Patri Disertatie (1) [615122]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
CICLUL: MASTER
SPECIALIZAREA: FINANȚE, BĂNCI,
ASIGURĂRI

GESTIUNEA RISCURILOR FINANCIARE ÎN
VEDEREA ASIGURĂRII STABILITĂȚII
FINANCIARE

STUDIU DE CAZ : GESTIUNEA RISCULUI DE
CREDIT ÎN ACTIVITATEA DE CREDITARE A
MICROÎNTREPRINDERILOR LA PATRIA BANK
S.A
Masterand: [anonimizat]: Prof. Univ.dr. Petriș Ioana Sorina
Oradea
2017

2
CUPRINS

CAPITOLUL I NOTIUNI TEORETICE ASUPRA PRINCIPALELOR
RISCURI FINANCIARE CE AFECTEAZĂ STABILITATEA FINANCIARĂ
1.1. Conceptul de stabilitate financiară
1.2. Conceptul de risc
1.3.Clasificarea riscurilor
1.3.1. Riscul economic
1.3.2. Riscul de falim ent
1.3.3. Riscul financiar
1.3.3.1. Clasificarea riscurilor financiare
CAPITOLUL II STUDIU DE CAZ: GESTIUNEA RISCULUI DE CREDIT ÎN
ACTIVITATEA DE CREDITARE A MICROÎNTREPRINDERILOR LA
PATRIA BANK S.A
2.1. Scopul
2.2. Principii și criterii de eligibil itate
2.2.1. Misiune și filosofia microfinanțării
2.2.2. Principii generale privind activitatea de microfinanțare în vederea eliminării
riscurilor de credit
2.3. Moneda finantarii, acoperirea riscului de schimb valutar și a riscului de dobanda
2.3.1. Ac operirea riscului de schimb valutar și a riscului de rata a dobanzii
2.3.2. Exceptii de la necesitatea acoperirii socului pe cursul de schimb și aplicarii
socului de dobanda
2.3.3. Informarea clienților asupra socului pe cursul de schimb și a socului d e
dobanda
2.4.Limita de creditare și parametrii de creditare
2.4.1.Parametrii produselor de creditare:
2.4.2. Capacitatea de rambursare
2.4.3. Gradul de acoperire cu garantii
2.5. Reguli de gestionare a riscurilor financiare
2.5.1. Procesul gen eral de asumare a riscului
2.5.2. Acceptarea și prefiltrarea clienților

3

4

2.5.3. Analiza de credit propriu -zisa (realizarea propunerii de credit)
2.5.4. Decizia de Aprobare
2.5.5. Contractarea creditului
2.6. Monito rizare creditelor
2.6.1 Monitorizarea destinatiei
2.6.2. Monitorizarea garantiilor
2.7.Indicatorii financiari utiliza ți în analiza stabilității financiare a clienților
2.8. Analiza Consolidata a Afacerii cu Gospodaria/Familia Clientului

CAPITOLU L III: IMPACTUL IMPLEMENTĂRII PROCEDURII DE
GESTIONARE A RISCURILOR DE CREDIT ASUPRA STABILITĂȚII
FINANCIARE PATRIA BANK S.A.
3.1. Impactul implementării asupra provizioanelor
3.2.Impactul implementării asupra procentului de credite acordate
3.3. Imp actul implementării asupra numărului de clienți noi atrași în portofoliu
3.3. Impactul implementării asupra numărului de credite date la recuperare
3.4. Impactul implementării asupra indicatorilor de stabilitate a băncii Patria Bank
CONCLUZII
BIBLI OGRAFIE

5
INTRODUCERE

6
CAPITOLUL I NOTIUNI TEORETICE ASUPRA PRINCIPALELOR
RISCURI FINANCIARE CE AFECTEAZĂ STABILITATEA
FINANCIARĂ

1.1. Conceptul de stabilitate financiară
O definiție în sens larg pe care o putem adopta este sit uația în care sistemul financiar este
capabil să atragă și să plaseze fonduri bănești eficient și să reziste la șocuri fără să aducă
prejudicii economiei reale.
Banca Centrală se implică prin supravegherea prudențială esențială în asigurarea stabilității
financiare.
De-a lungul ritmului de creștere a valutei ce s -a diminuat se împiedică sporirea
vulnerabilităților băncilor la fluctuațiile cursului de schimb al monedei naționale, ceea ce asigură
evitarea de majorări a volumui de credite neperformante.
Proble matica stabilitatii financiare nu este noua,dar a devenit una din preocuparile principale
ale autoritatilor in special dupa crizele financiare succesive sin Asia si America Latina din ani
’90.Analiza financiare a capatat noi valente in complexul cresteri e conomice interdependentelor
intre pieter si institutii,aparitiei financiare si nefinanciare si intensifacarii fluxurilor
internationale de capital.1
Stabilitatea sistemului finaciar inseamna situatia in care sistemul este destul de robust in fata
perturbar ilor din economie si este capabil sa medieze finantarea din cadrul econamiei,sa
gestioneze platile si sa redistribuie riscurile intr -o maniera satisfacatoare,Adesea stabilitatea
financiara este perceputa ca o lipsa instabilitatii,nici o definitie nefiind u namin acceptata .
Stabilitatea economica se refera la o stare a economiei asociatie ta cu o rata si a inflatiei
somajului scazute ,cu o fluctuatie redusa a preturilor activelor si a cursului de schimb,care
incurajeaza investitile prin diminuarea incertitudi nii si contribuie la cresterea nivelului de trai.Se
poate observarea c aceasta notiune este influenta atat de stabilitatea mon etara cat si de cea
financiara.2

1 Bârsan – Pipu N., Managementul riscului. Concepte și abordări, Buleti nul Științific al Universității Creștine
„Dimitrie Cantemir”, Brașov, 2003, p 47
2 Toma M., Brezeanu P., Finanțe și gestiune financiară. – Bucure ști: Editura Economică, 1997. P 357

7
1.2. Conceptul de risc
Societatea contemporană este confruntată permanent cu o extraordinară divers itate de riscuri:
riscuri naturale, riscuri profesionale, riscuri ce afectează sănătatea, riscuri ce deteriorează mediul
înconjurător și au efecte negative asupra generațiilor viitoare etc., a căror acțiune este
permanentă.
Una dintre numeroasele definiții date riscului arată ca acesta este o amenințare, o posibilitate
de producerea a unui eveniment cauzator de pagube, caracterizat, pe de o parte, prin gravitatea
consecințelor sale și, pe de alta parte, prin probabilitatea sa de producere.
“Notiunea de risc este inseparabila de cea de rentabilitate. Rezultatul unei întreprinderi este
sub influenta factorilor aleatorii ce însotesc actiunile acesteia în toate momentele: aprovizionare,
productie, desfacere. Acest risc al activitatii economice, în general, se tr aduce prin variabilitatea
rezultatului. Riscul afecteaza rentabilitatea activului, mai întâi, si apoi a capitalului investit . ”3
Concluziile rezultate din analiza rentabilitatii pot fi uneori incomplete, în cazul în care nu
se are în vedere celalalt aspect al analizei financiare: riscul. Riscul si rentabilitatea sunt doua
efecte contradictorii rezultate din activitatea întreprinderii si se pune problema asumarii unui
anumit nivel al riscului pentru a atinge rentabilitatea pe care acesta o permite. Ca urmare , analiza
diagnostic a riscului si analiza diagnostic a rentabilitatii sunt interdependente.4
Într-o acceptie generala, riscul se traduce prin variabilitatea rezultatului sub presiunea
conditiilor de mediu (economic si social).
În baza teoriei financiare, riscul este perceput si apreciat prin prisma variabilitatii
indicatorilor de rezultat, determinata de actiunea unor factori aleatori care pot imprima traiectorii
imprevizibile activitatii întreprinderii si care pot face imposibila adaptarea acesteia la
modificarile mediului în cel mai scurt timp si la cel mai mic cost.5
În cadrul analizei diagnostic a riscului se urmareste variabilitatea rezultatelor
întreprinderii la modificarea cifrei de afaceri si structurii cheltuielilor (fixe si variabile), la
modifica rea structurii capitalurilor (proprii, împrumutate) si a variabilitatii solvabilitatii
întreprinderii.
Riscul poate fi abordat atât din punctul de vedere al întreprinderii, în calitatea sa de
organizator al procesului de productie, cât si de pe pozitia inv estitorilor financiari externi
întreprinderii interesati în realizarea celui mai bun plasament .

3 Toma M., Brezeanu P., Finanțe și gestiune financiară. – București: Editur a Economică, 1997. – 376 p
4 Idem, p 375
5 Bârsan – Pipu N., Managementul riscului. Concepte și abordări, Buletinul Științific al Universității Creștine
„Dimitrie Cantemir”, Brașov, 2003, p 58

8
Se disting astfel, urmatoarele trei forme alee riscului în activitatea întreprinderii:
– de exploatare (economic);
– de finantare (financiar);
– de faliment (d e insolvabilitate).

1.3.Clasificarea riscurilor
Cea mai usual ă și des întâlnită clasficare a riscurilor , este cea in functie de modul de formare
a riscurilor . Conform acestei clasificari, riscurile se impart in:
− riscul economic;
− riscul financiar;
− riscul de faliment.

1.3.1. Riscul economic – reprezinta incapacitatea intreprinderii de a se adapta intocmai si la timp,
cu costuri minime, la variatiile mediului economic.

1.3.2. Riscul de faliment – sau de insolvabilita te, desi poate fi considerat ca fiind un risc de natura
financiara, este oportuna studierea lui ca risc separat, deoarece solvabilitatea reprezinta un
capitol important in analiza economico -financiara si patrimoniala a oricarei unitati economice.
In terme ni generali, solvabilitatea reprezinta capacitatea firmei, bancii de a face fata obligatiilor
contractate si ajunse la scadenta, indiferent faptului ca ele provin din angajamente anterioare,
curente sau din prelevari obligatorii (impozite, taxe, cotizatii la fondurile sociale).
Având în vedere predominanța activităților finananciare în afaceri indifierent de natura
acestora, riscurile financiare joacă un rol important în economia noastră. Din momentul în care
entitatea economică există, o relație cu o entitate bancară nu este obligatorie, însă este vitală. Fie
că e vorba de împrumut, scontare, tranzacționare sau investiție apar riscuri ce pot afecta
activitatea economică a firmei.6
De aceea, în continuare, voi dezbate riscul financiar, principalele lui implicații, modul în
care se divide și rolul lui în activitațile zilnice ale firmei.

