PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR [628552]
1
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE LITERE
SPECIALIZAREA
PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
(LA DROBETA -TURNU SEVERIN),
3 ANI, ZI
LUCRARE DE LICENȚĂ
Coordonator științific:
Lect.univ.dr.GHEORGHE FLORESCU
Absolvent: [anonimizat] 2017 –
2
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE LITERE
SPECIALIZAREA
PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
(LA DROBETA -TURNU SEVERIN),
3 ANI, ZI
METODE LUDICE IN DEZVOLTAREA
PSIHO -AFECTIVA A COPILULUI
PRESCOLAR
Coordonator științific:
Lect.univ.dr. GHEORGHE FLORESCU
Absolvent: [anonimizat] 2017 –
3
CUPRINS
Motivarea alegerii temei…………………………………………………………………4
Capitolul 1. Aspecte psiho -somatice ale dezvoltării la vârsta preȘcolară …………………….7
1.1. Caracterizare generală . …………………………………………………………………….. ………7
1.2. Dezvoltarea proceselor de cunoaștere ………………………………………………8
1.3. Dezvoltarea creativității și imaginației ………………………………………………8
1.4. Dezvoltarea atenției …………………………………………………………………9
1.5. Dezvoltarea memoriei ……………………………………………………………….9
1.6. Dezvoltarea gândirii ………………………………………………………………..10
1.7. Dezvoltarea limbajului ………………………………………………………………11
1.8. Afectivitea voluntară și dezvoltarea afectivității ……………………………………11
1.9. Dezvoltarea motricității. ……………………………………………………………11
1.10. Formarea ș i educarea personalității ………………………………………………..12
1.11. Formarea conștiinței moral ………………………………………………………..12
1.12. Socializarea conduitei ……………………………………………………………..13
1.13. Extensia ”eului” …………………………………………………………… …………………… ………14
Capitolul 2. Rolul mijloacelor ludice in dezvoltarea psihoafectivitatii …………………… ….15
2.1. Jocul -activitate fundamentală în grădiniță …………………………………………………. …….15
2.1.1. Definirea conceptului de joc ………………………………………………………16
2.1.2. Caracteristicile activității ludice la 3 -4 ani ……………………………………….21
2.1.3. Caracteristicile activității ludice la 4 – 5 ani ……………………………………..21
2.1.4. Caracteristicile activității ludice la 5 – 6 ani ………………………………………22
4
2.2.Tipuri de jocuri …………………………………………………………………….23
2.3. Aspecte de proiectare și realizare didactică ……………………………………….33
Capitolul 3. Modelarea unei cercetari psihopedagogice asupra rolului mijloacelor ludice în
formarea și dezvoltarea psiho -afectiva a preșcolarilor. ……………………………..42
3.1. Scopul cercetării ………………………………………………………………. ……………………… …42
3.2. Obiectivele cercetării ………………. ………………………………………………………… …….. …42
3.3.Ipoteza cercetării ………………………………………………………………………………………….42
3.4. Metode de cercetare ………………….. ……………………………………………………. ………..42
3.5. Interpretarea rezultatelor experimentului inițial …………………. ………………………….45
Concluzii…… …………………………………………………………………………. 56
Bibliografie… ………………………………………………………………………… .58
Anexe……………………………………………………………………………………………. ………………. .60
5
MOTIVAREA ALEGERII TEMEI
Bazele personalitătii copilului se conturează încă de la vârsta prescolară,vârsta care
schițează unele trăsă turi mai stabile de temperament ș i caracter.
În evoluția ontogenetică a omului,jocu l este asociat mai mult copilă riei,dar ar fi de reținut că un
adult care nu s -a jucat în copilă rie este frustrat toat ă viata.Consider că nimic nu "fură "mai mult
din activitatea um ană,din formarea personali tății decâ t lipsa jocului în copilă rie.
Grădinița este o trecere nouă spre viata ce influențeaza formarea personalităț ii
copilului.Principa la ac tivitate educativa a copilului în grădiniță este jocul.'Nici o altă activitate
nu are atâta răsunet î n sufletul copilului ca jocul"(John Locke).De -a lungul timpului s -a remarcat
că acesta este principala nevoie a copilului de dezvo ltare,de relaxare,de echilibru ș i
bucurie.Fiecare copil a re personalitatea sa individuală ș i se manifestă unic și personal.
Factorii sociali,educația și cultura pun bazele dezvoltării personalitătii copilului,aceștia
regăsindu -se la prescolari î n activita tea zilnică de la gradiniță .
Fiind educatoa re mi -am ales această tema("Mijloace ludice ale formă rii si dezvoltării
personalității la preșcolari") deoarece am observat că fiecare activitate organizată și desfăsurată
cu copiii trebuie să fie o r eușită,să aducă d e fiecare dată lucruri noi și interesante pentru cei ce
învață ,astfel ca,fiecare personalitate să cunoască modificări ș i transformă ri pozitive.
Educatoarea nu este doar ca dru didactic,ci este cea care îi ajută,îi îndeamnă pe copii în toti
pașii lor .Ea este cea care știe cat de mult poate să obosească sau nu copilul într -o activitate de
învățare,asa î ncât, găseș te momen tul oportun pentru a intruduce î n activitate momente de
relaxare,în care copilul să se simtă în largul lui fără constrâ ngeri,dar cu t oate astea să continue
învăț area.
Sunt copii care nu au p osibilitatea de a se juca cu alți copii de aceeași vârstă.Cauza poate fi
aceea că nu sunt obișnuiți sau că nu au cu cine să se joace.Putem spune că acești copii rămân
nedezvoltaț i din punct de vedere al personalităț ii deoarece j ocul contribuie la dezvoltarea și
îmbogățirea cunoștințelor despre viată ,duce la înțelegerea unor situaț ii mai
complicate,capacitatea de concentrare este mai mare,modalitatea de a rezolva situa ții-problemă
este mai eficientă;într -un cuvânt dezvoltă ș i creativitatea.
6
Unele jocuri sunt mai simple,altele mai complicate.Copilul are pre ferințe pentru joc în
funcție de capacitatea de întelegere și acțiune,dar și în funcție de etapa dezvoltă rii psihice a sa.D e
multe ori,copilul mic tinde să se joace la jocurile celor mari,cu toate că sunt situații când acest
lucru nu -i reușeste,dar avâ nd o personalitate puternică depune eforturi în a reuși.Astfel
remarcăm că jocul aduce beneficii unui copil d in punct de vedere fizic ;creează deprinderi pentru
lucrul în echipă,provoacă o stare de bine oferindu -i posibilitatea de a se integra mult mai
repede. Jocul are roluri importante atât pe termen scurt,cât ș i pe termen lung.Acesta este
important pentru dezvoltarea sănătoasă a corpul ui și a creierului.Copiii care se joacă mult își
dezvoltă mai ușor logica,empatia,încrederea în ei și în ceilalț i;este locul u nde găsesc rezolvări la
conflicte,experimentează noi moduri de a fi,afl ă cine sunt ei și cine sun t ceilalti.Cu ajutorul
jocului î si dezvo ltă constant personalitatea.
În activitatea didactică din gră diniță am încercat mereu să folosesc diferite moduri de a ne
juca,cel mai des folosit se regăsește jocul didactic.Acesta îndeplineste roluri atât î n domeniul
instructiv cât și în c el formativ -educativ.Astfel,î n plan instructiv,jocul didactic favoriz ează
asimilarea de cunoș tințe,priceperi,deprinderi,tehnici și opera ții de lucru cu informaț iile
acumulate.Prin intermediul jo cului,copilului nu i se dezvoltă doar
gândirea,memor ia,imagina ția,limbajul,ci ș i sfera afectiv -emoțională,punându -l în situația de
confruntare cu sine și cu ceilalți;luându -și astfel în stăpâ nire propriul Eu.
Privit di n perspectiva formativ -educativă ,jocul d idactic contribuie la formarea și
perfecționarea trăs ăturilor de personalitate.Reprezintă o cale de acces pentru cunoaș terea
comportamente lor umane,implicit a personalităț ii.
7
Capitolul 1
ASPECTE PSIHO -SOMATICE ALE DEZVOLTĂRII LA VÂRSTA
PREȘCOLARĂ
1.1. Caracterizare generală.
Prescolaritatea sau p erioada de d ezvoltare într e 3-6/7ani are un aport aparte în dezvoltarea
psihică si relațională . Motorul dezvoltării psihice îl constituie adâncirea contradicțiilor între
solicitările externe și posibilitățile interne ale copilului. Dac ă antepreșcolaritatea a fost perioada
expansiunii subiective,preșcolaritatea o putem numi perioada descoperirii realității fizice .
Pentru a -si atinge scopurile ,copilul trebuie să descope re realitatea de care trebuie să țina
seama,precum ș i de respectarea unor reguli . Astfel, atitudinile subiective asupra lumii vor fi
înlocuite cu atitudini realiste și obiective. De asemenea,se va distinge ca ceva de sine stătător,
realitatea umană. În această perioadă ,persoanele ,îndeosebi tatăl, încep să prindă contur din ce în
ce mai clar ,să se detaseze ca personaj important.Adul ții își diversifică rolurile față de copil:îl
îndrumă ,informează,controlează ,dirijează,creează momente tensionate,f rustrante,dar ș i de
destindere,fapt ce î l face pe copil s ă învețe din experienț a adultului. Tot acum copilul î și
îmbogățește limbajul, gândirea devine coerentă, clară și se eliberează în oarecare măsură de
dominanta afectivă. Î ncepe s ă se contureze conștiința de sine și mai ales conștiința morală.
Copilul devine mai deschis la însușirea unor reguli și norme comportamentale, ceea ce duc e la
disciplinarea conduitelor.Î ntalnim trei substadii ale preșcolarității: 3-4 ani-preșcolarul mic;4 -5
ani-preșcolarul mijlociu;5 -6/7 ani -preșcolarul mare;
La acestă vârstă ,putem spune că principalele coordonate ale dezvoltării psihice sunt reprezentate
de: dezvoltarea proceselor de cunoaștere (treapta senzorială și treapta logică). dezvoltarea
8
limbajului; dezvoltarea afectivității și a activității voluntare; dezvolta rea motricității; educarea și
formarea personalității1.
1.2. Dezvoltarea proceselor de cunoaștere
Nivelul senzorial al cunoașterii.
La vârsta preșcolară asistăm la o mare extensie a spațiului de mișcare a copilului, cu cucerirea
"exteriorului locuinței", locului sau străzii din fața casei, interiorului și exteriorului grădiniței etc.
În această situație, trebuința de cunoaștere a copilului este foarte intensă.2 În perioada
preșcolară ,procesele s enzorial –perceptive se dezvoltă si se perfectionează odata c u procesul de
creștere si maturizare.O legătură importantă se stabilește î ntre c unoașterea tactil -chinestezică și
cea vizuală . Obiecte le care nu pot fi văzute, se pot identifica prin tact și însușiri reflectate prin
pipăit (moliciunea, asperitatea) și invers. Odata cu trecerea anilor, s pre vârsta de 6 ani, se
dezvoltă și auzul fonematic și cel muzical. Copilul poate identifica cu ușurința obiectele după
sunetul produs de acestea.Se dezvoltă,de asemenea ș i celelalte forme de
sensibilitate:gustativă,chinestezică,proprioceptivă,olfactivă .. Limbajul este în strânsă legatură cu
dezvoltarea percepțiilor de spațiu ș i timp. De exemplu, percepția de spațiu se leagă de înțelegerea
cuvintelor: stânga,dreapta sus,jos,î nalt,scund,aproape,d eparte,peste,aici,acolo etc.,iar percepția de
timp se dezvoltă în legătură cu înțelegerea cuvintelor: încet,repede,seara ,dupa –
amiaza,dup ă,imediat,etc.În comparaț ie cu efectele de centrare,care rămâ n constante activități le
perceptive car e presupun„explorare a configurațiilor„deplasări ale privirii ș i punctelor de fixare
se dezvoltă progresiv.3. Trecerea copilului preșcolar la observaț ie este cea mai importantă
dezvoltare a percepț iei.
1.3. Dezvoltarea creati vității ș i imaginației .
Preșcolarul dovedește prin creațiile sale că viața lui interioară este foarte bogată,intențiile sale
depășesc posibilităț ile de care acesta dispune. Un loc central în creația preșcolarului îl are și
imaginația,o explozie a imaginaț iei care i -au condus pe unii autori să spună că vârst a preșcolară
este apogeul existenței.Cele mai multe creații ale copiilor preșcolari se datorează gândirii și nu
puterii imaginației care nu -și impune”cenzura ca absolut necesară.Copilul imaginează și creează
1 Psihopedagogie si teoria si metodologia jocului didactic – numar tematic
2 Google.ro
3 Jean Piaget,B.Inhelder,1969
9
multe lucruri tocmai pentru că nu cunoaște sufic ient relațiile dintre obiect ș i fenomene”.4
Imaginația preșcolarului are o deschidere către fantastic.”Dacă la 3 ani fantasticul este considerat
ca existent,la 5 ani fantastic ul este acceptat ca o consecință de joc”.5Un instrument de intervenție
în situați i noi,dar și un instrument al vieții intime rămâne fără îndoială imaginarul,pentru că î n
activitatea creatoare a copilului participă nu doar imaginația ,ci și deprinderile,priceperile și
capacităț ile de figurare.Un lucru important și surprinzător la preșco lari este și creativitatea
verbală.Î n lipsa unui terme n din vocabularul lor,ei creează cuvinte ș i surprind prin originalitatea
asocierilor(tind sp re realizarea rimelor,chiar dacă așează cuvinte fără nici un î ntele s).Copiii
copiază desenele colegilor,se imită unii pe alții,apar unele creații originale,povești ș i povestiri
noi.
1.4. Dezvoltarea atenției .
În perioada preșcolară,atenția voluntară este dominată de cea involuntară.Preș colarul mic nu
poate fi atent mai mult de 10 -15 minute în cadrul unui joc ,în comparație cu preșcolarul mare
care îsi poate menține atenția chiar și 40 minute.Copiii de vârstă mică și mijlocie pot fi ușor
distraș i de la sarcinile educatoarei,aceștia tind spre alte activităț i care par a fi mai vii din punctul
lor de vedere. La ac eastă vârstă atenția copiilor se caracterizează printr -un volum redus și
flexibilitate mică .De aceea,copilul întâmpină dificultăți atunci când trebuie să fie atent la situații
mai complexe,să treacă de la o activitate la alta,să aibă atenție distributivă ș i asupra altor
activităț i.
1.5. Dezvoltarea memoriei .
La copilul preșcolar,datorită dezvoltăr ii progresive a vorbirii memoria începe să
evolueze,să devină o memorie care operează activ cu reprezentări complexe.În jurul vâ rstei de 3 –
4 ani memo ria involuntara bazată pe asociaț ii predomină î n det rimentul celei bazate pe analiză.În
condiț iile jocului ,la varsta de 4 -5 ani ,memoria este mai productivă și capată un caracter
voluntar.În joc,copilul trebuie să recunoască ,să memoreze,să reproducă,să redea conținutul unei
sarcini.Începe să conștientizeze cerința fixării și păstrării sarcinii ce -i revin.Pe la vârsta de 4 -5
ani caută să utilizeze unele procedee de r eproducere.”Conț inutul memoriei este foarte bogat;se
memorează mișcări,stă ri afectiv e,imag ini,cuvinte,idei.Experiențele arată că din ci nci cuvinte
4 Pantelimon Golu,Mielu Zlate,Emil Verza,cit.p.96
5 Ursula Schiopu ,cit.p.112
10
prezentate o singură dată ,cu voce tare,copiii de 3 -4 ani memorează în medie un cuvânt,cei de 4 -5
ani câte trei cuvinte, î n timp ce cei de 5 -6 ani aproximativ patru cuvinte:”6.
