PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR [627723]

UNIVERSITATEA BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

LUCRARE METODICO -ȘTINȚIFICĂ PENTRU
OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I ÎN
ÎNVĂȚĂMÂNT

Impactul materialului de joc din natură asupra activitaților
de învățare la preșcolarul de grupă mare

Coordonator științific,
Conf. Dr. Adina Pescaru
Ins. Înv Preșcolar
Marin M. Roxana Constanța
Grădinița nr 2 Jilava

București -2018

CUPRINS

I. Argumentul
II. Mijloacele de învățământ…………………………………………………………. …….. …pag 3
II.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ……………….. ……pag 4
II.2.Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor…………. ……pag 7
II.3. Clasificarea mijloacelor de învățământ…….. ………. ………………. ..pag 11
III. Activitățile de învățare………………………………………………………………. ………pag 14
III.1. Activități pe domenii experențiale……………………………… ………….pag 16
III.2. Jocuri și activități didactice alese…………………………………. ………..pag 19
IV. Jocul în grădiniță………………………………………………………………………. ………pag 25
IV.1. Clasificarea jocuri lor…………………………………………………. ………pag 28
IV.2. Funcțiile jocurilor ……………………………………………………… ……..pag 30
IV.3. Influența jocului în procesul instructiv – educative…… …… ……pag 33
IV.4. Jocul și jucăria ………………………………………………… …pag 35
V. Materialul de joc ………………………………………………………………………… ……pag 37
V.1. Rolul materialului de joc în cadrul strategiei didactice …………. …..pag 38
VI. Cercetare……………………………………………………………….. ………………………..pag 40
VII. Concluzii………………………………………………………………… ………………………. pag 97
VIII. Anexe…………………………………………………………………….. ………………………pag 100
IX. Bibliografie

1
I. ARGUMENTUL

“Natura și educația sunt asemănătoare ; căci
educația transformă pe om și prin această
transformare , creează natura”
-Democrit

Contactul cu lumea exterioară îl uimeste pe copil, îl impresionează, îi trezește interesul,
curiozitatea, dorința de a descoperi lucruri noi, de a experimenta. Cunoașterea mediului
înconjurator este necesară pentru includerea copiilor in cadrul natural, uman și social. Prin
mediul înconjurător în țelegem totalitatea elementelor preoceselor și fenomenelor naturale,
precum și a celor introduse de om ce caracterizează un anumit teritoriu și în care îți desfășoară
activitatea societatea omenească.
Natura ofera tuturor oportunitatea de a învața lucruri noi, de a o studia, de a o
experimenta și nu în ultimul rînd de a o iubi. Iubind -o, o respectam, respectand -o, ne respectam
pe noi și pe semenii noști, de aceea copiilor dorim sa le dezvoltam dragostea si atractia pentru tot
ceea ce ne inconjoară, jucandu -ne cu tot ceea ce ne ofera ea. Copiii sunt martori oculari ai
transformărilor din viața socială, din mediul înconjurător. Toate aspectele ei stîrnesc curiozitatea.
Studierea mediului înconjurător de către copii presupune perceperea unitară a aspectelor
biologice, fizice și tehnologice.
Mediul înconjurător în care își desfășoară activitatea constituie un prilej permanent de
influențare asupra acestuia, dă copiilor posibilitatea de a veni mereu în contact cu ceva nou
pentru ei, le stârnește curiozitatea și dorința de a -l cunoaște, de a -l cuceri.

2

Pe de o parte mediul înconjurător constituie un cadru necesar evoluției ulterioare a
copilului, prin condițiile materiale și culturale pe care le oferă, pe de altă parte, constituie
princi pala sursă de impresii care stau la baza procesului de cunoaștere a realității.
În cadrul procesului instructiv – educativ un loc important este ocupat de aria curriculară
științe ce are în componență cunoștințe despre om și mediul înconjurător. Copiii de azi sunt
martori oculari ai trasformărilor din viața socială, econom ică și din mediul înconjurător. Prin
modalitățile folosite preșcolarul se apropie de realitatea vie, palpabilă si -i creează posibilitatea ca
în mod treptat să -și îmbogățească reprezentăril e despre natură și societate. Pentru că viața nu
poate fi separată de mediu, întreaga educație trebuie făcută în direcția cunoașterii și protecției
acestuia. Omul se află încă de la începutul existenței sale în mijlocul naturii și se folosește de
toate dar urile ce -i sunt oferite.
Mediul înconjurător în care copiii își desfășoară activitatea, prin variatele lui aspecte,
constituie un prilej permanent de influențare a dezvoltării armonioase a acestora. Mai întăi de
toate, mediul ambiant oferă copilului posi bilitatea de a veni mereu în contact cu ceva nou pentru
el, care îi stârnește curiozitatea, dorințade a cunoaște.
Grădinița de copii are o importanță deosebită în formarea personalității tinerei generații,
deoarece vârsta copiilor de care se ocupă este vârsta marilor achiziții (a deschiderii largi spre
lume, a curiozității maxime, a motivației de a cunoaște tot ce este în jur).1 Omul intră în contact
cu lumea prin cele cinci simțuri : văz, auz, miros, gust, pipăit. Dintre aceste simțuri, vederea este
cea prin care intră cele mai multe imagini și informații. Personalitatea omului, prin procese
psihice precum : cunoșterea, înțelegerea, memoria, imaginația, este dependentă de ceea ce
primește prin acest simț .
Bazele trăsăturilor de personalitate sunt puse în că din primii ani de viață, dar putem vorbi
despre personalitate la vârsta preșcolară ci mai degrabă de un stil personal de comportare, de o
manifestare individuașizată a copilului încă din primii ani ai copilăriei.
.

1 Pedagogia pr eșcolară și a școlarității mici – prof.univ.dr. Rodica Mariana Niculescu

3
Educatorului îi revine rolul de a acț iona în direcția însușirii de către preșcolari a unor
cunoștințe ștințifice și ecologice despre natură, de a ști că natura este un organism viu.
Preșcolarii au posibilitatea ca prin însușirea cunoștințelor științifice să constribuie la formarea
unei gîndir i cauzale a acestora, la dezvoltarea spiritului de observație, la însușirea unui sistem de
priceperi și deprinderi active precum și la dezvoltarea afectivă.
Vârsta preșcolară este o perioadă de evoluție spectaculoasă a conduitei ludice, bogăția
acestei co nduite este datorată nu numai dezvoltării si maturizării psihofizice, ci și a posibilității
de relaționare și a experiențelor acumulate odata cu intrarea copilului la grădiniță. La preșcolari,
învățarea apare combinată cu jocul, de aceea jocul trebuie sa -i stimuleze preșcolarului
curiozitatea, să -i imbogateasca cunostințele, să -i capteze interesul prin reguli simple si concise și
material de joc.
Astăzi, mai mult ca oricînd, este foarte important cum „ privim” na tura și cum pătrundem
in natură pentru ca apo i să învățăm să o protejăm. Protejând natura ne protejăm pe noi, ne
asigurăm un climat benefinic sănătiții noastre și a celor din jurul nostru.

II. Mijloacele de invatamant
Prin mijloace de învățământ înțelegem un ansamblu de resurse sau instrumente materiale
și tehnice, produse, adaptate ori selectate în vederea îndeplinirii sarcinilor instructiv -educative
ale procesului de învățământ. Ele sunt investite de la început cu un anumit potențial pedagogic,
cu funcții specifice, ceea ce le deosebește de celelalte materiale ce intră în dotarea școlii.
Mijloacele de învățământ facilitează transmiterea unor cunoștințe, formarea și
consolidarea unor priceperi și deprinderi, evaluarea unor achiziții, realizarea unor aplicații
practice în cadrul lecțiilor sau altor forme de organizare a procesului de învățământ.
În calitate de instrumente de acțiune sau purtătoare de informație, mijloacele de
învățământ intervin direct în procesul de i nstruire, sprijinind și amplificând eforturile de predare
ale profesorului și pe cele de învățare ale elevilor. Mijloacele de învățământ sunt foarte utile în
activitatea didactică, deoarece au ca efect atenuarea verbalismului predării, depășirea

4
formalismu lui, impunerea unui învățământ activ și concret, practic, legat de cerințele și realitățile
vieții. Elevii sunt puși în contact cu obiectele și fenomenele greu accesibile perceperii directe, cu
aspecte ale realității rare sau greu sesizabile, care nu pot f i deslușite decât prin prelucrări
realizate cu ajutorul aparaturii tehnice sau a unor instrumente speciale.
În procesul de învățămant sunt implicate si elemente materiale, instrumente care servesc
scopurilor educative numite mijloace de învățamant. Prin m ijloace de învățământ înțelegem un
ansamblu de resurse sau instrumente materiale și tehnice, produse, adaptate ori selectate în
vederea îndeplinirii sarcinilor instructiv -educative ale procesului de învățământ. Ele sunt
investite de la început cu un anumi t potențial pedagogic, cu funcții specifice, ceea ce le
deosebește de celelalte materiale ce intră în dotarea școlii.
Mijloacele de învățământ sunt foarte utile în activitatea didactică, deoarece au ca efect
atenuarea verbalismului predării, depășirea for malismului, impunerea unui învățământ activ și
concret, practic, legat de cerințele și realitățile vieții. Copiii sunt puși în contact cu obiectele și
fenomenele greu accesibile perceperii directe, cu aspecte ale realității rare sau greu sesizabile,
care n u pot fi deslușite decât prin prelucrări realizate cu ajutorul aparaturii tehnice sau a unor
instrumente speciale.
II.1.Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ
1. Funcția informativă cognitivă – de facilitare a transmiterii unor informații, a unor
cunoștințe teoretice; Decurgând din
– Sensibilizarea copiilor pentru o anumită problema și creearea unor noi situatii
perceptive,
– Supunerea observației colective a unor lucrări, procese tehnologice sau fenomene
imposibil de studiat pe alte căi. Prin aceast a se dezvoltă spiritul de observație și
gândirea logică, pe care o obligă la raționamente inductive, deductive , la învățarea
prin descoperire, la problematizare etc.;
– mărirea eficienței de asimilare a informației prin suprapunerea analizorului vizual cu
cel auditiv;
– formarea unei imagini de ansamblu asupra unui anumit proces, fenomen sau a u nei
anumite teme studiate;

5
– furnizarea unor informații sistematizate, concise și bine organizate, concomitent cu
dezvoltarea capacității de sistematizare și organiz are a acestora.

2.Funcția formativă – de familiarizare a elevilor cu mânuirea, selectarea unor
instrumente, de solicitare a operațiilor gândirii, de stimulare a căutării și cercetării, de
dezvoltare a imaginației și creativității elevilor;
– contribuie la formarea unor deprinderi practice (de a desena, de a întocmi și
interpreta grafice, de a întocmi sau de a descifra proiecte etc.)
– dezvoltă capacitatea de înțelegere și apreciere a frumosului; efectul se obține atât
prin estetica exterioară a mijloacelor respective, cât și prin estetica interioară a
organizării lor funcționale, prin modul de concentrare și prezentare a informației (de
exemplu, printr -o grafică de calitate);
– determină participarea activă a elevului la procesul de învățare, la prop ria sa formare
și autoeducare;
– influențează pozitiv personalitatea elevilor prin formarea unor trăsături de caracter,
cum sunt: perseverență, tenacitate, flexibilitate în abordarea și soluționarea
proble melor, conștiinciozitate etc.;
– educarea în spiritul activităților si stematice, duse până la capăt;
– formarea capacității de apreciere corectă și a atitudinii de respect faț ă de investigația
științifică;
– are un efect stimulativ și emoțional asupra elevului, prin sensibilizarea lui fa ță de
marile probleme ale cunoașterii umane.
3. Funcția stimulativă (motivare a învățării): Mijloacele de învățământ au și un efect
stimulativ și motivațional asupra elevului, prin sensibilizarea lui față de marile probleme ale
cunoașterii umane, prin inte resul și curiozitatea pe care le stârnesc, prin impresiile puternice și
trăirile emoționale pe care le provoacă. Se formează trebuințe de cunoaștere și
acțiune care duc la motivarea intrinsecă a învățării; prin îmbinarea utilului cu plăcutul, multe
mijloace măresc atractivitatea, pentru învățare, întărind corespunzător motivația acesteia.
4. Funcția ergonomică (de reducere a efortului de învățare): O importantă funcție a
mijloacelor de învățământ este aceea de facilitare a învățării, de accesibilizare a cunoștințelor,
fapt ce reduce efortul elevilor și pe cel al profesorului și asigură ritmuri înalte de învățare.

6
5. Funcția de reconsiderare a relației profesor – elev Introducerea mijloacelor didactice
în procesul de învățământ, face ca profesorul să nu mai fie singura sursă de informare a elevului.
Mijloacele preiau unele atribuții ale profesorului, îi raționalizează timpul și îi orientează într -o
mai mare măsură activ itatea spre realizarea obiectivelor formative ale procesului de învățământ.
Mijloacele de învățământ contribuie la reconsiderarea relației profesor – elev și în sensul
creșterii, participării active și conștiente a elevilor la acumularea propriilor cunoș tințe. Prin
varietatea posibilităților de instruire pe care le oferă, mijloacele didactice pot asigura însușirea
unor cunoștințe de bază, eliminarea anumitor lipsuri din cunoaștere, contribuind în felul acesta la
omogenizarea relativă a grupului de elevi.
6. Funcția de școlarizare substitutivă Mijloacele de învățământ ca radioul și
televiziunea au funcții speciale de rezolvare a unor probleme ale sistemului de învățământ din
anumite țări, în care se manifestă o criză acută de cadre didactice, sau în care există condiții
geografice speciale, dar și în unele țări dezvoltate ca SUA, Rusia, Australia, unde se transmit
televizat cursuri complete, pe ani de studii, în final elevii putând primi diplome recunoscute de
stat. Acestor mijloace de învățământ (radiou l și televiziunea) le mai r evin si alte funcții cum
sunt:
– funcția de orientare a intereselor profesionale ale elevilor, constând în aceea că
mijloacele de instruire au posibilitatea să informeze colective mari de elevi asupra diferitelor
profesiuni. De asemenea, pot prezenta conținutul, exigențele și restricțiile unui anumit profil,
folosind interviuri cu
profesioniști, filme documentare, filmări directe la locul de muncă, relevând valoa rea socială a
unei activități;
– funcția de perfecționare a corp ului profesoral, care se realizează prin emisiuni speciale
de prezentare a direcțiilor și tendințelor din știința contemporană, a necesităților în instrucție și
educație, a unor modele de activitate școlară etc. O astfel de funcție se exercită pe mai multe
direcții: prin informarea metodică privind preluarea și valorificarea în clasă a diferitelor
informații și inovații, prin informarea asupra celor mai actuale progrese științifice și pedagogice
sub forma unor cursuri sistematice pentru cadrele didactice.
Există tendința de a pune semnul egalității între tehnologia didactică și mijloacele tehnice
de instruire : aparate, instalații, calculatorul, camera de luat vederi etc. Acestea din urmă, oricât
de performante ar fi, sunt inutilizabile în lipsa unor produse intelectuale. Ele nu reprezintă decât

7
suportul tehnic pe care îl vor folosi profesorii pentru a realiza ceea ce au gândit și planificat în
procesul de învățământ. Pentru a pune de acord ritmul lent, uniform al modificărilor din
domeniul educației cu ritmul continuu și accelerat al schimbărilor ce se petrec în viață, Gaston
Berger observa că este necesar a dota învățământul cu mijloace tehnice similare cu cele care se
utilizează în afara școlii.
Accentul pregatirii cadrelor didactice se pune pe metodele de p redare și mai puțin pe
modalitățile de utilizare a mijloacelor tehnice de instruire, de aceea un program de formare
inițială a cadrelor didactice în scopul utilizării mijloacelor tehnice de instruire ar trebui să
cuprindă familiarizarea cu acestea și exers area în tehnica mânuirii lor. Se impune formarea unor
abilități de mânuire a aparatelor, pentru a preveni apariția greșelilor frecvent întâlnite :
 erori de punere în funcțiune/oprire a aparatelor, datorită necunoașterii operațiilor și
succesiunii lor;
 cauzarea unor defecțiuni la aparate și a unor timpi de stagnare în activitate;
 greutatea comutării atenției de la activitatea cu mijloacele tehnice la conținutul logic al
lecției;
 stângăcie în utilizarea comentariului vorbit care însoțește imaginile proiectate;
 suprapunerea nepotrivită a comentariului vorbit cu imaginea vizuală, în cazul în care
imaginea este suficient de relevantă sau, alteori, lipsa comentariului, atunci când imaginile
nu sunt suficient de explicite.

II.2. Tipuri de mijloace de în vățământ și caracteristicile lor

Mijloacele de învățământ aflate în dotarea școlilor din țara noastră și care servesc la
lecțiile de la disciplinele tehnice și tehnologice există într -o gamă variată și acoperă practic
toate lucrările și activitățile prevăzute în programa școlară. Clasific area mijloacelor de
învățământ este determinată de anumite criterii, cum ar fi:
– caracterul lor natural sau de substituție
– caracterul lor obiectual (fizic), imagistic, practic sau ideal. Conform acestor criterii
generale se pot distinge următoare le categorii de mijloace de învățământ:

8
1.Mijloace informativ – demonstrative, ce reprezintă surse de informație, pot servi la
transmiterea unei informații noi, la exemplificarea sau ilustrarea noțiunilor, la concretizarea
ideilor. După forma și gradul de apropiere sau depărtare de experiența concretă a învățării,
acestea pot fi împărțite în:2
a)materiale intuitive naturale , reale, de tipul diferitelor specimene reținute din mediul
înconjurător: colecții de plante, de insecte, de minerale, de roci, metale, preparate pentru
microscop, obiecte tehnice, instrumente, aparate, unelte, mașini etc.
b)substitute tridimensionale ale realității, adică obiecte elaborate sau construite special în
scopuri didactice, care imită, reproduc sau reconstituie obiecte și fenom ene reale, făcându -le
accesibile observării (obiecte îndepărtate în timp și spațiu, cu dimensiuni foarte mari sau foarte
mici, cu o evoluție îndelungată în timp sau foarte rapidă, inaccesibilă simțurilor umane în
condiții normale). Din această categorie fa c parte: mulaje, machete, corpuri geometrice, globul
terestru, forme de relief miniaturizate, aparate și mașini cu piese demontabile etc.
c)substitute bidimensionale ale realității , adică materiale sau reprezentări figurative, ce redau
imaginea obiectelor reale. Din această categorie fac parte: ilustrații, fotografii, albume, tablouri,
desene, documente, atlase, planșe, reproduceri de artă, imagini audio -vizuale obținute prin
proiecția de diapozitive, diafilme, folii transparente, filme, emisiuni de televiz iune, înregistrări
audio. Perceperea acestor imagini este de regulă însoțită de trăirea unor impresii, a unor stări
afectiv -emoționale favorabile receptării cu interes și curiozitate a celor explicate de profesor.
Aceste mijloace introduc o notă de variet ate în activitatea didactică, ajutând la prevenirea
oboselii și plictiselii, la redresarea atenției atunci când aceasta slăbește.
d)reprezentări simbolice , care concentrează o mare cantitate de informație și simbolizează date
reale, raporturi, proporții, c antități. Din această categorie fac parte: reprezentări grafice, scheme,
desene pe tablă, formule matematice, note muzicale, numere, cuvinte scrise și orale etc. Cu cât
elevii vor stăpâni mai bine asemenea simboluri, cu atât vor putea să se ridice mai repe de de la
concret la nivelul superior al cunoașterii abstracțiunilor, la sesizarea esențialului, dar vor putea
parcurge și drumul invers, al concretizării, al ilustrării prin exemple concrete a simbolisticii.

2 Curs -Mijloacele de Învățământ și strategia Didactică – prof. Bumuc Ștefania

9
2. Mijloace de investigare , exersare și formare a deprinderilor
Ele servesc aplicării cunoștințelor, formării principiilor și deprinderilor intelectuale și
profesionale. Dintre acestea, se pot menționa:
– aparatura de experimentare cu truse și instalații de laborator;
– aparate de măsură, instrume nte, accesorii, materiale consumabile;
– echipamente tehnice, incluzând aparate de proiecție, de filmat,
retroproiector, aparate de înregistrat spectre IR, UV, RMN, agitatoare de diverse tipuri,
surse de încălzire și răcire etc.
– dispozitive și echipamente de instruire asistată de calculator.
3. Mijloace de învățământ mixte. Integrează mijloacele imagistice (reprezentări grafice,
fotografice etc.) și servesc pentru studiul individual al elevilor.
Din această categorie de mijl oace de învățământ se pot menționa:
– manualele, cursurile și tratatele, enciclopediile; –
– îndrumarele de laborator;
– culegerile de probleme și exerciții;
– lucrările științifice apărute în revistele de specialitate.
4. Mijloace de învățământ d e evaluare a cunoștințelor :
– modele de evaluare orală;
– modele de evaluare scrisă (probe de control, teste, grile docimologice etc.);
– modele de evaluare practică prin lucrări de laborator;
– mijloace de evaluare informatice integrate în sistemul în vățământului asistat de calculator. O
clasificare a mijloacelor de învățământ după specificul pedagogic [T. Mucica (coord.), "Îndrumar
metodic pentru folosirea mijloacelor de învățământ", E.D.P., București, 1982], cuprinzând și
principalele caracteristici constructive, conține:
– aparatura de laborator (trusa profesorului, a elevului, alte aparate, dispozitive și accesorii);

10
– mijloace audio -vizuale și echipamentul tehnic corespunzător (filme, diafilme, diapozitive, folii,
aparate de proiecție etc.);
-modele, material grafic, de calcul, de instruire și verificare.
Deoarece mijloacele tehnice de instruire servesc la realizarea unor funcții pedagogice, se
consideră utilă clasificarea din fig.I.1 care cuprinde și mijloacele tradiționale (M.Ionescu, 1982).

