Pavel.yuly@yahoo.com 167 Cateheza In Zilele Noastre Lucrare Text

Universita Yahi din Thrgovige Faculte de Teologie Stele Educate Speilzarea Teologie Onodoxd Pastoral LUCRARE DE LICENȚĂ Coordnatr iii: Pr cont uni de Petre COMSA, ‘Trp, aos ‘Universi Fah din Timor Faculte de Teologie Stl Eduajei Specializarea Teologie Otodoxd Pastrală ROLUL CATEHIZARI ÎN ZILELE NOASTRE Coorong cont univ de Petre COMA, Asolent Tineri 2m ABREVIERI SI PRESCURTĂRI CUPRINS ASPECTE ALE CATENIN CONTEMPORANEFTATE 48, | Cotnari {3 Ciara painted ti et DACLARAȚIE DE AUTENTICITATE INTRODUCERE „Am cum bune se ge caeizrea ete o operă misionrh și duhovncesed a Biseici noaste cere în vedere prompdutea adevăr elie și mâneitr de retină Caehirre seam difurrea principalele ivr de retină pentr ca omu să se convingă e vriciaten ceding sale cease gradul de angjament migos. La cep aeheza ra procesul rin intermedi căruia ce cre doreau să se ‘beteze era prepaid cure Biserică rin intermediul unui proces de limurie aupra die și serul de reais suleteas, traps, pe o periodă cre mergea de a leva lun la căța nai CCateizarea er necesara deourecaacceparea în rândul Bsr cre mu par i unoaat cretina su af cunoscuto prea puțin e i dus fe la shunecrea masivă a mull în crezi de o eul, la deformarea reins cu mute lemene pin aga cum a cu goss” Penta a ps puntea mesjlu minuitor a Evangheliei Domnului nosru Vs Hristo și din responsi fă de generație care mereu ne urmează, Biseica a tza caeeaza ca n mie propice de luminare a minți omului și d epregaire cupovmcemsca penn ca oat cu otra ce ce crede să devin un anemie misionar. pri vag, wien și apele i? ‘Sool este au sân tocmai din aceasta a une temeinice prep a ‘lor ce doves să se boteze, le iaugucnd um mod de a fice educație, specific regimului, pepe apeit până astăzi incepe cu clea cal cael din Alexandra, pâna calle monahale și Imramâneu religios i teologie de asi, Berca a dorită insane devil de red celor ce doreau să e tee su eau dj rest cu contin a-și implinete ror shu mandat misionar și că sprint mu la îneegerea osti stn via Contes cuie de stări ete dominat d enumerase malai siale, agravate de gobalm, secularism, materialism sau infern, cre oy cu le tit fect neti, ct și mare posite de misiune Lumea în care ttim are forme noi ale provocrlor vechi, cei tot cea ce Incert credința nowt, a ua și sera celor de dnainea mast, de aceea. no boi să vedem cum au repună orase de povoc și cum es depășit În misimea contemporană a Biserici, ctebera ete un insrumen neces, il și ficient, căci Br a ofer omului o cur de cretina, i poem cere să mind reins ide, tind că adevăr de retină ee cel care mrmează vista soră ubovncensea* CCteheza est forma cică. dar gi men de comunicare, su forma dialogs, ‘near i răspunsurilor, seră evel, ot ee ce avem nevoie pentru a merge pe drumul dep a mln, ‘Bierce eesra Ortodoxa, ela moșieri apostle, niz cueheza ca pe un instrumen misionar refer, dr mu unic, necesa meen setul dată ind istoria a incare ace fori de misiunea aan mare seca soro. „FO Tell Ta Frnt Fine tg e în psera yt mii esl Necsus aprofindiri cateezei ee o relate religion fra ocs. căci ipsa decateizare as în sperie pradă seca și unei perspective magic © mare pane creion Laminarea prin catcher ee o done fil, prohaleoară și medi de tacere muse pate aban nici un sens Milomele cueheice de st presupun orelaonare mai intens cu cel care ‘rede, o coborâre pe că ee neve Ia posibile ui de ile și percepere a ‘ala er io vlizare a celor mai oi instrument aice e comunicare Problema uit tei și a nolor miloace de comune în misunea isi nu ete nov dei apere, peri, ie, ar principi curier rue să fe că ee mu sunt une su rele în sine, ci rea au ună et ular le și rporura noastră le. Căi, sl ele sn fate necesare n-o lume care comunică ot mai mu ma profund Comunicarea ese o forma de meninere și aprofundare a comuniunii, în orce fl ‘sar peece ca apa se fc și caeheza bule benefice ct e poate de cele mai noi joace, nsrument, metode i asegi de miine, care să aducă oa dabovnicet ogae? Benea nu ee un muzeu pe care trbuie st wansmitem neumbla major ‘orc o comune ve, pormoar, dinamic în cre fiecare generație rebut 9 intnumusețeze să o usin și ăi sucă aport au a succesul e misionar. ‘Berica imearna vit, va dumnezeaca ce vine spe no, de aceea ea ete inant, vie, mere în transformare și se neoie ca noi să ne confomum acestei xine de existențiale elezale Domn Ci, Cac mma pre Ina ge, Ea LBM, Base 96, ‘fo Cm, ap mia Rp mc mae, Poa 2 Cueteza ese o necesitate mondial și rominentă, o nevoie tot mai des ‘resi de leii, e de ii, de acea, tema pe care am ales să o te petru Tucan A elenă are un mare grad de scite, ar pi intermediul arlzlr propuse șia eli găsite ar și un gra ica denote, In capitoll ace urmează. am ra acest subi cu conga că e este actuals neces misiuni catcetice a Bre oaste, iar, cecetin, cid și când această experienta imi care incununează ce ptr ani de sti teologice îm vor iti ‘tiv mele de după fnlrra stilt, e ca mirean angaja și respons ah de misiunea crecnei mele srăbune, fe ca peat, solo și clad va rântui Bunul Dumnezeu ‘Am ceniinea că ee tat ci sm rod experene multora e are mam Imps in special pen intermediul cil, și pecre pa fe și or cre si itresaide subiece coeribuind la aprofundarea unei em de elegie paca d mare cui și uieate mistere LIMPORTANTA CATENIZĂRII ÎN CREȘTINISM „Am cum se pi, încă de la începutul creșinsmlui, principla formă de comunicarea lemeneor fndamenale ae reine a fst catea Ale pus, pin intermediul e, ca principal forma de misu educațională retin er comunica tina regină în elementele ei fundamentale cela ce e pegems petre primirea “Thier de imine eeșimă Adie, ce care imbrțșau creșinsmul erau prep tinte de a fi tea si po mini și impart? Temenu d catcher vine in limba grec se referă a varste pi viu ri a minei, căci ci ce apepau să primească Botez er mai îti intrati în cred deo categorie specială inu de Biserica de catebei Calera est ec frma rational de raster rein în spa crin i prempune pe cineva care învață cu striaea Biserici și cinera care prime conul credne De regla în cada caeezeor e pred neta de cred su termaexpozivă și legala” Cateheza presupune vesira cuvântul evanghelic, îți de retină în forma sistemas și oranizaa cu arce persona, pen ca cel car se tear să fe ‘conten de nous eae, să ia o mentale de credit misionar și să pout la ‘dal is devină un intre clei misionar eficace Pa Te Nae e practic meted Chec 19.9 16. “pt Sam Cosma Cam pe ewan Al PI Importanța catches penru Biserica primar ese exon căci en sat Creginismul de în păginizare, deformare și erezie, oferind Berii un sup pastoral misona de neegalat” ară tig clei, e i fn pont spines sa ntre 9 pid 2 reinsmul da și părea prise doctrine In cele ce urmeaza prin intermediul unui excurs istorice pie vom vedea mai bine care a fost prcursulctebeze reine In primele secole și ce eleva are ea n sere pimar,emenul de cote se refer liven lei divine (Fapte 18.25, Romani 2-18; Gal 6, sune der de procamarea cen sou Arigna, pane a mini beiceș, i de misunea oile sau didascalicd desi celor beter Primele forme de cathe lenin iscrisorle aposlice pare a Naniui “Testament, mai ses a SE Ap. Pavel, cel ma cunascut exemplu find Epis care vrei, destin aa cum ra ii reir proveni dinte eve Dei ie orgnea epoca apostle, edi catea va amploare oat cu secolul al ea retin când exista eja o mare aan ctre Bien și se sinea și necesita une solide insti rein dr și pericolul derapaj dn cauza unei fase leper ‘Prima mare are cu caracter caehtc ete Dida, scree de început de scot doles, n fe de rezumat al predict apostolic, un compediam de creda, un ‘manual de studi penru ce începatori In cretinism ce cupidea preepte morile și reguli de organizare comunitară, precum și văr cu privire n Bote Eutarsie™ O a dota puadigmă catehetcă este cea a Epistle! Ii Banaba, cae are in prnunpt career moral prin el ete dine cele dou căi, cea wei cea ro Mee Pee Cec, Maal Sonar Te Dae 17.9 78 a marți Ea explica imporanya Botezului penru cei care doreau să devină retin Mortare Episoei li Banaba va deven un standard cehe penru mută vene De pt ambele or consti modele care pentu catehezele secolelor următoare. “Apolegei vor n proclamareacvanheliccuctceza propriu, sisting pe aprofundarea nvr de credința peace ce e pregătea să se boteze adesea timp Indelungat pila ei ani, ca period de nova.” Dup apara celebrele el ctchetice, aeheza ese, tri e instrucțiunile more, exrcisme și pes pineal mc de regalia ee ce ema să se bere Procedura aceasta indelunga, morală, spală și education de pregătire era ‘considera necesară deoarce e urmărea nepriire pe cit se poate în comunitatea regină aur peroane care să mu scumuleze integral și corect adevirl e cretin și să pură în penca tt erat erei parts, că i stabi comuni ‘timp ptr misionară ‘Prim cae ulead numele de catebunei a fost Tein, dur în ces epocă numele par n Roma, Cartagena și Alexandria, cu aceiași denumire, eferind-se Ia acei care se pegieas să primească otra Pepitien contain sprofundaren ‘vat de ceding retin, poss agite. CCtehumenatl era sins lepat cu prima pane a Lituphiei crete, numit și Livephia contului mu catchamenlor sau a celor chema cre avea in rol preopoderen de pregătire cela ce doreau să se boteze Imperunța chan reise din aci că pa unei unite ineleer a cretimei owt dace lejer la Brimiprea credinței, la ruperea unii Berii ineegei perso sau eronate și defectuoase a învăța revelate? TD Amon Pain ae te cană în ea ann, Si, 4.9 42 „hep tne re Card om ae fo vp one ue ‘neva bane npg aeons, Staaten’ An GS} we BOR. Primul cehe, char neoficial era mal, cică cl care convenea,sduea în dia pe un pling ofera o inruce educational reină primar, poi e ea ra de insti ecezală care pr caeeții ti i oferea elemenele findamentle ae doine crin, alturi de modelul existențial dez Catheza cae petru Biserică o necesite inemă care tine de meninera ‘coczuni sale tere, urși de imnsmiereaîvaptui de rein generație vioare sita cehumenilor mu a apărut rue și iei m a fos elaborată ito dt, 1 incepu lind primi în rândurile reir aceia cae doreau, atv ec Asti, după predica SE Ap. Pan “Pao sis se boteze fiecare dinte va în manele îi m Hrisos (Fate 1,38) s-au boteza primi S000 de oameni devenind rein.” Predica vea I inept în a n concentra caracter misionar attic, ar cei ce se boteza își completa nvr e înărau în redin rin vera în comuniaea regină spec “Apare tepe isi caehumenuli, adică a nvr lar rein care va ve aiba misiuni educaționale se Bec, ăi dea din ecou ea sar In crtraofemavă pagină puternic, a canatere creșinmu în mod agent su insera de cle marea masă cetiilo ar ifa un ere mortal care a i Pânza pint adsrugere cepts * ste perioda în care apare Paul de Somosita sau Cel, jar atuul căre rein este destul de masiv, cea ce impune ehizarea temeinică. Misiunea seci ave nevoe de rein pregăti, isi In eredina cre să poată ofr și ‘tora dear exemplul vei lr urate și bitore, ur și fudamentledctare care i frasă de diane credinței, de reimoarcerea în plini sau, mai ru, de păginizrea crșinimului ‘Tipper a SE at, Cer d mea pa el te ucr 196 p 2 Peneolul apoazei în fu peseutilor venea nu doar din isa une vei sprinale utente dr ma les din necanontre văi de erei. a prinzi cris copie, care Bee pe uni, fe dino smile retivina, Be dintro neinelegere egreablă pe lings presiunea fiică isperab adesea ar ac reunea zică tortura nu pet nici pat unui pet. sa mei temeinice educa crete și cunoașterea doctrine, însă da, cei e este calea cea mai oară dea ir un cretin din rp ceil ‘entra a repeima pe ct se poate aposai, Biserica a impas © perioadă de eztv penru cei are der devia cri, o prion de ncerare pepe, e novici sau einer, care a inceput ea de aproxima citeva ni, r, ma apoi unge ata Novia extehumenilor er o măsură de protece despre, da și o insruce miserara, o modaiat e a penta retismul une epoci și e i impune fundamente sabiintoore ‘final Hsin Mails Flosofl vores despre extent a două upologii de emehuneni,icegtr și ava, impărae iv din necesa sapa I rima și ‘caput Geer candidat a Hote Prima categorie o ala catchumeni nati element în ivatature de dia si mona rest. A do categorie ea seta din catehumeni ma ian. in cei cae nu se mutumemu umai cu cunoasterea vtturoe crestine, ci inte necestaea luca dea se ruga continu dea periei a cul divin CCatebumenit er pregăti de caehei special insti de episcopal cui intrun mandat mu hits speciali pun partici n anumite servic reiginse TR Mima BULACU. Sorin calea prince dn rula mmâmaă. Tera cre nea baw 36 în prima are a Lip, ir Insta pen benefica de niciuna din Stele ie și Ferri, nein boz în schimb, aveau char în Ligh o