Părțile de vorbire [620985]

Lidia Florentina Pescaru

S T R A T E G I I
DE EVALUARE

– lucrare științifică –

ISBN 978-606-577-514-5

Editura Sfântul Ierarh Nicolae
2011

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 2

Motto :

„ Strategiile schițează evantaiul
modalităților practice de atingere a țint ei
prevăzute și au valoarea unor instrumente
de lucru .”
Ioan Cerghit

Referent științific :
Prof. univ. doctor Doru Tompea
Universitatea „Petre Andrei” Ia și

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 3

C U P R I N S

INTRODUCERE

1. Conceptul de strategie de evaluare.

2. Cadr u experimental de aplicare a strategiilor de
evaluare.

2.1. Obiectivul cerce tarii.
2.2. Ipoteza cerce tarii.
2.3. Organizarea cerc etarii.
2.4. Metodologia cercet ării.
2.5. Prezentarea e șantioanelor.
2.6. Desfasurarea activi tatii experimentale și
intrepreta rea rezultatelor o btinute.

3. Concluzii.

Bibliografie.

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 4

INTRODUCERE

Noile schimbări care au avut loc în societate au determinat schimbări
importante și în procesul de învățământ.
“Reforma curriculară așteptată atât de societatea civilă, cât și d e agenții
educaționali – elevi, învățători și profesori, este o condiție sine qua non a
consolidării caracterului performant al învățământului românesc”1.
Ca o concretizare a demersului reformator propriu -zis, a început aplicarea
noii structuri a anului șc olar, implementarea în clasele I -IV a noului Plan -cadru
de învățământ, precum și a Cadrului de referintă a Curriculum -lui Național
pentru învățământul obligatoriu, restructurarea și armonizarea programelor
școlare cu noul plan, introducerea unui nou sistem de evaluare în clasele
primare.
Cerința obiectivă privind creșterea eficienței activității de instrucție și
educație, sub impulsul exigențelor societății contemporane, a generat preocupări
ample, promovate insistent în teoria pedagogică și de practică șco lară, pentru a
conferi procesului de învățământ un caracter cât mai rațional și riguros. Ele
privesc multiple planuri ale actului didactic: determinarea precisă a obiectivelor
instruirii, organizarea conținuturilor în concordanță cu principalele caracter istici
și tendințe ale științei și tehnicii și cu logica didactică, stabilirea strategiilor de

1 Crișan Alexandru, Noul Curriculum Național: statut, c omponente și caracteristici, în: „Învățământul primar”,
nr. 2-3/1998, pag.3.

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 5 instruire -învățare în raport cu obiectivele vizate și conținuturile definite,
perfecționarea acțiunilor de evaluare a rezultatelor și a proceselor des fășurate.
Progresele înregistrate sunt în legătură, mai ales, cu perfecționarea
formelor, mijloacelor și tehnicilor de măsurare a rezultatelor școlare,
promovarea unor modalități care permit emiterea unor judecăți de valoare cu un
grad mai mare de obiectiv itate asupra randamentului școlar, creșterea efectelor
stimulative ale evaluării asupra învățării, ameliorarea activității. În același timp,
ele au condus la ideea că înoirea didacticii presupune “reconsiderarea nu numai
a tehnicilor de predare , a moduri lor de organizare și dirijare a învățării ci și a
formelor și tehnicilor de evaluare a randamentului scolar”2.
În evoluția concepțiilor privind evaluarea eficienței învățământului se pot
desprinde două tendințe. Pe de o parte, se constată extinderea acțiun ilor
evaluative de la verificarea și aprecierea rezultatelor – obiectiv tradițional al
procesului de învățământ – la evaluarea întregului proces, a modului în care s -a
desfășurat activitatea ce a condus la rezultatele constante, iar pe de altă parte se
constată conceperea unor modalități mai eficiente de integrare a acțiunilor
evaluative în activitatea didactică.
Pentru a releva eficiența pedagogică a sistemului școlar, a unei activități
de instruire, teoria evaluării nu se poate limita la examinarea și apr ecierea
rezultatelor obținute, ci trebuie să -și extindă investițiile asupra eficienței
sistemului școlar în ansamblu.
De asemenea, numai în măsura în care se ține seama de relația dintre
rezultatele școlare și celelalte componente ale activității (structur a sistemului,
dezvoltarea învățământului, conținutul său, metodele și mijloacele de învățământ
folosite etc.), rezultatele pot fi explicate și apreciate corespunzător.
“Cunoașterea cât mai exactă a rezultatelor școlare constituie premiza
oricăror măsuri de stinate să îmbunătățească desfășurarea activității în sine. De
aceea orice strategie care își propune o ameliorare a unui sistem școlar are ca

2 Radu, I., T., “Evaluarea randamentului școlar”, în: “Învățământul primar”, nr.1 -2, pag. 20

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 6 punct de plecare și se întemeiază pe aprecierea rezultatelor obținute și vizează
cercetarea randamentului acestui a, pe baza unor evaluări continue3.
În vederea realizării sarcinilor învățământului, este necesară o riguroasă
proiectare și evaluare a procesului instructiv -educativ.
Trebuie ca, în fiecare moment, să știm ce avem de realizat, prin ce
conținuturi inform aționale realizăm obiectivele propuse, prin ce metode și
procedee, cum verificăm dacă elevii au realizat obiectivele propuse, ce măsuri
trebuie luate în cazul in care anumite obiective n -au fost realizate integral.
Proiectarea activității didactice și eva luarea rezultatelor școlare constituie
condiții esențiale ale creșterii procesului de învățământ. Această creștere se
poate realiza prin:
 sistematizarea cunoștințelor;
 urmărirea realizării obiectivelor operaționale propuse;
 respectarea par ticularităților individuale ale elevilor prin tratarea
diferențiată a acestora;
 comunicarea imediată a rezultatelor obținute la testele de evaluare
formativă având posibilitatea de a verifica cunoștințele elevilor și de a putea
stabili noi modalități în vederea înlăturării lacunelor constatate în urma
evaluării;
 argumentarea calificativului acordat, astfel că fiecare elev să
conștientizeze nivelul performanței la care a ajuns și să se poată evalua.
Este nevoie de o implicare a învățătorilor în ceea ce p rivește noua
metodologie de evaluare a anului școlar, astfel încât formele și procedeele de
evaluare să susțină evaluarea formativă, una dintre condițiile absolut necesare
pentru succesul aplicării Curriculum -ului Național.

3 Radu, I.,T., – “Teorle și practică în evaluarea eficienței învățământului”, E.D.P., București, 1981, pag.12

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 7

1. CONCEPTUL DE STRATEGIE
DE EVALUARE

Strategiile de evaluare pot fi definite la nivelul unui concept pedagogic
integrator ca un ansamblu de « modele, tipuri, forme și tehnici de evaluare
structurte și lerarhizarate potrivit scopurilor și obiectivelor » asumate4.
Explicarea și int erpretarea strategiilor de evaluare este realizată în sens
larg, analitic și restrâns, sintetic.
În sens larg analitic , este necesară definirea elementelor componente,
integrabile în structura strategiilor de evaluare:
a) modelele/tipurile vizează modalit ățile de organizare a acțiunii de
evaluare în raport de activitatea didactică;
b) formele vizează modalitățile de exprimare a acțiunii de evaluare,
realizabile prin probe orale, scrise sau practice;
c) tehnicile vizează modalitățile de realizare a acțiunii de eva luare
specifice unor procedee operaționale.
În sens restrâns , sintetic , este necesară clasificarea strategiilor de evaluare
în raport de câteva criterii relevante.
În raport de momentul în care acțiunea de evaluare este integrată în
acțiunea de ins truire, pot fi identificate trei strategii de evaluare : a) inițială ,
angajată la început de nivel, treaptă, învățământ, capitol, lecție ; b) continuă
(dinamică), angajată pe tot parcursul unui nivel, an de învățământ ; capitol,
lecție ; c) finală, angaj ată la sfârșit de nivel, an de învățământ, capitol, lecție.

4 Neac șu, Ioan,; Poto lea, Dan; Radu Ion, I., “Reforma evaluări i în învățământ – concep ții și strategii, Ministerul
învățământ ului, Bucure ști, 1996, pag.21

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 8 In raport de funcția pedagogică specifică, realizabilă predominant, pot fi
identificate trei strategii de evaluare : a) predicative (funcție diagnostică
prognostică, de realizare a legăturii între situația anterioară și sitația viitoare); b )
formativă (funcție de observație, intervenție și reglare – autoreglare); c)
sumativă sau cumulativă (funcție de verificare parțială).
În raport de scopul pedagogic angajat prioritar, pot fi identificate
următo arele strategii de evaluare : a) normativă (prin raportatea rezultatelor
elevilor la competențele și capacitățile definite în programele școlare) ; b)
criterială (prin raportatea rezultatelor elevilor la performanțele obținute
anterior) ; c) detaliată (prin raportare la rezultatele elevilor realizate la nivelul
unor sarcini divizate) ; d) diagnostică (prin raportare la rezultatele elevilor
pentru identificarea cauzelor care generează eficiența sau ineficiența activității).
Studiul limbii române în clasele I -IV urmărește finalități de o foarte mare
perspectivă, care au în vedere nu doar însușirea unor date, denumiri, diverse
fapte. Accentul tinde să cadă pe a ști cum se învață (deprinderi de muncă
intelectuală), cum se gândește, cum se rezolvă diverse situați i – problemă. În
acest sens formarea unor deprinderi intelectuale, cum sunt cititul, scrisul,
comunicarea este mai importantă decât însușirea informațiilor.
Împreună cu operaționalizarea obiectivelor, evaluarea rezultatelor
obținute realizează « închiderea circuitului operațional, precum și controlul
riguros al nivelului la care s -a desfășurat procesul de învățământ.
Pentru asigurarea succesului deplin al activității didactice încă din
acțiunea de proiectare a acesteia este necesară conturarea unei concepți i clare cu
privire la sistemul de evaluare.
« Prefigurarea strategiilor de evaluare presupune aplicarea unor probe de
testare și evaluare a cunoștințelor și abilităților intelectuale și practice ale
elevilor, pe baza cărora se va realiza reglarea și optim izarea instruirii »5.

