Pastrarea Echilibrului Puterilor In Stat

Asigurarea echilibrului puterilor în stat este garanția unei democrații funcționale . Conform declaratiei presedintelui Romaniei, Klaus Iohannis din data de 06 Ianuarie 2015 rezulta o propunere ce vizeaza principiul separarii puterilor in stat prin acordarea de initiativa legislative puterii judecatoresti, adica o sporire a atributiilor acesteia . Argumentele ce urmeaza a fi prezentate in aceasta lucrare incearca sa evidentieze faptul ca propunere presedintelui nu este una benefica si nu duce la mentinerea echilibrului puterilor si respectarii Constitutiei Romaniei . Deasemenea, vom analiza principiile formulate in declaratie facand referire atat la cazul Romaniei , cat si al altor tari din Centrul si Estul Europei , dar si modul in care acestea influenteaza functionarea institutiilor democratice si raportarea la cetateni .

In privinta succesiunii argumentelor pe care le vom sustine, o sa procedam astfel : in primul rand vom identifica si define conceptele ce implica aceasta discutie, apoi vom crea un context in care sa prezentam principiile dupa care functioneaza democratia punand accent pe principiul separarii puterilor in stat si importanta lui fundamental, iar in cele din urma vom aduce argumente solide care sa demonstreze ineficienta propunerii din cadrul declaratiei presedintelui. Toate aceste argumente se vor baza pe analiza comparativa dintre cazul Romaniei de dupa 1989 , respective al altor state din Centrul si Estul Europei . In ultima parte a lucrarii vom elabora concluziile care sa sustina argumentele prezentate.

Referitor la metodologie, ipoteza de cercetare elaborata de catre noi este aceea ca : mentinerea echilibrului puterilor in stat nu se face prin sporirea atributiilor unei anumite puteri . Aceasta ipoteza o vom sustine prin definirea urmatoarelor concepte : democratia, principiile democratiei, echilibrul puterilor in stat, consolidarea democratiei.

Democratia este un regim politic ce se bazeaza in special pe participare populara la viata politica si implica anumite valori precum : libertate, dreptate si egalitate in fata legii, egalitate de sanse si drepturi, tolerante si competitive dreapta ( elemente formulate in cadrul Revolutiei franceze din 1789 ) . Aceste valori trebuie sa fie reprezentate ca idei de baza ale comunitatii , iar ele sunt parte al unor seturi de principii.Pentru a intelege democratia este necesara o distinctie clara intre principii si valori. Astfel, principiile reprezinta elemente fundamentale , idei, legi de bază pe care se întemeiază o teorie științifică, un sistem politic, in timp ce valorile fac referire la  însușiri ale unor lucruri, fapte, idei, fenomene de a corespunde necesităților sociale și idealurilor generate de acestea. Conform lui Woodrow Wilson “ democratia nu este atat o forma de guvernare, cat un set de principii” . Deasemenea, democratia este un regim ce nu aduce neaparat bunastare, dar este singurul care ofera oportunitatea de ati urmari bunasatarea .

Asa cum spuneam, democratia are la baza o serie de principii dupa care functioneaza, precum : pluralism politic, reprezentativitatea, domnia legii , separarea puterilor in stat, libertatea si responsabilitatea, vointa majoritatii si protectia minoritatilor , proprietatea. Pluralismul politic presupune existenta mai multor partide si ideologii politice si raspunde nevoii oamenilor de a avea opinii, valori, interese si aspiratii proprii . Reprezentativitatea se refera la faptul ca deciziile se iau in numele cetatenilor prin intermediul reprezentatilor facilitand procesul democratiei . Domnia legii evidentiaza principiul conform caruia “ nimeni nu e mai presus de lege “ si ca aceasta este aplicabila tuturor cetatenilor indiferent de caracteristicile lor particulare, in mod egal . Separarea puterilor in stat reprezinta garantia functionarii corecte a democratiei si impiedica propagarea influentele dictatoriale, iar in viziunea argumentatiei noastre reprezinta principiul cheie al democratiei . Libertatea si responsabilitatea este un principiu ce face referire la faptul ca cetatenii isi pot exprima liber propria vointa in cadrul determinat de lege . Vointa majoritatii si protectia minoritatilor enunteaza un principiu ce arata ca decizia intr-un cadru democratic se ia conform viziunii majoritatii, dar in acelasi timp se urmareste si protejarea intereselor minoritatilor . Proprietatea vizeaza un drept acordat cetatenilor si protejat de sistemele democratice si se refera la posibilitatea cuiva de a dispune si se bucura de un anumit lucru in mod exclusiv .

Echilibrul puterilior in stat presupune o buna si clara delimitare a atributiilor fiecarei puteri si cel mai important un sistem de control si verificare reciproca a puterilor. Acest sistem garanteaza independenta si in acelasi timp siguranta ca o putere nu o va domina pe cealalta, asigurand democratia functionala .

