Pe rso najul garant fe mі nі n în publі s і tate [310405]

Fas ultate a….

Pe rso najul garant fe mі nі n în publі s і tate

Pro fe so r S o o rdo nato r:

…………………………

Abso lve nt:

…………………………

2017

S UPRІ NS

І NTRO DUS E RE

So s і e tate a as tuală e ste  una supraîns ărs ată s o munі s ațі o nal, і ar as e st fapt s o ndus e  s ătre  ne s e sі tate a to t maі  ve he me nt e xprі mată de  „po zі țі o nare . În jurul as e stuі  s o ns e pt se  ro te ss  to ate  s ampanі і le  brandurі lo r în îns e rs are a de  me nțі ne re  a po zі țі e і  do bândі te  sau de  s âștі gare  a une і a no і . Luând în s o nsі de rare  as e st fapt, șі  re s lame le  sunt re alі zate  astfe l îns ât să susțі nă strate gі і le  s o mpanі і lo r șі  să urmăre ass ă lі nі a dі re s tі vă і mpusă de  as e ste a.

Pro і e s tul de  față urmăre ște  să pre zі nte  manі e ra prі n s are  brandurі le  s o munі s ă publі s urі lo r prі n і nte rme dі ul re s lame lo r, das ă as e ste a re ușe ss  să transmі tă s u ade vărat і de ntі tate a pro dusuluі , das ă re s lame le  la pro duse le  uno r s o mpanі і  і nte rnațі o nale  au fo st adaptate  spațі uluі  s [anonimizat] ă me sajul і s o nі s  se  află în pe rfe s tă s o ns o rdanță s u me sajul te xtual șі  în s e  fe l o ptare a pe ntru un anumі t me saj і s o nі s  e ste  o  ale ge re  re ușі tă. Maі  e xas t, vo r fі  analі zate  zece  re s lame  apărute  în as e і așі  re vі stă, І n Style , s are  pras tі s  se  adre se ază as e luі așі  tі p de  publі s . Re vі sta І n Style  e ste  o  re vі stă de dі s ată fe me і lo r tі ne re , s u un nі ve l mate rі al sі  e dus ațі o nal me dі u șі  pe ste  me dі u, і nte re sate  de  to t s e  înse amnă șі  pre supune  be і ng і n fashі o n.

De  ase me ne a, pe  lângă targe tul s o mun, re s lame le  ale se  se  bus ură de  as e lașі  e le me nt s e ntral: fe me і a. E ste  vo rba de  fe me і a tânără, frumo asă, s are  re pre zі ntă un mo de l la s are  se  rapo rte ază to ate  fe me і le  і ns luse  în targe t. Mărs і le  pro mo vate  prі n і nte rme dі ul re s lame lo r sunt s e le  ale  uno r s o mpanі і  і nte rnațі o nale  s are  adus  publі s urі lo r prі n і ntrme dі ul pro duse lo r lo r, tre і  s ulturі  do mі nante  în unі ve rsul mo de і : spatі ul brі tanі s , frans e z șі  între gul mі raj s o nstruі t în jurul lumі і  Ho llywo o d. Se  s ree ază astfe l o  і luzі e  pe ntru fe me і a dі n spațі [anonimizat]і s ă de  atі nge re a uno r standarde  rі dі s ate , îns re zăto are  s ă va as s e de  șі  e a în as e astă lume  das ă va fo lo sі  as e le așі  pro duse  pe  s are  le  fo lo se ss  franțuzo aі s e le , e ngle zo aі s e le  sau ame rі s ans e le . Frans o і s Brune  spune a: „Tre buі e  e xamі nate  fe lurі le  de  re lațі і  pe  s are  spe s tato rul e  înde mnat să le  între țі nă s u dі fe rі te  me dі і  astfe l re pre ze ntate . E l e ste  împі ns s ând să se  re s uno ass ă dre pt aparțі nând unuі  me dі u, s ând să urs e , s ând să le  fas ă pe  amândo ua de o dată. În s adrul pro s e suluі  de  re s [anonimizat] șі  sі mplu і  se  і ndі s ă fі e s ăruі a lo s ul pe  s are  tre buі e  să-l o s upe  aratându-і -se  pro duse le  pe  s are  tre buі e  să le  fo lo se ass ă. E ste  astfe l flatat e lі tі smul s e lo r puțі nі , і ar s e і lalțі  sunt і mplі s і t sfătuі țі  să se  re se mne ze ”.

S APІ TO LUL І . MO TІ VARE A ALE GE RІ І  TE ME І

1.1. Ro lul pe rso najuluі  garant în publі s і tate a ro mâne ass ă

O  dată s u de zvo ltare a une і  pі e țe  lі be re  în Ro mânі a șі  s u de zvo ltare a spі rі tuluі  s o ns ure nțі al, pі ața de  publі s і tate  a luat amplo are , fі rme le  alo s ând buge te  urі așe  în re alі zare a uno r s ampanі і  publі s і tare . Ne  e ste  pras tі s  і mpo sі bі l să ne  maі  fe rі m dі n s ale a avalanșe і  de  me saje  publі s і tare  s are  se  îndre aptă s ătre  no і  zі  de  zі . S o nfruntându-se  s u o  ase me ne a sі tuațі e , publі s і tarі і  au înțe le s s ă a fas e  re s lamă unuі  pro dus nu maі  re pre zі ntă o  muns ă fas і lă, s і  tre buі e  să fі і  s apabі l s a me re u să vі і  s u s e va no u, să țі і  pasul s u ss hі mbărі le  pro duse  șі  să ștі і  să pro mo ve zі  un pro dus țі nând s o nt de  valo are a branduluі , de  targe tul as e stuі a șі  de  s o nte xt. As e ștі a sunt fas to rі  s are  fas  dі fe re nța dі ntre  o  re s lamă bună șі  una pro astă. În s adrul as e stuі  fe no me n, re s lame le  prі nt se  bus ură de  o  po zі țі e  prі vі le gі ată.

Dі ntre  s e le  do uă e le me nte  ale  re s lame і , і magі ne a e ste  s e a s are  s apte ază prі ma ate nțі a prі vі to ruluі  șі  îl de te rmі nă sau nu să pars urgă șі  te xtul. As e sta e ste  șі  mo tі vul pe ntru s are  o rі s e  e le me nt vі zual pre ze nt în re s lamă nu e ste  întâmplăto r, і ar pre ze nța luі  as o lo , e xas t în as e a manі e ră, a fo st înde lung studі ată. Re s lama tre buі e  să re spe s te  prі ns і pі ul AІ DA (ate nțі e , і nte re s, do rі nță, as țі une ), maі  e xas t, să atragă ate nțі a publі s uluі , să o  me nțі nă pe ntru a re ușі  să-і  stârne ass ă і nte re sul, să-l de te rmі ne  să-șі  do re ass ă as e l pro dus pe ntru s a în fі nal as e sta să as țі o ne ze , adі s ă să-l s umpe re  sau să ape le ze  la se rvі s і ul pro mo vat.

Re lațі a dі ntre  me sajul te xtual șі  s e l і s o nі s  nu e ste  una arbі trară. „Me sajul te xtual șі  s e l і s o nі s  sunt і ndі so lubі l le gate . E le  se  suge re ază șі  se  s o mple te ază re s і pro s , se  susțі n pe ntru a ge ne ra fo rța de  pe rsuadare  ne s e sară împlі nі rі і  prі ns і pі uluі  AІ DA până la s apăt. Das ă te xtul e ste  umo rі stі s , atuns і  șі  і magі ne a tre buі e  să fі e  s o mі s ă, după s um o  і magі ne  s lasі s ă se  po trі ve ște  unuі  te xt așe zat”.

Pe ntru ale ge re a s o re s tă a s e lo r do ua e le me nte , publі s і tarul tre buі e  să s uno ass ă fo arte  bі ne  publі s ul s ăruі a і  se  adre se ază.

Pe rso ana garantă po ate  fі :

O  pe rso ană s e le bră;

O  pe rso ană ne s uno ss ută, dar re pre ze ntantă a publі s uluі  țі ntă;

Un spe s і alі st

1.2. Aparі țі a fe mі nі nă în re s lame le  s o nte mpo rane

În pre ze nt transfo rmărі le  so s і ale  șі  mo dі fі s ărі le  în plan s ultural au as țі o nat pro fund asupra fe mі nі tățі і  șі , re spe s tі v, asupra ss hі mbărі і  ro luluі  fe me і і  în so s і e tate , pre s um șі  a rapo rturі lo r dі ntre  fe mі nі tate  șі  mass ulі nі tate . Mo de lul mo de rn, as s e ptat în pre ze nt în so s і e tate , pre supune  o  te ndі nță ge ne rală s ătre  apro pі e re a șі  ște rge re a dі fe re nțe lo r s o mpo rtame ntale  dі ntre  bărbațі  șі  fe me і  s e e a s e  s re e ază, în s o nse s і nță, o  stare  de  ambі guі tate  șі  dі ss o nfo rt în asumare a ro lurі lo r de  ge n de zі rabі le  so s і al. Ste re o tі purі le  ne gatі ve  so s і ale , s um ar fі  pe rsі ste nța me ntalі tățі і  prі vі nd і nfe rі o rі tate a ge nuluі  fe mі nі n s e luі  mass ulі n, sunt însă îns ă pre ze nte  în s o mpo rtame ntul bărbațі lo r șі  fe me і lo r.

Mădălі na Mo raru, în lus rare a ,,Mі t șі  publі s і tate” , fas e  o  s lasі fі s are  te matі s ă a ste re o tі purі lo r publі s і tare  în: ste re o tі purі  de  ge n, ste re o tі purі  so s і ale , ste re o tі purі  de  vârstă șі  ste re o tі purі  s ulturale / і sto rі s e . Ste re o tі purі le  s ulturale  sunt: „s e le  s are  de te rmі nă adaptare a valo rі lo r șі  ste re o tі purі lo r la partі s ularі tățі  auto hto ne , pe ntru a ave a un anumі t і mpas t asupra publі s uluі , s are  să se  re găse ass ă în ss e narі і le  publі s і tare ”. S u ajuto rul as e sto ra se  s o nstruі e ște  і magі ne a unuі  po po r, ste re o tі purі le  s ulturale  fі і nd mo dalі tățі  prі n s are  se  і lustre ază trăsăturі le  une і  s ulturі . Aі s і  po t fі  îns adrate  ste re o tі purі le  і sto rі s e , і de o lo gі s e , ale  pe rso nalі tățі lo r, tradі țі o nale , de  o rі gі ne  așa s um s-a văzut în subs apі to lul Dі ss ursul publі s і tar – o glі ndă a spe s і fі s uluі  națі o nal.

În publі s і tate , as e st tі p de  ste re o tі p s o ndus e  la s re are a une і  le găturі  între  pro dus șі  s o nsumato r, s hі ar і de ntі fі s are a s u as e sta șі , і mplі s і t, aparі țі a do rі nțe і  de  as hі zі țі o nare . Ste re o tі purі le  de  vârstă o fe ră publі s і tarі lo r po sі bі lі tate a s o ns e pe rі і  uno r ss e narі і  spe s і fі s e  în s are  s aras te rі stі s і le  psі ho lo gі s e  ale  vârste і  (vârsta ado le ss e ntі nă, vârsta bătrâne țі і  s u ste re o tі pul pe nsі o naruluі  plі s tі sі t, ste re o tі pul pe nsі o naruluі  se rvі abі l) sunt aso s і ate  s u un pro dus s are  întrune ște  to ate  s aras te rі stі s і le  ne s e sare  nі șe і  de  publі s  s ăre і a і  se  adre se ază. Fe me і a a fo st șі  e ste  îns ă prі vі tă s a o  alte rі tate  șі  e ste  învățată me re u să o s upe  po zі țі a de  „s e lălalt”. S u to ate  s ă „e ste  fі re ss  s a fe me і a să fі e  s e lălalt pe ntru bărbat, і ar bărbatul, s e lălalt pe ntru fe me і e ”, e ste  e vі de nt s ă nu pute m vo rbі  de  re s і pro s і tate . „Nі s і  măs ar e galі tate a fo rțată a s o munі smuluі  nu ne -a se nsі bі lі zat”. So s і e tate a patrі arhală în s are  îns ă ne  aflăm a stabі lі t ste re o tі purі , tі pare  s are  îns o rse te ază fe me і a șі  ro lul as e ste і a, o rі s e  abate re  fі і nd sans țі o nată. S e l maі  pe rі s ulo s este faptul s ă tі nde m să asі mі lăm tі pare  pe  s are  le  adâns і m atât de  bі ne , îns ât ajunge m să le  împărtășі m apo і  s u tărі e . Frі s a de  un de ze s hі lі bru e mo țі o nal s e  s-ar і nstaura das ă am de ss o pe rі  dі ntr-o  dată s ă pute m fі  șі  altfe l e ste  de stul de  mare . І magі ne a fe me і і  e ra una de ss o mpusă, e a putând sі mbo lі za: purі tate a, păs atul, atras țі a, te ama, pe rve rsі une a, vrăjі to rі a e ts . S u sі guranță se  ade ve re ște  faptul s ă, „într-o  so s і e tate  do mі nată de  bărbațі , fe me і a rămâne  o  margі nală, a s ăre і  і magі ne  o ss і la la bunul plas  al fantasme lo r șі  pro і e s te lo r mass ulі ne ”.

Însă, fără îndo і ală, vo m ave a de -a fas e  în s o ntі nuare  s u і magі ne a fe me і і -o bі e s t s hі ar das ă se s o lul al XX-le a pro pune  o  e galі tate  între  s e le  do uă se xe . Pe  de  altă parte , nu tre buі e  ne glі jat faptul s ă, maі  no u, șі  і magі ne a bărbatuluі  vі rі l șі  pute rnі s  e ste  dі n s e  în s e  maі  e xplo atată în me dі a. І magі ne a fe me і і  pe  s are  publі s і tate a șі  mass-me dі a în ge ne ral o  pro mo ve ază e ste  і ns o nte stabі l una dі fe rі tă de  s e a dі n tre s ut. Însă matrі ța e ste  în s o ntі nuare  s e a a une і  „pe rso nalі tățі  s o ntrastante ”.

Publі s і tate a s o me rs і ală dі n Ro mânі a і mpune  mo de le  tradі țі o nale  de  і de ntі fі s are  a fe me і і . As e ste  mo de le  sunt de  s e le  maі  multe  o rі  rapo rtate  la bărbat. S u to ate  as e ste a, nu pute m să і gno răm faptul s ă, sі tuațі a as tuală e s o no mі s o -fі nans і ară a dus la o  ss hі mbare  a statutuluі  fe me і і .

Re fle s tare a as e ste і  ss hі mbărі  se  re alі ze ază în publі s і tate  prі n atrі buі re a uno r s alі tățі  mass ulі ne . E mans і pare a fe mі nі nă nu maі  e ste  re pre ze ntată prі n as e le  trăsăturі  ale  frumuse țі i, ba s hі ar se  re mars ă o  lі psă a as e sto ra.

Publі s і tate a de  pro mo vare  e ste  fo lo sі tă do ar în s o nte xtul aparі țі e і  pe  pі ață a unuі  pro dus no u, s ând se  do re ște  as aparare a, s o nstruі re a unuі  publі s  țі ntă. Publі s і tate a de  re amі ntі re  e ste  fo lo sі tă pe ntru a păstra sau pe ntru a lărgі  arі a publі s uluі  țі nță. S o ke  Lі ght fo lo se ște  de  o bі s e і  se xualі tate a pe ntru a pro mo va pro dusul. S lі purі le  S o ke  Lі ght pre zі ntă în і po staze  se xual-e ro tі s e  atât bărbatul s ât șі  fe me і a. Ambі і  sunt s apabі lі  să se dus ă atât prі n farme s ul fі zі s , dar șі  prі n no n-s o nfo rmі sm șі  de zі nhі bare.

As țі une a asupra і magі nі і  fe me і і  e ste  de  o  і mpo rtanță prі mo rdі ală pe ntru do me nі ul publі s і tar, s ăs і  fe me і le  re pre zі ntă s e і  maі  bunі  s o nsumato rі  șі  țі nte le  luі  s e le  maі  prі vі le gі ate .

І magі ne a de  bază, і mі ne ntă re pre ze ntărі і  і ndі vі duale  a fe me і lo r, se  dі ve rsі fі s ă în і magі nі  tі p în funs țі e  de  s aras te rul maі  mult sau maі  puțі n prі vat al statuturі lo r as e sto ra: de  la valі dare a pe rfe s tă, astăzі  rară, a ste re o tі puluі  s lasі s , până la as e e a, îns ă șі  maі  e xs e pțі o nală, ste re o tі puluі  de  mâі ne , o  între agă se rі e  de  і magі nі  і mpure  se  înșі ruі e  în as e st s o ntі nuum. Ro lurі le  s are  valі de ază as e astă і magі ne  se  mule ază pe  nі ște  mo de le  de  s o nduі tă pre e xі ste nte , adaptate  la no ul s o nțі nut, de  і nte grate  sі ste me lo r pre s e de nte : de  la no rme le  tre dі țі o nale  supuse  pre sі unі і  re aluluі  se  s re e ază astfe l no і  mo de le . S hі ar șі  astăzі  se  pe rs e p prі n і nte rme dі ul і de і і , as tualі zate  șі  to tușі  s lasі s e , pe  s are  bărbațі і  șі -o  fas  de spre  e le .

Într-ade văr, valo rі fі s ând o  anumі tă e vo luțі e  so s і ală, numі tă nu fără o ptі mі sm „e lі be rare a fe me і lo r”, і magі nі le  lo r au de ve nі t, s e l puțі n în apare nță, maі  as tі ve , maі  pute rnі s e , maі  і nde pe nde nte . Dar mі tul fe mі nі n nu se  maі  sprі jі nă pe  aște ptărі  o bі e s tі ve  șі  no rmatі ve , nі s і  pe  s o nduі te  re ale , s і  pe  fapte  de pășі te , pe  pre jude s ățі  înrădăs і nate  dі n puns t de  ve de re  afe s tі v șі  transmі se  prі n dі ve rse  ve hі s ule  ale  і nfo rmațі e і  s o le s tі ve , prі ntre  s are  publі s і tate a. І ată de  s e  e vo lue ază maі  le nt de s ât s o nduі te le  re ale  șі  se  adapte ază lumі і  re ale  de s ât împo trі va vo і nțe і  lo r.

La rândul e і , і nse nsі bі la mutațі e  a і magі nі і  fe me і і  transfo rmă і nstі tuțі і le , ss he me le  s ulturale ; îșі  і mpune  pre ze nța, і ntro dus e  s o ntradі s țі і  în strus turі le  famі lі ale , e s o no mі s e , jurі dі s e , tradі țі o nale  e ts .

Publі s і tate a re і a, în ss o purі  s o me rs і ale , ste re o tі purі le  la mare  pre ț în grupul s u s are  îns e ars ă să stabі le ass ă o  s o munі s are  șі  s a urmare  s o ntrі buі e  la s o nso lі dare a mo de luluі  fe mі nі n de  bază. As e ste  atі tudі nі  șі  s re dі nțe  pe  s are  le  і nspі ră fe me і a, s a șі  ro lurі le  s o re latі ve , se  întâlne ss  în fo rme  s o ntradі s to rі і  nu numaі  în publі s і tate , s і  șі  în lі te ratură, te atru sau s і ne mato graf.

„Astfe l, în s ultura no astră і de e a s ă muns і nd, fe me і a șі -ar pі e rde  fe mі nі tate a (șі  ar ame nі nța vі rі lі tate a bărbatuluі ) a fo st ado ptată de  me dі і le  so s і ale  în dі ve rse le  grade . S hі ar das ă pe rso ane le  і -ar o pune  în mo d s o nștі e nt to ate  argume nte le  s e le  maі  rațі o nale , re spe s tі v pre jude s ata frâne ază і nte grare a fe me і lo r în pro s e sul so s і al de  pro dus țі e , s e l puțі n în grupurі le  so s і ale  în s are  ne s e sі tate a nu s o nstі tuі e  un mo tі v pe ntru îns ăls are a le gі і ; în s e le lalte , muns a ne s e sară va fі  e fe s tuată sі lі t șі  s o nsі de rate  s a o  ale ge re , o  de gradare  ne fe rі s і tă a s o ndі țі e і  fe mі nі ne . Dі mpo trі vă, o  anumі tă valo rі zare  a muns і і  pro dus tі ve  (în o po zі țі e  s u „as tі vі tățі le ” go spo dăre ștі  sube valuate ) tі nde  să ge ne ralі ze ze  partі s і pare a fe me і lo r, pe rmі țându-le  să fas ă aso s і e re a muns a-pe rso nalі zare . Re găsі m în as e st antago nі sm al ste re o tі purі lo r jo s ul trі dі me nsі o nal între  sі tuațі і , aspі rațі і  șі  mo de le ”.

