Partide politice úi minorit ăĠ i na Ġionale [608290]

Partide politice úi minorit ăĠ i na Ġionale
din România în secolul XX

Vol. V

Coordonatori
Vasile Ciobanu • Sorin Radu

Sibiu, 2010

Titlul: Partide politice úi minorit ăĠ i na Ġionale din România în secolul XX

Copyright © 2010

Toate drepturile apar Ġin autorilor.
Reproducerea integral ă sau par Ġial ă a textului sau a ilustra Ġiilor din aceast ă carte este
posibil ă numai cu acordul prealabil scris al autorilor.
Responsabilitatea útiin Ġific ă a con Ġinutului textelor revine autorilor.

Consiliul útiin Ġific al volumului:
Lucian Nastas ă
Liviu Rotman
Flavius Solomon

Corectura: Vasile Ciobanu, Sorin Radu
Tehnoredactare: Techno Media
Coperta: Techno Media

Descrierea CIP a Bibliotecii Na Ġionale a României

Partide politice úi minorit ăĠ i na Ġionale din România în secolul XX /
coord.: Vasile Ciobanu, Sorin Radu. – Sibiu : Editura Universit ăĠ ii
"Lucian Blaga" din Sibiu, 2006-
vol.
ISBN 978-973-739-261-9
Vol. 5. – Sibiu : Techno Media, 2010. – ISBN 978-606-8030-8 4-5
I. Ciobanu, Vasile (coord.)
II. Radu, Sorin (coord.)
323.1(498)"19"(063)
329(498)"19"(063)

Editura Techno Media: cod CNCSIS 287

Tipar: Editura Techno Media
550074, Sibiu, str. Dimitrie Cantemir nr. 22,
tel./fax: 0269/21.19.83
www.technomedia.ro;
e-mail: [anonimizat]

Carte editat ă cu sprijinul financiar al Guvernului României –
Departamentul pentru Rela Ġii Interetnice

Exemplar gratuit

Cuprins

Cuvânt înainte …………………………………………… …………………………………………… …………….9
Rezolvarea problemei evreie úti în Principatele Române (1848-1866)
între voin Ġă politic ă úi e úec social …………………………………………… ……………………………..11
The Resolution of the Hebrew Issue in the Romanian P rincipalities (1848-1866)
between Political Will and Social Failure
Liviu BR ąTESCU
Colaborarea româno – sârb ă în chestiunea na Ġional ă din monarhia dualist ă………….20
Romanian – Serbian Cooperation on the Issue of Nati onality within
the Dualist Monarchy
Miodrag MILIN
Discursul elitei politice s ăse úti în anii 1918-1919 …………………………………………… ……….31
The Political Discourse of the Saxon Elite between 1918 and 1919
Vasile CIOBANU
Discursul politic al sa úilor în publicistica interbelic ă. Studiu de caz: revista
„Ostland”, 1919 …………………………………………… …………………………………………… …………41
The Political Discourse of the Transylvanian Saxons i n the Interwar Romania.
Case Study: „Ostland”, 1919
Irina NASTAS ą
Idei diriguitoare în Mi úcarea Sionist ă din România. Congresul Sionist din 1919 ……..51
Leading Ideas in the Zionist Movement in Romania. T he Zionist Congress in 1919
Lya BENJAMIN
Rela Ġiile româno-sovietice la începutul anilor 1920: no i surse documentare
úi direc Ġii de cercetare …………………………………………… …………………………………………… ..59
The Soviet-Romanian Relationships in the Early 1920 s: New Documentary
Sources and Research Prospects
Flavius SOLOMON
Aspecte ale dimensiunii rasiale úi religioase a antisemitismului
lui Nicolae C. Paulescu …………………………………………… …………………………………………… .70
Aspects of the Religious and Racial Dimension of Nic olae Paulescu’s anti-Semitism
Horia BOZDOGHIN ą
Dinamica electoral ă a candida Ġilor minoritari din Bucovina la alegerile
generale din România interbelic ă…………………………………………… …………………………….77
Electoral Dynamics of National Minority Candidates fr om Bucovina
in the General Elections in the Interwar Romania
Florin-R Ćzvan MIHAI
Comportamentul electoratului maghiar la alegerile pa rlamentare din România
interbelic ă úi úansele de reu úit ă ale Partidului Maghiar ……………………………………….103

6 Cuprins
The Behavior of the Hungarian Electorate at the Par liamentary Elections
in Interwar Romania and the Chances of Success of th e Hungarian Party
Szilárd TOTH
Reprezentarea politic ă a minorit ăĠ ii germane în Banatul interbelic ………………………118
The Political Representation of the Germans in the Interw ar Banat
Mihai Adrian PANU
Rela Ġii interetnice úi interconfesionale în România interbelic ă.
Studiu de caz: jude Ġul Bihor …………………………………………… …………………………………..128
Interethnic and Interconfessional Relationships in Interwa r Romania.
Case Study: Bihor County
Ion ZAINEA
Români, unguri úi evrei în Oradea interbelic ă…………………………………………… ………..146
Romanians, Hungarians and Jews in Interwar Oradea
Gabriel MOISA
Raporturile dintre organiza Ġiile Ġig ăne úti interbelice úi Biserica
Ortodox ă Român ă…………………………………………… …………………………………………… ……159
The Relationship between Interwar Roma Organisations and t he Orthodox Church
Petre MATEI
Romii din România în perioada interbelic ă. Aspecte socio-demografice
úi evolu Ġii organizatorice úi politice …………………………………………… …………………………174
Roma in Romania in the Interwar Period. Socio-demog raphic Aspects
and Organizational and Political Developments
Daniel DIEACONU, Silviu COSTACHIE
Din comorile unei arhive: activitatea lui George Fotino în Cadrilater ………………….187
Treasure of an Archive: the Activity of George Fotin o in Cadrilater
Raluca Georgiana TOMI
Dou ă retorici cu privire la minoritatea bulgar ă din Dobrogea de Sud
la Societatea Na Ġiunilor (1927-1928) …………………………………………… ……………………….196
Two Rhetorics with Regard to the Bulgarian Minority in Cadrilater
of Southern Dobrudja at the League of Nations (1927 -1928)
Silviu MILOIU
Cadrilaterul v ăzut prin prisma raporturilor dintre na Ġionalit ăĠ i
în perioada 1920-1940 …………………………………………… …………………………………………… 207
The Cadrilater Seen through the Prism of Relations be tween Nationalities
in the Period 1920-1940
Cristina ĥINEGHE
Coloni útii germani din sudul Basarabiei în analiza Servici ului Special
de Informa Ġii (1939) …………………………………………… …………………………………………… …212
German Colonists in Southern Bessarabia in the Analy sis of Special Services
of Information (1939)
Alin SPÂNU

