ale solurilor comunei Zorleni a fost realizată pe baza urmatoarelor analize:

-reacția solului (ph) 758 analize prin metoda potențiometrică(suspensie apoasă )

-conținutul în carbonați 390 analize prin metoda Scheilbler

-conținutul în humus 465 analize prin metoda Schalenbergel

-azot total (Nt) 174 analize prin metoda Kjedhal

-potasiu mobil (kppm) 174 analize prin metoda Egner- Riehm-Domingo

-fosfor mobil 174 analize prin metoda Egner-Riehm-Domingo

-suma bazelor schimbabile ( SB ) 142 analize prin extracție cu HCl=0.1n

-( SH )analize prin extracție cu acetat de potasiu la ph=8.3

-conținutul total de săruri ușor solubile (CTSS mg/100g sol) 36 analize

-compoziția granulometrică 758 analize prin metoda Kacinski

Pe baza rezultatelor chimice a fost întocmit buletinul de analiză.

Capitolul 2 . Cadru natural

2.1.Relieful

Teritoriul comunei Zorleni prezintă caracteristicile părții sudice ale Podișului Bîrladului din care face parte,fiind drenat în întregime de bazinul hidrografic al râului Bârlad.

Fiind așezat la interferența dintre Colinele Tutovei și Dealurile Fălciului el împrumută caracteristicile celor două subunități geografice ale podișului amintit. Înfațișarea generală a reliefului este în concordanță deplină cu particularitățile substratului geologic și cu activitatea desfășurată de factori denundației. În partea de vest a teritoriului comunei Zorleni, cu o mare întindere a faciesului mai nisipos al pliocenului,structura monoclinală este pusă în evidență doar de orientarea generală consecvantă a culmilor și văilor,aici predominînd colinele sculpturale. În partea sudică are loc o intensă fasonare a versanților de către procesele deluviale,deplasări de teren cu alternanțe de sectoare active și stabilizate pe depozitele sarmațiene și largă răspândire a eroziuni torențiale cu o slabă reprezentare a alunecărilor de depozitele nisipoase ale Pliocenului.

Relieful de acumulare este prezent mai ales în cuprinsul văii Bârladului. Orientarea formelor de relief este în general de la nord la sud conform cu direcția rețelei hidrografice principale. Analiza morfologică a zonei pune în evidență o medie ponderată a înălțimilor în jur de 200m și valori ale pantelor cuprinse între 5 și 35 %. Dacă avem în vedere principalele aspecte morfometrice ale reliefului constatăm prezența în proporție de aproximativ 70,74% a formelor sculpturale de suprafață relativ mici de acumulare.

În cadrul teritoriului,după geneză,structuri și vârstă s-au separat următoarele tipuri genetice de relief:

-a.) relief sculptural

-b ) relief acumulati

Relieful sculptural ocupă cea mai mare parte a teritoriului. S-a format în urma acțiuni combinate a eroziunii în suprafață,eroziunii în adâncime și alunecărilor de teren grefate pe un substrat geologic puțin permeabil.

Acest tip de relief este reprezentat în teritoriul studiat prin:

-platouri slab înclinate cu expoziții diferite având ca substrat geologic formațiuni meoține argiloase și nisipoase .

-culmi cu lățimi diferite și lungimi variabile orientate de la nord la sud

-versanții sunt cei care predomină,fiind relativ uniformi,prezintă lățimi diferite,fiind afectați în unele cazuri atât de eroziune în adâncime și alunecări de teren.

Analiza sub aspect geomorfologic la nivelul unităților de sol din zona cercetată prezintă următoarea desfasurare:

Suprafața ocupată de terenuri în pantă reprezintă mai mult de jumătate din teritoriul comunei Zorleni,urmați de relieful de acumulare (șes,grind și fir de vale ) în procent de 22,44% .

Astfel ponderea suprafețelor cu teren plan este:

Din analiza datelor prezentate în cele două tabele rezultă predominarea clară a formelor slab înclinate (peste 50% ) ce corespund formelor de tipul platourilor,culmilor și șesurilor.

Eroziunea în suprafață reprezintă un proces de maximă importanță în modelarea reliefului cu efecte imediate asupra evoluției învelișului de sol. În general sunt afectați de eroziune de suprafață versanții cu înclinări mai mari de 5% .

Deasemea,odată cu creștera pantei se amplifică și celelante forme nagative ale proceselor gravitaționale cum ar fi alunecările de teren și eroziunea în adâncime .

b.) reieful acumulativ este bine reprezentat în teritoriu în teritoriu, ponderea cea mai ridicată având-o șesul râului Bârlad. Acesta are o deschidere pe teritoriul comunei de circa 2000m.

Grosimea depozitelor aluvio-coluviale este variabilă. Pe porțiuni în special mendrele secătuite ale vechiului râu Bârlad (rezultatele în urma regularizării) se întâlnesc mici depresiuni unde apa stagnează mult timp influențând evoluția solurilor respective

Restul șesurilor au o lățime îngustă ,șesul Zorleni-Popeni având o deschidere în jur de 200m și colectează materialul coluvial transportat de pe versanți de către apa provenită din precipitați..

Șesul Bârladului prezintă zone înălțate numite grinduri formate pe straturi de loess sau nisip. Restul șesurilor au o lățime îngustă .

2.2 .Geologie-Litologie

Ca parte integrată a Podișului Bârladului,teritoriul comunei Zorleni se caracterizează printr-o îndelungată evoluție geologică înscrindu-se printre unitățile cele mai vechi ale vorlandului carpatic. Aspectul actual și caracteristicele sale morfostructurale sunt rezultatul interacțiuni permanente dintre factorii interni și externi ai regimului geotectonic diferențiat în timp și spațiu și transgresiunilor și regresiunilor marine repetate și al evoluții submarine din Pliocen și Cuaternar .

Din punct de vedere geologic,regiunea cercetată se află situată în Platforma Bârladului. Platforma Bârladului este o platformă tipică,care are un fundament din formațiuni cristalofiliene si magnatite ce este acoperit de o stivă sedimentară groasă în care se pot contura următoarele cicluri de sedimentare :Devonian, Permian-Triasic, Jurasic-Cretatic-Eocen, Bademian-Superior-Romanian, Cuaternar .

Formațiunile geologice de suprafață aparțin Sarmațianului superior și Pliocenului. Primele sunt prezente în facies salmestru, constituie din marne-argiloase,peste care se așterne un lumușel calcaros-grezos,cu o grosime de câțiva decimetri,urmat de nisipuri,nisipuri argiloase și argile.

Sedimentele meoțiene sunt formate dintr-un complex de nisipuri, nisipuri argiloase, argile și marne, acesta începe la bază printr-un orizont de cinerete ondezitice(,,orizontul cineritic de Nutasca-Ruseni “) .Peste Meoțian se aștern depozite nisipoase aparținând Ponțianului și Dacianului .

Suprapuse acestora, în lungul văilor și pe suprafețele slab înclinate se întâlnesc și depozite cuaternare reprezentate prin aluviul luncilor și al teraselor,precum și prin unele cuverturi subțiri de lutiri loessoide. În funcție de alcătuirea petrografică,de procesele de dezagregare fizică și alterare chimică,de transport și depunere a materialeloncepe la bază printr-un orizont de cinerete ondezitice(,,orizontul cineritic de Nutasca-Ruseni “) .Peste Meoțian se aștern depozite nisipoase aparținând Ponțianului și Dacianului .

Suprapuse acestora, în lungul văilor și pe suprafețele slab înclinate se întâlnesc și depozite cuaternare reprezentate prin aluviul luncilor și al teraselor,precum și prin unele cuverturi subțiri de lutiri loessoide. În funcție de alcătuirea petrografică,de procesele de dezagregare fizică și alterare chimică,de transport și depunere a materialelor rezultate pe teritoriul comunei Zorleni distingem următoarele grupe de materiale parentale:

1.Argile rocă cu o fracțiune granulometrică constituită din particule cu diametru mai mic de 0,002mm. Argilele constituie materialul parental pentru cernoziomuri ,cernoziomuri cambice,cernoziomuri argilo-iluviale,regosol și erodisoluri.

2.Luturi rocă sedimentară alcătuită predominant din granule cu diametrul de 0,02-0,002mm și constituie material parental pentru cernoziomuri,cernoziomuri cambice,cernoziomuri argilo-iluviale,sol brun eumezobazic,regosoluri,erodosoluri,sol desfundat.

3.Loessuri roci sedimentare consolidate rezultate prin cimentare foarte slabă a prafurilor cu particule de 0,02-0,01mm. Loessurile constituie materialul parental pentru molisoluri,argiluvisoluri,soluri neevoluate,trunchiate sau desfundate.

4.Marne rocă sedimentară pelitică cu origine mixtă detritică și de precipitații alcătuită în proporții variabile din minerale argiloase,din carbonat de calciu,adesea și din schelete de organisme calcaroase și material detritic mai grosier. Marnele constituie materialul parental pentru unitățile de sol 16,55 (molisoluri ) 104,105 (regosoluri, 128 (erodisol).

5.Nisipuri formațiuni bogate în SiO2, sărace în humus, în argilă și constituie materialul parental pentru unitățile de sol:(molisoluri,soluri neevoluate,trunchiate sau desfundate).

6.Depozite fluviale constituie material parental pentru cernoziom, lăcoviște,soluri aluviale și protosol antropic.

7.Depozite bistratificate constituie material parental pentru regosoluri

8.Pietrișuri depozite constituie din fragmente de roci dure, rotunjite datorită travaliului apelor curgătoare,contituie material parental pentru unitatea de sol 108 (sol aluvial)

.2.3.Hidrografia și hidrologia

Din punct de vedere hidrografic teritoriul Zorleni face parte din bazinul râului Bârlad. De astfel acesta reprezintă principala arteră hidrografică a comunei,restul pâraielor având o importanță minoră dintre acestea remarcând-se doar părâul Zorleni.

Direcția de scurgere a apelor este de la nord la sud și de la est spre vest (pârâul Zorleni). Sursele de alimentare ale acestor ape îl reprezintă ploile,zăpezile,apele suprafreatice,freatice și de stratificație. Modul în care sursele de alimentare se combină în timp determină de la loc la loc particularitățile regimului hidrografic.

Sursele de suprafață (ploi și zăpezi) reprezintă forma principală de alimentare cu apă a râurilor. Astfel din volumul scurgerii anuale aportul surselor de suprafață oscilează între 70-90%. Procentul participării surselor superficiale la formarea scurgerii totale se reduce cu creșterea altitudinii această relație fiind determinată de sărăcia în ape subterane unde relieful coboară sub 200m.