5 Ionescu, Miron; Radu, Ion, “Didactica modern ă”, Editura Dacia, Ciuj-Napoca , 1985,pag. 190.

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 9 Pentru elaborarea unei strategii didactice de evaluare, învățătorul trebuie
să se raporteze, în principal, la metodele și instrumentele de evaluare.
Dintre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească strategiile interactive
de eval uare școlară eficientă amintim :
¤ evaluarea să fie o experiență de învățare ;
¤ să fie motivantă, nestresantă ;
¤ să fie mai mult constructivă decât distructivă ;
¤ să se bazeze pe dialog interpersonal și intrapersonal ;
¤ să se concetreze pe ceea ce s -a învă țat și nu pe ceea ce s -a greșit ;
¤ să ofere oportunități de gândire, reflecție și revizuire ;
¤ să fie clară explicită ;
¤ să promoveze dezvoltarea capacităților de autoevaluare la elevi ;
¤ evaluarea eficientă nu se oprește la sfârșitul procesului c i creează noi
alternative, studiază impactul și preconizează noi demersuri ;
Întregul demers cu privire la conceperea strategiei de evaluare trebuie să
pornească de la obiectivele care sunt riguros formulate în fiecare compartiment
al programei de limbă ro mână.
Strategiile de evaluare permit atât cadrului didactic cât și elevului
cunoașterea gradului și a măsurii în care a fost îndeplinite finalitățile propuse .
Eficiența proceselor de predare și învățare depind de corectitudinea și de
promptitudinea cu car e se realizează actele evaluative .
Evaluarea permite să ne realizăm « asupra stării unui fapt, proces la un
anumit moment, din perspectiva informațiilor pe care le culegem cu ajutorul
unui instrument care ne permite să măsurăm în raport cu anumită normă l a care
ne raportăm » (Etienne Brunswic).
« Evaluarea cea mai corectă este cea care se face pornind de la obiectivele
operaționale ale activității. Ea trebuie să vizeze raportul dintre rezultatele
obținute și rezultatele scontate (obiectivele). În funcție d e acuratețea enunțării
obiectivelor și de măsura însușirii acestora în achiziții comportamentale

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 10 concrete, observabile, se poate determina, prin evaluare, eficiența activității
didactice, ca un raport dintre rezultatele obținute îi resursele consumate. »6.
În acest context evaluarea constituie instrumentul principal care, folosit cu
pricepere care, folosit cu pricepere de către învățător, fixează măsura în care
obiectivele formulate în programă au fost realizate la parametrii stabiliți. În
același timp, con statările făcute prin evaluare pot sugera și măsurile de
ameliorare ce se impun, în scopul creșterii randamentului procesului de
învățământ.
În funcție de scopurile și obiectivele propuse, putem distinge:
a) evaluarea formativă , care poate fi inițială, continuă, finală;
b) evaluarea prognostică , care servește în principal, în orien tarea
elevului/învățătorului în demersul viitor de învățăre și se realizează prin teste de
nivel și teste prognostice ( pentru a prevedea nivelul competențelor ce vor fi
atinse de elev conform obiectivelor învățării);
c) evaluarea diagnostică care reglează procesul de predare/învățare, ajută
elevul în învățare, contribuie la ameliorarea practicilor pedagogice ale
învățătorului.
Alegerea unui mod sau a altuia de evaluare depinde de:
 scopul evaluării ;
 obiectivele generale specifice ale instruirii ;
 specificul grupului evaluat ;
 cui servește evaluarea ;
 cu ce instrument se realizează evaluarea.

6 Constantin , Cuco ș, “Pedagog le” Editura Polirom, 2002, pag. 123 -124.

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 11
2. CADRU EXPERIMENTAL
DE APLICARE A STRATEGIILOR DE
EVALUARE

Cercetarea pedagogic ă este o acțiune de observare și investigare, pe baza
căreia cunoaștem, ameliorăm sau inovăm fenomenul educațional.
Inovarea în învățământ se realizeaz ă atât prin generalizarea experi enței
avansate, cât și prin experimentare. Practica educativă constituie , pentru
cercetător, o sursă de cunoaștere, un mijloc de experimentare, de verificare a
ipotez elor și de generalizare a experi enței pozitive. În același timp, cercetarea
pedagogică, prin conclu ziile ei, contribuie la inovarea și perfecționarea
procesului d e învățământ și de educație.
Rolul cercetării pedagogice constă în: explicarea, interpretarea,
generalizarea și inovarea fenomenului educațional prin schimbări de structură
sau prin introducerea de noi metodologii mai eficiente.

2.1. Obiectivul cercetăr ii

Obiectivul central urmărit în activitatea inițială a fost de a stabili dacă este
posibilă reducerea semnificativă sau chiar anularea completă a procentului d e
elevi cu rămâneri în urmă la î nvățătură și cr eșterea generală reală a nivelului la
învățătur ă al elevilor (la disciplina limba și literatura română).

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 12
2.2. Ipoteza cercetării

Prin folosirea testelor fo rmative, a jocului didactic și prin diversificarea
tehnicilor și instrumentelor de evaluare se realizează o creștere generală a
nivelului la înv ățătură al elevilor ( la disciplina limba și literatura română )

2.3. Organizarea cercetării

Am avut în vedere desfășurarea următoarelor acțiuni:
1. stabilirea clasei experimentale și a clasei de control;
2. elaborarea cu multă atenție a planificării an uale și a probelor
predictive pentru testarea inițială a claselor;
3. testarea clasei experimentale și a clasei de control cu teste
predictive unice la disciplina limba și literatura română ;
4. elaborarea programelor de recuperare și de îmbo gățire și punerea
lor în aplicare la clasa experimentală ;
5. proiectarea și desfăș urarea unor activități de învăța re științifică în
clasă, finalizate cu evaluări formative în scopul de a controla permanent
programul de instruire al fiecărui elev și de a preveni apariția unor no i lacune în
învățare .
La sfârșitul fiecărei capacități s -a practicat evaluarea sumativă a
rezultatelor, iar în ultima săptămână a semestrului al doilea s -a procedat la
evaluarea sumativă finală a rezultatelor și la formularea conclu ziilor .

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 13 2.4. Metodol ogia cercetării

Pentru realizarea obiectivului propus vor fi necesare mai multe metode de
cercetare.
Metoda observației este utilizată pe scară largă pentru in vestigare și
culegere de date experimentale, ea neavând un caracter constatativ de diagnoză
educațională.
Metoda testelor . Testul este o probă precis determinată ce implică o temă
sau un grup de sarcini (itemi ). Aplicând testul la un eșantion (grup de referință )
obținem etalonul sau tabelul de notare, care este o scară cu repere numerice.
Interviu l și chestionarele scrise , convorbirea individuală sau în grup,
studiul documentelor școlare constit uie tehnici eficiente pentru cul egerea și
interpretarea datelor necesare cercetării pedagogice.
Metoda analizei psihopedagogice a datelor experimentale, pr in
clasificarea și ordonarea acestora, folosind calculul statistic, curbele statistice de
mărime.
Metoda scărilor de opinii și atitudini , în care rezultatele se distribuie pe o
scară cu mai multe intervale, în funcție de calificativul obținut.

2.5. Prezentar ea eșantioanelor

Eșantionarea reprezintă alegerea unui număr de subiec ți din populația
școlară ce urmează a fi supuși experimentării sau controlului cercetării. În aceste
cazuri, se folosește numai eșantionul experimental, testându -se înainte de
experime ntare, situația de la care se pornește. Cercetarea a fost efectuată de o
echipă mixtă: două cadre didactice î mpreună cu propunătorul.

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 14 S-a lucrat cu două clase: clasa experimentală ( clasa a IV – a A ) care are
un efectiv de 20 elevi și clasa de control ( cl asa a IV -a B ) care are un efectiv de
19 elevi.

2.6. Desfășurarea activității experimentale și
interpretarea rezultatelor obținute

În cadrul activității experimentale am avut în vedere evaluarea
capacităților “operarea cu noțiunile de verb – predicat, s ubstantiv – subiec t,
adjectiv – atribut.”
În semestrul I am aplicat probe de evaluare inițială la ambele clase
(experimentală / de control ) pentru părțile de vorbire: verb și substantiv.
În continuare voi face referire la evaluarea inițială a capacității “operarea
cu noțiunea de substantiv în vederea structurării unei comunicări corecte și
eficiente.”
Obiective de referință din programă
2.3. să utilizeze corect formel e flexionare ale părților de vorbire;
3.5. să sesizeze util izare corectă a cuvintelor în fl exiune în tr-un text
scris;
4.3. să valorifice în texte proprii un vocabular adecvat;
4.4. să aplice în mod conștient semnele ortografice și de punctuație;

Obiective operaționale :
O1- să identifice su bstantivele în enunțuri date;
O2- să precizeze categoriile gramaticale ale substantivului
( felul, numărul );
O3- să modifice numărul unor su bstantive date;

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 15 O4- să alcătuiască propoziții după anumite cerințe;
O5- să găsească sinonime pentru substantive date;
O6- să utilizeze conștient și corect cratimă.
În funcție de aceste ob iective am stabilit următorii itemi :
I1- Subliniați cu o lini e substantivele din textul următor:
“ Privighetoarea, cântăreața nopților și a iubirii, tăcuse. O li nie subțire de
sânge apăruse. Prin dumbrăvi, pe ogoare si prin văi trecea vântișorul lin
dinaintea zorilor.”
( Mihail Sadoveanu – “ Ciocârlia” )

I2- Analizați în tabel substantivele din propoziția următoare:
Mihai își afundă picioarele în unda stră vezie.

Substantivul Felul Numărul

I3- Schimbați numărul substantivelor de mai jos :

fetița- copiii – norii-
florile – frunza – pădurea –

I4- Alcătuiți:
a) o propoziție în care să folosiți trei substantive proprii;
b) o propoziție în care să folosiți 2 – 3 substantive care cuprind
grupurile de consoane “mp” sau “mb”;

I5- Scrieți substantive care au același înțeles cu cele date mai jos :
țară- cărare –
oaspete – cameră –

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 16 I6- Tăiați cuvântul scris incorect :
Noi ne-am /neam dus la munte.
Suntem neam/ne -am de daci și de romani.
Alin, de ce n-ai/nai venit să cântăm din nai/n-ai ?

