Patologia Sociala

=== Patologia sociala ===

CUPRINS

Introducere 5

Capitolul I 5

No\iuneade mod de via\a 5

Capitolul II 8

Conceptul de devian\[ 8

II.1. Defini\ia devian\ei 8

II.2. Devian\a ]i controlul social 13

II.3. Explica\ii biologice ]i psihologice 16

II.4. Explica\ii sociologice 18

Capitolul III

Psihiatria ]i cunoa]terea sociologic[ 21

III.1. Normalitatea. 25

III.2. Anormalitatea.. 28

III.3.Boala psihic[.. 32

Capitolul IV 36

Probleme privind criminalitatea 36

IV.1. Dinamica criminalit[\ii in timp 38

IV.2. Formele criminalit[\ii 40

IV.3. Atitudini sociale ale criminalului 41

IV.4. Factori influen\atori ai dezvolt[rii

criminalului 44

Capitolul V 50

Prostitu\ia 50

V.1. Func\iile prostitu\iei 51

V.2. Prostitu\ia-comer\ cu resurse insuficiente 52

Capitolul VI 53

Violen\a fa\[ de femei 53

VI.1. Pornografia ]i violen\a fa\[ de femei 54

VI.2. Izvoarele pornografiei 55

VI.3 Ameliorarea statutului femeii 56

Capitolul VII 58

Drogul-flagel al sf`r]itului de mileniu 58

VII.1. Amenin\area drogurilor 59

VII.2. Droguri ]i politic[ 60

VII.3. Precursorii 62

Capitolul VIII

Alcoolismul 66

VIII.1. Leg[tura dintre alcoolism ]i s[r[cie 66

VIII.2. Boli provocate de alcool 69

Capitolul IX

Servicii de asisten\[ social[ 71

Concluzii 73

Bibliografie selectiv[ 75

Capitolul I

No\iunea de mod de via\[

Apropiat ca sens de no\iunile de nivel de trai, standard de via\[, bun[stare material[ ]i spiritual[, stil de via\[, calitate a vie\ii, pe care le cuprinde, dar la care nu se reduce, modul de via\[ se refer[ la via\a cotidian[, nemijlocit[, rel[ a omului, luat[ @n totalitatea componentelor ei concrete. No\iunea de mod de via\[ exprim[ latura vizibil[ a fiin\[rii omului ]i @mbrac[ forma unor conduite pe baze observabile, pe care le desemn[m prin expresiile: ce fac, cu ce se ocup[ oamenii, ce consum[, cu ce @]i umplu timpul liber, cum @]i cresc copii, care este starea lor de s[n[tate, cum se raporteaz[ la valorile inerente domeniilor vie\ii culturale, politice ]i ideologice a societ[\ii.

Pentru a @n\elege acest concept deosebit de complex trebuie pornit de la factorii ]i condi\iile obiective care @i dau contur ]i formeaz[ latura lui existen\ial[.

Confruntarea cu aceste probleme prilejuie]te o examinare avie\ii oamenilor cum ar fi via\a economic[, cultural[, sanitar[, a diferitelor categorii sociale ]i clase sociale.

O @ntreag[ problematic[ psiho-social[ @ncepe a se contura de@ndat[ ce corel[m modelele ideale, normative ale modului de via\[ a individului, grupului sau comunit[\ii, cu trebuin\ele materiale, a]tept[rile, pozi\iile, orient[rile de valoare, mecanismul identific[rii cu grupul formeaz[ un filtru specific prin caretrec toate influen\ele externe ]i se preciaz[ @mprejur[rile de via\[. Conteaz[ imaginea subiectiv[ asupra fenomenelor economice ]i sociale obiective, imagine integrat[ @n concep\ia personal[ despre via\a omului, ]tiut fiind c[unel ]i acelea]i sunt fundament univoc al bun[st[rii materiale ]i spirituale ]i ele se reflect[ neunivoc @n con]tiin\a oamenilor gener`nd tr[iri ]i aprecieri diferite ]i se recupereaz[ diferit asupra conduitei oamenilor. #n baza acestei imagini se decodific[ sensul vie\ii pentru om iar omul ofer[ vie\ii, o anumit[ valoare, care fundamentreaz[ angajarea lui @n actul vie\ii, cer`ndu-I spa\iul necesar c[ut[rii acelei valori supreme care este fericirea.

Aprecierea gradului de concordan\[ dintre cele dou[ planuri se exprim[ @n a[a numi\ii indicatori evolutivi ai calit[\ii vie\ii, care, dup[ cum observ[ unii aotori,, combin[ informa\ii despre starea obiectiv[ a unor condi\ii sau activit[\i ]i totodat[ despre valorile umane, a]tept[riile aspira\iile, aspira\iile ]i exigen\ele umane., ,

Ca atare c`nd elabor[m prognoze cu privire la dezvoltare social-economic[ viitoare a societ[\ii, trebuie s[ lu[m @n seam[ nu numai tendin\ele de cre]tere economic[, ci ]i dinamica trebuin\elor ]i trebuin\elor, intereselor ]i exigen\elor oamenilor, dinamica modific[rii concep\iei lor despre rostul ]i sensul vie\ii., ,Modul de via\[ se prezint[ ca o sintez[ a determin[rilor cantitative ]i calitative, sociale ]i psihologice,,.Latura activ[ a vie\ii omului se exprim[ @n capacitatea lui de a alege varianta proprie de via\[ ]i de a o structura @n m[sura @n care @i convine, ceea ce face ca, @ntre anumite limite, modul lui de via\[ s[ fie un construct sui-generis, personal ]i specific s[ devin[ stil de via\[.

Modul de via\[ este o @ntrep[trundere de factori socio-economici ]i psihosociali. El exprim[ cum este ]i cum g`ndesc oamenii c[ este cadrul de via\[ creat, condi\iile @n care tr[ie]te omul, attudinea lui fa\[ de aceste condi\i. Aceasta poate fi una de acceptare sau dimpotriva de raportare activ[, prin acte de prelucrare, ajustare ]i optimizare a condi\iilor, omul devenind capabil s[ structureze o formul[ personal[ de utilizare a resurselor mediului care @l condi\ioneaz[.

Nota de sintetism a conceptului de mod de via\[ deriv[ din faptul c[ el exist[ sub forma multitudinii laturilor vie\ii concrete a indivizilor ]i a grupurilor, privi\i ei @n]i]i ca via\[, ca procesualitate ]i activitate, ca sistem de legturi, rela\i ]i interac\iuni.

Modul de via\[ este expresia cea mai pregnant[ a propriet[\ii agen\ilor umani de a se manifesta ca fiin\e active, creatoare care-]if[uresc ele @nsele via\a printr-un complicat proces de selectare a @mprejur[rilor ]i a partenerilor de lnterac\iune. Pe m[sur[ ce se constituie ]i se maturizeaz[, modul de via\] tinde s[ se individualizeze ]i s[ se transforme @n stil de via\[, dar el r[m`ne tot timpul m[rturia gr[itoare a aderen\ei individului la grup, @ntre\in`nd sentimentul leg[turii cu al\ii ]i implicit, al definirii propriei identit[\i @n raport cu normele ]i modelele acceptate.

Modul de via\[ este obiectivarea social[ cea mai complet[ a omului @n ipostaza sa individual[ sau colectiv[ ]i de aceea pentru cercetarea social[ ]i psihosocial[, el poate s[ conteze ca un @nceput, fiind tocmai acel concret logic @n care se reg[sesc @nglobate ]i ordonate toate determin[rile bazale:socialul ]i psihologicul, existen\a ]i con]tiin\a, personalitatea ]i comportamentul, interac\iunea ]i influen\a, comunicarea ]i intercunoa]terea, microsocialul ]i macrosocialul.

Capitolul II. Conceptul de devian\[

II.1. Defini\ia devian\ei

Devian\[ transgresiunea identificat[ ca atare ]i sanc\ionat[, conform normelor @n vigoare @ntr-un sistem social dat. Termenul a intrat recent @n uz.

El apare @n sociologia american[ la sf`r]itul anilor 50, substituindu-se altor categorii de no\iuni, precum dezorganizarea sau patologia social[.

Succesul s[u rapid rezult[ din faptul c[ no\iunea la care se refer[ poate fi extins[ ]i @n alt sens dec`t cel de delincven\[ sau criminalitate. Sanc\iunea social[ nu se rezum[ la sanc\iuni penale sau legale, poate fi vorba de o simpl[ reprobare. No\iunea de devian\[ permite ]i regruparea unor tipuri diferite de comportament, multe dintre ele nefiind considerate @n mod obi]nuit delicte, fapt observat @n tipologiile de devian\[ propuse de R. K. Mertou-1949 ]i T. Parsons ( 1951 ), care fac loc, al[turi de comportamentele, inovatoare, caracterizate de folosirea, mijloacelor ilcite, ritualismul ( hiperconformism pasiv dup[ Parsons ), marginaliz[ri ( alienare pasiv[ ) rebeliunii ( alienare activ[ ).

No\iunea sociologic[ de devian\[ nu este o categorie statistic[.

Ea nu se aplic[ conduitelor sau indivizilor care se @ndep[rteaz[, vizibil chiar, de medie. Pentru a fi vorba de devian\[ trebuie s[ existe o norm[ de grup ]i nu doar o simpl[ opinie majoritar[.

Teoriile sociologice ale devian\ei pot fi regrupate @n trei curente principale : teoriile controlului social, teoriile contradic\iei sociale ]i teoriile culturale. Prima perspectiv[, cea tradi\ional[, se bazeaz[ pe opozi\ia dintre dorin\ele sau pulsurile individuale ]i constr`ngerile impuse de aparen\a la un grup social.

Devian\a rezult[ din e]ecul societ[\ii @n incercarea de a st[p`ni ]i controla pasiunile umane. Ea apare atunci c`nd leg[turile individului cu ordinea social[ sunt rupte, teoriile contradic\iei sociale resping`nd ideea c[ motiva\ia devian\ei este inscris[ @n natura uman[ ]i v[z`nd @n acesta un produs al societ[\ii.

Dac[ oamenii nu ar fi impin]i spre devian\[ de presiunea dorin\elor legitime, @ncurajate ]i chiar permise de societate, dar nesatisf[cute datorit[ lipsei mijloacelor pentru a le realiza ace]tia ar fi conformi]ti. Din acest punct de vedere ilustrat @n special de Merton, viciul este un produs al virtu\iei. Teoriile culturale invoc[ la r`ndul lor, postulatul uniformit[\ii normelor @n cadrul unei societ[\i. Interiorizarea normelor grupului s[u poate s[-l aduc[ pe individ @n conflict cu normele dominante sau legale al societ[\i. Devian\a este @n acest sens produsul unei instruiri culturale, la fel de morale ca oricare alt tip de inv[\are social[.

Acestui al treilea curent @i putem ad[uga teoriile interac\ioniste ale devian\ei, a]a-zisele teorii ale reac\iei sociale sau de marcaj. Ele subliniaz[ c[ devian\a nu este o propietate caracteristic[ a actului unei persoane, ci consecin\a reac\iilor celorlal\i fa\[ de acest act.

Dup[ cum sublinia Becker-1963, , deviantul este cel c[ruia i-a fost aplicat[ cu succes aceast[ etichet[ ,, 1.

Devian\a este o categorie elaborat[ @ntr-un proces de interac\iune colectiv[ care-I implic[ pe ceilal\i care vor fi in final eticheta\i drept devia\i anturajul lor, pe cei care urm[resc respectarea normelor, pe cei care vor s[ impun[ norme noi.

Acest punct de vedere asupra devian\ei, dominant @n sociologie la sf`r]itul anilor 60, a contribuit la o reorientare a cercet[rilor asupra delincven\ei. Ne vom indep[rta de etiologia social[ a delincven\ei pentru a studia agen\ii ]i mecanismele de control social.

I.1.a Teorii privind comportamentul deviant. Prin intermediul procesului de socializare,orice societate transmite indivizilor s[i modelul s[u normativ ]i cultural, facilit`ndu-le integrarea sociala, , @nva\area culturii grupului din care fac parte ]i deprinderea cu, rolurile sociale pe care trebuie s[ le @ndeplineasc[. Ra\ionalitatea comportamentului este dirijata de normele ]i valorile dob`ndite prin procesul socializ[rii, fiecare individ asimil`nd @n felul acesta cuno]tiin\e, deprinderi ]i dispozi\ii care-l fac apt s[ actioneze ca membru activ al societa\ii,s[ g`ndeasc[ cu ajutorul simbolurilor, modelelor de g`ndire ]i ac\iune @n cadrul grupului.

Ca rezultat al acestei socializari, individul are puternice tendin\e de adeziune la normele ]i valorile grupului, f[c`nd din ele un ]ablon dup[ care se ghideaz[.

Tendin\a comportamentului de a fi @n legatur[ cu aceste reguli bine

Stabilite se nume]te, “conformism” – care consta @n acceptarea mecanic[ a normelor ]i valorilor @mpotriva propriilor p[reri ]i opinii.

Opusul acestei stari de conformitate este nonconformismul sau devian\a. Devian\a este lipsa de adeziune la modelul normativ ]i axiologic al grupului, manifestat[ printr-un comportament, “atipic” care @ncalc[ prescrip\iile normative ]i violeaz[ cerin\ele institu\ionale.

#n orice societate, comportamentul deviant acopera o mare varietate de tipuri merg`nd de la comportamentul, “excentric” definit prin gesturi, “insolite”, vestimenta\ie aparte ]i, “dezordine“ comportamentala p`n[ la comportamentul disfunc\ional sau aberant, @nscris @n aria delincven\ei, tulbur[ri psihice.

Diagnosticarea acestor comportmente ca fiind, “normale” sau "anormale", \ine de natura normelor sociale de gradul de toleran\[ a societatii respective ca ]i de pericolul actual sau poten\ial pe care-l reprezinta aceasta deviatie pentru stabilirea vie\ii sociale.

Validat de normele de grup, comportamentul deviat poate fi @n\eles @n dou[ moduri : – fie ca rezultat al incapacita\ii func\ionale a individului, datorit[ unor devia\ii fiziologice sau anormalit[\ii psihice

– fie ca rezultat al unui comportament perfect normal, dar incapabil cu standardele de normalitate ale grupului.

Putem vorbi @n primul caz de o stare de boal[ sau incapacitate func\ional[ a individului care @i acord[ "obliga\ii" ]i "privilegii" speciale, iar @n cel din urma caz putem observa inadaptarea sau neintegrarea social[.

#ncerc[rile de a se g[si explica\ii stiin\ifice devian\ei se pot identifica @n cercet[rile f[cute asupra personalita\ii "patologice" care acord[ indiviului rolul determinant @n producerea actelor deviante.

#n urma acestor cercet[ri s-a ajuns la concluzia c[ violarea acestor norme sociale este s[v`rsit[ de c`tre indivizii "deficien\i” prin tulbur[ri de comportament sau de personalitate ]i a c[ror incapacitate funciar[ de a se adapta la cerin\ele sociala @i fac s[ adopte frecvent comportamente deviante ]i antisociale.

