Pe capitole s-a efectuat o analiză punînd accent pe toate aspectele și compartimentele privind anume acest tip de lucrări cadastrale. [305272]

[anonimizat]. Însăși denumirea de cadastru apare mai tîrziu.

În societate se produc schimbări în terenuri și în bunurile imobile. Forma, suprafața, forma juridică modul de folosință etc. de aceea cadastru la momentul actual este un sistem de inventariere și evidență a bunurilor imobile. Are un rol important în evidența și cunoașterea acestor schimbări.

Scopul inițial al cadastrului a [anonimizat], cadastru a evoluat spre un cadastru multifuncțional. Perioada actuală a [anonimizat]. În acest proces de trecere la economia de piață rolul social al cadastrului multifuncțional a crescut, el fiind un element important care stă la baza edificării noului tip de societate. La acestă etapa cadastru reprezintă mecanismul de formare a bunului imobil și a dreptului de proprietate asupra lui. Sub acest aspect rolul cadastrului în cadrul reformei a [anonimizat], construcțiile și amenajările amplasate pe aceste terenuri. Procese similare s-au produs și în alte domenii decît cele agricole.

Cadastru este un element important a [anonimizat].

Lucrarea dată reprezintă o analiză minuțioasă a procesului de lucrări cadastrale specifice la nivel de clădiri și încăperi izolate. [anonimizat], de către ingineri cadastrali cerficicați.

Odată cu adoptarea instrucțiunii și anume “Instrucțiunea cu privire la modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de clădiri și încăperi izolate”, s-a produs o delimitare bine determinată privind serviciile oferite de întreprinderile din domeniul cadastrului. După ce are loc o [anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat]-au propus spre rezolvare.

Procedura include în sine niște etape pe care inginerul le parcurge consecutiv efectuînd lucrarea. [anonimizat], toleranțele în care trebuie neapărat să se încadreze specialistul.

Pe capitole s-a efectuat o analiză punînd accent pe toate aspectele și compartimentele privind anume acest tip de lucrări cadastrale.

MODUL DE EXECUTARE A LUCRĂRILOR CADASTRALE LA NIVEL DE CLĂDIRI

Dispoziții generale

În lucrarea actuală se utilizează următoarele noțiuni:

Antreu – [anonimizat]-zisă în încăperile destinate utilizării în comun a [anonimizat];

Apartament – [anonimizat]cativ;

Anexă – o parte componentă a unei clădiri, aflată în afara conturului zidurilor exterioare, care are cel puțin un perete sau un cadru de rezistență comun;

Antresol – podest, ce ocupă partea superioară a volumului încăperii, destinat măririi suprafeței totale interioare și amplasării unor încăperi auxiliare;bază de date grafică – totalitate de date spațiale și descriptive, ce descriu bunul imobil;

Balcon – platformă cu balustradă ieșită din peretele exterior al fațadei, deschisă din 3 părți, destinată pentru odihnă pe timp de vară. Poate fi vitrată.

Balustradă – parte sau grilaj de lemn, de metal (plin sau cu goluri), cu înălțime de 90-110 cm prevăzut la marginea balcoanelor, teraselor, scărilor etc. în scop de protecție împotriva accidentelor;

Beci – încăpere subterană izolată de mediul exterior, destinată păstrării produselor alimentare sau material;

Bloc locativ – clădire cu două sau mai multe apartamente (încăperi locuibile), destinată pentru trai, în a cărui componență, pe lângă apartamente, intră: încăperile cu altă destinație decât cea de locuințe și de uz comun, echipamentele tehnice inginerești, elementele constructive de bază ale imobilului (fundamentul, pereții, planșeul, acoperișul și alte elemente);

Bucătărie – o încăpere din clădire/încăpere izolată, dotată cu tehnică și rețele inginerești, destinată preparării și păstrării produselor alimentare, hranei. Bucătăria poate fi comasată cu o altă încăpere cu o destinație diferită, dar cu condiția asigurării condițiilor tehnice necesare;

Cameră – o încăpere din apartament, casă de locuit individuală sau clădire cu funcții comasate destinată nemijlocit pentru locuire;

Căsuță de vacanță – locuință ocupată temporar, ca reședință secundară, destinată odihnei și recreării;rețea de ridicare – rețea dezvoltată de la rețeaua geodezică pentru măsurători cadastrale, în caz de necesitate;

Clădire – ansamblu de spații cu funcțiuni precizate, delimitat de elementele de construcție care alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv instalațiile aferente. Termenul clădire definește atât clădirea în ansamblu, cât și părți ale acesteia, care au fost proiectate sau modificate pentru a fi utilizate separate

Casă de locuit individuală – locuință, constituită din una sau mai multe camere locuibile și încăperi auxiliare, cu unul sau mai multe nivele, destinată traiului permanent, de regulă a unei familii;

Cerdac – spațiu între suprafața acoperișului, pereții exteriori și acoperirea planșeului nivelului superior;

Clădire nefinalizată – clădire care nu este realizată până la sfârșit și/sau care nu a fost supusă recepției finale;

Clădire principală – clădire, care este considerată predominantă din punctul de vedere al caracteristicilor constructive, arhitecturale, economice și cele ale destinației sale. Pe un teren pot exista una sau mai multe clădiri principale;

Clădire accesorie – clădire care este destinată desfășurării activității complementare celei principale;

Coridor – încăpere nelocuibilă a apartamentului/încăperii izolate nelocative/clădirii, care asigură comunicarea cu alte încăperi ale bunului imobil;

Coeficient de reducere – coeficienți utilizați pentru readucerea suprafeței balcoanelor, loggiilor și teraselor la suprafața totală interioară a clădirii locative/încăperii izolate incorporate în clădire locativă;

Demisol (abr. D) – nivel ce are cota pardoselii încăperilor sub cota terenului nivelat la o înălțime de maximum jumătate din înălțimea încăperii;

Dosarul tehnic – rezultatul final al lucrărilor cadastrale, ce constă din totalitatea actelor și desenelor tehnice întocmite în cadrul acestor lucrări pe întreaga durată de existență al bunului imobil, cuprinzând toate datele necesare pentru identificarea bunului imobil respectiv și modificările acestuia în procesul exploatării;

Etaj (abr. E) – fiecare din nivelele amplasate peste cota parterului;

Parter (abr. P) – nivel suprateran inferior cu cota pardoselii încăperilor nu mai joasă de cota terenului. Poate avea destinație de locuit sau de utilizare pentru încăperi cu altă destinație;

Mansardă (abr. M) – nivel funcțional al clădirii cuprins între acoperișul în pantă și ultimul nivel al acestei clădiri. Nivelul asigură respectarea cerințelor de siguranță, protecție și confort, corespunzătoare utilizării specifice (locative sau altei destinații) și se include în niveluri supraterane. Înălțimea interioară a mansardei pe pereții exteriori de la pardosea și până la tavan, nu va depăși 1,6 m (conform Normativului în Construcții NCM C.03.02);

Etaj tehnic (abr. ET) – nivel pentru amplasarea echipamentului tehnico-edilitar și pozarea comunicațiilor. Amplasarea poate fi: inferioară (subsol tehnic), medie (între etajele supraterane) și superioară (pod tehnic);

Elemente constructive – părțile componente ale unei clădiri care servesc pentru suportarea sarcinilor externe și interne, asigurând exploatarea adecvată a clădirii;

Finisaj – suprafețe prelucrate (tencuială, vopsire etc.), destinate pentru protecția suprafeței aparente a elementelor clădirii față de factorii interiori și exteriori de uzură;pentru a fi prezentat la cererea instanței de judecată sau altor autorități publice;

Fundație – element al infrastructurii unei clădiri care se află în contact direct cu terenul, servind la preluarea încărcărilor suprastructurii care acționează asupra clădirii, repartizându-se astfel încât să nu fie depășită capacitatea portantă;

Garaj – clădire sau încăpere special amenajată, destinată pentru întreținerea și păstrarea unităților de transport;

Grup sanitar – încăpere sanitară a încăperii izolate/clădirii, echipată cu scaunul de closet, cada de baie sau duș și lavoar. Poate fi combinată sau divizată în încăperi separate: pentru scaunul de closet (toaleta) și pentru cealaltă parte de echipament (baie);

Holul ascensorului – încăpere de la intrare în ascensor;

Încăpere – spațiu dintr-o clădire, folosită pentru desfășurarea unei activități umane;

Încăpere comună a clădirii – cameră de uz comun, amplasată în exteriorul apartamentului /încăperii izolate nelocative, destinată pentru asigurarea exploatării blocului locativ/clădirii (vestibul, coridor, galerii de trecere, palierul scării, holuri etc.);

Încăpere comună a încăperii izolate (locative/nelocative) – încăpere de uz comun în interiorul apartamentului/încăperii izolate nelocative, destinată pentru satisfacerea necesităților coproprietarilor;

Încăpere izolată – parte a unei clădiri, separată de alte părți adiacente ale acestei clădiri, prin pereți sau prin despărțituri fără goluri pentru uși, având ieșire separată pe palierul scării, în coridor comun, în curte sau în stradă;

Înălțimea nivelului – distanța de la nivelul pardoselii până la nivelul pardoselii etajului superior;

Înălțimea clădirii – totalitatea înălțimilor pe nivele al clădirii;

Lambriu – înveliș, din diferite materiale, aplicat pe fața pereților interiori, în întregime sau numai până la o anumită înălțime de la pardosea, în scop decorativ sau de protecție;

Loggia – Încăpere neîncălzită cu planșeu și elemente de închidere din trei părți (din două la amplasarea în colț), încorporată sau anexată la clădire, deschisă în exterior sau vitrată, destinată pentru odihnă pe timp de vară și pentru protecție antisolară;

Lucrări cadastrale – complex de activități ce au scopul de a identifica, a măsura, a colecta, a arhiva și a furniza (în caz de necesitate) informația despre parametrii tehnici ai bunurilor imobile, la data inspectării;

Lucrări de construcție – ansamblu de lucrări efectuate cu ajutorul mecanismelor, mașinilor, precum și manoperă, în vederea realizării, reconstruirii, restaurării sau consolidării unei clădiri;

Lucrări de desființare – ansamblu de lucrări efectuate cu ajutorul mecanismelor, mașinilor, precum și manoperă, în vederea demolării, totale sau parțiale, a unei clădiri;

Lucrări de modificare – lucrări de intervenții asupra elementelor constructive, structurale și/sau nestructurale, având ca efect modificarea (totală sau în parte) a acestora, privind modificarea planimetriei interioare sau exterioare sau modificarea volumetriei;

Nivel – spațiu dintr-o clădire cuprins între două planșee succesive. Se consideră nivel subsolul, demisolul, parterul, mezaninul, fiecare etaj și mansarda. Constituie nivel supanta a cărei arie este mai mare de 40% din cea a încăperii/spațiului în care se află;

Palier – porțiune orizontală a unei scări, cuprinsă între grupurile de trepte;

Planul cadastral al încăperii izolate – reprezentarea grafică prin desen tehnic, a unei încăperi izolate cu parametrii înregistrați în registrul bunurilor imobile, conținutul căruia este stabilit de prezenta Instrucțiune;

Plan geometric al încăperii izolate – document tehnic, întocmit în urma măsurărilor la fața locului, în care se indică planul încăperii izolate precum și alte date stabilite de prezenta Instrucțiune;

Plan de nivel – document tehnic, întocmit în urma măsurărilor la fața locului, în care se indică, în secțiune orizontală, planul unui nivel întocmit conform prezentei Instrucțiuni;

Subsol (abr. S) – nivel ce are cota pardoselii încăperilor sub cota terenului nivelat la o înălțime mai mare de jumătatea înălțimii încăperii;

Schița de lucru – reprezentarea grafică a obiectului întocmită la fața locului de mână sau cu tehnici și utilaj modern, de către persoana care inspectează bunul imobil, cu respectarea proporției între dimensiunile obiectului și reprezentarea sa în limitele aproximației vizuale, sau pregătit anterior în baza datelor existente. Suplimentar la reprezentarea grafică, schița urmează să conțină descrierea tehnică a bunului imobil;

Supantă – planșeu intermediar plin, deschis pe una sau mai multe laturi față de încăperea în care este dispus, sau nivel intermediar și parțial într-o încăpere cu înălțime mare (de exemplu de tip mansardă);

Suprafața totală a încăperii izolate – este suma suprafețelor orizontale a tuturor spațiilor dintr-o încăpere izolată. Aceasta cuprinde totalitatea suprafețelor tuturor încăperilor, dulapurilor încorporate, a loggiilor, balcoanelor, verandelor, teraselor și cămărilor. Pentru calcularea suprafeței totale a încăperii izolate integrată în clădire locativă se utilizează coeficienți de reducere aprobați prin СНиП 2.08.01-89*;

Suprafața totală interioară a clădirii – este suprafața desfășurată pe perimetrul interior al tuturor încăperilor integrate în clădire, teraselor, balcoanelor, loggiilor, verandelor. Pentru calcularea suprafeței totale interioare a clădirii locative se utilizează coeficienți de reducere aprobați prin СНиП 2.08.01-89*;

Suprafața exterioară a clădirii – reprezintă aria secțiunii orizontale a clădirii pentru fiecare nivel, măsurată pe conturul exterior al pereților;

Suprafața la sol a clădirii – este suprafața construită la nivelul solului, cu excepția teraselor descoperite ale parterului care depășește planul fațadei, a platformelor, scărilor de acces. Proiecția la sol a balcoanelor a căror cotă de nivel este sub 2,00 m de la nivelul solului amenajat și a loggiilor închise ale etajelor se include în suprafața la sol;

Suprafața locuibilă – totalitatea suprafețelor încăperilor cu destinație locativă (dormitoare, camere, sufragerie, cabinetelor în cadrul casei de locuit);

Suprafața administrativă – totalitatea suprafețelor încăperilor cu destinație administrativă (cabinetelor și a birourilor);

Suprafața comercială – totalitatea suprafețelor încăperilor destinate comerțului și prestărilor de servicii;

Suprafața de parcare – totalitatea suprafețelor garajelor și locurilor de parcare;

Suprafața medicală – totalitatea suprafețelor încăperilor destinate ocrotirii sănătății;

Suprafața de producere – totalitatea suprafețelor încăperilor cu destinație de producere și industrială (ex.: atelier de producere, hală industrială etc.);

Suprafața auxiliară – totalitatea suprafețelor încăperilor care sunt destinate desfășurării activității complementare celei principale;

Suprafața comună – totalitatea suprafețelor ocupate de încăperile destinate uzului comun al mai multor sau tuturor coproprietarilor;

Tambur – spațiu de trecere între uși la intrarea în clădire, casa scării și alte încăperi, destinat protecției contra pătrunderii aerului rece, fumului și mirosurilor;

Terasa – suprafață deschisă îngrădită, anexată la clădire, amplasată pe pămînt sau pe acoperișul circulabil al nivelului inferior. Poate avea ieșire din încăperile adiacente;

Vestibul – încăpere de trecere amplasată la intrarea în clădire, destinată pentru primirea și distribuirea fluxului de vizitatori;

Veranda – încăpere, de regulă cu geamuri, fără sistem de încălzire, anexată sau încorporată la o clădire.[ 7 ]

Lucrările cadastrale se efectuează de către oficiile cadastrale teritoriale, de întreprinderile de stat și cele private. Lucrările cadastrale la nivel de clădiri se execută după executarea lucrărilor cadastrale la nivel de teren sau concomitent cu acestea.

În cazul în care terenul nu este înregistrat în registrul bunurilor imobile, însă există documentația de atribuire a terenului, lucrările cadastrale la nivel de clădiri se vor executa concomitent cu întocmirea planului geometric al terenului.

Lucrările cadastrale la nivel de încăperi izolate se execută după executarea lucrărilor cadastrale la nivel de clădiri.

În cazul în care instanța de judecată solicită executarea lucrărilor cadastrale la nivel de clădire, iar terenul pe care este amplasată clădirea nu a fost format ca obiect independent de drept și instanța de judecată nu s-a pronunțat asupra procedurii de stabilire a hotarului terenului în natură, executantul lucrărilor va forma terenul la nivelul solului clădirii.

Dacă în cazul menționat mai sus se execută lucrări cadastrale la o clădire principală și una sau mai multe clădiri accesorii, executantul lucrărilor va forma terenul doar pentru clădirea principală și va indica că lipsește atribuirea terenului. Clădirile accesorii vor fi legate cu clădirea principală prin număr cadastral al terenului format la nivelul soclului clădirii principale. În acest caz, se va notifica autoritatea publică locală în raza de activitate a căreia se află bunul imobil despre inițierea lucrărilor cadastrale, la care se va anexa copia actului judecătoresc.

În funcție de modul de executare, pot fi evidențiate următoarele tipuri de lucrări cadastrale la nivel de clădiri:

Figura 1.1 Tipuri de lucrări cadastrale la nivel de clădiri

Lucrare cadastrală primară – complex de activități, prin care se realizează identificarea, măsurarea și descrierea tehnică a clădirilor pentru care anterior nu au fost efectuate astfel de lucrări și nu există dosar tehnic în arhiva oficiului cadastral teritorial.