Cantitatea de precipitații primită în anotimpul rece reprezintă un procent de 52%,iar aportul ploilor reprezintă 48% din suma anuală a precipitațiilor. Scurgerea lichidă este o caracteristică hidrologică cu o mare importanță practică,deoarece evidențiază rezervele de apă transportate de râuri.

Variația scurgerii în timpul anului depinde de cantitatea și calitatea surselor de alimentar ca și de modul lor de combinare de la anotimp la anotimp și de la lună la lună. Viiturile se pot produce în tot timpul anului fiind generate vara de ploile torențiale.

Scurgerea minimă se înregistreză după perioade îndelungate lipsite de alimentarea superficială,respectiv atunci când râurile primesc ape în exclusivitate din stratele acvifere subterane. Valoarea turbității este cuprinsă între 1000-2500g/m.c iar în prezența unui subsol friabil, turbitatea râurilor a fost continuu ridicată,înregistrând fluctuații similare cu ale scurgerii lichide.

Referitor la aportul freatic,în depozitele daciene sunt condiții litologice și morfologice pentru acumularea apelor subterane sub presiune cu caracter ascensional sau chiar artezian.

Apele din aceste depozite au o mineralizare redusă,iar prin lipsa calciului și a magneziului sunt puțin dure și deci bune la gust,debitele specifice de exploatare oscilând între 0,5-51/s. Lacurile de baraj antropic sunt construcții,alimentate în pricipal din apa râului baraț și a afluenților ce debușează în sectorul respectiv,dar mai primesc ape și din precipitații ca și din surse subterane.

Ca poziție ele ocupă tot fundul de vale,deci ca toate lacurile de baraj au o formă alungită cu ramificații pe afluenți,adâncimea maximă variind între 2-5m (barajele situate în NV orașului Bârlad,respectiv vestul comunei Zorleni).

Bălțile sunt prezente pe teritoriul comunei,mai ales pe șesul Bârladului în condițiile unor straturi impermeabile,situate la adâncimi variabile în cuprinsul profilului de sol,determinând caracteristici specifice solurilor hidromorfe.

2.4. Clima

Prin poziția sa geografică,teritoriul comunei Zorleni beneficiază de un climat temperat continental,carecterizat printr-o temperatură madie anuală de 9,6ºC și precipitații anuale de 474mm. Aceste valori sunt calculate pe un interval de 20 ani și anume perioada 1977-1996 după datele metorologice de la Stația Meteo Bârlad .

Din fișa climatologică anexată la lucrare reiese faptul că luna cea mai rece a anului este ianuarie cu o temperatură medie de -2,4ºC și un minim absolut de –32,9ºC. Luna cea mai călduroasă este iulie cu o temperatură medie de 21,0ºC și un maxim absolut înregistrat de 32,9ºC .

Din înregistrările efectuate la Stația Meteo se constată că în timpul anului temeratura aerului înregistrează variații sezoniere,lunare și diurne care se modifică ca și cele anuale. Iarna temeratura medie a aerului este negativă,oscilând între–0,8ºC și 2,4ºC. Primăvara prin creșterea radiației solare,temperatura medie anuală oscilează între 3,5-15,9ºC .

Temperatura medie a primăverii este de 2,7-13,5ºC mai ridicată în comparație cu anotimpul precedent. Vara față de primăvară temperatura medie crește cu peste 10ºC. Modificările gradului de nebulozitate și în general al stărilor de vreme în timpul verii determină variația temperaturi medii a anotimpului. Asfel valorile medii oscilează între 19,3 și 21,0ºC

Toamna,din punct de vedere termic este apropiată primăverii, temperaturile multianual ale aerului variind între 3,5 și 16,1ºC.

Tabel.nr.

Referitor la regimul pluviometric putem aprecia că precipitațiile limitează considerabil sursa de apă din teritoriu. Precipitațiile anuale au valori de 474mm,acestea oscilând cantitativ de la o lună la alta. Astfel cele mai mari cantității de precipitații se înregistreză vara ( 82,8 mm în luna iunie ),iar cele mai mici iarna ( 18,1 în luna ianuarie ).

În sezonul cald,respectiv în intervalul aprilie-septembrie precipitațile

înregistrate reprezintă 68,4% din suma anuală. În sezonul rece,respectiv intervalul octombrie-martie predomină masele de aer rece cu cantității reduse deprecipitații 31.6% din suma totală.

Umiditatea relativă a aerului constituie unul din parametrii ce scot în evidență caracteristicile climatului. Astfel media anuală a umidității relative a aerului este de 79% (după higrometru ) în timpul anului prin variația temperaturii aerului și a conjucturii create de ansamblul celorlalte elemente ale climei,umiditatea relativă este maximă iarna și minimă vara.

Variația liniară a acestei caracteristici are aspect invers comparativ cu oscilația temperaturii aerului.

Tabel

Regimul este prezentat în fișa climatologică și denotă o intesnsitate mare pentru vânturile din nord-vest și nord urmate

de cele din sud-vest .

Influența climei asupra formării și evoluției solului este hotărâtoare. Clima influențează pedogeneza indirect prin intermediul altor factori (vegetație,distrugerea rocii parentale,apa freatică) și într-o măsură mai mică prin intermediul elementelor sale componente (precipitați,temperatură,vânturi).

Ea influențează activitatea biologică și procesele biochimice din sol,iluvierea,eluvierea–într-un cuvânt pedogeneza prin cantitățile de căldură și apă primite în sol. Relieful climatic depinde de o serie de factori cum ar fi: formele de relief și expoziția terenului,apele freatice și de suprafață,apropierea bazinelor hidrografice,râurilor,sistemul de irigații sau drenaj,caracterul rocilor parentale,constituția geologică,altitudinea .

În funcție de modificarea acestor condiții variază pedochimia. Sursa principală de căldură în sol este radiația solară ea fiind absorbită de suprafața solului,transformată în energie colorică și transportată în straturile de adâncime. Pe parcusul anului are loc un schimb de căldură de la suprafață spre adâncime și invers. Din această cauză amplitudinea diurnă a temperaturii solului este mai mare la suprafață .

Temperatura medie anuală a aerului este mai mică decât cea a solului,cu zecimi și chiar unități de grade(până la 5 și chiar mai multe grade). O mare importanță în regimul temperaturilor medii anuale ale solului și aerului o are învelișul de zăpadă. Iarna el diminuează răcirea solului și ca urmare temperaturile medii anuale în sol sunt mai ridicate .

Condițile calorice și durata perioadei de vegetație determină longevitatea sezonieră intensivă a pedogenezei. În condiții de temperaturi negative intensitatea proceselor pedogenetice se reduce în mod pronunțat. Procesele pedogenetice sunt influențate nu numai de regimul caloric dar și de gradul de umezire a solului. Un rol important în pedogeneză revine maselor de aer în mișcare adică vânturi. Acestea participă activ în distribuirea precipitaților,acționează asupra stratului superficial al solului provocând schimbări fizice,intensificând evaporarea de pe suprafeța solului cât și transpirația .

Prin intermediul climei se alocă procesului de solificare cea mai mare parte a energiei necesare numeroaselor procese care se desfășoară în interiorul solului.

Teritoriul Zorleni beneficiază de un climat temperat continental cu temperatura medie anuală de 96ºC și precipitații medii anuale de 474,0 mm,iernile sunt geroase iar verile calde cu vânturi neregulate mai frecvente din nord-vest și nord,iarna cu cantități suficiente de precipitații pentru culturile din teritoriu. Plante ce se dezvoltă bine:grâu,orz,ovăz,porumb,floarea-soarelui. Plante ce se dezvoltă satisfăcător:cartof. Plante cărora clima nu le priește:in ulei.

2.5.Vegetația și folosința terenului

În concordață cu particularitățile topoclimatice locale aspect fitogenetic în perimetru studiat se etajează două formațiuni de vegetație

-etajul forestier

-etajul plantelor ierboase

Etajul forestier corespunde părților mai înalte (peste 250m) a comunei respectiv partea de est și sud est. Acest distinct forestier se include în aria gorunului,omniprezent,adeseori dominant,pe alocuri formând arborete. În componența gorunetelor tipice,a gorunetelor-șleauri, șleaurilor cu gorun și stejar pedunculat,pe lângă esența principală (Quercus petrae),întâlnim frecvent carpenul,teiul argintiu,frasinul, arțarul jugastrul mai puțin frecvent stejarul,teiul pucios, teiul cu frunză lată ,ulmul de câmp, gorunii sudici (Quercus delechampii,Quercus polycarpa,arțarul tătăresc (gladeșul) cireșul,mărul și părul sălbatic,scorușul.

În componența șleaurilor cu gorun și stejar pedunculat se remarcă și prezența izolată sau în grupe (pe coastele bine însorite și pe marginile mai rărite ale pădurilor) a stejarilor îndeosebi a stejarului brumăriu (Quercus pedunculiflora),a stejarului pufos (Quercus pubescens) și cu totul a gârniței (Quercus frainette) a stejarului virgilian ( Quercus virgilian) și a altor esențe termofile ca mojdreanul (Fraxinus arnus) carpinița (Carpinus orientalis),scumpia (Cotinus coggygia) cu o mai largă răspândire în optimul călduros postglagiar cu o frecvență mai mare în pădurile de silvostepă.

Peticele de pajiști sunt caracterizate prin asociații de păiuș ( Festuca valesiaca,Festuca pseudovina) și colidic (Stipa lessingiana, Stipa joarnis) sau pe pășuni degradate firuța cu bulb,bărboasa,pirul gros,pâlcuri de peliniță,laptele câinelui (îndeosebi Euprorbia estepposa),coada șoricelului (Achillea setacea),lumânărica (Verbascum phlomoides).

Izolat,în microforme negative,adăpostite apar tufișuri de arbuști pitici ca porumbarul(Prunus spinosa),măceșul(Rosa canina),păducelul (Crataegus monogyna),murul (Rubus caesius) multe din ele efrișate.

Vegetația luncilor este determinată de prezența solurilor aluviale cu exces temporar de umiditate freatică sau pluvială.

Între gramineele care formează mai frecvent asociații sunt:pirul târâtor (Agropyrum repens),iarba câmpului(Agrostia stolonifera) zâzania ( Lolium perene),specii de Trifolium.

