PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR [603432]

MINISTERUL EDUCAȚIEI NA ȚIONALE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE
PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ZI

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Conf. Univ. Dr. IOAN SCHEAU

ABSOLVENT: [anonimizat]
2019

1
MINISTERUL EDUCAȚIEI NATIONALE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE
PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ZI

DEZVOLTAREA COMUNICĂRII CU AJUTORUL
METODELOR ACTIV PARTICIPATIVE ÎN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC :
Conf. Univ. Dr. IOAN SCHEAU

ABSOLVENT: [anonimizat]
2019

2
CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………. ………………………… .3

CAPITOLUL 1. COMUNICARE. DEZVOLTAREA COMUNICĂRII …………………..5
1.1. Comunicarea ca proces social…………………… ………………. …………………… ……………….5
1.2. Elementele comunicării …………………………………………. ………………………. ………….. …..6
1.3 Comunicarea didactică …………………………………………………………. …………………………7
1.4.Rolul comunicării în învățământul primar ……………………………. ……………………… …9
1.5.Metode și tehnici pentru dezvoltarea comuni cării …………………………………………. .11

CAPITOLUL 2. CERCETARE PRIVIND DEZVOLTAREA COM UNICĂRII CU
AJUTORUL METODELOR ACTIV -PARTICIPATIVE ………………….. ……………….1 6
2.1. Introducere………………………………… ………………………………… ……………………………1 6
2.2. Obiectivele și ipoteza cercetării……. ……………………………………………………….. …….16
2.3. Metodologia cercetării………………………….. ……………………………………………….. ….17
CONCLUZII……………………………………………………………………………………………. ……… 39

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………………. 41

ANEXE…………………… …………………………………………………………….. ………………………… 42

3
INTRODUCERE
Evoluția constantă a societății cu implicații în sistemul de învățământ, face ca
dezvoltarea comunicării să devină o necesitate a procesului de învățare. În cadrul procesului
instructiv – educativ nu se urmărește doar însușirea mecanică a unor noțiuni în s ens restrâns,
ci și înțelegerea acestor noțiuni. Principalul obiectiv este acela de a cultiva capacități de
cunoaștere care să devină fundamente ale procesului de comunicare, nu neapărat imediat, ci în
viitor. Cadrul didactic are responsabilitatea ca prin intermediul metodelor didactice aplicate și
a programei școlare să dezvolte comunicarea didactică copiilor, astfel încât aceștia din urmă
să deprindă competențe de adaptare și readaptare continuă la exigențele impuse de societate.
În acest context se imp une folosirea unor metode cu caracter activ – participativ, care
sa-l angajeze pe elev într -un efort propriu. Apreciem că metodele activ – participative au un
rol important în realizarea calității procesului instructiv – educativ. Dacă se raportează
echili brat la componentele actului pedagogic de realizare a obiectivelor, metodele activ –
participative sunt raportul dintre rezultatele obținute și obiectivele proiectate. Acest subsistem
de metode își dovedește superioritatea chiar prin trăsăturile ce le impl ică: conștientizare,
motivare internă, efort recompensat pozitiv afectiv, sesizarea mai rapidă a esențialului,
afirmarea stilului individual. Toate aceste caracteristici ale metodelor activ – participative
conduc la stimularea comunicării. Cadrul didactic trebuie să cunoască psihologia copilului și
să acționeze în concordanță cu nevoile fiecăruia. Astfel este de datoria sa să folosească
metode de lucru cât mai variate pentru a trezi și a menține interesul elevilor.
Această temă experimentează și subliniază rolul si importanța metodelor, a procedeelor activ –
participative ȋn stimularea comunicării și a motivației pentru ȋnvățare a școlarilor, ȋn
optimizarea procesului instructiv -educativ și ȋn creșterea randamentului școlar . Actualul
curriculum pentru școlari apelează la diversificarea strategiilor de predare – învățare –
evaluare, cu accent deosebit pe pe metodele activ – participative, care încurajează plasarea
copilului în situația de a explora și de a deveni independent. Interactivitatea se bazează pe o
învățare prin comunicare și implică colaborarea, confruntarea de idei, opinii și argumente. Se
creează o influență reciprocă în interiorul grupurilor care formează interacțiunea socială a
membrilor.1 Metodele interactive de grup sunt modalități moder ne de stimulare a învățării și
dezvoltării personale încă de la vârstele timpurii, sunt instrumente didactice care favorizează
interschimbul de idei, de experiențe, de cunoștințe.2 Aplicarea acestor instrumente didactice

1Nicola, I., Pedagogie , Ed. E.D.P, 1992, pp. 233 -252
2 Cerghit, I., 1980, Metode de învățământ , ediția II -a, Polirom, Iași, p.67

4
moderne presupune și adaptabilita tea cadrului didactic și un cumul de calități și
disponibilități: receptivitate la nou, adaptarea stilului didactic, mobilizare, dorință de
autoperfecționare, gândire reflexivă și modernă, creativitate, inteligența de a accepta noul și o
mare flexibilitat e în concepții.
Utilizarea metodelor interactive de predare – învățare în activitatea didactică
contribuie la îmbunătățirea calității procesului instructiv – educativ, având un caracter activ –
participativ și o reală valoare activ – formativă asupra personalității elevului. Prin aceste
metode se trece de la o transmitere pasivă a informației către școlari, la o transmitere activă
prin instaurarea comunicării învățător -școlar. Deci, este vorba de trecerea de la metodele
tradiționale centrate pe profesor (sursa de informații), comunicarea unidirecțională,
transmitere de cunoștințe, evaluare – reproducere, pasivitatea copiilor, autoritatea cadrului
didactic. Elevii înșiși trebuie să organizeze ceea ce au auzit și văzut într -un tot ordonat și plin
de semnificații. Dacă elevilor nu li se oferă ocazia discuției, a investigației, a acțiunii și
eventual a predării, învățarea nu are loc.3

3 Oprea , C.L., – “ Strategii didactice interactive”, ed. a III -a, EDP, București,2008, pp.38 -47

5
CAPITOLUL 1. COMUNICA REA. DEZVOLTAREA COMUNICĂRII

1.1 Comunicarea ca proces social

Indiferent de ce atitudine adoptă o persoană, aceasta înseamnă comunicare. Tot ceea
ce fac oamenii si tot ceea ce sunt, comunică ceva despre ei .”Orice comunicare are efecte în
plan educațional, asupra celui care (se) comunică și a celui care recepționează. ”4Când ne
referim la comunicare ca la un proces social întotdeauna vom fi interesați de răspunsul pe care
îl primim în urma unei comunicări de masă. „Nevoia de comunicare, este una de manifestare,
în dorința de a se face observat și observabil”.5 Deci, apare necesitatea unei definiții a
conceptului de „comunicare″. Însă, definiția se pretează mai multor modele, din perspective
teoretice diferite. Pent ru eliminarea acestor influențe, teorii si pentru înțelegerea clară a
comunicării, ca parte de vorbire: comunicare (subst.), a comunica (vb.) apelăm la definiția
dată în d icționar: „a comunica înseamnă a face cunoscut, a da de știre, a informa, a înștiința , a
spune, sau despre oameni, comunități sociale, etc. –a fi în legătură, în contact cu; a vorbi cu”6.
”Astfel, comunicarea este un transfer de informații intre emițător și receptor, elemente
componente ale comunicării, în urma căruia, informația transm isă și captată este înțeleasă și
interpretată in același mod de către cele doua parți. Ea se referă la transmite și schimb de
informații între oameni, la circulația de impresii, stări afective, judecăți de valoare, cu scopul
de a obține modificări comporta mentale la indivizi, manifestate, în reprezentările, cunoștințele
acestora. In forma umană, comunicarea atinge punctul maxim, avându -se in vedere:
complexitatea procesului, formele, conținuturile și nivelurile comunicării cât și diversitatea
codurilor, can alelor, sistemelor, modalităților în care se produce. ”7

Comunicarea este privită de majoritatea specialiștilor ca un proces prin care un
emițător transmite o informație receptorului prin intermediul unui canal, cu scopul de a
produce asupra receptorului a numite efecte.

4 Șoitu, L, Pedagogia comunicării , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997, p. 201
5 Ibidem , p. 12
6 Noul Dicționar Universal al Limbii Române, Editura Litera Internațional,București,2006, p.276
7 Macavei, E., Pedagogie , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997 , p. 189

6
Comunicarea didactică se definește ca schimbul de informații cu conținut specific,
între profesori și elevi. Se realizează oral (aproximativ 70% din timpul destinat instruirii), în
scris, pe cale vizuală și prin gesturi.
„Esențiale pentr u actul comunicării sunt: 1. relația dintre indivizi sau dintre grupuri;
2. schimbul, transmiterea si receptarea de semnificații; 3. modificarea voita sau nu a
comportamentului celor angajați. Ori de cate ori vorbim sau scriem, încercam să convingem
sau să ne convingem, să explicăm sau să ni se explice, să informăm sau să fim informați, să
educăm sau să fim educați, să impresionăm, să exprimăm puncte de vedere, sau să îndeplinim
orice alt obiectiv, prin intermediul conceptului de comunicare, urmărim întotde auna patru
scopuri principale: să fim auziți sau citiți (recepționați); să fim înțeleși; să fim acceptați; să
provocăm o reacție de comportament (schimbare de comportament sau atitudine a unei
opinii) .” 8
1.2 Elementele comunicării

Comuni carea presupune existența a cinci elemente fără de care aceasta nu poate avea
loc:
„Emițătorul – este un individ, un grup sau o organizație care posedă o informație mai
bine structurată decât receptorul; presupune o motivație (stare de spirit) presupune un scop
explicit (alăturat mesajului) si unul implicit (motivul transmiterii mesajului);
Receptorul – este, de asemenea, un individ sau grup căruia îi este adresat mesajul sau
intră în posesia sa întâmplător. După tipul de ascultare a mesajului, receptorii sunt c ei care
ascultă pentru aflarea de informații, de fapt mesajul include datele, informațiile transmise și
cadrul de simboluri prin care se oferă un înțeles specific, particular acestor date, informații;
Mesajul îl constituie ansamblul format din informații obiective, judecăți de valoare
care privesc informațiile, de fapt, mesajul include datele, informațiile transmise și cadrul de
simboluri prin care se oferă un înțeles specific, particular acestor date, inform ații;
Decodarea , presupune descifrarea mesajului primit, fiind operațiunea codării, la
nivelul receptorului de astă dată;
Feed -back -ul, element important al comunicării; ne arată măsura în care mesajul a fost
înțeles, crezut și acceptat. Feed -back -ul în ca litatea sa de informație trimisă înapoi la sursă,
poate fi pozitiv (atunci când îndeplinește un rol de motivare) sau negativ (atunci când
urmărește un rol corector), imediat sau întârziat;

8 Cucoș, C., Pedagogie , Ed. Polirom, Iași, 1998, p. 141

7
Canalul de comunicație , reprezintă calea prin care permite difuzarea mesajului. În
sens larg, el definește totalitatea posibilităților fizice de comunicare, iar în sens restrâns, este
vorba de modul de structurare a comunicărilor în cazul unui colectiv relativ;
Contextul comunicării , reprezintă cadrul fizic si ps ihosocial în care comunicarea are
loc. Contextul comunicării este influențat de factori ca: contextul fizic; contextual psihosocial;
proximitatea (distanta dintre emițător si receptor) ; similaritatea (dată de interese, credințe,
activități și scopuri comu ne); apartenența de grup.

Schema clasică de comunicare
Emițător → Canal → Receptor
E C R

„Ca element component al comunicării, determină realizarea finală a acesteia, având
în vederea percepția noastră despre noi înșine, concomitent cu percepția partenerilor de
comunicare asupra noastră. Co municarea eficientă există atunci când, toate elementele
componente enumerate sunt active în același timp. Tot ceea ce fac oamenii și tot ceea ce sunt
comunică ceva despre ei. Totul are valoare. Ca proces de comunicare există următoarele
caracteristici ale comunicării: comunicarea este un proces uman; comunicarea este un proces
conștient; comunicarea este procesul prin care se creează o anumită semnificație; comunicarea
este un proces continuu; comunicarea este prin care se construiește sensul atitudinil or;
comunicarea se naște in context; comunicarea este un proces simbolic; comunicarea este un
proces in care feed -back -ul are un rol crucial; comunicarea este un proces complex;
comunicarea este un proces ireversibil (impactul pe care il poate avea asupr a celui care l -a
recepționat) ”. 9
1.3 Comunicarea didactică

În condițiile în care avem elementele comunicării ” pot să analizez comunicarea
didactică ca formă a comunicării. Comunicarea pedagogică sau educativă, are drept scop,
producerea, provocarea sau introducerea unei schimbări la receptor și, ca urmare, ea trebuie să
se adapteze receptorului și ajută la realiza rea fenomenului educațional pe când, comunicarea
didactică este o formă particulară și obligatorie în vehicularea de conținuturi determinate,