Pentru acest test de evaluare am elaborat descriptorii de performanță pe
trei niveluri :
 foarte bine ( F.B. ),
 bine ( B ),
 suficient ( S ).

Descriptori de performanță

Foarte
bine  A identificat cele 11 substantive din text
 A analizat corect ce le trei substantive
 A schimbat corect numărul celor șase substantive
 A alcătuit cele două propoziții, respectând ambele cerințe
 A găsit sinonime pentru toate cele patru substanti ve date
 A tăiat cuvintele incorecte din enunțurile date.
Bine  A identificat 9 -10 substantive
 A analizat corect două substantive
 A schimbat corect numărul a 4 -5 substantive
 A alcătuit propoziția de la punctul a) și o propoziție în
care a folosit doar două substantive ce conțin grupurile de
consoane “mp”,”mb”.
 A găsit sinonime numai pentru trei substantive
 A tăiat doar trei cuvinte incorecte din cele patru.

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 17 Suficient  A identificat 6 -8 substantive
 A analizat corect un singur substantiv
 A schimbat corect numărul a 3 substantive
 A alcătuit o singură comunicare după cerință
 A găsit sinon ime numai pentru două -trei cuvinte date
 A tăiat unul -două cuvinte incorecte din cele patru.

Rezultate obținute

Calificative/Nr. elevi F.B. B S I
Clasa experimentală 3 8 5 4
Clasa de control 3 6 6 4

Rezultatele probei inițiale au fost comuni cate î n ziua următoare, elevii
fiind anunțați că vor fi verificați prin as tfel de probe pe parcursul celor două
semestre.
Am atras atenția elevilor să fie activi la lecție, să depună tot efortul pentru
a învăța, știind că acestea sunt condițiile esențiale pentru obținerea unor rezultate
superioare la probele ce vor urma.
Calificativele obținute la proba de evaluare inițială sunt reprezentate și în
diagramele areolare de mai jos :

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 18
Elevi cu calificativul Fb – 3 (15%) Elevi cu calificativul Fb – 3 (15%)
Elev i cu calificativul B – 8 (40%) Elevi cu calificativul B – 6 (32%)
Elev i cu calificativul S – 5 (25%) Elevi cu calificativul S – 6 (32%)
Elevi cu calificativul I – 4 (20% ) Elevi cu calificativul I – 4 (21%)

Așa cu m rezultă din cele două diagrame și din datele sintetizate în tabel,
clasa experimentală a înregistrat la probele inițiale un ușor avans față de
colectivul de control.
La clasa experimentală din douăzeci elevi prezenți, au realizat itemii după
cum urmează :
I1 – 15 elevi – procent 75 %
I2 – 17 elevi – procent 85 %
I3 – 18 elevi – procent 90 %
I4 – 12 elevi – procent 60 %
I5 – 14 elevi – procent 70 %
I6 – 17 elevi – procent 85 %

Conclu ziile pe care le -am desprins în urma acestei testări predictive sunt
urmă toarele :
 Un număr de 5 elevi nu identifică substantivele într -un text dat ;
 Un număr de 6 elevi nu găsesc sinonime potrivite pentru
substantivele date ( procent 30 % ) ;

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 19  Un număr de 8 elevi nu știu să alcătuiască propoziții după mai
multe cerințe date, a lcătuiesc propoziții eronate, fără să respecte cerințel
(procent de 40 %);
 Un număr de 3 elevi nu precizează corect categoriile gramaticale
ale substantivului și greșesc scrier ea unor substantive sau a unor ortograme
(procent 15 %)
 Lipsa unor deprinderi de muncă independentă la mulți elevi .
Aceste conclu zii îndreptățesc măsurile care au fost luate pe parcursul
semestrului I pentru înlăturarea acestor neajunsuri :
 Am pus în continuare accent pe ex ercițiile orale de identificare a
substantivelor din enunțu ri date, din texte literare ;
 Am acordat o deosebită atenție jocurilor de vocabular de tipul “
Cufărul fermecat “, “ Bagheta fermecată”, “ Cum se mai poate spune ? “ prin
care elevii au fost solicitați să găsească cât mai multe sinonime pentru cuvinte
sau expresii date ;
 Am pus accent pe alcătuirea de comunicări după diferite cerințe,
transformând acest tip de exercițiu în jocuri captivante ;
 La începutul fiecărei ore de limba și literatura română s -au acordat
5-10 minute pentru dictări și copleri de texte scurte care conțineau exemple
tipice de scrier e corectă ;
 În perioada care a fost parcursă până la testul următor (test de
evaluare sumativă), în paralel cu însușirea de noi cunoștințe, activitatea a fost
orien tată spre rezolvarea cât mai multor exerciții prin care să se dezvolte
capacitatea elevilor de a utiliza cu operativitate și cu maxim de eficiență
cunoștințele acumulate ;
 Am acordat atenție muncii independente cu corectare imediată la
tablă în diferite momente ale lecției.

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 20 Aceste măsuri au constitui t obiective permanente pe toată perioada
semestrului I și chiar al II – lea.
Pentru elevii car e au obținut la testul predictiv calificativul “insuficient”
(4 elevi) a fost necesar un program de recuperare ( efectuat suplimentar ).În
cadrul acestui program, elevii au fost solicitați să realizeze numai obiective
pedagogice și sarcini care să acop ere lacunele identificate cu prilejul ev aluării
inițiale și care privesc înlăturarea dificultăților întâmpinate de aceștia și a
achizițiilor nesigure.
Pentru a -I ajuta să-și capete încrederea în ei înșiși am pornit de la exerciții
foarte ușoare, încercându -se treptat, rezolvarea unor exerciții cu grad sporit de
dificultate.
Iată câteva exemple :
1. Subliniază substantivele din comunicările:
a) “ Mi-am slujit țara cu armele me le: pana, vioara și bagheta.”
(George Enescu)
b) “ Uite, ploaia coase
Cerul de pământ
Cu fir de mătase
Răsucit de vânt.”
(Ana Blandiana – “Joc“ )
c) “Și abia plecă bătrânul…Ce mai freamăt, ce mai zbucium…”
(Mihai Eminescu – “Scrisoarea III
“)
2. Încercuiește din u rmătoarele cuvinte numai substantivele :
zăpadă, rece, aleargă, elevi, Sibiu, roșu, om, Azor, frumos, mașină,
Costache, luminoasă, a scăpat, accident.

Cerințele ex ercițiilor de recunoaștere simplă ( de genul celor prezentate
mai sus ) se limitează însă la identificarea unor fapte de limbă date, ceea ce nu

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 21 este suficient în învățarea elementelor de construcție a comunicării. Pentru că
elevii să -și formeze deprinderile de a folosi practic și corespunzător aceste fapte,
s-a trecut, treptat, la exercițiu de re cunoaștere și de caracterizare și chiar la
exerciții cu caracter creator ( exerciții de completare, de modificare, de
exemplificare ).
Exemple de exerciții ce au fost propuse spre rezolvare în cadrul
programului de recuperare:

1. Indică răspunsul corect:
a) Substantivele comune se scriu:
 Cu literă mică, indiferent de locul lor în propoziție;
 Cu literă mică la începutul propoziției;
 Cu literă mare la începutul propoziției.
b) Substantivele proprii se scriu:
 Cu literă mică;
 Cu literă mare numai la începutul propoziți ei;
 Cu literă mare indiferent de locul în propoziție.

2. Subliniază substantivele din textul exemplificat, apoi grupează -le în
tabel, respectând cerințele date:
Într-o zi de vară George a plecat la ștrand. Acolo s -a întâlnit cu vecinii săi
din bloc. Copiii a u făcut castele de nisip.

Substantivul Felul Numărul

3. Grupează substantivele de mai jos, după număr:
a) Palatul de cleștar se clatină din temeli e.
b) Cocorii sosesc primăvara din țările calde.

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 22 c) Pe câmpul verde zboară albinele, fluturii și vrăbiile.

Substan tive la numărul singular Substantive la numărul plural

4.Scrie cel puțin patru substantive proprii conform cerințelor de mai jos:
a) nume de oameni, animale, păsări;
b) nume de sate și orașe;
c) nume de munți și ape;
d) titluri de cărți.

5. Alcătuieș te :
a) o propoziție în care să folosești substantive comune;
b) o propoziție în care să folosești trei substantive comune la numărul plural;
c) o propoziție în care să apară trei substantive proprii.

Exercițiile au fost rezolvate atât la tablă, cât și în mod independent. Pentru
evaluarea progresului, la sfârșitul fiecărei activități din programul de recuperare
am folosit fișe de muncă independentă care cuprindeau exerciții de genul celor
rezolvate în ora respectivă.
Pentru ca elevii să -și însușească capac itatea de a opera cu noțiunea de
substantiv au fost menționate în planificarea semestrială șase ore, în fiecare oră
am aplicat câte un test formativ din 1 -2 itemi.

