“Patrimonial cultural național reprezintă trecutul, prezentul și viitorul spiritual și concret al unui popor.” Patrimoniul cultural leagă… [308251]

CAPITOL I.

Introducere

1.1 Noțiuni introductive

“[anonimizat].”

[anonimizat], este forță de atracție a turiștilor, dar și forță de atracție a economiei. Cea mai mare parte a [anonimizat], o [anonimizat].

Clasificarea monumentelor

Lista monumentelor istorice a fost realizată in anul 2010 si reaclualizată prin Ordinul Ministrului Culturii nr. 2828/2015.

[anonimizat]:

Grupa A- monumente istorice de valoare natională sau universală

Grupa B- monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local

CAPITOLUL II.

Biserica Popa Chițu

2.1 Date istorice

Biserica este scrisă in lista monumentelor istorice a Bucureștiului aparținând grupei valorice B, având codul LM1 2016: B-II-m-B-19072 (clasată în LMI2004 ) .

Construcția se află in zona protejată nr. 17-C.A.Rosetti, având adresa București sector 2 Str. Logăfătul Luca Stroici 33A.

Actuala biserică Popa Chițu este cel puțin a doua biserică ridicată pe acest amplasament. Biserica a [anonimizat], mai multe hramuri: Sf. Spiridon, Sf. [anonimizat], Sf. Nicolae, Sfinții Îngeri .

Figura 1. Biserica Popa Chițu

http://parohiapopachitu.ro/istoric/

Biserica Popa Chițu a fost construita în anul 1813, [anonimizat], care a [anonimizat] 1802. La construirea acesteia au participat si preoții: Grigore, [anonimizat]. [anonimizat].

[anonimizat], si avea o singură turlă în fața catapetesmei.

Cutremurul din 1838 a [anonimizat] 1879 încep lucrari de consolidare și de renovare la indrumarea preotului Ion Niculescu. În aceasta perioadă i se audauga o a doua turlă care ține loc și de clopotniță.

[anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat] a [anonimizat] a fost pictat in frescă de pictorul Iosif Keber ajutat de colegii săi, a fost pusă pardoseală iar iconostasul a fost înlocuit .

I s-a [anonimizat] a [anonimizat], iar în pranaos au fost puse lambriuri de marmură.[anonimizat], s-au executat 91 de ocnițe.

În anul 1913 s-a [anonimizat] 1925 [anonimizat].

Figura 2. Ctitori ai bisericii Popa Chițu

http://parohiapopachitu.ro/istoric/

Între anii 1975-1980 [anonimizat], [anonimizat]-se pictura în frescă. În cele 91 [anonimizat], ale Sfântului Spiridon și Sfântului Nicolae.

În anul 2001 s-a curățat din nou pictura si s-a [anonimizat] o [anonimizat] 2003-2004, s-au refăcut reparații exterioare.

Biserica a avut 5 hramuri care s-au schimbat în urma restaurărilor care s-au facut în urma cutremurelor și a deteriorărilor, după aprecierile preoților care au slujit biserica la acele vremuri: “Sf. Grigore Teologul”, “Sf. Arhangheli” si “Adormirea Maicii Domnului”. În prezent, se păstrează hramul “Sf. Grigore Teologul” ca hram principal, și “Adormirea Maicii Domnului” ca al doilea hram al bisericii.

În prezent slujește Pr. Lect. Univ. Lucian Petroaia.

Figura. 3 Imagine din șantierul de la începutul anilor 2000

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală

Figura. 4 Imagine din șantierul de la începutul anilor 2000

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală

Figura. 5 Fațada de sud a bisericii

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală

Figura. 6 Fațada de vest a bisericii Figura.7 Detaliu pridvor

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală

Figura.8 Încapere de peste vestibule, arcul de zidărie ce intră în alcătuirea peretelui

Încăpere de peste vestibule. Detaliu zidărie

Figura.9 Încăpere de peste vestibul . Detalii zidărie

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală

2.2 Detalii tehnologice

Biserica are forma de trilobat, zidurile sunt din cărămidă prinse cu mortar de var în amestec cu nisp, iar partea interioară, cât si cea de la exterior au fost tencuite cu mortar de ciment aplicat direct pe cărămida.