Memoria preș colarului este nediferențiată,difuză ,cu caracter incoerent,nesi stematizat,dar
poate fi capabilă de asemenea performanț e.Amintirile copilului sunt fragm entate,izolate,copilul
memorează repede,dar uită tot atât de repede.Memoria are și funcț ii sociale.
Ca proce s de fixare,pă stare ,reproducere și recunoaș tere,memoria are un rol important în
fixarea conduitelor redâ nd conduitele celor din jur.
1.6. Dezvoltarea gândirii .
Gândirea copilului preșcolar este legată de reprezentările și limbajul aces teia dezvoltându -se
în cadrul situațiilor de viață,sub influența investigaț iilor practice asupra fenomenelor din jur,prin
intermediul operațiilor de analiză,sinteză,comparaț ie,abstractizare,generalizare.
”Ieșind din faza simbolică,după vârsta de trei ani,inteligenț a parcurge o etapă de inventivitate ce
pregătește gândirea operativă complexă ”7 .Datorită curiozității ,gândirea copilului preșcolar se
caracterizează prin foame de cunoaștere.Î ntreb area ”de ce?”constituie o cerința de cunoaștere și
de sesiza re de relaț ii manifestate de g ândirea copilului preșcolar.La vârsta preșcolara mică
,gândirea este simplă,elementară,primitivă .Are un caracter animist,considerând obiectele și
fenomenele din jurul său însufleț ite.
Jean Piaget arată ca până la va rsta d e 4-5 ani,copilul are o gâ ndire preoperatorie,apoi o
gândire concret -intuitivă ,care este extinsă odata cu perioada vârstei școlare mici.În perioada
vârstei preș colare cea mai importantă trăsătură a gândirii constă în dezvoltarea capacității de a
sesiza r elații î ntre fenomene.Acestea d etermină o structurare ș i o determinare noua a atitudini i
interogative a copilului.La vâ rsta de 2 -3 ani ,copilul întreabă ”de ce?”p entru identificarea
obiectelor și a însușirilor vârstei preșcolare.Apoi,în jurul vâ rstei de 5 ani ,se pun bazele unei
logici a relațiilor.Preșcolarii mijlocii și mari operează activ cu raporturi de mărime,de
cantitate,de spațiu,de parte și întreg.Această logică se constituie pe baza experienței
practice,devenind o logică practică.Perioada preșcola rității este perioada î n care se formează
capacitatea co pilului de exprimare,prin judecăți,deși gândirea lui este orientată spre găsirea unor
soluții practice de adaptare,și nu spre descoperirea adevă rului teoretic.
6 Pantelimon Golu,Mielu Zlate,Emil Verza.cit.p.88
7 Emil Verza,Emil Florin Verza,Psihologia varstelor,Ed.Pro Humanitate,Bucuresti,2000,p.104
11
1.7. Dezvoltarea limbajului
Limbajul se dezvoltă cantitativ , se trece de la limbajul în situț tii practice la forme mai ample
de comunicare. Î ncepand de la 4 ani până la 6 ani limbajul copiilor va conține î n jur de 3500 de
cuvinte. Copilul începe să denumească fenomene,situații,obiect e din mediul înconjurător
ajungând să înțeleagă că toate acestea se pot denumi printr -un singur cuvâ nt.La această vârstă se
dezvoltă o anumită capacitate de înțelegere verbală și modul de perfecț ionare al vorbirii.De
exemplu, în perioada 1 -3 ani vorbim de însușirea cuvintelor și modul de legatură dintre ele,de
unele aspecte privind acordurile gramaticale,morfologice și sintactice,iar apoi fiecare cuvânt
capată o fizionomie apropiată de cuvintele adulț ilor.Apar unele defecte de vorbire cum ar fi:
– de natură fiziologică (doar până la vârsta de 5 ani ). Apar datorită dezvoltării insufic iente a
auzului fonematic sau a rezonatorilor verbali ori a imitației cuiva cu vorbire defectuoasă. În
această categorie apare rotacismul ș i sigmatismul.
– de natură patologică : disfonii, mutism, logofobie, afonie (vorbire în
șoaptă),disfrazie( incapacitatea de formare a propoziț iilor organizate ).
1.8. Afectivitea voluntară și dezvoltarea afectivităț ii.
Trebuința de autonomie a preșcolarului și interdicțiile adulților reprezint ă una din sursele cele
mai evidente ale restructurării afectivităț ii. Viața afectivă a copilului este supusa unor
modificări de natură cantitativă (creste numărul stărilor și dispozițiilor afective), cât și calitativă
(se îmbogățesc și se diversifică for mele existente, apar altele noi). Adultul și relația cu el rămân
pentru copil elementele esențiale ale dezvoltării afectivității sale. Semn al dezvoltării afectivității
în această perioadă sunt: reticențele emotive, emoții mai profunde, dispoziții afective persistente,
stări emotive complexe (mândrie,vinovăție, sindromul bomboanei amare – tristețe la primirea
unei recompensenemeritate), emoții și sentimente superioare (intelectuale, social –
morale,estetice). În condiții adecvate se dezvoltă la preșcolar voin ța, în direcția creșterii
capacității de stăpânire de sine, a ierarhizării motivelor activității.Tulburări de voință se pot
constata în ceea ce privește momentul deliberării(impulsivitate), luarea unei hotărâri (pripeală) și
acțiunea (lipsa perseverenței).
1.9. Dezvoltarea motricității .
Și la această vârstă, una dintre nevoile fundamentale ale preșcolarului este nevoia de mișcare.
Preșcolarul întreprinde tot felul de acțiuni: imită adulții, subliniază cuvintele prin gesturi,
exprimă stările emoționale prin mimică. Mișcările bruște, necoo rdonate sunt înlocuite cu mișcări
12
fine, armonioase. Mișcările copilului preșcolar sunt delicate,diferențiate, expresive, cu
încărcătură afectivă și semantică. La 6 ani grația mișcărilor se estompează în favoarea forței. S -a
demonstrat experimental că îngră direa acțiunii cu obiectul se asociază cu sărăcirea cunoașterii
lui.Acționând cu obiectul, copilul își extinde și îmbogățește cunoașterea. Pe măsura consolidării
conduitelor motorii, preșcolarul se detașează de mediu, se individualizează.
1.10. Formarea și educarea personalității
Spre deosebire de antepreșcolaritate(care este perioada debutului
personalității),preșcolaritatea este perioada formării inițiale a personalității.
Copilul va incepe să se detaș eze de c âmpul perceptiv,să prezinte o mai mare organizare ș i
stabilitate a comportamentelor.La aceasta vârstă apar modific ări la nivelul fa ctorilor stimulatori
ai activității.La copiii mici acești factori sunt de natură biologică,legă turile di ntre ei sunt stabilite
din afară,de că tre adult în cursul desfașură rii comportamentului,ele nu sunt încă ierarhizate.De
aceea ,antepreșcolarul prezintă comportamente contradictorii.
La preș colar ,locul motivelor biologice este luat treptat de motivele și trebuinț ele
sociale.Comportamentele vor deveni unitare,coeren te.Așadar,ierarhizarea ș i stabil irea motivelor
constituie condiția esențială a formării personalității preșcolarului,în lipsa lor,copilul regresâ nd
spre comportamente reactive..
Cele mai importante achiziții la nivelul personalității preș colarului sunt:for marea conștiinț ei
morale,socializarea conduitei ,și extensia ”eului”.
1.11. Formarea conștiinț ei morale
Conștiința morală este strâns legată de imaginea de sine.Copilul își formează imaginea de
sine prin preluarea ei de la părinți:atitud inile,exigenț ele,interdicțiile părinților.Conștiința morală
a preș colarilor include unele eleme nte psihice cum ar fi:reprezentările,noțiunile și judecățile
morale care se formează treptat.
Specifice pentru conștiința morală a preș colarului sunt:
-judecăț i morale cu caracter intuitiv;
-codiț ii mo rale pozitive mai apropiate decâ t cele negative;
-condiț iile mora le ale altora mai apreciate decâ t ale personale;
13
-aprecieri morale formate în bun -rău sau alb -negru;
-normele morale mai afective decât cele raț ionale;
Piaget consideră că există un paraleli sm între constituirea conștiinței logice și conștiinț ei
morale.
Relaț iile de cooperare ,bazate pe respect ,pe reciprocitate sun t superioare conduitelor
constrângătoare,care promovează respect ul unilateral,supuner ea necondiționată la normă.Prima
generează independența spiritului,autonomia morală,cealaltă supunere,dogmatism intelectual ș i
egoism moral naiv.
Conștiința morală autentică va fi o achiziț ie mult mai tâ rzie a adolescentului.
1.12. Socializarea conduitei
Conduita se socializeaza î ntr-un context soc ial,relațional.Preșcolarul din grădiniță dar și cel
rămas în familie,intra în rela ții cu alții mai mari decâ t el,sau cu cei de o seama cu ei,trăiește noi
experiențe sociale,experimentează direct un număr mare de conduite interrelaț ionale.
În aceste condiț ii,el este forțat să facă salturi de la existența solitară,la cea colectivă.Evoluția
sociabilității poate fi cel mai bine pusă în evidentă prin modul în care preșcolarii realizează
percepț ia altora.Pe la 3 ani, altul poate fi conceput ca o ameninț are,ca pe c ineva care îl poate
deranja ,care îi poate lua jucăriile.De aici,certurile și conflictele între copii.La 4 ani,celă lalt poate
deveni obiect de identitate ,de aici și dorința de a acționa ca celălalt uitând de propriile sale
activități.Puțin mai tâ rziu apar e dorința de a întrece o altă persoană .Abia,la 5 ani un ”altul”este
perceput ca pa rtener egal de activitate,dorințele acestuia fiind luate î n considerare.
Cooperarea este însă slab conturată la preșcolar,confu ză,abia în stadiul urmă tor devenind mai
clar nu anțată.Se formează și unele trasă turi de car acter.Factorul care le generează îl constituie
modul de soluționare a contradicț iilor.
Socializar ea conduitelor copiilor ,apariția unor trăsături de caracter ar e loc în contextul jocului
și al activităț iilor ob ligatorii,când relațiile interpersonale ș i cele de grup sunt principale
modalități de relaționare.La diverși autori întâ lnim doua forme de socialitate a preș colarilor:
-sociabilita tea(adaptarea sociala) -se referă la posibilităț ile generale ale copiilor de a face față
dificultăților și cerințelor din ambianța socială ,latura pasivă a conduitelor sociale.
14
-capacitatea sociala -concretizată în autonomie,inițiativă,puțină de a face ceva(a telefona,a
mulțumi,a proteja copii mai mici)
Educarea sociabilităț ii se f ace prin încredinț area unor sarcini si responsabilitati soc iale ,prin
antrenarea copiilor în jocuri și activităț i colective sau prin recompensarea lor pozitivă .
1.13. Extensia ”eului”
Psihologul american G.W.Allport ,care a studiat procesul elaboră rii ont ogenetice a
”eului„,arată că până la 3 ani copilul parcurge trei mari etape:
-simțul eului c orporal(bazat pe sesizarea de că tre copil a diferitelor părți ale corpului sau și
configurat cu precădere în situațiile de boală ,de durere).
-simțul unei identităț i de sine continue(care se dezvoltă odată cu apariț ia limbajului ,a folosirii
propriului nume,a unor obiecte de imbracaminte ce apartin copilului).
-respectul față de sine ș i mandria(caracteriz at prin dorinta copilului de a îndeplini singur o serie
de acțiuni,fapt care îl ajută să se simtă autonom și separat de alț ii)
Chiar dacă antepreșcolarul face progrese,el nu reușește să se separe de mediul să u ,este
demonstrat de ”deperso nalizarea„lui,„de pierderea identității de sine„,constatabile în joc,câ nd el
se simte a fi ”un obiect”,„un animal”,„o altă persoană ”.
La vârsta preșcolarităț ii,toate aceste procese se perfecționează,astfel că simț ul corporal devine
mai fin,separarea de alții capată consistență.La această vârstă ,Allport mai adaugă înca două
aspecte importante legate de personalitat ea copilului:extensia eului(simțul proprietății) și
imaginea eului(început rudimentar de conștiință ).
15
Capitolul 2
Rolul mijloacelor ludice in dezvoltarea psihoafectivitatii
2.1. Jocul -activ itate fundamentală î n grădiniță
În grădiniță,jocul are un rol important î n activitatea cop ilului deoarece satisface dorința de
manifestare și independență .
Jocul este metoda pe care toți copiii o folosesc pentru a înțelege lumea din care fac parte,pentru
a-și înțelege trecutul și pentru a putea să se pregătească pentru viitor,este o modalitate prin care
aceștia exprimă ceea ce trăiesc, la un anumit moment.
Jocul este limbajul universal al copilăriei, atât al celor care întâmpină dificultăți, cât și al celor
cărora dezvoltarea e armonioasă. Originea jocului este pentru copil decalajul dintre cerințele
mediului extern și posibilitatea copilului de a le face față, decalaj ce se rezolvă prin activitatea
ludică în care trebuința copilului de a acționa asupra realului se îmbină cu formarea și
dezvoltarea procedeelor de acțiune.8
Avem răspunsurile unor psihologi si pedagogi referitoare la întrebările “de ce se joacă copilul?”
sau “ce rol îndeplinește jocul în viața copilului?”, răspunsurile fiind diferite în funcție de propria
părere filozofică. U nii pedagogi și psihologi l -au considerat o activitate instructivă .(St. Hall),
alții,un mijloc de a consuma surplusul de energie(S pencer, Schiller), iar alții, ca un un exercițiu
pregătitor pentru viața de adult (K.Gross). Răspunsul adecvat la aceste întrebări pornește în
explicarea jocului pornind de la trăsăturile psihologice ale copilului. Copilul este ființă foarte
activă și aces t activism are o explicație de natură fiziologică; neastâmpărul propriu copilului este
determinat de predominarea relativă a proceselor excitative asupra celor inhibitive, de slaba
dezvoltare a formelor condiționate de inhibiție.
“Jocul este singura atmosf eră în care ființa sa psihologică poate să respire și în consecință poate
să acționeze. A ne întreba de ce se joacă copilul înseamnă a ne întreba de ce este copil, nu ne
8 Google.ro
16
putem imagina copilăria fără r âsetele și jocurile sale”, spune Eduard Clapared în Psi hologia
copilului și pedagogia experimentală.9
Pentru copil, jocul este, în esență, o modalitate de investigație și cunoaștere a lumii reale, o pre –
învățare, un spațiu de satisfacere a dorinței firești de manifestare și independență, un mijloc de
comunica re. Copilul se implică în joc total. El își antrenează spontan și voluntar în joc toate
posibilitățile fizice, intelectuale, afective, jocul reprezentând astfel un mijloc de realizare de sine
și de formare a eu -lui. Dincolo de acestea, pentru copil, jocul este o sursă de plă cere,deoarece el
presupune eliberarea de realitatea constrângătoare și libertatea de reflectare și transformare în
manieră personală a acesteia. Jocul începe și se încheie, el este limitat în timp și spațiu, ceea ce
conferă celui implica t, copilului, un sentiment de securitate. La copii jocul este o realitate
permanentă.10 Copilul se joacă cea mai mare parte a timpului și pe măsura creșterii și dezvoltării
sale, jocul devine totmai complex și mai divers, influențând și subordonând toate ce lelalte acțiuni
de viață, interese și preocupări. Ceea ce caracterizează jocul sub aspectul conținutului său nu este
flexibilitatea, rigiditatea ci, mai degrabă, valabilitatea. Pentru copil jocul apare ca o
disponibilitate, o activitate lipsită de utilitat e practică, deci gratuită.Exersarea disponibilităților
ludice, pentru copil, prezintă un interes vital.11
2.1.1. Definirea conceptului de joc
Marii creatori ai lumii susțin că jocul s -a născut înaintea omului,pentru că a fost nevoie de
jocul metaforic”n untire” ca încreatul să se transforme în creat.Î n Antichitate s -a arătat faptul că
arta seamănă cu jocul și orice creaț ie imita imaginea lumii;arta creează o nouă lume cu ajutorul
jocului.