9 Dumitru, Gh., Comunicarea și învățarea , E.D.P. , București, 1998 , p. 65

8
specifice unui act de învățare sistematică, asistată și este baza procesului de predare –
învățare a cunoștințelor ״.10
Comunicarea didactică este o comunicare instrumentală , direct implicată în susținerea
unui proces sistematic de învățare, este o formă de interacțiune profesor -elev, prin care
profesorul transmite mesajul său didactic, folosind procesul de predare – învățare – evaluare,
în scopul realizării obiectivelor cadru și a obiectivelor de referință, din programele școlare.
Trebuie precizat că, în accepțiunea largă a comunicării didactice, nu apar restricții de conținut,
de cadru instituțional sau pri vitoare la parteneri. Nu prezența profesor -elev dă unei comunicări
caracterul didactic, ci respectarea legităților presupuse de un act sistematic de învățare.
Schema oricărei comunicări didactice cuprinde: Factorii comunicării
(actorii/p ersonajele/agenți i) comunicării; D istanța dintre aceștia; Așezarea factorilor; Canalul
de transmitere a mesajului; Cadrul și contextul instituțional al comunicării; Tipul de cod
folosit; Situația enunțiativă; Repertoriile active sau latente ale emițător – receptorilor;
Retroacțiunile practicate; Factorii de bruiaj.
”Comunicarea didactica este privită și consideră ca model de formare a competențelor
comunicative ale elevilor, ocupă un loc central în demersul educațional, dat fiind faptul că
școala are sarcina pregătirii copi ilor pentru informare permanentă. Conceptul de comunicare
didactică reprezintă un demers pedagogic complex care presupune o interacțiune între două
entități (indivizi ori grupuri) care provoacă reacția formativă a obiectului sau subiectului
educației în termini feed -back extern și intern. Competența comunicativă reprezintă un nivel
de performanță bazată pe cunoștințe, capacitate si atitudini, precum și un optim motivațional
care determină eficiența subiecților în activitatea de comunicare.
Scopul comunic ării este multiplu: Transmiterea si asimilarea informației; Rezolvarea de
probleme; Adoptarea unor decizii referitoare la strategiile didactice, tehnici de învățare ,
orientare școlară și profesională; Evaluarea rezultatelor, formarea unor capacități, conv ingeri,
sentimente și atitudini. ” 11
Comunicarea didactica are următoarele caracteristici: Dimensiunea explicativă a discursului
didactic este pronunțată, deoarece el vizează înțelegerea conținutului propus, condiție primară
și obligatorie pentru continuare a procesualității învățării; Structurarea comunicării didactice
conform logicii pedagogice, luând în considerare criteriul științific, are ca prima cerință,
facilitarea înțelegerii unui adevăr, și nu simpla lui enunțare; Rolul activ pe care îl are

10 Ibidem, p.65
11 Macavei, E., Pedagogie , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997 p. 87

9
profeso rul față de conținuturile științifice cu care va opera, acesta va acționa ca un filtru, el va
selecționa, va organiza și personaliza conținuturile literaturii de specialitate, ținând cont de
programă și manual;
„Comunicarea didactică stă la baza oricărei i ntervenții educative. Conținutul cognitiv
învățat – predat în procesul didactic și influențarea formativă asupra capacităților operaționale
presupun o interacțiune permanentă intre educator și educat. Funcționalitatea conexiunii
inverse informează permane nt emițătorul despre efectele comunicării asupra partenerului,
învățătorul „citește” reacțiile elevilor, iar elevii -„citesc” atitudinea învățătorului cu privire la
reacțiile lui și fiecare dintre locutori își adaptează conduita comunicațională în funcție de ceea
ce receptează. 12״
Comunicarea didactică este bilaterală, elevul este, în egală măsură cu învățătorul,
agent al comunicării didactice. Prin comunicarea didactică se realizează interacțiunea
profesor -elev, relații de schimb informațional, de influență reciprocă și cooperare.
Predarea ca formă de comunicare didactică este un sistem de operații de selectare,
ordonare și adecvare la nivelul de gândire al elevilor, a unui conținut informațional de
transmitere a lui, folosind anumite strategii didactice, în scopul atingerii obiectivelor
pedagogice.
1.4.Rolul comunicării în învățământul primar
Învătământul primar în România se bazează la ora actuală pe cooperarea dintre
învățător și elev.
”Comunicarea didactică în învățământul primar are următoarele caracteristici , care o
individualizează în contextul comunicării interumane:13 : • se desfășoară între doi sau mai
mulți agenți: profesor și elevi, având ca scop comun instruirea acestora, folosind comunicarea
verbală, scrisă, non -verbală, paraverbală și vizuală, dar mai ales forma combinată; • mesajul
didactic este conceput, selecț ionat, organizat și structurat logic de către profesor, pe baza unor
obiective didactice precise, prevăzute în programele școlare; • stilul didactic al comunicării
este determinat de concepția didactică a profesorului și de structura lui psihică; • mesajul
didactic (repertoriul) are o dimensiune explicativ – demonstrativă și este transmis elevilor
folosind strategii didactice adecvate dezvoltării intelectuale a acestora și nivelului de

12 Cristea, S., Finalitatile educatiei (in Pedagogie), vol.I, Pitesti, Editura Hiperion , 1996, p. 66
13 Neacșu, I., Instruirea și învățarea , Ediția a II -a revizuită, EDP, București, 1999 , p. 77

10
cunoștințe pentru a fi înțeles de elevi; comunicarea se reglează și auto reglează cu ajutorul
unor retroacțiuni (feed -back și feed -farward), înlocuind blocajele care pot apare pe parcurs.
În cadrul interacțiunii școlar -învățător, comunicarea pedagogică și psihologică îndeplinește
mai multe funcții: • funcția informativă, de t ransmitere a mesajului didactic și educativ; •
funcția formativă, de stimulare a gândirii și a imaginației la elevi; • funcția educativă, de
transmitere a influențelor educaționale, de coeziune și afirmare a grupurilor școlare; • funcția
de evaluare și reglare a procesului de predare – învățare; • funcția de rezolvare a problemelor
educaționale și a conflictelor școlare. ”
Comunicarea didactică este eficientă atunci când respectă următoarele reguli: Să
asculți, și anume să ții cont de părerea și interesele c elorlalți; Să observi adică să te intereseze
ce se întâmplă în cadrul situației de comunicare și să înțelegi starea receptorilor; să analizezi
și să cunoști situația receptorilor; Să te exprimi adică să -ți expui punctele de vedere și
sentimentele vis -a-vis de obiectul comunicării; Să controlezi adică să urmărești calitatea și
eficiența comunicării.
„Învățătorul are obligația să -și însușească cunoștințe și abilități din domenii diferite
pentru ca ceea ce comunică să fie eficient: – cunoașterea influenței con textului comunicațional
asupra conținutului și formei comunicării, precum și adaptarea comportamentului de
comunicare la acesta; – cunoașterea regulilor comunicaționale și a impactului comunicării
paraverbale și nonverbale în cadrul comunicării didactice; – cunoașterea psihologiei umane și
școlare, abilitate de relaționare cu elevii; – cunoașterea culturii interlocutorilor, deoarece
limbajul nonverbal diferă de la o cultură la alta, iar ceea ce este considerat eficient în
comunicare pentru o cultură poate f i ineficient pentru o alta. Particularitățile comunicării
didactice în învățământul primar pentru : Învățător prin claritatea mesajelor; precizia acestora;
utilizarea unui limbaj adecvat și accesibil școlarilor; asigurarea unui climat adecvat
comunicării; utilizarea unui limbaj adecvat d.p.v. științific; structurarea logică a mesajelor
transmise; prezentarea interesantă a conținutului instruirii. Școlari: să aibă capacitate de
concentrare pentru a putea recepta și înțelege mesajul învățătorului; să posede cunoștințe
anterioare necesare învățării ce urmează; să fie motivați pentru a învăța în general și la un
anumit obiect de studiu, în particular; să cunoască limbajele utilizate de învățător sau de
calculator, cazul instruirii asistate de acesta. ” 14
„În comunicarea didactica învățătorul trebuie să -l facă pe elev să simtă că are o vocație
în această direcție, că este un partener de încredere, care dorește un dialog autentic.

14 Ibidem , p. 80

11
Competenta de comunicare se va manifesta și prin capacitatea de ascultare a școla rilor. Cei
mai apreciați profesori sunt cei care permit libertatea de exprimare a elevilor, care nu -i fac
nici să se simtă judecați, nici manipulați, nici sfătuiți, ci cei care le oferă sentimentul de
siguranță și libertatea comunicării.15״
În lucrarea Conv ersation Strategies a lui David Kehe și Peggy Dustin Kehe, autorii
abordează comunicarea ca fiind o adevărată competență strategică în activitatea didactică
”Limba este mijlocul nu mesajul. În același timp, conceptul de competență a devenit atașat
termenul ui de comunicare care sugerează că există abilități și abilități identificabile pe care
comunicatorii trebuie să le stăpânească. Este ușor de văzut că, competenta lingvistică este o
zonă de competență: elevii trebuie să pronunțe bine, să urmeze regulile gr amaticale și să
învețe o mulțime de cuvinte.
De asemenea știm că pe măsură ce cursanții dobândesc competențe lingvistice de bază,
trebuie să dezvolte competențe în dimensiunea socio -lingvistică a utilizării limbajului astfel
încât să comunice în moduri cul turale și sociale adecvate.
Materialele didactice contemporane încearcă să ajute elevii să dezvolte aceste
competențe” 16
1.5 Metode și tehnici pentru dezvoltarea comunicării
Actualizarea metodologiei didactice este un element fundamental pentru formarea
școlarului în societatea actuală. Metoda aplicată este cel mai important instrument de
cunoaștere a realității, de integrare în societatea acestui secol. Prin aplicarea acestor metode
moderne care vizează cunoașterea, formarea personalității, educ ația, școlarul dezvoltă
deprinderi noi de investigare. În învățământul școlar primar , în ultimii ani a crescut interesul
pentru metode activ -participative. Acest interes este determinat de orientarea școlii spre noi
obiective și conținuturi, spre noi exper iențe de cunoaștere, spre noi metode de predare –
învățare, de acțiune. Școlarii sunt pregătiți pentru o viață activă și creativă.
„Metodele de învățământ reprezintă modalități sistematice de lucru de care se pot servi
profesorii în activitatea de instruir e și elevii în aceea de învățare, capabile să conducă spre
realizarea obiectivelor pedagogice propuse. Din perspectiva învățătorului, metodele de
învățământ duc la organizarea și conducerea unei acțiuni coerente, asidue prin care școlarii

15 Ibidem , p. 87
16 Kehe,D.,Kehe, P.,D., Conversation Strategies ,Pro Lingua Associates ,2004 ,p. 145

12
vor realiza obiec tivele pedagogice, arătându -i cum să procedeze, „ce să facă” și „cum să
acționeze”. Din perspectiva școlarului, metodele de învățământ au menirea de a -l sprijini să
parcurgă drumul spre însușirea cunoștințelor, spre dobândirea de noi abilități care îi spo resc
valoarea educațională, arătându -i „ce să facă” și „cum să acționeze”. Cadrul didactic trebuie
să aleagă pentru folosirea, în diferitele momente ale lecției, a acelor metode care oferă
potențialul pedagogic cel mai adecvat față de obiectivele care urme ază a fi realizate de școlari
și care determină înțelegerea și însușirea explicațiilor.17״
Metodele activ -participative determină capacitatea acestora de stimulare a participării active
și depline, fizice și psihice, individuale și colective ale școlarilor în procesul învățării. Sunt
considerate activ -participative toate acele metode care sunt capabile să mobilizeze energiile
școlarului, să -i mărească atenția, să urmărească cu interes și curiozitate lecția. Aceste metode
îndeamnă școlarii să -și pună în joc i maginația, înțelegerea, puterea de anticipare, memoria.
Metodele activ -participative îi determină pe școlari: – să caute, să cerceteze; – să găsească
singur cunoștințele pe care urmează să și le însușească; – să afle singur soluții la probleme; –
să preluc reze cunoștințele; – să ajungă la reconstruiri și resistematizări de cunoștințe. Deci,
metodele activ -participative pun accentul pe învățarea prin acțiune, pe cunoașterea
operațională. Activ -participative sunt și metodele de interacțiune colectivă, de inte racțiune
între cei care învață; metodele care atrag școlarii la discuții colective facilitând schimbul de
informații și idei.
Știu – Vreau să știu – Am învățat
Această metodă este utilă în înțelegerea lecturii unui text și în cazul audierii unei
prelegeri. Trebuie precedat de Brainstorming pentru reactualizarea cunoștințelor predate
anterior și pentru identificarea informațiilor necesare înțelegerii textului de analizat.
Se lucrează în următorul tabel
Ce știu? Ce vreau să știu? Ce am învățat?

Etapele de completare ale tabelului:
1. Se anunță tema lecției. Se cer elevilor informațiile deținute despre tema respective.
Ideile se trec în prima coloană și se dezvoltă oral.

17 Cerghit, I., Metode de învățământ , ediția II-a, Polirom, Iași, 1980, p.67.

13
2. Neclaritățile sau ideile greșite ce apar în timpul discuțiilor se trec în col oana a II -a.
Tot aici vom scrie alte informații pe care ar dori să le cunoască elevii despre tema în
discuție.
3. Prin discuții, lectura unui text sau folosind material intuitive, se clarifică problemele
necunoscute sau înțelese greșit și se trec în coloana a III-a a tabelului.
4. Se compară informațiile deținute inițial de elevi cu ceea ce au învățat și ceea ce
doreau să învețe cu ceea ce au învățat.
5. Se clarifică și ultimele neclarități ale elevilor.18
Explozia stelară
Este o metodă de stimulare a creativității o modalitate de relaxare a copiilor și se
bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme și noi descoperiri.
Are ca obiective formularea de întrebări și realizarea de conexiuni între ideile
descoperite de copii în grup, pri n interacțiune și individual, pentru rezolvarea unei probleme,
și dezvoltarea și stimularea creativitătii individuale și de grup a exprimării libere, a
spontaneității.
Copiii stau așezați în semicerc și propun probelma de rezolvat. Pe steaua mare se scri e
ideea centrală. Pe celelalte cinci steluțe se scrie câte o întrebare de tipul: CE?; CINE?;
UNDE?; DE CE?; CÂND?, iar cinci copii din grupă extrag câte o întrebare.
Fiecare copil din cei cinci își aleg câte trei sau patru colegi, organizați în cinci grup uri,
care cooperează în elaborarea întrebărilor.
La expirarea timpului, copiii revin în semicerc în jurul steluței mari și comunică
întrebările elaborate. Copiii celorlalte grupe răspund la întrebări sau formulează întrebări la
întrebări.
Se apreciază în trebările copiilor, efortul acestora de a formula întrebări corecte,
precum și modul de cooperare și interacțiune.