Lucrare cadastrală curentă – complex de activități, prin care se realizează identificarea, măsurarea și descrierea tehnică a clădirilor și încăperilor izolate pentru care există dosar tehnic în arhiva oficiului cadastral teritorial.[ 7 ]

1.2 Procedura de executare a lucrărilor cadastrale

Procedura de executare a lucrărilor cadastrale include următoarele etape:

Figura 1.2 Procedura de executare a lucrărilor cadastrale

Executantul lucrărilor respinge cererea sau nu încheie contract de prestare a serviciilor dacă:

lipsește actul de identitate al solicitantului;

s-a prezentat o persoană neautorizată;

lipsesc, după caz, documentele indicate;

documentele în temeiul cărora se solicită executarea lucrărilor cadastrale conțin deteriorări grave ce nu permit interpretarea univocă a conținutului lor;

în documentele prezentate de beneficiar nu este identificat bunul imobil, pentru care se solicită executarea lucrărilor cadastrale;

în registrul bunurilor imobile este notată interdicția de executare a lucrărilor cadastrale, perfectarea oricăror acte, certificate. Drept derogare de la această prevedere sunt situațiile în care lucrările au fost solicitate de către organele care au aplicat aceste interdicții/sechestre (instanța de judecată, executor judecătoresc etc.);

planul cadastral al terenului a fost întocmit în sistemă de coordonate convențională sau hotarul terenului indicat în planul cadastral nu poate fi identificat în natură cu precizia întocmirii planului cadastral.[ 7 ]

Executantul lucrărilor va prelungi termenul pentru executarea lucrărilor cadastrale, în condițiile în care este necesară:

înlocuirea documentelor anexate la cerere;

asigurarea accesului la bunul imobil – obiect al lucrărilor cadastrale;

prezentarea documentelor suplimentare privind confirmarea destinației verandelor, loggiilor, balcoanelor, teraselor de către autorul proiectului. [ 7 ]

Executantul lucrărilor aduce la cunoștință solicitantul, în scris, despre prelungirea termenului de executare a lucrărilor cadastrale prin întocmirea unui aviz în acest sens. În avizul de prelungire a termenului de executare a lucrărilor cadastrale urmează să fie indicate cerințele necesare a fi executate de către solicitant. Solicitantul urmează a fi înștiințat despre prelungirea termenului inițial cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de expirarea acestuia.

În cazul nerespectării termenului și cerințelor indicate în aviz de către beneficiar, executantul lucrărilor poate lua decizia de neexecutare a lucrărilor cadastrale întocmind aviz în acest sens. În cazul în care executanți ai lucrărilor cadastrale sunt oficiile cadastrale teritoriale, acestea vor anexa la dosarul tehnic avizul de prelungire a termenului de executare a lucrărilor cadastrale, avizul cu privire la imposibilitatea executării lucrărilor cadastrale și cererea de prestare a serviciilor. În cerere executantul lucrărilor va menționa temeiurile care au dus la perfectarea avizului cu privire la imposibilitatea executării lucrărilor cadastrale.

Executantul lucrărilor va refuza executarea lucrărilor cadastrale, cu perfectarea avizului privind imposibilitatea executării lucrărilor cadastrale în următoarele cazuri:

solicitantul nu a îndeplinit în termen cerințele stabilite în avizul de prelungire a termenului de executare a lucrărilor cadastrale;

beneficiarul solicită eliberarea documentației necesare pentru întocmirea contractului de locațiune a unei porțiuni din clădire/încăpere izolată și se constată faptul că obiectul contractului a fost modificat;

beneficiarul solicită eliberarea documentelor necesare pentru recepția finală a unei clădiri nefinalizate;

după depunerea cererii și până la executarea lucrărilor a parvenit interdicția/sechestrul de executare a lucrărilor cadastrale, perfectarea oricăror acte, certificate cadastrale;

beneficiarul solicită eliberarea documentelor necesare pentru deetatizarea (privatizarea) bunului imobil care nu poate fi privatizat în condițiile legii;

planul cadastral al terenului a fost întocmit în sistemă de coordonate convențională sau hotarul terenului indicat în planul cadastral nu poate fi identificat în natură cu precizia întocmirii planului cadastral.

Lucrările cadastrale la clădirile neautorizate, pentru care lipsesc actele de atribuire a terenului, vor fi executate numai la solicitarea autorității publice locale/centrale, a organelor cu funcții de control și constatare sau în temeiul actului de dispoziție judecătoresc (art. 14 Cod de procedură civilă). În cazul executării lucrărilor cadastrale în baza actului de dispoziție judecătoresc, executantul lucrărilor cadastrale, va înștiința autoritatea publică locală în raza de activiate a cărea se află bunul imobil despre inițierea lucrărilor cadastrale, la care se va anexa copia actului de dispoziție judecătoresc. [ 7 ]

1.2.1 Lucrări pegătitoare

În cadrul lucrărilor pregătitoare executantul lucrărilor va:

analiza situația existentă, conform datelor și documentelor prezentate de solicitant;

studia informația conținută în arhiva oficiului cadastral teritorial (registrul bunurilor imobile și dosarul tehnic);

pregăti formularele de acte ce vor fi întocmite la fața locului;

pregăti utilajul necesar pentru efectuarea lucrărilor cadastrale;

înștiința solicitantul despre data ieșirii în teren pentru executarea lucrărilor cadastrale;

studia datele geospațiale existente și stabili modalitatea de amplasare (racordare) a clădirii în planul geometric;

imprima datele geospațiale (planul cadastral, planul ortofoto, planul de execuție, etc.).

Pentru efectuarea măsurărilor de amplasare a clădirilor pe teren se vor utiliza:

receptoare GNSS (Global Navigation Satellite System);

stații totale;

telemetrele sau ruletele metalice;

planurile topografice la scara 1: 1000 și mai mare;

planurile ortofoto sau alte date geospațiale. [ 7 ]

1.2.2 Identificarea bunului imobil

Identificarea bunului imobil se efectuează prin confruntarea datelor din cadastru și/sau prin confruntarea informației din actele doveditoare a drepturilor cu datele constatate pe teren. Datele constatate la fața locului se înscriu în schița de lucru, care va servi temei pentru întocmirea documentației cadastrale.

În cazul executării lucrărilor cadastrale primare a unor clădiri în care sunt efectuate notări sau înscrieri în registrul bunurilor imobile la nivel de încăperi izolate ca bun viitor, executantul lucrărilor în comun cu beneficiarul va întocmi act de constatare conform anexei nr.15. În act de constatare în mod obligatoriu se va descrie informația referitoarea la câte încăperi izolate sunt notate / înscrise în registrul bunurilor imobile ca bun viitor și corespunderea numerelor cadastrale / adreselor poștale atribuite acestora cu numerele cadastrale și adresele poștale atribuite de către executantul lucrărilor cadastrale. Totodată, în cazul constatării separării, comasării, combinării sau necorespunderii suprafețelor anumitor încăperi izolate notate/înscrise în registrul bunurilor imobile ca bun viitor, acest fapt, de asemenea, în mod obligatoriu urmează a fi consemnat în actul de constatare, cu indicarea necorespunderilor, iar executantul lucrărilor cadastrale va întocmi lista apartamentelor / încăperilor izolate nelocative în scopul înregistrării în registrul bunurilor imobile, conform anexei nr. 20.

În cazul constatării erorilor în cadrul executării lucrărilor cadastrale anterioare, executantul lucrărilor va întocmi act de constatare conform unui model concret. [ 7 ]

În cazul constatării demolării totale sau parțiale a clădirii (lor), executantul lucrărilor va întocmi certificat (privind demolarea clădirii) conform modelului.

În cazul identificării modificărilor în sistematizarea planimetrică a clădirii, efectuate fără autorizație de construire, ultimele se reprezintă grafic și se descriu în schița de lucru.

În cazul lucrărilor cadastrale curente, în cadrul verificării parametrilor clădirilor, încăperilor izolate se vor examina următoarele componente:

existența reparațiilor capitale, reconstrucțiilor, replanificărilor, restaurărilor, demolărilor;

executarea lucrărilor de edificare a clădirilor noi. Intervențiile în timp asupra clădirilor existente și înregistrate în registrul bunurilor imobile (reconstrucția, restaurarea sau desființarea);

racordarea clădirii la conducta de apă, canalizare, gaz, electricitate;

schimbarea modului de folosință a clădirii și/sau încăperii izolate;

modificarea uzurii fizice a clădirii (în cazurile în care bunul imobil se află în zona unde nu au fost efectuate lucrări de evaluare masivă) în rezultatul lucrărilor de reparație, exploatării neglijente, calamităților naturale, duratei de exploatare și ale altor factori externi care influențează asupra clădirii;

Modul de folosință se indică din documentul de drept/documentația de proiect raportat la clasificator, cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, aprobată prin ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 112 din 22.iunie 2005. În cazul în care documentul de drept nu conține astfel de date, modul de folosință va fi stabilit de către executantul lucrărilor în conformitate cu clasificatorului menționat. [ 12 ]

1.2.3 Actualizarea planului cadastral prin amplasarea clădirilor

În cazul executării concomitent a lucrărilor cadastrale la nivel de teren și clădire, va fi întocmit planul geometric cu privire la modul de elaborare și actualizare a planurilor cadastrale și geometrice, aprobată prin ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 140 din 06 august 2012. [ 12 ]

În procesul executării lucrărilor cadastrale la nivel de clădire, executantul lucrărilor va actualiza planul geometric al terenului prin amplasarea clădirilor. Clădirile urmează a fi amplasate în plan cu indicarea suprafeței la sol a acestora.

Planul geometric actualizat prin amplasarea clădirilor va conține următoarea informație:

numărul cadastral al bunului imobil;

amplasarea bunului imobil;

adresa bunului imobil;

punctele de cotitură ale terenului;

reprezentarea clădirilor amplasate pe teren;

scara la care a fost întocmit planul;

tabela cu dimensiunile segmentelor liniei de hotar al terenului;

tabelul cu coordonatele punctelor de cotetură al hotarului terenului;

tipul hotarelor (generale, fixe);

orientarea geografică a planului;

caracteristicile tehnice a terenului (tipul, modul de folosință, suprafața);

caracteristicile tehnice ale clădirilor (tipul, modul de folosință, suprafața);

denumirea întreprinderii care a executat lucrările;

data actualizării planului geometric;

numele, prenumele executantului lucrărilor, numele, prenumele, semnătura conducătorului întreprinderii / persoanei responsabile de verificarea internă (din partea executantului);

mențiuni.

În rubrica „mențiuni” executantul lucrării cadastrale va efectua înscrieri referitoare la rezultatul inspectării:

în cazul în care între coproprietarii bunului imobil este stabilit modul de folosință a terenului și executantul lucrărilor a inspectat doar o parte din proprietatea comună, pe planul geometric se indică modul de folosință al terenului inspectat și se va înscrie mențiunea: „Pe data__________(se va indica ziua,luna,anul inspectării bunului imobil) a fost inspectată partea de proprietate _____(se indică partea din bunul imobil ce a fost inspectată) din bunul imobil”;

în cazul în care terenul pe care este amplasată clădirea inspectată se află în proprietate publică, pe planul geometric se va înscrie mențiunea: „Pe data__________(se va indica ziua,luna,anul inspectării bunului imobil) a(u) fost inspectată(te) clădirea (rile) ______________(se indică modul de folosință și numărul cadastral al clădirilor inspectate)”;

în cazul în care clădirea este amplasată atât pe terenul inspectat, cât și pe terenul vecin, pe planul geometric se va face mențiunea: „clădirea cu numărul cadastral ____________(se indică numărul cadastral al clădirii) se extinde pe terenul cu numărul cadastral ____________(se indică numărul cadastral al terenului pe care se extinde clădirea)”;

în cazul în care clădirea se extinde pe un teren ce nu este format, pe planul geometric se va face mențiunea: „clădirea cu numărul cadastral ____________(se indică numărul cadastral al clădirii) parțial se extinde în afara terenului cu numărul cadastral ____________(se indică numărul cadastral al terenului pe care este amplasată clădirea)”;

Notă: Mențiunile specificate la subpunctele 3) și 4) al punctului 61. nu se indică în cazul în care extinderea clădirii se încadrează în limitele preciziei măsurărilor cadastrale sau nu există act de stabilire/constatare a hotarului terenului și clădirea a fost construită pînă la elaborarea planului geometric inițial.

În cazul în care pe terenul inspectat este constituită servitute, pe planul geometric se va înscrie mențiunea:

pe terenul aservit cu numărul cadastral _________________ (se indică numărul cadastral al terenului aservit) a fost instituită servitute în favoarea terenului dominant cu numărul cadastral ______________(se indică numărul cadastral al terenului dominant);

în favoarea terenului dominant cu numărul cadastral _______________(se indică numărul cadastral al terenului dominant) a fost instituită servitute pe terenul aservit cu numărul cadastral (se indică numărul cadastral al terenului aservit).

La planul geometric al terenului se va anexa planul reprezentării părților componente ale clădirii. În planul reprezentării părților componente ale clădirii se indică conturul exterior al tuturor clădirilor amplasate pe terenul identificat, litera și numărul cadastral al acestora. În cazul în care clădirea existentă are una sau mai multe anexe în planul dat va fi indicat conturul la fiecare anexă cu indicarea literei acesteia.

Fiecare clădire prezentată în plan urmează a fi poziționată una fața de cealaltă conform planului geometric existent.

În cazul întocmirii planului reprezentării părților componente ale clădirilor, clădirile principale și anexele la acestea se numerotează cu semne convenționale speciale (litere) după cum urmează:

clădirile principale se numerotează cu majuscule din alfabetul latin (ex: A, B, C, D…). Pentru numerotarea clădirilor cu multe nivele (mai mult de 1) din partea stângă se pune numărul nivelelor 2A, 7A, 7B, etc. Pentru clădirile cu mai multe tronsoane cu diferit număr de nivele, în fața literei se înscriu două cifre: numărul minim și numărul maxim de nivele (2-4A);

pentru numerotarea anexelor asigurate cu sistem de încălzire se folosește aceiași literă ca și pentru clădirea principală cu indicarea în partea dreaptă a numărului succesiv. A1, A2, B1, etc. La numerotarea anexelor cu mai multe nivele din partea stânga se indică numărul nivelelor 2A1, 7A2, 7B1, etc.;

pentru numerotarea anexelor ce nu sunt asigurate cu sistem de încălzire (veranda, terasa, etc.), se utilizează litere mici corespunzătoare literelor clădirii principale, la care acestea sunt anexate. Pentru situații cu mai multe anexe de acest gen, în dreapta, se adaugă, numărul succesiv al anexei (ex: a, a1, a2, a3,…);

nu se admite modificarea sau atribuirea repetată a acelorași numere cadastrale și literelor clădirilor.

1.2.4 Întocmirea planului de nivel / planului geometric al încăperii izolate

Planul de nivel se întocmește în temeiul măsurărilor din schița de lucru, întocmită în conformitate cu prevederile prezentei Instrucțiuni, pentru toate nivelele.

Perfectarea desenelor se efectuează în format electronic, utilizându-se programe specializate. Grosimea liniilor (contururilor) pereților portanți și a coloanelor trebuie sa fie cuprinsă între 0,5-, celelalte linii în planul de nivel trebuie sa aibă grosimea cuprinsă intre 0,15-. Planul se întocmește la scara 1:100 pe foi de orice format, dar nu mai mic de formatul A4.

Planul de nivel reprezentat în scară, conform măsurărilor din schița de lucru, urmează să conțină următoarele:

pereții (portanți și despărțitori);

uși, ferestre și alte goluri în pereți;

sobe;

scări, cerdacul (pridvorul), balcoanele;

toate proeminențele pereților;

coloanele, pilastrile și alte elemente, care sunt ieșite în afară, cu mai mult de ori amplasate separat;

nișele în pereți cu excepția nișelor, destinate pentru montarea caloriferelor de încălzit;

suporturi rigide pentru instalații montabile, groapă de vizare, etc. se indică pe contur cu linii întrerupte.

Planul de nivel se întocmește pentru fiecare nivel în parte al clădirilor principale. Planul subsolului construit numai sub o parte a clădirii, poate fi reprezentat fără desenarea clădirii în întregime, fixându-se locul amplasării acestuia în cadrul clădirii. Planul antresolurilor de mici dimensiuni pot fi arătate pe desen în vecinătatea planului la nivelul căruia acesta nemijlocit este amplasat. Se recomandă indicarea pereților portanți alăturați, pentru a facilita descifrarea corectă a desenului.

Întru asigurarea executării corecte a desenelor, se recomandă următoarea consecutivitate a lucrărilor:

se verifică corectitudinea măsurărilor efectuate conform schiței de lucru și se desenează conturul exterior al clădirii;

consecutiv se desenează toți pereții portanți (ținând cont de diagonalele încăperilor) și se verifică corectitudinea desenului conform măsurărilor de control;

succesiv se introduc pereții despărțitori, golurile, scările, canalele de ventilare (după caz) și alte proeminențe ale pereților, utilizând simboluri și semne convenționale corespunzătoare;

se transcriu dimensiunile liniare din schița de lucru, paralel direcției pereților corespunzători. În încăperile auxiliare de mici dimensiuni, mărimile laturilor vor fi reprezentate dacă permite spațiul pe plan;

se numerotează și se calculează suprafețele încăperilor;

se reprezintă limitele încăperilor izolate, în cazul existenței încăperilor izolate.

Toate cifrele, simbolurile și alte inscripții în planul de nivel / planul geometric al încăperii izolate trebuie să fie de aceeași dimensiune (2,0-).

În planul de nivel se menționează dimensiunile pereților în metri cu rotunjirea pînă la sutimi, astfel:

în planul parterului, subsolului și demisolului vor fi menționate dimensiunile pe perimetrul exterior al clădirii și anexelor;

pe planurile tuturor nivelelor vor fi menționate dimensiunile tuturor încăperilor (lungimea, lățimea), iar în încăperile de formă neregulată – dimensiunile pe tot perimetrul interior al încăperii;

dimensiunile sobelor, nișelor, arcurilor, coloanelor, proeminenților, ușilor, scărilor și dimensiunile suplimentare (dimensiunile de control, diagonalele încăperilor, etc.) în planurile de nivel, nu se indică.

În cazul întocmirii planului de nivel cu încăperi izolate, la intrare în încăpere izolată se indică numărul de adresă al încăperii izolate. Adresa poștală se indică la încăperile izolate locative și încăperile izolate nelocative destinate desfășurării activităților social-economice.

