Particularitatile Turismului Urban In Romania (1) [620837]

CUPRINS
INTRODUCERE ……………………………………………………………………………………….1
CAPITOLUL I. TURISMUL URBAN – FORMĂ DISTINCTĂ DE
CĂLĂTORIE …………………………………………………………………………………………………….2
1.1.Impactul turismului asupra societății ………………………………………………………………2
Conceptul de turism urban …………………………………………………………………………… .3
1.2. Factorii care influențează turismul urban ………………………………………………………5
CAP ITOLUL II. FORME ALE TURISMULUI URBAN ………………………………8
2.1. Turismul cultural …………………………………………………………………………………….8
2.2. Turismul de agrement ……………………………………………………………… …………….10
2.3. Turismul de afaceri ………………………………………………………………………………..11
2.4. Turismul de shopping …………………………………………………………………………….11
2.5. Turismul sportiv ……………………………………………………………………………………13
CAPITOLUL I II. COORDONATE ALE TURISMULUI URBAN …………….15
3.1. Turismul urban în Europa ………………………………….. ………………………………….15
3.2. Repere ale turismului urban în România …………………………………………………..16
3.3. Planificarea urbanã -premisã a dezvoltãrii urbanismului turistic………………….18
CAPITOLUL IV . POTENȚIALUL TURISTIC AL ORAȘELOR DIN
ROMÂNIA ………………………………………………………………………………………………………20
4.1. Resursele turistice ………………………………………………………….. …………………..20
4.1.1. Muzeele ………………………………………………… ………………………….. .21
4.1.2. Edificiile religioase …………………………………. ………………………….. 23
4.1.3. Edifiiciile culturale ………………………………. …………………………. ..25
4.1.4. Obiectivele istorice ………………………………………………………………27
4.1.5. Palatele și castelele regale ……………….. …………………………………..28
4.1.6 . Activități umane cu funcție turistică ……………………………………….30
4.2. Infrastructura turistică ………………………………………………………………………….31
4.2.1. Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare ………………33
4.2.2. Structurile de primire turistică cu funcțiuni de alimentație
publică ………….. ………………………….. …………………………………………………………………….35
4.3. Turismul – factor de dezvolatre a urbanismului ………………………………………35
4.4. Efecte socio -economice ale dezvoltării turismului urban ………….. …………….36
CAPITOLUL V. S TUDIU DE CAZ: TURISMUL URBAN ÎN MUNICIPIUL
BUCUREȘTI ……………………………………………………………………………………………………39
5.1. București – prezentare generală …………….. ……………………………………………..39
5.2. Oferta turistică în București ………………………………………………………………….41
5.2.1. Circulația turistică în București in perioada 2000 -2018 ……………42
5.2.1 .1. Numărul de înnoptări / zile/turist ……………………………..43
5.2.1.2. Durata medie a sejurului turistic ………………………………45
5.2.2. Coeficientul de utilizare a capacității de cazare ……………………… .45
5.3. Analiza SWOT a turismului din București ……….. …………………………. …48
5.4. Perspectivele dezvoltãrii turismului sportiv în București ………………………….49

CONCLUZII ……………………………………………………………………………………………52
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………………..53