Dintre speciile palustre (de mlaștină) amintim:rogozu (Carex râparia),pipirigul (Scirpus lacustris),papura (Typha latifolia),stuful (Phragnites coumunis),coada calului (Equisetem palustris),săgeata apei (Sagittaria sagittifolia).

În culturile agricole întâlnim o serie de specii spontane caracteristice cum ar fi: știrul (Amarantus vetroflexus),pălămida,volbura.

Speciile cultivate au o gamă restrânsă,ele fiind reprezentate de porumb (Zea mays),grâu (Triticum aestimum),sfecla (Beta vulgaris), floarea-soarelui (Helianthus annuus),lucerna (Medicago sativa).

Influența antropică

Omul poate modifica evoluția naturală a solului,fie printr-o acțiune directă brutală,cum ar fi luarea în cultură,fie printr-o acțiune indirectă, lentă și progresivă,exercitată prin intermediul covorului vegetal.

Acesta,aflat în stare de echilibru cu stadiul de evoluție al solului este distrus și înlocuit cu o vegetație secundară. Aceasta se răsfrânge asupra evoluției solului care cunoaște o“degradare”(în sens biologic și ecologic). Sub influența directă a omului,în urma cultivării solurilor orizontale superioare sunt omogenizate,iar tipul originar de humus suferă transformări esențiale.

Orizonturile din profunzime cum ar fi orizontul B,sunt în general puțin modificate prin luarea în cultură. Degradarea vegetației și a solurilor sub influența omului este rezultatul de a tăia pădurile,de a încorpora în sol îngrășăminte chimice și pesticide,de a depozita deșeuri menajere și industriale,precum și prin decopertări și construcții hidrotehnice.

Capitolul 3.Caracterizarea fizico-chimică a învelișului de sol

3.1.Considerații generale

Diversitatea tipurilor de sol pe teritoriul comunei Zorleni este rezultatul unei anumite îmbinări sau asocieri a factorilor pedogenetici locali. Deoarece factorii pedogenetici se schimbă în spațiu și se modifică în timp,solul format prin interacțiunea lor se va schimba,de asemenea,în spațiu și în timp și va evolua concomitent cu dezvoltarea landșaftului .

Prin acțiunea factorilor pedogenetici are loc formarea diferitelor tipuri de sol. Întradevar,distribuția tipurilor de sol pe suprafața uscatului nu este întîmplătoare,ci depinde de modul de răspândire a factorilor pedogenetici și în primul rând a climei și vegetației .

Prezantarea învelișului de sol s-a făcut conform actualei clasificări elaborată sub egida I.C.P. București de către un grup de pedologi din cercetare și învățământul superior. În cadrul acestui sistem solurile sunt clasificate pe baza propietăților profilului de sol,folosindu-se orizonturile de diagnostic,precum și alte proprietăți care pot fi identificate și măsurate atât în teren cât și în laborator .

Harta solurilor prezentată la scara 1:10000 cuprinde 5 clase de soluri. În urma cartări pedologice au fost identificate și delimitate pe plan 145 unități de sol ale căror însușiri sunt prezentate în hartă solurilor .

În principal teritriul comunei este dominant de solurile zonale cum ar fi:cernoziomurile,cernoziomurile cambice urmate ca arie de răspândire de solurile neevoluate cum ar fi regosolurile,erodisolurile,solurile,solurile desfundate .

Procesele pedogenetice

Solurile este o formațiune nouă, polifazică,formată la suprafața litosferei,rezultată în urma transformării mineralelor,rocilor și materiei organice

Trecerea de la stadiul de materie minerală la sol,care reprezintă o nouă stare a materiei,nu numai sub raportul stării fizice și chimice,ci și sub cel al funcțiilor biologice,se realizează printr-o serie de modificări cantitative și calitative,grupate în etape și categorii de procese .

Materia minerală de la suprafața litosferei,după ce a ajuns sub influența factorilor pedogenetici este supusă la o serie de transformări cantitative și calitative. Aceste transformări au loc concomitent,însă au intensități diferite ceea ce face,ca la un anumit moment,unele să predomine .

Cele mai frecvente procese pedogenetice care influențează evoluția solurilor din teritoriu sunt :

a.)bioacumularea –reprezintă principalul proces la scară genetică evoluativă a solurilor din teritoriu și constă în acumularea și trasnsformarea materiei organice în epipedon sub actiunea microorganismelor .

Caracterizează fidel molisolurile și reprezintă o constantă la nivelul pedotopului din zona dealurilor joase și platourilor.Orizontul de acumulare a humusului are grosimi variabile ce depașesc în unele cazuri 35m .

Sub influența biocumulării la nivelul suprafeței solului de materie organică crește conducând la un grad mai ridicat al favorabilității agricole. .Acolo unde intervine eroziunea în suprafață,bioacumularea evoluează mai lent,iar grosimea orizonturilor se diminuează ,scade fertilitatea solului,prrecum și producția agricolă.

Bioacumularea este prezentă pe circa 7242 ha,adică 71% din suprafața comunei .

b.)cambizarea -constă în înbogățirea solului cu cantității reduse de argilă și compuși coloidali într-un orizont de culoare Bv.

Acest proces considerat,,climatic”este prezent pe toate materialele parentale bine drenate,fară carbonați,sau care în prealabil au fost decarbonate.Concomitent,stratul de materie organică se diminuează iar valoarea pH se stabilizează în orizontul de la suprafață între 5 și 6. Orizontul B cambic colorat cu oxizi de fier are câteva procente în plus de argilă formată,,în situ”

Procesul este caracteristic solului brun eumezobazic și apare în teritoriu pe suprafața de 28,2 ha .

c.) argiloiluvirea –constă în iluvierea particulelor coloidale argiloase și depunerea acestora în profilul de sol .Se formează astfel un orizont de sol caracteristic,notat Bt sau B textural. Acumularea argilei în acest orizont este însoțită în mod obișnuit de acumularea oxizilor de fier care îi imprimă un colorit gălbui roșcat.

Acest proces este specific solurilor brun argiloiluviale și apar pe teritoriul comunei Zorleni pe o suprafață de 168,6 ha adică 1,68% din total .

d.)levigarea –reprezintă percoloarea profilului de către apă a compușilor pe care acesta îi conține .În cazul de față facem referire la spălarea carbonaților alcalino-pământași,iar procesul este denumit carbonato-iluviere .

Carbonații apar la adâncimi variabile în funcție de tipul de sol. Ei au fost semnalații atât la adâncimi reduse 50-70 cm cât și la adâncimi care depășesc 100 cm . Levigarea este specifică cernoziomurilor cambice și argiliviale,solurilor brun-argiloiluviale și solurilor brun eumezobazice .

Repartiția teritorială a solurilor levigate în funcție de intensitatea procesului se prezintă astfel:

e.) gleizarea –se caracterizează prin formarea și acumularea unor produși ai fierului și magneziului care imprimă solurilor un colorit specific.

Acest proces are loc în condițiile unui exces de apă,determinat de nivelul ridicat al pânzei freatice care sub acțiunea reducătoare a unor compuși organici și minerali dizolvați în apă,în lipsa oxigenului favorizează intense procese de reducere a fierului și manganului.Acești produși se acumulează pe fețele particulelor structurale ale solului care umezite în exces duc la scăderea porozității. Procesul de gleizare determină modificări importante atât în ceea ce privește proprietățile morfologice ale solului cât și a proprietăților fizice chimice și biologice ale acestuia .

Înrăutățirea regimului aerohidric atrage după sine reducerea activității biologice precum și scaderea mobilității elementelor nutritive din sol.

Fenomenul de gleizare este specific solurilor din zonele de șes. Gleizarea prezintă în teritoriu următoarele intensități:

f.) salinizarea –constă în acumularea progresivă a sărurilor ușor solubile(sulfați,cloruri,carbonați de sodiu) în straturile superficiale de sol ca urmare a evaporației apei .Procesul are loc în zonele de șes sub influiența apei freatice .

În cazul în care concentrația de săruri depășește o anumită limită ,fertilizarea solului scade simțitor ,ceea ce impune luarea unor măsuri agropedoameliorative specifice.Salinizarea se produce în etape și este însoțită de o diferențiere laterală și verticală a sărurilor în dependență de gradul lor de solubilitate.

Ionul de sodiu poate interveni în pedogeneză sub formă salină solubilă

(salinizare),sub formă schimbabilă (alcanizare)sau sub formă combinată când salinizarea este însoțită de alcalinizare.

În teritoriu salinizarea îsi face prezența pe o suprafață de 577,8 ceea ce reprezintă 5,77% din suprafață cartată.

g. alcalinizarea.-constă în îmbogățirea complexuluicoloidal al solului în ioni de sodiu absorbați.Ca urmare a creșterii gradului de saturație în Na și prezenței carbonaților de sodiu ,reacția solului devine puternic alcalină.

În teritoriu procesul de alcalizareafectează suprafața de 655,8 ha ,adică 6,55% din total.

h.eroziunea constă în deprinderea și antrenarea particulelor de sol și rocă sub acțiunea apei și a vântului.

Sub acțiunea apei din punct de vedere al gradului de intensitate eroziunea se clasifică în eroziune în suprafață și eroziune în adâncime.

Eroziunea în suprafață afectează orizonturile superficiale ale învelișului de sol,manifestându-se cu preponderență pe versanțiicu înclinări mai mari de 5%. Din acest motiv intensitatea procesului de eroziune de pe terenurile arabile situate în zonă de versant are consecințe negative asupra fertilității solului .

Intensitatea eroziunii în suprafață este prezentată în următorul tabel:

Intensitatea eroziunii influențează în mare măsură tipul de sol ,astfel în cazul unei eroziuni avansată solul poate deveni erodisol.

Eroziunea în adâncime–prin formațiunile eroziunii în adâncime se înțelege formele de relief negative,cu aspect de șanț(de la șanțuri în miniatură până la cele foarte mari)create de apa de scurgere în pantă.

Formațiunile eroziuni în adâncime actuale(accelerată) se dezvoltă pe versanții aferenți diferitelor elemente ale rețelei hidrografice normale sau chiar talvegul acestora.După critrii morfometrice se pot distinge următoarele formațiuni:șiroiuri,rigole,ogașe și ravene.

Ravenele constituie căile naturale de conducere rapidă a apelor ,de scurgeri încarcate cu material spălat de pe versanți în albia râurilor și în bazinele de acumulare,producându-se mari pagube în sectorul de gospodărie a apelor .Eroziunea în adâncime prezintă un caracter permanent.

