Pedagogie 2 Curs 3 Metode Si Mijloace De Invatamant [606968]

CURS DE PEDAGOGIE
Conf. univ. dr. Adriana NICU

Nivelul I
/boxshadowdwnIntroducere în pedagogie
/boxshadowdwnTeoria și metodologia curriculumłului
/boxshadowdwnTeoria și metodologia instruirii
/boxshadowdwnTeoria și metodologia evaluării

Teoria și metodologia instruirii
/boxshadowdwnDidactica – teoria procesului de învăŃământ
/boxshadowdwnPrincipiile didactice
/boxshadowdwnMetode și mijloace de învăŃământ
/boxshadowdwnForme de organizare a procesului de învăŃământ
/boxshadowdwnProiectarea didactică
/boxshadowdwnRelaŃionare și comunicare didactică

METODE ȘI MIJLOACE DE ÎNVĂłĂMÂNT
/boxshadowdwnDelimitări conceptuale
/boxshadowdwnSistemul metodelor de instruire
/boxshadowdwnDescrierea metodelor de instruire
/boxshadowdwnMijloace de învăŃământ
/boxshadowdwnStrategii didactice

Metoda didacticăProcedeul didactic
/boxshadowdwnMetoda didactică se referă la drumul sau calea de urmat în activitatea comună a profesorului și elevilor, în vederea realizării obiectivelor instruirii.
/square6Etimologie: methodos (gr.)
/square4metha = spre, către
/square4odos = drum, cale

Procedeul didactic și raportul cu metoda de învăŃământ
/boxshadowdwnProcedeul didactic este o componentă a metodei, o tehnică mai limitată de acŃiune, un element de sprijin sau un mod concret de valorificare a metodei.
/boxshadowdwnRaportul dintre metodă și procedeu didactic este dialectic, de complementaritate:
/square6întrło lecŃie în care predomină expunerea
profesorului, efectuarea unui experiment
poate interveni ca procedeu demonstrativ.

Sistemul metodelor de instruire

FuncŃiile metodelor didactice
/boxshadowdwnComunicativă, de transmitere a noi cunoștinŃe/abilităŃi/atitudini.
/boxshadowdwnCognitivă , de dobândire de noi cunoștinŃe/abilităŃi/atitudini.
/boxshadowdwnNormativă, de organizare, dirijare și corectare continuă a
procesului de instruire.
/boxshadowdwnMotivaŃională , de a stârni și menŃine interesul elevului,
curiozitatea, dorinŃa de cunoaștere și acŃiune.
/boxshadowdwnOperaŃional-instrumentală , ca intermediar între elev și unitatea
de conŃinut. PROFESORUL este un reprezentant al știinŃei care
mediază, prin intermediul metodelor, accesul la cunoaștere .
/boxshadowdwnFormativ-educativă , de exersare și dezvoltare a proceselor psihice
și motorii, simultan cu însușirea cunoștinŃelor, formare a
deprinderilor, dezvoltarea aptitudinilor, opiniilor, convingeri lor,
sentimentelor și calităŃilor morale.

Metode de comunicare orală –metode expozitive
/boxshadowdwnExplicaŃia : dezvăluie, clarifică situaŃii, relaŃii,
legi, ipoteze, solicită analiza și argumentarea logică a faptelor sau cunoștinŃelor.
/boxshadowdwnPovestirea : expunere prin naraŃiune, cu
caracter plastic și emoŃional.
/boxshadowdwnDescrierea : prezentarea analitică a
proprietăŃilor obiectelor și fenomenelor.
/boxshadowdwnPrelegerea : expunerea sistematică a unui
volum mare de cunoștinŃe.

Metode de comunicare orală ?metode conversative
/boxshadowdwnConversaŃia – dialog didactic realizat printrło
succesiune de întrebări și răspunsuri.
/boxshadowdwntipuri de conversaŃii: introductivă, de reactualiza re și
fixare, de verificare, catehetică, euristică, conve rsaŃiał
joc etc.;
/boxshadowdwntipologia întrebărilor: reproductive, stimulative, aplicative, evaluative, directe, inversate, returna te, de
releu etc.;
/boxshadowdwncerinŃe: precizie, conciziune, corectitudine gramaticală și știinŃifică, accesibile, nu solicită
răspuns monosilabic, nu includ răspunsul așteptat.