rugăciune special, tenia Cathumeior sua celor chema, a ate, desigur CCatehumenatl a fo eat cu mută atenție și senoziate de cure Benea ci e depindea fo și ri ei, ur și cliata religions a olor mem, Biserica avea ‘ot interes ca noi membri st nu pc rad precar su reoverini pg, ci sa denatreze via religions prin asimilarea incompletă invat de cretina i apariția unui mod de vig bisericeac sin de dia bsericeasa tere în rândul caehumenior ca și abslviea acestei etape er arbutu ‘exclusiva episcopl jocului care de regulă atunci cin considera încheia ceas eto de pregăti decide boteza atu în specia în noaptea pascală Cel ce era să devină ctehumen ea prezena de un al retin epsepului Toca cre dup ce investi dori i eerea i impuna o eram de catchumenat i când semnul crea pe func cactus caehumerat mita pe acest în noua stare tao init de primirea Beza» „Aa Cum am mai aint mai sus, era două eategori mai de caehumeni. Incepitr și mansa primii e ma numeau și aderi, apropi sau debutanți, nr cei ina doua categorie e ma numeau lumina ei su compete în Orin, în secolul 1a, conform normelor Sid del Neocezareea, existau har ei aegonii de atehumen, suitor, genuncheei și ring, în uncie de radu lor de pregăire, i pia și atagament fă de Benea. isin ite i erau ses, primi na putem sia în nico part clk retin, a doun categorie enw primii la unele păi ale cult Și primeau recov cler, jr cen de a e categorie eu în stata imine de a pei ete” ‘rata educației cateheice er ier de no categorie cteeti I ata. Aste, avâtorii aveau slat un timp mai indelunga, er instru pin intermedia unor ect, omili fr, or pein intermedi Gogu, cu forma bie cunoscuth de tarebu și rspanuri> ingenunchea su lumina enefca și de inset In ocagee de ul prin itermedu ell, lr crezi se, de al, males, rims pere a Liturghiei, eu ctre, proclamarea cuvâtului și imerpreure. De regal, se expic crezu și Rugăciunea domnencă,shem cică și încă acul de cathe, ar, apo, posteas timp de 30-40 de ze eru insrig în caalogu de toe, ur, ste pregăti er beter Catcher fcea prhenrea intelectual și fomatva a celor ce doreau să se teze, siirinăie findamensle deciinare meceare ce ssigru comunistea impoera ue: minime sabin înceta Catehumenit mu era simți ici reir nici por, dar dacă mureau era soca si, ir dec cădeau Ise impunca pocănascrmenala ‘Prin intermedia instituției catchumenatli ii ctehezei, biserica șa sigurat un minim d succes misionar dar și o formă de asigurare impotiva une otesve și reziste pagine rede, costita din nueroase elite intelectuale păgâne, care au probleme actuale acl vrei i are se contra cu Vina creda regina. Apologei vor derolta misiunea cathe ub frma secieă apologilo, care de data aceasta na este vara despre o formă de misiune pent ci ce doreau se ‘zee, ci acloa care pte convinși de e boteza a un momen da Zapata Nase Cena, Parca male, Pap dn barre pins ‘tee ta ra a 12 Tir Ce in Sa fa Meng preot prc Mes Apologei se ve adresa păgânilor, ma es clr milan, penru ale dovedi ‘evra ceșiismuli or penru apăr doctrine în aa euro cui le acelora care nelle pe crem scuau de mute cr le Cateheza reprezenta prima urmă e educa retin, da o formă de misiune i de paseea creina cc avea în vedere sabie unui minimum docrinar pe care ce car dorește sase boteze să cusca „Acea cunoașere folota, pe de o pre Bic, cae sabiea stuc de rezist și existențiale lee cedincosul, a pe de al pene credincosul vitae ‘rin căi pregatea pentu o maxima asimilare a doctrine reine care ti poat isa propria dezvotare aste int aceast sa progrese natural sb rrr hari arin. CCateera a fs forma e ese și de protec reinismuui primar în fa provocarilor sorei postale e primelor secole care a creat o adevarata die ceturaenală creping. Ea acest o adevărată i regină care ia dat tsi sa în timpu penecților find corp regi crea dat numeroși arii Martial ns at inele paru secole cu greu poate fi ifees Bă roll pregăiee și inaite ai cuehezei Aceasta ese până la urma o forms de spun, e ape su de creative inovativă educațională crea sgurat o maxima insite msionard in epoca Peas fundamentat mai zu excelen educaională cena. au marie adevăr el ae lumi sf cete de Bieri, niversaten moder dtrind mul arterei ienceși primare > „Apo, Bisenca a acumulat 0 experiență eduraieală și misionară wag, fundamentnd un une i dnamic par misonar baza pe educație cei cnoațerea ete un bal impor al mace existe reine ae ‘em caen Pata ra Me, Hamann 1995, 5. Benea a considera cunoastrea rept n instrument import de relocare cu ‘Crestor și cu apoapele, dar și cu mea îconjurtre Aste, se explică de ce ‘luca și murea pein steed educa: et 0 permanent creștină Cita ‘retin ete fundamentată pe educație, vaoizează educa i susine «educația ca pe un mile de conse i tre a propre credine™ Crepinismului a fost itotieauna Srna respingerea cunoașeri oi sta ei valoare, doarece erin sont conten că achizi spitale nu pet f susținute ra sport edit Calera est inner legă de ceginism, ese o march proprie a st, o codicare a experienței ceșine, a vieți în Hi, a vei de erdimț apoponli lui Dumnezeu Imporanța caeeze pentu creșinism ee ură, de for manifest acest ‘veriubi instrument misionar se leagă puterea comuni cen ian anumit oe ‘ou timp. Prin lentila eScacisii catcezei se pout interpreta apropirea sau ivdepănaea regine intro epocă su sade adevăr cred ae ™ Diferena dire cache și propagandă ee seca că cena dn um ete forma de promovare a unei ideologii, oricare a ie, pe cnd eaeeza ee un mio de promovare une experiențe de via cu Dumnezeu și aproapele Catehea este o formă de educe crepină tradionld ce vie din epoca apel și a fost valriza ca are pănă asi ea lind considerată moduitatea ‘optim de pregăre penru asa principale principe vis i cdi retin. Fal de sistemul educațional al epocii sau oricare al sistem educational ‘ontemporn, cher are avantajul unei relații personae nemijlocit șa unu d de ature i res rea cea ce fc caca ăi n instrument mon extraorine ls ath Ore ad mie pine De Pt n Dae pag 4 Des, Eger) ste vora pnt în urmă de impărtăgrea modului de viață ute cet pen itermedul dog șia nvr în mod expt, pe Baza une ea fet asemenea tului pe cre un boln primey e la un ein vindecat adică se impărăgege o expeienă de vă etică și nu un rnipi devs teoretice. Ait cort muta catehezei în siteul educational uman. et vorta despre înșorsea mei experiențe utente de va. a unui mo de va es și normal „Acesta e și mativu peu are de lungul secolelor caeeza a fst și ese înca uzata ca mod de apofundare a îvaani regine, penru că re în ea © nature și efcaciate date de devia Vei, de Ares reli interumane și de acra creării” Calera răspunde aere umane cele i intime, ea ve nemijlocit și mai e re gaan devia,» posi de împiie. Cel ce inva vede I ce dela cre va că posiiaea unei vieți pie. a dobândirii cielo și a unei rela vi cu Dumnezeu nu ete o utopie, dimpotrivă un era fart posibil și mână indemnul Mintitorlut Heios de “Memâmd invita toate neamurile (n 20,19) ei au aprofundat misunea Bieicencă pei intermediul cmuhezei, popovidund cuvintl mani, Inui de harul Sfintului Duh, în Mteaga me cunosc atu ‘copa misiuni lor caeheie a fo regie celor ating de cuvintul Domului să primească Botezul, să devină ceșni, membni ai Trupul Taine al a Hristos. Petr depline ses scp, posi iz toate metodele loa staepile timpeto. ste, e au prim formele cut ace, floc jie grecoromane și Meu iza pene predea noa ivr în așa fel că aceasta să m pară rin ‘FT pani Geile Răi Cg (om), Deis, Său 20023 de fondu elon a ecru candida a Botez. Acest proces de culture ese un ‘model io strategie misionară viabil și si. Ci astăzi se cer acl cra. piara formele șia tansfrma conținutul ‘De aeea, Sf. Pavel apostll va sune “Tuner ate mam eat pentr com ore chp si mame. (Cor 9,2) Așa cum tot marele aposol ne sune » în opera educational cucheică a Biseici erau pe lings ei și profi, hrsmatci și invat i pe unu +a pus Dumnezeu în Berca: int apotl al dle, profi l mele, mater. (12. 28) Ei aveau mandate educona exit, mionar di partea Bere: „Ore op ma apostol? Oare toi sim prof? Oare to suma îmi? Oare ep foc mima?” (Cor 12.29) in acasă categorie de arsmatic cea mai cunoscută și mai implicate în misunea Bist au fost dascali “Pe când postul ere moara profet ur Prof organul spirt. cae prec, eelea-ă ceartă și slay, Dascalu ‘te ata cum 1 arată i manele. îmiăăteru propri al coma. cel car o imarueșe mai deaprape în cele ale emi și mordei crt. parter al canopies și imelepetamis În ada de seri ai canines dumnezeese, e ete „torul special al imăhămînal cretin. Numai ei ar ca funie determinants manra Peru tera oegei crește. dasa are de acea. 0 important pe care man ru evanghelia misionar poe.” daca prin mandatul msioazcrehete exit de n postei și sțaiu în pumele le inu dea Biserici, în parale cu preoți i episcopii care se ocup de ut administra Biserici, i posi car se opou e organizarea ei Principal finețe cathe a ideilor er aceea de a explica Invi eeneeice contur sprofndăriispentoice, e a iai pe retin în cretina de a preveni stu iar ereice Aa cm e i Sta Trade a precedat Sima Sena, cre cazu Noului Tesmen a apăr în Birch ca o cletie ser, reveal Berii cu scop ‘miso, dct editions ‘Alu de sete căi site sve 9 teri, prind Tei else cre prfindeză nu i Dunes per epoca lo, Hc e vata ese sree Purge apostle, despre sree polemic sou eploptic și isice ea n primu hn un sop ctbticomisoar lar de stea e i menționăm, a cum sune și poe dep sil gust * ducesă aminte de mat mar Yop coe sau gr vou cw a Dum: pri cu her ant cum ru cheat wat 9 urmele creda.” (Ee 3,7). Prima pial cchetcd imponană ese ca a prior apostolic a scelorsritorein relevance apart fn de scol 1 i debut de seco Ia fost cei 3 SE Apoi su cunocu pe ii rele oe Dine aesea amintim cele ma imporane ri ale prod: titre ctor doireece Aposoli (Didaha” Sercara $f. Barnaba, Epistle cre Corie a Sf Clement Romana Sere Sf grata de Ama. Sersoaea ȘI Polcarp de Sima. Ptseru i ema, Scara cre Dioget oi Conungile Apostolic er Urmează apoi peionde cachet polemică, căra îi satin personas bier precum: Oua Teren. Menta Fl» ritm de Pela, Sf si, Corin. Mina, pomana, Melton de Sarea, Topa Asiana. Tei de io, Atego dn Aen e” ierte ai pn | e a a PECORU a inna e pi are Beer Onl eri cr 179.23 ta im nav da Pe Nle Chea Eat Coan, Pat ‘nope nani ede Meo ace Ot Ra, aa Me e a fc i co Merz cică pastapsalic de o mae eli, ne care anni, apere Clement in Alcan, Cr de ters, ri St rigor de Na Duc în opin Ii Clement din Alxani, Minor Hiss ete Mare Pedzagop numa al clo ce dose să se minta, care conte Ineu omen, ins pe ce ce ore să cums aer. în ea a SE Chil de Ieuan, boa es ao ce meg pe cut în unger i Hiss „Ac a ara vase cae ve 3 thin, mreana fice! cam adit „eri cele orce, ca să ipa ce cere cit a aa masa cea ‘ud a Sfmt Duh! Acum an as la perle polar inpărts! SI dea Dune casă fu he înăuntru char de Împărat! Acum sa arăt frie por Să dea Dunne ca i ou fe der Deocamda manele voua i a imn aft che n oase. Parta în mm Pe penr lat de man curg s ane ere eres! Ba ete men vas! are mea nde. Caci mu mint ce care asta: Tote le eră spre bce cor car abe pe Dumnezeu (Rom. 8 28, Denezeu ee eg în cra e ine tn aptă dn partes făra o venă since Perr aceasta, pes adăugat: Cr cr net ‘hema! priv viei (Rom 8.29, Dacă vo re sinea. ne Dume: e cheamă Dar ducă ecu rap a dr m ei ca inta n los mat Sa crapa omoară Simon Mal de oi botezului A ot Beat dar wa ft nmin Sr of ul în să. der m a ein ma cx Dau Trap na cond a idem iri da sfat av îngpa împăca ina și ema nasul iprenă ca ras i da exenpl de caer a mu cag.” en Aaa “Sr Pr ni” a Ai cli PSB, Eur ae Be {fe Mere Boma Pr. Pecica ir ‘nase Raine, Bowe 303,930 Pedagogul ui Clement ete considera primul manu caebtic seas din ‘retinal răsăritean. Celebre sunt cele 18 caeheze ale ST Chr, co crete ‘opis iute în perioada pre și post pascal, adic pentru cei ces pregăteau se ‘etre și ere cei care su beat recent st Grigore de Nyssa este cunosc penru rare a În 4 d capil, mia Marcle cun cehe cae se adresează dase implicați în cleera cen, vorinduie despre Sita Treime, opera de riscumplrre și pat, Bote și Inpaasie* ‘Desig, mult mai mul Prin ai Bsrcit sau ocupat de catehuneni, pin intel cere lor, de aceea mertă să mint de Sf. Nita al Remenant”, care în celera sa uae Catechimus sive insracionis libel sex (Catehism sau ae ciel de ivan), dn ri 374.381, cepeintecsteteze antebptismae cu vie ao sună de chest curent e porii Ferctul Augustin, ma cu samă In cara De caechsnd nina „în anul 400,în27 fe diaconi dn Canagia,Deogratias, un scur manual de eateizare. De fp, e ee numit cel dint indrept eshte din reins sporea Pam amin i ere multa De Mapa, în care Marl cachet este prezentat ai rit ns. Teoogi sunt