Iată testele formative utilizate în cadrul capacității “ operarea cu noțiunea
de substantiv “

Testul nr. 1 ( Substantivul. Actualizare )
O1 – să identifice substantivele într -un text

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 23 I1 – Subliniați substantivele din textul de mai jos :
“ Dacii și romanii sunt strămoșii noștri. Dacia era renumită pentru
frumusețea și bogăția locurilor. Înainte de a pleca la luptă, dacii sorbeau apă din
Dunăre. Dunărea era considerată o apă sfântă. Curajul și înțelepciunea lui
Decebal erau renumite. În timpul luptelor dintre daci și romani, dacii și -au arătat
vitejia. Curajul dacilor a fost recunoscut chiar și de Împăratul Traian.”
O1 va fi considerat atins dacă fiecare elev va sublinia cel puțin 15
substantive din 25 și nu va sublinia alt cuvânt care să nu fie substantiv.
O1 – realizat în procent de 100 %

Testul nr. 2 ( Felul substantivelor )
O1 – să identific e substantivele comune și cele proprii dintr -un text;
O2 – să alcătuiască comunicări după cerințe date;
I1 – Subliniați cu o lini e substantivele comune și cu două linii substantivele
proprii din textul următor:
“ Ștefan cel Mare îndrăgise plaiurile Moldove i încă din copilărle. Îi plăcea
să se joace cu copiii răzeșilor. Toți îi spuneau Ștefăniță sau Ștefănucă și era
bucuria lor când venea prin plaiurile Trotușului.”
I2 – Alcătuiți:
a) o propoziție simplă în care să folosiți un substantiv comun;
b) o propoziție sim plă și una dezvoltată în care să apară trei
substantive proprii.
O1 va fi considerat realizat dacă fiecare elev va sublinia cel puțin trei
substantive comune și trei substantive proprii și nu va sublinia alt cuvânt care să
nu fie substantiv.
O2 va fi consi derat realizat dacă fiecare elev va alcătui cel puțin o
propoziție care să respecte una din cerințele date.
O1 – realizat de toți elevii – procent 100 %
O2 – realizat de 19 elevi din 21 elevi prezenți – procent 90,47 %

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 24
Cei doi elevi care nu au re alizat O 2 au primit următoarea fișă de
recuperare:
1) Alcătuiți propoziții simple folosind substantivele: copiii,
câinele, Andreea.
2) Transformați propozițiile simple în propoziții dezvoltate.

Testul nr. 3
O1- să identifice substantivele dintr -un enunț;
O2 – să anal izeze substantivele, precizând felu rile și numărul acestora;
O3 – să formeze pluralul substantivelor date;
O4 – să alcătuiască propoziții după cerințe date;
O5 – să tran scrie propozițiile trecând de la numărul plural la numărul
singular.
I1- analizați substantivele din textul dat, pe baza tabelului de mai jos:
“Jurjac asculta vuietul molcom al vântului prin crengi și zvonul dulce și
depărtat al tălăngilor.”

Substantivul Felul Numărul

I2 – Formați pluralul substantivelor:
copil – zmeu –
brad- iarnă –
unghi e- masă –
I3 – Alcătuiți trei propoziții în care să folosiți cel puțin trei substantive
comune la numărul plural.
– Tran scrieți propozițiile trecând substantivele la numărul singular .

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 25 O1 – va fi considerat realizat dacă fiecare elev va identifica cel puțin 3
substantive din 6;
O2 – va fi considerat realizat dacă elevul va analiza corect și complet 3
substantive din 6;
O3 – realizat dacă fiecare elev va forma corect pluralul a 3 substantive;
O4 – realizat dacă va alcătui cel puți n o propoziție în care să folosească trei
substantive comune la numărul plural;
O5 – realizat dacă va tran scrie propoziția trecând substantivul de la
numărul plural la numărul singular;
La acest test toate cele cinci obiective au fost realizate de către to ți elevii.

Testul nr.4 ( Genul substantivelor )
O1 – să recunoască substantivele dintr -un text;
O2 – să grupeze substantivele după gen;
O3 – să scrie trei substantive comune la genul neutru;
O4 – să alcătuiască propoziții cu substantivele la genul neutru.
I1 – Grupați după genuri substantivele din textul următor:
“Nimeni nu bănuia pe atunci că George va deveni mai târziu cel mai
important compozitor, violonist, pianist și dirijor al țării noastre. Primul lui
dascăl la vioară a fost lăutarul din sat care, d upă câteva lecții nu mai avea ce să -i
arate învățăcelului.”
I2 – Găsiți trei substantive comune la genul neutru. Alcătuiți propoziții cu
ajutorul lor.
O1/O2 – vor fi atinse dacă fiecare elev va identifica și va clasifica corect
cel puțin 6 din cele 12 subs tantive.
O3/O4 – vor fi considerate atinse dacă fiecare elev va găsi cel puțin două
substantive de genul neutru și le va integra într -o comunicare corectă.

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 26 Obiectivele O1 O2 O3 O4
Numărul elevilor care au
realizat obiectivul 21 17 17 16
Procent de reali zare 100% 80.95% 80.95% 76.19%
Procent mediu de realizare 84.54%

Din tabel se poate observa că toți elevii au realizat corect O 1, 4 elevi au
greșit la gruparea substantivelor de genul neutru, iar 5 elevi nu au integrat
substantivele de genul neutru în c ontexte proprii.
Pentru înlăturarea greșelilor și consolidarea cunoștințelor tuturor elevilor
am aplicat următoarele fișe de exersare :
1) Co mpletează enunțurile :
În propoziția :
Colega mea și fratele ei au baloane colorate.
a) Substantivul “colega” este de genul ………….
b) Substantivul “fratele” este de genul ………….
c) Substantivul “baloane” este de genul ………….

2) a)Încercuiește cifra corespunzătoare substantivului de genul masculin:
1. curte
2. cocor
3. palton
4. chibrit
b) Încercuiește cifra corespunz ătoare substantivului de genul feminin:
1. tată
2. mama
3. cai et
4. atlas
c) Încercuiește cifra corespunzătoare substantivului de genul neutru:

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 27 1. castron
2. băi etan
3. ghiozdan
4. bostan

Testul nr.5 ( Funcția substantivului în prop oziție )
O1- să identifice substantivele din text ;
O2- să precizeze funcția substantivu lui în propoziție
I1 – Subliniați substantivele din textul de mai jos :
“ Veverița a strâns alune într -o scorbură. Acestea erau proviziile pentru
iarnă. Într -o zi e a a zărit coji de alune în scorbură. Veverița s -a așezat la pândă.”
I2 – Precizați funcția în propoziție a substantivelor subliniate.
– PMA ( performanța minimal acceptabilă ):
– identificarea a cel puțin 6 substantive din 11 și precizarea funcției
sintactice a acestor substantive.
Rezultatele testului

Calificative F.B. B. S I
Număr elevi 9 9 2 1

Din totalul de 21 elevi, un singur elev nu realizează performanța minimal
acceptabilă. Acest elev identifică majoritatea substantivelor din text (rezolvă I 1),
dar nu precizează funcția lor în propoziție.
În urma acestui fapt am propus spre rezolvare următoarele fișe de muncă
independentă :

1) Fisă de recuperare
Citiți propozițiile următoare și scrieți pe liniile punctate ce funcție
îndeplinește în propoziție substantivul “carte”:

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 28 Cartea este interesantă. (……………………)
Eu citesc o carte . (……………………)
Filele cărții sunt albe. (……………………)
Aceasta este cartea Alinei. (……………………)

2) Fișă de dezvoltare
Observă substantivele subliniate din propozițiile a), b), c ), d). Scrie, în
caseta din dreptul fiecărei propoziții, numărul corespunzător funcției pe care o
îndeplinește acesta.
a) A venit la mine băiatul vecinului.
b) Zmeul băiatului s-a înălțat.
c) Viorel este băiatul premiat.
d) L-am văzut pe băiatul din clasa a V -a.

1. predicat î mpreună cu verbul “a fi”;
2. subiec t;
3. parte secu ndară care determină un substantiv;
4. parte secundară care determină un verb.

Pentru rezolvarea testelor de progres am stabilit un timp limită și nu am
permis de pășirea lui de către elevi. Am acordat atenț ie autocorectării testelor de
progres de către elevi, deoarece cunoașterea rezultatelor este momentul de
maximă intensitate a învățăturii, reprezentând producerea conexiunii inverse.
După cele cinci teste de prog res a urmat testul sumativ pe care l -am
aplicat atât clasei experimentale cât și clasei de control.

Capacitatea : Operarea cu noțiunea de substantiv
Obiective :
O1 – SĂ identifice substantivele dintr -un șir de cuvinte date;

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 29 O2 – SĂ grupeze substantivele du pă felul lor;
O3 – să modifice forma substantivelor dintr -un text, trecându -le de la
numărul singular la numărul plural;
O4 – să scrie 6 substantive la numărul singular, la toate cele trei genuri;
O5 – să precizeze categoriile gramaticale ale substantivelo r dintr -un text;
O6 – să alcătuiască propoziții în care substantivul “școală” să
îndeplinească diferite funcții sintactice;
O7 – să găsească trei substantive compuse și să le integreze în propoziții.

Itemii testului sumativ
I1 – Încercuiește substantivel e și grupează -le după felul lor: școală, Jiu,
merge, fabrică, frumos, Australia, frumusețe, a cân ta, cântatul, roșu. Mirela,
vicleană, a se cocoța, vicl enele, zăpadă, blândă, Patrocl e.
I2 – Treceți la numărul plural substantivele cu formă de singular din t extul
următor:
“Bărbatul, de bucurie mare, o strânse de bărbi e, așa cum era cu mâna
plină de sânge. Fata se prefăcu într -o pasăre și începu a zbura prin casă, sparse
un ochi de fereastră și se duse.”
I3 – Scrie șase exemple de substantive la numărul singul ar, la toate cele
trei genuri.
I4 – Analizează substantivele pe baza tabelului de mai jos:
“Împăratul și adunare înmărmuriseră. Palatul se ciătina din temelle.
Cutremurul zguduia pământul. Mesele, scaunele și policandrele căzură de
pardoseală.”

Substantiv ul Felul Numărul Genul Funcția în propoziție

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 30 I5 – Scrie propoziții în care substantivul “școală” să fie, pe rând, subiec t,
nume predicativ și parte secundară de propoziție.
I6 – Găsește trei substantive compuse și alcătuiește cu ele propoziții.

Descriptori de performanță

Foarte
bine  A identificat cele zece substantive
 A grupat corect substantivele după felul lor
 A modificat forma substantivelor, trecând cele opt substantive de
la numărul singular la numărul plural
 A găsit șase substantive la numă rul singular la toate cele trei
genuri
 A analizat corect și complet cele zece substantive
 A ilustrat corect funcțiile sintactice cerute
 A alcătuit corect propoziții cu substantive compuse
Bine  A identificat opt -nouă substantive
 A grupat corect opt -nouă su bstantive
 A trecut de la numărul singular la numărul plural șase – șapte
substantive
 A găsit patru substantive la numărul singular la cele trei genuri
 A analizat corect și complet opt -nouă substantive
 A ilustrat corect două din funcțiile sintactice cerute
 A alcătuit două propoziții cu substantive compuse (o exprimare
ușor deficitară)
Suficient  A identificat cinci – opt substantive
 A grupat corect cinci – opt substantive
 A trecut de la numărul singular la numărul plural patru – șase
substantive

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 31  A găsit trei substantive la numărul singular (câte unul pentru
fiecare gen)
 A analizat corect și complet cinci – opt substantive
 A ilustrat numai o funcție sintactică a substantivului cerut, într -o
exprimare imprecisă
 A gesit un substantiv compus și l -a integrat într -un enunț
defectuos formulat.