Mijloacele de
învățămant
Mijloace
informativ –
demonstrative
Mijloace intuitive naturale : colecții de
plante, obiecte din natura, insectar etc
Obiecte constituite în scopuri didactice
substitute tridimensionale ale realității
Materiale figurative substitute,
bidimensionale ale realității
Reprezentări
simbolice Mijloace de
exersare și
formare a
deprinderilor
Jocuri, truse
aparate de
laborator Mijloace de
ralționalizare a
timpului la lecții
Harți de contur,
șabloane, ștampile
didactice Mijloace de
evaluare a
rezultatelor la
învățătură
Teste,
aparate de
testare
Mijloace tehnice audio -vizuale
-Aparate de proiecție statică
-Aparate de proiecție dinamică
-Aparate de redare a sunetului

11

Materialele didactice reprezintă ansamblul de obiecte si instrumente naturale si de
substituție diverse folosite in actul predării -învățarii pentru indeplinirea unor obiective didactice.
În întreaga activitate de învățare, psihicul pre scolarului trebuie stimulat la o activitate susținută,
la o participare sub tensiunea unui efort intelectual real, o integrare voită în activitatea de
învățare, susținută de motivație robustă. Mijloacele didactice și materialele didactice au calitatea
de aevidenția date și informații variate specifice, privind aspecte fizice și ideatice, structura,
funcționalitaea, utilitatea obiectelor, fenomenelor și proceselor studiate facilitând în același timp
înțelegerea și asimilarea cunoștințelor.
Cu cât materialele didactice și mijloacele de învățamant sunt pe deplin valorificate în
activitatea zilnică cu atât cadrul didactic va dispune de un suport în vederea optimizării și
perfecționării activității didactice.
II.3.Clasificarea mijloacelor de invatamant
In functie de prezenta sau absenta mesajului didactic, mijloacele de i nvatamant se clasifica in:
. mijloace de invatamant care cupr3ind mesaj sau informatie didactica;
. mijloace de invatamant care faciliteaza transmiterea mesajelor sau informatiilor didactice .
a. Mijloace de invatamant care cuprind mesaj didactic

Sunt mijloace care redau si reproduc anumite trasaturi, caracteristici, insusiri ale obiectelor si
fenomenelor realitatii ce constituie mesaj pentru activitatea de invatare. Mesajul didactic include
atat informatii, cat si actiuni obiectuale. Sunt mijloace care includ numai informatii, altele solicita
operarea cu ele, iar altele cuprind si una si alta. I n functie de continutul mesajului didactic, in aceasta
categorie sunt inclu se urmatoarele mijloace:
. materiale didactice care redau in forma naturala obiectele si fenomenele realitatii (colectii de plante,
roci, substante, aparate, instrumente autentice);

3 Cerghit I. – Metode de Învățământ – EDP București (1997)

12
. mijloace de invatamant sub forma de materiale grafice si figurative (harti, scheme, diagrame,
grafice, fotografii, tablouri, planse);
. mijloace sub forma de modele substitutive, functionale, actionale. Ele reproduc, la scara mai mica,
anumite obiecte, fenomene, principii de functionare (machete, mulaje, modelele unor masini etc.);
. mijloace tehnice, audiovizuale – reprezinta ansamblul instrumentelor electrice si electromecanice
de reproducere a imaginilor si sunetelor (proiectii, emisiuni radio, inregistrari, filmul TV).
b. Mijloace de invatamant care faciliteaza transmiterea mesajelor didactice
Sunt mijloace care nu contin mesaje, dar ajuta si mijlocesc transmiterea acestor mesaje. Nu
sunt legate de un anumit tip de mesaj, dar pot fi folosite in vederea transmiterii unei game largi de
mesaje. Printre mijloacele de invatamant c are favorizeaza transmiterea mesajelor didactice, se pot
enumera:
. instrumente, aparate si instalatii de laborator;
. echipamente tehnice pentru ateliere;
. instrumente muzicale si aparate sportive;
. masini de instruire si calculatoare electronice;
. jocuri didactice;
. simulatoare didactice, instalatii pentru laboratoare fonice.
In afara de cele doua grupe de mijloace, sunt utilizate si mijloacele de masurare a rezultatelor
invatarii, care ajuta la evaluarea randamentului scolar in unele circumstante educative. De
asemenea, calculatorul este un mijloc distinct de i nvatamant, care nu poate fi incadrat in nici una din
cele doua categorii.
Avantaje ale utilizarii mijloacelor audio -vizuale:

13
. suplimenteaza explicatiile verbale, oferindu -le un suport intuitiv;
. ii familiarizeaza pe elevi cu o realitate greu accesibila pe cale directa;
. provoaca si sustin motivatii si interese cognitive; consolideaza cunostinte si abilitati;
. eficientizeaza folosirea timpului de instruire.
Dezavantaje ale utilizarii mijloacelor audio -vizuale:
. predispun la o uniformizare a perceperii si interpretarii realitatii;
. predispun la receptarea pasiva;
. produc, uneori, exagerari si denaturari ale fenomenelor.
4. Integrarea mijloacelor de invatamant in procesul didactic
Valoarea pedagogica a mijloacelor de invatamant rezulta din implicatiile pe care le auasupra
transmiterii si asimilarii mesajelor educationale. Nu se poate vorbi de o utilizare universala a acestor
mijloace, ci trebuie sa le adaptam si integram intr -o situatie concreta de invatare.
Modalitati de integrare a mijloacelor didactice in procesul de invatamant:
a. Utilizarea mijloacelor didactice in cadrul activitatii frontale cu elevii:
– mijloacele de invatamant sunt manevrate de catre profesor;
– elevii receptioneaza mesajele si opereaza apoi cu ele, in functie de scopurile urmarite de catre
profesor;
– cu ajutorul mijloacelor de invatamant, profesorul ofera informatii care vor sprijini i ntelegerea unor
cunostin te abstracte, ii poate sensibiliza pe elevi, prin declansarea curiozitatii, intareste informatiile
transmise verbal, prin confirmarea lor cu ajutorul imaginilor.
b. Utilizarea mijloacelor de invatamant in cadrul activitatii pe grupe:
– fiecare grupa poate utiliza un alt mijloc de invatamant sau toate grupele aceleasi mijloace;
– manevrarea lor se face de catre membrii grupei, dupa un instructaj prealabil si sub i ndrumarea
profesorului.
c. Utilizarea mijioacelor de invatamant in cadrul activitatii individuale:

14
– fiecare elev are posibilitatea sa foloseasca mijlocul de invatamant, in concordanta cu instructajul efectuat
de profesor.
Adoptarea uneia sau alteia dintre aceste modalitati depinde de obiectivele urmarite, strategiile
folosite, dotarile tehnico – materiale.

III. ACTIVITĂȚILE DE ÎNVĂȚARE

Activitățile de învățare reprezintă un ansamblu de acțiuni cu caracter sistematic metodic,
intensiv, organizate și conduse de cadrul didactic, în scopul atingerii finalităților prevăzute de
curriculum. Desfășurarea acestora necesită coordonarea eforturilor comune ale celor trei
parteneri ai procesului de pregare -învățare -evaluare, respectiv: cadre didactice, părinți, copii, dar
și a colaboratorilor și partenerilor educaționali din comunitate a căror impl icare este la fel de
importantă. În desfăsurarea acestora accentul va cădea pe încurajarea inițiativei copilului și a
luării deciziei, pe învățarea prin experimente și exersării individuale. Învățarea este procesul
destinat achiziționării unor experiențe n oi formării unor capacităti și deprinderi care să permită
individului rezolvarea unor situații problematice sau optimizarea relațiilor sale cu lumea
înconjuratoare. Copilul se naște cu capacitatea de a învăța, dar șansa umanizării și socializării lui
depin de de mediul educogen.4
Activitățile de învățare se desfășoară fie cu întreaga grupă de copii fie pe grupuri mici sau
individual. Este important ca preșcolarii să fie motivați, educatoarele să conceapă și să
organizeze jocuride predare, să cunoască și să asigure prin modul cum co ncep proiectarea,
conținutul științific al cunoștințelor. Învățarea trebuie concepută în beneficiul tuturor copiilor,
jocurile pot contribui la activizarea proceselor psihice, la înțelegerea mai profundă și concretă a
cunoștințelor și deprinderilor de a op era cu grupele de obiecte, la stimularea interesului copiilor
pentru activitatea de învățare. Activitățile de învățare pot lua forma activităților pe discipline sau
integrate a activitățile liber -alese sau a celor de dezvoltare personală. Dintre mijloacel e de

4 Colceriu Laura – Metodica predârii activității instructiv edu cative în grădinițe -2010

15
realizare utilizate putem aminti : jocul liber, discuțiile libere, jocul didactic, povestirea, exercițiul
cu material individual, experimentele, construcțiile, lectura după imagini, observarea,
convorbirea, povestirile create de copii, memorizările pre cum și alte mijloace specifice didacticii
în funcție de nevoile educaționale ale copiilor.
Eficiența activității didactice depinde în mare măsură de modalitățile organizatorice,
maniera de lucru în care se realizează activitatea și aspectul empatic al cola borării educatoare –
preșcolar. Folosind jocul in activitățile de învățare le acordam copiilor autonomie și
responsabilitate, creem posibilitatea de a descoperi motivația învățării, capacitatea de a se
concentra asupra sarcinilor de joc pe care trebuie să le rezolve.
Mediul înconjurător în care își desfășoară activitatea copilul constituie un prilej
permanent de influențare a acestuia, dându -i posibilitatea de a veni mereu în contact cu ceva nou
pentru el, de a descoperi lucruri care îi stârnesc curiozitatea , dorința de a le înțelege și de a le
cunoaște mai bine. Educația în grădiniță acționează în scopul dirijării și facilitării acestei
percepții în raport cu vărsta copiilor și cu nivelul lor de dezvoltare, prin intermediul observării.
Prin intermediul obs ervărilor spontane sau dirijate, copiii dobăndesc cunoștințe elementare despe
mediul înconjurător, despre unele fenomene din natură legate de succesiunea anotimpurilor
(căderea frunzelor, ploaia, ceața, înghețarea apei, topirea zăpezilor). Preșcolarii iși lărgesc și iși
conturează cunoștințele despre animalele domestice, cunosc unele animale sălbatice și află
modul lor specific de viață. Ei învață să deosebească animalele domestice de cele sălbatice,
păsările migratoare de cele nemigratoare, animale care ad uc foloase omului și cele care
pricinuiesc daune.
Despre modul cum are loc învățarea la copiii au apărut mai multe teorii. Toate aceste
teorii o ajută pe educatoare să ințeleagă mai bine natura complexă a învățării și o ghidează în
planificarea activitățil or. Copiii învață prin simțuri. Psihologul J. Piaget a etichetat primii 2 ani
din viață cu numele de etapă senzo -motorie. La această vârstă, copiii își folosesc simțurile și
capacitățile fizice pentru a înțelege lumea, învață manevrând obiecte și examinând u-le forma.
Psihologul L.S. Vygotski și alți teoreticieni au sugerat că adulții au un rol major în
structurarea sau etajarea pe o schelă a învățării. Aceasta înseamnă că adultul descrie jocul
copilului și îi face o schelă care îl ajută pe copil să înțelea gă și sa -și amintească de joc. Adultul

16
devine “mediator” al învățării sau doar “collaborator” al învățării. De exemplu, cititul cu copilul
și nu pentru copil constituie o experiență împărtășită și de colaborare. Adultul și copilul vorbesc
despre cărțile ș i își împărtășesc ideile. Un alt exemplu de etajare este atunci când adultul îl ajută
pe copil să învețe despre forme cu ajutorul unei jucării de sortat forme. Copilul poate lua o formă
și șă încerce să o forțeze printr -o gaură cu altă formă. Adultul îl aj ută spunându -i numele formei
și orientându -i mâna spre forma corectă. În cele din urmă, copilul va fi în stare să termine
activitatea fără ajutorul adultului.
Activitățile de învățare se referă la activități organizate pe care le desfășoară personalul educ ativ
cu grupuri de copii sau cu intreaga grupă.
În timpul activităților de învățare, educatoarele, vor crea situații numeroase și variate prin
care copilul să învețe, asigurându -i-se totodată, libertatea de actiune.
Activitățile de învățare vor fi planif icate de către educatoare pe teme, conținut și strategii
astfel încât grupele de activități să fie variate, să alterneze activitățile solicitante cu cele
liniștitoare, dinamismul cu odihna.

III.1 Activitați pe domenii experențiale

Activitațile pe domeni i experențiale sunt activitățile integrate sau pe disciplină
desfășurate cu copii în cadrul unor proiecte în funcție de temele mari propuse de curriculum,
precum și de nivelul de vârstă de nevoile și interesele copiilor din grupă. Mircea Ștefan explica
în “Lexiconul pedagogic” , apărut la editura Aramis in 2006 : “Educa ția integrată este un proces
de sudare și armonizare a ramurilor sistemului de învățamânt sau a conținuturilor educației, prin
predarea interdisciplinară ”. Ca urmare, grani țele dintre activități dispar, totul derulându -se după
un scenariu prestabilit. Educatoarea poate planifica activitățile de sine stătătoare, respectiv pe
discipline ( activități de educarea limbajului, activități matematice, de cunoașterea mediului, de
educație pentru societate, de educație fizică, activități practice, educație muzicală sau activiți
artistico plastice) sau activități integrate (cunoștințele din cadrul mai multor discipline pot fi

17
imbinate armonios pe durata unei zile întregi și cu acest pri lej în activitatea integrată intră și
jocurile și activitățile alese sau cunoștințele interdisciplinare sunt focalizate pe anumite domenii
experențiale iar jocurile și activitățile alese se desfășoară în afara acesteia).
Domeniile experiențiale sunt adevă rate “câmpuri cognitive integrate ” (L. Vlăsceanu) care
transced granițele dintre discipline și care, se întălnesc cudomeniile tradiționale de dezvoltare a
copilului.
Domeniul estetic creativ – acoperă abilitățile de a răspunde emoțional și intelectual la
experiențe perceptive, sensibilitatea fața de diferitele niveluri de manifestare a calității,
aprecieerea frumosului și a adecvării la scop sau utilizare.
Experiențele și trăirile caracteristice presupun explorarea trăirilor afective, ca și a
proceselor de a construi, compune sau inventa. Prin intermediul unor asemenea experiențe copiii
acumulează cunoștințe și abilități, ca și o sporită receptivitate perceptivă, care le va permite să
reacționeze de o manieră personală la ceea ce văd, aud, ating sau simt. A ceste experiențe pot fi
prezente în orice componentă curriculară, dar cu deosebire în contextul acelor discipline care
solicitărăspunsuri personale, imaginative, emoționale și uneori acționale la stimuli (muzica,
activitățile artistico -plastice, drama, eur itmia etc).
Domeniul om și societate – include omul, modul lui de viață, relațiile cu alți oameni,
relațiile cu mediul social, ca și modalitățile în care acțiunile umaneinfluențează evenimentele.
Domeniul are o extindere și către contexte curriculare care privesc tehnologia, in sensul abordării
capacităților umane de a conreola evenimentele și de a ordona mediul. În cadrul acestui domeniu
preșcolarii sunt puși în contact cu manipularea materialelor și executarea unor lucrări care țin de
domeniul abilitățilo r practice, prin constatarea proprietăților materialelor, prin selecția unor
materiale în funcție de caracteristicile lor, prin constatarea că materialele pot avea și calități
estetice, cum ar fi textura, culoarea sau forma etc.
În cadrul acestui domeniu, preșcolarii vor înțelege ființele umane întâlnite in viața de zi
cu zi. Este important ca preșcolarii să înțeleagă faptul că situațiile prezente îsi au originile în
situații din trecut, să observe similarități sau diferențe între oameni sau evenimente.

18
Familiile preșcolarilor, mediul fizic, uman și social pot fi utilizate ca resurse de învățare.
Pe de altă parte, textul literar, imaginile și alte materialele audio -vizuale pot fi utilizate ca surse
de informare. 5Copiii vor înțelege mult mai ușor concepte precum dreptatea, echitatea, bunătatea,
adevărul, atunci când le vor putea observa concretizate în acțiunile adulților cu care vin în
contact.
Domeniul limbă și comunicare – acoperă stăpânirea exprimării orale și scrise, ca și
abilitatea de a înțelege comu nicarea verbală și scrisă.
În situațiile de grup, prin ascultare și exprimare, preșcolarii devin capabili să exploreze
experiențele altor persoane și să -și imbogățească astfel propriile experiențe. Se urmărește ca
prșcolarii să vorbească cu încredere, clar și fluent, utilizând modalități de exprimare adecvate.
Studiul operelor literare, memorizarea, specifice vârstei rafinează gândirea și limbajul
acestora. Tot în cadrul acestui domeniu copilul va intra pentru prima data in contact cu o limbă
străina, el se va obijnui cu semantica, sonoritatea specifică limbii străine, să o reproducă, să
poate intona cuvinte nou învățate intr -o limbă străină.
Copilul va fi ajutat sa învețe cuvinte care sa -l poată descrie, să vorbească despre el însuși
despre mediul înc onjurător, despre cel impresionează, despre sentimentele si trăirile lui, îl ajută
să-și extindă cercul de prieteni, își poate schimba păreri, opinii, aplanează conflice, explică
actiuni etc.
Activitățile cele mai potrivite pentru acestă invățare sunt :
Memorarea de cuvinte/propoziții, cântece și jocuri muzicale
Imitarea ritmurilor diferite, acompaniind frazele auzite
Jocuri de limbă
Astfel copilul va fi încurajat/stimulat să învețe și câteva elemente ale culturii țării/regiunii
respective (istoria locuril or, creații artistice specifice, mâncăruri, activități tradiționale etc.)

5 Ministerul educației cercetării și tineretului – Curriculum pentru educația timpurie a copiilor de la 3 la 6/7ani – 2008

19
Domeniul științe – include atât abordarea domeniului matematic prin intermediul
experiențelor practice cât și înțelegerea naturii, ca fiind modificabilă de ființele umane cu care se
află în interacțiune.
Preșcolarul este pus în contact cu domeniul matematic prin jocuri dirijate cu materiale,
sau prin simularea de cumpărături în magazine. În aceastâ privință vor putea fi dezvoltate
reprezentările acestora cu privire la unele concepte, cum ar fi – volum, masă, număr și de
asemenea, ei vor putea fi implicați în activități de discriminare, clasificare sau descriere
cantitativă.
Este de dorit ca domeniul să nu îngrădească copilul doar la contextul disciplinelor
matematice, ci să -i ofere po sibilitatea de a explora și contexte ale unor alte componente
curriculare, oriunde apar elemente cum ar fi : mărimea obiectelor, estimarea unor cantități,
volumul, asemanarea/deosebirea, rezolvarea problemelor, insusirea limbajului matematic.
Puși în conta ct cu domeniul cunoașterii naturii, copiii sunt puși să observe, să selecteze,
săa genereze ipoteze, alternative, să realizeze experimente, prin activități simple cum ar fi:
obsevarea unor animale/ ființe/ plante/ obiecte din natură , modelarea lutului (pu tând face
constatări asupra texturii si a actiunii sale asupra materialului) confecționarea sau jocul cu
materiale descoperite in mediul înconjurător, aplicarea unor principii științifice în economia
domestică (ex – producerea preparatelor din lapte) sau pr in compararea proprietăților diferitelor
materiale.
Preșcolarii pot fi încurajați să efectueze experimente, să utilizeze în condiții de securitate
diferite instrumente sau echipamente, să înregistreze și să comunice rezultatele observațiilor
științifice, să utilizeze diferite surse de informare.
Domeniul psiho -motric acoperă coordonarea și controlul mișcărilor corporale, mobilitatea
generală și rezistența fizică, abilitățile motorii și de manipulare de finețe, ca și elemente de
cunoaștere, legate mai ales de anatomia și fiziologia omului.
Activitățile care se pot realiza in cadrul acestui domeniu implică mișcări corporale,
competiții intre copii sau echipe, ca și activitățile care pot avea drept rezultat o mai bună suplețe,
forță, rezistență sau ținută.

20
III.2 Jocurile și activitățile didactice alese
Jocurile și activitățile didactice alese sunt cele pe care copiii și le aleg și îi ajută pe aceștia
să socializeze în mod progresiv și șă se inițieze in cunoașterea lumii fizice, a mediului social și
cultural căreia îi aparțin, a matematicii, comunicării, a limbajului. Ele se desfășoară pe grupuri
mici în perechi și chiar individual. Practic în decursul unei zile regăsim în funcție de tipul de
program, doua sau trei etape de jocuri și activități alese ( etapa I dimineața – înainte de începerea
activităților integrate, etapa II – în intervalul după activitățile pe domenii de învățare și înainte de
masa de pranz/plecarea copiilor acasă și etapa III – în intervalul cuprins între etapa de relaxare de
după amiază și ple carea copiilor de la programul prelungit acasă) totodată în unele cazuri ele se
pot regăsi ca elemente componente în cadrul activităților integrate. Reușita desfășurării jocurilor
și a activităților didactice alese depinde in mare măsură de modul în care e ste organizat și
conceput mediul educațional. .
În funcție de spațiul disponibil, sectorizarea sălii de grupă poate cuprinde toate centrele
sau cel putin doau dintre ele în care cadrul didactic pregătește zilnic noi materiale pentru copii,
astfel încât ace știa să aibă posibilitatea să aleagă locul de învățare și joc, în funcție de
centrele/colțurile deschise nu trebuie să fie aleatorii ci atent alese, în strânsă corelare cu tema
săptămânii sau cu tema proiectului aflat în derulare. Organizarea spațiului edu cativ prin
delimitarea centrelor oferă atât părinților, cât și educatorului oportunitatea de a -i observa mai
bine pe copii în interacțiunea lor cu materialele, cu alți copii sau cu adulții din clasă.
În organizarea pe centre a spațiului educativ, educatorul va asigura :
o Securitatea și protecția copiilor
o Confortul prin mobilier, canapele, pernuțe
o Existența unui spațiu suficient studiului și întâlnirii cu alți copii
o Existența unui material adecvat situațiilor de învățare
o Poziționarea adecvată a centrelor, respectând reguli specifice
. Științe
Dezvoltarea gândirii logice, înțelegerea relațiilor dintre obiecte și fenomene, exersarea
capacității de a rezolva pro

21
Pentru etapa jocurilor și a activităților alese desfășurate în curte o atenție specială va fi
acordată atât organizării și amenajarii curții de joc cât și siguranței pe care o oferă copiilor
spatiul respectiv si dotarile existente. Copiii sunt foarte atrași de mediul înconjurător și de aceea
ei în permanență caută să se informeze în legătură cu aceasta. Fiind curioși ei doresc sa -și
satisfacă curiozitatea explorând, observând și experimentând.
În centrul de științe este util să existe
o Spațiu pentru expunerea permanentă a materialelor din natură (ghinde, pietre,
scoici, semințe, fructe, legu me, cereale, ierbar, etc)
o Animale și păsări din plastic
o Un loc pentru instrumentele de investigație – magneți, lupă, baterii, clepsidră,
termometru, etc
o Loc însorit pentru plante, sau semințe semanate de copii
o Mulaje ale corpului omenesc
o Pliante, imagini, plante atlase, enciclopedii, mijloace de locomoție, hărți
geografice etc.
o Loc pentru echipamente de măsurare, jocuri cu numere, dominouri, cifre
magnetice, cantar, balanță, jocuri matematice, lego, lotto, trusa logi, etc
o Animale vii pe care cei mici le pot ingriji, le pot da de mâncare și le observă. (
este important ca educatoarea să dețină informații despre cum trebuie îngrijit,
despre bolile care pot apărea animalului/vietății)
Colectarea materialelor din acest centru e un proces continuu, pentru a menți ne interesul
copiilor, trebuie introduse materiale noi. Educatoarea pune întrebări copiilor pentru a le
sârni curiozitatea și săa reflecteze asupra materialelor. În acest ceentru cei mici
formulează întrebari despre lumea înconjurătoare, de axemplu :
 Ce se află în mijlocul pământului?
 De ce ninge?
 De ce face sapunul clabuc?
 Cine mișcă norii?
 Cum funcționează masina?

22
În acest centru copiii își contruiesc cunoștințe de bază și durabile despre matematică, își
dezvoltă competențele matematice prin intermediul experiențelor din viața de zi cu zi. Cu
materialele din acest centru copiii învață:
 Corespondența unu la unu
 Ordonarea după mărime, grosime, lungime,
 Număratul
 Calculul și operația de adunare și scădere,
 Clasificarea,
 Comparația,
 Măsurarea timpului,
 Noțiun ea de geometrie,
Utilizarea gândirii matematice pentru a rezolva problem concrete din viața cotidiană dă
încredere copiilor în abilitățile matematice. Jocurile lego, cuburile, formele geometrice, trusa
logi, oferă copiiilor posibilitatea de a -și pune în pr actică imaginația, creeând modele noi de
mașini, rachete etc.
Materialele expuse în acest centru sunt atent selectate de educator în funcție de:
 Nivelul de vârstă
 Nivelul de pregătire al copiilor
 Existența altor adulți în sala de grupă
Arte
Centrul “Arte” are influențe asupra dezvoltării copilului în toate domeniile, adresarea
acestora ține de măiestria cadrului didactic de a planifica experiențe variate și inspirate. Copiii își
dezvoltă latura socioemoțională, conceptului de sine, expresivit atea emoțională, motricitatea
fină, stimularea creativității și exersarea persistenței, toate se întrepătrund în sarcinile, tehnicile și
tipurile de activități din acest centru și pot asigura deszvoltarea globală a copilului.
Pe lângă bucuria, emoțiile și satisfacțiile copiilor, centrul Arte le oferă celor mici cadrul
în care ei învață să comunice, stimulându -le curiozitatea, imaginația, creativitatea, dar și spiritul
de inițiativă.