Specialiștii din domeniul educaț iei pedagogice,psihologice,fiziologi ce,fizice(Emil
Planchard,A.Rey,E.Claparede,Johan Huizinga) au consi derat jocul ca o forma exclusivă de
exprimare a comportamentului copiilor.
Maria Montessori considera că ”este munca copilului,atrăgând în felul acesta atenția asupra
efortului pe care î l depune c opilul î n joc”.
9 Claparede Eduard”Psihologia copilului si pedagogia experimentala”Ed.Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1975.
10 Huizinga, J., 1998, pag. 50 -51.
11 psihop edagogie si teoria si metodologia jocului .pg 130 -131. didactic , numar tematic
17
E.Erikson considera jocul ca f iind un instrument prin care acționează copiii.
J.Piaget considera că atunci când un copil se joacă pune în miscare toată capacitatea de
stăpânire și influențarea realităț ii.
J.Chateau apreciază că la vâ rsta fo arte mică ,jocul constituie motorul de declanș are a
comportamentului ludic și anun ță trezirea personalitătți prin implicaț iile determinate de
organ izarea grupului:ordinea,regula și disciplina în grup”Copilul își arată î n joc de asem enea
inteligența,voinț a,car acterul dominator,într -un cuvâ nt personalitatea”12.
Sub aspect gen eral asupra a ceea ce reprezintă jocul în viața și activitatea oamenilor,în viața
copiilor preș colari,putem desprinde urmatoare defini ție a jocului:”Jocul este o ac tivitate specific
umană ,domina ntă în copilărie,prin care omul își satisface imediat,după posibilități,propriile
dorințe,acționând conștient și liber în lumea imaginară ce și -o creează singur.” Și când ne
referim la ”om”avem î n vedere caracterul universal a l jocului,surprins foarte bine de Ursula
Șchiopu în afirmația”De fapt,omul se joacă la toate vârstele.Chiar și la vâ rsta a treia.”13
Din perspectivă pedagogică, jocul este considerat un mijloc de instruire, o formă de educație,
o modalitate pedagogică – terapeutic, având astfel o varietate de semnificații de natura
constructivă. Prezentate sintetic, acestea subsumează o serie de funcții care sunt complementare
cu cele ale fenomenului educațional în ansamblu.14(dupa Stan.C 2000)
● Funcția adaptivă ce se ma nifestă prin asimilarea realității fizice și sociale și prin acomodarea
eu-lui la realitate. În joc copilul preșcolar transpune impresii dobândite în mediul extern, fizic si
social reusind astfel sa interiorizeze realitatea și să se adapteze la un nivel p rimar cerințelor
acesteia.
Pe parcursul vârstei copilăriei mijlocii se poate observa o creștere a capacității copilului de a
transpune rapid și concret în joc elemente ale realității: roluri, conduite, acțiuni, obiecte, și de a
prelucra și reflecta cu o m are profunzime aspecte mai ample ale mediului înconjurător.
Un eveniment precum construcția uni magazin modern, a unui aeroport, a unei șosele, etc.
influențează din primul moment conduita copiilor.
Ei își atribuie niște roluri de ”director”,” sef de șa ntier “,” constructori”, pe o arie relativ largă,
12 J.Chateau(1970).”Copilu si jocul„.Ed.Didactica si Pedagogica.Buc.p153
13 U. Șchiopu, E. Verza, 1981, p.28
14Educatia -Plus nr 4.Ed.UAV,Arad,2006,pg.131
18
țin sub observație “evenimentul” și îl “construiesc”, înnumeroase variante, trecându -l în
repertoriul de joc, unde poate să dureze chiar mai mult timp după ce a dispărut calificativul de
“eveniment”.
Dacă la începutul vârstei preșcolare, trăirile realității prin joc sunt totale, în sensul în care
copilul nu distinge între situația reala și cea imaginară,pe măsură ce copilul devine conștient de
propria lui persoana și de modelul pe care îl imită, cele două p lanuri ale realității și ficțiunii se
delimitează. Aceasta însemnând că implicarea jocului ce transpune impresii reale este mai
superficială. În joc copiii își modelează activ admirațiile, am putea spune că real,aici în joc, ei
intră deplin în stăpânirea unor scheme de acțiune și raportare.
Aceasta înseamnă și un început de constituire a eu -lui. Jocurile colective la preșcolari
favorizează discriminarea eu -tu-el. Acțiunile sunt coordonate între parteneri conform unor reguli
prestabilite.
Preșcolarii învaț ă să-și stăpânească tendințele ce contrazicmomentul jocului, să -și subordoneze
motivele pe baza altora superioare și sunt conștienți de propriile dorințe pe care le obiectivează
prin scopuri.
Jucându -se preșcolarul experimentează roluri ce se suprapun c u propriul eu și se exersează pe
el însuși ca agent activ și nu doar reactiv al mediului, fapt ce îi va asigura treptat adaptarea și
înțelegerea lumii reale.15
● Funcția formativă. –Jocul preșcolarului este un mobil al dezvoltării cognitive, afectiv –
emoțion ale, psihomotorii și de modelare a personalității.
Cunoașterea prin experiența directă, pe care o asigură jocul,presupune implicarea calităților
perceptive, a abilităților de reacție, a capacităților de raționare, și a posibilităților de comunicare,
ce su nt exersate și îmbogățite în plan cantitativ și calitativ. Jucându -se cu diferite obiecte,
materiale, în special cu jucării,copilului i se dezvoltă senzațiile și percepțiile vitale, tactil –
kinestezice,auditive. Copii vor percepe mai bine forma, culoarea, m ărimea, greutatea,
distanța, etc. În multe jocuri, copilul este pus în situația de a desena, construi sauconfecționa
diferite obiecte. Aceste jocuri sunt precedate de acțiuni(desfășurate tot sub formă de joc) de
15 Idem 12
19
analiză și sinteză a însușirilor obiectivelo r în mod direct, nemijlocit. Pe această cale se vor
dezvolta reprezentările. Fără ele, copiii n -ar putea construi nimic în cadrul jocului.
Curiozitatea și gândirea care -l stimulează în joc sunt parte integrantă din plăcerea lui de a
descoperi, de a învăța. Prin joc copilul se aventurează în necunoscut, încearcă să vadă cât poate
să construiască de î nalt un turn din cuburi,cate ob iecte diferite poate modela din plastilină (lut)
testând astfel și materialul de joc și pe sine.16
În fața problemelor adesea reale pe care le impune jocul, copiii au ocazia de a -și exersa
capacitatea de analiză a posibilităților de rezolvare și de punere în practică a soluțiilor optime.
Jocul stimulează fantezia, (jocurile de rol), imaginația reprodu ctivă și creatoare este un mijloc
de dezvoltare a flexibilității și spontaneității. Jocul presupune relaționarea copilului cu obiectele
și partenerii de joc, uneori această relaționare având un caracter competitiv.
Prin joc se dezvoltă personalitatea preșcolarului/școlarului, prin crearea și rezolvarea
progresivă a diverselor contradicții:
-între libertatea de acțiune și conformarea la schema de joc;
– între dorința de joc și pregătirea prealabilă necesară;
-între imitație și inițiativă;
– între repe tiție și variabilitate;
– între ceea ce este parțial cunoscut și ceea ce se cunoaște bine;
– între absența vreunui rezultat material util și bucuria jocului;
– între operarea cu obiectele reale și efectuarea de acțiuni simbolice;
– între emoțiile dictate d e rolul îndeplinit și emoția pozitivă provocată de participarea la joc.
Prin joc se stimulează la preșcolari/școlari procesele afectiv –motivaționale și atitudinale în
sensul îmbogățirii trăirilor afective, a dobândirii capacității de stăpânire a emoț iilor.
● Funcția informativă. Prin intermediul jocului, preșcolarul achiziționează informații, noțiuni,
concepte necesare înțelegerii lumii reale.
16 Educatia -Plus nr 4.Ed.UAV,Arad,2006,pg.132
20
Investigând realități fizice diverse, copilul manipulează, ordonează,clasifică, măsoară, se
familiarizează cu proprietățile diverselor lucruri. În același timp el dobândește cunoștințe despre
greutate duritate, înălțime,familii de obiecte.17
● Funcția de socializare – presupune exersarea prin joc și asimilarea în plan comportamental a
exigențelor vieții sociale.
Jocul oferă preșcolarilor / școlarilor ocazii numeroase de explorare a unor concepte precum cel
de libertate, implicat în multe din activitățile ludice. Un aspect important al socializării prin joc
este tendința preșcolarului / școlarului de a -și apăra și a firma individualitatea, alături de nevoia
de a se integra social.
● Funcția de relevare a psihicului -copilul transpune în joc trăiri, sentimente,intenții neîmplinite
în real, atitudini. Activitatea psihică a preșcolarilor se caracterizează printr -o pronunț ată
emotivitate: percepția, memoria, atențiasunt orientate încă spre aspectul exterior, atractiv, al
lucrurilor.
Conținutul jocului,precum si caracterul acestuia este dat de o serie de factori de influența dintre
care ce i mai importanți sunt:
– Nivelul de zvoltării sociale,de control ș i intelectuale a conștiinței de sine și de altul. Aceste
variabile influențează modul de alegere a principalelor elemente ale jocului: rolul ,scopul,
subiectul ș i regulile , gradul de interacțiune cu ceilalți în timpul jocului, măsura în care copilul
poate face diferența dintre realitatea și ficț iunea în cadrul jocului.
– Modul ,experiența de viață al preș colarului și impresiile oferite de mediul ambiant.
– Ilustrarea în joc a modelelor dintre adulți a relaț iilor sociale.
– Contextul,mediul si echipamentele in care are loc jocul. Preșcolarul a re nevoie de educatoare
pentru a asigura unele condiții legate de timpul pentru activitatea ludică, spațiul și echipamentul
necesar, un mediu stimulant, cât și atitudinea pozitivă educa torului față de activitatea de joc.
Vârsta preșcolară este o perioadă de evoluție dramatică a conduitei ludice, deoarece acum are
loc o diversificare și aprofundare a categoriilor de joc abordate, care nu se mai regăsește în nici o
altă perioadă de vâ rstă. Direcția de evoluție a activităților ludice la preșcolari sunt:
– Varietatea formelor de joc;
17 Idem 13
21
– Evoluția elementelor structurale ale jocului și modificarea structurii jocului în ansamblu prin
apariția de noi elemente: subiectul, scopul, regulile, rol urile;
-Evoluția comportamentului de relaționare pe parcursul activității ludice;
– Evoluția capacităților copilului de a disocia între planul real și cel imaginar pe parcursul
jocului.
Voi analiza în continuare evoluția activității ludice pe perioada preșcolară luând drept criterii
natura principalelor elemente ale jocului: relaționarea, scopul, subiectul, regulile, rolurile și
atitudinea față de jucărie.
2.1.2. Caracteristicile activi tății ludice la 3 -4 ani
-Antrenarea copilului în jocul solitar, observativ și chiar paralel ;
-Neimplicarea în joc a copilului care se joacă singur sau în apropierea altor copii având jucării
asemănătoare sau identice;
– Jocul în care se joacă copilul nu a re un scop anume;
-Tema aleasă pentru joc este din cadrul familiei sau al grădiniței,impresii puter nice sunt
dobândite î n aceste medii de viață;Temele acestea pot fi cu acțiune izolată (legănăm
păpușa,mergem cu mașina)acțiuni în care nu se crează o legătură strânsă și firească.
– Jocuri le cu roluri nu sunt predominante . Într-o activitate ludică rolurile sunt puține,de cele mai
multe ori singulare.
– Preocuparea pentru regulile jocului lipsește;
-Pentru a -și alege jucăriile ,copiii țin cont de forma,culoarea și sunetul pe care aceasta îl are.
Jocul poate fi determinat de jucăriile pe care acesta le are la îndemână. De exemplu:un băiețel cu
o mașină este șofer,iar o fetiță cu o păpușică în mână este mama.
La vârsta de 3 -4 ani,jocul este unul simbolic deoarece co piii își aleg un rol fără a -l îmbogății pe
parcursul derulării lui.
2.1.3. Caracteristicile activității ludice la 4 – 5 ani
– Intervine relaționarea între copii,se joacă unii cu alții,jocul devenind sociativ;
22
– Pe parcursul întregului joc,scopurile nu se conturează,sunt implicite .De aceea ,la această vârstă
nu putem vorbi de o stabilitate a unui subiect de joc ,nu se pot coordona acțiunile de joc în
scopul finalității;
– Temele alese pentru joc au o întindere mai mare si mai complexă,ce tine nu doar de experiența
trăită în familie sau grădiniță,ci si de programe TV , de alte persoane,sau lecturi ascultate;Un
exemplu îl avem în jocul”de -a magazinul”.
– Rolurile sunt roluri cu sarcini monotone, pe care reușesc uneori să le facă mai interesante ,prin
inițiat ive proprii . Astfel ‘mama’ în timp ce gătește cântă un cântecel, ‘șoferul’, spală și repară
mașina, etc.
– Copiii sunt preocupați pentru concordanța jocului cu realitatea transpusă în joc, a acțiunilor
ludice și a succesiunii acestora, pentru desfășurarea jocului în ordine fără ca cineva să acapareze
jucăriile sau să existe un singur jucător;
-Se realizează deprinderea de a se juca ordonat,organizat si de a urmării desfășurarea întregului
joc;
2.1.4. Caracteristicile activității ludice la 5 – 6 ani
– Copiii cooperează î n îndeplinirea unor sarcini ce se stabilesc de comun acord ,jocul începe să fie
cooperativ .. Apar relaț iile între grupele de joc ,se preocupă de materialele necesare,de organizarea
jocului si de coordonarea acestuia pe parcurs;
– Copiii pot d eprinde o finalitatea asupra jocului si pot stabili un plan în vederea atingerii
acesteia implicând un demers coerent a întregii activități ludice;
– Se poate observa o oarecare detașare de teamă(de locul unde este plasată acțiunea jocului):”de –
a școala,„de -a grădinița”„de -a cabinetul medical„.
– Distribuirea rolurilor și responsabilităților se realizează și în pregătirea jocului(confecționarea
jucăriilor,amenajarea spațiului de joacă),nu numai la începutul sau pe parcursul acestuia; Ex:
aranjarea sc ăunelelor sub forma unui cerc, confecționarea unor fructe și legume pentru jocul ”la
piață” .
-La această vârstă înțeleg și aplică regulile jocului,realizează că nerespectarea acestora duce la
sancționarea și eliminarea din joc ;
23
– Se pre ocupă de confecț ionarea unor jucă rii în funcție de jocul ales (un fluier pentru a fi arbitru,
o tarabă pentru vânzător, etc.Sunt capabili de a renunța la o jucărie în favoarea unui alt copil,sunt
capabili să folosească o jucărie de rând într -un grup de j oacă.
