Particularizat pe O Activitate Specifica Societatii Comerciale

=== referat ===

Eficientizarea timpului de execuție a unei comenzi la S.C. M&M STYLE FANTASY S.R.L.

1. Scurta prezentare a societatii

S.C. M&M STYLE FANTASY S.R.L. este o societate cu răspundere limitată având trei acționari, capitalul social în valoare de 200 lei fiind în exclusivitate român.

Sediul societății este în România, localitatea Timișoara, str. Ostrovich Gheorghe nr. 28, judetul Timiș, societatea a fost înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului al Camerei de Comert si Industrie din judetul Timis sub nr. J35/2870/1998 având codul unic de înregistrare CUI: R15961954 .

Obiectul de activitate al S.C. M&M STYLE FANTASY S.R.L. declarat in conformitate cu nomenclatorul CAEN este ,,Fabricarea altor articole de imbracaminte (exclusiv lenjeria de corp)”, după cum se poate observa și din bilanțul depus de către departamentul de contabilitate al firmei la Ministerul Finanțelor de mai jos:

Tabel nr. 1

Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2011 ai agentului economic cu codul unic de identificare:15961954

2. Produse realizate

S.C. M&M STYLE FANTASY S.R.L. a pătruns pe piața confecțiilor textile în data 03 decembrie 2003, data înregistrării conform evidențelor Ministerului de Finanțe , iar dacă la înființare profilul de productie a fost declarat cu un spectru general, adică articole de îmbrăcăminte exceptând lenjeria, cu timpul produsele au fost specializate pe anumite categorii după cum se poate observa din tabelul următor:

Tabel nr. 2 Nomenclator de produse conform NACE

În ultimii ani însă s-a trecut și la diversificarea confecțiilor în urma pătrunderii pe piețele externe în țări din Uniunea Europeană și în acest caz sunt executate comenzi la standardele si modelele create de acestia.

3. Aprovizionarea cu materii prime

Acesta se face prin comanda, astfel in functie de necesarul de materiale estimate pe baza cererii beneficiarilor se trece la solicitarea de materii prime. Astfel se ia legatura cu furnizorii cu care se colaboreaza de mail multi ani deoarece acestia au fost intodeauna promti in indeplinirea comenzilor, iar materialele furnizate au corespuns standardelor calitative solicitate. Astfel se lucreaza cu firme atat pe plan intern cat si extern cum sunt:

1) Pentru stofe si tesaturi de diferite tipuri

Interni: BADUC SA, AMERICANA 2000 IMPORT EXPORT, ARGESANA, BORANGICUL SA, CAMPING SA, CARPATEX S.A., NOVATEX SA-PITESTI, ROTEX 2000 FASHION SRL, ROTEX DACIA SA, TRIFTEX IMPEX SRL, ZEFIR SA

Externi: GROUPE DEVANLAY DIVIS.LACOSTE, INDUSTRIAL ROTEX 2000 CENTELLES SL, KARL HEINZ DIETRICH GMBFI & CO. SOFINAL GROUP-BELGIA, UCCL-INTERNATIONAL LDT-ANGLIA

2) Pentru captuseala:

MINET SA, CHAHINE TRADING SRL, SIMAT SA

3) Pentru diverse broderii:

CONDOR STYLE SRL, BROD CENTER SRL

4) Pentru etichete, ata, snururi, fermoare, nasturi, pernite, ace masini de cusut;

ALISON TRADING CO SRL, DECOMAR SA,, EMIDALE INTERNAT.IMPEx SRL, KHAWAM UNITED SRL, PORTA BELLA INTERNATIONAL SRL

5) Pentru ambalaje:

AM TOOLS INDUSTRY SRLCHAHINE TRADING SRL, LEM4CART PRODUCT SRL

Compartimentul "Aprovizionare" are în vedere la stabilirea planului de aprovizionare cu materii prime si materiale, urmatoarele::

normele de consum pe produs, extrase din fisa procesului tehnic

fisele de plan pe comanda, luna, saptamâna, zi lucratoare elaborate de compartimentul PPUP;

stocurile de materii prime si materiale în structura preliminara a exista la începutul perioadei de plan; cantitatea si tipul de materii prime ce trebuie a se aproviziona în perioada imediat urmatoare;

alegerea furnizorului în strânsa legatura cu directorul general.

Dupa parcurgerea acestor etape societatea stabileste programul de productie saptamânal iar apoi de comun acord cu beneficiarul termenele de livrare intermediare si cele finale precum si modul de transport al marfii.

La elaborarea programelor de productie lunare s-au avut în vedere urrnatoarete criterii:

-respectarea termenelor contractuate de livrare

-minimizarea stocurilor de productie neterminata.

Repartizarea calendaristica, pe saptamâni, a sarcinilor de productie, s-a facut tinând cont de comenzile primite de la beneficiar si de termenele de livrare si de alte prevederi contractuale.

S-a urmarit, pe cât posibil, asigurarea unui grad de încarcare optima a utilajelor.

4. Procesul de producție în confecții

Procesul de producție cuprinde totalitatea activităților desfășurate într-o anumită ordine prin care materiile prime de bază (țesăturile și tricoturile) împreună cu materiile auxiliare se transformă în produse finite ( produs textile confecționate).

Etape și operații ale procesului de producție

Indiferent de categoria de produs confecționat procesul de producție cuprinde etape de lucru care determină transformări ale materiilor prime, fiecar etapă divizându-se în operații.

În tabelul următor sunt prezentate etapele și operațiile componente ale unui proces de producție așa producție așa cum se desfășoară el într-o firmă din acest domeniu de activitate.Procesul de producție se desfășoară în secții sau ateliere, dotate și organizate după criterii cerute de eficiența producției

Tabel nr. 3 Etape și operații ale procesului de producție

Recepția materiei prime

Recepția este prima etapă a procesului de producție în care materiile prime de bază și auxiliare sunt controlate din punct de vedere calitativ și cantitativ. Scopul acestor operații este acela de a stabili dacă materialele răspund cerințelor de calitate cerute de standarde, de solicitările beneficiarilor și dacă a fost livrată cantitatea înscrisă în documentele de însoțire a mărfii.