Studiile "fizionomice“ au c[utat s[ arate c[ exist[ o corelare @ntre morfologia organismului ]i structura psihologic[.

F. J. Gall cu "organologia" , conturat[ de Spurzheim cu numele de "frenologie“ ]i ating`nd apogeul cu doctrina "degenerescen\ei” a lui Morel continu[ cu teoria "criminalului @nn[scut” a lui Lambroso, toat[ aceast[ literatur[ de specialitate are drept scop scoaterea @n eviden\[ a tr[s[turilor ]i o descriere a "tipului constitu\ional", care este @nclinat s[ opreaseasc[ acte deviante. #n perioada modern[ aceste orient[ri, care erau @ntr-o faz[ incipient[, sunt @nt[rite de doctrina lui Kretschmer, care @ncearc[ s[ disting[ principalele tipuri caracteriale d`nd na]tere unei antropologii care @nglobeaz[ toate caracterele umane, inclusiv pe cele mai restr`nse ale personalit[\ii "patologice“ El a ajuns la concluzia c[ principalele elemente pe care le distingem sunt :, , a) constitu\ia – totalitatea caracteristicilor individuale pe baz[ genotip[ – care deriv[ de la ereditate

b) Caracterul – totalitatea posibilit[\ilor reac\ionale afectivo – volu\ionale ale unui individ, a]a cum au ap[rut ele @n cursul dezvolt[rii existen\ei sale pornind de la constitu\ia sa ereditar[ ]i de la ansamblul factorilor exogeni: influen\e somatice, educa\ie psihic[, mediul ]i urmele evenimentelor tr[ite

c) temperamentul: parte a psihicului care, prin direc\ia imoral[, se afl[ @n corela\ie cu structura corporal[“ 2.

"Reduc`nd personalitatea la tr[s[turile sale morfologice ]i la propriet[\ile sale : congenitale, biopatologice ]i psihotipologia lui Kretschruer au fost continuate de concep\ia lui Sheldon (1940,1942;1949 ]i

1954) care adaug[ studiul personalit[\ii dimensiunea sociotipologic[-relatiile familiale, raporturile ]i aspira\iile sociale " 3.

Alte teorii pentru clasificarea personalita\ii patologice le mai g[sim ]i @n teoriile lui Freud ;@n doctrina lui Fung ;tipurile lui Schneider ;@n concep\ia lui Conrad ; studiile lui Hendersen ]i Gillespie ; studiul personalit[\ii nevrotice a luiEysenk, "caracteorogiile" lui Allport ]i Odberg; personologia dinamic[ a lui G. Murphi, R.B.Cattell ]i Murray.

Aceste teorii au @ncercat s[ includ[ @n interiorul lor pe l`ng[ variabilele psihice ]i pe cele sociologice, culturale ;acestea fiind explicative pentru actele de devian\[ s[v`r]ite de indivizi ; caracterul reduc\ionist @mpiedic`ndu-l s[ disting[ raportul real @ntre devian\[ ]i anormalitate.

II.2 Devian\a ]i controlul social

Acest capitol se concentreaz[ at`t asupra devian\ei sociale ]i legale, c`t ]i asupra diverselor explica\ii. Pentru fiecare vor fi descrise tipurile ]i frecven\a infrac\iunilor, componentele sistemului juridic penal ]i vor fi evaluate implicatiile deviantei.

Majoritatea oamenilor se conformeaz[ normerlor sociale @n cea mai mare parte a timpului. Ei fac aceasta datorit[ procesului de socializare prin care au trecut ]i datorit[ structurilor controlului social din societate.

Dar ce se petrece cu oamenii care nu se conformeaz[?. Ce determin[ comportomentul ]i cum ar trebui s[ reactioneze societatea fat[ de ei?

Toate societ[tile condamn[ anumite comportamente : omorul, violul,tr[darea de tar[ ]i furtul acestea sunt considerate reprobabile @n majoritatea societ[tilor. #n societ[tile industriale avansate, aceste actiuni sunt posibile prin coduri legale formale ]i exist[ pedepse pentru cei ce le comit. Astfel de actiuni sunt numite crime, adic[ sunt considerate deviante din punct de vedere legal. Pe l`g[ aceste crime grave, multe societ[\i consider[ ]i alte comportamente viol[ri ale normelor legale acestea include ac\iuni cum sunt @nc[lcarea legilor de circula\ie, tulburarea lini]tii, purtarea unei arme ascunse ]i mai recent intrarea @n datele unui calculator str[in, modificarea sau ]tergerea acestor date.

Delincven\a juvenil[ se refer[ la violen\a normelor legale de c[tre cei care sunt sub v`rsta la care legea trateaz[ oamenii adul\i.

Pe l`ng[ legile care definesc anumite acte drept crime, indiferent de cine le comite, exist[ altele care sunt legate de v`rst[ "starea de neascultare" ]i "chiulul din ]coal[" sunt comportamentele care @i aduc pe tineri @n contact cu poli\ia ]i tribunalele. Devia\a criminal[ exist[ @n toat[ lumea, @n ciuda faptului c[ normele legale specifice care definesc comportamentul inacceptabil pot varia de la o societate la alta.

#n Statele Unite, legea penal[ este adoptat[ @n diferite state precum ]i de guvernul federal, astfel ceea ce poate fi o crim[ @ntr-un stat, de pild[ cump[rarea unei arme personale, poate s[ nu fie considerat[ crim[ @n alt stat.

Ceea ce este considerat devian\[ @n sensul legal variaz[ nu numai de la o societate la alta, ci ]i de la o zon[ la alta mai ales @n cadrul societ[\ilor industrializate.

Din punct de vedere social crima este u]or de definit ca fiind o form[ deviant[ de comportament care este consaiderat[ devian\[ din punct de vedere social, adic[, cele care violeaz[ normele sociale dar nu @n codul legal. Exemple : p`n[ recent purtarea cerceilor era considerat[ nepotrivit[ pentru b[rba\i. #n anii ]aizeci ]i ]aptezeci, mul\i tineri au renun\at la aceast[ conven\ie, ]i @n mod sfid[tor, purtau p[rul lung iar tineretul @n general se @mbr[ca mai neglijent dec`t era considerat corespunz[tor. #n contextul epocii astfel de comportamente erau considerate deviante din punct de vedere social, ele nu se comformau normelor generale ale societ[\ii, dar nu erau o amenin\are suficient[ pentru ordinea social[ @nc`t s[ fie definite criminale.

Explica\ii de ce oamenii se angajaz[ @n acte deviante sau situat de la cele biologice, psihologice la cele sociologice. Aceste explica\ii @]i au originea @n diverse ipoteze nu numai referitoare la cauzele com[portamentului uman, ci ]i la modul @n care comportamentul deviant poate fii schimbat.

II.3 Explica\ii biologice ]i psihologice privind devian\a.

#ntr-o vreme, cauzele comportamentului deviant erau considerate a fi for\e supranaturale. Oamenii ac\ionau @n moduri ira\ionale pentru c[ erau posedati de diavol sau de spiritele rele. #n secolul al XIX – lea, aceast[ explica\ie cedeaz[ treptat unei abord[ri considerat[ mai, , ]tiin\ific[, ,, bazat[ pe cunoa]terea biologiei din acea vreme.

Cea mai important[ explica\ie de aceste tip, de]i nu prima, a fost sus\inut[ de Cesare Lombroso (1876) un doctor care a lucrat @n @nchisorile italiene.El a supus de\inu\ii la diferite m[sur[tori fizice ]i a constatat c[ ace]tia aveau tr[s[turi fizice distincte :frunte @ngust[, maxilar ie]it @n afar[, pome\ii proeminen\i, urechi mari ]i l[b[r\ate ]i mult p[r pe corp.

Lombroso credea, dintr-o perspectiv[ evolu\ionist[, c[ criminalii sunt, ,ataricii,, c[ sunt subdezvolta\i din punct de vedere biologic. Lucrarea lui Lombroso avea mai multe puncte slabe. F[c`nd o cercetare cu mult mai mult[ grij[, Charles Goring @n 1913, un psihiatru britanic, a constatat c[ tr[s[turile pe care Lombroso le-a atribuit criminale erau prezente ]i la necriminali. Goring a afirmat c[ nu exist[ diferen\e fizice esen\iale @ntre criminal ]i necriminali.

Cu toate acestea, ideea c[ criminalii constituie un tip fizic distinct a continuat s[ aib[ adep\i. #n 1949, Sheldon a afirmat c[, ,tipul anatomic,, are leg[tur[ cu criminalitatea. El a descris criminalul ca fiind probabil "mezomorf" – musculos atletic – mai degrab[ dec`t "ectomorf" – @nalt, slab, fragil – sau "endomorf" – scund ]i gras. Principile generale ale pozi\iei lui Sheldon au fost sus\inute ]i de so\ii Gluek @n 1950, de]i ei au ar[tat c[ tipul anatomic nu este o cauz[ direct[ a criminalit[\ii. Dup[ p[rerea lor mezomorfii au un tip de personalitate care i-ar putea @mpinge la acte criminale. Astfel au ajuns la concluzia c[ rela\ia @ntre caracteristicile fizice ]i criminalitate este indirect[.

Recent unii cercet[tori au afirmat despre comportamentul criminal violent c[ poate ap[rea c`nd o persoan[ are un model cromozomial care con\ine cromozomul masculin XYY. S-a constatat c[ modelul XYY este mai r[sp`ndit printre b[rba\ii criminali dec`t printre b[rba\ii din popula\ia general[ dar num[rul de subiec\i studia\i a fost prea mic pentru a stabili, cu un grad de certitudine, o leg[tur[ @ntre prezen\a unui cromozom masculin suplimentar ]i comportamentul criminal.

De cur`nd Wilson ]i Herrnstein @n 1995 au ajuns la concluzia c[ factorii biologici au un efect neglijabil asupra comportamentului criminal ]i c[ mediul social joac[ un rol important @n promovarea sau inhibarea oric[rei influen\e pe care caracteristicile biologice o pot avea asupra unui astfel de comportament.

#n concluzie nici una dintre aceste teorii nu prezint[ un fundament solid care s[ ne dea un r[spuns exact la problemele legate de devia\a de comportament.

II.4 Explica\ii sociologice cu privire la comportamentul deviant

Ideea cheie @n spatele teoriei asocierii diferen\iale abordat[ de Sutherland @n 1940, este c[, criminalitatea este @nv[\at[ @n cursul socializ[rii. Prin interac\iunea cu,, cei importan\i,, indivizii @]i dezvolt[ tipurile de idei, atitudini ]i valori care @i fac mai mult sau mai pu\ini dispu]i s[ se conformeze normelor sociale. Dac[ oamenii se angajeaz[ sau nu @n acte criminale depinde @n mare m[sur[ de natura influen\ei ]i de timpul pe care @l petrec cu aceeia care sus\in ]i modeleaz[ comportamentul deviant.

#n teoria asocierii diferen\iale, criminalitatea este un rezultat obi]nuit al prezen\ei unei subculturi deviante prin care oamenii @nva\[ norme ]i comportamente ce @i @mping la acte antisociale. Aceast[ explica\ie este o folosire simpl[ a teoriei @nv[\[turii @n contextul socializ[rii. Ceea ce deosebe]te criminalul de necriminal nu este procesul de socializare ci con\inutul lui, ce este @nv[\at, nu cum este @nv[\at to\i oamenii pot @nv[\a valori ]i norme care ar putea fi numite antisociale, ceea ce conteaz[ este frecven\a contactului cu aceste valori ]i norme, precum ]i intensitatea lor.Un alt factor este v`rsta. Tinerii au pu\in[ experien\[ cu care s[ evalueze sau s[ pun[ @n context aceste idei ]i comportamente. Ei sunt mai vulnerabili la toate felurile de influen\[ri inclusis la cele care duc la comportament deviant. Aceast[ teorie a fost folosit[ ]i pentru a explica persisten\a criminalit[\ii @n comunit[\ile speciale sau @n mahalale Shaw ]i McKay 1942.

Odat[ cu subculturile deviante se dezvolt[ ]i valorile lor, atitudinile, normele tehnicile ]i comportamentele devin accesibile altora din comunitate, prin faptul c[ sunt modela\i de criminali. Mai mult, aceste valori ]i comportamente sunt transmise genera\iilor viitoare prin socializare.

#n felul acesta comunit[\ile speciale devin pepiniere pentru comportamentul criminal genera\ie dup[ genera\ie.

De]i ideea despre comporytamentul criminal care este @nv[\at ca orice form[ de comportament a c`]tigat o larg[ acceptare, teoria nu rezolv[ nic[ieri problema de ce anumite activit[\i sunt definite criminale. Orice teorie cuprinz[toare trebuie s[ rezolve ]i aceast[ problem[.

O alta teorie este teoria controlului, abordata de Walter Reckless ]i colegii s[i in anul 1956 ei s-au concentrat asupra problemei de ce, chiar @n zonele cu criminalitate ridicat[, unii tineri nu ajung delincven\i. Ei sus\in ca dezvoltarea unei imagini, , bune, , despre sine a unei persoane serve]te ca s[-l izoleze de sub cultura delincventa inconjuratoare. Cel mai general punct de vedere a teoriei controlului social se refera la comportamentul criminal ce rezulta din lipsa unui control intern, efectuat de individ, ci din lipsa unui control extern, efectiv si adecvat, efectuat de societate. Ideea centrala este c[ ceea ce trebuie explicat nu este devia\ia, ci conformismul. Conformismul rezulta din mecanismele de control intern ]i extern.Dar ce sunt aceste mecanisme de control social ?

Construita pe teoria lui Durkheim, teoreticienii controlului afirma c[ integrarea comunit[\ii ]i legaturile sociale puternice @i fac pe oameni s[ accepte normele ]i valorile comunita\ii lor ]i s[ se conformeze acestora. Hirschi, in 1969 a avansat ideea c[ legaturile sociale au trei caracteristuici definitorii : – ata]amentul, implic[ legaturi puternice cu anumiti indivizi din comunitate. Rela\iile cu al\i oameni importanti @i determin[ pe indivizi s[ ia in considerare senitmentele si preocup[rile acestora f[c`ndu-i dupa toate probabilita\ile s[ actioneze in moduri responsabile;- angajamentul sau investi\ia oamenilor @n societate la tempereaza comportamentul.In anii 60, @n strigat mobilizator al celor care sus\ineau schimbarea sociala era,,nu ave\i @ncredere @n nimeni peste 30 de ani.Ideea fundamentala a acestui slogan era c[ oamenii peste v`rsta de 30 de ani puteau avea familii, slujbe cu norm[ intreaga, ceea ce @i facea s[ aibe un interes fa\a de sistemul exiastent ]i astfel era mai pu\in probabil ca ei s[-]i doreasca sa-l schimbe; implicarea @n activita\i nedeviante si cu oameni nedevianti, afirma Hirschi, las[ mai pu\in timp pentru comportamentul deviant. Sistemele de credinta leaga laololta membrii comunita\ii ]i le intareste rezisten\a la ac\iunile deviante. De]i teoria controlului social este un supliment folositor pentru teoria asocierii diferen\iale, prin faptul c[ punem accent pe importanta controlului intern ]i integrarii sociale a indivizilor el este de asemenea incomplet. Teoria controlului pare incapabil[ s[ explice "crima gulerelor albe", activiat\ile criminale comise de oamenii cu statut superior ]i aparent respectabil, care sunt bine integra\i @n comunitatea lor.