RAI (Răspunde – Aruncă – Interoghează)
Are la bază stimularea și dezvoltarea capacităților elevilor de a comunica (prin
întrebări și răspun suri) ceea ce tocmai au învățat.
Se desfășoară activitatea astfel: La sfârșitul unei lecții sau a unei secvenții de lecție,
învățătoarea, împreună cu elevii săi, investighează rezultatele obținute în urma predării –
învățării, printr -un joc de aruncare a un ui obiect mic și ușor(mingea) de la un elev la altul.
Cel care aruncă mingea trebuie să pună o întrebare celui care o prinde. Cel care prinde
mingea răspunde la întrebare și apoi aruncă mai departe altui coleg, punând o nouă întrebare.

14
Interogatorul trebu ie să cunoască și răspunsul întrebării adresate. Elevul care nu cunoaște
răspunsul iese din joc, iar răspunsul va veni din partea celui care a pus întrebarea.
Acesta are ocazia de a mai arunca încă o dată mingea și , deci, de a mai pune o
întrebare. În ca zul în care cel care interoghează este descoperit că nu cunoaște răspunsulla
propria întrebare, este scos din joc, în favoarea celui căruia i -a adresat întrebarea. Eliminarea
celor care nu au răspuns corect sau a celor care nu au dat niciun răspuns, conduc e treptat la
rămânerea în grup a celor mai bine pregătiți.

Cvintetul
Se folosește mai ales în cadrul disciplinelor umaniste.
Presupune rezumarea unui fragment analizat prin crearea unei poezi în cinci versuri cu
următoarea structură:
• primul vers este fo rmat dintr -un singur cuvânt cheie, de regulă un substantiv, referitor
la subiectul analizat;
• al doilea vers este alcătuit din două cuvinte cu valoare morfologică de adjective, care
descriu ceva;
• versul al treilea este format din trei cuvinte care exprimă a cțiuni (verbe la gerunziu);
• al patrulea vers se constituie din patru cuvinte și exprimă sentimentele elevului față de
subiectul în cauză;
• ultimul vers este format, ca și primul tot dintr -un cuvânt, exprimând esența problemei.
În concluzie primul vers este, de fapt, titlul poeziei, al doilea vers este o descriere a situației
din textul inițial, al treilea vers prezintă acțiunile desfășurate în text, al patrulea vers dă glas
sentimentelor elevului în legătură cu cele citite, iar ultimul vers sintetizează esen țialul din
fragmentul prezentat.
Brainstormingul18
„Brainstorming sau evaluarea amânată ori furtuna de creiere este o metodă interactivă
de dezvoltare de idei noi ce rezultă din discuțiile purtate între mai mulți participanți, în cadrul
căreia fiecare vine cu o mulțime de sugestii. Rezultatul acestor disc uții se soldează cu alegerea
celei mai bune soluții de rezolvare a situației dezbătute. Ca metodă de discuție și de creație în
grup, brainstorming -ul (brain=creier, stormin=furtunos) a fost sistematizat în 1948 de către
profesorul de la Universitatea din B uffalo (SUA), Alexander Osborn. Rezultatele
experimentelor au fost publicate de Osborn în 1961 în lucrarea Applied imagination. ”

18 Oprea, C., Programul de formare Metode interactive de predare, învățare, evaluare Acreditat prin OMECTS
NR. 4306/2012, curs, pp 36 -47

15
Turul galeriei
Metodă activ participativă care încurajează școlarii să -și exprime opiniile cu privire la
soluțiile propuse de colegii lor.
Etapele metodei: 1. Se formează grupuri de câte 4 copii; 2. Produsele activității
grupelor – desene, colaje, postere se expun pe pereții clasei, care se transformă într -o galerie
expozițională; 3. La semnalul dat de profesor copii trec pe la fiecare exponat pentru a examina
soluțiile, ideile propuse de colegi și le scriu pe poster într -un loc stabilit anterior, comentariile
critice, întrebările, observațiile; 4. După ce se termină turul galeriei, grupurile revin la locul
inițial și citesc comentariile, observațiile de pe lucrarea lor, reexaminându -și produsul.19

Predarea – învățarea reciprocă
Strategie de învățare prin studiu pe text/imagine pentru dezvoltarea comunicării elev –
elev. Etape:1. Rezumarea – se expune imaginea de ex. cu portretul Alba –ca – zăpada timp de 5
minute – REZUMATORII 2.Punerea de întrebări – analizează imaginea în grup apoi se
formulează întrebări – ÎNTREBĂTORII 3.Clarificarea datelor – se identifică cuvinte,
expresii, comportamente și se găsesc împreună răspunsuri – CLARIFICATORII
4.Precizarea (pronosticarea) – imaginea și prognozează ce se va întâmpla, exprimând cele mai
neașteptate idei, fapte – PREZICĂTORII20.

Ciorchinele
Metodă prin care se realizează asociații noi de idei și permite cunoașterea propriului
mod de a înțelege o anumită temă. Am prezentat etapele.
– Se scrie un cuvânt sau se desenează un obiect în mijlocul sau în partea de sus a tablei
/ foaie de hârtie;
– Elevii, individual sau în grupuri mici, emit idei prin cuvinte sau desene legate de
tema dată;
– Se fac legături prin linii, de la titlu la cuvintele/desenele elevilor;
– Este bine ca tema propusă să fie cunoscută copiilor, mai ales când se realizează
individual.21

19 Scheau, Ioan, Comunicare și metodologie didactică, Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2017, p.88
20 Ibidem , p.77
21Ibidem , p.53

16
CAPITOLUL 2. CERCETARE PRIVIND DEZVOLTAREA
COMUNICĂRII CU AJUTORUL METODELOR ACTIV –
PARTICIPATIVE
2.1 Introducere

Astăzi, aplicarea metodelor de predare -învățare, începând din învățământul primar, se
realizează prin intermediul unei metodologii complexe și printr -un instrumentar reprezentat
de mijloace de învățământ diversificat. Astfel, s -a extins gama metodelor folosite de cadrele
didactice, vorbindu -se insistent despre complementaritatea metodelor tradiționale (explicația,
exercițiul, conversația, etc.) cu altele noi, moderne (programarea, algoritmul, etc.), ce
reprezintă de fapt alternative în contextul educațional actual, când se cere cu insistență
deplasarea accentului de la evaluarea produselor învățării la evaluarea proceselor cognitive ale
copilului în timpul activității de învățare. Aplicarea acestor metode s ub formă complementară
duce la dezvoltarea valențelor formative și obținerea feed -back -ului „instant” .
Utilizarea metodelor interactive de predare – învățare în activitatea didactică
contribuie la îmbunătățirea calității procesului instructiv – educativ, având un caracter activ –
participativ și o reală valoare activ – formativă asupra personalității elevului. Prin aceste
metode se trece de la o transmitere pasivă a informației către școlari, la o transmitere activă
prin instaurarea comunicării învățător -școlar. Deci, este vorba de trecerea de la metodele
tradiționale centrate pe profesor (sursa de informații), comunicarea unidirecțională,
transmitere de cunoștințe, evaluare – reproducere, pasivitatea copiilor, autoritatea cadrului
didactic , la metodele act iv-participative care oferă elevului pe lângă posibilitatea de a -și forma
competențe șanse de afirmare, manifestare și formare a Eului . Elevii înșiși trebuie să
organizeze ceea ce au auzit și văzut într -un tot ordonat și plin de semnificații. Dacă elevilor nu
li se oferă ocazia discuției, a investigației, a acțiunii și eventual a predării, învățarea nu are
loc.

2.2 Obiectivele și ipotez a cercetării

Cercetarea de față are ca scop de a argumenta eficacitatea utilizării metodelor activ –
participative în dezvoltarea comunicării la elevi , precum și de a aplica strategii didactice de
valorizare a valențelor instructiv – formative ale metodelor activ – participative în dezvoltarea
comunicării , a elevilor din clasa pregătitoare.

17
S-au formulat următoarele obiective, ce vor fi urmărite în timpul cercetării:
O1: urmărirea progreselor înregistrate de elevi în urma folosirii metodelor activ –
participative în formarea competențelor comunicative;
O2: înregistrarea , monitorizarea și compararea rezultatelor obținute înainte și după
etapa experimentală a claselor de elevi experimentale și de control;
O3: analiza relației dintre rezu ltate și î nvățare prin metode modern e: interpretarea
rezultatelor elevilor la probele administrate, analiza motivației și satisfacției în cadrul
activității didactice , analiza climatului educațional și interpersonal.
Pe baza scopului, s -a pornit de la următoarea ipoteză :
Aplicarea metodelor activ – participative în cadrul activităților educative conduce la
consolidarea, aprofundarea și sistematizarea cunoștințelor copiilor sub aspectul elementelor
de construcție a comu nicării.

2.3 Metodologia cercetării

S-a ales pentru experimentul psihopedagogic un lot format din două clase de elevi , o
clasă experimentală formată din 20 copii (11 fete și 9 băieți) și o clasă de control formată din
24 copii (15 fete și 9 băieți). Pentru ca la sfârșitul cercetării să devină vizibil impactul produs
de aplicarea metodelor activ – participative în dezvoltarea comunicării , s-au supus cercetării
cele două clase de copii de la ȘCOALA GIMNAZIALĂ ANDREI ȘAGUNA DEVA, județul
Hunedoara , în luna noiembrie 2018, la disciplina ”Comunicare în limba română” pentru
unitatea de învățare ”Împreună cu ceilalți” copiii având același nivel de vârstă, între 6 – 7 ani.
Pentru a studia influen ța metode lor activ participative în activitățile de comunicare, am
apreciat ca fiind indicată folosirea următoarelor metode:
▪ Metode de colectare a datelor cercetării ( constatative) – drumuri ce ar trebui parcurse
pentru a strânge date, fapte, imagini, care sprijin ă structurarea unui răspuns la
problema în studiu .
▪ Metode de măsurare a datelor procurate:
– metoda ordonării
– metoda comparării produselor activității
▪ Metode de evaluare:
– numărare (raport/procent)
– scările de evaluare(probe,teste)

18
– Testul inițial și testul final sunt alcătuite din șase întrebări fiecare din ele având trei
subpuncte. Baremele pentru itemi le -am stabilit în felul următor:
• Răspunde corect la cele trei subpuncte a unei întrebări – 2 puncte = FOARTE
BINE (comportament atins)
• Răspunde corec t la cele două subpuncte a unei întrebări –1 punct = BINE
(comportament în dezvoltare)
• Răspunde corect la un subpunct a unei întrebări – 0 puncte = SUFICIENT
(comportament în atenție specială)
Punctele obținute de elevi le-am transformat în calificative. E levii care au obținut între 9
– 10 puncte au primit calificativul Fb (foarte bine) – comportament atins . Cei care au
obținut între 7 – 8 puncte au primit calificativul B (bine) – comportament în dezvoltare ,
iar cei care au obținut 6 – 5 puncte au primit calificativul S (suficient ) – comportament
în atenție specială .
Metoda observației
Această metodă constă în urmărirea sistematică a faptelor educaționale, așa cum se
desfășoară ele în condiții obișnuite. Observarea constă în înregistrarea datelor și constatărilor,
așa cum se prezintă, cercetătorul așteptând ca ele să se producă pentru a le putea surprinde. Se
folosește în toate etapele cercetării și î nsoțește, de obicei, toate celelalte metode, oferind date
suplimentare în legătură cu diverse aspecte ale fenomenelor investigate.
Experimentul pedagogic
Experimentul presupune crearea unor s ituații noi, prin introducerea unor modificări în
desfășurarea acțiunii educaționale cu scopul verificării ipotezei care a declanșat acest progres.
”Experimentarea pedagogică se desfășoară de regulă, în trei etape: o prima etapă cu
caracter de constatare, urmează o fază fundamentală care cuprinde experimentul propriu -zis și
apoi o etapă finală, de control. ”22
– Etapa inițială factorului experimental (se stabilesc clasele , se testează situația și
trăsăturile; altfel spus, se înregistrează date privitoare la variabilele implicate
înaintea experimentării, se precizează factorul experimental și se stabilește
strategia desfășurării experimentului).
– Etapa experimentală ( în cazul nostru setul de metode didactice descrise și exersări

22Conducător Științific, Prof.univ.dr. V oiculescu Florea, Psihopedagogia educației timpurii și a
școlarității mici , M.E.N. UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA , 2014 , p.32

19
pe sistemul probe lor de evaluare inițială și finala).
– Etapa finală este momentul în care sunt evaluate rezultatele: datele finale sunt
comparate cu datele inițiale pentru a scoate în evidență diferențele obținute. Se
urmărește în paralel evoluția clasei de control pentru a stabili dacă rezultatele
obținute în clasa similară sunt semnificativ superioare sau inferioare. Atât probele
inițiale cât și cele finale au fost aplicate la clasele experimentală și de control.
Chestionarul
În procesul educațional, pentru a putea urmări atitudinile, opiniile, faptele legate de
anumite aspecte ale educației, utilizăm chestionarul. Chestionarul este o probă
nestandardizată de a colecta informații și nu de a măsura, iar în alcătuirea
chestionarului intră întrebări cu legături logice și de co nținut între ele. Acesta se
prezintă ca un formular scris, însă păstrează caracterul de dialog în care întrebările fac
parte dintr -un demers cognitiv și comunicativ coerent.
Metodă prin care se folosește o listă de întrebări logice și metodologice și anume :
întrebări închise cu trei variante Da, Nu, Nu știu și întrebări deschise cu răspunsuri la
alegere.
▪ Metode de prezentare și prelucrare statistică:
– tabel de rezultate
– reprezentări grafice
Variabilele cercetării
Variabile independente utilizăm n atura materialelor și a metodelor folosite în
activitățile specifice intervenției și m ediul socio -educativ de proveniență.
Ca și v ariabil ă dependent ă putem vorbi despre v ârsta de dezvoltare .