Cuprins 7
Minorit ăĠ ile na Ġionale din Basarabia în primul an de ocupa Ġie sovietic ă.
Studiu de caz: germanii basarabeni …………………………………………… ……………………….225
National Minorities in Bessarabia in the First Year of Soviet Occupation.
Case Study: Germans from Bessarabia
Ludmila TIHONOV
Partidul Comunist (bol úevic) al Ucrainei úi situa Ġia românilor
din ğinutul Her Ġa în primul an de domina Ġie a puterii sovietice …………………………..231
Communist Party (Bolshevik) of Ukraine and the Situa tion of Romanians
in Her Ħa County in the first Year of Soviet Power Domination
Petru GRIOR
Particularit ăĠ ile înv ăĠă mântului superior din RSSM în timpul primului
an de ocupa Ġie sovietic ă…………………………………………… …………………………………………238
Specific Features of Higher Education in the Moldavian Soviet Socialist
Republic during the first Year of Soviet Occupation
Mariana S. ĥą RANU
Deport ările din Cern ăuĠi (1941). M ărturii pe baza unui raport de anchet ă
informativ ă…………………………………………… …………………………………………… ……………..247
Deportation from Czernowitz (1941). (Evidence based on the Report
of an Informative Investigation)
Liviu C ąRARE
Decizia deport ării Ġiganilor úi proiectul utiliz ării lor la munci în Transnistria ………256
The Decision to Deport the Gypsies and the Project o f their Use at Labors in Transnistria
Viorel ACHIM
Internarea elitei politice maghiare din Transilvani a de Sud úi influen Ġa
ei asupra organiz ării vie Ġii politice a maghiarimii în toamna anului 1944 …………….264
Internment of the Hungarian Political Elite of the Sou thern Transylvania and
its Influence on the Organization of Political Life of the Hungarians in Autumn 1944
Mihály Zoltán NAGY
Supravie Ġuitorii evrei din Cluj, Oradea úi Carei. Ancheta Congresului
Mondial Evreiesc din 1946 privind efectele Holocau stului …………………………………..277
The Surviving Jewish Inhabitants of Cluj, Oradea and Carei.
The Survey on the World Jewish Congress in 1946
Attila GIDÓ
O precursoare a UDMR-ului: Uniunea Popular ă Maghiar ă…………………………………291
A Precursor to UDMR’S: Hungarian People’s Union
Petre ĥURLEA
De la titoism la stalinism úi retur: avatarurile unui emigrant iugoslav în Rom ânia .298
From Titoism to Stalinism and Back: the Avatars of a Yugoslavian Immigrant in Romania
Silviu B. MOLDOVAN
Minorit ăĠ ile etnice în na Ġional-comunism …………………………………………… ……………….313
Ethnic Minorities during National-Communism
Liviu ROTMAN

8 Cuprins
În slujba na Ġiunii úi a partidului. Dubla identitate a unui activist maghiar.
Exemplul lui János Fazekas …………………………………………… …………………………………..316
In Service of Party and Nation. The Double Identity of a Hungarian Activist.
János Fazekas’ Example.
Csaba Zoltán NOVÁK
Aspecte ale propagandei pentru minorit ăĠ i în jude Ġul Mehedin Ġi 1960-1970.
Studiu de caz – etnicii turci din Ada-Kaleh …………………………………………… ……………329
Communist Propaganda for Turk Minority in Mehedinti County between 1960-1970.
A Case Study: Ada-Kaleh Island
Lucian ROBU
Aspecte din via Ġa romilor în anii ’70-’80. Compozi Ġia socio-profesional ă
úi fapte antisociale …………………………………………… …………………………………………… ……338
Aspects of Roma Life in the 70s and 80s. The Socio-p rofessional Composition
and Antisocial Facts
Valentin VASILE
Câteva considera Ġii privind impactul Decretului Consiliului de Stat
nr. 402/1982 asupra minorit ăĠ ii germane din România ………………………………………..345
Some Considerations about the Impact of the Decree n o. 402/1982 over
the German Minority from Romania
Lumini Ħa BANU, Florian BANU
Multiculturalismul în România: între aspira Ġie úi realitate. Repere politice
úi institu Ġionale …………………………………………… …………………………………………… …………381
Multiculturalism in Romania: between Aspiration and Reality. Political
and Institutional Landmarks
Florin ABRAHAM
Migra Ġie, integrare úi identitate în noua Europ ă. Câteva exemple
în cazul úvabilor b ănăĠ eni úi al sa úilor transilv ăneni în Germania ………………………..394
Migration, Identity and Integration in New Europe. Ca se Studies from
among Banat Swabians and Transylvanian Saxons in Ge rmany
Hans-Christian MANER
Migra Ġie sau repatriere în postsocialism. Cazul cehilor b ănăĠ eni …………………………403
Migration and Repatriation in Post-Socialism. The C ase of the Czechs in Banat
Sînziana PREDA
Forma Ġiuni politice ale minorit ăĠ ilor. Cazul UDMR …………………………………………… .412
The Political Formations of Minorities. The Case of Democratic Union
of Hungarians from Romania
Dan NANU
Ideologia politic ă úi ideologia minorit ăĠ ilor – apropieri úi delimit ări ……………………..427
Political Ideology and the Ideology of Minorities – A pproaches and Boundaries
Dumitru BATÂR
Lista autorilor …………………………………………… …………………………………………… ………….436

Reprezentarea politic ĉ a minorit ĉŗ ii germane
în Banatul interbelic
Mihai Adrian PANU
Keywords : national identity, ethnic identity, the Banat Swa bians, political elite, political
representation
Abstract
The Political Representation of the Germans in the Interwar
Banat
The case of the German minority in interwar Romania represents the starting point in the
analytical structure of this paper. As from the Gre at Union in 1918, the edification process of
the Romanian national state took place in a heterog eneous cultural and ethnic landscape.
Under these circumstances the Romanian political cl ass had to make two opposite tendencies
compatible: the historical goal regarding the Roman ian national state, matching the cultural
patterns of the majority and the need for political representation of the minority groups.
The main objective of this paper is to analyze the situation of the Germans in the interwar
Banat and to point out the specific mechanisms of t heir political representation. This particular
objective will be included in the general context c oncerning the relations between the Germans
and the Romanian state, knowing the fact that the o fficial policies towards minorities were
strongly influenced by the emerging nationalist mov ements and by the crisis of the
parliamentary system.
The first part of the paper describes the general co ntext regarding the readjustments of the
relations between the majority and the minorities i n Greater Romania. Concepts such as
„national identity” and „ethnic identity” will serv e as the theoretical framework, on which the
idea concerning the political representation of the Germans in Greater Romania is based. The
next two sections of the paper analyze the particul ar mechanisms and institutional ways that
facilitated the political representation of the Ger man minority. The important role played by the
German political elite in the process of promoting the specific interests of this minority at the
level of central politics will be emphasized as wel l. The last part of the paper is allocated to the
conclusions.

I. Introducere
La scurt timp dup ă terminarea Primului R ăzboi Mondial harta politica úi social ă a Europei
avea s ă se schimbe dramatic. Locul vechilor imperii este luat de stat ele na Ġiune ale c ăror
popula Ġii se g ăseau în fa Ġa unui deziderat istoric: independen Ġa úi întregirea na Ġional ă. Cazul
României Mari reflect ă într-o mare m ăsur ă aceast ă stare de fapt. Provinciile istorice devin parte
ale aceluia úi corp politic úi social, adunând laolalt ă o popula Ġie pân ă atunci divizat ă politic úi
administrativ. Acest proces de întregire na Ġional ă nu a avut îns ă aceea úi dinamic ă úi acelea úi
efecte la toate nivelurile organismului statal nou creat. La nivel politico-administrativ unirea s-a
produs f ără piedici majore úi într-o perioad ă relativ scurt ă. În schimb, situa Ġia la nivelul corpului