În perioada 1934-1935 tencuiala veche a fost inlocuita, iar rosturile curățate.

Brâul decorativ din jurul bisericii a fost realizat dintr-un rând de cărămidă. O parte din elementele aflate în partea superioară a ocnițelor, ovelor, decorația cu vrejuri și crucea de de-asupra ferestrelor, au fost construite din ciment. Din cauza umidității a fost construit un perete la 10 cm distanță față de cel original, pentru a crea un spațiu care să folosească la evaporarea apei din sol, însa acesta a fost ineficient, deoarece s-au constatat degradări ale picturilor.

Pe partea de nord se află o cruce din piatră, care a fost a familiei gresiilor, pe care se găsește o inscripție cu litere chirilice. În interior pereții sunt acoperiți de pictură murală, iar partea inferioară, dinspre ușă, este ornată cu lambriuri de marmură, restul bisericii, avănd o pictură ce imită marmura. Pictorul bisericii a fost Iosif Kober. Culorile care au fost folosite , sunt: albastu, ocru , roșu, iar unele porțiuni au fost poleite.

Între anii 1975-1980, pictura a fost refăcută de același pictor, dar de data aceasta folosind o tempera mai slabă, având o calitate inferioară celei de dinainte.

CAPITOLUL III.

Documentație

3.1 Documentație fotografică

Figura. 10 zona superioară a absidei altarului tencuielile de ciment

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală

Figura. 11 Crucea de piatră de pe fațada de nord

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală

Figura.12 Pe suprafața crucii se observă urme de văruieli, iar în zonele marginale sunt acoperite cu ciment provenit în urma tencuielilor

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală

Figura.13 Pridvorul susținut pe șase coloane cilindrice și cinci arcade a fost adăugat ulterior (1935-1940) și repictat recent

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală

Figura. 14 Ușa de intrare în biserică este flancată de două mozaicuri reprezentându-l pe Sf. Petru și Pavel

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală

Figura. 15 Placă comemorativă ce prezintă succint etapele de refacere ale bisericii și reînoire ale interiorului din momentul zidirii ei si încheind cu restaurarea ei din 1975-1980

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală

Figura 16 Pe bolta panaosului se observă halouri de săruri produse în urma infiltrării apei

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală

Figura 17 Pictura din pridvor repictată în totalitate

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală

Figura 18

Pandantivii și arcele au fost modificate construindu-se o boltă semicilindrică din lemn. Scena Prezentarea la Tempul a Maicii Domnului de pe peretele de nord se păstrează doar în partea superioară

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală

Figura. 19 Imagine de ansamblu a naosului

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală

3.2 Teste de curățare

Pentru a se putea stabili un mod de îndepărtare a depuneril de praf și de fum și a repicturilor, s-au facut o serie de teste umede și uscate. Pentru curățarea mecanică s-a folosit radiera, iar pentru cea chimică, au fost folosite comprese de apă alcoolizată 10% si comprese de carbonat de amoniu 10%.

Figura.20

Zona în care au fost efectuate testele

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală

Figura 21

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală

Figura.22

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală

Figura. 23

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală

Figura. 24 cafas- timpan, perete vest

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală

Figura.24 cafas- timpan, perete vest

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală

Figura. 25

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală afas, arc, intrados

Figura. 26 – cafas perete sud

Din documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală

În urma testelor efectuate, chiar daca s-au gasit spații libere, starea picturii a lui Kober este bună.

CAPITOLUL IV.

Starea de conservare a vitraliilor

Vitraliul 1 este amplasat in partea dreaptă de la intrare, in pridvorul bisericii. Acest vitraliu a fost lucrat din sticlă colorată și incoloră, folosindu-se pasta adecvată, ținându-se cont de tehnicile de folosire a pigmenților pe sticlă. Acest lucru se observă în urma testelor efectuate. Culorile care au fost folosite, sunt:brun inchis pentru liniile de contur, iar pe spatele sticlei se găsesc pelicule de emailuri transparente. Cadrul vitraiului este făcut din metal. Din cauza degradărilor fizice a cadrului decorativ, cât și în partea de mijloc a vitraliul , au fost înlocuite bucăți de sticlă. .Acesta este cel mai avariat vitraliu al bisericii.

