PATTERNURI COMPORTAM ENTALE ALE TERORISTU LUI LUPUL SINGURATIC [602291]

PATTERNURI COMPORTAM ENTALE ALE TERORISTU LUI – LUPUL SINGURATIC

CĂLIN Cristian
“Mihai Viteazul” National Intelligence Academy, Bucharest, Romania

ABSTRACT:
The entire paperwork refers to terrorism, but also highlights the mental traits of terrorists. Terrorism
is presented as synonymous with violence, chaos, cruelty, threats,in short -terror.As basic psychological trait
is emphasized the fact that terrorists do not suffer from mental illnes s, they are rational people who pursue
the purpose.Terrorists can act in groups, but can act individually, they being called "lone wolves." A “lone
wolf” is a person acting on his or her own free will, without orders from an organization. In conclusion,
terrorism is a way to do justice by will, without complying with humanitarian rules.

Patternuri comportamentale ale teroristului: lupul singuratic

1.1 Terori smul. Defini ție. Scurt istoric .
Termenul de terorism a căpătat o formă de etichetare fără rost pentru unii, iar
pentru alții cu folos. Acest termen este folosit de guvernanți, mass -media, centre
academice și chiar de unele grupări teroriste. Pentru unii, terorismul înseamnă acțiuni
violente ale unor grupări împotriva statelor și non -combatanților; p entru alții, terorismul
înseamnă o eliberare națională sau o revoluție în numele unei ideologii propuse.1
Termenul de terorism a devenit un simplu cuvânt al denigrării, care nu mai descrie
un tip specific de activitate antisocială sau de crimă împotr iva umanității. Dacă termenul
deterorism este înțeles diferit de la un stat la altul, de la un grup de indivizi la altele,
aceasta ne determină să punem în discuție această problemă pentru a clarifica și
conceptualiza terorismul, ajutați de cele mai pres tigioase lucrări academice din ultimii ani.
Este necesar să facem diferența între diversele ipostaze ale violenței și diversele moduri
de conflict, indiferent cum le -am numi, dacă dorim să înțelegem mai bine de unde au
pornit, care sunt factorii, cauzele și cum putem să le facem față pentru a preveni și
combate terorismul.2
Conceptul de terorism provine din latinescul „terror” care înseamnă violență fizică,
spaimă, teroare provocate deliberat prin acte de violență publică, folosirea cu intenție a unor
mijloace capabile să ducă la un pericol comun. Caracteristicile terorii sunt: violența și
amenințarea cu violență, folosirea siste matică și persistentă a violenței, intimidare și
sensibilizare prin agresivitate și ură.3
Ariel, propune trei elemente comune pentru a înțelege conceptul de terorism . Astfel
el numește:
– utilizarea violenței;
– obiectivele violenței;
– intenția de a intimida psihologic grupul -țintă.4
Terorismul este cel mai periculos și mai nociv efect al puterii, „în sensul că se
legitimează prin forța cea mai brutală și folosirea ei lipsită de orice scrupul, în condițiile în
care singura regulă este c ea dictată de terorist, fie el un individ, grup sau stat”. Sondhi ,
definește terorismul ca fiind: „ o formă specială de violență politică, nu o fi lozofie sau o
mișcare politică”.5
Terorismul este o armă sau o metodă utilizată de -a lungul istoriei atât de stat e, cât și
de scopuri politice. Același cercetător descrie cinci caracteristici speciale ale terorismului:
– este premeditat și urmărește să creeze un climat de teamă și teroare;
– este direcționat către un grup -țintă;

1 Terorismul,studii si cercetari asupra fenomenului terrorist, Psiholog Cristian Delcea, Avoca t drd Aurelian
Badulescu, Editura Risoprint,Clu j-Napoca 2008,p 13
2 Ibidem 1 ,Premise teoretice
3 http://www.scrigroup.com/istorie -politica/istorie/Conceptul -de-terorism61625.php
4 Ariel.M – Terorism și la violen ță politică , vol.5, p. 213 -251. FrankCass, London.
5 Ibidem 1,p 17