de cor că perioda e aura ctchumenatull se siuază ir cea de a doe par a secolului al deea și solul si cincea, i designs în regim ‘concent, sbtematic și cu un ron carate mater, ma ls conta apresunlor EA az a ME Baa. drop fina Grr e Da E in Bi mirare indice și pgâne care cau ou penru a svi vintul și sedimenarea rein reine ‘esigu că exit o forma de calchunena înc din vremea spooliă dar nu organizată sistematic, da și dup ceea, dr e o tă organiza, până atic Primele informați despre organizarea unt corp al catehumenilor e avem din apoogile SE Juin. cre spune înrna din sree se: “To! ce cre sar creda a crede că here aceea ie și propriate de not sunt adevrate și care Paes că vo pzea ăi apa. um maps e rage și să cară dela Deze, pes ferrea păcatelor pe cre vă mat iain în mp ce mt l rândul nos me rugăm post olt cuci. Apo. e scontat de not ceva, unde ete apă și sm rendu acolo, în același fel în care nai înne am fost născu ei primesc amc o baie în apă în mele Printer i Simu Dumnezeu și al Mnamtera no Iu Hristo și al făt Du.” ar pain ma încolo: “lar Bat aceasta se met miner, lira ce care primes at cele în lesă cea ein apa lumina la mite.” Oeaucateheze cea imita de credit a Berii care pin, aperi su ge simi ducea ln un cop de cretin eu o învăț deforma, eet stu er pr erezie ră ice sion ile aprtoice ne oer mărturia că durata wei antl de perioade de ‘euchumenat ea ine 3 un wei ani, cu nprirea despre care m msi amit mai n, scl, ingenunchetor lamina, e incepator aansa Perioaa predilets penru săvărirea Botzl er noaptea lever, da și nal pa ts rach, Ita Be Mines BOR, Bae, 198, ‘Prin urmare, cteheza a auto important cărare penru Biserica primelor ‘ecole, sigurintinisiviatea mister scurta ociar i ptra de arezsta în a aurie pune dice Ea a normat Via de incepu a creșinle din primele secole find o mecestate miar evidentă și spend în cel ma autenc mes destșurarea sini reine e Cateheza a fs și mijocu de depre a misiuni bserieși a neces unei ‘posal unr presunaleconextliepci dr in instrument edvatona fence Și sai catchers este un rumen! moca neces, Beri avin experien fect a sucencateetic deoncbi în secolele din md. At, caeeza ete o postate de mistune valor, wi deneinlocut, care poate ace binenântate bere duhovniceși omului contemporan, jin să se transfome, să se schimbe șia noi 1 rândul su cup ami în care e eee i civear 4 ‘Biserica ese contin ca fra i misionară ese mul spori de caeeza ar ceheza est o tat e vine del postale și mu o achizi misoeara a eur eae ‘sual Ra Hertel Augen rider me, a e Dig Sino și acl Ed Hn, ocr 197 11. Catheza- fermă de promovare a drepte credințe „Aa um am văzu în subeapitoee de ma ss, catea e o formă de nse a “rept: ceding, per temă canoes doce, dr ma ae pn smprpierea unui see mod de va crein în cre să rimez ema, comuniunea și urmarea ha rion Catcher ese principal miloc de vnemitre a ivi de cretina. de ‘niga adevruui mito ide caoayereadevrat a i Dumnezeu Ea ete un ‘mile fra al Bisenei cae a spit în mod de neagă misiunea evargelca algal imp. Genera: enumărte de creinogi au cunoscut adevărul de cretina rin intermediul caehezei, ar Biserica lea ofer rana cea Ve, pe Hrioa sub forma devia de tina Cateheza este aceea care a format generale de credincioși lea ofr o teză sotia penru ăia or, ea a mu suietul credininglor cu seva nepal a vapor eanefelice (Catchers onda sita retin amici, i, ră o invata soia copiii imincou pradă viregilor timpului, curier iwdaicoplgine i ‘superficial concepe vieți ste un apt dovedit ini că Br o deci paterne ici mar o ideolage saci palit a poate supraviețui, ca ai mai mul orele lr, pu că Biseica iui staat vahăiatea adevarului pe care ea se fedeaz,rainca valon ei ș puntea existențial. pu că este o imita în primul rând ig na dolea ina mana Rian EEE. ete în ral eg ide Me Popa Roam Bowe 191 SE ina Pe depre Pi Buri, Mana Buse 20, St. CCathez insult cea srr e rezistența care a sprijin via creșinuui să no derapez, nu shnece in afr mele experienței ecler, ai n schism su Mojoritea erezilr au av la ba pe ing mânia umană și o rei simiare a umia sau lua ine adevirrile e cretina, de acea, Biserica a mele că un ‘retin catchizat ete un cretin puternic, spin și sigur pe ceda a. care pote predica pin coving ft adevărul minute al Evanghelie ui isos Aa se e că au apăra o mulțime de cl cateetie ia po cli monastice și ere care a conu decis a die lumi crete CCatheza nu reprezinta penru Biserică o fo de iraniene îeecunl a unei die su a unui simmum e îti, i comunicare adevăr mântutr după cae mul își pote conduce via ra greș “Coeheza sup cel care erede să apropi ma mult de Dumaezeu, Benea și semen, ca indo operă itech, vlna i fecivă, căci implică nu dar mintea ‘su ratiune ci ate capacitățile sete omului Cotereza este rau educaeral mere pate și efiace al Bisenei, ră de crese poate face misiune și pastorate cu efecte pozitie și rade gate, cei muse ‘unoasg un ut mijloc mai potivat și mai bun Pentru răspândirea învșutui de red veveate esa «considera cater ca un acea misionar și ca pe uninsanet de Ierucu omul, oelațonare educational cu un sop misionae ‘Asa se fice că importa catcher’ penru Biseric est norma. nici mcr mse ‘poste concep oparaigm’ misionară in care ctheza să fe exclu, Modul cateetc Tea Bn, Prom se pe cone, T„3 150.98, Se tsp anv de cretina a fs pracat de Mitul Hess Însuși de ‘fini Apostle o die dumnezias, perpetuă cu succes in ienicacreșină ‘De aces a i apr soil cehe, nu ca ie inven din nimic ale epocii. cica dezvelirea unei eli dej existente Medalata cate d elaonarecucei ce doreau să devină creșini a menținut ‘arcu elitist ler Și modalitatea iniatic de punere în Biserică, amtele posibilii n indemnină și necesare penru că impuneau un minim standard de cunsnere cea ce decora și domina vi rey Și ast, Bienica iia cateleza ca miloae pstora-misionarealecvat, imporune și rece, ci est celmai bun jo de a sediment element principale e doctrine cine în seu șia eu care doge să devină rein. Catchers ete iran fel 0 march rein, 0 modaiste de resionare ‘lucationala eligi, cu arce eminamerte cei, chiar dacă wear ae eligi morse a copia acest metodoogie misenera “Aportul wig al eater via public de edi Bisericet dil de evaluat, dar cu sigur ete eno, ci Bră caeleza Berca nu pte să e impună, să ăia mariri, n modul e vig cei să devină cred. anicpează roadele Ea fone în vi clu car crede adevru care mijloc dirigutor veți, ca principiu d une și de reaiorare cu apoapele Creator Improtna cathe’ reiese 9 din aceia ca colo unde acest loc mislonar a span, ori a tena, vas reia ur imens clita, supericiizind existența retin ifsc deva vieți ED CE ee me ra emis i in wn MA. + Pras Yale Cre Pour het impr are. Pasa eri în Bee Ord Mean es erro re, Aan Păi Tsp Ons do ca 20m 9 1 iesea ese lega e catcher, n catchera est o operă a Bisericii, inte cele out reat exit o str, dica puter legea 12 Seale Catehetice i importanța lor pent Biserica retin Aa cum ne ara storia isericensc In epoca aos educația cena er asa in seama ddascllor i cathe, desigur că ocazional eran implica în ceas operă educaanal și misionară și te ctegori, pecum de exemplu discon Botezul u e acorda dct pe za unei serioase cli, acum am ata în Pagine de mai sus Didascalia, or Patru li Herma mărunt acest rule ind adere manuale e catehism ale perii Pe mur ce inva crit e aprofunda sau clarifies în fa scurte pagine și devenea te ma putas, ra nevoie de aprofundarea ei coca pent a evita carea in erezie dei sare In afara expen de via bsericescd ‘in rani misoare și catchetice apar în Cretnism aga mumile yo emeheice, insramene educaționale și mirare ale epocii, Mecare cu specials propria aioe dea i ‘Aste, prima al cehe cunosc este Scoala catene din Alexandria, i Eat de azi foarte cuoscut d la începutul secolului a die cretn dr ‘cae prtebi că fura cu mult aie de aces timp roadă din a doua pare a primului secui retin. Ea fo euosc sub dete derumii, dea eul cvintet ia vtr site, la gala cathizari e geo bseiceaea. a ee imporantă pentu că apare îrunul din cele mai mar cent rete ae vimpolui, Alcan fostă capitals etenă și unul dn cele ma bogate și mai numit org le epoci, cu universal bbioec de egala îneacă. Ai exista celebra Bihiea lexandrin,« Pole, dusă apoape ttl nwa unui incendiu De asemenea, ot ae exist și pumice coli lozofce, căci Begăi raul trăgea pe muți și putea sine mute sti neletale * Dine vestele yo leandrineamintim de Mision oper ui Plemeus, oi Senpeum-ul și Sebaseunv, extrem decunoscle pent seizes, esta i ‘unavona profesor lor Petr că exista i o diaspora ich numeroasa, au fost Fondue de mul și eo duce renumite ert. Cregini era ci încă din primal secol, en iteme peri misionare a Sf „Ap Marca șia SE Ap Flip, deși dace falc ea un oras centr comercial noa de comune unde muți cresin veneau și cu sguran exist ae ura din cele ‘a Yeoh comuni reine ‘Dac cuplim cete infermai cu aceea Că li exit o potecă comunale rac, ir sponoii s predia ln fcepu în interior or mai se, cu siguranta că ‘vem o imagine ma aproape de elit a eta ce er acolo. Mai puem stai că aci văi ves ozo Filo, și taci a paru vest erent leo noii. Sena athe seandemnă exe considera n fi cea ma important de acest mul eri, și ma elevat substan dec ea ning la Ror de SE Juin, ori de Tetlan la Caragena ide cea ersimteand sau aoa” Fer Augustin ne oferă informața contr cri coal cachet alexandrină iși le originea în misunea posta a SE Ap. Marcu care iar fi erei SE sts mandat de fonda seca oala Nu im design daă cre au sat char a, dar nici mu avem eum motiv de contesa cet cn La inceput cursul nu se esura ro singură lca, ci pe la eedinele rotesonlr, cre de fapt, pregăteau pe aceia care doreau cu arbare să se boem Pregătirea penru botez avea un caracter inate, nimeni pu puea cea poarta regimului ra sa e fi pregăti suletege si rupee, pentu a nu denatra Vaman vei și intr une regimul și pei a pte fa rn oe ani minorei Cea ms mare persnaliate a seo levandine fst fr indoiala Origen, în eiula unor ee, asăzi tt mai mulți teologi din tte confesunile eegine 1 repriză revit memoria pe nedep tefl la fost cel ma mare scitoreretn, cu cle mi numerous ur de teologie, în tase domenilecretine Find marl deschizsor de drumuri in oli creuna. la ln e neevisind nici sstematizare a ses, neind nimeni cu cares pol i pai „El forma a parea superioard ct si pe cea inferioara a ani: pe cra suenoară cu dialectic, pe cea inferioară cu stile nai. Ne iva fica. acea ings nae și admirata de th și ceea discipline l fel de importante ca romei dragă ro le ce date m pot A pase [idol și asronomia sina matur Contor diet impuse de Orgee,șoala logică alexandri îi cathiza andi la Bote te în ceea ce privet doctrina da și via erin, end viguroase modele ascetice. Dacă wet 38 primi Bowel iedul să iai mal îmi depre Ciu lu Dumnezeu să ia rădăcina panmaor să să adept! wee voce slate și Barbarei sa maj linda $ smerenia. Annei ve i vrednic să prim Jerul ‘Dat Sat În sens mai ag coala feo cao insta de educate teolegică și marita, impocal ci ccimânhese asupra cleat i mirenlor dm înmaga nora ae hoa Pavlos Va Cen Cap Nap, 90 pet (Origen a fst cel care a rgnizat în mod anemie vamă cehe rein, ‘configuind in mod ecient ofrinkpoibiliaten dea eno vane negativă aupra culturi vremi Ia ornat pe grupe de studiu pe ce care doreau Să învețe, în debt și vans „Când a văzu ca penru ele prea mul să se adincească a în sul eoegei spre a cerceta și explca Sfintele Sept cat și In cath:ara celor ce veneau ae edt ml mal lau ci 3d spre, Origen a împărat mule Până apela Heracles” ‘Sona serandrnă bucura de un ura sues, mame canti ven din toate lune lumi conan, mul dine sbslvet jung persona se vi ‘biseriet di ierte col ale imperiu și m numa. E de ajuns să menționăm că ‘rine absolve ei e numără vitei paria si Alexandrei precum Dice, Peru, Clemente, ori chin Șeosa alexadrind a imps metoacatehtc a dialogului. e baza deeb si ‘spurs, iza n cateismel eclezinstic pind în vremea nora. Aveau chiar 0 metodă de seripionar in lem pentr eh cu peste un mens i pt imine ca rule să nveneze celal su stem Ea er organiza pe două cic de sub Una care cuprindea diletic, inele nau i tea ia, tl care cupridea studiu il și loziacreșin,sică elemente de doc creta apotuna Ceea ce inseamna, ca în acest moment În Alexandra ne regim în a ui ne de sul wurerstar ca pregati penru inelegerea fe! Sopa” ‘exeptice e fiole eoplaonice a vestele cli lexandrin,o tea) tate, cei Alexandria reprezenta cel ma renumit ora universitar a impli său De aceea se pese sune ca Sela lezarea ese cetore teologie cata Pra proteze șes sexanărine te consider i aplapetal Aheaeera ‘confor istrculu isercese Filip e Side, dar emitea ete ata Pate. celebrul ‘cet ese ce