Desfășurarea cercetării

Metoda de cercetare a constat prin aplicarea experimentului în ceea ce privește efectul
produs ca urmare a introducerii unuia sau mai multor factori experimentali specifici clasei
pregătitoare pentru experiment. Experimentul s -a desfășurat folo sind tehnica claselor paralele
(control și experimentală). Copiii au avut aproximativ același nivel de cunoștințe, același
număr de subiecți și vârsta aproximativ egală.
Instrumente de cercetare utilizate:
• Teste de evaluare inițială;
• Testul de evaluare finală.

20
Pe parcursul programului de intervenție am folosit jocuri didactice de stimulare a
abilităților în vederea stabilirii aptitudinilor lor prin următoarele metode: demonstrația,
conversația, explicația, experimentul.
Etapa inițială – cuvâtul, silaba, sunetul
În cadrul etapei inițiale s -au aplicat copiilor din clasa experimentală și celor din clasa
de control, teste de evaluare inițială care să redea nivelul inițial de cunoștințe al elevilo r. Au
fost distribuite elevilo r în această etapă, șase teste de evaluare inițială.
Evaluarea inițială a constituit punctul de plecare în stabilirea strategiei didactice.
Pornind de la datele cuprinse în aceste evaluări s -a putut face o analiză privind saltul
înregistrat de școlari până la data aplicării probelor ce au stat la baza cercetării mele.
Am stabilit descriptorii de performanță și testul de evaluare inițială format din șase
întrebări (Anexa 1)
Tabel nr . 2.1 REZULTATE GENERALE TEST INIȚIAL CLASA DE
CONTROL

Nr.
crt.

Nume/Calificativ COMPORTAMENT
ATINS COMPORTAMENT
ÎN DEZVOLTARE
COMPORTAMENT
ÎN ATENȚIE
SPECIALĂ
1 A.D. x
2 B.T. x
3 D.R.A. x
4 G.A. x
5 G.V. Ș x
6 G.R.N. x
7 H.M. x
8 I.A. x
9 J.T.E. x
1 M.Z.H. x
1 P.Ș.A x
1 S.B. x

21
1 S.M. x
1 Ș.M.S. X
. T.S.N. X
1 U.N.M. X
Punctele obținute de elevi le-am transformat în calificative. Elevii care au obținut între 9 – 10
puncte au primit calificativul Fb (foarte bine) – comportament atins . Cei care au obținut între
7 – 8 puncte au primit calificativul B (bine) – comportament în dezvoltare , iar cei care au
obținut 6 – 5 puncte au primit calificativul S (suficient ) – comportament în atenție specială .
Tabel nr. 2.2 REZULTATE PE ITEMI TEST INIȚIAL CLASA DE CONTROL

CLASA
Nr.
Elevi C. ATINS
C. ÎN
DEZVOLTARE C. ÎN
ATENȚIE
SPECIALĂ

CLASA DE CONTROL

16
7
6
3

În urma evaluării inițiale la clasa de control am constatat că mai puțin de jumătate din
copiii prezenți au un comportament atins. Analiza datelor arată că trei copii au un
comportament în atenție specială și nu au însuși tă deprinderea de a despărți cuvintele în
silabe și a stabili sunetele unui cuvânt. Am constatat că cele mai multe greșeli s -au înregistrat
la întrebarea nr. 3 prin care se solicită individualizarea sunetelor Ă, E, I și în mod special,
pentru sunetul Ă. Din 16 copii numai șapte copii au un comportament atins.
Elevii din clasa pregătitoare trebuie să recunoască existența scrisului oriunde îl
întâlnes c, să înțeleagă diferența dintre desen (imagine) și scris, să indice scrisul în cărți,
reviste, filme, în mediul înconjurător (nume de străzi, indicatoare, plă cuțe cu numere de
mașini, firme)
La aceste rezultate obținute de clasa de control a contribuit și o stare tensionată, de
teamă chiar pe care au avu t-o unii copii sau copiii cu tendința de pasivitate, neobișnuiți cu
efortul intelectual.

22

Grafic nr. 2.1 REPREZENTARE GRAFICĂ PE ITEMI TEST INIȚIAL
CLASA DE CONTROL

În urma testului inițial aplicat la clasa de control se constată: 44% pentru
comportamentul atins, 38% pentru comportament în dezvoltare și 18% pentru comportament
în atenție specială. Deci, comportamentul în dezvoltare și cel în atenție specială depășesc
50%.

44%
38%
18%
0%5%10%15%20%25%30%35%40%45%50%
EV. INIȚIALĂC. ATINS
C. ÎN DEZVOLTARE
C. ÎN ATENȚIE SPECIALĂ

23

Diagrama nr. 2.1 DIAGRAMA REZULTATE ITEMI TEST INIȚIAL CLASA DE
CONTROL
Reprezentarea grafică și diagrama evaluării inițial e la clasa de control arată că 44 % din
copii au un comportament atins , 38% din copii au un comportament în dezvoltare și 18% din
copii au un comportament în atenție specială . Am analizat răspunsurile copiilor la fiecare
întrebare și am constatat modul de implicare al acestora în rezolvarea sarcinilor de lucru.
Tabel nr. 2 .3 REZULTATE GENERALE TEST INIȚIAL CLASA
EXPERIMENTALĂ

Nume /Calificativ COMPORTAMENT
ATINS COMPORTAMENT
ÎN DEZ VOLTARE COMPORTAMENT
ÎN ATENȚIE
SPECIALĂ
B.A. x
B.Ș. X
C.M. x
D.R. x
G.I. X
G.A. x
L.A. x
M.A. x
O.D. x
O.E. x
O.S. x
P.B. x
M.D. x
S.L. x
S.E. x
V.O. x 44%
38%18%CLASA DE CONTROL
C. ATINS
C. ÎN DEZVOLTARE
C. ÎN ATENȚIE SPECIALĂ

24
Punctele obținute de elevi le-am transformat în calificative. Elevii care au obținut între 9 – 10
puncte au primit calificativul Fb (foarte bine) – comportament atins . Cei care au obținut între
7 – 8 puncte au primit calificativul B (bine ) – comportament în dezvoltare , iar cei care au
obținut 6 – 5 puncte au primit calificativul S (suficient ) – comportament în atenție specială .
Tabel nr. 2.4 REZULTATE GENERALE TEST INIȚ IAL CLASA
EXPERIMENTALĂ
CLASA Nr. elevi COMPORTAMENT
ATINS
COMPORTAMENT
ÎN DEZVOLTA RE COMPORTAMENT
ÎN ATENȚIE
SPECIALĂ

CLASA EXPERIMENTALĂ
16
8
5
3
În urm a evaluării inițiale la clasa experimentală am constatat că jumătate din copiii
prezenți au un comportament atins. Analiza datelor arată că trei copii au un comportament în
atenție specială și nu au însușită deprinderea de a despărți cuvintele în silabe și a stabili
sunetele unui cuvâ nt. Am constatat că cele mai multe greșeli s -au înregistrat la fișa de
evaluare nr. 3 prin care se solicită individualizarea sunetelor Ă, E, I și în mod special, pentru
sunetul Ă. Din 16 copii numai opt copii au un comportament atins.
Conform ariei curric ulare, e levii din clasa pregătitoare trebuie să recunoască existența
scrisului oriunde îl întâlnește, să înțeleagă diferența dintre desen (imagine) și scris, să indice
scrisul în cărți, reviste, filme, în mediul înconjurător (nume de străzi, indicatoare, p lăcuțe cu
numere de mașini, firme) .
La aceste rezultate obținute de clasa experimentală a contribuit emoțiile unui asemenea
”eveniment ” de evaluare . Nu au manifestat pasivitate doar preocupare pentru rezultatele pe
care le vor obține.

50%
31%
19%
0%10%20%30%40%50%60%
EV. INIȚIALĂ
C.ATINS C. ÎN DEZVOLTARE C.ÎN ATENȚIE SPECIALĂ

25
Grafic nr. 2 .2 REPREZENTARE GRAFICĂ REZULTATE TEST INIȚIAL
CLASA EXPERIMENTALĂ

Testul inițial la clasa experimentală are ca rezultate: 50% comportament atins, 31%
comportament în dezvoltare și 19% comportament în atenție specială. Se constată că
comportamentele în dezvo ltare și atenție specială însumate sunt egale cu comportamentul
atins.

Diagrama nr. 2.2 DIAGRAMA REZULTATE ITEMI TEST INIȚIALCLASA
EXPERIMENTALĂ
Reprezentarea grafică și diagrama evaluării inițiale la clasa experimentală arată că
50% din copii au un comportament atins , 31% din copii au un comportament în dezvoltare și
19% din copii au un comportament în atenție specială . Am analizat răspunsurile c opiilor la
fiecare întrebare și am c onstatat că rezultatele sunt apropiate pentru comportamentul în atenție
specială respectiv 18% clasa de control și 19% clasa experimentală.
Am constatat că cele mai multe greșeli s -au înregistrat la întrebările nr. 5 un de se toți
copiii nu știu să reprezinte grafic cuvintele (silaba cu linie albastră, sunetele cu cercuri negre)
și nr. 6 unde toți copiii nu știu să scrie semnele grafice.

Etapa experimentală
În această etapă am aplicat metode activ participative, și tehnici noi în activitățile
susținute la nivelul clasei experimen tale, am executat măsurători și efectuat determinări.
Acționând în acest mod, am putut compara între ele rezultatele și scorurile rea lizate de școlarii
din cele două clase experimentală și de control . Pentru a putea observa de o manieră mai
nuanțată învățarea și rolul comportamentului comunicațional al dascălului în formarea 50%
31%19%CLASA EXPERIMENTALĂ
C. ATINS
C.ÎN DEZVOLTARE
C. ÎN ATENȚIE SPECIALĂ

26
competențelor de comunicare la elevi prin aplicarea metodelor activ participative , am apreciat
ca fiind mai potrivită folosirea metodei experimentului pedagogic , în urma a două activități în
care grupa de con trol a avut parte de o evaluare tradițională, iar grupa experimentală a
beneficiat de o evaluare finală ca u rmare a aplicării metodelor activ – participative în actul de
predare -învățare . La această concluzie am ajuns în urma unui experiment pedagogic care a
avut ca punct de plecare obiectivele ș i ipotezele enunțate mai sus . Proiectele de lecție sunt
cuprinse în Anexe le 2, 3, 4, 5 .
Copii i au participat activ la predarea lecției și au manifestat interes prin participarea
directă la metoda R.A.I. pe care am aplicat -o. Tipul lecției a fost de transmitere de cunoștințe
noi pentr u receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute; exprimarea de
mesaje orale în diverse situații de comunicare; receptarea unor varietăți de mesaje scrise,
redactarea de mesaje în diverse situații de comunicare. Copiii au manifestat interes la
dialoguri scurte, în situații de comunicare uzuală; exprimarea propriilor idei în contexte
cunoscute , manifestând interes pentru comunicare ; identificarea semnificației unei – unor
imagini care prezintă întâmplări , fenomene , evenimente familiare . trasarea elementelor
grafice și a contururilor literelor , folosind resurse variate .
Metode le și procedee le aplicate au fost conversația , exercițiul, munca independentă ,
problematizarea , observarea , metoda activ participativă R.A.I . La alegerea acestei metode a
contribuit manifestarea dorinței copiilor de a avea o acrivitate fizică în timpul orei de
comunicare. Metoda Răspun de – Aruncă – Interoghează se află în preferințele școlarilor
deoarece profilul temperamental al copiilor din această clasă este unul activ. Aceștia participă
în marea lor majoritate la activități sportive extrașcolare în mod constant și consecvent. Faptu l
că ei au fost nevoiți să se concentreze la întrebarea pe care voiau să o adreseze pe de o parte și
la prinderea mingii pe de altă parte a făcut ca în sala de clasă să se păstreze un climat de
concentrare pe tot parcursul orei.
Istețul ”Coco” – cocoșul ca re ne -a însoțit pe parcursul orei, la fiecare răspuns corect,
reacționa satisfăcut, cântându -ne ”cucurigu!” . Școlarii răspundeau cu entuziasm și -l priveau
pe ”Coco” așteptând reacția lui.
Fixarea informației s -a efectuat într-un mod accentuat datorită mod ului în care au
privit elevii sarcinile de lucru, adică cu deschidere și interes.
Mijloace și materiale : imagini, fișe , planșe ,caiete , proiector , laptop ,creioane colorate.
Forme de organizare : frontal ,individual .
Durata : 35 minute + 15 minute activ ități recreative (Vi zionare film− Povestea literei C ) ceea
ce a dus la o mare bucurie. I-am întrebat pe elevi dacă au văzut în realitate un curcubeu și,

