Pasargiu F. Rareș-Daniel [626964]

UNIVERSITATEA „SPIRU HARET” BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, ECONOMICE ȘI
ADMINISTRATIVE BRAȘOV
PROGRAM MASTERAT: DIMENSIUNEA EUROPEANĂ A
MANAGEMENTULUI ORGANIZAȚIEI

LUCRARE DE DISERTAȚIE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. univ. dr. Dragomir Camelia-Cristina

MASTERAND: [anonimizat]2018

UNIVERSITATEA „SPIRU HARET” BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, ECONOMICE ȘI
ADMINISTRATIVE BRAȘOV
PROGRAM MASTERAT: DIMENSIUNEA EUROPEANĂ A
MANAGEMENTULUI ORGANIZAȚIEI

LUCRARE DE DISERTAȚIE

STRATEGII DE DEZVOLTARE
DURABILĂ A JUDEȚULUI BRĂILA

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. univ. dr. Dragomir Camelia-Cristina

MASTERAND: [anonimizat]2018

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………………………………………………………………………………………. 5
CAPITOLUL I: MANAGEMENTUL DEZVOLTĂRII DURABILE …………………………….. 7
1.1. Conceptul de dezvoltare durabilă și managementul dezvoltării durabile ………………………. 7
1.2. Dimensiunile managementului dezvoltării durabile …………………………………………………. 8
1.3. Managementul și protecția mediului ……………………………………………………………………. 10
1.4. Strategii de dezvoltare durabilă ………………………………………………………………………….. 12
1.5. Strategia Uniunii Europene pentru dezvoltarea durabilă………………………………………….. 14
CAPITOLUL II: PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI BRĂILA ………………… 16
2.1. Scurt istoric …………………………………………………………………………………………………….. 16
2.2. Cadrul natural………………………………………………………………………………………………….. 18
2.3. Cultură și personalități locale culturale ………………………………………………………………… 19
2.4. Atracții turistice în județul Brăila ………………………………………………………………………… 21
CAPITOLUL III: VIZIUNI ȘI STRATEGII DE DEZVOLTARE DURABILĂ A
JUDEȚULUI BRĂILA …………………………………………………………………………………………….. 26
3.1. Ținte pe termen mediu și lung a strategiilor de dezvoltare durabilă …………………………… 28
3.2. Proiectul zona metropolitană Galați-Brăila …………………………………………………………… 30
3.3. Industrializarea județului Brăila ………………………………………………………………………….. 33
CAPITOLUL IV: STRATEGII DE VALORIFICARE A POTENȚIALULUI LOCAL
PRIN TURISMUL ECOLOGIC ÎN JUDEȚUL BRĂILA ……………………………………………. 41
4.1. Potențialul turistic din județul Brăila …………………………………………………………………… 41
4.2. Forme de turism actuale și de perspectivă …………………………………………………………….. 44
4.3. Analiza SWOT a componentelor de mediu specifice peisajului natural ……………………… 46
4.4. Analiza SWOT a turismul ecologic în județul Brăila ……………………………………………… 48
4.5. Programe, politici și obiective cu accent pe dezvoltarea durabilă și protejarea mediului .. 50
CAPITOLUL V: STRATEGII DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ, TURISTICĂ,
SOCIALĂ ȘI CULTURALĂ A JUDEȚULUI BRĂILA ………………………………………………. 52

5.1. Obiective și acțiuni …………………………………………………………………………………………… 52
5.2. Măsuri privind dezvoltarea durabilă a județului Brăila ……………………………………………. 56
CONCLUZII ȘI PROPUNERI …………………………………………………………………………………. 64
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………….. 67

5 INTRODUCERE

Pentru România, ca stat membru al Uniunii Europene, dezvoltarea durabilă nu este doar
una dintre alegerile realizabile, ci singura posibilitate de dezvoltare rațională a evoluției
naționale, având drept rezultat neîntreruperea unei noi paradigme de dezvoltare prin confluența
factorilor sociali, economici, și de mediu.
Țara noastră este posesoare a unor ,,puncte fierbinți” de poluare industrială, cu acumulări
serioase în degradarea mediului, cu o pondere mare a despăduririlor, cu tendințe crescânde și de
deteriorare a geografiei folosințelor, cu o atitudine moștenită, de agresivitate asupra mediului, cu
mari structuri economice consumatoare de energie și poluante, cu o pondere încă mare a
proprietății de stat, cu un cadru legislativ încă insuficient elaborat, cu o populație slab informată
și puțin interesată în probleme de mediu, problema dezvoltării durabile s-a pus și se impune cu
obiectivitate. Nepermițându-și nici cea mai mică indiferență față de această problemă și în pofida
puținătății resurselor sale financiare, ea trebuie să se cupleze la efortul planetar antrenat pe
această direcție și să găsească repede răspunsurile care să o ducă pe drumul unei dezvoltări
economice și sociale viabile.
Scopul acestei lucrări este de a contribui, prin descrierea situației curente, în județul
Brăila, din punct de vedere turistic, cultural, social, economic și de mediu, la elaborarea unei
strategii de dezvoltare a județului Brăila.
Obiectivul lucrării ,,Strategii de dezvoltare durabilă a județului Brăila” este acela de a
defini planificarea strategică pentru dezvoltarea continuă a comunității.
Prin analizele efectuate, s-a urmărit evidenṭierea atât a punctelor slabe care necesită
corecṭii, luând în considerare tendinṭele la nivel european și naṭional stabilite prin cadrul strategic
2014-2020, cât și punctele tari care vor putea fi valorificate astfel încât Municipiul Brăila și
judeṭul cu același nume să își poată atinge potenṭialul optim de dezvoltare socio – economică,
printr-o valorificare durabilă a resurselor de care acestea dispun.
Elaborarea lucrării se bazează pe metodologia folosită în Uniunea Europeană în
planificarea strategică și urbană, fiind utilizate următoarele instrumente și metode de lucru :
1. Consultarea documentelor strategice existente la nivel european, național, regional,
județean și local, relevante pentru municipalitate.
2. Datele locale și informațiile privind situația curentă din municipiu au fost obținute prin
consultarea factorilor relevanți (reprezentanți ai administrației publice locale), a datelor
statistice și a documentelor , după cum urmează: Ministerul Administrației Publice și
Dezvoltării Regionale, Direcția pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale, Documente

6 privind bugetul și volumul invesṭiilor – primăriile municipalităților, Camera de Comerț,
Institutul Național de Statistică, Comisia Națională de Prognoză.
Metodologia de analiză și de formulare a viziunii de dezvoltare locală și a programelor și
proiectelor de dezvoltare locală are la bază metodologia folosită în orașele Uniunii Europene și
se orientează după următoarele ghiduri și manuale: Guide to City Development Strategies – The
Cities Alliance, 2006; Organizing a Local Economic Development Strategy – Banca Mondială;
Promoting Local Economic Development through Strategic Planning, The Local Economic
Development Series (2005), United Nations Human Settlements Programme (UN-HABITAT)
and EcoPlan International Inc. – Vol. 2 Manual; Making Local Economic Development
Strategies – World Bank Manual.
Lucrarea ,,Strategii de dezvoltare durabilă a județului Brăila” este structurată pe ariile de
interes specific, cuprinzând cinci capitole principale.
Primul capitol, ,,Managementul dezvoltării durabile”, este unul teoretic, fiind descris
conceptul de dezvoltare durabilă și managementul dezvoltării durabile (dimensiuni, strategii de
dezvoltare durabilă).
În cel de-al doilea capitol, ,,Prezentarea generală a județului Brăila” are loc o amplă
descriere a județului Brăila (scurt istoric, cadru natural, cultură, atracții turistice).
În capitolul 3 sunt prezentate viziunile de dezvoltare durabilă a județului Brăila, capitol in
care se prezintă țintele pe termen mediu și lung a strategiilor de dezvoltare durabilă, proiectul
zonei metropolitane Galați-Brăila și anumite societăți comerciale care prin a lor activitate au dus
la dezvoltarea prin industrializare a județului.
Capitolul 4, ,,Strategii de valorificare a potențialului local prin turismul eologic în județul
Brăila”, prezină atât valorificarea potențialului local prin turismul ecologic, cât și o analiză
SWOT a componentelor de mediu specific peisajului natural și a turismului ecologic.
În capitolul 5, ,,Strategii de dezvoltare economică, turistică, socială și culturală a
județului Brăila”, viziunea de dezvoltare a județului va fi realizată prin cele 4 direcții strategice
de dezvoltare: Consolidarea infrastructurii urbane, Dezvoltarea infrastructurii de afaceri,
Valorificarea potențialului turistic, Dezvoltarea Conurbației Brăila-Galați și se vor prezenta
obiectivele, acțiunile și măsurile în acest sens.
În încheierea lucrării, se vor evidenția concluziile cercetării științifice și se vor prezenta
propunerile desprinse.

7 CAPITOLUL I
MANAGEMENTUL DEZVOLTĂRII DURABILE

1.1. Conceptul de dezvoltare durabilă și managementul dezvoltării durabile

Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor și metodelor de
dezvoltare socio-economică care se axează în primul rând pe asigurarea unui echilibru între
aspectele sociale, economice, ecologice și elementele capitalului natural.1
Sintagma de „dezvoltare durabilă” a fost utilizată prima dată de premierul Norvegiei, Gro
Harlem Brundtland, în anul 1987.
Cea mai cunoscută definiție a dezvoltării durabile este cu siguranță cea dată de Comisia
Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED) în raportul „ Viitorul nostru comun ”, cunoscut și
sub numele de Raportul Brundtland: „Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește
satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și
satisface propriile nevoi”.2
Dezvoltarea durabilă presupune asigurarea progresului simultan pe trei planuri:
economic, social, ecologic. În trinomul sistemic „mediu-economic-social”, dezvoltarea durabilă
pune în evidență interdependența componentelor și subliniază necesitatea realizării egalității și
imparțialității între oameni.
N.S. Jodha concepe dezvoltarea durabilă drept „capacitatea unui sistem de a menține un
nivel bine definit de performanță în timp, și dacă i se impune, de a ridica acest nivel prin
legăturile sale cu alte sisteme fără a-și diminua potențialul propriu pe termen lung”.3
Iuliana Precupețu definește dezvoltarea durabilă ca pe „un proces de schimbare în care
exploatarea resurselor, direcția investițiilor, orientarea dezvoltării tehnologice și schimbarea
instituțională sunt considerate atât cu nevoile din viitor, cât și cu cele din prezent”.4
Profesorul Constantin Popescu, consideră că noul concept de dezvoltare durabilă,
presupune „o nouă atitudine față de mediul ambiant, modificarea relațiilor dintre om și natură în
sensul stabilirii unui nou parteneriat între cele două entități, a echilibrului și armoniei între ele”5.
Dezvoltarea durabilă reprezintă o orientare generală, globală și sistemică, care se
concentrează pe conceperea, promovarea și garantarea unei asemenea evoluții care să asigure
două cerințe majore: satisfacerea din ce în ce mai mare a trebuințelor și necesităților generațiilor

1 https://ro.wikipedia.org/wiki/Dezvoltare_durabil%C4%83.
2Report of the World Commission on Environment and Development: Our Common Future –
http://www.eytv4scf.net/wced-ocf.htm.
3 N.S. Jodha, Agricultural Growth and Sustainability: Perspectives and Experience from The Himalayas , 1990.
4 Precupețu I., Zamfir C., Stănescu S, Dezvoltarea durabilă , 2008.
5 Popescu C., Dicționarul de economie ,1999.

8 prezente și să nu afecteze negativ posibilitățile de satisfacere tot mai bună a trebuințelor și
necesităților generațiilor viitoare.
Numeroase state au adaptat conceptul de dezvoltare durabilă, pe care l-au completat în
concordanță cu particularitățile geografice și socio-economice. Au fost elaborate pachete de
strategii și politici sectoriale, iar obiectivele economice, sociale și ecologice au fost tratate în
mod științific și coerent.
În România, Planul Național de Dezvoltare, adoptat de către Guvern în anul 2005,
include ideea dezvoltării durabile a țării și stabilește șase priorități naționale de dezvoltare:
– creșterea competitivității economice;
– dezvoltarea economiei bazată pe cunoaștere;
– dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport;
– protejarea și îmbunătățirea calității mediului;
– dezvoltarea resurselor umane;
– diminuarea disparităților de dezvoltare între regiunile țării.
Modelele elaborate în ultima vreme vizează combaterea deteriorării calității mediului, în
care scop se caută soluții care să asigure conservarea mediului și menținerea echilibrului
ecologic, în concordanță cu obiectivele economice, sociale și ecologice ale dezvoltării durabile a
societății moderne.

1.2. Dimensiunile managementului dezvoltării durabile

Necesitatea dezvoltării durabile a societății a fost evidențiată încă din anul 1992 la
Summit-ul Pământului de la Rio de Janeiro și s-a reiterat la Summit-ul Mondial pentru
Dezvoltare Durabilă de la Johannesburg în 2002.6
Dezvoltarea durabilă este definită de o dimensiune naturală (compatibilitate între mediul
creat de om și mediul natural), o dimensiune economică (bazată pe competitivitate
concurențială), o dimensiune social-umană (toate ieșirile din mediul creat de om trebuie să
răspundă nevoilor și intereselor prezente și viitoare ale generațiilor care coexistă și care se
succed), o dimensiune național-statală, regională și mondială (în sensul compatibilizării
criteriilor de optimizare atât pe plan national, cât și global).
În general se vorbește despre dezvoltare durabilă, ,,viabilă”, ,,sustenabilă” în cadrul
căreia se urmărește interacțiunea compatibilității a patru sisteme: economic, uman, ambiental,
tehnologic, astfel încât să se asigure satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite șansele

6 Baron, P., Snack, O., Neacșu, N., Economia Turismului , Editura Expert, București, 2011.

9 generațiilor viitoare de a-și asigura propriile nevoi. O strategie de dezvoltare durabilă are în
vedere simultaneitatea progresului în toate cele patru dimensiuni.7
Pornind de la principalii factori ai procesului dezvoltării: populația, resursele naturale și
mediul, producția agricolă, producția industrială și poluarea, strategia dezvoltării durabile își
propune să găsească cele mai adecvate criterii pentru optimizarea raportului nevoi-resurse,
obiective-mijloace.
Obiectivele principale avute în plan de către Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă
sunt următoarele:
– asigurarea stării de sănătate a populației;
– redimensionarea și remodelarea structurii economico-sociale și transformarea ei într-
un sistem durabil;
– dezvoltarea unui sistem legislativ și instituțional coerent, compatibil cu cel al statelor
membre;
– monitorizarea și evaluarea permanentă a performanțelor economice, sociale și de
protecție a mediului, printr-un sistem de indicatori cantitativi și calitativi
determinabili.8
Prin dezvoltare durabilă9 se urmărește în principal:
– compatibilitate constantă și sigură a mediului creat de om cu mediul natural;
– egaliatatea șanselor diferitelor generații care coexistă sau se succed în timp și spațiu;
– introducerea ca scop al dezvoltării durabile a securității natural-umane, în locul
maximizării profitului bănesc;
– introducerea compatibilității strategiilor naționale de dezvoltare, ca urmare a creșterii
interdependențelor în plan geoeconomic și ecologic;
– mutarea centrului de greutate de la creșterea economică cantitativă și intensivă la
calitatea și sănătatea acesteia;
– creșterea interdependenței și integrării capitalului ecologic cu cel creat de om și cu
capitalul uman(cultural), în cadrul unei categorii globale ce iși redefinește obiectivele
economice și sociale și iși extinde orizontul de cuprindere în timp și spațiu;
– trecerea la o nouă strategie cu caracter natural-uman, în care obiectivele dezvoltării
economice și sociale10 să fie subordonate însănătoșirii omului și mediului natural;

7 Bari, I., Globalizare și probleme globale , Editura Economică, București, 2011.
8 http://www.insse.ro.
9 Dragomir, C., S. Panzaru, The environmental management, a component of the sustainable development process,
The Annual University Scientific Conference on Management in the Dynamically Changing Security Environment,
National Military , 2012.
10 Ștefănescu, R., Dezvoltarea durabilă în context european în ,,Dimensiunea organizațiilor eropene” , coord.
Dragomir C., Editura FRM, București, 2013.

10 Dimensiunea ecologică are un impact deosebit asupra dimensiunii sociale prin prisma
pericolelor ce privesc sănătatea populației, sau prin impactul asupra ceea ce privește condițiile de
viață și de muncă ale oamenilor.
La rândul ei dimensiunea socială a dezvoltării durabile influențează dimensiunea
ecologică prin presiunile ce se fac asupra resurselor mediului. Trebuie întreprinse acțiuni de
conștientizarea a cetățenilor în ceea ce privește problemele ecologice.
Dacă ne referim la interacțiunile dintre dimensiunea socială și cea economică putem
preciza că:
– socialul influențează ecomicul prin referire la consumul de forță de muncă atât sub
aspect cantitativ cât și caliativ;
– economicul afectează sfera socială în ceea ce privește problematica distribuirii venitului
cât și prin situația locurilor de muncă disponibile.
În ceea ce privește interacțiunile dintre dimensiunile economică și ecologică:
– în sfera economică, problemele de mediu trebuie să se regăsească în producție și este
necesară punerea accentului pe resurse, pe economia de resurse și evacuarea deșeurilor;
-trebuie întreprinse acțiuni de natura presiunilor asupra resurselor mediului și să existe
preocupări privind investițiile în protecția mediului.