6 Bârsan – Pipu N., Managementul riscului. Concepte și abordări, B uletinul Științific al
Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, Brașov, 2003 , pag 32

9
1.3.3. Riscul financiar consta in incapacitatea intreprinderii de a face fata
obligatiilor de plata catre creditori, iar la un volum mare al datoriilor exigibile ea poate
deveni insolvabila. Probabilitatea producerii riscului financiar depinde de
proportia indatorarii in structura financiara. El este cu atat mai mare cu cat
proportiile capitalului imprumutat si dobanzile aferente sunt mai mari, iar
rentabilitatea economica mai redusa.
Riscul financiar are semnificatii contrare efectului (pozitiv) de levier financiar si se
manifesta sub incidenta unor factori comuni, precum: rentabilitatea economica ,rata
dobanzii si nivel ul indatorarii . Pentru o intreprindere care utilizeaza un capital
format din propriu (Cp), cu o rata a rentabilitatii (Re) si un capital imprumutat (Ci), cu
aceeas rata a rentabilitatii , dupa deducerea ratei dobanzii (d), efectul de livier financiar se
regaseste in rentabilitatea capitalului propriu (Rp) ca rezultat de ans amblu: Aparitia riscului
financiar determina si probabilitatea de faliment a intreprinderii.
Numai pentru o perioada de timp scurt, se pot determina cu precizie
coordonatele unei situatii de echilibru intre incasari si plati. Pe termen lung, beneficiile
sunt incerte , deoarece capacitatea intreprinderilor de a obtine o rata a rentabilitatii peste
costul capitalului este determinata de fo rte, adesea, incontrolabile lor, cum ar fi :puterea de
negociere a furnizorilor si cumparatorilor, amenintarea produselor substituibile, intrarea pe
piata a noi concurenti , rivalitatea dintre competitori. Pentru a preveni riscul financiar,
managerii treb ue sa calculeze si sa asigure, din toate activitatile desfasurate, un prag de
rentabilitate , configurat ca un interval de incredere si nu ca un reper valoric predeterminat.
Amplitudinea acestui interval este determinata de nivelul incertitudinii in ca re
evolueaza intreprinderea in cauza .Cand ea tinde spre zero, cu siguranta ca va fi vorba de o
rentabilitate punctuala si nu de un interval in care profitabilitatea se realizeaza cu
probabilitatea multumitoare. Iar cand incertitudinea este ridicata, intervalul de incredere,
chiar daca se determina cu precizie are o dimensiune atat de mare, incat devine neutilizabil in
procesul decizional. 7

1.3.3.1. Clasificarea ri scurilor financiare
• de credit;
• de piață;
• riscul de insolvabilitate;

7 Bârsan – Pipu N., Managementul riscului. Concepte și abordări , Buletinul Științific al Universității Creștine
„Dimitrie Cantemir”, Brașov, 2003, p 59

10
• de lichiditate;
• operațional;
• alte tipuri specifice evenimentelor de risc extrem.
Riscul de credit (contrapartidă)
Este riscul provenit din incertitudinea capacității, abilității sau dorinței partenerilo r de
afaceri de a -și îndeplini obligațiile contractuale. Exemple:
– banca ce acordă un împrumut unei firme este supusă riscului de contrapartidă;
– la scadența unui contract forward valutar, din cauza diferențelor de fus orar, există o
diferență de tim p până ce banca face plata dolarilor deci riscul ca banca să nu poată face plata si
un risc de contrapartidă pentru firma;
– la un swap pe rata dobânzii intre doua firme, există un risc de neîndeplinire a
obligației, respectiv un risc de contrapartidă.
Aspecte:
– mod de calcul, evaluare: riscul de contrapartidă în cazul derivativelor este măsurat pe
baza sumei cheltuielilor cu înlocuirea pozițiilor actuale, la care se adaugă o estimare a expunerii
viitoare a firmei datorată mișcărilor pieței;
– riscul de contrapartidă este foarte frecvent întâlnit; 8
– riscul pe derivative este diferit – deoarece valoarea acestora depinde de un activ de
bază, expunerea aferentă acestora nefiind egală cu valoarea expunerii activului de bază; în cazul
în care contrapartida nu-și îndeplinește obligațiile se consideră costul înlocuirii contractului.

Riscul de piață
Este riscul rezultat din evoluția adversă a prețului sau a volatilității activelor care fac
parte din portofoliul unei firmei. Este diferit de marcarea la piață a unei firme, care reprezintă
valoarea prezentă a instrumentelor financiare ale firmei respective.
Riscul de piață corespunde pierderilor potențiale ca urmare a modificării prețurilor sau
volatilității activelor. O firmă trebuie să -și măsoare riscurile d e piață care derivă din portofoliul
deținut. Firmele care au un portofoliu foarte activ trebuie să măsoare zilnic expunerea pieței, iar
cele cu portofolii mai mici și nu foarte active pot să o facă mai rar.

8 Bârsan – Pipu N., Managementul riscului. Concepte și abordări, B uletinul Științific al Universității Creștine
„Dimitrie Cantemir”, Brașov, 2003

11
Riscul de piață include riscul ratei dobânzii și riscul valutar (expunerea contractuală,
expunerea contabilă și expunerea economică). Expunerea contractuală se referă la o
încasare/plată în valută menționată într -un contract ferm viitor sau care se află în curs de
desfășurare. Aceasta apare în momentul încheierii unei relații contractuale care conține plată sau
încasare valutară, sau plata se face în lei, dar prețul produsului este exprimat în valută.
Expunerea economică se referă la modificarea poziției unui produs/firme pe piață
datorită modificărilor la nivelul ratelor de schimb între valute.
Expunerea contabilă este dată de influența înregistrării operațiunilor valutare în
evidențele contabile sau de plățile/ încasările în valută eșalonate pe o perioadă.
Riscul de piață poate fi măsurat ca fiind c âștigul sau pierderea potențială aferentă unei
poziții sau întregului portofoliu, asociată cu o modificare de preț sau o probabilitate dată într -un
anumit orizont de timp – abordarea VaR (Value at Risk). Modalitatea de calcul reprezintă o
decizie importantă care este luată în general de comitetul director al unei firme. De asemenea,
managementul superior trebuie să decidă cu privire la parametrii cheie care vor fi folosiți în
calcularea VaR. Aceștia pot oglindi sau reflecta orizontul de timp sau intervalul d e încredere –
procent din portofoliu care este luat în considerare de calculul VaR. Parametrii menționați mai
sus trebuie să facă parte din orice raport referitor la riscul de piață, deoarece ei sunt
indispensabili interpretării rezultatului calculelor.
De exemplu, o cifră zilnică VaR de 10 milioane USD la un interval de încredere de 95%
poate fi interpretată astfel: firma poate să piardă/câștige până la 10 milioane USD în 19 din 20
zile de tranzacționare. O cifră zilnică VaR de 10 milioane dolari la 99% i nterval de încredere
înseamnă că firma poate să piardă/câștige până la 10 milioane USD în 99 din 100 de zile.
Intuitiv, firma cu VaR zilnic de 10 milioane dolari la 99% are un portofoliu mai puțin riscant
decât cea cu VaR 10 milioane dolari la 95% interval de încredere.

Riscul de insolvabilitate
Riscul de insolvabilitate sau a neplății la scadență, se manifestă în condițiile
nerespectării de către clienții băncii a contractelor de credit în ceea ce privește rambursarea
datoriilor către bancă și are ca ef ect fie o pierdere definitivă de capital, fie o recuperare parțială
și întârziată , în urma acționării juridice a debitorilor. 9
Studiile în domeniu au pus în evidență factorii determinanți ai insolvabilității:

9 Dedu Vasile : “Gestiune bancar ă”, Editura D.P, Bucure ști,1999 , pag 3 5

12
a) riscul insolvabilității este direct propor țional cu masa creditelor acordate și este invers
proporțional cu oferta de credite. Odată cu creșterea volumului creditelor, cazurile de
insolvabilitate cresc, deoarece în masa debitorilor apar tot mai multe persoane potențial
insolvabile.
Banca fiind se nsibil la riscul insolvabilității impune ea însăși un prag dincolo de care nu
va acorda credite, indiferent de condițiile avantajoase care decurg din dobânzile mari. Se creează
astfel o zonă de inflexibilitate în relația cerere – ofertă de credite. Fiecare bancă promovează o
anumită strategie de reținere în creditare, luând o serie de măsuri de siguranță.10 Aceste
reglementări, cunoscute sub denumirea de norme prudențiale se referă la următoarele aspecte:
– obligația băncilor de a constitui un capital minim de rezervă;
– prevederea unei anumite rate de acoperire a riscurilor, determinată ca raport între
nivelul fondurilor proprii și suma creditelor acordate;
– stabilirea unei rate de diviziune a riscurilor, care limitează dimensiunea creditelor ce
pot fi ac ordate unui singur client, astfel încât falimentul unui mic grup de clienți să nu afecteze
esențial starea de lichiditate a băncii.
b) riscul insolvabilității este în strânsă legătură cu performanța la nivel microeconomic.
Gradul de risc este diferit în fu ncție de natura clientului(dacă este agent economic sau persoană
fizică)și în funcție de tipul creditului. Prin natura lor creditele acordate persoanelor fizice au un
grad mai mare de garantare.
Creditele imobiliare garantate prin ipotecă sunt supuse mai puțin riscului. În aceeași
situație se află și creditele de consum, întrucât, de regulă obiectul creditabil se constituie până la
rambursarea ratelor în gaj, la dispoziția creditorului. Aceste credite, cât și împrumuturile
acordate salariaților se află sub incidența domicilierii obligatorii a veniturilor în conturile
bancare. Pentru agenții economici analiza financiară și cunoașterea amănunțită a condițiilor de
funcționare constituie o bună modalitate de prevenire a riscului de insolvabilitate.
Analiza de bonitate a clientului presupune cunoașterea detaliată a întregii sale activități:
– tendința de dezvoltare;
– evoluții conjuncturale;
– trăsături caracteristice ale firmei;
– factorii de creștere a afacerii;
– evoluția și perspectiva desfacerii bunuri lor;
– evoluția profitului;

10 Van Greuning, Hennie: “Analiza și managementul riscului bancar -evaluarea guvernației corporatiste și a riscului
financiar ”, Editura Irecson, Buc, 2004 , pag 9

13
– evoluția fondului de rulment;
– evoluția disponibilităților în conturile bancare;
– evoluția indicatorilor de solvabilitate și lichiditate;
– evoluția nivelului de îndatorare.
Din dorința de a diminua riscul de insolvabi litate, băncile au tendința de a favoriza
creditarea activității curente și în special creditarea ciclului comercial.