2
– este violent;
– este antisocial;
– este influențabil pentru a -și atinge scopul.6
Luând in considerare afirma țiile lui Hudson teroriștii internaționali, incapabili să își
atingă scopurile prin mijloace convenționale, încearcă să transmită un mesaj ideologic sau
religios prin terorizarea publicului larg. Prin alegerea țintelor, care adesea sunt simbolice
sau reprezentative pentru națiunea vizată, teroriștii încearcă să creeze un impact puternic
asupra publicului inamic prin acte de violență, în ciuda puținelor resurs e materiale de care
dispun. Prin aceasta, ei speră să demonstreze mai multe, astfel încât guvernul sau
guvernele vizate să nu poată să -și protejeze cetățenii; prin asasinarea unei anumite
victime, pot da o lecție publicului în general, generând astfel șo c și teamă.7
Una din definiții susține că terorismul se traduce prin folosirea internațională sau
amenințarea cu recurgerea la violență împotriva societății civile sau a unor ținte din rândul
acesteia, în vederea atingerii obiectivelor politice sau r eligioase. De aici se desprind trei
ramuri elementare:
• nucleul acțiunii devine folosirea sau amenințarea cu folosirea forței. În speță, o activitate
care nu implică amenințări și acte de violență nu poate fi concepută ca act de terorism;
• obiectivul ac țiunii este întotdeauna unul de natură politică sau religioasă. Câteva
exemple în această direcție ar fi răsturnarea regimului prezent, schimbarea acelor
persoane în mâinile cărora este concentrată puterea și înlocuirea politicilor de
facturăeconomică și socială;
• ținta teroriștilor este reprezentată de însăși societatea civilă. Terorismul capătă
dimensiunile unui act îndreptat direct și premeditat împotriva civililor.8
După cum se știe, niciun terorist nu are empatia și congruența relației uma ne, nu
se culpabilizează pentru rănirea și uciderea oamenilor nevinovați datorită restructurărilor
cognitive pentru a face față atunci când este pus față în față cu regula socială a
respectului și demnității față de aproapele său.
S-a ajuns la concluz ia ca terorismul nu mai este de mult o problemă locală a
anumitor țări, pentru că, în timp, a luat forma unui cadru în care sunt incluse numeroase
aspecte pe plan internațional. Organizațiile de acest gen beneficiază de sprijin direct sau
indirect din part ea diferitelor state, pretinzând suportul diverselor comunități etnice.Nu
poate exista un rezultat operațional în lipsa unei definiții clare asupra acestui concept în
contextul mobilizării internaționale pentru combaterea terorismului . 9

1.2 Teorii asu pra fenomenului terorist
Teoriile asupra fenomenului terorist repre zintă cadrul conceptual asupra
fenomenului în cauză. Ele constau în calitate a explicațiilor și în metodele care au fost
aplicate pentru a produce acest e explicații plauzibile asupra fenomenului terorist de către
cercetători. Exp licațiile teoriilor de mai jos diferă în câteva moduri fundamentale de alte
tipuri de explicații cum ar fi cele bazate pe simțul comun, credințe sau analize subiective
de tip politic sau religios. O teorie nu poa te fi inval idată în mod direct. Esența ei
constructivă nu poate fi adevărată sau falsă și aserțiunea care stă la baza teoriei poate fi
sau nu testată definitiv. Validitatea și viabilitatea teoriilor de mai jos pot rezida în sistemele
de cerce tare și, mai ales, în modelele consistente pe care le generează. Modelarea
implică aplicarea unei teorii la o manifestare specifică terorismului. Iar modelul aplicat
poate fi testat ș i validat. Filtrate prin prisma modelărilor și a sistemelor de cercetare pentru
a gene ra, cele șase teorii înregistrează plusu ri și minusuri. Așadar, teoria multicauzală,
politico -socială, politic o-religioasă, organizațională, biologică și teoria psihologică și -au
dovedit viabilitatea, fiind abordate critic din perspectiva celor mai recente studii de
specialitate care au contribuit la structura de bază a acestora.10

6 Ibidem 1, p 17
7 Ibidem 1 ,p 18
8 Ibidem 1 , p 19
9 Ibidem 1,Conceptualizarea terorismului,p 20
10 Ibidem 1 ,Conceptualizarea terorismului, p 30