1.3. Managementul și protecția mediului

Managementul de mediu reprezintă ansamblul activităților de management care
determină politica de mediu și responsabilitățile puse în practică prin: planificarea obiectivelor
de mediu, evaluarea rezultatelor și evaluarea efectelor produse asupra mediului înconjurător.11
Sistemul de management de mediu, este componentă a sistemului de management general
care include structura organizatorică, activitățile de planificare, responsabilitățile, practicile,
procedurile, procesele și resursele necesare pentru elaborarea, transpunerea în practică,
realizarea, analizarea și menținerea politicii de mediu.
Politica de mediu, o reprezintă totalitatea intențiilor și principiilor declarate de către
organizație cu privire la performanța globală de mediu și care constituie cadrul de acțiune și de
stabilire a obiectivelor și țintelor de mediu ale organizației respective.
Punctul de plecare pentru un bun management al mediului este recunoașterea costului
generat de pagubele provocate mediului și luarea lor în considerare în procesul decizional. Dar
acest lucru este dificil de pus în practică pentru că ar fi necesară o estimare nu numai a
beneficiilor directe pentru oameni (de exemplu, beneficiile datorate productivității solurilor bune

11 Filipoiu, M., , Frumosu, L., Burlacu, G., Ecologia: Dicționar enciclopedic , Editura Tehnica, 2006.

11 sau ale apei curate), dar de asemenea și beneficiile indirecte (de exemplu, protecția bazinelor de
apă ca urmare a prezenței ținuturilor împădurite). În plus, unele active naturale, precum
diversitatea biologică, au valori potențiale de care nu suntem încă informați și care sunt dificil de
estimat. Cei mai mulți dintre noi cred că lumea naturală are o valoare ,,intrinsecă”, dincolo de
valoarea acesteia pentru oameni.
Un număr important de tehnici, inclusiv evaluarea condiționată, estimarea costului de
înlocuire sau utilizarea piețelor ,,surogat”, au fost perfecționate pentru estimarea valorii
serviciilor aduse de mediu. Banca Mondială și-a consolidat în ultimul timp capacitatea de
asistare a decidenților politici din țările în curs de dezvoltare privind utilizarea acestor tehnici.
Rămân însă multe alte lucruri de perfecționat în termenii metodologiilor și aplicării empirice.
Protecția și îmbunătățirea calității mediului12 generează îmbunătățirea standardelor de
viață pe baza:
– asigurării serviciilor de utilități publice, în special în ceea ce privește gestionarea apei și
a deșeurilor;
– îmbunătățirea sistemelor sectoriale și regionale ale managementului de mediu;
– conservarea biodiversității;
– reconstrucția ecologică;
– prevenirea riscurilor și intervenția în cazul unor calamități naturale.
Scopul principal al introducerii unui sistem eficient de management al mediului13 este cel
al protejării sănătății oamenilor și a mediului împotriva impacturilor potențiale ale activităților,
produselor sau serviciilor pe care o organizație le prestează, și totodată pentru a contribui la
menținerea și îmbunătățirea calității mediului în general.
Principalele avantaje ale introducerii unui S.M.M.(Sistem de Management al Mediului)
sunt următoarele:
– obținerea unei competitivități sporite pe o piață concurențială;
– obținerea unor beneficii din punct de vedere economic;
– existența unui angajament evident al conducerii organizației în direcția îndeplinirii
propriei politici și obiective ale mediului;
– dovada conformării organizației la legislație și reglementări;
– un proces de îmbunătățire continuă.
Principiile de bază14 ale S.M.M. sunt următoarele:

12 Dragomir, C., Pânzaru, S., Eco-dezvoltarea – prioritate a dezvoltării economice durabile, Conferința
internațională a Academiei Oamenilor de Știință din România, Eco-Economia și Dezvoltarea Durabilă, Proceedings,
vol. 2.. Brașov, 20-21 septembrie 2013.
13 Ionescu, C., Cum să construim și să implementăm un sistem de management de mediu în conformitate cu ISO
1400, Ed. Economică, București, 2000, pag.101-110.
14 Jelea, I., Managementul mediului înconjurător , Ed. S.C. Internațional Gheorgheni, pag.24-65.

12 – Angajament și politică de mediu;
– Planificarea politicii de mediu;
– Transpunerea în practică a politicii și țintelor de mediu;
– Măsurarea și evaluarea performanței de mediu;
– Analiza și îmbunătățirea continuă a SMM.

1.4. Strategii de dezvoltare durabilă

Ca orice proiect de anvergură, dezvoltarea durabilă presupune o evoluție procesuală
realizabilă prin rezolvarea unor probleme. Unele sunt comune, aparțin procesului dezvoltării în
general, altele sunt specifice.
Definiția dezvoltării durabile induce ideea că realizarea ei devine fezabilă doar în
condițiile în care între generații și în interiorul aceleeași generații se manifestă un spirit asociativ,
de toleranță, solidaritate și grijă reciprocă; unul în virtutea căruia binele și bunăstarea unuia nu
trebuie, în nici un fel, să afecteze fericirea altuia.
Dincolo de componentele sale de bază, dezvoltarea înseamnă mutații calitative ce țin
de ansamblul vieții astfel încât, per total, ea să se traducă ,,în faptul că oamenii se hrănesc mai
bine, se îngrijesc mai bine și capătă o mai bună cunoaștere.15”
Dezvoltarea trebuie concepută ca fiind ,,ansamblul schimburilor de structuri mentale
și de comportamente sociale care permit creșterea produsului real global și care transformă
progresele particulare într-un progres social generalizat.16”
În prima parte a anului 2013, Comisia Europeană a negociat cu fiecare stat membru
un document de poziție prin care s-au stabilit, în contextul obiectivelor tematice europene,
corespondența cu prioritățile naționale de dezvoltare 2014-2020. Ulterior, prin Acordul de
Parteneriat (2 februarie 2014), Guvernul României a aprobat atât alocările financiare pentru
fiecare obiectiv tematic cât și la nivel de program operațional.
Pentru perioada de programare 2014-2020, Comisia Europeană a adoptat încă din
anul 2010 o strategie intitulată generic ,,Europa 2020”17, obiectivul general fiind de
transformare a UE, în acest deceniu, într-o economie inteligentă, ecologică și favorabilă
incluziunii. Astfel, s-au stabilit opt ținte concrete care să reflecte la orizontul anului 2020,
progresele realizate de fiecare stat membru, după cum urmează:

15 Perroux, Fr., Pour une psilosophie de nouveau developpement , în Ion Pohoață, lucr.cit., pag. 11.
16 Guillaumont, P., Economie du developpment, vol. 1, Le sous – developpement, PUF, Paris, 1985, pag.44.
17 https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-and-fiscal-policy-coordination/eu-economic-
governance-monitoring-prevention-correction/european-semester/framework/europe-2020-strategy_ro.

13 Tabelul 1.1.:
Indicatori și Obiective ,,Europa 2020”
Indicator Europa 2020 Obiective
2020 UE Obiective
2020
ROMÂNIA
Rata de ocupare a forței de muncă 75% 70%
Cheltuieli CDI(Cercetare, dezvoltare, inovare), % PIB 3% 2%
Nivel emisii GES(Gaze cu efect de seră) față de 1990 80% 79%
Consumul final de energie din surse regenerabile 20% 24%
Creșterea eficienței utilizării resurselor de energie(2005=100%) 80% 80%
Reducerea abandonului școlar din totalul populației sub 24 ani 10% 11.3%
Creșterea numărului de absolvenți cu studii superioare din totalul
populație sub 35 ani 40% 26.7%
Reducerea populației cu risc de excluziune socială 20 mil 560.000

Strategia include și 11 obiective tematice pe baza cărora Comisia Europeană a proiectat
distribuția fondurilor europene nerambursabile pentru perioada de programare 2014-2020
enumerate în continuare:
1. Întărirea cercetării, dezvoltării tehnologice și a inovării;
2. Îmbunătățirea accesului utilizării și calității tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor;
3. Creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii;
4. Sprijinirea tranziției spre o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele;
5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor;
6. Protejarea mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor;
7. Promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor în rețelele cheie;
8. Promovare ocupării și sprijinirea mobilității forței de muncă;
9. Investiții în competențe, educație și învățare continua;
10. Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei;
11. Îmbunătățirea capacității instituționale și a eficienței în administrația publică.

14 1.5. Strategia Uniunii Europene pentru dezvoltarea durabilă

Dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv politic al Uniunii Europene începând cu anul
1997, prin includerea sa în Tratatul de la Maastricht. În anul 2001, Consiliul European de la
Goteborg a adoptat Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene, căreia i-a fost
adăugată o dimensiune externă la Barcelona, în anul 2002. În anul 2005, Comisia Europeană a
demarat un proces de revizuire a Strategiei, publicând, în luna februarie, o evaluare critică a
progreselor înregistrate după 2001, care punctează și o serie de direcții de acțiune de urmat în
continuare. Documentul a evidențiat și unele tendințe nesustenabile, cu efecte negative asupra
mediului înconjurător, care puteau afecta dezvoltarea viitoare a Uniunii Europene, respectiv
schimbările climatice, amenințările la adresa sănătății publice, sărăcia și excluziunea socială,
epuizarea resurselor naturale și erodarea biodiversității.
Ca urmare a identificării acestor probleme, în iunie 2005, șefii de state și guverne ai
țărilor Uniunii Europene au adoptat o Declarație privind liniile directoare ale dezvoltării
durabile, care încorporează Agenda de la Lisabona, revizuită, pentru creșterea economică și
crearea de noi locuri de muncă drept o componentă esențială a obiectivului atotcuprinzător al
dezvoltării durabile. După o largă consultare, Comisia Europeană a prezentat, la 13 decembrie
2005, o propunere de revizuire a Strategiei de la Goteborg din 2001. Ca rezultat al acestui
proces, Consiliul UE a adoptat, la 9 iunie 2006, Strategia reînnoită de Dezvoltare Durabilă,
pentru o Europă extinsă.
Documentul este conceput într-o viziune strategică unitară și coerentă, având ca
obiectiv general îmbunătățirea continuă a calității vieții pentru generațiile prezente și viitoare
prin crearea unor comunități sustenabile, capabile să gestioneze și să folosească resursele în
mod eficient și să valorifice potențialul de inovare ecologică și socială al economiei în vederea
asigurării prosperității, protecției mediului și coeziunii sociale.
Strategia UE pentru Dezvoltare Durabilă, ce reprezintă fundamentul Strategiei
Naționale a României în domeniu, completează Strategia de la Lisabona și se dorește a fi un
catalizator pentru cei ce elaborează politici publice și pentru opinia publică, în scopul
schimbării comportamentului în societatea europeană și, respectiv, în societatea românească și
implicării active a factorilor decizionali, publici și privați, precum și a cetățenilor în elaborarea,
implementarea și monitorizarea obiectivelor dezvoltării durabile.
Responsabilitatea pentru implementarea Strategiei revine Uniunii Europene și statelor
sale membre, implicând toate componentele instituționale la nivel comunitar și național. Este
subliniată, de asemenea, importanța unei strânse conlucrări cu societatea civilă, partenerii
sociali, comunitățile locale și cetățenii pentru atingerea obiectivelor dezvoltării durabile.

15 În acest scop, sunt identificate patru obiective-cheie:
1. Protecția mediului, prin măsuri care să permită disocierea creșterii economice de
impactul negativ asupra mediului;
2. Echitatea și coeziunea socială, prin respectarea drepturilor fundamentale, diversității
culturale, egalității de șanse și prin combaterea discriminării de orice fel;
3. Prosperitatea economică, prin promovarea cunoașterii, inovării și competitivității
pentru asigurarea unor standarde de viață ridicate și unor locuri de muncă abundente și
bine plătite;
4. Îndeplinirea responsabilităților internaționale ale UE prin promovarea instituțiilor
democratice în slujba păcii, securității și libertății, a principiilor și practicilor
dezvoltării durabile pretutindeni în lume.
Pentru a asigura integrarea și corelarea echilibrată a componentelor economice,
ecologice și socio-culturale ale dezvoltării durabile, Strategia UE statuează următoarele
principii directoare:
– Promovarea și protecția drepturilor fundamentale ale omului;
– Solidaritatea în interiorul generațiilor și între generații;
– Cultivarea unei societăți deschise și democratice; Informarea și implicarea activă a
cetățenilor în procesul decizional;
– Implicarea mediului de afaceri și a partenerilor sociali;
– Coerența politicilor și calitatea guvernării la nivel local, regional, național și global;
– Integrarea politicilor economice, sociale și de mediu prin evaluări de impact și
consultarea factorilor interesați;
– Utilizarea cunoștințelor moderne pentru asigurarea eficienței economice și
investiționale;
– Aplicarea principiului precauțiunii în cazul informațiilor științifice incerte;
– Aplicarea principiului ,,poluatorul plătește”.
Multe dintre țintele convenite în cadrul UE sunt stabilite în expresie numerică sau
procentuală, cu termene stricte de implementare, fiind obligatorii pentru toate statele membre.
Strategia UE stabilește, de asemenea, proceduri precise de implementare, monitorizare
și urmărire, cu obligații de raportare la fiecare doi ani, din partea Comisiei Europene și statelor
membre, asupra angajamentelor asumate.

16 CAPITOLUL II
PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI BRĂILA

2.1. Scurt istoric

Brăila este municipiul de reședință al județului cu același nume, aflându-se în zona
geografică Muntenia, orașul fiind situat pe malul stâng al Dunării.
Orașul Brăila este atestat documentar pentru prima dată în anul 1368, într-un document
de pe vremea domnitorului provinciei Țării Românești, Vlaicu Vodă, care menționează
intensificarea comerțului pe drumul Brăilei. Numeroase documente ulterioare vorbesc despre
Brăila ca fiind cel mai important port de la gurile Dunării, spre care se îndreptau principalele
drumuri comerciale medievale. Poziționat la marginea provinciei și pe fluviul care transportă nu
numai vase comerciale, dar și flote de război, orașul a trecut prin perioade nefaste, care i-au
împiedicat dezvoltarea.
Cucerit de turci în anul 1540, orașul și teritoriul din jurul său au fost sub stăpânire
turcească timp de aproape trei secole, perioadă în care este numit ,,Ibrail”. Toate evenimentele
istorice la care orașul a luat parte și-au pus amprenta asupra vieții economice, sociale și culturale,
iar ceea ce a danuit peste veacuri reprezintă în prezent o moștenire culturală intangibilă a locului.
Timp de 289 de ani, Brăila devenise schelă de aprovizionare pentru capitala imperiului,
iar marile venituri obținute din diferitele activități comerciale nu mai intrau în visteria țării, ci
reveneau acum sultanului sau dregătorilor acestuia.
Brăila este reintegrată Țării Românești, în urmă războiului ruso-turc din anii 1828-1829,
încheiat prin semnarea tratatului de pace de la Adrianopol din septembrie 1829, act care
prevedea că cetățile turcești de pe malul stâng al Dunării împreună cu insulele dinspre acest mal
să fie înapoiate Țării Românești. Totodată, prin tratat se stipula libertatea de nagivatie pe Dunăre
și mare, ceea ce însemna desființarea monopolului otoman asupra mărfurilor românești. În
consecință, Brăila a cunoscut un avânt economic fără precedent în istoria sa.
Tranzacțiile comerciale frecvente efectuate în port au atras numeroși comercianți
străini(bulgari, macedoneni, greci, albanezi, francezi, belgieni, austrieci și italieni), Brăila
devenind o entitate multietnică. Au existat unele normele riguroase în construcția imobilelor:
clădirile trebuia să fie construite numai în conformitate cu planurile aprobate, în zonele centrale
casele trebuia să fie exclusiv din cărămidă și să aibă o fațadă anume, trasarea piețelor și
parcurilor publice, pavarea străzilor, construirea rețelei de canalizare și a celei de aducțiune a
apei potabile, inaugurarea unui mijloc modern de transport (tramvaiul electric), rezolvarea

17 iluminatului stradal și casnic prin rețeaua electrică, sunt doar câteva dintre realizările autorităților
locale, Brăila începutului de secol XX prezentându-se ca un oraș de anvergură europeană.
Centrul vechi al orașului, organizat în formă de semicerc față de cursul Dunării, cuprinde
ansambluri de locuințe și case individuale a căror valoare culturală și istorică a determinat
includerea lor pe lista monumentelor istorice și protejate prin legi speciale.
Între anii 1878-1918, Brăila ajunge cel mai important oraș din România, după capitala
țării. O mare atenție s-a acordat docurilor, unde s-a realizat un complex de cheiuri, dane, silozuri
și magazii, rezervoare de petrol, șosele, căi ferate și un bazin de iernat pentru vase, ceea ce îl
situa drept cel mai mare port din țară. După această perioadă rolul orașului Brăila începe să
decadă datorită dezvoltării orașului și portului Constanța ce a orientat întregul comerț maritim
spre această zonă mai accesibilă, fără a mai fi nevoie să se intre pe gurile Dunării. Economic,
dacă în 1911 portul Brăilei reprezenta 25% din exportul României, în anul 1926 nu mai
reprezenta decât 13%. După al doilea război mondial se va ajunge la instaurarea unui regim
dictatorial, noul stat proclamat la 30 decembrie 1947, fiind situat în ,,lagărul” unui nou sistem
politic, sistemul comunist.
Urmează o jumătate de secol, în care, ca și în întreaga țară și la Brăila s-au realizat lucruri
deosebite. Astfel s-a produs un proces de industrializare ce a transformat orașul, dintr-unul
portuar în unul industrial. În primul rând s-au mărit întreprinderi ca: ,,Progresul”, ,,Laminorul”,
,,Șantierul Naval”.
,,Progresul” va produce peste 15000 de excavatoare ce se vor exporta în întreaga lume,
iar ,,Șantierul Naval” cargouri, tancuri de marfă sau remorchere de mare putere. Fabrica de
Ciment denumită acum ,,Stanca” a crescut producția de la 56.000 tone în 1948 la 204.000 tone în
1965. Un alt fenomen îl reprezintă construirea de noi întreprinderi. Astfel se remarcă
,,Combinatul de Fibre, Celuloză și Hârtie”, ,,Termocentrala de la Chiscani”, ,,Combinatul de
Industrializare al Lemnului”, ,,Fabrica de Chibrituri”, ,,Fabrica de Confecții” sau ,Fabrica de
Zahăr de la Ianca”.
Demografic, populația și-a dublat numărul depășind în anul 1980 cifra de 200.000
locuitori, tocmai datorită dezvoltării economice.
După Revoluția din decembrie 1989, începea o etapă grea, aceea a economiei de piață și a
tranziției. Ea se observă și astăzi prin grelele sacrificii ale brăilenilor și ale întregii țări. Au fost
lichidate întreprinderi pe fondul nerentabilității economice cum ar fi: ,,Combinatul chimic”,
,,Promex”, iar alte unități și-au redus personalul ajungându-se la 12.000 șomeri.
Mai multe evenimente naționale notabile ce au avut loc la Brăila:
– Brăila este unul dintre primele orașe românești care au beneficiat de iluminat public cu
lămpi de petrol (1858);

– Marele inginer Anghel Saligny a folosit pentru prima oară betonul armat la construcția
de cheiuri și dane pentru port (1883-1892);
– Vaporul cu aburi ,,Orient” este prima navă românească care pleacă de la Brăila pe
Dunăre cu transport de persoane (1895);
– Brăila este unul din primele orașe din România care a avut tramvai electric (1901);
– În anul 1906 este deschisă o fabrică de celuloză din stuf pentru valorificarea stufului din
Insula Mare a Brăilei;
– Este dat in funcțiune cel mai mare castel de apă din țara, cu o capacitate de 1.200 metri
cubi (1912);

2.2. Cadrul natural

Brăila este un județ în regiunea Muntenia din România. Se învecinează la nord cu
județele Vrancea și Galați, la est cu județul Tulcea, la sud cu județele Constanța și Ialomița și la
vest cu județul Buzău. Județul este administrat de Consiliul Județean Brăila, iar Brăila este
municipiul reședință.
Județul Brăila este situat în partea de est a țării, în unitatea numită Câmpia Română. Prin
suprafața sa de 4765,8 km², reprezintă 2% din suprafața țării, fiind un județ de mărime mijlocie.18
Județul este compus din un municipiu, 3 orașe (Făurei, Ianca și Însurăței) și 40 de
comune.