– Locul dominant nu mai este ocupat de joc;
– Jocul este complex,conținutul acestuia este foarte bine organizat până în cele mai mici
amănunte.
– Rolurile jocului sunt bin e precizate și respectate pe întreg parcursul jocului.
– Regulile sunt simple ș i concrete pentru fiecare caz în parte ,sunt bine precizate si sunt
respectate pe parcursul desfășurării lui;
– Preșcolarii agreează jocurile și activitățile didactice organizate sub formă de joc, în grupuri
mici, dar sarcina jocului poate cădea pe locul do i pentru că ei sunt prea concentrați pe respectarea
regulilor sau de spiritul de echipă .
Nu există o anume rețetă a jocului, pentru fiecare preșcolar semnificația jocului este unică și
depinde de momentul pe care acesta îl traversează ;
”Copilul trăie ște în lumina fericită a jocului, spiriduș ce preface zilele în sărbătoare și viața în
minune. Jocurile împrospătează inima, le înflorește gândul, îndulcește buzele cu zâmbet, aprinde
în ochi lumina râsului și varsă în trup vlaga zburdălniciei „.(după S.Bivolaru).
2.2.TIPURI DE JOCURI :
De-a lungul timpului,în literatura pedagogică de specialitate s-au stabilit unele caract eristici și
funcții ale jocurilor,realizând faptul că într -un singur joc nu trebuie să apară toate aceste
caracteristici de trecere de la joc la informații și de la joc la învățare.
Sunt și caracteristici generale ca:
– jocul este voluntar,au todeterminat,eliberat de constrângeri și de seriozitatea cotidiană ,
-duce la activarea fanteziei copiilor;
-permite prelucrarea datelor din experiența cotidiană ;
24
-angajează procese de învațare ce pot fi importante pentru dezvoltarea cognitivă,socială si
psihomotorie;
-Jocul are un anumit scop,dar permite modificări,finalul său fiind apoi imprevizibil;
-tine cont de reguli,produce placere,dar s i teama;
Lăsând la o parte aceste caracteristici,jocul este o sursă de plăcere,el presupune o libertate de
reflecție ,o eliberare de realitate,o transformare personală;
Jocul incepe si se incheie,el este limitat in timp si spatiu,ceea ce confera celui impli cat un
sentiment de securitate;creeaza o ordine in realitatea dezordonata,este frumos si presupune
placerea data de obtinerea succesului18.
În literatura de speci alitate sunt cunoscute m ai multe încercă ri de clasificare a jocurilor, si
mai simple si mai complexe, dupa un criteriu sau dupa mai multe, având la bază scheme de
sondaj longitudinal sau sondaj transversal.
W.Stern distinge două tipuri de jocuri ținând seama de unii factori interni (jocuri indiv iduale)și
externi (jocuri sociale).
Eduard Cla paréde, inspirandu -se din lucră rile lui K. Gros s, a împă rțit jocurile î n:
– jocuri(cu funcții generale );
– jocuri (cu funcții speciale ),
– jocuri senzoriale;
– jocuri motorii;
– jocuri psihice.
Prin jocurile senzoriale, Claparéde a grupat toate ti purile de jocuri care antrenează capacităț ile
senzori ale; jocurile motorii antrenează îndemânarea, coordonarea mișcărilor, agilitatea ș i jocurile
psihice sunt:
– jocuri intelectuale – care solicită o activitat e intelectuală (antrenând gândirea, fac
comparaț ii);
18 Huizinga,1998,p50 -51
25
– jocuri afective – provoacă emoț ii (de durere, estetice .)
Charlotte Bühler, a facut o altă clasificare a jocurilor, î n cinci grupe:
1. jocuri funcț ionale (senzorio -motrice);
2. jocuri i luzorii (de ficț iune);
3. jocuri receptorii (de consum, c omplementare, participare pasivă – poveș tile);
4. jocuri de construcț ie;
5. jocuri colective.
Această clasificare, chiar dacă este mai mult sau mai puțin convențională, ține seama de
influența jocului în planul dezvoltă rii senzoriale, motrice, intelectuale ș i chiar afectiv –
caracteriale (sociabilitatea – în jocurile colective).
O altă clasificare interesantă a jocurilor a făcut -o Decroly – jocurile raportându -se la dezvoltarea
percepț iilor senzoriale ș i aptitudinii motorii (jocuri vizuale cu culori, forme):
– jocuri de inițiere aritmetică (noț iunea de timp);
– jocuri de inițiere în lectură ;
– jocuri de gramatică și înț elegere a limbajului .
O clasificare pri n care se face pentru prima dată încercarea de a ră spunde problemelor
metodologi ce ale clasificării aparține psihologului elvețian Jean Piaget. El defineș te jocul drept o
activita te prin care copilul se dezvoltă în conformitate cu etapele formă rii sale intelectuale –
etape marc ate prin trei tipuri succesive de "structuri mintale" :
– scheme senzorio -motrice;
– scheme simbolice;
– forme raționale (socializate) ale gâ ndirii.
La baza clasifică rii, pune trei structuri genetice în funcție de care evoluează jocul: exercițiul,
simbol ș i regula :
26
– jocuri – exerciț iu;
– jocuri simbolice;
– jocuri cu reguli.
S-ar mai putea aminti ș i un alt criteriu, acela al poziției copilului î n timpul jocului:
– jocuri de mișcare(jocuri motrice),urmăresc dezvoltarea calităților,pr iceperilor ș i deprinderilor
motrice
– jocuri sedentare .
O clasificare unanim acceptată a jocurilor este greu de realizat. Pentru elaborarea unei clasificări
acceptabile este necesară selecta rea criteriilor, pe de o parte ținând seama de sarcinile educă rii
multilaterale a preșcolarilor, iar pe de altă parte, de ponderea influenț ei forma tive a jocurilor
asupra dezvoltă rii psihice generale a copilului.
În funcț ie de aceste considerente, pedagogia generală clasifică jocurile în urmă toarele trei
categorii:
a) jocuri de crea ție;
b) jocuri de miș care;
c) jocuri didactice .
Această clasificare corespunde în cel mai înalt grad sarcinilor dezvoltă rii fizice, intelectuale,
morale ș i estetice ale copilului, jocurile didactice fiind numeroase , clasificarea se face dupa două
criterii, în funcț ie de:
a) conținut;
b) material didactic .
În general, în dependenț a de aceste criterii, deosebim mai multe feluri de jocuri didactice.
După criteriul conț inutului, joc urile didactice pot fi grupate î n patru categorii:
1. jocuri didactice pentru cunoașterea mediului înconjură tor, pentru dezvoltarea
limbajului și comunică rii;
2. jocuri didactice pentru însuș irea limbii materne;
27
3. jocuri didactice pentru numărat ș i socotit;
4. jocuri didactice muzicale.
1) Jocurile didactice pentru cunoașterea mediului înconjurator se clasifică la rândul lor după
conținut î n:
a) jocuri di dactice cu referire la cunostințele despre natură :
– animale: "Stiți unde trăieș te?"; "Caut ă mama sau puiul"; "Cine a venit?".
– anotimpuri: "Ce se potriveș te?", "După oricine cine vine?".
b) Jocuri didactice referitoare la mediul ambiant apropiat:
– obiecte de uz personal – individual: "Săculeț ul fermeca t" "Să servim păpuș a";
– jucării: "Cu ce mă joc?";
– mobilier: "Să facem ordine în camera păpuș ii";
– îmbrăcă minte: "Să îmbrăcăm păpuș a".
c) jocur i didactice referitoare la cunoștințe despre om ș i activitatea sa:
– corpul omenesc: "Ce face păpuș a?"Ce face copilul?".
-activitatea oamenilor: "Ghiceș te ce face mama?" , "Spune ce fac?"
.- unelte ș i produsul muncii : "Ghiceș te la ce m -am gandit" , "Cu ce a fost lucrat?".
– meserii sau meseriaș i:"Cine a trimis scrisoarea ?” "Cui trimit scrisoarea?".
d) jocuri didactice pentru cunoașterea și precizarea însușirilor obiectelor lumii î nconjuratoare:
– culoare: "Să așezăm flori în vază "; "Fluturii vin la flori".
– mărime: "Gaseș te obiectul potrivit!".
– forme: "Cine are aceeași figură ?"
e) jocuri didactice pentru însușirea reprezentărilor spațiale ș i de timp:
– reprezentări spaț iale: "Spune unde sunt?” "Unde sunt jucă riile?"
28
– reprezentă ri de timp : "Când se întâmplă ?"
2) Jocurile didactice pentru î nsusirea limbii materne se impart după conținut î n:
a) jocuri didactice pentru alcătuire de propoziț ii simple sau dezvoltate : "Ce ș tii despre mine?"
b) Jocuri didactice pentru însusirea corectă a structurii gramaticale: "Cine face, ce face? "Spune
ce face? "Răspunde repede si bine" "Eu spun una, tu spui multe" "Cine este, cine sunt?"
c) Jocuri didactice pentru realizarea analizelor fonetice: "Câte cuvinte am spus?" , "Jocul
silabelor" , "Jocul sunetelor" , "Cuvinte, silabe, sunete" .
d) Jocuri didactice pentru dezvoltarea vorbirii coerente, fluente, expresive,
dialogate: "Telefonul”, "Robotul" , "O discuție î ntre prieteni"
3) Jocuri didactice pentru activităț ile matematice :"Spune ce sunt?" , "Mare sau mic?" , "Repede
si bine?”, "Al câtelea brad lipseș te?"19
Jocuri folosite la matematică,exemple:numere încrucișate,enigme matematice,cuvinte
încrucișate,trucuri și glume matematice,probleme amuzante,paradoxuri,labirint,Careu
Magic,Tangram,Sudoku,Cubul Rubik.etc.
Integrarea copiilor în sistemul cerințelor impuse de școală se face treptat, evitându -se acea
ruptură care se creează între grădiniță și noua activitate, cu multiplele ei forme.
Exemple :
Caută -ți căsuța
SCOP:verificarea însușirii cunostințelor copiilor privind denumirile formelor și culorilor
predate:formarea priceperii de a compara după criteriul formei și al culorii
MATERIAL:pentru fiecare copil câte o căsuță confecționată din carton care are pe partea de sus
lipită o figură geometrică de o anumită cul oare, uși pe care sunt desenate figuri geometrice de
diferite culori.
DESFĂȘURAREA JOCULUI: În fața grupei pe flanelograf se află mai multe căsuțe
confecționate din carton care au pe partea de sus lipită o figură geometrică de o anumită culoare.
19 Currculum pentru invatamantul prescolar 3/6/7ani MECT
29
La semnalu l educatoarei fiecare copil caută ușa potrivită, pe care sunt desenate figuri geometrice
de diferite culori. După ce fiecare căsuță are ușa potrivită, se cere fiecărui copil să denumească
forma și culoarea pe care o au figurile lipite pe căsuță și ușa sa.
Câștigătorii jocului vor fi cei care găsesc în mod corect ușa și care indică forma și culoarea
figurii respective. La confecționarea ușilor se va avea în vedere ca aceeași formă și culoare să nu
o aibă mai mulți copii.
Joc cu bețișoare
SCOP: fixarea reprez entărilor despre figurile geometrice; dezvoltarea atenției
MATERIAL: 20 de bețișoare pentru fiecare copil
DESFĂȘURAREA JOCULUI: Fiecare copil are în față grupa de bețișoare. La semnalul
educatoarei toți copiii trebuie să combine bețișoarele în așa fel încâ t să formeze figuri geometrice
cunoscute de ei (triunghi, pătrat, dreptunghi)
Câștigă cel care a terminat primul, executând corect figurile geometrice.
Constructorii
SCOP: consolidarea cunoștintelor cu privire la figurile geometrice; dezvoltarea imaginație i
creatoare
MATERIAL: trusa cu figuri geometrice
DESFĂȘURAREA JOCULUI:
Educatoarea cere copiilor, spre exemplu, să scoată din trusă: un dreptunghi mare, două pătrate
mici și un triunghi mare. Cu aceste piese, copilul care reușește să construiască primul o casă, este
câștigătorul. Drept răsplată este chemat la tablă să deseneze o casă la fel cu cea construită de el.
La fel se pot construi și alte obiecte.
Ghicește unde s -a ascuns ursulețul?
SCOP: recunoașterea figurilor geometrice, folosirea corectă a denumi rii acestora, recunoașterea
culorilor.
MATERIAL: figuri geometrice (pătrat,triunghi,dreptunghi,cerc) de culori diferite; un jeton cu
ursuleț.
30
DESFĂȘURAREA JOCULUI: Figurile geometrice sunt aranjate pe flanelograf, iar într -un colț
al flanelografului stă ur sulețul. Pentru început educatoarea are rolul de conducător, care însă va fi
preluat de fiecare dată de copilul care răspunde corect, iar ceilalți sunt vânătorii.Conducătorul
jocului întreabă:
-Unde s -a ascuns ursulețul?
Copilul desemnat trebuie să răspund ă, după care figură geometrică s -a ascuns ursulețul de
vânător. Pentru ca răspunsul să fie corect trebuie să se precizeze și culoarea figurii geometrice.
Câte sunt?
SCOP: consolidarea deprinderii de numerotație; dezvoltarea atenției și a spiritului de abse rvație.
MATERIAL: cartonașe pe care sunt scrise cifre.
DESFĂȘURAREA JOCULUI: Educatoarea așează pe flanelograf un cartonaș care reprezintă un
anumit număr de desene. Copiii vor trebui să așeze pe măsuțe cartonașul care reprezintă numărul
de obiecte desenat e.
Ce urmează?
SCOP: formarea deprinderii de a număra de la 1 -10
MATERIAL: cartonașe pe care sunt scrise numerele de la 1 -10
DESFĂȘURAREA JOCULUI: Copiii sunt așezați sub forma de semicerc. Fiecare copil primește
câte un cartonaș.Un copil însă nu va primi, ci va trece în mijlocul cercului. Între timp ce copiii se
învârt în joc și rostesc "Dacă știi a număra, locul meu îl vei lua". Copilul din mijlocul cercului va
indica un anumit copil și -i va spune: "Numără mai departe". Copiii se opresc, iar cel indicat v a
trebui să iasă din cerc și să numere mai departe începând cu numărul imediat următor celui
indicat pe cartonașul său.De exemplu dacă pe cartonaș are cifra 7,va număra 8,9,10. Dacă
numără corect înmânează cartonașul său celui din mijloc, iar rolurile se inversează.
Cine sunt frații tăi?
SCOP: formarea deprinderii de a număra conștient de la 1 la 10; dezvoltarea atenției.
MATERIAL: cartonașe cu cifre 1 -10.
31
DESFĂȘURAREA JOCULUI: Educatoarea numește un copil căruia îi spune un număr, spre
exemplu 7, după car e întreabă:
-Care sunt frații tăi?
Copilul numit trebuie să indice fratele mai mic (6) și fratele mai mare (8).
Campionul
SCOP: dezvoltarea spiritului de observație și a memoriei; consolidarea cunoștințelor privitoare la
numerotație și cifre.
Material: jet oane cu cifrele 1 -10, foi de hârtie, creioane.
DESFĂȘURAREA JOCULUI: Fiecare copil are câte un creion, o foaie de hârtie și un număr de
jetoane cu cifrele 1 -10. Educatoarea prezintă un jeton cu un număr de obiecte pe el, după care îl
pune imediat la loc. Copiii trebuie să ridice jetonul care reprezintă numărul de obiecte care au
fost prezentate. Se repetă acest lucru cu un număr variat de jetoane, copiii trebuind să ridice de
fiecare dată jetonul care reprezintă cifra corectă raportată la jetonul prezenta t. Pentru complicare,
educatoarea prezintă jetonul ce reprezintă o anumită cantitate de obiecte, iar copiii trebuie să
scrie pe foaie numărul corect raportat la cantitate. La sfârșit se numără greșelile fiecăruia și se
face clasificarea în ordinea scrierii corecte.