Anti conductors profesor al scl catehtic alexandri, activate ce o incepe în jru anului 180 și o va continu chiar și î timpul pereților li ‘Septimius și Cancaa A urmat, po, Clement Alan, un mare invt erin, cunoscut pin severe sl, autor primului manuale de caeheză di spațiul răsăritean creșin. Pedagoul sa cum am area ma devreme ‘Clement for un ctor i adevăr, mai întăi păgin, cr a event coli veste le Atenei și Alexandrei în către sensu vii, pănă a tie cu Hristea. A Meu oadevara filozof creșiă din cugearea sa teologia sa ind o imbinare a oii d poză canoer cu mare li Hs * ‘Sena leandrin se emană pn nepeerea legoneă a revelație den, Vai conform pei lanai aeanden Metoda leandrng lot pin a fe prelua și In crepinsmul alexandri, la fl valorzarea Știneor vremii și iuegarea prio operă d incultura a aciziilor culture ale vremi în viziunea rein despre lume și visa Pentru mul secole scoala alexandrină cu mete e va domina creel, ha 9 asăzi metoda alexandrină, deși pate mulți teologi nu msi coșienizează acasa. ese lg wii Eto preferă teloică majoră ‘Seoaa alexandri a avut mumeog ți conductor ele! dne care amin e Origen, Heracles su Teogns, Petr, Mare, ri celeb teolog poeumaolog Didi cel Orb Cel din uma conductor al gaia fost Radon, ereu li Dim cel Or, ear ‘va rs Alesana va stabil a Sy, în Anatolia în secolul pt. ‘Ul coducaoe eanoseut Rado, urmasul lui Didi, sa dus la Sida (în Pama) isa tai solo în tpl a Teodosie cel Mare 370395) ‘Seoala alexandri a avu un crater privat fin o ist eclezala ana sub utoratea episcopului ocuui, Bra însă a fi fața de cure Biserich Ea se oana Aste, de exemplu, Origene vindea manuscrise e nor opere profane not ‘mecenma bogați penru a susie eoaa Apo, periodic și paral mai hentia de ‘pein woe erin boi, de gerul lui Ambrozie care perna o anumit peronda ‘fre spend coli, După cretnarea imperiului, oala a Inept să fe jaa de ate demn de remarcat Că ea ea urmată at e e e doreau sts boteze, dar și e pn care nu doreau acest ce ci era atrași de rca unuia au alia dine profesor urmau curse de ing mature etic și ozo Educația caeteică cretind sa dervolat ca o race culturală n prestunea ‘lpn, în concurență siete cu sistemul educational ping ud. Nu trbuie uta că grosticsmalaea la Aland reprezentat celeb: precum Vase, Valentin oi Capota și ra foarte bine organiza, cu cli i educatori rad, Acest Ira ceea un răspuns cehe reșin deva pti. ‘Basa imvamântuui caeheie aleandrin 0 corina ceața primar perenă. ar po ea elegie cea avea ince su stil fie Serii ‘Scoala alevandin se a implica n marte derhter teologice, eiselogce ale epocii iar dac aupra gel atiohene plana scuza de nestornim une, supra celei land plana cea de moni, desir, deea, în anumit cazuri ză Tera Gin apar. 3 Din nefericie, implicarea în surle esttogce mi es de pata lui Disco, cai iezi msulmară din seco al ăeea va duce la decăderea coli și în fa a inerea ei Teoegia landing prefer mate în a an ohne, stau în fia concretului Și specia teolopic în loc diurbei morale, scesea find un fel de scie edueaina ca Importana ei peste vesuri ee ce că pus azo și a oferit murcea de erste a duca cateheticebsercet, dr io plein alas de cehe retin cae mu domina mult eee teologia regină. Sil attic lan e va impune mul vreme. har până asăz în mistnea catehevieăa Otodoxi * ‘Specific lexandrin ea acela lune magistnle îmbinări între tra vremii și vanghli,antcipind prin incur de mai zu și urmând principal misionar apostolic, pe când specificul anohian espe care vom vorbi mals, ee acel de respingere al acizilor cultural le epoci marcând un e de izlainism, ese deva patil gena. ‘Scoala catenă din Anihia 4 fo ce de a dous seals esthetics ca imporara, după ces alexandra din sin Bieneii creine. Ea ese expresia educare edogca a Beni sro paesineze care cenueaz irprearea ee. ‘orc, cone i apoasă. Este aderărt că no ignoră cu tou eul spt, legone, da nu consti o prefera ‘Penta a ieege context cup acsel gol webuie nem seama ca “Amiobia er capital province romane Siri, loc de efi pentru mui cei după martrizare SE Stefan, primul mani erin * Aca predicat Apostllneamurilor, St Tea ona Sea Niue. 179 Pr n MIRCEA fora No Tre FIDOR Bee, 84.2, Pavel (Fate 1, 26 dr cea e est sugestiv est fap că cei care credeau în Hristos ni perry prima dt ret (Fate 1,2527) O penale sto cummscu fost Mlchion conductor unei al e ‘orton recent, care ms ee rerum» datei dispui rile cu episcopul paul de Samosa, pe care Fa acuzat și dovedi carei anna În cau unui sinod la andehian (2687268), Na monte dct ra vreun ra în fine coli catchetice din Aihi, ce este căra operate nun și reper teologic port lpn. Die reprezentați cei mai important, meria pomenii Diode de Tas (300 – e 390) “Teodor de Mopsesia (350 – 428), Tedoret din Cy (ca 393 – ca. 466) SE loan “Gură de Aur (549.407, probabil ce ma important reprezetativ exponent al ei meneior aces cli exe clerical Lucan din Anihi, care muri ca mararistoe la Nicomedia n aul 312, dar nu este canonzat ei ea subordinajianis, ir Are a fost deipolul stu. Acest ceric ra origine din Edessa, unde stdise la oala uni creare Macarie. A mers poi în Anahi unde a fost cut rea șa fot mul din conductori scl caeheace de acolo Este Hala de eusebis de Cezareea esr erin ahnegia li, dei su intbemați că a fst dep lll pal de ‘Samosa și de sea af fost chiar excomunicat Este soca drept precror și aanismuui și acca are o azi damat în istoria bisericeasca ate cumosat fale a Beat o rerizur a Sepusginei, conform cu original ‘vai și varianta ui Teodoțan Acorda o mare importa exegezisrituriice, dar merge pe cui itera interpret ym pe cea clase alexandri algo. ‘Mai ese aminte uneori, litri de Lucan gi preotul andahan Dortei care depune mult efon în exegeza bc i în predare limbi grecești Ea un ami desir, riste ca de ale i antichieni, și tian și moralist secenuână laura practi a vieții Seoala a eumoscut © perioadă de oarecare deci din emza aransmului Tender e, dar conducerea scl a fost prelat de. pretu Diodor din Antiohia carea iona sill educe și cehe al școli pe fundamente pur otodoxe epuaia ol ma are de sfrt după iodul I ecumenic, dorită că supe i placa cuz de nestins. du a numeroși disiolisusinto nestoreni ‘Repuia va fi resi când pari alexandin și amochian Yor semna cu ‘sein apei o formula de concorde care va pune capt confi hrisologic etnia l acuzație de neoane Dai ani ma vru, în 433, pia Ciil al Aletanie și lan al Ait semnează (csi papei Si eal Romi) o „Youll de une” care pune capăt conic risologi cu privire n nestins La incepta seco cine Uni telopiocateetick a Ii Teor de Mopsuesia ese minimiza, cei aces va pleca din ont va fina penru sera vreme o cal caeegeă Ia Edessa, ir apoi a Niste. ‘Sena ana a rămas în stra elogii și per mpi în conrovena produsă e serie Paral Chr al Alexandre, căci arieni a scent © oarece cseepție esonara cu evdențeea unei aeram tre a (n omeeșu a Im Hristos. Adesea teologi mu acuzat pe teologii antohieni de adopțiansm, de nesoranisn, opri de apolirism. Cosmolgiaantiohiand era terienesă. susinind eronata ere pu pat ‘Despre activin catehetct a oii o mrurie elevena sunt catheele anale, cele dutspeezece se St oun Gură de Au în care accent importa rgăurii morae, deci ee vorba despre n accent pe vi practi Și mai pun pe Insure propriu 258. elementele de credinta “Triia miohan scent importa conșienăzări importanței botezul, a tipului Ge a cri, dar i caietului ca cel ce mate pe Brsos în inima cau și. undumerează petru imine sol i stea va see dn teme Pun deci răni de această mare cm! Fugi de teze pte dl. Impodobinnd cu eal penru wrt, cerea berea. perce 2a în regime i mater în lecnră ide sflteasc In conor duborices. Ce Botezul mu posete la imi. dcă după prima li ora aice o ap neem Moner catceti acest el re un pune acent mori și tes, ind Prezentă sub formă omit expt, adits ferma discursului magister ex ceara spre descr demo dog sezand ‘Problemele cu care se confua comuniate ceșină din Andohia er dite imee ate i de activites puternic a cretnilorinizani ia ideilor, care conf cu numerase provocări Bien resin. SE. gratia Teofor va dica problema corali și Superior regimului fa de ivuism Su pips EL „miză pericolul amet terri perete a naosul omenmind sdenaea cremă și putând conduce n o denanare a cent”. Disputa principal ese încă ca dine reins das, cure aceast inden specifi ache prime a cli desi ‘Profesor de aci, spre deosebire de eruiia colo din Alexandria, nu sunt urii sau gid 9 loz cretin ci oameni de site, nelecti pu at sori ră a avea sauces și fuma aleandir, poate putin mai cehia i ruteni ceea ce mu va fr de erezie sau derpeje. Atoha er paria orator, a Te pH Reve e Praca Anche d n pa de gle pa a n ono Pais, ts Dee es Pre dee, Der e mele Deea Ps 96 9.24, ecamate în care mui Bog i impui îi mes i la sud, în specia pen a even orator, placi sau avocați Cea de a tet ca imparta ese Scoala catebetieă a din Cezareea Palestine, are a for fontă de cure rien după plecarea să din Alexa (232), cupă conic episcopul Dimiie care mu a aceptathirtoniea îi de cre eicopii elena și Cezareea. Aici, mare telog a avu numero discipline care mai cunoscuți snt Pamfil, SE. Grigorie de Nazianz, Eusebiu de Cezarese, Teodor și Aco, din Neoczarea Pont “ntimarea acestei scl ateheice aci a susinu răspândirea sprit teoogic ‘scateeti alexandri î erei el oranconibuind ao adevăr mulate în zonă Ueenicul ni Origen, Puf a condus și e cesta eat pe cre a dotata cu mare bibles. Acesta era un cumoncu pret, originar din Best, cu sai în Mesanaria, fre peocupat de sti, even un ena, mov pentr cre fost sranumi Origen ce Tin. Pam’s fox un admiatr nedsimua i i Origene cra +a conent mute sai io iit metoda educaiona-catecă. ca și principile egoismul i spt alecndine Nu vem cunt de ali conducător su ate enum al acs gel ‘atchtce. Școala va decade datorită atacirilor musulmane și a impli în coarvenele docile po Mer memorată existe unei coli eathetice n erati dar mu se une prea multe amanunte despre ea. Stim despre moniesarea în cadru e SE Chi lentil, url wor celebre cathe optimal, ate până tăi {Ease in Sina a fnciona o ai odă catcheticd a epocii Biseneii imare, despre care, e asemenea, nu im rea mule, cu excepția fap ca fost fonda de nv crin Pruogee, n finele secolului a lea. O persnaiate cueheieă rerum de aci a fost SE em Simu 378), marele imnograt și erator ZE e CE Ter Burs 1987 9 a Core cl ire, 198, ‘rein, care reupit SA (că din imnogafa gic © alvin catcher Este imporur de preciza că se a stat preot Lucian unl din intemeitorl sca nene Pe lngă aceste scl cehe rsriene, webu minti ca i Apusul a aut rerumitle ei soli caeetee, die care merit mini cea de la Mediolanum, cu Fer Ambroziecea dela Cartagena cu Terlian ca del Roma, cu S Justi Martial Și Fozofl cu E neu de Lyon în Galia, or cea dela Mippoma c Fe Augustin“ Prima gull ceică apuseană ese cea din Roma, capital imperiul leu pit SE Ap Per și Pavel cai locu unea dn cel ma mar comuniați cepe nice. “Trainor exthetice nu e cheie să aci, char dacă cele menționate au avu epoca o de deci și e ichider civ, petra mul vreme ou ora fost relua e ole monastic, cae în End Mediu, să în Apu, ct i în păsări a ut un adere pioneet misionar cate. În cat lor au apărut primele gc și univers ele find la baza nvfmântului pub și grau col unde ma es, de pes iereeter siteului educational morale ete consider pene Rit ST Veste cel Mae, de aceea, secte scl s-au auzit dup principal promova dee, ‘ica al uiți a tot ceea ce servește mist evangelce și mani pepe: Trebuie. dea, și voi să cm scree aer prefața cum fecale: acelea mc m se du fr ii o alegere la tote fore, ici ma incear 38 aducă ît ce aseze î forte peste care e paza tau căt le ebae penru era lo ar rest 1 să cu plăcere – Nat dacă stem inlet, dm dnc câ n e povețe nou {1c se rade cu adevăr (ln) er esta lăsăm ȘI după cum anni cînd cuegem feri de andaf dam în o parte pm. o pa și cu me sre ca acestea să cuegem ed că este de floss e ferim de cca ce et vtimitor Așadar char de enced se ovine să cerceta pe fiecare dre imn și sI adapt scopul urmări. por proverbul dre să pov para după fr”. “Tebae să stăm de vorbă cu poți cu sritar cu orator și c ați oameni dela care am putea avea vre loa coca pentr culvorea afet În Apus, fondatorul șalior monahale ese considera af SE. Benedict de Nuria, Itemeieeru viului benedictin, la Mănăstirea Monte Casin Duriă modell stu aula ina numeroase sol fn tt vestul European în care se predarii lati de ete epem artes liberates” “Catei spies aa educate cateetice și e ajunge wept a fiarea de sol prohile unde se stain învăța crn pe baza Crem și a Rugăciuni omnes schema cst utiliza iste în manuaee de catehism, or în cichrile ‘atehtice pri Seale catebetice su