Figura 2.1.: Județul Brăila

În județul Brăila predomină relieful de câmpie alături de cel de luncă, subdiviziunile
geografice fiind : Bărăganul Central (Câmpia Călmățuiului), Bărăganul de Nord (Câmpia
Brăilei), Câmpia Râmnicului, Balta Brăilei, Lunca Siretului, Lunca Buzăului și Lunca
Călmățuiului. Tipul de sol reprezentativ la nivel de județ este cernoziomul (în proporție de 70-

18 https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Br%C4%83ila#cite_ref-B%C4%83de278_1-0

19 75% din suprafața totală a județului), acesta având cea mai mare fertilitate naturală din țară,
adecvat pentru majoritatea culturilor agricole.
Clima la nivel de județ se caracterizează printr-un regim temperat continental, cu nuanțe
aride. Astfel, verile sunt călduroase și uscate, cu precipitații reduse și inegal repartizate, definite
de un caracter torențial. Iernile sunt reci, fără strat de zăpadă stabil și continuu, influențate de
anticiclonul siberian. Datorită uniformității reliefului, trăsăturile de bază ale climei sunt foarte
puțin diferențiate pe cuprinsul județului Brăila.
Resursele de apă ale județului Brăila sunt reprezentate de ape subterane, râuri și lacuri.
Principalele cursuri de râuri sunt Dunărea, Siret, Buzău și Călmățui. Dunărea asigură cele mai
mari resurse de apă potabilă, precum și pentru irigații, piscicultură și industrie. Râul Siret ca și
râul Buzău asigură o mică parte din cerința de apă pentru irigații și piscicultură.
În ceea ce privește vegetația prezentă la nivel de județ, aceasta se grupează în două mari
areale biogeografice: arealul de stepă, prezent în spațiile interfluviale (Câmpia Brăilei și Câmpia
Călmățuiului) și arealul de luncă, bine reprezentat prin luncile Dunării, Siretului și Buzăului.
Fauna este reprezentată de speciile iubitoare de terenuri deschise, uscate și calde, precum
mamiferele rozătoare și păsările granivore.
Din punct de vedere al resurselor naturale neregenerabile, la nivelul județului se regăsesc
zăcăminte de petrol și gaze naturale. Alte resurse naturale ale județului sunt balastul, utilizat ca
materie primă în construcții și amenajări de drumuri, și diferite tipuri de argilă.

2.3. Cultură și personalități locale culturale

Din punct de vedere cultural, municipiul Brăila relevă remarcabile caracteristici care îi
conferă o poziție unică în patrimonial cultural național19:
 Monumentele de categoria A din municipiu sunt mai ales ansambluri urbane, fapt ce
contribuie la crearea unei identități valoroase, de mare atractivitate: Centrul Istoric al
municipiului Brăila, Ansamblul „Strada Mihai Eminescu”, Ansamblul „Piata Traian”,
biserica „Sf. Arhanghel Mihail”;
 11 monumente de categoria B, reprezentative pentru patrimonial cultural local,
caracterizate prin mare varietate și vechime;
 14 situri arheologice cuprinzând așezări și necropole din neolitic până în secolele XVI-
XIX;
 69 de monumente de arhitectură, dintre care: un ansamblu de arhitectură (Strada Eremia
Grigorescu), biserici, clădiri pentru locuit (case, palate, hanuri și hoteluri), clădiri publice

19 Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal – Zona Periurbană Brăila,2017.

20 (teatre, cinematograf, școli, bănci s.a.), clădiri industriale (fabricile de bere, de ciment,
mori, castel de apă);
 8 monumente de for public : statui, ceas public, fântâni,
 20 monumente memoriale – case memoriale, monumente comemorative, cimitirul eroilor.
Printre obiectivele de interes cultural, se detașează Teatrul Dramatic ''Maria Filotti''.
Construit la mijlocul secolului al XIX-lea și restaurat în anul 1980, clădirea teatrului se distinge
prin valoarea sa arhitecturală și măiestria artistică a cortinei, adevărată operă de artă, considerată
unică în Europa, datorită stilului artistic folosit la realizarea ei (cusătură de mărgele și fir de aur,
reprezentând soarele și luna). Se remarcă, de asemenea, imensul vitraliu din holul monumental al
clădirii teatrului. De altfel, un act de recunoaștere a valorii acestui lăcaș de cultură îl reprezintă
includerea sa în albumul UNESCO alături de cele mai reprezentative edificii din Europa,
destinate spiritualității umane.
În viața culturală a Brăilei, un alt interes reprezintă „Expoziția memorială Panait Istrati'',
inaugurată în 1984 cu ocazia centenarului nașterii celebrului scriitor, precum și secția de istorie a
Muzeului Brăila care dispune de un fond deosebit de colecții istorice și arheologice, printre care
se distinge coiful de bronz descoperit la Gavani – Brăila, reprezentând cultură traco-getă.
La Brăila au loc manifestări culturale de interes, dintre care enumerăm: Festivalul de
muzică ușoară „George Grigoriu”; Festivalul național de muzică folk „Omul cu o chitară”;
Festivalul și Concursul Internațional de canto „Hariclea Darclee”; Concursul internațional de
muzică populară; Concursul de pantomimă și teatru mimat.
Personalități locale și culturale:20
 Maria Filotti – născută pe 9 noiembrie 1883, în Brăila, a fost actriță și directoare de teatru
în România. A jucat în 167 de piese dintre care în 45 a deținut roluri principale. Teatrul
din Brăila îi poartă numele Mariei Filotti din 1969.
 Panait Istrati – născut pe 10 august 1884, scriitor român de expresie franceză care a fost
autorul unor lucrări de referință : Codin, Haiducii, Ciulinii Bărăganului și mai ales cele
două capodopere recunoscute de cultura europeană: „Chira Chiralina” și „Spovedania
unui învins”.
 Hariclea Darclee – una dintre personalitățile muzicale cele mai importante ale României.
S-a născut la Brăila pe 10 iunie 1860, într-o familie cu rădăcini elene. Debutează pe
scenele teatrului din Brăila după care pleacă la Paris unde este remarcată de Charles
Gounod, care îi încredințează rolul Margaretei din operă sa ,,Faust”, rol cu care își face
debutul pe scena Operei în anul 1888. La Scala din Milano, scena consacrării sale
mondiale, Hariclea Darclee a debutat pe 26 decembrie 1890, cu rolul Chimene din „Le

20 Lazarovici, G., Stânciu, Ș., Brăila – Istorie și Contemporaneitate , Editura Alma, Brăila, 2004.

21 Cid de Massenet”, succesul aducându-i imediat contracte la cele mai mari teatre din
Paris, Berlin, Milano, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Barcelona, Madrid și Moscova. La
aniversarea a 135 de ani de la nașterea Haricleei Darclee, în 1995, orașul natal, Brăila, i-a
adus un deosebit omagiu, organizând Concursul Național de Canto ce îi poartă numele.
 Fănuș Neagu(n. 5 aprilie 1932, Gradistea-de-Sus) – a fost povestitor, memorialist,
novelist, romancier și dramaturg. În perioada 1993-1996, Fănuș Neagu a fost director al
Teatrului Național din București. Printre numeroasele sale lucrări, amintim „Dincolo de
nisipuri” și „Frumoșii nebuni ai marilor orase”.
 Panait Cerna(1881-1913) – poet recunoscut drept cântărețul frumuseților morale,
romantic minor sau tradiționalist român.
Pe lângă cei enumerați mai sus, de Brăila se leagă alte nume de seamă în viață culturală și
științifică a țării, o serie de plăci comemorative și manifestări periodice amintind că aici s-au
născut sau au trăit o parte a vieții lor scriitorii Nicolae D. Cocea, Ștefan Petică, Anton Bacalbașa,
Mihail Sebastian, Mihu Dragomir, Perpessicius (Dumitru S. Panaitescu), cântăreții de operă
George Niculescu-Basu, Elena Teodorini, oamenii de știință Gheoghe Munteanu Murgoci,
Gheorghe Vâlsan.

2.4. Atracții turistice în județul Brăila

 Grădina Publică
Grădina Publică(7,5 ha) din Municipiul Brăila este oază de vegetație a orașului, unde se
regăsesc ruinele fostei cetăți a Brăilei, precum și una dintre intrările în canalele subterane de sub
oraș, o adevarată rețea de tuneluri cunoscute sub denumirea de “hrubele Brăilei”. Ȋn spațiul
grădinii a funcționat și un restaurant rotativ, situat la ultimul etaj al clădirii turn care odinioară a
fost „Castelul de apă” al orașului Brăila, construit in 1912.
Grădina Mare sau Grădina Publică se află în zona dinspre Vadul Schelei și de-a lungul
vremii a fost numită în mai multe feluri: Grădina Pașei în timpul ocupației otomane când Brăila
era garnizoană turcească, Grădina Belvedere, numită „Belvedere” din cauza priveliștei
admirabile spre Dunăre și Munții Măcinului și mai apoi Grădina Mare.

Figura 2.2.: Grădina Publică Brăila

 Parcul Monument
Parcul Monument(90 ha), situat în partea sud-vestică a orașului Brăila, este cel mai mare
parc al Brăilei, zonă de agrement și nu numai, deoarece aici se poate vizita Muzeul de Stiințe ale
Naturii, dar se pot practica și sporturi pe terenurile special amenajate. Orășelul Copiilor,
Stadionul de fotbal „Municipal”, baza sportivă de tenis „Bursagrirom”, baza sportivă
„Pescărușul”, bazinul de înot oferă adevărate clipe de liniște și relaxare pentru toate categoriile
de vârstă.
Figura 2.3.: Parcul Monument

 Ceasul Public
Una dintre cele mai reprezentative construcții ale orașului este Ceasul Public din Piața
Traian, ridicat în anul 1909. Ceasul, este o piesă de mobilier urban rară cu peste 11 m înălțime,
fiind executat în stilul Artei anului 1900, având patru cadrane susținute de o carcasă metalică,
imitând un orologiu de interior.
Construcția lui s-a bazat pe donația testamentara a lui Petru Naum, care dorise ridicarea
unui turn orologiu aferent Bisericii Sf. Mihail și Gavril din aceeași piață. Încă din momentul
instalării, Ceasul Public s-a constituit într-un punct de reper, a dobândit prestigiu și a devenit
simbol al modernizării urbane.

Figura 2.4.: Ceasul Public
 Strada „Mihai Eminescu”
Strada Mihai Eminescu de astăzi, reprezintă un ansamblu de arhitectură de nivel
european, fiind reabilitate în cea mai mare parte construcțiile vechi care au supraviețuit
vremurilor. Ca și în trecut, și astăzi este o zonă de promenadă a locuitorilor Brăilei. În această
parte veche a orașului se găsesc: coloane, frontoane, ferestre, balcoane într-o diversitate atât de
bogată, încât gândul te poartă cu mândrie la recentul statut al orașului de rezervație urbanistică.
Înainte de a fi pavată cu piatră, strada a fost pavată cu lemn, pentru a ușura accesul
locuitorilor. Dintre construcțiile cele mai reprezentative care au făcut celebra această arteră, cea
mai semnificativă este Clădirea Teatrului Dramatic „Maria Filotti”, amplasată lângă Muzeul de
Istorie dinspre Piața Traian. Teatrul, de o deosebită eleganță artistică găzduiește numeroase
festivaluri naționale și internaționale.

Figura 2.5.: Strada Mihai Eminescu

 Lacul Sărat
Lacul Sărat, aflat la 5 km de orașul Brăila, conține nămol terapeutic cu grad foarte ridicat
de mineralizare, fiind considerat unul din cele mai valoroase nămoluri sapropelice din România.
Factorii naturali de cură sunt: apa minerală din lac, clorurosodică, sulfatată, magneziană
concentrate, nămolul sapropelic din lac. Stațiunea Lacul Sărat este o adevarată oază de verdeață
cu efecte benefice asupra corpului uman.
Figura 2.6.: Lacul Sărat

25 Afecțiunile principale care își găsesc alinarea în apele și nămolul Lacului Sărat sunt:
– afecțiuni reumatismale degenerative, inflamatorii (spondiloze cervicale, dorsale sau
lombare, artroze, poliartroze, tendonite, tendimiozite, periartrite scapulohumerale);
– afecțiuni ginecologice (insuficiență ovariană, cervicită cronică);
– afecțiuni dermatologice (psoriasis, ichthyosis, dermatită keratotic, neurodermatite etc);
– afecțiuni endocrine (benigne, neurite, hipoovarianism pubertal);
– afecțiuni ale sistemului nervos periferic (pareze ușoare, neurite, sciatică și sechele după
poliomielită);
– afecțiuni respiratorii (bronșite cronice, traheolaringite, laringite).
Alte atracții turistice la mare căutare pe care le putem găsi în Brăila, sunt:
 Casa memorială „Panait Istrati”, Casa „Ana Aslan”;
 Biserica „Buna Vestire”, Biserica „Sf. Arhanghel Mihail”;
 Muzeul de Etnografie și Artă Populară, Palatul Agriculturii;
 Castelul de Apă, Ceasul de Flori, Fântână arteziană;
 Dunărea și faleza Dunării, Insula Mică a Brăilei, Insula Mare a Brăilei.

26 CAPITOLUL III
VIZIUNI ȘI STRATEGII DE DEZVOLTARE DURABILĂ A JUDEȚULUI BRĂILA

Analizat sub aspect demografic, economic, social, al caracteristicilor locuirii sau al
patrimoniului antropic, județul Brăila prezintă o serie de dezechilibre ce nu pot fi neglijate. În
prezent, Municipiul Brăila concentrează excesiv populația, economia, cultura, premisele
dezvoltării viitoare ale județului. Cu toate acestea, nici situația reședinței de județ nu este
îmbucurătoare, nivelul său actual de dezvoltare fiind departe de statutul la care se face în general
referire pe plan local.
Dezvoltarea județului Brăila21 nu va putea fi disociată de resursele sale. Tocmai aceste
resurse trebuie să fie motorul dezvoltării, variantă pe cât de firească pe atât de capabilă de a
genera bunăstare la o scară cât mai largă și într-un orizont temporal cât mai îndelungat. Pe
termen mediu și lung, județul Brăila va trebui să își canalizeze resursele de dezvoltare spre
anumite direcții economice și culturale pentru care există resurse și premise la nivel local.
Această abordare va avea la bază principiile eficientizării utilizării resurselor și al specializării și
va trebui să aibă capacitatea de a conduce la dezvoltare dar și la reducerea problemelor cu care se
confruntă județul. Cea mai importantă resursă naturală de care dispune județul este terenul
agricol. În susținerea acestei afirmații vin suprafețele importante de teren agricol de care dispune
județul, calitățile pedologice deosebite ale solului, caracterul tradițional al agriculturii ca
ocupație de bază în comunitățile rurale ale județului, ponderea importantă a populației ocupate în
agricultură.
Dezvoltarea viitoare a agriculturii va ține cont de toate aceste caracteristici, dar va urmări
o abordare integrată atât în plan orizontal cât și vertical. Eforturile de dezvoltare care vor fi
susținute atât de mediul public dar și de mediul privat al județului vor trebui să aibă în vedere
importanța agriculturii ca activitate economică, ca statut și ca trăsătură identitară. Agricultura va
trebui să devină o îndeletnicire profitabilă, iar produsele locale vor trebui să aducă o valoare
adăugată semnificativă comunităților. Soluția este conectarea agriculturii la ramurile industriale
și la servicii specializate, astfel încât să se construiască rețele de producători – procesatori –
comercianți care să urmărească un scop comun: dezvoltare locală. Punerea în practică a acestui
deziderat înseamnă locuri de muncă numeroase și bine plătite, scoaterea din riscul sărăciei a
agricultorilor de subzistență, reducerea problemelor sociale cu care se confruntă județul, sporirea
bugetelor locale pentru dezvoltare. Nu în ultimul rând, se va putea construi o identitate culturală
solidă a unei comunități cu o istorie demnă de amintit și de avut drept reper. Vor trebui susținute

21 http://www.portal-
braila.ro/dm/portal.nsf/A47668317F49D883C22580DF004C021D/$FILE/2.1.%20Viziunea%20de%20dezvoltare.pd
f

27 afacerile locale existente și va trebui încurajată apariția altelor noi, pentru a alimenta
funcționarea viitoare a economiei județene. Vor trebui asigurate premisele necesare dezvoltării
economice, mai precis cele care depind de nivelul local: infrastructura locală de transport,
infrastructura de sprijin ala facerilor, dinamizarea asocierilor și colaborării în domeniul
economic, cu accent deosebit asupra agriculturii. Structurile asociative din agricultură care s-au
dovedit a fi soluția de succes în foarte multe economii dezvoltate, trebuie susținute mai presus de
prejudecățile și de mentalitatea existente la nivelul producătorilor agricoli. Va fi sprijinită și
colaborarea aval-amonte, în jurul unei activități economice cu potențial dinamizator. Concret, va
fi sprijinită dezvoltarea clusterelor și/sau a asocierilor economice în domenii precum agricultura,
construcții navale, industria ușoară, turismul etc.
Deși este temă de discuție de decenii, constituirea sistemului urban Brăila-Galați va
trebui să fie înfăptuită în această perioadă. Este un moment deosebit de important pentru acest
lucru datorită oportunităților existente vis-a-vis de susținerea investițiilor locale, a
transformărilor inevitabile prin care va trece țara din punct de vedere administrativ dar și datorită
stării de fapt a întregului areal vizat: dezvoltarea individualistă a două comunități care aproape se
confundă teritorial, care au probleme comune și chiar aspirații asemănătoare este mult mai
anevoioasă față de situația în care ar aborda împreună problematica dezvoltării socio-economice,
a infrastructurii etc. Efectele benefice sunt ușor de identificat, având în vedere că această
structură ar crea cel mai important pol național de dezvoltare, după municipiul București, având
în vedere situarea pe granița de est a Uniunii Europene și mai ales, situarea pe cursul Dunării.
Avantajul și atributul de a fi un județ dunărean nu a fost suficient valorificat în ultimele
decenii, nici sub aspect economic, nici urbanistic și nici cultural. În perioada următoare,
dezvoltarea infrastructurii portuare va trebui să devină o prioritate pentru dezvoltarea județului.
Portul va trebui să devină unul dintre centrele de greutate ale județului, integrând
activitățile de transport cu cele turistice și de agrement. Dezvoltarea pescuitului ca activitate
comercială va trebui să țină cont de resursele piscicole de care dispune fluviul, și va trebui să
abordeze activități conexe precum turismul și agrementul. Tradițiile pescărești, atât cât mai
există și mai pot fi salvate, vor trebui integrate în activitățile pescărești, inclusiv cu scopul de a
crea valoare adăugată produselor locale. Pescuitul va trebui promovat ca o îndeletnicire
tradițională a comunităților locale de pe malul Dunării și va trebui valorificat din punct de vedere
turistic și cultural.
Resursa umană va reprezenta centrul dezvoltării viitoare a județului Brăila. Populația
reprezintă însăși rațiunea dezvoltării dar și primul element din angrenajul care trebuie pus în
mișcare pentru a genera dezvoltare. Resursa umană va fi, așadar, tratată ca o prioritate deosebită
a județului dar și ca un vector esențial al dezvoltării. Județul va trebui să ofere servicii de

28 educație de înaltă calitate și care să se adreseze atât formării profesionale a indivizilor dar și a
integrării lor într-o societate bazată pe elemente socio-culturale solide și durabile. Sănătatea
populației va trebui să reprezinte, de asemenea, o prioritate, urmând a fi susținută dezvoltarea
calitativă și în profil teritorial a sistemului de furnizare a serviciilor medicale. Sfera socială este,
de asemenea, un aspect prioritar atunci când discutăm de asigurarea unui cadru propice
dezvoltării județului. Instituțiile și organizațiile care activează în domeniul social vor fi sprijinite
în dezvoltarea serviciilor specializate, avându-se în vedere, în același timp, reducerea riscului de
apariție a problemelor sociale. Intersectarea dintre serviciile sanitare și cele sociale trebuie
privită atât sub aspectul prevenției dar și al intervenției comune cât mai aproape de persoanele în
necesitate. O problemă pe care cele două sectoare vor trebui să o gestioneze în comun este cea a
îmbătrânirii demografice, fenomen care nu poate fi stopat pentru o perioadă considerabilă de
timp și față de care trebuie acordată o atenție deosebită.