Jocul numerelor
SCOP: dezvoltarea inteligenței practice
MATERIAL: cutia cu bețisoare
DESFĂȘURAREA JOCULUI: Cine poate descompune un număr în cât mai multe moduri. De
exemplu, pentru numărul 4: + + + ; ; +
; + ;
În organizarea acestor jocuri se are în vedere experiența acumulată de copii în construirea
unor mulțimi formate din obiecte din lumea înconjurătoare fructe, bile, pietricele etc., pe baza
unor proprietăți: formă, mărime, culoare. Copiii trebuie să cunoască diverse variabile ale acestor
atribute și pe baza lor să alcătuiască mulțimi: bile roșii , mere mari, cărți groase, etc.
32
După cum se știe, în învățământul preșcolar, toate activitățile se caracterizează prin
preponderența activităților libere (la alegere organizate sau sub fo rmă de joc). Iată de ce, în
vederea pregătirii treptate a copiilor pentru activitatea școlară este necesar să se asigure o gradare
progresivă a raportului dintre activitățile libere, independente și cele dirijate. Prin aceasta este
pregătit terenul pentru contactul cu acțiunile de învățare specifice muncii școlare din ciclul
primar, presupunând pe de o parte, spontaneitatea copilului, a spiritului de independență, iar pe
de altă parte, orientarea către activități constructive, folositoare instruirii și dezv oltării fizice și
psihice, permițându -i integrarea eficientă în regimul școlar.
Am ținut seama permanent că jocurile didactice organizate și desfășurate să fie un prilej
de:
– acumulare a unor cunoștințe noi sau de reactualizare a cunoștințelor dobândite
– divertisment și de activitate independentă, care să se desfășoare cu atât mai bine cu cât
este mai viu interesul pe care îl trezesc.20
4) Jocurile didac tice muzicale – pot fi grupate în mai multe categorii după conț inutul lor:
a) jocuri muzicale care se desfașoară după versuri – aceste jocuri constau în redarea ritmica a
unor versuri ;
b) jocuri muzicale care se desfașoară după o melodie cunoscută : ”Leaganul,”Coroana” ,
"Trenul” ,”În padure”.
c) jocuri de recunoaș tere a unor melodii .
După sarcina didac tica, unele jocuri didactice urmă resc veri ficarea sau sistematizarea
cunoștințelor însușite de copii. Î n acest caz, jocul constituie o activitate de verif icare si control al
modului de însusire a cunoștințelor și deprinderilor de că tre copii.
Ținându -se co nt de particularitățile de vârstă ale copiilor, sarcina didact ica a jocurilor didactice
diferă la cele trei grupe de copii de la simplu la complex.
Cel de -al doilea criteriu se orientează după materialul didactic folosit î n jocuri, indiferent de
natura co nținutului lor:
20Dumitru V.G.1995 , probleme si jocuri distractive pt copii;
33
1) jocuri didactice cu material:
a) jocuri cu material didactic (jucării didactice, jocuri de masă );
b) jocuri cu material ajutător (obiecte din natură ș i obiecte de
întrebuințare zilnică );
c) jocuri pentr u interpretarea unor povești și lecturi, precum ș i jocuri cu
număratoare, folosind jucă rii corespunzatoare (imagini,costume,siluete).
2) Jocuri didactice fără material sau jocuri orale :
a) ghicitorile (fără ilustraț ii);
b) jocuri cu alcătuire de propoziții ș i fraze;
c) jocuri de compunere de poveș ti;
2.3. ASPECTE D E PROIECTARE ȘI REALIZARE DIDACTICĂ
Pentru a putea fi realizate sarcinile in structiv -educative din grădiniță putem apela la o formă
de activitate atractivă pentru copii ș i anume jocul didactic.Acesta trebuie să îndeplineasca
urmatoarele cerinț e:
– instruirea copilului;
-precizarea cunostințelor despre mediul și lumea înconjură toare;
-să îmbine partea instructiv -educativă cu partea distractivă .
Deosebim jocu l didactic de celelalte activități din grădiniță prin forma lui
originală,specifică .Pentru a putea atinge ob iectivul,educatoarea trebuie să aibă un spirit și un
tact inventiv,precum ș i o maiestrie pedagogica.
PREGATIREA JOCULUI DIDACTIC
Pentru a fi eficient și pentru a se defășura în cele mai bune condiții,jocul didactic ,ca și celelalte
activități trebuie analizat și pregătit cu mult timp înainte.
34
Cele mai importante măsuri în pregă tirea jocului didactic sunt:
– planificarea jocurilor didactice;
– cunoașterea lor temeinică ;
– realizarea proiectului de activitate;
– confecționarea materialului didactic necesar;
– pregatirea copiilor pentru desfaș urarea jocului didactic.
Pentru a începe un joc d idactic trebuie să se țină cont de unele documente ce țin de planificare și
de proiectare a materialelor folosite pentru desfăsurarea jocului.Problemele ce apar de ordin
metodologic și organizatoric pot fi înlăturate cu o pregătire intensivă.
PLANIFICAREA JOCURILOR DIDACTICE
Pentru a putea înscrie jocurile didactice î n planificarile anuale si ca lendaristice trebuie avut î n
vedere scopul ce urmeaza a fi atins(prezentarea,verificarea ș i predarea cunostin țelor);
După activități ce au fost predate ,după însușirea unor cunoștințe și nu înainte se poate vorbi
despre planificarea unor jocuri didactice ce trebuie să fixeze cunoștințele. . De exemplu, jocurile
didactice: " "Ce -a gasit fetița ?", "Ce stim despre .?" trebuie planificate după observarea sălii de
clasă și după ce s -a făcut convorbirea cu tema ”jucăriile”.Cu o atenție sporită trebuie planificate
și jocurile didactice ce urmăresc verificarea cunoștințelor copiilor.De aceea,la jocul didactic”la
magazinul cu jucării”trebuie să planificăm activ itatea în sine după ce s -a vorbit în toate
activitățile în care s -au precizat noțiunile despre mărime,culoare,însusiri spațiale…etc
Jocurile didactice care au drept scop îmbogățirea vocabularului copiilor cu cuvinte noi trebuie
planificate în raport cu alte activități de predare .Acest lucru este necesar pentru transmiterea
graduală a cunoștințelor.Jocurile de corectare a defectelor de pronunție trebuie și ele planificate
cu multă atenție,având în vedere cerințele treptate ale copiilor.
Luăm ca exemplu j ocurile didactice car e trebuie completate cu propoziții fără subiect ce trebuie
să fie organizate î naintea celor care trebuie completate cu predicat ,sau acele jocuri care presupu n
sunete mai dificile de pronunțat de către copii trebuie să fie realizate î naintea jocurilor care
presupun pronunțarea unor sunete mai uș or de articulat de copii.De aceea ,planificare a jocurilor
35
didactice trebuie să se facă în funcție de sarcina urmarită și de activitățile ce se desfașoară în
grădiniță .
CUNOAȘ TEREA JOCURILOR DIDACTICE
Jocul didactic, având o structură complexă, trebuie studiat cu multă atenție î nainte de a fi
executat cu copiii,înainte de activitatea propriu -zisă.Jocul didactic se poate adapta la grupa cu
care se lucrează,el contribuie la îmbogățirea structuri i acestuia,și chiar la creearea de noi jocuri
prin care se rezolvă sarcina didactică prevăzută în programă.Jocul didactic,în sine trebuie să fie
accesibil ,sa fie atractiv pentru copii,sa le trezească curiozitatea și interesul.
Educatoarea cunoaște foarte bine sarcina jocului,acțiunea și regulile acestuia pentru a putea să -l
predea corect în activitatea de la clasă cu copiii.Dacă una din componentele jocului nu sunt
respectate,realizarea sarcinii nu poate fi îndeplinită și toată activitatea poate fi schimba tă.Un
aspect obligatoriu în realizarea unui joc didactic este sarcina didactică care trebuie să fie în
funcție de particularitățile de varstă ale copiilor implicați.
PREGATIREA MATERIALULUI DIDACTIC
Ținând cont de particularitătile de vârsta ale copiilor,i mportant pentru jocul didactic este
organizarea bazei materiale, alegerea jucăriilor și a materialelor didactice folosite.
Materialul folosit î n jocurile didactic e indiferent de unde provin e acesta trebuie să îndeplinescă
unele cerințe speciale:materiale simple,aceesibile copiilor și nu încărcate pentru ca sarcina
didactică a jocului să poată fi realizată.Un e xemplu îl avem la jocul ”C u ce c ălătorim?”,unde
trebuie desenat doar un singur mijloc de locomoție,redat în prim plan.Materialele didactice
trebuie s ă fie corespunzatoare ș i din punct de vedere al dimensiunii(de exemplu,jocul ”Ce face
mama?”, se folosește doar material demonstrativ și trebuie să fie de dimensiuni mari pentru a fi
bine perceput de copii.)Materialul ce trebuie distribuit la copii trebuie să fie de dimensiuni mai
mici pentru a putea lucra în condiții optime.
De cele mai multe ori, materialul folosit de educatoare este diferit de cel utilizat de copii,
exemplu, in jocul "Stiti unde traiesc?" sau "Unde s -a oprit roata?" , materialul demonstr ativ este
format dintr -un disc ce reprezintă mediile de viață ale animalelor, materialul copiilor constă în 1
– 2 jetoan e reprezentâ nd diferite animale domestice sau salbatice cunoscute.
Sunt jocuri didactice care presupun folosirea unor materiale simple ca: discuri, obiecte marunte,
materiale care contribuie prin diferitele lor insusiri (culoare, marime, grosime, latime) , la
36
precizarea unor cunostinte ale copiilor (panglici de diferite c ulori si marimi, resturi de stofa, de
panza, rechizite scolare, etc. ., pentru jocurile didactice "Panglicutele", "De -a magazinul de
textile", "De -a libraria"). Se mai pot folosi jucă rii ca: animale, pasări, obiecte de îmbrăcăminte în
jocurile: "Săculț tul fermecat", "De -a magazinul".
Păpusa, permite rezolvarea mai multor sarcini ale educatoarei în jocurile specifice:”Sa îmbrăcăm
păpușa” ,”Ce face păpușa?” datorită materialului cu care se lucrează(îmbrăcăminte,obiecte de uz
casnic…) Planș ele, desenele de decupat, , loto -uri,seturile, mozaicurile, jetoanele, etc, oferă
copilului posibilitatea să stimuleze activitatea analitico -sintetică în plan senzorial și mintal
.Cadrul didactic trebuie să dovedească atenție și pregătire în selecționarea,confecționarea și
pregătirea materialului didactic pentru ca acesta să trezească interes nu doar pentru material ,ci și
pentru jocul în sine.
DESFĂȘ URAREA JOCULUI DIDACTIC -PREGĂ TIREA COPIILOR
Unele jocuri didactice sunt mai complexe,acestea presupun precizarea,verificarea și
sistematizarea unor cuno știnte. Pentru buna lor desfăș urare, este nevoie de pregă tirea din timp a
copiilor.
Repetarea jocurilor didactice în etapa jocurilor și activităților alese poate avea o influețta
favorabilă. La jocul didactic, "Magazinul de îmbrăcă minte", pregătirea poate fi făcută prin
jocurile: ”De-a magazinul” și "Ce îmbrăcăminte poartă?" ,la jocul didactic "Ghiceste la ce m -am
gandit?", pregătirea se face prin respectarea jocurilor :”Cu ce trebuie să lucrez”? "De-a libraria".
Concomitent cu respectarea jocurilor cu un conținut sau cu o sarcină didactică asemănă toare,
pregă tirea copiilor pentru jocul didactic se realizează cu ajutorul exercițiilor cu material
instructiv,în grupe mici sau individuale cu posibilitatea d e a povesti în mod voluntar ceea ce
gândesc..Se poate aduce la cunoștinț a copiil or materialul didactic atunci când coț tinutul jocului
este complex pentru a nu st ânjeni copilul și a nu duce la încetinirea ritmului de desfăș urare a
acestuia.
Putem spune că f oarte important este necesitatea întelegerii jocului ,a pregătirii și planificării
lui,dar și pregătirea copiilor are o importanță aparte în vederea participării acesora la joc.
ORGANIZAREA JOCULUI DIDACTIC
37
Pentru ca jocul să fie reușit trebuie să se țină cont de condițiile necesare ș i de modul de
organizare al acestuia;valabil și în cazul activităților obligatorii ș i an ume:aranjarea
mobilierului,pregă tirea materialului didactic necesar pentru activitate,repartizarea și așezarea
copiilor după cerinț ele jocului.
În funcție de jocul didactic ce urmează a fi desfășurat,trebuie avut în ved ere modul de
aranjare al clasei. Astfel, la jocurile didactice ce presupun miscare (Caută -ți căsuța, Așează la
locul potrivit, Animalele ș i puii lor, etc.), este necesar un spaț iu mai mare pentru ca jocul să se
poată desfășura î n voie. M obilierul trebuie strâns și așezat într -o parte a sălii, lăsând liberă cea
mai mare parte a ei. Sunt și jocuri didactice care se realizează la măsuțe,necesitând și aici o
aranjarea a mobilierului. . De exemplu, jocul, "Ce se potriveste?" – mesele si scaunelele se vor
aranja în sistem liniar,ca la școală.
Sunt jocur i unde numai educatoarea foloseș te materialul didac tic,el se află pe masa
educa toarei.Copiii,așezati în cerc sau semicerc pot percepe mai ușor materialul ce va fi folosit la
joc:”Ce face?”/”Cu ce se îmbracă păpușa?” ,ei pot așeza materialul,mai ales cei din grupele mai
mari pentru a contribui la realizarea obiectivelor jocului. O atenție aparte o are și aranjarea ș i
distribui rea materialului ce se va folosi în joc,acesta putând fi repartizat la măsuțe chiar înaintea
începerii activităț ii.(ex.jocurile didactice de cunoasterea mediului).Atunci câ nd nu este necesar
ca materialul să fie intuit de copii,sau când prezența lui ar duc e la stânjenirea explicației de către
aceștia,poate fi pus în plicuri pâna la începerea activității când acesta se repartizează pe măsuțele
copiilor. Materialul demonstrativ trebuie să fie astfel aranjat î ncât să poată fi văzut sau mânuit
ușor de catre toț i copiii.
Tot educatoarei îi revine și sarcina de a asigura buna desfășurare a jocului constând în așezarea
copiilor la locurile indicate.Înainte de inceperea activitatii , copiii pot fi scoș i din sala de gru pă
și intr oduși prin intermediul tranziț iilor, prin mers cadenț at, pentru a marca trecerea de la
activităț ile libere -alese la cele care se desfașoară sub conducerea directă a educatoarei.
Participarea copiilor la realizarea acestui cadru asigură organizarea unui î nceput bun de care
depinde, în mare ma sură, desfășurarea ulterioară a jocurilor didactice.
METODICA DESFĂȘURĂ RII JOCULUI DIDACTIC
38
Pentru a elabora un proiect didactic se stabilește scopul activității și conț inutul acesteia. Dacă
scopul activităț ii ce se de sfașoară este sub forma unui joc didactic, trebuie avut în vedere să nu fie
confundat cu primul element,adică conținutul.