III. Pshiatria ]i Cunoa]terea Sociologic[

#nc[ de la apari\ia sa, sociologia, se num[r[ printre disciplinele sociale care au urmarit studierea unui obiect @n continu[ schimbare ]i transformare. Sociologia ca ]tiin\a social[ reune]te un ansamblu de discipline care examineaz[ natura comportamentului uman ]i a societa\ii umane precum ]i produsele care rezulta din am`ndou[.

Nu putem vorbi numai de o perspectiva sociologic[, ci mai degrab[, @n cadrul sociologiei exist[ scoli de g`ndire @n mod clar deosebite. Dar toate @mp[rt[]esc opinia c[ sociologia este studiul ]tiin\ific al comportamentului social uman, a societ[\ii umane ]i al resurselor activita\ii sociale.

Imaginea sociologic[.

C.Wright Mills a folosit expresia, , imagina\ie sociologic[, , pentru a atrage aten\ia asupra nevoii de a ne l[rgi viziunea. Indivizii au tendin\a de a vedea lumea din punctul lor de vedere, riguros, despre ei @n]i]i ]i despre cercul social imediat. Sociologia, sus\inea el, ar trebui s[-]i concentreze aten\ia asupra celor mai largi for\e sociale care-i afecteaz[ pe indivizi.

Pentru a-]i ilustra punctul de vedere el sus\ine c[ daca o persoan[ ar r[m`ne far[ lucru, aceast[ situa\ie ar fi considerat[, , necazul ei personal,, iar eforturile de a ajuta la rezolvarea acestei situa\ii s-ar concentra asupra caracteristicilor individului.Dac[ totu]i un milion de oameni sau mai mul\i r[m`n f[r[ lucru aceasta este o problema sociala care sugereaza actiunea unor forte sociale pe scar[ larg[ ]i necest[ o solu\ie social[ Imagina\ia sociologic[ permite oasmenilor s[-si dep[]easca experien\a personal[ limitat[ ]i sa-]i vad[ legaturile cu al\ii ]i cu institu\iile sociale. Sociologia urm[re]te analiza ]i evaluarea comportamentului uman preocup`ndu-se s[ degajeze ra\ionalitatea ]i normalitatea care guverneaz[ comportamentelor membrilor socie\ii.

Pentru a aprecia cum sociologia contribuie la @n\elegerea vie\ii sociale este utila @n\elegerea perspectivelor celorlalte ]tiin\e sociale. Dintre aceste ]tiin\e enum[r[m numai psihiatria care examinez[ consecin\ele comportamentului uman, concetr`ndu-se asupra factorilor care @l fac pe individ s[ se comporte @n feluri speciale. Aici exist[ multiple subdomenii, inclusiv personalitatea individului, dezvoltarea capacita\ilor lui cognitive ]i baza biologic[ a comportamentului uman.

Exista @ns[ ]i diferen\ieri intre cele doua ]tiinte, daca psihiatria se ocupa de individ, sociologia se ocupa nu at`t de individ c`t de viata sociala @n ansamblul s[u, cu diversele ei comportamente si subunita\i, consider`nd c[ exist[ o unitate indisolubil[ @ntre comportamentul uman ]i formele de asociere @ntre indivizi. #ntre cele doua discipline, dintre care prima apar\ine medicinei, iar cea de-a doua face parte indiscutabil din corpul ]tiin\elor sociale, exista multe puncte de contact ]i de zone de convergenta, istoria lor consemn`nd un permanent efort al psihiatrilor c[tre @n\elegerea bazelor sociale ale normalita\ii ]i un interes contiuu al sociologilor c[tre eviden\ierea premizelor biologice ]i psihologice ale ra\ionalit[\ii.#nc[ de la inceput sociologii ]i-au propus evaluarea corelarii dintre individ ]i societate ]i identificarea modului @n care fiecare dintre ace]ti doi termeni se influen\eaz[ unul pe cel[lalt.Sociologia a c[utat nu numaio explica\ia comportamentelor aberante, dar ]i-a propus chiar sa studieze tendin\ele de devian\[ @n cadrul socita\ii. Cunoasterea sociologic[ a urmarit raportul dintre con]tiin\a si existen\a social[, @ncerc`nd s[ creeze o imagine complexa ]i unitar[ a modului @n care istoria social[ a oamenilor, mobilurile lor, comportamentele lor, manifestate ]i latente sunt influentate de cele doua unita\i. Cu toate c[ orient[rile mai vechi ]i mai noi ale sociologiei sunt foarte vaste, totusi acestea au @n centrul aten\iei principiile fundamentale care explic[ @ntelegerea rela\iei dintre sociologie ]i psihiatrie: individualismul ]i integralismul.

Prima orientare sau primul principiu pun @n relief individul ]i rolul acestuia @n societate. Individul este considerat @n cadrul acestei orient[ri ca fiind responsabil de tot ceea ce se @nt`mpl[ @n societate dat fiind faptul c[ el produce aceste @nt`mplari datorit[ mobilurilor ]i motiva\iei acestuia.

Diferit[ de prima orientare care pune @n eviden\a rolul individului @n societate, cea de-a doua orientare, acorda int`ietate societ[\ii, conceput[ ca realitate supraindividual[, diferit[ de suma indivizilor care o compun. Conceptiile socio- psihologice apartin primei orient[ri ele pormind de la o analiza comlet[ a coonstin\ei individuale, consider`nd c[ societatea este crea\ia individului, nefiind altceva dec`t o forma de asociere sau o cooperare a indivizilor ce o compun. Aceste concep\ii acord[ un rol determinant elementelor, proceselor ]i fenomenelor psihice, demonstr`nd astfel c[ via\a social[ constituie un ansamblu de dorin\e, motiva\ii, scopurii ]i instincte care determina ra\ionalitatea comportamentului uman.

Cealalt[ concep\ie, ]i anume cea de integralism sociologic, cuprinde diferite variante de concep\ii socio- biologiste care accentueaz[ rolul esen\ial al bazelor biologice ale vie\ii sociale, consider`nd c[ societatea este determinat[ de calit[\ile ereditare are organismului uman ]i de c[tre fenomenele sau procesele sale vitale.

De]i acestea pun @n eviden\a @n\elegerea integral[ a vie\ii sociale ]i caracteristicele comportamentului uman, aspectele biologice c`t ]i cele [psihologce nu pot explica singure naura realita\ii sociale.#n ceea ce prive]te via\a biologic[ ]i cea pshologic[ a omului sunt foarte socializate ]i culturalizate,astfel c[ indivizii sunt produse ale societa\ii si culturii acestea model`ndu-i si form`ndu-i dupa propriile norme, structuri ]i criterii.#n m[sura @n care punctele comune de interes pentru sociologie ]i psihiatrie s-au raportat @n permanen\a la necestatea fundament[rii unei explica\ii integrale asupra omului ]i ambiantei sale, convergen\a biologicului cu psihologicul ]i sociologicul are o justificare istoric[.Chiar ]i @n perioada contemporan[, sociologi, cum ar fi R. Kuonig accentuez[ necesitatea de a lua @n considerare @n cunoa]tera sociologic[ elementul organic, somatic, deoarece acesta:,, fixeaz[ la nivel psihic anumite constela\ii socio-culturale

At`t perspectiva bio-psihologic[ @n sociologie c`t ]i sociologia @n psihiatrie,ofer[ celor dou[ discipline puncte comune de colaborare de la nivelul c[rora explica\ia integrala a relatie individ- societate cap[t[ deplin[ consecin\[.

III.1. Normalitatea

Normalitatea este propus[ ca o perspectiv[ deschis[ a omului @n c[utatea sensului vie\ii, perspectiva tributara @n cea mai mare parte tradi\iilor, ]colii fenomenologice.

Ea este din punct de vedere echivalent[ cu dinamismul condi\iei umane ]i cu tendin\a omului de a urmari @n cursul existen\ei sale un proiect fundamental, realizarea propriei personalita\i.

Maslow credea c[ @n cursul realiz[rii acestui proiect, individul uman este dominat de o tendin\a c[tre autorealizare sau autoactualizarecare implic[ dou[ feluri de motiva\ii :cele deficitare ]i cele de fiin\are.

Normalitatea se instituie ca o rezultanta comuna a armoniei aspectelor fundamentale ale vie\ii psihice @n condi\iile confrunt[rii dintre planul senzorial ]i cel logic al maturizarii unor func\ii ]i procese de natura psihic[. Nucleul normalita\ii este @n aceast[ perspctiva con]tiin\[ construit[ ca o lucrare psihic[, sistematic[, reprezent`nd o mul\ime de elemente din @mbinarea c[rora se @ncheaga continuitatea sau o sinteza de ac\iuni ]i procese psihice.

Ea este un criteriu foarte utilizat @n psihiatrie de foarte mult timp ]i implic[ tautologic[ a normalit[\ii excluz`nd boala ]i suferin\a.De]i simptomatologia psihiatric[ nu g[se]te suferin\a un element tulburator al personalit[\ii, ea trebuie s[ fie implicat[ @n tr[irea subiectiv[ a pacientului.,,Ori unde este vorba de boal[ trebuie s[ @nt`linim ]i o interesare, o participare, o suferin\[ psihic[ inl[untrul fiin\ei umane… Cota de suferin\[, modalitatilesale, tipul de dezorganizare patologic[ a @ntregului implic[ sute de distribu\ii structuri, moduri de asocia\ie a mecanismelor dereglate,

No\iunea de boal[ ]i sufern\[ psihic[ circumscriu @ns[, con\inuturi externe si diferite fara a corespunde unui model clinic, identificabil @n toate cazurile ]i @n toate situa\iile. Absen\a bolii reprezint[ un criteriu relativ, care nu delimiteaz[ indeajuns semnifica\iile normalita\ii de con\inutul real al anormalitatii.Suferinta actioneaza @n raport cu incapacitatea de adaptare a aindividului la stres ]i cu starea de disconfort ]i anxietate sim\ite ca urmare a producerii unor evenimente sau a unor substraturi tensionate.Acest criteriu nu reliefeaza calitatea gradului de dezorganizare ]i alterare a personalit[\ii, deoarece absen\a bolii nu constituie un criteriu important al prezen\ei sanata\ii mintale.

,, Spre deosebire de conceptia negativ[, concep\iile pozitive asupra normalita\ii se refer[ la o mul\ime de aspecte dintre care putem enumera : -s[natatea psihic[ ]i atitudinile individuale fa\a de sine, acceptarea, , eului, ,cu limitele sale perceperea personalit[\ii ;-cre]terea, dezvoltarea ]i maturizarea; schimbarile intervenite @n personalitate ;-gradul de integrare;de consisten\a a personalit[\ii ; raportul cu ideile culturale ale mediului social istoric;- gradul de autonomie ]i de independen\a personal[; capacitatea de a elabora decizii @n raport cu diferite situa\ii; – capacitatea de a vedea lumea a]a cum este ; sim\ul rela\iei ]i al empatiei; – capacitatea de adaptare la mediu; formarea ]i dezvoltarea problemelor,,4. Acela]i autor consider[ c[, de pild[, criteriul adapt[rii la mediu nu se poate aplica @n cazul Indiei sau al altor popula\ii care datorit[ perceptelor budiste ]i practicilor yoghine se situeaz[ @n afara realit[\ii externe. @n ceea ce prive]te civiliza\ia occidentala K. Horney consider[ c[ @n cazul ei exist[ patru tipuri de contradictii fundamentale de a genera boli psihice datorit[ efectelor lor asupra disolu\iei personalita\ii :,, 1. Contradic\ia dintre dorin\[ ]i reu]it[ social[ si sentimentul de altruism ; 2. Contradic\ia dintre dorin\a de dob`ndire a unor bunuri ]i lipsa de posibilita\i de a le ob\ine 3. Contradic\ia dintre ideea de libertate a individului ]i constr`ngerile materiale la care este supus 4. Contradic\ia dintre nazuin\a adolescentullui spre autonomia personal[ ]i autoritatea prea conservatoare a familiei,,5.Pentru inlaturarea oric[rei suspiciuni asupra normalita\ii ]i absen\ei bolii, OMS define]te s[n[tatea @n sensul cel mai larg, apreciind-o ca o condi\ie de bun[stare fizic[, psihic[ ]i social[ complet[, aceasta nu const[ numai @n absen\a bolii sau a infirmit[\ii. Definit[ astfel, s[natatea @n sens restr`ns, normalitatea @n sens larg este un bun plenar, o valoare global[, necompartimentat[ dinpunct de vedere topologic, care implic[ integritatea fiin\ei umane, totalitatea capacit[\ilor ]i @nsusirilor ei. Defini\ia OMS se ridic[ deci contra unei evalu[ri limitate a conceptului de normalitate ]i contra @n\elegerii tradi\ionale a personalit[\ii.

III 2. Anormalitatea

Este localizat[ ca fiind un fenomen de devian\[ la nivelul inadapt[rii individului deviant la exigen\ele vie\ii familiale ]i sociale, psihiatria o identific[ cu no\iunea de anormalitate. Dup[ cum observa A. Porot, , termenul de anormalitate se aplic[ tuturor indivizilor ale c[ror resurse intelectuale, echilibrul psihic ]i comportament obi]nuit scap[ m[surii ]i regulilor comune,,6 Anormalitatea @mbrac[ diferite forme ]i expresii simptomatice ale comportamentului deviant. Dar pentru c[ devian\a este un fenomen social, anormalitatea reprezint[ un fapt particular ce caracterizeaza structura ]i motiva\iile personalitatii, evolu\ia comportamentului @n raport cu ac\iunea, g`ndirea, con]tiin\a, dar ]i un fapt social care @]i are substratul @n modul de func\ionare al societa\ii @n ansamblu. Prin urmare este ]i un fenomen psihic dar ]i social, , sarcina psihiatrului sublinia L. G. Kolb este s[ defineasca psihopatologia pacientului ]i s[ @ncerce s[ @n\eleag[ geneza anormalit[\ii, ,.7

Anormalitatea implic[ valoriz[ri de natur[ social[ ]i utilizarea unor criterii conjugate de natura medico-social[. Din punct de vedere medical ea exprim[ variate forme de perturbare a personalit[\ii ce instituie disociabilitatea, tulburarea con]tiin\ei de sine, ea reprezint[ diferite forme de devian\[ comportamental[, adic[ abateri de la norm[. Apare evident, @ns[, c[ nu orice act deviant se @nscrie @n regimul anormalita\ii, ci numai acela care implic[ dezorganizarea personalit[\ii sau forme psihopatologice simptomatice.,, Norma jurdic[ selecteaz[ ]i converte]te @n fapte juridice ilicite conduitele considerate grave @n raport cu pericolul social ce-l provoac[.,,8

Anormalitatea echivaleaz[ cu de structurarea sau degradarea aspectelor elementare sau complexe ale vie\ii psihice ]i implicit cu dezorganizarea interioar[ a @nsu]irilor ]i tr[s[turilor personalit[\ii. F[r[ a renun\a la abordarea clinic[ a personalita\ii anormale ]i caracterologia @n fapt, ca disciplin[ medical[, psihiatria contemporan[ se deschide tot mai mult spre social, asimil`ndu-]i noi perspective care dep[]esc canoanele @nguste ale uneii ]tiin\e reduc\ionist biologizate ]i organicizate. Despre problema anormalit[\ii s-a ocupat ]i sociologul american T Parsons care a dat ]i un nume conceptual pentru identificarea devian\ei cu anormalitatea pornind de la recunoa]terea faptului c[ persoanele bolnave ocup[ o pozi\ie social[ specil[ care efectueaza participarea sa normala la structura social[.