avut o import uriașă pentru misiunea Bisedici dela Inceput căi prin iermedul cachexia oft ceor care doreau se boteze întreg por pentu îneegere utenti a creinismului. De asemenea, ele au deschis cresa sistemas educaioral crin din cae or evolua insitile educaonale modem, Medelul cathetc a primeoe scol ete valabil și astăzi căci națiunea de re- evanghelizare sau noire spin nu e poste remiza ră o atică catcher, Poporl e nev, cel pp ln no în pă de caeeza, de educate penru 4 wi authetic eeginmul și 4 e debaras de eminscenee pagine, de o concpete magic neo aspra vies de n prima a sperau în via cobra [Fae Ea mut în ama pn ar nea Ti, 208, ir, ere Pda Dante Petra Bane, 4 LCATEHIZAREA ~0 NECESITATE MISIONARĂ A ZILELOR NOASTRE Epoca în ar i desfgpara ast Biserica activate ee una în care nevoia de arme, de educa și de cuore rege et foarte punea, e nro Mm informați, irosit a canter, în care lpn de formar și de inormare ducea deformare și manipulare Reanatea morar concretă a Ontos! rine ete caretenat e o mare pst de cumnaere n elementele funeral le cete reștne con ce fae ca cei ce eră, credincioșii noi să fie superficial, ași spre o menite magic- mecanici, dr și să fe wor maipulbil, Asul sector, dr Și menaliea seculară și antrlgonsă gpesează pe ce ce rede, atl net cunanrea aderării de ceding ee o neesiate inrimetă a comuni de cretina Dorna este latu Și ruter vei ar sa li pune în perio! sabia. viabila i atomica cele cre cd, de see, ese nevoie urgent de carheză pentru ate april soc. cure profesional de vâna rig nevoe cueheica pu poate fi upimta de ora de regie nici de rumercasle programe medic religiase, ori de plipindle proiecte cateetice ‘arbi, Trebuie demarat un proiectrjionl de caeeză care se adeseze tuturor ‘eaepoir din Berea” (Caesarea erezia o port cteheteă malar, o nese și o genă pasora misionară conemporan, pentru ca lumea să reda Este adevărat că în sine cutu one un ras poten cete. ln el fcare pti mimi a ceria, dar vest de ajuns Epharea invat de crema, a simbolisct ial religoa și a incipalelor principi morale su cheia pens ca eligioziatea contemporană să e aprofundeze și să se deburaseze de cescutainlegere greșit asupra rege și a li matte e ver de comun, crea cu isueeta miste educational face necesară cseteza rca se un lit în ora de reign youl da inset, cei ora d rege are un cater limita î imp, e vorba de o spin, ceea ce nu Poste ofr un minim e educație rasă temeinică și, mai mul ec a, e a a Pena don tind genei, existe categorie d vrs care ma sprat ciodută ici măcar seas minima instruct carea Crema unor aber pg în societ, ma precis renee lor, precum viori, slava horscopuui, ri ea și ste păcate pe care le desconspi zinc presa ara nevoia une schimbari profunde de menire, cen ce se poate face pin educe religions, prin intermedi ctezei, a oe de regie, etc fails parohiale, tome unite și colaborând spre ma binele omului i vesa eu ptre a range mini Cu pasi ince i unor iz, catchizarea se manifest În perohile Bisericii ost, i pin intermediul proce eaehte majo, încă la stiu e proiect. rit împăraș copile, cei mu sunt implicate deci ceva peri dn fiecare cepe, i pân la navele ien erai su paroh, catchers e principle form de educație temeinică regină în cre Bieri i pune ati înceteze. Calera parohială sistematică trbuie să devin o permanent, nf cu cteteza ceru ae credieioșior Ia are snt tan și jr, ai snur, Perna susine dnglin murea Bericeascăcontenprană Lumea se nevoie de cunoastre cra 4 îvaani de cretina, Benea ae neve de cri șa de Bis, pese tue acsen ex espnsabiliatea fag de retina inainte fă d parte ei și fă de urma, de e în care tin st Catehera reprezinta și mol raion de împără a învata de cretina. aa cum sa cu dela si post, ewer până ast, cea ce ne at nevoia de comite Și siguranța fice minime, aga cum neo mărurisege sora pence Eeaciea modell cehe bisericesc et arătă și de au că adesea, pen pui, metoda i dialoga sub frma interior gia răspunsul, a fost coptă de raegi police, bancare public, conice, educaționale lice a. Benea a impas un model de ecațe și de Inujie a unui set de valori educaieale care sa doveit vail prin timp ceea ce ne fce să credem în fara și atest sea criti carzari sn ci din seietea zisă civil, ume sub ca se scenă organizați see mate su formașă promoter a dreprior om dar sine de interesele Îi profunde și care argumentează pu CA instrument cateetic cet Aunător orei lea idocria omul nd că numai elegie e orce fel, în special plies aneligiose pt indocriva deforma ma pin carea, care mare pefetionra, deste i mântuirea omului ada inbunacașea li în ‘mod maximal” Catchers fot considera erga po char și de ui amen! retinei ind considera depăși, dc Berea mae vee erati ex, educația fii și pin intermediul ori de eligi este nsufcetineicce dcă e privim separate CCateheza parohială reprezint o foă redutabilă care poe rela vigoare și anpyamenent credinței omului contemporan, după model pe care cu succes ra racit Biserica dea ung secolele Mai mt char o formă de msn catheică et cert astăzi mu dur poor, decor su marar ci și mireio care en cuvânt și pt tebue să se ngseze Tiemann a Pot mm ae eR doco și nt le Sm 34 19. în mitnea ecezaa,rebue suna eterul tansormator al Berii în mea de i Catcher frills ese de asemenea de un real flo, ea find rai, nu miau și sera, de cre prin su une în tome simple, lente char, da refine nessa. Apo, exit și o eroi cateheică ce ost umplută de catehizarea meditich rin itemedul posterior de radio i eleizune, ora internet, cu carter regis, cre In spatial media deea derumaniza i ergo, vine să aducă impunea unor neve caer religie Fest Desigur spt medie operează cel mai adesea cu deform manip cu insele e limbaj și o necunoatere evident mesajului evanghelic, de aceea soul mediate însăși se impune a fi exehizat măcar ca un mijloc de proectie erieacă dac mu ca unu de preporăâure Lumea Puia contemporan promoveaza non alor, aprox și maniupulri care mu înc un servi rein omului și nelu comun, d cec Biserica are în ese și ce spe lar, ses ee motul ofensive: medie a ieri noastre cre linia Prefect Prime Pur Daniel sa creat tustul mediate Basia, cu radio, televiziune, agente de și și ux media e interme, dr și anu Lumina cu ediție ale regicanl, pentru a umple un gol, petru a sprijini mistnea emeheieă și peer 4 Biserici și penru a convbelnea în srietuea de atti inneuna nega prea mult usi de presa ® Lumea are eroi să creadă ae neve să radă eet, n cazarea ine în Intimpinarea scesei nevoi deosbite de credină și educa a semenilor not în contemporaine atm de Mate Gen opt, 57 în mitnea ecezaa,rebue suna eterul tansormator al Berii în mea de i Catcher frills ese de asemenea de un real flo, ea find rai, nu miau și sera, de cre prin su une în tome simple, lente char, da refine nessa. Apo, exit și o eroi cateheică ce ost umplută de catehizarea meditich rin itemedul posterior de radio i eleizune, ora internet, cu carter regis, cre In spatial media deea derumaniza i ergo, vine să aducă impunea unor neve caer religie Fest Desigur spt medie operează cel mai adesea cu deform manip cu insele e limbaj și o necunoatere evident mesajului evanghelic, de aceea soul mediate însăși se impune a fi exehizat măcar ca un mijloc de proectie erieacă dac mu ca unu de preporăâure Lumea Puia contemporan promoveaza non alor, aprox și maniupulri care mu înc un servi rein omului și nelu comun, d cec Biserica are în ese și ce spe lar, ses ee motul ofensive: medie a ieri noastre cre linia Prefect Prime Pur Daniel sa creat tustul mediate Basia, cu radio, televiziune, agente de și și ux media e interme, dr și anu Lumina cu ediție ale regicanl, pentru a umple un gol, petru a sprijini mistnea emeheieă și peer 4 Biserici și penru a convbelnea în srietuea de atti inneuna nega prea mult usi de presa ® Lumea are eroi să creadă ae neve să radă eet, n cazarea ine în Intimpinarea scesei nevoi deosbite de credină și educa a semenilor not în contemporaine atm de Mate Gen opt, 57 În acea opera de ctehizare se impune a seiasă separe alt a air câ șia ‘mons, ltr de ceri căci neha, cehizarea u ese o esponsabiae exclusi Prefect, to ei botezați avin acest responsabile Ai, man estândurse cel mai bre prea universal a zor celor Bote, în colaborare cu ea speli, clerical” Uno apart are și specinlizare caehizri pe ge e vâna, categoriei ‘rofesionle și nivele de înegere, ri mai de aresabliae, ici exemplifcind cu ‘evo exten unei cteheze spele, datate, penru tne, dul, op, man. ‘dn, urari soli, în mediul medical, educational femei, artei locuitor în mediu ru stu urban et tate urmări optima inlegere a conținutului ctehete și nea une terte himbăi exisenale ră e cre anger scopul cteetic nu ‘epost realiza De ceea. urma tuturor acestor deziere de ce cei angst în opera miserara și eaeesca, poate crea cene premize de eicaate și poate Spin pe teren lung angajmentula mona și evaneele 3 seri, ofrind cretin, lumi, cee mative penru a cede 24 schimb vina lor i pe ca a sci wa creda la ate dabovncest maxime și ia Spiiumlitea creșină nu pate enae fd un putemic angajament ahi și ră o ites misiune și muncă cathe, care să ofere omului. sucuri raionale, moivajinal și de sedimentare a existenți pe baze religions solide ‘Bina ancorare cehenca depinde ide cata și puereanagajament ela implica această per, da ide pepe loc Și e scsi aul, da și de itesittea tic Auenmiceși, are cl mai deea ose consi cel mai pene anpyament cteetic și mina, cre ropovăduește fra cuvine adevăruri și pena vatră vei socket umane CCacheza pate suine aspri de ceda le omului cntempoean ca și dendeele misionare beset, în mul rnd evo de schimbare, stable + rlnoire scală spre care adesea converge stu prin dere seg, tai, proiecte sau programe de to ful * CCteheza și interes pubic social au dei Și anumite punte de convergent i Inte ee ce fc cateheza tila sorei priviaă din npespectiv eico morală și nu regios-uhovniceaseăm dur ete o perspectivă prgpesisă și nana. Spre demebire de vzunile rerogade care considera. sctcera religioa un mijloc de Indoctinare, desigur că sasa est o perspeciă te militant, dar o mai val i mai prezentă cel pu în soțul mediatic românesc european „Acasă realitate dură i agesă penru once eige ere un răspuns adecvat. temi și speci, petra avea 0 maximă efcaciate, impact i cu rezulte norbi în ranformares om chip soit în care acest ie. Cateheza devine dei din aceast perspectivă un deomeniu cae stinge puncte e interes publi, general în care activites religioasă educată inne cu inter de st, publi, a comuni și pote ra n at sue penru o lee în ort a misiuni catcetice su 0 aprofundar ei pre ma inele omului, exten i credincios in cel timp Aces penal a cehezi a inele cel ma im SE Împart Costandin cei Mare ca spit sune ceeică în scien mpa să, oil si, SE. Voieod Neagoe sarb cae a iees că ră o cathe adecvată chil sci ns poste schita du chipul li Heiss, ar cviizaia umana nu poate progres și ana deci pe calea desăvârși mai inelul» Theat ar 0 E ate pen, 18 hee ‘Ten Svs, Miglin Ohne Tr rie mina Bana în cei, Baten între Pau mărci EBM BOR. Bosse, ip 3 Lumea contemporant are numeroase lps, imperețuni, dr și ua nevoi ‘acetic, Br de care mine aro ua ignorant e o fae sina de orice progres sabie, de orce pace și rmanie, de oc stemă îfeegee a el vieți care pese i decrpesa bunts doar inches relies, pia itemi erei șa misuse spitale, care ctehezaocup un le pve CCateheza ese o fermă de misune past, un insrument de relionre a isi ev etl oma prin intermedi ări nvr ceding, a stabil ut nace de nvr caret pat fer retin și gară vei umane ‘sta bercescd me aaa că epocile de nfl dubonicessc sum epoci în care misiunea cteheică a aut un avi deocbtr nitrile de ceda au puns tn conștinț comuni și personală la un il minim necesar Asti nevoia de schimbe socal exe ua, sșeparea reinioior, evo oe elise, sei, dar char și o numit apare sociala, erigimsă dar cu văr a faptele retinei “oat seste sun concentrate pe catcher, pe el în cre aceasta poate realiza o ramstrmare personal apo scală de popor care să redea pn temă eles er de ma be a omul, ră de care devi, sbi draj sau evroze de tot ely fe nete prezenă simi. „Astor Biserica e răspunde cu mesajul cxehete de lumină incredere și ser, coală oferă de vit bază n pe izolare și dit, i pe eis, ‘lanopie, bine, dept, dev, tums, bie solider umana Misiunea bserceascd în lumen contemporant webuie să porneasch de la ‘schimtarea nor mens dept, erate deformate rset ura presupune 0 operă educational, un demers îvăerese major, ir siguri; instrument vib ‘imine to caeheza, ee adevărat cu sustrile de context moder, cu utlizre clo mai noi_miloae de comunicare soia, cu uilizarea statgilor de comunicare itrpersoale moderne