3
1.3 Psihologia Teroristului . Convingerile teroriștilor.
Acțiunile organizațiilor teroriste se bazează pe o interpretare subiectivă a realității
care diferă de percepțiile guvernelor și societăților cu care se confruntă. Acțunile teroriștilor
nu sunt conduse de o motivație sau o hotărâre care să aibă la bază niș te percepții corecte
privind realitatea. Unul din obiectivele organizațiilor teroriste este să convingă opinia
publică vizată să privească lumea așa cum o privesc ele. Sistemul de convingeri format
din imagini, simboluri și mituri dominante contribuie la p ercepțiile și interpretările eronate
care determină acțiuni și speranțe.11
Conținutul și originea convingerilor teroriștilor influențeazămotivația și strategia
teroristă, reacția teroriștilor la politica guvernelor respective, precum și consecințe le
confruntărilor teroriste. Cadrul politic și social în care acționează organizația teroristă
cuprinde un set de origini care este caracterizat de factori culturali specifici (istoria, tradiția,
literatura, religia ) care sunt transmiși membrilor unei so cietăți prin tipare de socializare și
ideologii oficiale care sunt însușite în tinerețe, în perioada de formare a teroristului și care
sunt în mod conștient acceptate . Sursele acestor convingeri pot fi și de natură internă.
Situația în care acționează t eroriștii este plină de tensiune și nesiguranță, făcând anumite
convingeri să pară relevante, convingătoare și, totodată, persistente și greu de schimbat.
Atât tensiunea psihică cât și angajarea, proprii terorismului, favorizează adoptarea unui set
rigid de convingeri și inhibă flexibilitatea și deschiderea. În ceea ce privește ideologiile,
teroriștii nu sunt autorii acestora, deoarece ei tind mai mult spre acțiune decât spre filozofie.
Totuși, unii lideri ai teroriștilor au fost intelectuali și multe grupări, ca de pildă Facțiunea
Armatei Roșii (din Germania anilor șaptezeci -optzeci), au petrecut o mare parte a timpului
dezbătând probleme ideologice, deși aceastăfacțiune cunoscută și sub numele de Banda
Baader -Meinhof (lideri fondatori, Ulrike Meinhof și Horst Mahler) a fost cea mai veche și
cea mai violentă organizație teroristă în Germania de Vest a acelui timp.12
Potrivit reputatului analist în domeniu, John Richa rd Thackrah, “ prima măsură de
apărare împotriva terorismului este să înveți cât mai multe despre teroriști, să le înțelegi
motivațiile și metodele și, astfel, să le poți anti cipa atacurile sau cel puțin să limitezi pagubele
în cazul în care atacurile nu pot fi pre venite “. Această trimitere la cunoaștere vizează nu
numai organele abili tate, ci întreaga societate civi lă, vizează formarea unei culturi civice
participative, la nivelul fiecăr ui cetățean, pentru a sprijini activ lupta împotriva terorismului și
chiar pentru a ev ita obstrucționarea involuntară a forțelor destinate a acționa .13

1.4 Trăsăturile psiho -sociologice ale teroriștilor
Membrii sunt în general bărbați celibatari între 22 –24 ani cu studii universitare
sumare, dacă nu chiar cu diplomă. Femeile, exceptând grupările vest -germane au mai mult
un rol de sprijinire decât unul de operare. Fie că au intrat în grupare în timpul cât erau
candidate sau mai târziu, majoritatea au abordat o viziune marxistă sau anarhistă.Edgar
O’Balance sugerează următoarele caracteristici esențiale ale teroristului „de succes”:
devotament, inclu siv obediență absolută față de liderul mișcării; curaj personal; lipsă de
sentimente de milă sau remușcare, chiar dacă printre victime se află bărbați, femei și copii
nevinovați; un coeficient de inteligență ridicat, căci un terorist trebuie să culeagă și să
analizeze informații, să gândească planuri complexe și să fugă de forțele de poliție și
securitate; un grad foarte mare de rafinament, pentru a fi capabil să călătorească la clasa I
cu avionul, să stea la hotel de 5 stele și să se amestece ușor printr e executivii internaționali;
să fie cult și foarte bine educat, inclusiv să vorbească limbi de circulație internațională.14
Așadar, grupările teroriste recrutează membri ce posedă un grad mare de idealism și
intelectualitate, care sunt bine educați ș i bine antrenați într -o profesie legitimă.Teroriștii sunt
în general persoane alienate de societate și se considerăvictimele unei nedreptăți. Mulți sunt