,,A fi bolnav @nsemn[ a fi calificat ca av`nd un comportament deviant, adic[ contravenind modelelor normative ale grupului ]i contribuind la dezechilibrul sistemului. Absen\a s[n[t[\ii este explicit definit[ ca incapacitate pentru @ndeplinirea rolurilor ce i-au fos atribuite individului, @n timp ce s[n[tatea reprezin[ o stare de capacitate optim[ a unui individ de a @ndeplini, @n mod efectiv, pluralitatea de roluri pentru care a fost socializa\i. Boala este deci o stare de devian\a caracterizat[ prin pasivitate alienare ]i dependen\[ care pote fi conceput[ ca un tip de rol social, par\ial legitimat definit prin patru exigen\e specifice; 1 scutirea de @ndeplinirea obligatiilor sociale normale;2. Scutirea @ntr-o anumit[ m[sur[ de responsabilit[\i pentru propria condi\ie de bolnav; 3 definirea socil[ a rolului ca fiind unul indezirabil;4 obliga\ia bolnavului de a solicita ajutor component ]i de a coopera la procesul de vindecare.

#n\elegem deci din modelul conceptual a lui Parsons, c[ boala apare ca manifestare aunei tulbur[ri func\ionale afec`nd at`t rela\iile normale ale rolului indivizilor, c`t ]i al incapacit[\ii la nivel biologic.Parsons prive]te boala ca pe o devian\a la nivelul comportamentului, de aici rezult`nd consecin\e la nivelul @ntregii societ\i.Totu]i au fost aduse ]i critici modelului conceptual al sociologului american dar care vizau numai limite cum ar fi: a) conceperea bolii ca fenomen real ]i global nediferen\iat de entit[\ile specifice,b) legitimarea ei ca o stare normal[ cel pu\in din punct de vedere al elbor[rii unor privilegii pentru rolul de bolnav, c) identificcarea existen\ei reale a bolii cu comportamentul de bolnav,d) identificarea devian\ei @n sens sociologic cu anormalitatea @n sens psihopatologic. #n\elegem c[ cel pu\in @n cazul bolilor psihice devian\a apare ca efect al anormalit[\ii ]i nu invers, muìte dintre manifest[rile infrac\ionale ]i delincvente fiind specifice unor deficien\i sau bolnavi psihic. De cealalt[ parte pentru sociologul francez Durkheim explicarea bolii cere obligatoriu c[utarea cauzelor iar explicarea s[nat[\ii, c[utarea func\ionalitatii. El considera c[ formele morbide ale unui fenomen nu sunt de alt[ natur[ dec`t formele normale, at`t boala c`t ]i s[n[tatea nefiind dec`t doua variet[\i ale aceluia]i gen care se clarific[ reciproc. O conceptie @nrudit[ cu cea a lui Durkheim este cea a lui Quetelet acesta d`nd na]tere no\iunii de om mediu @ncerc`nd s[ eviden\ieze caracterele generale ]i specifice ale normalit[\ii, demonstr`nd c[,, exist[ pentru specia umana un anumit tip sau model din care se pot determina diferite propor\ii ]i diverse varieta\i individuale.,,9 #ns[ ]i teoria acestuia a fost combatut[ de c[tre Halbwachs care-i va critica concep\ia statistic[ subliniind c[ ceea ce determin[ forma normal[ sau patologic[ a unei caracteristici umane este normalitatea sociala si nu cea vital[ sau universal[ ,,O caracteristic[ uman[ nu va fi normal[ pentru c[ este frecvent[ ci va fi frecvent[ tocmai pentru c[ este normala @ntr-un anumit gen de via\[,,. Spre deosebire de Quetelet, Halbwachs va ar[ta c[ normalitatea nu se concretizeaz[ printr-un echilibru stabil ci printr-unul instabil, condi\ionat ]i de conflictele dintre diferitele tendin\e organice ]i legit[\i sociale a c[ror armonie este ob\inuta @n condi\ii definite ]i nu date.

III.3. Boala Pshic[

Starea de s[n[tate psihic[ se constituie prin adaptarea adecvat[ a personalit[\ii integrale, la condi\iile mediului social, astfel @nc`t @ntre structurile psiho-sociologice ale organismului resursele sale ]i circumstan\ele ambientale s[ se poat[ stabili un echilibru armonios.

Despre acest echilibru putem spune c[ este fragil ]i vulnerabil @n raport cu influen\ele mediului extern. Exist[ o serie de factori care duc la nearmonizarea corect[ @ntre individ ]i mediul extern. De exemplu stresul, dup[ cum @l numesc Cannon, ,, greutate,,, Selye, ,,povar[,, ]i Wolff, ,problem[,, , care reprezint[ rezultatul unei rela\ii deficitare a personali[\ii cu mediul s[u nemijlocit social, rela\ie ce afecteaz[ starea de echilibru dinamic @ntre organism ]i ambian\a. Tulburarile psihice pot fi privite ca reac\ii specifice fa\[ de solicit[rile ambientale stresante,, prin stres repetat sau cumulativ, resursele adaptative ale organismului ]i mijloacele de ap[rare normale nu vor mai fi suficiente iar capacitatea sa adaptativa va fi dep[]it[,,10

Starea de boal[ este o forma de dezadaptare a personalit[\ii globale vis-a-vis de ea @ns[]i ]i de mediul s[u @n a]a fel @nc`t r[spunsurile semnificative ale comportamentului fa\[ de situatiile ambientale vor a[p[rea alterate.

In cazul bolii psihice @n structura echilibrului se produce o lupt[ @ntre factorii interni ]i cei exteni astfel @nc`t ea impune adaptarea unui nou comportament care @n multe cazuri constituie o form[ de substitu\ie a comportamentului pe care obi]nuim sa-l numim normal.

Consider`nd omul ca fiind o unitate bio-psiho-socio-cultural[, subliniem c`teva particularita\i ale tulburarilor psihice:-predomina net subiectivismul ]i abstractul ;- implica\ii socio-culturale importante;-lipsa con]tiin\ei bolii ]i implicatie etnice complexe.

Concep\ia psihologic[ ]i filosofic[ creat[ de Freud cuprinde trei nivele :teoria psihologica, teoria psihopatologic[ ]i metoda de investigare a psihicului bazata pe, , dinamism,, ]i, ,abisulitate, , ]i teoria psihoterapeutic[ axat[ pe raporturi dinamice cu celelalte dou[ instan\e ale psihicului eul ]i supraeul.

Via\a psihic[ a omului este profund influen\ata de pulsuri incon]tiente si temeri asociate, iar comportamentul este orientat spre graficarea unor pulsuri determinate biologic.

Concep\iile asupra bolii mentale sunt orientate din ce @n ce mai mult spre un tip de explica\ie @n care foctorii sociali, ci culturali joac[ un rol tot at`t de important ca ]i cei de natur[ biologic[ fiziologic[ ]i psihologic[.

In domeniul sanat[\ii mentale nu exist[ grani\e fixe, imuabile, ap[r`n @n permanen\[ o intersanjabilitate a elementelor definitorii pentru normalitate si anormalitate.

Boala psihic[ se manifest[ @n mod diferit la nivelul structurilor, comunit[\ilor ]i grup[rilor umane. Ea cuprinde o multitudine de determinari ]i condi\ion[ri sociale, care depind at`t de globalitatea caracteristicilor biologice ]i sociabilit[\ii umane, dar mai cuprind ]i o serie de schimb[ri sociale ]i de muta\ii provocate de om ambian\ei sale.

Boala psihic[ -observ[ @n acest sens L. Eisenberg-, ,exprim[ inevitabil ]i @ntotdeauna rezultatul unui proces de interac\iune @ntre biologia uman[ ]i organizarea social[, proces @n care cultura ocup[ o pozi\ie central[, ,.Ea nu poate fi @n\eleas[ deci cu adev[rat dec`t din perspectiva unui model socio -medical care f[r[ a fi exclusiv biologist sau sociologist, trebuie elaborat pe baza contribu\iilor teoretice ]i practice ale ambelor discipline.

Elabor`nd astfel boala din punct de vedere sociologic nu trebuie s[ se @n\eleag[ gre]it c[ boala este produs[ sau indus[ prin intermediul ,,psihismului colectiv,,.De fapt, comportamentul psihopatologic rezult[ din interac\iunea organismului cu mediul social care se afl[ @n permanen\[ schimbare.

Genetica joac[ un rol important ]i are leg[tur[ cu frecven\a ]i inciden\a bolilor psihice @n cadrul grupurilor specifice de popula\ie.

Nu trebuie, @ns[, trecut cu vederea aspectul sociologic, care reliefeaz[ influan\a mediului asupra psihopatologiei umane.,,geneticienii consider[ c[ diferen\ele de predispozi\ie @n raport cu contractarea unor boli de c[tre diferite popula\ii umane se datoresc variabilit[\ilor anumitelor gene, care se coreleaz[ cu prezen\a unor antigene ale sistemului principal de histocompatibilitate. Varietatea genetic[ sau polimorfismul ce pare a exista pentru cel pu\in o treime din pozi\iile cromozomice ale speciei umane se exprim[ @n raport cu interac\iunea omului cu mediul urm`nd @ndeaproape caracteristicile comportamentului social.

Boala se manifest[ ca un efect al combin[rii unei predispozi\ii genetice cu comportamentul social controlat ]i structurat de formele institu\ionalizate ale sociabilit[\ii umane.Teoria genetic[, subliniaz[ R.Bastide,postuleaz[ considerentele unei pozi\ii prealabile de ordin sociologic, ea nu o distuge.

Tulbur[rile psihice cunosc o dezvoltare faborabil[ pe un anumit teren, dec`t pe altul, iar aceast[ idee pune @n relief problemele generale ]i specifice ale sociogenezei.

IV.Probleme privind criminalitatea

Criminalitatea, ca fenomen social, prezint[ multe laturi ]i aspecte pe care ]tiin\a criminologiei trebuie s[ le urm[reasc[ ]i s[ le cerceteze. Un prim aspect este aceladespre criminalitatea general[, adic[ strarea criminalit[\ii, existen\a ei ]i volumul ei.

Problema criminalit[\ii trebuie s[ analizeze ]i s[ demonstreze structura acesteia dup[ valorile sociale pereclitate, dup[ obiectul, adic[, dup[ p[r\ile componente -grupele ]i felurile de crime sau infrac\iuni:-crima contra persoanei, -crima contra statului,-crima contra bunurilor ]i propriet[\ilor.

Num[rul acestor crime se poate exprima @n cifre absolute sau relative, cifre totale sau procente, indicii.

Criminalitatea general[, acest fenomen care @n societate este din ce @n ce mai des, nu poate fi analizat dec`t dac[ @i prezent[m laturile generale, aspecte fenomenologice care privesc expresia cantitativ[, numric[ ]i statistic[.

Privindu-l ca pe un fenomen social,la fel ca ]i pe celelte fenomene estealc[tuit dintr-o serie de fapte,numite criminale, care periclitez[ ordinea ]i buna desf[]urare a lucrurilor ]i fenomenelor din sicietate. Categoria de oameni care pun @n practic[ aceste fapte sunt numi\i criminali ]i pedepsi\i conform codului unei \[ri.

Datele statistice luate din statistica statului nostru,nu sunt actule, ci din trecut -anii 1931-1936 -av`nd scopul de a reliefa volumul ]i unele forme ale fenomenului criminal.Statistic se va consemna num[rul acestor fapte @ncep`nd cu reclamarea, continu`nd cu judecare,condamnarea ]i termin`nd cuezecutarea pedepselor.

#n anul 1936 au fost @nregistrate 292.000 reclama\ii ]i delicte s[v`r]ite.Ele au fost cercetate de organele @n drept ]i anume: 266.045 de poli\ie,14877 de parchet, 11399 de judec[torul de instruc\ie. #n acela]i an s-au judecat un num[r mare de cazuri penale anume: 1.422.808 dintre care -933.455 la judec[torii, 431.436la tribunale, 39.116 la cur\ile de apel ]i 4810 la curtea de casa\ie.

Cu privire la natura cauzelor penale judecate, @n datele statistice se arat[ c[ s-au judecat urm[toarele crime ]i delicte:

a). crime ]i delicte contra constitu\iei ]i intereselor publice;

b). crime ]i delicte contra persoanei;

c). crime ]i delicte contra propriet[\ii personale sau publice;

d). diverse;

Instan\ele au pronun\at urm[toarele pedepse:

– amend[ la judec[torii: 189.081 cazuri, 96.666 la tribunale, 4.273 la cur\ile de apel;

– pedepse de la 6 luni-1an: la judec[torii 8.389 cazuri, la tribunale 9.033 cazuri, la curtea de apel 1.130 cazuri;

– pedepse cu @nchisoare de la 1-5 ani: la judec[torii 45 cazuri, la tribunale 306 cazuri, la cur\ile de apel 172 cazuri;

– pedepse cu @nchisoare de la 5-15 ani: la judec[torii 104 cazuri, la tribunale 14 cazuri, la curtea de apel 10 cazuri.

IV. 1. Dinamica criminalit[\ii @n timp

Fenomenul criminal are o dimensiune @n timp, mai exact are un curs @n timp. Nu putem clasifica criminalitatea ca pe un,,fenomen unicat,, , ea se s[v`r]e]te @n mod continuu av`nd astfel o durat[ ]i continuitate @n timp. Nu se poate vorbi de pauze @n criminalitate, ea se produce s[pt[m`n[ de s[pt[m`n[, lun[ de lun[, an de an, decenii de decenii., , #n fa\a acestei realit[\i, @n criminologie s-au f[cut ]i se fac cercet[ri asupra diferitelor ei forme @n timp: criminologie s[pt[m`nal[, lunar[, anual[, decenal[, , 2

De-a lungul timpului fenomenul de criminalitate a fost urm[rit pe luni ]i pe ani. Datorit[ acestor cercet[ri s-a descoperit c[ @n lunile de prim[var[ ]i var[ se s[v`r]esc anumite infrac\iuni, cele contra persoanelor, iar toamna ]i iarna alte infrac\iuni. Tot din statistici mai putem observa oscila\ia criminalit[\ii @n sensul cre]terii ]i descre]terii.