dar cu cred autentica a Sițil Prim, cu rei cea vie a cloradormisi, dar vi în Dumnezeu, care să scoată din maras, in mean și Impe omu și socieate de asi rănită mort de supere, materiali. inderenism religios și seculare Phi care tvorsenepatngs ami de astăzi i au origine în epocile în care ‘atcha emt sua ps în acel imp în cae misiunea Biserici ma ra mai ins scopul stu, dar astăzi relansare cateezei congtnizat la tone nivelele de misiune oeriească se nu do necesite ci singura cae de educație ficient în vederea schimbări a omului prin el soe în care cesta ete active. ‘Transformarea socială ee posibilă oa en wansformare mentaitiilr, pert ien, adesea imposibil, dr care pu trebue să escunjeze ci dimpotrivă ca ee ‘mere ne, 0 seri reinoit să ne fc să er ln misiunea e a. ade celor de lngă n ecua minuitoare a canoer aderă de reci care ot eli în bine spre mite prpea noastră via, a celor de Lngh no, a sită în care tim și al cre chip nu se poste schimbn decit prin tansormara interioară. pemral ctor mai muți oamen, rma rin leg și reguli impuse de us nos, care jut dar a în profunzime care schimbă dar udaentl | 111, Conterta eatebetecontemporan Cones carte cotemporan nu ese nul încuraja, dar iei ma ru sau excesiv ma bun decăt a alte secole, ci e o speciile care cre un rspurs și step decate și specalizate A cum am vazut Î capitolul dedicat color ctcetice, apariția or osia de un contest misionr important dominat de agresiviaten mioara propre anal psi cae cera conraendere reină gena ‘Asti, contest ee oarecim sma, dar e dat cesta demna ete al ‘resiuea matrlsmuli, seculrismulu, lobii și indferentismuui or ‘superficial vie, La toate acestea se adaugă o cură religioasă it oma ‘reds, implicare sal inva aro și rațe spre fe i dnatoare modele. a cum sun ee re i eroea plmonal de mas media conemporna Se adaugi o dezagegare pică a concep de parohie o mulipicar aoe ‘elpoase și ear te. dar și opreste material și pică impreună Globalizarea presupune un proces oral coordonat de sandartizare și ‘eneralizae atta unor aspecte paziti, it Și negive ale lumii notte, Un proces ‘complica și complex de coordonare a schimbărilor și tnsfrmiror dn hme care impli generalizare universaizarea și standarzaren Stel apr focului a fst un aspect pozitiv al global, iar, Aspnes curt inferiare a MeDonal-i ‘prez, de exemplu un aspect ep Pennu calchizarglbalare presiune gies și wtlzarea un limba de ‘xprese religions universal care să floss elementle principale de exprese și Iele conemporne, lg accepte astăzi Ete ora despre o inculurrea imnului, de preuae cale globalizare non pocive pent ae iza dep capete depod în sap de cretinre sau aprofundare 3 reinimului atl câ valorile evargelce sa m esi vo il sau impediment ca sine de meneliaea,defomaa, că șobzalzrea poste avea iu spec port ane când subprocese sau ‘igi e sistem lobe sunt tz pear tenures efecto li nege i snt as în ba i Dumnezeu petru indubovnicirea omului cntemparan as, perry caehzare globalizarea ridic și rotimea unei simboisic șa unei expresii reduse și adesen negative pe care Disc tebe să le pea și să le vizeze ca mloace de cucerea unui pai deceșiat Epoca global ese o epocă în are comunicare are o mare fr rapiiate lind mut ei ot mai oi miloace terice de comun iar, iar cesta poi i tlie în opera cleat a Bisericii n ciuda unor reusi momentan su a sur care eric nou în Biserică SA ne amintim cătune când fot introdu pentru ria cară parul mi sau indit e necesita sau wta lu, i povestea sa repetat marii Ia ecre mijee tehnic, fi telefon, eleve, nene ec, ate fin Ia vremea lr simboluri e decade instala. a, ma po ind tizate cumut succes msiunea pesto -nisioear și opera crea a Bsr De fig, aces ese principle atime și astăzi, tebuie prelate formele și scrie fon cara ond vee și iza tun ne cre, asemenea uni cue ‘esr pere rul și a ls loc de monteze nel, penru a pind pe cl ru cu dia rupi” Misiunea cteetcă contemporan are in prea gltoizări și un aspect poz, tau că acu comunicsi a deni at de lejer și specializat, pate fn vary} etucaienal ee sau mai bine zi pote f folosi în aces sens aste că prin mijeacee tehice prin care prună și leene de decadent și pierzanie să oază lune clement e vite, eesti responsable TD Comin Ned, Chiral O een pur în e207, 8 Se ri problema instumentelor în opera mituri, insrumen are n sunt rele în sine ci ea sau bună ee ian sau pocitonares mold wlio, La fe, cupă ceai principi Și globalizarea, har dacă e are aspect postive și nege ‘enum ici ese greu a pune că ee ra în sie în tori sau bună în sine, de asemenea, în tite Ea pote fi urla Beni în finețe d emdestia și ara ‘Sujet, a regina angaja în munca chec car pot transforma o defen 5 fips tun avantaj cum de alea mai fc de stea or în storie Biserica Ai ete de ajuns să ne amintim de copleytoarce și numerele săritori eine, de n Rozalia n săraoara ui ol vic pe care Biserica lea pre, lea oi de comin radon! și bea infza un oniut nou carea feu ca misiunen ‘biserieasc i opera cachet să nu timpi o respingere majoră. ci dimporiă să ‘amp ct mai ie recepată ‘storia bsercesc ese un exemplureduabi de mbes de care adu dorada Biserica care a git să transforme sinapit nerience în oportnii misionare impesionante” ‘Asis contextul pase dir, da deren cana in fom in ese provocare ‘sn aceea, dara alte nue șes sediment, ‘in acestă perpecivă chiar am pu că m glbaizaren este ea sau bun, ci ea este un proces ievinbil ci aportarea noastră Ia ea sau utlizarea ună sau rea a ‘porno create de acest important alr l sent cotemperane fenomenologice Orice provocrerepezins și ans de schimbare in ma bine ise par că cel mai bine es sa vedem aj însă ecesu de globalizare, o porvacare care contin și o mr operare de chimbar și poa o sera de ma bine. TA PREA Mn „ea ră image în pi tr. Ora e Seculaizaea ese cel de a doen proces cae provoacă misiunea catches a serie dta cesta cu n pronunțat vector neg aupra i, căci aa cum e ie numele ui ine din ltnescul seculum Și iearnă aspre sau dominare a lumii aceea ali a materialul imediat O seiene secular ese acea care exclude pliu, ru sau Biserica din ea. io lunea în sfera exclusiva privat io ume unei false neural în ap n artzan ocult, da cre consideră regia carora a o insti aparținând unei epoci ati deere incepu cu etercta revoluție de a 1789 dia Fran, secularismal a event polit de sat în mate pri le lumi, impunând doiziismul și inaugurând rupura tt rege și cul, secete și comune, dec un dofizism de cvilzațe ‘Secuarizaren ese o formă de miam se, are ar alunga eg, Bieri în sea parcului dr ma mul consacra o dezagegare de paradigma, pe adie omului, ie legii ca ecu! sl ușor manipula de ce elop și fle noce modele de vat” Ave eră mara penieuloziate scutului proces even anti și ‘eligos. De, mai ac avem oportunitatea ca pe igs bivelarea și prizes pe ‘ae o adie conceptie mligioese, produce și un răspuns din parea Biserici și o date a misi, a extherei, a operei sale de propovidire și igre prin profane a Evangel ui Hits Seculaizare anu poa i Birutapiaro lupta direct și Aki ci pin bana toma cehe a poporului ui Dumnezeu, pin infuzrea lemeneloe principale le time care să sind persoana umană în fa agresunt nimicului egalizator al esi, superficiali care marches oca nene mai m deci oricind. TE oh ERE cine manie Orson eta Lap Revi parca EA Rege Ab a, 1007p. ‘Secularizaren ese o prvocare a Uimpuui penru nmr misonr și pentu aprofundarea ctehedcă și bule percep și sa a un tmp d joecat dur și de ‘syrah ca un moment e rnstormare, de priit de schimbarea omului prin el sia socieați Acasă maladie infra, eculanzaea poate i vindecat prin propovâduna responesbil a drpei cred, pit eat de hminare a mini opmuui care si lumineze socieatea, sto schimbe și să o retrastome după chipul ui Hristos Seculizaren este cuza și Primenu ao fell de crize ce bântuie socea conemporană și e care o cathe adecvată ceding poate păr de mute fect sociale i setei nocive care Ingen via uma și leheaz progresul sac contemporan” Menaliatea secularizarea cea care fc pe ce ce crede Când pică în mrejele e să le de scopul vei sl și să coidere ceea ce pin time i dadea Sens veți, ca ind deset și inut et deci orb despre o răsumare de iune și de valori, eo ări a ceeace omu a crezut petru cen ce În un moment dat a sedus și ra cuceri ducă ine meta cae Secuzanzaea inseam cerea în jasper acest vene, supunerea fade e și deformarea și insane iți de cre păcat și tu O perspectiva secular ese perspetivt fra Durmeze, în cre ici omu puse owe eunoașe și rps Și ii măcar exist, cei securizarea îi pete sperta “ue de a se wansorma I dezumanizaza profi pla fice n ation, Crepera gradului de materialism, ada deormarea menuliați umane spre concepție în care primează lumea mater, ese 0 ala defel majoră a contemporane io modulate age de ecepare ali moderne car proveact Ta Gop În caret Heme de mele, Pa Universi Chim, Co Sapo E a ‘catcher biserceasc să readuct nines creinconl det eri lamin care ‘cle spirale rebut domine is aibă priorite supra elor materiale. Agresvitea matrlismului vine din acea că îneacă să climine aice perectnă esaologică dn inima omulu,eferind numai perpectiva edt, dc aceea care pică sub incidența simțurilor și cae fă bucura dea și de a se manifesta reine și uman Experenț nefastă a ttaiarsmelr isis i comunist ambele vane ale ‘matralsimuls,dapate oli ramos, e ara câ de gres, dura i derugăar pate fun alde concept telogizt, cae ana vea și sera a mitica de CCateiare inseam aci mai îti de toate prifear a mentite, o crapă imprgpare cu adevărul de cred spre ova atenti retin, cura, mona males în dul Biserici lui risos „Acasa, Biserea este singur cae poste feri de exces ieolgilor care imbolavege, rug și omoară, de cea docrima ieiceacă nu e ideolog. i izvor de via, via concentra în cuvine, sută a nemuni care alea omului posbtaea unei steme, singure posi, schimbări Caci. ici ideologie na transforma mul, nu a ofer prope, ci numa eres deformare, nefercire și stem Materialul abu din eerie ata sub forma ul a consumă, 1 truer dn motive egoiste a creația resuselor de mediu ambin,varstomin Tame din spf lub dlopu cu Creoru în spațiu l manifest distractive une mental please cr duce suferim oral cosmos i Mă Com, rian Romine promi Recon e se pub Eu Eo, Capac, 200 95. Nemerocirea adusă de materialism exe ceea că omul se lasă săpân de patimi, oct și păcat i tă sop Veți, ction în re e parcă el ns a 8 propa și singuri dm în at ese vorba de aoidoltizre apropii eu dor derma date e materialism, e o perspective aspra lumi și vei, în care nu Dumnezeu, ci mama ptr, materie dica. ee spina Vei „= CCateheza trebue să enă în oamenii seci de aceasă multi spinal, ‘eval de cretina și echiibeeze aa de vata rend sau ou și cul sau în vina omului Șeolie caeheie ace au efrmat mere caza sverntăț ui Dumnezeu în va omului a porii sprit și a iuti nebunie d a Ws groan să domine via umană i cele din urmă to distr Indierenaeligios vie i ea ca maladie spirala pere a comextului cehe ac și ea este dat fede erori de misiune, e limjl inet su de reali de asorae, care fe newractiv cuvântul hui Dumnezeu, din via exc a ropovădutruui De aceea, indiferența religioasă îi pote aven antidotul intro emehezaalecraa, siti, srtemaacă, hoe și aaa Indierena religions este uneori cultvat ca o retaliate eligiast sau a o forma benefit de snertsm, esgur o nege naonoaă și îelbere a eismului de a disagecedncngi la raita viei, care unea eet, Cel ma evident vedem acest ur, de exemple cei care er scara eligi in oua și itoducrea la schimb a unei materii care să fe ba istoria eligi, be isora creșinimului sau vreo icipină ea. Orice numai creda prnioe și cea carea configura sult acesti nea nul Mt ai, pat 9.8. ste vara despre o init, fs și durere etait, Din experiena cuhovmcecă im că oul nu pete fi uta pe trial sleerie morale, ci oe inele orl eevee it ce după chipul su La se pere lucie i pe ces teen î cae icre ego este de tam o împieir a sei, o morale spriuală Gunioare și care tut căt mai repede vindeca inept ™ Omu ee un teri câmp de lupe ine bine și ru. ir uita ese forma devii a ui At, misiunea cteetic se rolul dea ivi un sut teii de Indifrena, cat milo de libra dio camp primejde, moral și ta 112. Miloace de caebeză Prnare milouee de cteheza cele mai enescu sunt catcbeza pin intermedia loli personal, prin iermedul cr a civil, imagini su a undei radi, in intermediul une coli su rin inermedul mass medi. Apo, avem catsheze Individuals de rp, cazane su ste, nbs in fra ei „Avem dea fice cu ctehezeșolr sau fie, arbi au pin intermedia milocelo de comunicație. Dialogul penonal exe mavaliatencathetich cea mai with și ca poste fi via cel ma bie în scauul de spovedanie sau în dialogurile ocazionale