Pdfanda2018disertatie [624127]

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……2
CAPITOLUL I : COMERȚUL – ELEMENT PRINCIPAL AL ECONOMIEI DE
PIAȚĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 3
1.1. Comerțul: Scurt istoric, concept, conținut ………………………….. ……………….. 3
1.2. Funcțiile comerțului ………………………….. ………………………….. ………………. 5
1.3. Formele comerțului ………………………….. ………………………….. ……………….. 8
1.3.1. Comerțul cu amănuntul și comerțul cu ridicata ………………………….. …….8
1.3.2. Comerțul tradițional și comerțul modern ………………………….. ………….. 10
CAPITOLUL II : PIAȚA DE RETAIL DIN ROMÂNIA ………………………….. …….. 14
2.1. Conceptul de retail și rolul acestuia în economia națională ……………………. 14
2.2. Structura și evoluția pieței de retail ………………………….. ………………………… 17
2.3. Piața relevantă în cadrul sectorului de retail preponderent alimentar ………… 20
CAPITOLUL III : ANALIZA KAUFLAND ROMÂNIA S.C.S. – STUDIU DE CAZ
………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 29
3.1. Scurtă prezentare a societății ………………………….. ………………………….. ……. 29
3.2. Evoluția rezultatelor economico – financiare a le companiei în perioada
2012 -2016 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 31
3.3. Analiza indicatorilor economico – financiari înregistrați de societate în
perioada 2012 – 2016 ………………………….. ………………………….. ……………………… 38
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 50
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 52
ANEX E ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 54

2
INTRODUCERE

Lucrarea este intitulată ,,Evoluția pieței marilor retaileri prezenți pe piața
româ nească.” și este structurată pe trei capitole.
Motivația alegerii acestei teme rezultă datorită importanț ei deosebite pe care mar ii
retaileri o au pe piața romanească . Pe lâ ngă faptul că acest sector contribuie la crearea de
locuri de muncă și la o creștere sustenabilă a economiei prin intensificarea consumului ,
retailerii reprezintă o componentă importantă în privința informării și educării
consumatorilor în responsabilitate socială .
Primul capitol denumit ,,Comerțul – element principal al economiei de piață”
conține o scurtă abordare istorică în ceea ce priveșt e modul în care a evoluat comerțul de -a
lungul timpului. În cadrul aceluiași capitol am definit conceptul de comerț, am prezentat
funcțiile acestuia prin intermediul cărora acesta își justifică prezența în circuitul
reproducț iei ca intermediar activ între producție și consum și nu în ultimul rând am definit
atât comerțul cu amănuntul și comerțul cu ridicata dar și comerțul tradiț ional respectiv
comerț ul modern .
Capitolul II ,,Piața de retail din România” presusune definirea noțiunii de retail,
determinare a rolulului său atât din punct de vedere economic cât și cel al responsabilității
sociale dar și prezentarea evoluției și structuri i pieței de retail în funcție de anumite criterii.
De asemenea, am prezentat un sondaj comandat de catre Consiliul Concurențe i în
vederea identificării pieței relevante în cadrul sectorului de retail alimentar, sondaj realizat
atât la nivel național cât și la nivelul capitalei, efectuat ca urmare a schimbarilor apărute în
comportamentul consumatorilor.
În cel de -al treilea capitol am realizat un studiu de caz al societății Kaufland
România S.C.S., studiu ce constă în analiza datelor din bilanțul și contul de profit și
pierdere ale companiei în perioada dintre anii 2012 și 2016 precum și ilustrarea prin
intermediul graficelor a evoluției elementelor din cadrul acestor situații financiare. De
asemenea, pe baza informațiilor prezentate în cadrul situațiilor financiare ale companiei am
realizat calculul unor indicatori ce măsoara profitabilitatea, performanța și eficiența
utiliză rii resurselor întreprinderii. Am ales să analizez situația entității Kaufland, întrucât
acest retailer se situează pe locul I în ceea ce privește cota de piață la nivel n ațional.

3
CAPITOLUL I
COMERȚ UL – ELEMENT PRINCIPAL AL ECONOMIEI DE PIAȚĂ
1.1. COMERȚ UL: SCURT ISTORIC, CONCEPT, CONȚ INUT

Scurt istoric
„Comerțul a fost necesar încă de la începutul comunicării dintre oameni, realizându –
se inițial prin schimbul produselor ce le erau necesare și modificându -se odată cu
dezvoltarea civilizației și creșterea nevoilor oamenilor. ” (Pațac F., 2008)
Omul a fost dintotdeaua o ființă socială. Încă din cele mai vechi timpuri a încercat
să-și cunoscă semenii pe care îi despărțeau distanț a și obiceiuril e. De fapt chiar aceste
diferențe culturale au dat naștere idei i de schimb î ntre oame ni, schimb numit ulterior
comerț .
Dacă la început oamenii produceau cele necesare traiului de zi cu zi și se
mulțumeau cu mai puțin, cu timpul, odată cu dezvoltarea civilizației, au crescut și nevoile
ce nu au mai putut fi îndeplinite decât prin schimb. Astfel, produsele aflate în exces dintr-o
familie, colectivitate sau regiune erau schimbate cu alte lucruri ce le lipseau sau de care
aceștia aveau nevoie.
Acest schimb ce se realiza direct, pr odus contra produs, constituia așa-numitul troc.
Actele de schimb inițiale realizate sub forma troc ului, chiar între membrii aceluiași grup
stau la baza observării celor mai complexe acte de schimb. ,,Pentru ca trocul să se poată
efectua, era necesar ca trebuințele sau dorințele celor interesați să coincidă, iar produsele ce
urmau a fi schimbate să fie divizibile sau să aibă o valoare sensibil egală. ” (Ecaterina Putz
& Dina Maria Luț, 2007 , p.2)
Schimbul a devenit mai simplu odată cu apariția și folosirea monedei drept
intermediar în schimbul de diverse produse, eliminând astfel problema schimbării
produselor ce trebuiau să fie de aceeași valoare, de multe ori fiind necesară o compensare a
diferenței de valoare . Trocul s -a descomp us atunci în două operațiuni: v ânzarea și
cumpărarea. Pornind din acest moment, a început adevăratul comerț.
Monedele au făcut ca trocul sa nu mai fie la modă. Din momentul în care au apă rut
monedele putem să spunem că a apă rut și comerțul. Î n secolul al XI -lea s-au creat puternice

4
centre de producție și consum, născându -se o adevarată revoluție comercială. Negustorii
așa cum îi cunoaștem astăzi , au apărut tot în secolul al XI -lea, când cei care luau parte la
comerț ș i-au dat seama că cel mai bine se vinde la oraș . Descoperirea Americii a avut efecte
deosebite asupra activităț ilor comerciale. America a fost încă de la început o țară bogată, o
țară plină de aur și de bani. Îmbunătățirea mijloacelor de transport ș i de comuni cație au
dezvoltat mult comerț ul. Pro dusele s -au diversificat, au apă rut tot mai multe magazine, tot
mai mulți cumpără tori.

Concept
Nevoia omenească de a schimba bunuri a generat o nouă activitate, „comerțul” ,
cuvâ nt care provine din limba latină „commutatieo mercium”, adică schimb de marfă .
Noțiunea de comerț are un conținut complex, determinând o funcție economică ce
constă în a cumpă ra materii prime s au produse pentru a le revinde în același stadiu fizic, dar
în condi ții convenabile consumatorilor. ,, În același timp, aceeași noțiune defineș te
profesiunea unui corp de agenți economici care acționează în cadru pieței, asigurâ nd actele
de schimb. ” (Patriche D., Stănescu I., Grigorescu M. & Felea M., 1999)
Comerțul reprezintă una dintre cele mai importante laturi ale economiei moderne,
devenind elementul principal al economiei de piață, indiferent de forma acesteia. Comerțul
este una din cele mai vechi îndeletniciri omenești.
Sub aspect juridic, noțiunea de comerț definește transferul titlurilor de proprietate
asupra materialelor sau serviciilor, precum și prestațiile de servicii realizate între diferitele
stadii ale producției sa u direct între producător și consumator care, de asemenea, se
consideră că reprezintă acte de comerț. (Ecaterina Putz & Dina Maria Luț, 2007, p.2)
Prin comerț se înțelege oferta unor mărfuri, în schimbul unor mijloace de plată
(bani) sau alte mărfuri de sc himb, prețul acestor mărfuri fiind stabilit după raportul pe piață
dintre „cerere” și „ofertă”.
,,Comerțul ocupă un loc important în viața orică rei per soane prin funcția sa de bază ,
aceea de a -i asigura locul de unde poate să cumpere ceea ce îi este necesar. Prin rolul său, a
căpătat un loc tot mai important î n economie, dominând celelalte sectoare. ” (Vasili u C. &
Dobrea M. , 2014 )

5
Conținutul activității de comerț
,,Activitatea de comerț reprezintă în ultimă instanță un ansamblu de operaț iuni
începând cu intrarea produsului pe piață sub formă de bun utilizabil, până în momentul
trecerii lui în posesia cump ărătorului prin comercializare. ” (Dabija 2013 , p. 29 )
De menț ionat că pe lângă actele d e vânzare sau intermediere intră în discutie și
activi tăți legate de distribuția fizică, precum și noi activități cum ar fi: cercetarea pieței,
informarea populaț iei, educarea consumatorului, promovarea unor servicii legate de
produ se sau de alte necesități umane. Prin caracterul său complex, noțiunea de util itate
definește atât un produs sau bun cât ș i un lucru de folos sau u n serviciu util sau utilizabil.
Comerț ul prin activitatea sa reprezintă faza intermediară între producător ș i
consumator sau între funcția de producție ș i funcț ia de consum – utilizator.
,,Conținutul activității de comerț evidențiază faptul potrivit căruia comer țul este un
creator de utilități , un reprezentant în serviciul utilizatorilor și producătorilor,cuprinzând o
parte a fluxului monetar din fiecare țară. ” (Săseanu A., 2015 )

1.2. FUNCȚIILE COMERȚULUI

Comerț ul este destinat să asigure un flux normal producă torului spre co nsumator în
cele mai bune condiții îndeplinind următoarele funcț ii: (Putz E.& Luț D.M. , 2007)
a) Cumpă rarea continuă de la producători a mă rfurilor necesare consumatorilor ,
asigur ând astfel continuitatea producț iei și mijloacele bănești necesare și depozitarea
acestora în vederea pregătirii pentru vânzare către utilizatorii finali sau alț i intermediari.
Vânzarea înch eie ciclul pe care îl parcurg mă rfurile din sfera circula ției în sfera
consumului, unde sub formă de bunuri utilizabile sau serv icii vor satisface consumatorii;
b) Stocarea mă rfurilor reprezintă o funcție indispensabilă asigură rii unei circul ații
normale a mărfurilor, ea decurgâ nd din locul pe care îl ocupă comerțul în circuitul
reproducției, între producție pe de o parte și consum pe de altă parte. Comerciantul poate
stoca mă rfurile în vederea asigurării echilibrului între producție ș i consum ori pentru a
obține un preț mai bun de la consumator, dar în acelaș i timp apropie în timp și spațiu
producția ș i cons umul;

6
c) O altă funcție a comerțului derivă din faptul că producția și consumul sunt
separate în timp și spaț iu, ceea ce face necesară prezența mărfurilor la locul și în momentul
în care se manifestă cererea de mărfuri. Astfel, comerțul îndeplinește funcț ia de transfer a
mărfurilor către toate p unctele de consum pentru a fi vândute consumatorilor. Pentru a
îndeplini această funcție comerțul trebuie să asigure o bună organizare a ceea ce se numește
mișcarea mărfurilor; (Putz E.& Luț D.M., 2007 , p.9)
d) A patra funcție a comerț ului are în vedere pregătirea mărfurilor pentru vâ nzare.
Mărfurile care fac obiectul circulației ies din sfera producț iei într-o stare în care ele nu pot
fi vâ ndute direct consumatorilor finali decât după realizarea unor operaț iuni precum
finisarea mărfurilor, porț ionar ea, dozarea, preambalarea, iar î n al doi lea caz avem de a face
cu opera țiuni precum asortarea loturilor ș i formarea sortimentelor comerciale ;
e) O altă funcție a comerțului constă î n proiectare a și asigurare a spaț iilor
comerciale, asigurare a bazei tehnico -materiale și dotarea acestora cu utilaj comercial
adecvat, apoi asigurarea cu personal calificat care să servească acest proces;
f) Altă funcț ie are în vedere aprovizionarea atât în centr ele cu densitate mare de
populație dar și în punctele îndepă rtate sau izolate unde densitatea populației e foarte mică;
g) Desfășurarea activității comerciale în condiț ii de profitabilitate presupune
îndeplinirea de către comerț a unei alte funcț ii, respectiv aceea de promovare a produselor
sau a vânză rilor. Pentru aceasta, comerț ul recurge la o serie de tehnici specifice acestui
scop cum ar fi publicitatea l a locul vânză rii, publicitate prin mijloace le mass -media, toate
acestea avâ nd drept scop informarea corespunzătoare a consumatorilor, influenț area
comportamentului acestora în scopul derulării în condiții câ t mai bune a procesului de
vânzare; (Putz E.& Luț D.M., 2007 , p.10 )
h) O funcție mai recentă o constituie cea de cercetare sa u de investigare a cererii
de mărfuri ș i servicii. În condițiile economiei de piață, supravieț uirea societăț ilor
comerciale, indiferent de obiectul lor de activitate, depinde foarte mult d e asigurarea unui
profit care să susțină activitatea lor. Firmele producătoare trebuie să producă ceea ce se cere
pe piață, altfel spus oferta de mărfuri trebuie să corespundă cantitativ, calitativ și structural
cu cererea de mă rfuri. În scopul determinării cerințelor de consum se utilizează personal cu
înaltă calificare profesională care tr ebuie să îmbine cercetarea ș tiințifică a prospecț iunilor