Reprezentarea politic ă a minorit ăĠ ii germane în Banatul interbelic 119
social al României Mari, a fost caracterizat ă de procese úi fenomene mult mai complexe.
Societatea României Mari era una de tip multi-etnic , ponderea minorit ăĠ ilor fiind însemnat ă.
Crearea unui organism statal articulat pe realit ăĠ ile unei societ ăĠ i multi-etnice nu a fost o sarcin ă
uúoara pentru guvernan Ġii acelor vremuri. Procesele integratoare úi câ útigarea loialit ăĠ ii tuturor
cet ăĠ enilor indiferent de originea etnic ă, au reprezentat o adev ărat ă piatr ă de încercare pentru
elitele politice din România interbelic ă.
De úi în primii ani de dup ă Marea Unire comunitatea úvabilor din Banat s-a mobilizat
politic, reprezentarea acesteia în noile cercuri de putere nu a avut un caracter continuu. Dup ă ce
în 1919 reu úiser ă s ă-úi trimit ă reprezentan Ġi în parlamentul na Ġional, úvabii b ănăĠ eni au fost
îngloba Ġi politic în Partidul German care milita pentru min oritatea german ă la nivelul întregului
stat român. Au existat, desigur, ini Ġiative cu caracter regional, cum ar fi Comunitatea ùvabilor-
Germani (Deutsch-Schwäbische Volksgemeinschaft), în s ă acest gen de ini Ġiative nu aveau un
caracter pur politic. Comunitatea ùvabilor Germani, beneficiind úi de o semnificativ ă influen Ġă a
Bisericii Catolice, poate fi considerat ă o ini Ġiativ ă l ăudabil ă la nivel regional, îns ă aceasta nu a
avut amploarea necesar ă pentru a deveni un for veritabil úi eficient de reprezentare politic ă a
etnicilor úvabi la nivel central. Minoritarii germani din Româ nia Mare, fie ei úvabi sau sa úi, au
fost reprezenta Ġi politic în România interbelic ă mai mult împreun ă decât separat. Un mesaj
politic diferen Ġiat pentru ambele categorii, oarecum firesc din per spectiva existen Ġei unei
distinc Ġii clare între etnicii úvabi úi cei sa úi, putea fi mult mai greu formulat la nivel macro-p oli-
tic, acel nivel al politicii de stat centrale. Prin urmare, ini Ġiativele politice comune erau preferate
pentru simplul fapt c ă erau mai u úor formulabile úi prin urmare puteau genera un grad de
reprezentare politic ă mult mai mare.
Considera Ġiile enun Ġate anterior reprezint ă punctul de plecare în structura analitic ă a acestei
lucr ări. Problema minorit ăĠ ilor na Ġionale din perioada interbelic ă se dore úte a fi abordat ă din
perspectiva reprezent ării politice, obiectivul principal al acestei lucr ări fiind descrierea úi
urm ărirea ac Ġiunilor cu caracter politic ce au avut în prim plan minoritatea german ă din Banatul
interbelic.
II. Identitate na Ġional ă úi identitate etnic ă în România interbelic ă
Transform ările politice majore survenite dup ă terminarea r ăzboiului úi apari Ġia României
Mari, au adus în prim plan necesitatea g ăsirii unui model de guvernare care s ă satisfac ă nevoile
grupurilor etnice minoritare. Tân ărul stat român trebuia într-un fel sau altul s ă încerce s ă câ útige
loialitatea cet ăĠ enilor s ăi, mare parte dintre ace útia fiind pân ă nu demult ata úaĠi, cel pu Ġin la
nivel administrativ, de vechea organizare din timpu l Imperiului Austro-Ungar.
Diversitatea etnic ă úi cultural ă a Banatului a creat condi Ġiile dezvolt ării unui corpus social
eterogen în care multiculturalitatea devenise un fa pt asumat úi larg acceptat în rela Ġiile dintre
grupuri. Condi Ġia de b ănăĠ ean desemna aproape întotdeauna o existen Ġă comunitar ă ce se
revendica de la mai multe grupuri, o întrep ătrundere a diverselor identit ăĠ i într-o identitate
colectiv ă în care accentul c ădea pe elementul integrator al îmbog ăĠ irii culturale reciproce úi mai
pu Ġin pe proliferarea excluderii elementelor alogene.
Toleran Ġa úi coabitarea constructiv ă între diferitele grupuri cultural-lingvistice din Banat au
reprezentat un model social specific perioadei admi nistra Ġiei imperiale pân ă spre sfâr úitul
Primului R ăzboi Mondial: „ Statuarea valorilor regionale comune fusese o idee a adm inistra Ġiei
vieneze, Banatul devenind începând cu anii 1800 úi pân ă la finele celui dintâi r ăzboi mondial,
cel mai reu úit experiment al Imperiului. Coabitarea prin accept area celuilalt úi prin
interferarea seturilor de valori, popula Ġia Banatului dobândise la începutul secolului al XX -lea
o serioas ă component ă transcultural ă. Sub aspectul revendic ării unei apartenen Ġe colective,
conceptul de identitate multipl ă sau acela de b ănăĠ ean defineau în chip obiectiv popula Ġia

120 Mihai Adrian Panu
regiunii”. 1 Gestionarea rela Ġiilor dintre deferitele grupuri etnice a func Ġionat în general bine pe
vremea administra Ġiei imperiale. Identit ăĠ ile multiple specifice acestei regiuni au reprezent at un
model integrativ func Ġional care s-a perpetuat úi a asigurat coeziunea social ă necesar ă. Via Ġa
comunitar ă bogat ă a grupurilor cultural-lingvistice din Banat úi implicit coeziunea social ă
consolidat ă în timp, de úi u úor identificabile pân ă la sfâr úitul Primului R ăzboi Mondial, au
cunoscut transform ări semnificative în perioada interbelic ă, nefiind ocolite de provoc ările úi
tendin Ġele vremii. Apari Ġia unui stat na Ġional nou, România, a reprezentat desigur o reconfi –
gurare a sistemului politico-administrativ úi o resetare a rela Ġiilor cu minorit ăĠ ile na Ġionale.
Substratul multicultural al diferitelor regiuni din România, printre care úi Banatul, diversi-
tatea etnic ă a acestora úi experien Ġele pozitive ale trecutului (pe acest palier al adm inistr ării
regiunilor multietnice), au fost provoc ări destul de mari pentru administra Ġia noului stat român
úi, în consecin Ġă , disfunc Ġionalit ăĠ ile nu au întârziat s ă apar ă. Din punctul de vedere al factorilor
decizionali centrali ai României, conceptul de na Ġiune avea o accep Ġiune îngustat ă, în m ăsura în
care na Ġiunea era suprapus ă popula Ġiei majoritare. Interesul pentru cauza minorit ăĠ ilor era peri-
feric úi se manifesta în special ca urmare a obliga Ġiilor asumate de statul român la nivel interna-
Ġional: „ Na Ġiunea era definit ă în func Ġie de etnia majoritar ă úi de modelul colectiv majoritar,
minorit ăĠ ile fiind acceptate ca urmare a presiunilor interna Ġionale. Declara Ġiile úi angaja-
mentele semnate cu ocazia Congresului de pace de la Versailles indicau o evolu Ġie acceptabil ă
în raporturile majoritate-minorit ăĠ i”. 2 În pofida unor asemenea angajamente asumate la niv el
de stat, gestionarea problemelor minorit ăĠ ilor na Ġionale nu s-a f ăcut în condi Ġiile cele mai bune,
administra Ġia româneasc ă e úuând în mai multe etape ale acestui proces. Totodat ă, modelul
multicultural al coabit ării úi coeziunea social ă cl ădit ă în trecut pe funda Ġia identit ăĠ ilor multiple
au fost treptat înlocuite de un na Ġionalism pe alocuri feroce, care se va accentua în urm ătoarele
dou ă decenii: „ (…)aidoma altor state din Europa Central ă úi de Sud-Est, România a demonstrat
că nu are resursele intelectuale úi cultura administrativ-institu Ġional ă necesare gestion ării
democratice a rela Ġiilor majorit ăĠ ii cu minorit ăĠ ile culturale úi religioase. Ideologia úovin ă, dar
mai ales antisemitismul au împânzit Ġara. Portdrapelul acestora era în capital ă, în Bucure úti.
Timi úoara úi Banatul nu au fost imune la influen Ġele venite de peste Carpa Ġi úi la asimilarea
amintitelor orient ări. ”3 În istoria interbelic ă a Banatului problematica extremismului de dreapta
ocup ă un loc important. Tendin Ġele na Ġionaliste, fie ele locale sau „venite de peste Carp a Ġi” úi
disolu Ġia valorilor unei existen Ġe sociale bazate pe principiile toleran Ġei într-un cadru multicul-
tural, au reprezentat tendin Ġe clare ale acelei perioade zbuciumate. Aceste tend in Ġe s-au reflectat
direct în modelul de rela Ġionare al etnicilor germani cu statul român modelân d cu necesitate,
filierele úi mecanismele de reprezentare politic ă a acestora.
La scurt timp dup ă Marea Unire factorii decizionali ai statului român s-au v ăzut în
imposibilitatea de a gestiona într-o manier ă democratic ă úi pe baza principiilor asumate la nivel
interna Ġional, problematica minorit ăĠ ilor na Ġionale. Statul-na Ġiune românesc putea fi greu conce-
put în cadrul unui sistem multicultural veridic în care etnia majoritar ă s ă nu fie punct de
referin Ġă în formularea politicilor na Ġionale. Cu toate c ă într-o prim ă faz ă, cauza minorit ăĠ ilor
na Ġionale p ărea s ă fie abordat ă democratic úi echitabil, autorit ăĠ ile de la Bucure úti nu au reu úit s ă
creeze un cadru legislativ adecvat unei societ ăĠ i multietnice. Definirea politic ă, institu Ġional ă úi
cultural ă a statului na Ġional român a reprezentat îns ă un proces în care pe lâng ă voin Ġa politic ă a
diferi Ġilor actori sociali (incluzându-i desigur úi pe reprezentan Ġii minorit ăĠ ilor etnice), au existat
úi alte elemente emergente în acea perioad ă, a c ăror influen Ġă a fost probabil subestimat ă.