Recepția calitativă se realizează prin:

control organoleptic – verificându-se corespondența materialelor aprovizionate cu colecțiile de mostre omologate. Se poate verifica aspectul materialului și se pot depista defecte produse în timpul fabricației dar și în timpul transportului acestuia. Acest control se efectuează de regulă în același timp cu cel cantitativ.

analize de laborator – prin care se verifică proprietățile fizico-mecanice, comparându-se

cu parametrii din standardele de fabricație. Realizarea unor anumite analize de laborator, este dictată de destinația produsului cât și de compoziția fibroasă a materialului utilizat.

În laborator se pot efectua determinări pentru unele proprietăți ale materialelor:

desimea țesăturilor și tricoturilor

grosimea materialelor

masa specifică

rezistența și alungirea la rupere

rezistența la frecare

permeabilitatea la aer

impermeabilitatea la apă

rezistența la vopsire

contracția la spălare

comportarea în medii chimice reactante etc. Pentru realizarea acestora se folosesc aparate specifice :

dinamometru pentru țesături tricoturi și fire

micrometru textile -măsoară grosimea materialelor

Recepția cantitativă – se realizează în magaziile de materii prime sau în spații foarte apropiate acestora, manual prin derularea materialelor și metrarea lor pe mese speciale sau cu utilaje speciale numite rampe de control. Procesul de verificare cantitativă se efectuează de către un controlor de calitate, persoană cu experiență în domeniu, care întocmește și un document care atestă rezultatele controlului.

Depozitarea materiilor

Materialele se depozitează pe rafturi speciale dotate de dimensiuni corespunzătoare formatelor depuse pe ele. Spațiile dintre rafturi vor fi astfel dimensionate încât să permită accesul mijloacelor de transport intern: cărucioare, electrocare, electrostivuitoare. În magazii vor fi asigurate condiții optime conservării materiilor prime, pentru ca la introducerea în fabricație acestea să corespundă din punct de vedere calitativ. Aceste condiții se referă la umiditatea mediului, temperatură, ventilație, lumina solară, dar în funcție de natura materialelor pot fi cerute și altele.

Figura 1 Nota de recepție

Materialele recepționate se depozitează în magazia de materii prime unde se

completează fișele de magazie :

Figura 2 Fișă de magazie

2. Pregătirea materialelor pentru croit

Această etapă asigură eliminarea posibilității ca materiale necorespunzătoare să intre în procesul de confecționare. Operațiile realizate sunt diferite în funcție de tipul materiei prime, dar și de condițiile de depozitare din magazii. De asemenea unele operații (sortarea, calculul loturilor) pot determina și o valorificare maximă a materiilor prime. Controlul se realizează mai mult din punct de vedere cantitativ pentru a se cunoaște dimensiunile reale ale fiecărui balot. Se va acorda o atenție deosebită uniformității lățimii

materialului din balot, care poate avea o mare influență asupra operațiilor de croire.

Sortarea este o operație specifică țesăturilor și se concretizează în separarea baloturilor în funcție de diferențele de lățime constatate. Pentru sortare se folosesc rafturi speciale cu compartimente în funcție de gama de lățimi existentă.

Călcarea este proces umidotermic aplicat materialelor textile care în timpul depozitării s-au șifonat. Procesul se realizează la parametrii diferiți în funcție de tipul și natura materiei prime cât și de utilajele folosite. Pentru tricoturi se impun condiții deosebite de călcare pentru a se evita deformațiile ulterioare ale acestora. Tricoturile tubulare se calcă prin calandrare pe mașini de calandrat cu rame fixându-se și stabilizându-se la lățimea normală.

Relaxarea tricoturilor este operația de odihnă a tricoturilor realizată după călcare sau calandrare, în scopul revenirii acestuia la dimensiunile inițiale. Timpul de relaxare este de cel puțin 24 de ore, iar condițiile de depozitare și microclimat vor fi impuse de dimensiunile baloturilor și de compoziția fibroasă a tricotului.

Șablonarea materialelor – este operația de așezare a șabloanelor reperelor unui produs pe suprafața foii materialului de croit și reproducerea lor prin conturare în scopul stabilirii consumului de material pe produs și a traseului de croire. O sablonare corectă trebuie să respecte următoarele condiții:

șabloanele se așează prin respectarea corespondenței dintre direcția firului de urzeală și firului indicat pe șablon se vor respecta toate indicațiile înscrise pe șablon

se vor respecta sensul flaușului, al desenului, poziția caroului la toate reperele componente ale unui produs.

Șablonarea se realizează cu ajutorul șabloanelor de lucru din carton sau material plastic pe mese de dimensiuni corespunzătoare, sau utilizându-se instalații complexe comandate de computer (Lectra System, Investronica, Gerber) .

Calculul loturilor este operația de stabilire a numărului de foi de material cu dimensiunile încadrării, ce se pot realiza din fiecare balot. Această operație este necesară la formarea lotului de materiale pentru un șpan. Scopul acestei operații este de a utiliza rațional materialul, reducând numărul și mărimea cupoanelor.

Șpănuirea materialelor este operația de așezare a foilor de material de dimensiunile încadrării, în straturi suprapuse în scopul realizării unui șpan, ce va permite croirea simultană a mai multor repere de același fel .Condițiile de calitate ale șpănuirii sunt:

materialele se depun fără a fi tensionate sau a forma cute;

dimensiunile foilor să fie identice cu ale încadrării;

materialele flaușate, cu desene, cu carouri se depun cu aceeași direcție;

înălțimea șpanului să nu depășească pe cea admisă;

una din laturile spânului se va forma în linie verticală.

Operația se poate realiza:

a. manual – pe mese de șpănuit utilizându-se dispozitive de fixat capătul foii, derulatori de baloturi, dispozitive de tăiat capătul foii de șpan

b. mecanic – prin utilizarea mașinilor de șpănuit

3. Croirea materialelor

Croirea materialelor este etapa in care materia prima de baza se transforma in semifabricate , care sunt reperele croite ale produsului confectionat. Operatiile componente sunt :

secționarea șpanului : este operația de divizare a șpanului în porțiuni mai mici, pentru a putea fi transportat cu ușurință la mașina de croit și a se evita alunecarea foilor de material în timpul decupării. Operația se realizează în condiții de calitate prin respectarea următoarelor condiții:

respectarea liniilor de contur ale șabloanelor

evitarea deplasării foilor în șpan

realizarea unor secțiuni de șpan cu dimen siuni care să permită transportul la

mașina de croit fixă.

Operația se realizează cu ajutorul mașinilor de croit mobile cu cuțit vertical sau cu cuțit disc.