Pe teritoriul comunei Zorleni sunt individualizate și un numar de 19 ravene care insumează o suprafață de 113,85 ha .

i.alunecările de teren –sunt forme de degradare a fondului funciar ce constau în deplasarea unor mase de pământ spre piciorul versanților în urma provocării unui dezechilibru interior sub acțiunea principală a gravitației și a apelor.

Producerea alunecărilor este favorizată de relieful cu pante mari,precum și de microrelieful frământat de pe versanți,alternanța de strate permeabile cu impermeabile,înclinate,natura rocilor care prin umectare își modifică proprietățile fizico-mecanice .

Alunecările de teren pot fi superficiale,în trepte,în valuri active,neactive,stabilizate,în profunzime,deplasive,destructive,curgătoare.În teritoriul fenomenul afectează suprafața de 1359,6 ha,ceea ce reprezintă 14,58% din suprafața cartată.

Suprafața alunecărilor de teren pe unități și areale de sol este prezentată în tabelul ce urmează:

Caracterizarea învelișului de sol

Pe teritoriul comunei Zorleni au fost identificate 11 tipuri de sol,aparținând unui număr de 5 clase de soluri precum și un număr de 4 comlexe de soluri.

CLASA MOLISOLURI cuprinde soluri cu epipedon molic dezvoltat sub o vegetație ierboasă și include cernoziomurile,cernoziomurile cambice și cernoziomurile argiloiluviale.

Ocupă o suprafață de 6747,8 ha ,ceea ce reprezintă 67,4% din teritoriul cartat.Din această clasă au fost identificate pe teritoriul comunei Zorleni următoarele tipuri de soluri :cernoziomuri-CZ-,cernoziomurile cambice-CC-,cermoziomuri argiloiluviale-CI-.

a.)cernoziomuri-CZ-sunt soluri cu orizont A molic care s-au format pe materiale parentale variatede tipul nisipurilor ,marnelor,depozitelor fluviatile dar în special (și în majoritatea cazurilor) pe luturi și loesurii.

Cernoziom tipic slab semicarbonatic,format pe argile lutos pe lutoargilos

CZti-K21-SAf-LL ⁄LA

Unitatea :Zorleni

Relif :culme

Materialul parental:argile

Vegetația cultivată:Helianthus annuus(floarea-soarelui);Triticum aestivum (grâul comun); Zea mays(porumb).

Adâncimea apei freatice:>10

Caractereristici morfologice :

Orizontul Ap- 0-24cm,brun foarte închis în stare umedă,textură poliedrică;structură poliedrică;

Orizontul Am-.24-36cm,brun foarte închis,textură lutoasă,structură poliedrică;

Orizontul AC-.36-76cm,brun-gălbui închis,textură lutoargiloasă,structură poliedrică;

Orizontul CCa-.76-110cm,gălbui închis,textură lutoargiloasă:

Principalele însușirile fizice și chimice ale cernoziomului tipic sunt redate în tabelul:

SF=lut nisipos fin;

b.) cernoziomurile cambice-CC- au o textură predominant lutonisipoasă sau lutoasă,sunt bogate în humus,slab-moderat levigate cu o structură medie stabilă, cu permeabilitate mijlocie pentru apă și aer și capacitate mijlocie-mare pentru apă,reacție neutră și aprovizionare bună cu elemente nutritive,potențial natural de fertilitate ridicat.

Cernoziom cambic,slab levigat,format pe locuri lutonisipos

CCti-K3-SLC-LN/LN

Unitatea:Zorleni

Relief:culme

Material parental:leoss

Adâncimea apei freatice:>10m

Caracteristici morfologice:

Orizontul Ap:0-13cm,brun închis,textură lutonisipoasă,

Orizontul Am:13-38cm,brun argilos,textură lutoasă,structură

Orizontul AB:38-50cm,brun închis,textură lutonisipoasă,structură prismatică

OrizontulBv:50-73cm,brun-gălbui închis,textură lutonisipoasă,structură prismatică

OrizontulBc:73-95cm,galben închis,textură lutonisipoasă,structură prismatică,

Orizontul C:95-110cm,galben,textură lutonisipoasă,

Principalele însușiri fizice și chimice ale cernoziomului cambic sunt redate în tabelul

SF=lut nisipos fin;LN=lut nisipo-argilos;SM=lut nisipos mijlociu

c.)cernoziomuri argiloiluviale:-CI-prezintă o morfologie de tipul Am-Bt-C,orizontul Am are o culoare foarte închisă,bogat în humus cu o structură glomerulară sau poliedrică mică .Însușirile fizice sunt favorabile culturilor agricole.

Cernoziomul argiloiluvial:slab levigat,format pe luturi lutonisipos pe lutos

CIti-k3-SMc-LN/LL

Unitatea:Zorleni

Relief:culme

Material parental:luturi

Adâncimea apei freatice:>10m

Vegetația cultivată: porumb(Zea Mays)

Caracteristici morfologice:

Orizontul Ap:0-15cm,brun închis,textură lutonisipos,structură

Orizontul Am:15-35cm,brun foarte închis,textură lutonisipoasă,structură glomerulară,

Orizontul AB:35-48cm,brun gălbui,textură lutoasă,structură poliedrică,

Orizontul Bt1:48-59cm,brun gălbui,textură lutoasă.structură poliedrică,

Orizontul Bt2:59-87cm,gălbui brun,textură lutoasă,structură prismatică,

Orizontul BC:87-110cm,gălbui albicios,textură lutoasă,

Principalele însușiri fizice și chimice ale cernoziomului argiloiluvial sunt redate în tabelul

LL=lut mediu;SF=lut nisipos fin

CLASA ARGILUVISOLURI –înglobează soluri care au drept caracter de dignostic orizontul B-argiloiluvial (Bt).

Pe teritoriul comunei Zorleni această clasăeste reprezentată de solul brun argiloiluvial BD.Acesta se definește printr-un orizont Bt,bogat în argilă care îi imprimă culori gălbuii sau roșii.

Orizontul Ao are grosimea de 20-30 cm și culoare deschisă(brun sau brun deschis).Orizontul Bt are grosimi variabile și culori gălbui roșiatice, urmat de materialul parental constituit în orizontul C.

Textura este diferențiată pe profil,adesea miflocie în Ao iar în Bt mijlocie spre fină.Structura este glomerular-fină, relativ bine dezvoltată în Ao și coloidal prismatică sau prismatică bine dezvoltată în Bt.Acest sol caracterizează unitățile de sol 168,6ha,adică 1,68% din total.

Sol brun argiloiluvial tipic, slab levigat, slab erodat, format pe loessuri ,lutonisipos pe lutonisipos.

BDti-K3E11-Ste-LN /LN

Unitatea:Zorleni

Relief:versant

Material parental:loess

Adâncimea apei freatice:>10m

Caracteristici morfologice:

Orizontul Ap:10cm,brun deschis, textură lutonisipos,structură ostructurată,

Orizontul Ao:9cm,brun deschis, textură lutonisipos,structură prismatică,

Orizontul AB:25cm,brun gălbui, textură lutonisipos,structură prismatică,

Orizontul Bt:40cm,galben închis, textură lutonisipos,structură prismatică,

Orizontul BC:11cm,galben, textură lutonisipos,structură ostructurată,

Orizontul C:galben, textură lutonisipos,nisipolutos,structură ostructur

Principalele însușiri fizice și chimice ale solurilor brun argiloiluviale sunt redate în tabelul

SM=lut nisipos mijlociu;SF=lut nisipos fin;

3.CLASA CAMBISOLURI cuprinde soluri cu orizont B cambic,formate pe materiale parentale,texturale de la medii la fin,deviate dintr-o mare varietate genetică de roci.

Cambisolurile sunt soluri moderat dezvoltate, caracterizate prin alterare slabă sau moderată a materialului parental și prin absența unor cantități aprciabile de argilă, materie organică compuși cu Al sau Fe.Pe teritoriul comunei Zorleni această clasă este reprezentată de solul brun eumezobazic BM.

Orizontul cambic se caracterizează printr-o cromă mai puternic nuanțată spre roșu și conținut de argilă mai ridicat decât orizontul subiacent.Solul brun eumezobazic se caracterizează printr-o morfologie de tipul Ao-Bv-C.Acest tip de sol are o suprafață de 28,2 ha,ceea ce reprezintă o,28%din total.

Sol brun eumezobazic tipic:slab levigat format pe luturi,lutos pe lutos.

BMti-K3-SMC-LL/LL

Unitatea:Zorleni

Relief:versant

Material parental:luturi

Adâncimea apei freatice:>10m

Caracteristici morfologice:

Orizontul Am:27cm,brun foarte închis , textură lutonisipos,structură glomerulară,

Orizontul AB: 14cm,brun gălbui, textură lutos,structură poliedrică,

Orizontul Bv1:25cm,brun ruginiu, textură lutos, structură poliedrică,

Orizontul Bv2:16 cm, ,ruginiu albicios , textură lutos,,

Orizontul C:gălbui,albicios vinețiu, textură lutos,structură ostructurată

Principalele însușiri fizice și chimice ale solurilor brun eumezobazice sunt redate în tabelul

LL=lut mediu;SM=lut nisipos mijlociu;

4.CLASA SOLURILOR HIDROMORFE înglobează solurile formate sub influența a apei freatice(situată în profilul de sol ) sau a apei stagnate îndelungate în profilul de sol, acumulate din precipitații deasupra unui orizont impermeabil.

Se caracterizează prin prezența în profilul de sol a unor caratere hidromorfe intense și au ca diagnostic orizontul G(gleic) sau (pseudogleic).Clasa solurilor hidrimorfe este prezentă în teritoriul Zorleni prin lăcoviște –IC-.

Lăcoviștile sunt soluri cu textură variată,dar frecvent lutoargiloase sau argiloase, bogate în humus,formate în condiții de exces de umiditate,uneori cu acumulări de carbonat de calciu,cu structură grăunțoasă sau poliedrică subcolțuroasă cu separații de oxizi de fier și mangan,cu permeabilitate variată mai frecvent mică.

Acest tip de sol are o suprafață de 37,0 ha,reprezentând 0,37% din total.

Lăcoviște foarte puternic gleizată, puternic între 50-100cm, alcalizată moderată înre 20- cm,slab ,formată pe depozite fluviatile medii,lutos pe lutos.