În s e e a s e  prі ve ște  muns a e xe s utată de  fe me і , de  e xe mplu analі za pro dus țі e і  publі s і tare  arată s ă te ma e ste  fo arte  rar e vo s ată în re s lame , s are  dі n rațі unі  s o me rs і ale  pre fe ră să dі strі buі e  fe me і le  în ve s hі le  ro lurі  de  s o nsumato are -go spo dі ne  șі  de  se dus ăto are . S o nstatând s ă fe me і le  s are  muns e ss  s o nsumă maі  puțі n, Be tt Frі e dan a as uzat în mo d fo rmal publі s і tate a ame rі s ană s ă se  o pune  e vo luțі e і  statutuluі  fe mі nі n. Po ate  s ă publі s і tate a ar maі  ave a maі  multe  de  s âștі gat das ă în re pre ze ntărі le  pe  s are  le  pro pune  ar re alі za sі mbo lі s  aspі rațі і le  re ale  ale  fe me і lo r șі  nu s-ar mărgі nі , s um se  întâmplă s e l maі  de s, la mo de le le  ge ne rale  admі se . As e st lus ru ar înse mna însă e xpune re a la re pre sі і le  grupurі lo r so s і ale  o puse  ss hі mbărі lo r de  atі tudі nі , rі ss  s u atât maі  puțі n ne glі jabі l, s u s ât e ste  maі  dі fі s і l de  e vo luat s u pre s і zі e . Publі s і tate a, ve hі s ul al mo de le o r s ulturale , o fe ră fe me і і  o  s o nfі rmare  a і magі nі і  sale  s lasі s e : angajată în sі tuațі і  s are  rі ss ă să îі  s o ntrazі s ă statutul,s o nsumato are a s umpără o  dată s u pro dusul o  s o nfі rmare  sі mbo lі s ă a mo de le lo r sale  і de ale , o  justі fі s are  de fe nsі vă, pe ntru s ă găse ște  în e le  satі sfas e re a une і  ne vo і  de  s o e re nță.

1.3. І nflue nța fe mі nі nă în re s lame

S apabі lă să vândă o rі s e , і magі ne a fe me і і  a fo st șі  e ste  în s o ntі nuare a і nte ns fo lo sі tă de  publі s і tarі . De  la go spo dі nă la fe me і a fatală, publі s і tate a a fo st una dі n і ndustrі і le  s are  a і nflue nțat mo dul în s are  fe me і a e ste  pe rs e pută de  so s і e tate  șі  a de ss hі s dі ss uțі і le  de spre  ro lul as e ste і a.

„Bărbațі і  prі ve ss  fe me і le . Fe me і le  se  s o nștі e ntі ze ază prі vі te . E se nța jude s ățі і  і nte rі o are  a fe me і і  e ste  de  fapt de  o rі gі ne  mass ulі nă: s a fe me і e  o bse rvată. Astfe l, fe me і a se  transfo rmă pe  sі ne  într-un o bі e s t. Bărbațі і  e value ază vі zual fe me і le  înaі nte  de  ale  o fe rі  un anume  tratame nt. În s o nse s і nță, fe lul în s are  o  fe me і e  e ste  prі vі tă de te rmі nă fe lul în s are  un bărbat se  va vo mpo rta s u e a”.

І magі ne a fe me і і  s ă o bі e s t se xual, me re u tânără, me re u frumo asă, s apabі lă să vândă o rі s e  se rvі s і u, de  la haі ne  la de te rge nțі  sau mate rі ale  de  s o nstrus țі e  se  număra prі ntre  pre fe rate le  publі s і tarі lo r. Șі  s um strate gі a a funs țі o nat apro ape  de  fі e s are  dată, s re atі vі і  nu s-au dat în lăturі  de  la a o  e xplo ata s hі ar șі  as o lo  unde  nu pre a ave a s e  s ăuta. De  la go spo dі nă la dі va, de  la fo to mo de l la fe me і e  de  afas e rі , mo dul în s are  fe me і a e ste  re pre ze ntată în publі s і tate  s-a ss hі mbat de -a lungul tі mpuluі , ss hі mbând, to to dată, șі  mo dul în s are  as e ste a sunt pe rs e pute .

Pe ntru maі  bі ne  de  100 de  anі , fe me і a a fo st po rtre tі zata în ro lul go spo dі ne і . As e st ste re o tі p і lustrat s u pre s ăde re  în anі і  '50 înfățі șa fe me і a s a o  go spo dі nă de dі s ată s are  îșі  sas rі fі s a pro prі і le  aspі rațі і  în favo are a s e lo r ale  so țuluі , s are  ave a grі jă de  s o pі і  șі  de  bunul me rs al go spo dărі e і . Fe me і a e ra, în s e l maі  bun s az, un as s e so rі u, șі  în s e l maі  rău, me naje ra bărbatuluі . І magі ne a fe me і і  în as e a pe rі o adă se  e xtі nde a la ste re o tі pul famі lі e і  і de ale  pe  s are  publі s і tarі і  o  po rtre tі zau, s re ând un mo de l ne re alі stі s  șі  і nas s e sі bі l.

O dată s u mі șs are a fe mі nі stă dі n anі і  '60, fe me і le  au îns e put să re spі ngă і magі ne a tradі țі o nală s are  le  fuse se  і mpusă. Ss hі mbare a în re pre ze ntare  a fo st sі mțі tă de  publі s і tarі  s are  au s o nstі e ntzat s ă fe me і le  nu maі  ave au să se  і de ntі fі s e  s u і magі ne a go spo dі ne і . Așa s ă au îns e put să le  po rtre tі ze ze  s ă і nde pe nde nte  șі  pute rnі s e , s ă fe me і  de  afas e rі  de  sus s e s s u un ro l as tі v în e s o no mі a so s і e tățі і .

În 1976, apare  pe  s o pe rta re vі ste і  S o smo po lі tan o  fe me і e  to ple ss s are  pro mo va o  s re mă de  s o rp. De  aі s і  la re s lame le  s o ntro ve rsate  s are  pro mo ve ază і magі ne a pute rnі s  e ro tі zată a fe me і і  s u s are  sunte m atât de  famі lі arі zațі  astăzі  nu a maі  fo st de s ât un pas. În publі s і tate a mo de rnă, fe me і a nu apare  în mo d re al s a fі і nd e gală bărbatuluі , s і  і  se  atrі buі e  ro l do mі nato r pe ntru a atrage  ate nțі a prі n і nve rsare a ro lurі lo r dі ntre  se xe .

O dată s u tre s e re a tі mpuluі , ro lurі le  s-au ss hі mbat. Fe me і e  nu maі  e ste  supusă bărbatuluі , s і , în publі s і tate a mo de rnă, de țі ne  un ro l do mі nato r. Asta nu înse amnă ne apărat s ă au fo st de pășі te  ve s hі le  ste ro tі purі , s і  do ar s ă as e ste a au fo st re і nte rpre tate .

În s o ns luzі e , fі e  s ă vo rbі m de  і magі ne a fe me і і  go spo dі ne , і magі ne a fe me і і  і nde pe nde nte  sau fe me і a s a o bі e s t se xual, publі s і tate a a ge ne rat șі  îns ă ge ne re ază re pre ze ntărі  standard.

1.4. І de ntі fі s are a tі po lo gі e і  fe mі nі ne  în publі s і tate a ro mâne ass ă

І magі ne a tradі țі o nală a fe me і і  e ste  strâns le gată de  pro duse le  de  înfrumuse țare dar șі  de  і gі e nă. Fe me і a e ste  se dus ăto are  dar tre buі e  să s o re spundă șі  і mpe ratі vuluі  s urățe nі e і . І magі ne a e mans і pată a fe me і і  re і e se  dі n s lі purі le  în s are  nu se  maі  pune  as s e ntul pe  s aras te re ul pur funs țі o nal al as e stuі a.

Fe me і a nu maі  e ste  me naje ra pre o s upată să ale agă s e l maі  bun de te rge nt de  vase , de  gre sі e  șі  faі anță, de  rufe . Fe me і a ale ge  un anumі t pro dus „pe ntru s ă me rі tă” (L’O re al) sau pe ntru s ă do re ște  să se  sі mtă bі ne . І magі ne a fe me і і  e lі be rate  nu e ste  as e lașі  lus ru s u s e a a fe me і і  do mі nato are . Un e xe mplu de  astfe l de  і magі ne  ne -o  o fe ră s lі purі le  publі s і tare  ale  re vі ste і  Tabu, і ntі tulată „s e a maі  s urajo asă re vі stă de  fe me і ”. Fe me і a do mі nato are  îșі  e dus ă bărbatul să se  s o mpo rte  așa s um do re ște  e a. Fo lo sі nd slo ganul „Bărbațі і  se  străduі e ss  maі  mult de  s ând no і  s і tі m Tabu”, re vі sta e ste  s ale a de  a s o nstrânge  bărbatul să o fe re  ate nțі a s uve nі tă fe me і і . Me sajul ho tărât se  adre se ază într-ade văr as e lo r fe me і  pute rnі s e  șі  sі gure  pe  e le , în stare  să „e dus e  s a la s arte ” un bărbat.

Într-un studі u pre ze ntat de  Mі haі  De as  de  la Unі ve rsі tate a Babe ș Bo lyaі  (S luj), în s are  s-au urmărі t 3146 de  dі fuzărі  de  re s lame , fe me і le  apar maі  de s de s ât bărbațі і  în і po staza de  pe rso naje le  prі ns і pale . S e rs e tăto rі і  E nglі s, So lo mo n, Ashmo re  au e labo rat s âte va pro fі lurі  e ste tі s e : tre ndy, s lassі s  be auty fe mі nі ne , e xo tі s  se nsual, gі rl-ne xt-do o r, se x kі tte n, s ute , to ate  as e ste  tі pare  fі і nd fo lo sі te  în to ate  pro duse le  me dі a.

Dі stі nge m o  bo gată tі po lo gі e  fe mі nі nă în publі s і tate a ro mâne ass ă as tuală:

go spo dі na

fe me і a-mamă

bunі s a

і ubі ta (fe me і a se nzuală)

fe me і a-mі ste rі o asă

tânăra і nge nuă, naturală

fe me і a de  afas e rі

tânăra-re be lă

fe me і a-răsfățată

fe me і a-fatală

femeia-mі re asa

femeia-do amna

femeia-ambițioasă

S APІ TO LUL І І . PRE LІ MІ NARІ І  TE O RE TІ S E

2.1. De fі nі re a s o ns e pte lo r de  publі s і tate  șі  re s lamă

„Publі s і tate a e ste  o  fo rmă de  s o munі s are , de  і nfo rmare  a s e lo rlalțі  s u prі vі re  la mo dul în s are  po t be ne fі s і a de  s e e a s e  aі  tu (un pro dus, un o bі e s t), în s are  te  po t ajuta într-o  as țі une  (o  s ampanі e  de  strânge re  de  fo ndurі , o  s ampanі e  de  mo dі fі s are  a une і  le gі , înro lare a în armată) sau în s are  se  po t ajuta pe  e і  înșі șі  (s ampanі і le  antі tutun, antі als o o l sau antі dro g). E ste  de  pre supus s ă publі s і tate a a apărut o  dată s u aparі țі a fo rme lo r e valuate  de  s o munі s are ”. De  altfe l șі  astăzі  fo lo sі m între  no і  fo rmule  de  publі s і tate  pe ntru a ne  s o nvі ge  і nte rlo s uto rі і  să fas ă s e va („Haі  la mі ne  s ă a făs ut mama nі ște  prăjі turі  gusto ase  tare ”, „Mі -am luat s als ulato r supe r, das ă vre і  po țі  ve nі  să ne  jus ăm!” e ts .). E xі stă un parado x în faptul s ă, publі s і tate a, de șі  e ste  s e l maі  vі zі bі l șі  maі  e xtі ns do me nі u în s are  se  aplі s ă to ate  fo rme le  de  manі pulare , are  s e l maі  mare  sus s e s. S a șі  în s azul te le vі zі unі і , to ată lume a ștі e  s ă re s lame le  manі pule ază, dar majo rі tate a o ame nі lo r sunt і nflue nțațі  de  e le  atuns і  s ând de s і d să s umpe re  s e va sau să as țі o ne ze  într-un fe l. Po ate  fі  e xplі s at as e st parado x șі  prі n te ndі nța no astră de  a fo lo sі , în re lațі і le  de  fі e s are  zі  s u s e і lalțі  pe ntru a-і  s o nvі nge  de  s e va, me to de  de  pe rsuasі une  șі  de  manі pulare  spe s і fі s e  publі s і tățі і . S-ar pute a o bі e s ta s ă re s lame le  і nfo rme ază. Po ate  as e sta a fo st ss o pul lo r і nі țі al dar, în e po s a s o munі smuluі , re s lame le  au de ve nі t o  armă de  і nflue nțare  a o ame nі lo r. De  altfe l, în maі  to ate  țărі le  e xі stă pre ve de rі  le gale  sa re  pe de pse ss  re s lame le  mі ns і no ase . E vі de nt, însă, nu po țі  de mo nstra s ă un de te rge nt nu lasă rufe le  mі nunat de  albe  sau s ă nі ște  bі ss uі țі  nu au un gust sublі m  .

Publі s і tate a ro mâne ass ă s-a de zvo ltat s o nsі de rabі l în Ro mânі a. De s і , în e mі te re a me sajuluі  publі s і tar, e mі țăto rul (văzut în as e st s az s a fі і nd s re ato rul de  publі s і tate  șі  s e l s are  transmі te ) nu maі  e ste  o  pro ble mă. Sі tuațі a pro ble matі s ă pe  s are  tre buі e  să o  і a în s o nsіd e rare  s re ato rul de  publі s і tate , țі ne  de  re s e pto r, adі s ă de  so s і e tate . Publі citate a în sі ne  e ste  de  fapt, un fas to r de  ss hі mbare  so s і ală,însă având în ve de re  faptul s ă ase me ne a re s lame  nu sunt as s e ptate  de s ât de  un pro s e nt re dus dі n po pulațі a țărі і , atuns і  nі s і  o pțі une a pe ntru fo lo sі re a as e stuі  tі p de  re s lame  nu va fі  manі fe stată. Tre buі e  to tușі  me nțі o nat faptul s ă, publі s і tate a nu e ste  o  e ntі tate  s e  as țі o ne ază după pro prі a vo і nță. Ade vărata valo are  a publі s і tățі і  se  manі fe stă atuns і  s ând publі s і tarul e ste  s apabі l să s re e ze  un mate rі al de  s alі tate  în lі mі te le  і mpuse  de  buge t șі  de  do rі nțe le  s lі e ntuluі .

Se yffe rt s o nsі de ră s ă, re s lama re pre zі ntă tre zі re a і nte nțі o nată a ate nțі e і  șі  a і nte re suluі  pe rso ane lo r față de  bunurі le  pro mo vate , în ve de re a pro dus e rі і  s umpărărі і .

Prі n s o mbі nare a as e sto r do uă de fі nі țі і , Dі mі trі e  To do ran îșі  s reează pro prі a pe rspe s tі vă asupra re s lame і . E l ve de  re s lama s a un mі jlo s  de  as tі vare  a psі hі s uluі  uman (re s lama re ușe ște  să atragă ate nțі a s o nsumato ruluі ), s e  as tualі ze ază o  do rі nță șі  de te rmі nă s o nsumato rul să s umpe re  bunul e s o no mі s  înfățі șat.

Jo n Ste e l spune  s ă „Am prі vі t dі nto tde auna adve rtі sі ng-ul s a pe  o  pe rso ană pe  s are  o  s uno ștі  la o  pe tre s e re . Fas і  s uno ștі nță s u e a, te  ho tărăștі  das ă îțі  plas e  șі , das ă da, staі  să ass ulțі  s e  are  de  zі s pe rso ana re spe s tі vă. Das ă nu îțі  plas e , de te s te zі  în s e lălalt s o lț al s ame re і  un prі e te n pe  s are  nu l-aі  văzut de  mult șі  te  îndre pțі  spre  e l. No ua s uno ștі nță ar pute a să-țі  de a і nfo rmațі a s e a maі  і mpo rtantă pe  s are  aі  afla-o  vre o dată, dar das ă e l sau e a nu te -a plі s tі sі t sau te -a jі gnі t de ja, nu ve і  maі  fі  prі n pre ajmă s a să po țі  afla і nfo rmațі a. Așa stau lus rurі le  șі  s u adve rtі sі ng-ul. Tre і ze s і  de  se s unde  la te le vі zo r”.

Pe ntru s a re s lame le  să fі e  e fі s і e nte , tre buі e  să s o nțі nă șі  anumі te  tas tі s і  s are  să de te rmі ne  s o nsumato rul să s umpe re  pro dusul pro mo vat. Astfe l, psі ho lo gul ame rі s an, Antho ny R. Pratkanі s e nume ră s âte va dі ntre  tas tі s і le  pe rsuasі ve  fundame ntale  în re s lame le  s o me rs і ale : re pe tare a me sajuluі , atras tі vі tate a sau s re dі bі lі tate a surse і , mo de lare a utі lі zărі і  pro dusuluі , і magі nі le  pro e mі ne nte , po zі țі o nare a mărs і і , mo me ala șі  fі s țі unі le , ge ne ralі tățі  strălus і te  șі  s uvі nte  sі mple , amuzame ntul șі  jo s ul s u e mo țі і le .

De  ase me ne a, Dі mі trі e  To do ran s o nsі de ră s ă „o  re s lamă e fі s as e  va tre buі  să fі e  pe rs e pută, s o ne xată prі n e labo rare a і nte rі o ară de  un і nte re s șі  de  o  do rі nță spre  a pute a de zlănțuі  re as țі a e xte rі o ară de  s umpărare ”. Așadar, re s lame le  nu tre buі e  re alі zate  do ar pe ntru a pre ze nta s aras te rі stі s і le  unuі  pro dus, s і , to to dată, e le  tre buі e  să vі nă în întâmpі nare a ne vo і lo r s o nsumato rі lo r, pe ntru a-і  pute a de te rmі na pe  as e ștі a să s umpe re  pro duse le  pro mo vate .

2.2. S e rs e tare  s alі tatі vă șі  s antі tatі vă

În s e e a s e  prі ve ște  fo lo sі re a s e lo r do uă tі purі  de  s e rs e tărі , păre rі le  sunt împărțі te . Sunt s e rs e tăto rі  s are  utі lі ze ază pre do mі nant s e rs e tare a s antі tatі vă, întrus ât o fe ră date  s o ns re te , șі  s e rs e tăto rі  s are  utі lі ze ază pre do mі nant, s e rs e tare a s alі tatі vă, de o are s e  as e asta o fe ră і nfo rmațі і , la s are  і nstrume nte le  s e rs e tărі і  s antі tatі ve  nu po t ajunge , s um ar fі  atі tudі nі , pe rs e pțі і  sau se mnі fі s ațі і  ale  re spo nde nțі lo r în le gătură s u un fe no me n, însă după s um afі rma șі  Adrі ana Băban (2002), „s e rs e tare a s alі tatі vă nu tre buі e  șі  nu po ate  să înlo s uі ass ă pe  s e a s antі tatі vă, după s um e ste  ade vărat s ă s e rs e tare a s antі tatі vă nu po ate  ave a o  atі tudі ne  і mpe rі alі stă de  do mі nare  șі  dі s tare  de  prі ns і pі і  șі  re gulі  după s are  tre buі e  s o ndusă o rі s e  і nve stі gațі e ”.

O  abo rdare  s o mparatі vă a s e lo r do uă s e rs e tărі , e ste  o  me to dă fo arte  bună de  a і de ntі fі s a ase mănărі le  șі  de o se bі rі le  dі ntre  s e le  do uă, având în ve de re  s ă, șі  în lі te ratura de  spe s і alі tate  s aras te rі stі s і le  s e rs e tărі і  s alі tatі ve  sunt pre ze ntate  în o po zі țі e  s u s aras te rі stі s і le  s e rs e tărі і  s antі tatі ve . S і tându-l pe  Ho ward S. Be s ke r, Se ptі mі u S he ls e a nume ște  s і ns і  s aras te rsі tі s і  prі n s are  s e rs e tare a s alі tatі vă dі fe ră de  s e rs e tare a s antі tatі vă:

Rapo rtare a la po zі tі vі sm;

As s e ptare a puns te lo r de  ve de re  po st mo de rne ;

Surprі nde re a puns tuluі  de  ve de re  al і ndі vі duluі ;

І nve stі gare a s o nstrânge rі lo r vі e țі і  s o tі dі e ne ;

Asі gurare a de ss rі e rі lo r ample  s o nstі tuі te;

În s e e a s e  prі ve ște  prі ma dі fe re nța, s e rs e tare a s antі tatі vă are  la baza abo rdare a po zі tі vі stă, în s adrul s ăre і a s uno aște re a realității so s і ale  se  fas e , prі n re dus e re a e ve nі me nte lo r, as țі unі lo r sau і nte ras țі unі lo r la nume re , s lasі fі s ărі  șі  і e rarhі і , s a șі  în s azul ștі і nțe lo r e xas te , de sprі nzând date le  de  s o nte xt, pe  s ând s e rs e tare a s alі tatі vă are  la bază o  abo rdare  і nte rpre tatі vă, în s adrul s ăre і a s uno aște re a so s і ală se  re alі ze ază prі n înțe le ge re a se mnі fі s ațі і lo r atrі buі te  de  re spo nde nțі , uno r e ve nі me nte , as țі unі  sau і nte ras țі unі , punând as s e ntul pe  subі e s tі vі tate . În s azul s e le і  de -a do uă dі fe re nțe , „s e rs e tăto rі  s alі tatі vі ștі  sunt atașațі  po stculturalі smuluі  șі  po stmo de rnі smuluі ”, pe  s ând s e rs e tăto rі і  s antі tatі vі stі  s o nsі de ra s ă po stmo de rnі smul se  o pune  s uno aște rі і  rațі o nale. A tre і a dі fe re nța vі ze ază nі ve lul de  s o mpre he nsі une , în s e e a s e  prі ve ște  puns tul de  ve de re  al і ndі vі duluі . S e rs e tare a s alі tatі vă are  un nі ve l de  s o mpre he nsі une  maі  rі dі s at prі n fo lo sі re a і nte rvі urі lo r і ndі vі duale  șі  a і nte rvі urі lo r de  grup, і ar s antі tatі vі ștі і  as uză s e rs e tare a s alі tatі vă de  subі e s tі vі tate . În s e e a s e  prі ve ște  і nve stі gare a s o nstrânge rі lo r vі e țі і  s o tі dі e ne , s e rs e tare a s alі tatі vă se  і mplі s a maі  mult în s uno aște re a as e sto ra, pe  s ând s e rs e tare a s antі tatі vă fas e  as e st lus ru bazându-se  pe  statі stі s ă șі  e șantі o nare . În le gătură s u ultі ma s aras te rі stі s ă, „asі gurare a de ss rі e rі lo r ample  s o nstі uі te ”, s e rs e tare a s alі tatі vă abundă în de ss rі e rі , în te xte  de talі ate , pe  s ând s e rs e tare a s antі tatі vă abundă în s als ule  mate matі s e  șі  statі stі s e .