Educatoarea are în vedere atunci când proiectează activitatea gradarea sarcinii didactice(adresate
și îndeplinite de copii),atât în cadrul ace luiași joc,cât și când se trece de la un joc la altul.Aceasta
ține cont în proiectare de scopul și sarcina didactică și precizează corect regulile și elementele
jocului formulate înaintea începerii acțiunii.Acest lucru are rolul de a contribui la menținer ea
caracterului de joc pe tot parcursul activității ținând seama si de particularitățile de vârstă ale
copiiilor.
a. Introducerea î n activitate
În funcție de tema jocului se poate introduce în activitate diferite forme de joc.Aceasta poate
începe cu o simplă convorbire pentru a motiva copilul să participe la activitatea de joc. Ne putem
baza și pe o scurtă expunere care s ă stârnească curiozitatea ș i interesul copiilor.Sunt jocuri î n
care introducerea poate fi facută prin pr ezentarea materialului,atunci când acesta are o mare
importanță în desfașurarea activităț ii propuse.
Pentru a nu se irosi mult timp din activitate,poveștirile trebuie să fie scurte,să familiarizeze copiii
cu tema jocului.Astfel se stimulează interesul și curiozitatea față de materialul prezentat și față
de acțiunea jocului în sine.(de exemplu:”Ghici cum face?”sau ”Ce a găsit păpușa?” Pentru ca
întreaga activitate să fie pe placul copiilor putem folosi și surprize sub formă de personaje și a
diferitelor materiale didactice care să redea c onținutul jocului,sau care sa ajute la trecerea jocului
propriu -zis.Foarte important este ca ,încă din introducere să se cunoască sarcina jocului ce
urmează a fi desfașurat pentru a se creea premizele unui fond problematic pe care se desfașoară
jocul.
b. Prezentarea ș i intuirea materialului
Dacă materialul didactic nu a fost prezentat în introducere se poate realiz a acest aspect,fiind
prezentat în integime sau numai parțial,în funcț ie de natura și dificultatea mânuirii lui î n joc.
c. Anunțarea temei activităț ii
39
Educatoar ea anunță copiilor titlul jocul ui simplu ș i conc is formulat, la nivelul lor de înțelegere,
cu multă claritate, sugerând acțiunea jocului: ("Găsește un cartonaș la fel", "Eu spun una, tu spui
multe") (Anexa 1)21, sau materialul ce va fi folosit in joc: (Panglicutele").
d. Explicarea jocului
Aceasta parte mai dificilă îi revine în totalitate educatoarei,explică jocul,anunță metodele și
procedeele după care lucrează pentru ca jocul să fie înțeles,dar ține cont și de posibilitățile
grupei .Nu trebuie ca explicația să fie lungă și complexă,ci scurtă și la obiect.Trebuie folosit un
limbaj adecvat copiilor însoțit de mimică și gesturi.Acest lucru facilitează înțelegerea mai rapidă
a jocului de către copii.Metodele cele mai des folosite sunt demonstrarea și explicarea jocului,
fiind separate de executarea jocului.De aceste metode se ajută educatoarea în parcurgerea
acțiunii jocului și a modului de respectare a regulilor.Avem jocuri în care acțiunea jocului este
prezentată paralel cu regulile (”Cine face așa?” ,jocuri în care materialul distributiv primează
înaintea precizării regulilor(”Să împodobim bradul”.
La grupa mare se poate recurge la calea deductivă,se prezintă regulile și apoi se demonstrează
parțial jocul având în vedere simplificarea înțelegerii activității.Sunt și situații în care se descriu
fazele acțiunii la început,apoi se trece la precizarea r egulilor,acest lucru fiind realizat tot la o
grupă mare.
Sunt și jocuri cu un grad de dificultate mai mare în care educatoarea poate să eș aloneze
explicația în mai multe etape sau poate să precizeze o serie de reguli și în timpul desfășură rii
jocului.
Explicația trebuie să cuprindă urmatoarele aspecte,indifer ent de grupa la care se lucrează ș i
indiferent de modul cum decurge activitatea:
– descrierea acțiunii jocului, î n succesiunea lui fireasca;
– modal ități de folosire a materialului;
– precizarea sarcinilor copiilor;
– precizarea clara a scopului ș i a regulilor jocului.
Pentru buna desfăș urare a jocului, educatoarea trebuie să se asigure dacă toți copiii au înț eles
regulile jocului. În cazul î n care copiii nu au inteles regulile jocului, trebuie să se reia o parte din
21 Popovici și colaboratorii (1971), Culegere de jocuri didactice, E.D.P.,București;
40
explicații sau să se repete încă o dată regula pentru a se putea începe jocul didactic propriu –
zis.Atunci când jocul este mai greu,cu sarcini mai dificile se poate fixa regulile c u ajutorul
jocului de probă unde se explică și se dirijează fiecare acțiune în parte.
În Didactica modernă se evidențiază faptul că explicarea și demonstrarea jocurilor trebuie să
antreneze copiii pentru ca aceștia să participe la deducerea jocului și a regulilor lui,ca și când
acesta nu nu ar fi creat. .
e. Executarea jocului didactic
Este etapa principală a întregii activități,momentul optim al participării copiilor la realizarea
sarcinii propuse,dar și momentul în care se verifică dacă acesta a fost înțeles de către toți copiii.
În această etapă,sub conducerea efectivă a educatoarei trebuie avut în vedere:îndeplinirea
sarcinilor jocului în ordinea stabilită ,respectarea r egulilor si reamintirea lor dacă este
necesar,î ndeplinirea sar cinilor jocului,atra gerea totală a colectivului î n joc,ajutarea ce lor care
necesită sprijin,î mbinarea elementelor de joc cu cele de învț tare,c rearea unei atmosfere de
joc,menținerea ordinii și disciplinii,î ncurajarea copiilor de a fi lideri î n joc,introducerea unor noi
varia nte de joc,com plicarea ș i respectarea acestora, stimularea spiritului de independență al
copiilor.
Educatoarea in tervine ori de cate ori constată abateri de la regula jocului , cerându -le copiilor să
repete acțiunile respective pentru a le î ndeplini corect.
Sarcinile trebuie să fie la inceput mai usoare ,apoi ,treptat să ajungă la complicarea jocului ținâ nd
cont de limitele cerute de acesta.
La grupa mica, educatoarea sau un personaj anume deț ine rolul cel mai important,este
întotdeauna conducatorul jocului, revenindu -i următoarele sarcini:să antreneze t oți copiii î n
acțiunea jocului,să supravegheze copiii care trebuie să respecte regulile jocului,să recompenseze
răspunsurile corecte,să sancționeze greș elile,să motiveze modul de participare al copiilo r.
Raspunsurile în cor asociate cu mișcări ale braț elor și corpului sunt acceptate la această grupă ,
mimica – este lucru l care le place ș i îi motivează î n rezolvarea sarcinilor impuse de joc.
În cazul î n care se transmit noi cuvint e (denumiri de culori, forme, poziții spaț iale), educatoarea
este aceea care denumește prima, apoi repetă accentuând în mod intenționat asupra diferitelor
părți de cuvâ nt pe ntru a fi percepute corect de către copi i.Se cere, apoi,î n mod individual
repetarea acestora până când copiii recepționează ș i sunt capabili de reproducere.
41
Mai tâ rziu,la gru pa mijlocie, poate fi introdusă spre finalul anului ca un stimulent al rapidității
formulării răspunsurilor, al calității vorbirii și întrecerea î ntre copii.
La grupa mare ,jocul capată o atenție deosebită ce constituie rezultatul mai multor
factori:activizarea cuvintelor și forma lor corectă din punct de vedere gramatical,rapiditatea
răspunsurilor,intonație adecvată.Pe parcursul desfășurării jocului momentele alternează între
educatoare și copii,iar întrecerea poate fi declarată frontal,între toți copiii,între o echipă sau mai
multe.Punctajul se realizează pentru fiecare membru al echipei sau pentru întreaga
echipă,rezultatele se consemnează în grafice pentru a facilita clasament ul final.,care semnifică
munca depusă.
Pe tot parcursul jocului se va discuta cu copiii simplu și natural, se va urmări modul în care
copiii rezolvă sarcina didactică și respectă regulile jocului.,se impune evitarea pauzelor,precum
și intervențiile inutile.
f. Încheierea jocului
Pentru încheierea jocului trebuie folosite metode atractive pentru ca aceasta să nu intervină
brusc,copiii să nu fie surprinși intr -un mod ne plăcut.Se folosesc metode și procedee sub forma
unor ghicitori,a unui cântec,a unor aplauze pentru câștigători,a unor aprecieri asupra rezultatelor
obținute atât pe plan verbal cât și comportamental. Încheierea să nu fie bruscă și să supere copiii ,
mai ales câ nd este vorba de cei mici, este bine să se folosească procedee atractive prin care să se
anunțe î ncetarea jocului.
În final,putem aprecia buna pregătire,organizare și desfășurare a jocului didactic,educatoarea
creând cele mai bune condiții de realiz are,astfel încât jocul didactic să aibă o eficiență sporită.
Putem sublinia faptul că ,jocul didactic duce la dezvoltarea multilaterală a copilului pe plan
fizic,intelectual,social,moral, estetic și la dezvoltarea personalității acestuia.
42
Capitolul 3
Modelarea unei cercetari psihopedagogice asupra rolului mijloacelor ludice în
formarea și dezvoltarea psiho -afectiva a preșcolarilor.
3.1. Scopul cercetă rii:
Cunoașterea ș i precizarea locului pe care -l ocupă jocul didactic ca fo rmă de activitate în
grădiniță și ca metodă de predare învăț are.
3.2. Obiectivele cercetă rii:
O1-să identific m aterialul didactic care influențează eficiența activităților școlare din
învătământul preș colar;
O2-să activez potențialul fizic ș i intelectual pr in utilizarea joculu i didactic și a altor mijloace câ t
mai variate;
O3-să măresc numărul preș colar ilor care îsi formează deprinderile de munca intelectuala și îș i
satisfac curiozitatea de cunoaș tere;
3.3.Ipoteza cercetă rii:
1.Dacă aș identifi ca materialul didactic adecvat ș i strategiile eficiente de intro ducere a
materialului didactic în activităț ile dida ctice cu preșcolarii aș reuși să influențez eficiența
activită ții școlare din învățământul preș colar?
2.Dacă aș utiliza jocul didactic aș asigura optimizarea performanțelor șc olare ale preș colarilor?
3.4. M etode de cercetare:
Observaț ia
Convorbirea
Experimentul pedagogic
Metoda testelor
Cu ajutorul observației am urmă rit:
-Integrarea socio -afectivă a copilului î n activitate;
43
-Particularităț i ale proceselor pshice;
-Caracteristici temperamentale;
Observația:În cadrul activităților cu preș colarii am observat modul de participare a
copiilor,capacitatea de efort intelectual,ritmul de lu cru,interesul,curiozitatea,dar și implicarea lor
în proiectele propuse.
Prin inte rmed iul jocului didactic,am urmărit să dezvolt capacităț ile intelectuale ale copiilor,i -am
depistat p e cei cu aptitudini și pe cei cu dificultăți de î nvatare.
Convorbirea
O altă metodă utilizată a fost convorbirea cu cop iii dar nu ca metoda de sine stătătoare, ci
integrată altor metode(observaț ia).
Convorbirile au fost individuale ,fie colective.Cele colec tive le -am folosit în activităț ile
obligatorii,iar ce le individuale le -am orientat că tre depi starea atitudinii copilului față de
cunoaș tere.
Avantajul convorbi rii este că permite recoltarea informațiilor într -un timp relativ scurt și fără a
necesita materi ale speciale.Folosind această metodă de cercetare ,am reușit să -i cunosc mai bine
pe copii,să -i înțeleg,să răspund,cerințelor imediate ale vâ rstei lor,prin creearea unor situații ș i
probleme vii.
Pentru metoda testelor am inițiat testul OMULEȚ UL, test ce oferă importante posibilități de
abordare a personalității copilului în general,a schemei sinelui în mod special,prezentâ nd
urmatoarele avantaje:
-aplicarea necesită un material redus;
-permite obținerea într -un timp scurt a unui numă r mare de exemplare.
Pentru aplicarea testului am împărțit copiilor câte o coală de hârtie,creioane negre,colorate ș i
carioci.Le -am cerut copiilor să deseneze un om.Fiecare a des enat cu ce a dorit.Prin testul
OMULEȚ UL am calcula t si coeficientul de inteligență al copiilor.
.Rezultatele testului de inteligență ,,Omulețul”
44
Modelul experimental formativ s-a bazat pe restructurări ale unor conținuturi
educaționale din pr ogramă, la nivelul mai multor variabile ale relației educator -copil: la nivelul
predării, învățării și evaluării, la nivelul diversificării și eficientizării mijloacelor de învățământ
pentru cele mai importante domenii de activitate din grădiniță: EDUCARE A LIMBAJULUI,
ACTIVITĂȚI MATEMATIC E, CUNOAȘTEREA MEDIU LUI ÎNCONJURĂTOR,
ACTIVITĂȚI EXPRESIV -CREATIVE .
Sarcinile din cele 4 domenii de cunoaștere diferite sunt consonante cu activitățile naturale
de joc și de învățare din grădiniță.
Pentru experiment se î mpărte grupa supusă cercetării în două pentru a constata importanța
mijloacelor de învățământ: pentru prima jumătate (prima grupă) sarcinile de lucru sunt nedirijate,
fără elemente de sprijin, pentru a doua jumătate (a doua grupă) și sarcinile de lucru sun t
semidirijate, folosind mijloacele de învățământ adecvate .
a. Educarea Limbajului :
Prima grupă – să adauge cuvântul pe care-l consideră potrivit într -un en unț dat.
La a doua grupă se păstrează același text, dar li se atrage atenția copiilor că vor participa la
reconstruirea unei povestiri dintr -o carte foarte veche din care cuvintele s -au șters. După lansarea
provocării, se prezintă o imagine în care sunt de senate două fetițe și alături multe elemente
decupate și colorate corespunzătoare cuvintelor lipsă amestecate (raze, flori, păsări, nori, o casă,
fulgere, umbrelă, picături de apă).
Copiii trebuie să asculte fiecare frază, să caute imaginea și/ sau să completeze cuvântul
lipsă. În această variantă interacțiunea este mult mai dinamică, mai creativă, mai interesantă.
b. Activități matematice
La prima grupă: li se prezintă copiilor 4 imagini amestecate și li se cere să le ordoneze în
ordinea c ronologică a momentelor unei întâmplări.
La a doua grupă li se spune copiilor mai întâi titlul povestirii: „Hrănirea păsărelelor”, apoi li
se cere să pună în ordine cele 4 imagini, verbalizând traseul întâmplării și oferind indiciile care
argumenteaz ă succesiunea.
45
c. Cunoașterea mediului înconjurător – sarcina de a identifica caracteristicile simțurilor
umane: văzul, auzul, simțul tactil, olfactiv, gustativ, printr -un joc didactic de tipul: „Ce se vede?!
Ce se aude?! Cum este?!, pentru cultivarea sen sibilității vizuale, auditive, olfactive, gustative,
tactile.
La prima grupă, li se prezintă copiilor începuturi de frază de genul: „Cu ochii…”, „Cu
urechile…”; „Simt cu…”; „Miros cu…”; „Pot să gust cu…” și li se cere să le completeze și să
dea câte un exemplu complex la fiecare simț.
La a doua grupă abordarea este activ -transformativă: li se cere copiilor să închidă ochii, apoi
să descrie imaginea care este pusă intenționat în fața lor. Li se cere să răspundă la întrebări
precum: „Cum era cu ochii închiși? Ce se vedea?”; „Ce pot să văd cu ochii deschiși?”; „Ce -ți
place cel mai mult din ce vezi?”; „De ce stăm cu ochii închiși când dormim?”.
d. Activități creativ -expresive – activitate de modelaj și una de asamblare .