1 Victor Neumann, Identitate úi Cultur ă. Studii privind istoria Banatului. Bucure úti, Editura Academiei Române, 2009,
p. 178.
2 Ibidem.
3 Ibidem p. 179.

Reprezentarea politic ă a minorit ăĠ ii germane în Banatul interbelic 121
Pe de alt ă parte, un alt factor care a influen Ġat semnificativ modul în care s-a realizat repre-
zentarea politic ă a etnicilor germani în perioada interbelic ă, rezid ă în instrumentalizarea politic ă
a conceptului de „cultur ă na Ġional ă”. Conceptul de „cultur ă na Ġional ă” era desigur pu Ġin
compatibil cu ideea de multiculturalitate úi implicit cu recunoa úterea úi sus Ġinerea cauzei grupu-
rilor etnice. Pentru numero úii intelectuali ai vremii, promotori ai ideii de cu ltur ă na Ġional ă,
exclusivismul ideii de na Ġiune era bazat pe tr ăsături concrete ale „românismului”, fapt ce exclu-
dea din start orice conexiuni cu grupurile etnice c onlocuitoare sau cu aportul pozitiv (cultural,
útiin Ġific etc.) al acestora din urm ă, de-a lungul timpului. Na Ġiunea era definit ă ca suma
elementelor componente ale culturii na Ġionale române úti: „ National culture was thus plied with
terms like rural, communitarian, unitary, autarchic , idealist, agrarian, conservative, intuitive,
collectivist, altruist, profoundly Christian, tradi tionalist, rooted in country soil, creative, poetic,
noble, virtuous, brave, loyal, healthy, beautiful” 1. Exclusivismul na Ġional ( úi implicit cultural)
practicat de adep Ġii acestor idei dinamita pe termen lung rela Ġiile minorit ăĠ i-majoritate, într-un
stat care nu g ăsise înc ă formula legislativ ă optim ă de reprezentare a tuturor cet ăĠ enilor s ăi,
indiferent de etnie. Cultura na Ġional ă devenit ă peste noapte instrument politic, reprezenta cu
necesitate o cultur ă a unei na Ġiuni în Ġeleas ă „etnic”.
Etnicitatea românilor se dorea a fi perceput ă în sens „primordialist”, adânc înr ădăcinat ă
într-un trecut glorios, la care minorit ăĠ ile conlocuitoare din prezent, nu luaser ă, desigur, parte.
Identitatea na Ġional ă este perceput ă în primul rând ca identitate a etniei majoritare, singura
căreia i se recunoa úte continuitatea milenar ă pe aceste meleaguri. Celelalte grupuri nu sunt
altceva decât factori alogeni úi sunt percepute mai mult ca pericole pentru unitat ea na Ġional ă ( úi
nu ca vectori culturali, stiin Ġifici etc, ce pot îmbog ăĠ i patrimoniul unei societ ăĠ i multietnice).
Etnicitatea poporului român era în primul rând în Ġeleas ă ca form ă a unei culturi române úti
autentice, „populare”, ancorate într-un trecut glor ios úi necontaminate cu elemente str ăine: „ The
unity of the nation was guaranteed only by the unit y of culture”. 2 Identitatea unei na Ġiuni
(implicit a grupului etnic majoritar) era perceput ă prin valorile culturale comune, autentice, care
rezid ă în mod necesar doar în sânul poporului (în Ġeles ca grup etnic omogen). Este (inten-
Ġionat?) neglijat faptul c ă identitatea unui grup etnic (care în cazul nostru este perceput ca fiind
na Ġiunea îns ăú i) nu poate exista úi nu se poate dezvolta „per se”, ci doar prin rela Ġionare, prin
interac Ġiune cu alte grupuri, cu alte culturi diferite. Ide ntitatea de grup se creaz ă astfel prin
procesele interac Ġiunii sociale între grupuri diferite în m ăsura în care con útientizarea sinelui
colectiv se poate face doar prin opozi Ġia fa Ġă de ceilal Ġi. Distinc Ġia între no Ġiunile de „noi” úi
„ceilal Ġi” este esen Ġial ă pentru existen Ġa unei identit ăĠ i de grup social. Acceptarea diferen Ġierii
etnice este deci o condi Ġie necesar ă con útientiz ării identit ăĠ ii grupurilor etnice iar interac Ġiunile
dintre grupuri având sisteme de valori diferite, co ntribuie la eviden Ġierea úi consolidarea
sentimentelor de apartenen Ġă social ă.
Interac Ġiunile între grupuri etnice diferite fac posibil ă apari Ġia úi men Ġinerea identit ăĠ ii de
grup f ără de care, concepte precum identitate na Ġional ă sau cultur ă na Ġional ă ar avea un sens
mult prea vag : „(…)identity is not a phenomenon that is generate d and takes place only inside a
community but in the process of interaction between communities; ethnic distinctions do not
depend on the absence of social interaction but on the contrary it usually means the foundation
on which social systems are built” 3.

1 Marius Turda, Paul J. Weindling, (ed.), „ Blood and Homeland” Eugenics and Racial Nationalism in Central and
Southeast Europe, 1900–1940, Budapesta, C.E.U Press, 2007, p. 359. „Cultura na Ġional ă era suprapus ă unor
termeni precum rural, comunitarian, unitar, autarhi c, idealist, agrarian, conservator, intuitiv, colec tivist, altruist,
profund cre útin, tradi Ġionalist, ancorat în p ământul str ămo úesc, creativ, poetic, nobil,virtuos, viteaz, loial, s ănătos,
frumos” (n.t.).
2 Ibidem , p. 357.
„Unitatea na Ġiunii era garantat ă doar de unitatea cultural ă” (n.t.).
3 Fredrik Barth, Ethnic groups and boundaries. The social organizati on of culture difference , Boston, The Little
Brown, 1969, p. 199. „…identitatea nu este un fenom enn care este generat úi are loc doar în interiorul unei comu-