Decuparea detaliilor – este operația de separare a reperelor unui produs din șpan

prin tăierea pe conturul acestora. La efectuarea decupării se vor respecta o serie de condiții care asigură calitatea semifabricatelor obținute:

decuparea se va face respectându-se liniile de contur, pentru a nu se modifica dimensiunile detaliilor croite;

se vor decupa în primul rând detaliile mari și apoi detaliile mici;

materialele lucioase se vor fixa în șpan pentru a se evita alunecarea lor

Decuparea detaliilor se realizează cu ajutorul mașinilor de croit fixe cu cuțit bandă, a

stanțelor, a instalațiilor automate care sunt comandate de computer realizând atât operația de spănuire cât și pe cea de croire efectivă.

Pregătirea reperelor- cuprinde mai multe operații care se efectuează sau nu, în funcție de tipul materialului sau de tipul procesului de confecționare adoptat.

Aceste operații pot fi:

Rihtuirea reperelor – reprezintă o operație de control a formei și dimensiunilor reperelor

croite și de corectare dacă se constată abateri . Operația se realizează cu ajutorul șabloanelor de control, iar modificarea manual, cu foarfeci sau mecanic cu mașini de rihtuit.

Marcarea semnelor – este operația de transpunere a unor semne ajutătoare pe suprafața sau marginea reperelor, care vor

stabili anumite puncte de poziționare a unor repere secundare, de asamblare, de montare a

garniturilor sau accesoriilor etc. Operația se realizează prin tăiere, perforare, coasere sau vopsire. Punctele de marcare se identifică cu ajutorul șabloanelor ajutătoare.

Numerotarea reperelor – se realizează numai în cazul producției industriale de serie, pentru o selectare corectă a tuturor detaliilor unui produs. Fiecare reper se înscrie cu un număr sau o serie cu creta de croitorie, creion de croitorie, timbre autoadezive. Depunerea timbrelor se face cu un dispozitiv special, marcator de repere .

Formarea pachetelor – este operația de selectare a tuturor reperelor unui produs care au același număr și formarea unui pachet.

4. Confecționarea produselor

Este etapa cea mai complexă a procesului de fabricație cuprinzând un ansamblu de operații aplicate semifabricatelor pentru obținerea produsului în forma cerută de documentația de proiectare.

Operații de prelucrare a reperelor – se succed în următoarea ordine:

prelucrarea reperelor secundare

prelucrarea reperelor principale și coaserea pe acestea a reperelor secundare ce le aparțin.

În secțiile de confecții, in funcție de tipul produsului confecționat operațiile se grupează după reperele principale, astfel încât la sfârșitul grupei de operații să rezulte: piepți prelucrați, mâneci prelucrate, spate prelucrat, guler prelucrat. Pentru realizarea prelucrării detaliilor se utilizează operații de coasere, de termolipire, de tratament umidotermic, dar și operații manuale specifice.

Operațiile mecanice se realizează cu ajutorul mașinilor pentru cusături rigide, a mașinilor

pentru cusături elastice, a mașinilor pentru butoniere, a preselor de termolipit, a preselor și mașinilor de călcat.

Operații de asamblare a reperelor- se succed într-o ordine logică și au drept scop reunirea prin coasere a tuturor reperelor principele prelucrate ale unui produs, astfel ca în final să rezulte produsul confecționat. Metodele de asamblare la același produs pot fi diferite în funcție de dotarea cu utilaje a secției sau de cerințele beneficiarului.

Pentru asamblare se folosesc mașini de cusut pentru cusături rigide, pentru cusături elastice în funcție de tipul materialului de bsză: mașina simplă, triploc, mașina flatloc, mașina de încheiat ochi cu ochi, mașini automate cu dispozitive speciale pentru mărirea productivității și a calității apreturilor de coasere.

5. Finisarea produselor

Este etapa care conferă produsului, prin operațiile aplicate acestuia statutul de produs finit care este în forma, aspectul și calitatea cerută prin proiectare. Prin finisare produsul câștigă din punct de vedere estetic, ridicându-și valoarea comercială. Operațiile de finisare pot fi:

curățarea de ațe, scame, pete

tratament umidotermic final – realizat pe utilaje speciale pentru asigurarea formei finale a produselor confecționate.

coaserea nasturilor, capselor, copcilor – realizate industrial cu ajutorul

mașinilor speciale

etichetarea

Operațiile de tratament umidotermic se pot realiza cu mașini manuale de călcat, dar mai eficiente sunt presele de călcat cu manechin pentru diferite tipuri de produse . Manechinul are forma și dimensiunile produsului. Cerințele vizând calitatea produselor confecționate sunt din ce în ce mai ridicate, de aceea finisarea acestora poate cuprinde operații din ce în ce mai complexe. Designul produselor poate fi îmbunătățit și prin operații de broderie .

Etichetarea este o operație foarte importantă pentru perioada de utilizare a produsului, etichetele furnizând informații despre firma producătoare, compoziția fibroasă a materiilor prime și a materialelor, mărimea, condiții de întreținere. Condițiile de întreținere sunt precizate prin semne convenționale stabilite prin standarde internaționale . Etichetele care se atașează la un produs sunt:

a. Eticheta de întreținere

Produsele textile se prezintă într-o gamă foarte variată atât datorită fibrelor utilizate, tratamentelor de prelucrare și finisare la care au fost supuse.

Datorită acestui lucru este foarte important pentru consumator, dar și pentru cel ce execută spălarea sau curățarea chimică să cunoască foarte bine condițiile în care se fac tratamentele de întreținere. În acest scop se utilizează un cod de simboluri ușor de recunoscut, limitat ca număr, cu ajutorul cărora se marchează produsele textile în mod permanent (pe etichete care se mențin atât timp cât este durata de utilizare a produsului).

Standardul european care reglementează acest cod de simboluri este S.R.E.N. 23 758/1993 transpus în limba română prin I.S.O. 3758/1996.

În aceste standarde se au în vedere principalele tratamente: spălare, clorurare, călcare, curățarea chimică și uscare pe mașini de uscat cu tambur rotativ, operațiile fiind definite astfel:

Spălare- Operație destinată curățirii materialelor în baie de apă, efectuată la cald, prin tratament mecanic și în prezența detergenților, urmată de eliminarea apei.

Clorurare – Operație în baie de apă realizată înainte, în cursul sau după operația de spălare cu ajutorul unui agent de clorurare în scopul eliminării petelor sau pentru albire .

Călcare- Operație executată pe un produs textil pentru a-i reda forma și aspectul cu ajutorul căldurii și presiunii.