Riscul de lichiditate
Cele mai multe instituții se confruntă cu două tipuri de risc de lichiditate. Primul se
referă la adâncimea (prof unzimea) pieței și se referă la produsele tranzacționate specifice, iar cel
de-al doilea la finanțarea activităților de tranzacționare. În cadrul procesului de stabilire a
limitelor pentru diversele tipuri de riscuri aferente produselor tranzacționate, man agementul de
nivel superior trebuie să ia în calcul mărimea, adâncimea și lichiditatea pieței respective,
deoarece lichiditatea pieței produsului respectiv poate afecta capacitatea firmei sau instituției de
a-și schimba profilul de risc, în mod suplu, rapi d, eficient, la un preț rezonabil.
Riscul de lichiditate intervine atunci când o firmă nu poate să deruleze o tranzacție mare
la un anumit moment de timp sau atunci când firma respectivă nu este capabilă să obțină fonduri
pentru a -și achita obligațiile im puse de fluxul de numerar previzionat. În cazul evenimentelor de
risc extrem, sumele ce trebuie mobilizate rapid sunt imense și soluțiile clasice sunt adeseori greu
sau chiar imposibil de realizat. Managementul riscului trebuie așadar să găsească soluții
inovative noi, bine adaptate din punct de vedere dinamic, eficiente, fezabile și robuste.
Un exemplu din sistemul financiar bancar este cazul Barings, unde lipsa lichidităților a
dus la colapsul celebrei bănci britanice cu o vechime de peste 200 ani. Aces t caz este mai mult
decât grăitor, el dovedind efectul devastator al crizei lichidităților și mai ales criza rezultată din
lipsa unei politici de acoperire a riscului de lichiditate care poate duce la ruinarea rapidă chiar și
a unei firme solide.

Riscul o perațional
Acest tip de risc poate fi reprezentat de deficiențele apărute în sistemul informatic sau în
activitatea de control intern al firmei. Riscul operațional poate fi asociat cu eroarea umană,
căderea unui sistem sau aplicarea incorectă a unor proce duri. Prin natura lui, acest risc este
dificil de cuantificat.
În timpul anilor '90, “instituțiile financiare au început să -și îndrepte atenția asupra
riscurilor asociate operațiunilor lor de back office – ceea ce urma să se numească risc

14
operațional. Fiin d deja preocupate de riscul de piață și riscul de contrapartidă, multe instituții au
încadrat în riscul operațional toate celelalte riscuri cu excepția primelor. Alții au definit riscul
operațional mult mai restrâns, asociindu -l cu eroarea umană sau cădere a sistemelor
tehnologice. ”11
Pentru un plus de claritate, se prezintă câteva exemple de risc operațional:
– activitatea de back office a unei bănci nu observă o discrepanță între o raportare a unei
tranzacție și confirmarea ei de către partener. În acest ca z, tranzacția poate face obiectul unei
dispute, ceea ce poate cauza chiar o pierdere financiară.
– un ring de tranzacționare este cuprins de incendiu. (cum a fost cazul Credit Lyonnais
în 1996).
– un trader realizează o operațiune de hedging perdantă, pi erderea fiind de 10 mil. USD.
Decât să anunțe operațiunea făcută, traderul intră în sistemul informatic al instituției și
acoperă operațiunea de hedging eronată. Apoi, intră pe o poziție speculativă, sperând să
recupereze din pierderea suferită

11 Dedu Vasile : “Gestiune bancar ă”, Editura D.P, Bucure ști,1999 , pag 3 7

15
CAPITOLUL II STUDIU DE CAZ:
GESTIUNEA RISCULUI DE CREDIT ÎN ACTIVITATEA DE
CREDITARE A MICROÎNTREPRINDERILOR LA PATRIA BANK S.A

1.3. Scopul
Principalul obiectiv al prezentei norme de creditare este de a stabili cadrul general de
microfina nțare , reprezentand activitatea de asumare a riscurilor de credit pentru segmentul
Microintreprinderi (MICRO), subsegmente le Afaceri Mici și Ferme Micro.
– Afaceri Mici, reprezentand entitati economice , infiintate conform legislatiei în vigoare (e.g.
societa ti, persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale, intreprinderi familiale, etc.), cu
domeniu de activitate diferit de agricultura.
Afacerile Mici care intocmesc bilant (e.g. societatile) pot avea o cifra de afaceri de
maxim 1.000.000 Eur.
Afaceril e Mici care nu intocmesc bilant (e.g. persoane fizice autorizate, intreprinderi
individuale, intreprinderi familiale etc.) nu a u o limita a cifrei de afaceri.
– Ferme Micro, reprezentand explo atâtii agricole apartinand Producători lor Agricoli
Individuali, inregistrate în Registrul Explo atâtiilor Agricole sau Persoane Fizice Autorizate
(PFA), Asociatii Familiale (AF), Intreprindere Familiala (IF), Intreprinderi Individuale (II) sau
orice entitate economica, infiintate con form legislatiei în vigoare, ce desfasoara în principal
activitati agricole, produc atât pentru consumul propriu cat și pentru comercializare, activitatile
find realizate, în principal, de catre membrii familiei, iar profitul obtinut fiind directionat catr e
capitalizarea patrimoniului familiei.
Producători i Agricoli Individuali sunt reprezentati de titularii unui Atestat de Producator
emis de autoritatile locale în baza Legii 145/2014, ce desfasoara activitate de producator
agricol și de comercializare prod use agricole obtinu te în ferma/gospodaria proprie.
Pentru acest segment nu este stabilita o limita a CA, dar exista o limita maxima a
dimensiunii explo atâtiei agricole, peste care devine parte a segmentului Agro Mic, asa cum este
definit în Norma creditare Ferme Agro:

CEREALE sub 50
CARTOFI sub 10 ha

16
POMICULTURA (livezi, cultura
intensiva) sub 5 ha
SFECLA DE ZAHAR sub 10 ha
VACI CARNE sub 100 capete/ciclu
VACI LAPTE sub 30 capete
OVINE sub 500 capete
CAPRINE sub 400 capete
SUINE sub 10 0 capete/an
AVICOLE (gaini ouatoare) sub 1.500 capete
AVICOLE ( pui la 2 saptamani) sub 25.000 buc/an
PUI (o zi) sub 75.000 buc/an
LEGUMICULTURA (încamp) max 20 ha
LEGUMICULTURA (in
solar/sera) max 2 ha

2.2. Principii și criterii de eligibili tate
Asumarea riscurilor de credit se poate realiza numai cu respectarea reglementări lor
legale în vigoare, a documentelor normative interne și a competentelor interne de aprobare.

2.2.1 . Misiune și filosofia microfinanțării
Activitatea de creditare a Afa cerilor Mici și Fermelor Micro are o importanta deosebita
pentru dezvoltarea și cresterea competitivitatii Băncii în domeniul microfinanțării . Avand în
vedere dezvoltarea și competitivitatea acestui segment de clienți în ultimii ani, acest segment de
activ itate tinta este deosebit de important pentru Banca, iar modelul de business pe care il
practica are ca scop fructificarea cat mai eficientă a potențial ului de dezvoltare a aceastei piete și
chiar să contribuie prin produsele și serviciile acordate la dezv oltarea afacerilor creditate de
catre banca.
Misiunea Băncii este să asigure acces la servicii financiare tuturor categoriilor de afaceri
mici și explo atații agricole din Romania astfel încât acestea să inregistreze un impact pozitiv în
mediul lor economic , social și natural.

17
Filosofia de Microfinanțare a Băncii este centrata pe dezvoltarea unui portofoliu de
active de calitate, profitabil și valoros prin dimensiunea data de impactul acestuia asupra
dezvoltarii Afacerilor Mici și Fermelor Micro.
Prin activi tatea pe care o desfasoara, Banca are un mare impact de dezvoltare asupra
zonelor în care își desfasoara activitatea; mai mult, micii antreprenori beneficiaza de accesul la
resursele financiare pe care Banca le furnizeaza intr -un mod eficient tinand cont d e nevoile și
realitatea economica specifica acestui segment de clienți .
Banca își doreste un impact pozitiv mai ales asupra zonelor rurale și urbane mici, care
dețin un potențial important de dezvoltare, iar furnizarea serviciilor financiare în aceste zone este
parte a strategiei băncii avand în vedere atât potențial ul demografic mare al zonei, cat și
atractivitatea sectorului (înzona rurală și urbană mica accesul la servicii financiare este limitat, în
special pentru afacerile mici și gospodăriile rurale.

2.2.2. Principii generale privind activitatea de microfinanțare în vederea eliminării
riscurilor de credit
Principiile ce guverneza activitatea personalului implicat în asumarea riscurilor de credit
sunt:
Principiul creditării pe baza analizei fluxului d e numerar pentru a estima capacitatea de
plata prezenta și viitoare a afacerii analizate;12
Principiul probarii capacitatii de rambursare – în procesul de abordare / analiza a clienți lor
noi, pentru stabilirea unor relatii pe termen cat mai lung, Consilierii Credite Micro vor incerca să
acorde credite cu suma minima acceptata de client, urmând ca odata cu dezvoltarea relației
dintre creditor și client să creasca valoarea creditului. Astfel, posibilitatea accesarii unor credite
din ce în ce mai mari apare oda ta cu dezvoltarea relației Banca – Client, cu dezvoltarea
financiara a afacerii și cu prob area capacitatii de rambursare.
Prudenta – Intreaga analiza de credit va avea în vedere principiul prudentei bancare, în ceea
ce priveste analiza contrapartidei (a f irmei / grupului de firme, a asociatilor / actionarilor și / sau
a conducatorilor ei), a documentatiei de credit și a garantiilor oferite.
Responsabilitatea :
Consilierul Credite din teritoriu este responsabil de relatia cu clientul , astfel :