1
INTRODUCERE

Turismul, r eprezintă activitatea practicată de oamenii doritori de noi experiențe,
liberi spre vizitarea locurilor mult visate, cu scopul de a -și îmbunătăți starea interioară
prin tot ceea ce înseamnă frumos, atât vizual cât și datorită informațiilor interesante
acum ulate, care duc totodată la îmbogățirea cunoștințelor generale și nu numai.
Turismul a devenit un domeniu important ce a reușit să se impună în România, având
efecte pozitive asupra economiei, creșterii forței de muncă, la valorificarea potențialului
turistic, de asemenea, cererea și oferta turistică sunt într -o continuă creștere, toate
acestea ducând implicit la îmbunătățirea condițiilor de viață.
Bucureștiul, principalul centru politic, economic și administrativ al României a
ajuns una dint re cele mai importante destinații turistice naționale de -a lungul timpului,
însă o mare parte se datorează în principal turismului de afaceri .
În lucrarea de față, începând cu primul capitol vor fi prezentate caracteristicile
turismului urban, în al doil ea și al treilea capitol sunt prezentate forme ale turismului
urban și coordonatele ale acestui turism în Europa și România,potențialul touristic al
orașelor din România este prezentat în cel de-al patrulea capitol care conține resursele
turistice,infrastr uctura turisticã,valorificarea și planifificarea urbanã și la capitolul cinci
am ales studiul de caz pe orașul București .
Motivul pentru care am ales această temă , a fost nevoia de a aduna mai multe
cunoștințe despre turismul urban din România și capitala țãrii noastre și de a încerca să
observ, să înțeleg și să examinez modul în care  este văzut acesta în România , deoarece
consider că turismul din București are un potențial de dezvoltare foart e mare, după
părerea mea, orașul nefiind valorifica t îndeajuns de mult.

2
CAPITOLUL I. TURISMUL URBAN – FORMĂ DISTINCTĂ DE
CĂLĂTORIE

Pornind de la faptul cã dezvoltarea economicã și socio -culturalã a orașelor s -a
reflect at în arhitectura acestora, oraș ele fiind privite ca centre economice și culturale,
sunt deținãtoarele unor variate atracții ce determinã ca acestea sã constituie destinaț ie
pentru numeroas e categorii de vizitatori. Pe mãsura ce numãrul acestora a crescut și s -a
conturat o formã distinctã de turi sm, au apã rut și preocupãri privind amenajã ri specifice
destinate diferi telor categorii de vizitatori cât ș i grija pentru armonizarea acestora cu
exigențele funcționãrii î n cele ma i bune condiții a așezã rilor urbane.
De-a lungul timpului, orașul s -a dov edit un reper în desfașurarea cãlã toriilor în
sensul cã fie dotã rile acestuia au fos t utilizate ca locuri de popas î n derularea circ uitelor
fie prin arhitectura clãdirilor ș i ansamblurilor, monu mente, sculpturi , a edificiilor
publice ș i private, eleme nte ale art ei decorative, arta peisagisticã, atracț iile pe care le
adãposteau s-au dovedit a fi ele însele apreciate destinaț ii turistice. Dezvoltarea și
modernizarea orașelor pe de o parte cat ș i varietatea ofertelor acest ora pe de alta parte
au condus î n timp la conturarea unei forme specifice de turism – turismul u rban. Pe
mãsura amplificarii cãlãtoriilor, aceastã formã de turism a cãpã tat tot mai mul tã
consistenț ã beneficiind astã zi de caracterist icile unei forme distincte de cãlãtorie cu
motivații foa rte diverse. Având în vedere necesitatea adaptãrii orașului la cerințele
turiștilor, se impune clarificarea câtorva aspecte legate de conț inutul ș i evoluția
turismului urban dar ș i evaluarea impactului acestuia asupra vieții economice și sociale
și în cons ecințã a cadrului optim de desfãș urare.
1.1 Impactul turismului asupra societății

În societatea contemporanã, turismul reprezintă prin conținutul și r olul său, un
domeniu tipic de activitate,o componentã esențialã a vieții economice și sociale pentru
un număr tot mai mare de oameni .
În turismul global, orașele devin mai mult atra ctive, dar se confruntă și cu o
dublã provocare. Pe de o parte, orașele trebuie să fie în măsură să răspundă așteptărilor
și nevoilor unui număr tot mai mare de turiști, atrași de bogãța și varietat ea de obiective
culturale, afaceri,sport și așa mai departe, și trebuie să reînnoiască continuu și să
îmbunătățească aceste facilități, astfel încât aceste a sã nu contribuie la degradare a
mediului înconjurãtor. Pentru ca un oraș să acționeze în calitate de turist principal
atragerea în primul rând ar trebui să o aibă valoarea patrimoniului și să fie însoțită de o
infrastructura complexă pentru a satisface cerințele și dorințele turiștilor. Interesul ridicat
al turiștilor pentru turismul urban este cauzată de informarea și publicitatea turismului,
care permite vizitatorilor să știe și să se integreze în împrejurimile sale.