Metode de comunicare orală ?metode conversative
/boxshadowdwnDezbaterea : schimb organizat de idei și opinii.
/square6variante: discuŃia de grup, „masa rotundă”,
brainstorming, discuŃia Phillips 6/6, discuŃia pane l.
/boxshadowdwnProblematizarea: prezentarea unor situaŃiił
problemă, cu mai multe alternative de rezolvare, care generează elevilor îndoială, incertitudine, curiozitate și dorinŃa de descoperire a soluŃiei/ soluŃiilor.
/square6problemă ≠ situaŃiełproblemă

ExerciŃii reflexive
Cum vă explicaŃi că repetiŃiile prea dese ale unui text
învăŃat pot să favorizeze uitarea?
(Psihologie)
Dacă oamenii trebuie să se supună autorităŃii divin e, în ce
măsură mai sunt liberi? Mai sunt răspunzători de fa ptele
lor? Ne naștem oameni sau devenim oameni?
(Filosofie)
Cum se explică faptul că sarea de bucătărie nu cond uce
curentul electric în stare solidă, dar îl conduce î n soluŃ
ie?
(Chimie) /handwriteleft/handwriteleft /handwriteleft/handwriteleft
/boxshadowdwnEtape ale problematizării: perceperea, explorarea ș i
restructurarea datelor, căutarea soluŃiilor, aleger ea soluŃiei
optime.

Metode de explorare directă a realităŃii
/boxshadowdwnObservaŃia: urmărirea și înregistrarea
sistematică a datelor despre obiecte și fenomene, î n
scopul cunoașterii lor.
/square6Forme: dirijată, independentă, spontană, de scurtă/
lungă durată etc.
/boxshadowdwnExperimentul: provocarea intenŃionată a unui
fenomen în scopul studierii acestuia.
/square6Tipuri: demonstrativ, aplicativ, de laborator, natural, individual/echipă etc.

Metode de explorare directă a realităŃii
/boxshadowdwnStudiul de caz: presupune confruntarea elevului cu o
situaŃie din viaŃa reală („caz”) cu scopul de a observa,
înŃelege, interpreta sau chiar soluŃiona. Un caz reflec tă o
situaŃie tipică, reprezentativă și semnificativă pentru anumite
stări de lucruri.
/boxshadowdwn CerinŃe solicitate:
/square6autenticitate;
/square6implică o situaŃiełproblemă, care cere un diagnostic sau o
decizie;
/square6complet și relevant în raport cu obiectivele fixate;
/square6stimulativ pentru elevi.

RezolvaŃi în scris următorul studiu de caz:
SunteŃi dirigintele clasei în care învaŃă Andrei. Ac esta este un băiat
inteligent dar foarte timid și nu reușește să răspu ndă la ore. Dacă
profesorul îi pune o întrebare se inhibă, se bâlbâi e și se înroșește
imediat. Vorbește stins, rar și are o privire ezita ntă. La ședinŃa cu
părinŃii aŃi observat că mama lui Andrei este foart e volubilă,
autoritară și are tendinŃa să rezolve toate problem ele. Când Andrei a
fost ascultat, un alt profesor i;a spus: „Răspunde la lecŃie și nu te
mai bâlbâi iar ca data trecută”.
/head2rightCum apreciaŃi remarca profesorului?
/head2rightCe i;aŃi fi spus dvs.?
/head2rightCum v;aŃi comporta cu Andrei ca să;l ajutaŃi să;și depășească
problemele?”
(Cozărescu, M., Ștefan, L.) ExerciŃiu reflexiv

Metode de explorare indirectă a realităŃii
/boxshadowdwn DemonstraŃia : prezentarea obiectelor și fenomenelor
reale sau substitute ale acestora, pe baza unui sup ort
material (natural, figurativ sau simbolic).
/square6forme: demonstraŃia cu ajutorul obiectelor naturale /
cu substitute (bi ł tridimensionale, simbolice) / cu
ajutorul mijloacelor tehnice audiołvideo / demonstraŃia logică.
/boxshadowdwn
Modelarea: utilizarea modelelor prin care se reprez intă
simplificat, dar esenŃial, caracteristici ale obiec telor și
fenomenelor, dificil de perceput și cercetat în mod direct.