La prima grup ă de lucru li se cere copiilor să modeleze în plastilină personajul preferat din
basme, iar la a doua grupă li se cere copiilor ca să reprezinte un ansamblu modelat în plastilină
care să reprezinte o scenă dintr -o poveste, apoi ca reprezentanți ai lor să p ovestească scena, iar
ceilalți să recunoască povestea.
3.5. Interpretarea rezultatelor experimentului inițial
Implicați și stimulați formativ, cu ajutorul mijloacelor de învățământ adecvate, copiii nu se mai
mulțumesc să descrie doar ce văd, ci aduc foarte multe elemente personale, pe care le utilizează
pentru a încadra întâmplările în contexte mai largi.
Preșcolarii construiesc pas cu pas o poveste la care sunt co -autori și sunt tentați să completeze și
să nuanțeze și mai mult elementele de conținut: adaugă nu doar cuvinte, ci expresii verbale,
atașează atribute, calități, acțiuni noi.
Preșcolarii compară, combină, interpretează și procesează datele experienței perceptive și
realizează mai mult ca achiziție și performanță în condițiile unei stimulări adecvate, motivante.
Experimentarea se produce în realitate, prin stimulare directă și specifică, printr -o aventură
experiențială provocată în prezentul persoanei, în acord cu ideea de simțuri. Fiecare simț este pus
în valoare, devine un organ perceput, dar și unul de percepție și întărește învățarea prin inprintul
și memoria corporală, îi face pe copii conștien ți de ei înșiși, de prezența lor, de funcționarea
propriului corp, de posibilitățile lui de recepție și emisie.
46
S-au facilitat schimburile afectiv -motivațional -cognitive și s -au orientat eforturile pentru
definitivarea lucrării în echipă cu ajutorul mijlo acelor de învățământ adecvate.
Am ajuns la concluzia că mijloacele de învățământ facilitează învățarea activă și creativă.
În planul evaluării am introdus probe de cunoștințe la sfârșitul activităților obligatorii, iar
preșcolarii au fost inițiați în procedee de autoapreciere și apreciere. Toate aceste activități au
prilejuit acțiuni corective și autocorective pentru formarea priceperilor, deprinderilor și a unei
atitudini pozitive față de învățătură prin toate activitățile cu preșcolarii. În faza prealabilă
intervenției factorului experimental, am înregistrat date privitoare la variabilele implicate în
experiment. Am aplicat apoi experimentul, am înregistrat date și le -am comparat cu cele din faza
prealabilă experimentului.
GRUP
EXPERIMENTAL
Ipoteze de
lucru MĂSURARE
PREEXPERIMENTALĂ MĂSURARE
POSTEXPERIMENTALĂ
Y
R
Y TRATAMENT
EXPERIMENTAL
X
Y Y
Comparare Comparare Comparare
Concluzii Figura 1. Designul experimental cu măsurare pre și post -experimentală, cu o grupă experimentală
pentru verificarea i potezelor din prezenta cercetare .
47
Figura nr.2
Este important să cunoaștem tipul de inteligență al preșcolarului din perspectiva procesului
instructiv – educațional, pentru a putea folosi mijloacele de învățământ cele mai eficiente. Pentru
a putea lucra diferențiat cu preșcolarii am început cu chestionare de identificare a tipurilor dr
inteligență. La începutul anului școlar am aplicat mai întâi probe pentru evaluarea inteligenței
preșcolarilor, de evaluare a inteligenț elor multiple pentru a putea folosi mijloacele de învățământ
cele mai eficiente .
IDENTIFICAREA INTELIGENȚ ELOR MULTIPLE
Tema „Despre mine” – Reprezentarea tipului de inteligență predominant folosind o hartă, cu
imagini și fotografii:
OBIECTIVE
LOGICO –MATE –
MATICĂ -Cum pot să
introduc nume -re,
calcule, logica,
clasificările ca mij -loc
de învățământ ?
SPAȚIALĂ
Cum pot să folosesc
materiale vizuale
sau culoarea ca
mijloc de
învățământ ?
MUZICALĂ
Cum pot aduce
sunetul, muzica și
ritmul ca mijloc de
învățământ ?
KINESTEZICĂ
Cum pot mișca
trupul și mâinile
preșcolarilorr ca
mijloc de
învățământ ?
NATURISTĂ
Cum pot aduce
natura
și sistemul în
oră ca mijloc de
învățământ?
INTERPERSO -NALĂ
Cum pot motiva elevii să
coopereze în învățare ca
mijloc de învățământ?
INTRAPERSO –
NALĂ – Cum pot
evoca
sentimente și
amintiri personale
ca mijloc de
învățământ?
LINGVISTICĂ
Cum pot să
folosesc cuvântul
ca mijloc de
învățământ?
48
Figură 2.
Reprezentarea tipului de inteligenta predominant prin desenele realizate de copil Despre
mine
Corpul
meu
Casa mea
Fructele
preferate
Jucăria
preferată
Prietenii
mei Fratele
meu Cartea
preferată
49
Subiectul ;Despre mine:desenează
– ce vezi
-ce miroș i!
-ce guș ti!
50
-ce pipă i!
-ce auzi!
În urma aplicării testelor s -a constatat:
5 preșcolari au inteligența verbal -lingvistică, ca inteligență predominantă;
4 preșcolari au inteligența muzicală, ca inteligență predominantă ;
5 preșcolari au inteligența logico -matematică, ca inteligență predom inantă;
5 preșcolari au inteligența spațio -vizuală, ca inteligență predominantă;
2 preșcolari au inteligența kinestezică, ca inteligență predominantă ;
5preșcolari au inteligența naturalistă, ca inteligență predominantă.
51
Pe parcurs unii preșcolari care a u predominante 2 -3 inteligențe vor putea să migreze la
alte grupuri. Activitățile bazate pe inteligențele multiple sunt foarte atractive pentru preșcolari,
realizându -se o interdisciplinaritate și în felul acesta se evită monotonia specifică lecțiilor
tradiționale.
Apoi am aplicat mai multe probe de evaluare inițială pentru a avea o ima gine de ansamblu
asupra celor N preșcolari din grupa supusă experimentului.
DOMENIUL ȘTIINȚĂ – CUNOAȘTEREA MEDIULUI( etapa evaluării iniț iale)
Tema și forma de realiz are:
Ghici la ce folosește! (joc didactic)
Când se întâmplă? (convorbire)
Obiective:
O1-să denumescă și să deosebească momentele zilei;
O2-să sorteze imagini în funcție de anotimp;
O3-să identifice caracteristicile anotimpurilor (toamna, iarna, primăvara, vara);
O4-să recunoască și să denumescă părți componente ale corpului omenesc, organele de simț,
precum și obiecte de îmbrăcăminte, încălțăminte, igienă, etc.;
O5-să specifice utilitatea unor obiecte de uz casnic, personal.
Itemi:
Item 1 – denumește momen tele zilei: 2p
Item 2 – recunoaște elemente specifice fiecărui anotimp: 2p
Item 3 – denumește un anotimp din două reprezentate în imagine: 2p
Item 4 – grupeză imagini după criteriul dat: 2p
Item 5 – precizează utilitatea a cel puțin trei obiecte: 2p
A comportament atins: 8 -10 puncte
52
D comportament în dezvoltare: 5 -7 puncte
S necesită sprijin: 0 -4 puncte
INTERPRETAREA REZULTATE
Nr. Copii X y w
Calificativ pt.
2 ACTIVITĂȚI A
D S
Punctaj 8-10p 5-7p Sub
4p
REPREZENTAREA GRAFICĂ A REZULTATELOR
Concluzii:
-x copii au formate reprezentări despre corpul uman, fenomene specifice fiecărui anotimp,
sărbători, îmbrăcămintea specifică sezonului, jocurile și sporturile de sezon.
-y copii -noțiunile și reprezentările de timp, spațiu, anotimp sunt mai p uțin clare din cauza lipsei
de experiență specifice vârstei (ex. anotimpuri, fenomene, zilele săptămâ nii,lunile
anului,momentele zilei apropiate)
-w copii –au dat dovadă de neatenție la ceea ce au de rezolvat pe fișă (distributivitatea atenției,
îndemânare , răbdare și perseverență)
-abandonarea sau nefinalizarea sarcinilor
După testarea inițială ș i ana liza celorlalte teste am facut și inventarul mijloacelor de învățământ,
am făcut un necesar de mijloace de învățământ pentru eficientizar ea activităților did actice.
DOMENIUL ȘTIINTE -CUNOAȘTEREA MEDIULUI(etapa evaluă rii formative)
Tema ș i forma de realizare:
Spun e cine este? -joc didactic(probă practică )
Spune cum îl foloseș ti?
53
Obiective:
O1-să recunoască și să denumească rudele ș i gradele de rudenie existente ;
O2-să denumească obiecte de igiena ;
O3-să specifice la ce se foloseș te fiecare obiect de igiena ;
Itemi:
Item 1 -recunoaște rudele și gradele de rudenie existente și denumește obiectele de igiena și
modul lor de întrebuinț are;
Item2 -realizează două sarcini;
Item 3 -nu realizează nici o sarcină ;
Concluzii:
-x% dintre copii au un comportament atins î n rezolvarea sarcinilor;
-y% -comportamente î n dezvoltare;
-z%-comportamente ce necesita sprijin;
DOMENIUL ȘTIINTE -CUNOAȘ TEREA ME DIULUI(etapa evaluă rii fin ale)
Tema ș i forma de realizare:
1.Răspunde repede si bine -joc didactic
2.Când se întâmplă ?-convorbire
Obiective:
Să justifice de ce ne spălăm pe mâini;
Să enumere bolile mâinilor murdare,să sorteze imagini în funcție de anotimp;
Să identifice motivele pen tru care trebuie să avem unghiile tăiate scurt;
să recunoască și să denumescă părți componente ale corpului omenesc, organele de simț, precum
și obiecte de îmbrăcăminte, încălțăminte, igienă, etc.;
să specifice regulile de comportament din timpul mesei..
54
Itemi:
Item 1 – Justifică de ce ne spălăm pe mâini. 2p
Item 2 – Enumeră bolile mâinilor murdare: 2p
Item 3 –Identifice motivele pentru care trebuie să avem unghiile tăiate scurt: 2p
Item 4 – Grupeză imagini după criteriul dat: 2p
Item 5 – Precizează regulile de comportament din timpul mesei: 2p
A comportament atins: 8 -10 puncte
D comportament în dezvoltare: 5 -7 puncte
S necesită sprijin: 0 -4 puncte
INTERPRETAREA REZULTATELOR
– EVALUARE FINALĂ – CUNOAȘTEREA MEDIULUI
55
Concluzii:
-x copii au formate reprezentă ri despre corpul uman,fenomenele specifice fiecărui
anotimp,sărbători,îmbrăcămintea specifică sezonului,jocurile ș i sporturile de sezon.
-y copii – noțiunile și reprezentările de timp, spațiu, anotimp sunt mai puțin clare din cauza lipsei
de experiență specifice vârstei (ex. anotimpuri, fenomene, zilele săptămânii, lunile anului,
momentele zilei apropiate)
-z copii – neatenție la ceea ce au de rezolvat pe fișă (distributivitatea atenției, îndemânare, răbdare
și perseverență)
-abandonarea s au nefinalizarea sarcinilor.
COMPARAREA REZULTATELOR INIȚIALE, CURENTE, FINALE
56
CONCLUZII
Comparând rezultatele de la testările de la începutul cercetării cu cele din timpul și cele de la
finalul acesteia am constatat că preșcolarii au obținut un progres î n realizarea sarcinilor date,mai
ales aceia care au frecventat grădinița fiind mai sociabili,mai receptivi.În procesul de educare a
copilului în grădiniță,în pregătirea lui pentru școală se introduc sarcini specifice muncii
intelectuale.
Jocul -ca fiind principala formă de activitate în grădiniță,este activitatea preferată a preșcolarilor,a
activitate aparent gratuită,fără un scop material.În lumea imaginată de joc copilul se simte
puternic,inteligent,adult,aici e capabil de fapte eroice,de acțiuni spectaculoase.
Așadar,folosi rea jocului didactic se asociază cu introducere a unor metode și procedee de muncă
individuală.În acest fel,copilul își însușeș te deprinderea de a învă ta ,este condus pe căile
autoexigenț ei și autocunoașterii,dezvoltându -și încrederea în propriile forțe deprinzându -se cu un
ritm de muncă susț inut,contin uu și rapid.
Prin joc,copilul se afirmă ca personalitate î n raport cu un scop mai mult sau mai putin
conștientizat,se satisfac anumite trebuințe spirituale,dar și sociale,de afirmare și realizare,de
cooperare ș i integrare socio -culturala.
Utilizarea joculu i didactic antrenează și stimulează imaginația,gâ ndirea
creatoar e,reprezentarea,memoria,precum și unele tr ăsături pozitive de voință ș i caracter22
Pe baza experienței acumulate aș putea afirma că folosi nd jocul didactic ca mijloc de învățare se
reușeș te omoge nizarea colectivului de copii.,înlăturând în mare parte,la copiii mai puțin dotaț i
unele obstacole ca t eama de greș eala,timiditate,descurajare.
Prin folosirea jocului didactic se poate instaura un climat fa vorabil conlucrarii fructuoase între
copii î n rezolvarea sarcinilor joc ulului.
Dezvoltarea cere timp. În educație o treaptă se clădește peste alta.Trebuie să acționăm nu după
principii generale,ci în functie de dezvoltarea copilului,de ceea ce îi este lui specific.Până la 7 ani
noi trebuie să -i aducem ceva copilului prin ”a face” și nu prin a -l învăța la nivel rațional.El nu
trebuie tratat niciodată ca un m ic adult.Inteligența copiluluila această vârstă este una practică,ea
22 A.Barna,G.Antohe 2003.curs de pedagogie.Teoria instruirii si evaluarii
57
stă în mâini și nu în cap.Copilul cunoaște lumea prin joc.Pentru el,jocul este sfânt și îl desfășoară
cu multă religiozitate.Prin joc,copiii cuprind totul imitând natura și mediul cultur al.Prin joc
reformează tot ceea ce trăiește în jurul lor și astfel ei creează un fundament pentru înțelegerea
ulterioară a lumii.Jocul înseamnă trăirea cu toate simțurile,mișcarea cu întreg corpul,activitatea
mâinilor și picioarelor.Din joc se naște mai în tâi experiența conștientă:eu pot să transform lumea
pentru că am cuprins -o.Rudolf Steiner spune:”Jocul trebuie transformat în învățare și nu
invers,pentru că jocul are o seriozitate sfântă care trebuie păstrată în învățare”.
58
BIBLIOGRAFIE:
1. Activități transdisciplinare p entru grădiniță și ciclul primar , Alexandrina Dumitru,
Viorel – George Dumitru, Editura Paralela 45.
2. Claparede Eduard”Psihologia copilului și pedagogia experimentală”Ed.Didactica și
Pedagogică,București,1975.