Figura. 27

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală

Vitraliul 2 îl reprezintă pe Sfântul Gheorghe și este făcut din sticlă colorată în masă și sticlă incoloră.Și la acest vitraliu s-au folosit tehnici adecvate picturii pe sticlă. Pe partea exterioară a vitraliului liniile de contur au fost făcute cu email de culoare brun închis , iar pe spatele sticlei pentru a da o mai mare diversitate cromatica, s-au folosit emailuri transparente. Sticla este montată in bare de plumb, calitatea acestuia fiind bună , însă în anumite zone din interiorul vitraliului acesta a suferit deteriorări fizice. Vitraliu este intr-o stare bună, excepție făcând colțul de jos din dreapta careia i-a fost înlocuită sticla. Atât plumbul cât și sticla, necesită curățarea prafului , fumului de lumânari, deoarece în timp se deteriorează.

Figura. 28- Sfântul Gheorghe

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală

Vitraliul 3 îl reprezintă pe Sfântul Ioan Botezătorul. Și acest vitraliu este lucrat din sticlă colorată în masă și sticlă incoloră, respectându-se tehnicile picturii pe sticlă, vopseaua nu se șterge la curățare. Pe partea din față a vitraliului liniile de contur și peliculele au fost aplicate de culoarea brun închis. Acest vitraliu, reprezintă mici fisuri . Din cauza urmelor de praf și fumul lumânarilor depuse în timp , se împiedică vizualizarea în totlitate a imaginii originale.

Bucățile de sticlă sunt fixate in bare de plumb.

Figura. 29- Sfântul Ioan Botezătorul

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală

Vitraliile 4, 5 și 6, în care sunt reprezentați: Sfântul Spiridon, Sfântul Nicolae și Dumnezeu Tatăl, Fiul Isus Hristos și Sfântul Duh, sunt făcute din sticlă colorată in masă si incoloră, liniile de contur sunt de culoare brun închis. Bucătile de sticlă sunt prinse pe bare de plumb, care se află în stare bună . Și aceste trei vitalii necesită curațarea.

Figura. 30–Sfântul Spiridon și Sfântul Nicolae

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală

Figura. 31 Dumnezeu Tatăl, Fiul Isus Hristos și Sfântul Duh

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală

CAPITOLUL V.

Evoluția contextului urban

Biserica Popa Chițu a fost construită în anul 1813, ea purtând numele de Popa Petre, denumire dată după numele mahalalei din care aceasta făcea parte. A fost ridicată pe amplasamentul unei alte biserici, darâmată la cutremurul din anul 1802.

A avut mai multe hramuri , în funcție de diverșii ctitori care au slujit acolo: Sfântul Spiridon, Sfântul Grigore Teologul, Adormirea Maicii Domnului, Sfântul Nicolae, Sfinții Îngeri.

Denumirea Popa Chițu, oficial apare in anul 1830, ceea ce denotă că acest nume începuse să fie folosit înainte de 1830.

Aceată biserică este una dintre cele 51 de biserici de zid ale Bucureștiului.

Biserica Popa Petre a fost marcată prima dată pe planul Bucureștiului din 1789 realizat de austriacul Franz Purcel, iar mahalaua cu același nume care făcea parte din Plasa Podului de la Mogoșoaia și cuprindea 59 de case, a fost numită în in planurile topografice si a hărților din 1798.

În secolul fanariot odată cu creșterea puterii financiare a meșteșugarilor, cât și a negustorilor, a făcut ca aceștia sa aibă psibilitatea de a construi biserici parohiale. Acest lucru facându-i ctitori de lăcașuri de cult. Mahalaua Popa Petre aflată la marginea Bucureștiului, a crescut aproape in aceeași perioadă în care s-au făcut și alte mahalale, cum ar fi: Batiștei, Schitul Dârvari.

Figura.32 Extras din planul Bucureștiului F.B. Purcel-1789

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală

Figura. 33 Detalii din planul Bucureștiului în anul 1789

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală

Din planul Bucureștiului din 1789, biserica Popa Petre se afla în mijlocul unei insule în formă de triunghi rectangular, înconjurată de străzi și clădiri mici din lemn, grădini și terenuri agricole. Intrarea în biserică se făcea din actuala stradă Logofăt Luc Stroici.