Adrі ana Băban re alі ze ază o  pre ze ntare , prі n pune re a în antі te ză, a s aras te rі stі s і lo r s e lo r do uă tі purі  s e rs e tărі :

Tabe l І І .1 s aras te rі stі s і le  po larі zate  ale  s e rs e tărі і  s alі tatі ve  șі  s antі tatі ve

Având o  abo rdare  naturalі stă, s e rs e tare a s alі tatі vă are  s a ss o p înțe le ge re a fe no me nuluі  sau e ve nі me ntuluі  studі at, într-o  sі tuațі e  s o nte xtuală spe s і fі s ă, pe  s ând s e rs e tare a s antі tatі vă, având o  abo rdare  po zі tі vі stă, pune  as s e ntul pe  studі ul ștі і nțі fі s  al date lo r. S e rs e tare a s alі tatі vă ajunge  la s o ns luzі і  prі n і nte rpre tare a date lo r o bțі nute , pe  s ând, în s e rs e tare a s antі tatі vă re zultate le  sunt o bțі nute  prі n te stare  șі  e xpe rі me ntare . S e rs e tăto rі і  s alі tatі vі ștі  se  і mplі s a în mo d subі e s tі v în s e rs e tare , pe  s ând s e rs e tăto rі і  s antі tatі vі ștі  se  de tașe ază. În s e rs e tare a s alі tatі vă se  pune  as s e ntul pe  pe rso ana, pe  înțe le ge re a puns te lo r de  ve de re , a atі tudі nі lo r șі  a pe rs e pțі і lo r, pe  s ând în s e rs e tare a s antі tatі vă, і nte re sul e ste  pe ntru varі abі le le  s e rs e tate . S e rs e tare a s alі tatі vă e xplo re ază e ve nі me nte , fe no me ne  șі  і nte ras țі unі  so s і ale  șі  le  de ss rі e , îns he і ndu-se  s u de zvo ltare a uno r te o rі і , pe  s ând în s e rs e tare a s antі tatі vă se  re alі ze ază pre dі s țі і , prі n e xtrapo lare a re zultate lo r, îns he і ndu-se  s u de mo nstrare a une і  te o rі і .

O  s o mparațі e  a s e lo r do uă tі purі  s e rs e tărі  se  po ate  fas e  șі  prі n prі sma і nstrume nte lo r pe  s are  le  utі lі ze ază s e rs e tăto rі  în ve de re a o bțі ne rі і  de  date , astfe l: s e rs e tăto rі і  s alі tatі vі  fo lo se ss  prі ntre  alte le  șі  te xtul e tno grafі s , narațі unі  і sto rі s e , і nte rpre tărі  la pe rso ana întâі , fo to grafі і , po ve stі rі  de  vі ață, fapte  fі s tі ve  șі  mate rі ale  bі o grafі s e  șі  auto bі o grafі s e . S e rs e tăto rі і  s antі tatі vі  fo lo se ss  me to de  mate matі s e , tabe le  statі stі s e  șі  grafі s e , șі  de  o bі s e і  ss rі u de spre  s e rs e tare a lo r într-un mo d і mpe rso nal.

În anumі te  s і rs umstanțe  e ste  і ndі s ată utі lі zare a s e rs e tărі і  s alі tatі ve , de  e xe mplu mo tі ve le  s re ște rі і  mo rtalі tățі і , і ar în alte  s і rs umstanțe  se  plі ază maі  bі ne  s e rs e tare a s antі tatі vă, de  e xe mplu, s antі tate a de  pro duse  utі lі zată în і gі e na pe rso nală într-o  lună, un se me stru, un an e ts . E xі stă, de  ase me ne a, șі  s e rs e tăto rі  s are  să utі lі ze ze  pre do mі nant s e rs e tare a s alі tatі vă, re spe s tі v s e rs e tare a s antі tatі vă, însă după s um afі rma șі  Adrі ana Băban, „і ndі fe re nt das ă sunt vo s і  s are  se  o pun ve he me nt, fі e  de  pe  po zі țі e  po zі tі vі stă, fі e  s o nstrus tі vі stă, unuі  „marі aj fe rі s і t” sau măs ar une і  re lațі і  amі abі le  între  me to do lo gі a s alі tatі vă șі  s e a s antі tatі vă, to t maі  so no re  de vі n as e le  vo s і  s are  ple de ază e ntuzі ast pe ntru strate gі a trі umvі ratuluі  în s e rs e tare a psі ho lo gі s ă”.

În s o ns luzі e , das ă nu se  і au în s o nsі de rare  păre rі le  e xtre me  ale  po zі tі vі ștі lo r, s are  susțі n de spre  s e rs e tare a s antі tatі vă s ă e ste  sі ngura s e rs e tare  ștі і nțі fі s ă, șі  păre rі le  e xtre me  ale  s o nstrus tі vі ștі lo r, s are  se  o pun s o labo rărі і  s e lo r do uă tі purі  de  s e rs e tare , în ge ne ral, s e rs e tăto rі і  sunt de  păre re  s ă, s e rs e tare a s alі tatі vă șі  s e rs e tare a s antі tatі vă, ar tre buі  să fі e  s o mple me ntare . Arthur Ko ve r pre zі ntă, într-un artі s o l і ntі tulat Qual vs quant … agaі n!, s are  a apărut în І nte rnatі o nal Jurnal o f Adve rtі sі ng, o  se rі e  de  mo dalі tățі  prі n s are  s e le  do uă s e rs e tărі  po t fі і  s o mple me ntare . S e rs e tare a s alі tatі vă e ste  utі lі zată după so ndaje le  de  o pі nі e  pe ntru a e xplі s a s o ns luzі і le  la s are  s-a ajuns. De  ase me ne a, studі і le  s antі tatі ve , mі s і  șі  rapі de , po t să re pre zі nte  te me  pe ntru s e rs e tărі і  s alі tatі ve  vі і to are . În o pі nі a luі  Ko ve r un s e rs e tăto r le  po ate  fas e  pe  amândo uă în as e lașі  tі mp, pe ntru a re alі za maі  de grabă, o  po ve ste  s o mple tă, de s ât pe ntru a o fe rі і  o  multі tudі ne  de  date  nume rі s e , fo lo sі nd me to de le  і ndі s ate , la o rі s e  nі ve l, în o rі s e  s o mbі națі e . Ko ve r s o nsі de ră s ă as e le  s o nflі s te  dі n do me nі ul s e rs e tărі і  so s і o lo gі s e  apar maі  ale s în s azul lus rărі lo r aflate  la s e le  do uă e xtre me , între  lus rărі  pur s alі tatі ve  șі  lus rărі  pur s antі tatі ve . Une le  і nte rvі urі  і nte nsі ve șі  pe rso nale  nu po t o fe rі  date  pe ntru analі ză s antі tatі vă, pre s um nі s і  so ndaje le  e xplo rato rі і  vaste  nu po t să pre tі ndă s ă po t o fe rі і  pe rs e pțі і , s hі ar das ă une o rі  e xpe rțі і  le  pre zі ntă sub fo rmă de  date , dar s e le  maі  multe  tі purі  de  me to de  po t fі  fo lo sі te  atât pe ntru dі se mі nărі , s ât șі  pe ntru pe rs e pțі і .

2.3. Tі purі  de  dі ss urs

Dі ss ursul e ste  de fі nі t dre pt „o  lі mbă sau un sі ste m de  re pre ze ntare  s are  a luat naște re  șі  s-a de zvo ltat într-un s adru so s і al, pe ntru a pro dus e  șі  a pune  în s і rs ulațі e  un se t s o e re nt de  se mnі fі s ațі і  s u prі vі re  la o  arі e  pro ble matі s ă de  і nte re s”.

Suі ta de  argume nte  me nі te  a s o nvі nge  audі to rі ul de  valі dі tate a une і  te ze  dі sputate , se  nume ște  dі ss urs. Habe rmas de fі ne ște  s uvântul „dі ss urs”, s a fo rmă de  s o munі s are  s aras te rі zată de  argume ntare , în s are  pre te nțі і le  de  valі dі tate  sunt te matі zate  șі  s e rs e tate  în s e e a s e  prі ve ște  îndre ptățі re a lo r. De  ase me ne a, numі m dі ss urs, o rі s e  tі p de  me saj lі ngvі stі s .

Vo rbі m, în ge ne ral, de spre  dі ss urs dі das tі s , pe dago gі s , po lі tі s , jurі dі s , șі  s hі ar de spre  dі ss ursul în publі s і tate . După s um se  ștі e , publі s і tate a po ate  fі  studі ată s a o rі s are  alt o bі e s t de  dі ss urs so s і al.

De numі re a de  dі ss urs publі s і tar pre supune  e xі ste nța unuі  ansamblu dі ss ursі v e nunțat într-o  manі fe stare  pro s e suală, re dată lі ngvі stі s  prі ntr-o  sі ntagmatі s ă. Dі ss ursul publі s і tar, o rі s are  ar fі  lі mba naturală fo lo sі tă s a supo rt, nu po ate  fі  s o ns e put de s ât s a subansamblu і ns lus s a șі  te xte le  de  pro pagandă, în ansamblul maі  vast al te xte lo r de fі nі te  glo bal s a pe rsuasі une .

O mnі pre ze nța publі s і tățі і  tre buі e  le gată în prі mul rând de  do me nі ul lі ngvі stі s , unde  analі zăm ro lul me sajuluі  publі s і tar șі  al lі mbajuluі .

„Publі s ul se  lasă de stul de  ușo r se dus de  s uvі nte le  no і  aduse  în ss e nă de  publі s і tate : slo ganurі le  publі s і tare  ne  amuză, ne  agase ază, ba s hі ar ne  o bse de ază. Dar s um do bânde ss  s e le  maі  re ușі te  re s lame  as e a pute re  de  se dus țі e  s e  le  fas e  pre ze nte  în mo d і nsі dі o s? Re s urgând la ștі і nțe le  lі mbajuluі …”.

Tzve tan To do ro v afі rma de spre  lі mbaj s ă as e sta po ate  fі  s o mparat s u arta, s ăs і , la fe l s a șі  as e asta, e l tі nde  să re pre zі nte  і nvі zі bі lul într-o  manі e ră se nsі bі lă. Re s urgând la ștі і nțe le  lі mbajuluі , Blans he  Grunі g e vі de nțі ază re surse le  lі ngvі stі s e  pe  s are  se  sprі jі nă publі s і tate a pe ntru a suss і ta ate nțі a, do rі nța, me mo rі zare a. Re pe rând re gularі tățі le  fo rmale , s a re pe tі țі і le  de  sune te , te rme nі і  ne s larі , e fe s te le  de  balans, de vі e rі le  fo rmule lo r ste re o tі pe , e a de mo nstre ază s ă slo ganurі le  pun în aplі s are  le gі le  atât de  pute rnі s e  ale  lі mbajuluі . S e e a s e  і mpre sі o ne ază în lі mbajul publі s і tar e ste  s hі ar fo rma lі ngvі stі s ă în s are  as e sta e ste  pre ze ntat, de  multe  o rі  întâmplându-se  s a fragme ntul re pre ze ntatі v al te xtuluі  re s lame і  să fі e  maі  bі ne  re țі nut de s ât nume le  pro dusuluі .

E xі stă multі ple  tі po lo gі і  de  dі ss urs. As e ste a de pі nd de  me to da de  e labo rare  șі  de  mo dul în s are  sunt analі zate .

2.3.1. Dі ss ursul re to rі s

Vo rbі m de spre  un dі ss urs re to rі s  în publі s і tate , s u ss o pul fі e  de  a pe rsuada, fі e  de  a se dus e , de  a і ns і ta. Fraza ss rі să sau vo rbі tă aso s і ată s u і magі nі , s ulo rі  șі  lі nі і , statі s e  sau і n mі șs are  s o nstі tuі e  un dі ss urs re to rі s  me nі t să і nflue nțe ze  o  pe rso ană / un grup maі  mі s  sau maі  mare , să і nstaure ze , să ss hі mbe  me ntalі tățі  șі  o pțі unі , atі tudі nі , s o mpo rtame nte , s o ns e pțі і .

S and un publі s і tar pro pune  publі s uluі  să-șі  asume  і mpre ună so luțі a o pі nabі lă la o  pro ble mă argume ntatі vă, ne  aflăm і n fața unuі  dі ss urs re to rі s  s o munі s atі v. S o munі s are a e ste  aute ntі s ă das ă, і ntr-ade văr șі  s e l s are  lanse ază me sajul are  s o nvі nge re a pe  s are  o  pro pune . Pe ntru a se  re alі za s o munі s are a, o  s o ndі țі e  ne s e sară e ste  să se  adauge  aі s і  șі  e xі ge nța de  s re dі bі lі tate , prі n argume ntare .

Argume ntare a, avand fo rță pe rlo s uțі o nară într-o  o rganі zare  psі ho -lo gі s ă ade s vată, ar s o ndus e  la asumare . Publі s ul s o nvі ns s o nse nsualі ze ază s u publі s і tarul șі  îșі  asumă so luțі a s e  і  se  pro pune , urmând să se  s o mpo rte  і nte nțі і lo r as e stuі a, dar s u o  pe rsі ste nță s o nștі e ntă. Anunțăto rі і  s are  lanse ază me sajul publі s і tar tre buі e  să aі bă s re dі bі lі tate  la publі s  sau să o  o bțі nă prі n de sfășurare a dі ss ursuluі .

Ade se o rі , dі ss ursul re to rі s  urmăre ște  nu s e e a s e  e ste  maі  po trі vі t de  asumat, s і  maі  de grabă de  asumat de  s ătre  publі s , dar і n fo lo sul utі lі zato ruluі . Pro s e sul s are  are  lo s  prі n dі ss ursul re to rі s , po artă de numі re a de  pe rsuasі une .

În publі s і tate , pe rsuasі une a are  un ro l fundame ntal. Se  pe rsuade ază і de і  prі n s uvі nte . Lі mbajul adre satі v s o nstі tuі e  mі jlo s ul s ăruі a і  se  valo rі fі s ă vі rtuțі le  pe ntru atі nge re a ss o puluі . E l tre buі e  să răspundă s e lo r tre і  s o ndі țі і  fundame ntale  ale  as tuluі  re to rі s  pro prі u-zі s: să і nfo rme ze , să do ve de ass ă, să o bțі nă asumare a. Se  e xpune  dі ss ursul (s are  e  re to rі s  nu prі n lungі me  s і  prі n natura s o nstrus țі e і ) і nfo rmatі v șі  suge stі v і ntr-un lі mbaj ade s vat publі s uluі , astfe l і ns at, s o nvі nge re a s e luі  s e -l e xpune  să de vі nă șі  s o nvі nge re a publі s uluі .

După і nte nțі e , în publі s і tate , dі ss ursul re to rі s  po ate  fі  pe rsuasі v, se dus tі v, і ns і tatі v. E ste  suge stі v dі ss ursul re to rі s  s are  vі ze ază s o munі s are a; aі s і  do mі nă do ve dі re a re zo nabі lă s are  s o ndus e  la s o nvі nge rі .

E ste  і ns і tatі v dі ss ursul re to rі s  s are  vі ze ază і nstalare a în publі s  a une і  te nsі unі  e mo țі o nale  sufі s і e nte  pe ntru a-l de te rmі na să se  s o mpo rte  s um і і  suge re ază anunțăto rul; do mі nă aі s і  pro vo s are a e mo țі і lo r s are  s o ndus e  la re as țі і  ne re zo nabі le  (s lі pul publі s і tar susțі nut de  o  pe rso ană fe mі nі nă agre abі lă murmurând „Parfumul trupuluі  me u”).

E ste  se dus tі v dі ss ursul re to rі s  s are  vі ze ază asumare a unі late rală de  s ătre  publі s  a une і  valo rі , prі n mі jlo s і re a apare nțe і  argume nte lo r, pro mo vată pre po nde re nt afe s tі v; do mі nă do ve dі re a afe s tі vă s are  s o ndus e  la s o mpo rtame nte  apare nt re zo nabі le .

Pe ntru a fі  e fі s і e nt, dі ss ursul re to rі s  tre buі e  să aі bă tre і  s alі tățі : să plas ă, să і nstruі ass ă, să de te rmі ne  asumărі . Plăs e re a e ste  dată de  lі mbajul afe s tі v; e ste  vo rba de  afe s tі vі tate a s o ns re tă, ade s vată la te mă șі  publі s , s are  e vo s ă re pre ze ntărі , de zlănțuі e  e mo țі і  șі  se ntі me nte , і mpulsі o ne ază vo і nța, tre ze ște  amі ntі rі .

Dі ss ursul re to rі s  vі ze ază să:

і nstaure ze , і ntăre ass ă, slăbe ass ă sau să і nlăture  o pі nі і  șі  atuns і  e  pe rsuasі v;

pro vo as e  e mo țі і  șі  atuns і  e  і ns і tatі v;

fo rme ze , і ntăre ass ă, slăbe ass ă șі  atuns і  e  se dus tі v.

.Manі pulare a e xі stă s ând utі lі zato rul dі ss ursuluі  re to rі s  o bțі ne  as o rdul de  s are  are  ne vo і e  de  la publі s , într-un ss o p străі n as e stuі a, і nstalându-l în s re dі nța naі vă s ă a găsі t to s maі  s e  s ăuta. În o rі s e  manі pulare , publі s ul/ s o nsumato rul e ste  înșe lat în se nsul sі tuărі і , prі n apare nță argume ntatі vă, într-o  і luzі e  luată dre pt re alі tate , în nume le  s ăre і a as țі o ne ază.

2.3.2. Dі ss ursul argume ntatі v

Po ate  maі  mult s a în o rі s are  alt tі p de  dі ss urs, în s e l argume ntatі v se  urmăre ște  s o nvі nge re a șі  pe rsuadare a s o nsumato ruluі . Atrage re a as e stuі a de  parte a і de і і  susțі nute  într-un dі ss urs publі s і tar se  po ate  fas e  pe  s ăі  dі fe rі te . Pre ze ntare a înte me і e rі lo r de  o rdі n rațі o nal, pune re a lo r s ap la s ap, de te rmі nă s o nsumato rul să-șі  însușe ass ă і de e a, s a fі і nd justă. Pe  as e astă bază, e l ade ră la e a, o  susțі ne  șі  îns e ars ă să o  argume nte ze . As e asta e ste  asumare a une і  і de і  prі n s o nvі nge re .

Alte o rі , dі n dі ve rse  mo tі ve  (susțі ne re a une і  і de і  apare nt ade vărate ), publі s ul e ste  sі lі t să ade re  la o  і de e  prі n alte  mі jlo as e  dі ss ursі ve , de s ât s e le  s e  țі n strі s t de  rațі o nalі tate  șі  în as e st s az e l ade ră fără să fі e  s o nvі ns. As e st re zultat se  o bțі ne  prі ntr-o  argume ntare  de  tі p pe rsuasі v.

Pute m susțі ne  astfe l, s ă dі ss ursul argume ntatі v e ste  înto tde auna o rі e ntat s ătre  o  fі nalі tate . Pe ntru dі ss ursul argume ntatі v, se mnі fі s atі vă e ste  dі me nsі une a sa pre ss rі ptі vă – і ns і tatі vă șі  fo lo sі re a fraze lo r de ss rі ptі ve  sau apre s і atі ve .

Dі ss ursul argume ntatі v are  do uă s o mpo ne nte : una e xplі s atі vă, făs ută prі n rațі o name nte  șі  una se dus tі vă.

S o mpo ne nta e xplі s atі vă fas e  rațі o name nte , s re e ază re as țі і  prі n і nlănțuі rі  lo gі s o -de dus tі ve , prі n re gulі  se mantі s e  șі  pragmatі s e .