12 Dedu Vasile : “Gestiune bancar ă”, Editura D.P, Bucure ști,1999 , pag 38

18
a. pe parcursul e tapelor circuitului de credit (incepand cu primul contact și pana la
rambursarea integrala a creditului Consilierul Credite este responsabil, de fiecare etapa:
vizita pe teren, colectare documente, întocmire a dosarului de credit, prezentarea
propunerii spr e aprobare( pentru creditele sub EUR10.000), semnare contracte,
monitorizare.
b. după aprobarea creditului, acesta este responsabil să tina legatura cu clientul pentru a
acorda cat mai repede creditul în conditiile aprobate, iar după acordare, să asigure
mana gementul relației cu clientul. Orice intarzieri semnificative din partea clienți lor în
ceea ce priveste indeplinirea obligatiilor de plata vor determina transferul automat al
relației cu clientul catre Departamentul Colectare și Remediere Credite.
Fiecar e persoană implicata în circuitul de analiza și aprobare a unei aplicatii de credit va
analiza cu maxima atentie și responsabilitate oportunitatea asumarii riscului respectiv, precum și
riscurile ce se vor asuma de Banca. Responsabilitatea se manifesta și printr -o atitudine
constructiva și flexibila față de cererile clienți lor, fara a pune insa în pericol pozitia de risc a
Băncii . Responsabilitatea este individuala și se asuma prin semnarea deciziei de creditare
(semnatura securizata în modulul informatic al aplicatiei de credit sau semnatura olografa).
Principiul controlului dublu („patru ochi ”) conform caruia:
i) Consilierul Credite initiaza aplicatia de credit. Toate propunerile de credit sunt
verificate de Coordonatorul Teritorial Micro/ personalul cu atri butii similare din
centrala. Pentru creditele sub expunere €10.000, Consilierul Credite intocmeste
analiza aplicatiei de credit. Analistul de credit emite opinia de risc pozitiva sau
negativa, exprimandu -si în scris opinia referitoare la propunerea de cred it;
ii) analizeaza Analistul de Creditare (pentru creditele mai mari de expunere €10.000)
analizeaza aplicatia de credit, exprimandu -si opinia în scris față de propunerea
analizata;
iii) Decizia de creditare se ia separat de catre persoane/organe de aprobare diferi te de
cele care initiaza aplicatia de credit.
Entitatile care fac obiectul acestei reglementări și care solicita o noua facilitate sau
suplimentarea facilitatilor existente, trebuie să indeplineasca urmatoarele conditii minime de
eligibilitate pentru ca Ba nca să ia în considerare posibilitatea asumarii riscului:
1. Sa fie legal constituite să functioneze conform legislatiei în vigoare și să dețin a codul de
activitate corespunzator activitatii desfasurate și să aiba toate aprobarile, permisele,
autorizatiile și alte documente cerute conform legislatiei în vigoare pentru desfasurarea
activitatii functie de forma de organizare și activitatea specifica

19
2. Sa accepte cerintele băncii privind verificarea informatiilor prezentate în documentatia
de credit depusa la dosar ;
3. Expunerea negarantata față de grupul de clienți să indeplineasca cumulativ urmatoarele
conditii:
a. sa nu depaseasca 5.000 Euro la cursul BNR din ziua depunerii cererii de credit
(incluzand și suma pentru solicitarea noua) incluzand toate produsele cu excep tia
Overdraft fara garantii reale și Produs fara garantii reale FGR

b. sa nu depaseasca 25.000 Euro la cursul BNR din ziua depunerii cererii de credit
(incluzand și suma pentru solicitarea noua) incluzand toate produsele;
4. Sa depuna la Banca documentatia de c redit completa;
5. Sa prezinte garantii acceptabile pentru Banca;
6. Sa fie organizate în forma privata (100% capital privat) și să aiba sediul inregistrat în
Romania;
7. Sa se conformeze cerintelor Băncii care decurg din legislatia în vigoare, în mod special
să respecte cerintele legate de deschiderea de cont și prevenirea spalarii banilor;
8. Solicitantul să nu se afle sub procedura insolventei, faliment, concordat preventiv,
executare,dizolvare sau concordat preventiv;
9. Solicitantul și toti actionarii acestuia, pana la persoane fizice și administratorul societatii,
să nu figureze inregistrati în Lista Nongrata și PEP și Lista de sanctiuni internationale
(AML/CFT);
10. Sa nu desfasoare o activitate interzisa prin strategia de risc – afaceri implicate în
productia și comerc ializarea de armament; industria pornografica sau alcool (cu tarie de
peste 20 de grade), activitati pirat (articole cu drept de autor), jocuri de noroc, case de
amanet și de schimb valutar, societati de valori mobiliare, activitati ce genereaza risc
reput ational pentru banca, activitati inacceptabile social sau cu efect negativ asupra
mediului;
11. Nevoia de finantare este reala și realista, iar analiza fluxului de numerar arata o
capacitate de rambursare pentru creditul solicitat;
12. Nu are un istoric de credita re negativ în relatie cu Banca sau alte institutii financiare
generat de incapacitate de platasi nu este restant în ultima luna de raportare cu peste 30
zile;
13. Sa nu inregistreze restante mai vechi de 90 de zile la bugetul consolidat al statului,
exceptand situatiile în care restantele respective sunt achitate din creditul solicitat;

20
14. Administratorul/ persoană cheie are varsta de minim 18 ani și maxim 70 de ani la data
cererii creditului ;
15. Administratorul/ persoană cheie are cel putin 1 an experienta în activitatea analizata și
afacerea are o vechime de minim 3 luni;
16. Nu inregistreaza incidente cu CEC -uri în ultimele 12 luni și nu inregistreaza incidente cu
Bilete la Ordin în ultimele 3 luni, cu exceptia BO achitate în maxim 10 zile lucratoare;
17. Sa nu se constate în urma informatiilor obtinute existenta unui risc reputational, care să
includa și o compone nta juridical.

2.4. Moneda finantarii, acoperirea riscului de schimb valutar și a riscului de dobanda
Banca practica o politica de creditare ce are în vedere protejarea tuturor categoriilor de clienți
din punct de vedere al riscului valutar și al riscului de d obanda, avand în vedere ca se adreseaza
unui segment de clienți cu o educatie financiara redusa (conform segment de clienți definit la
cap.1), prin conditii de creditare și de garantare diferite în functie de valuta creditului.

2.3.1 . Acoperirea riscului de schimb valutar și a riscului de rata a dobanzii
Principiul de baza pentru finantarea noua sau suplimentara în EUR este ca Banca nu
acorda finantare acelor clienți existenti / potențial i clienți care nu demonstreaza ca dispun de
capacitate de rambursare a finantarii în EUR chiar și în conditii de depreciere severa a monedei
în care sunt denominate ori indexate.
Pentru a estima posibilul efect negativ al fluctuatiilor cursului de schimb, la calculul
capacitatii de rambursare se va ajusta cursul de schimb al monedelor în care sunt exprimate
imprumuturile clientului cu socul de schimb valutar asa cum este prevazut în Regulamentul
BNR nr. 17/12.12.2012 (35,5% EUR) cu modificarile ulterioare.
Pentru determinarea capacitatii de rambursare a clienți lor, pentru toa te creditele la care
se aplica dobanda variabila, daca aceasta este indexata la un indice de dobanda
ROBOR/EURIBOR, indiferent de moneda de acordare, se va considera socul pe rata dobânzii
conform Regulamentului BNR nr.17/12.12.2012 (0,6%).
In acest sens, analiza se face în conditii mai stricte decat cele aplicabile creditelor
similare în moneda nationala, astfel încât să se asigure ca persoanele neacoperite în mod natural
impotriva riscul valutar dispun de capacitate de rambursare a finantarii în valuta, chiar și în
conditii de depreciere severa a monedei în care sunt denominate ori indicate sursele de
rambursare și în conditii de majorare a dobanzii.

21

2.3.2. Exceptii de la necesitatea acoperirii socului pe cursul de schimb și aplicarii socului de
dobanda
Vor face exceptie de la aplicarea prevederilor punctelor 2.3.1. și 2.3.2.:
– creditele garantate pe intreaga perioada de derulare cu garantie de tip depozit colateral
constituit la institutia creditoare, pentru sumele efectiv aco perite de o astfel de garantie;
– operatiunile de modificare contractuala aferente clienți lor existenti, care nu
presupun o majorare de risc de cr edit

2.3.3 . Informarea clienți lor asupra socului pe cursul de schimb și a socului de dobanda
In cazul solicitarilor de credit în EUR, Banca trebuie să informeze clienți i solicitanti care
nu sunt acoperiti în mod natural la riscul valutar sau indexat la cu rsul EUR asupra impactului
unei eventuale deprecieri severe a monedei nationale (35,5% pentru cursul de schimb
EUR/RON) asupra nivelului obligatiilor lor de plata periodice, precum și asupra riscului de
dobanda (0,6%).13
Consilierul Credite trebuie să infor meze clienți i solicitanti asupra impactului modificarii
adverse a ratei dobanzii, daca aceasta este indexata la un indice de dobanda ROBOR/EURIBOR
(0,6%). Informarea privind modificarea adversa a ratei dobanzii nu se aplica creditelor în RON
sau EUR cu doba nda fixa.
Banca realizeaza informarea privind riscul valutar și de rata a dobanzii particularizat
pentru fiecare solicitare de credit, astfel încât să fie posibila compararea nivelului obligatiei de
plata periodice aferente finantarii solicitate determinat cu luarea în considerare a cursului de
schimb valutar și a ratei dobanzii de la data realizarii informarii cu nivelul obligatiei de plata
periodice ajustat cu valorile indicate pentru socul pe cursul de schimb (35,5%) si, după caz,
pentru socul pe rata do banzii (0,6%).
Banca furnizeaza informatiile privind riscul valutar și de rata a dobanzii pe hartie sau alt
suport durabil, cu cel putin 15 zile calendaristice inainte de incheierea contractului de credit.
Perioada de 15 zile calendaristice poate fi redusa la cererea scr isa a solicitantului de credit.

13 Manual de creditare Patria Bank – Indicatori și strategii de creștere, pag 43

22

2.4.- Limita de creditare și parametrii de creditare
Limita de creditare și parametrii acesteia se stabilesc prin analiza individuala a fiecarei
cereri de creditare din partea clienți lor, în functie de capaci tatea de rambursare, garantiile
disponibile și nevoia r eala de finantare a clienți lor.
Aprobarea unei limite de creditare este valabila 30 zile calendaristice de la momentul deciziei.
Daca în aceasta perioada clientul nu incheie contractul de credit sau nu indeplineste conditiile
suspensive incheierii acestui contract si/sau disbursarii creditului, apro barea își pierde
valabilitatea.
Orice aprobare noua și operatiune de modificare contractuala /operatiune de inlocuire (unde este
cazul), a unei limite de cre ditare se realizeaza pe baza unei aplicatii de credit, asa cum este
precizat în Capitolul 5.