Metode de acŃiune reală asupra realităŃii
/boxshadowdwnExerciŃiul: executarea repetată, conștientă și
sistematică a unor acŃiuni, operaŃii sau procedee î n scopul
formării deprinderilor practice și intelectuale sau a
îmbunătăŃirii unei performanŃe.
/square6 Tipuri: introductive, curente, de consolidare, de v erificare,
individuale, de grup, dirijate/ semiłdirijate / cre ative.
/boxshadowdwnProiectul: cercetare orientată spre un scop bine
precizat, care este realizată prin îmbinarea cunoșt inŃelor
teoretice cu activitatea practică, finalizate cu un produs.

ExerciŃiu reflexiv
ComentaŃi, din perspectiva metodei exerciŃiului, următoarea afirmaŃie: Dacă nu cânt o singură zi, consecinŃele le simt numai eu; dacă nu exersez două zile, acest lucru este remarcat de colegii mei, iar dacă nu exersez trei zile, de aceasta își dă seama și publicul din sală.
George Enescu /handwriteleft/handwriteleft /handwriteleft/handwriteleft

Metode de acŃiune fictivă (simulată) asupra realităŃii
/boxshadowdwnJocul didactic : îmbină elementele instructive și
formative cu elemente distractive și pot fi utiliza te în
predarea diferitelor discipline de învăŃământ.
/square6Tipuri: jocuri senzoriale/logicołmatematice/de orientare/de creaŃie/de rol/de îndemânare (motrice,
practice etc.).
/boxshadowdwnÎnvăŃarea pe simulatoare : utilizarea unor
sisteme tehnice artificiale, construite prin analog ie cu
cele originale.

Metode pentru dezvoltarea gândirii critice
/boxshadowdwnPrelegerea intensificată
/boxshadowdwnȘtiu/Vreau să știu/Am învăŃat
/boxshadowdwnS.I.N.E.L.G. (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii și a Gândirii)
/boxshadowdwnJurnalul dublu
/boxshadowdwnOrganizatorul grafic
/boxshadowdwnCubul
/boxshadowdwnCvintetul
/boxshadowdwnGhidul de anticipaŃie

Conceptul de gândire critică

Gândirea critică ł
abilitate cognitivă superioară

Prelegerea intensificată ? atenuează dezavantajele
prelegerii tradiŃionale, prin activităŃi de interogare , interpretare sau de
reflecŃie .
Etapele
prelegerii
intensificate Evocare :întocmirea unor liste de idei;
exprimarea unor cunoștinŃe anterioare despre tema propusă; discuŃii în perechi sau grupuri mici; conexiuni între idei sau concepte.
Realizarea sensului: prezentarea
conŃinutului prelegerii (10L15□), alternat cu momente de reflecŃie și de interogare a elevilor/studenŃilor.
ReflecŃia: rezolvarea unui exerciŃiu sau
răspunsul la o întrebare (individual/în diade/în grupuri mici); ; elaborarea unui eseu de cinci
minute (o idee învăŃată în timpul prelegerii, o
întrebare referitoare la materialul expus, un scurt
comentariu).

Știu / Vreau să știu / Am învăŃat
Știu Vreau să știu Am învăŃat
Informa ții pe
care elevii le deŃin cu privire la tema ce urmează să fie abordată.Întrebări pe care elevii le au în legătură cu tema respectivă. Informa ții
dobândite după activitatea de învăŃare.