27
bineînțeles, au răspuns afirmativ toți. Am continuat activitățile recreative și le -am dat un
indiciu p entru astrul nopții cu forma literei C și au ghicit că este Luna Nouă. Având plastelina
pe măsuțe, fiecare a modelat litera C în culoarea preferată.
Obținerea performanței a avut loc oral pentru stabilirea numărului de silabe din
cuvinte care încep cu litera c. Am lucrat individual. Exemplu: capră, cal, curcan, cale, cratiță.
La a doua intervenție
Copiii au participat cu interes și au obținut rezultate foarte bune la fișele aplicate.
Momentul organizatoric a fost concretizat prin asigurarea unui climat educațional favorabil:
aerisirea clasei, distribuirea materialului didactic pe bănci. Captarea atenției s -a realizat prin
jetoane primite cu imagine care reprezintă răspunsul la ghicitorile spuse de mine: Eu sunt! Cu
ajutorul suportului audio -video, copiii își amintesc de cântecelul ”Am o căsuță mică!” Citesc
un mic text ce conține sunetul Ă elevilor: „Căsuța iepurașului era făcută din paie și bețe
așezate cu grijă .Acolo am găsit, alături de bucătăria curată o măsuță cu un scăunel, un pătuț
cu lampă deasupra , un dulap și o mică bibliotecă.”
Tema este anunțată pentru învățarea sunetului Ă prin exerciții care să ajute copiii să o
recunoască. Metoda participativ activă a fost Explozia stelară pentru care copiii au manifestat
interes. În acest mod au reușit să învețe sunetul Ă și să alcătuiască din silabele primite
cuvântul . Sunetul și litera ”Ă”, ”ă” școlarii au înțeles -o de la prima explicație pe care au
primit -o, sunetul fiind des folosit la acest nivel de vârstă, iar litera ei au explicat -o foarte
simplu după ce le -am prezentat -o, ca fiind ”un A cu căculiță care tine apa”. Meritul metodei
Explozia Stelară la această intervenție educativă a fost că în baza întrebărilor adresate pe
fiecare colț al stelei mari, pe steluțele mici erau silabe cu ajutorul cărora se formau cuvinte
care conțineau litera ”Ă” . În limba română nu există cuvinte care s ă înceapă cu sunetul și
litera ”Ă”. Ei s -au descurcat au reușit și acei copii cu un potențial intelectual mai scăzut.
Obținerea performanței a avut loc prin alocarea copiilor fișa de lucru în care vor avea pe
puncte de rezolvat anumite sarcini.
La a trei a interventie
Momentul organizatoric se realizează prin asigurarea condițiilor necesare desfășurării
în condiții optime a orei: aerisirea sălii de c lasă, pregătirea materialelor. Captarea atenției se
realizează printr -un îndemn Să pornim la drum! Pentru c ă literele sunt rătăcite și trebuie
ajutate să -și găsească locul. Desigur că atenția copiilor este mărită.

28
Copiii primesc fișă pentru probele ce urmează. Proba 1 este descoperirea cuvintelor
ascunse. La această probă, copiii au manifestat un interes deose bit.Cu ajutorul metodei ” Știu-
Vreau să știu – Am învățat” întodeauna noi în calitate de învățători vom stimula gândirea
critică a școlarilor deoarece ei fiecare în parteau au venit cu propria contribuție, au numit
sunetele cuvintele în cazul nostru, cu care am completat cele două rubrici ale tabelului după
care lucrăm, iar la rubrica ”Am aflat ”a fost destul de simplu să completăm cu sunetele
descoperite și să obținem cuvinte . În activitatea lor copiii nu au întâmpinat pro bleme, s -au
concentrat în mare măsură pe cunoștințele deduse din pașii anteriori, obiectivele lecției fiind
atinse , până și copiii cu înclinații spre pasivitate, au fost atrași în jocul creației, au prins gustul
rezolvării obligațiilor școlare, treptat ren unță la tendința de autosuficiență prin dorința de
autoafirmare. Atmosfera formată la ora de comunicare în limba română a favorizat
consultarea, formularea de întrebări, iar în momentele de incertitudine ale unor elevi
comunicarea cu colegii i -a ajutat să le depășască. Pentru obținerea performanței și a
feedback -ului am aplicat Roata creativității pentru formarea cuvintelor din una, două sau trei
silabe pe care le -au așezat pe podium. Calea de obținere a acestor cuvinte este aceea a
stimulării c omunicării în cadrul grupului, într -o atmosferă lipsită de critică rezultat al amânării
momentului evaluării. Altfel spus, participanții sunt eliberați de orice constrângeri, comunică
fără teama că vor spune ceva greșit sau nepotrivit, care va fi apreciat ca atare de către ceila lți
participanți. Scopul jocului este acela de a da frâu liber imaginației, a ideilor neobișnuite și
originale, a părerilor neconvenționale, provocând o reacție în lanț, constructivă, de creare a
cuvintelor cu ajutorul silabelor. În acest sens, o silabă , aparent fără legătură cu cuvântul în
discuție, poate of eri premise apariției altor cuvinte din partea celorlalți participanți.
După aprecieri asupra comportamentului pe parcursul orei, școlarii primesc câte un fluturaș.
Fiecare elev are o cutie în care își adună fluturașii obținuți. Cel care are cei mai mulți fluturași
este aplaudat de colegii lui.
La a patra intervenție
Momentul organizatoric pentru desfășurarea orei de comunicare în limba română. Se
pregătesc materialele necesare și se s alută invitații. Prin citirea mesajului zilei, copiii
identifică un cuvânt surpriză. Lecția este de recapitularea literelor învățate prin aplicare
metodei activ participativă Explozia stelară. Pentru aceasta se împarte fiecărei perechi de
copii un plic cu steluțe pe care sunt silabele amestecate ale câte unui cuvânt. Se explică
copiilor că trebuie să aranjeze silabele pentru a forma cuvinte, pe care le vor scrie apoi pe

29
steluța mare. Activitatea matematică în completare (numărul steluțelor, formulare de exe rciții
de adunare și de scădere). Ora devine captivantă și intonarea cântecului Învățăm și ne distrăm!
Se fac aprecieri generale si individuale asupra participării elevilor la lecție, precum și asupra
comportamentului lor pe parcursul orei.
În cadrul lecț iei a fost încurajată inițiativa elevilor de a participa la lecție, adresarea de
întrebări, fiind înlăturată teama de a nu greși. Pe parcurs elevii s -au familiarizat cu metodele și
denumirile lor, au înțeles eficiența lor, precum și pașii care trebuie urma ți pentru realizarea
acestora.
Folosind metodele activ participative și tehnicile de stimulare a comunicării, atât
individual, frontal cât și pe grupe, am constatat următoarele: Elevii își însușesc mai ușor
cunoștințe; Doresc să se implice în învățare și nu dau semne de oboseală; Elevii și -au
îmbogățit și nuanțat vocabularul ; Elevii au reușit să mimeze liter ele învățate cu degetul
arătător și degetul mare de la fiecare mână; Cooperează între ei, se ajută și vin cu ideii noi.

Etapa finală

În această etapa am aplicat testul final la cele două clase: CLASA EXPERIMENTALĂ și
CLASA DE CONTROL Descriptorii de performanță și testele finale aplicate le prezint în
Anexa 7.
Tabel nr. 2.5 REZULTATE GENERALE TEST FINAL CLASA DE CONTROL

Nr.
crt.

Nume/Calificativ COMPORTAMENT
ATINS COMPORTAMENT
ÎN DEZVOLTARE
COMPORTAMENT
ÎN ATENȚIE
SPECIALĂ
. A.D. x
. B.T. x
3 D.R.A. x
4 G.A. x
5 G.V. Ș x
. G.R.N. x
. H.M. x

30
. I.A. x
. J.T.E. x
. M.Z.H. x
1 P.Ș.A x
1 S.B. x
1 S.M. x
1 Ș.M.S. x
1 T.S.N. x
. U.N.M. x
Se constată că aceeași elevi au avut același rezultate la testele finale ca și la testele inițiale. La
clasa de control, metodele au fost tradiționale și nu s -a realizat nici un progres. Elevii au avut
dificultăți la identificarea silabelor, a sunetelor, nu au putut realiza corespondența dintre
cuvinte și reprezentarea lor grafică.
Tabel nr. 2.6 REZULTATE PE ITEMI TEST FINAL CLASA DE CONTROL

CLASA
Nr. Lot COMPORTAMENT
ATINS
COMPORTAMENT
ÎN DEZVO LTARE COMPORTAMENT
ÎN ATENȚIE
SPECIALĂ

CLASA DE
CONTROL

16
7
6
3

În urma evaluării finale la clasa de control am constatat că mai puțin de jumătate din
copiii prezenți au un comportament atins. Analiza datelor arată că trei copii au un
comportament în atenție specială și nu au însuși tă deprinderea de a despărți cuvintel e în
silabe și a stabili sunetele unui cuvânt. Am constatat că cele mai multe greșeli s -au înregistrat
la întrebarea nr. 3 prin care se solicită individualizarea sunetelor Ă, E, I și în mod special,
pentru sunetul Ă. Din 16 copii numai șapte copii au un co mportament atins. Rezultatele sunt
aceleași ca la evaluarea inițială.

31

Grafic nr. 2.3 REPREZENTARE GRAFICĂ PE ITEMI TEST FINAL CLASA DE
CONTROL
Graficul arată că comportamentul dezvoltat este sub 50% și comportamentele în curs de
dezvoltare și cel absent însumate depășesc 50%. Clasa de control a beneficiat de o
evaluare tradițională. Având experiența evaluării inițială, elevii nu mai erau așa de
emoționați și totuși nu au realizat niciun progres.

Tabel nr. 2.6 REZULTATE EVALUARE INIȚIALĂ ȘI FINALĂ CLASA DE
CONTROL
CLASA
CONTROL Nr.
elevi COMPORTAMENT
ATINS
COMPORTAMENT
ÎN DEZVOLTARE C. ÎN
ATENȚIE
SPECIALĂ

EVALUAREA
FINALĂ

16
7
6
3

EVALUAREA
INIȚIALĂ 16 7 6 3

Concluzia este evidentă: rezultatele din testele inițiale sunt egale cu rezultatele din testele
finale. Citind numele de pe fișele de evaluare am constatat că aceeași elevi au avut aceleași
rezultate ca și în evaluarea inițială adică, reprezentarea grafică, stabilirea numărului de silabe
și corelarea din pătrățele subscrise, t rasarea liniuțelor pentru silabe și a cercurilor de culoare
neagră pentru sunete, stabilirea sunetelor Ă, E.
44%
38%
18%
0%5%10%15%20%25%30%35%40%45%50%
EV.FINALĂC.DEZVOLTAT
C.ÎN CURS DE DEZVOLTARE
C.ABSENT

32

CLASA DE CONTROL

Grafic nr.2.4 REPREZENTARE GRAFICĂ REZULTATE EVALUARE INIȚIALĂ ȘI
FINALĂ
Reprezentarea grafică a rezultatelor testului inițial și testului final sunt aceleași ca
urmare doar a memorării, a reproducerii a ceea ce învață prin apel doar la aplicațiile
tradiționale validate. Competiție și ierarhizare între elevi.

Diagrama nr. 2.3 DIAGRAMA REZULTATE EVALUARE FINALĂ CLASA DE
CONTROL 44% 44%
38% 38%
18% 18%
0%5%10%15%20%25%30%35%40%45%50%
EV.FINALĂ EV.INIȚIALĂC.ATINS
C.ÎN DEZVOLTARE
C.ÎN ATENȚIE SPECIALĂ
44%
38%18%CLASA DE CONTROL
C.ATINS
C.ÎN DEZVOLTARE
C.ÎN ATENȚIE SPECIALĂ

33
Diagrama rezultatelor evaluării finale este dată de numai 44% comportament atins
deci chiar, sub 50%. Este rezultatul evaluării tradițională. Elevul urmărește explicațiile
învățătorului reține și reproduce ideile acceptându -le pasiv, lucrând izolat.
Tabel nr. 2.7 REZULTATE GENERALE TEST FINAL CLASA
EXPERIMENTALĂ

Nume /Calificativ COMPORTAMENT
ATINS COMPORTAMENT
ÎN DEZVOLTARE COMPORTAMENT
ÎN ATENȚIE
SPECIALĂ
B.A. x
B.Ș. x
C.M. x
D.R. x
G.I. x
G.A. x
L.A. x
M.A. x
O.D. x
O.E. x
O.S. x
P.B. x
M.D. x
S.L. x
S.E. x
V.O. x

34
În urma aplicării testelor finale constatăm că cei trei elevi care la testele inițiale au
avut un comportament în atenție specială au înregistrat un salt semnificativ deoarece la aceste
teste ei au realizat un comportament atins. Metodele activ -participative au fost cele c are au
determinat aceste schimbări.
Tabel nr. 2.8 REZULTATE PE ITEMI TEST FINAL CLASA
EXPERIMENTALĂ
CLASA Nr.
elevi COMPORTA
MENT ATINS
COMPORTAMEN
T ÎN
DEZVOLTARE C. ÎN
ATENȚIE
SPECIALĂ

CLASA
EXPERIMENTA
LĂ

16
13
3
0

În urma evaluării finale la clasa experimentală am constatat că 13 copii din 16 prezenți la
evaluare au un comportament atins. Analiza datelor arată că trei copii au un comportament în
dezvoltare. Comportamentul în atenție specială a fost eliminat complet. Copiii au despărțit
corect cuvintele în silabe și au stabilit sunetele cuvintelor. Întrebarea nr. 3 prin care se solicită
individualizarea sunetelor Ă, E, O nu a mai înregistrat comportamentul în atenție specială.
Desfășurarea evaluării finale a avut un p arcurs activ determinat de aplicarea metodelor activ
participative.

Grafic nr.2.5 REPREZENTARE GRAFICĂ TEST FINAL CLASA EXPERIMENTALĂ
81%
19%
0%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
EV.FINALĂC.ATINS
C.ÎN DEZVOLTARE
C.ÎN ATENȚIE SPECIALĂ

35
Se constată că 81% din elevi au un comportament atins. Metodele activ – participative
aplicate: știu – vreau să știu – am învățat , explozia stelară, R.A.I au dus la obținerea acestui
rezultat. Cooperarea, schimbul de idei, parteneriatul în învățare au dus la eliminarea totală a
comportamentului în atenție spe cială.