23
Materialele ce pot fi aduse la acest centru sunt : coli albe A4, bloc de d esen, acuarele,
creioane, carioci, plastelină, ghem, ață, cocă, coloranți, radio, casetofon, instrumente muzicale,
maști, costume pentru dans.
În acest centru copiii exerseaza dactilopictura (pictura cu degetele), pictura cu diferiti
bureti, rulori de car ton, legume, frunze, bețișoare de urechi, pictura pe apa, pe nisip, diferite
tehnici (origami, tehnica servetelului, quiling etc) modeleaza din plastelina, lut coca, șosete,
mănuși, etc. Materialele din acest centru au ca rol de a satisface obținerea unui produs propriu,
printr -un efort îmbinat de plăcere și creativitate.
În acest centru copilul dobândește :
– Cuno ștințe și deprinderi elementare de utilizare a intrumentului de lucru,
– Inițiativă și persevență în activitate,
– Abilități de comunicare prin limbajul artistic,
– Abilități ce țin de motricitatea fină și senzorio -motorie,
– Expresivitate emoțională și social
– Deprinderi igienice privind condițiile de muncă
Educatoarea încurajează originalitatea copiilor, de aceea nu li se oferă un model, tipar după
care cei mici trebuie să lucreze evitând astfel eșecul și frustrarea, deoarece coordonarea ochi –
mână și dexteritatea manual nu sunt încă dezvoltate complet la copiii de vârstă preșcolară.
Constructii
Dezvoltarea cognitivă, dezvoltarea fizică, dezvoltarea socioemoțională ca și inițiativa,
creativitatea și perseverența se regăsesc la acest centru prin activitățile individuale sau de grup
care implică explorare cu material diverse și creație.
Centrul construcții trebuie sa fie destul de mare pentru ca un gr up de copii să poată lucre
împreună sau separat. Copiii sunt atașați de acest centru deoarece este active, creator și
distractiv. Centrul trebuie dotat cu cuburi de diferite marimi și forme, mijloace de locomoție, de
diferite mărimi. Dezvoltându -și gândire a creatoare, imaginația, copiii își formează concept
științifice, matematice referitoare la mărime, formă volum, spațiu, echilibru, stabilitate, balans,
măsurare, asemănare, diferență, ordonare.

24
Copiii învață mai multe despre echilibru, înălțime și greuta te doar din experiența practică,
din încercare și din greșeli. Adesea. Copiii care au realizat o construcție inițiază jocuri de rol sau
aduc material din alte centre și îmbogățesc jocul.
În acest centru, dezvoltarea competențelor academice se îmbină armo nios cu cele
socioemoționale, prin abordarea situațiilor problem ale dezvoltării sale, în funcție de
particularitățile de vârstă și individuale antrenate în activitățile și jocurile organizate aici:
dezvoltarea cognitivă, socioemoțională, dezvoltarea limba jului și a comunicării, capacități și
atitudini în învățare.
Nisip și apă
Centrul este gazda experiențelor care asigură dezvoltarea fizică a copiilor și un bun
pretext pentru educator de a iniția activități variate care asigură dezvoltarea cognitivă a a cestora.
În sala de grupă, copiilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a explora senzația atingerii
nisipului și apei și fiecare sală ar trebui să fie dotată cu suporturi pentru nisip sub diverse forme,
cuve din plastic, albinuțe și ligheane, deoarec e copiii se simt atrași de nisip și apă, indiferent de
vârstă. Masa cu nisip și apă trebuie să fie înaltă până la talia copilului, iar podeaua unde aceasta
este plasată trebuie acoperită deoarece se risipește nisip și apă și devine alunecoasă.
La centrul Nisip și apă vom gasi – prosoape, mături, fărașe, vase, unelte, forme , găletușe,
lopățele, greble, bureți, dopuri, materiale din natură, scoici, pietre de râu, pene, steluțe de mare,
substanțe lichide sau solide.
Copiii în acest centru pot realiza diferi te activități :
– Construiesc poduri, castele, drumuri,
– Experimentează plutirea și scufundarea,
– Observă topirea zăpezii,
– Realizeaza picturi cu nisip,
– Trasează litere, cifre, forme,
– Dizolvă săpunul și cercetează balonașe,
– Compară greutatea nisipului ud cu cea a nisipului uscat

25
Prin întrebări, educatoarea poate stimuli copiii să găsească soluții la diverse problem și să
genereze ipoteze.

IV Jocul
Fiecare om păstrează mereu vii în memoria sa jocurile copilăriei. Deși timpul trece iar
jocul nu va mai putea fi activitatea prioritară în viața omului, nu putem uita jocurile care nu de
mult ne incitau viața.
Jocul este o activitate care stimulează în cel cel mai înalt grad dezvoltarea tuturor
proceselor psihice și reprezintă o forță cu caracterpropulsor în proces ul dezvoltării copilului,
atunci când cadrul relațional al copilului se lărgește prin intrarea în grădiniță.
La vîrsta preșcolarității jocul are o dublă semnificație :
– Este cadrul în care se manifestă se exteriorizează întreaga viață psihică a copilului, î n
joc, copilul exprimîndu -si cunoștințele emoționale satisfăcîndu -și dorințele și
eliberîndu -se tensional.
– Jocul constituie principalul instrument de formare și dezvoltare a capacității psihice
ale copilului, nici una din funcțiile și însușirile lui psihic e neputînd fi concepute și
imaginate în afara jocului.
Jocul deschide în fața copilului nu doar universal activității ci și universul relațiilor
interumane, oferind prilejul de a pătrunde în intimitatea acestora și dezvoltînd dorința copilului
de a se comp orta ca adulții. În joc, copiii pot fi orice își doresc – zmei, prinți/prințese, balauri,
creeându -și o lume doar a lor unde pot trece peste ape, mări, oceane, prin foc. În lumea lor orice
lucru poate prinde viață și poate vorbi.
Jocul reprezintă un ansambl u de acțiuni și operațiuni care urmăresc obiective de pregătire
intelectuală, tehnică, morală, fizică a copilului.
Pedagogul rus K.D.Ușinski a definit jocul ca o formă de activitate liberă. Prin care copilul
își dezvoltă capacitățile creatoare și învață să -și cunoască posibilitățile proprii. K.D.Ușinski a
precizat și rolul formativ al jocului, cu deosebire la vârsta preșcolară. “Jocul, spune pedagogul

26
mai sus citat, reprezintă activitatea liberă a copilului și dacă comparăm interesul pe care îl
prezintă jocul și număratul, diversitatea urmelor lăsate de el în sufletul copilului, cu influențele
analoge pe care le exercită învățătura în primii 4 -5 ani, este evident că supremația o deține
jocul. ”
K.D.Ușinski a mai arătat că pentru a fi atractiv, pentru a tr ezi interesul, jocul trebuie să
fie original, să fie creat de copil însiși. Numai jocurile care sunt produsul imaginației și sunt
accesibile copilului devin distractive și contribuie la dezvoltarea lui psihică.
În sistemul pedagogic a lui P.F.Leshaft, joc urile ocupă un loc foarte important,
atribuindu -le un rol mare instructiv -educativ, el definea jocul ca fiind un exercițiu cu ajutorul
căruia copilul se pregătește pentru viață. P.F.Leshaft precizează că este vorba de un exercițiu
care, prin îndrumare duce la perfecționare și dezvoltare.
Caracterizând jocurile de la vârsta preșcolară, P.F.Leshaft, arată câ ele au un caracter
imitativ – copiii repetă și reproduc în jocurile lor ceea ce au reușit să observe în mediul
înconjurător. Leshaft este împotriva regle mentării amănunțite a jocului dearece consideră că
această practică duce la uniformitate la șablon și plictiseală apăsătoare, de aceea recomandă
adulților, când intervin în jocul copiilor, să nu le îngrădească spiritul de independență, ci
dimpotrivă să le permită observarea diferitelor fapte și fenomene.
Pedagogul rus N.Kkrupskaia arată că prin joc se educă și se formează la copii intelectul,
voința și caracterul. Prin joc se realizează educatia viitorului om de acțiune considera pedagogul.
După cum se comp ortă copilul în joc, tot asa se va comporta și în muncă, în perioada maturității.
În literatura pedagogică sunt cunoscute numeroase teorii, care încearcă să explice natura
jocului, punând accentul în mod unilateral fie pe factorii biologici, fie pe cei ps ihologici. Aceste
teorii scapă din vedere esența socială și caracterul specific uman al jocului copiiilor. Jocul este,
deci, expresia tendinței copilului de a -si desfășura și afirma personalitatea. Într -o formulare
lapidară Ed.Claparede arată că “Jocul pre gateste viitorul, potolind nevoile prezentului”. Avem în
față tot atâtea teorii, câți autori există.
Jocul are pentru copil caracterul unei activități foarte serioase în care se identifică cu
personajul interpretat. Tot aici jocul este calea de transformar e a plăcerii senzoriale în plăcere
morală, întrucât el depune o acțiune intenționată, cu finalitate conștientă. Pentru copil jocul este
prilejul de afirmare al eului, în timp ce pentru adulți este o cale de relaxare, un remediu contra
plictiselii.

27
Incorpor at în activitatea didactică, elementul de joc imprimă acesteia un caracter mai viu si
mai atrăgător, aduce varietate si o stare de bună dispoziție funcțională, de veselie si bucurie,de
destindere, ceea ce previne apariția monotoniei și a plictiselii, a obo selii.
Jocul didactic este un tip specific de activitate prin care învățătorul consolidează , precizează
și chiar verifică cunoștințele elevilor, le imbogățește sfera lor de cunoștințe, pune în valoare și le
antrenează capacitățile creatoare ale acestora
Atunci când jocul este utilizat în procesul de învățământ,el dobândește funcții
psihopedagogice semnificative,asigurând participarea activă a elevului lecții,sporind interesul de
cunoaștere fată de conținutul lecției.
La v ârsta preșcolară jocul satisface î n cel mai înalt grad nevoia de activitate a copilului,
nevoie generată de trebuințe, dorințe, tendințe specifice acestui nivel de dezvoltare psihologică.
Sub o formă sau alta, jocul se regăsește la copiii tuturor popoarelor, din cele mai vechi timpuri.
Din aceste considerente, în grădinițe, jocul este activitatea fundamentală. Prin joc se
manifestă, se exteriorizează întreaga viață psihică a copilului, se exprimă cunoștințele, emoțiile,
dorințele, chiar și acelea care nu pot fi satisfăcute imediat. Jocul reprezintă, de asemenea, una din
modalitățile prin care copilul caută să cunoască realitatea înconjurătoare.
H. Wallon consideră jocul ca o activitate de pre -învățare. Jocul constituie, în esență,
principala modalitate de formare și dezvoltare a capacităț ilor psihice ale copilului.
Deși este și un mijloc de relaxare și distracție, jocul are importante funcții instructiv -educative.
El contribuie, prin conținutul său obiectual sau logic la dezvoltarea intelectului. Orice joc include
elemente afective:bucurie , surpriză, satisfacție sau insatisfacție. Jocurile de mișcare contribuie la
dezvoltarea fizică, la călirea organismului, la coordonarea și precizia mișcărilor. Un rol deosebit
are jocul în dezvoltarea creativității, a inventivității.
Când copilul se joac ă cu alți copii, el învață să respecte reguli și algoritmi ce constituie
temeiul conformării la normele de comportare socială, morală. Învață să împartă jucăriile cu alții,
să colaboreze cu coechipieri, își dezvoltă altruismul, spiritul de echipă, comunica rea cu ceilalți,
prin urmare devine mai sociabil, mai tolerant față de cei din jur, mai atent la dorințele și
sugestiile celorlalți. Interpretarea de roluri îl apropie de viața socială a adulților.
Jocul se intercorelează cu învățarea și creația. Jocurile cu subiect din viață, din povești și
basme presupun cunoașterea conținutului acestora, dar implică și creativitate de expresie în
interpretare. Jocurile cu text și cânt îi apropie de creațiile muzicale și literare.

28
Jocul apare ca o activitate complexă a copiilor în care ei reflectă și reproduce lumea și
societatea, asimilându -le și prin aceasta adaptandu -se la dimensiunile lor multiple. Prin joc se
oglindesc toate aspectele vieții în care copilul trăiește : familia, ambianța, cultura, obiceiurile, etc.
În viața copilului de vârstă preșcolară, jocul ocupă un loc deosebit de important, fiind pe
primul loc în activitâțile preferate de copil la această vârstă. Din acest motiv se spune adesea că
vârsta preșcolară este vârsta jocului.
Jocul preșcolarului este o formă de activitate specific umană, în care se reflectă un bogat
și variat conținut social. La această vârstă copilul intra într -un sistem cu mult mai complex de
relații social -umane, datorită noilor condiții de viață în care începe să trăiască și să acț ioneze.
Drept urmare, copilului i se dezvăluie treptat o lume nouă, aceea a obiectelor cu funcții sociale
determinate, precum și o nouă sferă de activități pe care le desfășoară adultii. Pe măsură ce se
dezvoltă și pătrunde tot mai mult în sfera relațiilor cu obiectele și persoanele din jur, copilul
simte tot mai acut nevoia să acționeze cu obiectele așa cum acționează adulții, să se comporte așa
cum se comportă ei.
Jocul constituie tipul fundamental de activitate a copilului preșcolar, datorită faptului c ă
sub influența lui se formează, se dezvoltă și se restructurează întreaga lui activitate psihică. Prin
intremediul jocului în psihicul preșcolarului se produc schimbări importante, pregătindu -se astfel
trecerea spre o noua etapă a dezvoltării sale ontogen etice.
Jocul contribuie foarte mult la dezvoltarea psihică a copilului, au ajuns la această
concluzie psihologii. Dar toți și -au pus întrebarea cum contribuie jocul la dezvoltarea copilului.
În procesul jocului, copilul dobândește numeroase și variate cun oștințe despre mediul
înconjurător. Mânuind în procesul jocului diferite obiecte si materiale, copilului i se dezvoltă
percepțiile de mărime, formă, culoare, greutate, distanță, etc.

IV.1. Clasificarea jocurilor
Jocul oferă copiilor un izvor inepuizabil de impresii care contribuie la îmbogățirea
cunoștințelor despre lume și viața, formează și dezvoltă caractere, deprinderi, înclinații, aspirații.
Prin intermediul jocului copilul își exprimă “acordul” de a particip a și el la acțiunile vieții. Într -o
mare măsură jocul face legatură cu munca.
Jocul duce la creearea deprinderilor și obijnuințelor pentru colaborarea cu ceilalți. Copilul
își lărgeste orizontul cunoașterii prin joc și mai ales își face noi parteneri.

29
Jocul este o activitate ludică din perspectiva lui Groos, fiind un “preexerci țiu” adică un
exercițiu al tendințelor ce -l pregătesc pe viitorul adult pentru viața de mai târziu. Jocul de -a
gătitul, de -a serviciul îi pregatesc pe copii pentru activitățile cotidi ene.Jocurile copiilor reproduce
și creează modele de situații concrete din viața adultului. De aceea, din joc ne putem da seama de
cultura mediului în care trăiește copilul, de obiceiuri etc.
Specificul activității de joc la copii se poate raporta la nivel ul dezvoltării funcțiilor psihice
și la etapele evoluției vieții sociale. Prin joc, copiii manifestă forme specifice comportamentale
atât față de partenerii cât și față de adulți.
De multe ori, jocul se bazează pe imitație, copiii imitând comportamentul ad ulților,
gesturile etc. Copiii reproduc în joc acțiunile observate la adulți. Plehanov a subliniat că mediul
social, adică societatea în care copilul se dezvoltă, determină conținutul și caracterul jocului. De
aceea din felul de a se juca al copiilor despr indem influența societății în care copilul trăiește și
chiar și al clasei sociale din care face parte.
Există jocuri care prin subiectele lor evoca condiții și etape sociale de mult depășite ( ex.
Jocul de -a indienii sau de -a păpușarii).
Prin joc copilul î și reflectă programul zilnic din familie. Jocul dezvoltă spiritul colectiv,
respectul față de alții, responsabilitate, cinste și corectitudine. În joc încep să se pună bazele
personalității și caracterului copilului.
Din punct de vedere al continutului joc urile se pot clasifica în :
– Jocul de reproducere ( culcatul, îmbăiatul, servirea mesei)
– Jocul cu subiect simplu ( de -a mersul la primbare cu păpușa)
– Joc de alternanță ( când unul și același copil are mai multe roluri succesive)
– Jocurile de mișcare – libere (caracter imitativ, de -a avioanele) – cu reguli (se
coordonează fiecare mișcare, șotron)
– Jocurile de creație
– Jocul dramatic
Există mai multe clasificări ale jocurilor.
Clasificarea jocurilor dată de Querat :
– Jocuri cu caracter ereditar (vânătoarea, lupta)
– Jocuri de imitație (de -a familia, de -a vizita etc)
– Jocuri de imaginație

30
K. Groos clasifica jocurile după funcțiile psihice :
– jocuri de experimentare
– jocuri de funcții generale
– jocuri motorii
– jocuri senzoriale
– jocuri intelectuale
– jocuri afective
– jocuri de voi nță
Ed. Claparede face o clasificare a jocurilor, tot după același criteriu stabilit de K. Groos,
dar mai restransă.
– Jocuri ale functiilor generale (jocuri senzoriale, motorii și psihice)
– Jocuri ale funcțiilor speciale (jocuri de lupta, de vânătoare, famil iare, de imitație)
Piaget clasica jocurile în :
 Jocuri exercițiu (repetarea de plăcere a unei activități însușite pe alte căi)
 Jocuri simbolice (bazate pe transformarea realului prin asimilarea lui la
trebuințele “eu”-lui)
 Jocuri cu reguli (se transmit în cadrul social de la copil la copil și a căror
importanță crește o dată cu dezvoltarea vieții sociale a copilului)
 Jocuri de construcții (sunt prelungiri ale jocurilor simbolice)
Există multe clasificări ale jocurilor dar toate sunt criticabile. Cea mai mod erna este
clasificarea jocurilor efectuată de Piaget.

IV.2. Funcțiile jocului
Majoritatea psihologilor se referă la trei funcții principale:
1. Funcția principală se exprimă în asimilarea practică și mentală a caracteristicilor
lumii și vieții (funcția de c unoaștere, garantează dozarea subtilă a caracteristicilor
cognitive ale jocului, adâncirea acestuia pe parcursul consumării sale, în această
funcție sunt satisfăcute sentimentele de curiozitate)
2. Funcția secundară pusă în evidență de Groos și Carr care exercită mișcările în
contribuția activă la creșterea și dezvoltarea complexă (apare ca funcție principală în
jocurile de mișcare)

31
3. Funcția formativ educativă (jocurile constituie o școală a energiei, a educației, a
conduitei, a gesturilor, a imaginației)
Jocul a căpătat funcții sociale emportante datorită caracteristicilor ce -l definesc. Funcțiile
distractive, caracteristice ale jocului au importantă amprentă socială. Prin intermediul jocurilor se
dezvoltă o serie de însușiro ale personalității și se exerse ază caracteristicilor psihice.
Adulții dar și copiii au manifestat în toate timpurile, preocurari pentru confecționarea
unor jucării care să corespundă gamei variate și complexe ale jocurilor.
Calitățile jucăriei denotă preferința pentru un tip sau altul de jucărie nu numai a adulților
dar și al copiilor (chiar și a celor mai mici).
Ursula Șchiopu, clasifică jucăriile în :
 Jucării figuri – păpuși, animale de pluș, de plastic, de cauciuc
 Jucării de construcții – cuburi, lego, mașini, avioane,
 Jucării ce facili tează mișcarea – mingea, bicicleta, cercul, coarda,
 Jucării didactice – jetoane cu cifre și obiecte, cu animale, desene de decupat,
 Jucării care facilitează performanța – șahul, țintarul, tablele, pietrele.
Fiecare categorie de jucării solicită o componentă a dezvoltării copilului. Este de dorit ca
un copil să aibă jucării din fiecare categorie, iar numărul acestora să varieze în funcție de
gusturile și interesul copilului. Copilul ar putea astfel sa -si dezvolte cel mai bine toate aspectele
temperamentului său .
Tipuri de jucării
a)Jucăriile care dezvoltă motricitatea
Aceste jucării îi ajută pe copii să -și dezvolte armonios corpul său. Unele jucucării
vizează motricitatea fină a mâinilor, ajutăndu -i la o mai bună și mai sigură manipulare o
obiectelor..Altele vi zează motricitatea globală. . Exemple de jucării cu dominantă motrică:
tricicletă, mingii, balon, cerc, coardă, popice, structurile jocurilor din ext erior (toboganul,
balansoarul)
b.) Jucăriile care dezvoltă creativitatea și imaginația
Toate jucăriile pot dezvolta creativitatea copilului. Copilul adoră sa asambleze jucării, să
creeze lucruri noi, să inventeze moduri noi de a servi unei jucării. Dintr -o banală jucărie copilul
poate creea un adevărat scenariu de poveste. Anumite jucării favorizează în mod spe cific această
imaginație a copilului, prin aceea că deși nu sunt nimic prin ele -însele, pot totuși să solicite

32
acțiunea copilului. Acestea sunt toate jucării cu funcție artistică.. Exemple de jucării cu
dominantă creatoare: creioane de ceară / de colorat, markere, acuarele, plastilină, instrumente
muzicale, marionete, jocuri de construcție sau jocuri din bucăți care se asamblează, cuburi, lego.
c.) Jucării care dezvoltă afectivitatea
Aceste jucării permit copilului să -și exprime afecțiunea, tandrețea și de asemenea, uneori
chiar, agresivitatea. Pentru că el, copilul poate în mod liber să trăiască / retrăiască sentimentele
sale cu o jucărie care nu ține ranchiună etc. Jucăriile afective sunt acele jucării prin care copilul
creează cu ele o legatură stransă ș i de durată, sunt cele preferate de cei mici, cele pe care copilul
le duce și le plimba peste tot după el. . Exemple de jucării afective: păpuși, figurine și animale din
pluș etc.
d). Jucăriile care dezvoltă imitația
Prin imitație copilul înțelege lumea c el înconjoară și iși pregătește pașii pentru lumea
adulților. Copilul încearca să preia foarte mult din acțiunile și activitățile adulților (mama, tata,
educoarea, polițistul, doctorul etc) . Exemple de jucării care au dominantă imitația: păpușile și
toate accesoriile lor (casa, îmbrăcămintea, materialele etc.), mașinile, câinele de joacă,
deghizările, tot ceea ce permite să -l facă să semene cu altcineva. Jocul de -a cumpărăturile, de -a
doctorul, de -a activitățile menajere, garajul și circuitul auto, ferma cu animalele sale etc.
e.) Jocurile care dezvoltă capacitatea senzorială și intelectuală
Jocul este un factor indispensabil în dezvoltarea intelectuală a copilului. Înainte de toate,
în inteligența celui mic apare inteligența senzorială, motrică și afectiv ă. Anumite jocuri și jucării
sunt în mod special concepute pentru a antrena copilul să descopere, să îmbine, să sorteze, să
clasifice, să memoreze etc. Exemple de jucării cu dominantă intelectuală: jocurile de asamblare,
jocurile de încastrare, jocurile de construcție, jocurile de clasare, jocurile de ordonare, jocurile
puzzle, jocurile de loto / domino. Prin joc copilul cunoaște lumea înconjurătoare. Adulții nu ar
trebui să se amestece decât la solicitarea expresă a copilului și întotdeauna cu multă delic atețe. Ei
nu pot să pretindă că știu mai bine decât copilul cum îi convine acestuia să se servească de
jucăriile sale și ce se presupune că îl amuză. Copilul este „profesorul jocului”. A se juca este și
trebuie să rămână înainte de toate o activitate perso nală și gratuită.