SINELG
/boxshadowdwnSolicită citirea atentă a unui text, marcând pe mar ginea
acestuia semne specifice, după cum urmează:
√√ √√√√ √√; informaŃie cunoscută;
++; informaŃie nouă;
łł; informaŃie contradictorie/diferită de cea cunoscut ă
anterior;
??– informaŃie neclară, solicită explicaŃii suplimenta re.
/boxshadowdwnMetoda SINELG asigură menŃinerea implicării active a
gândirii elevilor în citirea unui text și monitoriz ează
gradul de înŃelegere a unui conŃinut de idei.

Jurnalul dublu
Pasaje din text cu impact
asupra cititorului Întrebări, comentarii,
reflec ții, analize, interpretări
/square4amintirea unei experienŃepersonale;
/square4surprindere;
/square4dezacord fa ță de autor;
/square4relevan ță pentru
activitatea cotidiană a cititorului ;
/square4etc. /square4De ce au fost alese respectivele fragmente?
/square4De ce li sLau părut importante?
/square4La ce iLau făcut să se gândească?
/square4Ce întrebare are cititorul în legătură cu acele fragmente?
/square4Ce lLa intrigat?
/square4Ce sentimente au trezit cititorului respectivele fragmente?

Organizatorul grafic
/boxshadowdwnOrganizatorul grafic/Harta conceptuală este o tehnică de reprezentare vizuală a conceptelor și a legaturilor dintre ele. A
aparut ca urmare a teoriilor cognitiviste ale lui David Ausubel
și, ulterior, a cercetărilor lui Joseph D. Novak , începând cu
anii '70, la Universitatea Cornell, S.U.A.
/boxshadowdwnConceptele sunt redate în spa ții delimitate (cercuri,
dreptunghiuri etc.), iar relaŃiile dintre concepte sunt indicate prin linii/săge ți de legătură.
/boxshadowdwnCriterii pentru evaluarea organizatorului grafic:
/square4tema principală este plasată în centrul organizatorului;
/square4subtemele sunt plasate în jurul ei, însoŃite de caracteristici;
/square4toate subtemele importante sunt prezente;
/square4conŃine cel puŃin 10L15 subtememe secundare, ter țiare etc.;
/square4este ordonat și construit cu imaginaŃie și simŃ artistic.

Cowan, G. & Cowan, E. (1980) propun analiza unui concept sau a unei sintagme, proiectândLo pe șase faŃete ale unui cub. Fiecare faŃetă oferă o altă perspectivă în abordarea conceptului, punând în evidenŃă diferite operaŃii mentale: Cubul
DESCRIE
COMPAR Ă
ARGUMENTEAZ ĂAPLIC Ă
ASOCIAZ ĂANALIZEAZ Ă

Cvintet
„Poezie” în cinci versuri, cu următoarea structură:
/square4primul vers :
1 cuvânt care precizează subiectul ;
/square4al II;lea vers :
2 cuvinte care descriu subiectul;
/square4al III;lea vers :
3 cuvinte care exprimă acŃiuni ;
/square4al IV;lea vers :
1 propoziŃie, formată din patru cuvinte care
exprimă o idee, o definiŃie sau sentimente faŃă de
subiect;
/square4al V;lea vers :
1 cuvânt care exprimă esenŃa subiectului. Poluarea
Rea, distrugătoare
Infectează, strică, dăunează
Ucide tot mediul înconjurător
Nocivă
Cartea
Liniștită, îndrăzneaŃă
ÎnvaŃă, emoŃionează, bucură
Un prieten al omului
Utilă
Aerul
Incolor, gazos
Inspiri, expiri, trăiești
Folosit de toate vieŃuitoarele
Necesar

Ghidul de anticipaŃie
/boxshadowdwnProfesorul elaborează 4L6 enun țuri care pot primi
valoarea de adevarat (A) sau fals (F).
/boxshadowdwnElevii citesc enun țurile și decid valoarea acestora.
/boxshadowdwnRăspunsurile elevilor pot fi discutate în perechi s au
grupuri mici, exersânduLse ascultarea activă.
/boxshadowdwnLa finalul lec ției/cursului, după lectura unui text sau
după audierea unui curs, se revine la enun țurile ini țiale
și se verifică validitatea lor.