Cunoa]tera criminalit[\ii @n timp arat[ gradul, ritmul de mi]care sau intensitate al fenomenului, ceea ce prezint[ importan\[.

Una este s[ se constate o criminalitate care cre]te de la an la an ]i alta este s[ se constate o criminalitate sta\ionar[ sau care scade de la an la an. Un factor important care duce la comiterea infrac\iunilor este alcoolul. S-a constatat c[ de]i infrac\iunile se comit @n orice zi a s[pt[m`nii, mai cu seam[ c`nd este vorba de infrac\iuni ocazionale legate de situa\ii spontane, cu toate astea anumite zile ale s[pt[m`nii sunt propice pentru s[v`r]irea de infrac\iuni. #n zilele de sf`r]it de s[pt[m`n[, @n zilele de s[rb[toare, infrac\iunile sunt mai frecvente.

S-a constatat c[ ]i @n zilele de salariu @n mediul industrial, comercial infrac\iunile sunt mai frecvente. Cu salariul @ncasat se trece de la, ,bufet,, ]i sub influen\a alcoolului consumat se ajunge mai u]or la comiterea infrac\iunilor.

,,Infrac\ionalitatea sezonier[, adic[ infrac\ionalitatea dup[ anotimpuri, a fost printre primele forme care a atras aten\ia practicienilor ]i apoi teoreticienilor.,,13

Astfel, s-a constata c[ @n anotimpurile caldese @nregistreaz[ anumite delicte, iar @n anotimpurile reci alte infrac\iuni.

,, Dup[ o cercetare mai veche, 15% din furturile comise de minori se petrec @n luna febroarie, delictele sexuale @n lunile de var[ 15-49 %, vagabondajul @n lunile de var[, actele de violen\[ mai frecvente @n lunile de prim[var[.,,14

Rezult[ din cele amintite c[ unfactor important @n comiterea infrac\iunilor pe l`ng[ alcool este ]i factorul climatic.

De aici rezult[ c[ dinamica criminalit[\ii depinde ]i de anumi\i factori cum ar fi cel fizic ]i climatic @ntre care exist[ o leg[tur[ indisi\olubil[.

IV. 2. Formele criminalit[\ii

Cunoa]terea criminalit[\ii trebuie s[ cuprind[ cunoa]terea structurii, cunoa]terea p[r\ilor componente,a categoriei de crime. La prima vedere, criminalitatea este format[ dintr-o mare diversitate de fapte s[v`r]ite, deosebite @ntr ele prin natura gravit[\ii lor cum ar fi: omoruri, distrugeri, violuri, m[rturie mincinoas[.

Se poate observa o diversitate de fapte care se repartizeaz[ @n grupe, dup[ anumite criterii obiective ]i subiective, ajung`ndu-se la un anumit sistem de crime destul de unitar ]i coerent. Potrivit acestor grupe, crimele sunt a]ezate @n lege @n c`teva categorii, @n fiecare grup[ @nscriindu-se faptele ce vizeaz[ un anumit obiect ;la grupa crimelor contra persoanei se @nscriu toate crimele ce aduc atingere persoanei; la grupa crimelor contra bunurilor ]i avutului se @nscriu toate crimele ce vizeaz[ dreptul la proprietate.

Crima contra siguran\ei staului cuprinde un num[r de 17 tipuri de crime: -tr[darea statului, atentat contra statului,complot, subminarea puterii de stat, sabotaj, spionaj.

Unele crime contra statului, @n anumite condi\ii @mbrac[ caracterul unor crime politice sau ideologice, cum se sus\ine @ literatura de specialitate.

Crima contra persoanei aici g[sim un num[r de 31 de tipuri de crime ]i anume:crime contra vie\ii-omor, omor deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culp[

-crime asupra integrit[\ii corporale sau asupra s[n[t[\ii:lovirea, v[t[marea corporal[, lovituri cauzatoare de moarte, v[t[mare corporal[ din culp[

-crime de avort:avortul, de\inerea de instrumente sau materiale avortive

-crime contra libert[\ii persoanei: lipsirea de libertate, violarea de domiciliu

-crime privitoare la via\a sexual[:viol, raport sexual cu o minor[

-infrac\iuni contra demnit[\ii:insult[, calomnie

Criminalitate contra autorit[\ii autori[\ii cuprinde un num[r de 10 infrac\iuni ]i anume: -ofens[ adus[ unor @nseme

-def[imarea unei organiza\ii

-ofens[ adus[ autorit[\ii

-uzurparea de calit[\i oficiale

Toate acestea contribuie al[turi de alte fenomene la creeare unor dezechilibre la nivelul structurii sociale.

IV.3.Atitudini sociale

S-au f[cut o serie de cercet[ri pentru a se vedea atitudinile criminalilor fa\[ de societate,de familie, ]coal[,profesiune, ]i de institu\iile sociale, cu care se @nt`lnesc to\i oamenii.

Unul dintre ace]ti cercet[tori a fost A. Chirev, care prezint[ aceaste atitudini @n lucrarea sa, ,Psihologia atitudinilor sociale,, publicat[ la Cluj @n 1941.El a descoperit c[ la criminali s-au g[sit anumite atitudini proprii,caracteristice.

Lombroso a observat ]i el la vremea sa, atitudinea criminalului fa\[ de familie,mai bine zis fa\[ de c[s[torie ]i de celibat.#ntr-un studiu al s[u din 1880 pe 1000 de locuitori din Italia, a constatat c[ 48,9% erau condamna\i celibatari adul\i, 29,7%condamna\i c[s[tori\i ]i 14,3% condamna\i v[duvi ]i v[duve.Procentul cel mai mare a constatat el, @l au celibatari,cei f[r[ familie.

#n germania,Pinatel a f[cut o astfel de cercetare,dar numai pe b[rba\i.La100.000 de locuitori, privind celibatul ]i c[s[toria,av`nd @n vedere ]i v`rsta acestora a constatat c[ erau mai mul\i celibatari criminali:

-la v`rstele cuprinse @ntre 18-21 ani, un num[r de 299de celibatari erau criminali,iar357 erau c[s[tori\i

-21-25 ani, celibatari erau 311, iar c[s[tori\i357

-25-30 ani,celibatari erau 295,iar c[s[tori\i251

-30-40 ani, celibatari erau 288,iar c[s[tori\i 196

-40-45 ani, celibatari erau221, iar c[s[tori\i148

-50-56 ani, celibatari erau142, iar c[s[tori\i 101

-peste 60 ani, celibatari erau 50, iar c[s[tori\i 49

Din aceast[ statistic[ @ntocmit[n de Pinatel putem observa c[ odat[ cu @naintarea @n v`rst[ num[rul celiba\ilor delincven\i cre]te,iar cel a celor c[s[tori\i scade.Din aceasta rezult[ c[ persoanele c[s[torite au o atitudine diferit[ fa\[ de familie ]i normele morale, dec`t celibatari.Atitudinea infractorilor c[s[tori\i fa\[ de familie se exprim[ ]i prin num[rul mare divor\uri sau familii destr[mate.

Privind rela\iile sociale ]i grupul social @n care se g[se]te @n care se g[se]te criminalul,putem observa din anumite studii c[ el, este o persoan[ izolat[ ]i singur[ care nu are rela\ii sociale trainice. De obicei el caut[ s[ se integreze @n anumite grupuri ]i anume @n grupuri de criminali :,,El consider[ c[ printre astfel de oameni se simte 14 mai acas[, ,

Integr`ndu-se @n aceste grupuri el adopt[ de la membrii grupului anumite obiceiuri, norme de via\[, norme de comportament folosindu-le drept etaloane de ghidare @n societate.

,,A]a, se explic[ tatuajul, pe care @l practic[ criminalii, fo]tii de\inu\i din penitenciare, care reprezint[ o mentalitate plin[ de simboluri ciudate,de multe ori de elemente ce amintesc rela\ii, amintiri din lumea ciudat[ a ocna]ilor,a marinarilor,limbaj de cele mai multe ori vulgar, plin de cinism.,,15

Interesant este c[ @n astfel de grupuri,s-a @nv[\at un cod de comportare ce @nclin[ spre legea p[str[rii secretelor, legea t[cerii,unde dela\iunea,p`ra sunt interzise,iar dac[ nu se respect[ urmeaz[ r[zbunarea.

Un alt aspect ce trebuie urm[rit la criminali este atitudinea lor fa\[ de ]coal[.Din cercet[rile f[cute s-au constatat multe aspecte negative,multe atitudini nefavorabile @nv[\[rii.

IV.4 Factori influen\atori ai dezvolt[rii criminalului

Exist[ o serie de factori care influen\eaz[ dezvoltarea criminalului ]i anume:

-factori individuali

-factori de mediu

Factorii individuali sunt str`ns lega\i de ereditatea individului ]i de dezvoltarea acestuia se folo]e]te @n teoria criminologiei, pentru analizarea faptei, trebuie pornit de la cunoa]terea eredit[\ii,la dezvoltarea omului respectiv din copil[rie p`n[ la maturitate ]i p`n[ la b[tr`ne\e.

De-a lungul timpului au existat o serie de controverse deoarece unii @ncercau s[ pun[ cauza crimei realit[\ii pe seama factorului decisiv ]i anume pe ereditate, iar al\ii pe mediul social; primii sus\ineau factorii interni-disponibilit[\ile ]i capacit[\ile @n[scute

-iar al\ii sus\ineau factorii externi-condi\ii de dezvoltare ]i educare

,,Primii erau de p[rere c[ omul devine ceea ce natura ]i credin\a l-a @nzestrat,iar ceilal\i considerau c[ aceasta devine ceea ce societatea ]i educa\ia i-au dat. Ast[zi majoritatea cercet[torilor subliniaz[ at`t rolul credit[\ii, c`t ]i al mediului,,15

,,Ereditatea nu poate crea f[r[ condi\ii sociale,iar acestea sunt neputincioase f[r[ predispozi\ii @nn[scute, f[r[ ereditate,,16 Concep\iile biologice s-au cantonat pe factorii biologici, iar concep\iile sociologice pe factorii sociologici,concep\ia psihologic[ pe factorii psihologici.

Persoana criminalului depinde de inzestrarea ereditara dar @ntr-o mare m[sur[, el depinde ]i de condi\iile de formare, de cre]tere, maturizare ]i de dezvoltarea social[-inv[\are, educare, mai pe scurt este vorba de condi\iile de mediu. Prin urmare omul se na]te iar prin ereditate mostene]te unele opredispozi\ii, un fel de tipar,care sunt completate cu un anumit con\inut.J. Mare Pinatel, considera c[ aceste condi\ii de dezvoltare sunt de mai multe feluri: mediul familial – de nastere, mediul]colar, profesional,militar, familia proprie, locuin\a, locul de munca si mediul judiciar.

Familia de na]tere.

#n criminologie, este necesar s[ se fac[ distinc\ia @ntre familia de na]tere, adic[ familia @n care s-a n[scut ]i a crescut criminalul, ]i familia proprie. Se acord[ o mare importan\a familiei de na]tere, deoarece aceasta contribuie la formarea ]i educarea persoanei.

Din cercet[rile f[cute @n Fran\a de c[tre P. Pandrea, statistica @nscris[ @n cartea acestuia, , Ciminologia dialectic[, despre sociologia criminal[ sau incita\ia mediului la comiterea crimei, , g[sim urm[toarele :

– 3% ]i 4,5 % dintre recidivi]tii adul\i provin din familii de mari industria]i, mari comercian\i, @nal\i intelectuali sau func\ionari.

– 2% dintre minorii recidivi]ti ]i 13%dintre recidivi]tii adul\i provin din familii de \arani

– 22 %din recidivi]tii minori ]i 22% dintre recidivi]tii adul\i provin din familii de mici func\ionari

– 13% dintre recidivi]tii minori ]i 13,59 % dintre cei majori provin din familii de muncitori califica\i

– 29% din minorii recidivi]ti ]i 21, 68 % din recidivi]tii adul\i provin din familiile de muncitori specialisti

– 27 % din minorii recidivi]itii minori ]i 18,12% din recidivi]ti adul\i provin din familii de muncitori califica\i

– 3% din recidivi]tii minori ]i respectiv 0,97 %dintre cei adu\i provin din familii sarace ]i de ]omeri.

Putem observa ca cei mai mul\i delicven\i provin din familii modeste, acest lucru este valabil at`t pentru minorii primari c`t ]i pentru recidivi]tii adul\i.

Pe de alt[ parte cel de-al doilea punct este cel ce prive]te structura familiei @n sensul c[ se cerceteaz[ dac[ este vorba de o familie @nchegat[, bine format[ sau dac[ este vorba de o familie dezorganizat[ ]i disociat[.

In cercet[rile lui Pinatel se arat[ c[ un procent de 58 % din infractori provin din familiile dezorganizate. Un alt aspect important al familiei prive]te climatul afectiv ]i educativ. Cre]terea copilului depinde de afectivitatea p[rin\ilor fa\[ de al, de seriozitatea parintelui. Lipsa de afec\iune, antipatia, excesul de tandre\e ]i sl[biciunea duce la o educa\ie deficient[ mai ales c`nd la p[rin\i exist[ imoralitate delincven\a, promiscuitate, be\ie. Din acestea rezult[ c[ pozi\ia copilului @n familie este de cele mai multe ori nefavorabil[.

2.Opinii privind delincven\a ]i familia.

In Statele Unite s-a studiat problema rela\iei @ntre delincven\a si familie. Din aceste studii putem s[ tragem urm[toarele concluzii :

– In familia @n care sunt delincven\i minorii sau al\i membri ai familiei pot @nv[ta comportamentele infrac\ionale

– Familia determin[ cercul de persoane fa\[ de care minorul leag[ prietenii, modele de conduit[ pentru viitor

– Minorul poate fugi de un mediu nepl[cut f[r[ c[ldur[ ]i atrac\ie; odat[ plecat de acas[ poate lega @n alt[ parte prietenii cu delicven\i

– Exist[ problema disciplinei, autorit[\ii ]i supunerii fa\[ de p[rin\i, unii minori n-au de unde @nv[\a deoarece au familii disociate sau fac pate din familii monoparentale ; exist[ cazuri cu comlexul, ,oedip,, -ura copilului fa\[ de tat[, gelozia ]i dragostea fa\[ de mam[ ;tat[ ur`t din cauza autorit[\i

Dezorganizarea c[minului familial ]i influen\a ei criminologic[ este mult cercetat[ de criminologia modern[.Cercet[tori englezi ]i americani au f[cut studii @ntre delincven\ii minori ]i nedelincven\ii minori ]i au ajuns la concluzia c[ procentul delincven\ilor provenit din familiile dezorganizate este de dou[ ori mai mare dec`t al nedelincven\ilor.