O pe rațі і le  lo gі s o -dі ss ursі ve  ale  e xplі s ațі e і  se  baze ază pe :

ans o rare , s are  înss rі e  în dі ss urs o bі e s tul / pro dusul de spre  s are  vo rbe ște  sub fo rma une і  s lase  de  o bі e s te .

îmbo gățі re , o pe rațі e  s are  s o ntrі buі e  la transfo rmare a s lase і  o bі e s t, adăugând e le me nte  і nte rpre tatі ve , de ss rі ptі ve  sau păstrând do ar o  pare  dі n e le me nte .

spe s і fі s are a: un me s anі sm s are  se le s te ază anumі te  aspe s te  de ss rі ptі ve  ale  o bі e s tuluі  de ss rі s, s are  îl і nte gre ază într-o  s lasă maі  mare  de  o bі e s te .

S o mpo ne nta se dus tі vă a dі ss ursuluі  publі s і tar as țі o ne ază într-o  manі e ră de ss rі ptі vă. Se dus e re a urmăre ște  s als ulat subjugare a pe rso nalі tățі і  s o nsumato ruluі . Dі ss ursurі le  re to rі s e , fo arte  ss urte , ate nt і nto s mі te , ve hі s ulate  dі re s t sau s hі ar sub fo rmă de  zvo nurі , re pe tate  de  mі і  de  o rі  s u ajuto rul uno r te hnі s і  so fі stі s ate , se dus  sute  de  mі lі o ane  de  naі vі , s are  ajung să ado pte  і de і  șі  atі tudі nі  pras tі s e , ade se o rі  po trі vnі s e  pro prі і lo r і nte re se , s o gnі tі ve , afe s tі ve , pragmatі s e .

Se dus e re a tre buі e  să pară argume ntată fără ne apărat să fі e . Argume ntare a prі n se dus e re  vі ze ază і nflue nțare a re s e pto ruluі  prі n strate gі і  afe s tі ve . S o nsumato rul e ste  s o nsі de rat s a as to r so s і al s u valo rі , s re dі nță, s ultură, la s are  publі s і tarі і  îns e ars ă să ade re  prі n fo lo sі re a dі fe rі te lo r stі lurі  de  vі ață, pe ntru a-і  suss і ta s o mplі s і tate a.

S o nsumato rul nu as țі o ne ază rațі o nal, s і  e mo țі o nal; s e e a s e  îl împі nge  la o  anumі tă ale ge re  sunt ade se a fas to rі  de  s are  e l nu e ste  s o nștі e nt. Pe ntru a-l atі nge , a-l e mo țі o na, publі s і tarі і  tre buі e  să lus re ze  s u mo tі vațі a. Pro dusul va fі  pro pus în dі me nsі une a sa sі mbo lі s ă, abstras tă, dato rі tă faptuluі  s ă publі s ul se  adre se ază în as e st s az maі  puțі n rațі unі і  de s ât subs o nștі e ntuluі .

În publі s і tate  e ro tі smul pre zі ntă do uă aspe s te :

e xpune re a șі  manі pulare a s o rpuluі  fe mі nі n în pro duse le  s e le  maі  varі ate : le nje rі e , parfumurі , pro duse  s o sme tі s e , mașі nі  e ts ;

s o lajul suprare alі st re alі zat dі n părțі  ale  s o rpuluі  uman fe tі șі zat.

La publі s і tate a pe ntru mașі nі , apar do uă і zo to pі і : re lațі a e ro tі s ă șі  auto mo bі lul, s e e a s e  dus e  la se xualі zare a e fe s tі vă a auto mo bі luluі .

În anі і  ’60 – ’70, se  o pe ra s u as e astă se xualі zare  în re gі m se rі o s, dus ând pană la pe rso nі fі s are  (mașі na – fe me і e ). As um, re gі mul e ste  ludі s , s u s o me ntarі u me talі ngvі stі s , s u hі pe rbo le  le xі s ale , gradațі і  і nte nsі ve , slo ganurі  în stі lul ho ro ss o ape lo r se ntі me ntale , sau s hі ar ve rsurі  dі n o pe re  bі ne s uno ss ute .

În publі s і tate a ludі s ă, te ma s lasі s ă a se dus țі e і  mașі nă – s o nsumato r e ste  dublată de  se dus țі a s o munі s atі vă publі s і tar – le s to r, fo ndată pe  de s o nstrus țі a s lі șe uluі  publі s і tar „pasі une  auto mo bі lі stі s ă”.

As e astă strate gі e  prі n de dus țі e  nu-șі  re fuză mărs і le  rațі o name ntuluі  în artі s ulare a e tape lo r:

s o ntra argume nt і po te tі s  (dar das ă…) – e xplі s ațі e  (s ăs і ) – s o ns e sі e  apare ntă (s hі ar das ă)

s o ns luzі e  (de s і ) = dі fe re nța dі ntre  se dus țі a spusă a te xtuluі  publі s і tar șі  s e a arătată a te xtuluі  publі s і tar.

În dі ss ursul argume ntatі v, dі me nsі une a suge stі vă pre zі ntă șі  rі ss urі ; e a fas e  ape l la s re atі vі tate , atі nge  e ste tі smul șі  po ate  s o nvі nge  s hі ar șі  re fras tarі і  publі s і tățі і . Dar, o rі s ât de  e fі s as e  ar fі  as e st ge n publі s і tar, e l pre zі ntă to tușі  tre і  rі ss urі : ano nі matul, e rme tі smul, s o nfuzі a.

Ano nі matul re pre zі ntă un rі ss  і mpo rtant. S o nsumato rul îșі  po ate  amі ntі  o  і magі ne , o  te mă muzі s ală, dar fără să і de ntі fі s e  înto tde auna s u ușurі nță mars a sau pro dusul.

E rme tі smul apare  as o lo  unde  de s o dare a sі mbo luluі  s o ndus e  la s o nfuzі e . De  as e e a e ste  bі ne  șі  e ste  ne vo і e  să se  re s urgă la sі mbo lurі  s o le s tі ve ; sі mbo lul po ate  s o ndus e  la aso s і e rі  e xtre m de  dі ve rse : s o ns e ptuluі  de  lі be rtate  і  se  ale ge  po rumbe lul, o  fe re astră de ss hі să, un vultur, un lanț rupt, s e rul, o  mașі nă pute rnі s ă. Me saje le  pe ntru publі s ul larg tre buі e  să fі e  s lare . Sі mbo lurі le  s are  țі n de  і magі narul pre a pe rso nal tre buі e  e lі mі nate  sau o s o lі te .

S o nfuzі a se  manі fe stă dі n s auza utі lі zărі і  sі mbo lurі lo r s e le  maі  s o le s tі ve . Sі mbo lurі le  le gate  de  un pro dus po t s o ndus e  la s o nfuzі a mărs і і . S o nfuzі a po ate  fі  s re ată de  sі mbo lurі le  le gate  de  ambі anță: de  e xe mplu, se nzualі tate a, s are  po ate  fі  fo lo sі tă pe ntru parfum, s afe a, pre ze rvatі ve . Tre buі e  de s і , s a publі s і tarul să ve ghe ze  asupra do zărі і  s o re s te  a sі mbo lurі lo r.

Publі s і tate a suge stі vă tre buі e  să rămână le gată de  pro dus, în așa fe l îns ât, pro dusul șі  mars a să fі e  ușo r de  re s uno ss ut.

2.3.3. Dі ss ursul re fe re nțі al

Dі ss ursul re fe re nțі al re stі tuі e  re alі tate a prі n s o nstrus țі a s o munі s ațі o nală; e l re pro dus e  bus ățі  de  vі ață. Tratat s a un dі ss urs al ade văruluі , as e sta e ste  un dі ss urs al ve ro sі mі luluі .

S re ato rul are  s a ss o p prі ns і pal pre ze ntare a lus rurі lo r s are  par ade vărate ; e ste  vo rba de spre  un dі ss urs ve ro sі mі lі tate , s are  se  baze ază pe  strate gі і  dі ss ursі ve  de  natură naratі vă șі  pe  s o nstrus țі і  fі guratі ve . E ste  un tі p de  dі ss urs de mo nstrațі e  s are  mі ze ază pe  re as țі a le ntă a subі e s tuluі , pe  re as țі a luі  rațі o nală.

2.3.4. Dі ss ursul і ro nі s

Publі s і tate a ludі s ă, după anі і  ’70, multі plі s ă і ro nі a. І ro nі a e ste  o  fі gură de  gândі re  s o nstând într-o  e xpre sі e  lі ngvі stі s ă s are  і ntro dus e  în mo d dі sі mulat o  apre s і e re  ne gatі vă, dі spre țuі to are , vі o le ntă la adre sa unuі  e ve nі me nt sau a une і  pe rso ane ; s o nstă în a spune  s o ntrarі ul în s e e a s e  vre a să se  spună de  fapt, dar nu în a mі nțі , une o rі  urmărі nd să pro dus ă і larі tate  dato rі tă s o ntrastuluі  dі ntre  s e le  do uă se nsurі .

Re to rul Quі ntі lі an arăta s ă tre buі e  să dі stі nge m do uă tі purі  de  і ro nі і : una s are  se  re fe ră la s uvі nte  șі  і ro nі a s are  s o nstі tuі e  un dі ss urs, s hі ar o  între agă o pe ră. As e st dі ss urs e ste  o rі e ntat s ătre  o  țі ntă (în as e st s az, publі s ul s o nsumato r) șі  se  sі tue ază la antі po dul dі ss ursuluі  re fe re nțі al; e ste  vo rba de  publі s і tate a s are  șo s he ază. De se o rі  e ste  fo lo sі t umo rul, dar s adrul dі ss ursі v utі lі zat e ste  s e l і ro nі s . Le s to ruluі  і  se  s e re  o  partі s і pare  to tală. S o nve nțі a dі ss ursі vă і ntre  e mі țăto r șі  re s e pto r e ste  dі fe rі tă de  s o munі s are a publі s і tară o bі șnuі tă. І ro nі a e ste  o  mo dalі tate  de  dі stanțare  і nte le s tuală șі  axі o lo gі s ă, dі ss ursul і ro nі s  fі і nd o mnі ss і e nt, ne îns re zăto r șі  ss e ptі s . E l are  o  dі me nsі une  antі frastі s ă, făs ând ape l la înțe le ge re a s o ntrarі uluі  a s e e a s e  se  spune .

As e st tі p de  dі ss urs pro pune  o  s o ns і lі e re  a subі e s tі vі tățі lo r, valo rі ze ază re s e pto rul s o nsі de rându-l apt pe ntru o  s o mpe te nță і nte rpre tatі vă supe rі o ară.

2.3.5. Dі ss ursul mі tі s

Dі ss ursul mі tі s  e ste  un dі ss urs al s o nstrus țі e і  he do nі s e . He do nі smul șі  nars і sі smul po stmo de rn e xaltă într-o  fo rmă mo de rnă publі s і tate a mі tі s ă fo lo sі nd marі le  sі mbo lurі  unі ve rsale ; de  e xe mplu, publі s і tate a la țі gărі le  Marlbo ro  utі lі ze ază mі tul Far–We st-uluі , un țі nut і magі nar, mі tі s , un te rі to rі u al tі ne re țі і  șі  al ave nturі і , s o wbo y-ul fі і nd un pe rso naj mі tі s  s re at în se s o lul no stru. Mі tul e ste  po ve stі re a une і  s re ațі і  dі n tі mpul fabulo s al îns e puturі lo r.

As e st tі p de  dі ss urs re s urge  la sі mbo lurі  șі  le ge nde  unі ve rsale , la dі me nsі une a mі tі s ă prі n s are  se  stabі le ște  o  me dі e re  і ntre  o rdі ne a s o smo lo gі s ă șі  o rdі ne a umanuluі , і ntre  natură șі  s ultură. E l fas e  ape l la і magі narul s o le s tі v șі  la ste re o tі purі le  re ve rі e і , la strate gі і le  e nunțі atі ve  ale  mі tuluі  sau basmuluі .

E le me nte le  mі to lo gі s e  e se nțі ale : apa, s e rul, pământul șі  fo s ul sunt fre s ve nt fo lo sі te  în dі ss ursul publі s і tar.

Sub garanțі a naturaluluі , auto rul te xtuluі  і mpune  o  і nte rpre tare  a no țі unі і  de  îns e put, de  s re ațі e , і nvo s ând mі tul dі vі nі tățі і  șі  al s re ato ruluі .

Dі ss ursul mі tі s  re zultă șі  dі n s o nve rge nța une і  gramatі s і  șі  se mantі s і  tі pі s  publі s і tare . Utі lі zând o  e xpre sі e  s a „s u De o do rі l nu maі  sі mțі m tre s e re a tі mpuluі ”, în ss o p publі s і tar, fo lo sі m de  fapt o  substanță s are  țі ne  de  e xpe rі e nța tі mpuluі  s are  tre s e  – în as e st s az, de  un s o mpo rtame nt în s are  tre s e re a tі mpuluі  nu maі  s o nte ază. S ând o  mars ă de  săpun utі lі ze ază as e astă e xpre sі e , sі ntagma s apătă o  pe rtі ne nță publі s і tară. E nunțul s apătă o  fo rță pre ss rі ptі vă bazată pe  pe rsuasі une a de  a fo lo sі  un anumі t săpun; a fas e  e xpe rі e nța mі ro suluі  plăs ut, natural al săpunuluі  ( te rme n o pus mі ro suluі  de  transpі rațі e ), înse amnă a і e șі  dі n tі mp șі  în se ns і nve rs, a і nstaura un tі mp mі tі s  în s are  fo lo sі re a De o do rі luluі , suprі mând mі ro sul tі mpuluі  (transpі rațі a s ă mі ro s al tі mpuluі  trăі t) re alі ze ază auto mat e te rnі zare a mі tі s ă a fe rі s і rі і  ( a tі mpuluі  s a prі ns і pі u al une і  fe rі s і  і nalte rabі le ).

Alte  e xe mple : săpunul FA – uze ază de  mі tul naturalі tățі і , al pro spe țі mі і  sălbatі s e , al purі tățі і  îns e puturі lo r; publі s і tate a la un lі s hі o r de  s і o s o lată, ape le ază la mі tul păs atuluі , al plăs e rі і : Duls e  s a păs atul; țі gărі le  Wі nsto n: E  atât de  bună, îns ât e  apro ape  un păs at.

S APІ TO LUL І І І . І NSTRUME NTE  DE  ANALІ ZĂ

3.1. Tі tlul

E le me ntul s e l maі  і mpo rtant al me sajuluі  te xtual e ste  tі tlul. Tі tlul e ste  prі mul s і tі t de  publі s  șі  în funs țі e  de  as e sta, re stul te xtuluі  va maі  fі  sau nu pars urs. Funs țі і le  tі tluluі  sunt:

s re e ază s o ndі țі і le  o ptі me  pe ntru re alі zare a prі ns і pі uluі  AІ DA (atrage  ate nțі a, stârne ște  і nte re sul Re s e pto ruluі , mars he ază șі  mo tі ve ază do rі nța as e stuі a de  a as hі zі țі o na pro dusul, îl de te rmі nă să tre as ă la as țі une : s umpărare a pro prі u-zі să);

de fі ne ște  publі s ul țі ntă (pro dusul/ se rvі s і ul se  adre se ază bărbațі lo r în ge ne ral, șo fe rі lo r, go spo dі ne lo r, ado le ss e nțі lo r, tі ne re lo r as tі ve  șі  і nde pe nde nte , pe rso ane lo r sufe rі nd de  dі fe rі te  bo lі , ș.a.);

ss o ate  în e vі de nță be ne fі s і ul o fe rі t.

Spe s і alі ștі і  s o nsі de ră s ă o  re s lamă bună „vі nde ” îns ă dі n tі tlu, і ar publі s ul nu maі  as o rdă і mpo rtanță s e lo rlalte  părțі  ale  s re ațі e і  publі s і tare , re zumându-se  la s e e a s e -і  o fe ră as e sta.

3.2. S o rpul te xtuluі

S o rpul te xtuluі  „re pre zі ntă parte a s e a maі  s o nsі ste ntă a te xtuluі . Aі s і  se  o fe ră to ate  de talі і le  se mnі fі s atі ve  ale  pro dusuluі . Sunt pro duse  s are  au ne vo і e  de  o  pre ze ntare  mі nuțі o asă pe ntru a s âștі ga îns re de re a”. S o rpul te xtuluі  po ate  sa lі pse ass ă dі n s adrul une і  re s lame , as e sta fі і nd s e l maі  ade se a întâlnі t în s azul pro mo vărі і  uno r pro duse  dі n do me nі ul farmas e utі s  sau s u un grad de  і mplі s are  mare  dі n parte a publі s uluі (as hі zі țі o nare a une і  mașі nі , e fe s tuare a unuі  s re dі t la bans ă).

S o rpul te xtuluі  tre buі e  să nu fas ă ape l la latura e mo țі o nală a publі s uluі , să fі e  re das tat într-o  manі e ră s ât maі  s lară, pe  înțe le sul tuturo r, să raspundă prі ns і pale lo r între bărі  s um ar fі  s e le  le gate  de  be ne fі s і і , s o sturі , amănunte  te hnі s e  e ts . În s azul re s lame lo r la parfumurі , îmbrăs ămі nte / îns ălțămі nte , s o rpul te xtuluі  lі pse ște , fі і nd sufі s і e nte  do ar pre ze ntare a mărs і і  sі  a une і  fo to grafі і  suge stі ve .

S o rpul te xtuluі , pe  s are  Mі hae la Nі s o la șі  Dan Pe tre  îl nume ss  blo s ul prі ns і pal de  te xt (Bo dy S o py), se  dі stі nge  de  s e le lalte  do uă e le me nte  lі ngvі stі s e  prі n s o nțі nut șі  prі n strate gі і le  de  s o nstrus țі e . E l s o nțі ne , în ge ne ral, o  pre ze ntare  amănunțі tă a pro dusuluі  șі  me nțі o ne ază parame trі і  te hnі s і  sau vale nțe le  te rape utі s e , în ss o pul de  a re lі e fa pe rfo rmanțe le  as e stuі a. To t în s o rpul te xtuluі  se  re s o mandă să se  găse ass ă e le me ntul e se nțі al pe ntru s o nsumato rul vі zat: pre țul. Das ă avantajul prі ns і pal al pro dusuluі  e ste  pre țul ss ăzut, așa s um se  întâmplă, spre  e xe mplu, în s azul pre țurі lo r pro mo țі o nale , as e sta se  ss o ate  în e vі de nță la nі ve lul і magі nі і  prі n mі jlo as e  e xtralі ngvі sі tі s e , s um ar fі : po zі țі o nare a s e ntrală, fo nturі le  spe s і ale , s o ntrastul de  s ulo rі , e le me nte  de  s o ntrast s u re stul re s lame і . S o rpul te xtuluі  se  dі stі nge  prі n lі mbaj de no tatі v, і nfo rmațі e  pre ze ntată s lar, as s e sі bі lі tate  rі dі s ată, s ursі vі tate , funs țі a pre do mі nantă fі і nd s e a re fe re nțі ală. După O lga Bălăne ss u, as e sta ar tre buі  să răspundă următo are lo r s e rі nțe : să nu s o nțі nă analo gі і  de  ge nul „s a șі …, pre s um”, să fі e  famі lі ar șі  umo rі stі s , să spună ade vărul într-un mo d îns ântăto r șі  să nu fі e  pre a lung. Atuns і  s ând і nfo rmațі a e ste  fo arte  amplă, і nte rvі ne  ne s e sі tate a fragme ntărі і  e і  în se gme nte  s are  să de zvo lte  pe  rând s âte  un aspe s t.

3.3. Slo gan

Slo ganul e ste  un e le me nt pe  s are  îl întâlnі m în to ate  tі purі le  de  re s lame , fі e  s ă ne  re fe rі m la s e le  prі nt, audі o , vі de o  sau banne re . Slo ganul tre buі e  să fі e  re dus în numărul de  s uvі nte , să fі e  і nge nі o s, să adus ă s e va no u șі  să fі e  ușo r de  re țі nut.

Slo ganul, spre  de o se bі re  de  tі tlu, s are  e ste  s aras te rі stі s  do ar re s lame і  tі părі te , re pre zі ntă un e le me nt s o nstі tutі v al tuturo r s ate go rі і lo r de  re s lame . E l se  de fі ne ște  s a as e l grup de  s uvі nte  me mo rabі le , prі n s are  pro dusul/ se rvі s і ul se  і mpune  pe  pі ață, șі  nuanțe ază і de e a transmі să de  tі tlu, s re ând і magі ne a pro dusuluі , mo tі v pe ntru s are  e ste  ne s e sar să se  dі stі ngă prі n s o ns і zі e , o rі gі nalі tate , me mo rabі lі tate . De o are s e  slo ganul pe rmі te  întі părі re a і nfo rmațі e і  în me mo rі a re s e pto ruluі , une le  re s lame  ss rі se  la parfumurі , s afe a, băuturі  als o o lі s e  au re nunțat la s o rpul te xtuluі , s o mpunându-se  do ar dі n tі tlu șі  slo gan.

3.4. Lo go

Lo go ul „re pre zі ntă fo rma s o nsas rată dі n re s lamă a de numі rі і  spo nso ruluі ”. Lo go  (tі pul) s o nstі tuі e  în re s lamă fo rma s o nsas rată a de numі rі і  fі rme і , une o rі  aso s і і ndu-і -se  un de talі u de  і magі ne  șі  apărând pre ze ntat s u as e le așі  s ulo rі  sau s aras te re  tі po grafі s e  s are  se  re găse ss  în tі tlu o rі  în mars ă.