LCsc-ac-G5S23A22K4-FMm-LL/LL

Unitatea:Zorleni

Relief:șes

Material parental:depozite fluviatile

Adâncimea apei freatice:1-2cm

Vegetația cultivată: porumb(Zea Mays),papură(Typha latifolia)

Caracteristici morfologice:

Orizontul Am:20cm,brun închis ruginiu , textură lutos,structură glame,

Orizontul AGo: 25cm,brun închis roșcat, textură lutos,structură glame,

Orizontul Gr1:25cm,brun ruginiu, textură lutos, structură poliedrică,

Orizontul Gr2:roșcat, textură lutonisipos,structură ostructură,

Principalele însușiri fizice și chimice ale solurilor hidromorfe sunt redate în tabelul:

LL=lut mediu;LN=lut nisipo-argilos;SM=lut nisipos mijlociu;

5.CLASA SOLURILOR NEEVALUATE -înglobează solurile neevoluate(incomplet dezvoltate, tinere în curs de formare) cu tipurile regosol,sol aluvial,soluri cu profil intens trunchiat prin eroziune sau decopertare numit erodisol,soluri cu profil deranjat prin desfundare cu tipul de sol desfundat.

Regosolurile s-au format pe materiale alterate neconsolidate,fin granulate.Ocupă în teritoriu o suprafată de 2747.5ha, ceea ce reprezintă 27.4%din suprafața cartată.Morfologia profilului este de tipul A-C,fără alte orizonturi de diagnostic decât Ao.

Morfologia regosolurilor este determinată de natura materialului parental și de climă.

Regosol tipic:slab ,moderat erodat,format pe luturi, lutos pe lutos.

RSti-K11C12-SMc-LL/LL

Unitatea:Zorleni

Relief:versant

Material parental:luturi

Adâncimea apei freatice:>10m

Caracteristici morfologice:

Orizontul Ao:16cm,brun închis, textură lutos,structură glame,

Orizontul AC: 15cm,brun gălbui albicios textură lutonisipos,structură ostructurată

Orizontul C1:10cm,ruginiu gălbui, textură lutos, structură ostructurată,

Orizontul C2:vinețiu albicios, textură lutos,structură ostructură,

Principalele însușiri fizice și chimice ale solurilor neevaluate sunt redate în tabelul:

LL=lut mediu;LN=lut nisipo-argilos;SF=lut nisipos fin

6.CLASA SOLURILOR ALUVIALE-SA-s-au format pe depozite fluviatile recente,adesea stratificate.Morfolocia profilului este de tip A-C.Aceste soluri pot fi afectate de procese de gleizare sau sărăturare mai ales în partea inferioară a profilului .

Acestea prezină un conținut de humus variabil de la foarte mic la mare, sunt nelevigate,au însușiri fizice variate în funcție de textură și variația acesteia pe profil,reacție de la slab la moderat alcalină,aprovizionare moderată, uneori bună cu elemente nutritive ,potențial natural de fertilitate moderat.

În perimetrul comunei Zorleni aceasta ocupă o suprafață de 833,7ha ,adică 8,33% din teritoriul cartat.

Sol aluvial tipic slab carbonatic,format pe depozite fluviatile,lutonisipos pe lutonisipos.

SAti-K11-FMm-LN/LN

Unitatea:Zorleni

Relief:seș

Material parental:depozite fluviatile

Adâncimea apei freatice:1-2m

Caracteristici morfologice:

Orizontul At:5cm,brun gălbui închis, textură lutonisipos,structură ostructurată,

Orizontul Ao: 17cm,brun galben închis textură lutonisipos,structură ostructurată-slab

Orizontul AC:22cm,galben închis, textură lutonisipos, structură prismatică,

Orizontul C:galben închis, textură lutonisipos,structură ostructură,

Principalele însușiri fizice și chimice ale solurilor aluviale sunt redate în tabelul:

SF=lut nisipos fin;

7.CLASA ERODISOLURILOR –ER-reprezintă o categorie heterogenă de soluri caracterizate prin faptul că partea lor superioară cu condițiile cele mai favorabile dezvoltării plantelor a fost îndepărtată prin eroziune.

Erodisolurile prezintă carateristici foarte variate depinzând de solul inițial,gradul de eroziune și materialul parental aprovizionarea cu elemente nutritive este foarte slabă,generând un potențial de fertilitate foarte redus.

Ocupă în teritoriu o suprafață de 603,8 ha,ceea ce reprezintă 6,03%.

Erodisol tipic slab carbonatic,excesiv erodat,format pe luturi,lutos pe lutos.

ERti-K11e15-SMe-LL/LL

Unitatea:Zorleni

Relief:luturi

Microrelief:valuri stabilizate

Pantă,expoziție:15-20%W

Procese de pantă: eroziune excesivă

Material parental:luturi

Adâncimea apei freatice:>10m

Vegetația:Zea Mays(porumb)

Caracteristici morfologice:

Orizontul AC:25cm,brun gălbui , textură lutos,structură ostructurată,

Orizontul C:gălbui albicios, textură lutos,structură ostructură,

Principalele însușiri fizice și chimice ale erodisolurilor sunt redate în tabelul:

LL=lut mediu;LP=lut prăfos

8.CLASA SOLURILOR DESFUNDATE-DD-sunt soluri antopice cu profilul deranjat “în situ”pe cel puțin 50 cm,prin desfundare sau altă acțiune mecanică,astfel încât pe grosimea respectivă orizonturile diagnosticate nu pot identificate

Întrucăt solurile desfundate rezultă din desfundarea altor tipuri de sol,ele au profile variate în funcție de solul de origine . După desfundare,aceste soluri capătă o porozitate și o permeabilitate mai mare,devin mai active microbiologic dar cu timpul aceste efecte se atenuează sau dispar.

Solurile de desfudate se îndind pe o suprafață de 183 ha,ceea ce reprezintă 1,83%.

Sol desfundat tipic:moderat carbonatic,format pe nisipuri,lutonisipos pe lutonisipos.

DDti-K12-SNu-LN/LN

Unitatea:Zorleni

Relief:versant

Pantă,expoziție:10-15%E

Material parental:nisipuri

Adâncimea apei freatice:>10m

Caracteristici morfologice:

Orizontul D1 20cm,galben închis, textură lutonisipos,structură ostructurată,

Orizontul D2 20cm, galben textură lutonisipos,structură ostructurată,

Orizontul D3:20cm,galben închis, textură lutonisipos, structură,

Principalele însușiri fizice și chimice ale solurilor desfundate sunt redate în tabelul:

SM=lut nisipos mijlociu;SF=lut nisipos fin;

3.4 CARACTERISTICI FIZICE CHIMICE

Studiul și descrierea morfologică a profilului stau la baza diagnozei tipului de sol și reprezintă operații de cea mai mare importanță în activitatea de teren.

Din examinarea atentă a orizonturilor profilului de sol a indicilor morfologici se pot trage concluzii de cea mai mare însemnătate asupra genezei și evoluției solului precum și asupra însușirilor fizice și chimice ale acestuia.Pentru cercetareaunui sol este necesară examinarea întregului profil de la suprafață până la roca mamă,independent de adâncimea până la care pătrund rădăcinile plantelor.

O bună descriere, diagnoza și caracterizarea multilaterală a solurilor necesită o temeinică cunoaștere a indicilor sau caracteristicilor morfologice ale solului.În continuare facem prezentarea acestora urmârind în general ordinea în care se studiază și se cosemnează în activitatea de descriere a profilului de sol.

a)Culoarea- constituie criteriului principal de separare a orizonturilor în profil fiind un criteriu de denumire a majorității tipurilor de sol.Culoarea variază pe profil n funcție de constituția diverselor orizonturi,aceasta fiind o consecință a naturii și cantităților cu care diferitele substanțe intră în alcătuirea solului.

În descrierea solului, aprecierea culorii este influențată în mare măsură de gradul de umiditate din momentul observării.Solul umed este întotdeauna mai închis la culoare,de aceea e recomandă aprecierea culorii atât în stare umedă cât și după uscare.

b)Textura Faza solidă a solului este formată din particule elementare de diferite mărimi.Cantitățile procentuale cu care aceste particule intră în alcătuirea solului definesc textura solului.Diferențele care există între soluri, datorită deosebirilor de textură sunt surprinse la clasificarea solurilor în specii sau clase texturale în funcție de procentele de nisip,praf și argilă

Textura solului determină sau influențează toate celelalte proprietăți fizice, fizico-mecanice precum și pe cele chimice și biochimice și deci însăși fertilitatea, cea mai bună situație prezentând-o solurile cu textură mijlocie,marea majoritate a plantelor de cultură găsesc condiții optime pe solurile mijlocii.

Unele culturi valorifică bine sau chiar preferă solurile nisipoase (cartoful) sau argiloase(grâul).

Cunoscând textura solului și cerințele plantelor față de acestea pot fi stabilite cele mai indicate culturi,măsuri agrotehnice și agrochimice precum și executarea corectă a lucrărilor ameliorative.Solurile din teritoriul Zorleni prezintă următoarele texturi:

Tabelul reflectă predominanța clară a solurilor cu textură mijlocie,cea care oferă de fapt cele mai bune condiții creșterii și dezvoltării plantelor.

c.) Structura –reprezintă proprietatea materialului de sol de a fi alcătuit din particule reunite în fragment (agregate de forme și dimensiuni diferite,separate între ele prin suprafațe de contact cu legături mai slabe.Supuse unei acțiuni mecanice de intensitate mai slabă fragmentele se separă unele de altele.

Consecințele structurării materialului de sol sunt multiple și anume:

-determină forma, dimensiunile și distribuția porilor;

-determină proprietățile mecanice,respectiv rezistența la penetrare și compactitatea.

Pe parcursul evoluției solului prezența unei structuri bune în orizonturile de la adâncime permite o infiltrare rapidă a apei pe verticală.Din contră compactarea unor orizonturi va favoriza instalarea unei scurgeri oblice, de exemplu deasupra unor orizonturi argiloiluviale.

Întrucât agregatele structurale prezintă forme foarte variate s-a impus o clasificare a acestora:

-coloid-sferoidală:grăunțos,glomerular,subangular,angular

-prismatic-columnoidă:prismatic,columnoid,columnar

-lamelară:lamelar,lenticular,solzos

Gradul de structură variază foarte mult, în funcție de starea de umiditate a solului.Este foarte bine exprimat la solul aproape uscat sau reavăn.

d.) Porozitatea-reprezintă spațiul lacunar al solului (totalitatea porilor capilari și necapilari ) rezultat din modul de așezare a particulelor primare și agregatelor ( structurale).Depinde în primul rând de textura și structura solului.