Diagrama nr. 2.4 DIAGRAMA REZULTATE EVALUARE FINALĂ CLASA
EXPERIMENTALĂ

Reprezentarea grafică și diagrama evaluării finale la clasa experimentală arată că 81%
din copii au un comportament atins față de 50% obținut în evaluarea iniția lă, 19% din copii au
un comportament în dezvoltare față de 31% obținut în evaluarea inițială și 0% comportament
în atenție specială față de 19% obținut în evaluarea inițială a clasei experimentale.

Tabel nr. 2.9 REZULTATE PE ITEMI EVALUARE INIȚIALĂ ȘI FINALĂ CL ASA
EXPERIMENTALĂ
CLASA
EXPERIMENTALĂ Nr.
elevi COMPORTAMENT
ATINS
COMPORTAM
ET ÎN
DEZVOLTARE C. ÎN
ATENȚIE
SPECIALĂ

EVALUAREA
FINALĂ

16
13
3
0

EVALUAREA
INIȚIALĂ 16 8 5 3 81%19%0%CLASA EXPERIMENTALĂ
C.ATINS
C.ÎN DEZVOLTARE
C.ÎN ATENȚIE SPECIALĂ

36
Aceste rezultate ale evaluării finale la clasa experimentală dovedesc importanța metodelor
activ – participative. Prin aceste metode se trece de la o transmitere pasivă a informației către
școlari, la o transmitere activă prin instaurarea comunicării învăț ător-școlar. Deci, este vorba
de trecerea de la metodele tradiționale centrate pe profesor (sursa de informații), comunicarea
unidirecțională, transmitere de cunoștințe, evaluare – reproducere, pasivitatea copiilor,
autoritatea cadrului didactic. Elevii în șiși trebuie să organizeze ceea ce au auzit și văzut într –
un tot ordonat și plin de semnificații. Dacă elevilor nu li se oferă ocazia discuției, a
investigației, a acțiunii și eventual a predării, învățarea nu are loc.

Grafic nr. 2.6 REPREZENTARE GRAFICĂ EVALUARE INIȚIALĂ ȘI FINALA
CLASA EXPERIMENTALĂ
Metodelor interactive de predare – învățare în activitatea didactică contribuie la îmbunătățirea
calității procesului instructiv – educativ, având un caracter activ – participativ și o r eală
valoare activ – formativă asupra dezvoltării școlarului. Este eliminată învățarea teoretică,
abstractă , insuficient racordată la nev oile comunicative ale copilului pentru că noile programe
vizează conectarea la realitățile comunicării cotidiene propr iu-zise.

50%81%
31%
19% 19%
0
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
EV. INIȚIALĂ EV.FINALĂC. ATINS
C. ÎN DEZVOLTARE
C. ÎN ATENȚIE SPECIALĂ

37
Tabel nr. 2.10 REZULTATE EVALUARE FINALĂ CLASA EXPERIMENTALĂ VS.
CLASA DE CONTROL
EVALUARE
FINALĂ Nr. elevi COMPORTAMENT
ATINS
COMPORTAMET
ÎN DEZVOLTARE C. ÎN
ATENȚIE
SPECIALĂ

CLASA
EXPERIMENTALĂ

16
13
3
0

CLASA
CONTROL 16 7 6 3
Analizând rezultatele din acest tabel se constată că 13 elevi din 16 din clasa experimentală
realizează un comportament atins față de numai 7 elevi din 16 din clasa de control realizează
comportamentul atins. Este important de subliniat că este elimina t total comportamentul în
atenție specială din clasa experimentală iar în clasa de control este identic ca în evaluarea
inițială. Pentru clasa de control nu s -a schimbat nimic.
P
Grafic nr. 2.7 REPREZENTARE GRAFICĂ EVALUARE FINALĂ CLASA
EXPERIMENTALĂ VS. CLASA DE CONTROL

Reprezentarea grafică determină o interpretare procentuală. Comportament atins pentru clasa
experimentală este de 81% iar pentru grupa de control numai 50%. Comportamentul în
dezvoltare în clasa experimentală este de 19% iar în clasa de control este de 31%.
Comportamentul în atenție specială în clasa experimentală este 0% iar în clasa de control este
de 18%.
50%81%
31%
19% 18%
0
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
CLASA DE
CONTROLCLASA
EXPERIMENTALĂC. ATINS
C. ÎN DEZVOLTARE
C. ÎN ATENȚIE SPECIALĂ

38

Diagrama nr. 2.5 DIAGRAMA REZULTATELOR EVALUARE FINALĂ
CLASA EXPERIMENTALĂ VS. CLASA DE CONTROL
Reprezentarea grafică și diagrama evaluării finale la clasa experimentală arată că 81%
din copii au un comportament atins față de 50% obținut în evaluarea iniția lă, 19% din copii au
un comportament în dezvoltare față de 31% obținut în evaluarea inițială și 0% comportament
în atenție specială față de 19% obținut în evaluarea inițială a clasei experimentale.
Concluzii
Observând graficele și diagramele prezentate, putem concluziona următoarele:
datorită faptului că asupra grupei experimentale s -a acționat prin aplicarea metodelor activ –
participative Știu – Vreau să știu – Am învățat , R.A.I, Explozia stelară și s-au realizat
activități, jocuri didactice cu caracter stimulativ, se pot observa diferențe semnificative
calculate în urma calificativelor obținute.
De la început vreau să precizez că această cercetare nu a urmărit doar să demonstreze
ci, chiar a obținut un salt calitativ în ceea ce privește aplicarea metod elor activ participative în
predarea și învățarea sunetelor, literelor și despărțirea cuvintelor în silabe. E valuarea nu este
doar o constatare. Tabelele și grafice le prezentate anterior evidențiază clar saltul pe care l -am
obținut.
În urma analizei rezult atelor obținute în cadrul probelor din etapa finală a
experimentului, se poate observa că rezultatele clasei experimentale sunt superioare clasei de
control. În clasa experimentală nu mai există nici un elev care să fie calificat cu un
comportament în aten ție specială. Dacă în etapa constatatoare cei care au obținut punctaj
maxim erau în proporție de 50%, în etapa finală sunt în proporție de 81%. Din studiul
graficelor, se poate observa că elevii care aveau calificativul comportament în atenție specială
au trecut în categoria celor cu calificativul comportament în dezvoltare , și calificativul 44%
38%18%0CLASA CONTROL
C. ATINS
C. ÎN
DEZVOLTARE
C. ÎN
ATENȚIE
SPECIALĂ81%19%0%CLASA
EXPERIMENTALĂ
C. ATINS
C. ÎN
DEZVOLTARE
C. ÎN ATENȚIE
SPECIALĂ

39
comportament în dezvoltare atribuit școlarilor în proporție de 31% în etapa inițială, s -a redus
la 19% deoarece procentul la calificativul comportament în atenție speci ală devine 0% în
etapa finală.
Studiind graficele comparative ale clasei de control, am observat că nu s -a schimbat,
calificativele sunt în același procentaj.
Clasa experimentală a obținut progrese vizibile. Procentul celor care au obținut
calificativul comportament atins a crescut cu 31%. Procentul celor care au obținut
calificativul comportament în dezvoltare a scăzut de la 31% la 19% pentru că diferența o
reprezintă trecerea la calificativul superior. Referitor la comportamentul în atenție specială
este 0% deci, nu mai există nici un elev care nu a reușit să realizeze cerințele.
Analiza și interpretarea rezultatelor obținute indică o tendință pozitivă de am eliorare a
rezultatelor școlare ale elevilor în dezvoltarea comunicării în favoarea grupei experimentale,
fapt ce îmi permite să afirm că ipoteza propusă spre cercetare se confirmă.

CONCLUZII

Metode activ – participative ca modalități moderne de stimulare a învățării și
dezvoltării personale încă de la vârstele timpurii, sunt instrumente didactice care favorizează
interschimbul de idei, de experiențe, de cunoștințe în aplicații date.
În urma analizei datelor cercetării, au rezultat o serie de con cluzii în privința utilizării
metodelor activ participative la activitățile de comunicare . Metodele activ participative duc la
creșterea randamentului școlar, deci îmbunătăț irea performanțelor școlare, școlarii însușindu –
și și consolidându -și cunoștințele. Introducerea metodelor activ participative în activitățile de
comunicare conduce la modificări cantitative și calitative însemnate, atât în ceea ce privește
latura instructivă, cât și cea formativă.
Utilizarea acestor metode atât în cadrul lecțiilor de p redare , lecțiilor de recapitulare,
lecțiilor de consolidare a cunoștințelor sau a lecțiilor mixte, conduce la o bună cunoaștere a
particularităților diferitelor situații de comunicare de către copii, la posibilitatea susținerii de
către aceștia a unui dial og în calitate de vorbitori și auditori, precum și la posibilitatea
formulării unor întrebări și răspunsuri corecte din punct de vedere gramatical. Constatăm deci
impactul major pe care metodele activ participative îl dețin asupra dezvoltării capaci tății de
comunicare orală la școlari. Cele mai avantajoase strategii didactice de valorizare a valențelor
instructiv -formative în cadrul metodelor activ participative sunt strategiile interactiv e. Ele

40
împiedică pasivitatea școlarilor și le dezvoltă acestora o se rie de capacități: sociabilitate,
încredere în forțele proprii, spiritul de echipă etc.
Metodele activ participative aplicate și anume: Știu – Vreau să știu – Am învățat ,
Explozia stelară, R.A.I au condus la îmbogățirea aspectelor pozitive în ceea ce privește
rezultatele copiilor pe mai multe planuri: dezvoltarea imaginației, a creativității, a spiritului de
echipă, îmbogățirii vocabularului etc. În ceea ce privește eficiența acestor metode, poate fi
perturbată atât de factori externi cât și de factori interni. Factorii perturbato ri pot fi cauzați și
de învățător , prin solicitarea sarcinilor prea numeroase, prin predarea unui conținut neadecvat
vârstei și particularităților individuale ale copiilor , printr -o organizare defectuoasă a activității
didactice sau explicarea greoaie a metodelor. Ele presupun utilizarea unor materiale didactice
atractive, a recompenselor, precum și o pregătire temeinică a cadrelor didactice în elaborarea
lor. Printre metod ele activ participative desfășurate la clasă în cadrul activităților de
comunicare la clasa pregătitoare, care și -au demonstrat cel mai mult eficiența, se regăsesc
metodele R.A.I, Explozia stelară, Știu – Vreau să știu – Am învățat ce dezvoltă capacitatea de
comunicare orală a elevilor , jocuri care țin de însușirea despărțirii cuvintelor în silabe,
stabilirea sunetelor, amplasarea lor în cuvânt. Copiii nu participă pasiv în cadrul activităților,
așa cum se întâmplă în cazul metodelor tradiționale. Utilizare a mijloacelor activ -participative
conduce la participarea elevilor la propria lor formare. Prin intermediul lor, copiii
înregistrează în mod sigur progrese și nu doar pe plan cognitiv, ci și în plan afectiv, și
atitudinal. În cadrul lecției a fost încuraja tă inițiativa elevilor de a participa la lecție, adresarea
de întrebări, fiind înlăturată teama de a nu greși . Pe parcurs elevii s -au familiarizat cu
metodele și denumirile lor, au înțeles eficiența lor, precum și pașii care trebuie urmați pentru
realizare a acestora. Folosind metodele activ participative și tehnicile de stimulare a
comunicării, atât individual, frontal cât și pe grupe, am constatat următoarele: – elevii își
însușesc mai ușor cunoștințe; – doresc să se implice în învățare și nu dau semne de oboseală; –
elevii și -au îmbogățit și nuanțat vocabularul.
În concluzie, rezultă că ipotez a cercetării a fost adeverită .

41
BIBLIOGRAFIE

1. Bocoș, M.,Jucan, D., Fundamentele pedagogiei Teoria și metodologia curriculumului,
ediția a III -a, revizuită, Paralela 45,Pitești, 2017.
2. Bocoș, M.,Jucan, D., Teoria și metodologia instruirii.Teoria și metodologia evaluării,
ediția a III -a, revizuită, Paralela 45,Pitești, 201 7.
3. Cerghit, I., Metode de învățământ , ediția II -a, Polirom, Iași,1980 .
4. Cristea, S., Finalitatile educatiei (in Pedagogie), vol.I, Pitesti, Editura Hiperion, 1996 .
5. Cucoș, C., Pedagogie , Ed. Polirom, Iași, 1998 .
6. Dumitru, Gh., Comunicarea și învățarea , E.D.P., București, 1998 .
7. Ghidul cadrului didactic – clasa pregătitoare , Ed. Sinapsis,2018.
8. Igna, Cornel, Victor – Metodologia cercetării și managementul proiectelor de cercetare în
științele educației, Tipografia Universității “1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Seria
Didactica, 2018.
9. Iordăchescu, Grigore, Dan, Teoria și practica evaluării , Curs pentru învățământul la
distanță.
10. Kehe,D.,Kehe , P.,D., Conversation Strategies ,Pro Lingua Associates,2004 .
11. Macavei, E., Pedagogie , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997 .
12. Neacșu, I., Instruirea și învățarea , Ediția a II -a revizuită, EDP, București, 1999 .
13. Nicola, I., Pedagogie , Ed. E.D.P, 1992 .
14. Noul Dicționar Universal al Limbii Române, Editura Litera Internațional,București ,2006 .
15. Oprea, C., Programul de formare Metode interactive de predare, învățare, evaluare
Acreditat prin OMECTS NR. 4306/2012, curs.
16. Oprea, C.L., Strategii didactice interactive, ed. a III -a, EDP, București,2008.
17. Pânișoară, I., O., Profesorul de succes 59 de principii de pedagogie practică , ed. a II -a,
Polirom, 2015.
18. Scheau, Ioan, Comunicare și metodologie didactică, Editura Aeternitas, Alba Iulia , 2017.
19. Șoitu, L, Pedagogia comunicării , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997 .
20. Todor, Ioana, Psihologie generală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2013 .
21. Trif Letiția, Voiculescu Elisabeta , Teoria și metodologia instruirii , Editura Didactică și
Pedagogică, București, 2013.
22. Voiculescu Florea, Psihopedagogia educației timpurii și a școlarității mici , M.E.N.
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA , 2014.
23. ***Programa școlară clasa pregătitoare , Ministerul Educației și Cercetării,
București ,2014 .