3
Deși greu de evaluat, fluxurile turistice internaționale destinate orașului sunt masive,
numai la nivelul Uniunii Europene fiind estimat la aproximativ 75 -80 de milioane de
turiști, în conformitate cu mai mult de 550 de milioane de șederi peste noapte .

1.2 Conceptul de turism urban

Deși termenul este relativ nou, turismul urban își are originea încă din vechime
când se înregistrau numeroase călătorii între orașele grecești de pe țărmuri din Marea
Mediterană. Mai târziu, în timpul Evului Mediu, exist ău călătorii lungi efectuate de
tineri aristrocrați, în care vizitatu mai multe orașe eur opene. Interesul major a fost
declanșat aproape exclusiv de obiectivele culturale care se găseau în principal în orașe.
În timp ce alte forme de turism au a crescut spectaculos în anii 60 -70 din secolul trecut,
turismul urban apare în anii 80, când a dev enit clar că multe orașe au devenit importante
destinații turistice.
Dacă în trecut turismul urban a fost văzut ca urmare a mobilității populației,
pentru care orașul era doar o scurtă escală, în prezent datorită schimbărilor
comportamentale semnificative și datorită extinderii schimbărilor care au luat parte,
orașul s -a transformat într -un centru cultural, un loc relaxant unde oamenii fac
cumpărături, se întâlnesc cu prietenii și pentru a petrece timpul liber .
Într-o accepțiune foarte largã , „turismul urban reprezintã petrecerea timpului
liber în orașe, având la bazã motivații dintre cele mai diverse, de la vizionarea de
spectacole, vizitarea unor obiective culturale ,pâna la efectuarea de cumpãrãturi sau
vizite la rude și întâlniri cu prietenii”.(Ilies G., 2008).
Dorința de cunoaștere a unor locuri noi, î ngrijirea sãnãtãții ș i odihna, pelerinaje
religioase , au alcãtuit tot atâtea motivații de cãlãtorie ale oamenilor î nca din cele mai
vechi timpuri. Epoca Renașterii se detașeazã prin apariția proprietãților aflate la
marginea oraș elor, a vilelor cu parcuri și belvedere din preajma orașelor cetaț i.
Calatoriile din acea perioadã au favorizat schimburile de idei prin preluarea din Orient
și Bizant a acelor forme, sisteme tehnice ș i elemente decorative exotice, contribuind
astfel la înnoirea artei și științ ei.Ca racteristice pentru zona orientalã erau clãdiri
destinate negustorilor cã lãtori sau pelerinilor, ale cã ror vestigii se r egãsesc în Asia Micã
și în Persia, pe coastele de nord ale Africi i, în Spania sau în Peninsula Balcanicã.
Ulterior, obiectivele cãlãtor iilor se diversificã, pãstrând însã în centrul atenției așezarile
urbane și opere le arhitecturale. Începâ nd cu secolul al XVI-lea, scrierile din acea
perioadã menționeazã elementele urbane aparținând unor oraș e ca Roma, Paris,
Segovia, Karlsruhe, D resda, Leipzig, Edingburg etc, ș i care se constituiau ca obiective
de interes turistic: zidurile și fortificațiile orașelor, biserici, mãnã stiri, porturi, ruine,
palate, grãdini, spaț ii comerciale, etc. În toatã aceas tã perioadã, așezã rile urbane
europ ene cunosc importante transformã ri prin realizarea de palate, castele ,