În afară d aceasta,porozitatea unui sol este influențată de pătrunderea rădăcinilor plantelor și de activitatea biologică în special a faunei din sol.Din punct de vedere morfologic, porozitatea se apreciază după mărimea care apare vizibilă în sol.

Unele soluri puternic argiloase sau nisipoase,în general nestructurate,nu sunt poroase dar pot prezenta fisuri. Porii constituie căile de circulație a apei și aerului din sol, de aceea au o deosebită importanță pentru fertilitatea solului, constituind una din proprietățile principale ale solului.

Porozitatea poate fi apreciată favorabilă pentru dezvoltarea culturilor agricole la cernoziomuri unde are valori mai mari de 55%.Pe profil porozitatea se micșorează odată cu adâncimea.Situația din teritoriu este prezentată în tabelul următor:

Cea mai mar pondere o au solurile cu poroxitate foarte mare(66,04%)lucru dependent de textura mijlocie a solurilor.

e) Permeabilitatea –pentru apă a solului reprezintă însușirea acestuia de a permite circulația apei prin porii lui.Ea este influențată de mai mulți factori , respectiv porozitate,structură,componența granulometrică, gradul de tasare.

Permeabilitatea este cu atât mai mare cu cât diametrul porilor este mai mare și de aceea solurile nisipoase sunt mai permeabile decât cel lutoase și argiloase.Cunoașterea gradului de permeabilitate a solurilor prezintă o deosbită importanță, atât pentru caracterizarea procesului de formare și a condițiilor aerohidrice din sol cât și pentru stabilirea și aplicarea corectă adiferiteloe măsuri hidroameliorative.

În condiții de permeabilitate mică și climă umedă, în sol se poate instala un exces de apă și implicit un deficit de aerație.Tabelul următor definește permeabilitatea fiecărei unități de sol din teritoriu:

Permeabilitatea este influențată în mare măsură de relief,pantă, existența sau inexistența vegetației. După cum se observă din tabel solurile au o permeabilitate mare și foarte mare în proporție de 72,59% din suprafața cartată.

f.)Gradul de tasare-reprezintă un indicator ce raportează densitatea aparentă la porozitatea totală, raportul fiind net favorabil densității.Cu alte cuvinte gradul de tasare crește atunci când densitatea aparentă este mai mare, iar porozitatea totală mai mică.Tasarea solului este consecința mai multor factori naturali și antropici cum ar fi argiloiluvierea în urma căreia se compactează orizonturile, evaporarea apei sau coborârea acesteia prin rețeaua de capilare ce duce implicit la uscarea solului, folosirea excesivă a mijloacelor mecanice.

Efectele negative ale tasări se reflectă prin rezistența la arat a solului și capacitatea de reținere a apei. Solurile comunei Zorleni nu ridică probleme deosebite pe linia favorabilități agricole din punct de vedere al gradului de tasare.

g.)Rezistența la arat-reprezintă rezistența pe care o opune solul la lucrarea cu plugul și se exprimă în Kg.f/cm3. Ea depinde de o serie de factori ce aparțin în principal însușirilor solului cum ar fi densitatea aparentă,gradul de înțelenire,gradul de tasare,panta terenului etc.

Caracterizarea solurilor prin valorile rezistenței la arat este prezentată în tabelul ce urmează:

Pe raza comunei Zorleni predomină solurile cu rezistență mare la arat adică 68,31% din teritoriu .

h.)Drenajul natural al solului –dezvoltarea normală a profilului de sol,căruia îi corespunde tipul genetic zonal,se observănumai la solurile cu drenaj bun sau moderat.

La solurile cu drenaj imperfect,apar caractere determinate de umezirea temporară sau excesivă a solului. De asemenea,drenajul influențează în foarte mare măsură regimul hidric al solului care în ultimul timp a fost luat în considerare ca unul dintre criteriile de bază ale clasificării solurilor.

Drenajul natural este dat atât de drenajul extern al solului care se referă la evacuarea apei la suprafață și depinde în primul rând de relief cât și de drenajul intern care se referă la posibilitatea de percolare și depinde de structura și textura solului,de existența unor strate compacte sau cimentate pe profil de adâncimea apei freatice.Pentru aprecierea în teren a drenajului natural există următoarea gradație:drenaj foarte slab sau nul, drenaj slab,drenaj imperfect,drenaj moderat,drenaj bun,drenaj bun,drenaj rapid,drenaj excesiv.

i.)Reacția solulu(pH)-reprezintă gradul de aciditate sau alcalinitate a soluției solului.Valorile pH rezultate din analiza probelor de sol recoltate depe teritoriul comunei sunt cuprinse în intervalul moderat acid-puternic alcalin.

Reacția soluil este determinată de acizii din sol (acizii humici,acidul carbonic),de sărurile din sol și de cationii schimbabili din complexul coloidal.Reacția solului constituie un indice foarte important pentru caracterizarea solurilor.Reacția neutră, slab acidă și slab alcalină înseamnă o fertilitate foarte ridicată, în timp ce reacția prea acidă și mai ales cea prea alcalină indică o fertilitate rdusă.

De altfel prin specificarea lor fiziologică, plantele de cultură, în majoritate cer o reacție neutră,slab acidă sau slab alcalină,deși sun plante care suportă sau chiar preferă aciditatea.Cunoașterea reacției solului și a fenomenelor legate de ea este necesară pentru alegerea sortimentului de culturi, pentru aplicarea diferențiată a îngrășămintelor minerale,pentru stabilirea amendamentelor.Aprecierea solurilor din zona analizată în funcție de valorile pH este prezentată în tabelul ce urmează:

Solurile lipsite de săruri au în general o reacție slab acidă până la neutră,ori slab alcalină cu valori cuprins între 5,8-7,8 ,valori determinate în mare măsură de gradul de saturație în baze al solului.

j.)Rezerva de humus-calculată pe intervalul 0-50 cm al fiecărui profil principa variază în funcție de conținutul de humus,grosimea orizonturilor și greutatea volumetrică.

Humusul constituie componentul esențial al solului fiind principalul rezervor de substanțe nutritive pentru plante.El contribuie la reținerea și pune la dispoziția plantelor a unor elemente de nutriție Ca,Mg,K,contribuie la formarea structurii solului,creșterea porozității și permeabilității.

Prin complexitatea substanțelor organice pe care le conține,humusul este un strat prielnic pentru activitatea microorganismelor. Astfel este asigurată și intensificată dinamica biochimică a solului,totalitatea proceselor de transformare a substanțelor și energia din sol prin care elementele nutritive sunt trecute în forma ușor accesibil plantelor.Solurile comunei Zorleni prezintă următoarele rezerve de humus:

Din tabel rezultă că rezerva de humus oscilează de la foarte mare la extrem de mică.Predomină suprafețele cu rezervă mică și moderată de humus

Pe suprafețele cu rezervă extrem de mică,foarte mică și mică de humus se vor aplica îngrășăminte chimice și organice în doze optime.

Capitolul 4 Gruparea terenurilor în clase de pretabilitate la arabil

Unitățile de sol delimitate pe raza comunei Zorleni se grupează în raport cu pretabilitatea la culturi de câmp(arabil)în clase,subclase și subgrupe.Pe baza acestor instrucțiuni s-au individualizat 6 clase de pretabilitate,iar gruparea în categoriile menționate s-a realizat în raport cu natura și intensitatea factorilor restrictivi pentru producție.

Restricțile pot fi date de condițiile climatice,de sol de relief sau de drenaj și se referă atât la condițiile existente care diminuează recoltele,cât și la pericolul apariției prin exploatare a unor degradări majore.

Prezentăm în continuare cele șase clase de pretabilitate cu subdiviziunile lor și factori limitativi care au constituit baza sistematici acestei grupări.

CLASA a-I-a-cuprinde terenuri cu pretabilitatea foarte bună în cazul utilizări ca arabil și totodată o suprafață de 3513,7 ha,ceea ce reprezintă 35,09% din tritoriu.

Această clasă grupează următoarele unități de sol : cernoziomuri,cernoziomuri cambice,cernoziomuri argiloiluviale,sol brun argiloiluvial,sol brun eumezobazic,sol aluvial,protosol antropic.Sunt soluri cu textură mijlocie,neerodate care oferă condiți foarte bune pentru culturile agricole. Aceste terenuri sunt situate pe un relief relativ plan (sub 5% pantă),apa freatică situându-se peste 10m adâncime cu mici excepți.

CLASA a-II-a-grupează terenuri cu pretabilitate bună deci cu limitări reduse,iar pericolul de degradări a solului sau deficiențile existente pot fi înlăturate prin tehnologii curente.

Pe teritoriul comunei Zorleni această clasă ocupă suprafața de 2890,0 ha,ceea ce reprezintă 28,86% din suprafață.

Limitările ce condiționează încadrarea terenurilor în această clasă sunt reprezentate de :alunecările de teren,panta terenului,eroziunea și pericolul de eroziune în suprafață,textura grosieră,neuniformitatea terenului,reacția solului,

adâncimea apei freatice,alcalinizare.

În funcție de natura factorilorlimitativi,cât și de modul de asociere al acestora s-au separat în cadrul clasei un număr de 15 subclase după cum urmează:

1.Subclasa F2-impune resricții reduse referitoare la alunecările de teren,o suprafață care este de 12,5 ha (0,12%).

Terenul prezintă alunecări de teren sub formă de valuri stabilizate.Solul are o rezervă de humus foarte mare,textură lutoasă,apa freatică este situată peste 10 m adâncime iar ca tip de sol este cernoziom cambic.Ca măsură agropedoameliorativă—combaterea alunecărilor de teren.

2.Subclasa E2-impune limitări reduse privitoare la eroziunea în suprafață,cu o suprafață de 75,2 ha,adică 0,75% din total cartat.

Sunt soluri cu rezerve diferite de humus,sunt slab erodate în suprafață,textura este mijlocie,iar apa freatică este situată peste 10 m adâncime.Ca tip de solurile sunt:cernoziom cambic,cernoziom argiloiluvial.

Ca măsuri agropedoameliorative se recomandă:combaterea eroziunii în suprafață,fertilizarea ameliorativă.

3.Subclasa N2-impune restricții reduse la textura grosieră ,acestea au o suprafață de 435,9 ha,adică 4,35%din totalul cartat.

Aceste soluri sunt situate în forme de relief plan,au o rezervă de humus bună,textura în suprafața este nisipo-lutoasă,iar apa freatică este situată între 3 și 5 m la unele unități de sol și mai mare de 10 m la alte unități de sol.Ca tip de sol avem:cernoziom,cernoziom cambic.