Curățare chimică – Operație destinată curățării articolelor textile cu ajutorul solvenților organici. Cuprinde si curățarea, clătirea, stoarcerea și uscarea.

Uscare pe mașina de uscat cu tambur rotativ – Operație efectuată pe un articol textil după spălare și destinată eliminării apei reziduale, cu ajutorul aerului cald într-un tambur în rotație .Citirea informațiilor de pe o etichetă de întreținere se face în ordinea următoare: spălare, clorurare, călcare, curățare chimică, uscare în mașina cu tambur rotativ.

b. Eticheta de prezentare a produsului destinat populației Fiecare produs textil va fi denumit, marcat și etichetat în limba română pentru a putea fi comercializat. Modul de etichetare a produselor destinate populației este reglementat prin H.G. 785/1996. Marcarea compoziției fibroase se face pentru toate produsele textile (excepție făcând un grup mic de produse: ecusoane, flori artificiale, pernițe pentru ace, pălării de fetru, fermoare, șervete de masă sub 500 cm pătrați ș.a.) distinct în procente în ordine descrescătoare când sunt mai multe fibre.

Pentru produsele de import se acceptă o etichetă în limba română, atașată lângă cea străină, cu obligativitatea marcării tuturor elementelor precizate. Fiecare produs textil va avea o etichetă de prezentare cu următoarele elemente:

marca de fabrică a producătorului / denumirea acestuia,

denumirea importatorului (dacă este cazul).

denumirea produsului.

principalele caracteristici tehnice:

țesături și tricoturi (metraj):

compoziție fibroasa (%)

lățime (cm)

cantitatea pe unitatea de produs (ml)

masa (grame / metru pătrat)

tratamente speciale

model, culoare, desen

clasa de calitate

confecții textile:

compoziția fibroasă (%)

tratamente speciale

mărimea

model, culoare ,desen

clasa de calitate (după caz)

tratamente speciale aplicate pentru protecția consumatorilor, după caz, sau de securitate.

Etichetarea ecologică

Marcarea și etichetarea pe ambalajul colectiv se convine între părțile contractante. Pentru produsele textile, fabricate după principii ecologice sau cu tratamente speciale pentru protecția consumatorilor (igienice, fără substanțe toxice) se vor utiliza la comercializare "eco – etichete" cu respectarea cerințelor pentru autorizarea folosirii acestora de către organismele abilitate din țară, în paralel cu menținerea etichetei naționale.Atribuirea etichetei ecologice se face in conformitate cu Decizia Comisiei Europene Nr. 96/304 /EC.

Grupele de produse acoperite de criterii ecologice sunt:

lenjerie de pat – cearceafuri, îmbrăcăminte de pernă, draperii de pat și plăpumi.

tricouri fără guler, maieuri cu sau fără mâneci.

Toate aceste produse trebuie să fie din bumbac 100 %.

6. Controlul tehnic de calitate

Este etapa în cadrul căreia se decide dacă produsul poate fi livrat către beneficiar. Operațiile de control vizează atât calitatea execuției, dar și conformitatea dimensională cu documentația tehnică de confecționare sau cu produsul etalon.

Ambalarea produselor – este operația de sortare a produselor pe mărimi, culori sau după alte criterii, împachetarea lor și introducerea în ambalaje. Acestea pot fi puse în pungi, cutii, pe umerașe, alegerea lor făcându-se pentru a asigura păstrarea calității produsului pe perioada depozitării și a transportului. De asemenea ambalajul prin formă, culoare și înscrisuri poate duce la creșterea valorii de prezentare a produsului.

Lotizarea produselor – este operația de formare a loturilor comerciale, care vor fi expediate către beneficiari. Loturile se vor forma în funcție de solicitările beneficiarilor, de tipul mijlocului de transport, sau de alte clauze stabilite prin convenție între producător și beneficiar.

Depozitarea produselor finite – până la expedierea produselor acestea vor fi depozitate în magazii de produse finite, dotate cu mobilier adecvat tipurilor de ambalaje utilizate la produsele confecționate. De asemenea se vor asigura spații de acces pentru utilajele din dotare (cărucioare, palete, stelaje rulante, transportoare mecanizate).

5. Analiza procesului tehnologic de executare a unei comenzi ferme în cadrul M&M STYLE FANTASY

1. Vom analiza comanda externa din luna ianuarie a anului 2013 când firma trebuia sa execute pentru o comanda externa 5800 de camasi si 3750 de pantaloni în timp de aproximativ 70 zile. Întrucât patru din cele 5 sectii de productie ale firmei aveau comenzi interne asigurate pentru lunile februarie si martie conducerea societatea a decis realizarea acestei comenzi în sectia de productie CB 1.

2. Informatii din activitatea de planificare si pregatire tehnica a fabricatiei

lnformatiile din activitatea de planificare se refera la:

X capacitatiile de productie-aceste informatii au fost furnizate de catre directorul de productie si seful sectiei CB 1; astfel capacitatea de productie lunara al sectiei CB1 este de:

-pentru pantaloni: 3872 bucati

-pentru camasi: 2640 bucati

X produsul, conceptia si nomenclatorul de repere- acesta etapa se realizeaza în colaborare cu partenerul strain, astfel încât se încearca o satisfacere cât mai mare a beneficiarului;uneori se realizeaza chiar o monstra pe baza careia se fac diferitele modificari în functie de preferintele beneficarului;se stabilesc deasemenea tipul si calitatea de materii prime folosite.

X proiectarea proceselor tehnologice cu stabilirea succesiunii optime a operatiilor- la realizarea acestei faze se au în vedere procesele tehologice existente în cadrul societati si care au fost elaborate în timp fara a se folosi un calcul matematic adecvat.

X întocmirea fiselor tehnologice cu timpii normati pe operatii-si în cadrul acestei faze se au în vedere procesele tehologice existente în cadrul societatii si care au fost elaborate în timp fara a se folosi un calcul matematic adecvat.

3. Informatii din activitatea de aprovizionare

Sunt informatii referitoare la necesarul de materii prime, materiale, situatia stocurilor, cantitatile de aprovizionat.Compartimentul "Aprovizionare" are în vedere la stabilirea planului de aprovizionare cu materii prime si materiale, urmatoarele:Baza de calcul a necesarului de materiale o constituie:

normele de consum pe produs, extrase din fisa procesului tehnic

fisele de plan pe comanda, luna, saptamâna, zi lucratoare elaborate de compartimentul PPUP;

stocurile de materii prime si materiale în structura preliminara a exista la începutul perioadei de plan; cantitatea si tipul de materii prime ce trebuie a se aproviziona în perioada imediat urmatoare;

alegerea furnizorului în strânsa legatura cu directorul general.