11 http://www.networksecurity.ro/aorr/materiale_publicate/tipologia_si_psihologia_terorismului.pdf , p 15
12 Ibidem 12,p 15
13 Tipologia si psihologia terorismului , General de brigadă ( r ) Mihaiu Mărgărit , Director de proiect în
Fundația EURISC , fost șef al Direcției Informații Militare
14 Ibidem 1,Teoria psihologica

4
singuratici. Sunt leali unul altuia, însă îi pedepsesc aspru pe trădători. Sunt șireți, pricepuți și
cu spirit de inițiativă și asprime. Pentru a fi acceptat în grupare, noul recrut trebuie să
simuleze o crimă sau un jaf armat. Ei sunt lipsiți de frică, milă sau remușcări. Rafinamentul
teroristului diferă în funcție de semnificația și contextul acțiunii ter oriste.15
Teroriștii au abilitatea de a folosi mai multe arme, vehicule și echipamente
comunicaționale și sunt familiarizați cu cadrul lor fizic. Un terorist va opera rar de unul
singur sau în grupuri mari, doar în cazul în care operația implică captur area unei clădiri de
mari dimensiuni. Altă descoperire este că teroristul nu este psihopat sau bolnav psihic.
Contrar stereotipului că teroristul este psihopat și dereglat mental, acesta este perfect
normal, deși are un mod ideologic și religios de a vede a lumea. Singurele excepții notabile
întâlnite în acest studiu sunt teroriștii anarhiști germani, ca Banda Baader -Meinhof și
grupările afiliate lor. 16

1.5 Scopurile teroristilor
Scopurile teroriștilor au în vedere potențialul acestora de a anticipa r ecompensa
(ridicarea în rang, stima de sine, un loc în ceruri, recompensa financiară și aprecierea în
viitor ca un erou) și de a fi motivați. Scopurile teroriștilor sunt cele care îi ghidează în
stabilirea priorităților de aderare la o grupare teroristă și în selectarea contextului dezirabil
(unul din teroriștii prinși în atentatul din 1999 la WTC, a declarat oficialităților juridice
americane: „ Sunt mândru că sunt terorist”) . O avocată care a aderat în perioada anilor ‘70
la gruparea teroristă FNL, la un interviu luat de BBC Londra, fiind înt rebată „Nu vă era
teamă că o să muriți când plasați bombe î n barurile armatei franceze?”, ea a răspuns:
„Chiar dacă muream, eu am avut o sarcină de îndeplinit cu riscul vieții și, focalizându -mă
pe această sarcină, sco pul meu trebuia atins!”17

Lupul Singuratic
Termenul de “ lup singuratic” sau “solitar” a intrat în vocabularul contraspionilor și a
celor de la contrateroism. Actionând singuri, din start sunt eliminate anumite riscuri privind
desconspirarea. Acești indivizi, „lupii solitari” sau “singuratici”, au intrat în atenția serviciilor
de contraterorism și contraspionaj cu mult timp în urmă, iar în vocabularul mass media
începând cu anii 1990 și se referă la un anumit model al fenomenului terorist.18
“Este vorba de acțiunile unui individ sau ale unui grup mic ilegal – spre deosebire
de organizațiile extremiste mari. Cu toate că individul împărtășește opiniile unei anumite
organizații, de obicei el nu intră în contact cu ea. Acest lucru complică mult strângerea
informațiilor despre un „lup solitar” potențial. De aceea este foarte greu de apreciat, cât
este de periculos un asemenea om ”,acest continut al articolului fiind redat de analistul rus
B. Pavlișcev.19
„Lupii solitari” nu trebuie să cheltuias că bani pentru a pregăti după o rețetă
cunoscută explozibilul din îngrășăminte de azot și combustibil diesel. Cu toate acestea,
reacția din mass media și panica sunt pur și simplu grandioase.20
Definiția termenului de "lup singuratic", este imperativă, deoarece ace asta este
utilizat a în mod abuziv sau utilizata frecvent imprecis.Termenul de "lup singuratic" este
folosit pentru a distinge activită ți teroriste desfă șurate de către persoane fizice,individual,
de cele efectuate pe partea organiza țiilor tero riste. "Un lup singuratic" este o persoană
care ac ționează pe propria lui sau a ei vointa , fără ordine de la o organiza ție.
Pe lista internațională a „lupilor solitari”, în ultimii 20 de ani figurează circa 30 de
oameni. În principal, acești oameni sunt nemulțumiți de acțiunile autorităților.