Analiza rezultatelor obținute de elevi la testul sumativ a evidențiat faptul
că mulți elevi au rezolvat corect sarcinile de lucru primite, înregistrându -se
rezultate bune, procentele de realizare a obiectivelor p utând fi observate în
tabelul următor :

Obiectivele O1 O2 O3 O4 O5 O6 O7
Numărul elevilor care
au realizat obiectivul 20 18 18 18 17 13 14
Procent de realizare 100% 90% 90% 90% 85% 65% 70%
Procent mediu
de realizare 84.20%

Respectând datele prezenta te în tabel, graficul evaluării rezultatelor
obținute de elevi în urma testului sumativ, arată astfel:

Ox – obiectivele urmărite
Ov – numărul elevilor care l –
au realizat

0510152025
O1 O2 O3 O4 O5 O6 O7

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 32 0123456789
I S B Fb Graficul rellefează accesibilitatea primelor obiective pentru majorit atea
elevilor.Pe măsură ce obiectivele testului sumativ sporesc în dificultate, scade
numărul elevilor care le realizează.
Această evidență este deodebit de importantă, pentru că arată cu claritate
obiectivele ce trebuie reluate și urmărite în activitatea didactică viitoare.

Rezultatele obținute la testul sumativ :

Calificative F.B. B S I
Nr. elevi 8 9 2 1

O comparație între calificativele onținute la cele două probe de evaluare
(inițială și sumativă), la clasa experimentală, poate fi făcută urmărin d
histograma din figura următoare:

Frecvențe:
Evaluare inițială
Evaluare sumativă

Analiza datelor din histogramă arată că rezultatele obținute la proba de
evaluare sumativă sunt superioare celor obținute la proba de evaluare inițială.
Dacă la proba de evaluare inițială patru elevi au obținut calificativul
“insuficient” și doar trei elevi au obținut calificativul ‘foarte bine”, la proba de

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 33 evaluare sumativă un singur elev ia calificativul ‘insuficient” și opt elevi obțin
calificativul “foarte bine”, progresul este evident.
Tabelul de mai jos sintetizează rezultatele evaluărilor inițiale și sumative
aplicate capacității “operarea cu noțiunea de substantiv” – atât la clasa
experimentală, cât și la clasa de control.

Clasa experimentală Clasa de control
Elev
i Probe inițiale Probe finale Elev
i Probe inițiale Probe finale
F.B
. B
. S
. I
. F.B
. B
. S
. I
. F.B
. B
. S
. I
. F.B
. B
. S
. I
.
20 3 8 5 4 8 9 2 1 19 3 6 6 4 2 4 5 8

Dacă la clasa experimentală s -au înregistrat progrese simțitoare, nu același
lucru se poate spune și despre clasa de control.
Toate aceste rezultate confirmă ipoteza activității experimentale. Prin
folosirea fișelor de eveluare continuă (teste de progres) la clasa experimentală
s-a realizat creșterea generală a nivelului la învăț ătură al elevilor.
Pe parcursul semestrului am repetat acest experiment și în cadrul
capacității “ operarea cu noțiunea de verb ca nucieu al comunicării”.
Am aplicat testări experimentale la ambele clase (clasa experimentală și
clasa de control).
Capacități i “operarea cu noțiunea de verb” i -au fost acordate un număr de
șapte ore. În cadrul acestor ore, la clasa experimentală s -au dat o serie de teste
formative și în final evaluarea sumativă atât la clasa experimentală cât și la clasa
de control.
În continuar e voi prezenta setul de teste formative :

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 34
Testul nr. 1
Subliniați verbele din textul de mai jos:
“Vântul gemea ca un nebun, copacii din pădure se văicăreau, pletrele
țipau, vreascurile țiuiau și chiar lemnele de pe foc pocneau de ger.
Iară veverițele sufla u în unghii și plângeau. Harap -Alb, numai o țâră cât a
stat și s -a uitat, a înghețat.”
(Ion Creangă – “Povestea lui Harap – Alb”)
Testul nr. 2
1) Subliniați verbele din textul de mai jos :
“În pădure sunt mulți arici. Unul stă ascuns printre frunzele moarte. Vine
vulpea. Ea stă. Așteaptă. Scormonește frunzele. Găsește ariciul. Cum să -l
mănânce? E plin de țepi.”
2) Clasifică vebele în funcție de ceea ce exprimă: acțiunea, starea,
existența.

Testul nr. 3
1) Selectați verbele din textul de mai jos:
“Era o babă vădană, ș -avea șapte feciori… Așă -și încep vrâncenii
frumoasa lor legendă. Și cum sta bătrâna pe prispă și torcea, către un amurg de
seară, iată că tresare, de -un tropot venit de pe deal – un călăreț se oprește – n fața
ei, trudit, cu calul în spume. ”
(Alexandru Vlahuță – “În Vrancea”)
2) Precizați persoana, număul și timpul verbelor selectate.

Testul nr. 4
1) Treceți verbele de mai jos la numărul plural:
scrie desenez
vorbește vine

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 35
2) Treceți la timpurile prezent, trecut și viitor, persoana I, numărul
singular, verbele: a desena, a comunica, a aduce, a lua, a ști.

Testul nr. 5
1) Alcătuiți propoziții dezvoltate cu ajutorul verbelor: merg, cânt,
călătoresc, scriem, vorbesc – după ce le -ați trecut la persoana a III -a,
numărul singular.
2) Precizați fu ncția acestor verbe în propozițiile formulate.

Testul nr. 6
1) Tăiați forma incorectă din propozițiile:
V-a/Va merge cu sorcova.
Cine v-a/va învățăt plugușorul?
Mă întorc cu al/a-l cincilea.
Încerc al/a-l învinge.
Tata la/l-a certat aspru.
2) Scrieți enunțuri c u ajutorul cuvintelor :
“ai” și “a -I” “i-au” și “iau”
“ia” și “i -a” “lei” și “ei”

În alcătuirea testelor formative am avut în vedere respectarea
următoarelor reguli :
1- itemii testului formativ trebuie astfel formulați încât să vizeze exact
natura ob iectivului urmărit
2- itemii trebuie să ofere posibilitatea de a depăși standardul minimal de
performanță școlară, dar reușita sau nereușita se vor judeca strict în funcție de
acest standard.

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 36 În elaborarea testelor de progres nu am formulat niciodată itemi diferiți,
toți elevii au fost puși în fața acelorași sarcini.
În timpul rezolvării unui test formativ nu am ajutat elevii și nu i -am lăsat
să se ajute între ei.
După cele cinci teste de progres am aplicat evaluarea sumativă în care am
urmărit următoarele obiectiv e:
O1 – să scrie corect, lizibil un test după dictare;
O2 – să identifice verbele într -un text;
O3 – să analizeze corect și complet verbele, precizând categoriile
gramaticale și funcția sintactică;
O4 – să găsească verbe cu sens apropiat de cel al cuvântului “zidește”;
O5 – să precizeze funcția sintactică a verbului “a fi” în propozițiile date;
O6 – să aplice corect categoriile gramaticale ale verbelor în exerciții;
O7 – să scrie corect ortogramele cerute, integrându -le în enunțuri proprii.
În concordantă cu obiectivele amintite am construit itemii testului
sumativ:
I1 – Scrie după dictare:
“Lizuca și Patrocie sunt în pădure. Ei stau lângă răchită. Cioplesc o toacă
din lemn de tei. O anină în vârful unui copac. Vântul va bate. Toaca va sun a.
Bunicii o să -i găsească.”
(Mihail Sadoveanu – “Dumbrava
Minunată”)
I2 – Recunoașteți verbele și completați tabelul de mai jos:

Verbul Ce exprimă Timpul Persoana Numărul Funcția

I3 – Găsiți cel puțin două verbe cu sens apropiat de cel al cuvântului
“zidește”.

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 37 I4 – Subliniați verbul “a fi” și precizați funcția sintactică în propoziție:
Noi suntem în clasă. (………………..)
Fata era ascultătoare. (………………..)
Tata este medic. (………………..)
I5 – Treceți la timpurile trecut, prezent și viitor, pers oana a II -a, numărul
singular, verbele: a scrie, a picta, a avea.
I6 – Alcătuiți o propoziție în care predicatul exprimat prin verb la persoana
I, numărul plural, timpul trecut.
I7 – Completați spațiile punctate cu cuvinte potrivite din paranteză:
Amici i ……… vor ……… spună versuri. (săi, să -i )
Tu nu ……… înțeles ca să vii în luna …… (mai, m -ai )
I8 – Alcătuiți un enunț în care să folosiți cuvintele: ce-ai și ceai

Descriptori de performanță

Foarte bine  A scris corect, lizibil și îngrijit textul dictat
 A identificat cele șapte verbe din text
 A analizat corect și complet cele șapte verbe
 A găsit trei sinonime pentru verbul dat
 A identificat verbul “a fi” și a precizat funcțiile
sintactice în toate cele trei situații.
 A trecut cele trei verbe la timpurile prezent, trecut,
viitor, persoana a II -a,numărul singular.
 A aplicat corect categoriile gramaticale cerute în
construcții propii.
 A scris corect ortogramele indicate, integrându -le în
enunțuri proprii
Bine  A scris lizibil, îngrijit, dar cu mici greșeli te xtul dictat.
 A identificat cinci -șase verbe.
 A analizat corect și complet cinci -șase verbe.
 A găsit două sinonime pentru verbul dat
 A identificat verbul “a fi” și a precizat corect două
funcții sintactice.
 A trecut la cele trei timpuri, persoana a II -a, singular,
două din verbele date

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 38  A aplicat corect două categorii gramaticale ale
verbului.
 A scris corect patru -cinci ortograme, integrându -le in
enunțuri proprii.
Suficient  A scris textul cu greșeli.
 A identificat trei -patru verbe.
 A analizat corect și comp let trei -patru verbe.
 A găsit un singur sinonim pentru verbul dat
 A identificat verbul “a fi” și a precizat corect o funcție
sintactică.
 A trecut la cele trei timpuri un singur verb.
 A alcătuit o comunicare, aplicând corect o singură
categorle gramaticală.
 A scris corect trei din ortogramele indicate.