sau lurice cu credincion. Această manieră catcetich se o mare adeen cise creak um por interpersonal si ma mult decât st omu în dialog bse ee ma since, mai deschis și ma disp a sepia cea ce se oferă Tm Ze a di Wade Ce Fer a a pari ary Para terior în Barca ‘Ord emană de de n eh ar Fs espe Ons da rows 20m p48 CCtehera de grup este de regula acea cae se fice Inu cutu ormniza, ‘bien peobală su el, cu teme programa i temic anunță. trun adr solemn, care rază atmosera pent o bund cepe. Ea ae vanaju unei sorti tenace, gura și pe termen lung, de Și elle su evident, slide și rumeroas. Este o metodă preferată de mai preoți mai ae că Proiectul catehete aperalHristes pantă caplor presupune ste de aban ™ Catebeza parcial pet personal sau cemurră, dar ese oligo, ma cu samă cu ocazia Sfetelr Tine i ler cnd preotl rebut limites scopul destui unuia sau alti dine stele urgice per face ma cost și mai viori pe cei prezenți Ca mijence de cmeheză crea, manual de cteheză ese cel mai important, cei pune la dissin credincisuu un inrumen pe caret pote utiliza de cit ari ores pentru area unor element deceda și imimaea nemurinlt Altri e cane, compute, elena i interetl pot consi mijence și ‘resus de cater cu condi să a Re ulate hate, ci cu dcerămân, ar adr emehezee, când sunt wire în acest scop, pe taza unei colberri srine cu ivănaeruicteete, în cauză ca pretu Acasă prudență ete dr de fap că de exempl internet deși cesti © ușa Beza de date interact, ceea ce se pete acolo trbuie um cu mut ierni Pie ci gena, dir și supravegheat Desig ca e rele ln ‘caehizare dat liberates mu d a naviga libra unde și când drege pe Moss media. mai cu seamă în mod explicit cea bisericească, în cazu nostru Agenția de pest basic, cu rai, televizune, Hx d și pe intenet coin ZIP3 De Dama Mei Molin suc irae dima Rae ch de ‘hn nr prea rmdir ei Tena 308 32 Lumina et consti exelent miloace cehe, căci Indrumator le au în vedere cra acestă mine cae De tg, initia Prefect Prime Path Daniel a va în vetre tocmai acasă form de caer interactiv, p buza cela mai oi miloace d comunicare. cre dact isca nu le uilizez, în schimb setea secularizat Instn de Dumnezeule izesză dn plin A ls cete mijloace modeme de catcher, înseamnă a ila ni mijoce pe care orar srietea le uizzas, ese iun fel modaliate de incuturai, de reine x dea a isa neatza sei penru bine i drna de inept. Milomele ceheice sun importante, dar ele depind de priceperea, Bestia și experienta cehe le eul să fe în tn cu epoca dar nu înseamnă că cel sce numai sim estate, i, bule combinate conform necesa concrete” Pentru copi de exemplu, revistele isa, de tip chemarea cei, sunt fore apeite și cert, dar la un adu trbuie int seama de secietata îi, d oil și arena ui “Tot sick e eta ina Bica parohia și Buletinul sau iul parcial, ca imrimente secrete de cehe ILASPECTE ALE CATEHIZARI ÎN CONTEMPORANEITATE în conempornesate, cerne înbracă variate pete, dr în cele ce umes ne vom opi a catehizaea fami, proba, prin need școli al massed, nensemnind cae iți nu sun importante, dar am considerate acesta sunt cele mai sugestive Contraerineaate ete domina de nenumărate procese și fenomene, de amen cu dori, spira, pei și preocupări varia, de acea eaehizre ebuie sa pna sama de tone cesta LA. Cateizarea familială Eat prima form de caehizre în forma cronologic, ec în cadrul ait copilu +a cunoșinșă de primele element regome, primey sb formă caehescă rimele informați despre rein rein lar del membri file primele deprinderi teligoase™ ‘Tien ae, Fa ret „rag. 195 9.203 ‘Asda, mporana ctehezei fille ese imensă căci vărsa copie est cea în care se formează arce be, ri se defimează omul, 1 ee ce e sumară acum are roll unui adevăr program general dei. ‘De regu catehizarea o fc în mod viel per acest genera unici care se ocupă preponderent de educația copile, merg cu e n biserica, af primele rugăciunile lecaează primele episoade bible, pilde de mer Diferenja îme bine și ru, acumularea de formajie dubowiceasct se Vundameneaza acum, tr de miesina cstehenl familial depinde relents, iesita religoast taunt copilu fă de credinasrimopesch Apoi depidele ligase ale membrilor familie sunt decisive petru vas de red copii, căi dacă amosfera vias, rugăciunea sprite sunt a mare pre into mite, vor i in aia vitae copia La temele edie famille vrebuie să sea ceda n Dumnezeu, ase Ind, ia cop să ia perii are evident, ‘neo avemiunea fă de rege i inâiereismulreligea piesă de ln o inune su iexiseta caleheră fails, ceea ce crează aderăre drame existent Familia ee mediu propice, optim de a ce primele cements de etches, iar o ‘responsable wig o ou piri sau buns, căci este vor de espe o imesițe ‘lucaonald_ spiral in vito propio lor copi a vitor or gal ti Astl,respoabiliste exe muta, căci exe figh defame, seam, Biserica și Dumnezeu, ese vorba despre deviata si singur mogenire care conteazh în vista creda cut spiritualist” TRI ae Malai Pe (er, Fm în seca compr Ea Dong, Familia ese, deci, chiar și în mod intent vansmitoae de iafomatit și foxmatoare de vi, ar în cea ceprvet rei, a are un lesen, car treble cupa cu caza parohial. în primul rnd a membrlor gai. păi i sau bei „La poporul nose de agricul, a afost car unica școală de speciale ‘profesional a majority populate Eu datorim. în afar de crea ce datorăm serică. toate wrmgle cute ale neamului. hira de pănă și dragostea de cular Im ua de neam, venerața It Dumneeu ca proverbs omenie și spalat a romii, s dream! rose parale O familie reseneablă vlrizeză ceding și tnsniera i căci ese vorba espe tezaur cel mai de pre al veți Omul, dar șia uni comunități umane. Creta este mutica formatare de civilize și cul. sa cum n-o demonsrează ‘stra cutii și cvilzaței umane, de acea ese oare important să punem un bun Inceput acesteia că din rage copti. în familie. dupa exemplal Minsitorli gal spt, în misiunea lo peria. ete la raportul dire pi și cop, n oul educațional caehete și pia arelailoe die e, Pe Dumitru Sănooe nota Un bec sie în sent cablu ar i pst de curia și dci de sensul extene EI ar Indo char de existe hs, care ar amestec cu vel. Două subectereaicecd prin comuniunea ro oarecare consent și o bucure i sera a extene. Dar ci acest dime mal. care e în același timp o wate dag ca pe wate de i, a ese mem. Comune în dot ee și ca tare dim do pune de vedere Mai int comamiunea în doi mu deschide inreg oiom implica în existe. Cei doi mu mama se deschid wn aim, cs și ch. Cellal devine mu mana fereastră i nid penru mine Ce di ma pt ăi mami dim i doi Ei bu să aibă contigs unui Ora. tr „Die și Pta. A ga a Buca, 9%, ‘orton crese iande dincolo d ide în gir cu amândoi Ja aces com mu poate A const de um obiect sau de o lume de obiecte. Aceasta mei scoate din monotonia uel veer restrânse. sa iei singin do. Numa a ele subiect scoate d neinrerpta lor sigure în do, mama wt aleea sbi poate f și el arene de commune și mu să past în fața lor ca bec 12. Catehizareaparebială După catchers filial, imediat ca importa est cea pach cS mediul biserioes devine propice de ln vâna copilei în a, end prin tome categoriile de ‘lst pentu alizarea cath încă din vechime pe lingă prc It mink ei adevăr gai e cteteză cae transmiteau lenenel principle le redne, iar cet era aperpetit ână în ele aoe. ‘Vorb de usr caeheice la unele arhi ar vorm de cater individuală ‘su colecta, prin intermediul simeor tine și rug și lor prea bere, crese inns în te parole bene note “Coeheza perobala presupune fie exisena nui cathe angaat cum ese cazul uter bre gree fe ceată epsonebite o ar pretu sau preoți. tr de piv și cine. ai mai prape de na comet de nee ahi Munca cateheca parola ee aciviae de mania mporana cei ese rau culeg și fundația ve stemele seic ÎI STANILOAE, ale Degat Ordo, Eta niu Be Miao Boer Otoe Rade, rR 907 Un credincios caehzt ese un credinciosSideliat care pate cădea prada ru sector, interesului Su aesmul, aste că misiunea catehecă sânge epturacredincosli cu Diserea, o na și îi drege vibe Caters parohial na trbuie să fe izolată de caeheza fil și e cea pen intermediul oe de religie din calle de st, cea trebuie coordona pen colaborarea rool cu familia Și cu scoala, penru ca opera catches ia on și să fe ui familie, goli și Bis 113. Catehizaren prin intermedial mass medie bisericet Milacle mas; mei repent “o al grupă de fc a cape elene chemate să amplifice, să continue sau să dieriice eperenle reliioate ale peroanele nr secete formată (cw vit benefice der i male) stimuli toi ebue fe prem la acest ne ‘Receptarea mesajelor transmis prin miloace media se ace e căi principale, separat sau combina to, ca asalt: me. capre: în cazul nostru mass medi reprezins cea de a patra cae de cezar, după fail, eroi you, a ete important deoarece pte e formare cathetcă Taam Comin Coe Fc renee wae me Plen. nh 199, 927 ttn ds Ba, Pao RIL Bag pe rin intermedi clr ma no mijlace de comunicare social foste astazi pe lar în Moss media se pete a in ume o impor dese, consid sări ‘aur for imensă, care nu mum că informează, dar și modelează attain și comporumene. Massmedia i infueneaz profund pe cumeni In felu de a inepe ‘via, lumea și propria lor exiseț. inueneaz, deci, um univers care jie pin excelenta de rosturi și competence serii. Dei, car și pres lich are noe elemente sau emisune de caehzar, principale une în cazu rast o îndepimete mas medi brie Intro epocă în care cea mai puternică influență asupra pini publice este exercitată prin intermediul mijloacelor de comunicare în n folosește aceste mijloace de promo evanghelice. In ei postul de radio al Patriarhie Române, Agenției de Presă Basilica, Radio TRINITAS ca sustinerea activități cultural-misionare a Bisericii Ortodoxe Romine Ati televiziunea naționala – prin redacția * Viața spirituala” și emisiunile acesteia: Credo , Ecclesiast , Lumina lina, Inerferene ete. relizate de reporteri si redactori având pregătire teologică și cu participarea. unor clerici și ie cât și postrile particula îndeosebi Antena 1 – pot să aducă o contribuție majoră în pastoratia contemporană 4 Bisericii Za For, Betel let npr mint emane ape creta cepilor neta dea Ed Evanpelsman, Boeurest, 308, Te Reagan to de ce ‘Mo rem a e deprinden de tar. Ea Praromoă orare 206,775 Prin televziune se poate, în mod eficace, populariza a bogăția ea a Biserici, în special pentru persoanele care nu sunt obișnuite sau nu dispun de timp suficient pentru a merge În biserică. Un aspect foarte important pentru noi este acela că foarte multe persoane bolnave care nu mai pot participa Ia viața Iturgieă a Bisericii, sculte și mai ales să privească desfășurarea slujbelor televiziunea poate îndeplini această dorin. Prin mijloacele de comunicare, Biserica poate face eva es entru că Biserica este misionara prin însăși esenta avem un model al Bisericii în misiune, acti apostolilor, care include discursul despre Dumnezeu, despre mântuirea adusă de Hristos și despre binecuvântarea lui Dumnezeu care are ca obiect intreaga uma e pretutindeni în lume o importanță deosebită, constituindu-se astăzi într-o forță imensă, care nu numai că informează, dar și modelează atitudini și comportamente. Mass-media î influențează profund pe oameni în felul de a înțelege viata, lumea și propria lor existența: infivențează, deci, un univers care fine prin excelentă de rosturile si competentele Bisericii In acest cadru gene ie și sa comunice credincioșilor $i lumi mesajul Evangheliei Mantuitorului Mritos, tnvayatura de credința ortodosa, dar și sa Biserica trebuie să dea mir tutindeni în lume o importanță deosebit, constituindu-se astăzi într-o forță imensă, care nu numai că informează, itudin i comportamente. Mast-media Ii inuențează profund pe oameni în fel de a Inelege vina, lumea și propria lor nuențeaza, deci, un univers care ține prin excelent de rostrile și competentele Biserieii Mass media poate contribui ta intensificarea lucrării pastorale, catehetice și lanteopice a Bisericii, prin posi le tehnice de depășire a distanțelor și de simultană a mesajului către un mare numar de auditori. Cuvântul lui Dumnezeu din Sfânta Scriptura, de la sfintele tite mitere ujbe, cuvintele de zidire sunietească ale Sfinților Părinți, cuvintele de învățat ate ierarhilor, a marile evenimente preoilor și profesorilor de Teologie, panicip 4in viața Bisericii, modelele de viață și activitae creștină sunt impăriășite, audio și video, unui număr mult mai mare de oameni decât ar putea să încapă în orice biserică din lume. Prin urmare, apropie de oameni, oferindu-le lumina Seripturii, îi mângâie și li Incareste în credință, sper in media 8 și iubire. Slujirea filantropică modelele cultivate, cât i prin cuvântul de rugăciune și binecuvântare