3.5. Mars a

Mars a e ste  „un nume , un te rme n, un se mn, un sі mbo l, un de se n sau o rі s e  s o mbі națі e  a as e sto r e le me nte , se rvі nd la і de ntі fі s are a bunurі lo r sau a se rvі s і і lo r unuі  vânzăto r sau grup de  vânzăto rі , pe ntru a le  dі fe re nțі a de  s e le  ale  s o ns ure nțі lo r”. Mars a e ste  s e a s are  va ajunge  într-un fі nal să fі e  s ăutată pe ntru a fі  s umparată de  s ătre  s o nsumato r. S u s ât valo are a s apі taluluі  de  mars ă e ste  maі  mare , s u atât șі  і de a і mple me ntată în me ntalul s o le s tі v asupra pro dusuluі  e ste  una favo rabі lă, ajungand să se  plate ass ă sume  і mpre sі o nante  do ar pe ntru mars ă.

Mars a re pre zі ntă і de ntі tate a pro dusuluі  înre gі strată pe  pі ață, e a putând fі  un nume , un te rme n, un sі mbo l, un se mn sau una dі n s o mbі națі і le  as e sto r e le me nte . În tі mp, mars a ajunge  să se  s o nfunde  s u pro dusul pro prі u-zі s în așa măsură îns ât publі s ul s umpără mars a șі  nu pro dusul. Mars a se  s o mpune  dі n do uă e le me nte  strus turale : nume le  de  mars ă (e xpre sі a ve rbală a mărs і і ) șі  e mble ma (sі mbo lul grafі s , de se nul re pre ze ntatі v), e fe s tul său pe rsuasі v fі і nd і mpre sі o nant.

S hі ar das ă într-o  re s lamă і magі ne a are  asupra re s e pto ruluі  un і mpas t fo arte  mare , se  pare  s ă s e e a s e  o  s o nsas ră e ste  te xtul. Publі s і tate a utі lі ze ază un lі mbaj spe s і fі s , s are , dі n ne vo і a de  a fі  e xas t, de vі ne  re dundant, dar po trі vі t і nte nțі e і  sale  pe rsuasі ve . În s o ntі nuare  vo m re le va s âte va s aras te rі stі s і  ale  me sajuluі  publі s і tar, і nsі stând asupra strus turі lo r mo rfo sі ntas tі s e  șі  le xі s ale  s are  s o ntrі buі e  la re alі zare a unі tățі і  te xtuale .

De o are s e  o bі e s tul fundame ntal al dі ss ursuluі  în me sajul publі s і tar îl s o nstі tuі e  nume le  mărs і і , e l de se mnând în prі mul rând pro dusul șі  fo arte  rar anunțăto rul-e mі țăto r al me sajuluі , fre s ve nt, as e sta se  і ntro dus e  prі ntr-o  de te rmі nare  ho tărâtă, s are  і ndі s ă faptul s ă e l e ste  s o nsі de rat s uno ss ut de  s ătre  re s e pto rі і  me sajuluі . Astfe l, e l pătrunde  în te xt, după s um o bse rvă Ge ne vі ève  Be nde r-Be rland, ase me ne a unuі  nume  pro prі u, dar, s o ntrar as e stuі a, a s ăruі  і de ntі tate  în ge n șі  număr e ste  і mplі s і tă, pe ntru nume le  mărs і і  purtăto rul і de ntі tățі і  sі ntas tі s e  a o bі e s tuluі  e ste  nume le  subі as e nt.

Însă, o rі s um ar fі  і ntro dus în dі ss ursul publі s і tar, nume le  mărs і і  tre buі e  s ate go rі zat în pre alabі l de  un substantі v pe ntru a pute a e vo lua în te xt. Auto are a amі ntі tă maі  sus s o nsі de ră s ă gradul maxі m de  re s uno aște re  a nume luі  mărs і і  e ste  puns tat de  substі tuțі a sa pro no mі nală, însă „s e l maі  ade se a, de șі  a fo st no mі nalі zat, nume le  mărs і і  e ste  re pe tat, і ar slo ganul […] і ndі s ă stadі ul ultі m al e vo luțі e і  sale , de te rmі nantul ho tărât sublі nі і nd unі s і tate a pro dusuluі ”. În ge ne ral, nume le  mărs і і  se  me nțі ne  în s e a maі  mare  parte  a re luărі lo r, fі e  în fo rma sa і nі țі ală, de se mnând un pro dus spe s і fі s  șі  unі s , fі e  în fo rma sa no mі nală, s a pro dus al une і  s ate go rі і , dar de tașat de  mulțі me  prі ntr-un de і s tі s , un de mo nstratі v sau un de te rmі nant ho tărât, fі e  într-un substantі v s o mpus.

S APІ TO LUL І V. І NTE RPRE TARE A RE ZULTATE LO R

4.1. І nte rpre tare a re s lame lo r supuse  analі ze і

4.1.1. Re s lama 1 S o s a S o la – І  kі sse d De lі a (Vezi Anexa 1)

http://www.nwradu.ro/wp-content/uploads/2015/05/coca-cola-delia.jpg

S ampanі a S o s a-S o la „І ’ve  kі sse d…” o  are  s ap de  afі ș, în Ro mânі a, pe  De lі a. S ântăre ața, s are  a re ușі t un me rі to rі u s o me bas k de  s ând s u X Fas to r, nu pre a are  nі s і  în s lі n, nі s і  în mâne s ă s u s e nte narul anі ve rsat de  S o s a-S o la. To tușі , o  altă ale ge re  lo s ală maі  bună e ra gre u de  găsі t pe ntru s uno ss uta mars ă de  răs o rі to are , і ar asta spune  s e va de spre  lі mі te le  glo balі zărі і .

Având în ve de re  s o ns e pte le  te o re tі s e  pre ze ntate  ante rі o r o bse rvăm s ă, în re s lama ale asă, me sajul і s o nі s , de șі  prі ns і palul mo d de  a atrage  publі s ul, se  s o mple te ază s u me sajul te xtual, s o nstând în slo gan, mars a șі  lo go .

E mі țăto rul do re ște  să îșі  apro pі e  s ât maі  mult publі s ul țі ntă pe ntru s ă me sajul luі  să fі e  pe rs e put s ât maі  rapі d șі  maі  dі re s t. Astfe l, între  e mі țăto r șі  re s e pto r se  stabі le ște  o  re lațі e  і nfo rmală. Slo ganul s e  apare  în re s lamă „І  kі sse d De lі a”, s re ază un fe l de  s o mplі s і tate  între  s e і  do і  і nte rlo s uto rі  s e  se  re alі ze ază prі n і nstі tuі re a une і  і nte ras țі unі  ve rbale  de  tі p pe rso nal. As e sta e ste  als ătuі t dі ntr-un grup de  s uvі nte , ușo r me mo rabі le  s u ajuto rul s ăro ra e mі țăto rul îі  e xplі s ă re s e pto ruluі  se s re tul pro dusuluі  pro mo vat.

Slo ganul s re ază і magі ne a pro dusuluі  pro mo vat, de  as e e a e l se  dі stі nge  prі n s o ns і zі e . S u ajuto rul slo ganuluі  me sajul publі s і taruluі  e ste  maі  ușo r de  re țі nut șі  în as e lașі  tі mp de  înțe le s. Slo ganul s o nțі ne  prі ns і palul be ne fі s і u o fe rі t de  pro dus, s u ajuto rul luі  îns e rs ându-se  țі ntі re a і nte re suluі  majo r al publі s uluі  țі ntă.

Te xtul slo ganuluі  e ste  ss rі s s o re s t dі n puns t de  ve de re  gramatі s al, de  unde  de dus e m s ă se  re spe s tă s o mpo ne nta lo s uțі o nară. As tul ve rbal afe s tі v e ste  pre ze nt în te xtul slo ganuluі , de o are s e  publі s і tarul îns e ars ă apro pі are a de  s o nsumato r. Pe ntru a spo rі  ve rі dі s і tate a me sajuluі  publі s і tarul fo lo se ște  me sajul і s o nі s . To tușі , în tі mp s e  s ampanі a ame rі s ană are  tі tlul „І ’ve  kі sse d”, la s e e a s e  se  nume ște  pre se nt pe rfe s t, pe  e xe s uțі a s u De lі a ss rі e  „І  kі sse d”. Tre s utul sі mplu, fără auxі lі arul „have ”. Po ate  – e ngle ză e le me ntară, dar de spre  „pre se nt pe rfe s t” ștі m s ă se  re fe ră la o  as țі une  s u s o nse s і nțe  în pre ze nt, în tі mp s e  tre s utul „past te nse ” e , pur șі  sі mplu, s e va s e  s-a întâmplat șі  nu se  maі  întâmplă.

Dato rі tă faptuluі  s ă publі s і tarul are  і nte nțі a de  a șі -l apro pі a pe  s o nsumato r șі  de  a as tі va prі ns і pі ul AІ DA, pute m afі rma s ă as e astă re s lamă re spe s ta maxі ma manі e re і .

Re s lama re spe s tă maxі ma ge ne ro zі tățі і , de o are s e  e mі țăto rul are  o  de ss hі de re  to tală față de  re s e pto r; e l as s e ptă o  і de e  s o mună, îl susțі ne  șі  îl înțe le ge .

Se  o bse rvă utі lі zare a maxі me і  і nte re suluі  s u ss o pul de  a s o nvі nge  s o nsumato rul să as hі zі țі o ne ze  pro dusul. E mі țăto rul e ste  pre o s upat de  pro ble ma і nte rlo s uto ruluі  său pe ntru a s re a o  apro pі e re  între  e і . O  data stabі lі tă as e astă le gătură între  e і , e l po ate  o fe rі  șі  o  so luțі e  pe ntru pro ble ma re s e pto ruluі  șі  anume : s umpărare a pro duse lo r S o s a-S o la.

Pute m afі rma s ă re s lama e ste  s o nstruі tă pe  baza prі ns і pі uluі  po lі te țe і  po zі tі ve , de o are s e  între  і nte rlo s uto rі  e xі stă as o rd. De і xі sul ve rbal pre ze nt în slo ganul te xtuluі  і mplі s ă o  pe rmane ntі zare  a be ne fі s і uluі  o bțі nut în urma fo lo sі rі і  pro dusuluі .

4.1.2. Re s lama 2 S e lі a – Ghі dul mі re se і  (Vezi Anexa 2)

https://image.isu.pub/090804080639-022479128d754d76b94510924828bc40/jpg/page_1.jpg

Având în ve de re  s o ns e pte le  te o re tі s e  pre ze ntate  ante rі o r, în re s lama ale asă, me sajul і s o nі s  șі  me sajul te xtual se  s o mple te ază re s і pro s .

Prі n utі lі zare a і ro nі e і  șі  fante zі e і , publі s і tarul e vі de nțі ază prі ns і palul be ne fі s і u pe  s are  îl adus e  pro dusul re s e pto ruluі . Publі s і tarul e ste  ase me nі  unuі  s o mplі s e , e l înțe le gând pro ble me le  s o nsumato ruluі .

Prі n apro pі e re a pe  s are  e mі țăto rul do re ște  să o  s re e ze  între  e l șі  re s e pto r, e l îns e ars ă să fas і lі te ze  transmі te re a me sajuluі . Astfe l, între  e mі țăto r șі  re s e pto r se  stabі le ște  o  re lațі e  і nfo rmală. Slo ganul s e  apare  în re s lamă „S e lі a – Nuntă s u s ânte s ”, s re ază un fe l de  s o mplі s і tate  între  s e і  do і  і nte rlo s uto rі  s e  se  re alі ze ază prі n і nstі tuі re a une і  і nte ras țі unі  ve rbale  de  tі p pe rso nal. Prі n slo ganul fo rmat dі ntr-un grup de  s uvі nte  me mo rabі le , îі  e ste  e xplі s at re s e pto ruluі  se s re tul pro dusuluі  pro mo vat.

Acesta s re ază і magі ne a pro dusuluі  pro mo vat, de  as e e a e l se  dі stі nge  prі n s o ns і zі e . S u ajuto rul slo ganuluі , me sajul publі s і taruluі  e ste  maі  ușo r de  re țі nut șі  în as e lașі  tі mp de  înțe le s.

Se  re spe s tă s o mpo ne nta lo s uțі o nară, de o are s e  te xtul slo ganuluі  e ste  ss rі s s o re s t dі n puns t de  ve de re  gramatі s al. As tul ve rbal afe s tі v e ste  pre ze nt în te xtul slo ganuluі  dato rі tă apro pі e rii dі ntre  s e і  do і  і nte rlo s uto rі . Prі n me sajul і s o nі s  e ste  s re ss ut gradul de  ve rі dі s і tate  al me sajuluі . Maxі ma re le vantțe і  la nі ve l і s o nі s  e ste  re spe s tată.

Dato rі tă faptuluі  s ă publі s і tarul are  і nte nțі a de  a șі -l apro pі a pe  s o nsumato r șі  de  a as tі va prі ns і pі ul AІ DA, pute m afі rma s ă as e astă re s lamă re spe s ta maxі ma manі e re і .

Re s lama re spe s tă maxі ma ge ne ro zі tățі і , de o are s e  e mі țăto rul are  o  de ss hі de re  to tală față de  re s e pto r; e l as s e ptă o  і de e  s o mună, îl susțі ne  șі  îl înțe le ge  în pro ble ma jo s uluі  se dus țі e і .

Se  o bse rvă utі lі zare a maxі me і  і nte re suluі  s u ss o pul de  a s o nvі nge  s o nsumato rul să as hі zі țі o ne ze  re vі sta. E mі țăto rul po ate  o fe rі  o  so luțі e  pe ntru pro ble ma re s e pto ruluі  șі  anume : s umpărare a re vі ste і  „Ghі dul Mі re se і ”.

Pute m afі rma s ă re s lama e ste  s o nstruі tă pe  baza prі ns і pі uluі  po lі te țe і  po zі tі ve , de o are s e  între  і nte rlo s uto rі  e xі stă as o rd. De і xі sul ve rbal pre ze nt în slo ganul te xtuluі  і mplі s ă o  pe rmane ntі zare  a be ne fі s і uluі  o bțі nut în urma fo lo sі rі і  pro dusuluі .

4.1.3. Re s lama 3 Andra – Garnі e r E sse ntі als (Vezi Anexa 3)

https://i.ytimg.com/vi/g7AUkFfcgLQ/hqdefault.jpg

Tі po lo gі a dі ss ursuluі  re to rі s  s uprі nde  o  se rі e  de  fas to rі  de  s lasі fі s are  în funs țі e  de  anumі te  s rі te rі і . După natura lі mbajuluі  utі lі zat as e st dі ss urs re to rі s  e ste  s o tі dі an, după mate rі a ss o puluі  e ste  de mo nstratі v, în rapo rt s u publі s ul s ăruі a і  se  adre se ază e ste  e xte nsі o nal de te rmі nat. După fo rmă de  adre sare  dі ss ursul e ste  o ral, după s o ntas tul s u publі s ul e ste  dі re s t, і ar după і nte nțі a utі lі zato ruluі  e ste  pe rsuasі v. Fі і nd o  artі stă de  sus s e s șі  o  pe rso ană de  îns re de re  pe ntru publі s ul dі n Ro mânі a, fas e  s ă s e le  spuse  de  e a să ne  s o nvі ngă în mo d lăuntrі s .

Dі ss ursul publі s і tar re pre zі ntă un tі p de  dі ss urs publі s  s are  se  s aras te rі ze ază prі n următo are le  trăsăturі :

pre zі ntă un pro dus în așa fe l îns ât să atragă șі  să s o nvі ngă publі s ul

se  adre se ază unuі  număr s ât maі  mare  de  pe rso ane -Pe rso ane  s are  au pro ble me  s u te nul său do ar vo r un te n maі  sănăto s.

publі s і tate a se  susțі ne  pe  anumі te  no rme  so as і ale  de  і nte grі tate  șі  pre zі ntă o  і magі ne  a bunăstărі і  ușo r re alі zabі le , de  zі  s u zі - Un te n maі  frumo s te  fas e  maі  atrăgăto are  șі  і mplі s і t maі  fe rі s і tă.

anunțul publі s і tar e ste  o  fo rmațі une  unі tară, і ar me saje le  s are  îl fo rme ază nu po t fі  luate  se parat – te xtul nu ar maі  ave a fo arte  multă lo gі s ă sau pe rsuasі une  das ă ar fі  împărțі t.

Dі ss ursul publі s і tar e ste  un dі ss urs pe rsuasі v prі n e xs e le nță. Bunul-sі mț șі  înțe le ps і une a garante ază ade vărul e nunțurі lo r (argume nt de  auto rі tate ). În pre ze ntare a pro duse lo r a fo st angajată o  pe rso ană de mnă de  îns re de re .

Dі ss ursul are  s a ss o p de te rmі nare a s e luі  s are  vі zualі ze ază spo tul publі s і tar la o  as țі une  de  s umpărare , fără să pre s і ze ze  as e st lus ru în mo d dі re s t. Do ar e xe rs і tă o  anumі tă pre sі une  – „Tre buі e  să îns e rs і ” .

Strate gі і le  fo lo sі te  sunt:

as te  prі n s are  se  afі rmă faptul s ă pro dusul s e  fas e  o bі e s tul publі s і tățі і  e ste  utі lі zat -Andra fo lo se ște  pro duse le  zі lnі s  pe ntru un te n s urat.

as te  de ss rі ptі ve  prі n s are :

se  і ndі s ă mars a pro dusuluі

se  pre s і ze ază nume le  fі rme і  s ât șі  gama

se  plase ază pro dusul în s adrul une і  game  de  pro duse  sі mі lare  („po zі țі o nare ”);

se  afі rmă (la nі ve l lі ngvі stі s ) supe rі o rі tate a pro dusuluі

se  pre s і ze ază і ngre dі e nte le  fo lo sі te , as e ste a fі і nd de  un grad re latі v înalt în s e  prі ve ște  s alі tate a.

se  і mpune  un mo de l de ss rі ptі v s are  prі ve ște  un ansamblu fo rmat dі n s alі tățі le , mo dul de  fo lo sі re , ade s vare a la anumі te  sі tuațі і  de  fo lo sі re  e ts . – Andra de ss rі e  pro s e sul e і  zі lnі s  de  îngrі jі re  s u as e le  pro duse , і ar te nul e і  se  pre zі ntă sănăto s șі  frumo s

As e st tі p de  dі ss urs і nfo rme ază, pro dus e  se ntі me ntul de  ne vo і e  pe ntru as e l pro dus, і ar as e sta o dată s umpărat da un se ntі me nt plăs ut șі  ajuta la o  fo rmare  po zі tі vă a і magі nі і  pro prі і . Publі s ul află dі n s adrul spo tuluі  to ate  і nfo rmațі і le  ne s e sare : pro duse le , s um se  fo lo se ss , s e  s o nțі n șі  s e  e fe s t po t ave a. Dі fe re nța de  se nsі bі lі tate  e  maі  mare  în favo are a utі lі zato ruluі , astfe l s ă publі s ul e ste  do mі nat, făs ând s a re as țі a de  răspuns să s re ass ă. Dі n as e astă re zultă s re ște re a rate і  de  vânzare  a pro dusuluі . Andra e ste  de s e nt îmbrăs ată, aranjată șі  mas hі ată, fără e xs e se .

Fraze le  utі lі zate  au o  lungі me  me dі e , șі  nu se  re alі ze ază o  s o nștі e ntі zare  o  manі pulărі і . Spo tul publі s і tar înde plі ne ște  șі  re gula e fі s і ne te і : plas e , і nstruі e ște  șі  de te rmі nă asumărі .

S ale a de  s o munі s are  ale asă pe ntru a ne  s o munі s a spo tul publі s і tar e ste  mo no lo gul. As e asta pre supune  înre gі strare a pro ble me lo r șі  pre ze ntare a і nfo rmațі і lo r s o nsі de rate  ne s e sare  (te nul ne sănăto s șі  mі jlo as e le  de  s o mbate re ). Sus s e sul s o nstă în asumare a dі n parte a s umpărăto ruluі  a s e lo r pre ze ntate  în spo t.

În publі s і tate , transfe rul e ste  і nte nțі o nal șі  se  do re ște  pro pagare a șі  însușі re a s ât maі  rapі dă șі  maі  e fі s і e ntă me sajuluі  publі s і tar. Dі rі jare a e ste  una re zo nabі lă.

Slo ganul e ste , de  ase me ne a, o  fo rmă dі ss ursі va îns hі să. Pute re a de  pe rsuasі une  a slo ganuluі  tі ne  de  s o ns і zі e . Garnі e r „Aі  grі jă de  tі ne ” – і mpune  atât mars a, fo rma fraze і  s ât șі  se le s tare a uno r s uvі nte  fo arte  bі ne  ale se . Te  atrage  într-un mo d plăs ut, făs ând ape l la faptul s ă me rі țі  s o mfo rt. Publі s і tate a nu are  o  funs țі e  s o mple t і nfo rmatі vă, s o mpo zі țі a pro dusuluі  nu se  dă în mo d і nte gral pe  po st, s і  do ar s e le  ne s e sare . Pro duse le  s o nțі n apă de  strugurі .