33
IV.3. Influența jocului în procesul instructiv – educativ

Teoria și practica au demonstrat ce loc important ocupă jocul în viața preșcolarilor, în
activitatea de instruire și educare a copiilor în grădiniță. Astfel prin intermediul jocului copiii
dobândesc cunoștințe, li se formează variate acțiuni mintale care influențează dezvoltarea
proceselor psihice, se face trecerea în etape de la acțiunile practice, materiale de joc spre acțiuni
mintale în planul reprezentărilor. Și cum jocul are un rol formativ prin intermediul lui, copilul
are posibilitatea de a reconstitui, de a reproduce intr -o formă instructiv -activă o arie
cuprinzătoare din realitatea obiectivă.
Jocul favorizează dezvoltarea aptitudinii imaginative la copil, a capacități i de a creea
sisteme de imagini generalizate despre obiecte și fenomene precum și de a efectua diverse
combinări mintale cu imaginile respective.
În procesul jocului copilul dobândește numeroase și variate cunoștințe despre mediul
înconjurător prin care “i se dezvoltă procesele psihice de reflectare directă și mijlocită a realității :
percepțiile, reprezentările, memoria, gândirea, limbajul ” (A. CHIRCEV)
Analiza și sinteza însușirilor obiectelor se realizează în mod direct prin acțiunile de joc.
Prin joc c opilul își educă voința și așa iși conturează profilul personalității.
Educatoarele înțeleg foarte bine că spre a -i sporipenmanent eficiența, jocul trebuie
apreciat ca bază a conceperii întregii activități instructiv -educative. În procesul de învățământ
jocul este conceput ca mijloc de instruire și educare a copiilor ca procedeu metodic de realizare
optimă a sarcinilor concrete pe care și le propune procesul de învățământ.
Jocul ca formă de activitate ocupă în grădiniță un loc deosebit de important printr e
celelalte forme de activitate instructiv -educativă. Locul pe care îl ocupă jocul în activitatea
copiilor diferă în funcție de dezvoltarea stadială a copiilor, astfel la grupa mică jocul ocupă 75%
din formele de activitate, la grupa mijlocie 67%, iar la g rupa mare 50%. Dezvoltarea capacității
copiilor de a desfășura anumite activități intelectuale și fizice, de a observa sistematic un obiect
sau un fenomen, de ași concentra mai mult timp atenția în acest scop, de a asculta cu interes cele
relatate de educa toare, de a reproduce cu relativă fidelitate cele memorate anterior, de a se
transpune în situații reale, de a rezolva independent conflictele apărute în propria găndire între
cunoscut și necunoscut.

34
Toate aceste capacități și multe altele, oricât de bine ar fi ele conturate, nu sunt pe deplin
constituite ca să favorizeze desfășurarea optimă a activității de învățare sistematică. Ele
comportă trăsăturile specifice vârstei încât deși se constată o creștere și dezvoltare a lor
apreciabilă, nu pot suplinii ne voia manifestării lucide. Actul învățării sau al muncii se grafează în
toți anii preșcolarității pe coordonatele generale ale jocului. Cea mai grăitoare expresie a acestei
necesități o constituie gradul de manifestare a opțiunii copilului față de diferite feluri de jocuri,
față de jocurile specifice și jocurile nespecifice.
Jocurile specifice preșcolarilor sunt acelea care reflectă propria lor experiență de viață,
jocuri cunoscute sub denumirea de jocuri de imitație, jocuri simbolice, jocuri de ficțiune, jocuri
de creeație. Aceste jocuri sunt cele mai răspândite și diversificare sub aspectul conținutului pe
care îl reflectă.
Jocurile care reflectă preocupările factorilor educativi de a le îmbogății copiilor
repertoriul ludic, jocuri cunoscute sub diferite denumiri : jocuri cu reguli, jocuri cu roluri și reguli
date, jocuri didactice, jocuri de mișcare, această categorie sunt mai puțin frecvente între
preocupările ludice strict opționale. Copiii se orientează mai puțin spre aceste jocuri deoarece au
ca princ ipal elemnt al structurii interne regula.
J.PIAGET precizează că” jocurile care au la bază astfel de reguli se întâlnesc la copii
după vârsta de 6 ani și că importanța lor crește o dată cu dezvoltarea vieții sociale a copilului ”
Dacă sunt învățate regul ile aceste jocuri apar destul de frecvent între preocupările ludice
ale acestora.
În activitatea instructiv -educativă trebuie organizate ambele categorii de jocuri. Jocurile
care reflectă propria experiență de viață a copilului alcătuiesc premisele de la care se pornește în
asimilarea regulilor și tehnicilor cerute de jocurile care reflectă preocupările factorilor educativi
de a îmbogăți repertoriul ludic al copilului.
Indiferent de forma pe care o îmbracă, jocul dezvoltă capacitatea de cunoștere a copilu lui,
cultivă sentimente variate, educă voința, pune bazele însușirilor personalității încât toate aceste
modificări apărute în viața copilului au o acțiune pozitivă asupra desfășurării tot mai eficiente a
activității organizate ăn scopul învățării. Relația intre învățarea sistemică și joc este suportul pe
care se sprijină întreaga muncă instructiv -educativă din gradiniță.
Introducerea elementului de joc în etale activității de învățare aduce permanent plusul de
eficiență formativă pe planul cunoașterii al atitudinii afective și al conduitei conștiente.

35
Prin participarea activă, opțională și liberă la jocuri, copilul învață permanent câte ceva
nou. Învățarea sistemică la această vârstă nu poate fi concepută în afara jocului. În literatura
pedagogică jocul ca mijloc de instruire și educare este cunoscut și sub numele de joc didactic.
Astfel el este folosit în activitatea instructiv -educativă pentru a forma sau consolida anumite
cunoștințe, priceperi și deprinderi.
Astfel jocul dovedește caracterul său desch is, viabil și eficient pentru educație în general.

IV.4. Jocul și jucăria
Jocul și jucăria sunt prieteni nedespărțiți ai copilăriei. Fiecare copil manifestă nevoia de
an se juca. Dacă jucăriile lipsesc, copiii le inventează ori le meșteresc singuri. În l ocul lor ei
folosesc orice pietricică, firul de iarbă etc. Jocul îi este absolut necesar copilului pentru creștere
și dezvoltare.
În joc are loc dezvoltarea tuturor laturilor personalității, a capacităților intelectuale, a
calităților morale, a creativit ății. Prin joc toate aceste însușiri se modelează în unitatea și
interacțiunea lor.
În joc, copiilor le pot fi formulate sarcini mai complexe, pot fi introduse norme de
comportament mult mai dificile decât în timpul activităților frontale. Caracterul atra ctiv al
jocului, bogăția sa emoțională, mobilizează forțele copilului, îl determină să stăruie în atingerea
scopului.
În joc mijloacele de exprimare sunt variate – acțiunile copiilor, creearea imaginilor prin
intermediul mișcărilor, al gesturilor. Al mimi cii și al cuvintelor, folosirea diferitelor obiecte,
realizarea unor construcții. Printre aceste mijloace, jucăria ocupăun loc important, ea fiind
necesară pentru a face acțiunile copiilor reale – „șoferul” are nevoie de „mașină”, „bucătarul” are
nevoie de „oală”,” mama” are nevoie de „copil” Toate acestea sunt legate de o particularitate
psihologică interesantă a jocului – în timpul jocului multe lucruri sunt imaginate, convenționale.
De aici și menirea fundamentală a jucăriei de a oferi copilului posibilate a să acționeze activ,
exprimându -și ideile și sentimentele.
O jucărie reușită stimulează pe copil să gândească, ridică în fața lui diferite probleme de
joc și acest fapt contribuie la dezvoltarea proceselor cognitive. Aplicând în joc cunoștințele lor
copiii tind să obțină informații suplimentare, necesare desfășurării jocului, așa se nasc diferite
întrebări. Astfel se dezvoltă interesul pentru cunoaștere, Tot prin joc, copilul își realizează activ

36
ideile și sentimentele. Numeroase cercetări din domeniul psihologiei și a pedagogiei confirmă
această idee importantă, exprimându -și în joc ideile și sentimentele, copiii își însușesc impresiile
din viață, reflectează asupra lor, le pătrund mai adânc sensurile. Copilul iubește jucăria, ea îi
oferă posibilitatea să se manifeste activ, să dea viață imaginilor concepute. Jucăria are o
însemnătate imensă în formarea generală a copilului, căruia îi stimulează gândirea, îi face
cunoscute calitățile și însușirile diferitelor materiale.
Sortimentul de jucării este boga t și variat. Sunt deosebite prin caracterul lor jucăriile
ocupă un rol important în cadrul jocului. Jucăriile se pot grupa astfel :
o Jucării sportive și pentru antrenament, ele contribuie la dezvoltarea fizică a copilului,
capacitatea de apreciere a distanț elor, auzul, motricitatea generală, motricitatea fină (
minge, coardă, cerc, popice, jocui de masa, mozaic, etc) Acestea dezvoltă atenția,
puterea de concentrare, autostăpânirea, spiritul de organizare. Folosirea acestor jucării
obligă, cu necesitate să s e ia în considerare forța copilului la un efort calculat.
o Jucăria tematică, jucăria înfățisează oameni, animale, mijloace de transport, mașini,
mobilier, etc. Principala destinație a unor asemenea jucării nu constă în dezvoltarea fizică
a copilului, ci în contribuția adusă jocului creator de imitație, prin intermediul căruia
copilul, își manifestă, își consolidează, își adâncește și își lărgește experiența sa socială.
Când sunt folosite corect din punct de vedere metodic, orientează atenția copilului asupra
fenomenelor vieții înconjurătoare.
o Jucăria pentru jocul de creație, semifabricatele din care copilul își confectionează figuri
cu care apoi se joacă. Aici intră cele mai variate materiale de construcție, modele
demontabile, etc. Aici momentul creeator al muncii, care se situează pe primul plan
îmbogățește procesul jocului. Aceste materiale de joc oferă posibilitatea unei ample
exersări, dezvoltând inventivitatea, imaginația.
o Jucăria tehnică este jucăria care îl apropie de producție și tehnică – cunoașterea
proprietăților materialelor, a proceselor și metodelor, de obținere și folosire asursei de
energie. Jucăria tehnică trebuie să îndeplinească anumite cerințe – să corespundă
obiectului reprezentat, să fie rezistent și accesibil înțelegerii copiilor, dacă juc ăria tehnică
imită un anume proces de producție, anumite procedee și deprinderi de muncă ea trebuie
să le reproducă corect, trebuie să dezvolte creativitatea, inventivitatea tehnică, să le

37
orienteze interesul spre construcția tehnică (Gheorghian, E. Taiban , Metodica jocurilor și
a programelor distractive în grădinița de copii)
o Jocurile de masă organizează copiii în jocurile cu reguli (loto, domino, piticot) Ele
dezvoltă perspicacitatea, ingeniozitatea, atenția, orientarea rapidă în identificarea formei,
a culorilor, adimensiunii, pregătește însușirea cititului.
o Jucăria distractivă sau de amuzament provoacă râsul vesel, sănătos al copilului, care îl fac
să se bucure, care îi educă simțul umorului.
o Jucăriile muzicale – sunt instrumentele muzicale, păsări care c ântă, cutiuțe muzicale.
Aceste jucării provoacă copiilor o deosebită bucurie, constituind un mijloc de dezvoltare
a auzului muzical.
o Jucăriile teatrale – teatrul de umbră, teatrul cu păpuși, marionete. Aceste jucării îi atrag
puternic pe copii, îi pregătes c pentru vizionarea spectacolului de teatru, pentru realizarea
personală a unor roluri.
Jucăria nu trebuie confundată cu modelul. Ea trebuie să stimuleze dorința de acțiune în
joc, să contribuie la dinamica jocului.. Jucăria acționează în primul rănd emoțional.
Materialul cognitiv conținut în ea se dezvăluie odată cu jocul și numai pe baza acestuia.
În ansamblul ei, jucăria trebuie să aibă un aspect vesel, atrăgător și să fie lucrată îngrijit din
punct de vedere tehnic.

V. Materialul de joc

Materia lul de joc reprezintă atât obiectele naturale, originale cît și cele concepute și
realizate special pentru a substitui obiecte și fenomene reale.
Ceea ce ofera eficință materialului de joc este posibilitatea de a realiza o legătură
permanentă intre activitățile motrice, percepție, gândire și limbaj în etapele de realizare a
sarcinilor didactice. “Preșcolarul gîndește preponderent intuitiv, operează la nivel concret cu
mulțimi de obiecte și astfel pătrunde sensul conceptelor fundamentale ”. ( Materialele didactice –
instrumente pentru formarea representarilor la prescolari) De aceea materialele de joc trebuie să fie
cît ma i variate și mai representati ve pentru ca pre școlarii sa fie atrași de el.
În realizarea unor obiective pedagogice, apare astfel mai evident rolul metodelor și al
materialului de joc, comparativ cu alți factori ai procesului instructiv educativ. Astfel, materialul
de joc – sprijină pr ocesul de formare a noțiunilor, contribuie la formarea capacităților de analiză,

38
sinteză, generalizare și constituie un mijloc de maturizare mentală, oferă un suport pentru
rezolvarea unor situații -problemă ale căror soluții urmează să fie analizate și val orificate în
activitate, determină și dezvoltă motivația învățării și în același timp declanșează o atitudine
emoțională pozitivă, contribuie la evaluarea unor rezultate ale învățării.
Pentru a -i imprima o finalitate pedagogică, materialului de joc trebui e conceput și realizat
în așa fel încât să contribuie la antrenarea preșcolarilor în activitatea de învățare, să stimuleze
participarea lor nemijlocită în dobândirea de aplicare a cunoștintelor în practică.

V.1. Rolul materialului de joc în cadrul strat egiei didactice

Materialul de joc are un rol foarte important în cadrul strategiei didactice. “Elasticitatea
strategiei este dată nu numai de bogăția și mobilitatea metodelor, ci și de folosirea flexibilă a
materialului de joc solicitat de particularitățile metodice ale fiecărei situații de învățare sau
secvențe a activității. ” ( Strategii Didactice I – Oana Constantinescu)
Copiii își aleg obiectele, materialele, cu care doresc să interacționeze și totodata să
inițieze jocul. Prin manipulare a obiectelor, preșcolarii descopera perticularitățile acestuia,
formandu -și mult mai eficient percepții despre obiect . Manipularea obiectelor este un punct de
plecare (și nu de sosire) și totodată un mijloc de revenire atunci când apar nesiguranța sau
dificultăți de înțelegere, de aplicare și se poate trece abia apoi la manipularea imaginilor și numai
după aceea se continuă cu simboluri (aceasta fiind calea pentru accesul copiilor spre noțiuni
abstracte).
În folosirea materialului concret ca sprijin pentru formarea noțiunilor este necesar să se
țină seama de faptul că posibilitățile de generalizare și abstractizare ale copilului sunt limitate.
Din această cauză, trebuie eliminate orice elemente de prisos din materialul intuitiv și din
acțiunile efectuate, c are ar putea orienta gândirea spre elemente întâmplătoare, neesențiale.
Selecționarea strictă a materialului intuitiv, utilizarea lui într -un sistem economic și logic
organizat sunt mai importante decât folosirea unui material abundent.
Materialele de joc au un principal atu, acela că pot fi utilizate de preșcolari atât în grup
cât și individual, fară a exista sarcini de lucru explicite, reguli de manipulare a materialului

39
permițând astfel preșcolarului să pornească o activitate, chiar și cu materiale noi , fără prezența
imediată a cadrului didactic.
Folosirea lor individuală respectă ritmul de dobândire a cunoștințelor al fiecărui copil, îi
păstrează intimitatea, rezerva, permițându -i o însușire personală, cu eventuale eșecuri, la care
cadrul didactic nu este neapărat martor și care sfîrșesc întotdeauna prin a fi depășite. Materialele
facilitează deci organizarea practică a individualizării și dezvoltă autonomia copilului.
În plus față de faptul că permit să se răspundă la nevoia de senzorialitate pentru punerea
în aplicare a conceptelor și contribuie la rafinarea percepțiilor și la dezvoltarea motricității fine,
ele permit o înțelegere multisenzorială a unui concept.
“Chiar dacă mai mulți copii lucreză simultan cu același material sau dacă nu se dispune
decăt de un singur exemplar din fiecare material, nu există niciodată nici câștigător și nici învins :
folosirea materialelor dezvoltă o mentalitate de recordman (a se depăși pe sine însuși) mai
degrabă decât de campion (a -i depăși pe alții) ” . (Educația t impurie – probleme și soluții – Liliana
Stan)
Copiii au nevoie de a se concentra asupra materialul de joc cănd îl folosesc, de aceea
acest lucru de obicei se efectuează într -o atmosferă silen țioasă , degajată și relaxantă. Materialul
de joc trebuie ales cu m are atenție pentru a îndeplini cateva criterii de bază ; să fie adaptat vârstei
preșcolarilor care urmează să -l folosească, să poată fi ușor de mânuit, să ne imaginăm unul sau
mai multe moduri de folosire.

40
VI. C ercetare
Ipoteză – Dacă introducem materialul de joc din natură în activitățile de cunoașterea
mediului, performanțele preșcolarilor vor fi vizibile.
În cercetarea experimental am vizat domeniul experențial “Domeniul Științe” obiectul
Cunoa șterea mediului. Voi prezenta câte va dintre metodele inovatoare de predare -învățare,
împreună cu argumentele psihologice și pedagogice
Mi-am ales această disciplină deoarece în cadrul acesteia se poate introduce cu ușurință
materialul didactic din natură. Alți factori care mi -au facilita t alegerea sunt următoarele :
– Preșcolarii dețin cunoștințe anterioare cu privire la temele alese;
– Datorită mediului în care trăiesc (rural) acestia sunt apropiați de natură;
– Cunosc personalitatea preșcolarilor cu care lucrez;
– Conținuturile propuse sunt accesibile și pe înțelesul preșcolarilor;
Organizarea și desfășurarea cercetării s -a bazat pe studierea premiselor teoretice enunțate
anterior. Pe baza acestor teorii am formulat ipoteza generală în virtutea câreia a fost structurată
cercetarea.
În vedere a demonstrării ipotezei întreprinse mi -am propus următoarele obiective în cadrul
cercetării psihopedagogice :
– Investigarea eficen ței introducerii materialului din natură în activitățile de
cunoașterea mediului;
– Analiza dintre rezultatele obținute de preșco larii care au beneficiat în cadrul
lactivității de cunoașterea mediului material din natură și preșcolarii care au avut
material didactic confectionat (jetoane, planșe etc).
În vederea demonstrării eficientizării materialului didactic din natură în activ itățile de
cunoașterea mediului mi -am propus ca obiectiv : Demonstrarea importantei utilizării materialului
din natură în activitățile cu preșcolarii de grupă mare. Pentru atingerea obiectivului am utilizat un
set de metode și procedee în diferite momente ale activității, fie în predarea noilor cunoștințe, fie
în consolidarea sau verificarea cunoștințelor.
Eșantion : 2 grupe de pre școlari cu varsta cuprinsă intre 5,2 si 6,2 ani din mediul
rural.Eșantionul a fost compus din 26 de preșcolari băiți și fete . Nivelul de pregătire al copiilor
este eterogen din punct de vedere al posibilităților intelectuale.
Locul desfășurării : Grădinița 2 Jilava si Grădinița nr 1 Jilava
Metode utilizate în activitatea de cunoaștere a mediului : observația, analiza de conținut
a produselo activit ății, metoda convorbirilor individuale, metode logice de prelucrare și

41
interpretare a datelor statistice, metoda bulgărului de zăpadă, metoda ciorchinelui, bula dublă
,schimbă perech ea, diagram venn.
În vederea colectării datelor cercetării am utilizat metoda observației, metoda cercetării
documentelor curricular, metoda testelor și a altor probe de evaluare scrisă.
Pentru a demonstra că introducerea materialului de joc din natură în activitățile cu
preșcolarii cresc vizib il performanțele acestora am aplicat celor doua grupe de preșcolari teste
inițiale și teste finale. În perioada octombrie -noiembrie 2017 am aplicat un test de evaluare
inițială în cadrul activității de cunoașterea a mediului ambelor grupe de preșcolari.

 Evaluare inițială
Testul aplicat în cadrul evaluării inițiale (anexa1) a avut ca scop următoarele
obiective:
O1- să recunoască anotimpurile din imagini și să unească cu persoana potrivită 6p ( c âte
2p pentru fiecare răspuns corect);
O2- să identifice animalele sălbatice și animalele domestice 7p (câte 1p pentru fiecare
animal identificat corect);
O3- să recunoască fructele și legumele 6p (câte 1p pentru fiecare fruct/legumă
recunoscut);
Punctaj:
14p-19p CÎ (comportament însușit)
8p- 13p CD (comp ortament în dezvoltare)
0p- 7p NS (comportament ce necesită sprijin)

Tabelul 1.1 reflectă rezultatele obținute de preșcolarii din grupul A la evaluarea
inițială.
Nr.
Crt Nume și
prenume Item 1 Item2 Item 3 Total
puncte Calificativ
1 A.S 4p 5p 4p 13p CD
2 B.M 6p 5p 5p 16p CÎ
3 C.V 4p 6p 4p 14p CÎ

42
4 C.I 4p 5p 5p 14p CÎ
5 C.G 6p 4p 5p 15p CÎ
6 C.G.M 4p 6p 5p 14p CÎ
7 C.D 6p 6p 5p 17p CÎ
8 C.C 4p 7p 4p 16p CÎ
9 F.M 4p 5p 5p 14p CÎ
10 G.C 4p 5p 4p 13p CD
11 G.I 6p 5p 4p 15p CÎ
12 I.I 4p 4p 4p 12p CD
13 M.I 4p 6p 4p 14p CÎ
14 N.F 4p 6p 4p 14p CÎ
15 P.M.G 6p 5p 5p 16p CÎ
16 P.A 4p 6p 5p 15p CÎ
17 P.M 4p 5p 4p 13p CD
18 P.D 2p 3p 2p 7p NS
19 S.A 4p 4p 4p 12p CD
20 S.G 6p 5p 5p 16p CÎ
21 S.M 4p 6p 5p 15p CÎ
22 S.D 4p 5p 5p 14p CÎ
23 U.A 4p 5p 5p 14p CÎ
24 U.D 6p 6p 4p 16p CÎ
25 V.M 4p 5p 5p 14p CÎ
26 T.L 4p 6p 4p 14p CÎ
Total puncte 116P 136P 115P 367p

Analizând rezultatele din tabel rezultă că :
a) Datele reflectate de tabel pe orizontală ne dau informații clare despre situația fiecărui
preșcolar de cunoștințele lui, dar și despre lacunele lui;
b) Datele obținute pe verticală ne furnizează informații despre punctele realizate la fiecare
item. La itemul 1 din maximul de 156 de punc te s-au obținut 116 de puncte astfel:

43
 7 preșcolari din 26 au obținut punctajul maxim, au recunoscut anotimpurile și au
unit cu persoana potrivită ;
 18 preșcolari din totalul de 26 au recunoscut doar doua din anotimpuri reușind
astfel să obțină 4 p ;
 un preșcolar din 26 a obținut doar 2 p la itemul 1 recunoscând doar un singur
anotimp.
La itemul 2 din maximul de 182 de puncte s-au obținut 136 de puncte astfel:
 un singur preșcolar din cei 26 a obținut punctajul maxim de 7 puncte identificând
toate animalele sălbatice și animalele domestice ,
 9 preșcolari din 26 au obținut 6 puncte reușind astfel să identifice doar 6 animale
din 7 ;
 12 preșcolari din 26 au identificat 5 animale obțin ând astfel 5 pun cte;
 3 preșcolari din 26 au ob ținut 4 puncte identificând 4 animale domestice și
sălbatice din cele 7
 un singur preșcolar din 26 a obținut 3 puncte , el reușind să identifice doar 3
animale .
La itemul 3 din totalul de 156 de puncte s-au obținut 115 de puncte astfel:
 13 pre școlari din totalul de 26 au recunoscut 5 din cele 6 fructe și legume
prezentate, reușind astfel sâ obțină 5 puncte ;
 12 pre școlari din 26 au recunoscut 4 din cele 6 fructe și legume prezentate reușind
astfel sâ obțină 4 puncte ;
 un singur preșcolar a obținut 2 puncte acesta recunoscând 2 din cele 6 fructe și
legume prezentate.
c) Totalul maxim de puncte al testului l -am obținut prin înmulțirea numărului de preșcolari
(26) cu numărul de puncte al testului, rezultă maximul de 494 puncte. Din acest total s -au
obținut 367 puncte; ceea ce reprezintă 74,29% puncte realizate si 25,71% puncte
nerealizate.