122 Mihai Adrian Panu
Noua paradigm ă pe care era conceput ă identitatea na Ġional ă în România interbelic ă, ignora
aúadar rolul istoric jucat de grupurile etnice minori tare, tocmai în acest proces de consolidare al
ideii na Ġionale române úti. Istoria etnicit ăĠ ii române úti este o istorie a interac Ġiunilor cu alte
grupuri cultural-lingvistice, o istorie a îmbog ăĠ irii reciproce a patrimoniului cultural, útiin Ġific,
social, f ără de care o autodefinire în termenii etnicit ăĠ ii din partea tuturor acestor grupuri (fie c ă
era vorba de minorit ăĠ i sau de popula Ġia majoritar ă) ar fi fost mult îngreunat ă. În România
interbelic ă, dar úi anterior Marii Uniri, diferen Ġierea pe criterii etnice a grupurilor conlocuitoare
a înlesnit dezvoltarea unei con útiin Ġe identitare a acestora.
III. Etnicii germani din Banat úi rela Ġia lor cu statul român.
În ansamblu, rela Ġiile statului român cu etnicii germani au fost sim Ġitor mai bune, decât
rela Ġiile cu alte grupuri etnice: „ Politically, the relation between the Germans and t he Romanian
state was ambivalent. On the one hand, the government did not fulfill several obligations, which
had been mentioned in the Karlsburg agreement of 19 18. This Karlsburg agreement guaranteed
equal rights to all ethnic groups within Romanian b orders. On the other hand, the state tried to
win the loyalty of the German minority in order to stabilize the newly annexed territories (…)
Therefore not withstanding some hardship, the Germa n minority had a relatively good position
within the Romanian state. It was surely better tha n the one of the Hungarian minority ”. 1
Statutul etnicilor germani în cadrul României Mari úi dezvoltarea unor rela Ġii acceptabile cu
autorit ăĠ ile române centrale, Ġin în mare parte de angajamentul politic úi de caracterul proactiv al
demersurilor f ăcute de reprezentan Ġii acestei minorit ăĠ i. În principiu a existat un consens
pragmatic între statul roman úi etnicii germani în ceea ce prive úte interesele imediate ale fiec ărei
părĠi. Pe parcurs, îns ă, în aceast ă ecua Ġie a rela Ġiilor dintre statul roman úi minoritatea german ă
s-a strecurat cu necesitate úi factorul perturbator al ascensiunii curentelor na Ġionaliste: „ This
atmosphere was seriously disturbed by the emergence of authoritarian movements and regimes
in Germany as well as in Romania in correspondence the deep crisis of the parliamentary
system in both countries. Parallel to the rise of t he „Iron Guards” in Romania, German Natio-
nal Socialism met a great response among its co-nat ionals in Romania. Nazi- like organizations
– for example in 1934 the „Nationalsozialistische E rneuerungsbewegung der Deutschen in
Rumänien”- were established and further on it won m ajorities in several local elections during
the 1930s. This increasing orientation towards the German state caused an ambivalent reaction
amongst the Romanian public. On the one hand, it wa s met with the suspicion that it would
weaken the minority’s loyalty towards Romania; on t he other hand, the course of the Romanian
foreign policy gradually guided the country towards an alliance with Germany. Therefore,
nothing could be done against the growing influence of the Nazis among the German
minority.” 2 Este greu de spus dac ă asemenea tendin Ġe ar fi fost sporadice sau nu ar fi avut loc,

nit ăĠ i ci în procesul de interac Ġiune dintre comunit ăĠ i; diferen Ġierile etnice nu depind de absen Ġa interac Ġiunilor
sociale ci dimpotriv ă, presupun funda Ġia pe care sunt construite sistemele sociale.” (n.t .).
1 Markus Wien, The germans in Romania – The ambigous Fate of a Min ority , în S. Prauser, A. Rees(eds), EUI
Working Paper , HEC No. 2004/1, p. 61. „La nivel politic rela Ġia dintre statul român úi germani era ambivalent ă. Pe
de o parte guvernul nu îndeplinise anumite obliga Ġii men Ġionate în Rezolu Ġia de la Alba Iulia din 1918. Aceast ă
rezolu Ġie garanta drepturi egale pentru toate grupurile et nice din interiorul grani Ġelor României. Pe de alt ă parte,
statul încerca s ă câ útige loialitatea minorit ăĠ ii germane pentru a stabiliza situa Ġia în teritoriile nou câ útigate. Prin
urmare, l ăsând la o parte unele dificult ăĠ i, minoritatea german ă beneficia de o pozi Ġie relativ bun ă în cadrul statului
român. În orice caz, mai bun ă decât cea a minorit ăĠ ii maghiare.” (n.t.).
2 Ibidem . „Aceast ă atmosfer ă a fost serios perturbat ă de apari Ġia mi úcărilor úi regimurilor autoritariste din Germania
úi România, pe fondul crizei sistemului parlamentar din ambele Ġă ri. Concomitent cu ascensiunea Gărzii de Fier,
Na Ġional-Socialismul German a fost bine primit de mino ritatea german ă din România. Organiza Ġii de tip nazist-
precum cea din 1934 numit ă Nationalsozialistische Erneuerungsbewegung der Deut schen in Rumänien (Mi úcarea
de Reînnoire Na Ġional-Socialist ă a Germanilor din România), au fost înfiin Ġate úi au câ útigat alegerile locale în mai

Reprezentarea politic ă a minorit ăĠ ii germane în Banatul interbelic 123
dac ă mecanismele reprezent ării politice ale etnicilor germani în interiorul st atului român ar fi
fost satisf ăcătoare pentru aceast ă minoritate. Mecanismele reprezent ării politice a minorit ăĠ ilor
într-un stat sunt strâns legate de politicile concr ete pe care acel stat le are fa Ġă de minorit ăĠ i. Îns ă
la acest capitol România nu a excelat în perioada interbel ic ă. Se poate constata mai degrab ă o
ignorare a cauzei etniilor conlocuitoare, în m ăsura în care nu prea au existat angajamente ferme
úi finalizate, care s ă aib ă rezultate pozitive vizibile pentru minorit ăĠ ile în cauz ă: „ La mai bine de
15 ani de la apari Ġia noului stat, reprezentan Ġii minorit ăĠ ilor maghiar ă úi german ă în Senat úi
în Camer ă cereau în repetate rânduri încheierea provizoratul ui úi solu Ġionarea problemei
minorit ăĠ ilor printr-o lege a minorit ăĠ ilor, ca úi aplicarea úi respectarea Tratatului pentru
protejarea minorit ăĠ ilor din 9 decembrie 1919, în special articolul 11” . 1
De asemenea, nici sfera public ă sau formatorii de opinie din acea vreme nu p ăreau s ă dea
prea mult ă aten Ġie cauzei minorit ăĠ ilor. Dimpotriv ă, putea fi constatat ă o re Ġinere amestecat ă cu
fric ă, în ceea ce prive úte posibilitatea, de altfel fireasc ă într-un stat democratic, sus Ġinerii reale a
procesului de participare úi reprezentare politic ă a minorit ăĠ ilor: „ Având în vedere structura
etnic ă modificat ă a popula Ġiei în noul stat, unii ziari úti ca P. ùeicaru úi-au exprimat teama ca
într-un sistem democratic minorit ăĠ ile s ă ob Ġin ă o greutate determinant ă cu prilejul alegerilor
sau la formarea guvernelor. De aceea, cartelurile e lectorale ca cel al guvernului Averescu din
1926 cu Partidul German au fost vehement criticate úi taxate drept o tr ădare a cauzei
na Ġionale ”. 2
Aceast ă atitudine ar putea denota o oarecare incompatibili tate între mentalul colectiv
românesc úi dezideratul statului na Ġional unit, în sensul c ă aceast ă unitate deja ob Ġinut ă cu prile-
jul Marii Uniri de la 1918, se va transforma curând într-o surs ă de frustr ări úi anxiet ăĠ i
colective: „ Oricât de mul Ġumitoare era victoria úi oricât de reconfortant ă impresia gra Ġiei
divine, românii erau nepreg ăti Ġi pentru realizarea pe nepus ă mas ă a statului unit. Contextul
radical modificat al vie Ġilor lor a produs o hipersensibilitate anxioas ă fa Ġă de statutul economic
superior al celor mai importante minorit ăĠ i din România- ungurii, germanii úi evreii”. 3
Iat ă c ă aceste percep Ġii ale popula Ġiei majoritare fa Ġă de anumite grupuri etnice pot deveni o
piedic ă major ă în calea afirm ării intereselor legitime ale unor minorit ăĠ i. Cazul etnicilor
germani nu putea fi o excep Ġie. Modul în care societatea româneasc ă a perceput eforturile
acestora de a se afirma politic într-un stat, ai c ărui cet ăĠ eni deveniser ă, a îngreunat în mod cert,
crearea unor mecanisme veritabile de reprezentare p olitic ă a acestei minorit ăĠ i.
IV. Mecanisme úi filiere de reprezentare politic ă a úvabilor din Banat.
Minoritatea german ă din România a reprezentat de-a lungul timpului un factor cert de
dezvoltare cultural ă úi economic ă. Atât sa úii din Transilvania cât úi úvabii din Banat úi-au l ăsat
amprenta istoric ă în multe p ărĠi ale României contribuind la afirmarea unei societ ăĠ i multi-
culturale. În perioada interbelic ă tr ăia în România o important ă comunitate german ă estimat ă la
745.421 de persoane (4,1 din totalul popula Ġiei) 4 conform recens ământului din 1930.