ce ajunge Și Ia cei care nu pot ajunge ei Angi la biserica se împlinește atât pri Mass media poate fi un instrument de comunicare ecelezial, care face foarte ușor legătura între evenimentele bisericești sau vis i eredineioii Bisericii, de oriunde sar ana ei. În rolul de a of credibile și tive, în același timp de a impârași telespectatorilor bogăția imensa ql comunicarea este mult mai credibila, este mult informs i spirituala a Ortodoxiei, Prin intermediul cuvântului scris, mai fails, mult mai ujoard și mult mai ușor de receptat, așa încât 8 ica trebuie să utilizeze In maxim acest mijloc de comunicare „Lumea din ina de aside cu progresul ei material și tehmologie. respinge orice aluzie a realitatea celeilate Tu dominat de cuceririle știmpfice din lumea ma Spirinl modern este 18 și respinge orice dee despre vemiete= 1 0 adevărată revolute tehmolopieă am spune dar goala. fară sensul profund, fară a fi pasă în folosul omului. a evoluției sale Iauntrice. „Nu odată me-am plâns că progresul cv adus îmbunătăți dar mu și implimri morale sau spirituale ale condei umane. Se consată că n-am devenii prin el mat buni s tehnice, exterioare în confortul material mai implini, pe 0 reapră o dată mat mut că lume superioară de exstemă. Aceasta ni i poate da ea însăți din sine progrese Moss media bisericeasca et, dup fami, goals berea. cel de a para. insrumen educatioal misionar, car consi la profundarea inv de cretina FExpenena ieri oaste on decembrist 3 atc ete mai eficient să creezi in pes propriu de televise decăt Să lt imi ca emisiune, mesele sau șine eipoasebsenceși să ie dt a elvizunearorală sau cele conerale Moss media bisricescă are o mai de path important, numeroși sunt ce care ‘cul radio Timis, or vzonează Tea Tv Și nu numa itr ci caen e tate cuore “Tronasumle radofonice elevate ale acer ace. mat ales ducă ee vorta de Sime Leyes fe lowe cu discreție și den. sub conducerea or peroane competente ei ordine etica, nici sens, miei autentic Ecameneă, Ea Vu Une Prea Tree 203» eee Contain Ce a fol. Pct îparr Dat San Pasorațe și Sire Mass media bisericesc Însă cuprinde și revistele și sare bieneși ‘puis, dr și emisiunile permanente a televiziune loc. comerciale, su pres srt bere, ri able permanente dn pest crs Incă Mass media poate educa pozii i transite element educaționale adecvate curator pijnnd misune ecleziastică “Gama acestor miloace ete desebt de lrg: dela sare și revise, apo la mate și elene și până la ciematograf și magisraele err toate combate cu scces la imprimarea in sufeul și mimea eenor a une eâcaii loan core șimcesre” Televiziune vine în spinul educației ete și muzicale carei su vor în educația eigioas Avem bucuria de a pute viziona, în transmisiune direct sau rele, festival de colin religoase, de muzică corală religions ca și uncle artesări relgase expos de oare și să rein Prin intermedi eevizarii cnoagem anumite tai și obiceiuri din dite zanele i are au căpătat sens regis snt respecte de comune cena. Televiziunea a veni în spinul Bsr, wanmipind mereu mesaje de pace ale Imisatorile noi chemail ila ini îrajuorare carta când s-au atu: ‘enor aspen credo si Oameni de zi sm agi fate mult de lime mu ese un mile de cunoatre și educa dic este select cu gif uma cu pastei Un alt mile massmedia cu o educati este raion. Informatie pe care le primim prin intermediul radiouu a eficiență sport pentru că float un limbaj mai direct, ma plastic, sigs și convingător deci emo out La fel ca și Care eg Cr 200927 televiaines, raiul ne prezintă o serie de emisiuni cu cancer educativ, stimulind magi pen Radu se seară tio, ind ma pn dec eleva Simemele auto de atc sun fate sic. Find mic a volum, e permits le arm i să e informa in rice momen în orice loc isca inspirată de Duhul ‘Stina va eri să-și rspideasă var și pe calea temelor audio “ot în ra adeseori auzim interviu late peoior 5 jeni nog în care aceia vortese despre semnificația anumitor săbaori sau despre anumite acuni cuturae, arta și gupodareși Pr intermedi ungimior de ud pre cula muzică Marca ee art cre senabiează cel ma mult fet uman, când să ‘ite anumite ij is weed peste anumite probleme. Biserica moat ta rip Invi și pin cin, urși prin muzică Crile linc de ongine bizantină din arca sm itr dogmatic și rugăciuni cântate cu atta e inc se constituie inesu sufere a jee eedinciogilor Cleulatora ese unu din mijoacle tehnice educaive fost tt ma des în ‘saxietaten moderna, Datorită posibile mulupe de operare prezentare și memorare ‘informa pe carele pune indemina eleva și menit în ger, ealeuaorl ‘ee los cu ezite desebae ca mir de ede, deoarece oferă condi wei Participative în procesul cunoeperi și internă, dar ial une Invi active. Treui însă să fim tec el e pote dsrage e a datorie noastre cretinet și e poste duce spe ru * Mograralele imteretiui o ma des else în sistema informational, contin și ‘stew cu imagini sau informați nu toma folosire seu De aces în flosiea intrumenelor intormajionae trebuie avem odeosbit sleciviate discern. Prim florea seara ora de rege pot i prezentate elevi imagini saice (oane, imagini co mini, rc, Br), imagini dinamic (ie eligi) su ‘Can Cara Fața great ee eee # met, Prem, lg. 19, 927 ‘este pentru veriearea cnoșineloc Imaginile și infrmaile de pe calculator pot fi prelate pe CD, form hibit cu imagini regie eneiepedi coneuzi Aa cum a văz în cele de mai sus, cehizarea re flee nos un a mens penru src, căci sari ca și î ecua ea reprezinta principala forma de ‘eansitr a mauri de cretin Misiunea ceheică a serii ee aceea care confer eeinciouui cen ce ‘webu ie, vata e credință atena, care va dig vig și cre tree câ se poate e cădea în mej sectlr, tis sau idieenismuu religios. Poporul stu creșin re o mare nevoie de ctehezacăciea ese moda rcs cea ma ună de pi ine pape de Biserica care ba configurat iso și a marca destin, ofrnd nenumărate roade spe scale In comemporanciate, catcherarepreziid o prioritate petru misiunea Bieri, fe că et vob despre cater familial, parohială colar su mediatică. căci ote impreună an pastoris todos rine în contemporane Lumea in care ne mig et o re inset de cuneate, de ses și de rasi veți iar cathzare pat fer spusa tcami la acest marii esențiale tepari ‘Biserca es contin de maearespnsabiliate pe care oare fa de Domnul ei +f de creininioid le oferi vântul adevăr cre schimbă vieți 9 ranma desing, de cea ce o cea ces pst per implinirea acest cop, Conterul misionar și cheie contemporane ete domin de mumeroase feromene precum joblzare.seculaizare, materialism sm, nd ferim religions su seriale, toate cu n uriaș potential neg dar cae pot consi și feel Pentru a sine opera cata, Biserica uilizeaz a cana ări că ș mas media, imemenl, adu, oc ae no miine d comunicare social, cm pentu a te cretin și ate iain servic Evanghelie arta că ele po ute și penru nu doar contr oi Stil meu a Viza tocmai elemente de istic a catch, de taia ‘acetic, dar și de misu cehe cnteporaă penru reia important, sens ‘cil cteeze ceil contemporae ‘Fifa wo Wi Ra 29 BIBLIOGRAFIE m. apoegeț de Uma greacă, EdiuraIminului Bibi și de Misiune al BOR. Bucuresti, 1980, e. Apologet de mb lind. vol. 3 din PSB, tad, Nicolae Ciescu, Elinor “Costinescu, Paul Papp, Davi Popescu, Institut Bibi și de Misiune a Bsr Ortodoxe Romie, Bucuresti, 1981, serica îm ea globaleări EA Reiter. Alb uli, 2003, Pastore și mise în Biserica Ortedoză.Ediura Epicopei Dunării de os, Gala. 2001, Pedagogie General, Etre Didactică i Pedagogică RA” Edina, Bucuresti, 1996, e. Sorenle Paring Apostolic, vo. din colecția PSB, Edita Insiat ic de misiune i Bisericii Orad Române, carei, 179, Mese Pr Stefin, nu Niceta de Remetea și ecumenteetea pari dn se IV e Teza de doctora, ST XXI, 1969, ne 73, „Nugusin Fer, Prima cateheă.Impere în viața regină Ee lia. Poo, Bucuresti, 2002, Baci. Pe i despre Primi Psenic, Humanitas, Bucuresti, 2003, Blrsnesu §, era Pedagogie E Didactics și Pedagogica Bucureși, 1960, Bel, Pr prof de Viler Maine, parohie, pestera. Coordonate penru 0 sarge mienara ica Remaster, Cup Napoca, 2004, Bont of univ d lan, Pedgege. ALI, Bucegi 1955, Dot, M Parola, Visa retin, Cluj Napoca, 1999, Brie, prod Ene Cal oredr ca mc de proponihire a pri crame. a dragoste, a păci și a Dinei îmeger ire oanen, n “Sti reologice”. Anul V (1953). 9-1 Bulacu Mita, Probleme de pedagogie cathe, ST. ,346/ 1950, Dulcu Pe Mil Sr catehezetparistice dn coala românească, Tipografin căilor bsercet, Bucur, 1937, “Ciugr, Duma Cathe, manual penru nel elegie, Ed LBM O. Bucuresti, 1976, “Cugir, Pe. Dummy Metode și forme penru prezentarea Invi reine oradore MA, LIT, ‘Campenhausen, Hans Von Pirin greta Been. ad. din germana de Mari Magiaera Anghelescu, Ea. Humanitas, Bucur, 2008, Cir Sa eral, Caehezee, tra stu Bibi și de Misiune a Bisericii Onadone Române, Bucur, 2003, ‘Clement Mean “Soer~ Parta iia”, vol. din colecția PSB, Eira Insta Bi de Misiunea BOR, wad, PD. FECIORU, Bucuresti, 1982, Coman. lan G. Și Camda Trp Sa Feu: Hritologie și marilege parcă. Ea Miopole Banat, Tiigora, 195, ‘Conovc, ulara Onodoia în Romina pstcomnisd. Reconstrucția unei deny pbc, val il, Edita Eiko, Ch Napoca. 2009, “Comes, IPS Mitropolit Nicolae Parison miabia. Pagini din Merania primelor vac regine ad a-, Palco, lai, 2001, ‘Cosma, Pe prof Soin Cavin ale dpe cree, Arad, 1982, (Creu Pe ast ded. Vasile, Peto ateheză a impare moat. Pastor timertlor in Boerea Ortodeă Română de la desderat a reat”, Arua Facuații de Teologie nodes din București, 006, Crețu Pe ast dr. Vase, „Petr 0 catches a timpurlor moa. Pastor Ciney, Constantin Educa religous. Repere terence și metodice, Edit Pot” i, 199, Cocos, Constantin Educa eligioasbrpere terete și meted, Polio, ai, anil, LPS. De, Mivopalitl Moldvei si Bucovne, Darure și amare Race i chipuri de mină în storia primate roman dia 313, Tita, 12005, Erei Mion Fama cresting e. „Tri, 1995, Galeria Pr Prof Dr. Constantin, Taina fratelu, Păcatul Impotriva Duhului Sfmt, Editura ASA, Bucuresti 2009, “Gheorghiu, Virgil Efectele televiziuni asupra mini umane si despre cresterea capilor în lumea de ai, Ed. Evanghelismos, Bucuresti, 2005, em, Revrajirea hunii sau de ce mai orem sa ne desprindem de feleizor, Ed, Prodromos, Bucuresti 2006, Gilson, Bene Fujian rul Med, a. Humanitas, 1995 Gordon, e Prot ni. de. Vasile Cathenea = car pentr anal a rea de sui, Teologie Pastoral, Bure, 2001, Goji, Maria metea catehezi. Elemente de metodologia, Presa Universitas Clean, Chy-Napoa, 1998, ac, Eugen Pr Caleheza bapmala in anuchtatea retin, Eta Marineasa. Timisoar. 2004, Jurca, Pr. Eugen,Catebetica și “dicipinele umaniste “Orizonturi inerdiscipine” în Logos. Revist de pastoral cee, Ed Reiegiea, „N ali, 12007 Louth, Andrew Origine aie! mice repune. De la Platon la Diete Areopagin, EA Dei, Sibiu. 2002, Maro Henn, Jul Agustin și rin cul ante, tad. de Digan Stoianovi și Lucia Wald, Ed, Humanitas, Bucurei, 197 Mata Nikolaos A. Imodacere în grseoegia legic, a de Marcel Popa Ed Bizatnă București, 197, Menicue-Pă. Pr ect de ie (cord). Familia in scitatea conemporand ira Doxloga, li, 2011, Mircea, Pr e oa Dieenar al Noul Testament EIBMBOR, Bucuresti, 198, Mion Arhim prot Vasile, Cather urcă și mistagogic în orei ast, în Onodoxi, 1.21957, Moreii, CE. Noel, seria Mean cretine vec, rece laine, 1 (arom) Polirom. ai 2004, Necula Pr De Constn,„Catehizrea ador O necesate postura”, în Ime, 1, 127007, Necula, Pr DrConstantin, Pasoraa Bien în vremuri de crea, Edura ‘Ags, Sibu, 2012, Nicola, Jean, „Cut misionarpenru o aste de cateezt în ne, 1,1 2now7, Nifon Dr. Minit, Arhiepiscop și Mitropolit, Misime, Pastoraie și “Stire Ecumenich, EA. Valahia University Pres, Târgoviște 2009, Perescu, Pe prof Nicolae, Catehenea, Manual penru Seminariile Teologice, Bucuresti, 1978, Pimateal De Antonie Fecape și mistune ceșană în venea roast Sibiu. 198, duc Pr lect univ de Vase, Anropologts Sind Grigore de esa, diva insine Bibi și de Misiune al Bisericii Onodone Române, Bucur, 1996, Rid Pe Pro univ. de Vase, Curs de cathe, pent scl anemie, Bucur, 196, aducă Pr Pot univ de. Vase Aca athe athena ale sale, ST, ne 3471997, Sov, Teofan Mielu Oheniei, «Tien, roi misionară « Biserici, în colt, Biserica În misiune. Paria Româna la com anivear ELBMBOR, Bacar 2005, Soia T, Srimaltetea Răsărimlu Cre (ad on, Desi, Sibiu, 2002, Sunioae Pr Prof De Dumitru, Teologia Degmaneă Oradea, Editura Install Bi i de Misiune al Biserici Onadoxe Romine, Bure, 197, vl = Ta. Arhim. Teofil Reicepinara Europe? Teologia rig! în pastorala și melegia ocedenală contemporan, EA Relea, Aba lia, 2003, = Toate, Peles de 1 Meade no în prana omic, Cluj-Napoca 1997. = Voieu,C.N Dumirașea, Parloge EIBMBOR, Bucur, 2004