Reacția solului este slab alcalină și neutră.Ca măsură agropedoameliorativă se recomandă:aplicarea unui asolament adecvat texturii grosiere

4.Subclasa Q2-impune restricții redus privitoare la adâncimea apei freatice,cu o suprafață totală de 136,3ha (1,36%).Aceste soluri sunt situate pe terenuri cu apa freatică situată la 2-3m adâncime.Solurile au o textură lutonisipoasă,o rezervă de humus moderată și mică.Reacția solului este slab acidă și slab alcalină.

Ca tip solurile sunt cernoziom cambic și sol aluvial pe care se recomandă următoarele măsuri agropedoameliorative:fertilizarea ameliorativă și menținerea nivelului freatic sub 3m adâncime.

5.Subclasa P2-impune restricții reduse privitoare la panta terenului.Acest factor are o suprafață de 109,7 ha,ceea ce reprezintă 1,10% din totalul cartat.

Rezervele de humus sunt neînsemnate,iar panta terenului este de 10-15%.Solul are o textură mijlocie în suprafață,iar nivelul freatic este situat peste 10 m adâncime.

Ca tip solul este desfundat pe care se recomandă următoarele măsuri agropedoameliorative:fertilizarea ameliorativă și aplicarea amendamentelor gipsice.

6.Subclasa P2E2-impune restricții reduse privitoare la panta terenului,

eroziunea în suprafață și pericolul de eroziune în suprafață,această clasă totalizând o suprafață de 1241,6(12,40%).

Include următoarele unități de sol:cernoziom,cernoziom cambic,sol brun argiloiluvial.Solurile prezintă o rezervă de humus variabilă,o textură mijlocie și un pericol de eroziune în suprafață mic.Aceste terenuri sunt situate în zone de versant cu pante cuprinse între 5 și 10%,apa freatică este situată pe toate suprafețele peste 10m adâncime.

7.SubclasaN2Q2-impune restricții reduse cu privire la textura grosieră,drenajul global și adâncimea apei freatice,cu o suprafață de 187,4ha,adică 1,87% din total.

Terenurile sunt situate în zone de șes cu nivelul freatic situat între 5-10 m și 2-3 m.Solurile au o textură grosieră în suprafață și o rezervă de humus mare.Ca tip solurile sunt cernoziom cambic și sol aluvial se impun următoarele măsuri agropedoameliorative:fertilizarea ameliorativă și menținerea nivelului freatic sub 3m adâncime.

8.Subclasa E2F2-grupează terenuri cu restricții reduse privitoare la eroziunea în suprafață și alunecări de teren,cu o suprafață13 ha,adică 0,13% din total.Solul are o rezervă de humus mică,este situat pe un teren foarte slab înclinat (2-5%) și afectat de alunecări de teren sub formă de valuri stabilizate.Solul este slab erodat în suprafață,are o textură mijlocie,iar apa freatică este situată >10 m adâncime.

Ca tip solul este cernoziom căruia i se recomandă următoarele măsuri agropedoameliorative:combaterea eroziunii în suprafață,fertilizarea ameliorativă și combaterea alunecărilor de teren.

9.Subclasa E2U2-impune restricții reduse privitoare la eroziunea în suprafață și neuniformitatea terenului,având o suprafață de 31 ha,adică 0,31%din totalul cartat.

Solul are o rezervă de humus moderată și o neuniformitate foarte slabă,fiind slab erodat în suprafață.Textura în suprafață este lutonisipoasă iar nivelul freatic este situat >10 m adâncime.

Ca tip solul este un cernoziom argiloiluvial,pe care se recomandă următoarele măsuri agropedoameliorative:combaterea eroziuni în suprafață,nivelarea terenului și fertilizarea ameliorativă.

10.Subclasa P2N2-impune restricții reduse privitoare la panta terernului și textura grosieră,deținând o suprafață de 37,3 ha(0,37%).

Terenul este situat pe un versant cu panta 5-10% și cu nivelul freatic situat peste 10m adâncime.Solul are o textură grosieră în suprafață,are o rezervă de humus moderată,iar ca tip este un sol desfundat.Principala măsură agropedoameliorativă este fertilizarea ameloiorativă.

11.Subclasa P2E2F2-cuprinde terenuri cu restricții reduse la panta terenului,eroziunea și pericolul de eroziune în suprafață și alunecări de teren,cu o suprafață de 186,2 ha ,adică 1,86% din total.

Terenurile în cauză sunt situate pe versanți cu pante de 5-10% și 10-12%,afectați de teren de tipul valurilor stabilizate și prezentând o eroziune slabă în suprafață.Solurile prezintă o rezervă de humus variabilă,o textură mijlocie,iar apa freatică este situată peste 10m adâncime.

Ca tip solurile sunt :cernoziom, cernoziom cambic și cernoziom argiloiluvial pe care se recomandă următoarele măsuri agropedoameliorative:

combaterea eroziunii în suprafață,combaterea alunecărilor de teren și fertilizări ameliorative.

12.Subclasa P2E2U2-impune restricții reduse privitoare la panta terenului,pericolul de eroziune în suprafață,neuniformitatea terenului,având o suprafață de 23,4 ha,adică 0.23%.

Terenul este situat pe un versant cu panta de 5-10%,foarte slab neuniform și având un pericol de eroziune în suprafață mic.Solul are o rezervâ de humusmare,textură lutoasă,iar apa freatică este situată peste 10 m adâncime.

Ca tip solul este un cernoziom cambic pe care se recomandă următoarele măsuri agropedoameliorative:lucrări agricole pe curba de nivel și nivelarea terenului.

Clasa a-III-a – grupează terenuri cu pretabilitate mijlocie,care prezintă limitări moderate ce reduc gama culturilor agricole.

Suprafețele de teren cuprinse în această clasă necesită măsuri de amenajare și ameliorare menite să atenueze sau să prevină efectele factorilor ce provoacă degradarea naturală.

Restricțiile moderate care impun încadrarea unităților de sol în cadrul acestei clase fac referire la :textură grosieră,reacția solului,neuniformizarea terenului,eroziunea în suprafață,sărăturarea,adâncimea apei freatice.Solurile cu pretabilitate moderată sunt răspândite pe teritoriul comunei Zorleni pe o suprafață de 900,6 ha,adică 0,096%

1.Subclasa A3-impune restricții moderate la reacția solului având o suprafață de 27 ha,adică 0,27% din suprafață.

Solul prezintă o textură lutonisipoasă în suprafață,are o rezervă de humus mică iar reacția solului este moderat acidă.

Terenul este situat pe un teren relativ plan cu un nivel freatic situat mai mare de 10m adâncime.Ca tip solul este un sol brun argiloiluvial pe care se recomandă:aplicarea amendamentelor calcice și fertilizarea ameliorativă

2.Subclasa E3P2–impune restricții moderate privind eroziunea în suprafață și pericolul de eroziune în suprafață și restricții reduse privind panta terenului.Din această subclasă fac parte unitățile de sol:cernoziom,cernoziom cambic,regosol.

Terenurile sunt situate în zone de versant cu pante cuprinse între 5-10%.Solurile sunt moderat erodate și prezintă un pericol de eroziune în suprafață mic și moderat.

Textura în suprafață este lutonisipoasă.Apa freatică este situată >10m adâncime.Terenurile însumează o suprafață de 255,5ha,adică 2,56% din total.

Ca măsuri agropedoameliorative se recomandă:combaterea eroziunii în suprafață și fertilizarea ameliorativă.

3.Subclasa U3P2E2-impune restricții moderate referitoare la neuniformitatea terenului,restricții reduse privind panta terenului,eroziunea în suprafață și pericolul de eroziune în suprafață de 71,4ha,adică 0,71% din total.

Terenirile sunt situate în zone de versant cu panta de 5-10,slab neuniform și apa freatică situată >10m adâncime.Solurile au o rezervă de humus mică și mare sunt slab erodate și un pericol de eroziune în suprafață mic.Textura în suprafață este lutoasă și luto-nisipoasă.

Ca tip solurile sunt:cernoziom și sol brunargiloiluvial pe care se recomandă următoarele măsuri agropedoameliorative:nivelarea terenului,combaterea eroziunii în suprafață și fertilizarea ameliorativă.

4.Subclasa E3P2F2-impune restricții moderate referitoare la eroziunea în suprafață și pericolul de eroziune în suprafață,restricții reduse privitoare la panta terenului și alunecările de teren.

Această subclasă include următoarele unități de sol:cernoziom,cernoziom cambic,cernoziom argiloiluvial și regosol.Suprafața totală este de 152,0ha (1,52%).Terenurile sunt situate pe versanți cu panta 10 –15% afectați de alunecări de teren de tipul valurilor stabilizate.

Solurile sunt moderat erodate,din acest motiv și rezerva de humus este foarte mică,mică și moderată.Textura în suprafață este lutonisipoasă și lutoasă iar apa freatică este situată >10m adâncime.

Se recomandă următoarele măsuri agropedoameliorative:combaterea eroziunii în suprafață,combaterea alunecărilor de teren și fertilizarea ameliorativă.

5.Subclasa U3P2E2F2-impune restricții moderate privind neuniformitatea terenului și restricții reduse privitoare la panta terenului,eroziunea și pericolul de eroziune în suprafață și alunecările de terence dețin împreună o suprafață de 40,7ha (0,41%).

Terenurile sunt situate în zone de versant cu panta cuprinsă între 5și 10%,afectați de alunecări de teren sub formă valurilor stabilizate.Versanții sunt slab neuniformi și sunt slab erodati.Solurile au o rezervă de humus moderată și foarte mică,au o textură lutoasă în primul orizont,iar nivelul freatic este situat >10 m adâncime.

Ca tip solul este un cernoziom cambic pe care se recomandă:nivelarea terenului,combaterea eroziunii în suprafață,combaterea alunecărilor de teren și fertilizarea ameliorativă.

6.Subclasa E3U3P2F2-impune restricții moderat referitoare la eroziunea și pericolul de eroziune în suprafață și neuniformitatea terenului și restricții reduse privind panta terenului și alunecările de teren cu o suprafață de 67,5 ha ( 0.68% ).

Terenul este situat pe un versant cu panta 10-15%,moderat slab neuniform și prezentând un pericol de eroziune în suprafață moderat slab neuniform și afectat de alunecări de teren sub forma valurilor stabilizate.Solul are o rezervă de humus mică,o textură lutoasă în suprafață și prezintă apa freatică >10 m adâncime.