44
Utilizând datele tabelului analitic, am obținut datele tabelului sintetic :
Tabelul 1.2 Concordanța dintre calificative și procentele obținute
Punctaj 0p-7p 8p-13p 14p- 19p
7p 10 11 12 13 14 15 16 17
Nr. Pre școlari 1 0 0 2 3 10 4 5 1
Calificative NS CD CÎ
Procentaj 4% 19% 77%

Histogram ă privind procentajul rezultatelor
comport amentelor obținute de preșcolarii din
grupul A la evaluarea inițiala.
Histograma următoare reflectă rezultatele
preșcolarilor din grupul A la evaluarea inițială.

La evaluarea inițială aplicată grupului A am co nstatat :
– 20 de preșcolari din cei 26 au obținut CÎ ( comportament însușit) ceea ce reprezintă 77% din
efectivul de preșcolari ;
– 5 preșcolari din cei 26 au obținut CD (comportament în dezvoltare ) ceea ce reprezintă 19% din
efectivul de preșcolari ;
– un singur pre școlar a obținut NS (necesită sprijin) ceea ce reprezintă 4% din efectivul de
preșcolari. 77% 19% 4% Evaluarea inițiala
Grupul A
CÎ CD NS
0 5 10 15 20 25
Grup A
CÎ CD NS

45
Tabelul 1.3 reflectă rezultatele obținute de preșcolarii din grupul B la evaluarea inițială.
Nr.
Crt Nume și
prenume Item 1 Item2 Item 3 Total
puncte Calificativ
1 B.S 4 5 5 14 CÎ
2 B.M 4 6 5 15 CÎ
3 C.M 4 4 4 12 CD
4 C.A 2 5 5 12 CD
5 C.C 6 5 5 16 CÎ
6 D.R 6 5 4 15 CÎ
7 D.D 4 5 5 15 CÎ
8 D.V 4 4 4 12 CD
9 I.D 4 5 2 11 CD
10 M.V 6 5 5 16 CÎ
11 M.I 4 6 5 15 CÎ
12 M.G 4 4 5 13 CD
13 O.R 4 5 5 14 CÎ
14 P.A 4 5 5 14 CÎ
15 P.R 4 6 5 15 CÎ
16 R.I 6 4 5 15 CÎ
17 R.M 4 6 5 15 CÎ
18 S.E 4 5 5 14 CÎ
19 S.M 4 4 3 11 CD
20 S.Y 4 5 5 14 CÎ
21 S.R 6 5 4 15 CÎ
22 S.A 6 4 5 15 CÎ
23 P.T 4 5 5 14 CÎ
24 T.A 4 4 6 14 CÎ
25 T.F 6 5 4 15 CÎ
26 T.N 4 5 5 14 CÎ
Total puncte 116p 127p 121p 365p

46

Analizâ nd rezultatele din tabel reiese că:
a) Datele reflectate de tabel pe orizontală ne dau informații clare despre situația fiecărui
preșcolar de cunoștințele lui, dar și despre lacunele lui;
b) Datele obținute pe verticală ne furnizează informații despre punctele realizate la fiecare
item. La itemul 1 din maximul de 156 de puncte s-au obținut 116 de puncte astfel :
 7 pre școlari din cei 26 au obținut punctajul ma xim recunoscând toate anotimpurile
și unind cu persoana potrivită ;
 18 preșcolari din totalul de 26 au recunoscut doar 2 anotimpuri reușind astfel să
obțină 4 puncte ;
 un singur preșcolar din cei 26 a recunos cut un singur anotimp și a obținut 2
puncte.
La itemul 2 din maximul de 182 de puncte s-au obținut 127 de puncte astfel :
 4 pre școlari din cei 26 au identificat 6 animale domestice și sălbatice reușind să
obțină astfel 6 puncte ;
 15 preșcolari din totalul de 26 au obținut 5 puncte reușind să identifice 5 animale;
 7 preșcolari din cei 26 au obținut 4 puncte identificând doar 4 animale.
La itemul 3 din totalul de 156 de puncte s -au obținut 121 de puncte astfel :
 un singur pre școlar a obținut punctajul maxim recunoscând toate fructele și
legumele ;
 18 preșcolari din cei 26 au recunoscut 5 din fructele și legumele prezentate
obținând astfel 5 puncte ;
 5 pre școlari din cei 26 au recunoscut 4 din fructele și legumele prezentate reușind
să obțină astfel 4 puncte ;
 un pre școlar din cei 26 a obținut 3 puncte, recunoscând 3 din fructele și legumele
prezentate ;
 un pre școlar din cei 26 a obținut 2 puncte, recunoscând 2 din fructele și legumele
prezentate

47
c) Totalul maxim de puncte al testului l -am obținut prin înmulțirea numărului de preșcolari
(26) cu numărul de puncte al testului, rezultă maximul de 494 puncte. Din acest total s -au
obținut 365 puncte; ceea ce reprezintă 73,88% puncte realizate si 26,12% puncte
nerealizate.
Utilizând datele tabelului analitic, am obținut datele tabelului sintetic :
Tabelul 1.4 Conc ordanța dintre calificative și procentele obținute
Punctaj 0p-7p 8p-13p 14p- 19p
– 10 11 12 13 14 15 16 17
Nr. Pre școlari 0 0 2 3 1 8 10 2 0
Calificative NS CD CÎ
Procentaj – 23% 77%

Histogramă privind procentajul rezultatelor
comportamentelor obținute de preșcolarii din grupul
B la evaluarea inițială.

Histograma următoare reflectă rezultatele
preșcolarilor din grupul B la evaluarea
inițială.

La evaluarea inițială aplicată grupului B am constatat :
-20 de preșcolari din cei 26 au obținut CÎ (comportament însușit) ceea ce reprezintă 77% din
efectivul de preșcolari, 77% 23% 0% Evaluare inițială
Grupul B
CÎ CD NS
0 5 10 15 20 25
Grupul B CÎ
CD
NS

48
-6 preșcolari din cei 26 au obținut CD (comportament în dezvoltare) ceea ce reprezintă 23% din
efectivul de preșcolari.
Comparând rezultatele obținute de preșcolarii din grupul A cu rezultatele obținute de
preșcolarii din grupul B obținem următoarea histogramă.

Prin an aliza histogramei putem observa :
– 20 de preșcolari din cei 26 din grupul A au obținut CÎ (comportament însușit), iar
în grupul B tot 20 de preșcolari au obținut CÎ (comportament însușit)
– 5 preșcolari din grupul A au obținut CD (comportament în dezvoltare), iar în
grupul B 6 preșcolari din cei 26 au obținut CD (comportament în dezvoltare)
– Un preșcolar din grupul A a obținut NS (necesită sprijin), în grupul B nu am avut
preșcolari care au obținut acest comportament.

 Metoda bulgăreului de zăpadă
Care reprezintă împletirea activității individuale cu cea desfășurată în mod cooperativ în
cadrul grupelor.
Fazele de desfășurare
1. Faza introductivă în care se expune problema 0 5 10 15 20 25
Grupul A Grupul B CÎ
CD
NS

49
2. Faza lucrului individual – preșcolarii lucrează individual 5 minute. Preșcolarii
selectează fructe legume respectiv jetoane cu fructe legume corespunzătoare anotimpului
toamna.
3. Faza lucrului în perechi – discutarea rezultatelor l a care a ajuns fiecare. Se solicită
răspunsuri la întrebările individuale din partea colegilor.
4. Faza reuniunii în grupe mai mari – se alcătuiesc grupe egale cu numărul de participanți
formate din grupele mai mici formate anterior și se discută despre situa țiike care s -a
ajuns.
5. Faza raportării soluțiilor în colectiv – întreaga grupă reunită analizează și
concluzionează asupra ideilor emise
6. Faza decizională – se alege situația finală și se stabilesc concluziile.

Avantaje :
 Motiveaz ă preșcolarii să gândească cu îndrăzneală fără să fie descurajați de
părerile altora
 Sunt încrezători în forțele proprii.
 Dezvoltă motivația pentru învățare.
Aplicație: În cadrul activității d e cunoașterea mediului am susținut aceași activitate didactică
„Legume și fructe de toamnă” diferența fiind dată de tipul de material didactic folosit. La grupul
de preșcolari A s -a folosit material didactic din natura ( fructe si legume de toamna) iar la grupul
B s-au folosit jetoane cu imagini ale fructelor si legumelor de toamna. Scopul jocului didactic a
fost același, anume „Verificarea și consolidarea cunoștințelor –fructele și legumele de toamna ”.
Fructe și legume de Toamnă
1. S-au observat fructe, le gume/ jetoane cu fructe, legume de toamna;
2. Preșcolarii au lucrat individual 2 minute timp in care au ales fructul/leguma, respective
jetonul cu fructul/leguma preferată.
3. Se lucrează apoi în perechi discutându -se rezultatele la care au ajuns și se solicită
răspunsuri la problemele pe care nu le -au putut explica.
4. Preșcolarii se grupează după anumite criterii, fructe/legume, formă, culoare etc. Se
discută rezultatele la care au ajuns. Copiii răspund la întrebările rămase nesoluționate.

50
5. Copiii reuniți analizea ză și concluzionează rezultatele obținute și se stabileste, de comun
accord:
– Care sunt fructele și legumele de toamnă,
– Forma și culoarea lor,
– Ce putem face din ele,
– de ce este bine sa le consumam,
– Unde cresc ele,
– Ce gust au.
Testul aplicat la această etapă (anexa2) a urmărit nivelul următoarelor obiective :
O1-să încercuiască cu roșu fructele de toamnă – 3p (cate 0,5 p pentru fiecare fruct
încercuit corect)
O2- să coloreze doar fructele de toamna care cresc în pom – 2,5p ( cate 0,5p pentru fiecare
fruct colorat corect)
O3- să încercuiască cu albastru legumele de toamna – 4p (cate 0,5 p pentru fiecare legumă
încercuită corect)
O4- să coloreze toate legumele ce se pot consuma în stare crudă 2,5p (cate 0,5 p pentru
fiecare legu mă colorată corect)

Punctaj :
9p-12p C Î (comportament însușit)
6p-8,9p CD (comportament în dezvoltare)
0p-5,9p NS (comportament ce necesită sprijin)
Tabelul 2.1 Rezultatele obtinute de preșcolarii din grupul A (la care am folosit material
de joc din natură)
Nr.
Crt Nume și
prenume Item 1 Item2 Item 3 Item4 Total
puncte Calificativ
1 A.S 2 2 2 2 8 CD
2 B.M 2 2,5 3 2 9,5 CÎ
3 C.V 2,5 2 2,5 1,5 8,5 CD
4 C.I 2 2 2 2 8 CD

51
5 C.G 3 2,5 4 2,5 12 CÎ
6 C.G.M 3 2,5 3,5 2,5 11,5 CÎ
7 C.D 3 2,5 3 2,5 11 CÎ
8 C.C 3 2,5 4 2,5 12 CÎ
9 F.M 2,5 2 3 2 9,5 CÎ
10 G.C 3 2,5 4 2,5 12 CÎ
11 G.I 3 2,5 4 2,5 12 CÎ
12 I.I 2 2,5 3 2,5 10 CÎ
13 M.I 3 2,5 3,5 2,5 11,5 CÎ
14 N.F 2 2,5 3 2 9,5 CÎ
15 P.M.G 2 2,5 3 2 9,5 CÎ
16 P.A 3 2 2,5 2 9,5 CÎ
17 P.M 2 2 2,5 2 8,5 CD
18 P.D 1 1,5 2 1 5,5 NS
19 S.A 2,5 2 2 2 8,5 CD
20 S.G 3 2, 3 2 10,5 CÎ
21 S.M 3 2,5 4 2 11,5 CÎ
22 S.D 2,5 2 3 2 9,5 CÎ
23 U.A 2 2,5 3,5 2 10 CÎ
24 U.D 2 2,5 3,5 2 10 CÎ
25 V.M 3 2,5 3 2 10,5 CÎ
26 T.L 2,5 2 3 2 9,5 CÎ
Total puncte 64,5p 59p 79,5p 54,5p 258p

Analizând rezultatele din tabel rezultă că :
d) Datele reflectate de tabel pe orizontală ne dau informații clare despre situația fiecărui
preșcolar de cunoștințele lui, dar și despre lacunele lui;
e) Datele obținute pe verticală ne furnizează informații despre punctele realizate la fiecare
item. La itemul 1 din maximul de 78 de puncte s-au obținut 64,5 de puncte astfel :

52
 11 preșcolari din cei 26 au obț inut punctajul maxim, 3 puncte încercuind corect
fructele de toamnă ;
 5 din cei 26 de prescolari au încercuit corect 5 fructe de toamnă obținând 2,5p ;
 9 preșcolari din cei 26 au obținut 2 puncte, ei reușind să recunoască și să
încercuiască 4 din cele 6 fr ucte de toamnă ;
 1din cei 26 de preșcolar i a încercuit corect 2 fructe de toamnă ceea ce reprezită
un punct obținut.
La itemul 2 din maximul de 65 de puncte s-au obținut 59 de puncte astfel :
 15 din cei 26 de preșcolari au obținut punctajul maxim de 2,5 puncte colorând
corect cele 5 fructe de toamnă care cresc în pom ;
 10 pre școlari din cei 26 au identificat și colorat doar 4 din cele 5 fructe care cresc
în pom obținând astfel 2p;
 1 preșcolar din 26 a obținut 1,5p color ând corect doar 3 din cele 5 fruc te de
toamnă care cresc în pom.
La itemul 3 din totalul de 104 de puncte s-au obținut 79,5 de puncte astfel:
 5 din cei 26 de preșcolari au obținut 4p, reprezentând punctajul maxim ;
 4 din cei 26 de preșcolari au obținut 3,5p, încercuind cu albastru 7 din cele 8
legume de toamnă din fișa de lucru;
 10 din cei 26 de preșcolari au obținut 3p, încercuind cu albastru 6 din cele 8
legume de toamnă din fișa de lucru;
 3 din cei 26 de preșcolar i au obținut 2,5p, încercuind cu albastru 5 din cele 8
legume de toamna din fișa de lucru;
 4 din cei 26 de preșcolari au obținut 2p, încercuid cu albastru 4 din cele 8 legume
de toamnă din fișa de lucru;
Lla itemul 4 din totalul de 65 de puncte s-au obțin ut 54,5 puncte astfel :
 8 din cei 26 de pre școlari au obținut punctajul maxim ;
 16 din cei 26 de preșcolari au obținut 2p, colorând 4 din cele 5 legume ce se pot
consuma în stare crudă de pe fișa de lucru;

53
 1 din cei 26 de preșcolari a obținut 1,5p, colorând 3 din cele 5 legume ce se pot
consuma în stare crudă de pe fișa de lucru;
 1 din cei 26 de preșcolari a obținut 1p, colorând 2 din cele 5 legume ce se pot
consuma în stare crudă.
f) Totalul maxim de puncte al testului l -am obținut prin înmulțirea numărului de preșcolari
(26) cu numărul de puncte al testului, rezultă maximul de 312 puncte. Din acest total s -au
obținut 258 puncte; ceea ce reprezintă 82,69% puncte realizate si 17,31% puncte
nerealizate.
Utilizând datele tabelului analitic, am obținut datele tabelului sintetic :
Tabelul 2.2 Concordanța dintre calificative și procentele obținute
Punctaj 0p-5,9p 6p-8,9p 9p- 12p
5,5p 6 7 8 8,5 9,5 10 10,5 11 11,5 12
Nr. Pre școlari 1 0 0 2 3 7 3 2 1 3 4
Calificative NS CD CÎ
Procentaj 4% 19% 77%

Histogramă privind procentajul
rezultatelor comportamentelor obținute de
preșcolarii din grupul A la metoda
„Bulgărului de zăpadă”.
Histograma următoare reflectă
rezultatele preșcolarilor la testul nr.1

77% 19% 4% Metoda "Bulg ărelui de zăpadă "
Grupul A
CÎ CD NS 20
5
1
0 5 10 15 20 25
Grup A
CI CD NS

54
În urma testului aplicat la gupul A am constatat :
-20 de preșcolari din cei 26 au obtinut CÎ (comportament însușit) ceea ce reprezintă 7 7%
din efectivul de preșcolari ;
– 5 pre școlari din cei 26 au obținut CD (comportament în dezvoltare) ceea ce reprezintă
19% din efectivul de preșcolari ;
– un preșcolar din cei 26 a obținut NS (necesită sprijin) ceea ce reprezintă 4% din
efectivul de preșcolari ;
Tabelul 2.3 rezultatele obținute de grupul de preșcolari B (la care s -a folosit ca și material
didactic jetoane)
Nr.
Crt Nume și
prenume Item 1 Item2 Item 3 Item4 Total
puncte Calificativ
1 B.S 2 2 3 2 9 CÎ
2 B.M 1,5 1 2,5 2 7 CD
3 C.M 2 1 2 1 5 NS
4 C.A 2,5 1,5 3 2,5 9,5 CÎ
5 C.C 3 2 4 2 11 CÎ
6 D.R 2 2 3 2 9 CÎ
7 D.D 2,5 1 2 1 6,5 CD
8 D.V 1,5 1 1 2 5,5 NS
9 I.D 1 1 2 1,5 5,5 NS
10 M.V 2 2 3 2,5 9,5 CÎ
11 M.I 1,5 1 2 2 6,5 CD
12 M.G 2,5 2 3 2 10,5 CÎ
13 O.R 3 1 2,5 2 8,5 CD
14 P.A 2 2 3 2 9 CÎ
15 P.R 2 1,5 2 1 6,5 CD
16 R.I 2 2 3 2 9 CI
17 R.M 2 2 3 2,5 9,5 CÎ

55
18 S.E 3 2 4 2,5 11,5 CÎ
19 S.M 1 0,5 2 1 4,5 NS
20 S.Y 2 2 2 2,5 8,5 CD
21 S.R 3 1,5 4 2 10,5 CÎ
22 S.A 3 2,5 4 2,5 12 CÎ
23 P.T 3 2 3 2 10 CÎ
24 T.A 2 2 2 2,5 8,5 CD
25 T.F 1,5 2 2 2 7,5 CD
26 T.N 2 2 3 2,5 9,5 CÎ
Total puncte 55,5p 42,5p 70p 51,5p 219,5 p

Analizând rezultatele din tabelul 2.3 rezultate obținute de preșcolarii din grupul B rezultă că :
a) Datele reflectate de tabel pe orizontală ne dau informații clare despre situația fiecărui
preșcolar de cunoștințele lui, dar și despre lacunele lui;
b) Datele obținute pe verticală ne furnizează informații despre punctele realizate la fiecare
item. La itemul 1 din maximul de 78 de puncte s-au obținut 55,5 de puncte astfel:
 6 preșcolari din cei 26 au obținut maximul de puncte, încercu ind corect cu roșu
fructele de toamnă ;
 3 din 26 de preșcolari au obținut 2,5 puncte, ei încercuind corect 5 din cele 6
fructe de toamna ;
 11 din cei 26 de preșcolari au obținut 2p, încercuind corect 4 din cele 6 fructe de
toamna;
 4 din cei 26 de preșcol ari au încercuit corect 3 din cele 6 fructe de toamnă reușind
să obțină 1,5p;
 2 din cei 26 de preșcolari au obținut 1p, ei reușind să încercuiască 2 din cele 6
fructe de toamna.
La itemul 2 din maximul de 65 de puncte s-au obținut 42,5 de puncte astfel:
 1 din cei 26 de preșcolari au o bținut punctajul maxim de 2,5p;

56
 14 din cei 26 de preșcolari au obținut 2p, colorând corect 4 din 5 fructe de toamnă
care cresc în pom ;
 3 din cei 26 de preșcolari au obținut 1,5 p, reprezentând faptul că au colorat corect
3 din cele 5 fru cte de toamnă care cresc în pom;
 7 din cei 26 de preșcolari au obținut 1p, colorând corect 2 din cele 5 fru cte de
toamnă care cresc în pom;
 1 din 26 de preșcolari a obținut 0,5p, a colorat corect 1 din cele 5 fructe de toamnă
care cresc în pom.
La itemul 3 din totalul de 104 de puncte s-au obținut 70p de puncte astfel :
 4 din cei 26 de preșcolari au obținut punctajul maxim;
 10 din cei 26 de preșcolari au obținut 3p , încercuind cu albastru 6 din cele 8
legume de toamnă ;
 2 din cei 26 de preșcolari au obținut 2,5p, încercuind cu albastru 5 din cele 8
legume de toamnă ;
 9 din cei 26 de preșcolari au obținut 2p, încercuind cu albatru 4 din cele 8
legume de toamnă ;
 1 din cei 26 de preșcolari a obținut un punct, ceea ce reprezintă că a încercuit cu
albastru 2 din cele 8 legume de toamnă ;
La itemul 4 din totalul de 65 de puncte s-au obținut 51,5 puncte , astfel :
 8 din cei 26 de pre școlari au obținut 2,5p, reprezentând punctajul maxim ;
 13 din cei 26 de preșcolari au obținut 2p, au colorat 4 din cele 5 legume ce se pot
consuma în stare crudă ;
 1 din cei 26 de preșcolari a obținut 1,5p, colorând 3 din cele 5 legume ce se pot
consuma în stare crudă ;
 4 din cei 26 de preșcolari au obținut 1p, colorând 2 din cele 5 legume ce se pot
consuma în stare crudă ;
c) Totalul maxim de puncte al testului l -am obținut prin înmulțirea numărului de preșcolari
(26) cu numărul de puncte al testului, rezultă maximul de 312 puncte. Din acest total s -au