2.4.1. Parametrii produselor de creditare:14

Credite fara garantii reale Credite cu garantii reale

Tipuri de Credite pentru capital de lucru: revolving și non-revolving
destinatii Credite de investitii : pentru achizitii de utilaje, masini și echipamente, pentru

bunuri imobile (achizitie, renovare, constructie etc.);
Credite mixte , care pot ingloba cel putin doua dintre destinatiile de mai sus
Refinantari interne sau externe : se includ intr -una din categoriile de mai sus, in
functie de destinatia creditului
refinantat

Caracteris
tici Caracteristicile produselor de creditare sunt standardizate la nivelul fiselor de
produs.

Mon eda EUR, RON
Valoarea Limita de credit / Valoarea maxima a creditului acordat în RON sau EUR (se

14 Manual de creditare Patria Bank – Indicatori și strategii de creștere, pag 45

23
maxima a va calcula echivalentul în RON la cursul Băncii din data cererii)
creditului Valoarea maxima a creditelor va fi strabilita prin fisele de produs

Perioada
de termen scurt: scadenta pana la 1 an termen scurt: scadenta pana la 1 an
finantare
(inclusiv); (inclusiv);

termen med iu: scadenta intre 1 și 5 ani termen mediu: scadenta intre 1 și 5

ani (inclusiv) (inclusiv);
temen lung: scadenta mai mare de 5
ani, maximum 10 ani.

In cazul creditelor mixte, se va avea în vedere analiza ponderii capitatului de l ucru
astfel încât acesta să se ramburseze intr -o perioada mult mai scurta față de suma
acordata cu destinatie de investitii.

Structura Cu rate lunare egale: ratele (compuse din rata de principal plus dobanda lunara
graficului
de plus comisi oane) se platesc în fiecare luna și au aceeasi valoare pe toata durata
rambursar
e creditului;
Cu rate lunare personalizate: ratele se platesc în fiecare luna insa au valori
diferite de la o luna la alta, stabilite în functie de sezonalitatea afac erii si
capacitatea de plata. Valoarea minima lunara nu poate fi mai mica decat

valoarea comisioanelor lunare plus dobanda lunara
Cu rate sezoniere, aplicabile doar fermelor micro: ratele se platesc doar în lunile
in care afacerea agricola are capacitate de rambursare”

Capacitate
de maxim 50% pentru creditele in maxim 50% pentru creditele în EUR
rambursar
e
EUR 70% pentru creditele în RON
70% pentru creditele în RON

24

Grad de n/a Min 125% în functie de prod us. Detalii
acoperire
cu (doar garantii personale (fidejusiune) specifice sunt prezentate în fisa de produs
garantii
Ipoteca mobiliara asupra soldului conturilor curente, deschise de client la PATRIA
BANK SA

2.4.2. Capacit atea de ramb ursare
Capacitatea de rambursare este exprimata în : Rata(e) lunare valoare credit nou /
numerar net lunar
Numerarul Net Lunar (NNL) este estimarea numerarului (cashflow) rezultat din
activitatea de baza după ce au fost scazute iesirile de numerar (cashflow) obligatorii lunare
(inclusiv obligatii de plata la creditele existente) .
In cazul finantarilor noi în EUR, în determinarea capacitatii de rambursare se tine cont de
valorile de depreciere și de fluctu atia ratei dobanzii mentionate mai s us astfel încât clienți i să
poata face față socului pe curs de schimb și pe rata dobanzii, motiv pentru care rata lunara nu va
depasi: 70% în cazul creditelor în lei și 50% în cazul creditelor în valuta, din numerarul ne t lunar
al afacerii și suma lunara declarata de client ca fiind accesibila.
Atât în cazul finantarilor noi în RON cat și în valuta, cu dobanda variabila (unde este
aplicabil), capacitatea de rambursare va include la numaratorul formulei și socul de dobanda
pentru toate expunerile existente ale clientului.
In cazul facilitatilor revolving se iau în calcul doar obl igatiile de plata a dobanzilor.

2.4.3. Gradul de acoperire cu garantii
Gradul de acoperire cu garantii se calculeaza conform formulei: valoare de
piata/ limita de credit nou .
Gradul de acoperire cu garantii specifice pentru fiecare produs de creditare va fi descris
în fisele de produs sau în Grila de Garan tii, anexa la fisele de produs.
Garantiile aferente creditelor se impart pe urmat oarele categor ii:

25
– garantii reale (ipoteca mobiliara, ipoteca
imobiliara) garant ii personale (fideiusiune/aval)
– alte garantii (fonduri de garantare – ex: FNGCIMM, în combinatie cu alte
garantii reale etc.) garantii mixte (orice combinatie a celor de mai sus)
Toate facili tatile de credit vor fi garantate cu ipoteca mobiliara asupra soldului conturilor
curente, deschise de client la PATRIA BANK să și fideiusine din partea persoanei cheie.
Garantarea asumarii riscurilor trebuie să constituie o masura de securitate de importanta
secundara. Banca considera ca sursa principala de rambursare a creditului o reprezinta cash
flow-ul generat de activitat ea curenta a imprumutatului. Tipul și valoarea garantiilor se vor
corela cu nivelul de risc al imprumutatului.
Tipurile de garantii acceptate de banca, principiile privind constituirea, verificarea și
gestionarea acestora, precum și documentele necesare di n punct de vedere legal, sunt prevazute
în Politica de Garantii, Manualul de Garantii și în Procedura de prelucrare a garantiilor. Valoarea
de piata și valoarea de lichidare a garantiilor acceptate sunt definite în Politica de Garantii.
Principiul de baza în ceea ce priveste garantarea creditelor este corelarea gradului de
acoperire cu garantii cu riscul asociat exp unerii / clientulu

Gradul de acoperire cu garantii se calculeaza la nivelul fiecarei facilitati ca raport intre
valoarea de piata a garantiil or și limita no ua de creditare.15
In cazul expunerilor garantate cu depozite colaterale, depozitul colateral va fi constituit
în moneda creditului. în acest caz, gradul de acoperire cu garantii va fi de 100%. Cand
depozitele nu sunt constituite în valuta facil itatii solicitate, gradul de acoperire cu garantii va fi
de 135,5% cand depozitul este constituit în EUR, iar asumarea riscului este în RON, sau
viceversa. în cazul altor valute, Directia Administrarea Riscurilor stabileste gradul minim de
acoperire cu gar antii necesar tranzactiei cu cash collateral, în functie de volatilitatea valutei
respective.
Controlul existentei și conservarii garantiilor, precum și al asigurarii acestora fac obiectul
Politicii de Garantii.

2.5 Reguli de gestionare a riscurilor financiare
Expunerile față de clienți din segmentele Afaceri Mici și Ferme Micro sunt analizate
individual, la nivelul fiecarui debitor individual sau debitor apartinand unui grup de clienți .

15 Van Greuning, Hennie: “Analiza și managementul riscului bancar -evaluarea guvernației
corporatiste și a riscului financiar ”, Editura Irecson, Buc, 2004 , pag 12

26

Situatia financiara a debitorului se va reflecta asupra tuturor angajamentelor contractate de
acesta de la Banca, iar în cazul în care debitorul intampina dificultati în rambursarea u nuia
dintre credite, atunci Banca va analiza toate creditele acordate respectivului client și va
determina solutiile aplicabile la nivelul expunerii față de client în functie de contractele de credit
și de garantie

2.5.1. Procesul general de asumare a ris cului

1 2-1 2-2 3 4

Acceptarea si Analiza de
credit Decizia de
Contractarea
Monitorizarea prefiltrare
clienți lor
propriu -zisa
aprobare

Limitele de creditare se aproba pe baza aplicatiilor de cr edit care contin:
Referatul de credit (un sumar scurt și concis al tuturor informatiilor relevante deciziei de
credi tare și o evaluare a acestora);
Analiza fluxului de numerar (cashfl ow) și a situatiei patrimoniale
Propunerea de aprobare a Consilierului Cr edite și Coordonatorului teritorial micro/
Personalului cu atributii simil are de verificare / supervizare
Opini a de risc;
Garantii detaliate pe facilitati;
Raportul de pe rformanta financiara / bonitate
Aplicatiile de credit vor fi insotite de Opinia Legala (cel putin pentru creditele a caror
aprobare este de nivelul Comitetului de Credite și ori de cate ori analistul de creditare
considera necesara emiterea unei opinii juridice), Raportul de evaluare (pentru creditele
garantate, și conform Politicii de Gara ntii, opinia evaluatorului intern), Opinia de
conformitate ( daca e cazul ), Aviz AML( daca e cazul ), conform reglementări lor interne
specifice. Continutul și forma acestor documente sunt reglementate prin norme interne
ale departamentelor respective.

27
Decizia de creditare și procesul de asumare a riscurilor de credit au la baza aplicatia de
credit și hotararea factorului decizional.
Toate propunerile de credit se intocmesc și semneaza de catre Consilierul Credite.
Pentru toate nivelele de aprobare, Coordon atorul teritorial micro / Personalului cu
atributii similare va verifica și va semna cu aviz favorabil dosarul inainte de trimiterea acestuia
spre analiza risc și aprobare, cu respectarea principiului « celor 4 ochi ».
Toate instrumentele și tehnicile de a naliza, etapele acesteia, cat și intreaga metodologie
de creditare pentru Afaceri Mici și Ferme Micro, sunt prezentate amanuntit în Manualul de
Creditare a Afacerilor Mici și Fermelor Micro.
Pentru creditele Micro mai mici de EUR10.000 în echivalent lei, a naliza riscului în
procesul de micro -creditare se va face în cadrul Directiei Comerciale Persoane Juridice, prin
respectarea principiului „celor patru ochi” în cadrul activitatilor de analiza și verificare a
tranzactiei, prin efectuarea primelor analize fi nanciare ale situatiei clientului și a situatiei /
structurii garantiilor ( atât din punct de vedere al valorilor efective, cat și din punct de vedere al
nivelului de risc de credit), iar propunerea de creditare avizata de catre coordonatorii din
Directia C omerciala Persoane Juridice, vor fi trimise spre avizare catre analistul de credit și se
vor inainta catre forurile de aprobare în functie de competentele de aprobare. acordate sau la
comitetele de credit ale Băncii .
In cazul creditelor acordate pentru anu mite categorii de clienți incadrati în campanii
aprobate de catre Comitetul Directorilor sau sub parteneriate incheiate de Banca, pot fi aprobate
de catre Comitetul Directorilor fluxuri simplificate, prin instructiuni specifice, care vor detalia
actiunile necesare pentru acordarea creditelor și eventualele documente aferente.