42
ANEXE

Anexa 1

DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ EVALUARE INIȚIALĂ

Item COMPORTAMENT
ATINS
COMPORTAMENT
ÎN DEZVOLTARE
COMPORTAMENT
ÎN ATENȚIE
SPECIALĂ

1 Răspunde corect la
cele trei cuvinte Răspunde corect la
două cuvinte Răspunde corect la
un cuvânt
2 Răspunde corect la
toate cuvintele prin
reprezentarea grafică Răspunde corect la
două cuvinte prin
reprezentare grafică Răspunde corect la
un cuvânt prin
reprezentare grafică
3 Încercuiește corect
toate sunetele ă, e, I, o Încercui ește
corect două sunete Încercuiește un
sunet
4 Încercuiește corect
numărul de silabe de
la acest item Încercuiește corect
numărul de silabe
doar la două cuvinte Încercuiește corect
numărul de silabe
doar la un cuvânt
5 Reprezintă grafic
corect silabele și
sunetele din toate
cuvintele Reprezintă grafic
corect doar două
cuvinte Reprezintă grafic
corect doar un
cuvânt
6 Scrie corect semnele
grafice Scrie corect două
semne grafice Scrie corect 1 semn
grafic

43

EVALUARE INIȚIALĂ – cuvântul, silaba, sunetul

Nume: ………………………. Data:……………………….

1. Realizează corespondența între cuvinte și reprezentările lor grafice:

IEPURE

000

RAC

00 00

CASA

00 00 00

2. Reprezintă grafic cuvintele (silabele cu linie albastră, sunetele cu cercuri negre):

PĂPUȘA TENIS OMIDA

3. Din fiecare reprezentare, umple cercul pentru sunetele:Ă ,E ,O .

44

4.Încercuiește numărul de silabe al fiecărui cuvânt:

1 2 3
1 2 3
1 2 3

5. Reprezintă grafic cuvintele (silaba cu linie albastră, sunetele cu cercuri negre):

6. Scrie semnele grafice:
_____________________ ______________________________
_____________________ _______________________________
_____________________ ______________________________
____________________________________________ _______

45
Anexa 2

PROIECT DE LECȚIE

Data : 19.11.2018
Clasa : pregă titoare
Școala : Școala Gimnazială ”Andrei Șaguna”
Aria curriculară : Limbă și comunicare
Disciplina : Comunicare în limba română
Unitatea de învățare : Împreună cu ceilalți
Subiectul : Sunetul și litera C, c
Tipul lecției : Transmitere de cunoștințe noi
Competențe generale :
1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situații de comunicare
3. Receptarea unor varietăți de mesaje scrise , în contexte de comunicare cunoscute
4. Redactarea de mesaje în diverse situații de comu nicare
Competențe specifice:
1.2 .Identificarea unor informații variate dintr−un mesaj scurt ,rostit clar și rar
1.3. Identificarea sunetului inițial și / sau final dintr−un cuvânt , a silabelor și a cuvintelor din
propoziții rostite clar și rar
2.3. Participa rea cu interes la dialoguri scurte , în situații de comunicare uzuală
2.4. Exprimarea propriilor idei în contexte cunoscute , manifestând interes pentru comunicare
2.Identificarea semnificației unei – unor imagini care prezintă întâmplări , fenomene ,
even imente familiare
4.1. Trasarea elementelor grafice și a contururilor literelor , folosind resurse variate
Obiective operaționale:
Pe parcursul și la sfârșitul lecției , elevii vor fi capabili :
Cognitive:
O1 –să denume ască corect cel puțin două cuvinte , care încep sau conțin liter a C ;
O2 – să traseze grafic, corect , cel puțin una dintre cele două litere studiate;
O3 – să recunoască cel puțin patru cuvinte care au în construcție sunetul C, c ;
Metode și procedee : conversația , ex ercițiul, munca independentă , problematizarea ,
observarea , metoda activ participativă R.A.I
Mijloace și materiale : imagini, fișe , planșe ,caiete , proiector , laptop ,creioane colorate.

46
Forme de organizare : frontal, individual .
Durata : 35 minute + 15 minute activități recreative (Vi zionare film− Povestea literei C )
Bibliografie:
1. Programa școlară pentru disciplina Comunicare în limba română -clasa pregătitoare
, București, 2014;
2. Comunicare în limba română –caiet de lucru pentru clasa pregătitoare , Editura
Litera Educațional , Autori: Daniela Chindea , Ana Maria Pârvu

47

ETAPELE
LECȚIEI OB.

OP. ACTIVITATEA
ÎNVĂȚĂTORULUI METODE ȘI
PROCEDEE MIJLOACE ȘI
MATERIALE FORME
DE
ORGANI
ZARE EVALUARE
1.Moment
organizatoric
1 min
Asigurarea unui climat
optim desfășurării lecției.
Pregătirea materialului
necesar desfășurării orei de
curs.
Conve rsația
Tabla,cretă,
manual,caiete
Frontală Observareacomportamentuluiparticipativ

2.Captarea
atenției
6 min
O3 Se realizează prin
identificarea răspunsului
unei ghicitori:
Fără arc și roți dințate,
Fără minutare parcă
E un "ceas" de calitate.
(cocoșul)
Li se cere elevilor să
răspundă la întrebarea: Care
este sunetul cu care începe
cuvântul ,, cocoș "?
Li se prezintă elevilor pe
Coco un personaj de
poveste ,care îi va însoți pe
tot parcursul orei de
Comunicare în limba
română.
Conversația Imagini
Jucărie cocoș
din pluș

Frontală

Individuală Evaluare orală

48
3.Anunțarea
temei și a
obiectivelor
1 min Se anunță atât tema lecției ,,
Sunetul și literele C, c " ,
cât și obiectivele urmărite .
Acestea vor fi prezentate
ținând cont de
particularitățile psiho –
individuale și de vârstă ale
copiilor : ,,veți recunoaș te
cuvinte care îl conțin pe ,,c "
, veți numi cuvinte c are îl
conțin pe ,,c " , veți despărți
în silabe, veți sesiza poziț ia
sunetului ,,c " în cuvinte ,
veți formula propoziții și
veți răspunde la întrebări.

Conversația
Frontală
4.Dirijarea
învățării și
obținerea
performanței
24 min
O3

Se cere elevilor să participe
la desfășurarea lecției care
îl va implica și pe Coco în
calitate de obser vator.
Doamna învățător va da un
exemplu de cuvânt care
conține litera c și va preciza
poziția literei c în cuvânt ,
după care va arunca mingea
către un elev care va ridica
mâna să răspundă. Cel care
va prinde mingea va da
exemple de cuvinte care
conțin litera c și va preciza
poziția sunetului în cuvânt :
la început , în interior sau la
Metoda
R.A.I

Coco

Individuală

Obs. Sistematică

49

O2

O1

O3

sfârșit . Se procedează
similar până la expirarea
timpului.
Tranziție :
Dacăvremsăfimvoinici
Facem sport încă de mici ,
Alergăm ca iepurașii ,
Și zburăm ca fluturașii ,
La măsuțe ne−așezăm
Și continuăm să lucrăm.
Se prezintă elevilo rplanșa
cu literele C , c. Se
realizează studierea literei de
tipar C, c.
Se trasează literele C, c la
tablă , verbalizând direcția
de realizare . Elevii execută
litera în aer și apoi pe bancă
. Cadrul didactic va numi
2−3 elevi pentru a ieși la
tablă să scrie litera studiată .
Li se cere elevilor să
coloreze literele C,c din
caietul auxiliar și să le
transforme în personaje .
Se continuă cu scrierea
literei pe caiete . Se scriu
primele 3 litere după care
cadrul didactic verifica dacă
au fost scrise corespunzător
cele 3 litere oferind
îndrumări celor care au

Exercițiul

Problematizarea

Observarea

Planșe

Frontală

50

O2 nevoie.

Individuală
Observarea sistematică
Activitate
recreativă
15 min Povestea literei C
Aprecieri
privind
desfășurarea
lecției
3 min Se fac aprecieri verbale și
individuale în legătură cu
activitatea desfășurată.
Elevii primesc recompense
de la Coco . Conversația Aprecieri verbale

51
Anexa 3

PROIECT DE LECȚIE
DATA: 22.11.2019
ȘCOALA : Școala Gimnazială ”Andrei Șaguna” Deva
ARIA CURRICULARĂ : LIMBĂ ȘI COMUNICARE
DISCIPLINA : COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
CLASA : Pregătitoare
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE : Împreună cu ceilalți
SUBIECTUL: SUNETUL ȘI LITERELE Ă, ă
TIPUL LECȚIEI: mixtă
COMPETENȚE GENERALE :
1. Receptarea de mesaje în contexte de comunicare cunoscute;
2. Exprimarea de mesaje orale simple în diverse situații de comunicare;
3. Receptarea unei varietăți de mesaje scrise, în contexte d e comunicare
cunoscute .
COMPETENȚE SPECIFICE:
– Identificarea silabelor și sunetului în poziție mediană și finală în cuvinte clar articulate;
– Articularea de enunțuri folosind accentul și intonația corespunzătoare intenției de
comunicare
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
pe parcursul desfășurării lecției sau la finalul ace steia, elevii vor fi capabili :
O1- să despartă corect în silabe cuvintele date precizând numărul lor și poziția în cuvânt;
O2- să identifice sunetul Ă la începutul, în interiorul , și la finalul unor cuvinte cât și în
interjecții;
O3- să reprezinte grafic cuvintele după modelul dat;
O4- să modeleze cu ajutorul bețișoarelor litera Ă;
O5- să exerseze scrierea literei mari de tipar Ă;
O6- să reproducă în colectiv cântecele însușite intuitiv, pronunțând corect cuvintele în cânt.

52
STRATEGIA DIDACTICA:
METODE ȘI PROCEDEE: conversația, explicația, jocul didactic, demonstrația,
exercițiul, problematizare, metoda activ participativă EXPLOZIA STELARĂ
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT ȘI MATERIAL DIDACTIC: planșete,
plastilină, fișe de colorat, fișe de lucru,
RESURSE DE TIMP: 35’activitate integrată + 15’ activitate în completare
FORMA DE ORGANIZARE: frontală, individuală, pe echipe
EVALUARE: formativă, prin observarea compor tamentului elevilor și analiza
produselor activității
BIBLIOGRAFIE:
MECTS. Programele școlare pentru disciplinele Om și societate și Limbă și comunicare,
București, 2012;
Ghidul cadrului didactic – clasa pregătitoare , Ed. Diana, 2012;
Limbă și comunicare -perspective didactice Aplicații pentru învățământul primar, A.Hobjilă,
Ed. Universității „A.I.Cuza”, Iași,2016

53
ETAPELE LECȚIEI OB.
OP. ACTIVITATEA ÎNVĂȚĂTORULUI METODE ȘI
PROCEDEE MIJLOACE ȘI
MATERIALE FORME
DE
ORGANIZAR
E EVALUARE
1.Moment
organizatoric
1 min Asigurarea unui climat
educaț ional favorabil: aerisirea
clasei, distribuirea materialului
didactic pe bănci

frontal
2.Captarea atenției
4 min

Reactualizarea
cunoștințelor
10 min

O1

Copiii primesc jetoane cu
imagine care reprezintă
răspunsul la ghicitorile citite de
mine și răspund :Eu sunt !
Cu ajutorul suportului audio –
video, copiii își amintesc de
cântecelul Am o căsuță mică!
Citesc un mic text ce conține
sunetul Ă elevilor: „Căsuța
iepurașului era făcută din paie și
bețe așezate cu grijă .Acolo am
găsit, alături de bucătăria curată
o măsuț ă cu un scăunel, un pătuț
cu lampă deasupra , un dulap și o
mică bibliotecă.” Îi voi întreba
despre ce este vorba în text.
Copiii vor spune că este vorba
despre căsuța iepurașului.
– Ce era în căsuță?
-În căsuță erau o bucătărie, o
măsuță, un scăunel, un pătuț cu Jocul
didactic

Expunerea

Conversația

Exercițiul

Jetoane

Suport audio –
video

Planșe Frontal
Individual

Frontal
Individual

Verific corectitudinea
răspunsurilor

54

O3

O2 lampă, un dulap și o bibliotecă.
-Să despărțim în silabe
cuvintele care denumesc
obiectele din căsuță.
Elevii despart în
silabe.(Cuvintelesunt scrise pe
coli cu litere mari de tipar)
Elevii vor realiza r eprezentarea
grafică sub cuvintele scrise.
Solicit copiilor să identifice
sunetele din cele patru silabe ale
cuvântului cărămidă. Copii
identifică în prima silabă sunetul
c drept primul sunet din silabă și
sunetul ă drept ultimul.
Pronunțăm împreună toată clasa
sunetul Ă.