În planul de nivel se numerotează toate încăperile ce reprezintă parte componentă a clădirii date. Numerotarea încăperilor în clădire se efectuează cu cifre arabe, după direcția acelor ceasornicului, începînd cu „1” de la intrare în clădire pentru fiecare nivel separat. În cazul existenței încăperilor izolate în cadrul clădirii, numerotarea se efectuează pentru fiecare încăpere izolată, de la stînga la dreapta, conform direcției acelor ceasornicului și se prelungește continuu în toate încăperile izolate.

Pe plan în centrul fiecărei încăperi se indică în formă de fracție: numărul încăperii la numărător și la numitor suprafața acesteia. În cazul în care numerotarea nu poate fi amplasată pe planul încăperii, aceasta se notează alături și se indică (cu săgeată) la ce încăperi se referă. În cazul în care în cadrul lucrărilor cadastrale curente au fost depistate, în urma lucrărilor de reparație sau reconstrucție, modificări planimetrice în planul de nivel, numerotarea încăperilor se va efectua în felul următor:

în cazul apariției încăperilor noi se atribuie următorul număr de ordine de pe plan, fiecărei încăperi noi formate;

în cazul modificării încăperilor existente (prin comasarea, combinarea sau divizare a doua sau mai multe încăperi), modificarea se consideră apariția unei încăperi noi și se numerotează corespunzător;

la desființarea unei încăperi, numărul de ordine al acesteia se stinge atît pe plan cît și în anexa la planul clădirii și nu mai poate fi utilizat;

la desenarea repetată (redesenare) a planului de nivel numerotarea încăperilor nu se schimbă.

În cazul în care în planul de nivel există două și mai multe încăperi izolate, pe plan se va reprezenta limita între aceste încăperi izolate (cu linie întreruptă pe axa pereților ce despart încăperile date), iar în dreptul fiecărei încăperi izolate în formă de tabel cu două rânduri se va reprezenta informația despre: în rândul superior numărul încăperii izolate și în rândul inferior suprafața încăperii izolate, iar în cazul constatării replanificărilor încăperii izolate în rândul inferior se va indica suprafața înregistrată în registrul bunurilor imobile și prin bară suprafața de facto.

În planul de nivel în colțul clădirii principale, anexei, verandei, terasei se indică prin fracție litera și numărul cadastral al clădirii (la numărător), și înălțimea exterioară al clădirii (la numitor). Dacă înălțimea părților constructive este diferită, atunci această fracție se indică pentru fiecare parte constructivă. Încăperilor din cadrul clădirii supuse măsurărilor, li se va stabili destinația conform proiectului verificat. Nu se admite stabilirea arbitrară a destinației încăperilor de către executantul lucrărilor cadastrale. În caz că vor apărea unele îndoieli privind destinația încăperilor (balcon, loggia, bucătărie, etc.), destinația lor se va consulta și se va confirma de către autorii proiectului. Destinația încăperilor se indică în planul de nivel în apropierea suprafeței incăperii.

În cazul lipsei proiectului sau în cazul replanificărilor neautorizate, destinația încăperilor se specifică conform situației reale din teren și a informației relatate de beneficiar.

În cazul întocmirii planului de nivel al clădirii sau planului geometric/cadastral al încăperii izolate fără ieșire la fața locului, executantul lucrărilor va multiplica acesta prin reproducerea planului de nivel sau planului cadastral/geometric al încăperii izolate existent în dosarul tehnic. În acest caz planul întocmit va conține informația despre data ultimii actualizări.

În cazul întocmirii planului cu sau fără ieșire la fața locului în partea planului geometric al încăperii izolate neînregistrate în registrul bunurilor imobile, executantul lucrărilor în mod obligatoriu va examina informația existentă în registrul bunurilor imobile și în dosarul tehnic a bunului imobil respectiv, va confrunta datele existente și va completa „Lista apartamentelor/încăperilor izolate nelocative perfectată în scopul înregistrării în registrul bunurilor imobile”.

Planul de nivel al clădirii, trebuie să conțină informația referitoare la:

Figura 1.3 Planul de nivel a clădirii

tabelul schimbărilor curente (se indică pe exemplarul ce va fi păstrat în arhiva oficiului cadastral teritorial și va conține informația despre: data inspectării bunului imobil, denumirea întreprinderii care a executat lucrarea, numele, prenumele executantului lucrării, descrierea încăperilor ce au fost modificate);

mențiuni (se indică pe planul de nivel ce va fi eliberat beneficiarului cu indicarea numărului și datei emiterii autorizației de construire în baza căreia au fost efectuate lucrările de construire sau în cazul lipsei autorizației de construire se vor descrie lucrările de construcție efectuate);

Planul geometric al încăperii izolate trebuie să conțină informația referitoare la:

numărul nivelului la care este amplasată încăperea izolată;

desenul încăperii izolate;

numărul, destinația, suprafața încăperilor ce sunt parte componentă al încăperii izolate;

suprafața totală al încăperii izolate;

denumirea întreprinderii care a executat lucrarea;

numărul cadastral și adresa încăperii izolate;

data inspectării bunului imobil;

scara la care a fost întocmit planul;

numele, prenumele, executorului și numele, prenumele, semnătura persoanei care a verificat planul;

mențiuni (se indică în cazul executării lucrărilor de construcție cu indicarea numărului și datei emiterii autorizației de construire în baza căreia au fost efectuate lucrările de construire. În cazul lipsei autorizației de construire – se vor descrie lucrările de construcție efectuate).

În cazul în care bunurile imobile (clădiri, încăperi izolate) nu dispun de adresă poștală, executantul lucrărilor cadastrale depune, în modul stabilit, cererea de conferire și înregistrare a adresei deținătorului Registrului unităților administrativ-teritoriale și a străzilor din localitățile de pe teritoriul Republicii Moldova. Deținătorul Registrului după conferirea și înregistrarea adresei va elibera certificatul privind conferirea adresei bunului imobil.

1.2.5 Calcularea parametrilor tehnici

În urma măsurărilor efectuate, se va calcula suprafața tuturor încăperilor. Calculele se efectuează în metri pătrați cu exactitate până la zecimi, ținându-se cont de următoarele:

dimensiunile pentru calcul se vor lua între suprafețele finisate ale pereților;

suprafața, ocupată de piloni, stâlpi, sobe sau cămine, nu se include în suprafața încăperilor;

suprafața scărilor din interiorul apartamentului (proiecție orizontală) se include în suprafața încăperilor de la nivelul de jos; din suprafața nivelului de sus se scade suprafața ocupată de golul ieșirii scării;

golurile fără uși cu lățimea mai mare de se includ în suprafața uneia din încăperi. De regulă suprafața dată se include în suprafața utilă a clădirii / încăperii izolate;

suprafața încăperilor sub scările interioare cu înălțimea de și mai mult, se include în suprafața încăperii;

suprafața dulapului încorporat se include în suprafața încăperii în care este încorporat dulapul;

suprafața spațiilor cu înălțimi mai mult de un nivel (lumina a doua) se indică la nivelul de jos;

suprafața nișelor (cu excepția nișelor comunicațiilor inginerești) cu înălțimea mai mică de , nu se include în suprafața încăperilor;

suprafața nișelor proeminente ale comunicațiilor inginerești (neîncorporate în pereți) se calculează la un singur nivel;

suprafața palierului scării se include în suprafața nivelului inferior al clădirii.

suprafața puțului de ascensor, tubului de gunoi se includ în suprafața nivelului, unde este pardoseala;

suprafața încăperilor deschise (loggiilor, teraselor, balcoanelor etc.) trebuie determinate după dimensiunile lor, măsurate pe conturul interior al încăperii, fără considerarea suprafeței ocupate de elementul de îngrădire.

în suprafața totală a clădirii nu se include: suprafața etajului tehnic cu înălțimea mai mică de până la structură, suprafața tavanelor suspendate pentru amplasarea comunicațiilor, rampelor pentru deservirea căilor de rulare a macaralei, corpurilor de iluminat.

Calcularea suprafeței încăperii de forma dreptunghiulară se efectuează prin operațiunea matematică de înmulțire a lungimii și lățimii. Pentru calcularea suprafeței încăperii cu formă complicată, planul se divizează în figuri geometrice simple (dreptunghi, trapez, triunghi dreptunghic etc.); dimensiunile care lipsesc în schița de lucru pentru aplicarea (stabilirea) formulei se determină după scara planului. De asemenea, pentru calculul suprafețelor, pot fi utilizate programe speciale, la calculator, pentru desenarea figurilor și determinarea suprafețelor necesare.

Suprafața la sol a clădirii se calculează după perimetrul exterior al soclului clădirii pe conturul exterior a pereților. La calcularea suprafeței la sol se iau în considerație următoarele:

suprafața bovindoului cu temelie se include în suprafața la sol a clădirii;

suprafața elementelor arhitecturale, decorative sau de rezistență cu grosimea de până la lățimea până la 1m, precum și suprafața scării de intrare, pridvorului, curților de lumină nu se includ în suprafața la sol;

balcoanele, loggiile, terasele fără fundații, suspendate la un nivel mai mare de 2,0 m față de cota solului, nu se includ în suprafața la sol;

pentru clădirile subterane și beciuri suprafața la sol se măsoară la cotă finita a pardoselii și se considera aria secțiunii orizontale cuprinsă în conturul exterior al pereților inclusiv grosimea zidului de protecție a izolației;

Calcularea volumului de construcție se determină însumând volumul de construcție de la cota ± 0,000 (partea supraterană) și volumul de construcție sub cota ±0,000 (partea subterană).

În procesul executării lucrărilor cadastrale urmează a fi stabilit numărul de nivele al clădirii. Numărul de nivele va include totalitatea nivelelor subterane și supraterane.

La numărul de nivele supraterane se referă toate nivelele, inclusiv etajul tehnic, mansarda și demisolul în cazul în care cota planșeului acestuia (demisolului) se află de cel puțin peste cota medie a solului.

În cazul în care numărul de nivele de la tronson la tronson diferă sau clădirea este amplasată pe teren în pantă ce condiționează creșterea numărului de nivele, numărul de nivele se stabilește pentru fiecare tronson în parte, în astfel de cazuri numărul de nivele pentru clădire se consideră numărul maxim de nivele a clădirii.

1.2.6 Întocmirea dosarului tehnic

Dosarul tehnic se ține de către oficiul cadastral teritorial pentru bunurile imobile din raza de activitate a acestuia, stabilită de Agenția Relații Funciare și Cadastru.

Dosarul tehnic se întocmește pe suport de hârtie sau în forma electronică. Dosarul tehnic se întocmește în format electronic în cazul aplicării de către executant a semnăturii digitale. Din momentul implementării în Întreprinderea de Stat „Cadastru” a semnăturii digitale și implementării Sistemului informațional automatizat „Arhiva electronică”, dosarele tehnice noi vor fi întocmite și păstrate doar în format electronic. În cazul lucrărilor cadastrale curente dosarele tehnice vor fi întocmite și păstrate doar în format electronic după introducerea dosarului pe suport de hârtie în Sistemul informațional automatizat „Arhiva electronică”.

Pentru fiecare teren se deschide dosar separat, fiecare dosar este compus din două părți care va conține următoarea informație:

Figura 1.4 Partea I a dosarului tehnic

planul reprezentării părților componente ale clădirii (în cazul în care clădirile sunt compuse din mai multe părți componente);

fișa rezultatelor lucrărilor cadastrale la nivel de teren și clădiri accesorii (în cazul în care pe teren sunt clădiri accesorii);

Figura 1.5 Partea II a dosarului tehnic

cererea solicitantului de executare a lucrărilor cadastrale (în cazul în care lucrările cadastrale sunt executate de oficiile cadastrale teritoriale, aceasta va fi anexată în mod obligatoriu);

avizul de prelungire a termenului de executare a lucrărilor cadastrale (în cazul în care a fost prelungit termenul de executare a lucrărilor);

certificat de atribuire a adresei poștale (în cazul în care în registrul bunurilor imobile nu este înscrisă adresa clădirii / încăperii izolate sau aceasta a fost modificată și beneficiarul (solicitantul) a prezentat un asemenea certificat);

În partea I a dosarului tehnic, orice înscriere se confirmă prin semnătura și ștampila sau semnătura digitală a executantului lucrării.

În cazul lucrărilor cadastrale curente, modificările identificate în cadrul acestor lucrări vor fi introduse în documentația cadastrală din dosarele tehnice păstrate în arhivele oficiilor cadastrale teritoriale, de către executanții lucrărilor cadastrale, în felul următor:

Modificările în planul de nivel al clădirii:

în cazul existenței planului în format .dxf al clădirii în baza de date, se introduc modificările necesare (schimbările în configurația clădirilor, planimetria nivelelor, recalcularea suprafețelor și numerotarea încăperilor). Modificările efectuate de titular urmează a fi descrise în rubrica „schimbări curente” pe plan;

în cazul existenței informației despre bunul imobil doar pe suport de hârtie, pentru bunurile imobile din componența cărora nu fac parte încăperi izolate, se redesenează planul existent, pe suport de hârtie, în programe specializate (formatul de lucru .dxf) și se introduc modificările identificate la fața locului. Pe planurile de nivel în rubrica „schimbări curente” se descriu modificările efectuate de titular.

în cazul constatării modificărilor în planul clădirii cu mai mult de două încăperi izolate și în baza de date al Întreprinderii de Stat „Cadastru” lipsește planul în format .dxf, executantul lucrărilor va redesena conturul nivelului clădirii la care se află încăperea izolată și o va poziționa în plan introducând modificările identificate la fața locului. Modificările efectuate de titular se descriu în rubrica „schimbări curente”.

Modificarea fișei rezultatelor lucrărilor cadastrale la nivel de teren și clădiri accesorii, precum și a fișei rezultatelor lucrărilor cadastrale la nivel de clădire principală și a anexei la planul clădirii, se vor efectua în felul următor:

în cazul în care în procesul lucrărilor cadastrale au fost identificate modificări la nivel de teren și clădiri accesorii (ex. demolarea totală sau parțială a clădirilor accesorii, edificarea clădirilor noi, etc.), modificările respective urmează a fi introduse în fișa rezultatelor lucrărilor cadastrale la nivel de teren și clădiri accesorii păstrată în baza de date, prin completarea rubricilor modificate, iar în cazul în care fișa este întocmită doar pe suport de hârtie aceasta urmează a fi întocmită din nou utilizând informația existentă din dosarele tehnice păstrate în arhivele oficiilor cadastrale teritoriale cu introducerea modificărilor identificate la fața locului;

în cazul în care în procesul lucrărilor cadastrale au fost identificate modificări la nivel de clădiri principale, modificările identificate se introduc în fișa rezultatelor lucrărilor cadastrale la nivel de clădire principală analogic ca și în fișa rezultatelor lucrărilor cadastrale la nivel de teren și clădiri accesorii.

în cazul în care în procesul lucrărilor cadastrale au fost identificate replanificări interioare a clădirilor principale modificările identificate se introduc în anexa la planul clădirii prin înscrierea suprafețelor, destinațiilor, etc. și recalcularea suprafețelor încăperilor replanificate.

în cazul constatării unor asemenea modificări într-o clădire în care nu sunt înregistrate încăperi izolate, executantul lucrărilor urmează să perfecteze anexa la planul clădirii pentru toată clădirea.

în cazul constatării replanificărilor în clădiri în care sunt înscrieri la nivel de încăperi izolate, executantul lucrărilor urmează să perfecteze anexa la planul clădirii pentru întreg nivelul pe care este amplasată încăperea izolată.

Odată cu informația pe fișiere de hârtie executantul lucrărilor cadastrale va anexa informația în format electronic care va conține:

stratul de lucru „cladiri”;

stratul de lucru „componente” (în cazul în care clădirea este compusă din mai mult componente);

stratul de lucru „grevari” (în cazul în care pe teren este constituită servituta, în privința terenului este încheiat contract de locațiune/arendă sau în cazul existenței dreptului de proprietate pe cote părți asupra terenului și între coproprietari a fost stabilit modul de folosință al acestuia);

stratul de lucru „terenuri”;

planul de nivel în format .dxf;

fișa rezultatelor lucrărilor cadastrale la nivel de teren și clădiri accesorii în format .xls;

fișa rezultatelor lucrărilor cadastrale la nivel de clădire principală și anexa la planul clădirii în format .xls

La finele executării lucrărilor cadastrale, executantul lucrărilor urmează să pregătească fișierul pachetului de lucru (în continuare – pachet) în format electronic ce va fi prezentat spre recepție Întreprinderii de Stat „Cadastru”.

Pachetul, ce conține date din documentația cadastrală prezentată de executantul lucrărilor în mod electronic, trebuie prezentat obligatoriu în calitate de pachet arhivat și să dețină denumirea sub următorul format:

DC_X.RAR (sau DC_X.ZIP) unde:

DC – constantă;

X – numărul cadastral al bunului imobil, atribuit de Întreprinderea de Stat „Cadastru”.