15 Rita, L. A., et all., (2006). Introducere în psihologie, Editura, Tehnică, București.
16 Ibidem 15
17 Ibidem 1,p291 -292,Delcea 2004,2006
18 http://bistrita24.ro/articole/Lupii -singuratici -14275.html#.UPwCUyfrxFk
19 http://romanian.ruvr.ru /2012_04_03/70497867/
20 Ibidem 18

5
De exemplu, Timothy McVeigh, care a aruncat în aer o clădire guvernamentală din
Oklahoma City în 1995 și a omorât 168 de oameni. În presa occidentală el este numit „lup
solitar” clasic. Din această categori e face parte și norvegianul Breivik. El se temea de
„islamizarea” Europei, pentru el politica Oslo în domeniul imigrației era inacceptabilă. Însă,
el nu și -a îndreptat nemulțumirea împotriva musulmanilor care au venit în țară, ci împotriva
norvegienilor ob ișnuiți – ceea ce a fost un mesaj funest pentru guvernul norvegian21.

Anders B. Breivik
Anders Behring Breivik este autorul atacurilor din 2011 Norvegia. Într -un
bombardament de fotografiere secven țială și masă la 22 iulie 2011, el a bombard at cladiri
guvernamentale din Oslo, rezultând în opt decese, apoi a efectuat o tragere de masă într –
o tabără de tineret Liga Muncitorilor a Partidului Laburist de pe insula Utoya, unde a ucis
69 de persoane, majoritatea adolescenti el a fost condamnat pent ru crimă în masă,
provocând o explozie fatală .22
Breivik le -a povestit judecătorilor ca intentiona sa ii omoare pe toti cei aflati in
cladirea din Oslo, inclusiv intregul guvern norvegian. Insa din cauza "esecului bombei" (au
fost ucisi opt oameni si cladirea nu s -a prabusit), Breivik a luat decizia de a merge pe
insula Utoya, unde se aflau sute de tineri, stransi pentru o tabara a Partidului Laburist23.
Două echipe de psihiatri numi ți de instan ță l-au examinat pe Breivik, înainte de procesul
său.În pr imul raport Breivik a fost diagnosticat cu schizofrenie paranoidă, și o a doua
evaluare psihiatrică a fost a publicata cu o săptămână înainte de proces, concluzionând că
Breivik nu era psihotic in timpul atacurilor, nici în timpul evaluării . Breivik recun oaste
crimele, insa spune ca victimele si -au tradat tara. Tot el insista ca a re discernamant, ca
este sanatos. La data de 24 august 2012, la Oslo Curtea Districtuală s-a constatat ca
Breivik e sănătos și vinovat de uciderea 77 de persoane. El a fost condam nat la deten ție
preventivă, o formă specială de pedeapsa cu închisoarea, cu un termen de 21 de ani și un
minim de 10 ani, cu posibilitatea de prelungire pentru atâta timp cât el este considerat un
pericol pentru societate și va rămâne, probabil, în închiso are pe via ță. Aceasta este
pedeapsa maximă în Norvegia.24
Breivik a anun țat că el nu recunoa ște legitimitatea instan ței, și, prin urmare, nu
acceptă decizia. Breivik sus ține că a început de nouă ani planul de atac pentru a putea fi
finan țat. El susține că firma sa a crescut la șase angaja ți și "mai multe conturi bancare
offshore", și că el a făcut primul s ău milion de coroane, la vârsta de 24. Compania a fost
ulterior dec larată în stare de faliment și Breivik a fost raportat pentru ma i multe încă lcări
ale legii, apoi s -a mutat înapoi în casa mamei sale pentru a economisi bani.
Vecinul lui Breivik agricultor la descris ca fiind în căutarea ca o "oră șeanul, care a
purtat tricouri scumpe și care nu știa nimic despre modalită țile rurale".
După fiecare trei ani ai sentintei, tribunalul va decide daca teoristul este inca un
pericol pentru societate, iar sentinta poate fi extinsa cu cate cinci ani de fiecare data, daca
Breivik este declarat pericol pentru societate.In actul oficial al acuzarii redactat in
martie,doi procurori se pronuntasera pentru internarea psihiatrica, lasand usa deschisa
unei cereri de inchisoare, daca noi elemente cu privire la sanatatea mentala a
extremistului de dreapta trebuiau sa iasa din ceata.
Atacurile lui Brei vik au determinat Parlamentul norvegian sa lucreze la o noua
legislatie privind sanatatea mentala, pentru a se putea descurca cu "indivizii de mare risc,
care sunt sanatosi din punct de vedere psihic". Breivik, care s -a prezentat drept "scriitor" in
fata Cu rtii, va scrie alte doua carti, una despre ideologia sa si alta despre viziunea sa
despre viitor. El este deja autorul unui manifest de 1.500 de pagin,care contine elemente
biografice precum si detalii despre modul de pregătire a atacurilor.25