Rezultatele obținute la testarea sumativă, capacitatea “operarea cu noțiunea de
verb – ca nucieu al comunicării”:

Calificative F.b. B S I Total elevi
Clasa control 2 1 9 6 18
Clasa experimentală 7 8 3 1 19

Rezultatele evaluării sumative au evidențiat, încă o dată, o inversare a
raporturilor față de clasa martor.
La clasa experimentală 15 elevi au obținut performanțe superioare
(calificativul “F.b”, “B”) – reprezentând un procent de 78.9%, pe când la clasa
martor doar 3 elevi au atins aceste performanțe, reprezentând un procent de
16.6%. Această inversare a raporturilor fată de clasa martor se poate observa, cu
ușurință și din desenul de mai jos:

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 39 Clasa control Clasa experimentală

Legendă:
Elevi cu calificativul Fb – B
Elevi cu calificativul S – I

Analiza datelor din desenele de mai sus arată că rezultatele obținute la
proba de evaluare sumativă la clasa experimentală sunt superioare celor obținute
la clasa de control.
Aceste rezultate scot în evidență încă o dată efectul benefic al testelor
formative.
Pe parcursul semestrului al II -lea, în afara creării cadrului specific
participării efective a elevilor la procesul de instruire și formare, am urmărit:
 Adecvarea metod ologiei didactice la specificul colectivului de
elevi, la particularitățile de vârstă și individualitate, la fondul lor de cunoștințe și
deprinderi;
 Crearea suportului afectiv necesar participării efective și eficiente la
procesul instructiv – educativ pri n: aprecieri pozitive în caz de reușită, jocuri
didactice, concursuri între grupe de elevi, sarcini de lucru adecvate reușitei
individuale;
 Organizarea unor activități variate și propunerea unor exerciții cu
formulări diferite de cele întâlnite frecvent în manual;
 Folosirea unor tehnici alternative de evaluare, diversificarea
instrumentelor de evaluare;

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 40  Folosirea unor fișe de evaluare cuprinzând:
– itemi obiectivi (itemi tip pereche, cu alegere duală, cu alegere
multiplă);
– itemi semiobiectivi (itemi cu răspun s scurt, întrebări structurate);
– itemi cu răspuns deschis (itemi tip rezolvare de pribleme, eseu
structurat, eseu nestructurat)
În orele de limba și literatura română am adus în atenția elevilor exerciții
cu formulări diferite, multe exerciții întâlnite fr ecvent în manual, multe exerciții
îmbrăcându -le sub forma de jocuri.
Prin organizarea unor activități variate am urmărit crearea unei atmosfere
care să favorizeze comunicarea, conlucrarea, consultare, formularea de întrebări,
chiar și de către elevi.
În ac este condiții, chiar și copiii cu tendință de pasivitate, neobișnuiți cu
efortul intelectual, prind gustul rezolvării obligațiilor școlare, își eliberează
treptat energiile latente prin dorința de autoafirmare.
Toate acestea converg spre “crearea omului cr eator”, prin acea atmosferă
creatoare realizată în clasă, în grupul social în care învață elevii.
Altfel spus, a cultiva spiritul creator prin elementele de construcții a
comunicării înseamnă a asigura aplicarea în practică a noțiunilor și categoriilor
gramaticale, domeniul aplicării în practică fiind comunicarea.
Iată câteva tipuri de exerciții propuse elevilor pe parcursul semestrului al
II-lea:
1) Scrie, în tabel, cuvintele în funcție de subiec t din comunicările
date. Indică prin semnul “X” răspunsul co rect în caseta corespunzătoare:
a) Eu am numai trei picioare.
b) În fag era o veveriță.
c) Când doi se bat, al treilea câștigă.

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 41 Partea de vorbire prin care este exprimat
Subiec tul
Substantiv Pronume Numeral Altă parte de
vorbire

2) Citește pro pozițiile următoare și răspunde în spațiile libere ce fel de
subiec t are fiecare propoziție?
a) Leri l -am văzut pe Ionel în parc.
– subiec tul este : …………..
b) Juca mingea cu alți prleteni.
– subiec tul este: …………..
c) El nu m -a observat.
– subiec tul este : …………..

3) Marcheză cu semnul propozițiile care au subiec tul exprimat prin
numeral:
………….. Patru elevi recită versuri.
………….. Trei spun glume.
………….. Andrei a fost primul cumpărător.
………….. Al doilea a cumpărat un dicționar.

4) Încercuiește litera “A” dacă afirmația este adevărată sau “F”, dacă
este falsă:
A. F. Propoziția – Merii, caișii și vișinii sunt în floare – are subiec t
multiplu.
A. F. Propoziția – Pădurea este o cetate verde – are subiec t multiplu.
A. F. Propoziția – Copiii îngrijesc anima lele – este o propoziție
dezvoltată, cu subiec t simplu.

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 42 A. F. În exemplul – Maria o îmbrățișează pe bunică, apoi îi dă un buchet
de flori – apar două propoziții.

5) Citește cu atenție propozițiile de mai jos. Notează semnul “X” în
casetele corespunzătoar e propozițiilor afirmative:
CĂlin nu vine astăzi la școală.
Nu departe de deal, se află satul bunicilor.
Soarele strălucește cu mai puțin ca leri.
Aurel nu a mai fost până acum în tabără.
Cristi a câștigat concursul “Micii ecologi”.

6) Alege, ap oi completează cu predicatul corespunzător fiecare
comunicare din text:
“Unde ……. unul, ……. putere / – i, crește
La nevoi și la durere / nu-i
Unde ……. doi, puterea ….. / -s
Și dușmanul ………… / nu sporește
(Vasile Alecsandri – “Hora Unirii”)

7) Încercuiește răspunsul corect. Textul dat la exercițiul numărul 6 este
alcătui din:
a) patru propoziții;
b) cinci propoziții;
c) șase propoziții.

8) În coloana A sunt date cuvinte care pot îndeplini funcția de subiec t
sau de predicat în fiecare comunicare de mai jos. Scrie-le cu forma corectă în
enunțurile din coloana B:

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 43 A B
Privighetoare “……….. din alte țări vin.”
A fi ( prezent ) “La noi atâția fluturi …….”
Lupi “A venit ………. din crâng.”
A cânta ( viitor ) “……….. și noi ce -om ști.”

9) Un elev a făcut următoarea afirmație:
Propoziția “Ștefan cel Mare a fost domnitor.”, este o propoziție
dezvoltată.
A) De ce afirmația elevului nu este adevărată?

B) Transformă propoziția astfel încât afirmația elevului să fie
adevărată.

Pe parcursul semestru lui al II -lea am folosit tot mai mult jocul didactic,
concursul între grupe de elevi.
Prin jocul didactic elevul își angajează întreg potențialul psihic, își ascute
observațiile, își cultivă inițiativa, voința, fiexibilitatea gândirii, își dezvoltă
spiritu l de cooperare, de echipă.Jocul îi determină pe copii să participe activ la
procesul de învățare, ca protagoniști, nu ca spectatori.
Iată câteva jocuri didactice pe care le -am folosit în orele de limba și
literatura română la clasa a IV -a:

1) Cine, ce face?

Scopul jocului : consolidarea cunoștințelor despre verb și a unor forme
ortografice.
Sarcina didactică : să treacă verbele date la toate persoanele, singular și
plural, timpul trecut.

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 44 Regula jocului : Se [mparte colectivul de elevi în trei grupe, fiecare ele v
din cele trei grupe va completa câte un verb. În cazul în care elevul face o
greșeală lese din joc și este corectat de următorul elev din grupă. Câștigătoare
este grupa care a completat cel mai repede tabelul.

Persoana/Verbul A lua A lucra A crea
Eu
Tu
El (ea )
Noi
Voi
Ei ( ele ) Iau
lei
ia
luăm
luați
iau lucrez
lucrezi
lucrează
lucrăm
lucrați
lucrează creez
creezi
creează
creăm
creați
creează

2) Cine urcă repede și corect scara ?

Scopul jocului : însușirea corectă a ortogramelor combinate, pronume –
verb sau invers.
Sarcina didactică : să scrie corect grupurile de verbe – pronume.

Vo dau
Mai prins v-o dau
No vede m-ai prins
Nui acasă n-o vede

Nul văd Nu-I acasă

SĂmi spui Nu-l văd
SĂ-mi
spui

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 45 Ia dus
Sa dus …………
Va prins …………
Tea văzut ………….
Lai prins …………
La dus …………..
………….

3) Eu încep, voi terminați :

 Eu scriu
 Tu scrii
 El( ea ) scrie
 Noi………….
 Voi………….
 Ei( ele )…….  Eu creez
 Tu ………….
 El( ea )……..
 Noi………….
 Voi………….
 Ei( ele )…… .

Se poate proceda așa cu foarte multe verbe care creează probleme: a fi, a
lua, a plănui, a lucra.

4) Hai să ne întrecem!

Elevii se [mpart în două grupe. Ei vor primi sarcini precise:
A) Elevii din prima grupă vor da exemple de cuvinte ce pot îndeplini rolul
de subiec t (substantive, pronume, numerale), iar colegii lor din grupa a II -a vor
găsi un predicat, încât să formeze o propoziție corespunzătoare.

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 46 B) Elevii din prima grupă vor da exemple de substantive comune, cei din
a II-a grupă de adjective cores punzătoare.
C) Elevii din prima grupă folosind anumite cuvinte de sprijin, cei din a II –
a grupă vor transforma propozițiile dezvoltate în propoziții simple.
Se pot aplica și alte sarcini jocului.
Regula jocului : – dacă un elev nu reușește să dea un exempl u potrivit, se
consideră că a greșit. Se socotește punctajul și se anunță echipa câștigătoare.