Pentru arhivarea pachetelor urmează a fi folosit arhivatorul: RAR, WINRAR. Pentru introducerea informației cadastrale este necesar prezentarea, după caz, a următoarelor trei mape: Plan geometric – va conține straturile de lucru „Cladiri”, „Componente”, „Terenuri”, „Grevari”;

Plan cladire – va conține la rândul său:

o mapă care va fi denumită cu numărul cadastral al terenului, aceasta va conține fișa rezultatelor lucrărilor cadastrale la nivel de teren și un număr de mape ce va coincide cu numărul clădirilor principale pe teren și care vor fi denumite cu numărul cadastral al clădirii respective. Aceste mape vor conține în format .dxf planurile de nivel al clădirii (lor) pentru fiecare nivel în parte care vor fi denumite – PN_Z=N.dxf, unde PN – constantă, Z – numărul cadastral al clădirii și N – nivelul întocmit (ex: PN_015512312604=E1.dxf). De asemenea în această mapă va fi atașată fișa rezultatelor lucrărilor cadastrale la nivel de clădire principală și anexa la planul clădirii în format .xls. aceasta fiind denumită – 2C_X.xls, unde X – numărul cadastral al bunului imobil.clădiri accesorii în format .xls. Fișierul va fi denumit – 1T_X.xls, unde1T – constantă și X – numărul cadastral al bunului imobil;

Dosar tehnic – această mapă va fi întocmită după implementarea în Întreprinderea de Stat „Cadastru” a semnăturii digitale și Sistemului informațional automatizat „Arhiva electronică”. Mapa „Dosar tehnic” va conține două mape denumite: „Partea I” și „Partea II”. Mapa denumită „Partea I” va conține o mapă denumită cu numărul cadastral al terenului și un număr de mape identic cu numărul clădirilor principale existente pe teren denumite ca numărul cadastral al clădirii respective. La rândul său mapa denumită cu numărul cadastral al terenului va conține în format .pdf planul geometric al terenului denumit PG_X.pdf, planul reprezentării părților componente ale clădirilor (după caz) denumit PC_X.pdf și fișa rezultatelor lucrărilor cadastrale la nivel de teren și clădiri accesorii (după caz) denumită 1T_X.pdf. unde – X numărul cadastral al terenului. Fiecare mapă denumită cu numărul cadastral al clădirii va conține în format .pdf fiecare nivel în parte al clădirii care va fi denumit PN_Z=N.pdf, unde PN – constantă, Z – numărul cadastral al clădirii, N – nivelul clădirii (ex: PN_015512312604=E1.pdf), fișa rezultatelor lucrărilor cadastrale la nivel de clădire principală și anexa la planul clădirii denumit 2C_Z.pdf, unde – constantă și Z – numărul cadastral al clădirii. Mapa denumită „Partea II” va conține în format .pdf documentația lucrării cadastrale întocmită în conformitate cu prevederile prezentei Instrucțiuni și denumită LC_X.pdf , unde LC – constantă și X numărul cadastral al bunului imobil.

Documentația electronică se transmite pe suport magnetic (CD) sau prin intermediul adresei electronice de către executantul lucrărilor cadastrale în oficiul cadastral teritorial în raza de activitate al căruia se află bunul imobil, împreună cu documentele perfectate pe suport de hârtie.

Documentația pe suport magnetic, nu poate conține altă informație străină, doar fișierele cu pachetul de date electronice.La finalizarea lucrării cadastrale întreprinderea care a executat lucrările efectuează verificarea internă și transmite documentația cadastrală spre recepție. Verificarea internă constă în verificarea corectitudinii executării lucrărilor.

1.2.7 Recepția lucrărilor cadastrale

Recepției sunt supuse toate lucrările cadastrale executate de întreprinderi private și de stat și se efectuează de către Întreprinderea de stat „Cadastru”. Recepția lucrărilor cadastrale este efectuată de către persoanele responsabile pentru recepție din cadrul Întreprinderii de Stat „Cadastru” (oficiile cadastrale teritoriale sau aparatul central, în dependență de delegarea atribuțiilor) (în continuare – persoana responsabilă).

Documentația cadastrală se depune pentru recepție la Întreprinderea de Stat „Cadastru” de către executantul lucrărilor cadastrale. Procedura de recepție a lucrărilor cadastrale constă din primirea cererii de recepție, verificarea materialelor prezentate și documentarea verificării. La primirea fișierelor cu pachetul de date electronice, elе se controlează de viruși. În cazul depistării virușilor, fișierul se întoarce fără încărcare în Sistema Informațională.

Dacă la depunerea cererii se constată lipsa unor compartimente din dosarul tehnic sau unele neconcordanțe, cererea nu se înregistrează în condica de cereri, iar documentația cadastrală se restituie solicitantului în vederea completării. După caz, la dosarul tehnic se va anexa refuzul indicat în nota de constatare a divergențelor la verificarea documentației cadastrale.

Termenul de recepție a documentației cadastrale este de cel mult 5 zile lucrătoare din ziua primirii cererii.

Figura 1.6. Recepția lucrărilor cadastrale

În cazul în care dosarul tehnic corespunde exigențelor și cerințelor în vigoare, documentația cadastrală pe suport de hârtie se recepționează prin aplicarea parafei „Recepționat” pe planul geometric al terenului, planurile de nivel și sau planul geometric al încăperii izolate (cu indicarea datei, numelui, prenumelui și semnăturii persoanei responsabile de recepție) sau în cazul în care dosarul tehnic a fost întocmit în format electronic prin transmiterea executantului lucrării cadastrale prin intermediul internetului a avizului de recepție care va fi anexat la dosarul tehnic în format electronic de persoana responsabilă de recepție.

În cazul în care documentația cadastrală nu este întocmită corect, aceasta se respinge. Prin lucrarea întocmită incorect se înțelege:

dosarul tehnic nu conține toate compartimentele;

neconcordanțe, după caz, între planul cadastral existent și planul geometric perfectat;

actele perfectate nu corespund cerințelor;

clădirile au fost numerotate incorect;

încăperile au fost numerotate incorect;

lipsa semnăturilor persoanelor implicate în lucrarea cadastrală;

în actul de constatare nu este descrisă explicit eroarea constatată;

asupra bunului imobil obiect al lucrărilor cadastrale este aplicată interdicție/sechestru cu excepția cazului în care lucrările cadastrale au fost solicitate de către organele care au aplicat aceste interdicții/sechestre (instanța de judecată, executor judecătoresc, etc.);

atributele descriptive ale obiectelor informaționale prezentate nu au fost întocmite în conformitate cu clasificator aprobat de Agenția Relații Funciare și Cadastru.

În cazul în care lucrarea se respinge, se întocmește nota de constatare a divergențelor în care se nominalizează toate divergențele constatate. Dosarul însoțit de nota de constatare a divergențelor se restituie solicitantului împreună cu toate materialele prezentate spre recepție. Executantul lucrărilor este obligat să corecteze și să prezinte dosarul corectat în termen de 10 zile lucrătoare după eliberarea notei de constatare a divergențelor.

Predarea repetată a materialelor corectate în termenul stabilit se va efectua fără achitarea repetată a serviciului.

În cazul în care executantul nu a prezentat în termenul stabilit dosarul corectat, predarea repetată a materialelor spre recepție se va efectua în baza unei cereri noi, cu achitarea serviciului respectiv.

1.3 Furnizarea informației cadastrale

Prin furnizarea informației cadastrale se subînțelege eliberarea copiilor din dosarul tehnic de către persoana responsabilă din cadrul Întreprinderii de Stat „Cadastru”, care va confirma autenticitatea acestora prin contrasemnarea și ștampilarea lor.

Se vor elibera copii din dosarul tehnic la următoarele acte:

Figura 1.7. Eliberarea copiilor din dosarul tehnic

Informația cadastrală poate fi furnizată:

proprietarului / gestionarului bunului imobil sau reprezentantului acestuia;

organelor cu atribuții de control;

autorităților administrației publice;

executanților lucrărilor cadastrale.

Informația cadastrală se furnizează în termen de până la 4 zile lucrătoare din ziua primirii cererii sau poate fi furnizată în termen de urgență – de până la 24 ore. Eliberarea informației cadastrale poate fi refuzată cu întocmirea unui aviz, în cazul în care Întreprinderea de Stat „Cadastru” nu dispune de informația solicitată.

2. PARTICULARITĂȚILE MĂSURĂTORILOR CONSTRUCȚIILOR ȘI ÎNCĂPERILOR IZOLATE

2.1 Particularitățile măsurătorilor construcțiilor și încăperilor izolate

2.1.1 Măsurări cadastrale

În scopul actualizării planului geometric prin amplasarea clădirilor, lucrările de măsurare se execută prin orice metodă. Precizia măsurărilor cadastrale la determinarea poziției clădirii în planul geometric este specificată în urmatorul tabel:

Tabelul 2.1. Precizia măsurătorilor cadastrale

Sursa: [ 7 ]

Datele colectate și dimensiunile elementelor măsurate ale clădirii se introduc în schița de lucru;

În schița de lucru a clădirii/încăperii izolate se indică toate părțile clădirii și pe parcursul măsurătorilor se indică dimensiunile acestora. Dacă în schița de lucru nu este posibilă descrierea tuturor părților clădirii și indicarea clară a tuturor mărimilor, se admite în partea liberă a schiței de lucru desenarea unor porțiuni din clădire cu indicarea dimensiunilor necesare;

Schițele de lucru se întocmesc pe foi de hârtie de orice format, dar nu mai mic de A4, lăsându-se spațiu liber de 2 cm în partea stângă a desenului, pentru îndosarierea acestora;

Cifrele și simbolurile convenționale se indica clar, citeț. Înscrierile suplimentare, în caz de necesitate, sunt efectuate în așa fel încât sa fie clar la ce element de contrucție se referă. Înscrierile în schița de lucru se fac doar cu pixul sau cu utilizarea tehnicilor și utilajului modern, cu condiția imposibilității introducerii corectărilor. În cazul în care la înscrierea datelor ce țin de lucrările de măsurare s-au comis unele erori, corectarea acestora se face prin evidențierea datelor eronate, iar alături se înscrie cifra corectă;

La întocmirea schiței de lucru a planului de nivel al clădirii, pe aceasta se reflectă toate proeminențele (ieșirile) ale pereților ce depășesc grosimea de 3 cm. Elementele decorative proeminente, executate prin utilizarea materialelor de finisaj (lambriu, diverse plăci, etc.) în schița de lucru nu se măsoară și nu vor fi incluse;

Schița de lucru privind măsurările din interiorul clădirii, se întocmește pentru toate încăperile din clădire. Inițial se va desena structura clădirii, casa scărilor, pereții despărțitori, sobele, după ce vor urma golurile ușilor, nișele etc.

La executarea lucrărilor cadastrale asupra clădirilor cu mai multe nivele, pentru fiecare nivel se va întocmi schiță separată cu indicarea nivelului. Descrierea tehnică a elementelor se face o singură dată pe schița nivelului inferior;

În cazul în care nivelul clădirii are mai multe scări se admite perfectarea schiței de lucru pentru fiecare scară în parte;

În cazul măsurării clădirilor cu multe nivele cu ferestre și uși de aceleași lungime, amplasate la toate nivelurile pe aceleași axe verticale, măsurarea locului de amplasare a acestora se face doar la un nivel. Ferestrele și ușile ce sunt amplasate pe axe diferite sau ce au mărimi diferite se măsoare la fiecare nivel separat.

În cazul executării lucrărilor cadastrale curente schița de lucru începe a fi completată apriori ieșirii la fața locului, indicându-se informația din dosarul tehnic existent. La fața locului executantul lucrărilor va confrunta datele înscrise anterior în schița de lucru cu datele pe teren menționând abaterile identificate pe desenul schiței de lucru.

În cazul executării lucrărilor cadastrale primare se recomandă perfectarea schiței de lucru în baza proiectului existent fără a fi prezentate dimensiunile, anterior ieșirii la fața locului.

Schița de lucru îndeplinită necorespunzător, incorect sau incomplet, astfel încât este dificil de citit și ulterior de executat lucrarea cadastrală propusă de către un alt executor, se consideră incorectă și este restituită, de către persoana responsabilă de verificarea internă executantului lucrării, pentru a fi corectată;

Eroarea măsurătorilor cadastrele ce ține de măsurarea clădirilor nu trebuie să depășească 3,0 cm pentru distanța de până la 6,0 m și 0,5% pentru mărimea care depășește 6,0 m. Dimensiunile măsurate vor fi indicate în schița de lucru în metri cu rotunjire până la sutimi. Nu se consideră schimbarea curentă, dacă la executarea lucrărilor curente mărimile obținute în teren nu depășesc abaterea menționată;

2.1.2 Executarea măsurătorilor cadastrale

La executarea măsurătorilor cadastrale se ține cont de următoarele:

clădirile principale și anexele acestora se măsoară atât pe exterior cât și pe interior, cu respectarea cerințelor prezentei Instrucțiuni;

toate clădirile accesorii se măsoară pe perimetrul exterior pentru determinarea suprafeței la sol și volumul acestora. La solicitarea proprietarului acestea pot fi măsurate și în interior pentru cazuri speciale (Ex: reorganizarea încăperilor, schimbarea destinației, etc.) În asemenea cazuri datele despre clădirile accesorii se înscriu în schița de lucru a clădirii principale;

clădirile nefinalizate se măsoară pe exterior;

dacă structura construcției subterane servește ca element de rezistență pentru părțile componente a clădirii supraterane, acestea se identifică ca – subsol, demisol (nivelul subteran al construcției). Pentru subsol și demisol număr cadastral nu se atribuie, dar volumul acestora se include în volumul de construcție și în suprafața totală;

beciurile, adăposturile antiaeriene, parcările subterane se măsoară din interiorul clădirii cu adăugarea grosimii pereților, în dependență de materialul de construcție a acestora:

grosimea pereților portanți de piatră brut – 40-50cm;

grosimea pereților portanți din beton – 30-40cm;

alt material conform proiectului sau, în lipsa acestuia, declarației proprietarului;

beciurile, adăposturile antiaeriene, parcările subterane se măsoară din interiorul clădirii;

proeminențe ale pereților cu grosimea mai mică de 3 cm și lățimea mai mică de 50 cm nu se măsoară și în schița de lucru nu se menționează;

părțile suspendate a construcțiilor, care iese din suprafața la sol a clădirii se indică pe planul geometric cu linii mai subțiri.

Pentru construcțiile subterane ce sunt izolate de mediul exterior, adică pereții acestora nu reprezintă elemente interdependente cu construcția supraterană se identifică ca beci. De regulă, înălțimea interioară a beciului constituie până la 1,90 m, iar cea a subsolului, demisolului 1,90 – 2,20 m. Acestor construcții li se atribuie număr cadastral;

Suprafața componentelor subterane, care sunt amplasate parțial sau integral de componentele supraterane, nu se includ în suprafața la sol a clădirii. Suprafața la sol a clădirii, în acest caz, constituie suprafața construcției supraterane.;

La executarea măsurătorilor cadastrale a mansardelor se va ține cont de următoarele:

se măsoară și se indică pe plan toate elementele geometrice din spațiul mansardei cu indicarea liniilor de redare a înălțimii. Liniile de indicare a înălțimii se prezintă pe plan cu linie subțire (grosimea de 0,2 mm) întreruptă;

pentru spațiile de forma complicată de tip mansardă, cum și din alte părți ale construcțiilor, pe schiță pot fi prezentate figurile acestora în secțiunea verticală. Mențiunile date pot fi utilizate la identificarea obiectului și/sau la calcularea parametrilor tehnico-economici (volum, înălțimea clădirii, distanța până la obiect adiacent, etc., după caz) dar nu se reprezintă pe planul de nivel.

La executarea măsurătorilor cadastrale a construcțiilor hidrotehnice (dig, baraj) se măsoară ura axa construcției, iar pe planul geometric axa construcției se reprezentă prin linie continua;

2.1.3 Executarea măsurătorilor cadastrale la alte tipuri de construcții

La executarea măsurătorilor cadastrale la alte tipuri de construcții se ține cont de următoarele:

Construcțiile, care nu cad sub definiția noțiunii ”clădiri” se măsoară din exterior în vederea secțiunii părții de bază a acestora la nivelul solului, care asigură rezistența și legătura cu solul;

Dacă elementele constructive cu destinație specială (rampa, țeava de evacuare a fumului, transformatoare, palierul de cântar, sere, etc.) reprezintă o parte componentă la o clădire specializată (ex. depozit, frigider, punct de trecere, alte), acestea se consideră ca element al clădirii date. Conturile acestor elemente se include în planurile clădirilor;

Monumente, sculpturi, edificii arhitectonice, alte creații din patrimniul cultural se măsoară din exterior;

În cazul dacă suportul edificiului este de dimensiune mică (diametrul cercului circumscris a platformei mai mic de 1.0 m), construcția se indică pe plan prin punct;

instalațiile capitale, amplasate pe platforme rigide, strâns legate de pământ (ex. elevatoare, transportoare, incubatoare mobile, etc.) se măsoară și se prezintă în limita proiecției platformelor de suport la sol. Dacă o instalație complexă se plasează pe mai multe platforme de suport, acestea (platformele) se unesc pe plan cu liniile subțiri întrerupte. În cazul dat, în baza de date, tot complex de elemente se indică cu un singur număr cadastral; [ 7 ]

2.1.4 Măsurări în interiorul clădirilor și încăperilor izolate

Măsurările în interiorul clădirilor și încăperilor izolate se efectuează în limitele suprafețelor interioare finisate ale pereților la înălțimea de 1,10-1,30 m de la pardoseală, cu măsurarea concomitentă a ușilor, sobelor, ieșiturilor și ale altor elemente cu respectarea următoarelor reguli:

la efectuarea măsurărilor este necesar de determinat atât mărimile tuturor pereților încăperii cât și grosimea pereților portanți și despărțitori

grosimea pereților în care lipsesc goluri se calculează ca diferența dintre dimensiunile exterioare și interiore;

pentru poziționarea corectă a golurilor și proeminențelor în planul de nivel, este necesară măsurarea dimensiunilor de legătură a acestora;

pilonii, stâlpii și alte elemente de construcție ce nu au legătură directă cu pereți se poziționează prin legarea cu cel puțin doi pereți al încăperii;

la măsurarea încăperilor cu forma nedreptunghiulară, suplimentar se măsoară dimensiunile Se recomandă măsurarea diagonalelor și pentru încăperile cu lungimea pereților mai mare de 10,0 m.

pentru pereții arcuiți se fixează de 1,0 m, 0,5 m sau 0,25 m pe orizontală și se măsoară distanța până la cel puțin două puncte fixate pe peretele adiacent al încăperii;

măsurarea elementelor de sobe se face pe secțiunea lor orizontală la nivelul focarului;

instalațiile sanitare și tehnice, inclusiv: chiuvete, căzi, scaunele de WC și elementele apeductului, centralele termice și cazane, aragazuri etc. nu se măsoară și nu se indică pe plan;

la măsurarea scărilor, se măsoară palierul scării indicându-se totodată în schița de lucru direcția de ascensiune a rampei;

grosimea căptușelii de lambriu sau acoperirii cu teracotă se include în grosimea pereților numai în cazul în care acestea depășește înălțimea de 1,5 m;

încăperile, cu pereți despărțitori cu înălțimea mai mare de 2,0 m, se consideră ca încăperi separate

la măsurările încăperilor de forma ovală sau rotundă, se va utiliza formula geometrica a cercului, segmentului, elipsei etc.;

locurile de parcare vor fi măsurate conform liniilor marcate pe teren în temeiul proiectului planul geometric;

în scopuri speciale (expertiza tehnică, determinarea ordinei de folosire, stabilirea utilității, etc.) la determinarea suprafeței încăperilor nivelului mansardă se iau în considerație prevederile Normativului în Construcții NCM C.03.02.