2.5.2. Accept area și prefiltrarea clienți lor
Consilierii Credite Micro au ca responsabilitate prospectarea pro -activa a categoriilor de
clienți tinta la nivel local. Obiectivele lor în aceasta etapa sunt:
1. sa informeze potențial ii clienți despre conditiile de
credit;
2. Sa verifice eligib ilitatea potențial ilor clienți ;
3. sa decida daca o cerere trebui e să fie initiata / completata;
4. sa informeze potențial ii clienți cu privire la documentele n ecesare analizei (conform
listelor de documente necesare, anexe la Manualele de creditare)

28
In aceasta etapa se identifica nevoile de finantare ale afacerii, se initiaza negocierea privind
posibilitatile de creditare și are loc identificarea preliminara a e lementelor de esenta privind
calitatea afacerii, a actionarilor/asociatilor/adminstratorilor.
Cand se decide semnarea Cererii de Credit, clientul va primi o lista cu documente necesare
analizei, functie de tipul de afacere și tipul de credit solicitat/prop us.

2.5.3. Analiza de credit propriu -zisa (r ealizarea propunerii de credit)
Analiza de credit trebuie să asigure:
1. evaluarea capacitatii de a imprumuta și a credibilitatii person ale și financiare a clientului;
2. identificarea structurii de finantare adecvata nevoilor clientului și capacitatii sale de
rambursare;
3. evaluarea riscurilor de credit;
4. stabilirea tipului, structurii și valoarii garantiilor aferente facilitatilor solicitate, astfel
încât garantiile să fie corelate cu nivelul riscului de contrapartid a / tranzactie asumat de
Banca;
5. stabilirea altor conditii de creditare, astfel încât pozitia de risc a băncii să fie protejata.
Solicitarile clientului vor fi inaintate Echipei Evaluare Credite Micro, în functie de natura
lor, su b forma de aplicatie de credit .

Un rol foarte important în analiza clienți lor il are procesul de colectare a datelor și
consultarea în mod eficient a mai multor surse de informatii privind afacerea ce urmeaza a fi
creditata.
In acest sens, în intelegerea datelor financiar – contabile p rezentate de catre client, este
obligatoriu ca inainte de a se lua o decizie privind acordarea creditului, Consilierul Credite să
faca o vizita pe teren pentru a verifica incrucisat datele și informatiile furnizate de client.
In urma acestei vizite și interviu la distanta (cand este cazul), trebuie colectate suficiente
informatii pentru a putea fi intocmita analiza situatiei financiare a solicitantului, a fluxului de
numerar, dar și pentru a intelege caracterul, moralitatea și capacitatea antreprenoriala pe care o
are clientul.
Pe langa datele furnizate de client și obtinute în urma vizitei pe teren/ interviu la distanta
Consilierul Credite Micro va consulta urmatoarele surse de informatii:
Surse externe: Centrala Riscurilor de Credit (CRC), Centrala Inciden telor de Plati (CIP),
Biroul de Credit ( BIROUL DE CREDIT ), Portalul Instantelor de judecata (just.ro), RECOM,

29
AGENTIA NATIONALA DE ADMINISTRARE FISCALA , Arhiva Electronica de Garantii
Reale Mobiliare ( ARHIVA ELECTRONICA DE GARANTII REALE MOBILIARE ).16
Alte surse de informatii, cu caracter optional, în procesul de cunoastere a afacerii: referinte
din partea clienți lor, furnizorilor sau partenerilor debitorului, Internet și mass media.
Surse interne : Lista Nongrata și PEP și Lista de sanct iuni internationale (AML/CFT).
Documentatia privind capacitatea juridica și cea privind garantiile, inclusiv raportul de
evaluare, vor fi analizate și atasate în Aplicatia de Credit. Atunci cand este cazul, vor fi trimise
pentru analiza catre Directia Juridica și Evaluatorul Intern de catre Consilierul Credite, iar
opiniile vor fi atasate Aplicatiei de credit.
Consilierul Credite introduce informatiile financiare și nefinanciare ale clienți lor noi și ale
membrilor grupului de clienți (după caz) în macheta folosita în analiza.
Bonitatea clientului va fi intocmita de Consilierul Credite/Analistul de Creditare și va fi
verificata de alt Analist de Creditare/Coordonatorul Echipa Evaluare Credite Micro.
Reevaluarea bonitatii pe parcusul creditului se va efectua de DERC PJ pe baza da telor
furnizate de structurile comerciale, respectand principiul celor patru ochi.
Coordonatorul teritorial micro/ Personalul cu atributii similare va semna cu aviz favorabil
(semnare securizata în modulul informatic sau olografa) referatul de credit și va transmite
aplicatia de credit catre Echipa Evaluare Credite Micro pentru completarea opiniei de risc.

2.5.4. Decizia de Aprobare
Aprobarea creditelor și a conditiilor finale de creditare privind durata, valoarea, garantii,
cat și alte conditii se fac conform nivelelor de competenta, descrise în Politica de creditare, care
pot decide daca un credit se acorda sau nu.
Competenta de aprobare reprezinta acea autoritate de decizie asupra acordarii și
modi ficarii limitelor de creditare.

16 Manual de creditare Patria Bank – Indicatori și strategii de creștere, pag 41

30

2.6. Monitorizare c reditelor
Monitorizarea creditului incepe odata cu utili zarea creditului, prin:
– urmarirea utilizarii creditului conform destinatiei aprobate, obtinerea pe parcursul derularii
creditului de informatii privind existenta, starea garantiei și evolutia afacerii
– presupune ca fiecare Consilier Credite să dezvolte relatia cu clienți i din portofoliu.
Ori de cate ori se efectueaza vizita de monitorizare, rezultatele și constatarile acesteia se vor
materializa intr -o Nota de Constatare. Acest formular se va atasa la dosar și va contine informatii
relevante despre relatia clientului cu banca și informatii actualizate privind evolutia economica de
ansamblu a afacerii.17
Consilierul Credite va efectua o analiza comparativa scurta a situatiei financiare actualizate la data
monitorizarii cu situatia existenta la momentul acordarii creditului, evidentiind aspectele pozitive și
negative intervenite precum și concluzia personala privind trendul situatiei financiare în ansamblul ei.
In vederea mentinerii unui portofoliu de credi te performant, se prevede monitorizarea creditelor
acordate și în functie de performantele financiare ale clientului și serviciul datoriei. Orice intarzieri
semnificative vor determina transferul automat al relației cu clientul catre Departamentul Colecta re și
Remediere Credite.

2.6.1 Monitorizarea dest inatiei
In cazurile în care se constata ca un client a utilizat creditul pentru alte destinatii decat cele stabilite în
contractul de credit, Consilierul Credite va informa membrii care au aprobat imprumutu l, iar acestia
vor putea dispune masuri precum:
• sistarea angajamentului de credit aprobat și neutilizat precum și a acordarii de noi credite;
• declararea scadentei anticipate și trecerea intregului credit la restanta și initierea masurilor
necesa re în vederea recuperarii creditului și a cost urilor aferente pe cale silita;
• acceptarea utilizarii const atâte ulterior acordarii creditului prin semnarea unui act aditional cu
modificarea destinatiei și orice alte modificari ale termenelor și conditiilor creditului considerate
necesare.Pot fi cazuri în care se accepta nejustificarea creditului fara semnarea unui act aditional.
• majorarea dobanzii conform prevederilor contractului de credit

17 Manual de creditare Patria Bank – Indicatori și strategii de creștere, pag 61

31
2.6.2. Monitorizarea garantiilor
Controlul faptic la față locului a supra existentei, integritatii și conditiilor de pastrare și
conservare a bunurilor luate în garantie, precum și respectarii obligatiei de reinnoire a politelor de
asigurare a acestora, se va realiza de catre Consilierul Credite. Ca urmare a vizitei garant iei și a
verificarilor efectuate, se va intocmi o Nota de Constatare.
In cazul în care se constata deteriorarea garantiilor CONSILIERUL DE CREDITE
MICRO /CONSILIERUL TERITORIAL MICRO se va deplasa la sediul clientului unde va redacta
Nota de Constatare priv ind inspectia garantiilor în doua exemplare, în care se vor prezenta detaliat
deficientele const atâte, actul fiind semnat de reprezentantul ambelor parti.
In baza acestui raport, se va intocmi un referat care va cuprinde: deficientele const atâte,
masurile ce se impun și termene de realizare a acestora.
Acest referat se inainteaza spre analiza și decizie catre nivelul de aprobare care a aprobat
creditul. Hotararea va fi comunicata Consilierului Credite pentru a fi dusa la indeplinire.

2.7.Indicatorii financ iari utiliza ți în analiza stabilității financiare a clienților
1. Evoluția Cifrei de Afaceri18
2. Circulația/Rotația stocului = (Stoc Mediu/Achizitii)*365
3. Stoc mediu/Consum de materiale)*365 (se referă la perioada analizată și se calculează luând
soldul lunar al stocurilor)
Acest raport măsoară eficacitatea activitatii de control a inventarului făcuta de management. Este util
pentru a compara cu alte activități (de comerț) din sectorul respectiv.
4. Marjă comercială brută: = Preț de vânzare/Cost de achiziție – 1
Marja comercială brută este folosită pentru compararea unor firme similare din același sector. El este
de asemenea util pentru calcularea Costului Bunurilor Vândute și verificarea informațiilor date de către
solicitant cu privire la achizițiile lui periodi ce și la evoluția stocului:
5. Costul bunurilor vândute (CBV) = Vânzări / (1 + Marja brută)
CBV poate fi apoi utilizat pentru compararea cu informațiile despre achizițiile lunare reale și stocurile
lunare: Dacă achizițiile – CBV = pozitiv, trebuie să fi surve nit o mărire a stocului. Dacă achizițiile –
CBV = negativ, trebuie să fi survenit o micșorare a stocului. Acest raport poate fi apoi comparat cu