7
comerciale cu studii tehnologice, urmând a se realiza produse la cererea ș i sugestia
consumatorilor. (Putz E.& Luț D.M., 2007)
Funcț iile prezentate mai sus au un conț inut cu precădere economic, unele putând
avea o tentă tehnică mai pronunțată ca de exemplu pregătirea mărfurilor pentru vâ nzare.
Obținerea de profit de către cei ce realizează acte de comerț reprezintă scopul
activității comerciale. Cu toate acestea, se poate constata faptul că prin desfășurarea
activității sale, comerțul îndeplinește și o funcție socială. Aceasta constă în faptul că
realizarea procesului circulației mărfurilor contribuie la satisfacerea cerințelor clienților, la
posibilitatea desfășurării de c ătre utilizatorii finali a actului de consum, consum care stă la
baza creșterii nivelului de trai al populației.
Desfășurarea unui comerț mode rn, civilizat contribuie la creșterea calității vieții,
îmbogăț ind multe di n laturile care o caracterizează (natu ra m ărfurilor desfăcute, creș terea
gradului de confor t ca urmare a desfacerii unor mărfuri cu calităț i deosebite, petrecerea
agreabilă a timpului liber etc.).
Prin funcțiile pe care le îndeplinește, comerțul își justifică prezența sa în circuitul
reproducț iei ca intermediar activ între producție ș i consum.
Deși teoria comerțului abordează în structura sa de idei amplificarea funcțiilor în
condițiile economiei de piață, tratarea lor vizează în principal latura de manifestare
exterioară a universului de fapte care definesc actele comerciale sau într -o altă interpretare
latura fenomenologică a schimbului.
Funcțiile comerțului sunt exprimate prin activități de cumpărare, stocare și
revânzare a mărfurilor, studierea cererii populației, promovarea noilor produse pe piață etc.
Pentru evidențierea rolului său în economie se impune însă interpretar ea în profunzime a
acestor fapte, evidențiindu -se esența lor, ceea ce reprezintă ele ca procese economice,
element care conduce la definirea funcțiilor comerțului prin expresii cum sunt : realizarea
sub formă bănească a valorii mărfurilor pe piață ; corelare a producției cu consumul în
economie, a ofertei cu cererea de mărfuri și asigurarea echilibrului economic ; desăvârșirea
repartizării venitului national; și altele. Aceste expresii pun mult mai bine în evidență
contribuția comerțului la funcționarea normală a economiei. (Laurențiu Tăchiciu,
2006 ,p.169 )

8
1.3. FORMELE COMERȚ ULUI

Comerțul este un sector de activitate complex al economiei și se desfășoară în
diferite forme : comerț ul cu ri dicata și comerțul cu amă nuntul respectiv comerțul tradițional
și comerț ul modern. (Putz E.& Luț D.M., 2007)
Un rol important în cadrul sistemelor de distribuție a mărfurilor revine comerțului
cu amănuntul, care, alături de comerțul cu ridicata, reprezintă o verigă intermediară î n
fluxu l relațiilor producă tor-consumator. ,,Într-o asemenea accepțiune, cunoaș terea
multi plelor aspecte pe care le ridică ansamblul proceselor c e dau profilul acestei activități
oferă atât orientarea, cât și instrumentarul de acțiuni de care au nevoie î ntreprind erile din
domeniul circulației mă rfurilor .” ( Patriche D., Stă nescu I., Grigorescu M. & Felea M.,
1999 )

1.3.1. COMERȚUL CU AMĂNUNTUL ȘI COMERȚUL CU RIDICATA

Comerțul cu amă nuntul
Într-o formă clasică, dicț ionarele de specialitate definesc comerț ul cu amănuntul ca
,,o formă a circulației mărfurilor a cărei funcție constă în a cumpăra mă rfuri pentru a le
revinde consumatori lor sau utilizatorilor finali, în general în cantități mici și în stare de a fi
întrebuinț ate.” (Dictionnaire commercial de l’Academie des sciences commerciales, 1979 )
Comerțul cu amănuntul reprezintă ansamblul de activități organizate și desfășurate
de unitățile de desfacere cu amănuntul în vederea aprovizionării consumatorilor sau
utilizatorilor finali. Acesta presupune achiziționarea de mărfuri ce sunt revândute în
cantități mai mici către consumatori sau utilizatorii finali, asigurând astfel o gamă largă de
produse și un sortiment de mărfuri cât mai cuprinzător.
Pentru a fi consolidată oferta de mărfuri pe piață, unitățile specializate de retail,
indiferent de gama de produse comercializate, de forma de organizare și de forma de
proprietate, se aprovizionează cu bunuri de la rețelele ce practică forma de comerț c u
ridicata (en -gross) și/sau direct de la producători.

9
Figura 1.1. Etapele desfășurării comerțului cu amănuntul
Sursă: Prelucrare proprie pe baza informațiile oferite de
https://lege5.ro/Gratuit/gyydsobu/legea -nr-3-1972 -cu-privire -la-activitatea -de-comert –
interior

Logistica ce vizează comerțul cu amănuntul presupun e trei procese diferite,
respectiv aprovizionare, stocare și vânzarea mărfurilor.
Cea mai importantă funcție din cele trei (aprovizionarea cu mărfuri, stocarea
acestora și apoi desfacerea către consumatori) este vânzarea bunurilor către consumatori.
Acest proces nu este atât de simplu de realizat întrucât este necesar să includă și o serie de
servicii oferite cumpărătorilor. Astfel, comerțul cu amănuntul nu trebuie să se reducă la un
simplu proces de vânzare -cumpărare, pentru a se asigura că utilizatorul fi nal va fi extrem de
mulțumiț de achiziția pe care a realizat -o.

Comerțul cu ridicata
În conceptul distribuției mărfurilor, comerț ul cu ridicata include ,,toate activitățile
implicate în vânzarea de bunuri sau servicii că tre cei care le cumpără pentru a le revinde
sau pentru a le folosi î n scopuri comerciale. ” (Kotler Ph., 1997 , p.729 )
,,Comerțul cu ridicata efectuează operațiuni de achiziționare de mărfuri în cantități
mari de la întreprinderile producătoare și din import, ș i pe care le revând tot în cantități
mari î ntreprinderilor comerciale cu amănuntul sau altor î ntreprinderi cu ridicata .”(Dabija
2013 , p.122 ) Produc ători/Rețele
de comerț cu
ridicataUnități de
desfacere cu
amănuntulClienți

10
Comercianții cu ridicata sunt firme cu o mare capacitate de acoperire financiară.
Aceștia trebuie să dispună de posibilitatea de a contracta credite bancare pe termene mai
îndelungate dar și să dețină fonduri proprii mai mari, prin intermediul cărora să -și poată
acoperi plățile către producție și cheltuielile de depozitare și stocare, având în vedere că
întregul volum de tranzacț ii comerciale se referă la cantități mari de mărfuri, iar eșalonarea
comenzilor are în vedere și perioade afectate de sezonalitate, când o parte din mărfurile ce
formează obiectul tranzacțiilor trebuie stocate un timp mai îndelungat.
Comerțul cu ridicata î n rap ort cu producătorul deține un rol important în alimentarea
constantă a fluxurilor financiare ale producătorilor, asigurarea producă torilor cu multiple
servicii logistice, regularizarea producției, informarea producătorilor ș i participarea la
campanii de promovare inițiate de către producători. Comerțul cu ridica ta fracționează
cantitățile mari de mărfuri și le livrează, informează comercianții cu amă nuntul c u privire la
oferta de produse și servicii, oferă produse la prețuri mai mici și simplifică munc a
administrativă a detailiș tilor. (Putz E.& Luț D.M., 2007)

1.3.2. COMERȚUL TRADIȚIONAL ȘI COMERȚUL MODERN

Comerțul tradiț ional
Comerțul tradițional presupune o suprafață redusă de vânzare și reprezintă acel
punct de vânzare de sine stătător, care nu face parte dintr -o rețea de magazine. Este
reprezentat de acele magazine de cartier, dintre blocuri sau magazinele de tip convenience.
Comerțul realizat prin intermediul unităților clasice de vânzare este baza comerțului
cu amănuntul și reprezintă forma c ea mai obișnuită de comerț.
Comerț ul tradi țional poate fi defi nit ca un ,,ansamblu de activităț i care privesc un
produs din momentul investiției sau al manifestării intenției de a -l crea până la distrugerea
sa, în procesul de consum indiferent care ar fi forma acestuia ”. (Patriche D. ,2003)
Vânzatorul este elementul principal în cadrul actului de comerț , fiind chiar mai
important decât produsul. Efectele acțiunilor derulate de către vânzător în cadrul acestui tip
de activități comerciale pot fi: vânzătorul poate evidenția calitățile produsului prin
cunoștințele pe care le are despre produs și poate acționa pentru a crește gradul de încredere

11
al clientului potențial prin intermediul cunoștințelor referitoare la vânzări , reușind astfel să
elimine teama cumpără torului și să îi transmită totodată încredere în ceea ce privește
alegerea produsului, transformându -i dorința în act de cumpărare.

Comerț ul modern
Odată cu deschiderea primelor ,,supermagazine” cunoscute și sub numele de
hipermarketuri, supermarketuri, etc, a luat naștere comerțul modern. Acestea s -au extins în
toată lumea și au avut un success uimitor și în rândul românilor acaparând astfel întreaga
piață. (Putz E.& Luț D.M., 2007)
La începutul apari ției formelor de comerț modern, formatele cash & carry au fost
primele care au pătruns pe piața românescă. Chiar dacă multe dintre produsele
comercializate în cadrul acestor tipuri de magazine erau destinate comercianților
revânzători, impactul asupra persoanelor fizice nu a fost deloc de neglijat, efect uarea de
cumpărături prin intermediul lanțurilor cash&carry fiind extrem de atractivă mai ales că nu
existau atât de multe formate aparținând comerțului modern cum sunt astăzi.
Numărul hipermarketurilor și supermarketurilor a început să crească și s-au apropiat
din ce în ce mai mult, din punct de vedere geografic, de nevoile curente ale cumpărătorilor .
Astfel, persoanele fizice și -au înd reptat atenția asupra acestora, vânzările realizate de
lanțurile cash&carry ce provin din achizițiile efectuate d e către persoane fizice înregistrând
diminuări. Cu toate acestea, formatul cash&carry atrage în continuare clienții revânzători
dar și persoanele fizice care încă mai frecventeză acest tip de format.
Alte forme de comerț modern care s -au dezvoltat în ulti ma vreme și care au o
tendință de a se dezvolta din ce în ce mai mult sunt urmă toarele: magazinul electronic,
automatele comerciale, vânzarea prin corespondență , tele shopping ori vânzarea prin
internet .

Magazinul electronic
Magazinele electronice sunt acele unități de vânzare complet automatizate, ce nu
necesită prezența personalului, nici casieri în unele cazuri, fiind încă experimentale dar
funcționeză mai extins în țări cum sunt: Franța, Suedia, Germania, Anglia etc . Acest tip de
unități comercializează cu precădere produse alimentare. În momentul intrării în unitate,

12
cumpărătorul primește un bon de cumpărare cu care trece prin fața tonetelor automate, de
unde alege ceea ce dorește.
În vederea achiziționării unui produs, cl ientul introduce bonul respectiv în
deschizătura tonetei și apasă un buton. Produsul apare într -o fantă specială, prețul
înregistrându -se automat pe acel bon. La ieșire, pentru a primi nota cu totalul de plată,
acesta introduce bonul într -o mașină electro nică de calculat, proces ce durează preț de
câteva secunde. În final, suma se depune într -o casă care dă și restul dacă este cazul.
Avantajele specifice m agazinelor electronice: suprafață de desfacere mică , personal
comerci al redus, stimuleaza vânză rile. (http://www.amfiteatrueconomic.ase.ro/ )
Magazinul electronic reclamă investiții mari și cheltuieli de întreț inere ridicate.

Vânzarea prin automate comerciale
Vânzarea mărfurilor prin automate reprezint ă o formă a autoservirii cumpărătorilor.
Clientul poate cumpăra produse preambalate în cantități uzuale prin introducerea unor fise,
monede, bancnote în aparatul respectiv. Aceste automate sunt dotate cu un mecanism
electronic care preiau banii și oferă în schimb bunul cumpărat de către client, restituindu -i
totodată și restul dacă este cazul. Acestea sunt prevăzute și cu instalații de încălzit și de
răcit și exclud necesitatea personalului comercial fiind posibilă amplasarea lor în diferite
locuri. (http://studiamsu.eu/wp -content/uploads/31. -p.189 -192.pdf )

Vânzarea la distanță
Vânzarea la distanță denumită ș i vânzare în afara magaz inului presupune o separare
spațială totală a vânz atorului și cumpără torului .
Această formă nu este considerată un puternic concurent pentru comerțul tradiț ional
prin puncte de vânzar e localizate ci este mai degrabă resimțită ca o formă de comerț
complementară .
Forme de vânzare la distanță :
– vânzare prin corespondență (prin poș tă);
– teleshopping ;
– comerț ul electronic .