5) Cum se mai poate spune ( scrie) ?

a) nu -mi place
nu-i place
nu-l place
bine-mi pare
bine-i pare
bine-ți pare
să-i spui
să-mi spui
s-o ascult
s-asculți
c-ar fi
c-aș fi Nu [mi place
Nu îi place
……………..
……………..
……………..
……………..
……………..
……………..
……………..
……………..
……………..
……………..
b) nu îl înțeleg
nu o văd
nu [mi place
nu sunt aici
să asculte
nu îl cunosc

Nu-l înțeleg
…………….
…………….
…………….
…………….
…………….

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 47

Regula jocului – dacă un elev nu dă un exemplu potrivit, se consideră că a
greșit. Se socotește punctajul și se anunță echipa câștigătoare.
Reușita jocului didactic este condiționată de proiectarea, organizarea lui
metodică, de modul în care în vățătorul știe să asigure o concordanță deplină
între elementele ce -l definesc.
În organizarea jocurilor didactice am avut în vedere următoarele cerințe:
– pregătirea jocului didactic și organizarea judicioasă a acestuia;
– respectarea momentelor jocului d idactic;
– stimularea elevilor în vederea participării afective la joc;
– varieta tea elementelor de joc (complicarea jocului, introducerea altor
variante).
Prin folosire jocului am constatat că în colectiv se poate stabili un ciimat
favorabil conlucrării î ntre copii în rezolvarea sarcinilor jocului, se creează o
tonalitate afectivă pozitivă, de înțelegere, dar și de exigență în respectarea
regulilor, se stimuiează dorința copiilor de a -și aduce contribuția proprle la
rezolvarea sarcinilor jocului.
O notă de vioiciune în plus, o dorință de învățare mai vizibilă în lecții o
dau tocmai jocurile didactice.
Alături de jocul didactic, o atenție deosebită am acordat diversificării
tehnicilor și instrumentelor de evaluare.
În vederea realizării echilibrului acțiunii evaluative am îmbinat metodele
tradiționale (probe orale, scrise) cu metodele alternative (observarea sistematică
a elevului în timpul rezolvării sarcinii, autoevaluarea, investigația).
Pe parcursul semestului al II -lea am folosit ca instrument de evaluar e fișe
de evaluare cu itemi obiectivi, semiobiectivi și itemi cu răspuns deschis.

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 48
Iată câteva fișe de evaluare aplicate :
Tema: Părțile de vorbire
I. Fișe de evaluare cu itemi obiectivi :
1) Fișă de evaluare cu itemi tip pereche

I1 – Asociază fiecare cuvânt din coloana B cu partea de vorbire
corespunzătoare din coloana A.

A
Verb
Substantiv
Adjectiv
Pronume
Numeral B
 școală
 argintiu
 a fost
 trei
 albăstrui
 cititul
 ele

I2 – Unește fiecare verb din coloana A și C cu timpul corespuzător, din
coloan a B:

A B C
Cântam trecut Scrisesem
ai mers prezent Desenăm
Mergem viitor vor urmări
voi scrie Cântasem

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 49 I3 – Unește fiecare adjectiv din coloana B cu substantivul din care provine
din coloana A.

A B
brumă milos
plumb argintiu
milă brumărle
argint primăvăratic
primăvara plumburiu

2) Fișă de evaluare cu itemi la alegere duală

I1- Scrie fiecare dintre cuvintele următoare în coloana corespunzătoare:
bucuroasă, m âhnit, triști, fericire, tristețe, bucurle, fericite, veseli, mâhnire,
veselle.

Substantive Adjective

I2 – Citește cu atenție numeralele din cele două coloane. Scrie “DA” în
casetele din dreptul numeralelor scrise corect și “NU” în casetele numerale lor
scrise incorect.

optsprezece optâsprezece
cincisprezece cinci sprezece
nouă noo
două zeci douăzeci
șaptesprezece șapte spre zece

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 50 I3 – Citește afirmațiile de mai jos. În cazul în care apreciați că afirmația
este ad evărată încercuiește litera A, dacă afirmația e falsă, încercuiește litera F.
A F În propoziția – Mama o cheamă pe fetiță – “o” este pronume
A F În propoziția – Am vizionat filmul “ O floare și doi grădina ri” – “o”
este numeral.
A F În propoziția – Am cercetat – o cu atenție – “o” este substantiv.
A F În propoziția – Mama a dus -o pe fată în casă – “o” este pronume.

3) Fișă de evaluare cu itemi cu alegere multiplă.

I1- Încercuiește literele corespunzătoare substantivelor:
A. înalt
B. înălțime
C. înălțăm
D. înălțare

I2 – Încercuiește literele corespunzătoare adjectivelor:
A. bucuros ; D. flămânzim ;
B. bucurle ; E. flămândul ;
C. ne bucurăm ; F. flămând.

I3 – Marchează cu semnul “X” propozițiile în care subiec tul este exprimat
prin pronume personal:
…………….. Ele vii citesc lecția.
…………….. Ei rezolvă o problemă.
…………….. Cinci colegi au lipsit de la ore.
…………….. El a plecat cu ei la circ.
…………….. CĂrțile de la ele sunt la noi.
…………….. Leri ne -am întâlnit la voi.

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 51
I4 – Se dă propoziția: – “Limba noastră -i o comoară.”
Ce este, ca parte de vorbire, cuvântul “i” ?
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect:
a) substantiv
b) pronume
c) verb

I5 – Se dă propoziția : – “|ăranii îngrijesc animalele.”
Încercuiește litera corespunzătoare enunțului corect.
Schema propoziției este :
a) S P A
–––––– ;
p v s

b) S P C
–––––– ;
s v s

c) P S C
–––––– .
v s s

Tema – Părțile de propoziție
II. Fișe de evaluare cu itemi semiobiectivi
1) Fișă de evaluare cu itemi cu răspuns scurt

I1- Citeșt e și completează enunțurile :

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 52 Părțile principale de propoziție sunt: ……………..
Părțile secundare ale propoziției sunt: ……………
I2 – Citește propozițiile următoare și răspunde în spațiile libere ce fel de
subiec t are fiecare propoziție.
1) Cristian merge la șc oală.
– subiec tul este ………………. ;
2) Pe câmpii zburdă fluturii, mlei și copiii.
– subiec tul este ………………. ;
3) Oltul, Jiul, Dâmbovița și Buzăul sunt ape curgătoare.
– subiec tul este ………………. ;
4) Sosește trenul.
– subiec tul este ………………. ;
I3 – Se d ă propoziția:
Păsărelele gureșe ciripesc pe ramurile copacului bătrân.
Completează afirmațiile:
1) Atributele din Această propoziție sunt ………………….
2) Complementul din Această propoziție este ……………
I4 – Completează enunțurile în spațiile punctate.
În propoziția: “Vulpea vicieană fură găini.”
a) Cuvântul vicieană este atribut pentru că ……….…………………………
…………………………………………………………………………………….
b) Cuvântul găini este complement pentru că ……………………………….
…………………………………………………………………………………….

2) Fișă de evaluare cu întreb ări deschise, structurate
Se dă enunțul:
“ – Cristina, prletena ta de bancă a fost în excursle la Sinaia ?”
1) Enunțul dat este sau nu este o propoziție ? Justifică răspunsul dat.
2) Care este predicatul propoziției ? Analizează -l.

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 53 3) Care sunt atribu tele Întâlnite în enunț și prin ce parte de vorbire este
exprimat fiecare ?
4) Cum se poate transforma enunțul dat într -o propoziție simplă ?
5) De ce s -a folosit virgula după substantivul “Cristina” ?

2) Fișă de evaluare cu itemi tip rezolvare de probleme

Un elev a făcut următoarea afirmație:
“ În propoziția << Un tânăr se plimbă pe aleea din parc >>, cuvântul
“tânăr” este adjectiv.”
A) De ce afirmația elevului nu este adevărată ?
B) Transformă propoziția astfel încât cuvântul “tânăr” să fie adjectiv.
Probele de evaluare formativă aplicate în acest semestru au evidențiat un
progres continuu înregistrat de elevi.
Elocvente, pentru progresul înregistrat sunt rezultatele obținute la proba
finală de evaluare, probă care s -a axat pe următoarele obiective instructiv –
educative:
– recunoașterea părților principale și secundare de propoziție;
– recunoașterea părților de vorbire;
– precizarea categoriilor gramaticale ale părților de vorbire și ordinea lor în
analiza gramaticală;
– alcătuirea schemei unei propoziții și a unor pr opoziții după scheme date;
– integrarea unor cuvinte în enunțuri alcătuite după cerințe, care implică
cunoașterea funcțiilor sintactice ale substantivului.
În funcție de aceste obiective, s -a alcătuit următoarea probă de evaluare:

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 54 1) Ce părți de vorbire pot fi următoarele cuvinte ?

a) mare b) nouă c) noi

2) Analizează gramatical fiecare parte de propoziție din versurile:
“Văl de brumă argintie
Mi-a împodobit grădina.”
(Octavian Goga – “Toamna”)

3) Notează cu semnul “*” propozițiile în care substantivul “Cristina”
îndeplinește funcția de subiec t:
La Cristina au venit două colege.
Cristina a vizitat orașul.
Că rțile de la Cristina sunt noi.
Mâine, Cristina pleacă la munte.
Ieri m -am întâlnit cu Cristina.
A ajuns de vreme Cristina.

4) Încercuiește literele corespunzătoare propozițiilor în care pronumele personal
“el” îndeplinește funcția de atribut.
a) Scrisoarea de la el a venit i eri.
b) Scrisoarea a venit de la el.
c) Cadoul pentru el este deosebit.
d) El învață o poezi e.
e) Câștigătorul concursului este el.
5) Întocmește schema propoziției de mai jos:
S-a dus zăpadă albă de pe întinsul țării.

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 55
6) Alcătuiește propoziții despre schemele:

S A P C
a)
s a v s

C S P C A
b)
s.c. s.c. v s.c. A

7) După modelul: “Xenia i -a spus s ă ia cartea acasă”, formule ază enunțuri în
care să foloseșt i cuvintele: “la” și “l -a”, “s -a” și “sa”, “v -a” și “va”.