Vecin[tatea este de asemenea un mediu primar al copilului. Prin vecin[tate se @n\elege at`t vecinii de locun\a, de strad[ c`t ]i grupurile de copii din strada respectiv[, din cartier. S-au facut o serie de corelatii intre infrac\ionalitate ]i anumite cartiere cu familii @ngr[didite, cu copii str[zii lipsi\i de supraveghere, cu vagabonzii, cu mediul parizatar.

}coala, locul de munc[ ]i serviciul militar reprezint[ centre de educare ]i de munc[ @n care copilul sau t`n[rul intr[ ocazional sau obligatoriu pentru o anumit[ perioad[.Datorit[ necesit[\ii acestor institu\ii copilul sau t`n[rul trebuie s[ se adapteze foarte u]or. Cu toate acestea infractorii se caracterizeaz[ prin anumite particularit[\i privind comportarea lor @n aceste institu\ii.

#nc[ din ]coala primar[ unii infractori au comis grave abateri ]i nu au dat dovad[ de adaptare ]i de intregare @n aceste institu\ii. Privind activitatea profesional[, de la o anumit[ v`rst[, pentru un t`n[r trebuie s[ @nceap[ aceast[ activitate. Majoritatea tinerilor se adapteaz[ dar ]i @n aceast[ privin\[ infractorii prezint[ unele semne ]i tr[s[turi specifice.

O statistic[ f[cut[ de Al. Ro]ca red[ repartizarea delincven\ilor minori dup[ profesiuni.

De aici rezult[ c[ rata criminalit[\ii este mai ridicat[ @n r`ndul celor cu profesiuni inferioare.

Prin urmare factorii prielnici dezvolt[rii criminalilor este mediul ]i mai ales carefurnizeaz[ modele de comportament deviant.

V. Prostitu\ia

Prostitu\ia este ce mai veche meserie din lume. De]i a fost aspru pedepsit[ @n diferite perioade istorice, prostitu\ia nu a putut fi niciodat[ eliminat[.#n multe \[ri din lume, se practic[ deschis, chiar dac[ oficial este pedepsit[. Extinderea fenomenului este foarte greu de estimat datorit[ dificult[\ilor de @ncadrare a unor activit[\i sexuale ca fiind acte de prostitu\ie, c`t ]i datorit[ dificult[\ilor de urm[rire a fenomenului de c[tre institu\iile specializate. #n S.U.A. se apreciaz[ c[ ar exista circa 500.000 de prostituate permanente ]i c[ pl[\ile pentru prostitu\ie s-ar ridica la circa 7-9 miliarde de dolari.

Practicarea prostitu\iei este explicat[ prin mai mul\i factori: experien\a sexual[ precedent[, promiscuitatea din perioada copil[riei ]i adolescen\ei, situa\ii economice dificile, dificult[\ile g[sirii unui loc de munc[, stressuri puternice, privarea emo\ional[ @n perioada copil[riei, factorii situa\ionali, personali.

Prostitu\ia este un fenomen social controversat. Adversarii ei argumenteaz[ c[ prostitu\ia este o ofens[ la adresa familiei ]i copiilor, c[ ea este deseori asociat[ cu alte forme de devin\[-alcoolism, droguri, violen\[, crime. Partizanii legariz[rii prostitu\iei argumenteaz[ c[ niciodat[ aceasta nu a putut fi stopat[, c[ este mult mai periculoas[ practicarea ei ilegal[ ]i c[, @n cele din urm[, prostituatele presteaz[ o activitate social[ util[. Sunt invocate ]i unele argumente juridice: prostitu\ia nu poate fi incriminat[ pentru c[ nu exist[ nici o victim[, iar statul nu ar avea dreptul s[ se amestece @n activitatea sexual[ a unor persoane adulte care consimt s[ @ntre\in[ anumite raporturi.

V.1.Func\iile prostitu\iei

Analizele func\ionale ale prostitu\iei @ncep prin examinarea structurii sale sociale. Se identific[ o re\ea de speran\e care leag[ pozi\iile prostituatelor de cele ale beneficiarilor. Sunt examinate func\iile ]i consecin\e lor asupra structurii sociale.#n 1961, Kingsley Davis a enumerat urm[toarele efecte ale prostitu\iei:

-@ntre\ine nesatisfacerile sexuale ale b[rba\ilor care nu se pot @mplini pe planul matrimonial datorit[ unui handicap fizic sau mental;-@ntre\ine ne`mplinirile sexuale ale b[rba\ilor care sunt departe de cas[ pentru mult timp ca de exemplu:comis-voiajeuri ]i marinarii ;

-@ntre\ine ne`mplinirile sexuale ale altor categorii

Aceste servicii presupun manifestarea func\iilor deliberate ale prostitu\iei.Davis @ncepe prin a nota c[, prin @mplinirea acestor servicii, prostitu\ia are func\ia latent[ a protec\iei institu\iei c[s[toriei de la nemul\umirile care, dintr-un motiv sau altul, nu @ndepline]te serviciul sexual adecvat prin c[s[torie.

Prostitu\ia poate fi v[zut[ din mai multe perspective sociale.

Interac\iunea simbolic[ ar accentua locul social unde prostituatele fac afaceri, hainele ]i comportamentul folosit pentru a-]i comunica inten\ia fa\[ de, ,trec[tori,,. Perspectiva conflictului, prin contrast, ar concentra prostitu\ia @ntr-o rela\ie economic[ @n care fiecare femeie f[r[ mult[ educa\ie sau f[r[ slujb[ ar vinde favoruri sexuale pentru a c`]tiga acces la resursele posibile ale societ[\ii.

V.2. Prositu\ia-comer\ cu resurse insuficiente

Teoreticienii analizeaz[ prostitu\ia ca o parte a unei probleme largi, a aloca\iei inegale de resurse insuficiente. Femeile, sus\in ace]tia, nu au acces egal la oportunit[\ile economice. #ns[ femeia are nevoie de un suport economic din partea b[rbatului. Aceasta @n\elege acest suport prin a schimba resursele economice cu ceea ce ea poate s[ ofere: disponibilit[\i sexuale.

#n Marxism, se face o diferen\[ mic[, dac[ o femeie @]i ofer[ disponibilit[\ile sexuale ca o slujb[ (prostitu\ia ) sau ca un contract (c[s[toria ), cauza fundamental[ este aceea]i.

Aceast[ perspectiv[ ajut[ s[ se explice de ce multe femei respectabile s-au opus prostitu\iei. De aceea, atunci c`nd cineva ofer[ disponibilit[\i sexuale ieftine, acordurile femeilor respectabile sunt reduse. Aceast[ perspectiv[ poate de asemenea explica de ce sexul extraconjugal este mai pu\in condamnat dec`t v`nzarea lui-prostitu\ia.

Atunci c`nd femeia @]i m[re]te accesul la resursele, aceasta nu mai are nevoie de a utiliza sexul ca un instrument ]i are libertatea de a-l utiliza din motive neeconomice. Interac\ioni]tii care examineaz[ prostitu\ia vor lua @n considera\ie diferite perspective. Ei vor s[ ]tie cum @nva\[ femeia meserie ]i cum @]i conduc propriile concepte astfel c[ ele continu[ s[ g`ndeasc[ pozitiv despre ele @nsele @n ciuda faptului c[ societatea respinge profesia lor.

Un astfel de studiu a fost f[cut de Barbara Heyl, care a cules multe interviuri de la femeile @ntre dou[ v`rste a c[ror carier[ a fost prostitu\ia ]i care sunt @ndrum[toare @n arta prostitu\iei.Heyl g[se]te c[ multe dintre aceste preg[tiri @n meserie @nclin[ spre o meserie afacerist[ ]i nu legat[ de sex. Femeia @nva\[ cum s[ ob\in[ o cantitate de bani @n schimbul unui minimum de munc[.

Din aceste exemple pot fi studiate mai multe modele folosindu-se fiecare din cele trei perspective teoretice.

Doar un fotograf cu o singur[ lentil[ poate v`na aproape orice subiect, @ns[ sociologul folosind doar o singur[ perspectiv[ nu poate fi limitat @n mod nejust @n ceea ce examineaz[. Primul va face fotrogafii mai bune select`nd perspectiva teoretic[ care este ce mai potrivit[ particularit[\ii subiectului.

VI. Violen\a fa\[ de femei

Concomitent cu @ngrijorarea fa\[ de efectele nocive ale polu[rii industriale, femeile din \[rile capitaliste sunt nelini]tite, ]i, deseori, chiar @nsp[im`ntate de escalada tot mai abuziv[ ]i cople]itoare a tot ceea ce publica\iile din occident numesc ,,poluare moral[,,. Aceast[ afirma\ie poate fi @nt`lnit[ aproape cuv`nt cu cuv`nt ziarul francez ,,France-Observateur,, , alertat de vasta problematic[ pe care o creeaz[ famililor ]i mai cu seam[ femeilor, infestarea tot mai accentuat[ a con]tiin\ei copiilor ]i tineretului, degradarea civiliza\iei @n, ,,societatea de consum,,.

VI.1 Pornografia ]i violen\a fa\[ de femei

#n fiecare ziar metropolitan, titlurile anun\[ adesea ]tiri ca ,,Femeie @njunghiat[ ]i violat[,,. Teama de atac este @n fiecare ]i este experimentat[ pe tot mai multe femei. Acestora le e team[ atunci c`nd trebuie s[ conduc[ dup[ l[sarea @ntunericului, s[ intre @n incinte @ntunecate ]i adesea atunci c`nd sunt singure @ntr-un cartier str[in sau chiar @n propria cas[.

Astfel de titluri ]i num[rul lor deloc mic sugereaz[ c[ aceste teme nu sunt nefondate.Au fost raportate poli\iei 90.434 violuri @n anul 1986. Se estimeaz[ c[ o p[trime din toate femeile au fost violate sau abuzate sexual, uneori acestea dur`nd pe toat[ durata vie\ii.

Violen\a fa\[ de femeie adaug[ o alt[ dimensiune asupra discu\iei @n ceea ce prive]te diferen\ele de sex ]i rolurile genurilor: femeii indiferent de cauz[ @i este fric[ de b[rbat ;opozi\ia este rar adev[rat[. Aceast[ inegalitate @n ceea ce prive]te teama are profunde consecin\e asupra calit[\ii vie\ii.

Violen\a fa\[ de femei are multe cauze. Una dintre ele o reprezint[ discu\iile pe baza pornografiei purtate de o mare parte a publicului.

Nu putem @nscena un viol @ntr-un laborator ]i nici n-am putea rezuma violul incluz`nd @ntreb[ri ca: ,, c`t de mult e]ti expus la pornografie,, sau ai fost violat[ sau ]ti\i c`te violuri au fost @n ultimul an? ,, pentru a avea o bun[ eviden\[.

Astfel eviden\a leg[turii dintre sexualitate ]i violen\a fa\[ de femeie este @n general insuficient[. Rezultatele studiilor presupun, de]i nu se poate dovedi, o leg[tur[ @ntre pornografie ]i c`teva dintre aspectele violen\ei fa\[ de femei. Un studiu f[cut de studen\i demonstreaz[ c[ t`n[rul care este expus sexualit[\ii timp de o or[ pe s[pt[m`n[ devine mai indiferent fa\[ de femei. Ace]tia au probabilitatea mai mare de a accepta mitul violului : femeia care spune ,,nu,, , spune @n realitate ,,da,, ]i c[ femeii @i place s[ fie violat[. Exist[ pu\ine cazuri c`nd violatorul s[ simpatizeze victima.

VI.2.Izvoarele

C`teva nivele ale pornografiei ofenseaz[ aproape pe fiecare ]i se poate @n\elege c[ materialul constituie o amenin\are pentru societate, de exemplu fotografii prezent`nd tortur[ sexual[ ]i dezmembr[ri sau acte sexuale implic`nd copii foarte tineri. #n Statele Unite dou[ libert[\i sunt cruciale @n definirea obscenit[\ii: libertatea cuv`ntului, ]i libertatea presei.

Totu]i publica\iile, discursurile constituie un clar ]i prezent pericol.

#ntrebarea este dac[ materialele pornografice constituie un r[u segmentelor societ[\ii. Dac[ ele sunt obscene, statul trebuie s[ ia m[suri regularizate.

De]i se constat[ c[ nu exist[ o eviden\[ suficient[ a leg[turii dintre pornografie ]i violen\[ fa\[ de femei este prudent ca guvernul s[ reduc[ acest pericol din r`ndul cet[\enilor. Comisia Ministerului de Justi\iei creeat[ @n 1985, a f[cut 99 de recomand[ri fa\[ de stat ]i organiza\iile locale s[ restric\ioneze publica\iile ]i r[sp`ndirea degrad[rii ]i pornografiei violente.

Aceste recomand[ri au fost foarte controversate ]i nu au fost acceptate de mul\i. Opozi\ia vine din dou[ surse, mul\i oameni sus\in c[ orice restric\ii asupra libert[\ii cuv`ntului nu face dec`t s[ creeze cazuri de autoritate ceea ce ar @nsemna susbminarea protec\iei sociale. Opinia public[ arat[ c[ 51% dintre femei sunt foarte consternate @n ceea ce prive]te materialele pornografice ]i doar 27% dintre b[rba\i sunt consterna\i.

Pronografia poate s[ constitui o cauz[ a violen\ei fa\[ de femei al[turi de altele.

VI.3.Ameliorarea statutului femeii

M[surile aplicate @n domeniul amelior[rii statutului femeii vizeaz[:

– Asigurarea de locuri de munc[. #n \[rile dezvoltate au fost adaptate garan\ii consti\ionale privind egalitatea ]anselor b[rba\ilor ]i femeilor @n ocuparea unui loc de munc[ ]i garantarea de plat[ egal[ la munci egale.Aceste garan\ii sunt respectate @n majoritatea \[rilor dezvoltate ]i @n majoritate tipurilor de ocupa\ii, de]i discriminarea sexual[ continu[ s[ fie practicat[.

-Ameliorarea accesului femeii la beneficiile educa\iei

-Asigurarea de drepturi politice ]i civile

-Asigurarea egalit[\ii @n c[s[torie ]i @n familie, egalizarea statuturilor b[rba\ilor ]i femeilor @n formarea familiei,@n drepturile ]i @ndatoririle @n timpul c[s[toriei]i @n divor\,,

Conferin\a Mondial[ a popula\iei din Mexic din 1984 a adoptat prin consens o serie de recomand[ri privind ameliorarea statutului femeii:

a) integrarea deplin[ a femeii @n toate fazele procesului de dezvoltare, inclusiv @n planificarea politic[ ]i luarea deciziilor; sprijinirea femeilor prin m[suri guvernamentale @n realiz[rii egalit[\ii cu b[rba\ii @n via\a economic[, social[ ]i politic[

b) asigurarea de ]anse @n ocuparea unui loc de munc[ @n exercitarea unei profesii ; @nl[turarea oric[rei forme de limitare a accesului femeii la munc[ sau de obligare a femeii la munc[

c) asigurarea liberului acces al femeii la educa\ie ]i sprijinirea acestui acces; adoptarea de m[suri adecvate care s[ permit[ exercitarea rolului reproductiv ]i participarea deplin[ la via\a social[ ]i politic[

d) promovarea pe cale educa\ional[, institu\ional[ sau legislativ[ a cre]terii rolului b[rba\ilor @n responsabilit[\iile familiale, inclusiv planning-ul familial, cre]terea copiilor, activit[\ii menajere.