13
Termenul de „comerț electronic” presupune realizarea unor activități de vânzare
sau cumpărare, la distanță, prin intermediul internetului. Comerțul electronic este ,,acea
manieră de a conduce activitățile de comerț care folosește echipamente electronice pentru a
mări aria de acoperire (locul în care se pot afla potențialii clienți) și viteza cu care este
livrată informația. De asemenea comerțul electronic implică transferul de document e – de la
contracte sau comenzi, până la imagini sau înregistrări vocale.” (Șerbu R., 2004, p.12)
Majoritatea companiilor fac primii pași în comerțul electronic prin prezentarea
produselor și serviciilor pe internet, prin intermediul unui site web. (Adam C .,2012, p.49)
Comerțul electronic, cunoscut și sub numele de Electronic Commerce sau E –
Commerce, oferă posibilitatea de a comercializa produse oriunde în lume și crește numărul
de potențiali clienți prin eliminarea barierelor geografice dintre aceștia.
Ponderea comerțului modern a început să crească odată cu deschiderea primelor
magazin al retailului modern .
Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de
https://www.gfk.com/ro/no utati/comunicate -de-presa/

Conform datelor GFK în 2014, comerțul modern l -a depăș it pentru prima dat ă pe cel
tradițional, ponderea fiind de 53% din total comerț alimentar , de la 49% anul trecut.
Ponderea comerțului modern a continuat să crească în timp ce comerțul tradițional
înregistreză scăderi față de anii precedenți ajungând în 2017 la o cotă de piață de 41%. 51% 47% 46% 43% 41%49% 53% 54% 57% 59%
0%20%40%60%80%100%120%
2013 2014 2015 2016 2017Figura 1.2. -Ponderea comerțului modern și tradițional în
total comerț alimentar
Comerț tradițional Comerț modern

14
CAPITOLUL II
PIAȚA DE RETAIL DIN ROMÂ NIA

2.1. CONCEPTUL DE RETAIL ȘI ROLUL ACESTUIA ÎN ECONOMIA
NAȚIONALĂ

Retail sau vânzare cu amănuntul este ,,acea formă a circulației mărfurilor care
cuprinde toate activitățile de vânzare a bunurilor sau serviciilor direct către consumatorii
finali, pentru utilizare personal și necomercială . ” (Eftimie M., 2008 , p.29 )
Activitatea de retail se poate desfășura prin unități de desfacere specializate pe un
anumit produs (panificație, măcelărie, alimentație) sau prin unități de genul s upermarket –
urilor sau hipermarket -urilor.
Retailer -ul este acea entitate comercială care vinde cu amănuntul o singură gamă de
produse sau mai multe categorii (de la produse electrocasnice la produse alimentare) direct
către consumatorul final. (https://des pretot.info/retail -dex-definitie/ )
Un retailer se poate aproviziona direct de la producător sau poate achiziționa marfa
de la un intermediar. Scopul unui retailer este de a -și maximiza profitul prin achiziția
produselor la un preț cât mai mic și vânzarea acestora la un preț cât mai mare, dar
competitiv. Pentru maximizarea profitului, în activitatea de retail este indicat să existe câți
mai puțini intermediari. (Burstiner, I ., 1986)
Marii retaileri comercializează mărci proprii, prețul fiind mult mai mic de cât
produsele asemănătoare ale unor producători cu renume. Mărcile proprii sunt produse de
către diferite companii însă pe eticheta produsului nu apare denumirea reală a firmei
producătoare, operațiune ce se realizează în baza unor contracte ce permit pune rea în
vânzare a produselor respective. Sistemul seamănă puțin cu sistemul „lohn”.
Atât producătorul cât și vânzătorul sunt avantajați deoarece cel ce produce are
asigurată desfacerea, iar cel ce vinde are la raft marfă bună la un preț mai scăzut datorat
faptului că nu se mai plătește marca de producător ce reprezină un anumit procent din
prețul produsului în cazul bunurilor de renume. Pot fi vândute sub marcă proprie produse
agroalimentare – ulei de floarea soarelui, zahăr, făină, diverse tipuri de conserv e.

15
Din punct de vedere al activităților comerciale, opusul activității de retail este cea de
vânzare en -gross (cu ridicata sau angro).
Din punct de vedere legislativ, în România este interzisă desfășurarea simultană în
aceeași locație de activități de comerț cu ridicata (en -gross) și de activități de comerț cu
amănuntul (retail sau en -detail). (Ordonan ța de urgență a Guvernului 99/2000, Art. 73)
În ceea ce privește rolul sectorului de retail, acesta poate consta pe de o parte într -o
accepțiune economică iar pe de altă parte intr -o accepțiune socială.
Într-un h ypermarket, traficul poate depăș i 10.000 de persoane zilnic. Din a ceasta
perspectivă, retailul are o poziție unică în piață în privința informării și educării
consumatorilor în responsabilitate socială .
Printre practi cile de responsabilitate socială în industria de retail se remarcă :
raportul anual de CSR , colaborarea cu furnizorii loc ali, eficientizarea consumului în spațiile
de vănzare, managementul deș eurilor, produse sustenabile, transportul, impact ul pozitiv î n
comunitate. (http://www.responsabilitatesociala.ro )
Raportul anual de CSR (Corporate Social Responsibility) . CSR este o concepț ie
referitoare la c ontribuția pe care trebuie să o companiile la dezvoltarea societăț ii moderne.
(http://www.responsabilitatesociala.ro/ce -este-csr.html). Ado ptarea principiilor de CSR de
către companii serveș te obi ectivelor de dezvoltare durabilă . A face publice strategia și
obiectivele de CSR demonstrează angajamentul unui retailer c u privi re la un impact pozitiv
în societate și aduc e multe beneficii. Retailerii își extind baza de clienți fideli atunci când
consumatorii au încredere în ei ș i le recunosc eforturile de impli care la nivel social ș i
ecologic. Auchan Rom ania este singurul retaile r româ n care a publicat un raport de
dezvoltare durabilă în 2013 în țara noastră .
Colaborarea cu furnizorii locali. Acest demers con tribuie la dezvoltarea economică
la nivel de comunitat e și la nivel naț ional. În România, există câteva exemple de retaileri
care ș i-au asumat deja responsab ilitatea cu privire la contribuția la economia locală .
Confor m studiului realizat de WWF R omânia ,, Retailer Scorecard” în 2016 , în
supermarketuri procentul total de lapte dulce provenit din România este de 86% în 2016,
față de 50% în 2015 .
(http://d2ouvy59p0dg6k.cloudfront.net/downloads/retailer_scorecard_2016_wwf_ro_20_fe
b_2017.pdf)

16
Eficientizarea consumului în spațiile de vâ nzare se poate realiza prin înlocuirea
becurilor convenț ionale cu L ED-uri, adaptarea iluminatului î n funcț ie de traficul din
magazine, folosirea becurilor și a bateriilor cu senzori în băi sau bucătării ș i folos irea unor
sisteme eficiente de încălzire ș i ventilare.
Management ul deș eurilor. Conform rapor tului RILA din 2013, aproape toți
retailerii își îmbunătățesc la ora actuală performanțele în reducerea deșeurilor și creșterea
reciclă rii (prin colectarea separată în recepții și în depozite dar ș i la facili tarea reciclă rii
pentru client) . (https://www.rila.org/ )
Campaniile de informare cu privire la re ducerea risipei alimentare contrib uie de
asemenea la reducerea deșeurilor la o scară mai largă . Un alt aspect important este legat de
pungile din plastic oferite clienț ilor. Retailerii pot alege ca acestea sa fie din mat eriale
biodegradabile sau din hâ rtie. ,,În ziua de azi, când consumatorii devin din ce în ce mai
conștienți de protecț ia mediului, pe care o pot asigura mai ales prin reciclare, pute m
identifica exemple de succes și în Româ nia. Green Grou p, în colaborare cu Primăria
Municipiului Buzău și Carrefour, au inaugurat în 2013 prima stație inteligentă de colectare
a deșeurilor din România, la Buză u.” (http://www.responsabilitatesociala.ro/)
Produse sustenabile – Produse le bio sau organice ocupă un spaț iu din ce în ce mai
mare pe rafturile retail erilor. De asemenea, auzim din ce î n ce mai des de conceptul de buy –
back, prin care retailerii sprijină clienții să recicleze obiecte uzate.
Transport – În cazul î n car e retailerii sunt responsabili ș i de transportul m ărfurilor
până la depozite, ei pot utiliza alternativ transportul feroviar care, în comparație cu alte
modalităț i de transport terestru, are u n impact redus asupra mediului înconjurător ș i este
mai econom. Din raportul RILA, reiese faptul că retailerii care au avut ca obiect iv un
transport mai sustenabil ș i-au redus cos turile prin optimizarea eficienței flotei, prin achiziț ii
la nivel local, metode de ambalare îmbunătățite, dar și prin optimizarea rutelor ș i a
tehnologiilor. (https://www.rila.org/)
Impact pozitiv î n com unitate – În comunitățile în care își desfășoară activitatea,
retailerii creează locuri de muncă, vitalitate economică și definesc un spațiu cultural î n
magazinul lor.

17
2.2. STRUCTURA ȘI EVOLUȚIA PIEȚ EI DE RETAIL

Structura pieț ei de retail pe sectoare :
 sectorul de retail (prepondere nt) alimentar
 Supermarket -uri și lanțuri de retail (Auchan, Carrefour, Kaufland, etc)
 sectorul de retail nealimentar
 Companii de retail de electronice, electrocasnice și IT&C (Altex, Flanco,
etc)
 Companii de retail de mobilă și decorațiuni interioare (Ikea, Kika, Jysk, etc)
 Companii de retail de bricolaj (Bricostore, Dedeman, Artsani, Praktiker,
Leroy Merlin)
 Companii de retail de modă și cosmetic e (H&M, Sephora, Inditex, Pimkie,
etc)

De asemenea, s -a constatat o d iferențiere a magazinelor în funcție de suprafața de
vânzare:
 magazine de proximitate (suprafața mai mică de 400 mp) – care comercializează o
gamă restrânsă de produse (alimentare, chioșcuri);
 supermarketuri (suprafața între 400 și 2500 mp) – acestea comercializează o gamă
mai largă, atât ca tipuri de produse, cât și ca număr de referințe oferite din fiecare
tip, corespunzând unor necesități de achiziție relativ importante și diversificate
(Mega Image, La Fourmi etc);
 hipermarketuri (suprafața de peste 2500 mp) – reprezintă formatul cu rentabilitatea
cea mai mare (Decizia CE în cazul COMP/M.1684 Carrefour/Promodes) , apreciat
ca fiind un element esențial pentru nivelul de competitivitate al oricărui grup de
distribuție, atât în relațiile distribuitor/consumatori, cât și în relațiile
distribuitor/furnizori (Cora, Carrefour etc);
 discounteri (în general, suprafețe ech ivalente cu cele ale supermarketurilor) – aceste
magazine prezintă trăsături specifice, în principal referitoare la nivelul mai
avantajos al prețurilor, modul de ambalare și prezentare al produselor – mai apropiat

18
de comerțul en -gros, gama restrânsă de pro duse și preponderența mărcil or proprii
ale distribuitorilor (Decizia CE în cazul COMP/M. 991 Promodes/Casino);

Figura 2.1 – Clasificare a magazinelor în funcț ie de suprafața de vâ nzare
Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor de pe urm ătoarele site-uri:
 https://www.businesscover.ro/profi -magazin -de-proximitate/
 http://adevarul.ro/locale/ploiesti/kaufland -deschis -treilea -hipermarket –
ploiesti -zona -sud-orasului -1_5208ea07c7b855ff56cda009/index.html
 http://www.mediafax.ro/economic/studiu -in-romania -exista -peste -122-000-
de-magazine -doar-1-1-sunt-hipermarketuri -supermarketuri -si-discounteri –
13475264
Tip magazin
Magazin de
proximitate
(< 400 mp)
Profi
Supermarket
(400-2500 mp)
Mega Image
Hipermarket
(> 2500 mp)
Kaufland
Carrefour
Auchan
Cora
Discounter
(400-2500 mp)
Lidl
Penny Market

19
În anul 2016, p iața de retail din România a avu t o creștere de 12% , avansul fiind
susținut de creșterea salariului minim brut (1.450 lei), reducerea TVA de la 24% la 19% și
ocuparea mai mare a forței de muncă cu 0,16% față de 2015, conform unui studiu realizat
de Euler H ermes. ( http://www.jurnaluldeafaceri.ro/piata -de-retail -din-romania -40-miliarde –
de-euro/ )
Evoluția pieței de retail din România este susținută de dezvoltarea c ontinuă a
comerțului modern, creșterea puterii de cumpărare a românilor și schimbările apărute în
comportamentul de consum al populației. Românii au început din nou să aibă apetit pentru
consum, ceea ce a determinat creșterea PIB cu 4,8% în 2016 în compara ție cu anul 2015 , și
cu 6,9% în 2017 față de anul 2016.
Creșterea economică din 2017 s-a bazat aproape exclusiv pe consum. Ac est
indicator a contribuit cu 6,6 procente la creș terea PIB din 2017 , conform datelor INS .
(http://www.insse.ro/cms/sites/default/file s/com_presa/com_pdf/pib_tr4r2017_2 .pdf)
Vânză rile din comerțul cu amănuntul (retail) reflectă cel mai bine evoluția
consumului populației .
Comerțul cu amănuntul (retail) , cu excepția comerțului cu autovehicule și
motociclete, a crescut în 2017, față de anul precedent cu 10,7%, arată într-un comunicat de
presă Institutul Național de Statistică .