57
obținut 219,5 puncte; ceea ce reprezintă 70,35% puncte real izate si 29,65% puncte
nerealizate.
Utilizând datele tabelului analitic, am obținut datele tabelului sintetic :
Tabelul 2.4 Concordanța dintre calificative și procentele obținute
Punctaj 0p-5,9p 6p-8,9p 9p- 12p
4,5p 5p 5,5p 6,5 7 7,5 8,5 9 9,5 10 10,5 11 11,5 12
Nr. Pre școlari 1 1 2 3 1 1 3 4 4 1 2 1 1 1
Calificative NS CD CÎ
Procentaj 15% 31% 54%

Histogramă privind procentajul
rezultatelor comportamentelor obținute de
preșcolarii din grupul B la metoda „Bulgărului
de zăpadă”.
Histograma următoare reflectă rezultatele
obținute de preșcolarii din grupul B

În urma testului aplicat grupului B am observat ca :
– 14 din cei 26 de preșcolari au obținut CÎ ( comportament însușit) reprezentând
54% din efectivul de preșcolari ;
– 8 din cei 26 de preșcolari au obținut CD (comportament în dezvoltare)
reprezentând 31% din efectivul de p rescolari ; 54% 31% 15% Metoda "Bulg ărului de zăpadă "
Grupul B
CÎ CD NS 14
8
4
0 5 10 15
Grupul B
CI CD NS

58
– 4 din cei 26 de preșcolari au obținut NS (necesită sprijin) reprezentând 15% din
efectivul de preșcolari ;
Astfel comparând rezultatele o bținute de preșcolarii din grupul A cu rezultatele obținute
de preșcolarii din grupul B obținem următoarea histogramă

Prin analiza histogramei putem observa:
– 20 din cei 26 de preșcolari din grupul A și 14 din cei 26 de preșcolari din grupul B
au obținut CÎ (comportament însușit)
– 5 din cei 26 de preșcolari din grupul A și 8 din cei 26 de preșcolari din grupul B
au obținut CD (comportament în dezvoltare)
– 1 din cei 26 de preșcolari din grupul A și 2 din cei 26 de preșcolari din grupul B
au obținut NS (neces ită sprijin)

 Metoda ciorchinelui
1. Stimulează realizarea unor asociații noi de idei,
2. Permite cunoașterea propriului mod de a înțelege o anumită temă Grupul A Grupul B
CÎ 20 14
CD 5 8
NS 1 2 0 5 10 15 20 25 Metoda bulgarele de
zăpadă

59
Pe tabla scriu “Toamna în gospodărie ”, copiii individual sau în grupuri mici emit idei
prin cuvinte sau desene legate de tema dată . Se fac conexiuni de la titlu la lucrările copiilor,
acestea se pot face cu linii trasate de la nucleu la contributiile copiilor sau a grupurilor.
Înainte de a aplica aceasta metoda am sustinut o lectie cu preșcolarii din ambel e grupuri
cu titlul “Toamna în gospodărie ” . Preșcolarii din grupul A au avut parte de o activitate out-door
in curtea unui fermier. A colo copiii au putut observa grădina de zarzavat , grădina de flori, livada
de pomi, uneltele și toate muncile pe care fe rmierul le realizează în anotimpul Toamna.
Preșcolarii din grupul B au urmărit filmulețe educative, planșe și jetoane care au legătură cu tema
dată.
Testul aplicat la această etapă a urmărit nivelul următoarelor obiective :
O1- să ide ntifice 3 jetoan e cu imagini ce reprezintă toamna în gospodărie – 3p (cate 1p
pentru fiecare jeton)
O2- să emită minim 3 idei legate de temă – 3p(cate 1 punct pentru fiecare idée)
O3- să recunoască fructele, legumele, florile, uneltele, muncile din gradină toamna – 4p (
1 punct pentru fiecare lucru recunoscut)

Punctaj
7p-10p CÎ (comportament însușit)
4p-6,9p CD (comportament în dezvoltare)
0p-3,9p NS (necesită sprijin)

Tabelul 3 .1 rezultatele obținute de peșcolarii din grupul A (preșcolarii au beneficiat de o
activitate out-door unde au putut observa gospodăria unui fermier toamna)
Nr.
Crt Nume și
prenume Item 1 Item2 Item 3 Total
puncte Calificativ
1 A.S 3 1 2 6 CD
2 B.M 3 2 3 8 CÎ
3 C.V 2 2 3 7 CÎ

60
4 C.I 2 2 3 7 CÎ
5 C.G 3 2 4 9 CÎ
6 C.G.M 3 2 3 8 CÎ
7 C.D 3 2 3 8 CÎ
8 C.C 3 3 4 10 CÎ
9 F.M 2 2 3 7 CÎ
10 G.C 3 2 4 9 CÎ
11 G.I 3 2 4 9 CÎ
12 I.I 2 1 3 6 CD
13 M.I 3 2 3 8 CÎ
14 N.F 2 2 3 7 CÎ
15 P.M.G 3 2 3 8 CÎ
16 P.A 3 2 2 7 CÎ
17 P.M 3 2 3 8 CÎ
18 P.D 2 1 2 5 CD
19 S.A 3 2 2 7 CÎ
20 S.G 3 2 3 8 CÎ
21 S.M 3 2 4 9 CÎ
22 S.D 2 2 1 6 CD
23 U.A 2 2 3 7 CÎ
24 U.D 3 2 3 8 CÎ
25 V.M 3 2 3 8 CÎ
26 T.L 2 2 3 7 CÎ
Total puncte 69p 50p 77p 197p

Analizând rezultatele din tabelul 3.1 rezultate obținute de preșcolarii din grupul A rezultă că :
a) Datele reflectate de tabel pe orizontală ne dau informații clare despre situația fiecărui
preșcolar de cunoștințele lui, dar și despre lacunele lui .
b) Datele obținute pe verticală ne furnizează infor mații despre punctele realizate la fiecare
item. La itemul 1 din maximul de 78 de puncte s-au obținut 69 de puncte astfel :

61
 17 din cei 26 de preșcolari au obținut 3 puncte, maximul de puncte ;
 9 din cei 26 de preșcolari au obținut 2 puncte identificând doua din 3 jetoane ;
La itemul 2 din maximul de 78 de puncte s-au obținut 50 de puncte astfel :
 1 din 26 de preșcolari au obținut 3p ;
 22 din cei 26 de preșcolari au obținut 2p, ei au emis 2 idei din 3 legate de tema
dată;
 3 din cei 26 de preșcolari au obținut 1p, aceștia au reușit să emită o singură idee
din 3 legate de tema dată ;
La itemul 3 din totalul de 104 de puncte s -au obținut 77p de puncte astfel :
 5 din cei 26 de preșcolari au obținut 4 puncte, reprezentând maximul de puncte ;
 16 din cei 26 de preșcolari au obținut 3 puncte ;
 3 din cei 26 de preșcolari au obținut 2 puncte ;
 1 din cei 26 de preșcolari a obținut 1 punct .
c) Totalul maxim de puncte al testului l -am obținut prin înmulți rea numărului de preșcolari
(26) cu numărul de puncte al testului, rezultă maximul de 260 puncte. Din acest total s -au
obținut 197 puncte ceea ce reprezintă 75,76% puncte realizate si 24,24 puncte nerealizate.

Utilizând datele tabelului analitic, am obțin ut datele tabelului sintetic :
Tabelul 3.2 Concordanța dintre calificative și procentele obținute
Punctaj 0p-3,9p 4p-6,9p 7p- 10p
5p 6p 7p 8p 9p 10p
Nr. Pre școlari 0 1 3 8 9 4 1
Calificative NS CD CÎ
Procentaj 0 15% 85%

62
Histogramă privind procentajul
rezultatelor comportamentelor obținute de
preșcolarii din grupul A la metoda
„Ciorchinelui”.
Histograma următoare reflectă rezultatele
preșcolarilor din grupul A

În urma metodei „Ciorchinelui” aplicată la preșcolarii din grupul A am observat
-22 din cei 26 de preșcolari au obținut CÎ (comportament însușit) reprezentând 85% din
efectivul de preșcolari;
– 4 din cei 26 de preșcolari au obținut CD (comportament în dezvoltare) reprezentând
15% din efectivul de preșcolari;
Tabelul 3.3 rezultatele obț inute de grupul de preșcolari din grupul B la metoda „Ciorchinelui”
Nr.
Crt Nume și
prenume Item 1 Item2 Item 3 Total
puncte Calificativ
1 B.S 2 2 3 7 CÎ
2 B.M 2 1 2 5 CD
3 C.M 2 2 2 6 CD
4 C.A 3 1 3 7 CÎ
5 C.C 3 2 4 9 CÎ
6 D.R 2 2 3 7 CÎ
7 D.D 3 2 2 7 CÎ
8 D.V 1 2 2 5 CD
9 I.D 3 1 2 6 CD 85% 15% 0% Metoda "Ciorchinelui"
Grupul A
CÎ CD NS 22
4
0
0 5 10 15 20 25
Grupul A
CÎ CD NS

63
10 M.V 3 2 3 8 CÎ
11 M.I 2 2 2 6 CD
12 M.G 3 2 3 8 CÎ
13 O.R 3 2 2 7 CÎ
14 P.A 3 2 3 8 CÎ
15 P.R 2 2 2 6 CD
16 R.I 3 3 3 9 CI
17 R.M 3 2 3 8 CÎ
18 S.E 3 2 4 9 CÎ
19 S.M 1 2 2 5 CD
20 S.Y 2 2 2 6 CD
21 S.R 3 1 3 7 CÎ
22 S.A 3 2 4 9 CÎ
23 P.T 3 3 3 9 CÎ
24 T.A 3 2 2 7 CÎ
25 T.F 2 2 2 6 CD
26 T.N 3 3 3 9 CÎ
Total puncte 66p 51p 69p 186p

Analizând rezultatele din tabelul 3.3 rezultate obținute de preșcolarii din grupul b rezultă că :
a) Datele reflectate de tabel pe orizontală ne dau informații clare despre situația fiecărui
preșcolar de cunoștințele lui, dar și despre lacunele lui
b) Datele obținute pe verticală ne furni zează informații despre punctele realizate la fiecare
item. La itemul 1 din maximul de 78 de puncte s-au obținut 66 de puncte astfel:
 16 din cei 26 de preșcolari au obținut 3 puncte reprezentând maximul de puncte ;
 8 din cei 26 de preșcolari au obținut 2 puncte din cele 3 ;
 2 din cei 26 de preșcolari au obținut 1 punct din cele 3 puncte .
La itemul 2 din maximul de 78 de puncte s-au obținut 51 de puncte :
 3 din cei 26 de preșcolari au obținut 3 puncte, maximul de punc te;

64
 19 din cei 26 de preșcolari au obținut 2 puncte ;
 4 din cei 26 de preșcolari au obținut 1 punct .
La itemul 3 din totalul de 104 de puncte s -au obținut 69 de puncte astfel :
 3 din cei 26 de preșcolari au obținut 4 puncte, maximul de puncte ;
 11 din cei 26 de preșcolari au obținut 3 puncte din cele 4 ;
 12 din cei 26 de preșcolari au obținut 2 puncte din cele 4.
c) Totalul maxim de puncte al testului l -am obținut prin înmulțirea numărului de preșcolari
(26) cu numărul de puncte al testului, rezultă maximul de 260 puncte. Din acest total s -au
obținut 186 puncte ceea ce reprezintă 71,53% puncte realizate si 28,47% puncte
nerealizate.
Utilizând datele tabelului analitic, am obținut datele tabelului sintetic :
Tabelul 3.4 Concordanța dintre calificative și procente le obținute
Punctaj 0p-3,9p 4p-6,9p 7p- 10p
5p 6p 7p 8p 9p 10p
Nr. Pre școlari 0 3 6 7 4 6 0
Calificative NS CD CÎ
Procentaj 0 35% 65%

Histogramă privind procentajul rezultatelor
comportamentelor obținute de preșcolarii din
grupul B la metoda „Ciorchinelui”.
Histograma următoare reflectă rezultatele
obținute de grupul B

65% 35% 0% Metoda "Ciorchinelui"
Grupul B
CÎ CD NS 17
9
0
0 5 10 15 20
Grupul B
CÎ CD NS

65
În urma metodei „Ciorchinelui” aplicată la preșcolarii din grupul B am observat:
– 17 din cei 26 de preșcolari au obținut CÎ (comportament însușit) reprezentând
65% din efectivul de preșcolari din grupul B ;
– 9 din cei 26 de preșcolari au obținut CD (comportament în dezvoltare)
reprezentând 35% din efectivul de preșcolari din grupul B.
Astfel comparând rezultatele obținute de preșcolarii din grupul A cu rezultatele obți nute
de preșcolarii din grupul B obținem următoarea histogramă

Analizând rezultatele de la grupul A cu cele obtinute de preșcol arii din grupul B se
observă că:
– 22 din cei 26 de preșcolarii din grupul A și 17 din cei 26 de preșcolari din grupul
B au obținut CÎ (comportament însușit)
– 4 din cei 26 de preșcolarii din grupul A și 9 din cei 26 de preșcolari din grupul B
au obținut CD (comportament în dezvoltare)

 Bula dublă
Este o metodă ușor de aplicat, care grupează asemănările și deosebirile dintre două obiecte,
fenomene, idei, concepte etc.. Ea este reprezentată grafic din două cercuri mari în care se așează
câte o imagine care denumește subiectul abordat. De cele două cer curi mari se află relaționate Grupul A Grupul B
CÎ 22 17
CD 4 9
NS 0 0 0 5 10 15 20 25 Axis Title Metoda ciorchinelui

66
prin linii alte cercuri mici situate între cercurile mari în care se specifică asemănările, iar în
cercurile exterioare se specifică caracteristicile fiecărui termen, particularitățile sau deosebirile.
Tema aleasă este” Animal e si păsări de curte” – evaluarea cuno ștințelor. La activitatea de
predare -învățare preșcolarii din grupul A au avut o activitate susținuta la „Ferma de animale”
unde au văzut animalele si păsările domestice, au putut observa ce manancă, unde dorm, ce
foloa se ne oferă etc. Activitatea aleasă pentru grupul B a fost cea clasica și s -a desfășurat în sala
de clasă, iar ca material didactic am folosit jetoane și planșe cu animale și păsări domestice.
În urma acestei metode am aplicat un test (Anexa3 ) care a avut următoarele obiective
O1- să recunoască animalele și păsarile domestice – 6 p (1p pentru fiecare
animal/pasăre)
O2- să identifice puiul fiecarui animal/pasăre – 3p (0,5p pentru fiecare pui dus corect
la mam a lui)
O3- să încercuiască animalele c are dau lapte de consum – 3p (1p pentru fiecare
animal recunoscut)
Punctaj
9p-12p CÎ (comportament însușit)
6p-8,9p CD (comportament în dezvoltare)
0p- 5,9p NS (necesită sprijin)
Tabelul 4 .1 rezultatele obținute de peșcolarii din grupul A (preșcolarii au mers în cadrul
activității “Animale și păsări de curte” – la ferma animalelor)
Nr.
Crt Nume și
Prenume Item 1 Item2 Item 3 Total
puncte Calificativ
1 A.S 5 2,5 2 9,5 CÎ
2 B.M 6 2 3 11 CÎ
3 C.V 4 3 3 10 CÎ

67
4 C.I 2 2 3 7 CD
5 C.G 6 2 3 11 CÎ
6 C.G.M 5 2 3 10 CÎ
7 C.D 4 1,5 3 8,5 CD
8 C.C 6 3 3 12 CÎ
9 F.M 4 2 3 9 CÎ
10 G.C 5 2 3 10 CÎ
11 G.I 6 3 3 12 CÎ
12 I.I 3 3 1 7 CD
13 M.I 4 3 3 10 CÎ
14 N.F 6 3 1 10 CÎ
15 P.M.G 4 2,5 2 8,5 CD
16 P.A 6 3 3 12 CÎ
17 P.M 6 3 3 12 CÎ
18 P.D 4 2 1 7 CD
19 S.A 4 2,5 2 8,5 CD
20 S.G 6 3 3 12 CÎ
21 S.M 5 3 2 10 CÎ
22 S.D 4 2,5 1 8,5 CD
23 U.A 5 3 2 10 CÎ
24 U.D 5 2 3 10 CÎ
25 V.M 5 3 3 11 CÎ
26 T.L 4 2 2 8 CD
Total puncte 124p 65,5p 64p 254,5 p

Analizând rezultatele din tabelul 4.1 rezultate obținute de preșcolarii din grupul A rezultă că :
a) Datele reflectate de tabel pe orizontală ne dau informații clare despre situația fiecărui
preșcolar de cunoștințele lui, dar și despre lacunele lui.
b) Datele obținute pe verticală ne furnizează informații despre punctele realizate la fiecare
item.

68
La itemul 1 din maximul de 156 de puncte s-au obținut 124 de puncte astfel :
 8 din cei 26 de preșcolari au obținut 6 puncte , maximul de puncte ;
 7 din cei 26 de preșcolari au obținut 5 puncte, preșcolarii au recunoscut 5
din cele 6 animale și păsări domestice ;
 9 din cei 26 de preșcolari au obținut 4 puncte din cele 6 ;
 1 din cei 26 de preșcolari a obținut 3 puncte din cele 6 ;
 1 din cei 26 de preșcolari a obț inut 2 puncte din cele 6 .
La itemul 2 din maximul de 78 de puncte s-au obținut 65,5 de puncte astfel :
 12 din cei 26 de preșcolari au obținut maximul de puncte, 3p ;
 4 din cei 26 de preșcolari au obținut 2,5 puncte, identificând 5 din 6 pui
de animal/pasăre și mamele lor ;
 9 din cei 26 de preșcolari au obținut 2p, identificând 4 din cei 6 pui de
animal/pasăre și mamele lor ;
 1 din cei 26 de preșcolari a obținut 1,5p, identificând 3 din cei 6 pui de
animal/pasăre si mamele lor .
La itemul 3 din totalul de 78 de p uncte s -au obținut 64 de puncte astfel :
 16 din cei 26 de preșcolari au obținut maximul de puncte, încercuind
corect cele 3 animale care dau lapte;
 6 din cei 26 de preșcolari au obținut 2p, înceruind corect doar 2 din cele 3
animale care dau lapte;
 4 din cei 26 de preșcolari au obținut 1p, încercuind corect doar 1 din cele
3 animale care dau lapte .
c) Totalul maxim de puncte al testului l -am obținut prin înmulțirea numărului de preșcolari
(26) cu numărul de puncte al testului, rezultă maximul de 312 puncte. D in acest total s -au
obținut 254,5 puncte; ceea ce reprezintă 81,57% puncte realizate si 18,43% puncte
nerealizate.
Utilizând datele tabelului analitic, am obținut datele tabelului sintetic :
Tabelul 4.2 Concordanța dintre calificative și procentele obținute

69
Punctaj 0p-5,9p 6p-8,9p 9p- 12p
7p 8p 8,5p 9p 9,5p 10p 11p 12p
Nr. Pre școlari 0 3 1 4 1 1 8 3 5
Calificative NS CD CÎ
Procentaj 0 27% 73%

Histogramă privind procentajul
comportamentelor obținute de preșcolarii din grupul
A la metoda „Bula dublă”.
Histograma următoare reflectă
rezultatele preșcolarilor din grupul A

În urma metodei „Bula dublă” aplicată la preșcolarii din grupul A am observat:
– 18 din cei 26 de preșcolari au obținut CÎ (comportament însușit) , aceștia
reprezentând 73% din efectivul de preșcolari;
– 8 din cei 26 de preșcolari au obținut CD (comportament în dezvoltare),
aceștia reprezentând 27% din efectivul de preșcolari;
Tabelul 4.3 rezultatele obținute de grupul de preșcolari B
Nr.
Crt Nume și
prenume Item 1 Item2 Item 3 Total
puncte Calificativ
1 B.S 4 2 3 10 CÎ
2 B.M 2 2 2 6 CD
3 C.M 4 3 2 9 CÎ 73% 27% 0% Metoda "Bula dubl ă"
Grupul A
CÎ CD NS 18
8
0
0 5 10 15 20
Grupul A
CÎ CD NS

70
4 C.A 5 2,5 2 9,5 CÎ
5 C.C 3 3 2 8 CD
6 D.R 5 2 3 10 CÎ
7 D.D 5 2,5 2 9,5 CÎ
8 D.V 3 2 2 7 CD
9 I.D 4 2,5 2 8,5 CD
10 M.V 5 2,5 2 9,5 CÎ
11 M.I 4 2 2 8 CD
12 M.G 5 2 3 10 CÎ
13 O.R 4 2 2 9 CÎ
14 P.A 5 2,5 3 10.5 CÎ
15 P.R 5 3 2 10 CÎ
16 R.I 4 3 2 9 CÎ
17 R.M 3 3 2 8 CD
18 S.E 5 3 3 11 CÎ
19 S.M 2 2 1 5 NS
20 S.Y 3 2,5 2 7,5 CD
21 S.R 3 3 2 8 CD
22 S.A 5 3 2 10 CÎ
23 P.T 6 3 2 11 CÎ
24 T.A 4 2 2 8 CD
25 T.F 5 2,5 2 9,5 CD
26 T.N 6 3 3 12 CÎ
Total puncte 109p 65,5p 57p 238p

Analizând rezultatele din tabelul 4.3 rezultate obținute de preșcolarii din grupul B rezultă că :
a) Datele reflectate de tabel pe orizontală ne dau informații clare despre situația fiecărui
preșcolar de cunoștințele lui, dar și despre lacunele lui.
b) Datele obținute pe verticală ne furnizează informații despre punctele realizate la fiecare
item.

71
La itemul 1 din maximul de 156 de puncte s-au obținut 109 de puncte:
 2 din cei 26 de preșcolari au obținut punctajul maxim, recunoscând toate
păsările și animalele de curte ;
 10 din cei 26 de preșcolari au obținut 5p, aceștia recunoscând 5
păsări/animale de curte ;
 7 din cei 26 de preșc olari au obținut 4p, recunoscând 4 din cele 6
animale/păsări de curte ;
 5 din cei 26 de preșcolari au obținut 3p, ei recunoscând 3 din cele 6
animale/păsări de curte ;
 2 din cei 26 de preșcolari au obținut 2p, recunoscând 2 din cele 6
animale/păsări de curte .
La itemul 2 din maximul de 78 de puncte s-au obținut 65,5 de puncte :
 10 din cei 26 de preșcolari au obținut 3p, maximul de puncte ;
 7 din cei 26 de preșcolari au obținut 2,5p, aceștia identificând 5 din cei 6
pui de animale/păsări și mamele lor;
 9 din cei 26 de preșcolari au obținut 2p, reușind să identifice 4 din cei 6 pui
de animale/păsări și mamele lor .
La itemul 3 din totalul de 78 de puncte s-au obținut 57 de puncte :
 6 din cei 26 de preșcolari au obținut 3p, maximul de puncte ;
 19 din cei 26 de preșcolari au obținut 2p, încercuind 2 din 3 animale care
dau lapte de consum;
 1 din cei 26 de preșcolari a obținut 1p, încercuind 1 din cele 3 animale
care dau lapte de consum .
c) Totalul maxim de puncte al testului l -am obținut prin înmulțirea n umărului de preșcolari
(26) cu numărul de puncte al testului, rezultă maximul de 312 puncte. Din acest total s -au
obținut 238 puncte; ceea ce reprezintă 76,28% puncte realizate si 23,72% punc te
nerealizate.