Metode de învăŃare prin cooperare
/boxshadowdwnGândiŃi/LucraŃi în perechi/ComunicaŃi
/boxshadowdwn Predarea reciprocă
/boxshadowdwnMozaic
/boxshadowdwnReŃeaua de discuŃii
/boxshadowdwn Linia valorilor
/boxshadowdwn Turul galeriei/Unul sta, trei circulă

GândiŃi/LucraŃi în perechi/ComunicaŃi
/boxshadowdwnGândiŃi – individual, fiecare elev elaborează
răspunsul solicitat la o sarcină propusă de profesor.
/boxshadowdwnLucraŃi în perechi – elevii își comunică unii
altora ideile, se ascultă, caută un consens sau un nou răspuns, îmbunătăŃit, ca urmare a discuŃiilor.
/boxshadowdwnComunicaŃi – diadele se pot multiplica
(grupuri de 4L6 elevi), găsesc un răspuns comun pe care îl prezintă clasei.

Predarea reciprocă
/boxshadowdwn Elevii exersează rolul profesorului în raport cu co legii pe o
secvenŃă de conŃinut.
/boxshadowdwn Elevii primesc câte un exemplar dintrLun text ce tr ebuie studiat și,
pe rând, joacă rolul profesorului, ceea ce presupun e respectarea
următoarelor cerin țe:
/square4elevii citesc un paragraf în gând (numărul paragraf elor
trebuie să corespundă cu numărul elevilor din grup );
/square4elevul care joacă rolul profesorului: rezumă ceea c e tocmai
s?a citit, formulează o întrebare pentru colegi, ex plică
elementele neclare, anticipează despre ce va fi vor ba în
următorul paragraf, și în final, precizează care es te
următorul paragraf care trebuie citit;
/square4etapele se repetă până când toŃi elevii au experime ntat
rolul de profesor.
/boxshadowdwn Predarea reciprocă este potrivită mai ales pentru t exte informative
și se realizează în grupuri de 4L6 elevi.

ReŃeaua de discuŃii
/boxshadowdwnMetodă de învăŃare bazată pe activitatea în grup, ghidată de una sau
mai multe întrebări formulate de profesor care admit răs punsuri diferite,
rezultat al unor opŃiuni bazate pe argumente.
/boxshadowdwnMetodă presupune studiul prealabil al unui conŃinut infor maŃional, al unui
text care conŃine idei susceptibile de interpretări diferite.
/boxshadowdwnProfesorul formulează o întrebare cu răspuns binar (afirm ativ și negativ):
Ar trebui interzisă în totalitate poluarea atmosferei, înc epând chiar de
mâine? Elevii beneficiază de un timp de gândire pentru formula rea
propriilor puncte de vedere, apoi se grupează în funcŃ ie de poziŃia pe
care o au, elaborând o listă de motive pro sau contra , urmând să se
realizeze dezbaterea între susŃinătorii celor două poziŃi i.
/boxshadowdwnAplicarea metodei solicită respectate anumitor cerinŃe:
/square6oferirea de argumente clare și solide;
/square6concentrarea pe demontarea argumentelor poziŃiei ad verse și nu
pe „atacul la persoană”;
/square6posibilitatea schimbării poziŃiei elevilor, dacă ar gumentele
colegilor au reușit să?i convingă.
/boxshadowdwnÎn final, se poate cere elevilor săLși exprime în s cris poziŃia finală cu
argumente cât mai convingătoare.