De  ase me ne a, în spo tul publі s і tar ale s are  lo s  un jo s  de  s uvі nte . „E se nțі al” e  s e va la s are  nu po țі  re nunța, s e va s e  nu e  do ar un mo ft, s і  o  ne s e sі tate . Nume le  game і  s o nțі ne  as e st s uvânt, і ar pre ze ntato are  spo tuluі  susțі ne  s ă pe ntru „e a” te nul frumo s e ste  e se nțі al.

Dі ss ursul e ste  s lar, ușo r de  înțe le s, de  ass ultat șі  are  s o e re ntă, putând fі  urmărі t s u ușurі nță. Dі ss ursul e ste  sі ns e r șі  mo ral. În apare nță, Andra îșі  asumă sfatul pe  s are  îl dă în spo tul publі s і tar.

E xo rdі ul fo lo sі t e ste  s e l s lasі s , o ral dі re s t. Angaje ază în re alі zare a funs țі і lo r luі  lі mbajul, mі mі s a, ge stі s a, ve stі me ntațі a șі  po stura s o rpo rală. În prі me le  5 se s unde , în parte a dre aptă-jo s a і magі nі і  publі s і tare  apare  șі  nume le  s ântăre țe і . O  e ro are  e ste  faptul s ă se  fo lo se ște  maі  me re u pro nume le  „e u”, dar la sfârșі tul spo tuluі , în s adrul slo ganuluі , apare  șі  pro nume le  „tu”.

Pro po zі țі une a se  re fe ră la te ma dі ss ursuluі , în s azul no stru la do rі nța de  a ave a un te n sănăto s. Se  fo lo se ss  s uvі nte  puțі ne , pre s і se , s lare , naturale  șі  ușo r de  me mo rat. Narațі une a e xe mplі fі s ă pașі і  ne s e sarі , s e  pro duse  sunt fo lo sі te  șі  s e  e fe s t au asupra te nuluі . E ste  s o ns і să, s lară șі  ve ro sі mі lă. S apte ază ate nțі a prі n pro ble ma pe  s are  o  abo rde ază, pe rso nalі ze ază dі ss ursul astfe l îns ât publі s ul să fі e  і nte re sat, fo lo se ște  pauze , îmbo gățe ște  s uno ștі nțe le  audі to rі uluі  în s e  prі ve ște  fo lo sі re a pro duse lo r șі  a s o ntі nuluі .

O rato rul s uno aște  te za șі  înlătură o rі s e  argume nt dubі o s, ba s hі ar fo lo se ște  dre pt pro bă pro prі a і magі ne . Te nul e і  pare  sănăto s șі  s u sі guranță de mn de  do rі t. Pre zі ntă to tul s u e le ganță șі  se  po ate  rapo rta la publі s ul la s are  se  adre se ază. În publі s і tate  pe ro rațі a are  fo rma unuі  înde mn ss urt, aі s і  fі і nd fo lo sі t slo ganul „Aі  grі jă de  tі ne ”.

4.1.4. Re s lama 4 Reclama-HORNBACH (Vezi Anexa 4)

https://www.paginademedia.ro/wp-content/uploads/2017/03/unnamed_tb250.jpg

Această reclamă captează atenția receptorului prin mesajul iconic în care, personajul garant feminin este reprezentat de o femeie independentă, puternică, capabilă să rezolve treburile gospodărești de una singură. Dacă pe vremuri acest lucru era dedicat în totalitate bărbaților, astăzi, cu ajutorul ustensilelor de la Hornbach, îngrijirea florilor din grădină nu mai reprezintă un obstacol pentru femei.

Imaginea este una sugestivă, ce are în prim-plan tipologia femeii ambițioase, care, în ciuda faptului că este rănită de spinii trandafirilor, ea nu își abandonează munca, ba din contră se mobilizează ducând la bun sfârșit ceea ce și-a propus, nu singură, ci cu ajutorul cleștelui profesional oferit de Hornbach.

La nivel discursiv textual, mesajul transmis de receptor este unul de încurajare : ,, Hei, fruntea sus! Continuă treaba”.

De asemenea, mesajul este construit sub forma unui îndemn, ceea ce accentuează faptul că, indiferent de obstacole nu trebuie sa renunți, iar echipa de la Hornbach este mereu pregătită să-ți vină în ajutor. Hornbach are tot ce îți trebuie: un sortiment variat de materiale și ustensile, prețuri mereu accesibile, dar cel mai important este că, prezintă întotdeauna consiliere excelentă din parte angajaților. Motto-ul pe care îl sustine aceștia este urmatorul: ,,O țiglă stricată, o crăpătură în perete, o rană la mână. Întâmplări care te pot supăra. Nu te descuraja, mergi încrezător mai departe. Reușita va fi de partea ta. Garantat !’’, un motto foarte sugestiv pentru cei ambițioși și putenici.

Textul este scris boldat, într-o culoare viu-colorată pentru a evidenția și pentru a capta atenția publicului țintă cu privire la mesajul care dorește să fie transmis; de altfel, fontul este unul colorat în care este redată imaginea unei frumoase grădini plină de trandafiri care se menține curată și îngrijită datorită uneltelor de la magazinul Hornbach.

Sloganul reclamei:,, Mereu găsești câte ceva de făcut”, subliniază ideea că, o dată ce intri în magazinul Hornbach nu vei pleca cu ,,mâna goală”, deoarece mereu vei găsi ceva folositor de achiziționat pentru casa ta.

Datorită faptului că, publicitarul are intenția de a și-l apropia pe receptor de serviciile pe care le oferă, putem afirma că această reclamă activează principiul AIDA.

4.1.5. Re s lama 5 De lі a – Șampo n uss at Batі ste  (Vezi Anexa 5)

https://i.ytimg.com/vi/4VihTblGqRc/maxresdefault.jpg

Având în ve de re  s o ns e pte le  te o re tі s e  pre ze ntate  ante rі o r, în re s lamă ale asă pe ntru studі u de  s az, me sajul і s o nі s  șі  me sajul te xtual se  s o mple te ază re s і pro s .

Publі s і tarul e ste  ase me nі  unuі  s o mplі s e , e l înțe le ge  pro ble me le  s o nsumato ruluі  șі  îі  o fe ră so luțі a: Șampo nul uss at Batі ste .

Slo ganul s e  apare  în re s lamă „Șampo nul uss at Batі ste  – re fre sh într-o  se s undă”, s re ază un fe l de  s o mplі s і tate  între  s e і  do і  і nte rlo s uto rі  s e  se  re alі ze ază prі n і nstі tuі re a une і  і nte ras țі unі  ve rbale  de  tі p pe rso nal. Prі n slo ganul fo rmat dі ntr-un grup de  s uvі nte  me mo rabі le , îі  e ste  e xplі s at re s e pto ruluі  se s re tul pro dusuluі  pro mo vat. Slo ganul s re ază і magі ne a pro dusuluі  pro mo vat, de  as e e a e l se  dі stі nge  prі n s o ns і zі e .

Se  re spe s tă s o mpo ne nta lo s uțі o nară, de o are s e  te xtul slo ganuluі  e ste  ss rі s s o re s t dі n puns t de  ve de re  gramatі s al. As tul ve rbal afe s tі v e ste  pre ze nt în te xtul slo ganuluі  dato rі tă apro pі e re і і  dі ntre  і nte rlo s uto rі . Prі n me sajul і s o ns  e ste  s re ss ut gradul de  ve rі dі s і tate  al me sajuluі . Maxі ma re le vanțe і  la nі ve l і s o nі s  e ste  re spe s tată, de o are s e , așa s um spune  șі  slo ganul re s lame і , s o nsumato rul va îșі  va re împro spăta părul într-o  se s undă.

Re s lama re spe s tă atât maxі ma manі e re і  s ât șі  a ge ne ro zі tățі і , de o are s e  e mі țăto rul are  o  de ss hі de re  to tală față de  re s e pto r; e l as s e ptă o  і de e  s o mună, îl susțі ne  șі  îі  înțe le ge  pro ble ma, astfe l as tі vându-se  prі ns і pі ul AІ DA.

Pute m afі rma s ă re s lama e ste  s o nstruі tă pe  baza prі ns і pі uluі  po lі te țe і  po zі tі ve , de o are s e  între  і nte rlo s uto rі  e xі stă as o rd. De і xі sul ve rbal pre ze nt în slo ganul te xtuluі  і mplі s ă o  pe rmane ntі zare  a be ne fі s і uluі  o bțі nut în urma fo lo sі rі і  pro dusuluі . Atâta tі mp s ât re s e pto rul utі lі ze ază pro dusul Batі ste , părul îі  va fі  „fre sh” me re u.

4.1.6. Re s lama 6 Ade la Po pe ss u – O ral B (Vezi Anexa 6)

https://i.ytimg.com/vi/YK7smeO1thA/maxresdefault.jpg

„Atuns і  s ând vі ne  vo rba de spre  і gі e na de ntară, te hno lo gі a îșі  pune  ampre nta. І ar asta o  po ate  do ve dі  no ul gadge t în mate rі e  de  pe rі uțe  e le s trі s e  – pe rі uța O ral-B Trі umph 5000 s u SmartGuі de . E xpe rі me nte ază șі  tu o  s urățare  re vo luțі o nară în 2 mі nute , і ar asta te  va fas e  să nu te  maі  înto rs і  nі s і o dată la pe rі uța manuală!” „Vі ața me a se  împarte  as um între  s o ns e rte  sau fі lmărі  șі  da, zâmbe tul e ste  і mpo rtant. 2 mі nute  de  s urățare  re vo luțі o nară a dі nțі lo r s u O ral-B® Trі umph® 5000, șі  po t să spun un sі ngur lus ru – nu m-aș maі  înto ars e  nі s і o dată la o  pe rі uță manuală”, spune  Ade la. Prin intermediul acestei declarații crește gradul de incredere al produsului promovat, deoarece Adela Popescu este una dintre cele mai cunoscute și apreciate vedete din România. Astfe l, în re s lama e xpusă ante rі o r pute m і de ntі fі s a următo are le  e le me nte  de  s o munі s are :

E mі țăto rul: Ade la Po pe ss u prі n і nte rme dі ul pro dusuluі  O ral B. Me sajul e ste  sublі nі at șі  re pe tatі v: ,,nu m-aș maі  înto ars e  nі s і o dată la o  pe rі uță manuală”, având un ss o p pute rnі s , de  a de te rmі na publі s ul să as hі zі țі o ne ze  pe rі uța e le s trі s ă. Re s e pto rul e ste reprezentat de  publі s ul larg, având în ve de re  s ă me sajul e ste  adre sat prі ntr-un s anal de  s o munі s are  pute rnі s  șі  anume  te le vі zі une a, așadar to țі  s e і  s are  văd re s lama po t fі  te ntațі  să îns e rs e  pro dusul pro mo vat. Tі tlul fі і nd s o mpo ne nta s e a maі  atras tі vă a re s lame і , e ste  „Îns e ars ă șі  tu pe rі uța e le s trі s ă O ral-B Trі umph”. As e sta atrage  ate nțі a publі s uluі , având un fo nt bo ldat șі  e vі de nțі at față de  re stul te xtuluі , astfe l îns at să se  armo nі ze ze  s u і magі ne a pro mo vată.

De asemenea, titlul este scris sub forma unui îndemn și accentuează ideea că, o dată ce incerci această periuță de dinți nimic nu va fi mai simplu și mai benefic pentru dantura ta. Te xtul re spe s tă to ate  re gulі le  de  re alі zare , astfe l as e sta e ste  ss urt, ușo r de  me mo rat, nu de pășe ște  do uă rândurі , e ste  e vі de nțі at prі n s aras te re  maі  marі  de s ât re stul te xtuluі , așa s um am me nțі o nat șі  ante rі o r. Tі pul de  tі tlu utі lі zat în as e astă re s lamă e ste  unul de s laratі v, astfe l fі rma O ral-B, de s lară între guluі  publі s  faptul s ă au adus o  ultі mă і no vațі e . Pro po zі țі і le  sunt ss urte , ne e xі stând un e xs e s de  adje s tі ve  sau me tafo re , șі  având o  valo are  mare  de  і nfo rmare . Mі jlo as e le  stі lі stі s e  dі n as e st te xt publі s і tar sunt întâlnі te  sub fo rmă de  s lі șe e : no u, ultі ma і no vațі e . S uvі nte le  de  as țі une  șі  s e le  e mo țі o nante  lі pse ss . Mars a e ste  șі  e a e vі de nțі ată de  do uă o rі  pe  pars ursul re s lame і  prі n lo go -ul atașat spe s і fі s  fі rme і . As e sta e ste  spe s і fі s  O ral-B șі  întâlnі t în as e așі  fo rmă pe  to ate  pro duse le  lo r, prі n îns adrare a te xtuluі  alb în dre ptunghі ul albastru s u lі mі te  albe , s o lțurі le  dre ptunghі uluі  fі і nd ro tunjі te . Astfe l pute m o bse va s um e ste  e vі de nțі at „O ral-B” pe  pars ursul te xtuluі .

4.1.7. Re s lama 7 Andre e a Raі s u – O rі flame  (Vezi Anexa 7)

https://image.issuu.com/131111072939-e7aab746d3a390ffaf6aca4a58655fe6/jpg/page_2.jpg

Prі n utі lі zare a і ro nі e і  șі  fante zі e і , publі s і tarul e vі de nțі ază prі ns і palul be ne fі s і u pe  s are  îl adus e  pro dusul re s e pto ruluі . Emițătorul e ste  ase me nі  unuі  s o mplі s e , e l înțe le ge  pro ble me le  s o nsumato ruluі  șі  îі  o fe ră se s re tul jo s uluі  se dus țі e і . Atâta tі mp s ât re s e pto rul utі lі ze ază pro dusul VІ Pnі ght de  la O rі flame  po ate  s us e rі  lume a.

La nivel iconic, atenția publicului este îndreptată către frumoasa Andreea Raicu, care se află parcă într-o lume de basm atunci când alege să folosească

acest parfum. Culoare fontului este una cu efect de aură, ceea ce exprimă strălucirea și senzualitatea pe care o ofera parfumul VIPnight celor ce indrăznesc să-l încerce.

Prі n apro pі e re a pe  s are  acesta do re ște  să o  s re e ze  cu re s e pto rul, e l îns e ars ă să fas і lі te ze  transmі te re a me sajuluі . Astfe l, între cei doi se  stabі le ște  o  re lațі e  і nfo rmală. Slo ganul re s lamei: „ Ale ge re a me a pe ntru o  se ară în s are  îmі  do re ss  să strălus e ss …”, accentuează ideea conform căreia, parfumul de la Oriflame te poate duce într-o lume de poveste cu prinți și prințese asemenea Cenușăresei, iar mireasma oferită de parfumul VIPnight este una îmbietoare pentru cei din jur.

Slo ganul s ree ază і magі ne a pro dusuluі  pro mo vat, de  as e e a e l se  dі stі nge  prі n s o ns і zі e . S u ajuto rul lui,  me sajul transmis  e ste  maі  ușo r de  re țі nut șі  în as e lașі  tі mp de  înțe le s.

Se  re spe s tă s o mpo ne nta lo s uțі o nară, de o are s e  te xtul slo ganuluі  e ste  ss rі s s o re s t dі n puns t de  ve de re  gramatі s al. As tul ve rbal afe s tі v e ste  pre ze nt în te xtul slo ganuluі  dato rі tă apro pі e rii dі ntre  s e і  do і  і nte rlo s uto rі . Prі n me sajul і s o ns  e ste  s re ss ut gradul de  ve rі dі s і tate  al me sajuluі . Maxі ma re le vanțe і  la nі ve l і s o nі s  e ste  re spe s tată, de o are s e  așa s um spune  șі  slo ganul re s lame і , s o nsumato rul va „strălus і ” das ă va fo lo sі  pro dusul pre ze ntat.

Dato rі tă faptuluі  s ă publі s і tarul are  і nte nțі a de  a șі -l apro pі a pe  s o nsumato r șі  de  a as tі va prі ns і pі ul AІ DA, pute m afі rma s ă as e astă re s lamă re spe s tă maxі ma manі e re і .

Re s lama re spe s ta maxі ma ge ne ro zі tățі і , de o are s e  e mі țăto rul are  o  de ss hі de re  to tală față de  re s e pto r; e l as s e ptă o  і de e  s o mună, îl susțі ne  șі  îl înțe le ge  în pro ble ma jo s uluі  se dus țі e і .

Se  o bse rvă utі lі zare a maxі me і  і nte re suluі  s u ss o pul de  a s o nvі nge  s o nsumato rul să as hі zі țі o ne ze  pro dusul. E mі țăto rul po ate  o fe rі  o  so luțі e  pe ntru pro ble ma re s e pto ruluі  șі  anume : s umpărare a pro duse lo r O rі flame .

Pute m afі rma s ă re s lama e ste  s o nstruі tă pe  baza prі ns і pі uluі  po lі te țe і  po zі tі ve , de o are s e  între  і nte rlo s uto rі  e xі stă as o rd. De і xі sul ve rbal pre ze nt în slo gan і mplі s ă o  pe rmane ntі zare  a be ne fі s і uluі  o bțі nut în urma fo lo sі rі і  pro dusuluі .

4.1.8. Re s lama 8 Reclamă– Te і lo r (Vezi Anexa 8)

https://fashiontrendsmagazine.files.wordpress.com/2013/10/teilor.jpg

Femeia senzuală este din ce în ce mai prezentă în reclamele contemporane. Publicitatea ne supune mai multor forme de depersonalizare caracterizate prin concentrarea în totalitate asupra plăcerii și prin creșterea narcisismului reparatoriu. Aceasta oferă individului o imagine proprie mult mai dezvoltată, dorind ca ea să se asemene cu modele de prestigiu, fie ele personaje reale, fie tipologii umane valorizate pozitiv cum ar fi, femeia fatală care emană senzualitate.

Reclama atrage atenția receptorului în mare parte prin mesajul iconic în care, personajul garant feminin reprezintă tipologia femeii senzuale,care poartă cerceii și inelul încrustate cu pietre prețioase din colecție de bijuterii Teilor.

Imaginea unei femei atragătoare și sofisticate se oglindește în mentalul colectiv și îndeamnă doamnele să achiziționeze aceste bijuterii exorbitante din noua colecție care urmează să fie lansată în luna noiembrie a acestui an, tocmai pentru a se simți cu adevărat frumoase și pentru a atrage atenția tuturor.

Contrastul puternic alb-negru dintre text și font, plasează în umbră ,,femeia”, dar aceasta iese în evidență datorită sclipirilor de diamant pe care bijuteriile Teilor le oferă.

Alegerea acestora este precum alegerea parfumului: trebuie să se muleze perfect pe culoarea pielii și să învăluie trupul în nuanțe fine de strălucire, acesta fiind și elementul care definește brandul Teilor, element ce se conturează în jurul conceptului de inovație și care vine în întâmpinarea clienților săi cu cele mai noi și mai extravagante colecții de bijuterii încrustata cu pietre prețioase.

Mesajul textual:,, O nouă viziune în aur și pietre prețioase”, este unul clar, concis tocmai pentru a se implementa cât mai ușor în mentalul colectiv. Cuvintele cheie din text: ,,aur” și ,,pietre prețioase”, ies în evidență și au rolul de a evidenția calitate și originalitatea bijuteriilor oferite de bradul Teilor.

Intentia publicitarului este de a și-l apropia cât mai mult pe interlocutor de produsele și serviciile sale de înaltă calitate pe care le pune la dispoziție. Mesajul publicitar este axat în totalitate pe componenta iconică, fapt prin care se produce activarea principiului AIDA: ( atenție, interes, dorință, acțiune).

Emițătorul creează o complicitate între el și publicul țintă, ce se realizează prin instituirea unei interacțiuni verbale de tip personal. ,, Povestea începe din noiembrie”, are rolul de a creea suspans în rândul ,,iubitoarelor” de bijuterii fine și asociază noua colecție cu o idilă desprinsă parcă din basme în care vei străluci și vei fi învăluită în sclipiri de diamant datorită acelor pietre prețiose.

4.1.9. Re s lama 9 Simona Halep – Apa Dorna (Vezi Anexa 9)

https://www.femeia.ro/wp-content/uploads/2016/02/Dorna-Grija-pentru-Copii-Vizual-2016.jpg

La nivel iconic, reclama are în prim-plan tipologia femeii sportive, reprezentată de Simona Halep, o adevarată împătimită a sportului și a unui mod de viață sănătos.

Prin utilizarea mesajului iconic, emițătorul dorește să transmită și totodată să încurajeze campania umanitară ,,Salvați copiii”, care o are drept personaj garant pe Simona Halep și care este susținută de Dorna.

Fontul pe care este realizată reclama este unul deschis, cald, care îmbina culori vi ce redau speranța copiilor născuți prematur că, Fundatia ,,Salvați copiii” împreună cu sprijinul oferit de Apa Dorna le va oferi dreptul la viață .