Tabel 2.1.– Indicii volumului cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul
(cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete)
Total comerț cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule
și motociclete) 110,7
Cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun 106,8
Cu vânzare predominantă de produse nealimentare 113,2
Comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule, în
magazine specializate 112,4
Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor oferite de
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/com_amanunt_12r17_0.pdf

Creșterea s -a produs ca urmare a vânzării de produse nealimentare (ce a crescut cu
13,2%), comerțului cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine
specializate ( +12,4%) și vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (+6,8%).

20
2.3. PIAȚA RELEVANTĂ Î N CADRUL SECTORUL UI DE RETAIL
PREPONDERENT ALIMENTAR

Piața relevantă este definită ca “locul unde se confruntă cererea ș i oferta unor
produse sau servicii, c are sunt socotite de cumpărători ca substituibile între ele, dar nu ș i
substituibile cu alte b unuri sau servicii oferite.” Piața relevantă se constituie drept cadrul în
care se manifestă concurența efectivă dintre agenț ii economici. (J. Azema, 1989 )
O piață relevantă cuprinde un produs sau un grup de produse și aria geografică pe
care acestea se produc și/sau se comercializează. Componenetele pieței relevante sunt : piața
produsului și piața geografică, fiind delimitată atât la nivelul produselor, cât și în
dimensiunea sa geografică.
Piața relevantă a produsului cuprinde ,,toate produsel e care sunt considerate de
cumpără tori ca interschimba bile sau substituibile, datorită caracteristicilor, prețului ș i
utiliz ării ace stora. Aceste produse trebuie să fie suficient de asemănătoare, astfel încâ t
consumatorii sau beneficiarii să le ia în considerare atunci când iau deciziile de cumpărare.
Identificarea pieț ei relevante a produsului presupune efectuarea unei analize care să
stabilească produsele care fac parte din piața respectivă, luând î n considerare factori
determinanț i, cu m ar fi substituibilitatea, preț urile, elast icitatea cererii pentru produs în
funcție de preț urile altor produse etc. ” (Eftimie M., 2008 , p.79 )
Pentru a fi considera te ca substituibile sau înlocuibile din punctul de vedere al
cumpără torilor, produsele nu trebuie s ă fie identice în ceea ce privește caracteristicile fizice
și funcționale ale bunului sau din punct de vedere al calității sau prețului . Important este ca
produsele s ă fie îndeajuns de asemănătoare în vederea satisfacerii necesităților și dorințelor
clienților, fiecare din aceste produse reprezentând o alternativă economică reală pentru
celelalte produse, influentând astfel decizia de cumpărare a consumatorului ce va avea
posibilitatea de a alege din multitudin ea de opțiuni existente. Setului de produse considerate
de către consumatori ca fiind substituibile, produse ce alcătuiesc piața produsului din
perspectiva cererii, i se adaugă produsele care în mod obișnuit nu sunt înlocuibile din
punctul de vedere al cer erii, ci di n punctul de vedere al ofertei.
Este cazul produselor pe care unii producători pot să le realizeze ușor ș i acceptabil
din p unct de vedere economic, prin mărirea capacităților lor de producț ie sau p rin

21
reconvertirea unor capacităț i de pr oducție, aceste produse putând deveni, într -o perioadă de
timp rezonabilă, î nlocuitoare pentru produsele incluse deja în piața relevantă a produs ului.
Aceste principii se aplică și pentru definirea pieței relevante î n cazul serviciilor; din motive
de simpl ificare a terminologiei, este folosită noțiunea de piață relevantă a produsului.
Piața geografică relevantă cuprinde ,,zona în care sunt localizați agenții economici
implicați în livrarea produselor incluse în piața produsului, zona în care condițiile de
concurență sunt suficient de omogene și care poate fi diferențiată î n arii geografic e vecine
datorită, în special, unor condiții de concurență substanțial diferite. În mod similar,
noțiunea de piață geogra fică se referă și la servicii . ” (Eftimie M., 2008 , p.79 )
Factorii care trebuie luați în considerare la definirea pieț ei geo grafice relevante
includ tipul ș i caracteristicil e produselor implicate, existenț a un or bariere la intrare,
preferințele consumatorilor, diferențele dintre cotele de piață ale agenților economi ci în
zone geografice învecinate, diferențele substanțiale dintre preț urile produselor la furnizori,
precum ș i ponderea cheltuielilor de transport î n costurile totale.
În funcție de factorii luați în considerare se definește aria geografică în care sunt
localizați producătorii concurenți. Aceasta poate include și producătorii necunoscuți de
cumpără tori, dar care pot, ușor ș i acceptabil di n punct de vedere economic, să -și aducă
produsele din alte zone .
Pentru a fi considerate pe aceeași piață geografică r elevantă , nu este necesar ca
produsele să fie fabricate în aceeași localitate sau în localităț i apropiate. Important este ca
toate aceste produse să fie accesibile acelorași cumpărători, astfel încât fiecare dintre ele să
fie o alternativă economică reală pentru celelalte.
Pentru unele produse sau servicii, piața geografică relevantă poate fi o parte î ntr-o
localitate, o localitate, un județ, o regiune sau o zonă din România, pentru altele, întreaga
țară. Progresele în domeniul transporturilor și comunicaț iilor și tendințele de eliminare a
barierelor și de liberalizare a comerțului internaț ional pot modific a, în timp, limitele
piețelor geografice relevante, depășind granițele unei țări . (Extras din Instructiunile
Consiliului Concurentei)

22
În ceea ce priveș te importanța noțiunii de piață relevantă , în primul rând aceasta este
utilizată cu scopul de a deter mina constrângerile concurenț iale la care sunt supuse diverse
întreprinderi. Legislația cadru identifică trei ma ri surse din care provin constrângeri
concurențiale pentru întreprinderi, ș i anume: substituibilitatea la nivelul cererii,
substituibilitatea la nivelul ofertei și concurenț a potențială . (Eftimie M., 2008)
Astfel, definirea sintagmei „piață relevantă”, are rolul de a oferi agenților economici
informații în ceea ce privește concurența și concurenții, modul în care produsele și
activitatea operatorilor economici sunt influențate de către acestea, dar și informații cu
privire la puterea de piață și obținerea unei poziții dominante.
Mai mult, defi nirea pieț ei relevante la nivelul produsului, însă și la nivel geografic,
oferă posibilitatea de a ide ntifica furnizorii și clienț ii sau consumatorii care activează pe
piața în discuție. Î n acest fel se vor putea calcula dimensiunea totală a pieței, precum și
cotele de piață ale furnizorilor pe baza vânzării de produse relevante întreprinse de aceș tia
din urmă în zona disputată .
Așa cum putem observa din această analiză a noțiunii de piață relevantă în
conformitate cu dreptul concurențial din România, acest aspect reprezintă o necesitate
pentru funcționarea optimă a mediului concurențial ș i comercial, a pă strării relațiilor
competitive între întreprinderi, precum și pentru realizarea studiilor și obținerea
informațiilor pertinente în ceea ce privește identif icarea concurenților și depășirea
concurenței, îmbunătățirea sistemului, a produselor ș i a cotelor de piață .
Din oc tombrie 2017 Consiliul Concurenței a impus noi reguli în ceea ce privește
piața retailului alimentar. Aceș tia au modifica t modul de analiză a fuziunilor și achizițiilor
pe piața de retail alimentar din perspectiva dimensiunii geografice, reducând distanțele pe
care se găsesc eventualele unități competitoare ale acestora.
Măsura este introdusă „ca urmare a schimbărilor apărute în comportamentul
companiilor de pe această piață, dar și al consumatorilor”, precizează într -un comunicat
Cons iliul Concurenței , citat de mediafax .
În acest scop a fost realizat un sondaj atât la nivelul capitalei cât și la nivel naț ional.
Chestionarul realizat pentru București a fost d istribuit la un eșantion de 403
respondenți, iar la nivel național a fost distribuit la un eșantion de 920 respondenți. Analiza

23
la nivel național s -a derulat fără a lua în considerare răspunsurile de la nivelul municipiului
București.
Acesta cuprinde o serie de întrebări care urmăresc comportamentul consumatorului
vizavi de supermarket -uri și magazinul tradițional, precum și date socio -demografice.
Anumite întrebări au variantă unică de răspuns, în timp ce alte întrebări prezintă posibili tăți
multiple de răspuns. Analiza prezentată include statistici simple ale răspunsurilor pentru
anumite întrebări, dar și corelări între răspunsurile diferitelor întrebări.
Astfel , „când se va analiza piața relevantă a unui magazin de peste 400 mp, se vor
avea în vedere toate magazinele existente (mici și mari) în aria de 10 minute de mers cu
autoturismul față de magazinul analizat. Dacă se va analiza un magazin de proximitate, se
vor avea în vedere alte maga zine de proximitate (cu suprafaț a mai mică de 400 mp) care se
află în aria de 10 minute de mers pe jos față de magazinul analizat, dar și magazinele de
dimensiuni medii și mari (comerț modern), într -o arie de 10 minute de mers cu mașina față
de magazinul analizat”, men ționează Consiliul Concurenței.

Sursă:
http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/bucket12/id12930/raport_izo croni_r
etail.pdf, [accesat la 21 .02.2018]

97%
15%
7%4% 2%
0%20%40%60%80%100%120%
Supermarket Magazine
specializateMagazine mici de
cartierPiata AlteleFigura 2. 2.-Tipul de magazin de la care respondenții își fac
cumpărăturile în mod frecvent -Bucure ști
% din total respondenți

24
Sursă :
http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/bucket12/id12930/raport_izo croni_r
etail.pdf, [accesat la 21 .02.2018]

Astfel, 97% (390 de persoane) dintre respondenții de la nivelul municipiului
București și 92% de la nivelul țării au declarat că merg la supermarket pentru cumpărăturile
considerate princip ala achiziție.
Doar 7% dintre persoanele chesti onate la nivel de București ș i 26% dintre
persoanele chestionate la nivel național au spus că merg la magazine mici de cartier.
Procentul mai mare al celor care merg la magazinele mici de cartier de la nivel național
poate fi explicat prin faptul că există mai puți ne magazine de tip supermarket în apropierea
consumatorilor, la nivelul țării.
27 de persoan e merg atât la supermarket, cât și la magazine mici de cartier în
București, iar 223 la nivel național. 363 de persoane în București (624 la nivel național)
merg l a supermarket pentru cele mai frecvente cumpărături, dar nu merg la magazine mici
de cartier.

92%
16%26%
16%
6%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Supermarket Magazine
specializateMagazine mici de
cartierPiata AlteleFigura 2.3. -Tipul de magazin de la care respondenții își fac
cumpărăturile în mod frecvent -Național
% din total respondenți

25
Având în vedere proximitatea magazinelor cu suprafețe mici și specificul acestora,
gama restrânsă de produse care acoperă o nevoie urgentă și ocazională și local izarea
acestora la parterul blocurilor, de cele mai multe ori fără posibilitate de parcare,
consumatorii aleg să se deplaseze pe jos pentru a ajunge la aceste magazine. Analiza a
reliefat faptul că cei mai mulți consumatori sunt dispuși să se deplaseze max imum 10
minute pe jos până la magazinele de proximitate de sub 400 mp .