Mozaic (Jigsaw)
/boxshadowdwnMetoda necesită utilizarea unui material în formă s crisă (de exemplu un text
din manual sau scris de profesor, un articol etc.) și structurarea clasei în
grupuri eterogene de 4L5 elevi.
/boxshadowdwnMetoda presupune parcurgerea mai multor etape:
/square4se formează grupuri de 4?5 elevi, numite grupuri de baștină
(profesorul împarte textul de studiat într?un număr de părŃi egal cu
numărul de grupuri constituite);
/square4se constituie grupurile de experŃi (prin numărare de la 1 la 4 sau 5,
astfel: elevii cu numărul 1 formează grupul numărul 1, cei cu
numărul 2 al doilea grup etc.). Fiecare grup de exp erŃi studiază tip de
15?20 de minute partea din text, repartizată de pro fesor, identificând
ideile principale și modul cum vor preda aceste ide i colegilor.
/square4elevii revin la grupurile de baștină și pe rând predau conŃinutul în
care sunt „experŃi”. În cazul unor nelămuriri, elev ii pot cere
clarificări colegului „expert” în fragmentul de unde provine
problema. La sfârșitul orei elevii trebuie să cunoa scă întregul text de
studiat.
/boxshadowdwnProfesorul monitorizează predarea, urmărind desfășu rarea activităŃii în cadrul
grupurilor și se asigură că informaŃia este transmi să și asimilată corect. În
final, profesorul evaluează stăpânirea individuală a materialului (prin întrebări
adresate întregii clase, prin lucrări scrise).

Linia valorilor
/boxshadowdwnProfesorul lansează spre discuŃie o problemă controversată care poate primi un răspuns binar (da/nu).
/boxshadowdwnElevii formulează un anumit răspuns (pro, contra sau pot fi indeciși) și se așează în clasă pe o axă imaginară, potrivit poziŃiei adoptate faŃă de problema în discuŃie.
/boxshadowdwnSe dezbat părerile divergente și se încearcă formularea unei concluzii. DA NU Indeci și

Turul galeriei
/boxshadowdwnÎn grupuri de 3L4 elevii lucrează la o problemă, la o
întrebare care se poate materializa întrLun produs, un
poster (o diagramă, o schemă, un tabel, un inventar de
idei, un desen, o machetă etc.).
/boxshadowdwnProdusele realizate sunt expuse, posterele se afișe ază
pe pereŃii clasei, transformând clasa întrLo „galer ie”.
/boxshadowdwnElevii examinează produsele, consemnează sugestii, comentarii, formulează întrebări.
/boxshadowdwnDupă ce se încheie turul galeriei elevii revin în g rupul
iniŃial și își reexaminează produsul prin prisma
observa țiilor primite de la colegi.

Analiză comparativă:
metode tradiŃionale – metode moderne
metode tradiŃionale
centrate pe profesor metode moderne
centrate pe elev
/head2rightcentrate pe predare, pe transmiterea de cunoștinŃe;
/head2rightdominant verbaliste;
/head2rightinduc pasivism;
/head2rightsolicită reproducerea informaŃiilor;
/head2rightcaracter aplicativ redus;
/head2rightpromovează competiŃia;
/head2rightconducere rigidă a instruirii. /head2rightaxate pe învăŃare, pe explorare, cercetare, acŃiune;
/head2rightactiv?participative;
/head2rightîncurajează gândirea și creativitatea elevilor;
/head2rightpromovează cooperarea;
/head2rightrelaŃii de conducere democratice.

ReŃineŃi!
Profesorul care nu permite și nu încurajează diversitatea operaŃiilor în tratarea problemelor pune “ochelari de cal” intelectului elevilor, restrângându?le viziunea doar în direcŃia în care mintea profesorului este întâmplător de acord.
J. Dewey

Mijloacele de învăŃământ
/boxshadowdwnansamblul instrumentelor materiale, naturale sau tehnice, selectate și adaptate pedagogic la nivelul metodelor și procedeelor de instruire, pentru realizarea eficientă a sarcinilor de predareLînvăŃareLevaluare

FuncŃiile mijloacelor de învăŃământ
/boxshadowdwnstimulativă ? de dezvoltare a motivaŃiei elevilor pentru
studiu, de stimulare a curiozităŃii și interesului pentru cunoaștere;
/boxshadowdwnde comunicare ? de transmitere de informaŃii;
/boxshadowdwnilustrativ-demonstrativă ? de formare la elevi a
reprezentărilor, de însușire de noi cunoștinŃe, de fixare și sistematizare etc.;
/boxshadowdwnformativ-educativă ? exersare și dezvoltare a operaŃiilor
gândirii, formare a deprinderilor intelectuale și practice;
/boxshadowdwnergonomică ? de raŃionalizare a eforturilor profesorului și
elevilor în activitatea de predare?învăŃare;
/boxshadowdwnestetică ? de cultivare a capacităŃii de receptare și
apreciere a frumosului;
/boxshadowdwnde evaluare ? de diagnoză și apreciere a progreselor
elevilor.