8) Scrie cuvântul cu înțeles asemănător celui dat. Alcătuiește o propoziție în care
cuvântul găsit să îndeplinească funcția de subiec t.
colb

9) Scrie cuvântul cu înțeles opus celui dat. Alcătuiește o propoziție în care
cuvântul găsit să îndeplinească funcția de subiec t.
spaimă

În elaborarea testului s -a acordat o deosebită atenție selecționării
exercițiilor pentru ca ele să cupr indă cu adevărat întreaga materi e parcursă în
întregul an școlar.
Acest test de evaluare finală a fost alcătuit de către învățătorii claselor a
IV-a în colaborare cu profesorii de limba română și aplicat claselor a IV -a în
vederea constituirii claselor de niv el (clasele a V -a).
Itemii cuprinși în a ceastă probă au pus în valoare întreaga informație de
bază a anului școlar, antrenând capacitățile creatoare ale elevilor, f lexibilitatea și

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 56 operaționalitatea gândirii. Pentru notare s -a folosit scara 10 – 1, iar pu nctajul
stabilit pentru fiecare item se vede în tabelul următor:

Itemul 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Punctajul acordat 6 26 6 6 12 18 6 5 5

S-au acordat 10 puncte din oficiu, ajungându -se la 100 puncte.
În cazul rezolvării parțiale ale unui it em s-au acordat fr acțiuni din
punctajul stabilit.
Tabelul de mai jos sintetizează rezultatele obținut e de elevii claselor a IV –
a la a ceastă probă de evaluare sumativă.

Clasa / note 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Media
Clasa experimentală – – – 2 1 2 – 6 5 4 7,90
Clasa control – 1 – 1 4 3 4 3 2 2 – 1 5,20
Clasa control – 2 – 2 4 1 4 1 2 4 2 1 6,00

Curba docimologică a probei de evaluare sumativă arată astfel:
01234567
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Legendă:
– Clasa experimentală – media 7,90
– Clasa control – 1 – media 5,20
– Clasa control – 2 – media 6,00

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 57
Rezultatele probei de evaluare marchează o detașare a clasei
experimentale de cele de control. La clasa experimentală se remarcă difere nțe
calitative în ceea ce priveș te evoluția capacității de a opera cu elementele de
construcție a comunicării.
Decalajul dintre rezultatele celor două categorii de colectivități școlare
(clasa experimentală / control) este evident.
Ipoteza activității experimentale a fost confirmată integral.

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 58

C O N C L U Z I I

Preocupările insistente privind procesel e evaluative sunt stimulate de
recunoașterea faptului că evaluarea este o componentă esențială a activității de
învățământ, în general și a procesului didactic, în special.
Actul evaluării reprezintă un proces continuu, formal sau informal, de
apreciere a calității, a importanței sau a utilității activității de predare – învățare.
O evaluare corectă presupune definirea, formularea cât mai obiectivă a
caracteristicilor procesului evaluat, precum și identificarea celor mai relevante
tehnici și instr umente de evaluare.
Pentru ca evaluarea procesului școlar să -și atingă scopurile propuse, se
impune adoptarea unor căi de perfecționare îndreptate în mai multe direcții.
Cele trei tipuri de evaluare – inițială, formativă și sumativă – constituie
componen tele unui sistem unic de evaluare. Ca urmare, ele nu pot fi aplicate la
întâmpl are, după cum nici nu putem excl ude un tip de evaluare în favo area
altuia, căci ele se articul ează într -un tot, astfel încât presupun o anumită
“intrare” și direcționează spre o anumită “i eșire”.
Astfel, evaluarea inițială marchează intrarea în sistem. Prin evaluarea
formativă (continuă) se realizează feed -back -ul necesar asigurării progresului
școlar, mai concret, cu cât înaintează zilnic, stagnează sau regresează un anumit
școlar în raport cu obiectivele fiecărei lecții. Evaluarea cumulativă constată
atingerea unor performanțe, nivelul capacităților și al unor subcapacități ale
elevilor pentru a căror realizare s -a lucrat pe perioada evaluării formative.
Aprecierile evaluării cumulative devin mai obiective dacă se bazează pe
datele oferite de evaluarea formativă. În acest fel, evaluarea cumulativă îmbracă
forma evaluării sumative. Astfel, rezultatele elevilor vor fi foarte aproape de

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 59 așteptările învățătorului, căci un elev cu r ezultate foarte bune pe o perioadă de
timp mai mare va fi foarte bun și la finalul perioadei. Iată de ce evaluarea
formativă trebuie privită ca o pregătire a evaluării cumulative (sumative). În
acest sens, Jinga scria : “reușita continuă este neîndo elnic co ndiția sine -qua-non
a reușitei finale”7
Pe de altă parte, evaluarea cumulativă constituie prilejul unor conclu zii de
prognosticare pentru o nouă perioadă de învățare. Rezultatele ei se substituie
astfel celor oferite de o evaluare inițială, căci ele oferă datele necesare pentru a
demara o nouă serie de acțiuni didactice. Astfel, la începutul semestrului al
doilea, nu este obligatoriu să se administreze probe de evaluare inițială, deoarece
rezultatele evaluării de la sfârșitul primului semestru pot servi ca date inițiale și
pentru activitatea noului semestru.
Cele trei tipuri de evaluare se completează reciproc, au un rol bine
precizat în privința influenței lor asupra calității procesului de învățământ și, ca
urmare, este necesar să fie aplicate în practic a didactică.
În lucrarea de față, prin aplicarea testelor de evaluare formativă,
capacității de operare cu elemente de construcție a comunicării, am încercat să
aduc în prim plan evaluarea formativă, care în multe cazuri este “strivită” de
evaluarea sumat ivă realizată prin practici monotone.
Rezultatele activității experimentale, pe care am desfășurat -o la clasă și
am prezentat -o în u ltimul capitol al lucrării, reflect ează efectul benefic al
evaluării formative asupra dezvoltării capacităților intelectual e ale elevilor.
O primă direcție de perfecționare a evaluării o constituie modificarea
raportului dintre practica evaluării sumative și practica evaluării formative, în
favoarea celei din urmă în scopul valorificării la maximum a potențialului
intelectual de care dispun elevii.
Recunoașterea legăturilor dintre diferitele modalități de evaluare a
activității didactice conduce la singura atitudine justificată și eficientă față de

7 Jinga I., Negre ț I., “Învățarea eficientă”, Editura “Edetis”, București, 1994, pag. 303

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 60 folosirea lor și aceasta se exprimă în îmbinarea acestora, în realizarea unui
proces de evaluare în forme și cu funcții multiple, perfect integrat activității
didactice și nu în opțiunea pentru una din aceste forme.
Prin îmbinarea armonioasă a metodelor de evaluare tradiționale cu cele
alternative, prin elaborarea și aplicarea unor teste compuse din itemi bine
structurați, am reușit să realizez o evaluare obiectivă nu numai a informațiilor
acumulate de elevi, ci și a deprinderilor de bază, a capacităților intelectuale și
trăsăturilor de personalitate – aspecte care constituie produs ul cel mai important
al activității școlare.
Exercițiile variate de exemplificare, completare, transformare, grupare,
metodele variate de evaluare, fișele de evaluare cu itemi obiectivi, semiobiectivi,
itemi cu răspuns deschis, jocurile didactice prezenta te în lucrare pot fi aplicate
cu succes, dând randament sporit, atât în dezvoltarea capacității de exprimare
orală și scrisă, cât și în dezv oltarea gândirii creatoare și fl exibilității acesteia.
Fișele de activitate independentă utilizate prezintă o impor tanță deosebită,
deoarece elevul este în fața unor sarcini corespunzătoare posibilităților lui
intelectuale, astfel el participă efectiv și afectiv la propria sa formare.
Varieta tea tipurilor de exerciții cu formulări diferite de cele întâlnite în
manual, jocurile didactice, concursurile desfășurate între grupe au activizat
colectivul de elevi, au favorizat comunicarea, dorința de autoafirmare a elevilor,
creativitatea, conlucrarea și car acterul stimulator al evaluării.
Strategiile de evaluare, aut oobservarea și valorificarea acumulărilor prin
intermediul evaluării reciproce, sunt recursuri favorabile ale unei evaluări
centrate pe elevi, pe procesul său de învățare, mai mult decât pe rezultatele
obținute . Privită din această perspectivă, evaluarea se convertește într -un
instrument prin care elevul învață să învețe.

LIDIA FL ORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 61

BIBLIOGRAFIE CITATĂ ȘI
BIBLIOGRAFIE ASIMILATĂ

1 Cerghit, Ioan Perfecționarea lecției în școala modernă , Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1983
2 Cerghit, I., Radu, I.T. Didactica , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994
3 Constantin, Cucoș Pedagogle , Editura Polirom, Iași, 2002
4 Constantin, Cucoș Psihopedagogle, Editura Polirom, Iași, 1998
5 Crișan, Alexandru Noul Curriculum Național: statut, compo nente și caracteristici ,
Învățământul primar, nr. 2 -3/1998
6 Jinga, I Inspecția școlară, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983
7 Jinga, I., Gavotă, M. Evaluarea performanțelor școlare , Editura Afeliu, București, 1996
8 Jinga, I., Negreț, I. Învățarea eficientă , Editura Editis, București, 1994
9 Miron, Ionescu Demersuri creative în predare și învățare , Presa Universitară
Ciujeană, 2000
10 Miron, Ionescu, Radu, I.I. Didactica modernă, Editura Dacia, Ciuj -Napoca, 1985
11 Radu, Ioan Teorle și p ractică în evaluarea eficienței învățământului , Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1981
12 Oprea, Crenguța -Lăcrămioara Strategii didactice interactive , Editura Didactică și Pedagogică,
2006
13 Șerdean, Ioan Didactica limbii române în școala prim ară, Editura Teora,
București, 1998
14 M.E.T. Evaluarea în învățământul primar – Descriptori de performanță ,
București, 1998
15 M.E.T. Ghid de evaluare pentru învățământul primar , București, 1999