Sursă :
http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/bucket12/id12930/raport_izocroni_r
etail.pdf, [accesat la 22.02.2018]

Se poate observa că la nivelul capitalei, dintre cei care se merg pe jos până la aceste
magazine , 29% preferă să se deplaseze timp de 5 minute sau chiar mai puțin, 42% merg
între 6 și 10 minute, 14% între 11 și 20 de minute, ponderea continuând să scadă pe măsură
ce timpul de deplasare crește.
La nivel n ațional situația este asemănătoare, după cum se poate observa în figura
prezentată în continuare.
29%
42%14%8%3%3% 1%Figura 2.4. -Distribu ția persoanelor care merg pe jos p ânăla
cel mai frecventat magazin, în func ție de timpul necesar –
Bucure ști
5 minute sau mai putin
6-10 minute
11-20 minute
21-30 minute
31-60 minute
Mai multe de 60 de minute
Nu stiu

26

Sursă :
http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/bucket12/id12930/raport_izo croni_r
etail.pdf, [accesat la 22 .02.2018]

Luând în calcul timp ul de deplasare până la magazine, se poate observa că dintre cei
care se deplasează pe jos până la cel mai frecventa t magazin cu suprafața mică de până la
400 mp (magazin de proximitate) , cele mai multe persoane au declar at că merg între 6 și 10
minute.
Astfel, dacă în București 71% dintre ei merg maxim 10 minute pentru a ajunge la
magazinul pe care îl frecventează, la nivelul țării ponderea acestora a crescut cu doar un
procent față de nivelul înregistrat în capitală, și anume 72% din total respondenți.
Respondenții care se deplasează pe jos maxim 10 minute reprezintă categoria de
persoane care se deplasează pe distanțe scurte, exprimate în km . (cel mult un kilometru, in
cele mai multe cazuri) . 27%
45%14%8%5%1%Figura 2.5. -Distribu ția persoanelor care merg pe jos p ânăla
cel mai frecventat magazin, în func ție de timpul necesar –
Național
5 minute sau mai putin
6-10 minute
11-20 minute
21-30 minute
31-60 minute
Mai multe de 60 de minute

27
În ceea ce privește persoanele care se deplasează cu mașina în vedere efectuării
cumpărăturilor, situația se prezintă în felul următor :

Sursă :
http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/bucket12/id12930/raport_izocroni_r
etail.pdf, [accesat la 23.02.2018]

Majoritatea celor care merg cu mașina personal ă (65%) până la magazinul
frecventat cel mai des se deplasează maxim 10 minute.
Pentru a verifica rezultatele de mai sus, respectiv cele legate de disponibilitatea de
deplasare a consumatorilor care se deplasează cu mașina pentru magazinele din comerțul
modern, au fost analizate distanțele dintre magazinele de mari dimensiuni din București,
respectiv Carrefour, Cora, Kaufland, Auchan (hipermarketuri – peste 2500 mp).
Magazinele au fost poziționate pe hartă în funcție de adresa fiecăruia și s -a calculat dist anța
în minute dintre fiecare magazin și cele apropiate acestuia, la deplasarea cu masina.
Se constată că magazinele se poziționează, cel mai des, la 10 minute de mers cu
mașina unele de altele. Fiecare magazin are cel puțin un concurent la 10 minute de mers cu
mașina în jurul acestuia. Aceste rezultate întăresc concluzia relevată de sondaj, respectiv 22%
43%22%5%2%
6%Figura 2.6. -Timpul alocat de responden ții care se deplaseaz ă
cu ma șina, de acas ăpânăla cel mai frecventat magazin –
Bucure ști
Mai putin de 5 minute Intre 6-10 minute 11-20 minute
21-30 minute 31-60 minute Nu stiu

28
consumatorii care merg cu mașina sunt dispuși să meargă maxim 10 minute pentru un
magazin care se încadrează în categoria comerț modern.
Sursă:
http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/bucket12/id12930/raport_izocroni_r
etail.pdf , [accesat la 23.02.2018]

La nivel național, majoritatea celor care merg cu mașina, 60% , se deplasează maxim
10 minute până la magazinul cel mai frecventat pentru achizițiile princ ipale de bunuri de
larg consum, pondere apropiată de cea de la nivelul municipiului București.
Astfe l, dacă până în momen tul realizării sondajului se aveau î n vedere parcurgerea
unor distanțe cuprinse între 10 ș i 30 de m inute de mers cu autoturismul, începâ nd cu
octombrie 2017 atunci când se va analiza piața relevantă (din perspectiva dimensiunii
geografice) a unui magazin d e peste 400 mp (si anume supermarketuri), se vor avea în
vedere toate magazinele existente (mici și mari) în aria de 10 minute de mers cu
autoturismul față de magazinul analizat. Iar dacă se va analiza un magazin cu suprafata mai
mică de 400 mp (reprezenta t de magazine de proximitate), se vor avea în vedere alte
magazine de proximitate care se află în aria de 10 minute de mers pe jos față de magazinul
analizat. 20%
40%22%8%2%1%
7%Figura 2.7. -Timpul alocat de responden ții care se deplaseaz ăcu
mașina, de acas ăpânăla cel mai frecventat magazin -Pondere(%)
la nivel Na țional
Mai putin de 5 minute Intre 6-10 minute 11-20 minute
21-30 minute 31-60 minute Mai mult de 60 de minute
Nu stiu

29
CAPITOLUL III
ANALIZA KAUFLAND ROMÂNIA S.C.S. – STUDIU DE CAZ
3.1. SCURTĂ PREZENTARE A SOCIETĂȚ II

Kaufland este o societate în comandită simplă deținută de grupul de retail german
Schwarz Group în proporție de 100%. Grupul german Schwarz este retailerul cu cea mai
mare cifră de afaceri din Europa.
Tabel 3.1. – Structură acționariat
Structură acționariat
Acționari Procent
Grupul Schwartz (Germania) 100%
Sursă: http://www.zf.ro/wikizf/kaufland -romanial -s-c-s-10093230 , [accesat la 23.05.2018]

Kaufland înființa la finalul an ului 2003 compania din România însă primul maga zin
a fost deschis în anul 2005 în Bucureș ti.

Tabel 3.2. – Informații generale Kaufland Romania S.C.S.

Kaufland România S.C.S.
CUI (Codul de identificare fiscală ) 15991149
Numă r de înmatriculare la Registrul
Comerț ului J40/17052/2003

Domeniu de activitate CAEN: Comerț cu amănuntul în magazine
nespecializate, cu vânzare predominantă de
produse alimentare, băuturi, tutun
Sediu central Str. Barbu Văcărescu nr. 120 -144, sect. 2,
cod 020284, București
Sursă: Prelucare proprie pe baza datelor prezentate pe
http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html
Pentru un retailer, logistica este extrem de importantă, întrucât sute de camioane cu
marfă pleacă în fiecare zi din centrele logistice pentru a aproviziona cele aproape 100 de
magazine, în cazul Kaufland.

30
Lanțul de hipermarketuri deține în România două centre logistice cu o suprafață
totală de 190.000 mp, fiind cel mai mare operator de sp ații logistice din România.
Sediul logistic este situat în Parcul Industrial Ploiești. Cel mai mare depozit al
grupului german se află la Ploiești. El a fost inaugurat în octombrie 2005 și dispune de o
suprafață de depozitare de peste 120.000 mp la sol.
Centrul logistic din Turda are 70.000 mp la sol, a fost inaugurat în 2011 și
aprovizionează magazinele Kaufland din zonele de nord -vest, nord și centru.

Figura 3.1. – Clasificarea centrelor logistice ale Kaufland România S.C.S.
Kaufland este cel mai mare retailer din Româ nia în ceea ce privește cota de piață.
Sursă: Prelucrare proprie a datelor furnizate de http://www.capital.ro/patru –
companii -de-retail -domina -piata -din-romania.html

În anul 2016 Kaufland a avut o cotă de piață de 23% situându -se pe prima poziție,
fiind urmat de Carrefour cu o cotă de piață de 13%, Metro cu 13%, Auchan cu 11%,
Selgros cu 8%, Mega Image cu 8%, Rewe cu 7%, Profi cu 5 %, Cora cu 5%, Billa cu 4% si
Artima cu 3%.
Centre logistice
Ploie ști
(120 000 mp)
Turda
(70 000 mp)
23%
13%
13%11%8%8%7%5%5%4%3%Figur a 3.2. -Cote de pia țăKaufland România S.C.S.
Carrefour România S.A.
Metro Cash&Carry România
S.R.L.
Auchan România S.A.
Selgros Cash&Carry S.R.L.
Mega Image S.R.L.
Rewe (România) S.R.L.
Profi Rom Food S.R.L.
România Hypermarche S.A.
Billa România S.R.L
Artima S.A.

31
3.2. EVOL UȚIA REZUL TATELOR ECONOMICO – FINANCIARE ALE
COMPANIEI ÎN PERIOADA 2012 – 2016

În cele ce urmeză voi realiza o analiză a situaț iilor financiare reprezentate de că tre
bilanțul societății Kaufland S.C.S. ș i respectiv contul de profit ș i pierdere al acesteia, î n
perioada cuprinsă între anul 2012 și 2016 , prezentând evoluția elementelor ce se regăsesc în
situațiile financiare ale societății, situații ce se regăsesc în cadrul anexelor aflate la finalul
lucrării.
În tabel ul 3.3 . este prezentată evoluția activelor totale ale societății în perioada
cuprinsă între anul 2012 ș i anul 2016.

Tabel 3.3.- Activele totale ale societății în perioada 2012 -2016 (sume î n lei)
Anul 2012 2013 2014 2015 2016
Total
active 5.079.242. 358 5.480.719. 996 6.152.848. 873 6.534.456. 716 6.441.653. 964
Sursă : Prelucrare proprie a datelor prezentate în Anexa nr. 1

În ceea ce priveș te active le companiei se poate observa că valoarea cea mai ridicată
a activelor este înregistrată în anul 2015 fiind î n suma de 6 534 milioane lei. Valoare a
activelor a înregistrat un trend ascendent până în acest an după care în anul 2016 a scă zut la
valoare a de 6 441 milioane lei ceea ce înseamnă o scădere cu 1,42% față de anul 2015.
Pentru a ilust ra mai b ine acest lucru am realizat urmă toarea figură :
Sursă : Interpretare personală a datelor prezentate în cadrul tabelului 3.3. 7.90%12.26%
6.20%
-1.42%-4.00%-2.00%0.00%2.00%4.00%6.00%8.00%10.00%12.00%14.00%
2013 2014 2015 2016Figura 3.3. -Ritmul de creștere al activelor totale (%)

32
Potrivit figurii de mai sus, creșterea cea mai mare (și anume 12,26%) a fost
înregistrată în anul 2014 când activele totale ale societății au crescut de la valoarea de 5 480
milioane lei la suma de 6 152 milioane lei , reprezentând o amplificare a ritmului de creștere
cu 4,36% în 2014 față de 2013. În anul 2015 ritmul de cre ștere a scăzut cu 6,06 % față de
2014 și a scăzut și în 2016 cu 7, 62 procente comparativ cu anul 2015.
În următorul tabel este ilustrată evoluț ia capitalului social subscris vărsat î n perioada
2012-2016 la compania de referință .

Tabel 3.4.- Capitalul social subscris vă rsat al socie tății Kaufland î n perioada 2012 -2016
(sume î n lei)

Anul 2012 2013 2014 2015 2016
Capital
social
subscris
vărsat
1.673.694.308
1.673.694.308
1.673.694.308
1.673.694.308
1.563.694.477
Sursă : Prelucrare proprie conform Anexei nr. 1
După cum putem observa în tabel î n perioada 2012 -2015 va loarea capitalului social
nu a înregistrat modificări de la un an la altul însă în anul 2016 a avut loc o scă dere a
acestuia cu ap roximativ 110 milioane lei adică o scădere cu 6,57% față de anul anterior.
Acest lucru se poate observa și în următoarea figură :
Sursă : Interpretare personal ă pe baza datelor prezentate în cadrul tabelului 3.4 .
-8.00%-6.00%-4.00%-2.00%0.00%
2013
2014
2015
20160.00% 0.00%0.00%
-6.57%Figura 3.4.-Ritmul de creștere al capitalului social (%)

33
În figura 3.4. putem observa faptul că nivelul capitalului social a rămas constant
pâna în anul 2016 când a scăzut cu 6,57 procente comparativ cu anul 2015.
În continuare voi prezenta evoluția elementelor ce se regăsesc în contul de profit și
pierdere al companiei .
În tabelul 3.5. este prezentată evoluț ia cifr ei de afaceri netă î n perioada 2012 -2016 a
societăț ii Kaufland .
Tabel 3.5.- Cifra de afaceri netă a societății î n perioada 2012 -2016
(sume î n lei)
Anul 2012 2013 2014 2015 2016
Cifră
de
afaceri
6.438.372.297
7.260.679.847
7.998.129.244
9.173.630.241
9.691.424.899
Sursă : Prelucrare proprie conform Anexei nr. 2

Potrivit datel or prezentate putem observa ca î n peri oada 2012 -2015 a avut loc o
creștere de la un an l a altul a cifrei de afaceri netă o companiei. În anul 2013 valoarea cifrei
de afaceri a crescut cu 12,77% comparativ cu valoarea realizată în 2014 iar în 2014 cifra de
afaceri a crescut cu 10,16% față de anul 2013 . După ce în 2015 a trecut de pragul de 2
miliarde de euro cifră de afaceri (9,1 miliarde de lei), Kaufland România a raportat pentru
2016 o cifră de afaceri de 9 691 mili oane lei, rezultând o creștere a acesteia cu 5,64% față
de anul 2015 . Aceste luc ruri pot fi observate mai bine în următoarea figură :
Sursă: Interpreta re personală pe baza datelor prezentate în cadrul tabelului 3.5 .
0.00%2.00%4.00%6.00%8.00%10.00%12.00%14.00%16.00%
2013
2014
2015
201612.77%
10.16%14.70%
5.64%Figura 3.5. -Ritmul de creștere al cifrei de afaceri (%)