3.1. Ținte pe termen mediu și lung a strategiilor de dezvoltare durabilă

D1. Dezvoltarea capitalului uman22
– Țintă: Unități spitalicești reabilitate, modernizate și dotate cu echipamente, aparatură și
mobilier
Nivel 2017: 1, Nivel 2020: 4
– Țintă: Ambulatorii de specialitate reabilitate, modernizate și dotate cu echipamente,
aparatură și mobilier
Nivel 2017: 0, Nivel 2020: 4
– Țintă: Centre de permanență și centre medico-sociale
Nivel 2017: 1, Nivel 2020: 3
– Țintă: Locuințe de serviciu pentru cadrele medicale tinere care deservesc spitalele din
județ
Nivel 2017: 10, Nivel 2020: 100
– Țintă: Inițierea și susținerea unor campanii de mobilizare comunitară desfășurate în
fiecare unitate administrativ-teritorială (comune, orașe, municipii)
Nivel 2017: 0, Nivel 2020: 44
– Țintă: Centre de furnizare a serviciilor sociale modernizate și dotate corespunzător
Nivel 2017: 0, Nivel 2020: 5.

22 http://www.portal-
braila.ro/dm/portal.nsf/4102754E368CB5A6C22580DF004C023B/$FILE/2.3.%20Tinte%20pe%20termen%20medi
u%20si%20lung.pdf

29 D2. Abordarea integrată a dezvoltării agriculturii
– Țintă: Grupuri de Acțiune Locală înființate pentru pescuit
Nivel 2017: 2, Nivel 2020: 4
– Țintă: Înființare parc agro-industrial
Nivel 2017: 0, Nivel 2020: 1
– Țintă: Campanii de promovare a produselor locale
Nivel 2017: 0, Nivel 2020: 2
– Țintă: Campanii de informare și conștientizare cu privire la oportunitățile sectorului
agricol
Nivel 2017: 0, Nivel 2020: 5
D3. Dezvoltarea relațiilor teritoriale ale județului Brăila
– Țintă: Creșterea cu minim 15% a lungimii drumurilor județene și comunale modernizate
Nivel 2017: 687 km, Nivel 2020: 733 km
– Țintă: Construirea Aeroportului Internațional Dunărea de Jos
Nivel 2017: 0, Nivel 2020: 1
– Țintă: Înființarea Zonei Metropolitane Brăila-Galați
Nivel 2017: 0, Nivel 2020: 1
– Țintă: Conectarea tuturor orașelor și comunelor din județ la un sistem centralizat de
alimentare cu apă
Nivel 2017: 39, Nivel 2020: 44
– Țintă: Conectarea a minimum 50% din orașele și comunele din județ la rețeaua de
canalizare
Nivel 2017: 10, Nivel 2020: 22.
D4. Dezvoltarea identității culturale și turistice a județului Brăila
– Țintă: Obiective turistice din județ semnalizate prin indicatoare turistice
Nivel 2017: 10, Nivel 2020: 20
– Țintă: Unități muzeale reabilitate
Nivel 2017: 1, Nivel 2020: 2
– Țintă: Așezăminte culturale reabilitate
Nivel 2017: 2, Nivel 2020: 10
– Țintă: Minim Festivaluri și evenimente cultural-artistice și istorice organizate
Nivel 2017: 2, Nivel 2020: 10
– Țintă: Campanii de promovare a destinației turistice Brăila
Nivel 2017: 1, Nivel 2020: 5
– Țintă: Înființarea unui Centru Național de Informare și Promovare Turistică

30 Nivel 2017: 0, Nivel 2020: 1.
D5. Dezvoltarea industriei locale
– Țintă: Un parc industrial nou înființat
Nivel 2017: 0, Nivel 2020: 1
– Țintă: Un parc științific și tehnologic
Nivel 2017: 0, Nivel 2020: 1
– Țintă: Strategii și planuri multianuale de atragere a investitorilor în județul Brăila
Nivel 2017: 0, Nivel 2020: 1
– Țintă: Campanii de promovare a posibilităților de investiții în județul Brăila
Nivel 2017: 0, Nivel 2020: 1
D6. Dezvoltarea capacității administrative a administrațiilor publice locale din județul Brăila
– Țintă: Studii de evaluare a necesarului de pregătire la nivelul administrațiilor publice
locale
Nivel 2017: 0, Nivel 2020: 1
– Țintă: Funcționari publici participanți la cursuri de perfecționare și pregătire în domenii
de interes
Nivel 2017: 75, Nivel 2020: 200
– Țintă: Funcționari publici participanți la cursuri pentru dezvoltarea, depunerea spre
finanțare, implementarea și monitorizarea proiectelor din fonduri europene
Nivel 2017: 25, Nivel 2020: 50.

3.2. Proiectul zona metropolitană Galați-Brăila

Considerată a doua aglomerație urbană din România după București, Zona Metropolitană
Galați-Brăila23 este formată în special din orașele Galați și Brăila, aflate la o distanță de circa 15
km unul de altul.
Considerând zonele urbane și suburbane pe o rază de 20km, zona ajunge la o suprafață de
circa 5.800 km² si circa 700.000 de locuitori, reprezentând aproape 30% din populația Regiunii
de Sud-Est a României, din care fac parte județele Vrancea, Galați, Brăila, Tulcea, Constanța și
Buzău.
Zona Metropolitană Galați-Brăila se află în imediata apropiere a granițelor cu Republica
Moldova și Ucraina, în lungul Dunării, la încrucișarea unor mari drumuri comerciale, la circa

23 http://www.zmgb.ro/ro/locatie-excelenta.html

31 200 km de București și Marea Neagră și nu în ultimul rând, la circa 80 km de Tulcea și Delta
Dunării-rezervație naturală de extremă raritate și punct de referință în turismul din România.
Zona Metropolitană este un proiect în derulare care urmărește crearea de noi oportunități
de afaceri ce pot fi dezvoltate în zonă, precum și valorificarea potențialului turistic extraordinar
oferit prin poziționarea zonei Galați-Brăila de-a lungul fluviului Dunărea, foarte aproape de
Delta Dunării – cea mai mare și cea mai bine conservată dintre deltele europene, care face parte
din patrimoniul mondial UNESCO.
Pe lângă infrastructura rutieră și feroviară foarte densă comparativ cu nivelul național,
zona este traversată de principalele rute comerciale ale Europei, printre care :
– Ruta istorică cu infrastructură maritimă Galați – Marea Neagră – Istanbul – Marea Mediterană,
care face legătura între Europa de Est și Europa Centrală și de Vest.
Coridoare Pan-Europene24 :
– Coridorul VII: Rhin-Main-Dunăre, principala arteră de infrastructura fluvială a Uniunii
Europene și cea mai scurtă legătură între Marea Nordului și Marea Neagră;
– Coridorul IX: asigură infrastructura rutieră și feroviară a Europei pornind de la Marea Baltică
(Lituania) și Sankt Petersburg, în direcția Moscova – Kiev – Chișinău – România – Bulgaria –
Grecia.
Drumuri Europene :
– E577: Slobozia-Brăila-Galați-(Republica Moldova, Ucraina);
– E87: (Ucraina)-Galați-Brăila-Tulcea-Constanța-Vama Veche (Bulgaria, Turcia).
În ceea ce privește transportul aerian, deși Zona Metropolitană Galați-Brăila este servită
în acest moment de aeroporturile internaționale din București (circa 200 km), Bacău și Constanța
(circa 180 km), se află în fază de licitație Aeroportul Internațional „Dunărea de Jos"25 din Brăila,
ce se va desfășura pe o suprafață de 413 hectare urmând a fi principalul aeroport regional de
pasageri și cel mai mare aeroport cargo din România.
Scopul proiectului constă în creșterea atractivității locale și regionale prin dezvoltarea
accesibilității, prin crearea și extinderea infrastructurii aeroportuare, prin crearea unui sistem
multimodal de transporturi. Se are în vedere crearea unui sistem de transport inovativ care să
respecte mediul înconjurător, capabil să asigure legături rapide și eficiente pe piețele
internaționale, valorificând poziția geo-strategică deosebită a regiunii, promovarea turismului
local și regional și conectarea cu punctele de interes turistic național și internațional. Acest
proiect care vizează infrastructura de transport are o valoare financiară mare (costul estimativ al

24 https://ro.wikipedia.org/wiki/Coridoare_pan-europene
25 https://www.probr.ro/vezi-aici-proiectul-aeroportului-international-dunarea-de-jos-braila/

32 investiției este de 307 mil Euro), depășind cu mult valoarea maximă eligibilă în cadrul
Programului Operațional Regional pentru astfel de proiecte – 25 mil. Euro.
Din punct de vedere al comunicațiilor, Zona Galați-Brăila este foarte bine acoperită de
telefonia fixă, mobilă și internet, la sfârșitul anului 2009 orașul Galați se afla pe locul 9 în topul
orașelor europene la viteză medie a conexiunilor Internet, la nivel mondial România ocupând
locul 4, fiind depășită doar de Coreea de Sud, Japonia și Hong Kong, conform raportului „State
of the Internet"26 publicat de Akamai, lider mondial de specialitate.
Datorită locației sale, zona Galați-Brăila creează condiții favorabile pentru dezvoltarea
producției de energie regenerabilă precum hidroenergia, energia eoliană și solară. În plus,
suprafața mare de terenuri agricole și tradiția agricolă creează oportunități ideale pentru culturile
agricole producătoare de biomasă și recuperarea energiei din deșeurile biologice.
Zona de Sud-Est a României este considerată de experții europeni în energie alternativă
ca având cel mai mare potențial eolian terestru din Sud-Estul Europei, evaluat la 14.000 de MW.
Fiind orașe aflate la Dunăre și în imediata apropiere a Mării Negre și a Deltei Dunării,
există un potențial deosebit în ceea ce privește dezvoltarea turismului, în special vânătoarea și
pescuitul de agrement. Totodată, având în vedere istoria bogată a regiunii, aflată la confluența
vechilor regiuni istorice, dar și diversitatea minorităților naționale, zestrea culturală a Regiunii
Galați-Brăila este extrem de bogată, reliefată de vestigiile arheologice, mănăstirile, muzeele,
casele memoriale și teatrele presărate în toată regiunea.
Câteva oportunități de investiții din zonă :
– Lacul Câineni și Lacul Balta Albă, cu un nămol sapropelic foarte valoros din punct de vedere
terapeutic;
– Apele termale din județul Brăila, cu o temperatură a apei de 60° C;
– Insula Mică a Brăilei/„Parcul natural Balta Mică a Brăilei"- rezervație naturală de 5.000 ha,
fiind o resursă importantă în dezvoltarea și promovarea turismului ecologic și științific;
– Lacurile piscicole(Lacul Zăton, Stațiunea Blasova), cu destinații: pescuit în regim natural,
pescuit sportiv, agrement nautic, vânătoare.
Fiind o zonă cu tradiție în agricultură, cu terenuri de foarte bună calitate, cu rezultate
deosebite în producția cerealelor, plantelor industriale, legumelor și nu în ultimul rând al
vinurilor, zona Galați-Brăila are un potențial real de dezvoltare în această direcție. Totodată
prezența infrastructurii portuare pentru depozitare și încărcarea/descărcarea produselor, face ca
zona să fie privilegiată.

26 https://www.akamai.com/uk/en/about/our-thinking/state-of-the-internet-report/

33 Printre oportunitățile de investiții agricole din zonă, putem enumera: viticultura, în
special prin producerea vinurilor, zootehnia, în special prin producerea laptelui și piscicultura, în
special prin creșterea sturionilor.

3.3. Industrializarea județului Brăila

Orașul Brăila existând ca unul dintre importantele centre comerciale (după anul 1950
industria devenea funcția predominantă a orașului, șantierul naval, portul, libertatea comerțului
pe Dunăre, „Progresul”, jucând un rol foarte important în acest sens) a avut și o interesantă
activitate culturală începând cu dezvoltarea accentuată a învățământului și până la ridicarea
așezămintelor pentru găzduirea actelor de cultură, pe care le-a încurajat și susținut.
La nivelul municipiului Brăila, sectoarele economice reprezentative sunt construcțiile
metalice, confecțiile metalurgice, mașini și echipamente, reparații și constructii de nave,
turismul, producția și distribuția de energie electrică, producția și distribuția de alimente și
băuturi, mobilier și articole de mobilă.
În anul 2016, la Oficiul Registrului Comerțului Brăila figurau un număr de peste 7.100 de
întreprinderi active, din cele aproximativ 9.000 de la nivelul județului. Distribuite pe activități
economice, cele mai multe firme activau în sectorul serviciilor(41%), urmate de comerț (38%).
Tabel 3.1.:
Întreprinderi active în Brăila
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Total, din care: 5.907 5.373 6.480 6.227 6.356 5.936 7.128
Industrie 631 594 703 675 660 636 732
Agricultură 209 192 211 205 228 230 275
Construcții 421 427 511 494 500 444 492
Comerț 3.038 2.539 3.045 2.876 2.929 2.652 2.709
Servicii 1.608 1.621 2.010 1.977 2.039 1.974 2.920

Mai jos sunt prezentate mai detaliat portul Brăila, unele zone și societăți, care au avut un
impact industrial și cultural de-a lungul timpului și care în viitorul apropiat pot contribui la o
dezvoltare durabilă care să satisfacă nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea
generațiilor următoare de a-și satisface propriile nevoi, dezvoltare care să urmărească cele 3
aspecte: economic, social și de mediu, care trebuie avute în vedere în egală măsură.

34 S.C. GRANOVIT S.R.L.
Sub conducerea ing. Cristea Marin, societatea dezvoltă o activitate economică în continuă
creștere cu proprii resurse energetice, producând produse 100% naturale. Preocupat de inventică
și inovație, inginerul întocmește cercetări știintifice concretizate în două teze de doctorat și
lucrări științifice prezentate la simpozioane în țară și peste hotare. Obține și un brevet de invenție
(RO 110113)27 pentru metoda de procesare a fulgilor din cereale germinate, care este răsplătită în
anul 1998 cu medalia de aur la salonul de inventică de la Bruxelles și în 1996 la salonul de
inventică de la Iași.
Activitatea productivă a început în anul 1995, în cadrul unei asociații familiale care în
1997 s-a transformat în SRL.
Odata cu apariția efectelor pozitive, piața a crescut, iar Granovit-ul a început să se
vândă și în magazine. Astăzi, de la doi-trei angajați și 15 pachete de fulgi pe zi, societatea
din Brăila a ajuns la peste 30 de angajați și colaboratori și la o producție zilnică de peste 500
kg. Dispune însă de o capacitate de șase ori mai mare, pentru că acum activitatea s-a mutat
într-un spațiu mult mai amplu, cumpărat de la o întreprindere aflată în lichidare.
În zilele noastre produsele Granovit sunt recomandate de către medicina naturistă ce
susține consumul de grâu germinat pentru tratarea și ameliporarea mai multor afecțiuni: boli
ale sistemului nervos, stări de demineralizare, boli nutritive, constipație, impotență,
ateroscleroza, oboseală fizică și psihică, arterită, tromboflebită, anemii, rahitism, eczeme,
obezitate, tulburări de metabolism.