3. Curriculum pentru învățământul preșcolar 3/6/7ani MECT
4. Dumitru V.G. , Probleme și jocuri distractive pt copii;1995
5. Educatia -Plus nr 4.Ed.UAV,Arad,2006,pag.131
6. Emil Verza,Emil Florin Verza,Psihologia vârstelor,Ed.Pro
Humanitate,București,2000,pag.104
7. Glava A,Glava C(2002)Introducere în pedagogia preșcolară,Ed.Dacia Cluj -Napoca
8. Google.ro
9. http://regie live.ro/referate psihopedagogie/jocul la vârsta preșcolară
10. http://scritub.com/grădiniță/Jocul Didactic
11. http://Univ.Buc./Doctorate 2008
12. https://www.yumpu.com/teoria și me todologia jocului didactic -Aurel Vlaicu/67
13. Huizinga, J., 1998, pag. 50 -51.
14. J.Chateau(1970).”Copilu și jocul„.Ed.Didactică și Pedagogică.Buc.pag.153
15. Jean Piaget,B.Inhelder,1969
16. Ozunu D,Pedagogia prescolara și a jocului,Ed. Genesis,Cluj –Napoca.
17. Pantelimon G olu,Mielu Zlate,Emil Verza,cit.pag.96
18. Pantelimon Golu,Mielu Zlate,Emil Verza.cit.p.88
19. Popovici și colaboratorii (1971), Culegere de jocuri didactice, E.D.P.,București
59
20. Programa Activităților Instructiv – Educative în grădinița de copii , M.E.C., București,
1999
21. Psihopedagogie și teoria și metodologia jocului .pg 130 -131. didactic ,număr tematic
22. Psihopedagogie și teoria și metodologia jocului didactic – număr tematic
23. U. Șchiopu, E. Verza, 1981, p.28
24. Ursula Șchiopu ,cit.p.112
25. www.Didactic.ro -Proiecte didactic e pentru preșcolari
60
ANEXE
ANEXA 1
TESTUL ”OMULEȚ UL”(Florence Goodenough )
Notare: Categoria A: 1. Omulețul de nerecunoscut (mâzgăleală) – 0 puncte
2. Există un control și o ordonare a liniilor (cerc, triunghi, pătrat, spirală) – 1 p
Dacă elementele sunt recunoscute ca părți ale corpului, se integrează la Categoria B.
Categoria B: 1. Prezența capului – 1 p
2. Prezența picioarelor (două când e în față, unul când e profil) – 1 p
3. Prezența brațelor, chiar dacă degetele nu sunt evide nte – 1 p
4. a) Prezența trunchiului – 1 p
b) Lungimea mai mare ca lățimea trunchiului – 1 p
c) Prezența umerilor – 1 p
5. a) Brațele și picioarele tangente la corp – 1 p
b) Brațele și picioarele atașate, dar incorect – 1 p
6. a) Prezența gâtului – 1 p
b) Conturul gâtului e o linie continuă între trunchi și cap – 1 p
7. a) Prezența ochilor (unul din profil) – 1 p
b) Prezența nasului – 1 p
c) Prezența gurii – 1 p
d) Nasul și gura reprezentate corect, prezența buzelor -l p
e) Prezența nărilor – 1 p
8. a) Prezența părului – 1 p
61
b) Părul bine plasat, dar capul să nu fie văzut (transparent) – 1 p
9. a) Prezența hainelor (prin nasturi) – 1 p
b) Lipsa transparenței și prezența a două elemente vestimentare – 1 p
c) Desenul complet al veșmintelor – 1 p
d) Patru articole vestimentare (pălărie, vestă, cravată, pantaloni etc.) – 1 p
e) Costumul perfect, fără defecte – 1 p
10. a) Prezența degetelor – 1 p
b) Numărul corect al degetelor – 1 p
c) Detalii corecte ale degetelor – 1 p
d) Poziția policelui – 1 p
e) Evidențierea palmei între degete și brațe – 1 p
11. a) Brațele articulate la umeri și coate – 1 p
b) Articularea gambelor la genunchi și coapse – 1 p
12. a) Proporția capului (mai mic decât lA din trunchi și mai mare de 1/ 10 din corp) – 1 p
b) Proporția brațelor (egale în lungime cu trunchiul, dar să nu atingă genunchiul) – 1 p
c) Proporția gambelor (inegale în lungime cu corpul sau puțin mai scurte) – 1 p
d) Proporția picioarelor (lungimea mai mare ca lățimea și mai mic ă decât înălțimea corpului) – 1
p e) Prezența a două gambe și a două brațe (articularea mâinii și a picioarelor) – 1 p
13. Prezența călcâiului – 1 p
14. a) Coordonarea motrică a conturului – 1 p
b) Coordonarea motrică a articulațiilor – 1 p
c) Coordona rea motrică a articulației capului -l p
d) Coordonarea motrică a brațelor și gambelor – 1 p
62
e) Coordonarea motrică a fizionomiei – lp
0 Coordonarea motrică a articulației trunchiului – 1 p
15. a) Prezența urechilor – 1 p
b) Poziția și proporția corect ă a urechilor – 1 p 16.
a) Detalii oculare: gene, sprâncene – 1 p
b) Detalii oculare: pupile – 1 p
c) Detalii oculare: proporția ovală a orbitei – 1 p
d) Detalii oculare: strălucirea lor – 1 p
17. a) Prezența bărbiei și a frunții – 1 p
b) Bărbia net distinctă fața de buza inferioară – 1 p
18. a) Capul, trunchiul și picioarele din profil – 1 p
b) Profil perfect (fără transparența sau poziția greșită a membrelor) – l p
63
ANEXA 2
”EU SPUN UNA, TU SPUI MULTE”
Sarcina didactică: alegerea corectă a jetonului cu una sau mai multe imagini și exprimarea
corectă a singularului și pluralului.
Regulile jocului: copilul chemat de educatoare vine la masa ei, alege un cartonaș și spune dacă
pe el este reprezentat un ele ment sau mai multe elemente. Copilul care are jetonul cu imaginea
mai multor elemente de același fel (sau o imagine a obiectului), ridică acel cartonaș sus, repede
și formulează propoziția.
Indicații pentru organizarea și desfășurarea jocului Pentru fieca re substantiv propus în joc vor
exista două cartonașe, unul cu un singur element, iar altul cu două sau mai multe elemente. Pe
rând câte un copil vine la masa educatoarei și alege un cartonaș. De exemplu, ridicând un
cartonaș cu mai multe elemente copilul spune: „Eu am pe cartonaș multe flori”. Copilul la care
se află cartonașul cu o singură floare se ridică și spune: „Eu am cartonașul cu o singură floare”.
Apoi copilul formulează propoziția despre floare. Copilul care se află la masa educatoarei trece
la plural propoziția respectivă. În partea a doua a jocului educatoarea (sau copiii) spune un
cuvânt la singular (sau plural), iar copiii trebuie să spună același cuvânt la plural – respectiv la
singular.
64
ANEXA 3
PROIECT DIDACTIC
DATA:
EDUCATOARE:
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT:
NIVEL II (grupa mare)
TEMA ANUALĂ: „CUM ESTE,A FOST ȘI VA FI AICI PE PĂMÂNT?”
TEMA SĂPTĂMÂNII: „Fereastră spre lume”
TEMA ACTIVITĂȚII : ,,Hai cu mine la plimbare”
FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată (DȘ+DOS )
MIJLOC DE REALIZARE: Joc didactic
DOMENII EXPERIENȚIALE: Domeniul Științe+Domeniul Om și Societate (DȘ+ DOS)
TIPUL ACTIVITĂȚII: Verificare și consolidare de cunoștințe, priceperi și deprinderi
SCOPUL: Consolidarea număratului în limitele 1 -10 și dezvoltarea operațiilor calităților
gândirii prin aplicații practice
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1 – să formeze mulțimi după criteriul apartenenței la grup;
O2– să aplice mulțimile formate într -un tablou, respectând pozițiile spațiale și utilizarea tehnicii
lipirii;
O3– să descrie, să compare, să analizeze mulțimile aplicate;
O4– să completeze tablouri cu elemente noi;
O5– să numere în limitele 1 -10 raportând numărul la cantitate și cifra;
O6-.să folosească un limbaj matematic adecvat;
65
O7 – să analizeze tablourile realizate descoperind eventualele erori;
STRATEGII DIDACTICE:
Metodeșiprocedee : conversația, explicația, exercițiuldemonstrația,
problematizarea,jocul,observația, metoda ,,Cubul” , ,,Turul galeriei”
Mijloace didactice : ghicitori, calculator, jetoane cu mijloace de transport, tablouri în care este
prezentate mediii de circulație, sârmă colorată, jetoane cifre, șabloane care reprezintă coroană de
copaci,trunchi de copaci, cub, lipici, bețisoare, recompense.
EVALUARE:
Evaluare continuă prin tehnicile folosite;
Verificare orală, observarea permanentă a comportamentului,analizarăspunsurilor și a produselor
activității, aprecieri stimulative, corectarea imediată a răspunsurilor.
SARCINI DE JOC:
METODA “BRAISTORMING”
să completeze c ele patru tablouri folosindu -și toate cunoștințele acumulate anterior, privitoare la
mijloacele de transport;
METODA “CUBUL”
să descrie cum au așezat mulțimile formate (în tablou),specificând relațiile șipozițiile spațiale
ale
acestora ;
să compare num ărul de animale al mulțimilor;
să asocieze cifrele corespunzătoare numărului de animale din fiecare grupă;
să determine diferența dintre mulțimi(cu unul mai mult/cu unul mai puțin);
să lipească tot atâtea elemente noi, în tablou, cât arată cifra;
să argume nteze rezultatele obținute .
METODA “TURUL GALERIEI ”
66
să analizeze tablourile realizate descoperind eventualele erori;
REGULI DE JOC:
Jocul se desfășoară pe patru echipe;
Se va denumi un lider de grup care va rostogoli cubul;
Fiecare răspuns/sarcină rezolv ată corect va fi recompensat/ă ;
Recompensa aparține întregului grup;
Câștigă grupul care strânge cele mai multe recompense.
ELEMENTE DE JOC: Cubul cu fețele colorate diferit,recompense,aplauze.
FORMA DE ORGANIZARE : individual, frontal, în grupuri.
LOCUL D E DESFĂȘURARE: sala de grupă
DURATA: 45 minute
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
„ Curriculum pentru învățământul preșcolar ( 3- 6 /7 ani)’’ , Ministerul Educației,Cercetării și
Tineretului, 2008;
,,Didactica activităților instructive – educative pentru învățământul preprimar” , Editura
Didactica Nova, Craiova, 2005
,,Metode interactive de grup” -Silvia Breben,Elena Gongea, Mihaela Fulga, Georgeta Ruiu,
Editura ARVIS
,,Paideia si gândirea critică ” – Fluieraș, V., Editura Colecția Ștințele Educației, 2007
Desfășurarea activității
Nr.
Crt. Evenimentul
didactic Conținutul științific Strategii
didactice Evaluare
(instrumente
și indicatori)
1. Moment Pregătireaclimatului necesar unei
67
organizatoric bune desfășurări a activității;
Aranjarea mobilierului;
Pregătirea materialului didactic;
Organizarea grupei de copii prin
împărțirea ecusoanelor.
Frontal;
Conversația;
Ecusoane. Observarea
comportament
ului copiilor
2. Captarea
atenției
Se realizează prin prezentarea unui
joc virtual interactiv cu ghicitori
despre mijloace de
transport,prezentat pe
calculator.(A NEXA3 ) Conversația
Calculator,
Observarea
comportament
ului copiilor
3 Anunțarea
temei și a
obiectivelor Se anunță tema și obiectivele
jocului didactic: ,,Hai cu mine la
plimbare”. Copiii sunt anunțați că
vor completa tablourile de pe
măsuțe, tablouri în care sunt
reprezentate medii de circulație
pentru fiecare mijloc de transport.
Expunerea
Conversația
Observarea
sistematică a
comportament
ului copiilor
4 Dirijarea
învățării
Se vor forma patru echipe: echipa
soferilor, echipa marinarilor, echipa
piloților și echipa conductorilor de
tren,. Copiii se vor grupa în funcție
de ecusoanele pe care le -au ales și
vor merge la măsuța
corespunzatoare.
La măsuțe preșcolarii vor alcătui
mulțimi de mijloace de transport de
Conversația
Explicația
Observarea
sistematică
Aprecieri
68
a)Explicarea
si
demonstrarea
jocului
b)Executarea
jocului același fel, (in funcție de mediul de
circulație al fiecăruia) . Mulțimile
alcătuite vor fi delimitate cu
ajutorul unor sârmulițe colorate,
după care vo r fi lipite în tablouri.
Cubul va fi aruncat de către un
copil de la fiecare grupă, iar
echipele vor rezolva sarcina de pe
fața acestuia Pentru fiecare sarcină
rezolvată corect, vor primi drept
recompensăbulinuțe colorate.
Fiecare grup va alege un lid er care
va arunca cubul,educatoarea va citi
sarcina de pe fața cubului, iar
aceasta va fi rezolvată de către
copii, respectând cerințele cubului:
DESCRIE
COMPARĂ
ASOCIAZĂ
ANALIZEAZĂ
APLICĂ
ARGUMENTEAZĂ
Problematizarea
Brainstorming
Explicația
Exercițiul
Siluete/ Jetoane
Lipici
Tablouri
verbale
Aprecieri ale
răspunsurilor
Aprecierea
modului de
lucru, a
respectării
cerințelor, a
calității
estetice
și
acuratețea
lucrărilor
copiilor;
69
Colaborare între membrii
grupurilor privind stab ilirea
conținutului fiecărui tablou,
precizarea locului unde se vor așeza
elementele.
Coordonarea de către educatoare a
activității din fiecare grup prin
întrebări care să -i direcționeze pe
copii în realizarea lucrării.
Cubul
Recompense
Analiza
Produselora
ctivității
Evaluare orală
6 Realizarea
feed-back –
ului si
evaluarea
performantei,
a retenției și a
transferului Realizarea expoziției – prin
expunerea celor patru tablouri .
Grupurile examinează și
discută fiecare tablou. Fiecare grup
va aplica pe tablourile celorlalte
echipe emoticoane (vesele dacă
sarcinile au fost rezolvate corect și
emoticoane triste dacă vor
considera că sunt greșeli). Suport pentru
expunerea
tablourilor
Elemente pentru
completarea
tablourilor,
emoticoane
pentru evaluare
Turul galeriei
Analiza
Produselor
activității
Aprecierea
răspunsurilor
70
7 Evaluarea și
încheierea
activității Se fac aprecieri și recomandări de
către educatoare asupra activității (a
rezultatelor obținute, a modului de
organizare pe grupuri, colaborarea).
Se oferă recompense copiilor. Conversația
Surpriza
Recompense Aprecieri
finale
individuale și
colective
71
DECLARAȚIE
Subsemnata…………………………………., absolventă a Facultății de Litere din
cadrul Universității din Craiova, specializarea Pedagogia învățământului primar și
preșcolar (la Dr.Tr.Severin),promoția 2017 ,candidat la sustinerea publică a lucrării de
licența,sesiunea iul ie 2017 , declar pe propria răspundere că teza cu titlul
……………………………………………….………………………………… elaborată sub
conducerea științifică a domnului lect.univ.dr. Gheorghe Florescu , este rezultatul
activității mele, pe baza informațiilor obținute din sursele bibliog rafice pe care le -am citat
și le -am menționat în note, comentarii și în bibliografie.Cunoscand prevederile legale
privind falsul în declarații (art.292 Cod penal) ,afirm că lucrarea nu conține elemente de
plagiat,în toate formele lui, nu încalcă drepturile de proprietate intelectuală ale cuiva,
persoană fizică sau juridică, și nu a mai fost prezentată , parțial sau în întregime, altei
instituții de învățământ superior în vederea obținerii unui grad didactic sau a unui titlu
științific.Îmi asum responsabilit atea integrală pentru conținutul lucrării.
Data: Semnătura:
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR [628552] (ID: 628552)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.