34
În anul 2013 creșterea a fost de 12,77%. În 2014 ritmul de creștere al cifrei de
afaceri a scăzut cu 2,61% față de anul 2013 . Cea mai mare creștere a fost înregistrată în
anul 2015 când cifra de afaceri a crescut de la suma de 7 998 milioane lei la valoarea de
9173 milioane lei. În anul următor ritmul de creștere a înregistrat o scădere cu 9,06%.
În tabelul următor este prezentată evoluț ia veniturilor totale a companiei î n perioada
2012 -2016.
Tabel 3.6.- Veniturile totale ale companiei î n perioada 2012 -2016
(sume î n lei)
Anul 2012 2013 2014 2015 2016
Venituri
totale 6.510.459.779 7.304.384.248 8.044.280.492 9.220.814.037 9.714.707.643
Sursă : Prelucrare proprie conform Anexei nr. 2
În ceea ce privește evoluția veniturilor, putem spune că a avut loc o creștere
continuă a acestora pe toată perioada de referință. Cea mai mare creș tere a venitu rilor
companiei a fost realizată în anul 2015 când au fost înregistrate venituri totale î n valoare de
9220 milioane lei (cre șterea fiind de 14,63 %).
Cele prezentate mai sus se regăsesc în următoarea figură :
Sursă : Interpretare personală pe baza datelor prezentate în cadrul tabelului 3.6 .
12.19%10.13%14.63%5.36%
0.00% 2.00% 4.00% 6.00% 8.00% 10.00% 12.00% 14.00% 16.00%2013201420152016Figura 3.6. -Ritmul de creștere al veniturilor totale ( %)

35
Ritmul de creștere a fost în 2014 de 10,13%, în scădere cu 2,06% față de anul 2013,
după care a crescut cu 4,50% în 2015 și a scăzut din nou cu 9,27 procente în 2016 când
ritmul de creș tere realizat a fost de 5,36%.
În tabelul următor este prezentată evoluția cheltuielilor totale în perioada 2012 -2016
în cadrul companiei analizate.
Tabel 3.7.- Cheltuielile totale ale companiei î n perioada 2012 -2016
(sume î n lei)
Anul 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli
totale 6.177.314.925 6.902.271.518 7.555.588.732 8.463.034.425 8.943.043.455
Sursă: Prelucrare proprie conform A nexei nr.2
În ceea ce privește cheltuieli totale î nregistr are de companie putem observa că a
avut loc o creș tere a aces tora de la un an la altul . În 2013 cheltuielile totale au crescut cu
11,74% față de anul 2012 , în 2014 valoarea cheltuielilor a fost de 7 555 milioane lei, cu
9,47% m ai mari decât în 2013, după care au crescut în 2015 fiind în sumă de 8 463
milioane lei , în creștere cu 12,01% față de anul 2014 . Valoarea acestora a crescut și în
2016, ajungând la suma de 8 943 milioane lei, o valoare destul de mare fiind însă acoperită
de valoarea veniturilor care sunt în valoare de 9 714 milioane lei.
Cele prezentate mai sus se regăsesc în următoarea figură :
Sursă: Interpretare personală pe baza datelor prezentate în cadrul tabelului 3.7 . 11.74%9.47%12.01%5.67%
0.00% 2.00% 4.00% 6.00% 8.00% 10.00% 12.00% 14.00%2013201420152016Figura 3.7. -Ritmul de creștere al cheltuielilor totale ( %)

36
Potrivit figurii 3. 7., î n anul 2013 ritmul de creștere a fost de 11,74%. În 2014 acesta
a scăzut cu 2,27% în raport cu anul 2013 și a crescut în anul următor la 12,01%, cu 2,54
procente peste ritmul înregistrat în 2014. Ritmul de creștere în 2016 a fost de 5,67%, în
scădere cu 6,34% față de anul 2015.
În tabelul următor este prezentată evoluția profitului net în perioada 2012 -2016 în
cadrul companiei analizate.
Tabel 3.8. – Profitul net al companiei în perioada 2012 -2016
(sume în lei)
Anul 2012 2013 2014 2015 2016
Profit net 274.507.498 331.021.465 409.734.083 648.918.179 653.320.307
Sursă: Prelucrare proprie conform Anexei nr.2
Potrivit datelor financiare prezentate de Ministerul Finanțelor, reta ilerul Kaufland
România a avut in anul 2012 un profit net de circa 274 milioane lei . În anul următor acesta
a crescut cu aproximativ 20,59 procente ajungând la suma de 331 milioane lei. În 2014 ,
Kaufland a înregistrat un profit net de aproximativ 409 milioane lei. În 2015 se poa te
observa că a avut loc o creștere de 58,38% a profitului ( 648,91 mil lei ), creștere mult mai
accentuată decât în anii precedenți iar în 2016 a înregistrat un câș tig de 653 milioane lei.
Aceste lucruri pot fi observate mai bine în următoarea figură:
Sursă: Interpretare personală pe baza datelor prezentate în cadrul tabelului 3.8

Potrivit figurii de mai sus, creșterea cea mai mare (și anume 58,38%) a fost
înregistrată în anul 2015, după care a scăzut cu 57,7% în 2016 față de anul 2015.
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%
2013
2014
2015
201620.59% 23.78%58.38%
0.68%Figura 3.8. -Ritmul de creștere al profitului net ( %)

37
În tabelul urm ător este prezentată evoluția numărului de salariați î n perioada 2012 –
2016 a companiei analizate.

Tabel 3.9.- Numă r mediu de salariați ai companiei î n perioada 2012 -2016
Anul 2012 2013 2014 2015 2016
Numar
salariaț i 11.947 12.589 12.180 13.263 14.070
Sursă: Prelucrare proprie a datelor furnizate de http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html

Putem observa o creștere a numărului mediu de angajaț i ai companiei de la 11 947
salariați în 2012 până la 12 589 salariați în anul 2013. În 2014 însă, numărul de a nagajați a
scăzut până la 12 180 angajați după care a urmat o creș tere a numărului de salariați în anul
2015 cu 8,90%.
În 2016 Kaufland avea în medie 14 070 de angajaț i în România, cu 6 ,08% mai mult
în comparaț ie cu media anului 2015, fiind unul dint re cei mai mari angajatori din țară .
Sursă: Interpretare personală pe baza datelor pr ezentate în cadrul tabelului 3.9 .

În anul 2013 ritmul de creștere a fost de 5,37%. În 2014 acesta a scăzut cu 2,13 % în
raport cu anul 2013 și a crescut în anul următor la 8,89%, cu 5,65 procente peste ritmul
înregistrat în 2014. Ritmul de creștere în 2016 a fost de 6,08%, în scădere cu 2,81% față de
anul 2015.
0.00%2.00%4.00%6.00%8.00%10.00%
2013
2014
2015
20165.37%
3.24%8.89%
6.08%Figura 3.9. -Ritmul de creștere al numărului de salaria ți(%)

38
3.3. ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO -FINANCIARI
ÎNREGISTRAȚI DE SOCIETATE ÎN PERIOADA 2012 -2016

Indicatorii economico -financiari se exprimă sub forma unor rapoarte semni ficative
între două mărimi, sau grupe de mărimi din bilanț sau contul de profit și prierdere a firmei.
Aceste rapoarte permit efectuarea de aprecieri asupra situației financiare și luarea deciziilor
pentru activitatea viitoare.
Indicatorii economico -financiari facilitează lucrul cu un volum de date rid icat într -o
manieră organizată .
Ratele fin anciare sunt indicatori utilizați pentru aprecierea performanței și poziț iei
financiare a unei societăț i. Cea mai mare parte a acestor indicatori ec onomico -financiari se
calculează pe baza informațiilor furnizate de companii în situaț iile financiare. Utilitatea
acestor indica tori economico -financiari constă atât în evidenț ierea unui tr end, cât mai a les
în posib ilitatea ca societatea analizată să poată fi comparată cu alte companii active în
acelaș i sector. (https://www.tradeville.eu/tradepedia/indicatori -economico -financiari )
Importanța calculării indicatorilor economico -financiari constă în cunoaște rea
evoluției acestora și în compararea lor cu cei din exercițiile financiare anterioare, ceea ce
oferă conducerii firmei , posibilitatea de a face analize economico -financiare ce vor avea un
impact în procesul decizional. De asemenea, există indicatori fin anciari care ajută la
predicția unui eventual faliment în viitor. (http://expertcontrol.ro/biblioteca/69947666 –
Calculul -Si-Analiza -Principalilor -Indicatori -Economico -financiari.pdf )
Principalii indic atori economico -financiari sunt:

Figura 3.10. – Indicatori economico -financiari
Sursă: Prelucrare proprie a infoma țiilor oferite de http://contadetop.ro/principalii –
indicatori -economico -financiari/ Indicatori de profitabilitate
Indicatori de activitate (gestiune)
Indicatori de risc

39
Indicatori de profitabilitate (Indicatorii de rentabilitate )
Marja de profit net este un indicator financiar de profitabilitate și se determină ca
raport între profitul net obținut de entitate ș i cifra de afaceri. Acesta ne arată î n procente cât
de profitabilă este activitatea totală a unei companii.

Marja de profit net=Profit net
Cifră de afaceri×100

Cu câ t procentul este mai mare, cu atâ t firma din punct de vedere a profitabilității
este mai stabilă ș i ne sugere ază o situație bună a acesteia.
Compania este considerată instabilă, dacă marja de profit net este mai mică de 1%.
Sursă : Prelucrare pr oprie pe baza datelor din situaț iile financiare din perioada 2012 -2016

În cazul nostru, marja profitului net este în continuă creștere până în anul 2016 când
aceasta scade cu 0,33% față de anul precedent, aspect ce se datorează creșterii mai rapide a
cifrei de afaceri față de profit. Nivelul maxim atins se înregistrează în anul 2015 datorită
scăderii TVA fapt ce a încurajat consumul și implicit a determinat o creștere a veniturilor
din vânzări.
Conform rezu ltatelor obținute, situația entității este una stabilă, deoarece se
încadrează î n intervalul de 1% -15 % potrivit căruia se încadrează firmele stabile.
0.00%1.00%2.00%3.00%4.00%5.00%6.00%7.00%8.00%
201220132014
2015
20164.26% 4.56%5.12%7.07%
6.74%Figura 3.10.-Marja de profit net

40
Rata rentabilității financiare (ROE)
Rata rentabilități i financiare a capita lurilor propri i reflectă eficiența utilizării
capitalurilor acționarilor , mai exact eficiența cu care compania a investit banii acționarilor
și se determină ca ra port între profitul net obț inut de entitate ș i capitalul propriu.

Rata rentabilității financiare=Profit net
Capital propriu×100

Valoarea înregistrată de acest indicator tr ebuie să fie mai mare decât 5%, astfel se
poate afirma faptul că activitatea desfășur ată în cadrul societății a fost eficientă din punct de
vedere al f ructificării capitalurilor proprii.
Evoluția ratelor rentabilității financiare se prezintă astfel:
Sursă: Prelucrare pr oprie pe baza datelor din situaț iile financiare din perioada 2012 -2016

Putem observa că pe întreaga perioadă analizată acest indicator depășeste pragul de
5% ce ea ce î nseamnă că fondurile pe care acț ionarii le -au inves tit în companie au fost
valorificate într -un mod eficient. Astfel, î n cazul cel m ai favorabil unde societatea a
înregi strat o rentabilitate financiară de 16,96%, a obținut profit net î n valoare de 16,96 lei la
100 lei capital propriu sau la 1 leu capital p ropriu compania a obț inut 0,1696 lei profit net.
Rentabilitatea financiară cea mai mică a fost înregistrată în anul 2012 entitatea
obținâ nd 11,59 lei profit net la 100 le i capital propriu.
0%5%10%15%20%
2012201320142015
20165%5%5%5%5%11.59% 12.27% 12.90%16.96%
15.52%Figura 3.11. -Rata rentabilit ății financiare
Nivel minim ROE

41
Rata rentabilităț ii activelor (ROA) – este cea mai răspândită rată din cadrul ratelor
rentabilității economice. Aceasta măsoară gradul de rentabilitate al întregului capital
investit în entitate și se determină ca și raport între rezult atul net al exercițiului (profit net)
și totalul activelor entităț ii.

Rata rentabilității activelor =Profit net
Active totale×100

Indicatorul măsoară eficiența utiliză rii activelor, din pun ctul de vedere al profitului
obținut.
Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor din situațiile financiare din perioada 2012 -2016

Interval ul de referință optim pentru o societate este evidenț iat prin media țărilor
dezvoltate : 3 % – 9 %. În anul 2012 rata rentabilității activelor a fost de 5,40% ceea ce
înseamnă că la 100 lei active totale s -au obținut 5,40 lei profit net. Această rată a continuat
să crească (în 2015 a crescut cu 3,27 procente față de anul 2014) ajungând în anul 2015 la
9,93%, ceea ce înseamnă că la la 100 lei active totale s -au obți nut 9,937 lei profit net.
Indicatorul a crescut și în anul 2016 (cu 0,21 % față de anul 2015 ), ceea ce înseamnă
că societatea obține mai mult profit pentru fiecare 100 lei investiți în active totale .