18 Manual de creditare Patria Bank – Indicatori și strategii de creștere, pag 84

32
Circulația/Rotația Stocului: O diferență (Achiziții – CBV) pozitivă trebuie să se coreleze cu o
circulație/rota ție descrescătoare a stocului!)
6. Rata de îndatorare = Total datorii (inclusiv împrumutul solicitat)/Total acive <= 0.7
Rata de îndatorare indică partea din activ care este finanțată de creditori. Valoarea acceptabilă, care
include și creditul solicitat , este de maxim 70%.
7. Raportul de lichiditate curenta = Active circulante (stocuri, creante, valori de încasat,
conturi curente la bănci, casa) /Datorii pe termen scurt >=1
Acest raport măsoară dacă activul pe termen scurt (care poate fi transformat în numerar î ntr-o perioadă
de timp scurtă) poate acoperi obligațiile pe termen scurt. T rebuie să fie mai mare decât 1!
8. Capacitatea de rambursare = Rata lunara/Numerarul Net Lunar = maxim 50% (pentru
creditele în valuta)/70% (pentru creditele în lei)
Reprezinta gradul de acoperire a ratei lunare a creditului din numerarul disponibil la sfarsitul lunii.
Numerarul net lunar reprezinta numerarul disponibil rezultat după ce din numerarul net din activitatea
de baza (NN) a fost scazut/adaugat impactul schimbarilor în numerar ul afacerii (dobanzi incasate, plati
dividende, investitii în imobilizari, vânzare active etc.) și a schimbarilor în numerarul unitatii
consolidate (venitul net familial după taxare și cheltuieli familiale).
9. Ponderea creditului în capitalul propriu al afac erii = Credit/capital propriu <=1
Arata gradul de participare al creditorului în afacere comparat cu aportul proprietarului afacerii ce
urmeaza a fi creditata.
10. Acoperirea activelor imobilizate = (Fonduri proprii + datorii pe termen lung)/Active
imobilizate
Acest raport măsoară dacă activele pe termen lung sunt finanțate cu fonduri pe termen lung. În
cazul societăților de comerț și servicii, acest raport trebuie să fie mai mare decât 1! În cazul societăților
de producție, cel putin 70% din activele imobiliza te.19
Următoarele raporturi sunt indicatori buni pentru semnalarea unei posibile deteriorări a
solvabilității și profitabilității unei afaceri, cu condiția ca ele să poată fi alcătuite pe baza unor cifre în
care se poate avea încredere și care sunt comparate în decursul mai multor perioade de contabilizare:
11. Structura de finanțare : (Capital Circulant – datorie pe termen scurt)/ Activ Total;
12. Structura de finanțare : Datorii / Activ Total (= raportul financiar nr. 4 de mai sus);

19 Van Greuning, Hennie: “Analiza și managementul riscului bancar -evaluarea guvernației corporatiste și a riscului
financiar ”, Editura Irecson, Buc, 2004 , pag 29

33
13. Structura de finanțare : Capital Ci rculant / Obligații pecuniare pe Termen Scurt;
14. Profitabilitate : Profit înainte de Impozitare (+ dobânda pentru datorii + salariul
proprietarului/managerului și alte plăți regulate făcute către proprietar) / Activ Total;
15. Rentabilitatea economica ( eficientă activelor) : CA / Activ Total;
16. Potențial generare de numerar : Flux de Numerar/Datorii pe Termen Scurt;
Acest e raporturi sunt foarte utile pentru monitorizarea evoluției activitatii unei afaceri pe întreaga
durată a creditului.

2.8. Analiza Consolidata a Afacerii c u Gospodaria/Familia Clientului
În cazul unei afaceri/explo atâtii agricole micro, obiectul analizei capacității financiare a unui
solicitant este unitatea economică a afacerii cu gospodaria/familia clientului. în cazul
afacerilor/explo atâtiilor agricole mici, aceasta se întâmplă deoarece, în realitate, nu există limite de
separare financiare și tehnice clare între afacere și familie: afacerea se bazează pe forța de muncă pe
care o reprezintă familia, precum și pe facilități (unelte, spațiu etc.) aflate în posesie particulară. Prin
urmare, familia se întreține din veniturile generate de afacere, dar poate de asemenea susține afacerea
cu venituri provenite din alte activități ale membrilor familiei.
De aceea, calculul fluxului de cash net efectuat p entru o afacere/explo atâtie agricola micro
trebuie completat cu veniturile și cheltuielile familiei, calculate după cum urmează:

VENITURILE FAMILIEI:

Pensii + Venituri din chirii + Salariile nete ale membrilor familiei + Veniturile nete provenite din
agricultură (daca pot fi documentate/verificate) + Venituri provenite din dobânzile aferente
plasamentelor de capital etc

34

CHELTUIELILE FAMILIEI:

Cheltuieli casnice de bază (hrană, apă, electricitate, transport) + Chirie + Taxe școlare și
alte c heltuieli aferente + Taxe de asigurare + Cheltuieli financiare pentru datorii private
(cheltuieli ocazionate de cumpărarea de case, autoturisme, articole de uz casnic) +
Distracție (cinema, teatru, concedii) + Alte obligații

Aceste cheltuieli se analize ază în detaliu și prezentate în rezumat în referatul de credit.
Totuși, în ceea ce privește cheltuielile familiei, se pot utiliza și cifre medii care sunt cunoscute
din experiență (pentru familii cu 1, 2, 3, etc. copii). Dacă afacerea are mai multi asociaț i, atunci
trebuie luate în considerare veniturile și cheltuielile familiale aferente acestora. Cercetările
efectuate de căt re CCM îi vor permite acestuia:
 să înțeleagă structura financiară a unității economice în ansamblul ei, precum și situația
financiară / riscurile globale în cadrul căreia se desfășoară activitatea afacerea;
 să estimeze gradul de interdependență financiară care a fost atins de familie și firma
proprie, precum și potențialul de creștere al afacerii;
 să înțeleagă mai bine riscurile pe care le implică acordarea de credite prin identificarea
problemelor potențiale pe baza unei analize amănunțite a interrelațiilor și legăturilor
dintre familie și afacere;
 să evalueze măsura în care afacerea are într -adevăr nevoie de împrumut, precum și să
deter mine dacă investiția plănuită este oportună și judicioasă;
 să efectueze verificarea încrucișată pentru datele cele mai importante și alte informații
furnizate de către client. Verificarea va include activele totale ale clientului, economiile
de altă natură decât cele bănești (bijuterii, animale la ferme etc.) și standardul de viață
global. În plus, se va estima volumul de cheltuieli neraportate (cheltuieli pe care clientul
fie a uitat să le menționeze, fie nu a dorit să discute despre ele);
 să verifice cum a fost utilizat profitul istoric raportat/calculat.

35
CAPITOLUL III: IMPACTUL IMPLEMENTĂRII PROCEDURII DE GESTIONARE A
RISCURILOR DE CREDIT ASUPRA STABILITĂȚII FINANCIARE PATRIA BANK
S.A.

3.1. Impactul implementării asupra provizioanelor
Provizioanele sunt o etapă în gestionarea riscului de credit care urmează procesului de acordare
a creditelor și vizează constituirea de resurse pentru acoperirea pierderilor care apar la
portofoliul de credite. Concret, aceste resurse se re țin din bugetul alocat credi tării, până la
recuperarea sumelor restante, pentru a menține performanța băncii și pentru a elimina riscul de
credit. In anul 2015 reprezentarea grafică indică performanțele IFN -ului Patria Credit, iar în
2016, Patria Bank.

Fig.3.1.1 Reprezentarea grafic ă a evoluției provizioanelor la Patria Bank

Se poate observa tendința de creștere a provizioanelor în anul 2015 și descreșterea în
2016 datorită implementării noului program de analiză și creditare micro, mult mai strict decât
în anul precedent. A se ob serva și faptul că operațiunea de colectare a restanțelor este mult mai
bună în 2016, astfel nivelul provizioanelor scăzând radical din luna ianuarie până la sfârșitul
anului. Valorile în jurul cărora se învârt provizioanele fiind de 2.89 milioane de lei ș i 1,8
milioane lei.

36
3.2.Impactul implementării asupra procentului de credite acordate
În reprezentarea grafică de mai jos se poate observa o mai bună gestionare a creditelor
acordate, banca beneficiând de un buget mult mai bogat decât în anul precedent. Cea mai
spectaculoasă creștere fiind cea a creditelor garantate având ca și fundament eliminarea riscului
creditării.
Totodată, bugetul creditelor a crescut datorită fuziunii instituției nefinanciar bancare
Patria Credit cu Nexte Bank la finele anului 201 5, iar efectul fuziunii celor două instituții de
creditare se vede în 2016. In anul 2015 reprezentarea grafică indică performanțele IFN -ului
Patria Credit, iar în 2016, Patria Bank. Se poate observa că în 2015 Patria Credit avea un buget
de 10,1 milioane d e euro, iar Patria Bank un buget de 15,3 milioane de euro alocat pentru
creditele pentru investiții pentru microîntreprinderi.

Fig.3.2.1 Reprezentarea grafică a bugetului de credite acordate intre anii 2015 si 2016

3.3. Impactul implementării asu pra numărului de clienți în portofoliu
Fig. 3.3.1 Reprezentarea grafică a numărului de clienți în portofoliul băncii Patria

37

Creșterea impresionantă a numărului de clienți în urma fuziunii Băncii Nextebank cu
Patria Credit se datorează fuziunii portofolii lor de clienți ai celor două instituții. În special al
schimbărilor ce s -au întâmplat în ultimii 10 ani cu banca Nexte Bank, care în decurs de 10 ani a
trecut prin 4 schimbări: MKB, MKB Romexterra, Nexte Bank și Patria Bank, schimbări care au
dus cu sine p ortofolii de clienți. Dacă în 2015 Patria Credit avea 1065 de clienți pe partea de
microintreprinderi, în 2016, Patria Bank însumează 3450 de clienți pe partea de
microîntreprinderi.

3.3. Impactul implementării asupra numărului de credite date la recuper are
În urma incapacității de plată a clienților, banca apelează la firme externe de recuperare a
creditelor. Aceste firme caută să găsească o soluție pentru ambele părții, recuperând datoria și
astfel lichidând creditul restant. Comparativ cu metoda de cr editare în Patria Credit, Patria Bank
are aproape același volum de credite restante la un volum dublu de creditare. Semn că banca își
selectează clienții, având un randament mai bun decât pe baza analizei effectuate pe IFN.

38
Fig. 3.3.1 Reprezentarea grafi că a nivelului de credite date la recuperare

3.4. Impactul implementării asupra indicatorilor de stabilitate a băncii Patria Bank

Următorii indicatori din tabelul alăturat sunt importanți în reflexia activității de creditare
dintre perioada în care exi sta Patria Credit și Nexte Bank, până la fuzionarea acestora în Patria
Bank și implicit condițiile pe care noua bancă h ibrid trebuia să le îndeplinească conform
normelor BNR. În urma fuziunii, clientele a avut de suferit, fiind tranșată în funcție de situa ția
economico -financiară în clienți eligibili bancari și clienți eligibili instituției financiare
nebancare.
Ponderea activității de microcreditare se reflectă în proporție de 30% în activitatea finală
de creditare. Partea de 50% reprezentând creditarea f irmelor mijlocii și corporate și cea de 20%
fiind activitatea de creditare persoane fizice.
Noul plan de analizare a stabilității financiare a firmelor pe care Patria Bank le creditează
afectează direct stabilitatea băncii. O firmă performantă, cu capacit ate de plată, cu capacitate de
continuitate în desfășurarea activităților de exploatare reflectă comportamentul clientului
persoană juridică de consummator. Un client bun platnic, este un client cu o situație economică
bună, ce duce la un comportament de p lată bun și implicit crearea unei legături pe termen lung
cu banca.
Interdependența dintre stabilitatea financiară a băncii și a firmei client, este una vitală în
desfășurarea activității de creditare și servisare de produse bancare non -credit.