4
grãdini,parcuri, catedrale , amenajãri de importanțã edilitarã (pavaje, iluminat, tra nsport
intern).
Mai tâ rziu, oraș ele premoderne au cunoscut o transformare mult mai evidentã ca
urmare a dezvolt ãrii economic e, a exploziei demografice, creșterii comerțului mondial,
progresului înregistrat î n domen iul transporturilor. Se dezvoltã astfel orașele metropolã
și cele predominant industriale, urbaniști ș i arhitec ți de renume ca Le Corbusier, R.
Unwin, E. Henard, O. Gerson, J. Haussman încercând sã schimbe peisajul citadin.
Punerea î n valoare a multor resurs e economice va conduce la apariția oraș elor m ici si
mjlocii, cu o arhitecturã nouã, care îmbina unele obiceiuri locale sau regionale cu
elementele urba nismului modern. În secolele al -XIX-lea și al -XX-lea se înregistreazã
cele mai noi cuceriri ale tehnicii pentru modern izarea structurilor edilitare, î ndeosebi
prin realizar ea de noi materiale de construcție mai uș oare și fiabile. Societatea
contemporanã se confruntã cu o explozie a spaț iului urban mai ales dupa cel de -al
doilea Razboi Mondial, ș colile de urba nism preocupate de dezvoltarea și modernizarea
sistemelor urbane cunoscând o deosebitã amploare.
Numeroș i arhitecți și urbaniști sunt preocupaț i de re alizarea u nor noi stiluri
arhitecturale, în multe orașe europene, alã turi de c entrele vechi istorice, dezvoltâ ndu-se
cartie re moderne. S -a conturat chiar și o tipologie a oraș elor culturale care include
urmatoarele tipuri de așezari urbane: oraș e capitala (Paris, Londra, New York), oraș e
istorice (Oxford, Cambridge, Veneția, Canterbury), orașe industriale tradiționale
(Bradford), orașe de culturã și artã (Roma, Florența, Salonic, Avignon), oraș e
revitalizate (portul vechi ș i docuri le Londrei), etc. Unii sp ecialiști considerã cã turismul
urban se poate desfașura și în orașele care au statut de oraș e balneare, montane sau de
litoral, ele mentul cultural distingandu -se în plan secundar.
Clarific area noț iunii de tu rism urban nu poate fi realizatã decât în contextul
înțelegerii statutului și a funcțiilor oraș elor, demers ce p resupune abordarea intercorelatã
atat a noțiunii d e oraș cu semnificațiile sale câ t și a conceptului de turism în spaț iul
urban. Modul de organizare spațialã a orașelor și etapele ist orice de evoluție ș i
dezvoltare au condus la extinderea sau suprapune rea unor curente arhitectonice ș i a uno r
stiluri artistice care conferã acestora statut de orașe patrimoniale cu reale valenț e
turistice pun ându-și amprenta așadar ș i asu pra turismului, f ie câ se referã la vizitarea
orașelor sau numai la utilizarea acestora ca locaț ii pentru alte fo rme de turism. În
majoritatea țã rilor europene, începând cu anii 80, s-au remarcat o serie de mutaț ii în
practica turisticã în sensul diversificã rii și internaț ionalizãrii destinațiilor turistice,
diminuãrii duratei sejururilor precum ș i unui puternic fenomen de fragmentare a
concediilor, toate aceste evoluț ii explicând amploarea crescândã a deplasã rilor de scurtã
duratã și creșterea fluxurilor turistice în spați ile urbane sau î mprejurimile acestora.
În prezent, literatura de specialitate nu înregistreazã o definiție unanim
acceptatã pentru turismul urban, punctele de ved ere diferite având totuș i unele elemente
comun e referitoare la cuprinderea noțiuni i de turist ș i excursionist, pe de o parte câ t și la