Dupa parcurgerea acestor etape societatea stabileste programul de productie saptamânal iar apoi de comun acord cu beneficiarul termenele de livrare intermediare si cele finale precum si modul de transport al marfii.La elaborarea programelor de productie lunare s-au avut în vedere urrnatoarete criterii:

-respectarea termenelor contractuate de livrare

-minimizarea stocurilor de productie neterminata.

Repartizarea calendaristica, pe saptamâni, a sarcinilor de productie, s-a facut tinând cont de comenzile primite de la beneficiar si de termenele de livrare si de alte prevederi contractuale. S-a urmarit, pe cât posibil, asigurarea unui grad de încarcare optima a utilajelor. Pentru comanda analizata programul de productie lunar stabilit de catre SC M&M STYLE FANTASY

PROGRAMUL DE PRODUCȚIE-CENTRALIZATOR

Tabel nr. 4

PROGRAMUL DE PRODUCȚIE-ÎN FUNCȚIE DE TERMENELE DE LIVRARE-

Tabel nr.5

5.1.      Elaborarea programelor de productie la nivelul sectiilor de fabricatie

Aplicarea programarii operative la detalierea sarcinilor de plan pe sectii de fabricatie se realizeaza în mod diferit întrucât variaza atât caracteristicile si particularitatile produselor cât si cele ale proceselor de productie. Produsele care se executa pot fi simple sau complexe în raport cu numarul reperelor componente si al operatiilor de executie. Practic, forma programarii operative depinde de sistemul de productie (masa, serie mare, mijlocie), de tipul sortimental, de complexitatea produselor, de modul de amplasare a utilajelor în sectie,de marimea seriei de fabricatie si a nomenclaturii produselor.Referitor la amplasarea utilajelor, sectiile au fost organizate dupa metode tehnologice, în sensul ca utilajele sunt amplasate în ordinea succesiunii operatiilor pe fluxul tehnologic sau uneori ele functioneaza separat pentru produse cu o complexitate mica.

La nivelul sectiilor de productie se detaliaza programul centralizator tinând cont de forma de specializare a productiei. Aceasta, deoarece marimea sectiei de fabricatie, numarul, tipul si sortimentul de produse care se fabrica în cadrul fiecarei sectii este diferit.

La aplicarea programarii operative trebuie sa se analizeze conditiiie existente în fiecare sectie si sa se ia în considerare toate elementele caracteristice care actioneaza local si determina gradul de complexitate al procesului de productie.Sectia trebuie sa-si calculeze pentru o anumita perioada (de obicei lunar) capacitatea disponibila si, în functie de planul înaintat de compartimentul PPUP si ciclul de fabricatie al fiecarui produs în parte din program îsi realizeaza o încarcare a tuturor masinilor si utilajelor disponibile pe perioada respectiva.

Astfel, sectiile de productie pot stii dinainte daca au capacitate disponibila pentru toate produsele din plan sau nu pot sa furnizeze un anumit numar de produse din lipsa de capacitate.

Pentru comanda analizata programul de productie lunar al sectiei de fabricatie CB1 coincide chiar cu programul. Exista însa cazuri când o sectie nu poate realiza o anumita comanda de marime mare primita de la beneficiari în termenele de livrare stabilite cu beneficiarul. În acest caz programul de productie centralizator se detaliaza pe sectii de productie.

Societatea mai fabrica pe lânga productia pe baza de comenzi si o serie de produse concepute de ea si care servesc comercializarii directe sau prin intermediari catre populatie. De remarcat este faptul ca aceasta productie se realizeaza în timp pe parcursul unei perioade de 2-3 luni. Astfel sectiile pe lânga comenzile ferme primite produc si o serie de repere ce sunt asamblate mai târziu. Aceste repere sunt stabilite de catre compartimentul PPUP si reprezinta anumite parti ale unui produs (ex: mâneci de tricouri, gulere, etc) care contribuie la încarcarea uniforma a utilajelor între doua comenzi ferme primite. În astfel de situatii programul de productie centralizator se prezinta astfel:

PROGRAMUL DE PRODUCȚIE LUNA …… COMANDA NR ……. BENEFICIAR:………

Tabel nr. 3.1.3.1

De remarcat este faptul ca realizarea programelor de productie ale sectiilor de fabricatie sau facut pe baza timpilor normati de executie a unui produs extrasi din fisa tehnica a produsului.

Spre exemplificare vom analiza comanda externa din luna ianuarie a anului 2013 când firma trebuia sa execute pentru o comanda externa 5800 de camasi si 3750 de pantaloni, si pentru care s-a stabilit anterior programul de productie centralizator si la nivelul sectiei CB1.

Elaborarea programelor operative de productie în cadrul sectiilor se face pe locuri de munca si grupe de masini, pe unitati de timp suficient de reduse pentru a permite o reactie rapida a sistemului de programare la influenta unor factori perturbatori.

lnstrumentul principal de programare ar trebui sa fie "fisa de distributie a sarcinilor pe executanti directi", care este întocmita de catre seful de sectie pe baza datelor extrase din fisa procesului tehnologica astfel:

–         se determina numarul de repere si operatii asemanatoare din punct de vedere tehnologic necesare realizarii unui produs pe tipuri de utilaje

–         se determina numarul de utilaje din fiecare categorie

–         se determina numarul de repere si operatii realizate pe fiecare utilaj prin raportarea numarului total de repere si operatii ce se pot realiza pe categoria de utilaj la numarul de utilaje.

Spre exemplu fisa de distributie a sarcinilor pt masina de lipit insertii prin presare este descrisa mai jos:

Fisa de distributie a sarcinilor :masina cod 7072

Tabel nr.6

O problema deosebit de importanta care intra în sarcina programarii este efectuarea calculelor de încarcare a utilajelor.

Verificarea esalonarii calendaristice prin calcule de încarcare a utilajelor este necesara pentru a asigura concordanta dintre sarcinile de productie ale perioadei si disponibilul existent.