Problema statutului femeii @n societate a fost discutat[ ]i solu\iile, pentru ca ea s[-]i g[seasc[ locul @ntr-o lume st[p`nit[ de b[rba\i,a fost rezolvat[ ]i reglementat[ prin Conferin\a din Mexic.

VII.Drogul-flagelul sf`r]itului de mileniu

Utilizarea ]i consumarea unor produse care modific[ comportamentul individului au o vechime apreciabil[. T[bli\ele sumeriene, datate cu 4000 de ani @. Hr. men\ioneaz[ propriet[\ile ciudate ale sucului de mac, iar Homer @n scrierile sale face referiri la ,,licoarea care aduce uitarea durerii ]i nefericiri,,.

Folosirea @n exces a acestora a avut @ntotdeauna, @ntr-o m[sur[ mai mare sau mai mic[ un caracter perturbator pentru s[n[tate.

Abuzul de substan\e a generat st[ri de conflictualitate cu consecin\e majore.

#n acest sens am putea aminti, cu titlu de exemplu, cele dou[ r[zboaie ale opiului ce au avut loc la mijlocul secolului trecut @n China, sau interzicerea @n S.U.A. dup[ prima conflagra\ie mondial[ a consumului de b[uturi alcoolic, consum considerat la timpul respectiv,ca un factor ridicat de risc pentru societatea nord -american[. Exemplele se pot desigur continua.

Se poate @ns[ aprecia c[ elementul caracteristic al acestor prioade a fost durata relativ restr`ns[, at`t @n timp c`t ]i @n spa\iu.

VII.1. Amenin\area drogurilor

#n prezent, consumul drogurilor, a luat propor\ii alarmante pe care @n urm[ cu trei decenii nici cele mai sensibile prognoze nu le ar[tau. Utilizarea ilicit[ a drogurilor a atins majoritate regiunilor Globului. Concomitent au ap[rut efectele pe termen lung ale folosirii cronice a acestora, matrializate @n cre]terea accentuat[ a criminalit[\ii,a accidentelor de munc[ ]i de circula\ie toxicomania manifest`ndu-se foarte divers, cel mai adesea ]i mai evident pe cei care devin delicven\i. Traficul de droguri se asociaz[ cu o serie de alte activit[\i criminale cum ar fi organiza\iile de tip mafiot, mita ]i corup\ia, traficul de arme ]i ini\ierea unor acte teroriste, violarea legilor bancare ]i transferuri ilegale de capital.

Fa\[ de acest flagel, pe cale s[ devin[ o veritabi[ tragedie uman[, numeroase institu\ii ]i personalit[\i ale vie\ii interna\ionale, ]efi de state ]i guverne, manifest[ o ad`nc[ preocupare pentru pentru g[sirea unei solu\ii menite s[ diminueze drastic traficul ]i consumul de droguri.

#n acest context se @nscrie ]i mesajul secretarului general al Organiza\iei Na\iunilor Unite, Boutros-Boutros Gali, care dezv[luie adev[rata dimensiune a acestui fenomen :,, Drogurile ilicite amenin\[ pacea, stabilitatea ]i lini]tea @ntregii omeniri. Este de daroria noastr[ s[ recunoa]tem aceast[ realitate ]i s[-i facem fa\[. Nici un guvern nu poate prin for\e proprii, s[ @nl[ture pericolul pe care-l reprezint[ drogurile ilicite asupra lumii @ntregi. Este vital ca aceast[ ac\iune s[ se desf[]oare la un nivel interna\ional… Guvernele trebuie s[ fie sprijinite de numeroase componente ale societ[\ii civile, pentru a pute lupta @mpotriva drogurilor ilicite to\i factorii sociali puerea public[, comunit[\ile familiale, religia ]i organiza\iile neguvernamentale @]i au rolul @n aceast[ ac\iune mondial[.

VII.2 Droguri ]i politic[

Fenomenul reprezint[ un mare pericol nu numai pentru via\[ ]i s[n[tatea omului, dar ]i pentru stabilirea economico-social[ ]i politic[ a unor \[ri ]i a unor regiuni de pe glob. Este bine cunoscut[, din acest punct de vedere activitatea ,, cartelului drogurilor de la Cali,, care, c`\iva ani buni, a perturbat serios via\a economic[ ]i social[ a Columbiei, dac[ avem @n vedere @nsu]i pre]edintele statului, Ernesto Samper, a fost suspectat de a fi utilizat @n campania sa electoral[ importante sume de bani provenite din trafic de droguri.

Acest exemplu, nefericit, este tipic pentru lipsa, @n momentele hot[r`toare, a informa\iilor credibile asupra pericolelor imediate ]i pe termen lung ale folosirii drogurilor ]i a lipsei unei legisla\ii adecvate, care s[ determine o represiune corespunz[toare de c[tre organul statului.

Este edificator faptul c[ @ntr-o perioad[ scurt[ de timp, Columbia \ar[ cu 30 milioane de locuitori a devenit \ara care dirijeaz[ 80% din produc\ia mondial[ de cocain[.

Din fericire, acest factor al traficului mondial ilicit de droguri a fost anihilat @n bun[ m[sur[ prin anul 1995, prin m[surile concertate ale armatei ]i poli\iei columbiene ]i sprijinul interna\ional (@n special nord-american).

Hiv, Staruri, Contraband[

Toxicomania se asociaz[ cu un alt pericol major ce preocup[ @n prezent omenirea ]i anume leg[tura direct[ ce exist[ @ntre consumul de droguri ]i inciden\a crescut[ cu HIV la toxicomani.

Un studiu efectuat @n 1994 @ntr-o \ar[ vest-european[ a eviden\iat c[ 54% din toxicomanii ce au f[cut obiectul cercet[rii erau pacien\i seropozitivi.

Cei mai expu]i contamin[rii pe aceast[ cale, spun medicii ]i anali]tii fenomenului sunt adolescen\ii ]i tinerii. De altfel, consecin\ele nefaste ale traficului ]i consumului de droguri aduc atingerea tuturor categoriilor sociale.

#n dramele datorate acestui flagel sunt prezen\i at`t anonimi b[tu\i de soart[, afla\i la periferia societ[\ii, c`t ]i nume sonore.

La timpul lor au fost de notorietate problemele serioase pe care le-au avut cu cu drogurile vedete ale ecranului precum Marilyne Monroe, Peter O Toole, Antony Perkins sau Jack Nicholson.

Celebrul actor francez Claude Bresseur a fost re\inut de poli\ie @n timp ce cump[ra droguri.

Tony Cotte, unul dintre fobali]tii reputa\i din prima lig[ englez[ a dezv[luit f[r[ s[ nominalizeze, c[ unii dintre colegii s[i sunt implica\i @n traficul ]i consumul de droguri, iar columbianul Wilson Perez, component al echipei na\ionale a fost arestat pe un aeroport pentru de\inera unei importante cantit[\i de cocain[.

Este indiscutabil faptul c[ proliferarea traficului de droguri ]i implicit, a consumului se datorez[ posibilit[\ii ob\inerii cu relativ[ u]urin\[ ]i rapiditate a unor profite enorme, cu toate c[ @n unele \[ri ale lumii pentru asemenea delicte se aplic[ pedeapsa capital[.

VII.3. Precursorii

#n anul 1918 a fost legiferat[ prohibi\ia b[uturilor alcoolice @n S.U.A., interzic`ndu-se producerea, v`nzarea ]i transportul acestora pe @ntreg teritoriul \[rii. Adaptarea ei a @nt`mpinat din partea pre]edintelui de atunci al S.U.A., Wilson, o puternic[ pozi\ie, acesta realiz`nd c[ prohibi\ia nu va st[vili consumul de alcool, ci va stimula comer\ul clandestin cu aceste produse. Contrabanda care a ap[rut rapid a condus @n numai c`\iva ani la acumularea de c[tre mafio\i a unor c`]tiguri uria]e. Din aceste sume enorme au fost corup\i poli\i]ti,magistra\i, func\ionari publici @n scopul u]ur[rii efectu[rii unor opera\ii cu caracter ilicit ]i al @nl[tur[rii unor persoane incomode.

#n anul 1933, a fost abrogat[ prohibi\ia, gangsterismul luase propor\ii @ngrijor[toare, acest fiind organizat pe baze exterm de riguroase ]i de eficiente.

Departe de a pune cap[t activit[\ii criminale organizate, obrogarea prohibi\iei a dus la diversificarea acesteia. Trafican\ii de alcool ]i-au mutat rapid c`mpul de activitate @n zonele de mai mic interes pentru ei p`n[ atunci, cum ar fi jocurile de noroc, prostitu\ia,, ,protec\ia,, @ntreprinz[torilor.#n acest context a ap[rut un fenomen mai tulbur[tor dec`t alcoolismul: traficul ]i consumul de droguri, care @n zilele noastre a atins dimensiuni ce pun #@n pericol stabilitatea ]i lini]tea @ntregii omenirii, datorit[ prolifer[rii f[r[ precedent a criminalit[\ii ]i num[rului delincven\ilor, cu toate implica\iile lor sociale ]i economice. Referindu-se la raportul dintre droguri ]i delincven\[,un reputat analist al fenomenului, arat[ c[, ,stupefiantele provoac[ o excitare psihic[,ajung`nd la furie ]i agresivitate, care fac uneori din toxicoman un agresiv,,

Pe acest fond s-a dezvoltat contrabanda cu droguri, fiindu-i premerg[toare cea cu alcool.

Produc[tori ]i distributori

Pe glob sunt c`teva zone @n care se cultiv[ importante cantit[\i de plante din care se extrag droguri.Una din aceasta plantat[ @n Asia de sud-est, fiind denumit[ ]i, ,Tringhiul de Aur,,cuprinz`nd intense suprafe\e de mac, din care extrage opiul, aflate pe teritoriul Britaniei, Thailandei ]i Laosului. O alt[ zon[, de asemenea mare produc[toare de mac, este cea a,,Semilunei de aur,,, care se @ntinde pe teritoriul Afganistanului, Pakistanului ]i Iranului.

#n America de Sud, @n zona estic[ a Anzilor,pe suprafe\e @ntinse din Peru ]i Bolivia, precum ]i @n Columbia, se cultiv[ arbusul de coca.,,C`nepa indian[,, s-a adaptat foarte u]or ]i @n alte zone ale lumii, aria ei de extindere fiind foarte mare.

Referitor la cultura acestor plante se impun c`teva preciz[ri. Culturile sunt plasate @n locuri greu accesibile, deci ]i greu de distrus, iar cultivatorii @]i c`]tig[, de regul[, existen\a la pre\uri derizorii plantelor c[tre trafican\i. La acestea se adaug[, totodat[, ]i sumele foarte mici de bani necesare pentru distrugerea acestor culturi. Recent, ministrul columbian al ap[r[rii, citat de Agen\ia Reuter, declara c[ \ara sa nu poate demara r[zboiul @mpotriva culturilor ilegale de coca ]i de mac prin @mpr[]tierea, din avion, @n locuri greu accesibile, a unui insecticid deosebit de scump.

Pentru ob\inerea drogurilor din plntele astfel cultivate, aceste sunt transportate de c[tre gangurile mafiote @n zone apropiate laboratoarelor de preparare. #nc[ din anii 70 Alfred McCoy de la Universitate Yale-S.U.A. a publicat carte,,Politica heroinei @n Asia de sud-est,,, lucrare care dezv[luia faptul c[ traficul de stupefiante din aceast[ zon[ se afl[ @n m`inile unui gang din care f[ceau parte ]i @nalte oficialit[\i politice ]i militare ale vremii \[rile, ,Triunghiului de Aur,,. Materia prim[ transferat[ din aceste zone este prelucrat[ la laboratoare clandestine. #ntre numeroasele cazuri depistate de poli\iile na\ionale @n colaborare cu Interpolul am cita episodul laboratorului din zona Izmirului (Turcia). Acesta func\iona @n locul unei ]colii particulare. Timp de trei ani un chimist ajutat de doi laboran\i ]i benificiind de aparatur[ ultra modern[ a prelucat circa 30.000 kg de opiu pe care l-au transformat @n heroin[.Tot trei a func\ionat @ntr-o vil[ din Marsilia laboratorul fra\ilor C., care ob\ineau importante cantit[\i de heroin[ pe care o predau unor curieri ce o transferau peste Oceanul Atlantic, @n Mexic. Cu toate c[ erau @n vizor poli\iei nu au putut fi aresta\i din lipsa probelor.

Trafican\ii au organizate ]i importante re\ele de transport plasare a drogurilor, @n care sunt implica\i de la m[run\i distibuitori p`n[ la fe\e biserice]ti sau persoane care se bucur[ de imunitate diplomatic[. Astfel ambasadorul unei \[ri latino-americanea fost arestat, @ntr-un hotel din New-York,@n momentul @n care se preg[tea s[ preia patru geamantane cu droguri, poli\ia captur`nd cu acest prilej 61kg heroin[.

B.Stupefiante ]i substan\e psihotrope

Reglement[rile interna\ionale @n vigoare, la droguri fac referiri la stupefiante ]i substan\e psihotrope. #n prezent sunt plasate sub control 116 stupefiante (prin Conferin\a Unic[ din 1961). #n aceast[ categorie intr[: opiacule, familie din care fac parte morfina (principalul component activ al opiului) ]i heroin[ (derivat al morfinei); cocaina (care se extrage din frunzele de coca) canabisul, mai cunoscut sub numele de ,,c`nep[,,, din care se ob\ine marihuana.

Substan\ele psihotrope sunt de produse farmaceutice ]i ac\ionez[ asupra sitemului nervos central(ele provoac[ profunde transform[ri psihice cum ar fi, halucina\ile vizuale ]i auditive etc.). Sunt plasate sub control 105 astfel de substan\e (prin Conven\ia Unic[ a O.N.U. din 1971). #n afar[ de acestea mai sunt o serie de substan\e chimice volatile care nu sunt plasate sub control ]i care sunt con\inute @n produse farmaceutice de uz curent cum ar fi, de pild[, aerosolii. Un loc aparte @l ocup[ L.S.D.-ul, un halogen deosebit de puternic, produs @n laborator ca derivat al acidului lysergic, extras din cornul de secar[.

VIII. Alcoolismul, fenomen social

VIII.1. Leg[tura dintre alcoolism ]i s[r[cie

Problemele pe care le studiaz[ sociologii-spre exemplu devian\a, fericirea conjugal[ ]i s[r[cia – intereseaz[ de forte mult timp. Generaliz`nd g[sim modele @n realitatea cotidian[.

Exemplele pot include: cre]terea ratei divor\urilor sau asocierea s[r[ciei cu alcoolismul.Generaliz[rile au starea de corela\ie; aceasta presupune rela\ia empiric[ dintre dou[ variabile.