PROMEX S.A.
Promex execută echipamente în domeniul construcțiilor de mașini, incluzând execuția
de construcții metalice sudate, piese turnate, piese forjate, prelucrări mecanice simple și
complexe, tratamente termice, sablare, vopsire, montaj, probe de funcționare, ambalare și
livrare. Halele de producție Promex stau la dispoziția întregii industrii grele.28
Promex Brăila29 este unul dintre cei mai renumiți constructori de utilaje din România.
Obiectul de activitate al firmei cuprinde proiectarea, producția și comercializarea de utilaje
tehnologice pentru industria metalurgică (echipamente pentru cuptoare, oțelării, cocserii,
laminoare), industria materialelor de construcții (concasoare, reductoare, dozatoare, uscătoare,
transportoare, construcții metalice complexe) și industria navală.
Compania și-a început activitatea în anul 1921, sub numele de Societatea Franco-Română
de Material de Drum de Fier, pe baza unei înțelegeri între 15 societăți bancare și industriale

27 http://granovit.ro/index.php?route=information/information&information_id=4
28 http://promex.ro/
29 https://ro.wikipedia.org/wiki/Promex

35 franceze și românești. Obiectul de activitate al societății era reparația materialului rulant de căi
ferate și tramvaie, operațiuni metalurgice și de construcție mecanică, comerț pe cont propriu sau
în comision de materiale industriale și de căi ferate.
După război, compania a fost naționalizată în iunie 1948, denumirea societății
schimbându-se în Progresul Brăila. În același an, Progresul fuzionează cu fosta Regie
Metalurgică Brăila , compania astfel rezultată schimbându-și denumirea din nou, la începutul
anului 1949, în Grupul Mecano-Naval Progresul Brăila, înglobând o serie întreagă de companii
mai mici din regiune. Pe lângă reparațiile de locomotive, grupul fabrica mașini alternative cu
aburi, cu o putere de 900 CP, mașini și instalații auxiliare pentru dragările de mine, vinciuri
pescărești, șalupe de viteză, motoare navale și turbine cu aburi.
Primele utilaje de construcții apar în 1952, când este realizat un excavator cu cabluri, iar
douăzeci de ani mai târziu, sub licență Liebherr, este scos pe piață primul excavator hidraulic,
alături de dragline hidromecanice, încărcătoare frontale, rulouri compactoare sau macarale
graifer. În 1991, prin hotărâre de Guvern, Întreprinderea de Utilaj Greu „Progresul” Brăila își
încetează activitatea, în locul ei înființându-se societatea comercială pe acțiuni Promex SA.
Începând cu anul 2003, societatea devine parte a grupului Uzinsider, companie cu capital
integral românesc. Ca urmare, s-au realizat investiții de 707.000 euro din care 500.000 euro au
reprezentat contribuția acționarului majoritar Uzinsider. Aceste investiții au vizat restructurarea
și furnizarea utilităților, dotări, reabilitarea clădirilor, îmbunătățirea condițiilor de lucru,
informatizarea, reabilitarea și modernizarea mașinilor, uneltelor și monitorizarea calității, fiind
dată în folosință și o fabrică de vopsit tablă subțire cu rășini sintetice.
Conducerea întreprinderii a acordat o atenție deosebită și modernizării produselor
existente și ieșirii pe piață cu produse noi. Astfel, au fost lansate în 2003, două noi tipuri de
excavatoare, dotate cu echipamente moderne de import care au crescut performanțele utilajelor și
viteza de lucru, acestea încadrându-se în standardele europene în ceea ce privește poluarea.
În ceea ce privește exportul, principalii parteneri de afaceri ai PROMEX sunt cei din
Austria și Germania, piața austriacă fiind una a utilajelor unicat. O piață în creștere permanentă
este Olanda, pe segmentul componentelor destinate construcțiilor navale.
În anul 2012, PROMEX abordează un alt domeniu nou, și anume cel al industriei
aeronautice prin încheierea unui prim contract cu un important concern internațional, lider
mondial pe piață (Airbus).
Anul 2013 debutează la PROMEX cu primele livrări de componente într-un alt domeniu
nou, inovator și anume cel al industriei energetic verzi. Prin aceasta, firma își reafirma
preocuparea deosebită și contribuția în tehnologiile destinate protecției mediului și raționalizării
resurselor naturale.

PORTUL BRĂILA
Portul Brăila30 este unul dintre cele mai mari porturi fluviale românești. Situat în
orașul Brăila pe Dunăre, de la km. 165 la km. 175 – mal stâng și km. 4 pe Brațul Măcin, portul
este o sursă importantă de venituri pentru oraș, deoarece multe companii internaționale mari își
desfășoară activitatea aici.
Portul Brăila are cheiuri operaționale verticale în lungime de 550 m și pereate în lungime
de 2500 m. Capacitatea vaselor ce pot acosta este de până la 18.000 TDW. Capacitatea de
depozitare de mărfuri în port este de 369.000 tone pe o suprafață de 246.000 mp. Capacitatea
portului privind traficul de mărfuri este de 920.000 tone/an.

Figura 3.1.: Portul Brăila
Industria construcțiilor navale este o activitate cheie a portului și compania
norvegiană STX Europe (fostul Aker Yards) este cea mai importantă întreprindere din port.
Portul Brăila dispune de următoarele categorii de dane:
– Dane operaționale pentru produse generale : maritime – 9; fluviale – 2;
– Dane operaționale produse petroliere – 2;
– Dane operaționale produse petroliere la Chiscani la km 183 mal stâng;
– Dane operaționale produse cerealiere – 4;
– Dane operaționale pentru produse cherestea – 2;
– Dane așteptare – 16;
– Dane operaționale pentru produse balastiere – 2;
– Dane pentru pasageri – 4;
– Dane pentru operațiuni în ancoră de mărfuri de masă (vrac – fosfați, minereuri) – 3;
– Dane operaționale iarnă – 4, în Bazinul Port Brăila.
Portul dispunde de echipamente specifice de operare a mărfurilor în port, precum
macarale (5 și 16 tone), macarale plutitoare (5 tf, 16 tf), o automacara de 70 tf, pod rulant 40 tf.

30 https://ro.wikipedia.org/wiki/Portul_Br%C4%83ila

În zona Portului Brăila se regăsesc alte amenajări de tipul :
– Linii de cale ferată conectate la rețeaua națională de căi ferate (lungime totală 1.481 m);
– Calea ferată cu ecartament larg de-a lungul cheiurilor (zona danelor de operare);
– Căi de rulare ale macaralelor;
– Parcare cu 10 locuri pentru camioane;
– Amenajări pentru staționarea navelor în timp de iarnă;
– Amenajări pentru depozitarea mărfurilor de tip platforme deschise și magazii închise cu
suprafața totală de 11.560 mp;
– Siloz pentru cereale;
– Echipamente portuare specifice pentru operarea navelor;
– Trecere peste Dunăre cu bacul.
În incinta portului Brăila se regăsesc o serie de operatori privați care desfășoară activități
industriale (în special operațiuni de încărcare – descărcare), principalii operatori fiind :
 S.C. Port Hercules S.A. Brăila;
 S.C. Trans Europa Port S.R.L. Galați (filială în Brăila);
 S.C. Cerealcom S.A. Brăila;
 S.C. Tehnonav S.A. – șantier naval de construcții și reparații nave.

REGIA AUTONOMĂ ,,ADMINISTRAȚIA ZONEI LIBERE BRĂILA”
La 20 iulie 1992 a fost promulgată Legea 84 privind regimul zonelor libere, care a creat
cadrul legal pentru înființarea, funcționarea și dezvoltarea zonelor libere în România și care
prevede că zonele libere fac parte integrantă din teritoriul statului român și li se aplică legislația
națională, iar supravegherea vamală și grănicerească se face numai la limita zonelor libere.
Legea 84/1992 a fost modificată și completată de Legea nr. 244/2004 privind regimul zonelor
libere, publicată în Monitorul Oficial al Romîniei nr. 543/17.06.2004.

Figura 3.2.: Zona Liberă Brăila

38 În scopul promovării schimburilor internaționale și al atragerii de capital străin pentru
introducerea tehnologiilor noi precum și pentru sporirea posibilităților de folosire a resurselor
economiei locale, la propunerea Ministerului Transporturilor și la solicitarea administrației
publice locale, Guvernul României a emis Hotărârea nr. 330/1994 prin care s-a înființat Zona
Liberă Brăila.31
În partea de nord și vest a portului se regăsește Zona Liberă a Municipiului Brăila, administrată
de Regia Autonomă ,,Administrația Zonei Libere Brăila”. Aceasta dispune de patru perimetre
amplasate în zone strategice ale municipiului Brăila ce oferă posibilitatea îmbinării mai multor
categorii de transport : maritim, fluvial, feroviar și rutier. De asemenea, deține două pavilioane
situate în centrul istoric al orașului unde oferă spre închiriere spații pentru birouri, pentru care
asigură toate utilitățile necesare.
Perimetrele zonei libere sunt urmatoarele :
 Perimetrul 1 acoperă o suprafață de 67,8 ha, deschis Dunării maritime și sistemului de
cale ferată. Poate fi amenajat ca terminal de containere sau cerealier. Vasele maritime
care acostează sau operează aici pot avea o capacitate medie de 8.750 TDW.
 Perimetrul 2 acoperă o suprafața de 27,2 ha.
 Perimetrul 3 se desfășoară pe o suprafață de 7,01 ha și este situat în central orașului
Brăila în zona danelor maritime. Perimetrul este dotat cu utilități moderne și oferă spre
închiriere spații pentru birouri, magazii acoperite și platforme pentru depozitarea
containerelor.
 Perimetrul 4 acoperă o suprafață de 4,018 ha, fiind situat în zona danelor maritime. Zona
este concesionată în întregime de către S.C. PETROM S.A. și este destinat activităților
de depozitare de combustibili și produse petroliere, alimentării navelor maritime și
fluviale.

S.C. LAMINORUL S.A. BRĂILA
S.C. Laminorul S.A. Brăila32 este o societate comercială mare, specializată în producerea
de profile laminate la cald.
Înființată la scurt timp după primul război mondial, societatea a devenit parte din istoria
orașului. Existența unei importante surse de forță de muncă, costul redus al terenurilor pentru
construcții, ca și posibilitatea de a importa materii prime pe apa, cu reducerea considerabilă a
cheltuielilor de transport, au facut posibilă o activitate industrială cu aproape un secol de
continuitate.

31 https://www.zonaliberabraila.ro/despre-noi
32 http://www.laminorulbr.ro/ro/about/history/

39 S.C. Laminorul S.A. Brăila a luat ființă în anul 1923 sub denumirea ,,David Goldenberg
și Fii”, prin Contractul de Societate nr.136/17.01.1923. Firma, cu sediul în str.Transilvaniei,
producea inițial sârmă trasă, cuie și articole metalurgice. După patru ani, în 1927, producția se
diversifică cu lanțuri, șuruburi și nituri.
În 1928, societatea anonimă ,,Industria Sârmei” Cluj, solicită Primăriei Brăila un teren
pentru construirea unui laminor pe care îl și primeste sub titlu gratuit în anul următor prin
Hotărârea Consiliului Municipal transmisă sub nr. 02695/ 11.02.1929. Așa se ridică primul
laminor de sârmă și profile din Muntenia, pe o suprafață de 5 hectare aflat la punctul denumit
Osaria.
În anul 1929 este pus în funcțiune Laminorul 1, care va produce sârmă de dimensiuni
variate din tagle importate. Laminorul 2 este construit și pus în funcțiune în anul 1931 la
societatea ,,David Goldenberg și Fii”. Și aici producția consta în sarmă, oțel beton, oțel lat, oțel
pentru șuruburi și nituri.
Firma ,,David Goldenberg și Fii” va fi cumparată în 1933 de Max Auschnitt și inclusă în
consorțiul ,,TITAN – NADRAG – CALAN”. În anul 1933 va fi pus în funcțiune atelierul de
furci pentru agricultură adiacent Laminorului nr. 1 de la care primea semifabricatul necesar
fabricației.
Din anul 1938, firma,,David Goldenberg si Fii” se va numi ,,Întreprinderile Metalurgice
Dunărene”.
La 11.06.1948 ambele întreprinderi vor fi naționalizate și vor funcționa în continuare
independent, până în 1959, când ,,Întreprinderile Metalurgice Dunărene” și ,,Industria Sârmei” se
unesc sub numele de ,,Uzina Laminorul Brăila”. În toată această perioadă are loc o diversificare
continuă a producției, iar în 1967, când este dat în funcțiune atelierul de lanț comercial, sunt
importate utilaje noi din Germania. Va fi modernizat în următorii doi ani și Laminorul 2, iar în
1973 va fi dat în funcțiune Laminorul 3, construit din utilaje disponibilizate de industria
metalurgică pentru a produce profile pătrate, rotunde, late și profile speciale destinate
construcției de mașini. Tot în acest an încep să funcționeze două minilaminoare care utilizează ca
materie primă sârma laminată în colaci. Atelierul de trefilare și atelierul de cuie se modernizează
între anii 1974-1975, iar în 1978 Secția Bare Trase va produce oțel rotund calibrat, pătrat calibrat
și lat calibrat pentru construcția de mașini, livrat în stare trasă sau stare recoaptă în atmosfera
controlată.
Laminorul 4 este pus în funcțiune în decembrie 1979, asimilând și producând profile
rotunde, pătrate late, corniere, jantă și profile speciale pentru construcții navale, suplimentându-
se astfel gama profilelor produse de firmă.
Datorită experienței de cinci decenii în proiectarea tehnologiilor de laminare, în anii 80,

40 Laminorul Braila putea produce orice profil cu secțiunea de la 36 mmp pana la 6400 mmp, în
funcție de cerințele pieței. Din 1993, proiectarea se realizează pe calculator, cu ajutorul
programelor realizate de specialiștii societății.
Laminorul Brăila33 a fost cumpărată, în iulie 2006, de la AVAS, de către S.C. „Donau
Commodities” S.R.L. București, singura companie care a depus oferta de cumpărare, cu suma de
17,5 milioane de euro. Din cele 17,5 milioane de euro cu care s-a încheiat tranzacția, 220 mii de
euro reprezintă prețul pachetului de acțiuni, 10 milioane de euro investiții de dezvoltare, 6,5
milioane de euro capital de lucru și 780 de mii de euro investiții de mediu.
În anul 2010 compania Donau Commodities a fost cumpărată de grupul rus Mechel cu
aproximativ 9,4 milioane de euro.
Compania a reușit să depășească perioada de tranziție și se află în plin proces de
modernizare.

33 https://ro.wikipedia.org/wiki/Laminorul

CAPITOLUL IV
STRATEGII DE VALORIFICARE A POTENȚIALULUI LOCAL PRIN TURISMUL
ECOLOGIC ÎN JUDEȚUL BRĂILA

4.1. Potențialul turistic din județul Brăila

Județul Brăila este un centru turistic și balneoterapeutic, oferind turiștilor multe
posibilități de a vedea locuri pitorești specific câmpiei cât și Luncii Dunării. Dintre toate orașele
aflate pe Dunăre, Brăila se înfățișează cu simetria radiar-concentrică a străzilor și bulevardelor,
unică în țară, ca un amfiteatru care privește spre apele fluviului.

Fig. 4.1: Resurse turistice naturale în județul Brăila
 Resurse turistice naturale
Fluviul Dunărea dispune de un potențial de mare valoare turistică, constituit din luciul de
apă, fondul piscicol al apelor, ostroavele și insulele formate de brațele desprinse din Dunăre,
fondul forestier asociat, avifauna și fauna terestră, potențialul navigabil al fluviului în scop
turistic. Faleza și esplanada Dunării (7,1 ha) este un loc privilegiat de contact cu peisajul fluvial,
care trebuie valorificat.
Grădina Publică (7,5 ha) din Municipiul Brăila este oază de vegetație a orașului, unde se
regăsesc ruinele fostei cetăți a Brăilei, precum și una dintre intrările în canalele subterane de sub
oraș, o adevarată rețea de tuneluri cunoscute sub denumirea de “hrubele Brăilei”. Ȋn spațiul

42 grădinii a funcționat și un restaurant rotativ, situat la ultimul etaj al clădirii turn care odinioară a
fost „Castelul de apă” al orașului Brăila, construit in 1912.
Lacul Sărat, aflat la 5 km de orașul Brăila, conține nămol terapeutic cu grad foarte ridicat
de mineralizare, fiind considerat unul din cele mai valoroase nămoluri sapropelice din România.
Factorii naturali de cură sunt: apa minerală din lac, clorurosodică, sulfatată, magneziană, nămolul
sapropelic din lac. Stațiunea Lacul Sărat este o adevarată oază de verdeață cu efecte benefice
asupra corpului uman. Municipiul beneficiază și de plantațiile din apropierea limitei teritorial
administrative: Pădurea Stejarul si lizierele din zona dig mal, precum și de 33,85 ha de suprafață
verde situată în Stațiunea Lacul Sărat, frecventată de către populația brăileană mai ales pe
parcursul sezonului de vară.
Parcul natural Balta Mică a Brăilei (parțial pe teritoriul Brăilei), arie naturală de interes
național („Rezervații ale Biosferei, Parcuri Naționale sau Naturale” – legea 5/2000) si zonă
umedă de importanță internațională (Sit RAMSAR 1074), care conține valori exceptionale de
floră și faună ce conservă ecosisteme complexe, este o resursă importantă pentru dezvoltarea si
promovarea turismului ecologic și științific. Parcul se întinde pe teritoriul următoarelor unități
administrative teritoriale: Municipiul Brăila – partea de sud(18%), Berteștii de Jos (38%),
Chiscani (29%), Gropeni (13%), Mărașu (5%), Stăncuța (35%), si are doua porți principale de
acces: mun. Brăila la nord (acces cu ambarcațiuni fluviale pentru vizitarea zonei de conservare
specială de protecție integrală) și drumul european E60 de la capetele Podului Giurgeni Vadu
Oii.
Insula Mare a Brăilei, rezultat al unei radicale transformări a ariei naturale „Balta Mare a
Brăilei” (zonă cu regim liber de inundatii) situată într-un areal agricol de mare dimensiune și
valoare economică, conservă un potențial hidrografic deosebit constituit din lacurile Zăton si
Blasova.
Arterele hidrografice principale – Cremenea, Măcin si Vilciu – pot fi folosite pentru
excursii cu vaporul. Atât zona de protecție dintre brațe cât și digurile construite împotriva
inundațiilor sunt în cea mai mare parte plantate cu plopul negru sau acoperite încă de pădurile
naturale de salcii.
Ostroavele de pe brațul Cremenea, cu un peisaj natural frumos – păduri de salcii, canale,
lacuri mici. Aceste zone marginale, împreuna cu ostroavele de pe arterele navigabile pot fi
folosite în scopuri turistice de agrement
Câmpia Brăilei si Câmpia Calmațuiului, deși monotone la prima vedere, nu sunt lipsite de
elemente peisagistice care să atragă atenția turiștilor. Lacurile sărate, salmastre și cele cu apă
dulce sunt cele mai importante obiective în acest sens
Obiective valoroase sunt și resursele piscicole: Lacurile piscicole sunt cele mai

43 numeroase, dar nu toate au amenajări specifice care să le recomande a fi de interes turistic. Cu
toate acestea, prin poziția lor geografică și aspectele peisagistice date de oglinda de apă și cadrul
natural înconjurător prezintă oportunități în dezvoltarea turismului – posibilități reale existente
pe cele doua brațe ale Dunării, la Blasova, Ianca, Jirlău, Dudești și Măxineni.
Ȋn județul Brăila34 există câteva zone cu condiții bune și chiar foarte bune pentru
vânăoare (atracție pe plan național, dar mai ales internațional): Vădeni, Lunca Siretului, Blasova,
Insula Mică, Viișoara și Camnita.
 Resurse turistice antropice
Ca o consecință a rolului său teritorial important de-a lungul timpului, Municipiul Brăila
concentrează 68% din totalul monumentelor istorice ale Județului Brăila, având 115 monumente
incluse pe Lista monumentelor istorice 2004, conform Ordinului 2314/2004.
Dintre monumentele de categoria B la nivelul teritoriului cuprins de aria periurbană a
municipiului Brăila se pot menționa:
– monumente de arhitectură : Conacul Orezeanu din satul Traian (comuna Traian), Biserica "Sf.
Împărați Constantin și Elena” 1842 sat Sutești (comuna Sutești) (1842).
– monumente memoriale, dintre care cruci de piatră de secol XVIII, fântâni de secol XIX,
monumente comemorative ale eroilor din războiul de independentă și primul război mondial
(Chiscani, Jirlău, Traian).
Oferta balneoclimaterică, la nivelul unui teritoriu mai larg, include și:
– Movila Miresii, comună situată pe Drumul Național Brăila – Râmnicul Sărat, la 30 km de
Brăila și la 6 km de gara Urleasca pe linia ferată Brăila – Făurei, are pe teritoriul său un lac cu
apă clorurată, bromurată, sulfurată, sodică și magneziană cu concentrație mare, și cu nămol
sapropelic, cu certe calități terapeutice.
– Câineni Băi, stațiune de interes județean amplasată pe raza comunei Vișani, cu resurse de
nămol și calități terapeutice similare celor din Lacul Sărat, care poate fi amenajată în viitor într-o
stațiune de interes național.
Transportul rutier realizat cu ajutorul autocarelor, microbuzelor sau autoturismelor deține
primul loc în desfășurarea traficului turistic. În cazul formelor organizate de turism se folosesc,
în principal, autocarele și microbuzele.
În județul Brăila, mijloacele de transport rutier pentru turism sunt insuficiente și de
calitate medie (nu există mijloace de transport clasificate pe stele, ci doar pe categorii).