multe localit ăĠ i pe parcursul anilor '30. Aceast ă orientare crescând ă spre statul german, a declan úat reac Ġii
ambivalente printre publicul din România. Pe de o p arte, exista suspiciunea c ă loialitatea etnicilor germani fa Ġă de
România va fi sl ăbit ă; pe de alt ă parte tendin Ġele din politica extern ă a României indicau o alian Ġă iminent ă cu
Germania. Din aceste motive nimic nu putea fi f ăcut împotriva influen Ġei din ce în ce mai mari a nazismului asupra
minorit ăĠ ii germane” (n.t.).
1 Hans-Christian Maner, Parlamentarismul în România 1930-1940 , Bucure úti, Editura Enciclopedic ă, 2004, p. 305.
2 Ibidem. p. 304.
3 Peter F. Sugar, Na Ġionalismul est-european în secolul al XX-lea, Bucure úti, Curtea Veche, 2002, p. 236.
4 Vasile Ciobanu, Sorin Radu (coord), Partide politice úi minorit ăĠ i na Ġionale din România în secolul XX, Sibiu ,
Editura Universit ăĠ ii „Lucian Blaga”, 2006, p. 133.

124 Mihai Adrian Panu
În primii ani de dup ă Marea Unire nevoia de organizare a popula Ġiei de origine german ă din
noul stat român, a fost acut resim Ġit ă. Prin urmare, germanii din Banat înfiin Ġeaz ă pe 8
septembrie 1919, la Timi úoara, „ Deutsch-Schwäbische Volkspartei ” (DSVP) 1 (Partidul Popular
al ùvabilor Germani) avându-l ca pre úedinte pe Michael Kausch. Acest partid era de fapt o
organiza Ġie local ă cu caracter politic, fiind prezent doar în Banat úi Arad. Rezultatele alegerilor
parlamentare din noiembrie 1919 au ar ătat rodul angajamentului politic al DSVP, gruparea
úvabilor reu úind s ă trimit ă în parlament 6 deputa Ġi úi 2 senatori 2. Astfel, în perioada 1919-1920
acest partid s-a constituit într-un instrument de repreze ntare politic ă a úvabilor din Banat, pe
listele sale reg ăsindu-se urm ătorii parlamentari: 3
– Deputa Ġi: Heinrich Anwender, Stefan Frecot, Josef Gabriel, Josef Karl, Peter Kausch úi
Hans Tengler.
– Senatori: Wilhelm Kopony úi Karl von Möller.
O alt ă organiza Ġie politic ă a úvabilor din Banat a fost „Schwäbische Autonomie-Par tei
(SAP) 4 – (Partidul Autonomiei ùvăbe úti). Acesta a fost înfiin Ġat în mai 1920 iar de pe listele
sale au ajuns în parlament în perioada 1920-1922, u rm ătorii: Franz Kräuter úi Kaspar Muth ca
deputa Ġi úi Karl von Möller ca senator (acesta migrase de la DSVP la SAP). La nivel regional,
etnicii germani din Banat, ca de altfel úi etnicii germani din alte zone ale Ġă rii, erau organiza Ġi în
consilii populare. Aceste consilii populare (Volksr äte) reprezentau liantul principal între
comunitate úi organiza Ġia de partid. Din acest punct de vedere, în Banat, Volksratul úvăbesc
putea fi considerat organul cel mai reprezentativ p entru úvabii b ănăĠ eni, fiind o adev ărat ă „voce
a poporului” úvab: „Der „Volksrat” soll die Mitteilungen der Parteilei tung an alle deutschen
Gemeinden des Banats vermitteln. Im Volksrate komme n Vertreter aller Schwabendoerfer
zusammen, aus dem Volksrate wird die Stimme unseres Vo lkes sprechen (…). Der Volksrat
wurde so geschaffen dass alle Landesteile vertreten sind; auf je tausend schwaebische Seelen
sollte ein Delegierter entfallen.” 5 În cazul úvabilor b ănăĠ eni, liantul politic dintre comunitate úi
organismele angajate politic ale acestei minorit ăĠ i era asigurat de Comunitatea ùvabilor
Germani (Deutsch-Schwäbische Volksgemeinschaft), avându-i ca pre úedin Ġi pe 6:
1921-1936 Kaspar Muth
1936-1940 Josef Riess
1940-1941 Peter Anton
1941-1943 Hans Jung
Din punctul de vedere al angajamentului politic, aceast ă organiza Ġie a stat mai mereu în
planul secund, în compara Ġie cu organiza Ġiile de partid precum DSVP sau SAP. Cu toate
acestea, Comunitatea ùvabilor Germani a fost o prezen Ġă constant ă (dup ă cum se poate vedea
mai sus) în via Ġa úvabilor b ănăĠ eni. În schimb, continuitatea unor organiza Ġii politice exclusiv
úvăbe úti nu a putut fi garantat ă. Astfel, în pofida unor succese politice de începu t, cele dou ă
partide (DSVP úi SAP) s-au dizolvat pe parcurs, membrii lor trecând un ul câte unul la mult mai
puternicul úi mai longevivul „Deutsche Partei” 7 (DP)1919-1938 (Partidul German). Începând cu
acest moment, reprezentarea politic ă a etnicilor úvabi se va face în comun cu ceilal Ġi minoritari

1 Mads Ole Balling, Von Reval bis Bukarest. Statististisch-Biografische s Handbuch der Parlamentarier der deutschen
Minderheiten in Ostmittel- und Südosteuropa 1919-19 45 , Vol. II, Ringsted, Dokumentation Verlag, 1991, p. 570.
2 Ibidem.
3 Ibidem.
4 Ibidem.
5 „Banater Tagblatt”, Timi úoara, Anul II, nr. 70, vineri 7 mai 1920. „Consiliu l popular trebuie s ă mijloceasc ă mesajele con-
ducerii de partid c ătre toate comunit ăĠ ile germane din Banat. Din Consiliul popular fac pa rte reprezentan Ġi ai tuturor
satelor úvăbe úti. Din consiliul popular se va auzi vocea poporulu i nostru. Consiliul popular a fost în a úa fel creat, încât
să fie reprezentate toate regiunile; pntru fiecare 10 00 de etnici úvabi trebuie s ă existe un delegat politic” (n.t.).
6 Mads Ole Balling, op. cit., p. 572.
7 Ibidem. p. 571.