După finalizarea măsurătorilor încăperilor interioare se verifică concordanța dimensiunilor din exteriorul clădirii și interiorul acesteia, pentru care se calculează suma dimensiunilor încăperilor, grosimea pereților portanți și despărțitori. Dacă măsurările au fost efectuate corect, dimensiunile din exterior și suma dimensiunilor interioare (cu grosimea pereților) trebuie să fie egală. Diferență admisa se calculează aplicând formula:

Eadm = ±0,75 x K ; (2.1)

unde: Eadm – eroarea admisibilă la diferență între suma dimensiunilor interioare și dimensiunii din exterior [cm];

±0,75 – coeficientul de eroare admisibilă [cm];

K – numărul de măsurări interioare. Include măsurările încăperilor și pereților;

Formula de control a erorii admisibile:

Ef ≤ E adm – eroarea la diferența între lungimea exterioară și suma lungimilor interioare;

Ef = Lex – ; (2.2)

Lex – lungimea peretelui din exterior;

– suma lungimilor încăperilor și grosimii pereților din interiorul clădirii în direcția controlată;

La depistarea erorii mai mare decât cea admisibilă se măsoară suplimentar lungimile și se apreciază distanțele corecte.[ 7 ]

2.2 Descrierea elementelor de construcție, culegerea datelor privind dotarea cu rețele a bunului imobil

Descrierea stării tehnice a clădirii are drept scop determinarea caracteristicilor tehnice ale elementelor constructive – descrierea (materialul clădirii, tipul clădirii, lucrările de finisare, etc.) și aprecierea uzurii acestora în cazurile specificate

Descrierea elementelor constructive trebuie formulată laconic, corect din punct de vedere tehnic, nu se admit formulări interpretabile. Starea fiecărui element al clădirii se stabilește printr-o examinare cu atenție a clădirii în ansamblu.

Destinația construcțiilor, încăperilor izolate, camerelor se preiau din documentația de proiect În cazul lipsei informației necesare, nu se permite atribuirea voluntară a destinației după modul de folosință a acestora la momentul inspectării.

Descrierea tehnică a clădirilor începe cu aprecierea anului construcției/reconstrucției clădirii, care constituie anul dării în exploatare a clădirii/recepției finale al lucrărilor de construcție. Anul construcției/reconstrucției se stabilește prin interpelarea organelor autorităților publice locale sau confirmarea print-un act constatator al acestora. În cazul în care anul construcției/reconstrucției nu poate fi identificat se menționează „neidentificat”

Încăperilor din cadrul clădirii supuse măsurărilor, li se stabilește destinația conform documentației de proiect. Nu se admite stabilirea arbitrară a destinației încăperilor de către executantul lucrărilor cadastrale. În caz că vor apărea unele îndoieli privind destinația încăperilor (balcon, loggia, bucătărie, etc.), acesta se consultă și se confirmă de către autorii proiectului;

Caracterul definitiv sau provizoriu a construcțiilor auxiliare (depozite, garaje, sere, piscine, băi) se determină de documentația de proiect. În cazul lipsei acesteia, construcțiile se identifică ca provizorii și nu vor reprezenta obiecte al înregistrării în registrul bunurilor imobile. Astfel, în scopu clasării acestora în construcții cu caracter definitiv, beneficiarul lucrării urmează să prezinte executantului expertiza tehnică în vederea determinării tipului construcției pentru care se solicită executarea lucrărilor cadastrale

La inspectarea anexelor la blocurile de locuit (înglobate sau anexate autorizat), datele se colectează pentru obiectul inspectat fără sistematizarea datelor la partea blocului neinspectat. Se interzice stabilirea arbitrară a stării capitale sau provizorii a construcțiilor, alte decât clădiri;

Dacă caracteristica plantațiilor perene în primul an de vegetație, supuse înregistrării la venituri și actul de recepționare și înregistrare la venituri a plantațiilor perene în primul an de vegetație lipsește (nu au fost perfectate) sau dacă pe terenul înregistrat în Registrul bunurilor imobile n-a fost înregistrată plantația perenă transmisă deținătorului în contul cotelor valorice din bunurile întreprinderilor agricole și ulterior acest teren a fost înstrăinat unei alte persoane, fără a fi specificat în contractul respectiv despre existența plantației perene, executantul lucrării va perfecta Actul de constatare pe teren și anexa la actul de constatare pe teren, care se semnează de comisia care a efectuat revizia plantației perene în corespundere cu Hotărârea Guvernului nr.705 din 20.10.1995.

Pentru plantațiile perene se colectează datele atributive referitoare la specie, anul plantării și schema plantării, care se înscrie în anexa la actul de constatare pe teren.

La executarea lucrărilor la nivel de construcții, pentru fiecare element constructiv a clădirilor principale se determină uzura fizică.

În cazul executării lucrărilor cadastrale la nivel de clădire al bunurilor imobile ce sunt amplasate în zona unde nu au fost efectuate lucrări de evaluare masivă, executantul lucrărilor suplimentar va determina uzura fizică a clădirii. Uzura fizică va fi exprimată în procente și poate fi utilizată doar în scopul calculării valorii de inventariere al bunurilor imobile în conformitate cu culegerea indicilor comasați, aprobată prin Hotărârea nr.156 din 15iunie 1997 a Ministerului Finanțelor.

Pentru determinarea uzurii fizice, în scopul evaluării bunului imobil, se trece la examinarea fizică a clădirii la modul general. Volumul minim de lucrări pentru stabilirea uzurii fiecărui element al clădirii este următorul:

se constată vizual tipul materialului acestora. Tipul materialului fiecărui element al clădirii se constată în baza proiectului verificat, iar în cazul lipsei proiectului se specifică conform situației reale din teren și a informației relatate de beneficiar;

se examinează starea elementelor clădirii: existența fisurilor, deformărilor și a altor deteriorări vizibile ale elementelor constructive.

La măsurarea clădirilor accesorii se permite aprecierea stării acestora cu o rată pentru toată clădirea. Uzura fizică al încăperilor izolate locative la perfectarea Certificatului – Caracteristică privind privatizarea locuințelor este specificată în tabelul de mai jos: [ 7 ]

Tabelul 2.2. Uzura fizică a încăperilor izolate locative

2.3 Determinarea gradului de executare a clădirilor ce nu cad sub incidența Legii 721-XIII din 2 februarie 1996 privind calitatea în construcții

Gradul de executare al clădirilor (clădirile de locuit cu un nivel, pentru una sau două familii, și anexele gospodărești ale acestora situate în localitățile rurale) ce nu cad sub incidența Legii privind calitatea în construcții se atestă în actul de constatare privind gradul de executare a clădirilor (în continuare act) conform prevederilor art. 404 alin. (2) al Legii cadastrului bunurilor imobile de către oficiile cadastrale teritoriale;

radul de executare a construcțiilor se determină în funcție de ponderea elementelor prezenți și cota lor de finalizare, determinată în raport cu datele din proiect. Ponderea elementelor de construcție pentru case individuale de locuit se preia din tabelul din anexa 15 în dependența de materialul pereților portanți și acoperișului, alte obiecte decât cele cu destinație locativă – din tabelele privind greutatea specifică din culegerile de indici comasați în conformitate cu destinația și structura construcțiilor analogice;

Gradul de executare al clădirilor se determină în scopul înregistrării clădirii nefinalizate în registrul bunurilor imobile. Utilizarea rezultatelor determinării gradului de executare a clădirilor în alte scopuri nu poate călăuzi responsabilitatea executorului lucrărilor cadastrale pentru neaplicarea altor norme speciale;

Gradul de execuție pentru clădire se determină după următoarea formula:

(2.1)

unde: GE – gradul de executare a clădirii, [%];

i – elementul constructiv a clădirii. În componența clădirilor pentru determinarea gradului de executare se deosebesc următoarele elemente constructive: fundația, pereții portanți, pereții despărțitori, planșeu, acoperiș, pardoseli, ferestre, uși, instalații tehnico-sanitare (sobe,cazane,lavoare,etc.), lucrări electrice, alte.

Pe – ponderea elementului constructiv (i). Se determină după tabelele indicelor comasați conform anexei XX. la prezenta Instrucțiunea;

Ki – coeficient de prezență a elementului (i). Se determină prin raportul volumului lucrărilor de construcții executate la volumul acestora conform proiectului.

Gradul de executare se calculă la solicitare, în cadrul lucrărilor cadastrale primare sau curente la nivel de construcții;

În cadrul lucrărilor cadastrale primare/curente la nivel de construcții în zonele unde nu au fost efectuate lucrări de evaluare masivă la solicitare expresă pot fi executate lucrările de evaluare a prețului normativ a terenului și/sau a valorii de inventariere a construcțiilor inspectate;

2.4 Calculul valorii normative a terenului si valorii de inventariere a construcțiilor

Prețul normativ al terenului din diferite categorii și destinație se determină în conformitate cu prevederile Legii 1308 din 25.07.1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului;

Valoarea de inventariere a construcțiilor și îmbunătățirilor pe teren se determină în baza prevederilor Culegerii de indici comasați pentru determinarea valorii de inventariere, aprobată de

Ministerul Finanțelor la 15 iunie 1997;

Valoarea de inventariere determinată se ajustează pentru gradul de prezență a elementelor constructive și uzura fizică a bunului imobil;

Gradul de prezență a elementelor constructivi se determină ca raportul dintre parametrii tehnici identificați cu parametrii din proiect. În lipsa proiectului, datele din natură se compară cu parametrii obiectelor analogice din culegerile indicilor comasați pentru evaluarea bunurilor imobile;

Uzura fizică a clădirilor se determină ca suma valorilor ponderate a deprecierii elementelor constructive pe aceasta clădire. Calculul uzurii pentru clădire se întocmește în cadrul evaluării ținând cont de metodologiile respective. Pentru construcțiile accesorii și edificiile uzura fizică se determină integral ținând cont de starea generală a acestora;

Recalcularea valorii de inventariere constă în actualizarea datelor despre starea fizică a bunului imobil și determinarea valorii de inventariere în funcție de datele actualizate;

Testarea tehnică a lucrării cadastrale și coordonarea planului geometric

După întocmirea planului geometric al bunului imobil în format digital și întocmirea pachetului digital cu date atributive, executantul lucrării efectuează testarea tehnică a lucrării.

Testarea tehnică este un proces care are drept scop suportul tehnic pentru executantul lucrării în verificarea preventivă a datelor grafice și atributive întru respectarea cerințelor față de materialele grafice. Testarea tehnică constă în:

Figura 2.1 Eliberarea copiilor din dosarul tehnic

Verificarea automatizată a datelor grafice și atributive prevede verificarea corespunderii datelor descriptive clasificatoarelor și elementelor grafice, verificarea localizării amplasamentului bunului imobil în baza de date grafică, verificarea corectitudinii încadrării bunului imobil în limitele existente, respectarea topologiei hotarului terenului măsurat cu hotarele obiectelor informaționale din baza de date grafică a cadastrului: terenuri, sectorul cadastral, hotarul unității administrativ-teritorial sau/și a localității

Rezervarea numărului cadastral prevede posibilitatea de a elibera preventiv număr cadastral bunului imobil nou format ce a trecut verificarea automatizată. Activarea numărului cadastral eliberat preventiv se efectuează la momentul activării acestui bun imobil în cadrul recepției;

Marcarea constă în aplicarea unui marcaj pe planul bunului imobil pe care se desfășoară lucrarea cadastrală și este însoțită de completarea datelor despre executant. Marcajul are drept scop informarea altor executanți despre efectuarea lucrărilor cadastrale în zonă si este utilizată de aceștia pentru partajarea informațiilor și coordonarea punctelor comune. Marcajul se elimină la momentul activării bunului imobil în cadrul recepției, sau după perioada de 9 luni, în care recepția nu a fost efectuată sau a fost respinsă, iar materialele nu a fost prezentate repetat spre recepție sau în cazul sistării lucrării cadastrale de către beneficiar. Termenul poate fi prelungit la solicitarea executantului.

Dacă pe parcursul executării lucrărilor cadastrale, în vecinătatea terenului marcat se vor demara lucrările cadastrale, executantul lucrărilor pe terenul marcat va transmite, în mod obligatoriu, informația despre punctele comune stabilite în natură, la solicitarea acesteia de către executantul lucrărilor adiacente;

Dacă în cadrul testării tehnice, executantul depistează erori care nu vor permite recepția lucrării cadastrale, acesta examinează erorile, întreprinde măsuri pentru corectarea lor și efectuează testarea tehnică repetată.

Planul geometric al terenului elaborat se prezintă autorității publice locale sau, după caz autorității publice competente, pentru coordonare și aprobare.;

Dacă la întocmirea planului geometric al terenului în scopul atribuirii în proprietate a loturilor de teren de lângă casă și grădini suprafața terenului măsurat diferă de suprafața înscrisă în documentul ce confirmă dreptul de proprietate (atât la lucrările executate prin metoda selectivă cât și cea masivă), autoritatea publică locală procedează astfel:

dacă diferența în suprafață nu este mai mare de 10%, planul geometric se coordonează în modul stabilit;

dacă diferența de suprafață este mai mare de 10 % iar surplusul de suprafață nu poate fi format ca bun imobil de sine stătător din considerentul că nu întrunește condițiile de formare a bunului imobil, autoritatea publică stabilește pe planul geometric hotarele terenului atribuit în proprietate. Executantul lucrării corectează planul geometric conform obiecțiilor parvenite de la autoritatea publică locală. În acest caz pe planul geometric se reprezentă hotarul terenului atribuit în proprietate privată – prin linie continuă, hotarul posesiei de fapt – prin linie întreruptă, iar surplusul de suprafață se hașurează. Planul geometric cu indicarea posesiei de fapt conține informația privind suprafața terenului atribuit în proprietate, suprafața posesiei de fapt, precum și suprafața surplusului de teren. Executantul lucrării transpune proiectul planului geometric modificat în teren, cu marcarea punctelor de cotitură a hotarului terenului, iar reprezentantul autorității publice locale efectuează modificările respective în actul de stabilire a hotarelor.

Dacă diferența este mai mare de 10 %, iar surplusul de suprafață poate fi format ca bun imobil de sine stătător, reprezentantului autorității publice locale, indică pe plan hotarul terenului atribuit în proprietate, iar executantul lucrării, conform indicației reprezentantului autorității publice locale elaborează proiectul planului geometric în suprafață indicată în documentul de drept și transpune proiectul planului geometric în teren cu marcarea punctelor de cotitură a hotarului terenului. În actul de stabilire a hotarelor se efectuează modificările respective de către reprezentantul autorității publice competente.[7]

Întocmirea raportului lucrării și a documentelor pentru eliberarea beneficiarului

Raportul lucrării se întocmește pe suport de hârtie sau format electronic, în formate standardizate care să permită tipizarea, conform modelelor de anexe a prezentei Instrucțiuni și în formate, care permit accesul și transferul de date.

Raportul lucrării pe suport de hârtie se întocmește în două exemplare: unul se păstrează la executant, iar al doilea – în arhiva oficiului cadastral teritorial.

Raportul lucrării se întocmește în format electronic în cazul aplicării de către executant a semnăturii digitale și implementării în oficiul cadastral teritorial a arhivei electronice. În cazul dat setul de documente care conțin semnătura olografă (actul de stabilire a hotarelor, planul geometric, etc.) se prezintă spre păstrare în arhiva Î.S. ”Cadastru”.[ 15 ]

Raportul lucrării în format electronic se întocmește cu respectarea următoarelor cerințe:

digitizarea documentelor se face la o rezoluție optimă de minimum 150 dpi, iar în cazul când calitatea documentelor pe hârtie este joasă rezoluția poate fi schimbată până la 200-300 dpi;

număr de culori – ”foto”;

toate documentele să fie aranjate în ordine consecventă;

toate datele și imaginile din documente să fie clar vizibile;

imaginile să nu fie înclinate și să nu conțină benzi negre.

La executarea lucrării de elaborarea a planului geometric sau de modificare a hotarelor terenului raportul lucrării conține:

cererea sau contractul de prestare a serviciului;

nota explicativă;

copia documentului ce confirmă dreptul, în cazul elaborării planului;

planul /schema de încadrare a terenului;

avizele și recipisele despre înștiințarea titularilor de drepturi a terenurilor adiacente, după caz;

actul de constatare pe teren, după caz;

actul de stabilire a hotarelor cu anexarea schemei stabilirii hotarelor;

schița de lucru, caietul (registrul) măsurărilor cadastrale și raportul prelucrărilor datelor geodezice;

planul geometric cu catalogul coordonatelor;

documentul ce confirmă destinația și modul de folosință a bunului imobil, în cazul în care în documentul ce confirmă dreptul lipsește informația referitoare la destinația bunului imobil; [ 7 ]

La executarea lucrării cadastrale primare sau curente la nivel de construcții și încăperi izolate raportul lucrării conține:

Figura 2.2 Raportul lucrării

La executarea lucrării cadastrale pentru plantații perene raportul lucrării va conține:

cererea sau contractul de prestare a serviciului;

nota explicativă;

copia actelor constatatoare a dreptului asupra plantației perene;

planul cadastral al terenurilor pe care este amplasată plantația perenă;

proiectul de plantare, după caz;

lista numerelor cadastrale a terenurilor pe care este amplasată plantația perenă și informația referitoare la înregistrarea arendei asupra terenului;

schița de lucru;

raportul măsurărilor;

actul de constare pe teren cu anexa;

planul geometric cu catalogul de coordonate.