Primul nostru exemplu presupune o rela\ie @ntre rata divor\ului ]i o perioad[ de timp; al doilea presupune o rela\ie dintre s[r[cie ]i alcoolism. Astfel putem s[ observ[m c[ ace]ti factori sunt @n corela\ie.

TEORII

Explica\ia este de obicei @ntrupat[ @ntr-o teorie. O interrela\ie poate s[ presupun[ c[ se urm[re]te observarea modelelor. Putem teoretiza corela\ia dintr-o s[r[cie ]i alcoolism.S[r[cia conduce omul la disperare, care la r`ndul ei @mpinge individul la un consum abuziv de alcool. De]i este adev[rat c[ s[r[cia duce la alcoolism, nu trebuie s[ credem c[ aceasta este singurul factor care determin[ abuzul de alcool.

,,S[r[cia reprezint[ unul dintre conceptele pe care ]tiin\ele sociale l-au preluat din limbajul comun unde avea un sens suficient de exact, dar ]i mai mult contextual dec`t explicit,,.

Alcolismul poate fi determinat ]i de supra solicitare ambi\iilor excesive sau integrarea individului @n societate.

O cercetare cu privire la leg[tura dinre s[r[cie ]i abuzul de alcool a f[cut-o Elliot Libowcare a analizat comportamentul b[rba\iilor de la col\ul str[zii: ,,analiz`nd comportamentul b[rba\iilor de la col\ul str[zii dintr-o comunitate de negrii cu venituri s[race din Washington DC. El constat[ c[ perspectiva lor asupra muncii este similar[ cu a societ[\ii globale: ei ar dori munci mai bine pl[tite, un statut social mai ridicat, le lipse]te educa\ia, calificarea ]i experien\a @n asemenea munci. C`nd omul de la col\ul str[zii @]i cheltuie]te tot salariul @ntr-o sear[, face o,, be\ie lat[,, la sf`r]itul s[pt[m`nii sau p[r[se]te slujba f[r[ o re\inere clar[ percep\ia managerului din clasa de mijloc se constituie @n jurul explica\iei, ,orientare temporal[ prezenteist[,,. #n fapt argumenteaz[ Liedow, diferen\a dintre omul de col\ ]i cel din clasa de mijloc nu provine din orientarea temporal[, ci din viitorul celor doi. #n timp ce membrii clasei de mijloc au un viitor spre care s[-]i orienteze via\a, omul de la col\ul str[zii nu are. Comportamentul lui poate fi explicat prin con]tiin\a c[ viitorul s[u nu cuprinde nici o speran\[. Caracteristic nu este incapacitatea de a am`na gratifica\ile, ci faptul c[ el nu dispune de resurse pe care s[ le am`ne. Cel din clasa de mijloc are resurse pentru a investi @n viitorul s[u ]i al familiei sale, iar viitorul s[u ofer[ o probabilitate ridicat[ ca aceste investi\ii s[ fie benefice. Omul de la col\ul str[zii, cu o munc[ necalificat[, f[r[ vreo ]ans[ de promovare, prost pl[tit[, amenin\at mereu de ]omaj, nu are resurse semnificative pentru ale investi @n viitor, iar ]ansa ca investi\iile pe care e-ar face s[ se transforme @n beneficii viitoare este redus[, incapabil chiar de a oferi familei sale un standar acceptabil de via\[, el el este obligat s[ cheltuiasc[ toate resursele sale pentru men\inerea sa de pe o zi pe alta. Ceea ce p[rea a fi un model cultural reprezint[ @n fapt un r[spuns direct ]i ra\ional la constr`ngerile situa\ionale.

Aceea]i linie de analiz[ este urmat[ ]i @n ceea ce prive]te rela\ia dintre ,,b[rbatul din col\ul str[zii,, ]i familia sa. }i din acesta @mp[rt[]e]te valorile globale ale societ[\ii: idealul centralit[\ii vie\ii de familie ]i al b[rbatului care asigur[ bun[starea acesteia Dar resursele pe care le ob\ine sunt cu totul insuficiente pentru a realiza acest imperativ cultural. ,,a r[m`ne c[s[torit @nseamn[ a tr[i mereu cu e]ecul t[u, a te confrunta zi de zi cu el. #nseamn[ a tr[i @ntr-o lume @n care standardele masculinit[\ii sunt dincolo de posibilit[\ile sale de a le stinge,,. #n acest context se dezvolt[ ceea ce Liebow denume]te teoria defectelor masculine. B[rba\ii de la col\ul str[zii tind s[ explice e]ecul lor @n familie nu prin dificult[\ile lor de a @ndeplini standardele impuse de cultura global[, ci pri @ns[]i caracteristicile masculinit[\ii: nevoia de varietate sexual[ ]i aventur[, jocuri de noroc, alcool, comportament agresiv. Ei tind s[-]i construiasc[ din asemenea comportamente o surs[ de m`ndrie masculin[, transform`nd e]ecul @ntr-un succes. Masculinitatea nu este deci o valoare a unei subculturi specifice, ci o modilitate de a marca e]ecul.

VIII.2. Bolile provocate de alcool

Statisticile f[cute @n Anglia cu privire la influen\a alcoolului pentru s[n[tate, nu au fost deloc @mbucur[toare, ziarul ,,Daily Mail,, publica concluzile:

-Bolile coronariene, ale inimii omoar[ anual p`n[ la 71.000 de locuitori ai Regatului Unit. Din ace]tia 27000 sunt persoane p`n[ la v`rsta de 65 de ani. Totu]i, doza de un pahar de b[utur[ pe zi (vin sau bere reduce cu 30-50% riscul de a deveni victima acestei boli). Sunt pu\ine dovezi @n sensul c[ mai mult de dou[ pahare pe zi ar reduce ]i mai mult acest risc.

-2 p`n[ la 5 pahare pe zi de b[utur[ protejeaz[ contra congestiei.

Aceast[ doz[ este eficient[ contra form[rii de cheaguri colesterice biliare.

-#ntrebuin\area repetat[ a b[uturii alcoolice, circa 1 pahar pe zi, contribuie la sc[derea mortalit[\ii, indiferent de cauze.#n acest caz mortalitatea este chiar mai redus[ dec`t la persoanele care nu beau deloc.

Totu]i, procentul mortalit[\ii cre]te substan\ial @n cazul c`nd consumul de alcool dep[]e]te 14 unit[\i (pahare ) pe s[pt[m`n[ la femei, 21 unit[\i pe s[pt[m`n[ la b[rba\ii.

-Cea mai cunoscut[ boal[, provocat[ de alcool este ciroza hepatic[. #n 1992, @n Anglia ]i |ara Galilor au murit de ciroz[ 3056 de persoane. Jum[tate din aceste @mboln[viri au fost provocate de consumul de alcool.

-Circa 3%din toate @mboln[virile de cancer sunt legate de consumul de alcool.

-Circa 4 pahare de b[uturi alcoolice zilnic fac s[ creasc[ tensiunea sanguin[ p`n[ la un nivel ,,care ofer[ temeiuri de @ngrijor[toare,,

-Mai mult de 10 pahare pe zi, vreme @ndelungat[, duc la deregl[ri psihice. Fiecare al ]aptelea caz mortal @nregistrat @n traficul or[]enesc ]i ]osele este legat de faptul @n s`ngele conduc[torilor care au provocat accidentul a fost depistat mai mult alcool dec`t permit normele existente. Din aceast[ statistic[ reiese rolul nociv al excesului de alcool.

IX.Serviciile de asisten\[ social[

Cunoa]terea comportamentului uman este un punct important al politicii sociale ]i sociologiei. De ce oamenii abuzeaz[ de copii lor, @]i atac[ vecinii sau @nnebunesc? Pentru c[ au o personalitate dezordonat[? Sau devian\a lor este @ntr-un fel structurat[ social?

#n primul caz, cauza st[ @nl[untrul individului ]i corectarea devian\ei cere tratament individual sau terapie. #n cel de al doilea caz, problema r[m`ne @n structura social[, ]i corecta\ie devian\ei cere o schimbare structural[.

Alcoolismul la un individ poate fi o problem[ personal[, dar la o societate @ntreag[ de alcoolici este clar o problem[ public[. Este adev[rat c[ rata ridicat[ a alcoolismului, abuzul ]i patologia anului 1970 nu pot fi explicate sau salvate prin concentrarea @n cazuri individuale. O armat[ de asisten\ii sociali ]i psihiatri care aduc persoane la terapie nu pot rezolva aceste probleme. Solu\iile acestei probleme sociale cer o politic[ public[ \intit[ @n structurile sociale.

Asisten\a social[ desemneaz[ un ansamblu de institu\ii, programe, m[suri, activit[\i profesionalizate, servicii specializate de protejare a persoanelor, grupurilor, comunit[\ilor cu probleme speciale, aflate temporar @n dificultate.

Urm[toarele categorii constituie @n mod special obiectul interven\iei asisten\ei sociale:

-familii s[race, copii care tr[iesc @ntr-un mediu familial advers, abandona\i, minorii delincven\i, tineri neintegra\i, persoanele dependente de drog de alcool, persoanele abuzate sexual, handicapa\ii fizic sau mental, persoanele cu boli cronice f[r[ sus\in[tori legali, persoanele b[tr`ne neajutorate etc.

Asisten\a social[ calificat[ este orientat[ spre rezolvarea problemelor umane urgente. La @nceput asisten\a social[ era orientat[ spre b[tr`ni, handicapa\i, bolnavi cronici, copii @n situa\ii speciale. Asistentul social trebuie s[-]i asume un rol mai sensibil dec`t cel tradi\ional: el nu poate s[ fie unul din instrumentele colectivit[\ii care asist[ persoanele izolate, @n nevoie, el reprezint[ colectivitatea care vrea s[ se asiste ]i s[ se sprijine pe ea @ns[]i.

Terapia individual[, suplimitat[ cu teoria de grup ]i comunitar[, trebuie s[ aib[ @n vedere nu numai ac\iunea asupra efectelor patologiilor sociale ]i umane, ci s[ vizeze ]i cauzele care le-a generat.

Asistentului social @i revine o dubl[ responsabilitate : fa\[ de cei @n nevoie ]i fa\[ de institu\ile pe care le serve]te. El are o func\ie mai mult coercitiv[ ]i compensatorie.

C`nd @ns[]i e traumatizat[ ]i institu\iile de asisten\[ devin @n\eleg[toare @n fa\a noilor circumstan\e, atunci individul se simte @n siguran\[.

Concluzii

Lucrarea Patologia social[ trateaza problematica poluarii morale este ampl[. A crescut criminalitatea, violen\a, alcoolismul, stupefiantele ]i pornografia, escrocheria ]i ]antajul. Numeroase statistici ]i studii cu caracter universal ]i studii cu caracter na\ional ]i interna\inal vin ][ constate aceast[ criz[ moral[, cei afecteaz[ pe copii, tineret ]i femei genere, @n timp ce riscul de a sucomba pe str[zii ca urmare a unui atac violent a crescut @n ultimii zece ani.

Prostitu\ia racoleaz[ anual din r`ndul tinerelor fete sute de mii de victime, concomitent cu l[rgirea gamei de sortimente triviale oferite din abunden\[ din indrustria pornografic[ din Occident. Reviste ]i ziare deocheate ofer[ adev[rate pagini de delir erotic, @n timp ce o anume cinematrogafie realizeaz[ pelicule ale c[ror subiecte converg c[tre trivializarea condi\iiei umane ]i a dec[derii. Mijloacele de informare @n mas[ cu unele excep\ii propag[, @n pagini sau @n emisiuni,violen\a ]i pornografia,cultiv[ visul trivial sc`rbos.

R[pirile, crimele, drogurile, orgiile prezentate @n filme sau la televiziune tinerilor de p`n[ la 18 ani care le urm[resc mai multe ore dec`t cele petrecute @n clasele de ]coal[ se resimt dezastros @natitudine ]i comport[ri.

Toate acestea sunt adev[ruri dureroase ale societ[\ii de consum,confundat[ cuseismele economice ]i sociale dintre cele mai profunde. Numeroase mi]c[ri democratice ale femeilor au @n scris @n programul lor de activit[\i, ac\iuni @mpotriva degrad[rii moralit[\ii tineretului. Aceste organiza\ii sunt preocupate s[ atenueze ori s[ creeze o stavil[ @n calea polu[rii morale @ntr-o societate care a generat ]omajul ]i c[utarea unei uit[ri @n alcool ]i droguri.

Bibligrafie selectiv[

Sorin R[dulescu, Mircea Piticariu-Devian\a Comportamental[ boala psihic[,ed. Academiei, R.S.Rom`niei, 1989

Tudor Udri]toiu, Ghid psihiatric, Reprografia Universit[\ii, Craiova,1997

Ion Oancea, Probleme de criminologie, ed. All Educations, Rom`nia,1998

Nornan Goodman, Introducere @n sociologie,ed. Lider,Bucure]ti,1992

H. Baekerant, Les Fluctuations de la criminalite en belgique,1964

Al. Ro]ca, Infractorul minor, Cluj,1992

Gh.Oancea Ursu,Ereditatea ]i mediul @n formarea personalit[\ii,ed. Facla, Timi]oara, 1985

Ion P. Filipescu Tratat de dreptul familiei, ed. All Educational, Rom`nia, 1997

}tefan Georgescu, Filosofia dreptului,ed.All Education, 1997

Pantelimon Golu, Fenomene ]i procese psihosociale,ed.Academiei,1982

C[t[lin Zamfir, Politici sociale,ed. Academiei,1989

T. Pirozynski,Gh.Scriparu, Criteriile medicale @n asisten\a ]i psihopatologia dialectico judiciar[,ed. Facla, 1981

E.Pamfil, D. Ogobescu,Nevrozele,Facla,1974

Constantin Belu , Sociologia judiciar[ , Craiova,1993

Carmen Bulzac,Sociologie,Craiova,1998

Carol Roman, O ecua\ie cu dou[ necunoscute, ed.Albatros, 1980

Baciu Dan, R[dulescu Sorin, Introducere @n sociologia devian\ei, ed. Albatros,1987

A.Parot,Psihopatologia, Paris, 1960

Alport G., Structura personalit[\ii, ed. Didactic[ ]i pedagogic[, Bucure]ti,1981

Banciu Dan, Sociologia juridic[, ed. Hiperion,1995

Brinkerhoff David, Sociology, ed. West Publishing company, 1995

Dragomirescu Virgil, Psihologia comportamentului deviant, ed. }tiin\ific[ ]i Enciclopedic[, Bucure]ti

Miftode Vasile, Dimensiuni ale asisten\ei sociale, ed.Eidos, Boto]ani, 1995

R[dulescu Sorin, Introducere @n sociologia delincven\ei juvenile, ed. Medical[, Bucure]ti,1990

Verza Emil, Psihologia v`rstelor, ed. }tiin\ific[ ]i Enciclopedic[, Bucure]ti, 1981

Baciu Dan, Sociologie juridic[, ed. Hiperion, Bucure]ti, 1995

Baciu Dan, Controlul social ]i sanc\iuni sociale, ed. Hiperion, Bucure]ti, 1992