0.00%2.00%4.00%6.00%8.00%10.00%12.00%
201220132014
2015
20165.40% 6.04% 6.66%9.93% 10.14%Figura -Rata rentabilității activelor

42
Rata rentabilităț ii resurselor consumate indicat orul ne arată cât profit ne poate
aduce o unitate monetară cheltuită.
Rata rentabilității resurselor consumate =Profit net
Cheltuieli totale ×100

Acest indicato r măsoara capacitatea tuturor resurselor de a degaja profi t.
Creșterea ratei reflectă o situație pozitivă și are loc atunci câ nd indicele profitului
devansează indicele cheltuielilor totale.
Sursă: Prelucrare pr oprie pe baza datelor din situaț iile financiare din perioada 2012 -2016

În anul 2012 rata rentabilităț ii resurselor consumate a fost de 4,44% ceea ce
înseamnă că la 10 0 lei cheltuieli totale s -au obț inut 4,44 lei profit net. Această rată a
continuat să crească ajungând în anul 2015 la 7,67%, ceea ce înseamnă că la un leu
cheltuieli totale s -au obț inut 0,07 lei profit net (la 100 lei che ltuieli totale s -au obț inut 7,67
lei profit net).
Principalele rezerve de creștere a rentabilităț ii resurselor consumate sunt:
 sporirea veniturilor și ameliorarea structurii acestora ;
 optimizarea cheltuielilor în sensul reducerii și îmbunatăț irii structurii lor .
În anul 2016 indicatorul a scăzut cu 0,54% față de anul 2015, scă dere da torată
creșterii mai ra pide a cheltuielilor totale față de rezultatul net.

0.00%1.00%2.00%3.00%4.00%5.00%6.00%7.00%8.00%
201220132014
2015
20164.44% 4.80%5.42%7.67%
7.31%Figura 3.12. -Evolu ția ratei rentabilit ății resurselor consumate

43
Indicatori de activitate (Indicatori de gestiune)
Viteza de rotație a activelor imobilizate exprimă numărul de rotaț ii efectuate de
activele imobilizate pentru realizarea cifrei de af aceri. De asemenea, se evaluează eficienț a
managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate prin
exploatarea acestora. ( http://contabilul.manager.ro/a/2752/calculul -si-analiza -principalilor –
indicatori -economico -financiari.html )
În vederea determinării rotației activelor imobilizate se utilizează relația de calcul:

Viteza de rotație a activelor imobilizate (nr. de o ri)=Cifră de afaceri
Active imobilizate

Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor din situațiile financiare din perioada 2012 -2016

Valoarea recomandată pentru acest i ndicator trebuie să fie cât mai superioară lui 1,
deci se constată o situație favora bilă societății având în vedere că valorile înregistrate sunt
cuprinse între 1,56 și 1,84. Cea mai mare valoare este de 1,84 ori , fiind realizată în anul
2016 , ceea ce înseamnă că a crescut nivelul de eficiență al acestora î n gestiune.

1.401.451.501.551.601.651.701.751.801.85
20122013
2014
2015
20161.561.62 1.631.821.84Figura 3.15. -Viteza de rotație a activelor imobilizate

44
Viteza de rotaț ie a ac tivelor circulante este un indicato r semnificativ ce
caracterizează eficiență cu care sunt fo losite activele circulante ale î ntreprinderii.
Accelerarea vitezei de rotaț ie a activelor circulante are efecte favorabile directe
asupra indicatorilor de perfor manță (beneficiul și rata rentabilităț ii), reducerea acesteia
influentând negativ preformanțele î ntreprinderii. Accelerarea vitezei de rotație se exprimă
prin creșterea numărului de rotații a activelor circulante î n cursul unei perioade sau pr in
reducerea duratei unei rotaț ii. (https://www.contzilla.ro/viteza -de-rotatie -a-activelor –
circulante/ )

Viteza de rotație a activelor circulante (nr. de ori)=Cifră de afaceri
Active circulante

Cu cât viteza de rotație este mai mare, cu atâ t volumul de active circulante necesare
pentru obținerea unei anumite producț ii este m ai mic sau producția obținută într -o anumită
perioada de timp cu acelaș i volum de active circulante este mai mare.
Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor din situațiile financiare din perioada 2012 -2016

Din figura de mai sus, putem constatata faptul că viteza de 4 rotații considerată a fi
optimă este depășită pe tot parcursul perioadei analizate, valoarea cea mai ridicată fiind
înregistrată în 2016 (de 8,49 ori), în creștere cu 37,38% față de anul 2015, ceea ce înseamnă
că a crescut eficienț a de utilizare a acestora .
0.001.002.003.004.005.006.007.008.009.00
201220132014
2015
20166.907.42
6.56
6.188.49Figura 3.14. -Viteza de rotație a activelor circulante

45
Viteza de rotație a creanț elor calculează eficacitatea cu care o entitate își colectează
creanț ele sale și se calculează astfel:

Viteza de rotație a creanțelor (nr. de ori)=Cifră de afaceri
Creanțe clienți

Rezultatul formulei de mai sus ne spune câte rotații au avut creanțele într -o anumită
perioadă de timp (pe parcursul unui an) .
Sursă : Prelucrare pr oprie pe baza datelor din situaț iile financiare din perioada 2012 -2016

Numărul de rotații a scăzut cu 7,29 rotații în 2013 față de anul 2012. Ulterior, a
urmat o creștere a indicatorului până la valoarea de 76,25 ori în 2016, ceea ce înseamnă că
asistă m la o accelerare a vitezei de rotație a creanțelor, fiind influențată de doi factori : cifra
de afaceri și creanțe clienți .
Pentru a transforma numărul de rotații în zile se î mparte un an (respectiv 365 zile) la
numărul de rotaț ii. Durata medie de încasare clienț i (DMIC ) este un indicator de eficiență
operațională a activităț ii comerciale a firmei și exprimă numă rul de zile dintre momentul
vânzării ș i momentul primirii efective a banilor de la clienț i.
(http://abctrainingconsulting.ro/wp -content/uploads/2. -ABC -Analiza -clientilor -Elemente –
cheie -si-Studiu -de-caz-extrase -suport -de-curs.pdf )

Durata de rotație a creanțelor =Creanțe clienți
Cifră de afaceri ×365
020406080
2012201320142015
201633.68
26.39 30.0930.7776.25Figura 3.17. -Viteza de rota ție a crean țelor (nr. de ori)

46
Exprimă numărul de zile până la data la care debitorii își achită datoriile către
entitate. O valoare în creș tere a indi catorului poate indica probleme în încasarea sumelor de
la clienți (creanțe greu de încasat) .
Tabel – Rotația creanțelor (nr. de zile)
Indicatori 2012 2013 2014 2015 2016
Durata de
rotație a
creanțelor
10.84
13.83
12.13
11.86
4.79
Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor din situațiile fi nanciare din perioada 2012 -2016

Creșterea vitezei de rotație a crențelor presupune o scădere a duratei de rotație a
crențelor calculată în zile. Astfel, în anul 2016 încasarea creanțelor are loc cu aproximativ 7
zile mai devreme față de anul 2015, fapt ce reprezintă un aspect pozitiv pentru gestiunea
socie tății.

Viteza de rotație a datoriilor se calculează conform formulei:
Viteza de rotație a datoriilor (nr. de ori) =Cifră de afaceri
Datorii
O viteza de rotaț ie a datoriilor cât mai mică economisește numerarul și creș te
lichiditatea unei afaceri .
Sursă : Prelucrare pr oprie pe baza datelor din situaț iile financiare din perioada 2012 -2016
012345
201220132014
2015
20162.43 2.682.763.484.54Figura 3.18. -Viteza de rota ție a datoriilor (nr. de ori)

47
Pentru a transforma numărul de rotații în zile se î mpart cele 365 zile ale anului la
numă rul de rotaț ii.

Tabel 3.12. – Rotația datoriilor (nr. de zile)
Indicatori 2012 2013 2014 2015 2016
Durata de
rotație a
datoriilor 150.17 136.36 132.40 104.79 80.42
Sursă : Prelucrare pr oprie pe baza datelor din situaț iile financiare din perioada 2012 -2016

Durata de rotație a datoriilor (durata în zile a unei rotații) s-a diminuat de la o
perioadă la alta până în anul 2016 când valoarea înregistrată a fost de 80,42 de zile, aspect
ce presupune achitarea datoriilor cu aproximativ 24 de zile mai devreme față de anul 2015.
Trebuie avută în vedere corelația cu viteza de rotație a datoriilor pentru a evita
situații în care creanțele au o medie de încasare a creanțelor mai mică decât media de plată
a datoriilor.
În anu l 2012 creanțele au avut o medie de î ncasare de 10,84 de zile iar datoriilor o
medie de plată de 150,17 zile. Acest lucru înseamnă că societatea încasează creanț ele de la
clienții să i mai rapid comparativ cu efectarea plăț ilor (rambursarea datoriilor) de că tre
aceasta.
Pentru anul 2013 numărul de zile până la data la care clienții și-au achitat obligațiile
au fost de 13,83 de zile și arată eficiența companiei în colectarea creanț elor. Perioada de
rambursare a datoriilor ara tă că societatea își achită aceste datorii într -o perioadă de 136,36
zile. Î n anul 2014 perioada de recuperare a creanțelor a fost de 12,13 zile, în 2015 a scăzut
la 11,86 de zile iar î n 2016 a fost de 4,79 de zile. Durata în zile a unei rotații (a datoriilor) a
fost în 2014 de 132,40 zile, în 2015 de 104,79 de zile iar în 2016 de 80,42 zile, ceea ce
înseamnă achitarea datoriilor se realizează mai târziu comparativ cu recup erarea creanțelor
de la clienți, aspect fav orabil deoarece pot utiliza acele resurse pentru a efectua plata
datoriilor.
Astfel, putem constata faptul că se înregistrează situații favorabile deoarece
creanțele au o medie de încasare mai mică decât media de plată a datoriilor, ceea ce
înseamna că soc ietatea își poate achita obligațiile după recuperarea creanțelor de la clienți.

48
Indicatori de risc
Starea de sănătate financiară a unei companii este reflectată și de gradul său de
îndatorare. Acesta se determină ca raport între datoriile totale ș i activel e totale.

Gradul de îndatorare =Datorii totale
Active totale×100

Gradul de îndatorare calculează proporția în care activul total este finanțat din alte
surse decâ t cele proprii, cum sunt credite, furnizori, datorii la stat. Indicatorul poate avea
valori mai mici sau egale cu 1. Î n conditii normal e de activitate gradul de îndatoare trebuie
să se situeze în jur de 50%.
În general, se consideră că un grad de î ndatorare mai mic de 60% este foarte bun și
reflectă un echilibru pe termen lung între sursele interne și cele externe de finanț are.
(http://www.conso.ro/ghid/investitii -la-bursa/cum -se-interpreteaza -indicatorii )
Cu cât aceasta rată este mai m are, cu atât riscul asumat de că tre creditori este mai
mare. Astfel, pondere a gradului de îndatorare de peste 80% presupune o situație alarmantă,
ceea ce înseamnă o dependență de credite a societății.
În cazul de față indicatorul nu depașește 60%, așa cum putem observa în figură:
Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor din situațiile financiare din perioada 2012 -2016

0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%
201220132014
2015
201652.15%
49.49%
47.15%
40.30%
33.15%Figura 3.20. -Gradul de îndatorare

49
Rata solvabilității generale este inversul gradului de îndatorare și reflectă gradul în
care datoriile totale su nt acoperite de către activele totale ale firmei.
(https://legestart.ro/interpretarea -indicatorilor -de-solvabilitate -in-contextul -situatiilor –
financiare -anuale/ )
Rata solvabilității generale =Active totale
Datorii totale×100

Existența unei mă rimi su praunitare a indicatoru lui formalizat prin rela ția de mai sus
reflectă capacitatea agentului economic de acoperire financiară a datoriilor cu activele de
care dispune .
Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor din situațiile financiare din perioada 2012 -2016

Potri vit rezultatelor, entitatea își acoperă datoriile to tale pe seama activelor totale î n
propor ție de 191,75 % în anul 2012 fiind în creștere până în anul 2016 când atinge 301,68
procente , ceea ce ne sugerează o situație bună a entităț ii (depășește nivelul de siguranță –
150%) .