În cazul porțiunii de subsol raportul lucrării va conține:

cererea sau contractul de prestare a serviciului;

nota explicativă;

copia contractului cu privire la folosirea sectorului de subsol, încheiat între Ministerul Mediului și agentul economic;

proiectul perimetrului minier semnat de conducătorul organizației de proiectări, executorul proiectului, agentul economic și planul topografic al proiectului minier cu indicarea coordonatelor punctelor de cotitură;

actul privind perimetrul minier, semnat de Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale.

Raportului lucrării în format electronic, se creează ca un fișier, semnat cu semnătura digitală a executantului, care conține materialele prevăzute în format digital (nota explicativă, raportul măsurărilor, etc.) și copii scanate (documentul ce confirmă dreptul, actul de stabilire a hotarelor, actul de constatare pe teren, planul geometric, etc.) .

Pentru fiecare bun imobil pentru care este efectuată lucrarea, executantul lucrării formează obiectele informaționale, completează obligatoriu datele atributive (textuale și grafice) în volumul stabilit și întocmește pachetul digital.

În final executantul lucrării întocmește documentația cadastrală care se eliberează beneficiarului.

În procesul lucrărilor cadastrale și la finalizarea lor întreprinderea, care a executat lucrările, efectuează verificarea internă a lucrărilor. În cadrul verificării interne se examinează dacă lucrarea cadastrală este executată conform cerințelor.

În cazul în care se consideră necesar, corectitudinea întocmirii documentației cadastrale se verifică în teren de către persoana responsabilă de verificarea internă. Verificarea internă se documentează în Nota de verificare internă a lucrării executate, parte componentă a notei explicative.

Executantul lucrării depune către Î.S.”Cadastru” cererea de recepție cu anexarea următoarelor materiale: raportul lucrării pe suport de hârtie sau în format digital, pachetul digital și documentele întocmite pentru eliberare solicitantului.[ 7 ]

Recepția lucrărilor cadastrale

Recepției sunt supuse toate lucrările cadastrale executate de întreprinderi private și de stat.

Recepția lucrărilor cadastrale este efectuată de către persoanele responsabile pentru recepție din cadrul Întreprinderii de Stat „Cadastru”.[ 15 ]

Procedura de recepție a lucrărilor cadastrale constă în primirea cererii de recepție, verificarea materialelor prezentate, documentarea verificării și actualizarea datelor din baza de date grafică.

Dacă la depunerea cererii de recepție a lucrării se constată lipsa unor compartimente sau unele neconcordanțe, cererea nu se înregistrează în condica de cereri, iar documentația cadastrală se restituie solicitantului în vederea completării.

Termenul de recepție a documentației cadastrale este de cel mult 5 zile lucrătoare din ziua primirii cererii și 8 zile lucrătoare în cazul executării lucrărilor cadastrale concomitente.

Verificarea lucrării constă în:

Figura 2.3 Verificarea lucrării

Recepția nu include verificarea corectitudinii calculelor parametrilor tehnico-economice din cadrul raportului tehnic.

Documentarea verificării constă în expunerea deciziei de recepție sau de respingere a materialelor verificate.

În urma recepționării lucrării, baza de date grafice se actualizează, iar raportul lucrării se transmite/transferă spre păstrare în arhiva ținută de Î.S. „Cadastru”. [ 15 ]

Actualizarea bazei de date grafice constă în:

conferirea/activarea numărului cadastral, după caz;

activarea în baza de date grafice a datelor grafice și atributive verificate;

eliminarea marcajului (informației despre efectuarea lucrării cadastrale).

Dacă lucrarea a fost executată pentru înregistrarea primară sau formarea bunurilor imobile, persoana responsabilă pentru recepția lucrărilor din cadrul Întreprinderii de stat „Cadastru”, în modul stabilit, conferă bunului imobil număr cadastral. În cazul în care numărul cadastral a fost preventiv rezervat, acesta se activează în urma recepționării.

Dacă raportul lucrării și pachetul digital corespund cerințelor, lucrarea cadastrală se recepționează prin:

aplicarea parafei „Recepționat” pe raportul lucrării (cu indicarea datei, numelui și semnătura persoanei responsabile);

întocmirea și transmiterea executantului lucrării cadastrale a Avizului de recepție;

aplicarea parafei „Recepționat” pe documentele întocmite pentru eliberare solicitantului, data și semnătura persoanei responsabile de recepție.

Dacă sunt depistate erori sau necorespunderi cu cerințele lucrarea se respinge. Prin erori sau necorespunderi se înțelege:

raportul lucrării nu conține toate compartimentele;

în actul de constatare nu sunt descrise clar cauzele necorespunderii datelor din teren cu cele din cadastru;

lipsa semnăturilor persoanelor implicate în lucrarea cadastrală;

documentele din raportul lucrării conțin date contradictorii (categoria de destinație, modul de folosință, adresa, etc.);

diferența dintre suprafața calculată și suprafața din documentul ce confirmă dreptul depășește devierea admisibilă;

nerespectarea cerințelor de calitate la întocmirea raportului lucrării în format electronic;

configurația planului geometric din raportul lucrării aprobat de autoritatea publică competentă nu corespunde cu configurația planului geometric în forma electronică;

pachetul digital nu corespunde cu formatul și structura;

obiectele informaționale nu corespund cerințelor;

datele descriptive ale obiectelor informaționale sunt în volum incomplet sau nu corespund clasificatoarelor;

existența suprapunerilor sau suprafețelor libere între bunurile imobile adiacente recepționate anterior (pentru terenuri – în corespundere cu nivelul de calitate; pentru încăperi izolate – se verifică contururile încăperilor izolate);

lipsa căilor de acces sau lipsa servituții de trecere, care asigură accesul la bunul imobil;

reprezentarea grafică a încăperii izolate în urma lucrărilor curente nu se încadrează în limitele conturului încăperii izolate (a conturului de nivel după caz) existente în baza de date grafică fără constatarea și explicarea cauzei în Actul de constatare;

asupra bunului imobil, obiect al lucrărilor cadastrale este aplicată interdicția de modificare a datelor, de formare a bunurilor imobile sau sechestru cu excepția cazului în care lucrările cadastrale au fost solicitate de către organele care au aplicat aceste interdicții/sechestre (instanța de judecată, executor judecătoresc, etc.);

în cazul plantațiilor perene: în registrul bunurilor imobile nu sunt înregistrate grevările (arenda) pe terenurile pe care sunt amplasate plantațiile perene dar nu aparțin proprietarului plantației (inclusiv și pe terenurile proprietate publică a administrației publice locale, alocate (în proiect) pentru căile de acces).

În cazul în care lucrarea se respinge se întocmește nota de constatare a divergenților în care se nominalizează toate divergențele constatate și completările necesare, care se restituie solicitantului împreună cu toate materialele prezentate spre recepție. Executantul lucrărilor este obligat să corecteze și să prezinte raportul lucrării și pachetul digital corectat în termen de 10 zile lucrătoare din data expirării cererii de recepție, cu indicarea în nota de constatare a divergenților a corectărilor efectuate.

Predarea materialelor corectate în termenul stabilit se efectuează fără achitarea repetată a serviciului.

Dacă executantul nu a prezentat în termenul stabilit raportul corectat, predarea repetată a materialelor spre recepție se efectuează în baza unei cereri noi, cu achitarea serviciului respectiv.

Dacă la verificarea repetată au fost depistate erori noi, materialele se restituie definitiv executantului (cu nota de constatare a divergențelor), iar predarea ulterioară a materialelor corectare spre recepție se efectuează în baza unei cereri noi, cu achitarea serviciului respectiv.

Eliberarea documentației cadastrale beneficiarului

Toate documentele eliberate solicitantului (beneficiarului) trebuie să fie cusute, numerotate, semnate și ștampilate de executantul lucrărilor.

Documentele sunt eliberate solicitantului (beneficiarului), după recepția acestora de către Întreprinderea de Stat „Cadastru”, cu aplicarea parafei ”recepționat”, data recepției și semnătura persoanei responsabile de recepție. [ 15 ]

3. LUCRĂRI CADASRALE DE INVENTARIERE TEHNICĂ CURENTĂ PENTRU OBIECTUL CASA DE COMERȚ „CAMELIA”

3.1 Date generale

În acest capitol este prezentată procedura tehnică. Acte necesare pentru executarea lucrărilor cadstrale la nivel de clădiri și încăperi izolate.Totul se începe de la depunerea unei cereri, de către solicitant (beneficiar) în care sunt stipulate niște cerințe cum ar fi: numele/prenumele celui ce depune cererea, data înregistrării cererii, numărul exclusiv a acesteia, adresa, tipul lucrării solicitate ș.a.

Figura 3.1 Cererea beneficiarului.

Numărul cadastral: 0100413196

Denumirea lucrării: Inventarierea tehnică curentă. Clădiri și amenajări. S<2500 m.p.;

Adresa bunului imobil: r. Chișinău, or. Chișinău, bd. Moscova, 11/1;

Solicitantul lucrării: Camelia S.A;

Temeiul executării lucrării: Comanda 0100/14/141731 din 17.09.14;

Scopul lucrării: Recepția construcției în exploatare;

Documentul care confirmă dreptul de proprietate:

Procură;

Certificat de înregistrare;

Extras din registrul de stat al persoanelor juridice;

Adeverință de privatizare.

Modul de folosință a bunului imobil: Construcții comerciale;

Metodele și aparatura folosite la măsurători: Măsurătorile de teren au fost executate cu GPS-CS10 parametrelor de teren aferent.

Datele din teren au fost prelucrate în programul specializat MapINFO.

Cu scopul determinării parametrilor tehnici a construcțiilor au fost petrecute măsurători cu ruleta electronică Hilti PD 42. Indentificarea parametrilor de teren aferent s-a efectuat în baza datelor din cadastru Caracteristicile privind starea construcțiilor și edificiilor au fost colectate utilizînd metodologia vizuală de inspectare a construcțiilor.

Sistemul de coordonate: MOLDREF-99

Data efectuării măsurătorilor cadastrale: 26.09.2014

Executantul lucrărilor: A. Grecu inginer cadastral

Actele eliberate beneficiarului:

Planul geometric;

Certificat despre rezultatul inspectării;

Copia dosarului

Figura 3.2 Act de constatare

Documentele ce confirmă dreptul de proprietate:

Figura 3.3. Procură

Figura 3.4 Proces verbal de recepție finală

Figura 3.5 Certificat de înregistrare

Figura 3.6 Extras din Registrul de stat al persoanelor juridice

Figura 3.7 Adeverință de privatizare

Figura 3.8 Fișa rezultatelor lucrărilor cadstrale

Figura 3.9 Descrierea tehnică a părților clădirii

Figura 3.10 Anexa la planul clădirii

Figura 3.11 Anexa la planul clădirii

Figura 3.12 Anexa la planul clădirii

3.2 Echipament utilizat la executarea lucrărilor cadastrale

Lucrările se execută cu ajutorul ruletei electronice.

Aplicații

Măsurarea cu mare precizie a distan]elor între 0,2 m și 70 m

Măsurarea rapidă și sigură în locuri greu accesibile

Avantaje

Rezistent la apă și etanș la praf

Utilizare extrem de ușoară

Transformă măsurarea distanțelor într-o operație pentru o singură persoană

Design ergonomic pentru ușurință în utilizare

Operare cu ajutorul unui singur buton

Precizie laser pentru măsurători sigure

Date tehnice PD 42

Precizie – ± 2 mm

Rază de acțiune – 0.2 m – 70 m

Rază maximă de acțiune cu placă țintă – 70 m

Funcții de măsurare și calcul – măsurare individuală și continuă

Funcții de calcul – nici o funcție (doar măsurători directe)

Laser – 635 nm, clasa 2 (IEC 825-1)

Temperatură de utilizare – -15°C și + 50°C

Durata de viață a bateriilor (alcaline) – 20000 măsuratori

Tipul bateriilor – 2X baterii tip AA

Dimensiuni (Lxlxh) – 120 x 45 x 28 mm

Greutate – 180 g [ 13 ]

Figura 3.2.1 Ruleta elecronică Hilti PD 42.

Figura 3.2.2 Schița de lucru (teren)

Figura 3.2.3 Schița de lucru (teren) etajul 1, etajul 2 nu sint schimbări

Figura 3.2.4 Schița de lucru (teren) Demisol

Figura 3.2.5 Certificat despre rezultatele inspectării bunului imobil

4. ANALIZA ECONOMICĂ A LUCRĂRILOR CADASTRALE LA NIVEL DE CLĂDIRI ȘI ÎNCĂPERI IZOLATE

Caracteristica lucrării din punct de vedere economic

Lucrările cadastrale la nivel de clădiri și încăperi izolate se efectuează de către oficiile cadastrale teritoriale sau alte întreprinderi de stat și cele private ce au în componența sa specialiști licențiați. Ele îmbină un șir de etape pe care le parcurge inginerul cadastral cu scopul de a elibera beneficiarului informația solicitată. Informația este prezentată sub formă de dosar tehnic cu documente referitoare la bunul imobil al beneficarului (fie clădire sau încăpere izolată).

Principalul izvor juridic al acestui tip de lucrări cadastrale îl reprezintă “Instrucțiunea cu privire la modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de clădiri și încăperi izolate” Nr.07 din 17.05.2015

Această instrucțiune stabilește cîteva compartimente de bază:

procedura de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de clădiri și încăperi izolate;

structura și conținutul dosarului tehnic și a documentelor întocmite pentru eliberare, care urmează să fie anexate la dosarului tehnic;

păstrarea și furnizarea informației despre clădiri și încăperi izolate.

Economia lucrărilor cadastrale se deosebește de celelalte ramuri ale economiei naționale avînd anumite trăsături specifice. La rîndul lor, aceste trăsături sunt influiențate de diverse condiții fizico-geografice și economice de lucru precum și de caracterul corespunzător lucrului. Lucrările cadastrale se divizează în lucrări de teren și lucrări de birou.

Lucrările de teren – sunt procesele tehnologice sau măsurări cadastrale nemijlocit la locul amplasării bunului imobil (clădire sau încăpere izolată). Locul de muncă este mobil, astfel angajații se deplasează permanent unde este nevoie de a face o lucrare cadastrală.

Lucrările de birou cuprind procesele tehnologice executate în încăpere. Prin ele se înțelege, în cazul lucrărilor cadastrale:

descărcarea datelor preluate din teren;

prelucrarea datelor;

elaborarea produsului final.

Dacă e să facem referire concretă la executarea și pașii care urmează a fi parcurși în cazul lucrărilor cadastrale la nivel de clădiri și încăperi izolate, această procedură include:

lucrări pregătitoare;

identificarea bunului imobil;

măsurări cadastrale;

descrierea elementelor constructive și culegerea datelor privind dotarea cu rețele a bunului imobil;

actualizarea planului geometric prin amplasarea clădirilor;

întocmirea/actualizarea planului de nivel / planului geometric al încăperii izolate;

calcularea parametrilor tehnici;

întocmirea dosarului tehnic;

recepția lucrărilor cadastrale;

eliberarea documentației cadastrale.

4.1.1 Caracteristica lucrării din punct de vedere economic

Analiza SWOT este o metodă folosită în mediul de afaceri, pentru a ajuta la proiectarea unei viziuni de ansamblu asupra unei proceduri operaționale.

Analiza SWOT este o metodologie de analiză a unui proiect. Permite concentrarea atenției asupra zonelor cheie și realizarea de prezumții în zonele asupra cărora există cunoștințe mai puțin detaliate. În urma acestei analize se poate decide dacă zona își poate îndeplini planul, și în ce condiții.

Strengths (punctele forte esențiale):

Lucrări cadastrale se execută după o procedura concretă, se parcurg anumți pași, ca în final să se obțină produsul final dorit. Inginerul e în stare să execute aceste operațiuni singur, concomitent cu măsurările efectuînd și notițele corespunzătoare. Din punct de vedere tehnologic, inginerul dispune de o ruletă electronică cu care poate cu ușurință să execute toate măsurările care în rezultat vor fi mai precise și efectuate într-o perioada foarte rezonabilă.

Weaknesses (punctele slabe):

Se referă la ce nu e bună organizația, la dimensiunile învechite ale acesteia, la dezavantajele pe care ea le manifestă în sistem concurențial.

Pe parcursul efectuării lucrărilor de măsurare persistă factorul uman. Inginerul, poate comite eroare în procesul de măsurare sau făcînd însemnări pe schiță. O astfel de eroare poate duce la consecințe, cum ar fi introducerea unor date incorecte despre un element anumit (grosimea peretelui, lungimea sau suprafața încăperii). Posibilitatea de a efectua lucrările cadastrale de unul singur nu e chiar integral o parte pozitivă. Un asistent ar putea îndeplini funcția de control sau asigurare în ceea ce privește măsurările cadastrale și elaborarea schițelor.

Opportunities (oportunitățile):

Reprezintă factori de mediu externi pozitivi, șanse de către mediu, pentru a-și stabili o nouă strategie sau a-și reconsidera strategia existentă în scopul exploatării profitabile a oportunităților apărute. Oportunitățile se concretizează în: implimentarea noilor tehnologii, metode de prestare a serviciilor.

O legislație aprobată și bine pusă la punct cu privire la modul de efectuare a lucrărilor cadastrale la nivel de clădiri și încăperi izolate oferă stabilitate în ceea ce privește procesul propriu-zis.