72
Utilizând datele tabelului analitic, am obținut datele tabelului sintetic :
Tabelul 4.4 Concordanța dintre calificative și procentele obținute
Punctaj 0p-5,9p 6p-8,9p 9p- 12p
5p 6p 7p 7,5 8 8,5 9p 9,5p 10p 10,5p 11p 12
Nr. Pre școlari 1 1 1 1 5 1 3 4 5 1 2 1
Calificative NS CD CÎ
Procentaj 4% 35% 61%

Histogramă privind procentajul
rezultatelor comportamentelor obținute
de preșcolarii din grupul B la metoda
„Bula dublă”.
Histograma următoare reflectă rezultatele
preșcolarilor din grupul B

În urma metodei „Bula dublă” aplicată la preșcolarii din grupul B am observat:
– 16 din cei 26 de preșcolari au obținut CÎ (comportament însușit),
reprezentând 61% din efectivul de preșcolari ;
– 9 din cei 26 de preșcolari au obținut CD (comportament în
dezvoltare), aceștia reprezentând 35% din efectivul de preșcolari;
– 1 din cei 26 de preșcolari a obținut NS (necesită sprijin), acesta
reprezentând 4% din efectivul de preșcolari .
61% 35% 4% Metoda "Bula dubl ă"
Grupul B
CÎ CD NS 16
9
1
0 5 10 15 20
Grupul B
CÎ CD NS

73
Astfel comparând rezultatele obținute de preșcolarii din grupul A cu rezultatele
obținute de preșcolarii din grupul B obținem urmă toarea histogramă

Analizând rezultatele de la grupul A cu cele obtinute de preșcolarii din grupul B se
observă că:
– 18 din cei 26 de prescolari din grupul A și 16 din cei 26 de
preșcolari din grupul B au obținut CÎ (comportament însușit )
– 8 din cei 26 de preșcolari din grupul A și 9 din cei 26 de
preșcolari din grupul B au obținut CD (comportament în
dezvoltare)
– 1 din cei 26 de preșcolari din grupul B a obținut NS (necesită
sprijin)

 Schimbă perechea
Este o altă metodă interactivă pe care am folosit -o în activitățile cu preșcolarii. Această
metodă are ca obiectiv stimularea comunicării și rezolvarea de probleme prin lucru în pereche.
Metoda ,,Schimbă perechea,, am folosit -o în activități de observare, activități de convorbire,
activități practice, etc.
La activitatea de observare cu tema ,, Flori de primăvară ’’, am urmărit ca prin lucru în
pereche, copiii să descopere cât mai multe caracteristici ale florilor care apar primăvara .Am
organizat copiii în două cercuri concentrice după ecusoanele pe care le aveau în piept, în interior Grupul A Grupul B
CI 18 16
CD 8 9
NS 1 0 5 10 15 20 Bula dubl ă

74
copiii cu buline galbene , în exterior copiii cu buline verzi . La îndemnul educatoarei, copiii au
luat de pe masa flori/jetoane la alegere pe care l e-au observat, l eau analizat pentru a spune totul
despre el. Perechea a analizat floarea timp de 3 -5 minute. La comanda educatoarei ,,Schimbă
perechea’’ copiii din interior s -au deplasat și au format o nouă pereche. Copiii din cercul exterior
au făcut o sinteză a observațiilor anterioare și au continuat analiza cu noua pereche pentru
descoperirea caracteristicilor florilor prin câți mai mulți analizatori. Perechile s -au schimbat
atunci când s -au epuizat toate ideile copiilor și când fiecare copil a făcut pereche cu toți membrii
grupei.
La această metodă am avut următoarele obiective
O1- să identifice parțile componente ale florii – 3p ( cate 1p pentru fiecare component
identificată)
O2- să recunoască florile de primăvară – 7 p (cate 1p pentru fiecare floare recunoscută)
O3- să descopere 4 caracteristici ale florilor -4p (cate 1p pentru f iecare caracteristică descoperită)

Punctaj
10p-14p CÎ (comportament însușit)
6p-9,9p CD (comportament în dezvoltare)
0p- 5,9p NS (necesită sprijin)
Preșcolarii din grupul A au avut ca material didactic la aceasta activitate material din
natură – flori de primăvară, preșcolarii din grupul B au avut ca material didactic jetoane cu
imagini reprezentând flori de primăvară.
Tabelul 5 .1 rezultatele obținute de p reșcolarii din grupul A ( preșcolarii au avut ca
material didactic material din natură, flori de primăvară – ghiocei, zambile, lalele , narcise,
brândușe, lăcrămioare , frezii)
Nr.
Crt Nume și
prenume Item 1 Item2 Item 3 Total
puncte Calificativ
1 A.S 3p 5p 3p 11p CÎ
2 B.M 3p 3p 3p 9p CD
3 C.V 3p 5p 4p 12p CÎ
4 C.I 3p 6p 3p 11p CÎ

75
5 C.G 3p 3p 2p 8p CD
6 C.G.M 3p 7p 4p 13p CÎ
7 C.D 3p 6p 3p 12p CÎ
8 C.C 3p 3p 1p 7p CD
9 F.M 3p 5p 3p 11p CÎ
10 G.C 3p 4p 3p 10p CÎ
11 G.I 3p 7p 4p 14p CÎ
12 I.I 3p 4p 1p 8p CD
13 M.I 3p 6p 3p 12p CÎ
14 N.F 3p 4p 1p 8p CD
15 P.M.G 3p 5p 2p 10p CÎ
16 P.A 3p 4p 3p 10p CÎ
17 P.M 3p 3p 3p 12p CÎ
18 P.D 3p 3p 1p 7p CD
19 S.A 3p 5p 2p 10p CÎ
20 S.G 3p 4p 3p 10p CÎ
21 S.M 3p 4p 2p 9p CD
22 S.D 3p 5p 3p 11p CÎ
23 U.A 3p 6p 3p 12p CÎ
24 U.D 3p 6p 3p 12p CÎ
25 V.M 3p 7p 4p 14p CÎ
26 T.L 3p 5p 2p 10p CÎ
Total puncte 78p 125p 70p 273p

Analizând rezultatele din tabelul 5.1 rezultate obținute de preșcolarii din grupul A rezultă că :
a) Datele reflectate de tabel pe orizontală ne dau informații clare despre situația fiecărui
preșcolar de cunoștințele lui, dar și despre lacunele lui
b) Datele obținute pe verticală ne furnizează informații despre punctele realizate la fiecare
item.
La itemul 1 din maximul de 78 de puncte s-au obținut 78 de puncte :

76
 26 din cei 26 de preșcolari au obținut 3p, maximul de puncte.
La itemul 2 din maximul de 182 de puncte s-au obținut 125 de puncte :
 3 din cei 26 de preșcolari au obținut 7p, maximul de puncte, recunoscând
toate cele 7 flori prezentate ;
 5 din cei 26 de preșcolari au obținut 6p, recunoscând 6 din cele 7 flori
prezentate ;
 7 din cei 26 de preșcolari au obținut 5p, recunoscând 5 din cele 7 flori
prezentate ;
 6 din cei 26 de preșcolari au obținut 4p, recunoscând 4 din cele 7 flori
prezentate ;
 5 din cei 26 de preșcolari au obținut 3 puncte, recunoscând 3 din cele 7
flori prezentate .
La itemul 3 din totalul de 104 de puncte s-au obținut 70 de puncte :
 4 din cei 26 de preșcolari au obținut 4p, maximul de puncte, descoperind 4
caracteristici ale florilor ;
 13 din cei 26 de preșcolari au obținut 3p, aceștia au descoperit 3
caracteristici al e florilor ;
 5 din cei 26 de preșcolari au obținut 2p, descoperind 2 caracteristici ale
florilor;
 4 din cei 26 de preșcolari au obținut 1p, descoperind o caracteristică a
florilor .
c) Totalul maxim de puncte al testului l -am obținut prin înmulțirea numărului de preșcolari
(26) cu numărul de puncte al testului, rezultă maximul de 364 puncte. Din acest total s -au
obținut 273 puncte; ceea ce reprezintă 75% puncte realizate si 25% puncte nerealizate.
Utilizând datele tabelului analitic, am obținut datele tabelului sintetic :
Tabelul 5.2 Concordanța dintre calificative și procentele obținute
Punctaj 0p-5,9p 6p-9,9p 10p- 14p

77
7p 8p
9p 10p 11p 12p 13p 14p
Nr. Pre școlari 0 2 3 2 6 4 6 1 2
Calificative NS CD CÎ
Procentaj 0 27% 73%

Histogramă privind procentajul rezultatelor
comportamentelor obținute de preșcolarii din
grupul A la metoda „Schimbă perechea”.
Histrograma următoare reflectă
rezultatele preșcolarilor din grupul A

În urma metodei „Schimbă perechea” aplicată la preșcolarii din grupul A am observat:
– 19 din cei 26 de preșcolari au obținut CÎ (comportament însușit),
reprezentând 73% din efectivul de preșcolari;
– 7 din cei 26 de preșcolari au obținut CD (comportament în
dezvoltare), reprezentând 27% din ef ectivul de preșcolari.

Tabelul 5.3 rezultatele obținute de grupul de preșcolari B 73% 27% 0% Metoda "Schimb ă perechea "
Grupul A
CÎ CD NS 19
7
0
0 5 10 15 20
Grupul A
CÎ CD NS
Nr.
Crt Nume și
prenume Item 1 Item2 Item 3 Total
puncte Calificativ
1 B.S 3p 5p 2p 10p CÎ
2 B.M 2p 3p 1p 6p CD

78

Analizând rezultatele din tabelul 5.3 rezultate obținute de preșcolarii din grupul B rezultă că :
a) Datele reflectate de tabel pe orizontală ne dau informații clare despre situația fiecărui
preșcolar de cunoștințele lui, dar și despre lacunele lui. 3 C.M 3p 3p 2p 8p CD
4 C.A 3p 5p 3p 11p CÎ
5 C.C 3p 4p 3p 10p CÎ
6 D.R 3p 4p 3p 10p CÎ
7 D.D 2p 3p 1p 6p CD
8 D.V 3p 3p 2p 8p CD
9 I.D 3p 4p 2p 9p CD
10 M.V 3p 4p 3p 10p CÎ
11 M.I 2p 2p 2p 6p CD
12 M.G 3p 3p 2p 8p CD
13 O.R 3p 4p 3p 10p CÎ
14 P.A 3p 5p 3p 11p CÎ
15 P.R 3p 4p 2p 9p CD
16 R.I 3p 5p 3p 11p CÎ
17 R.M 2p 3p 2p 6p CD
18 S.E 3p 4p 3p 10p CÎ
19 S.M 2p 3p 1p 6p CD
20 S.Y 3p 2p 2p 7p CD
21 S.R 3p 3p 2p 8p CD
22 S.A 2p 3p 2p 7p CD
23 P.T 3p 5p 2p 10p CÎ
24 T.A 3p 4p 3p 10p CÎ
25 T.F 3p 3p 2p 8p CD
26 T.N 2p 3p 3p 8p CD
Total puncte 68p 94p 59p 223p

79
b) Datele obținute pe verticală ne furnizează informații despre punctele realizate la fiecare
item.
La itemul 1 din maximul de 78 de puncte s-au obținut 68 de puncte astfel:
 19 din cei 26 de preșcolari au obținut 3p, maximul de puncte ;
 7 din cei 26 de preșcolari au obținut 2p .
La itemul 2 din maximul de 182 de puncte s-au obținut 94 de puncte astfel:
 4 din cei 26 de preșcolari au obținut 5p, recunoscând 5 din cele 7 flori
prezentate ;
 8 din cei 26 de preșcolari au obținut 4p, recunoscând 4 din cele 7 flori
prezentate ;
 11 din cei 26 de preșcolari au obținut 3p, recunoscând 3 din cele 7 flori
prezentate ;
 3 din cei 26 de preșcolari au obținut 2p, recunoscând 2 din cele 7 flori
prezentate .
La itemul 3 din totalul de 104 de puncte s-au obținut 59 d e puncte astfel:
 10 din cei 26 de preșcolari au obținut 3p, descoperind 3 caracteristici ale
florilor;
 13 din cei 26 de preșcolari au obținut 2 p, descoperind 2 caracteristici ale
florilor;
 3 din cei 26 de preșcolari au obținut 1p, descoperind o singură
caracteristică a florilor .
c) Totalul maxim de puncte al testului l -am obținut prin înmulțirea numărului de preșcolari
(26) cu numărul de puncte al testului, rezultă maximul de 364 puncte. Din acest total s -au
obținut 223 puncte; ceea ce reprezintă 61,26% pun cte realizate si 38,74% puncte
nerealizate.

Utilizând datele tabelului analitic, am obținut datele tabelului sintetic :

80
Tabelul 5.4 Concordanța dintre calificative și procentele obținute
Punctaj 0p-5,9p 6p-9,9p 10p- 14p
6p 7p 8p
9p 10p 11p
Nr. Pre școlari 0 5 2 6 2 8 3
Calificative NS CD CÎ
Procentaj 0 42% 58%

Histogramă privind procentajul
rezultatelor comportamentelor obținute de
preșcolarii din grupul B la metoda „Schimbă
perechea”.
Histograma următoare reflectă
rezultatele preșcolarilor din gupul B

În urma metodei „Schimbă perechea” aplicată la preșcolarii din grupul B am observat:
– 11 din cei 26 de preșcolari au obținut CÎ (com portament însușit),
aceștia reprezentând 42% din efectivul de preșcolari;
– 15 din cei 26 de preșcolari au obținut CD (comportament în
dezvoltare), reprezentând 58% din efectivul de preșcolari.

42%
58% 0% Metoda "Schimb ă perechea "
Grupul B
CÎ CD NS 11 15
0
0 2 4 6 8 10 12 14 16
Grupul B
CÎ CD NS

81
Astfel comparând rezultatele obținute de preșcolarii din grupul A cu rezultatele obținute
de preșcolarii din grupul B obținem următoarea histogramă

Analizând rezultatele de la grupul A cu cele obtinute de preșcolarii din grupul B se
observă că:
– 19 din cei 26 de preșcolari din grupul A și 11 din cei 26 de
preșcolari din grupul B au obținut CÎ (comportament însușit)
– 7 din cei 26 de preșcolari din grupul A și 15 din cei 26 de
preșcolari din grupul B au obținut CD (comportament în
dezvoltare)
 Diagrama Venn
Se aplică cu eficiență maximă în activitățile de observare, poveștiri, jocuri didactice,
convorbiri.
Obiectiv : sistematizarea cunoștințelor – restructurarea ideilor unui conținut abordat.
Etape :
1. Comunicarea sarcinii de lucru;
2. Activitatea în pereche sau în grup;
3. Activitatea în grup;
4. Activitatea frontală; GrupulA Grupul B
CÎ 19 11
CD 7 15
NS 0 0 0 5 10 15 20 Schimbă perechea

82
In cadrul activității de predare învățare având tema “În bucătărie” am susținut aceeași
activitate la cele doua grupuri de preșcolari, diferența fiind dată de materialul de joc folosit.
Pentru grupul de preșcolari A, am folosit unelte, alimente specifice meseriei de bucătar și cofetar
( faina, zahar, forme, tavi, polonic, castron, mixer etc); pentru grupul de p reșcolari B am folosit
jetoane cu imagini ce reprezintă unelte, alimente specific meseriei de bucătar și cofetar.
Am împarțit preșcolarii în doua grupe – grupa bucătarilor și grupa cofetarilor . Pe masă
erau doua cercuri care se intersectează, în cercul din dreapta bucătarii vor așeza ingredinte,
unelte pe care le folosesc în bucătărie bucătarii iar în cercul din stăng a cofetarii vor așeza
ingrediente, unelte pe care le folosesc cofetarii. În interiorul cercului format din intersectarea
acestora preșcolarii vor așeza ingredient, unelte pe care le folosesc și bucătarii și cofetarii.
În cadrul metodei Diagrama V enn am av ut următoarele obiective
O1- să recunoasc ă uneltele/ ingredientele folosite de bucătar/cofetar – 20p (câte 2p pentru
fiecare unealtă/ingredient recunoscut)
O2- să identifice uneltele/ingredientele folosite de bucătar și cofetar – 12p (cate 2p pentru
fiecare unealtă/ingredient identificat)
O3- să identifice folosința uneltelor – 3p (cate 1 p pentru fiecare unealtă )
Punctaj
25p-35p CÎ (comportament însușit)
14p- 24p CD ( comportament în dezvoltare)
0p – 13p NS ( necesită sprijin)
Tabelul 6 .1 rezultatele obțin ute de p reșcolarii din grupul A
Nr.
Crt Nume și
prenume Item 1 Item2 Item 3 Total
puncte Calificativ
1 A.S 14 8 3 25 CÎ
2 B.M 16 10 2 28 CÎ

83
3 C.V 10 8 3 21 CD
4 C.I 18 10 3 31 CÎ
5 C.G 16 8 3 27 CÎ
6 C.G.M 14 8 3 25 CÎ
7 C.D 10 6 3 19 CD
8 C.C 18 10 3 31 CÎ
9 F.M 16 8 3 27 CÎ
10 G.C 14 6 3 23 CD
11 G.I 16 8 3 27 CÎ
12 I.I 18 8 3 29 CÎ
13 M.I 16 6 2 24 CD
14 N.F 18 8 2 28 CÎ
15 P.M.G 16 8 3 27 CÎ
16 P.A 16 8 3 27 CÎ
17 P.M 14 10 3 27 CÎ
18 P.D 10 6 2 18 CD
19 S.A 18 8 3 29 CÎ
20 S.G 16 10 3 29 CÎ
21 S.M 18 10 3 31 CÎ
22 S.D 16 8 3 27 CÎ
23 U.A 18 8 3 29 CÎ
24 U.D 16 10 2 28 CÎ
25 V.M 12 8 3 23 CD
26 T.L 14 8 3 25 CÎ
Total puncte 398 214 73 685

Analizând rezultatele din tabelul 6.1 rezultate obținute de preșcolarii din grupul A rezultă că :
a) Datele reflectate de tabel pe orizontală ne dau informații clare despre situația fiecărui
preșcolar de cunoștințele lui, dar și despre lacunele lui

84
b) Datele obținute pe ve rticală ne furnizează informații despre punctele realizate la fiecare
item.
La itemul 1 din maximul de 520 de puncte s-au obținut 398 de puncte astfel :
 7 din cei 26 de preșcolari au obținut 18p, au recunoscut 9 din 10 unelte/ingrediente
folosite de bucătar/cofetar ;
 10 din cei 26 de preșcolari au obținut 16p, au recunoscut 8 din 10 unelte/ingrediente
folosite de bucătar/cofetar ;
 5 din cei 26 de preșcolari au obținut 14p, au recunoscut 7 din 10 unelte/ingrediente
folosite de bucătar/cofetar ;
 1 din cei 26 de preșcolari a obținut 12p, a recunoscut 6 din 10 unelte/ingrediente
folosite de bucătar/cofetar ;
 3 din cei 26 de preșcolari au obținut 10p, au recunoscut 5 din 10 unelte/ingrediente
folosite de bucătar/cofetar .
La itemul 2 din maximul de 312 de punct e s-au obținut 214 de puncte astfel:
 7 din cei 26 de preșcolari au obținut 10p, aceștia au identificat 5 din 6
unelte/ingrediente folosite de bucătar/cofetar;
 15 din cei 26 de preșcolari au obținut 8p , au identificat 4 din 6 unelte/ingrediente
folosite de bucătar/cofetar;
 4 din cei 26 de preșcolari au obținut 6p, au identificat 3 din 6 unelte/ingrediente
folosite de bucătar/cofetar.
La itemul 3 din totalul de 78 de puncte s-au obținut 73 de puncte astfe l:
 21 din cei 26 de preșcolari au obținut 3p, maximul de puncte;
 5 din cei 26 de preșcolari au obținut 2p .
c) Totalul maxim de puncte al testului l -am obținut prin înmulțirea numărului de preșcolari
(26) cu numărul de puncte al testului, rezultă maximul de 91 0 puncte. Din acest total s -au
obținut 685 puncte; ceea ce reprezintă 75,27% puncte realizate si 24,73% puncte
nerealizate.

85
Utilizând datele tabelului analitic, am obținut datele tabelului sintetic :
Tabelul 6.2 Concordanța dintre calificative și procentele obținute
Punctaj 0p-13P 14p-24p 25p- 35p
18p 19p
21p
23p 24p 25p 27p 28p 29p 31p
Nr. Pre școlari 0 1 1 1 2 1 3 7 3 4 3
Calificative NS CD CÎ
Procentaj 0 23% 77%

Histogramă privind procentajul rezultatelor
comportamentelor obținute de preșcolarii din
grupul A la metoda „Diagrama Venn”.
Histograma următoare reflectă rezultatele
preșcolarilor din grupul A la Diagrama Venn.

În urma metodei „Diagrama venn” aplicată la preșcolarii din grupul A am observat:
– 20 din cei 26 de preșcolari au obținut CÎ(comportament însușit),
ceea ce reprezintă 77% din efectivul de preșcolari;
– 6 din cei 26 de preșcolari au obținut CD (comportament în
dezvoltare) ceea ce repr ezintă 23% din efectivul de preșcolari

77% 23% 0% Diagrama Venn
Grupul A
CÎ CD NS
0 5 10 15 20 25
Grupul A CÎ
CD
NS

86
Tabelul 6.3 reflectă rezultatele obținute de preșcolarii din grupul B la Diagrama Venn.
Nr.
Crt Nume și
prenume Item 1 Item2 Item 3 Total
puncte Calificativ
1 B.S 16 8 3 27 CÎ
2 B.M 12 6 3 21 CD
3 C.M 16 6 3 25 CÎ
4 C.A 12 8 3 23 CD
5 C.C 14 6 3 23 CD
6 D.R 16 10 3 29 CÎ
7 D.D 18 10 3 31 CÎ
8 D.V 14 6 3 23 CD
9 I.D 14 8 2 24 CD
10 M.V 16 8 3 27 CÎ
11 M.I 18 10 3 31 CÎ
12 M.G 16 8 2 26 CÎ
13 O.R 14 6 2 22 CD
14 P.A 14 8 3 25 CÎ
15 P.R 16 6 3 25 CÎ
16 R.I 18 6 2 26 CÎ
17 R.M 14 6 3 23 CD
18 S.E 18 6 3 27 CÎ
19 S.M 14 6 3 23 CD
20 S.Y 16 8 2 26 CÎ
21 S.R 18 8 3 29 CÎ
22 S.A 16 4 3 23 CD
23 P.T 14 10 3 27 CÎ
24 T.A 16 8 2 26 CÎ
25 T.F 16 6 3 25 CÎ
26 T.N 14 10 3 27 CÎ
Total puncte 400p 192p 72p 664p

87
Analizând rezultatele din tabelul 6.3 rezultate obți nute de preșcolarii din grupul B rezultă că :
a) Datele reflectate de tabel pe orizontală ne dau informații clare despre situația fiecărui
preșcolar de cunoștințele lui, dar și despre lacunele lui
b) Datele obținute pe verticală ne furnizează informații despre punctele realizate la fiecare
item.
La itemul 1 din maximul de 520 de puncte s-au obținut 400 de puncte astfel
 5 din cei 26 de preșcolari au obținut 18p, au recunoscut 9 din 10 unelte/ingrediente
folosite de bucătar/cofetar;
 10 din cei 26 de preșcolari au obținut 16p, au recunoscut 8 din 10 unelte/ingrediente
folosite de bucătar/cofetar;
 9 din cei 26 de preșcolari au obținut 14p, au recunoscut 7 din 10 unelte/ingrediente
folosite de bucătar/cofetar;
 2 din cei 26 de preșcolari a obținut 12p, a recunoscut 6 din 10 unelte/ingrediente
folosite de bucătar/cofetar;
La itemul 2 din maximul de 312 de puncte s -au obținut 192 de puncte astfel:
 5 din cei 26 de preșcolari au obținut 10p, aceștia au identificat 5 din 6
unelte/ingrediente folosite de bucătar/cofetar;
 9 din cei 26 de preșcolari au obținut 8p , au identificat 4 din 6 unelte/ingrediente
folosite de bucătar/cofetar;
 11 din cei 26 de preșcolari au obținut 6p, au identificat 3 din 6 unelte/ingrediente
folosite de bucătar/cofetar.
 1 din cei 26 de preșcolari a obținut 4p, a identificat 2 din 6 unelte/ingrediente folosite
de bucătar/cofetar.
La itemul 3 din totalul de 78 de puncte s-au obținut 72 de puncte astfel
 20 din cei 26 de preșcolari au obținut 3p, maximul de puncte;
 6 din cei 26 de preșcolari au obținut 2p .