Exercițiul

Individual

3.Anunțarea temei
3 min Astăzi la comunicare în limba
română vom descoperi o nouă
literă, acea corespunzătoare
sunetului Ă și vom face exerciții
care ne vor ajuta să o
recunoaștem oriunde o întâlnim.
Conversația
Frontal Observarea
comportamentului
elevilor
4.Dirijarea învățării
15 min
Prezint copiilor o planșă în care
este prezentată litera Ă cu o

55

O2

scurtă poezie din biblioteca
iepurașului.(anexă) Cu ajutorul
versurilor explic structura literei
comparând -o cu litera A și
punctând diferența reprezentată
de căciuliță. Le spun copiilor că
la fel ca și A noulsuneteste tot o
vocală. Elevii intuiesc litera și
formulează la cerere enunțuri
care să descrie litera mare Ă și
litera mică,ă. Solicit elevilor să
găsească dintre literele de la
alfabetar litera mare dar și litera
mica precum și la panoul din
clasă.
Să deschidă apoi auxiliarul să
urmărească imaginile să despartă
în silabecuvinteleși să precizeze
poziția sunetului Ă încadrul lor.
Textul din auxiliar e citit de
mine și apoi e citit textul
colectiv și individual de copii.
Întreb elevii dacă observă în ce
poziție nu au găsit sunetul Ă. Se
prezintă copiilor cuvintele unde
poate fi găsit la început sunetul
Ă(formele prescurtate ăl, ăla,
ălălalt, ăst, ăsta , ăstălalt sau
forme în care s unetul Ă
reprezintă o expresie
.nemulțumirii)

56

O4 Fiecare elev primește un plic cu
steluțe pe care sunt scrise silabe
ce conțin litera ă și sunt sunt
rugați să fo rmeze pe steaua mare
un cuvânt
Cer elevilor să deseneze în aer
litera, pe bancă, în palmă și să o
modeleze din bețișoare după ce
în prealabil au intuit modelul
realizat de mine și au efectuat
exercițiile de încălzire a
mâinilor.

Explozia
stelară

Plicuri cu steluțe
Bețișoare

Individual

Verific corectitudinea
cuvântului

5.Obținerea
performanței
6 min

O3

Se oferă copiilor fișa de lucru în
care vor avea pe puncte de
rezolvat anumite sarcini:
1. Să încercuiască litera Ă cu
roșu iar pe ă cu albastru;
2. Să despartă în silabe cuvintele
și să identifice sunetul ă si
coloreze bulina corespunzătoare;
3. Să încercuiască imaginile a
căror denumire se termină cu
sunetul ă;
4. Să contureze literele Ă; Explicația
Conversația
Exercițiul

Fișe de lucru

Frontal
Individual

Verific corectitudinea
răspunsurilor

57

6.Încheierea
Lecției 1 min

O5 5. Să unească cuvântul cu
imaginea corespunzătoare

Se fac aprecieri asupra modului
de participare la lecție

Conversația

Recompense

Frontal

58

Anexa 4
PROIECT DE LECȚIE
DATA : 26.11.2018
ȘCOALA: Școala Gimnazială ”Andrei Șaguna” Deva
ARIA CURRICULARA : Limba si comunicare
DISCIPLINA : Comunicare in limba romana
UNITATEA TEMATICA : Împreună cu ceilalți
SUBIECTUL LECTIEI : Literele alfabetului
TIPUL DE LECȚIE : consolidarea cunoș tințelor
SCOPUL : consolidarea cunoștințelor despre sunete/litere învățate, despre propoziții, cuvinte,
silabe.
COMPETENȚE SPECIFICE :
1.1 Sesizarea semnificaț iei globale a unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostite clar și rar;
1.2 Recunoașterea unor detalii dintr -un mesaj scurt rostit clar și rar;
2.2 Oferirea de informații referitoare la sine și la universul apropiat, prin mesaje scurte;
2.3 Participarea la dialoguri scurte, în situații de comunicare uzuală;
2.4 Manifestarea interesului pentru exprimarea de ide i în contexte cunoscute;
OBIECTIVE OPERAȚIONALE :
O1 să denumească aspecte specifice prieteniei ;
O2-să numească sunetul inițial/ final al unui cuvânt dat;
O3- să despartă în silabe, precizând numărul silabelor;
STRATEGII DIDACTICE : Metode și procedee: Conversația, expunerea , explicația,
problematizarea, metoda activ participativă ȘTIU – VREAU SĂ ȘTIU – AM ÎNVĂȚAT ;
Resurse si materiale : coș ulet, role, jetoane, cuburi , fise de lucru , calculator; Temporale: 35
de min . activitate + 1 5 min. activităț i liber alese;
Forme de organizare: Frontal, îndividual ; Forme și tehnici de evaluare: Observare sistematică
a comportamentului elevilor, evaluare reciprocă, aprecieri verbale.

59

ETAPELE LECȚIEI
CONȚINUT LECȚIEI
METODE ȘI
PROCEDEE
RESURSE
MATERIALE
FORME DE
ORGANIZARE
EVALUARE
1.Moment
organiztoric
2 min Se asigură condițiile necesare
desfășurării în condiții optime a orei
de Comunicare în limba română:
aerisirea sălii de clasă, pregătirea
materialelor.
2.Captarea atenție i
3 min Astăzi am o surpriză pentru voi:
literele din Căsuța prieteniei s-au
rătăcit și ne cer ajutor să le așezăm la
locul lor însă trebuie să trecem mai
multe probe și să le arătăm că le
cunoaștem. Să pornim la drum! Expunerea
Conversatia Zâna cea bună Frontal
Observare sistematica
3.Anunțarea temei
4 min O1 Ca să puteți rezolva mesajele trimise
de Alaiul literelor din Căsuța prieteniei
trebuie să stați cuminți , să fiți atenți, și
să răspundeți frumos. Ați primit
fiecare cartea. Avem de rezolvat mai
multe exerciții. Pentru fiecare exercițiu
rezolvat corect veți primi câte o
surpriză.. Conversaț ia Frontal
4. Dirijarea
activității
20 min O2 Aceasta este prima fișă și este Proba 1
Descoperă cuvintele ascunse!
Formează cuvinte scriind sub fiecare
imagine li tera inițială, după model.
Anexă
Tranziții : Cântecul literelor Știu-Vreau
să știu -Am
învățat Fișe de lucru Individual Observarea sistematică
5.Obținerea „Roata creativității” Ne jucăm,
cuvinte noi aflăm! Am pregătit pentru Explicația
Exercițiul Joc individual
suluri cu Individual Frontal Analiza cuvintelor

60
performanței și a
feedbackului
10 min O2; O3 voi un joc. Jocul se numește „Roata
creativității”. Formăm cuvinte din una,
două sau trei silabe, pe care le așezăm
pe podium litere/silabe
6.Încheierea
activității
1 min Se vor face aprecieri generale
si individuale asupra participării
elevilor la lecție precum și asupra
comportamentului lor pe parcursul
orei. Elevii primesc câte un fluturaș Conversația Surpriza de la
litere Frontal Aprecieri verbale

61

62
Anexa 5

PROIECT DE LECȚIE
DATA: 29.11.2018
SCOALA : Școala Gimnazială ”Andrei Șaguna” Deva
CLASA: Pregătitoare
ARIA CURRICULARĂ : Limbă și comunicare
DISCIPLINA : Comunicare în limba română
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE : Împreună cu ceilalți
TIPUL LECȚIEI : fixare si sistematizare de cunoștințe
COMPETENȚE SPECIFICE:
Identificarea sunetului inițial și/final dintr -un cuvânt , a silabelor și a cuvintelor din propoziții
rostite rar și clar ;
Pronunțarea clară a sunetelor și a cuvintelor în enunțuri simple ;
Recunoa șterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat, scrise cu litere mari și mici de
tipar;
Trasarea elementelor grafice și a contururilor literelor , folosind resurse variate;
OBIECTIVE :
O1: – să recunoască inițiala după o imagine dată;
O2: – să identifice cuvinte în textul dat ;
O3: – să despartă in silabe cuvintele ;
RESURSE :
I. Procedurale : conversația, explicația, exercițiul, jocul didactic ; metodă activ –
participativă ȘTIU – VREAU SĂ ȘTIU – AM ÎNVĂȚAT
II. Materiale : jetoane, fișe de lucru , creioane , carioci , litere mari de tipar,
stimulente;
III. Temporale: 35 minu te activitate + 15 minute activități liber -alese
IV . Forme de organizare: frontal, individual, în perechi,pe echipe ;
IV. Forme și tehnici de evaluare : observarea sistematică a comportamentului
elevilor, aprecieri verbale;

BIBLIOGRAFIE :
MECTS – „Programa pentru disciplina Comunicare în limba română, aprobată prin
ordin al ministrului nr. 3418/19.03.2013”, București , 2013;
„Ghidul cadrului didactic – clasa pregǎtitoare , Editura Delta Cart Educational, Pitești ,
2013
,, Abilitarea curriculară a cadrelor didactice din învățământul primar pentru cla sa
pregătitoare “- Suport de curs – 2

63

Momen
telelecți
ei OB
OP CONȚINUTUL ACTIVITĂȚII Strategiadidactică Evaluare
Metode Mijloace Forme de organizare
1. Moment
organizatoric
1 minut Se sigură liniștea și disciplina în
sala de clasă.
Se pregătesc materialele necasare.
Salutul invitaților :
,, Suntem albinuțele istețe/ Și v -am
așteptat vioi/Să vă facem o urare:/
Bine ați venit la noi!”

conversați
a

Creioane
colorate
carioci

Frontal
2. Captarea
atenției
6 minute O2 Se citește mesajul zilei . Elevii
identifică cuvântul surpriză :
LITERELE
(anexa 6 ). exercițiul Video –
proiector
mesaj
Frontal Obsevaresistematică
3. Anunțarea temei și
formularea obiectivelor –
1 min Se anunță tema activității ,,
Recapitularea literelor învățate ” și
obiectivele într -o manieră accesibilă
copiilor. explicația Frontal
4. Dirijarea recapitularii
si si sistematizarii
cunoștințelor

25 minute O1

Se verifică prin întrebări cunoștințele
despre sunet, silabe, cuvinte,
propozițe.
Se desfășoară jocul ,, Descoperă
cuvântul “.Se observă cel mai atent
elev , căruia i se aruncă o minge .
Acesta trebuie să o prindă și să ia din
cutiuța magică o literă , pe care o va Exercițiul

Metoda
activ
participati
vă Știu –

64

O3

5.Activitate recreativă
14 minute
recunoaște. La fel se procedează
pentru celelalte litere. (P, I, R, E, N,
E, T).
Se ordoneazăliterelegăsiteși se scrie
cuvântul PRIETEN
Se aplică metoda participativ activă
Explozia stelară
Se împarte fiecărei perechi un plic
cu steluțe pe care sunt silabele
amestecate ale câte unui cuvânt;
Se explică elevilor că trebuie să
aranjeze silabele pentru a forma
cuvinte, pe care le vor sc rie apoi pe
steluța mare.
Se afișează steluțele la tablă .Se
alcătuiesc oral câteva propoziții
folosind cuvintele găsite.
Activitate matematică în
completare ( numărul steluțelor,
formulare de exerciții de adunare
și de scădere ).
Se intonează cântecul ,, Învățăm și
ne distrăm “.
Se colorează imaginile a
cărordenumireîncepe cu sunetul dat. Vreau –
Să știu

-Am
învățat

Explozia
stelară

exercițiul

Steluțe din
carton colorate

Video –
proiector

Înperechi

Fron tal

frontal

individual

frontal

Observareasistematică

Observareasistematică

Observareasistematică

65

6.Încheierea
lecției
3 minute ( Jocul Eu am….Cine are ….,

Se fac aprecieri generale si
individuale asupra participării
elevilor la lecție, precum și asupra
comportamentului lor pe parcursul
orei.
Elevii primesc stimulente.

Conversaț
ia
fișe cu litere

Stimulente

Aprecieri verbale

66
Anexa 6

Bun găsit, copii !

Ca în șiragul de mărgele
Stau în carte literele ,
Și ne așteaptă cu mult dor
Să intrăm în lumea lor .
Dragi copii, să repetăm,
Cuvintele să dezlegăm!
Să intrăm cu drag și spor
În lumea literelor !
Inițiala cuvintelor ilustrate notați
Și cuvântul surpriză aflați !

67

DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ

Item COMPORTAMENT
ATINS
COMPORTAMENT ÎN
DEZVOLTARE
COMPORTAMENT
ÎN ATENȚIE
SPECIALĂ

1 Răspunde corect la cele 3
cuvinte Răspunde corect la 2
cuvinte Răspunde corect la un
cuvânt
2 Răspunde corect la toate
cuvintele prin
reprezentarea grafică Răspunde corect la 2
cuvinte prin
reprezentare grafică Răspunde corect la un
cuvânt prin
reprezentare grafică
3 Încercuiește corect toate
sunetele ă, e, i Încercuiește corect 2
sunete Încercuiește un sunet
4 Încercuiește corect
numărul de silabe de la
acest item Încercuiește corect
numărul de silabe doar
la 2 cuvinte Încercuiește corect
numărul de silabe doar
la un cuvânt
5 Reprezintă grafic corect
silabele și sunetele din
toate cuvintele Reprezintă grafic corect
doar 2 cuvinte Reprezintă
graphicCorect doar un
cuvânt
6 Scrie corect semnele
grafice Scrie corect 2 semne
grafice Scrie corect 1 semn
grafic

68

EVALUARE FINALĂ – cuvântul, silaba, sunetul

Nume: ………………………. Data:……………………….
1. Realizează corespondența între cuvinte și reprezentările lor grafice
ELEFANT

000

REN

00 00
CASA

00 00 00

2. Reprezintă grafic cuvintele (silabele cu linie albastră, sunetele cu cercuri negre):

GIRAFĂ TENIS OMIDA

3. Din fiecare reprezentare, umple cercul pentru sunetele:Ă ,E ,O .

69
4. Încercuiește numărul de silabe al fiecărui cuvânt:

1 2 3
1 2 3
1 2 3

5. Reprezintă grafic cuvintele (silaba cu linie albastră, sunetele cu cercuri negre):

6. Scrie semnele grafice:
_____________________ ______________________________
_____________________ ______________________________
_____________________ ______________________________
_____________________ ______________________________