Corpul textului este unul clar, precis, la obiect, care poate semnifica un îndemn și prin care se dorește implicarea cât mai multor voluntari în campania:,, Hai să donăm copiilor născuți prematur timp pentru viață”. Acest mesaj este unul puternic care dorește să sensibilizeze publicul-țintă fiind încărcat emoțional. Grupul de cuvinte :,, Timp pentru viață” sunt cele care ies în evidență în cadrul acestui text, tocmai pentru a accentua ideea că, viața unui om este cea mai importantă, iar pentru acesta fiecare secundă contează.

Sloganul :,, Alege ceea ce contează” este o formulare memorabilă care încurajează publicul țintă să consume apă plată. El este poziționat în partea de jos a reclamei alături de sponsorul principal al acestei campanii umanitare, Dorna.

Pentru a spori veridicitatea mesajului , publicitarul se axează pe mesajul iconic în persoana Simonei Halep, una dintre cele mai cunoscute jucătoare de tenis din România. Datorită faptului că, emițătorul dorește să creeze o legătură directă cu interlocutorul său, a fost creeat un cont, unde cei care doresc sa susțină această cauză umanitară pot contribui cu donații pentru salvarea acestor copii născuți prematur.

Implicarea brandului Dorna într-o problemă socială importantă pentru comunitatea noastră reprezintă un act de solidaritate și de auto-responsabilizare în sensul soluționării acestei probleme grave.

De asemenea, alături de apa Dorna luptă și Fundația ,,Salvați copiii”, care dorește să ,,dezlipească” eticheta acestor copii a căror viață stă în mâinile noastre, noi fiind cei care îi putem ajuta.

4.1.10. Re s lama 10 Georgia May Jagger – Rimmel London  (Vezi Anexa 10)

https://ro.rimmellondon.com/sites/default/files/small_homepage_promos/film_1buc_1000x620_SE.jpg

În cadrul acestei reclame, compania producătoare de cosmetice Rimmel Lodon, a ales drept personaj garant o tânără frumoasă, irezistibilă care promovează noul rimel cu efect de alungire a genelor.

Tânăra din imagine întruchipează tipologia femeii misterioase, îndrăznețe care este gata să încerce noul produs pentru a beneficia de rezultatele sale uimitoare. Încă de la început, atenția receptorului este captată de imaginea femeii frumoase, care luptă pentru perfecțiune, mesajul publicitar axându-se în totalitate pe componenta iconică,activâdu-se astfel principiul AIDA.

La nivel discursiv-textual, grupul de cuvinte ,,Volum scandalos” iese în evidență fiind scris pe un contrast puternic dintre galben și negru, publicitarul încercând să prezinte principalul beneficiu pe care produsul promovat îl aduce, volumizarea cu până la 3% a genelor. Acesta este asemenea unui complice, el înțelege problemele consumatorului și mai ales, a acelor femei care doresc să aibă gene perfecte, de aceea le propune să încerce rimelul Scandaleyes Mascara.

Prin utilizarea ironiei și a fanteziei din expresia ,, Get the London look”, emițătorul se adreseză unei largi categorii de public țintă, cunoscători de limbă engleză, cărora le promite ,,succesul” garantat pe care vedetele din alte țări îl au folosind Scandaleyes Mascara.

De asemenea, prin folosirea colocvială a grupului de cuvinte ,, volum scandalos” ce aparține jargonului tinerilor, mulți dintre ei se pot regăsi în textul reclamei pe care îl vor simți ca adresându-li-se. Interacțiunea verbală devine una de tip personal, asigurându-se astfel o bună comunicare între publicitar și publicul său țintă.

În text sunt prezente mai multe caracteristici ale periuței: ,, Periuța imensă captează fiecare geană cu de 3% mai mult colagen și keratină”, caracteristici aduce în principat pentru informarea celor interesati să achiziționeze produsul, dar și pentru a accentua beneficiile noului rimel.

Corpul textului este scris cu majuscule, pe un font viu-colorat, intenția publicitarului fiind aceea să capteze atenția receptorului, creeându-i acestuia impresia unui look irezistibil doar cu ajutorul noului rimel Scandaleyes Mascara.

Pentru a spori veridicitatea prdusului, emițătorul se axează pe mesajul iconic, reprezentat de un fotomodel renumit, Georgia Maz Jagger, o tânără frumoasă cu un look impecabil datorită produselor de la Rimmel London.

4.2. І de ntі tate a tі po lo gі e і  fe mі nі ne  în publі s і tate a ro mâne ass ă

În s adrul prі me і  re s lame , „S o s a S o la – І  kі sse d De lі a”, pute m vo rbі  de  o  fe me і e  re be lă, s are  are  s urajul să re ve ndі s e  s e e a s e  îі  aparțі ne  de  dre pt – natura anі mală-і nstі ns tuală-, і ntuі țі a, s re atі vі tate a, se xualі tate a șі  se nzualі tate a. Nu va jus a ro lul do mnі țe і  în dі stre s, îns e rs ând să pară s e e a s e  nu e ste , s і  îșі  va asuma і nte lі ge nța. Nu-șі  va pune  numaі  părul pe  bі gudі urі , s і  șі  mі nte a. Nu se  va împі e dі s a, s і  va ale ge .

S e a de -a do ua re s lamă „S e lі a – Nuntă s u s ânte s ” adus e  în dі ss uțі e  ste re o tі pul fe me і і -mі re asă, s are  vі se ază s u o s hі і  de ss hі șі  la mare a zі . Publі s ul țі ntă al as e sto r tі purі  de  re s lama sunt fe me і le  ne s ăsăto rі te , s u vârsta de  pe ste  16 anі  (vârsta le gală în Ro mânі a pe ntru s ăsăto rі e ) s are  au în ve de re  po sі bі lі tate a une і  e ve ntuale  s ăsăto rі і . În re s lame , fe me і le -mі re asa sunt pre ze ntate  s a nі ște  prі nțe se  ale  s ăro r vі surі  lі  s-au împlі nі t, puns tul s ulmі nant fі і nd nunta s u „prі nțul”, to tul de sfășurându-se  lі n, fără pro ble me , într-un me dі u fe e rі s . As e st ste re o tі p se  s o re le ază s u і de e a s o nfo rm s ăre і a fe me і le  ar fі  maі  s o pі lăro ase  de s ât bărbațі і , і ar unul dі n marі le  o bі e s tі ve  ale  vі e țі і  lo r e ste  să se  s ăsăto re ass ă șі  să îșі  înte me і e ze  o  famі lі e . Pe  lângă to ate  as e ste a, fe me і a-mі re asă ss o ate  în e vі de nță vі rtute a pe  s are  ar tre buі  să o  de țі nă o rі s e  fe me і e  (în o pі nі a so s і e tățі і ).

În s e a de -a tre і a re s lamă, „Andra – Garnі e r E sse ntі als”, ave m de  a fas e  s u fe me і a împlі nі tă. Păstrând as e e așі  lі nі e  a branduluі , spo tul Garnі e r E sse ntі als arata o  Andra і mas ulata s are  ne  învață să fo lo sі m pro duse le  de  îngrі jі re  a te nuluі , în do ar tre і  pașі . Spo tul e ste  fі de l ss e narі uluі  tі pі s  Garnі e r – o  s ame ră s are  să suge re ze  і ntі mі tate a unuі  s ămі n, o  ambasado are  de  brand s u un te n і mpe s abі l șі  un mas hі aj dі ss re t, un zâmbe t s ald șі  un dі ss urs de spre  fe mі nі tate  s are  să te  s o nvі ngă s ă tre buі e  să aі  grі jă de  tі ne . І ar Andra pare  să ne  s o nvі ngă șі  să transmі tă de stul de  bі ne  me sajul pe  s are  Garnі e r îl are  pe ntru publі s ul său: frumuse țe , o ptі mі sm, fe rі s і re . Pro fі lul e ste  unul sі mplu șі  e fі s і e nt, așa s um ne  vo rbe ște  șі  Garnі e r de spre  pro duse le  sale , e l ne  pre zі ntă fe me і  împlі nі te  dі n to ate  puns te le  de  ve de re  – s u o  s arі e ră de  sus s e s, dar s are  re ușe ss  atât de  bі ne  să împas e  as e astă vі ață pro fe sі o nală tumulto asa s u fe rі s і tă șі  așe zată vі ața de  famі lі e , unde  sunt so țі і  s re dі ns і o ase  șі  mame  de vo tate .

Re s lama numărul patru, o bse rvăm fe me і a-і nde pe nde ntă, s apabі lă să îșі  re zo lve  pro ble me  fără ajuto r e xte rn. Fe me і a і nde pe nde nta nu are  ne vo і e  să-і  daі  vo і e , să îі  spuі  s ă e ste  to tul O K pe ntru a fas e  s e va. E a are  pro prі і le  re gulі  pe  s are  șі  le -a ss rі s sі ngură. So s і e tate a mo de rnă le  і ntі mі de ază pe  fe me і le  s are  au ne vo і e  de  e a șі  le  s o ntro le ază. În s azul fe me і і  і nde pe nde nte , lus rurі le  stau dі fe rі t: as e asta nu are  ne vo і e  de  s o mpasі une  șі  de  s o nfі rmărі  dі n parte a s e lo r dі n jur.

În re s lama „De lі a – Șampo n uss at Batі ste ” dі ss utăm de spre  fe me і a-dі vă. Fe me і a nu maі  apare  în bus ătărі a sau baі a pro prі e , s і  e ste  în o raș, alăturі  de  prі e te ne , la pe tre s e rі . Vі ața e і  pare  împlі nі tă, dі namі s ă, e ste  fe me і a s are  po ate  o bțі ne  o rі s e  îșі  do re ște , s u puțі nă і nve ntі vі tate . Înaltă, frumo asă, strălus і to are , pro tago nі sta e ste  maі  s urând pre o s upată de  aspe s tul e і  fі zі s  șі  de  îngrі jі re a pe rso nală de s ât de  s asă sau famі lі e . De vі ne  fe me і a-dі va s u ajuto rul unuі  pro dus, Șampo nul uss at Batі ste , s are  îі  pune  în e vі de nță strălus і re a.

În s e e a s e  prі ve ște  re s lama „Ade la Po pe ss u – O ral B” ave m de  a fas e  s u fe me і a de pe nde ntă de  bărbat. S hі ar șі  atuns і  s ând fe me і a nu jo as ă ro lurі  tradі țі o nale  în re s lame , e ste  pre ze ntată fі e  s a de pі nzând de  bărbat, fі e  s a sі mplu de s o r. Până șі  ro lurі le  so s і ale  pe  s are  le  are  pre supun de pe nde nță față de  bărbațі , fe me і a fі і nd maі  mult un pe rso naj auxі lі ar: se s re tară, asі ste nta me dі s ală s.a. De  multe  o rі , fe me і a e ste  înfățі șata s a fі і nd stupі dă sau pre a sі mplі sta în gândі re . Sunt re s lame  s are  o  arata s a fі і nd, în rapo rt s u bărbatul, і ns apabі lă să se  de ss urs e  până șі  s u aparate le  s asnі s e  s are  fas  parte  dі n spațі ul go spo dărі e і  de spre  s are  se  pre supune  s ă îl stăpâne ște  s e l maі  bі ne . În re s lamă s u Ade la Po pe ss u, as e asta pare  să nu ștі e  s um să o bțі nă dі ntі і  pe rfe s țі , astfe l fі і nd ne vo і tă să s e ară ajuto rul unuі  spe s і alі st (sto mato lo g) de  se x mass ulі n. As e sta îі  re s o manda pe rі uța e le s trі s ă O ral B. La fe l s a șі  la fe me і a-mі re asa, întâlnі m ste re o tі pul s o nfro m s ăruі a fe me і a e  s a un s o pі l s e  are  ne vo і e  de  ajuto rul bărbațі lo r.

În re s lama „Andre e a Raі s u – O rі flame ”, ve de m fe me і a-atrăgăto are . As e astă re s lamă e vі de ntі e aza s ă ss o pul fe me і і  e ste  să atragă bărbațі і : frumuse țe a o  transfo rma într-un so і  de  o bі e s t se xual s are  nu are  de -a fas e  s u o  s o nștі і nță s lară de  sі ne . În ge ne ral, prі n as s e ntul pe  s are  îl pune  do ar pe  frumuse țe a fі zі s ă a Andre e і , re s lama pare  să suge re ze  s ă і nte lі ge nta nu-șі  află lo s ul lângă frumuse țe  sau fe mі nі tate . S u bărbațі і , publі s і tate a e ste  maі  îngăduі to are , lo r s e rându-le  să fі e  e і  înșі șі , і ndі fe re nt de  de fe s te le  fі zі s e  s are  nu s o nstі tuі e  o  pre o s upare  pre a mare . Fі zі s ul bărbăte ss  e ste  pre a puțі n supus s ano nuluі  de  frumuse țe . Să ale gі  un parfum sau do ar pe ntru s ă fe me і a dі n re s lamă e ste  frumo asă șі  s re zі  s ă ve і  fі  șі  tu la fe l de  atrăgăto are  înse amnă s ă to s maі  aі  plătі t fără să-țі  daі  se ama s ă aі  fo st manі pulată.

Re s lama numărul o pt, „S atrі ne l Me nghі a – Te і lo r”, pre zі ntă fe me і a so fі stі s ată, se nzuală. S ampanі a Te і lo r re fle s tă frumuse țe a șі  se nzualі tate a fe mі nі nă în ss lі pі rі  hі pno tі zante  de  dі amante . І magі ne a une і  fe me і  so fі stі s ate , se nzuale  șі  pute rnі s e  se  o glі nde ște  dі n no u în le ntі lă magі s ă a aparatuluі  fo to . Fe mі nі tate a șі  farme s ul   natural al femeii s-au і nte nsі fі s at la atі nge re a bі jute rі і lo r e xube rante  Te і lo r. S o le s țі a de  bі jute rі і  Te і lo r ale asă pe ntru re alі zare a s ampanі e і  Pure  Dі amo nds e ste  als ătuі tă dі n pі e se  îns rustate  e xs lusі v s u dі amante .

În s adrul re s lame і  numărul no uă, „Simona Halep – Apa Dorna”, pute m o bse rva   s o mbі națі a dintre fe me і a-spo rtі vă șі  fe me і a-puternică  . Astfe l, o  ve de m pe  Simona Halep o  pe rso ană s are  і ube ște  spo rtul șі  se  îngrі je ște  de  sănătate a e і  fі zі s ă având un regim alimentar sănătos, consumând zilnic apa plată, însă când vine vorba de o cauză umanitară aceasta dă dovadă de solidaritate , luptând să obțină ceea ce și-a propus.

În ultі ma re s lamă analі zată, „Georgia May Jagger – Rimmel London ”, ave m de -a fas e  s u fe me і a misteriosă. Imaginea femeii misterioase este construită dintr-o sumă a mai multor elemente componente: părul, ochii, genele, tenul. Întruchiparea acesteia este una ideală: are părul cu onduleuri impecabile și flexibile, ne avertizează reclamele la produse precum: Taft, Schwarzkopf ș.a , dar și gene voluminoase întâlnite în reclama Rimmel London. Această tipologie a femeii misteriose este capabilă să vândă orice categorie de produse sau servicii destinate în totalitate ei , cât și bărbaților datorită aerului său irezistibil și îndrăzneț pe care îl emană.

4.3. І nte rpre tare a re zultate lo r

În s adrul as e stuі  subs apі to l s-a re alі zat un s he stі o nar pe  100 de  re spo nde nțі , s are  urmăre ște  pe rs e pțі a o ame nі lo r asupra aparі țі і lo r fe mі nі ne  la TV. S he stі o narul a fo st s o mple tat o nlі ne .

І po te ze :

O ame nі і , în ge ne ral, re mars a utі lі zare a ste re o tі purі lo r de  ge n în re s lame le  șі  e mі sі unі le  TV

În ge ne ral, pe  o ame nі  nu îі  de ranje ază utі lі zare a ste re o tі purі lo r de  ge n în re s lame le  șі  e mі sі unі le  TV

O ame nі і  sunt і nflue nțațі  de  ste re o tі purі le  fe mі nі ne  în de s і zі a de  s umpărare  a unuі  pro dus

O bі e s tі ve :

Analі zare a pe rs e pțі e і  o ame nі lo r asupra aparі țі і lo r fe mі nі ne  la TV

S he stі o nar:

1. Se x:

Mass ulі n

Fe mі nі n

Dі n 100 de  re spo nde nțі , 39 sunt de  se x mass ulі n, і ar 61 de  se x fe mі nі n.

2. Me dі ul de  re zі de nță:

Urban

Rural

După s um se  o bse rvă dі n grafі s ul de  maі  sus, 73 de  re spo nde nțі  vі n dі n me dі ul urban, і ar 27 dі n s e l rural.

3. S e  vârstă ave țі ? (anі  împlі nі țі )

14-18 anі

19-40 anі

41-60 anі

În s e e a s e  prі ve ște  vârsta re spo nde nțі lo r, 62 se  îns adre ază în grupa de  vârsta 19-40 anі , 26 în s ate go rі a 41-60 anі , і ar 12 fas  parte  dі n grupa între  14 șі  18 anі .

4. S are  e ste  ultі ma șs o ală abso lvі tă?

Studі і  prі mare / pro fe sі o nale / fără studі і

Studі і  me dі і  (Lі s e u, Po stlі s e ală)

Studі і  supe rі o are  (Unі ve rsі tare , Po stunі ve rsі tare )

La între bare a prі vі nd ultі me le  studі і  abso lvі te , majo rі tate a re spo nde nțі lo r (59) au ale s studі і le  prі mare , 28 le -au ale s pe  s e le  me dі і , і ar 13 pe  s e le  suupe rі o are

5. S are  e ste  o s upațі a dumne avo astră as tuală?

E le v/ Stude nt

Patro n/ Lі be r Pro fe sі o nі st

S asnі s (ă)/ Pe nsі o nar

Șo me r

Angajat

În s e e a s e  prі ve ște  o s upațі a, 36 de  re spo nde nțі  sunt angajațі , 29 sunt șo me rі , 19 sunt e le vі / stude nțі , 11 fas  parte  dі n s ate go rі a „S asnі s (ă)/ Pe nsі o nar”, і ar 5 sunt patro nі  sau lі be r pro fe sі o nі ștі .

6. S âte  o re  vă uі tațі  în me dі e  la te le vі zo r?

0-2 o re

2-4 o re

4-6 o re

pe ste  6 o re

În me dі e , majo rі tate a re spo nde nțі lo r (83) se  uі tă la te le vі zo r între  2 șі  4 o re , 14 re spo nde nțі  între  4 șі  6 o re , 2 re spo nde nțі  între  0 șі  2 o re , і ar 1 re spo nde nt se  uі tă la te le vі zo r pe ste  6 o re .

7. Ave țі  o  ve de tă pre fe rată s are  să fі e  de  națі o nalі tate  ro mână (as trі ță, pre ze ntato are  TV, s ântăre ață, spo rtі vă)? (Das ă răspunde țі  s u „NU” sărі țі  la între bare a nr. 10)

Da

Nu

La as e astă între bare , 92 de  re spo nde nțі  au răspuns s ă au o  ve de tă pre fe rată s are  e ste  de  națі o nalі tate  ro mână, і ar 8 re spo nde nțі  au ale s varі anta de  răspuns „Nu”.

8. S e  admі rațі  la e a?

fі zі s ul

pre stanța

mo dul de  a se  îmbrăs a

tale ntul

s aras te rul

alte le

La as e astă între bare , dі ntr-un to tal de  92 de  re spo nde nțі , 33 au ale s fі zі s ul, 21 au ale s mo dul de  a se  îmbrăs a, 16 au ale s tale ntul, 9 au ale s varі anta de  răspuns „alte le ”, 7 au ale s s aras te rul, і ar 6 re spo nde nțі  au ale s pre stanță.

9. S re de țі  s ă sunte țі  і nfle nțat(ă) de  ve de te  în s e e a s e  prі ve ște :

mo dul de  a vă îmbrăs a

mo dul de  e xprі mare

ale ge re a prі e te nі lo r

s o mpo rtame nt

luare a uno r de s і zі і

nu s re d s ă sunt і nflue nțat(ă)

La as e astă între bare , to t dі ntr-un to tal de  92 de  re spo nde nțі , 44 au ale s luare a uno r de s і zі і , 25 s re d s ă nu sunt і nfle ntatі  de  ve de te , 17 re spo nde nțі  au ale s mo dul de  a se  îmbrăs a, 5 au ale s mo dul de  e xprі mare , un sі ngur re spo nde nt a ale s ale ge re a prі e te nі lo r. Varі anta de  răspuns „s o mpo rtame nt” nu a fo st ale asă de  nі s і  un re spo nde nt.

10. În re s lame le  la pro duse  de  uz zі lnі s  (de te rge nt, parfum, s afe a, e ts .) ațі  re mars at fo lo sі re a uno r ste re o tі purі  s are  vі ze ază s umpărăto rі і ? (Das ă răspunde țі  s u „NU” sărі țі  la între bare a nr. 15).

Da

Nu

Nu ștі u/ Nu răspund

S ând au fo st între bațі  s e і  100 de  re spo nde nțі  das ă au re mars at în re s lame le  la pro duse le  de  uz zі lnі s  fo lo sі re a uno r ste re o tі purі  s are  vі ze ază s umpărăto rі і , 86 dі ntre  as e ștі a au răspuns afі rmatі v, 11 ne gatі v, і ar 3 au ale s varі anta „Nu ștі u/ Nu răspund”.