Consolidarea democratiei este un proces continuu prin care se asigura functionarea principiilor democratiei . Aceasta supravietuieste daca este regula atat pentru actorii politici, apolitici si alegatori .

Asa cum spuneam anterior, echilibrul puterilor in stat este un element necear si fundamental pentru o democratie functionala, iar argumentele ce vor urma au rolul de a demonstra faptul ca declaratia presedintelui Klaus Iohannis vis-à-vis de sporirea atributiilor organelor judecatoresti contravine Constitutiei Romaniei din mai multe motive si nu contribuie la mentinerea stabilitatii statului de drept . Potrivit Constitutiei Romaniei, “parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii” , ceea ce inseamna ca aceasta propunere nu este facuta in spirit constitutional .

Puterea statului trebuie divizata in diferite compartimente cu puteri si responsabilitati separate si independente .Cea mai normala separare a acestor puteri este cea trepartita , intalnita la majoritatea natiunilor moderne, unde este vorba de puterile : legislative, executiva si judecatoreasca; cu mentiunea ca aceste “functii nu au voie sa se afle in aceeasi mana” . Acest principiu a fost enuntat si de catre Montesquieu in lupta statului absolutist , principiul devenind baza statului constitutional modern . Prin separate transmitere a functiilor catre parlament, guvern, administratie, precum si catre judecatori independent, puterea statala este tinuta in echilibru prin intermediul unor controale reciproce ( echilibrul puterilor ) , aparand astfel pe cetateni de eventuale actiuni despotice ale statului . Popunerea analizata in cadrul acestei lucrari doreste sa maximizeze atributiile unei puteri, respectiv puterii judecatoresti , in raport cu celalalte , devenind o supraputere si in acelasi timp un pericol pentru exercitarea democratiei . Aceasta idee vine in opozitie cu o afirmatie ce o facuse anterior si prin care spunea ca Justitia este una dintre cele trei puteri ale statului, nu o supraputere . Aceasta sporire de atributii poate conduce, nu imediat, dar pe termen lung la o eventuala schimbare de regim politic cu o tendinta spre dictatura, unde principiul separarii puterilor in stat nu ar avea aceeasi validitate si statul se comporta dupa un principiu exemplificativ : “ eu dau legea, eu te judec, si tot eu te supun la pedeapsa”, iar argumentul nostrum este acela ca prin aceasta situatie puterea judecatoreasca ar avea acces la o parte a puterii legislative, ceea ce ar duce la afectarea mecanismului de control al puterilor in stat .

Echilibrul puterilor in stat cunoscut sub numele conceptului de “checks and balances”, este un element de baza in functionarea democratiei si este definit ca “ un mecanism de control existent intr-un sistem al carui scop este sa securizeze echilibrul intre elemente a caror tendinta este sa isi creasca constant autoritatea”. Ideea presedintelui favorizeaza aceasta tendinta de crestere a autoritatii unei puteri si intra in opozitie cu principiul promovat de conceptul de “checks and balances” care cauta sa asigure echilibrul, eliminand astfel de inclinatii .

Initiativa legislativa este atributie a parlamentului ce devine legitima pentru ca membrii acestei puteri sunt alesi in mod direct de catre populatie, avand reprezentativitate, in timp ce daca aceasta prerogativa ar fi acordata si puterii judiciare ar aparea o problema legata de reprezentarea cetatenilor la viata politica, pentru ca propunerile de lege ar veni din partea unor oameni numiti in functii si nu alesi direct de populatie .

O caracteristica a regimului democratic este reprezentata de necesitatea garantarii participarii unui numar cat mai mare de persoane, de organizatii si institutii la luarea deciziilor in stat . Aceasta caracteristica vine in opozitie cu ideea de a acorda initiativa legislativa organelor judecatoresti , reprezentate de prea putini membri , pentru a decide in numele unei majoritati sau a unei intregi populatii .

„O guvernare democratica se realizeaza prin intermediul reprezentantilor, iar conducatorii statului pot obtine si exercita puterea doar cu acordul celor condusi, acord asigurat prin intermediul alegerilor” . Aceasta precizare creeaza un nou dezacord vis-a-vis de acordarea de initiativa legislativa judecatorilor, din cauza modalitatii prin care acestia sunt numiti in functii si se impune din nou o problema legata de reprezentarea vointei cetatenilor in elaborarea legilor .

„Principalele caracteristici ale justitiei intr-un stat democratic sunt : liberul acces al justitiei, independenta justitiei si impartialitatea acesteia”. Avand initiativa legislativa, judecatorii pot adopta legi in favoarea unei anumite categorii sociale si pot influenta hotararile in procesele decizionale .

In continuare vom analiza comparativ cazuri constitutionale de impartire a puterilor in stat avand in vedere state precum : Romania, Polonia, Ungaria, Bulgaria si Germania ; cu urmatoarea precizare : in aceste tari „aparitia constitutiei ca lege fundamentala a statului” a consacrat principiul autolimitarii puterii statului, in sensul ca puterea acestuia sa se exercite in limitele prevazute de Constitutie .