Calculele de încarcare a utilajelor sunt foarte dificile, deoarece de exemplu, produsul "camasa cu mâneca lunga" parcurge un numar mare de operatii (cusut, calcat, surfilat, lipire, brodat, etc) care se executa pe utilaje diferite (masini de cusut cu un ac si cu 2 ace, surfilat, prese cu abur, masina de cusut butoniere, masina de brodat). Totusi ele au fost efectuate pentru principalele utilaje.

A fost determinat un coeficient de încarcare a utilajelor de 73% ceea ce echivaleaza cu subîncarcarea masinilor, si nerespectarea corelatiei dintre posibilitati si cerinte de productie.

Neasigurarea încarcarii uniforme a utilajelor este si cauza lucrului nerational, cu implicatii negative asupra procesului de productie în ansamblul sau.

5.2. Urmarirea si controlul indeplinirii productiei

Pornind de Ia documentatia proprie, programul lunar de productie emis de compartimentul PPUP se elaboreaza ordonantarea sarcinilor zilnice pe sectii de fabricatie, activitate în care sunt luate în considerare informatii specifice de conducere a productiei dintre care cele mai importante sunt:

        durata fiecarei operatii tehnologice în functie de conditiile concrete ale fiecarui post de lucru pentru stabilirea devansarilor;

        starea utilajelor, inclusiv toate posibilitatile de transfer ale unor operatii tehnologice si chiar produse de la o sectie de fabricatie la alta

        nivelul realizarilor la fiecare reper sau produs din programul lunar de productie si termenele de predare pentru componente si produse finite.

Alaturi de aceste informatii, sefii de sectie tin cont si de cerintele majore ale productiei:

     utilizarea maxima a capacitatii de productie;

     realizarea indicatorilor de plan;

     asigurarea ritmicitatii productiei, a continuitatii si uniformizarii productiei în timp.

Urmarirea si controlul îndeplinirii programelor de productie s-a realizat pentru unele produse si pe baza de documente, constând în folosirea documentelor economice de executie care stau la baza declansarii fabricatiei în notarea gradului de îndeplinire

6.  ANALIZA CRITICĂ A METODOLOGIEI ACTUALE DE ELABORAREA A PROGRAMELOR DE PRODUCȚIE ÎN CADRUL

SC.M&M STYLE FANTASY S.R.L.

Pe baza informarii anterioare asupra modului de elaborare a programelor de productie, de lansare si urmarire a productiei, se poate observa ca în cadrul acestei societati, programul de fabricatie nu este suficient fundamentat, datorita în principal unei repartizari nu întotdeauna judicioase a sarcinilor pe sectii de productie, a lipsei unei baze de date, de altfel aflata în prezent în formare, a inexistentei pâna acum a preocuparilor privind studiul economiei de piata si nu în ultimul rând a inertiei, a imobilismului personalului începând cu conducerea si terminând cu executantii.

Lipsa unor analize serioase la nivelul produsului, inexistenta unui pret al pietei, toate acestea coroborate cu problematica asigurarii unei baze corespunzatoare de materii prime si materiale si cu imperfectiunile sistemului la nivelul politicii economice constituite de asemenea în momentul de fata, obstacole în realizarea programnlui.

Totodata, în conditiile în care prin specificul fabricatiei exista numeroase sortimente de produse fara utilizarea calculatorului nici nu se poate discuta de o fundamentare stiintifica a unui program de fabricatie.

Analiza detaliata a sistemului actual de programare, lansare si urmarire a productiei a relevat o functionare necorespunzatoare a unor subactivitati si anume:

se folosesc fise ale proceselor tehnologice de realizare a produselor învechite din punct de vedere tehnologic în sensul ca operatiile si reperele prezentate sunt într-o ordine aproximativ aleatoare fapt care conduce la cresterea timpului de realizare a produselor finite;

nu se indica termenele de executie pentru fiecare etapa a procesului de executie,

lansarea în fabricatie a reperelor si a operatiilor necesare realizarii unui produs facându-se în acelasi timp fapt care conduce si la o încarcare neunimiforma a utilajelor si fortei de munca precum si folosirea întregii ei capacitati;

se foloseste în numar mare de documente, fara a asigura informatiile necesare;

transmiterea sarcinilor zilnice se face verbal, fapt ce poate conduce la introducerea de erori existând fise de sarcini de productie doar la nivelul saptamânii acestea nefiind detaliate pe zilnic;

fisele de distributie a sarcinilor nu contin termene de începere a operatiilor si realizare a reperelor ducând astfel la timpi de asteptare pentru utilaje aflate în amontele procesului de productie.

nu se folosesc tehnici si metode corespunzatoare complexitatii procesului de fabricatie, ceea ce determina o intensa activitate de dispecerat pe toate nivelele ierarhice;

nu se poate vorbi de o programare eficienta a productiei atâta timp cât nu se cunoaste exact capacitatea de productie a fiecarei sectii, grupa de utilaje pentru perioada de plan luata în considerare, aceasta capacitate fiind calculata pe baza unor norme de timp depasite si netinându-se seama de calificarea muncitoriilor precum si de uzura utilajelor;

      nu se face o programare propriu -zisa a productiei pe sectii, utilaje si repere si utilaje ci o simpla planificare pe sectii, lasând în seama sefilor de sectie programarea pe schimburi, pe ore, sefii de sectie intervenind cu corectii sau îndrumari.

nu se executa un grafic retea de aprovizionare cu materii prime si materiale lunar;

nu se elaboreaza grafice zilnice a gradului de îndeplinire a productiei

        situatiile dupa care se lucreaza (situatia stocurilor, situatia productiei neterminate) contin erori care se rasfrâng în mod negativ asupra programarii si executiei productiei, de unde rezulta munca în salturi, necorelarii între programul de productie înaintat sectiilor si necesitatile reale ale sectiilor;

planul lunar nu este detaliat pe zile; astfel, în ziua întâi ar trebui înscrise în plan acele repere componente care conditiomeaza realizarea în aeeeasi luna a reperelor superioare.