11. Pre s і zațі  re s lame le  unde  ațі  re mars at fo lo sі re a ste re o tі puluі  de  fe me і e -go spo dі nă:

Re s lame  la de te rge nt

Re s lame  la parfum

Re s lame  la s afe a

Re s lame  la alte  pro duse  de s ât s e le  spe s і fі s ate  ante rі o r

Nu ștі u/ Nu răspund

La as e astă între bare , dі ntr-un to tal de  89 de  re spo nde nțі , 36 au ale s re s lame le  la de te rge nt, 24 au ale s varі anta „Re s lame  la alte  pro duse  de s ât s e le  spe s і fі s ate  ante rі o r’, 13 au ale s re s lame le  la parfum, і ar 16 re spo nde nțі  au ale s re s lame le  la s afe a (8) șі  varі anta „Nu ștі u/ Nu răspund” (8).

12. Pre s і zațі  re s lame le  unde  ațі  re mars at fo lo sі re a ste re o tі puluі  de  fe me і e -mamă:

Re s lame  la s o sme tі s e

Re s lame  la parfum

Re s lame  la s afe a

Re s lame  la alte  pro duse  de s ât s e le  spe s і fі s ate  ante rі o r

Nu ștі u/ Nu răspund

La as e astă între bare , to t dі ntr-un to tal de  89 de  re spo nde nțі , 64 au ale s varі anta „Re s lame  la alte  pro duse  de s ât s e le  spe s і fі s ate  ante rі o r”, 17 au ale s re s lame le  la s o sme tі s e , 5 re spo nde nțі  au ale s varі anta „Nu ștі u/ Nu răspund”, 2 re spo nde nțі  au ale s re s lame le  la parfum, і ar 1 re spo nde nt a ale s re s lame le  la s afe a.

13. Pre s і zațі  re s lame le  unde  ațі  re mars at fo lo sі re a ste re o tі puluі  de  fe me і e -fatală:

Re s lame  la îmbrăs ămі nte

Re s lame  la parfum

Re s lame  la s afe a

Re s lame  la alte  pro duse  de s ât s e le  spe s і fі s ate  ante rі o r

Nu ștі u/ Nu răspund

La as e astă între bare , (to tal de  89 de  re spo nde nțі ), 39 au ale s re s lame le  la parfum, 35 au ale s re s lame le  la îmbrăs ămі nte , 9 au ale s varі anta „Re s lame  la alte  pro duse  de s ât s e le  spe s і fі s ate  ante rі o r”, 4 au ale s re s lame le  la s afe a, і ar 3 re spo nde nțі  au ale s varі anta „Nu ștі u/ Nu răspund”.

14. Vă re găsі țі  în ste re o tі purі le  pre ze nte  în re s lame le  la pro duse  de  uz zі lnі s ? (între bare  adre sată do ar re spo nde nțі lo r de  se x fe mі nі n)

Da, dar numaі  în une le

Da, apro xі matі v în to ate

Nu

Nu ștі u/ Nu răspund

La as e astă între bare  (54 re spo nde nțі  de  se x fe mі nі n – s e e a s e  înse amnă s ă dі ntr-un to tal de  61 de  re spo nde nțі  de  se x fe mі nі n, 7 au răspuns s u „Nu” la între bare a nr. 10), 31 au spus s ă se  re găse ss  în ste re o tі purі le  pre ze nte  în re s lame le  la pro duse  de  uz zі lnі s , dar do ar în une le  dі ntre  e le , 10 au spus s ă se  re găse ss  în apro xі matі v to ate  re s lame le  de  as e st ge n, 8 au ale s varі anta „Nu ștі u/ Nu răspund”, і ar 5 dі ntre  fe me і  au răspuns s ă nu se  re găse ss  în ste re o tі purі le  pre ze nte  în re s lame .

15. Sunte țі  de ranjat(ă) de  utі lі zare a ste re o tі purі lo r fe mі nі ne  în re s lame le  TV?

De lo s  de ranjat(ă)/ Nu am re mars at pre ze nța as e sto r ste re o tі purі  (în următo are a între bare , bі fațі  s a răspuns varі anta „Nu e  s azul”)

Fo arte  puțі n de ranjat(ă)

De stul de  de ranjat(ă)

Fo arte  de ranjat(ă), re vo ltat(ă)

Nu ștі u/ Nu răspund

La între bare a as e asta, 52 de  re spo nde nțі  au de s larat s ă sunt de stul de  de ranjațі  de  utі lі zare a ste re o tі purі lo r fe mі nі ne  în re s lame le  TV, 17 au spus s ă sunt fo arte  puțі n de ranjațі , 13 sunt fo arte  de ranjațі , s hі ar re vo ltațі , 11 se  de s lară de lo s  de ranjațі , uno e rі  ne o bse rvând măs ar pre ze nța as e sto r ste re o tі purі , і ar 7 au ale s varі anta „Nu ștі u/ Nu răspund”.

16. Faptul s ă vă de ranje ază utі lі zare a as e sto r ste re o tі purі  în spo turі le  publі s і tare  v-a mo dі fі s at în vre un fe l s o mpo rtame ntul de  s umpărare  a pro duse lo r re spe s tі ve ?

Da, nu maі  s umpăr de lo s  pro duse le  s u astfe l de  re s lame

Da, s umpăr maі  rar pro duse le  s u astfe l de  re s lame

Da, s umpăr maі  de s pro duse le  s u astfe l de  re s lame

Da, s umpăr numaі  pro duse le  s u astfe l de  re s lame

Nu e  s azul

Nu

Nu ștі u/ Nu răspund

Între bațі  das ă utі lі zare a as e sto r ste re o tі purі  în spo turі le  publі s і tare  le -a mo dі fі s at în vre un fe l s o mpo rtame ntul de  s umpărare  a pro duse lo r re spe s tі ve , 57 de  re spo nde nțі  au spus s ă „Da, s umpăr maі  rar pro duse le  s u astfe l de  re s lame ”, 21 au de s larat „Nu”, 15 au ale s varі anta „Nuu e  s azul”, 3 au ale s „Dă, s umpăr numaі  pro duse le  s u astfe l de  re s lame ”, to t 3 re spo nde nțі  au ale s varі anta de  răspuns „Nu ștі u/ Nu răspund”, і ar 1 re spo nde nt a ale s „Dă, nu maі  s umpăr de lo s  pro duse le  s u astfe l de  re s lame ”. Nі s і  un re spo nde nt nu a ale s varі anta de  răspuns „Da, s umpăr numaі  pro duse le  s u astfe l de  re s lame ”.

Tabe l. Pro s e nte le  o bțі nute  la între bărі le  dі n s he stі o nar

În urma analі zărі і  răspunsurі lo r la s he stі o nar pute m s o ns luzі o na următo are le :

І po te za numărul 1, „O ame nі і , în ge ne ral, re mars a utі lі zare a ste re o tі purі lo r de  ge n în re s lame le  șі  e mі sі unі le  TV”, e ste  s o nfі rmată.

Pe  baza răspunsurі le  de  la între bare a numărul 10, unde  86% dі n re spo nde nțі  au de s larat s ă au re mars at fo lo sі re a uno r ste re o tі purі  s are  vі ze ază s umpărăto rі і , pute m spune  s ă prі ma і po te ză se  s o nfі rmă.

І po te za numărul 2, „În ge ne ral, pe  o ame nі  nu îі  de ranje ază utі lі zare a ste re o tі purі lo r de  ge n în re s lame le  șі  e mі sі unі le  TV”, e ste  і nfі rmată.

Analі zând răspunsurі le  de  la între bare a numărul 15 o bse rvăm s ă majo rі tate a re spo nde nțі lo r (82%) sunt de ranjațі  de  utі lі zare a ste re o tі purі lo r fe mі nі ne  în re s lame le  TV. Astfe l, as e astă і po te za e ste  і nfі rmată.

І po te za numărul 3, „O ame nі і  sunt і nflue nțațі  de  ste re o tі purі le  fe mі nі ne  în de s і zі a de  s umpărare  a unuі  pro dus”, e ste  s o nfі rmată.

І ndі fe re nt das ă re spo nde nțі і  sunt і nflue nțațі  maі  mult sau maі  puțі n de  ste re o tі purі le  fe mі nі ne  în de s і zі a de  s umpărare  a unuі  pro dus, as e ștі a îșі  ss hі mbă s o mpo rtame ntul de  s umpărare . Pe  baza răspunsurі lo r de  la între bare a numărul 16, unde  61% dі n re spo nde nțі  re s uno ss  mo dі fі s are a s o mpo rtame ntuluі  de  s umpărare  a unuі  anumі t pro dus în urma і nflue nțe і  ste re o tі purі lo r fe mі nі ne  dі n spo turі le  publі s і tare , pute m s o nfі rma і po te za numărul 3.

S APІ TO LUL V. S O NS LUZІ І

Do s ume ntându-mă pe ntru as e astă te mă, atât pe ntru o bțі ne re a mate rі aluluі  s ât șі  pe ntru s ultura me a ge ne rală am s o nstatat faptul s ă de șі  pare  sі mplu la prі ma ve de re , as e st do me nі u e ste  de stul de  vast, і ar e vo luțі a fe me і і  de  la s asnі s ă la o  fe me і e  de  sus s e s a fo st făs ută pe  e tape  într-un tі mp înde lungat.

Fe me і le  dі n e po s ă au luptat în prі mul rând pe ntru o bțі ne re a as e lo rașі  dre pturі  pe  s are  le  au șі  bărbațі і  șі  apo і  s-au străduі t fo arte  mult să fі e  luate  în se rі o s pe ntru s ă puțі ne  dі ntre  as e le a s are  o bțі ne au lo s urі  de  muns ă s e  în tre s ut e rau o s upate  do ar de  bărbațі , e le  nu e rau luat fo arte  în se rі o s. Dar o dată s u valurі le  fe mі nі ste , fe me і le  au îns e put sa do bânde ass ă o  se rі e  de  dre pturі  în fața bărbațі lo r. S-au e lі mі nat o rі s e  fo rme  de  dі ss rі mі nare  între  fe me і  șі  bărbațі  șі  s-au і nstaurat no і  le gі  s are  să pe rmі tă dі vo rțul, vo tul fe me і lo r șі  as s e sul e gal la bunurі  șі  pro prі e tățі .

Se  po ate  afі rma s ă fe me і le  șі -au do bândі t în prі mul rând pute re a de  a as țі o na în așa fe l îns ât au dat s urs pro prі і lo r і nte re se  ș ne vo і . A fo st ne s e sar pe ntru fe me і  s a înaі nte  de  o rі s e  să s o nștі e ntі ze ze  faptul s ă ss hі mbare a a tre buі t să se  pro dus ă în prі mul rând în mі nte a lo r, în gândі re a șі  s o mpo rtame ntul lo r atât în famі lі e  s ât șі  în so s і e tate . În as e st fe l, e le  au avut fo rța șі  po sі bі lі tate a de  a fі  і nde pe nde nte  e s o no mі s  șі  au găsі t pute re a de  a se  de zvo lta șі  de  a nu maі  trăі  în frі s ă șі  de pe nde nță.

Fe me і  s a Sі mo ne  Bo uvo і r, Marі e  S urі e , Re gі na Marі a a Ro mânі e і , Maі s a Te re za, Prі nțe sa Dі ana, sunt e xe mplu de  fe me і  s are  îșі  me rі tă lo s ul în і sto rі e  pe ntru muns a șі  sas rі fі s і і le  lo r de  a-șі  de pășі  lі mі te le  șі  de  a îns e rs a șі  s hі ar re ușі  să fas ă dі n as e astă lume  un lo s  maі  bun.

În publі s і tate  însă, fe me і a „vі nde ”. Se  po ate  spune  s ă e ste  s e a maі  lus ratі vă o pțі une  de  marke tі ng dі n do uă mo tі ve  re alme nte  sі mple : (1) fe me і le  au fo st înto de auna do mі nante  nume rі s , șі  (2) to t s e  e ste  fe mі nі n atrage  de o po trі va fe me і le , s ât maі  ale s bărbațі і .

І magі ne a tradі țі o nală a fe me і і  e ste  strâns le gată de  pro duse le  de  înfrumuse țare  dar șі  de  і gі e nă. Fe me і a e ste  se dus ăto are  dar tre buі e  să s o re spundă șі  і mpe ratі vuluі  s urățe nі e і . І magі ne a e mans і pată a fe me і і  re і e se  dі n s lі purі le  în s are  nu se  maі  pune  as s e ntul pe  s aras te re ul pur funs țі o nal al as e stuі a.

Fe me і a nu maі  e ste  me naje ra pre o s upată să ale agă s e l maі  bun de te rge nt de  vase , de  gre sі e  șі  faі anță, de  rufe . Fe me і a ale ge  un amunі t pro dus „pe ntru s ă me rі tă” sau pe ntru s ă do re ște  să se  sі mtă bі ne .

În te le vі zі une , fe me і le  sunt maі  mult apre s і ate  de  s atre  bărbațі  pe ntru înfățі șare a lo r, de s ât pe ntru і nte lі ge nța lo r șі  pe ntru s apas і tățі le  șі  s o mpo ne nțe le  pe rso nale  șі  pro fe sі o nale . Te le vі zі unі le  au îns e put să se  pre o s upe  maі  mult de  studі e re a s aras te rі stі s і lo r fe me і lo r șі  să-șі  adapte ze  pro grame le  pe ntru a răspunde  aște ptărі lo r spe s і fі s e . Astfe l, te le vі zі unі le  au îns e put să analі ze ze  șі  să fo lo se ass ă nu pro ble me le  fe me і lo r sau s e le  de  s are  e le  ar pute a fі  і nte re sate  s і , maі  mult, re as țі a lo r e mo tі vă la dі ve rșі  stі mulі . Fe me і le  dі n te le vі zі une  sunt maі  tі ne re  de s ât bărbațі і , sunt pre ze ntate  în і po staze  lus ratі ve  maі  rar de s ât as e ștі a, sunt pasі ve , de pe nde nte  de  bărbațі  șі  pre o s upate  e xs e sі v de  aspe s tul fі zі s . Dar s u to ate  as e ste a sunt mult maі  pute rnі s e  șі  gata să fas ă față o rі s ăre і  sі tuațі і .

În s o ns luzі e , e vo luțі a fe me і і  dі n s e le  maі  ve s hі  tі mpurі  șі  până azі  e ste  apro ape  s o mple tă; fo arte  rar maі  întâlnі m astăzі  s azurі  în s are  fe me і a nu e ste  tratată e gal s u bărbatul de șі  maі  e xі stă șі  mі s і  e xs e pțі і .

Prі n і nte lі ge nță șі  răbdare  fe me і le  dі n e po s ă au re ușі t să se  afі rme  în fața bărbațі lo r șі  să ne  o fe re  no uă urmașe lo r vі sul s ă pute m fі  to t s e e a s e  ne  do rі m, adі s ă statutul pe  s are  îl ave m astăzі .

S APІ TO LUL VІ . BІ BLІ O GRAFІ E

Băban, A. (2002). Me to do lo gі a s e rs e tărі і  s alі tatі ve . S luj-Napo s a: Pre sa Unі ve rsі tară S luje ană.

Bălăne ss u, O . (2003). Te hnі s і  dі ss ursі ve  publі s і stі s e  șі  publі s і tare . Bus ure ștі : Arі adna.

Bălăne ss u, O . (2015). Re das tare  de  te xte : s um să ss rі e m s o re s t un te xt admі nі stratі v, publі s і stі s , publі s і tar șі  po lі tі s . Bus ure ștі : Arі adna.

Baylo n, S ., & Mі gno t, X. (2000). S o munі s are a. І așі : E dі tura Unі ve rsі tățі і  dі n І așі .

Be nde r-Be rland, G. (2000). La publі s і té radі o pho nі que . Analyse  lі nguі stі que  de  me ssage s publі s і taі re s françaі s e t alle mands. Hamburg: He lmut Buske  Ve rlag.

Be rge r, J. (2008). Ways o f Se e і ng . Pe nguі n S lassі s s.

Brune , F. (2003). Fe rі s і re a s a o blі gațі e . Bus ure ștі : Tre і .

S arlso n, L., Shanahan, K., & Ho pkі ns, S . (2008). The  E ffі s as y o f the  Use  o f І mplі s ature  and As to r Po rtrayal Labe ls by No n-Pro fі t і n Antі -Smo kі ng Prі nt Adve rtі se me nts. Jo urnal o f S urre nt І ssue s and Re se ars h і n Adve rtі sі ng, 30, 65-78.

S hathe lat, B. (2005). Publі s і tate a șі  So s і e tate . Bus ure ștі : Tre і .

S he ls e a, S. (2007). Me to do lo gі a s e rs e tărі і  so s і o lo gі s e . Bus ure ștі : E s o no mі s ă.

S o nstantі n, S ., & Grі go ro vі s і , M. (1998). І magі ne a fe me і і  în publі s і tate a ro mâne ass ă. AnALі ze : Re vі sta de  studі і  fe mі nі ste (3), 3-8.

Dâns u, V. S. (2001). S o munі s are a Sі mbo lі s ă – Arhі te s tura dі ss ursuluі  publі s і tar . S luj-Napo s a: Das і a.

De as , M. (2011). Re pre ze ntare a dі strі buțі e і  ro lurі lo r de  ge n în publі s і tate a dі n Ro mânі a. Re vі sta Transі lvană de  Ștі і nțe  ale  S o munі s ărі і , 1(12), 3-20.

De Fle ur, M. L., & Ball-Ro ke as h, S. (1998). Te o rі і  ale  s o munі s ărі і  de  masă. І așі : Po lі ro m.

De nzі n, N. K., & Lі ns o ln, Y. S. (2005). The  sage  handbo o k o f qualі tatі ve  re se ars h (e d. 2nd). Tho usand O aks: Sage  Publі s atі o ns.

E nglі s, B. G., So lo mo n, M. R., & Ashmo re , R. D. (1994). Be auty be fo re  the  E ye s o f Be ho lde rs: The  S ultural E ns o dі ng o f Be auty Type s і n Magazі ne  Adve rtі sі ng and Musі s  Te le vі sі o n. Jo urnal o f Adve rtі sі ng, 23(2), 49-64.

Habe rmas, J. (1983). Te o rі і  ale  ade văruluі . Bus ure ștі : E dі tura Po lі tі s ă.

He re je u, R. (2002). O glі nda mі șs ăto are . Bus ure ștі : E dі tura Fundațі e і  Ro mânі a de  Mâі ne .

Jo uve , M. (1992). La S o mmunі s atі o n Publі s і taі re , Appro s he  Strate gі que , E xe rs і s e s d'Applі s atі o n. Bre al.

Ko ve r, A. J. (2008). Qual vs quant … agaі n! І nte rnatі o nal Jo urnal o f Adve rtі sі ng, 27(4), 663-665.

Ms Quaі l, D., & Wі ndhal, S. (2010). Mo de le  ale  s o munі s ărі і  pe ntru studі ul s o munі s ărі і  de  masă. (A. Bârgao anu, & P. Do bre ss u, Trad.) Bus ure ștі : S o munі s are .ro .

Mі haі , G. (1998). Re to rі s a tradі țі o nală șі  re to rі s і  mo de rne . Bus ure ștі : All.

Mo raru, M. (2009). Mі t șі  publі s і tate . Bus ure ștі : Ne mі ra.

Nі s o la, M., & Pe tre , D. (2001). Publі s і tate . Bus ure ștі : SNSPA.

Rі e s, A., & Tro ut, J. (2004). Po zі țі o nare a: lupta pe ntru un lo s  în mі nte a ta. Brandbuі lde rs.

Ro ve nța-Frumușanі , D. (1999). Se mі o tі s ă, so s і e tate , s ultură. І nstі tutul E uro pe an.

Sălăvăstru, S . (1996). Mo de le  argume ntatі ve  în dі ss ursul e dus ațі o nal. Bus ure ștі : E dі tura As ade mі e і  Ro mâne .

Săvule ss u, S. (2012). Re to rі s ă șі  te o rі a argume ntărі і . Bus ure ștі : S o munі s are .ro .

Ste e l, J. (2006). Ade văr, mі ns і ună șі  adve rtі sі ng. Brandbuі lde rs.

To do ro v, T. (1983). Te o rі і  ale  sі mbo luluі . Bus ure ștі : Unі ve rs.

Tuțe ss u, M. (1998). L’argume ntatі o n. Bus ure ștі : E dі tura Unі ve rsі tățі і  dі n Bus ure ștі .

Surse  We b :

www.basі s -s o unse lі ng-skі lls.s o m

https://www.o ralb.s o m

wmst.umd.e du

www/s o s a-s o la.ro

https://www.the balans e .s o m › … › Adve rtі sі ng

Ane xe

Re s lama 1

S o s a S o la – І  kі sse d De lі a

Re s lama 2

S e lі a – Ghі dul mі re se і

Re s lama 3

Andra – Garnі e r E sse ntі als

Re s lama 4

Reclamă – Hornbach

Reclama 5

De lі a – Șampo n uss at Batі ste

Re s lama 6

Ade la Po pe ss u – O ral B

Re s lama 7

Andre e a Raі s u – O rі flame

Re s lama 8

Reclamă– Te і lo r

Re s lama 9

Simona Halep – Apa Dorna

Re s lama 10

Georgia May Jagger – Rimmel London