34 Baltalungă, A., România, Orașele porturi Dunărene. Geografie Umană și Economică , Ed. Cetatea de Scaun,
Târgoviște, 2008-2009.

44 Dinamica transportului rutier este puternic influențată de rețeaua rutieră. Este vorba de
densitatea rețelei și calitatea acesteia (1.188 km din care 232 km drumuri modernizate),
echiparea ei cu indicatoare, stații de benzină, stații service, locuri de campare.
Transportul feroviar reprezintă una din cele mai vechi forme de călătorie utilizate în
turism. Avantajele pe care le oferă transportul pe calea ferată sunt următoarele :
– regularitatea și certitudinea realizării deplasării, fiind independent de modificările vremii;
– costul relativ mai scăzut al călătoriei față de mijloacele de transport aeriene;
– viteză mare de deplasare;
– grad de confort relativ ridicat.
Județul Brăila este legat de restul țării printr-o rețea de cale ferată care măsoară 168 km,
din care 126 km linie electrificată. Orașul Făurei este un important nod de cale ferată, făcând
legătura între municipiul Brăila, litoral, sudul țării, și Transilvania.
Transportul turistic pe cale nautică s-a manifestat încă de la începutul secolului, mai ales
de către consumatorii de turism cu venituri ridicate.
Brăila, port la Dunăre, era până nu demult legată de celelalte porturi fluviale din aval,
până la Sulina și în amonte până la Hîrșova, prin curse regulate asigurate de navele de pasageri.
În ultimii ani, însă, datorită costurilor ridicate și a numărului redus de pasageri, aceste curse au
fost anulate, astfel încât în prezent Brăila nu mai beneficiază de transport fluvial de călători. Se
menține totuși legătură cu Dobrogea prin intermediul bacurilor, care transportă călători și
mijloace auto. Tot cu bacul se face și legătura cu Insula Mare a Brăilei.

4.2. Forme de turism actuale și de perspectivă

Diversitatea și valoarea resurselor turistice, naturale și antropice, din Municipiul Brăila,
din zona sa periurbană și chiar de la nivelul județului, este favorabilă practicării unor variate
forme de turism. Acestea sunt:
– Turismul cultural – are premise de creștere, în contextul ridicării nivelului de cultură și
gradului de civilizație, amplificându-se dorința de cunoastere a turiștilor. Municipiul
Brăila dispune de un patrimoniu cultural deosebit, ceea ce face ca turismul cultural să
reprezinte de asemenea o nișă principală de dezvoltare a activității turistice.
– Turismul urban – Brăila are infrastructură turistică dar și potențial pentru o necesară
dezvoltare a acesteia astfel încât orașul să fie atractiv pentru petrecerea timpului liber, a
vacanțelor, pentru vizitare, desfășurarea unor activități de natură diversă – vizionarea de
spectacole, expoziții, efectuarea de cumpărături, călătorii de afaceri etc.

45 – Ecoturismul – existența Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (PNBMB), zonă umedă de
interes internațional (sit RAMSAR), favorizează dezvoltarea a numeroase activități
ecoturistice pe teritoriul parcului, precum birdwatching, plimbări cu barca, excursii cu
ghid, Brăila fiind una dintre porțile de intrare în Parcul Național Balta Mică a Brăilei.
– Turismul viticol – presupune dezvoltarea unei rețele de trasee ce conectează zonele cu
potențial de extindere a culturilor de viță-de-vie (arealele din sudul județului: Jugureanu,
Vultureni, Dudești, Bumbăcari, Însurăței, Berteștii de Jos, Stăncuța, etc) în scopul
promovării turismului degustării de vinuri și susținerii micilor producători locali și a
speciilor viticole locale valoroase.
– Turismul științific – determinat de marea varietate floristică și faunistică existentă pe
teritoriul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei. Această formă de turism se adresează
unui segment îngust de turiști: specialiști, studenți, iubitori de natură.
– Turismul sportiv, nautic și turismul de croazieră – Amplasarea municipiului Brăila pe
malul Dunării, precum și existența portului Brăila favorizează această formă de turism.
Se practică în arealul Ianca – Movila Miresii, care dispune de un bogat potențial turistic
natural oferit de lacurile cu apă dulce de la Ianca, Plopu și Luțu Alb, în arealul
Măxineni, Baltă Brăilei, fluviul Dunărea, râul Buzău.
– Turismul de aventură – presupune amenajarea unor areale, al căror potențial nu este
valorificat la maximum în prezent, cu echipamente pentru diverse activități în aer liber,
precum: cățărare, caiac, rafting, mountainbike, paintball, tir cu arcul.
– Turismul rural – este o formă a turismului care include orice activitate turistică
organizată și condusă în spațiul rural de către populația locală, valorificând resursele
turistice locale( naturale, cultural-istorice, umane) precum și dotările, structurile turistice,
inclusiv pensiunile și fermele agroturistice. Turismul rural presupune atât activități fizice
(participarea la preparearea și degustarea de produse gastronomice specifice zonei,
pescuitul, călăritul, învățarea de meșteșuguri, participarea la activități tradiționale, etc)
cât și morale/educaționale (vizite în atelierele meșterilor populari, participarea la
festivaluri de tradiții și datini rurale, învățarea unor rețete culinare cu tradiție, studierea
naturii, etc.) Prin dezvoltarea mediului rural, amenajarea unor ferme, pensiuni și
gospodarii țărănești ca mediu de desfășurare al activităților sporește atât atractivitatea
zonei cât și nivelul de trai al localnicilor ce pot participa direct la promovarea acestui tip
de turism.
– Pescuitul sportiv – valorifică bogatul fond piscicol din apele Dunării, dar și din unele
lacuri de apă dulce de pe teritoriul județului Brăila (Zăton, Blasova, Lutul Alb, Esna etc.)
și se desfăsoară cu respectarea legislației în vigoare.

46 – Agroturismul – se desfășoară în zone cu specific tradițional în agricultură: Lunca Dunării
cu grindurile ei, Câmpia Brăilei și luncile râurilor Călmățui, Siret și Buzău.

4.3. Analiza SWOT a componentelor de mediu specifice peisajului natural

Fundamentarea dezvoltării pe termen mediu și lung a județului nu poate fi concepută în
afara unor strategii coerente, elaborate pornind de la potențialul și resursele existente și ținând
cont de oportunitățile dar și de amenințările care se prefigurează.
Analiza SWOT ilustrează stările interne distinctive de forță sau slăbiciune în raport cu
unele oportunități sau amenințări externe. Se poate preciza faptul că elemente ale punctelor tari,
printr-o valorificare adecvată, se transformă în oportunități, iar unele elemente ale punctelor
slabe, devin amenințări.
 Puncte tari:
 Sistem de irigații complex cu acoperire bună la nivel teritorial;
 Cea mai bogată salbă de lacuri pentru conservarea unor specii de floră și faună rare sau
pe cale de dispariție în lunca inundabilă a Dunării;
 Lacurile terapeutice sărate, cu nămol sapropelic – Lacul Sărat Brăila, Cîineni Băi și
Movila Miresii;
 Zona cu cei mai mulți stimuli de atractivitate peisagistică a elementelor naturale în
Vișani, Movila Miresii, Lacul Sărat, Insula Mică și Mare a Brăilei;
 Vegetația palustră specifică ostroavelor, specii rare, monumente ale naturii, precum
nuferii albi și galbeni, specii întâlnite mai des doar în Delta Dunării; Cea mai mare
varietate avifaunistică de stepă;
 Prezența unor arii naturale protejate de interes național: (Balta Mică a Brăilei, Locul
fosilifer Tirighina Bărboși, Ostrovul Prut, Balta Potcoavă, Parcul natural Lunca joasă a
Prutului Inferior, Parcul național Munții Măcinului);
 Existența unor culturi de viță de vie hibride (pe o suprafața de cca 4.500 ha) care produc
vinuri de calitate (zaibărul, gamaia, tamâioasa albă), în microzone ca Însurăței, Jirlău,
Movila Miresii;
 Pondere ridicată a suprafețelor și activităților agricole, cca 60.000 ha constituind terenul
agricol îndiguit al Bălții Mari a Brăilei.

 Puncte slabe:
 În județul Brăila există zone critice din punct de vedere al deteriorării solului, totalizând o
suprafața de 179.013 ha;

47  Peisaj monoton – cu forme de relief slabe reprezentate de câmpie și luncă (descrește ușor
de la Vest spre Est);
 Balta Mică a Brăilei este singura zonă rămasă în regim hidrologic natural (zonă
inundabilă) după îndiguirea în proporție de 70% a fostei Bălți a Brăilei și crearea incintei
agricole Insula Mare a Brăilei;
 Teren arabil neirigabil în proporție de 80% din suprafața terenului arabil;
 Existența unor terenuri degradate ce necesită împădurire pe o suprafața de cca 1.7 ha;
 Pondere foarte scăzută a suprafețelor împădurite: < 0,25%;
 Prezența unor zone cu risc de inundații: >52%.

 Oportunități:
 Accesare fondurilor europene;
 Legătura cu Delta Dunării și Marea Neagră, Delta fiind unul dintre cele mai întinse
ținuturi umede din lume aflate în stare naturală;
 Potențial de integrare cu zonele umede de pe cursul inferior al Dunării (Balta Mică a
Brăilei, Lunca inferioară a Siretului);
 Amplasarea în Zona Centrală a Regiunii de Dezvoltare nr. 2 – SE (regiune care cuprinde
toate formele de relief);
 Vegetația palustră a ostroavelor se remarcă prin specii rare, cum sunt nuferii albi și cei
galbeni;
 Promovarea practicilor de agricultură ecologică și biodinamică;
 Avifauna din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei reprezintă peste jumătate din cea a
României, asta însemnând procentual aproximativ 55%.

 Amenințări:
 Cantitatea scăzută de precipitații și frecvența anilor secetoși pun probleme culturilor
agricole, deficitul de apă trebuind să fie compensat prin irigații. Câmpia Româna și
implicit partea de est (județul Brăila) se înscrie în peisajul geografic al României prin
fenomene de uscăciune și secetă, care sunt tipice pentru climatul temperat-continental;
 Activități antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: pășunat, pescuit, vânatoare,
extragere de nisip și pietriș, poluarea apei;
 Modificarea reliefului natural de relieful antropic, care reflectă totalitatea transformărilor
mari de peisaj datorate inserțiilor antropice;

48  Îndiguirea a redus în același timp și nivelul de sedimente duse către Marea Neagră,
modificând astfel peisajul natural al Deltei și crescând riscul eroziunii țărmului;
 Lipsa pădurilor și a zăvoaielor duc la pierderea speciilor caracteristice Deltei;
 Impurificarea apelor Dunării încă din amonte, astfel încât apele intră pe teritoriul
județului Brăila impurificate;
 Extinderea fenomenul de eroziune a solului în Câmpia Călmățuiului și pe terasele râului
Buzău cu posibile consecințe grave pe termen lung.

4.4. Analiza SWOT a turismul ecologic în județul Brăila

Turismul ecologic, sau ecoturismul, este o formă de turism în care principala motivație a
turistului este observarea și aprecierea naturii și a traditiilor locale legate de natură și care trebuie
să indeplinească următoarele condiții:
– impactul negativ minim asupra mediului natural și socio-cultural;
– folosirea resurselor umane locale;
– caracter educativ, respect pentru natură – conștientizarea turiștilor și a comunităților
locale;
– conservarea și protejarea naturii.
Turismul ecologic și științific în județul Brăila se manifestă sub următoarele forme:
– Turismul în zonele protejate care se desfășoară cu anumite limite și restricții foarte clare
inclusiv în privință formelor și tipurilor de turism care pot fi practicate. Din punct de
vedere al condițiilor climatice, aici activitățile turistice se pot desfășura din luna mai până
la sfârșitul lunii octombrie. Valoarea rezervației este dată de conservarea aproape de
limitele naturalului a biotopurilor sale.
– Turismul științific focalizat pe ecosistemele naturale locale (Insula Mică a Brăilei, Lacul
Sărat, Pădurea Viișoara, Pădurea Camnita); Prin modernizarea structurilor actuale de
primire, rezolvarea problemelor legate de rețelele tehnico-edilitare deficitare prin
realizarea unor captări de apă potabilă, rețele de canalizare, ministații de epurare a
apelor uzate menajere, managementul deșeurilor.
– Turism ecologic și științific de cercetare – prin dezvoltarea și extindere de sere (de flori și
legumicole) și pepiniere.

49 Analiza SWOT35 a turismului ecologic în județul Brăila:
 Puncte tari:
 Fluviul Dunărea dispune de un potențial de mare valoare turistică, constituit din luciul de
apă, fondul piscicol al apelor, ostroavele și insulele formate de brațele desprinse din
Dunăre, fondul forestier asociat, avifauna și fauna terestră, potențialul navigabil al
fluviului în scop turistic;
 Zone protejate pe suprafețe întinse (rezervații naturale, parcuri);
 Fauna si flora bogată;
 Diversitatea produselor agro-alimentare ecologice;
 Factori naturali și resurse minerale recomandate în cura balneară complexă;
 Construirea unui centru de informare turistică.

 Puncte slabe:
 Fonduri alocate pentru promovarea turismului rural insuficiente și subdimensionate;
 Lipsa rețelei naționale suficiente de centre locale de informare și promovare turistică;
 Sisteme de informare și semnalizare turistică insuficient dezvoltate;
 Insuficientă ofertă de agrement;
 Exploatarea sub posibilități a potențialului turistic al fluviului Dunărea.

 Oportunități:
 Dezvoltarea și promovarea de programe turistice în domeniul turismului ecologic;
 Existența unor proiecte pentru construcția și modernizarea stațiilor de epurare a apei;
 Diversificarea ofertei turistice prin derularea și promovarea unor microprograme care
răspund tendințelor actuale de agrement și vacanțe: drumeții, educație forestieră,
birdwatching, plimbări cu bicicleta, plimbări pe Dunăre etc;
 Susținerea proiectelor care pun în valoare turistică obiective și evenimente cultural-
spirituale și tradiționale românești;
 Accesarea fondurilor europene.

 Amenințări:
 Abandonarea și distrugerea parcurilor rurale;
 Tăieri masive de pădure;

35http://www.primariabraila.ro:7200/Documente%20Portal/StrategiiDezvoltare/STRATEGIA%20BRAILA%20DR
AFT%2013%20iunie%202014.pdf, pag 67-68.

50  Risc permanent pentru degradarea factorilor de mediu prin nerespectarea legislației;
 Lipsa armonizării proiectelor turistice la nivel național, regional, local;
 Lipsa de dezvoltare a sectoarelor economice ce susțin turismul.

4.5. Programe, politici și obiective cu accent pe dezvoltarea durabilă și protejarea mediului

Aceste programe și politici sunt:
– Implementarea unor acțiuni de ecologizare după modele deja consacrate care au avut
succes;
– Politici de control al eroziunii solului;
– Programe de reducere a surselor de poluare, control al poluării și monitorizare la sursă;
– Programe de turism, cu accent pe ecoturism și agroturism;
– Elaborarea planurilor de management al ariilor naturale protejate care nu dispun de aceste
instrumente;
– Implementarea unor acțiuni de împădurire după modele deja consacrate care au avut
success;
– Programe de stimulare a împăduririlor, în special în zonele deșertificate sau cu risc
crescut de inundații și alunecări de teren;
– Programe de gestiune eficientă a deșeurilor;
– Programe de educație ecologică;
– Politici de reglementare a schimbării destinației terenurilor, în special a extinderii rețelei
de localități, cu prioritate a celor din zona ariilor naturale protejate;
– Proiecte de gestiune a deșeurilor;
– Proiecte de ecoturism și agroturism;
– Proiecte de educație ecologică.
Având în vedere că cel mai extins agroecosistem al României este Câmpia Română
(Bărăganul), aceasta poate fi considerată un ,,district climatic” al sectorului temperat-continetal
cu o mare valoare peisagistică.
Plantările și amenajarea de zone de protecție verzi și de păduri, sunt necesare pentru
evitarea secetei, care este un fenomen agrometeorologic complex, caracterizat printr-un regim al
umidității (aer-sol) deficitar; Concomitent cu un regim termic excesiv și persisitent care conduce
la descreșterea umidității relative (aer/sol) și la nivelul sistemului radicular al planetelor,
radiațiile solare participă la încălzirea aerului (secetă atmosferică) sau a solului (secetă
pedologică).

51 Pericolul de deșertificare se acutizează, conducând la degradarea accentuată a terenurilor
din zonele aride, semiaride și subumede cauzate de schimbările climatice și impactul activității
umane. Astfel, în Câmpia Română de N-E, s-au semnalat în ultimele 2 decenii, prin aridizarea
climatului, condițiile incipiente ale deșertificării pe solurile slab fertilizate supuse eroziunii
(terenurile nisipoase sau degradate), lucru care reprezintă un pericol pentru Județul Brăila, ce
conduce la pierderea potențialului oferit de calitatea solului pentru agricultură.
Obiectivul general îl reprezintă limitarea efectelor microclimatice adverse și punerea în
valoare a potențialului economic și turistic natural al județului, prin renaturarea teritoriului și
dezvoltarea unor activități economice cu impact redus asupra mediului înconjurător.
Obiective sectoriale:
– Extinderea și gestionarea eficientă a ariilor naturale protejate, cât și atribuirea ariilor
natural protejate care nu se află în gestiune;
– Controlul eroziunii solului datorită inundațiilor;
– Creșterea suprafețelor împădurite, în special plantarea sau împădurirea zonelor
deșertificate;
– Închiderea depozitelor de deșeuri neconforme și eficientizarea sistemului de colectare
selectivă și tratare sau depozitare a deșeurilor;
– Dezvoltarea unor forme de turism cu impact redus asupra mediului;
– Creșterea conștiinței ecologice a populației.
Se are în vedere realizarea unor măsuri generale eficiente:
– Realizarea de plantații de protecție și păduri cu rol ecologic;
– Utilizarea materialelor, tehnicilor și a esențelor de vegetație locală;
– Dinamizarea spațiului public și stradal prin ritmare și accente vegetale specifice (prin
siluetă, columetrie, înălțime, cromatică, textură și foliaj, etc.);
– Realizarea de noi spații verzi și integrarea acestora într-un sistem verde la nivel teritorial
coerent și cu diversitate funcțională;
– Dezvoltarea de noi areale specifice, pentru dezvoltarea economică și turistică locală;
– Amenajarea de noi tipologii de spații verzi (sport, agrement nautic, balneoclimateric,
turism de aventură, științific, eco-turism, etc);
– Păstrarea și conservarea identității și individualității locale, date de aspectul și ambianță
specifică a construcțiilor, configurației urbane și a peisajului.