Din planurile Bucureștiului realizate de Rudolf Borrozeyn în jumătatea secolului al XIX –lea, reiese că nu au fost făcute schimbări foarte mari, doar terenurile s-au reîmpărțit, s-au construit străduțe noi la sud de biserică, facând parte din actuala stradă Maria Rosseti.

Figura. 34 Extras din planul Bucureștiului

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală

Planul Bucureștiului făcut în anii 1844 – 1846, are însemnate mai multe terenuri și fântâni care fac parte din proprietatea bisericii, ceea ce denotă că în acea zonă pânza freatică are un nivel ridicat. Cimitirul care se afla în jurul bisericii Popa Chițu, la sfârșitul secolului al XIX-lea, a fost mutat și tot în aceeasi perioadă a fost făcută rotonda.

În urma cercetărilor despre biserica Popa Chițu s-au făcut doua presupuneri. Una dintre acestea este că, biserica a fost construitădin temelii in anul 1813, in alt loc față de biserica dărâmată d cutremurul din 1802, iar cea de-a doua presupunere este ca, biserica a fost doar reparată după cutremurul din 1802.

Biserica nou construită, a fost din nou avariată de cutremurul din anul 1833.

Figura. 35

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală

În perioada 1879-1934, în urma reparațiilor biserica nu mai avea aspectul dinainte.Tot în această perioadă, s-a construit locul de unde preoții citeau evanghelia. S-a lucrat la zidărie, la tâmplărie, s-au poleit cu aur crucile de la turlele bisericii, a fost realizat soclul.

Și astăzi biserica și-a păstrat forma din acele vremuri, apropae în totalitate.În prima încăpere din partea de vest, s-a adăugat un element arhitectonic format dintr-o ,,cornișă de formă tringhiulară’’ iar zidurile au fost ușor modificate. Clopotnița a fost făcută tot în aceată perioadă.

Între anii 1934 – 1945, atât partea interioară, cât si cea exterioară au fost usor refăcute, fără a se schimba organizarea internă și forma. Au fost refăcute tencuielile, înălțimea ferestrelor a fost modificată, stratul de scânduri din altar, cât și partea unde cânta corul bisericii au fost refăcute din beton, tocul ușii de la intrarea în biserică a fost înlocuit cu unul din lemn de brad.. În interiorul bisericii, dușumeaua este alcătuită din ceramică. Această ceramică, cât și o parte a marmurei bisericii, a fost achitată de ctitorul Dumitru Nestor. Acesta, împreună cu soția sa, sunt îngropați în biserică, în partea din stânga de la intrare. Tot în această perioadă a fost renovată turla și turnul clopotniță.

Figura. 36

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală

Pictura a fost făcută de Iosif Kober, care în această perioadă, a avut o serie de probleme, din cauza religiei iudeice. Aceste probleme au fost ridicate de Alexandru C. Cuz, rectorul Universității din Iași și de Arhiepiscopia Bucureștiului.

În perioada anilor 1945-1950, s-au făcut făcut ușoare lucrări de reparații ale tencuielii și restaurarea picturii.

În anul 1973, cele trei sobe de metal s-au inlocuit cu sobe de teracotă, amplasamentul lor fiind în biserica și în altar. Reparațiile, vopsirea obiectelor au fost făcute de ICRAL Cotroceni. Din cauza ușoarelor degradări ale picturii aceasta a trebuit restaurată . Și de această dată, în anul 1978, pictorul a fost Iosif Kober.

Portretul lui Carol al II-lea fiind înlocuit cu prtretul Patriarhului Iustin Maiorescu.În anul 1981, cele 91 de ocnițe au primit câte o icoană. Anul 2001, a fost anul în care sobele de teracotă au fost scoase și instalate radiatoare.

În anii 2003-2004 au fost facute ușoare reparații la exterior.

Figura. 37

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală

Figura.38

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală

Bibliografie

Protejarea patrimoniului cultural național

https://basilica.ro/arta-bisericeasca-un-tezaur-cultural-national-care-trebuie-conservat-imbogatit-si-evidentiat/

http://www.cultura.ro/lista-monumentelor-istorice

Documentația proiectului de consolidare, reparații, restaurare și conservare a bisericii Sf. Grigore Popa Chițu, Protopopiatul II Capitală