0.00%50.00%100.00%150.00%200.00%250.00%300.00%350.00%
201220132014
2015
2016191.75% 202.05% 212.07%248.12%301.68%Figura 3.21. -Rata solvabilit ății generale

50
CONCLUZII

Comerțul este cea mai importantă „industrie“ a României atât ca business, cât și ca
număr de salariați. Astfel, toate companiile cu afaceri în comerț au terminat anul trecut cu
afaceri de peste 100 mld . euro, numărul de salariați care lucrează în aceste firme depășind
800.000. Unul din șase angajați din economie lucrează în comerț, fie el alimentar, de modă,
electro -IT, bricolaj sau mobile, conform unui articol publicat de Ziarul financiar.
Comerțul a r evenit în prim -plan în ultimii trei ani, când românii au început din nou
să aibă apetit pentru consum, ceea ce a determinat creșterea PIB cu 6,9% în 2017
comparativ cu anul 2016.
Piața de retail modern din România a preluat treptat segmentul tradițional. Comerțul
tradițional a înregistrat pierderi la nivelul cotei de piață, spre deosebire de comerțul
modern, susținut de extinderea lanțurilor de magazine, care dispun de spații comerciale
extinse și tehnici perfecționate de vânzare.
Ponderea comerțului tradi țional a început să scadă încă de la finalul anilor ’90,
odată cu deschiderea primului magazin al retailului modern din România în 1995 (Mega
Image), când comerțul modern și -a început dezvoltarea, însă în ultimii ani declinul a
devenit tot mai accelerat, a stfel că an de an câteva mii de magazine mici se închid. Astfel
,,deschiderea unui magazin modern duce la închiderea a 18 magazine tradiționale” potrivit
datelor Nielsen.
În ceea ce priveste comerțul electronic, formă a comerțului modern, este într -o
continuă dezvoltare. La apariția acestuia în România, clienții manifestau reticențe în ceea
ce privește furturile de pe cardurile de credit, confidențialitatea datelor personale și preferau
să cumpere din magazine unde puteau observa produsul cu atenție, asig urându -se astfel de
calitatea acestuia, evitând astfel situații cum ar fi: nelivrarea produsului comandat, primirea
unui produs deteriorat de team ă că nu îl va putea returna și recupera banii. Acum tot mai
mulți români cumpără online, ceea ce înseamnă că a crescut încrederea acestora în calitatea
serviciilor magazinelor online. Astfel se pot bucura de o gamă mai largă de produse care nu
se găsesc decât online. Retailerii contribuie la sporirea încrederii în magazinele online prin
promovarea lor prin diferit e metode cum ar fi: oferă clienților care efectuează cumpărături
din magazinele propriu -zise, plăsuțe conținând site -ul online al magazinului.

51
Piața comerțului cu amănuntul sau piața de retail este una dintre cele mai complexe
și cele mai dezvoltate, în sp ecial în contextul extinderii lanțurilor mari de magazine.
Dezvoltarea și extinderea marilor lanțuri de magazine prezintă atât efecte pozitive,
cât și negative asupra celorlalți participanți la activitățile comerciale din România.
Dezavantajați au fost mi cii producători, care nu reușesc să facă față cererilor mari ale
marilor retaileri, dar și magazinele mici, ce aparțin de comerțul tradițional și nu au putut
ține pasul cu sortimentul variat de produse și prețurile mici practicate de retailerii mari.
Pe de altă parte, extinderea lanțurilor de magazine presupun o serie de avantaje
pentru consumatori. Retailerii, prin diferite strategii de vânzare caută să atragă și să
fidelizeze clienții iar acest lucru se concretizeză în prețuri competitive și accesibile
consumatorilor.
Sectorul de retail alimentar este important pentru economia românească nu doar prin
contribuția la dezvoltarea economiei naționale, cât și prin locurile de muncă oferite.
De asemenea, se remarcă fenomenul de uptrading conform căruia oamenii s unt din
ce în ce mai atenți la ce consumă și sunt dispuși să plătească în plus pentru un produs mai
bun.
Kaufland România S.C.S deține cea mai mare cotă de piață comparativ cu ceilalți
retaileri, acesta fiind și motivul pentru care am ales să analizez situația acesteia. Astfel,
Kaufland se află pe prima poziției cu o cotă de piață de 23%, urmat de Carrefour și Metro
cu o cotă de p iață de 13% fiecare, Auchan cu 11%, Selgros și Mega Image cu 8% fiecare,
Rewe cu 7%, Profi cu 5%, Cora cu 5%, Billa cu 4% si Artima cu 3%.
Prin studiul de caz realizat pentru perioada 2012 -2016 am observat creșteri dar și
descreșteri ale elementelor aferen te situațiilor financiare. Cu toate că la sfârșitul perioadei
(2016) activele totale scad cu 1,42% iar capitalul social scade și el cu 6,57% față de anul
2015, ele nu afectează profitabilitatea, performanța și eficiența utilizării resurselor
întreprinderii , ei reușind să își remedieze situația în cel mai scurt timp și să își mențină
poziția pe piață.
În concluzie, evoluția pieței de retail din România este susținută de dezvoltarea
continuă a comerțului modern, creșterea puterii de cumpărare a românilor și schimbările în
comportamentul de consum al populației.

52
Bibliografie

1. Andreea Săseanu, (2015 ), Economia comerțului intern și internaț ional , Ed itura
Uranus, București
2. Burstiner, I., (1986 ), Basic Retailing , Richard D. Irving, Inc. Homewood, Illinois
3. Ciprian Adam, (2012 ), Comerț electronic și marketing online , Editura Eurobit,
Timișoara , pag.49, disponibil online la
https://www.slideshare.net/braintormentor/mostra -ciprian -adamcomert -electronic –
si-marketing -online -12054784 , [accesat la 21.06.2018]
4. Cristinel Vasiliu, Mihaela Dobrea, (2014 ), Managementul operaț iunilor de comert ,
Editura ASE, București
5. Dan Cristian Dabija , (2013 ), Cercetări de marketing aplicate în comerțul de retail
românesc , Editura ASE, pag.29,30
6. Dan Cristian Dabija , (2013 ), Cercetări de marketing aplicate în comerțul de retail
românesc , Editura ASE, pag. 122
7. Dumitru Patriche, Ion Stă nescu, Mihai Grigorescu, Mihai Felea , (1999 ), Bazele
comerț ului, Ed. Economica, București
8. D.Patriche, (2003 ), Tratat de economia comerțului , Editura Eficient, București
9. Ecaterina Putz, Dina Maria Luț, (2007 ), Economia comerțului , Editura Eurostampa,
Timișoara , pag. 2,10
10. Eftimie Mariana, (2008 ), Comerț și Concurență, Editura Universității Petrol -Gaze,
Ploiești, pag. 29,79
11. Filip Pațac, (2008 ), Istoria comerțului și turismului , Editura Eurostampa, Timișoara
12. J. Azema, (1989 ), Le droit françois de la concurence , Ed. 2, Paris, p ag.54
13. Kotler Ph., (1997 ), Managementul marketingului , Editura Teora, Bucureș ti, pag.729
14. Laurențiu Tăchiciu, (2006 ), Com erț și competitivitate , Editura ASE , pag. 169
15. Răzvan Șerbu, (2004), Comerțul electronic , Editura Continent, Sibiu, pag.12 ,
disponibil online la http://www.academia.edu/25188336/COMERT_ELECTRONIC
[accesat la 21.06.2018]
16. Ordonanța de urgență a Guvernului 99/2000, Art. 73
17. Decizia CE în cazul COMP/M.1684 Carrefou r/Promodes , disponibil online la
http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/decisions/m1684_6_fr.pdf , [accesat
la 20.01.2018
18. Decizia CE în cazul COMP/M. 991 Promodes/Casino , disponibil online la
http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/decisions/m991_fr.pdf , accesat la
[20.01.2018]
19. Extras din Instrucțiunile Consiliului Co ncurenț ei, disponibil online la
http://www.legex.ro/Instructiuni -0-1997 -10988.aspx , [accesat la 21.01.2018]
20. ***Dictionnaire commercial de l’Academie des sciences commerciales, Ed.
Hachette, Paris, 1979, p.53
21. ***http://www.amfiteatrueconomic.ase.ro/arhiva/ pdf/no21/articol_fulltext_pag127.
pdf, [accesat la 18.02.2018]
22. ***http://studiamsu.eu/wp -content/uploads/31. -p.189 -192.pdf , [accesat la
19.02.2018]
23. ***https://despretot.info/retail -dex-definitie/ , [accesat la 20.02.2018]

53
24. ***http://www.responsabilitatesociala.ro/editoriale/responsabilitatea -sociala -in-
retail -10-practici -esentiale.html , [accesat la 20.02.2018]
25. ***https://www.rila.org/sustainability/2017SustainabilityReport/Documents/2017%
20Retail%20Sustainability%20Report.pdf , [accesat la 20.02.2018]
26. ***http://d2ouvy59p0dg6k.cloudfront.net/downloads/retailer_scorecard_2016_wwf
_ro_20_feb_2017.pdf , [accesat la 20.02.2018]
27. ***http://w ww.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/bucket12/id12930/raport
_izocroni_retail.pdf, [accesat la 21.02.2018]
28. ***http://www.mediafax.ro/economic/consiliul -concurentei -schimba -regulile –
magazinele -situate -la-mai-putin -de-10-minute -de-mers -pe-jos-unul-de-altul-devin –
greu-de-vandut -16799983 , [accesat la 22.02.2018]
29. *** http://www.zf.ro/wikizf/kaufland -romanial -s-c-s-10093230 , [accesat la
3.03.2018]
30. *** http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.ht ml, [accesat la 10.03.2018]
31. *** http://www.capital.ro/patru -companii -de-retail -domina -piata -din-romania.html
32. *** https://www.tradeville.eu/tradepedia/indicatori -economico -financiari , [accesat
la 20.04.2018]
33. *** http://www.economica.net/kaufland -trece -de-2-1-miliarde -de-euro-cifra-de-
afaceri -i-se-men-ine-lider-de-pia-a_138577.html , [accesat la 27.04.2018]
34. ***https://codfiscal.net/43982/og -992000 -republicata -actualizata -2015 –
comercializarea -produselor -si-serviciilor -de-piata , [accesat la 23.05.2018]
35. ***https://lege5.ro/Gratuit/gyydsobu/legea -nr-3-1972 -cu-privire -la-activitatea -de-
comert -interior , Art. 7, Art.8, [accesat la 25.05.2018]
36. ***https://www.gfk.com/ro/noutati/comunicate -de-presa/7 -crestere -pentru -bunurile –
de-larg-consum -in-2017/ , [accesat la 31.05.2018]
37. ***http://expertcontrol.ro/biblioteca/69947666 -Calculul -Si-Analiza -Principalilor –
Indicatori -Economico -financiari.pdf , [accesat la 4.06.2018]
38. ***https://www.contzilla.ro/viteza -de-rotatie -a-activelor -circulante/ , [accesat la
5.06.2018]
39. ***http://contabilul.manager.ro/a/2752/calculul -si-analiza -principalilor -indicatori –
economico -financiari.html , [accesat la 6.06.2018]
40. ***http://abctra iningconsulting.ro/wp -content/uploads/2. -ABC -Analiza -clientilor –
Elemente -cheie -si-Studiu -de-caz-extrase -suport -de-curs.pdf , [accesat la 6.06.2018]
41. ***http://www.conso.ro/ghid/investitii -la-bursa/cum -se-interpreteaza -indicatorii ,
[accesat la 7.06.2018]
42. ***https://legestart.ro/interpretarea -indicatorilor -de-solvabilitate -in-contextul –
situatiilor -financiare -anuale/ , [accesat la 7.06.2018]
43. ***http://www.insse.r o/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/com_amanunt_1
2r17_0.pdf , [accesat la 12.06.2018]
44. ***http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pib_tr4r2017_2.
pdf, [accesat la 12.06.2018]

54
ANEXE

Anexa nr. 1 – Indicatori din bilanț în perioada 2012 -2016
(sume în lei)

KAUFLAND ROMÂ NIA S.C.S
Indicatori din
BILANȚ 2012 2013 2014 2015 2016
TOTAL
ACTIVE
IMOBILIZATE 4.115.065.106 4.473.780.587 4.905.603.255 5.029.510.572 5.281.304.248
TOTA L
ACTIVE
CIRCULANTE 933.406.018 978.528.860 1.219.371.152 1.483.561.975 1.141.753.603
Stocuri 460.550.943 548.630.380 667.387.483 772.776.982 709.750.018
Creanț e 191.181.207 275.152.729 265.849.014 298.168.910 127.099.910
Casa și conturi
la bă nci 281.673.868 154.745.751 286.134.655 412.616.083 304.903.675
CHELTUIELI
ÎN AVANS 30.771.234 28.410.549 27.874.466 21.384.169 18.596.113

DATORII 2.648.856.025 2.712.579.939 2.901.281.569 2.633.612.379 2.135.226.674
VENITURI Î N
AVANS 170.158 275.680 260.838 – –
PROVIZIOANE 62.692.845 69.319.581 74.993.727 75.613.419 97.875.897
TOTAL
CAPITALURI 2.367.523.330 2.698.544.796 3.176.312.739 3.825.230.918 4.208.551.393
Capital social
subscris vă rsat 1.673.694.308 1.673.694.308 1.673.694.308 1.673.694.308 1.563.694.477
Patrimoniul
regiei – – – – –
Patrimoniul
public – – – – –
Sursă: http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html

55

Anexa nr. 2 – Indicatori din Contul de Profit și Pierdere î n perioada 2012 -2016
(sume î n lei)

KAUFLAND ROMÂ NIA S.C.S
Indicatori
din Contul
de Profit
și Pierdere 2012
2013
2014
2015
2016

Cifră de
afaceri 6.438.372.297 7.260.679.847 7.998.129.244 9.173.630.241 9.691.424.899
Total
venituri 6.510.459.779 7.304.384.248 8.044.280.492 9.220.814.037 9.714.707.643
Total
cheltuieli 6.177.314.925 6.902.271.518 7.555.588.732 8.463.034.425 8.943.043.455
Profit brut 333.144.854 402.112.730 488.691.760 757.779.612 751.923.130
Profit net 274.507.498 331.021.465 409.734.083 648.918.179 653.320.307
Sursă: http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html