52 CAPITOLUL V
STRATEGII DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ, TURISTICĂ, SOCIALĂ ȘI
CULTURALĂ A JUDEȚULUI BRĂILA

Strategia de dezvoltare a județului Brăila va fi realizată prin 4 direcții strategice de
dezvoltare36:
1. Consolidarea infrastructurii urbane
2. Dezvoltarea infrastructurii de afaceri
3. Valorificarea potențialului turistic
4. Dezvoltarea Conurbației Brăila-Galați

5.1. Obiective și acțiuni

Creșterea eficienței energetice în sectorul clădirilor
Consilul Județean al județului Brăila37, în calitate de autoritate administrativă are
obligația de a se înscrie în politica națională de creștere a performanței energetice, atât în ceea ce
privește implementarea conceptelor și principiilor, cât și transpunerea în proiecte investiționale,
dezvoltarea tehnologică și a tehnicii din dotare, creșterea cunoștințelor și competențelor
personalului, cât și participarea la parteneriatele la nivel național, care să contribuie la
îndeplinirea dezideratelor naționale asumate.
Acțiuni:
– Reabilitarea termică a clădirilor publice;
– Utilizarea rațională și eficientă a resurselor neregenerabile și scăderea progresivă a
ponderii acestora în consumul final;
– Achiziționarea și instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei din surse
regenerabile – panouri solare termice, panouri solare electrice, pompe de căldura și/sau
centrale termice pe biomasă;
– Adoptarea unor soluții moderne pentru creșterea randamentului de transformare a
resurselor energetice dintr-o formă în alta.
Principiile de bază ale eficienței energetice sunt:
– Promovarea optimizării utilizării energiei;
– Promovarea implementării tehnologiilor performante de utilizare a energiei;

36http://www.primariabraila.ro:7200/Documente%20Portal/StrategiiDezvoltare/STRATEGIA%20BRAILA%20DR
AFT%2013%20iunie%202014.pdf, pag 74.
37 http://www.portal-braila.ro/dm/portal.nsf

53 – Utilizarea rațională și eficientă a resurselor energetice primare, inclusiv implementarea
sistemelor de management energetic;
– Instruirea în vederea identificării și îndeplinirii măsurilor de eficiență energetică;
– Reducerea impactului negativ asupra mediului înconjurător.
În contextul legislației europene, transpusă în legislația românească, se impune elaborarea
unei strategii energetice naționale și particularizarea ei la nivelul organismelor publice.
Strategia articulează cu claritate, etapizat, procesul de dezvoltare prin trasarea liniilor
directoare care să permită ierarhizarea priorităților și alocarea de resurse investiționale.
Direcțiile de acțiune ale strategiei urmăresc creșterea securității energetice prin
economisirea resurselor epuizabile și înlocuirea graduală a acestora în timp, pe baza conceptului
dezvoltării durabile.
Obietivele strategiei constau în satisfacerea pe termen lung a cererii de energie în condiții
de calitate și siguranță, cu limitarea impactului aparatelor, echipamentelor, mașinilor și utilajelor
asupra mediului.
Strategia are la bază ,,Strategia Energetică Națională” a României, circumscrisă
Directivelor Uniunii Europene.

Creșterea atractivității mediului urban
Acțiuni:
– Regenerarea zonelor istorice;
– Îmbunătățirea mediului urban (trotuare, piețe publice etc.).

Dezvoltarea transportului public urban ecologic și stimularea deplasărilor nemotorizate
în oraș
Acțiuni:
– Modernizarea/reabilitarea/extinderea traseelor de transport electric (tramvai,troleu,
autobuz electric sau hibrid), incluzând calea de rulare și spațiile conexe (rețeaua de străzi
pe care operează mijlocul de transport, inclusiv trotuare/refugii/stații) și infrastructura
tehnică aferentă;
– Construirea traseelor și pistelor pentru biciclisti;
– Modernizarea/reabilitarea infrastructurii rutiere care are drept scop creșterea nivelului de
siguranță în circulație și exploatare al rețelei de transport (toate modurile de transport
pentru persoane, bunuri și mărfuri) cu accent pe marcaje rutiere și semnalizare adecvată;
– Extinderea sistemului de monitorizare video și implementarea sistemului de management
al traficului;

54 – Realizarea sistemelor de tip Park and Ride (parcări la intrarea în municipiu care permit
parcarea autoturismului și continuarea călătoriei cu mijloacele de transport public) pentru
a facilita transferurile de la autoturismul personal la transportul public.

Optimizarea calității și capacității serviciilor de sănătate și sociale
Acțiuni:
– Lipsa în cartiere a unor unități de primiri urgențe/cabinete medicale cu program non-stop
la care să poată apela cetățenii din fiecare zonă, fără a apela la serviciul de ambulanță, va
putea fi soluționată cu fonduri europene nerambursabile;
– În domeniul sănătății se impune colaborarea cu consiliul județean pentru ca eforturile, în
ceea ce privește infrastructura sau echipamentele medicale și atragerea și dezvoltarea
personalului medical, să se facă într-un cadru integrat.

Regenerarea economică și socială a comunităților defavorizate din municipiul Brăila
În vederea reducerii incidenței și concentrării spațiale a sărăciei, este necesară elaborarea
și implementarea unor planuri integrate care să cuprindă pe lângă măsurile obligatorii, care
vizează construirea/reabilitarea de locuințe sociale și intervenții complementare în domeniul
educației, sănătății, serviciilor sociale și ocupării forței de muncă, ca soluție viabilă de reducere a
focarelor de sărăcie și excluziune socială.
Acțiuni:
– Construirea/reabilitarea/modernizarea locuințelor sociale;
– Investiții în infrastructura de sănătate și servicii sociale.

Dezvoltarea durabilă a turismului și valorificarea economică a potențialului turistic,
cultural și natural
Principalele provocări specifice turismului includ, în principal, conservarea și gestionarea
durabilă a resurselor naturale și culturale, reducerea la minimum a utilizării resurselor și a
poluării în cadrul destinațiilor turistice, inclusiv producerea de deșeuri, gestionarea schimbării în
interesul bunăstării comunității, reducerea caracterului sezonier al cererii, impactul asupra
mediului, crearea unui turism accesibil tuturor, fără discriminare, precum și îmbunătățirea
calității locurilor de muncă din domeniul turismului.
O industrie a turismului eficientă poate aduce multiple beneficii, precum crearea unei
baze economice solide, sprijinirea serviciilor publice și a infrastructurii de transport, protejarea
patrimoniului cultural, facilitarea schimburilor culturale, creșterea durabilității centrelor urbane.

55 În contextul revitalizării centrului orașului și al dezvoltării stațiunii Lacul Sărat, o altă
prioritate va fi promovarea croazierelor pe Dunăre cu escală sau ședere la Brăila, scop în care
sunt necesare și amenajarea falezei și a portului turistic, amplasarea de unități de alimentație
publică, organizarea de activități în aer liber, excursii în Balta Mică a Brăilei, excursii cu
tramvaiul de epocă la Lacul Sărat.
Acțiuni:
– Restaurarea, consolidarea, protecția și conservarea monumentelor istorice;
– Restaurarea, protecția, conservarea și realizarea picturilor interioare, frescelor, picturilor
murale exterioare;
– Dotări interioare (instalații, echipamente și dotări pentru asigurarea condițiilor de
climatizare, siguranță la foc, antiefracție);
– Dotări pentru expunerea și protecția patrimoniului cultural;
– Amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum și
crearea/modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică;
– Construirea de piste pentru cicloturism;
– Activități de marketing și promovare turistică.

Dezvoltarea Conurbației Brăila-Galați
Prin această axă se urmărește consolidarea conurbației Brăila-Galați ca al doilea pol de
consum al țării după București (aproximativ 500.000 consumatori). Există, la nivelul anului
2018, un deficit istoric de dezvoltare economică între vestul și estul României, astfel că se impun
măsuri comune ale acelor municipalități (un pol de creștere și unul de dezvoltare urbană) pentru
atingerea acestui obiectiv major care va stimula în mod direct creșterea economică a zonei și a
regiunii.
Acțiuni:
– Îmbunătățirea mobilității și a transportului multimodal prin acțiuni de modernizare a
infrastructurii Dunării și performanței economice a transportului pe apă;
– Stimularea utilizării de surse regenerabile de energie inclusiv prin investiții în
infrastructura de transport;
– Promovarea culturii, turismului și a coeziunii între popoare;
– Protejarea mediului în Regiunea Dunării (aer, sol, apă) și conservarea biodiversității.

5.2. Măsuri privind dezvoltarea durabilă a județului Brăila

În cele ce urmează se va lansa o serie de măsuri și propuneri privind dezvoltarea turistică,
economică, socială și culturală a județului Brăila.
 Amenajarea și exploatarea turistică a Insulei Mici a Brăilei
Figura 5.1.: Insula Mică a Brăilei
Balta Mică a Brăilei38 se află la doar patru kilometri de oraș și se întinde pe o suprafață de
160 de km pătrați, jumătate fiind apă, regăsindu-se peste 200 de specii de păsări ce își au cuibul
aici. Mai este cunoscută și sub denumirea de ,,ce-a de-a doua Deltă a Dunării”, fiind o zonă
naturală protejată ce are triplu statut: Parc Natural, Sit Ramsar și Sit Natură 2000.
Balta Mică are două porți principale de acces: municipiul Brăila la nord și drumul
European E60 de la ambele capete ale Podului Giurgeni-Vadu Oii.
Potențialul turistic natural oferit de pădurile și lacurile din județul Brăila constituie un
factor important pentru dezvoltarea agrementului. Din păcate, acesta este valorificat în mică
măsură, fapt pentru care se propun următoarele direcții de dezvoltare:
– Amenajarea unui popas turistic cu specific de vânătoare;
– Dotarea cu ambarcațiuni adecvate patrulării în zonele lacustre și cu mijloace auto pentru
suprafețele uscate;
– Realizarea unor ,,sate” turistice în zonele lacustre ridicate pe piloni pentu a putea să

38 Mohan, Gh., Ielenicz, M., Patroescu, M., Rezervații și monumente ale naturii din Muntenia , Editura Sport-
Turism, București, 1986.

57 reziste la viiturile puternice din unii ani și care să ofere turiștilor cazare în cabane rustice,
meniuri pescărești, posibilitatea de a pescui sau de a se plimba cu ambarcațiuni pe
canalele din apropiere.
– Oferta turistică va trebui completată cu organizarea unor sejururi complete, care să
valorifice valențele bucătăriei românești pe bază de pește, vânat, legume și fructe
specifice zonei;
– În zona exterioară “Insulei Mici a Brăilei”, se pot dezvolta activități de mică industrie și
artizanat, care să constituie o alternativă a utilizării în extrasezon a forței de muncă
ocupată în serviciile turistice, când numărul vizitatorilor este scăzut; Trebuie luat în
considerare faptul că în perioada noiembrie-martie, numărul de vizitatori se reduce
considerabil, iar cei care solicită accesul în satele de vacanță fiind doar vânători pasionați;
– Se impune amenajarea unor terase suspendate, amplasate în apropierea iezerelor mai
mari, care să permită amatorilor de fotografii culegerea de imagini din peisajul
înconjurător; O problemă aparte o constituie oferta piscicola și cinegetică care va trebui
rezolvată printr-o legislație adecvată, facilitându-i împătimitului de pescuit și vânătoare
culegerea unor trofee din zonă vizitată;
Dezvoltarea infrastructurii zonei și menținerea acesteia se poate realiza prin:
– Realizarea unui centru de vizitare și informare;
– Reconstrucția și reabilitarea ecologică a ecosistemelor forestiere degradate;
– Amplasarea a peste 50 de panouri de conștientizare;
– Construirea a 10 turnuri de observare a faunei;
– Întreținerea celor 15 trasee turistice și dezvolvarea altora noi.
Conservarea capitalului socio-cultural din zonă se va realiza prin:
– Implicarea comunit ăților locale în elaborarea și implementarea planului de management
și a regulamentului;
– Conștientizarea tuturor categoriilor de utilizatori de bunuri și servicii despre valorile
parcului;
– Dezvoltarea și implementarea de strategii de ecoturism și turism cultural;
– Dezvoltarea de programe educaționale pentru elevi.
Scopul acestor activități este de a crește nivelul de conștientizare al populației locale și al
vizitatorilor asupra realităților din zonă și de a asigura un management participativ al ariei
naturale protejate. Un accent deosebit se va pune pe elevi și studenți, ca bază pentru generațiile
viitoare.
Insula Mică are nevoie de un statut care să fie respectat pentru o gospodărire durabilă.
Deși acțiunile desfășurate în Balta Brăilei au produs efecte distructive asupra elementelor naturii

58 întrucât nu s-au subordonat unei strategii ecologice, aceasta a rămas un cadru unic, impresionând
vizitatorii prin multitudinea de specii de păsări ce trăiesc în libertate.
Tabel 5.1.:
Acțiuni propuse/Rezultate așteptate
Acțiuni propuse Rezultate așteptate
Conservarea diversității biologice, a
structurilor ecologice prin îmbunătățirea
măsurilor de management. Măsuri de management specifice care să ducă
la îmbunătățirea stării de conservare a
speciilor și habitatelor de interes național și
european, realizat prin implicarea grupurilor
țintă.
Realizarea și menținerea unei infrastructuri
de vizitare funcționale. 1 centru de vizitare și comunicare funcțional
5 observatoare plutitoare
10 turnuri de observare
90 de panouri informative
Creșterea numarului de vizitatori cu 20%
Realizarea de materiale informative și de
conștientizare (pliante, broșuri, cd-uri/dvd-uri
informative etc.) Creșterea vizibilitătii activităților de
conservare a naturii și creșterea gradului de
conștientizare a vizitatorilor.
Realizarea de studii sociologice privind
percepția comunităților locale asupra
protecției naturii și a conservării
biodiversității. 3 studii sociologice pe cele 4 grupuri tintă:
comunitățile locale, elevi, utilizatori de
resurse și vizitatori.
Creșterea cu minimum 20% a gradului de
conștientizare în rândul grupurilor țintă.
Realizarea de măsuri specifice de
management pentru speciile și habitatele de
interes național și comunitar. Îmbunătățirea managementului PN-BmB și
creșterea capacității instituționale de
gestionare a parcului.
Stimularea turismului ecologic. Protejarea biodiversitații
Contributii durabile privind dezvoltarea
comunitaților locale

 Extinderea și modernizarea stațiunii Lacul Sărat
Deși cu o tradiție de peste 150 de ani, amenajările din stațiunea Lacul Sărat, situat la 10
km de centrul municipiului Brăila, nu sunt pe măsura calităților terapeutice ale apei și nămolului
de care dispune lacul.

59 Din analiza formelor și posibilitătilor de agrement ale sta țiunii Lacul Sărat, se remarcă
faptul că serviciile de agrement sunt insuficient de dezvoltate, nefiind adaptate necesității
fluxurilor turistice și nici necesitățiilor de agrement ale populației locale. Există un teren de
fotbal și două terenuri de tenis de câmp, care nu sunt amenajate corespunzător.
Afecțiunile principale care își găsesc alinarea în apele și nămolul Lacului Sărat sunt:
– afecțiuni reumatismale degenerative, inflamatorii (spondiloze cervicale, dorsale sau
lombare, artroze, poliartroze, tendonite, tendimiozite, periartrite scapulohumerale);
– afecțiuni ginecologice (insuficiență ovariană, cervicită cronică);
– afecțiuni dermatologice (psoriasis, ichthyosis, dermatită keratotic, neurodermatite);
– afecțiuni endocrine (benigne, neurite, hipoovarianism pubertal);
– afecțiuni ale sistemului nervos periferic (pareze ușoare, neurite, sciatică și sechele după
poliomielită);
– afecțiuni respiratorii (bronșite cronice, traheolaringite, laringite).
Stațiunea oferă și facilități pentru băi calde în ape minerale în căzi, aplicări de nămol
cald, aerohelioterapie și aplicări de nămol rece urmate de băi în lac, instalații pentru electro și
hidroterapie, gimnastică, piscină pentru kinetoterapie.
În momentul de față, ca și structuri turistice de primire, printre altele, cele mai importante
sunt: Hotel Rebis – 3*, Vila Nufărul – 3*, Pensiunea Sabrina – 2*, Hotel Perla-2*, Hotel Flora-2*,
Hotel Lacul Sărat – 2*, Camping-ul Lacul Sărat – 2*.
Din punct de vedere cultural trebuie menționat că Mânăstirea Lacul Sărat este cea mai
mai mare din județul Brăila, la 27 iulie 1996, Prea Sfințitul Episcop Casian sfințiind locul și
punând piatra de temelie a noii mânăstiri.
Mânăstirea este astăzi o oază de rugăciune și de reculegere duhovnicească, dar și liman
sufletesc pentru bolnavii aflați la tratament în stațiune. În apropierea bisericii se află, în prezent,
în curs de finalizare lucrările la noul corp de chilii, care va avea și rol de centru social și
filantropic.
Biserica mânăstirii este realizată din lemn, în stil maramureșean, cu o turlă-clopotniță,
care se ridică până la înălțimea de 24 metri. La interior, biserica este decorată cu icoane pictate.
În custodia mânăstirii se află nouă icoane datând din secolul al XIX-lea.
În vecinătatea mânăstirii se află o tabără de copii (Centrul de Agrement Lacul Sărat)
modernizată în anul 2013. Au fost reamenajate spațiile de joacă, spațiile verzi, căsuțele izolate
termic exterior și dotate cu grupuri sanitare individuale, iar pentru sezonul cald s-au montat șase
panouri solare ce pot furniza peste 1.000 litri apa caldă pe zi.