Ca tip solul este un regosol care necesită masuri agropedoameliorative după cum urmează:combaterea eroziunii în suprafață,combaterea alunecărilor de teren și fertilizarea ameliorativă.

7.Subclasa S3Q3C2T2-impune restricții moderate privind sărăturarea și adâncimea apei freatice precum și restricții reduse privind textura și gradul de tasare cu o suprafață de 115,2 ha (1,15%) din total.Terenul este situat în zonă de șes cu nivelul freatic la 1-2 m.Solul este slab salinizat între 50-100 cm și slab alcalinizate între 0-20 cm,prezintă o rezervă de humus mare și o textură lutoargiloasă în primul rând.

Ca tip solul este aluvial pe care se aplică următoarele măsuri agropedoameliorative:aplicarea amendamentelor gipsice,afânarea adâncă și măsuri de coborăre a nivelului freatic.

Clasa a-IV-a-grupează terenuri cu limitări severe și pretabilitate slabă la arabil,fapt care diminuează gama plantelor cultivate și implicit obținerea unor recolte scăzute.

Restricțiile severe care au impus încadrarea unităților de sol în cadrul acestei clase sunt:neuniformitatea terenului,inundabilitatea,eroziunea în suprafață,gradul de gleizare,alunecările de teren,sărăturarea și panta terenului.Solurile cu pretabilitatea slabă sunt răspândite în teritoriul analizat pe o suprafață de 1687,3 ha ,ceea ce reprezintă 16,86 % din teritoriul comunei Zorleni.

1.Subclasa H4Q2-impune restricții severe privind inundabilitatea și limitări reduse privitoare la adâncimea apei freatice ce deține o suprafață de 20,0 ha,adică 0,20% din total.Terenul este situat pe un șes rar inundabil cu nivelul freatic situat între 5-10 m adâncime.

Solul are o rezervă de humus mică și o textură lutonisipoasă în primul orizont. Ca tip subclasa este reprezentată de un sol aluvial ce necesită fertilizarea ameliorativă.

2.Subclasa E4P3-impune restricții severe privitoare la eroziunea și pericolul de eroziune în suprafață și limitări moderate privitoare la panta terenului.Caracterizează următoarele unități de sol :regosoluri și erodisoluri.Terenurile sunt situate pe versanți cu panta de 15-20% având grade diferite de eroziune după cum urmează:eroziune moderată,eroziune puternică,eroziune foarte puternică și eroziune excesivă.

Terenurile prezintă și un pericol de eroziune mare sau foarte mare.Solurile au rezerve de humus reduse și o textură mijlocie în primul orizont.Apa freatică este situată peste 10 m adâncime.Măsurile agropedoameliorative:sunt combaterea eroziunii în adâncime și fertilizarea ameliorativă.

3. Subclasa E4P3F2-impune limitări severe date de eroziunea și pericolul de eroziune în suprafață,de panta terenului și de alunecările de teren.Sunt incluse erodisoluri și regosoluri cu o suprafață totală de 166,8 ha ( 1,67% ).Terenurile sunt situate pe versanți cu pante de 15-10%,sunt afectate de alunecări de teren sub forma valurilor stabilizate și prezintă grade diferite de eroziune în suprafață după cum urmează:eroziune foarte puternică și eroziune excesivă.

Terenurile prezintă și un potențial pericol de eroziune în suprafață care poate fi mare sau foarte mare.Solurile au o rezervă sărăcă de humus,au o textură mijlocie în suprafață iar nivelul freatic este situat >10 m adâncime.Se recomandă:combaterea eroziunii în suprafață,combaterea alunecărilor de teren,fertilizarea ameliorativă și amendarea gipsică.

4.Subclasa E4U3P2-impune limitări severe date de eroziunea în suprafață,de neuniformitatea terenului și de panta terenului având o suprafață de 61,0 ha (0,61%).Terenurile sunt situate pe versanți cu pante 10-15% slab neuniformi care prezintă o eroziune în suprafață foarte puternică sau excesivă.

Solurile prezintă un pericol moderat de eroziune în suprafață.Solul are o textură lutonisipoasă în primul orizont iar nivelul freatic este situat >10 m adâncime.Ca tipuri de soluri avem:regosol și erodisol.Se vor ameliora aceste terenuri prin aplicarea următoarelor măsuri:combaterea eroziunii în suprafață,nivelarea terenului și fertilizarea ameliorativă.

5.Subclasa P4E4U4 impune limitări severe date de panta terenului ,eroziunea și pericolul limitări de eroziune în suprafață precum și uniformitatea terenului.

Terenul are o pantă de 20-30%,este moderat neuniform moderat erodat și prezintă un pericol mare de eroziune în suprafață.Solul are o rezervă mică de humus în suprafață,este lutos în primul orizont și are nivelul freatic situat >10m adâncime.

Ca tip solul este un regosol ce necesită următoarele măsuri de ameliorare:fertilizareaameliorativă .

6.Subclasa E4U4P3F2- impune limitări severe privitoare la eroziunea și pericolul de eroziune în suprafață și neuniformitatea terenului,limitări moderate impuse de panta terenului și limitări reduse date de alunecările de teren.

Solul are o suprafață de 64,5 ha,ceea ce înseamnă 0,65% din totalul cartat.Terenurile sunt situate pe versanți cu pante de 15-20%,moderați neuniformi și care prezintă valuri stabilizate.Solul este moderat erodat și excesiv erodat și prezintă un pericol mare de eroziune în suprafață.Textura în suprafață este mijlocie,rezerva de humus este redusa iar nivelul freatic este situat >10m adâncime.

Se recomandă și în acest caz acest caz următoarele măsuri agropedoameliorative :combaterea alunecărilor,combaterea sau stoparea eroziunii în suprafață,fertilizarea ameliorativă.

7.Subclasa E4P3R3U3F2-impune restricții severe impuse de pericolul de eroziune în suprafață,limitări moderate impuse de panta terenului,eroziunea în adâncime și neuniformitatea terenului și limitări reduse generate de alunecările de teren. Solul are o suprafață de 42 ha(0,42%).

Terenul este situat pe un versant cu panta 15-20%,slab neuniform ,slab erodat și prezentând un pericol de eroziune în suprafața mare.De asemeni terenul prezintă valuri stabilizate și este erodat în adâncime prezentând ogașe rare.Solul are o rezervă mică de humus,are o textură luto-nisipoasă în primul orizont iar nivelul freatic este situat >10m adâncime.

Ca tip solul este un cernoziom cambic pe care se recomandă:combaterea eroziunii în suprafață,combaterea eroziuni în adâncime,nivelarea terenului,combaterea alunecărilor de teren,fertilizarea ameliorativă.

Clasa a-V-a-curinde terenuri cu limitări foarte severe ,nerespectabile în condiții de neamenajare,nici pentru culturilede câmp,mici pentru plantațile de vii și pomi fructiferi.

Pentru a fi valorificate, menținute sau incluse în circuitul agricol aceste terenuri necesită măsuri de ameliorare speciale,coplexe sau intenve.Prin amenajare acestea pot fi trecute la diverse utilizări în scop agrocol.

În teritoriu comunei Zorleni această clasă ocupă o suprafață de 731,ha adică 7,31% din totalul cartat.

Restricțiile care au impus includerea acestor terenuri în această clasă sunt :inundabilitatea,panta terenului,neuniformitatea,eroziunea în adâncime.

În funcție de natura limitărilor în zona cercetată au fost separate 5 subclase de pretabilitate după cum urmează :

1.Subclasa H5Q3-impune limitări foarte severe privitoare la inundabilitate și limitări moderate impuse de adâncimea apei freatice.Suprafața este de 30,5 ha (0,30%).

Terenul este amplasat pe un șes frecvent inundabil,cu adâncimea apei freatice situată la 2-3 m adâncime.Solul are o rezervă mică de humus și o textură luto-nisipoasă în primul orizont .

Ca tip solul este un cernoziom pe care se recomandă:coborârea nivelului freatic sub 3m adâncime,fertilizarea ameliorativă.

2.Subclasa P5E4-impune limitări foarte severe impuse de panta terenului și limitări severe impuse de eroziunea și pericolul de eroziune în suprafață.Suprafața este de 51,8 ha (0,52%).

Terenul este amlasat pe un versant cu panta de 25-30%,foarte puternic erodat și prezentând un pericol de eroziune în suprafață foarte mare.Solul are o rezervă de humus mică,o textură lutoasă în primul orizont și are nivelul freatic situat >10 m adâncime.

Se recomandă :înființarea plantațiilor silvice .

3.Subclasa P5E4F2- impune limitări foarte severe ipuse de panta terenului,limitări severe impuse de eroziunea și pericolul de eroziune în suprafață și limitări reduse privitoare la alunecările de teren.Suprafața este de 68,0(0,68%).

Terenul este situat pe un versant cu panta 25-35%,puternic erodat și prezentând un pericol foarte mare de eroziune în suprafață.De asemenea terenul este afectat de valuri stabilizatoare și are o rezervă de humus foarte mică și o textură lutonisipoasă.

Nivelul freatic este situat >10m adâncime,iar ca tip solul este un regosol pe care se recomandă :combaterea eroziunii în suprafață,combaterea alunecărilor de teren,fertilizarea ameliorativă.

4.Subclasa U5P4F3- impune restricții foarte severe impuse de neuniformitatea terenului,restricții sau limitări severe generate de panta terenului și limitări moderate impuse de alunecările de teren .Suprafața este de 21,0 ha (0,21%).

Terenul este amplasat pe un versant cu panta de 20-25%,puternic neuniform și care prezintă valuri semistabilizate.Solul are o rezervă de humus foarte mare și o textură nisipoasă ,iar nivelul freatic este situat >10 m adâncime.

Ca tip este un sol desfundat ce necesită amenajat ca plantație silvică.

5.Subclasa H5S3Q3C2-impune restricții foarte severe impuse de inundabilitate,restricții moderate impuse de sărăturare și gleizare și limitări reduse date de textura fină.Suprafața este de 63,2 (0,63%) din total.

Terenul este situat pe un șes frecvent inundabil cu nivelul freatic situat la 1-2 m adâncime și cu o salinizare slabă între 50-100cm și alcalinizare slabă între 0-20 cm.Solul are o rezervă de humus moderată și o textură fină.

Ca tip este un sol aluvial pe care se aplică :amendamente gipsice,măsuri de coborâre a nivelului freatic,fertilizarea ameliorativă.