Clasificarea mijloacelor de învăŃământ
Mijloace de
învăŃământ Exemple
/boxshadowdwnreale, naturale colecŃii de plante, roci, insecte, minerale, substanŃe etc.
/boxshadowdwnsubstitute ale realităŃii bidimensionale L fotografii, desene, hărŃi, planșe etc. tridimensionale L machete, mulaje, corpuri geometrice etc.
/boxshadowdwnsimbolice reprezentări grafice, scheme, formule etc.
/boxshadowdwnacŃionale truse de piese, instrumente, aparatura de laborator, aparate etc.

ImportanŃa mijloacelor de învăŃământ
/boxshadowdwnMijloacele de învăŃământ devin eficiente dacă sunt folosite adecvat
în activitatea de predareLînvăŃare și
dacă se valorifică potenŃialul lor didactic.
/boxshadowdwnIntroducerea în practica didactică a mijloacelor de
învăŃământ nu este un scop în sine, ci au rolul de a
sprijini desfășurarea activităŃii de predareLînvăŃare și
realizarea obiectivelor instructivLeducative presta bilite.
/boxshadowdwnMijloacele de învăŃământ trebuie corelate cu:
/square4obiectivele și conŃinuturile instruirii;
/square4metodele și procedeele didactice;
/square4particularităŃile de vârstă și individuale ale elevilor.

Strategiile didactice
/boxshadowdwnreprezintă o combinare optimă a metodelor, procedeelor, mijloacelor didactice și a formelor de organizare a procesului de învăŃământ;
/boxshadowdwnse structurează în funcŃie de concepŃia pedagogică a profesorului și de competenŃele de care dispune acesta;
/boxshadowdwntipologie: inductive/deductive, analoge, dirijate sau algoritmice/libere sau euristice.

AplicaŃii
ReflectaŃi asupra următoarei afirmaŃii: Nu există metode bune sau rele, ci metode
adecvate, bine sau prost utilizate (Ioan Cerghit)
RealizaŃi un cvintet având ca titlu:
METODA
Alegeti trei metode de învă țământ și corela țiL
le câte un mijloc de învă țământ. /handwriteleft/handwriteleft /handwriteleft/handwriteleft

ReflecŃia zilei
/boxshadowdwnAstăzi am învăŃat ……… ………………………………………….
/boxshadowdwnAstăzi miLam reamintit ……………………… ……………………
/boxshadowdwnAstăzi am descoperit ………………………… ……………………
/boxshadowdwnAstăzi miLam dat seama ………………………. …………………
/boxshadowdwnAstăzi mLa surprins …………………………… …………………..
/boxshadowdwnAstăzi mLam bucurat …………………………… ………………..
/boxshadowdwnAstăzi mLa dezamăgit ………………………… ………………….
/boxshadowdwnAstăzi eu …… …………………………………………… …………..

Bibliografie
1. Bocoș, M., (2002), Instruire interactivă , Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj;Napoca.
2. Cerghit, I .,(1997), Metode de învăŃământ , EdiŃia a III;a,
Editura Didactică și Pedagogică, București.
3. Cucoș, C., (1996), Pedagogie , Editura Polirom, Iași.
4. Ionescu, M., (2000), Demersuri creative în predare și
învăŃare , Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj;Napoca.
5. Ionescu, M., Chiș, V., (1992), Strategii de predare și
învăŃare , Editura ȘtiinŃifică, București.
6. Nicu, A., (2007), Strategii de formare a gândirii critice ,
Editura Didactică și Pedagogică, București.