prelucrarea informatiilor pe calculator este îngreunata de lipsa unor nomenclatoare unice si complete de codificare (nomenclatorul operatiilor tehnologice, cel al masinilor si utilajelor, nomenclatorul sectiilor de productie);

urmarirea productiei cu ajutorul tehnicii de calcul este dificila din cauza unor deficiente înregistrare în sistemul informational;

activitatea de urmarire la nivel de dezvoltare atins (ca volum, structura si complexitate a productiei) este departe de cerintele impuse de o urmarire operativa, la zi si chiar la ora;

situatia consumurilor specifice este tratata în mod superficial toate reglarile si modificarile de consum fiind vizibile dupa terminarea perioadei de productie

apar erori atât în activitatea de programare, lansare si urmarire a productiei, cât si la raportari;

lipsesc analizele detaliate la nivelul produselor, reperelor si subansambIelor;

deficienta majora înregistrata în activitatea de programare, lansare si urmarire a productiei, o constituie lipsa unor calcule aprofundate de optimizare; astfel, determinarea marimii optime a lotului de fabricatie nu a fost fundamentata pe calcule matematice exacte specifice criteriului economic, tehnico-economic, tehnologic, altor criterii, ci pe calcule aproximative care am dus în unele situatii la distorsiuni si neritmicitate în realizarea productiei;

activitatea de programare trebuie sa se orienteze mai profund în directia elaborarii strategiei de realizare a productiei, aceasta înfaptuindu-se prin analize economice si tehnice, calculul capacitatii de productie al bazei materiale, al personalului, efectuarea unor propuneri de masuri de dezvoltare pentru capacitate în diferite sectoare;

lipsa unor studii de piata aprofundate si a unor specialisti în acest domeniu; astfel, compartimentul marketing, în urma unor analize, testari, diagnosticari la nivelul pietei interne si externe trebuie sa fie în masura sa puna Ia dispozitie informatii privind cerintele beneficiarului.

Trebuie remarcat faptul ca aspectele critice sus mentionate sunt favorizate de existenta unor factori ca:

–         productie foarte diversificata;

–         fabricarea unor produse cu structura din ce în ce mai complexa necesitând niveluri succesive de fabricatie si asamblare (geci si canadiene de iarna);

–         acceptarea unor prioritati în fabricatie ce au la baza calcule de eficienta economica (se obtine un venit superior altor comenzi si produse)

–        introducerea în fabricatie a unor produse de serie mica sau comenzi speciale, concomitent cu productia de serie mare;

–         discontinuitati în aprovizionarea tehnico-materiala de la furnizoriii externi;

–         fluctuatii mari în forta de munca si neasigurarea în totalitate cu personalul calificat necesar.

În concluzie, cu toate aceste deficiente întâmpinate, metodologia actuala de elaborare a programelor de productie în cadrul acestei societati s-a materializat în:

     Studierea cererii, trierea comenzilor primite si esalonarea termenelor de livrare în corelatie cu cerintele beneficiarului la nivel de luna; aceasta repartizare Ia nivel de luna a comenzilor se realizeaza în ideea pastrarii unui echilibru între perioadele de executie

     Transformarea portofoliului de comenzi la nivelul compartimentului PPUP în niveluri unitare pe sectii si pe luni;

     Plecând de la programul de productie al cererilor ferme compartimentul PPUP elaboreaza un program lunar de activitate; practic, acest program este acoperit prin comenzi si valoarea pentru circa 1,5-2 luni de productie;

     Pe baza acestui program lunar de productie sectiile stabiIesc stucturile de productie care se vor realiza efectiv pe Iuna în curs.

Conducerea unor asemenea activitatii de productie trebuie sa tina seama de unele criterii menite sa produca o crestere a indicelui de satisfacere a cererii.

De asemenea, nu în ultimul rand trebuie avute în vedere analizele privind relatiile comerciale si de cooperare economica cu alte intreprindeni din tara ce au acelasi profil de activitate.

Avand în vedere punctele "slabe" existente în activitatea de programare, lansare si urmarire a productiei s-a considerat necesar sa se elaboreze solutii moderne de perfectionare si imbunatatire a rezultatelor economice care vor fi prezentate în capitolul urmator

7. Propuneri privind perfecționarea conducerii operative a producției în cadrul secțiilor

7.1. Armonizarea obiectivelor derivate din domeniul productiei cu resursele societatii

Programarea are o prima etapa care se concretizeaza intr-un program de productie calendaristic coordonator. Acest program presupune actualizari ale planului si armonizari, agregat ale comenzilor facute cu chestii, cu resursele de productie.

Actualizarile se fac pe baza modificarii factorilor perturbatori externi unitatii (renuntari, decalari, modificari, urgentari) folosindu-se parghiile economice cum ar fi pretul sau a situatiei existente în intreprindere pe intervale de timp reduse.

Functia obiectiv pentru procesul de armonizare este:

(1) unde:

qij =cantitatea de produse i fabricate cu prioritate j, în perioada k;

x = pretul pentru produsul i;

ci = criteriul de optimizare;

p = numarul de perioade programate;

m = numarul prioritatilor în procesul de programare;

n = numarul produselor programate

Criteriul de optimizare se identifica cu profitul pe unitatea de produs, penalizarea pe unitatea de valoare pentru nerespectarea prevederilor contractuale.

Armonizarea agregat are ca obiectiv incadrarea comenzilor (produselor) în nivelul celor trei factori ai procesului de productie de la nivelul unitatii intr-o perioada k si anume: capacitati de productie, forta de munca, materii prime.

Armonizarea agregat are ca obiectiv încadrarea comenzilor (produselor) în nivelul celor trei factori ai procesului de productie de la nivelul unitatii într-o perioada k si anume: capacitatii de productie, forta de munca, materii prime.

1.Restrictia capaciatii de productie:

Aceasta restrictie ne permite sa identificam mai usor gradul de folosire a capacitatii de productie, a repartizarii sarcinilor pe utilaje, nivelarea folosirii potentialului tehnic, achizitionari sau disponibilizari de utilaje, modificarea sarcinilor de productie.

Restrictia este urmatoarea:

(2) unde:

–         q ij,vi reprezinta cantitatea de produse, fabricate cu prioritatea j, în perioada k;

–         t'ij reprezinta timpul exprimat în ore-masina pentru executia produsului i, cu prioritatea j în perioada k;

–         Ft disp vi reprezinta fondul de timp disponibil al orelor masina dinperioada k, veriga vi, fond de timp ce este luat din balanta fondului de timp al unui utitaj.

2.Restrictia de forta de munca:Aceasta restrictie ne permite incadrarea productiei ce urmeaza a se fabrica în fondul de tirnp disponibil, fond de timp ce se exprima în ore munca.

Restrictia este:

(3) unde:

–         q ij,vi-reprezinta cantitatea de produse i, fabricate cu prioritatea j, în perioada k

–          tij,vi reprezinta timpul exprimat în ore-norma pentru executia produsului i, cu prioritatea j în perioada k;

–         Ft disp vi reprezinta fondul de timp disponibil al orelor norma din perioada k, veriga vi, fond de timp ce este luat din balanta fondului de timp al unui utilaj.