39
Tabel 3.4. 1. Principalii indicatori ai stabilității financiare Patria Bank20

Analiz ând indicatorii din 2013 până în 2015, se poate observa o tendință de creștere a
activelor lichide, cu o ușoară descreștere în 2015. Dupa fuziune previzionându -se o scădere de
aprox imativ 30% datorită ponderii creditelor date de câtre Patria Credit în Patria Bank, fiind o
neconcordanță între creditele oferitede ifn și depozitele efectuate de Nexte Bank inainte de
transformarea în Patria Bank.
O altă observație este și creșterea cont inuă a creditelor nete, ca și capacitate de atracție a
resurselor din debitarea de către alte bănci.
Nivelul activelor a crescut vertiginos în cei 4 ani de analiză, fapt datorat unirii
patrimoniilor celor două entități economice.
Nivelul depozitelor cl ienților vor suferi o creștere de constantă, mai puțin în 2016, fapt
datorat anului implementării noilor condiții de bancă într -o instituție financiară nebancară.
Ponderea capitalurilor proprii este într -o creștere favorabilă. La fel ca și veniturile nete
din rata dobânzilor creditelor. Având în vedere că o instituție financiară nebancară oferă dobânzi
net mai mari decât o instituție bancară, influența pozitivă vine din selectarea clientelei puternice
care duc creditele la maturitate fără întârzieri sau in capacitate de plată. Dovadă fiind veniturile
nete din dobânzi în urma eliminării costurilor cu riscurile. În același timp se reflectă și
cheltuielile operaționale ce scad progresiv din 2015 până în 2016.

20 “Manual de creditare Patri a Bank – Indicatori și strategii de creștere ”- pag 86

40

.Fig. nr. 3.4.1 1 Reprezentarea grafică a ponderii creditelor nete în total active21

Ponderea creditelor nete în total active crește progresiv din 2013 până în 2015, asta
înseamnă că banca se îndatorează mai mult de la alte bănci sau BNR pentru a acoperi nevoia de
creditare din piață. Semnifică o lipsă a lichidităților și a depozitelor bancare sau a planurilor de
investiție.

Fig.nr. 3.4.2. 1 Reprezentarea grafică impactului fuziunii asupra venitului operational

În urma fuziunii Patria Bank SA cu Carpatica se preconizează o creștere de 14,6
milioane de euro determinate de creșterile de 15,4 mil euro a veniturilor nete din dobânzi. Ca
urmare a creșterii numărului depozitelor. O scădere a veniturilor nete din comisioane și alte
operațiuni, ca urmare a direcției pe care o adoptă conducerea băncii, fiind axați pe creditare și
veniturile din creditare, în defavoarea veniturile din comisioanele percepute din operațiuni.

21 Idem

41
CONCLUZII
 Misiunea Băncii este să asigure acces la servicii financiare tuturor categoriilor de afaceri
mici și exploatații agricole din Romania astfel încât acestea să inregistreze un impact
pozitiv în mediul lor economic, social și natural.
 Intreaga analiza de credit va avea în vedere principiul prudentei bancare, în ceea ce
priveste analiza contrapartidei (a firmei / grupulu i de firme, a asociatilor / actionarilor și /
sau a conducatorilor ei), a documentatiei de credit și a garantiilor oferite.
 Expunerile față de clienți din segmentele Afaceri Mici și Ferme Micro sunt analizate
individual, la nivelul fiecarui debitor individ ual sau debitor apartinand unui grup de
clienți. Situatia financiara a debitorului se va reflecta asupra tuturor angajamentelor
contractate de acesta de la Banca, iar în cazul în care debitorul intampina dificultati în
rambursarea unuia dintre credite, atu nci Banca va analiza toate creditele acordate
respectivului client și va determina solutiile aplicabile la nivelul expunerii față de client
în functie de contractele de credit și de garantie
 In vederea mentinerii unui portofoliu de credite performant, se p revede monitorizarea
creditelor acordate și în functie de performantele financiare ale clientului și serviciul
datoriei .
 Provizioanele sunt o etapă în gestionarea riscului de credit care urmează procesului de
acordare a creditelor și vizează constituirea d e resurse pentru acoperirea pierderilor care
apar la portofoliul de credite. Concret, aceste resurse se re țin din bugetul alocat creditării,
până la recuperarea sumelor restante, pentru a menține performanța băncii și pentru a
elimina riscul de credit.
 Operațiunea de colectare a restanțelor este mult mai bună în 2016, astfel nivelul
provizioanelor scăzând radical din luna ianuarie până la sfârșitul anului. Valorile în jurul
cărora se învârt provizioanele fiind de 2.89 mili oane de lei și 1,8 milioane lei. Fa pt
determinat de capacitatea de plată bună a clienților.
 Bugetul creditelor a crescut datorită fuziunii instituției nefinanciar bancare Patria Credit
cu Nexte Bank la finele anului 2015, iar efectul fuziunii celor două instituții de creditare
se vede în 20 16. Se poate concluziona că în 2015 Patria Credit avea un buget de 10,1
milioane de euro, iar Patria Bank un buget de 15,3 milioane de euro alocat pentru
creditele pentru investiții pentru microîntreprinderi.
 Creșterea impresionantă a numărului de clienți în urma fuziunii Băncii Nextebank cu
Patria Credit se datorează fuziunii portofoliilor de clienți ai celor două instituții. În

42
special al schimbărilor ce s -au întâmplat în ultimii 10 ani cu banca Nexte Bank, care în
decurs de 10 ani a trecut prin 4 schimbă ri: MKB, MKB Romexterra, Nexte Bank și
Patria Bank, schimbări care au dus cu sine portofolii de clienți. Dacă în 2015 Patria
Credit avea 1065 de clienți pe partea de microintreprinderi, în 2016, Patria Bank
însumează 3450 de clienți pe partea de microîntre prinderi.
 În urma fuziunii, clientele a avut de suferit, fiind tranșată în funcție de situația
economico -financiară în clienți eligibili bancari și clienți eligibili instituției financiare
nebancare.
 Ponderea activității de microcreditare se reflectă în pr oporție de 30% în activitatea finală
de creditare. Partea de 50% reprezentând creditarea firmelor mijlocii și corporate și cea
de 20% fiind activitatea de creditare persoane fizice.
 Ponderea creditelor nete în total active crește progresiv din 2013 până în 2015, asta
înseamnă că banca se îndatorează mai mult de la alte bănci sau BNR pentru a acoperi
nevoia de creditare din piață. Semnifică o lipsă a lichidităților și a depozitelor bancare
sau a planurilor de investiție.
 Noul plan de analizare a stabilității financiare a firmelor pe care Patria Bank le creditează
afectează direct stabilitatea băncii. Interdependența dintre stabilitatea financiară a băncii
și a firmei client, este una vitală în desfășurarea activității de creditare și servisare de
produse banc are non -credit.
 În urma fuziunii Patria Bank SA cu Carpatica se preconizează o creștere de 14,6
milioane de euro determinate de creșterile de 15,4 mil euro a veniturilor nete din
dobânzi. Ca urmare a creșterii numărului depozitelor.

43
BIBLIOGRAFIE

1. Basno C: “Produse, costuri și performanțe bancare ”, Editura Cartea Universitar ă,
București 2004
2. Basno, C: “Produse, costuri și performanțe bancare”, ASE, Bucure ști, 2008
3. Bârsan – Pipu N., Managementul riscului. Concepte și abordări, B uletinul Științific al
Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, Brașov, 2003
4. Berea, A.O (coord) : Creditul bancar -coordonate actuale și perspective, Editura Expert,
București, 2003
5. BNR -Norma 1/2001 privind lichiditatea băncilor, MO, nr 201/2001
6. BNR -Norma 1/2002 privind lichiditatea băncilor, MO, nr 113/2002
7. BNR -Norma 7/1999 privind fondurile proprii ale băncilor, MO, nr 206/1999
8. BNR -Norma 8/1999 privind limitarea riscului de credit al băncilor, mo nr 245/1999
9. BNR -Norma 9/1999 privind calculul valorii acti vului și pasivului băncilor în vederea
stabilității stării de insolvabilitate a acestora, mo, nr 472/1999
10. BNR -Norma 9/2000 privind capitalul minim al băncilor și al sucursalelor băncilor
străine, MO, nr 474/2000
11. BNR -Norma nr 10 din 27 iulie 2005, privind l imitarea riscului de credit la creditele
destinate persoanelor fizice, MO nr 683 din 29 iulie 2005, modificata prin norma nr 20
din 13 septembrie 2006, MO nr 800 din 22 septembrie 2006
12. BNR -Regulament nr 6 din 24 iulie 2002, privind regimul rezervelor minim e obligatorii,
MO nr 566/1 august 2002, modificat prin circulara nr 6/2006
13. Costica Ionela: “Politici și tehnici bancare ”, ASE, Bucure ști 2000
14. Dardac N (coordonator): Management financiar -bancar, Editura Cartea Universitară,
Buc, 2004
15. Dedu Vasile : “Gestiune bancar ă”, Editura D.P, Bucure ști,1999
16. Manual de creditare Patria Bank – Indicatori și strategii de creștere
17. Mogoș Ciprian: “Medote și tehnici de analiză statistică a riscului bancar ”, ASE,
Bucure ști, 2016
18. Stoica Maricica : “Management bancar”, Editura ASE, Bucure ști 2002
19. Toma M., Brezeanu P., Finanțe și gestiune financiară. – București: Editura Economică,
1997

44
20. Tudorache Dumitru (coord.): “Managementul sistemelor bancare”, Editura ASE
Bucure ști, 2004
21. Tudorache Dumitru: “Managementul financiar -bancar” -Editura Cartea Universitar ă, Buc,
2004
22. Van Greuning, Hennie: “Analiza și managementul riscului bancar -evaluarea guvernației
corporatiste și a riscului financiar ”, Editura Irecson, Buc, 2004;