Toleranțele stabilite dau posibilitate inginerilor de a înțelege mai bine limitele de precizie, termini de întocmirea dosarului și alte momente de bază ce țin de procesul de lucru.

Treats (amenințările)

Reprezintă factori de mediu externi negativi ,de exemplu:

Situația politică din țară reprezintă un risc, o amenințare în mod special pentru cadrul legal, care poate într-o modalitate indirectă sa afecteze procesul de efectuare a lucrărilor. Schimbările din legislația de specialitate nu întotdeauna duc spre schimbări pozitive și sunt de cele mai multe ori urmate de instabilitate. Alt risc este situația economică instabilă. Slariile și taxele care le primesc inginerii pentru efectuarea lucrărilor în mod normal pot fi reduse. Asta în mod evident reprezintă un risc și poate motiva lucrătorul negativ.

4.1.2 Descrierea concurenților

În ceea ce privește concurența, se pune accent pe două compartimente:

concurența din punct de vedere tehnico-instrumentală;

concurența din punct de vedere profesional și metodologic.

Concurența din punct de vedere tehnico-instrumentală ține în mare parte de procesul tehnologic, aparatele și tehnica folosită pentru masurări cadastrale sau măsurători topo-geodezice. De performanța instrumentelor folosite la capitolul măsurări depinde în mare parte calitatea lucrărilor executate. Spre exemplu în cazul lucrărilor cadastrale la nivel de clădiri și încăperi izolate în mare parte se folosesc ruletele electronice, care le-au înlocuit pe cele din oțel sau din material trainic. Evident că masurările cu cele electronice sunt mai precise la determinarea suprafeței unei camere sau chiar la determinarea lațimiii unui perete.

Concurența din punct de vedere profesional-metodologic pune accent pe executarea nemojlocită a lucrărilor cadastrale. Cine sunt cei care le execută și ce metode sunt aplicate pentru ca în final beneficiarul să obțina rezultatul final, adică comanda solicitată. Concurență există atît între întreprinderi de stat și cele private dar și mai mult între cele private. La serviciile cadastrale concurența se axează pe două momente foarte importante și anume:

prețul;

timpul.

Orice persoană este cointeresată de a plăti pentru un anumit serviciu un preț mai mic și de a obține ceea ce solicită intr-o perioadă mai scurtă. Metoda aplicată pentru un anumit tip de lucrări la fel joacă un rol important. Metoda aplicată poate influența atît prețul pentru lucrare cît și timpul, adică perioada de executare a lucrării cadastrale.

4.1.3 Consumatorii

Consumator– orice persoană fizică ce intenționează să comande sau să procure servicii în dependență de necesitate. În cazul dat consumatorul este persoana care deține bunul imobil. Prestatorii de servicii și anume Oficiul Cadastral Teritorial trebuie să informeze consumatorul despre prețul final al produsului sau despre tariful serviciului prestat, pe care îl suportă, să cuprindă toate costurile chiar și cele suplimentare, și să ofere acestuia toate informațiile și documentele tehnice, după caz,

4.2 Norma de timp

Normarea muncii reprezintă o parte componentă a administrării și include determinarea cheltuielilor de muncă (timp) necesare pentru îndeplinirea lucrărilor (fabricarea unității de producție) de către salariați și stabilirea pe această bază a normelor de muncă. De regulă norma de timp se folosește atunci cînd durata lucrărilor executate este mare, cînd sarcina se schimbă relativ des, cînd activitatea este caracterizată de o diversitate mare de lucrări.

Norma de timp este cantitatea de timp necesară pentru fabricarea unei unități de produs, lucrare, serviciu sau pentru efectuarea unei operații de muncă.

Structura normei de timp: Nt = Tpî + To + Td + Tonf + Tst

Tpî – timp de pregătire și încheiere

To – timp operativ

Td – timp de deservire a locului de muncă

Tonf – timp pentru odihnă și necesități fiziologice

Tst – timp pentru staționări tehnologice

Calcularea timpului se face cu scopul de a determina metodele de lucru folosite și pentru depistarea punctelor slabe în timpul folosirii acestora.

A fost făcută cronometrarea timpului de muncă.

Tabelul 4.1 Cronometrarea timpului de muncă

Tîs – timpul de pregătire și încheiere;

Tonf – timpul pentru odihnă și necesități fiziologice.

În tabelul 4.2 sunt descrise procesele de lucru și timpul necesar pentru fiecare proces în parte. Un m2 poate fi măsurat în 8,16 de minute sau 0.13 ore, deci pe zi se poate de măsurat 59 m2.

O zi de lucru are 8 ore. Astfel încît norma de producere s-a calculat în felul următor:

8 / 0,13= 59 m2

4.3 Descrierea executanților lucrării

Principalii prestatori de servicii cadastrale la nivel de stat sunt oficiile cadastrale. Pentru efectuarea unor lucrări de cadastru, în special cele la nivel de clădiri și încăperi izolate sunt implicați în acest proces mai multe persoane. Ca participanți la procesul de executare sunt următoarele persoanele respective:

Persoana la ghișeu „Primire”;

Arhivarul;

Inginerul cadastral responsabil de executarea lucrărilor;

Inginerul cadastral responsabil de recepția lucrărilor;

Persoana la ghișeu „Eliberare”.

Inginerii, care execută lucrările trebuie sa fie certificați de către Agenția Relații Funciare și Cadastru, să posede cunoștințe teoretice și practice în utilizarea ruletei elecronice Hilti PD 42., să cunoască softurile de exportare și prelucrare a datelor ca, TransData, CredoDat, Exccel, MapInfo, AutoCAD, Inventory. Deasemenea un executant trebuie să cunoască instrucțiunile, legile, ordinele de efectuare a lucrărilor cadastrale.

Inginerul cadastral responsabil de executarea lucrărilor efectueaza următoarele cerințe:

deservirea calitativă a clientului;

executarea calitativă și în termen a lucrărilor cadastrale;

respectarea procedurilor și asigurarea calității produsului;

calcularea corectă a costului lucrării executate;

informarea clientului în cazul când termenul de executare a lucrării se prelungește;

perfectarea corectă a dosarului (numerotarea filelor, notarea numărului total de file existente în dosar, data înscrierii și semnătura);

comportarea amabilă cu clientul.

4.4 Imobilizări corporale și necorporale

Imobilizările corporale, denumite și imobilizări material sau active fixe. Imobilizările corporale pot fi folosite în mai multe procese productive ale întreprinderii, ele sunt supuse uzurii, își transferă treptat valoarea asupra bunurilor la a căror obținere au fost utilizate. Cuprind următoarele mijloace fixe: clădiri, construcții speciale, mașini și utilaje instalații de transmisie, mijloace de transport, instrumente, inventar; terenuri fără construcții, terenuri cu construcții, terenuri cu zăcăminte și resurse minerale.

Pentru exicutarea lucrărilor cadastrale la nivel de cladiri și încăperi izolate s-au folosit mijloacele:

Ruleta electronică Hilti PD 42, care costă în jur la 7000 lei;

Un calculator, care costă aproximativ 10000 lei;

Imobilizările necorporale grupează componentele necorporale necesare activității întreprinderii. Ele cuprind drepturile: dreptul de licență, dreptul de utilizare a unor capacități, dreptul de a exercita anumite activități; elementele de notorietate: marca înregistrat, numele, clientela; anumite cunoștințe: tehnici de organizare, fabricație, gestiune.

Din componentele necorporale utilizate se enumeră:

Softul specializat Inventory, versiunea 8, prețul licenței fiind de 7050 lei.

Calculul cheltuielilor procesului de lucru

Tabelul 4.2 Salariul tarifar în zi

În tabelul 4.2 s-a efectuat calculul salariului tarifar pentru o zi. Echipa fiind formată din conducătorul echipei, un inginer cadastral de categoria 2 și un technician cadastral de categoria 1, în final s-a obținut un salariu total de 1,095.28 lei în zi pentru echipa data.

Tabelul 4.3 Calculul cheltuielilor de amortizare

În tabelul 4.3 s-a calculat cheltuielile de amortizare, aceasta s-a stabilit prin metoda liniară, care prevede repartizarea uniformă a valorii pe parcursul duratei de utilizare a obiectului. Suma amortizării pentru fiecare perioadă de gestiune se calculează ca raport dintre valoarea obiectului și numărul perioadelor în cadrul duratei de utilizare a obiectului.

Tabelul 4.4 Calculul tarifului lucrărilor cadastrale pentru 1 m2

Figura 4.1 Calculul devizului de cheltuieli

Deviz de cheltuieli reprezintă evaluarea anticipată și amănunțită a cheltuielilor necesare pentru executarea unei lucrări, în cazul dat, lucrări cadastrale de inventariere tehnică curentă pentru obiectul casa de comerț “Camelia”:

Concluzie

Cadastru este un sistem unitar si obligatoriu de evidentă si inventariere sistematică a tuturor bunurilor imobile de pe teritoriul țării din punct de vedere economic.

Cadastru este domeniul care furnizează date reale privitor la bunurile imobile ce țin de poziție, mărime, folosință,încît și de proprietarul acestuia, necesare în toate ramurile economiei naționale. În același timp, cadastrul este, pentru economia de piață, un instrument deosebit de important, pentru că furnizează documentele care dau siguranță tranzacțiilor care au loc pe piață bunurilor imobile.

Pentru lucrarea dată observăm că economia în cadastru are un rol foarte important în sistematizarea și repartizarea corectă a cheltuelilor la nivel de clădiri și încăperi izolate.

Din punct de vedere economic este o procedură rentabilă pentru amble părți, atît pentru beneficiar cît și pentru executant. Prețurile și tarifele în mod evident variază de la caz la caz, în dependență de complexitatea bunului imobil și volumul de lucru.

5. SECURITATEA ACTIVITĂȚII VITALE

5.1 Introducere

Securitatea și Sănătatea în Muncă este ansamblul de activități instituționalizate avînd ca scop asigurarea celor mai bune condiții în desfășurarea procesului de muncă, apărarea vieții, integrității fizice și psihice, sănătății lucrătorilor și a altor persoane participante la procesul de muncă.

Normele generale de Sănătate și Securitate în Muncă cuprind măsuri de prevenire a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale.

Domeniul Securității și sănătății în Muncă o putem găsi în articolul 222 din Codul Muncii, la fel cum și în articolele 43, 44 din Constituția Republicii Moldova. De asemenea în temeiul art. 24 din Legea securității și sănătății în muncă nr. 186-XVI din 10 iulie 2008, Guvernul aprobă ”Regulamentul privind modul de organizare a activităților de protecție a lucrătorilor la locul de muncă și prevenire a riscurilor profesionale”

Serviciile cadastrale includ mai mulți pași, dar în mare parte reprezintă niște lucrări de birou. Datorită acestui fapt, Securitatea și Sănătatea în Muncă își are rolul său la acest capitol și este unul important. Securitatea și Sănătatea în Muncă (S.S.M.) reprezintă un ansamblu de activități de ordin social-economic, organizatoric, tehnic, tehnologic, igienic și profilactic-curativ având ca scop crearea și asigurarea celor mai bune condiții pentru o muncă înalt productivă, apărarea vieții, sănătății, integrității fizice și psihice a lucrătorilor. Este foarte important să fie asigurate toate condițiile adecvate pentru procesele de lucru ca în rezultat să obținem un nivel înalt și calitativ de productivitate și o siguranță pentru cei care o execută.

Sarcina de bază a activităților de securitate și sănătate în muncă constă în reducerea la minimum probabilitatea afectării sau îmbolnăvirii lucrătorilor și concomitent crearea confortului în activitatea de muncă. Pentru ca aceste sarcini sa-și atingă scopul, e foarte important ca fiecare din cei care participă la diferite procese să-și asume responsabilitatea pentru ceea ce face, să fie informat și să cunoască riscurile și măsurile de prevenire în cazuri excepționale.

Instruirea și pregătirea personalului joacă un rol foarte important în tot procesul deoarece inginerul cadastral trebuie să cunoască normele generale de sănătate și securitate în muncă pentru a preveni accidentele de muncă și bolile profesionale și pentru a se simți cît mai confortabil la locul de muncă.

5.2 Analiza condițiilor de muncă

Pentru asigurarea unor condiții de activitate biologică normală a organismului și o capacitate de muncă trebuie evitate eforturile de supraîncordare a organismului și de menținut echilibrul termic, adică echilibrul dintre cantitatea de energie produsă și cantitatea de energie cedată mediului înconjurător. După cum am menționat, efectuînd lucrările de cadastru, o mare parte din lucru se efectuează în birou. Deaceea, pentru a garanta niște condiții de activitate adecvate, la locul de muncă trebuie sa fie asigurat microclimatul. Prin microclimat se subînțelege totalitatea elementelor meteorologice [temperatura, °C; umiditatea relativă, %; viteza mișcării aerului, m/s; presiunea atmosferică, Pa; intensitatea iradierii calorice ș.a.], caracteristice pentru un anumit loc.

Microclimatul la posturile de lucru este determinat de temperatura și umiditatea aerului, de viteza curenților de aer și de radiațiile calorice emise în zona de lucru. La posturile de lucru, condițiile microclimatului trebuie să asigure menținerea echilibrului termic al organismului uman, corespunzător cu nivelul activității desfășurate. Normarea microclimatului se execută în raport cu metabolismul organismului uman.

Un factor important în acest sens este metabolismul care subînțelege ansamblul de procese, complexe de sinteză și înmagazinare de energie (asimilație sau anabolism) și de degradare, cu eliberare de energie (dezasimilație sau catabolism), pe care le suferă substanțele dintr-un organism viu.

În încaperile dotate cu calculatoare, plotere și altă tehnică utilizată în procesul de lucru putem întîlni substanțe toxice asfixiante, care afectează mai ales aparatul respirator, împiedicînd intrarea oxigenului în cantități suficiente în plămîni. Exemple de astfel de substanțe sunt: oxidul de carbon, praful etc.

În oficiu, unde sunt instalate calculatoarele, microclimatul trebuie să corespundă următoarelor norme sanitare:

temperatura aerului în perioada caldă să nu fie mai mare de 23–25 C0 și rece 22–24 C0;

La temperaturi majore ale aerului vasele sangvine de pe suprafața pielii se dilată și căldura din interiorul corpului se elimină în mediul înconjurător. La temperaturi reduse vasele sangvine se contractează și în mediul ambiant se elimină mai puțină energie.

umiditatea relativă a aerului la locul de muncă trebuie să conțină 50 – 60 %, pentru a avea o productivitate maximă;

Umiditatea relativă majoră (85 %) înrăutățește eliminarea căldurii prin evaporare, duce la dereglarea termoreglării în cazul temperaturii majore, multiplică acțiunea temperaturii asupra organismului uman. La umiditate mare, temperaturile majore omul le sesizează ca și cum ar fi încă mai mari iar temperaturile reduse le sesizează ca și mai mici. Umeditatea relativă scăzută (φ < 18 %) conduce la uscarea mucoasei, ceea ce provoacă dereglarea funcțiilor organelor respiratorii și a organelor de vedere.

Viteza mișcării aerului în încăperi este un factor considerabil, care acționează asupra stării termice a angajaților. La temperaturile aerului mai mari de 40 °C mișcarea aerului are acțiuni negative asupra organismului uman. La temperaturi joase mișcarea aerului cu o viteză mai mare de 1,5 m/s este foarte periculoasă deoarece poate duce la suprarăcirea locală.

Deci, în Oficiul Cadastral Teritorial unde se execută lucrările de birou, condițiile de muncă cuprind următorii factori:

Tabelul 5.1. Aprecierea condițiilor de muncă

În Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău este asigurat microclimatul conform normelor stabilite, fapt ce asigură cele mai bune condiții în procesul de muncă, protecția sănătății lucrătorilor și a altor persoane participante la desfășurarea lucrului. de aceea lucrătorul își îndeplinește funcțiile în condiții normale fără riscuri de sănătate.

5.3 Măsuri privind sanitaria industrială

Condițiile de muncă sunt determinate de caracterul procesului de muncă și factorii mediului extern, ce-l înconjoară pe lucrător în sfera de producție. În timpul activității de muncă a omului are loc interacțiunea mediului de producție și a organismului. Omul transformă, acomodează mediul de producție la necesitățile sale, iar mediul de producție acționează într-un mod sau altul asupra lucrătorilor.

Acțiunea mediului de producție asupra organismului omului este condiționată de factori fizici, chimici si biologici.

Factorii fizici includ umiditatea relativă și temperatura aerului ambiant, circulația și tensiunea barometrică a aerului, radiația radioactivă și termică, zgomotul și vibrația etc.

Printre factorii chimici se numară impurificarea aerului cu gaze otrăvitoare si praf toxic, mirosurile neplacute, acizii și alcaliile agresive.

Factorii biologici: microorganismele patogene, unele specii de fungi, virusurile, toxinele etc.

Acțiunea factorilor enumerați asupra omului este condiționată de caracterul activității de muncă, alimentație, condițiile de menaj.

În încăperile din cadrul “Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău” sunt anumite măsuri privind sanitaria industrială:

Angajații întreprinderii vor fi asigurați cu încăperi sanitaro-igienice în conformitate cu normele de ramură, reieșind din numărul maximal de lucrători în cel mai numeros schimb de lucru;

Locurile de muncă trebuie să fie aranjate, astfel, încît lumina să cadă lateral, e de dorit din stînga;

Distanța între mesele de lucru trebuie să fie nu mai mică de 2m;

Masa, pe care se află monitorul trebuie să coincidă mărimilor stabilite și distanța ochi – monitor trebuie să fie nu mai puțin de 60 – 70cm;

Construcția scaunului de lucru trebuie să permită menținerea poziției corecte de lucru, să permită relaxarea corpului pentru preîntîmpinarea oboselii;

În încăperile cu aparataj, zilnic se efectuează ștergerea prafului. Încăperea trebuie să fie dotată cu trusă medicală și cu aparataje antiincendiare;

asigurarea iluminatului natural și artificial în conformitate cu cerințele normelor;

În scopul prevenirii oboselii precoce și scăderii capacității de muncă la sfârșitul primei jumătăți a schimbului de muncă pentru muncitori este prevazută o înviorare de producție cu o durata de 5-7 minute.