Reprezentarea politic ă a minorit ăĠ ii germane în Banatul interbelic 125
germani din România úi anume cu sa úii transilv ăneni. Partidul German a avut un rol însemnat în
consolidarea viziunii comunit ăĠ ii germane din România Mare úi în dezvoltarea pluralismului
politic în perioada interbelic ă. Având o bogat ă experien Ġă comunitar ă, etnicii germani au reu úit
în mare m ăsur ă s ă se adapteze noilor condi Ġii úi s ă-úi formuleze revendic ările la nivel politic
într-o manier ă coerent ă úi eficient ă. Astfel Partidul German a ales de cele mai multe o ri s ă
colaboreze cu partidele aflate la guvernare sau s ă sus Ġin ă membrii altor partide, în vederea
atingerii unor obiective imediate considerate de ma re importan Ġă . Asemenea tendin Ġe pot fi cu
uúurin Ġă observate în hot ărârile forurilor superioare ale acestui partid:
„Consiliul Na Ġional German a decis în cadrul úedin Ġei plenare ce a avut loc ieri la Sibiu, ca
să sus Ġin ă candida Ġii Partidului Liberal (…). Prin urmare, trebuie s ă accentu ăm în mod repetat,
că politica noastr ă nu úi-a p ărăsit terenul independen Ġei úi autonomiei proprii, ci a încheiat un
pact electoral cu guvernul numai pentru realizarea interese lor vitale ale poporului nostru.(…)
Unitatea úi unanimitatea politicii poporului nostru constitui e pentru noi un capital politic de
nepre Ġuit. Dac ă nu vom sprijini în unanimitate decizia conducerii noastre politice úi nu vom
acorda toate voturile conform indica Ġiilor Consiliului Na Ġional, atunci vom zdruncina pentru
viitor încrederea în eficacitatea politic ă a poporului nostru úi acest efect nu va fi valabil numai
pentru guvernul de ast ăzi, ci úi pentru opozi Ġie úi pentru întreaga opinie public ă politic ă din
Ġara noastr ă”. 1
Organiza Ġiile politice reprezentante ale minorit ăĠ ii germane din România au c ăutat
întotdeuna sus Ġinerea partidelor române úti, indiferent de orientatarea acestora. De exemplu , pe
lâng ă liberali au fost percepu Ġi ca poten Ġiali alia Ġi politici úi Ġă răni útii sau reprezentan Ġii
„Frontului Românesc” al lui Alexandru Vaida-Voevod. În 193 7, ziarul timi úorean de limb ă
german ă „Der Landbote” titra pe prima pagin ă: „ Ist die Zusammenarbeit mit einer rumänischen
Partei für das Deutschtum von Nachteil ? (Este cooperarea cu un partid românesc un dezavan taj
pentru germani? (n.t.). În acest caz, logica reprezent ării politice era dublat ă úi de afilierea
ideologic ă: „Die ‹Deutsche Front› die bisher in abwartender Hal tung, die Entwicklung der
politischen Verhältnisse beobachtet hat, ist zur Üb erzeugung gelangt, dass in dem Kampfe des
Nationalismus gegen den Internationalismus (Kommuni smus), kein national gessinter Bürger
gleichgültig bleiben oder gar bei Seite stehen darf . Die ‹Deutsche Front› hat daher, ihren
bisherigen abwartenden Standpunkt aufgegeben und wi rd sich in politischer Beziehung, gerade
jener nationalen Partei des Staatsvolkes anschließen ,(…) es ist dies die ‹Rumänische Front› des
Herrn Dr. Alexander Voevod-Vaida”. 2 Chiar dac ă organiza Ġiile politice ale minorit ăĠ ii germane
din România au fost întotdeauna deschise colabor ării cu partide române úti, pentru a- úi asigura
un grad cât mai mare de reprezentare politic ă la nivel central, dinamica politic ă a etnicilor
germani a r ămas în mare aceea úi, deputa Ġii acestora nereu úind s ă-úi sporeasc ă foarte mult
num ărul în parlamentul na Ġional: „De úi prin în Ġelegerea electoral ă semnat ă la Cluj, P.N. ğ
garanta Partidului German 9 mandate pentru Camer ă úi 3 pentru Senat, ulterior un mandat a
fost anulat. (…) Stabilirea celor 11 candida Ġi germani (8 la Camer ă úi 3 la Senat) a confirmat
înc ă o dat ă configurarea elitei politice germane. To Ġi candida Ġii participaser ă la alegerile din
perioada 1922-1927, în acelea úi circumscrip Ġii”. 3 De úi pe termen lung germanii din România
nu au reu úit s ă devin ă o for Ġă redutabil ă în politica central ă, num ărul lor în parlament r ămânând

1 Ioan Scurtu, Liviu Boar (coord), Minorit ăĠ ile na Ġionale din România 1918-1925 Documente , Bucure úti, Arhivele
Statului din România, 1995, pp. 425-426.
2 „Der Landbote”, Timi úoara, an.66, 7 nov. 1937. „Frontul German care pân ă în prezent a observat dezvoltarea situa-
Ġiei politice, mai degrab ă într-un mod rezervat, a ajuns la convingerea c ă în lupta dintre na Ġionalism úi
interna Ġionalism (comunism), nici un cet ăĠ ean c ăruia îi pas ă de na Ġiune nu ar trebui s ă fie indiferent sau s ă stea
deoparte. De aceea Frontul German, a renun Ġat la atitudinea sa pasiv ă úi se va al ătura politic oric ărui partid de
orientare na Ġional ă din România, cum ar fi Frontul Românesc al domnului Dr. Alexandru Vaida-Voevod” (n.t.).
3 Florin Müller, Elite parlamentare úi dinamic ă electoral ă în România 1919-1937 , Editura Universit ăĠ ii din Bucure úti,
2009, p. 194.

126 Mihai Adrian Panu
constant, ace útia au reu úit s ă asigure cel pu Ġin formal, un grad de reprezentare politic ă mai mic
sau mai mare, pe parcursul diferitelor cicluri elec torale ale perioadei interbelice. În aceast ă
perioad ă s-a putut constata o tot mai accentuat ă unitate a germanilor din România, fie ei sa úi sau
úvabi, în ceea ce prive úte organizarea politic ă úi modul singular în care interesele acestora au
fost reprezentate în comun la nivelul politicii cen trale. Partidul Poporului German (Partidul
German din 1931) devenit organiza Ġia principal ă de reprezentare a tuturor etnicilor germani din
România, a avut urm ătoarea distribu Ġie de membri în parlament: 1
– Adunarea Constituant ă 1919-1920: 14 deputa Ġi, 6 senatori
– Primul ciclu electoral 1920-1922: 11 deputa Ġi, 5 senatori
– Al doilea ciclu electoral 1922-1926: 9 deputa Ġi, 4 senatori
– Al treilea ciclu electoral 1926-1927: 10 deputa Ġi, 6 senatori
– Al patrulea ciclu electoral 1927-1928: 7 deputa Ġi,1 senatori
– Al cincilea ciclu electoral 1928-1931: 9 deputa Ġi, 3 senatori
– Al úaselea ciclu electoral 1931-1932: 11 deputa Ġi, 3 senatori
– Al úaptelea ciclu electoral 1932-1933: 10 deputa Ġi, 4 senatori
– Al optulea ciclu electoral 1933-1937: 8 deputa Ġi, 4 senatori
– Al nou ălea ciclu electoral 1937- 1939: 4 deputa Ġi, 3 senatori
Problematica reprezent ării politice a úvabilor b ănăĠ eni este mult prea complex ă pentru a putea
fi circumscris ă doar la nivelul institu Ġiilor úi organiza Ġiilor cu caracter politic. Simpla existen Ġă a
acestor institu Ġii úi organiza Ġii nu presupune neap ărat úi existen Ġa unei reprezent ări politice
autentice a membrilor acestora. Un rol însemnat în promovarea intereselor grupurilor etnice, l-au
avut cu siguran Ġă diferitele persoane publice, chiar daca acestea pr oveneau din interiorul unor
organiza Ġii politice specifice. Diferen Ġa între nivelul institu Ġional úi individual al reprezent ării
politice al unui grup minoritar, rezid ă, printre altele, în calitate úi intensiate. O persoan ă
charismatic ă poate juca un rol hot ărâtor în expunerea unei cauze particulare, în compa ra Ġie cu
expunerea aceleia úi cauze f ăcut ă prin mecanismele mult mai greoaie ale organiza Ġiilor cu caracter
politic. Un bun exemplu în acest sens, îl reprezint ă pozi Ġia adoptat ă de Karl von Möller care prin
discursurile rostite în Parlamentul na Ġional, a reu úit s ă exprime într-un mod exemplar, cauza
úvabilor b ănăĠ eni. Cu prilejul dezbaterilor privind Constitu Ġia din 1923, Karl von Möller f ăcea
urm ătoarele afirma Ġii:
„Domnule Pre úedinte, domnilor senatori, este de datoria mea de a v ă face cunoscut
părerile asupra proiectului de Constitu Ġie, ale poporului úvăbesc din Banat, ai c ărui
reprezentan Ġi fac parte din Partidul parlamentar German. Înaint e de toate vreau s ă stabilesc c ă
în principiu, recunoa útem pe deplin necesitatea de a da statului, cât mai neîntârziat, o
Constitu Ġie. Noi am încercat de a lua parte cu orice prilej la înt ărirea Patriei, am dat la aceasta
cu pl ăcere, concursul nostru guvernelor úi voim s ă o facem úi în viitor, într-un mod cinstit úi
leal. Ca popor na Ġional úi democrat îns ă, cerem ca aceast ă Constitu Ġie s ă nu amenin Ġe libera
dezvoltare na Ġional ă úi social ă a minorit ăĠ ilor. ”2
Continuând discursul, vorbitorul adopt ă un registru ceva mai critic, exprimîndu- úi neîncre-
derea într-o reglementare just ă a problemelor etnicilor germani:
„E adev ărat, se spune c ă drepturile noastre vor fi reglementate prin legi s peciale. Legile
speciale nu au îns ă, pentru noi, aceea úi însemn ătate, ca Constitu Ġia. Afar ă de aceasta, modul în
care au fost respinse dezideratele noastre în privi n Ġa Constitu Ġiei, nu ne îndrept ăĠ eúte s ă