88
c) Totalul maxim de puncte al testului l -am obținut prin înmulțirea numărului de preșcolari
(26) cu numărul de puncte al testului, rezultă maximul de 910 puncte. Din acest total s -au
obținut 664 puncte; ceea ce reprezintă 72,96% puncte realizate si 27,04% puncte
nerealizate.
d) Utilizând datele tabelului analitic, am obținut datele tabelului sintetic :

Tabelul 6.4 Concordanța d intre calificative și procentele obținute
Punctaj 0p-13P 14p-24p 25p- 35p
21p
22p
23p 24p 25p 26p 27p 29p 31p
Nr. Pre școlari 0 1 1 6 1 4 4 5 2 2
Calificative NS CD CÎ
Procentaj 0 35% 65%

Histogramă privind procentajul rezultatelor
comportamentelor obți nute de preșcolarii din grupul
B la metoda „Diagrama Venn”.

Histograma următoare reflectă
rezultatele obținute de preșcolarii din
grupul B la Diagrama Venn.

În urma metodei „Diagrama Venn” aplicată la preșcolarii din grupul B am observat:
– 17 din cei 26 de preșcolari au obținut CÎ (comportament însușit)
ceea ce reprezintă 65% din efectivul de preșcolari ; 65% 35% 0% Diagrama Venn
Grupul B
CÎ CD NS
0 5 10 15 20
Grupul B CÎ
CD
NS

89
– 9 din cei 26 de preșcolari au obținut CD (comportament în
dezvolatare) ceea ce reprezintă 35% din efectivul de preșco lari.
Astfel comparând rezultatele obținute de preșcolarii din grupul A cu rezultatele obținute
de preșcolarii din grupul B obținem următoarea histogramă

Analizând rezultatele de la grupul A cu cele obtinute de preșcolarii din grupul B se
observă că:
– 20 din cei 26 de preșcolari din grupul A si 17 din cei 26 de
preșcolari din grupul B au obținut CÎ (comportament însușit);
– 6 din cei 26 de preșcolari din grupul A și 9 din cei 26 de
preșcolari din grupul B au obținut CD (comportament în
dezvoltare).
–
 Evaluare finală
Testul aplicat în cadrul evaluării finale (anexa4) a avut ca scop următoarele
obiective:
O1- să încercuiască animalele sălbatice din țara noastră 6p ( c âte 1p pentru fiecare
animal încercuit corect);
O2- să coloreze florile de toamn ă 3p (câte 1p pentru fiecare floare corect colorată); Grupul A Grupul B
CÎ 20 17
CD 6 9
NS 0 0 0 5 10 15 20 25 Diagrama Venn

90
O3- să coloreze legumele care nu se pot consuma decât gătite 3p (câte 1p pentru fiecare
legumă recunoscută);
Puctaj :
9p-12p CÎ (comportament însușit)
5p-8p CD (comportament în dezvoltare)
0p- 4p N S (comportament ce necesită sprijin)

Tabelul 7.1 reflectă rezultatele obținute de preșcolarii din grupul A.
Nr.
Crt Nume și
prenume Item 1 Item2 Item 3 Total
puncte Calificativ
1 A.S 5 3 3 11 CÎ
2 B.M 6 2 3 11 CÎ
3 C.V 5 2 2 9 CÎ
4 C.I 5 3 2 10 CÎ
5 C.G 4 3 2 9 CÎ
6 C.G.M 4 3 3 10 CÎ
7 C.D 5 2 2 9 CÎ
8 C.C 5 3 3 11 CÎ
9 F.M 6 2 3 11 CÎ
10 G.C 5 2 2 9 CÎ
11 G.I 4 3 2 9 CÎ
12 I.I 4 2 2 8 CD
13 M.I 6 3 3 12 CÎ
14 N.F 5 3 2 10 CÎ
15 P.M.G 6 2 3 11 CÎ
16 P.A 5 3 3 11 CÎ
17 P.M 4 2 3 9 CÎ
18 P.D 3 2 2 7 CD
19 S.A 4 3 2 9 CÎ

91
20 S.G 5 2 2 9 CÎ
21 S.M 4 3 2 9 CÎ
22 S.D 5 3 3 11 CÎ
23 U.A 6 3 2 11 CÎ
24 U.D 5 3 3 11 CÎ
25 V.M 4 3 3 10 CÎ
26 T.L 5 3 2 10 CÎ
Total puncte 125 68 64 257

Analizând rezultatele din tabel rezultă că :
d) Datele reflectate de tabel pe orizontală ne dau informații clare despre situația fiecărui
preșcolar de cunoștințele lui, dar și despre lacunele lui;
e) Datele obținute pe verticală ne furnizează informații despre punctele realizate la fiecare
item.
La itemul 1 din maximul de 156 de puncte s-au obținut 125 de puncte astfel:
 5 din cei 26 de preșcolari au obținut 6p, maximul de puncte ;
 12 din cei 26 de preșcolari au obținut 5p, încercuind 5 din 6 animale sălbatice din țara
noastră ;
 8 din cei 26 de preșcolari au obținut 4p, încercuind 4 din 6 animale sălbatice din țara
noastră ;
 1 din cei 26 de preșcolari a obținut 3p, încercuind 3 din cele 6 animale sălba tice din țara
noastră .
La itemul 2 din maximul de 78 de puncte s-au obținut 68 de puncte astfel:
 16 din cei 26 de preșcolari au obținut 3p, maximul de puncte, colorând corect toate
florile de toamnă;
 10 din cei 26 de preșcolari au obținut 2p, colorând 2 din cele 3 flori de toamnă.
La itemul 3 din totalul de 78 de puncte s-au obținut 64 de puncte astfel:

92
 12 din cei 26 de preșcolari au obținut 3p, au colorat corect toate legumele care se pot
consuma doar în stare gătită;
 14 din cei 26 de preșcolari au obținut 2p, colorând 2 din cele 3 legume care se pot
consuma doar în stare gătită .
f) Totalul maxim de puncte al testului l -am obținut prin înmulțirea numărului de preșcolari
(26) cu numărul de puncte al testului, rezultă maximul de 312 puncte. Din acest tota l s-au
obținut 257 puncte; ceea ce reprezintă 82,37% puncte realizate si 17,63% puncte
nerealizate.
Utilizând datele tabelului analitic, am obținut datele tabelului sintetic :
Tabelul 7.2 Concordanța dintre calificative și procentele obținute
Punctaj 0p-4p 5p-8p 14p- 19p
0p 7 8 9 10 11 12
Nr. Pre școlari 0 1 1 9 5 9 1
Calificative NS CD CÎ
Procentaj – 9% 91%

Histogram ă privind procentajul rezultatelor
comport amentelor obținute de preșcolarii din
grupul A la evaluarea finală.

Histograma următoare reflectă rezultatele
preșcolarilor din grupul A la evaluarea finală.

91% 9% 0% Evaluarea finală
Grupul A
CÎ CD NS
0 5 10 15 20 25 30
Grup A
CÎ CD NS

93
În urma evaluarii finale aplicată la preșcolarii din grupul A am observat:
– 24 din cei 26 de preșcolari au obținut CÎ (comportament însușit)
ceea ce reprezintă 91% din efectivul de preșcolari;
– 2 din cei 26 de preșcolari au obținut CD (comportament în
dezvoltare) ceea ce reprezintă 9% din efectivul de preșcolari.
Tabelul 7.3 reflectă rezultatele obținute de preșcolarii din grupul B la evaluarea finală.
Nr.
Crt Nume și
prenume Item 1 Item2 Item 3 Total
puncte Calificativ
1 B.S 5 3 3 11 CÎ
2 B.M 4 2 3 9 CÎ
3 C.M 4 2 2 8 CD
4 C.A 5 3 2 10 CÎ
5 C.C 4 3 3 10 CÎ
6 D.R 6 3 2 11 CÎ
7 D.D 5 3 2 10 CÎ
8 D.V 4 3 2 9 CÎ
9 I.D 3 3 3 9 CÎ
10 M.V 4 3 2 9 CÎ
11 M.I 5 3 2 10 CÎ
12 M.G 4 3 3 10 CÎ
13 O.R 5 2 2 9 CÎ
14 P.A 6 3 2 11 CÎ
15 P.R 4 3 2 9 CÎ
16 R.I 4 2 2 8 CD
17 R.M 5 2 2 9 CÎ
18 S.E 4 3 2 9 CÎ
19 S.M 5 3 2 10 CÎ
20 S.Y 4 2 2 8 CD
21 S.R 4 3 2 9 CÎ

94
22 S.A 5 2 2 9 CÎ
23 P.T 6 3 2 11 CÎ
24 T.A 5 3 2 10 CÎ
25 T.F 4 2 2 8 CD
26 T.N 5 3 3 11 CÎ
Total puncte 119 70 58 247

Analizând datele din tabel rezultă că :
a) Datele reflectate de tabel pe orizontală ne dau informații clare despre situația fiecărui
preșcolar de cunoștințele lui, dar și despre lacunele lui;
La itemul 1 din maximul de 156 de puncte s-au obținut 119 de puncte astfel:
 3 din cei 26 de preșcolari au obținut 6p, maximul de puncte;
 10 din cei 26 de preșcolari au obținut 5p, încercuind 5 din 6 animale sălbatice din țara
noastră;
 12 din cei 26 de preșcolari au obținut 4p, încercuind 4 din 6 animale sălbatice din țara
noastră;
 1 din cei 26 de preșcolari a obținut 3p, încercuind 3 din cele 6 animale sălbatice din țara
noastră.
La itemul 2 din maximul de 78 de puncte s-au obținut 70 de puncte astfel:
 18 din cei 26 de preșcolari au obținut 3p, maximul de puncte, colorând corect toate
florile de toamnă;
 8 din cei 26 de preșcolari au obținut 2p, colorând 2 din cele 3 flori de toamnă.
La itemul 3 din totalul de 78 de puncte s -au obținut 58 de puncte astfel:
 6 din cei 26 de preșcolari au obținut 3p, au colorat corect toate legumele care se pot
consuma doar în stare gătită;

95
 20 din cei 26 de preșcolari au obținut 2p, colorând 2 din cele 3 legume ca re se pot
consuma doar în stare gătită .
b) Totalul maxim de puncte al testului l -am obținut prin înmulțirea numărului de preșcolari
(26) cu numărul de puncte al testului, rezultă maximul de 312 puncte. Din acest total s -au
obținut 247 puncte; ceea ce reprezin tă 79,16% puncte realizate si 20,84% puncte
nerealizate.
Utilizând datele tabelului analitic, am obținut datele tabelului sintetic :
Tabelul 1.4 Concordanța dintre calificative și procentele obținute
Punctaj 0p-4p 5p-8p 14p- 19p
– 7 8 9 10 11
Nr. Preșcolari 0 – 4 10 7 5
Calificative NS CD CÎ
Procentaj – 17% 83%

Histogramă privind procentajul rezultatelor
comportamentelor obținute de preșcolarii din
grupul B la evaluarea finală.
Histograma următoare reflectă rezultatele
preșcolarilor din grupul B la evaluarea finală.

În urma evaluarii finale aplicată la preșcolarii din grupul B am observat: 83% 17% 0% Evaluare finală
Grupul B
CÎ CD NS
0 5 10 15 20 25
Grupul
B CÎ
CD
NS

96
– 22 din cei 26 de preșcolari au obținut CÎ (comportament însușit)
ceea ce reprezintă 83% din efectivul de preșcolari ;
– 4 din cei 26 de preșcolari au obținut CD (comportament în
dezvoltare) ceea ce reprezintă 17% din efectivul de preșcolari.
Comparând rezultatele obținute de preșcolarii din grupul A cu rezultatele obținute de
preșcolarii din grupul B obținem următoarea histogramă.

Anali zând rezultatele obținute de preșcolarii din grupul A cu cele obtinute de preșcolarii
din grupul B se observă că:
– 24 din cei 26 de preșcolari din grupul A și 22 din cei 26 de
preșcolari din grupul B au obținut CÎ (comportament însușit) ;
– 2 din cei 26 de preșco .lari din gupul A și 4 din cei 26 de
preșcolari din grupul B au obținut CD (comportment în
dezvoltare)

Grupul A Grupul B
CÎ 24 22
CD 2 4
NS 0 0 0 5 10 15 20 25 30 Evaluare final ă

97
VII. Concluzii
În urma cercetării am observat că rezultatele sunt mai bune, copiii sunt mai atenți, percep
mult mai ușor multe din calitățile obiectelor prezentate dacă in cadrul activităților sunt introduse
materiale din natură. Copiii au din grupul A (cei care au lucrat cu material din natură) au avut
rezultate vizibil mai bune decât preșcolarii din grupul B. Prin introducerea acest or materiale
doresc să stimulez preșcolarului atât simtul vizual, olfactiv, auditiv, tactil si gustativ dar și
dragostea de natură, apropiindu -l de tot ceea ce -l înconjoară copilul v -a fi mai atent cu lumea de
lângă el.
În viața unui om, copilăria ocupă u n loc aparte, deoarece este o perioadă a marilor
curiozități cognitive, a trăirilor intense, a descoperirii mediului înconjurător. Odată cu intrarea
copilului în grădiniță, trece spre o nouă etapă -vârsta preșcolară depășin d cadrul restrâns al
familiei. Frecventând grădinița el este pus în fața unor condiții de viața și a unor cerințe noi, mult
mai complexe și mai bine organizate.
Educatoare poate să -i trezească preșcolarului curiozitatea pentru știință, implicând în
actul pedagogic natura, care este unul din cei mai puternici factori în educația copilului. În
mijlocul naturii, copiii observă și înțeleg viața plantelor și a animale lor. Legătura vie cu natura
oferă copilului un bogat material pentru jocurile și activitățile lui. Nuielușa, scoarța de copac,
fructul de stejar, arțar, castan sau frasin, pietricelele, scoicile, nisipul, mânuite de copii, activează
organele de simț, dezvo ltă atenția, îi ajută să le observe direct, să le cunoască caracteristicile, să
le denumească, să le descrie.
Copilul preșcolar imită ceea ce observă in jurul său, tinde să -și insușească in mod activ
felul de a trăi și de muncă al adulților din jurul său. Prin observarea plantelor și animalelor din
jur și a legăturilor dintre ele, copiii pot să -și lărgească și să -și aprofundeze noțiunile, iși formează
deprinderi ecologice de ocrotire a florei și a faunei. Educatoarea are un rol important în a cuibări
în co pil dragostea pentru mediul înconjurător. Iubind mediul înconjurător, copilul învață sa
ocrotească natura și animalele ce trăiesc acolo. Forma caracteristică de reflectare a realității
înconjurătoare este pentru preșcolar jocul care devine activitatea sa d ominantă.

98
Senzația, percepția, memoria, imaginația și gândirea se desfășoară în situații concrete în
contextul acțiunilor practice obiectuale. Activitatea concretă cu obiectele, experiența senzorială a
copilului, constituie treapta inițială a cunoașterii ș i dezvoltării sale psihice. Pentru ca aceasta să
devină cât mai eficientă este necesară dirijarea percepției copilului prin cuvânt și imaginație.
Principalul mijloc prin care se poate asigur a accesibilitatea cunoștințelor este contactul direct
nemijlocit ș i organizat cu obiecte și fenomene din mediul apropiat de viață. Procesul de
cunoaștere de examinare a obiectelor și fenomenelor lumii înconjurătoare trebuie astfel organizat
și dirijat, încât să dea posibilitatea copiilor să gaseasca cele mai eficiente p rocedee de
reprezentare a lumii reale.
Pentru a sincroniza percepția copilului cu explicația verbală, este necesară să se indice,
pe materialul intuitiv, de aceea introducerea materialului de joc din natură este foarte important,
elementul despre care se vorbește treptat, cercul de cunoștințe despre lumea ce -i înconjoară se
lărgește simțitor.
Procesul de învățare din grădinița de copii al activităților cu caracter instructiv – educativ
este desterminat de capacitatea preșcolarului de a percepe lumea și tot ceea ce -l înconjoară. Prin
cunoașterea directă a diferitelor obiecte și fenomene, prin atingerea lor, prin observarea lor,
senzațiile dar mai ales percepțiile preșcolarilor se îmbogățesc. Ei pot deosebi marimea, culoarea,
forma, aspectul și reușesc ca dup ă miros, auz, văz, pipait, să identifice obiectul sau fenomenul
din natură.
Copilul cucerește treptat mediul fizic – cunoaște mai întâi cu mai mare acuratețe obiectele,
viețuitoarele, plantele și fenomenele din propria casa (locuinta) apoi de pe stradă, din cartier,
apoi din orașul natal, află despre țara natală și despre alte țări. În perioada preșcolară cenzura
conștiinței și a inteligenței copilului sunt restrînse de aceea copilul invață mai ales din
experiențele trăite, din contactul direct cu obiectele și fenomenele. Se recomandă aducerea în
câmpul perceptiv a unor obiecte, fenomene care trezesc interesul copiilor. Se impune totodata să
obijnuim copiii cu perceptarea prin cat mai multe simturi – să observe elementele vizibile ale unei
plante, să pipaie tu lpina sau frunzele, să miroasă, să guste fructele sau semințele, sa
”cantareasca” în palma fructe, legume, să analizeze dacă sunt calde, reci, fine sau striate, apoi să
verbalizeze ce au perceput.

99
Potrivit definiției date de M. Zlate ”Imaginatia este procesul de combinare si recombinare
a datelor din experiența anterioară, în vederea dobândirii unor imagini noi fără un corespondent
în realitate sau în experiența noastră personală”. La vârsta preșcolară imaginația este în plină
dezvoltare datorită lărg irii experienței cognitive și însișirii unor procedee de combinare și
recombinare.
Cu cât procesul de percepere a mediului înconjurător se desfășoară mai sistemic, cu atăt
copilul reușeste să cunoască mai multe aspecte ale realității, îmbogățindu -și astfel volumul de
reprezentări.
Perioada preșcolară este definită metaforic ”vârsta descoperirii realității externe”, ”vârsta
micului faun”, ”vârsta grației”, prima definiție care îi aparține lui O. Osterrieth se bazează pe
faptul că prin diminuarea treptată a e gocentrismului, preșcolarul descoperă realitatea obiectivă,
socială si naturală care îi impune anumite reguli de manifestare a obiectelor și de relaționare cu
oamenii, precu m și strategii specifice de explorare.

100
VIII. Anexe
Anexa 1

101
Anexa2
1. Încercuiește cu roșu fructele de toamnă
2. Colorează fructele de toamnă care cresc în pom
3. Încercuiește cu albastru legumele de toamnă
4. Colorează doar legumele ce se pot consuma în stare crudă

102
Anexa 3
1.Denumește păsările și animalele domestic.
2.Ajuta fiecare pui sa ajunga la mamica lui – traseaza o linie de la pui la mamica
3. Incercuieste animalele care dau lapte pentru pentru consum.

103
Anexa 4
Evaluare finale
1. Incercuieste animalele salbatice din tara noastra.

2. Coloreaza florile de primavara

3. Identifică și colorează legumele ce se pot consuma doar gătite.

104
Bibliografie

 Ilinca Anton, Gabriela Kelemen (2007). (coord) Didactica învățământului preșcolar ,
Editura Universității “Aurel Vlaicu”.Arad
 Dave, R.H., (coord), Fundamentele educa ției permanente, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1974
 Dumitru, I., Al. Ungureanu, Pedagogie și elemente de psihologia educației , Editura
Cartea Universitară , București, 2005
 Bocoș, M., Jucan, D., Fundamentele pedagogiei. Teoria și metodologia curriculum -ului,
Editura Paralela 45, Pitești, 2008.
 Botiș, A., Mihalca, L Despre dezvoltarea abilităților emoționale și sociale ale copiilor,
fete și băieți cu vârsta până la 7 ani , Edit ura Alpha MDN, UNICEF, Buzău, 2007.
 Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M. Metode intercative și de grup, ghid metodic,
Editura Arves, Craiova, 2006.
 Dumitrana, M., Introducere în pedagogie , Editura Reprograph, Craiova, 2004.
 Bogdan, T., Stănculescu, I., Psihologia copilului și psihologia pedagogică EDP.
București 1973
 Chateau, J., Copilul și jocul EDP București, 1967.
 Dolto, F., Despre educația în copilărie . Editura Image București, 1994.
 Elkonin, D.B., Psihologia jocului EDP. București, 1980.
 Fumărel, S., Șovar, R., Educația timpurie a copiilor în vârstă de 0 -7 ani , UNICEF, Ed.
Alternative, București , 1995
 Golu, F., Dinamica dezvoltării personale la vârsta preșcolară Editura Miron, București,
2004.
 Kelemen, G., Psihopedagogia jocului Editura Univ Aurel Vlaicu, Arad, 2007.
 Manolescu , M., Curriculum pentru învățământul primar și preșcolar , Teorie și practică
Editura Credis – Universitatea din București, 2004.
 Amabile, Teresa, Creativitatea ca mod de viață , Editura Știință și Tehnică București,
1997.
 E., Răfăilă , Educarea creativității la vârsta preșcolar ,. București Ed Aramis 2001,
 Kelemen,G., Laurențiu L .,Psihopedagogie preșcolară și Metodica activităților din
grădiniță , Editura Universității Aurel Vlaicu. Arad, 2007.
 Albu Gabriel, Psihopedagogie , Edit Universității Petrol Gaze, Ploiesti, 2009.
 Bistran Rodica , Preocupări pentru educația centrată pe copil și învățarea cu sens . -edit
Universității Aurel Vlaicu , 2009
 Boghic i Cristina , Creativitatea la vârsta preșcolară , Edit. Irco Script 2008.
 Liliana Ezechil , Mihaela Păiși Lăzărescu – "Laborator preșcolar" București 2002;
 Ursula Schiopu, Emil Verza – "Psihologia vârstelor " București 1998.
 Cerghit , I., Metode de învățământ , Editura Polirom, Iași, 2006
 Antonovici, Ș., Nicu , G. – Jocuri interdisciplinare , Editura Aramis, București 2008 .

105
 Lovinescu , A. – Jocuri mici pentru pitici , Editura Aramis, București, 2007
 Glava ,A.,Glava,C. – Introducere în pedagogia preșcolară , Editura Dacia,Cluj – Napoca,
2002.
 Răduț -Taciu, Ramona – Pedagogia jocului: de la teorie la aplicații , Editura Casa Cărții
de Știință, Cluj -Napoca , 2004
 Zlate, Ștefania – Metodica activităților de dezvoltare a limbajului și contribuția jocului
didactic la îmbogățirea vocabularului , Ed. BREN, Buc. 2003
 Cerghit Ioan, Mijloace de învățământ și strategii didactice , în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu
Lazăr (coord.), Curs de pedagogie , Tipografia Universității, București, 1988 .
 Moldoveanu M., Oproiu G., C. , Repere didactice și metodice în predarea disciplinelor
tehnice , Editura Printech, București, 2003.