3.Restrictia la materii prime:

Restrictia privind materiile prime ne permite incadrarea productiei pe disponibilul de materie prima aflata în stoc. Restrictia este urmatoarea:

(4)

–         qij,vi reprezinta cantitatea de produse i, fabricate cu prioritatea j, în perioada k;

–         Cs mpi reprezinta consumul specific de materie prima m pentru produsul i fabricat cu prioritatea j, în perioada k;

–         Dmpi reprezinta disponibilul de materie prima m în perioada k

Cantitatile de materii prime si energie intrate în procesul de productie în prima veriga de fabricatie Mpv1 trebuie sa se regaseasca în fiecare veriga de pe itinerariul tehnologic (Mpv1) si în final, la nivelul productiei finite (Mpvf)

Lantul logic al egalitatii teoretice:

Mpv1=Mpv2=…=Mpvi=…=Mpvf

Se verifica la nivelul fiecarei unitati si din punct de vedere calitativ, deoarece orice control fazic este mai putin costisitor decat rebutarea sau lipsa de calitate a unei productii finite.

Stocurile au o mare importanta fara ele nu s-ar putea realiza un flux de productie ritmic, nu s-ar obtine o utilizare rationala a masinilor si costuri rezonabile de manipulare a materialelor.

Stocurile dau operatiilor suficienta independenta uneia fata de cealalta, în asa fel încât operatiile se desfasoara cu cheltuieli cât mai scazute. Astfel, când se comanda materiile prime, aprovizionarea se face în cantitati suficient de mari pentru a justifica o cheltuiala suplimentara care este reprezentata de emiterea comenzii si transportul pâna la fabrica. La emiterea comenzilor de fabricatie, trebuie sa le dimensionam în asa fel încât sa justifice costul scrierii comenzilor si pregatirii masinilor pentru executarea operatiilor cerute. De asemenea, la distribuirea produselor catre puncte de stoc sau unitati de desfacere se reduc costurile de expediere si de manipulare, daca produsele se pot expedia în anumite cantitati.

În cazul productiei pe baza de contract o parte a acestor avantaje se pierde. Marimea contului este dictata de comanda clientului. Aceasta s-ar putea sa nu se mai repete, în cazul acesta riscându-se daca se produce mai mult. La expedierea produselor catre client nu se poate beneficia de avantajul coeficientilor de încarcare a mijloacelor de transport. În cazul în care comanda clientului a fost pentru un singur produs, toate cheltuielile trebuie absorbite de acest unic produs.

Limita maxima a principalelor consumuri specifice la materii prime, materiale si pentru comanda aferenta lunii februarie:

Consum materii prime si materiale pentru camasa

Tabel nr. 6

Tipuri de stocuri

Stocuri de tranzit. Magazia trebuie, cel putin sa dispuna de suficient stoc pentru a satisface cererea pe durata timpului de tranzit. Stocul de tranzit mediu este dat de produsul dintre timpul de transport si nivelul cererii. În orice moment cantitatea rezultata din acest produs se afla în miscare de la fabrica la magazie, ceea ce înseamna ca magazia trebuie sa mentina în stoc ce ia în considerare acest fapt. Întârzierea pentru timpul de comanda, are efectul unui timp de tranzit deoarece magazia trebuie sa mentina stocuri pentru a acoperi acest decalaj. Orice decalaj în sistem genereaza necesitatea unor stocuri de tranzit.

Stocuri tampon. Factorii care influenteaza stocurile – nivelul cererii, timpul de transport si timpul de comanda nu sunt constanti, ceea ce înseamna ca trebuie sa existe un stoc tampon pentru protectia împotriva variatilor imprevizibile ale cererii si timpului de aprovizionare.

Exista deci un nivel optim al stocurilor care trebuie urmarit. În cazul în care acest nivel optim nu ar exista fiecare an putea urma regula simpla ,,fa-ti stocuri cât mai mari posibile". Dar stocurile reclama imobilizari de capital deci exista un post corespunzator de necesitate, asociat valorii lor. De asemenea, stocurile cer un spatiu pretios si absorb taxe de asigurare si impozite. Exista deci costuri care sunt determinate de aprovizionare sau marimea comenzii de productie si costuri care cresc odata cu nivelul stocurilor. Primele costuri, cele determinate de aprovizionare, exercita presiuni pentru aprovizionari masive si loturi mari de producere în scopul reducerii la un nivel acceptabil al costunilor unitare de emitere a comenzii si costurile de pregatire.

Cea de-a doua categorie de costuri reclama costuri mici, în scopul mentinerii costurilor stocurilor la nivele

8.Concluzii

Programarea productiei industriale reprezinta un element important în pocesul de productie, deoarece concretizeaza sarcinile de fabricatie la nivelul fiecarui executant si interval de timp.

Aceasta este definita, în mod propriu, ca o componenta a planificarii operativ – calendaristice care are drept restrictie fundamentala planul de productie.

În prezent la majoritatea întreprinderilor, detalierea în timp si spatiu a planului de productie, se realizeaza pe baza experientei practice si a restrictiilor impuse de sistemul productiv micro si macroeconomic.

Eficientizarea si intr-o etapa superioara optimizarea programarii productiei, desemneaza intr-o conceptie noua si proprie intr-un proces de stabilizare a datelor calendaristice de executie si control, a prioritatilor de fabricatie si a determinarii executantilor directi cei mai eficienti, în vederea desfasurarii coordonate a procesului de productie si cu costuri minime.

Acest proces se poate realiza în mod practic, numai în conditiile unei baze normative a programarii riguros determinata. În aceste conditii se propun metode practice de determinare a loturilor si ciclurilor de fabricatie a caror marimi sunt utilizate în elaborarea programelor de fabrictie.

BIBLIOGRAFIE :

BIBLIOGRAFIE

Bărbulescu, C. Managementul producției industriale, ASE București, 1994

Emilia Filipescu, “Structura si proiectarea confectiilor”, Ed. Performantica, Iasi, 2003

Stan S. Mitu, Mihaela S. Mitu, Bazele tehnologiei confecțiilor textile, vol. 1 si 2, Ed. Performantica, 2005, Iași

Manualul inginerului textilist, vol. II, Partea B, Sectiunea VII – Confectii textile, Editura AGIR, Bucuresti, 2003