21 Ibidem 19
22 http://adevarul.ro/international/in -lume/anders -breivik-condamnat -21-ani-inchisoare 1_50b9fe817c42d5a663ae
9801/index.html
23 http://www.ziare.com/articole/criminal+norvegia+proces
24 http://www.ziare.com/articole/atacator+norvegia+inchisoare
25 http://jurnalul.ro/stiri/externe/asasinul -norvegian -anders -breivik -a-fost-declarat -sanatos -si-condamnat -la-
21-de-ani-de-inchisoare -621892.html

6
Norvegi anul, care a pledat nevinovat, afirmase anterior ca va accepta o pedeapsa
cu închisoarea , dorind sa fie declarat sanatos psihic si respingand o internare intr -o sectie
de psihiatrie a aceleiasi inchisori. El doreste sa fie recunoscut ca fiind un terorist p olitic
sau, cum se autodenumeste, un "militant nationalist". Cu toate acestea, procurorii
cerusera sa fie declarat inapt din punct de vedere psihic.26
Teroristul a recunoscut atacurile si nimic din investigatia criminala nu a indicat ca ar
fi fost altc ineva implicat.In varsta de 33 de ani,Breivik s -a declarat un misionar al expulzarii
musulmanilor in Europa.

Bibliografie

1. Terorismul, studii si cercetari asupra fenomenului terorist, Psiholog Cristian Delcea,
Avoca t drd Aurelian Badulescu, Editura Risoprint,Clu j-Napoca 2008
2. http://www.scrigroup.com/istorie -politica/istorie/Conceptul -de-terorism61625.php
3. Ariel.M – Terorism și la violen ță politică , vol. 5
4. http://www.networksecurity.ro/aorr/materiale_publicate/tipologia_si_psihologia_terorismului.pdf
5. Tipologia si psihologia terorismulu i, General de brigadă ( r ) Mihaiu Mărgărit , Director de
proiect în Fundația EURISC , fost șef al Direcției Informații Militare
6. Rita, L. A., et all., (2006). Introducere în psihologie, Editura, Tehnică, București.
7. http://bistrita24.ro/articole/Lupii -singuratici -14275.html#.UPwCUyfrxFk
8. http://romanian.ruvr.ru/2012_04_03/70497867/
9. http://adevarul.ro/international/in -lume/anders -breivik -condamnat -21-ani-inchisoare
1_50b9fe817c42d5a663ae9801/index.htm l
10. http://www.ziare.com/articole/criminal+norvegia+proces
11. http://www.ziare.com/articole/atacator+norvegia+inchisoar e
12. http://jurnalul.ro/stiri/externe/asasinul -norvegian -anders -breivik -a-fost-declarat -sanatos –
si-condamnat -la-21-de-ani-de-inchisoare -621892.html

26 Ibidem 23,24