În Oficiul Cadastral Teritorial sunt prezenți câțiva factori dăunători, precum: zgomotul și iluminatul necorespunzător locului de muncă, care influențează negativ asupra organismului în timpul procesului de muncă.

Iluminatul este unul dintre factorii care exercită o influență importantă asupra productivității angajaților și asupra gradului de oboseală. O iluminare defectă cauzează disconfort vizual și o poziție nenaturală a corpului.

Iluminatul în oficiul cadastral trebuie să satisfacă următoarele cerințe:

Iluminarea la locul de muncă trebuie să corespundă caracterului lucrului vizual, încît cea mai mică dimensiune a obiectului cercetat trebuie deosebit în procesul de lucru;

Pe suprafața de lucru nu se admit umbre puternice.Cele mai periculoase sunt umbrele mobile, care pot fi cauze ale traumelor.

Valoarea iluminării trebuie să fie constantă în timp. Oscilațiile iluminării, legate de schimbarea tensiunii în rețea au o amplitudine considerabilă, care necesită readaptarea ochilor de fiecare dată ducînd la obosirea considerabilă a vederii.

Instalația trebuie să fie comodă și simplă în exploatare, să corespundă cerințelor estetice.

Un alt factor dăunător este zgomotul care reprezintă un ansamblu de sunete de diferită frecvență și intesitate.În oficiul cadastral zgomotul este provocat de utilajelele tehnice, precum calculatorul, printerul, scanerul, folosite în fiecare zi pentru realizarea lucrărilor. Efectele zgomotului asupra sistemului nervos sînt:

tulburări ale somnului;

tulburări vizuale;

modificări în funcționarea sistemului nervos vegetativ.

Simptomatologia consecutivă agresiunii sonore constă în:

stare de nervozitate;

tahicardrie;

insomnii;

coșmaruri frecvente;

treziri bruște.

Boala principală care se dezvoltă la persoanele expuse influenței îndelungate și nefavorabile a zgomotului este hipoacuzia cronică. Răspândirea acestei boli este destul de mare. La persoanele sistematic expuse zgomotului la început apar durerile de cap, amețeala, zgomotul în urechi, oboseala precoce, excitabilitatea, slăbiciunea generală, slăbirea memoriei, reducerea auzului.

La efectuarea dosarului tehnic în oficiul cadastral au fost respectate toate cerințele, de aceea a avut loc un lucru productiv și calitativ.

5.4 Măsuri privind tehnica securității

Pe parcursul unei zile de lucru, lucrătorul oficiului cadastral trebuie să respecte anumite norme elementare, ce țin de tehnica securității, pentru ca sa fie garantată o siguranță atît personală cît și a colegilor de lucru.Există niște cerințe de securitate la început de lucru:

înainte de a începe lucrul, angajatul este obligat să pregătească locul de muncă;

priza de conectare, fișa de curent trebuie să se afle în loc accesibil pentru întreruperea imediată a calculatorului de la sursă.

Cerințele securității în timpul lucrului:

se interzice așezarea în spatele monitorului în funcțiune, toate undele electromagnetice sunt îndreptate în partea din spate a monitorului;

nu se permite pătrunderea maselor lichide în interiorul aparatajului;

dacă calculatorul de lucru este defectat, imediat se deconectează de la sursa de curent și se cheamă specialistul. Nu se repetă conectarea aparatului;

la timpul lucrului este necesar de a stabili o întrerupere (peste 2 ore de lucru la birou in fața calculatorului se recomandă o pauză de 15 minute);

în timpul întreruperilor reglamentate cu scopul scăderii tensiunii sistemului nervos, micșorarea oboselii ochilor (exerciții elimentare pentru ochi – pur și simplu se clipește, se freacă ochii un minut, apoi un minut se lasă odihniți, exercițiul se repetă);

Cerințele securității la sfîrșit de lucru:

la sfîrșitul lucrului se deconectează aparatajul și fișa de curent de la sursă.

Posibilele surse de provocare a unor leziuni în Oficiul Cadastral Teritorial sunt: căderea lucrătorului la același nivel, datorită căilor de acces alunecoase, din cauza umezelii sau nepăstrării în condiții de curățenie, contact cu curent electric, atingere directă a instalației de alimentare cu curent electric, sau indirectă la părțile dezizolate.

Un alt compartiment foarte important privind tehnica securității este electrosecuritatea. Pericolul electrocutării la exploatarea instalațiilor electrice este determinat de faptul, că părțile conductoare sau corpurile mașinilor ce au nimerit sub tensiune în rezultatul unor defecte de izolație nu emit semnale care ar preîntâmpina omul despre pericol. Reacția omului la curentul electric apare doar după trecerea lui prin corpul uman.

Valoarea curentului ce se scurge prin corpul omului este factorul principal de care depinde rezultatul electrocutării: cu cât este mai mare curentul, cu atât este mai periculoasă acțiunea lui. Curenții cu valoarea de 50-80 mA sunt numiți curenți de fibrilație, deoarece la scurgerea lor prin corp încep să lucreze haotic inima și plămânii și poate avea loc oprirea activității lor. Curentul cu valoarea mai mare de 100 mA este considerat curent mortal.

Cunoscând pericolul acțiunii curentului electric asupra organismului uman, în activitatea de producție sunt utilizare un șir de măsuri și mijloace de protecție cu caracter organizatoric și tehnic.

Principalele măsuri organizatorice sunt:

îngrădirea părților conductoare sau amplasarea acestora la înălțimi inaccesibile;

folosirea tensiunilor reduse (42, 36, 24, 12 V);

separarea electrică a rețelelor în sectoare scurte cu lungimea de 2 – 6 m cu ajutorul transformatoarelor de separare;

folosirea sistemelor de blocare, de semnalizare, a placardelor avertizoare;

folosirea mijloacelor individuale de protecție.

Măsurile tehnice de bază sunt:

izolarea părților conductoare (ordinară, dublă, sporită, suplimentară);

protecția prin legare la pământ – unirea în mod voit cu priza de pământ a părților metalice ale instalațiilor electrice (IE), care în mod normal nu se află sub tensiune, dar care pot nimeri sub tensiune din cauza unor defecte de izolație;

protecția prin legare la conductorul de nul – unirea în mod voit a părților metalice ale IE, care în mod normal nu se află sub tensiune, cu firul nul de protecție direct legat la pământ;

deconectarea de protecție – se folosește frecvent în rețelele cu punctul neutru izolat.

5.5 Măsuri de protecție contra incendiilor

Incendiul este arderea necontrolată, care se dezvoltă în timp și spațiu, provoacă pagube materiale și prezintă pericol pentru oameni. Surse ale incendiului sunt:

focul deschis și scînteile;

temperatura înaltă a mediului înconjurător;

produsele toxice ale arderii și fumul;

concentrația scăzută a oxigenului;

prăbușirea părților clădirilor, agregatelor, instalațiilor, explozia conductelor și aparatelor etc.

La fel și în Oficiul Cadastral Chișinău există riscul de incendiu. Pentru evitarea sau prevenirea unei astfel de situații este necesar de a petrece activități de profilaxie a incendiilor. Scopul activității de profilaxie a incendiilor este menținerea unui nivel înalt de securitate împotriva incendiilor în orașe, localități, locuri de concentrare a bunurilor materiale și la alte obiective din gospodăria națională prin stabilirea unui regim exemplar de pază împotriva incendiilor.

În încăperile de lucru și auxiliare se interzice:

fumatul,aprinderea chibriturilor, hârtiei etc;

lucrul cu materiale combustibile, explozive și ușor inflamabile;

blocarea căilor de acces și de ieșire antiincendiară;

montarea încălzitoarelor electrice improvizate temporare și construirea instalațiilor electrice temporare;

atârnarea firului electric în cuie fără izolator;

astuparea lămpilor electrice cu abajur de hârtie;

Cauzele incendiilor de caracter tehnic ce apar în oficiile cadastrale sunt următoarele:

încălcarea regimului tehnologic;

defectarea utilajului electric;

pregătirea neîndestulătoare a utilajului pentru reparație;

nerespectarea graficului de reparație, uzarea, și corozia utilajului;

defecte a tehnicii și utilajului;

Măsurile de protecție împotriva incendiilor se împart în următoarele grupe: organizatorice, de exploatare, tehnice și speciale.

Măsurile organizatorice: instruirea angajaților privind regulile cu privire la securitatea împotriva incendiilor, organizarea lecțiilor, convorbirilor, editarea instrucțiunilor, materialelor ilustrative etc.

Măsurile de exploatare prevăd exploatarea corectă a sistemelor de încălzire, ventilare și condiționare a aerului, protecției antifulger, utilajului tehnologic și mașinilor, întreținerea exemplară a clădirilor, instalațiilor și teritoriilor etc.

Măsurile tehnice – respectarea normelor și regulilor cu privire la securitatea împotriva incendiilor la instalarea sistemelor de încălzire, ventilație, condiționare a aerului, protecției antifulger, utilajului tehnologic, precum și la edificarea clădirilor.

Măsurile speciale – interzicerea sau limitarea folosirii focului deschis în locurile cu pericol de incendiu, fumatului în locurile nestabilite, respectarea obligatorie a normelor și regulilor la executarea lucrărilor cu substanțe periculoase din punct de vedere exploziv și incendiar etc.

Mijloacele necesare și accesibile cu care trebuie asigurată orice întreprindere sunt: alimentarea cu apă pentru cazurile de incendiu (prin sau fără conducte), instalațiile automate și semiautomate („Sprinkler” și „Drencer”) de stingere a incendiilor, mijloacele primare de stingere a incendiilor, inventarul pompieresc.

5.6 Măsuri de protecție a apelor

Poluarea apei reprezintă contaminarea izvoarelor, lacurilor, apelor subterane, a mărilor și oceanelor cu substanțe dăunătoare mediului înconjurător.Apa este elementul care întreține viața pe Pământ.Toate organismele o conțin; unele trăiesc în ea; unele o consumă. Oamenii care beau apa poluată se pot îmbolnăvi grav, iar expunerea îndelungată poate produce cancer iar la femei pot apărea sarcini cu probleme.

Metodele de poluare a apei:

Poluarea apei datorită agenților biologici (microorganisme si materii organice fermentescibile);

Poluarea chimică;

Poluarea apei cu substanțe organice de sinteză;

Poluarea apei datorită agenților fizici;

Poluarea radioactivă a apelor.

În Republica Moldova sunt monitorizate sursele organizate de poluare, apele reziduale comunale (menajere), industriale si agrozootehnice și anume poluările provenite de la utilizatorii de apă primari și cei racordați la sistemele de canalizare centralizate.

Apele freatice sunt extrem de vulnerabile față de impactul antropogen. Din totalul prizelor de apă numai 20% corespund normativelor sanitare și igienice. Spectrul poluanților naturali și artificiali este foarte larg: compușii cu azot, pesticide, seleniu, fluor, sulfați, etc. Valorile mineralizării și durității totale depășesc de 2.0-5.0 ori și mai mult normativele internaționale. În ultimii ani poluarea bacteriană se plasează pe primul loc, drept confirmare a majorării impactului antropogen. Conform estimărilor concernului "Apele Moldovei", 1.5 mln. oameni din țară folosesc apa freatică poluată cu nitrați, cu o mineralizare și duritate sporită.

În zonele rurale cca 70% dintre copii suferă de lipsa s-au prezența excesivă a fluorului în apele subterane.Ponderea probelor de apă, care nu corespund cerințelor sanitar – igienice conform datelor supravegherii sanitar – epidemiologice aspect teritorial, s-a constatat că cea mai nefavorabilă situație privind calitatea apei din sursele subterane, folosite în scopuri potabile, s-a creat în județele Taraclia, Ungheni, Orhei, Lăpușna, Cahul, unde ponderea ne corespunderii calității apei la parametrii hidrochimici depășește 50%. Microbiologic, cea mai nefavorabilă situație se înregistrează în Transnistria, jud. Tighina, Chișinau, Soroca, Taraclia si Ungheni, unde ponderea ne corespunderii depășește 10 %.

Măsuri de protecție a apelor:

Depozitarea deseurilor în locuri special amenajate;

Reciclarea tuturor materiilor reciclabile;

Folosirea pesticidelor, insecticidelor și a ingrasamintelor conform normelor și standartelor;

Incetarea folosirii substantelor chimice în apropierea surselor de apa;

Pentru spalarea automobilelor sa se foloseasca locuri special amenajate;

Resturile menajere, apa rezultata în urma spalarii hainelor și a obiectelor de uz casnic sa fie aruncate direct la canalizare;

Conservarea si reconstruirea unor ecosisteme nationale importantte, cum sunt: lacurile, spațiile mlăștinoase și mlaștinile, excluderea amplasării depozitilor de deșeuri de orice natură;

Îmbunătățirea legislației ocrotirii resurselor de apă. Creșterea penalizărilor aplicate persoanelor și unităților economice care nu respectă legea

Stimularea tehnologiilor ecologice și folosirea apelor epurate și reciclate;

Crearea de sisteme diferențiate de aprovizionare cu apă potabilă și tehnologică, pentru a se evita folosirea apei potabile în alte scopuri;

Conservarea albiilor și zonelor sanitare ale rîurilor în forma lor naturală;

Excluderea din circuitul productiv al produselor și proceselor care duc la dereglarea echilibrului ecologic, pereclitînd sănătatea și viața omului;

Dezvoltarea uneii economii cu utilaj performant pentru a scadea influenta negativa asupra apei si mediului.

CONCLUZII

Un cadastru bun contribuie la rezolvarea multor probleme, atît în orașe cît și în zonele rurale, printr-o îmbunătățire a managementului terenurilor și construcțiilor. Metodele folosite și aplicate în cadastru se schimbă, se aplică altele, mai noi, mai efective care necesită mai puțin timp și cu ajutorul lor se ating rezultate mai bune.

Cadastru în Republica Moldova asigură servicii de calitate pentru clienți/proprietari.

În Republica Moldova, înregistrarea bunurilor imobile și drepturilor asupra lor este obligatorie. Dreptul de proprietate apare din momentul înregistrării în registrul bunurilor imobile din sistemul SIA LEGALCAD.

Înregistrarea drepturilor asupra bunului imobil asigură recunoașterea publică și ocrotirea de către stat a acestora.

Ce ține de lucrările cadastrale la nivel de clădiri și încăperi izolate, este o temă actuală, foarte interesantă și reprezintă o procedură complexă. Pe parcursul elaborării proiectului de diplomă s-a trecut prin toate aspectele principale care fac parte sau au anumite tangențe cu tema abordată. Procedura în general îmbină mai multe etape, atît lucru în birou cît și pe teren. Responsabilitatea pe care o poartă inginerii cadastrali este una destul de mare reieșind din munca pe care o prestează.

Făcînd o analiza asupra tuturor domeniilor de activitate din țara noastră se ajunge în primul rind la o singură conluzie. E nevoie de o evaluare mai strictă din partea corpului de conducere asupra lucrătorilor. Inginerii cadastrali trebuie evaluați sistematic privind nivelul de cunoaștere a proceselor de lucru, noilor metode și tehnologii pînă și la compartimentul securitatea la locul de muncă. Acest lucru va spori profesionalismul și competența celor care activează în domeniu, astfel se va avansa și în nivelul de prestare a serviciilor. Un moment foarte important specificat în conținutul lucrării este executarea lucrărilor cadastrale. Pe parcursul efectuării măsurărilor persistă factorul uman. Inginerul poate comite erori în procesul de măsurare sau de elaborare a schițelor. Erorile se pot comite din diferite motive. O astfel de eroare poate duce la consecințe, cum ar fi introducerea unor date incorecte.

De aceea inginerul trebuie sa fie certificat și să posede cunoștințele necesare pentru domeniul dat.

BIBLIOGRAFIE

BADEA, Gh., Cadastru general, Conspress, București, 2005.

NISTOR, L., Contribuții la integrarea cadastrului general și a registrului bunurilor imobile din Republica Moldova într-un sistem informatic, teză de doctorat, București, 2007.

NISTOR., L., Stadiul actual al cadastrului în Republica Moldova, Conferința tehnico-științifică a studenților, doctoranzilor, masteranzilor, UTM, Chișinău, Octombrie, 2001.

NISTOR., L., GRAMA, V., Managementul comparativ privind sistemul cadastral din Republica Moldova, Universitatea 1 decembrie 1918 Alba –Iulia, România,Simpozionul Științific International GeoCAD 03, 8-9 Mai, 2003.

NISTOR., L., GRAMA, V., Cadastru și sistemul informațional al teritoriului, Lucrări științifice, Chișinău UASM, Simpozionul GIS, Decembrie 2004.

NISTOR., L., Principii de realizare a sistemului informațional automatizat al cadastrului în Republica Moldova, JRC Information Day, Bucharest, România,1 April 2004.

Instrucțiunea cu privire la modul de elaborare și actualizare a planurilor cadastrale și geometrice aprobată prin ordinul ARFC nr.140 din 06/08/2012

Legea cadastrului bunurilor imobile Nr. 1543 – XIII din 25.02.1998.

Legea privind calitatea în construcții NR. 721-XIII din 2 februarie 1996.

Hotărâre nr. 383 din 12.05.2010 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Agenției Relații Funciare și Cadastru, structurii și efectivului-limită ale aparatului central al acesteia.

PO-84 – Procedura operațională privind executarea lucrărilor cadastrale la nivel de clădiri și încăperi izolate.

www.arfc.md

www.ingeocad.md

www.geoportal.md

www.cadastru.md