Figura5.2.: Mânăstirea Lacul Sărat

Stațiunea de pe malul lacului are avantajul legăturii cu orașul printr-o linie dublă de
tramvai, accesul fiind posibil în circa 30 minute din centrul municipiului. Stațiunea dispune de
un parc și o zonă împădurită în imediată apropiere. Lacul Sărat poate deveni în viitor, printr-o
amenajare corespunzătoare, o stațiune balneoclimaterică foarte importantă.
Propuneri:
– Amenajări a noi spații pentru distracții – club, casino, cinematograf;
– Modernizarea zonei de plajă – extinderea lanțului de magazine și terase, majorarea
numărului de cabine de duș;
– Amenajarea unei zone de parcare fără tarife pentru biciclete, care să încurajeze utilizarea
acestora ca mijloc ecologic de deplasare;
– Mărirea capacității de cazare prin construirea de noi pavilioane pe lângă cele existente
deja;
– Modernizarea parcării de la intrarea în stațiune, care momentan este parțial acoperită și
lipsită de monitorizare video;
– Crearea de noi spații verzi și alei pietonale în stațiune;
– Dotări social-culturale: oficiu poștal, amfiteatru, magazine cu mărfuri alimentare și
nealimentare, întrucât cele existente nu corespund standardelor unei stațiuni care se
dorește a fi la clasă înaltă, deschiderea de noi restaurante cu mâncăruri tradiționale și
specifice locului.

61  Amenajarea unei baze de agrement nautic
Pornind de la faptul că Dunărea oferă posibilități multiple, se consideră oportună
inițierea unui proiect privind amenajarea unei baze de agrement nautic, care să rezolve o
necesitate sesizată de întreprinzătorii din turism pe de o parte, și de către majoritatea vizitatorilor
Brăilei pe de altă parte.
Pentru îndeplinirea scopului propus, pe plan local, baza tehnico-materială ce ar putea fi
disponibilizată la ora actuală constă în:
– nave de pasageri pentru plimbări de agrement pe Dunăre, pe canalele dintre ostroave și în
Insula Mică a Brăilei;
– ambarcațiuni de diferite capacități pentru yahting, wind-surfing, schi nautic, plimbări cu
bărci și hidrobiciclete;
– amenajarea punctelor de trecere bac Brăila – Smârdan, Brăila – Insula Mare a Brăilei;
– promovarea activității de birdwatching.
Birdwatchingul, sau plăcerea de a observa, fotografia sau filma păsările sălbatice, este
unul din cele mai mari hobby-uri, mai ales în țările occidentale. Acesta reprezintă una din
ramurile turistice dezvoltate în lume. În ultimii ani și România este vizitată de grupuri tot mai
numeroase de turiști dornici să observe păsările. În acest sens sunt necesare anumite facilități :
– panouri informative bilingve specifice locatiei, cu descrierea speciilor de păsări ce pot fi
observate în acea zonă, plasate pe rutele de vizitare;
– materiale informative despre arie (pliante, broșuri, hartă etc.) ce sunt puse la dispoziția
turiștilor;
– dacă este necesar ghid local, pentru „birdwatching” sau alte forme de ecoturism.

 Promovarea educației ecologice și educației pentru dezvoltarea durabilă
Prin educație ecologică se poate înțelege încercarea transferării unor moduri de gândire
pragmatice cu privire la ecosisteme, specii, populații, inclusiv umane, înțelese în contextul lor
evolutiv, în transformările petrecute în plan spațial și temporar.
Obiectivele educației de mediu în toată lumea sunt asemănătoare: să menținem și să
îmbunătățim calitatea mediului, să prevenim problemele mediului în viitor. Pe de o parte,
educația de mediu înseamnă informarea și sporirea cunoștințelor elevilor despre mediul
înconjurător. Elevii învață despre încălzirea globală, deșeuri solide și alte probleme ale mediului,
despre ecologie și cum „funcționează” pământul, despre urmările degradării mediului și învață
care este rolul lor în crearea și prevenirea problemelor mediului.

62 În mod specific, educația de mediu accentuează următoarele cinci obiective39 :
1. Conștientizarea:-ajută elevii să capete o înțelegere și sensibilitate față de întreg mediul și
problemele lui;
-le dezvoltă abilitatea de a pricepe și de a deosebi stimulentele, de a
procesa, rafina și extinde aceste percepții;
-contribuie la folosirea acestor abilități noi în mai multe contexte.
2. Cunoașterea:-ajută elevii să capete o înțelegere de bază privind funcționarea mediului,
interacțiunea oamenilor cu mediul și despre cum apar și cum pot fi rezolvate problemele
legate de mediu.
3. Atitudinea:-ajută elevii să capete un set de valori și sentimente de grijă pentru mediu,
motivația și devotamentul de a participa la menținerea calității mediului.
4. Deprinderi:-ajută elevii să capete abilitățile necesare identificării și investigării
problemelor mediului și să contribuie la rezolvarea problemelor acestuia.
5. Participarea:-ajută elevii să capete experiență în utilizarea cunoștințelor și abilităților
dobândite, în vederea unor acțiuni pozitive și bine gândite care vor conduce la rezolvarea
problemelor mediului.
Promovarea educației pentru dezvoltarea durabilă la toate nivelele, ca parte componentă a
unui sistem educațional modern este racordat la cerințele dezvoltării economice a țării, reducerii
sărăciei și a protecției mediului.
În scopul dezvoltării și încorporării educației pentru dezvoltarea durabilă și educației
ecologice în sistemul de educație formală în toate disciplinele relevante și în educația non-
formală și informală, se propun următoarele acțiuni:
– Integrarea principiilor de dezvoltare durabilă și de protecție a mediului în programele de
studiu și în cursurile speciale la toate nivelele de învățămînt;
– Promovarea dezvoltării durabile prin intermediul educației;
– Dezvoltarea competenței în materie de educație pentru dezvoltare durabilă în cadrul
sectorului educațional și includerea noțiunii de dezvoltare durabilă în programele de
pregătire inițială și continuă pentru cadrele didactice de la toate nivelurile de învățămînt;
– Asigurarea accesibilității materialelor didactice și instrumentelor educaționale legate de
educația pentru dezvoltare durabilă la toate nivelurile de învățămînt, atât pentru cursurile
generale cât și pentru educația specializată, prin stimularea elaborării și editării de
materiale didactice pentru formatori, pentru cei care învață și pentru cercetători, la toate
nivelurile de învățămînt și formare;

39 Wersebe, J ., Pământul e comoara noastră , Manual de educatie ecologică, voluntar Corpul Păcii, Romania, 2005.

63 – Informarea publicului privind dezvoltarea durabilă, atât prin intermediul instituțiilor de
învățămînt, cât și prin alți factori precum mass-media, ONG-uri, familie;
– Susținerea desfășurării activităților extracurriculare: olimpiade ecologice în instituțiile de
învățămînt, concursuri de desen și poezie cu tematică ecologică;
– Introducerea disciplinelor sau cursurilor de turism în programele naționale de învățămînt;
– Elaborarea și publicarea setului didactic (manuale, caiete de lucrări practice, ghiduri)
pentru disciplina opțională „Educație pentru dezvoltare durabilă”;
– Includerea unor ore practice de ecologie și protecția mediului, inclusiv activități în teren.

64 CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Brăila anului 2018 se află asemeni altor orașe din România în fața unei lupte continue de
atragere și menținere a populației în localitate.
Structura economiei Brăilei a fost puternic afectată de procesul de dezindustrializare, iar
o creștere economică bazată doar pe servicii și anumite sectoare necompetitive s-a dovedit a fi
nesustenabilă. Lipsa unor domenii importante de cercetare și inovare, lipsa unor clustere
economice au afectat negativ economia locală.
Competitivitatea scăzută a Brăilei este dată și de faptul că nu a putut folosi la potențialul
maxim avantajul dat de vecinătatea de Dunăre.
Astăzi, orașul se află în încercarea de regăsire a valorilor centrului istoric, municipalitatea
fiind antrenată în demersul de revitalizare a acestora. În Brăila există o tendință de dezvoltare de
nuclee comerț-servicii, dar acestea nu sunt încă închegate într-o rețea coerentă, iar orașul își
construiește o identitate funcțională clară.
Orașul se deschide printr-o scară monumentală amenajată cu fântâni spre faleză. În cazul
Brăilei, ca și la celalte orașe, există interesul municipalității de a reorienta dispersia rezidențială
spre centrul orașului. Structurarea zonei portuare poate constitui prilejul de relansare economică
a orașului în contextul național și de revitalizare a centrului istoric cu care se învecinează.
Brăila urmărește dezvoltarea culturii urbane locale. Acest lucru se face prin raportarea la
contextul istoric și prin stimularea activităților artizanale locale.
Apropierea de municipiul Galaṭi trebuie să se transforme într-un avantaj competitiv în
scopul dezvoltării durabile a unei zone in care trăiesc 500.000 de locuitori.
Principalele provocări specifice turismului includ, în principal, conservarea și gestionarea
durabilă a resurselor naturale și culturale, reducerea la minimum a utilizării resurselor și a
poluării în cadrul destinațiilor turistice, inclusiv producerea de deșeuri, gestionarea schimbării în
interesul bunăstării comunității, reducerea caracterului sezonier al cererii, impactul asupra
mediului, crearea unui turism accesibil tuturor, fără discriminare, precum și îmbunătățirea
calității locurilor de muncă din domeniul turismului.
O industrie a turismului eficientă poate aduce multiple beneficii, precum crearea unei
baze economice solide, sprijinirea serviciilor publice și a infrastructurii de transport, protejarea
patrimoniului cultural, facilitarea schimburilor culturale, creșterea durabilității centrelor
urbane.
Municipiul Brăila poate deveni o poartă de intrare a turismului internațional pe Dunăre
către Delta Dunării, Balta Mică a Brăilei, dar și către turismul balnear de calitate. Lacul Sărat, o
stațiune altădată înfloritoare, apreciată pentru proprietățile curative ale nămolului

65 sapropelic și ale apei lacului, puternic mineralizată, a intrat într-un con de umbră în absența
unor investiții menite să ridice calitatea serviciilor și a structurilor de cazare și tratament la
standarde internaționale.
În contextul revitalizării centrului orașului și al dezvoltării stațiunii Lacul Sărat, o altă
prioritate va fi promovarea croazierelor pe Dunăre cu escală sau ședere la Brăila, scop în care
sunt necesare și amenajarea falezei și a portului turistic, amplasarea de unități de alimentație
publică, organizarea de activități în aer liber, excursii în Balta Mică a Brăilei, excursii cu
tramvaiul de epocă la Lacul Sărat.
Municipiul Brăila este principalul furnizor de servicii integrate din județul Brăila. Chiar
dacă o parte importantă a infrastructurii de sănătate se află în coordonarea consiliului județean,
pe teritoriul municipiului se găsesc principalele centre de educaționale care pregătesc angajații
din sector (cu excepția personalului medical cu studii superioare). Municipalitatea a demarat deja
programe de atragere a medicilor cu performanțe deosebite în activitate în spitalele și clinicile
locale. Acest efort se impune a fi continuat având în vedere că municipiul Brăila se situează sub
media națională cu privire la numărul de pacienți care revin unui medic.
În domeniul educațional, pe fondul creșterii abandonului școlar, care duce la creșterea
șomajului în rândul tinerilor, primăria va putea acționa prin crearea/modernizarea de campusuri
școlare în care să găzduiască copiii și tinerii cu posibilități materiale precare,rezidenți în
localitățile rurale din județ și care doresc să studieze în municipiu. În plus, pentru copiii din
localitățile rurale învecinate, care nu doresc să se cazeze în campusuri, poate achiziționa
microbuze pentru transportul gratuit al elevilor, pe baza carnetului de elev, pe trasee prestabilite.
În municipiul Brăila, la fel ca în toată țara, anumite categorii de populație sunt mai
expuse riscului de sărăcie și excluziune socială, decât restul populației. Printre acestea se numără
femeile, copiii, tinerii, bătrânii, persoanele cu dizabilități, anumite minorități etnice (în special
romii).
În „tratarea” deprivării materiale și a excluziunii sociale, se are în vedere și dimensiunea
teritorială pentru că sărăcia tinde să se concentreze spațial.
În vederea reducerii incidenței și concentrării spațiale a sărăciei, este necesară elaborarea
si implementarea unor planuri integrate care să cuprindă pe lângă măsurile, obligatorii, care
vizează construirea/reabilitarea de locuințe sociale și intervenții complementare în domeniul
educației, sănătății, serviciilor sociale și ocupării forței de muncă, ca soluție viabilă de reducere a
focarelor de sărăcie și excluziune socială.
Municipiul Brăila, în contextul orientărilor fundamentale adoptate de CE prin Strategia

66 Europa 202040 cu impact major și la nivel regional și local, inclusiv în ceea ce privește alocarea
fondurilor europene nerambursabile pentru perioada 2014-2020, și-a formulat viziunea de
dezvoltare și și-a stabilit direcțiile strategice de dezvoltare pe termen lung.
Municipiul Brăila poate deține un rol important la nivel teritorial și european, dată fiind
localizarea sa geografică, poziționarea pe axa TEN-T, coridorul dunărean IV, care leagă 14
state europene. Municipiul nu își valorifică încă potențialul semnificativ de dezvoltare și
resursele majore pe care le deține și care deschid multiple oportunități de finanțare din
fonduri europene. O condiționalitate ex-ante în accesarea acestor finanțări nerambursabile o
reprezintă definirea unei viziuni privind evoluția socio-economică a orașului, precum și a
unei strategii integrate de dezvoltare care să se subscrie celor trei direcții majore de acțiune
definite prin Strategia Europa 2020: creștere inteligentă, sustenabilă și incluzivă.

40http://www.primariabraila.ro:7200/Documente%20Portal/StrategiiDezvoltare/STRATEGIA%20BRAILA%20DR
AFT%2013%20iunie%202014.pdf, pag. 73-80.

67 BIBLIOGRAFIE

 Cărți:
1. Baltălungă, A., România, Orașele porturi Dunărene. Geografie Umană și Economică ,
Ed. Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2010.
2. Bari, I., Globalizare și probleme globale , Editura Economică, București, 2011.
3. Baron, P., Snack, O., Neacșu, N., Economia Turismului , Editura Expert, București, 2011.
4. Cruceru, G., Managementul schimbării în organizațiile europene . Note de curs masterat.
www.spiruharet.ro.
5. Dragomir, C., Metode și tehnici de cercetare în management , Ed. FRM, București, 2013.
6. Dragomir, C. (coord.), Dimensiunea europeană a managementului personalului
organizației , vol. 1, Ed. FRM, București, 2013.
7. Guillaumont, P ., Economie du developpment, vol. 1, Le sous – developpement , PUF,
Paris, 1985.
8. Ionescu, C., Cum să construim și să implementăm un sistem de management de mediu în
conformitate cu ISO 1400 , Ed. Economică, București, 2000.
9. Jelea, I., Managementul mediului înconjurător , Ed. S.C. Internațional Gheorgheni.
10. Lazarovici, G., Stânciu, Ș., Brăila – Istorie și Contemporaneitate , Editura Alma, Brăila,
2014.
11. Filipoiu, M., Frumosu, L., Burlacu, G., Ecologia: Dicționar enciclopedic , Editura
Tehnica, 2006.
12. Mohan, Gh., Ielenicz M., Patroescu, M., Rezervații și monumente ale naturii din
Muntenia , Editura Sport-Turism, București, 1986.
13. Popescu, C., Dicționarul de economie , 1999.
14. Precupețu, I., Zamfir C., Stănescu S, Dezvoltarea durabilă , 2007.
15. Stefănescu, R., Dezvoltarea durabilă în context european în ,,Dimensiunea organizațiilor
eropene” , coord. Dragomir C.,Editura FRM, București, 2013.
16. Wersebe, J., Pamantul e comoara noastră , Manual de educatie ecologică, voluntar
Corpul Păcii, România, 2005.

 Articole publicate în reviste de specialitate:
1. Dragomir, C., Pânzaru, S., Eco-dezvoltarea – prioritate a dezvoltării economice durabile ,
Conferința internațională a Academiei Oamenilor de Știință din România, „Eco-
Economia și Dezvoltarea Durabilă” , Proceedings, vol. 2.. Brașov, 20-21 septembrie
2013.

68 2. Dragomir, C., Pânzaru, S., The environmental management, a component of the
sustainable development process , The Annual University Scientific Conference on
Management in the Dynamically Changing Security Environment, National Military ,
2012.
3. Perroux, Fr., Pour une psilosophie de nouveau developpement , în Ion Pohoață, lucr.cit.,
pag. 11.
4. N.S. Jodha, Agricultural Growth and Sustainability: Perspectives and Experience from
The Himalayas , 1990.
5. Report of the World Commission on Environment and Development: Our Common
Future – http://www.eytv4scf.net/wced-ocf.htm.

 Pagini web:
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Dezvoltare_durabil%C4%83
2. http://www.insse.ro
3. https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-and-fiscal-policy-
coordination/eu-economic-governance-monitoring-prevention-correction/european-
semester/framework/europe-2020-strategy_ro
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Br%C4%83ila#cite_ref-
B%C4%83de278_1-0
5. http://www.portal-
braila.ro/dm/portal.nsf/A47668317F49D883C22580DF004C021D/$FILE/2.1.%20Viziun
ea%20de%20dezvoltare.pdf
6. http://granovit.ro/index.php?route=information/information&information_id=4
7. http://promex.ro/
8. https://ro.wikipedia.org/wiki/Promex
9. https://ro.wikipedia.org/wiki/Portul_Br%C4%83ila
10. https://www.zonaliberabraila.ro/despre-noi
11. http://www.laminorulbr.ro/ro/about/history/
12. https://ro.wikipedia.org/wiki/Laminorul
13. http://www.zmgb.ro/ro/locatie-excelenta.html
14. http://www.portal-braila.ro/dm/portal.nsf
15. https://ro.wikipedia.org/wiki/Coridoare_pan-europene
16. https://www.probr.ro/vezi-aici-proiectul-aeroportului-international-dunarea-de-jos-braila/
17. https://www.akamai.com/uk/en/about/our-thinking/state-of-the-internet-report/

69 18. http://www.portal-
braila.ro/dm/portal.nsf/4102754E368CB5A6C22580DF004C023B/$FILE/2.3.%20Tinte
%20pe%20termen%20mediu%20si%20lung.pdf
19. www.spiruharet.ro

 Alte surse:
1. Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal – Zona Periurbană Brăila, 2017.
2. Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Brăila 2014-2020 –
http://www.primariabraila.ro:7200/Documente%20Portal/StrategiiDezvoltare/STRATEG
IA%20BRAILA%20DRAFT%2013%20iunie%202014.pdf.
3. Site-ul official al județului Brăila – Consiliul Județean Brăila – http://www.portal-
braila.ro/dm/portal.nsf.