1 Mads Ole Balling, op. cit ., p. 573.
2 Ioan Scurtu, Liviu Boar (coord), Minorit ăĠ ile na Ġionale din România 1918-1925. Documente , Bucure úti, Arhivele
Statului din România, 1995, p. 565. Discurs rostit în Parlament de Karl von Möller în numele úvabilor b ănăĠ eni cu
ocazia dezbaterilor privind Constitu Ġia.

Reprezentarea politic ă a minorit ăĠ ii germane în Banatul interbelic 127
sper ăm, c ă aceste legi speciale vor fi mai liberale decât ace ast ă Constitu Ġie care, dup ă
presim Ġirea noastr ă, e astfel f ăcut ă ca mai curând sau mai târziu s ă fim dezna Ġionaliza Ġi.” 1
Pozi Ġia lui Karl von Möller relativ la problemele etnici lor germani din România Mare se
înscrie cu siguran Ġă în logica discursurilor politicianiste cu caracter revendicativ. Aprecierile
sale sunt legitimate de rolul politic asumat: acela de reprezenta într-o manier ă optim ă interesele
grupului etnic al úvabilor din Banat (în numele c ărora a luat cuvântul). Totu úi, sensul discur-
sului pare mult mai general. De úi vorbe úte în numele úvabilor b ănăĠ eni, Karl von Möller sus Ġine
cauza minorit ăĠ ii germane în ansamblu, iar modul în care este subl iniat ă importan Ġa aportului
comunit ăĠ ii germane la edificarea unui stat românesc modern, denot ă într-o mare m ăsur ă
accentuarea spiritului comunitar ce se revendic ă nu neap ărat de la anumite grupuri bine definite
etnic, ci de la un corp social divers cuprinzând et nici germani úi români deopotriv ă.
V. Concluzii
Realit ăĠ ile emergente dup ă consumarea actului Marii Uniri au declan úat un proces de reorien-
tare al minorit ăĠ ilor în interiorul corpului social nou constituit. ùvabii b ănăĠ eni, având o însemnat ă
experien Ġă comunitar ă, au dat dovad ă de intui Ġie politic ă, organizându-se úi participând cu succes
la alegerile din 1919. În urm ătorii ani, lupta partidelor politice pentru putere s-a ascu Ġit. Pentru
organiza Ġiile politice mici singura posibilitate de a accede la frâiele puterii era sus Ġinerea partidelor
dominante. Acest lucru presupunea îns ă anumite dezavantaje. Pe de o parte, revendicarea
anumitor drepturi se f ăcea de pe o pozi Ġie inferioar ă politic, pe de alt ă parte, crearea unei identit ăĠ i
politice proprii era aproape imposibil ă atâta vreme cât partidele mici se prezentau ca un accesoriu
al celor dominante. Alternativa la aceast ă stare de fapt a venit odat ă cu crearea Partidului German,
care avea s ă includ ă în structurile sale reprezentan Ġi ai tuturor grupelor de etnici germani, între
care desigur úi úvabi. Programul acestui partid avea amploarea neces ar ă pentru a cuprinde revendi-
cările celor dou ă grupe majore ale comunit ăĠ ii germane: sa úii úi úvabii. În felul acesta s-a realizat
un oarecare grad de reprezentare politic ă în comun a celor dou ă grupuri reprezentative pentru
comunitatea german ă. O alt ă caracteristic ă a procesului de reprezentare politic ă a comunit ăĠ ii ger-
mane din acea perioad ă este dat ă de stratificarea acestui mecanism al reprezent ării. Exist ă dou ă
aspecte distincte ale acestui mecanism. Reprezentar ea în comun prin intermediul unui partid care
urm ărea promovarea intereselor comunit ăĠ ii germane în ansamblu (cazul Partidului German
prezentat mai sus) úi reprezentarea prin intermediul organiza Ġiilor regionale care nu aveau un
caracter pur politic (cum este cazul Comunit ăĠ ii ùvabilor-Germani). Acestea din urm ă nu aveau
îns ă for Ġa úi amploarea, necesare unei reprezent ări politice veritabile la cel mai înalt nivel. Pe
lâng ă aceste dou ă dimensiuni ale reprezent ării politice de tip institu Ġional, a existat desigur
dimensiunea reprezent ării individuale prin intermediul unor persoane publ ice ce beneficiau de o
oarecare vizibilitate în cercurile puterii. Aceste persoane publice, de úi puteu fi încadrate politic,
erau în m ăsur ă s ă exprime într-o manier ă mult mai coerent ă, mai intens ă úi mai eficient ă cauza
unui anumit grup etnic. (Este cazul lui Karl von Mö ller care a promovat cu succes interesele
comunit ăĠ ii germane în general úi pe cele ale etnicilor úvabi în particular).
Mecanismele úi filierele de reprezentare politic ă a minorit ăĠ ii germane din Banatul inter-
belic sunt, desigur, prea complexe pentru a fi cupr inse úi tratate în acest scurt exerci Ġiu anali-
tico-descriptiv. Existen Ġa unei interdependen Ġe reale între comunitatea úvab ă din Banat úi
grupurile germane din alte regiuni ale Ġă rii, împiedic ă o abordare a problematicii reprezent ării
politice plasat ă strict la nivelul de analiz ă particular al úvabilor b ănăĠ eni. Vizibilitatea acestui
grup etnic în prim-planul vie Ġii politice din perioada interbelic ă nu a avut un caracter continuu
iar modalit ăĠ ile prin care actul reprezent ării s-a realizat nu au fost unele standard, fiind m ai
degrab ă influen Ġate de imprevizibilul acelor primi ani de existen Ġă a statului român unitar.

1 Ibidem.