5
delimitarea spaț iului urban, pe de a lta parte. Astfel, se precizeazã cã ”turismul urban se
refera atat la circulația turiștilor în orașe sau aglomerații urbane, în afara reședinței
principale, cu condiția ramânerii pentru cel puțin o noapte la locul de destinaț ie cât și la
deplasarea excursioniștilor pentru mai puțin de 24 de ore în spaț iul u rban”. Potrivit
opiniei specialiș tilor (Cazes, F. Potier, Le tourisme urbain, Que sais -je, Presses
Universitaires de France, 1996, p ag.10), „turismul urban se desfașoara în localitãți cu
cel puțin 20000 de locuitori, avâ nd drept caracteristicã principalã sejururile de scurtã
duratã” , prin ace stea înțelegându -se, potrivit definiț iei OMT, deplasãrile de 1 -3
înnoptãri în a fara reședinței. Aș adar, sin gurul criteriu de diferențiere fațã de celelalte
forme de turism ramâne cel demografic, deși, în unele țari (de exemplu, Franța),
statistica oficialã indicã limita de 2000 de locuitori pentru definirea unei aglomeraț ii
urbane.
O alt ă abordare (Minciu Rodica, Economia turismului, Editura Uranus, Bu curesti,
2000, pag.83) se referã și la respectarea condițiilor privind durata și motivul cãlãtoriei,
în sfera tu rismului urban fiind acceptate și deplasãrile de o zi, având în vedere di stanț a
de deplasare care, potrivit opiniei unor aut ori, ar trebui sa fie de cel puț in 100 km. Prin
organizarea sa funcționalã, spațiul urban reprezintã locul de desfãș urare pentru o serie
de activitați turistice, municipalitãțile , fiind preocupate permanen t în organizarea
spațiilor de agrement, conservare ș i prot ejare a obiectivelor turistice î n vederea atragerii
unui numar cât mai mare de turiști. Oferta turisticã a unui oraș este e xtrem de variatã ș i
cuprinde element e de ordin cultural, recreativ și uneor i balnear acolo unde în perimetrul
orașului existã izvoare minerale și infrastructurã adecvatã (cazul Budapestei).
Dezvol tarea infrastructurii generale ș i specifice au condus la tra nsformarea oraș ului intr –
un adevarat pol de atracț ie pentru o ser ie de form e de turism (afaceri și congrese,
turismul tehnic și științ ific, turismul de cumparaturi). Așadar, „turismul urban reprezintã
un câmp de interferentã pentru mai multe tipuri majore de turism. ”(Gheorghilas A.,
Turism urban ș i turism c ultural, Editura Credis , Bucureș ti, 2004, p. 12).

1.3 Factorii care influențează turismul urban
Treptat, evoluț ia turismului urban a fost influențatã de o serie de factori economici,
sociali, demografici, juri dici și tehnologici. Dintre aceștia, un rol important îl deț ine
interesul manife stat pentru valorile culturale și istorice, tendințã ce înregistreaza o
continuã creștere, îndeosebi ca reacț ie la amplul proces de globalizare prin afirmarea
identitãților culturale, protejarea și conservarea patrimoniului naț ional pentru generaț iile
viitoare. Nu în ultimul rând, de menț ionat sunt eforturile municipalitãților în direcția
revitalizãrii centrelor istorice ale orașelor, reabilitãrii și renovãrii clãdirilor și
locuințelor, î nnoirii echipamentelor urbane, acț iuni ce au contribui t la îmbunatațirea
imaginii și creșterea atractivitații destinaț iilor t uristice urbane. Alte elemente însemnate
în creș terea sejururilor l -au avut evoluț ia timpului liber pe baza diminuã rii timp ului de

6
munca, urbanizarea, creș terea duratei medii de viațã , diversifi carea produselor turistice ,
creșterea mobilitaț ii persoanelor, dezvo ltarea tehnologiilor, a informațiilor ș i a
trans porturilor, sporirea atractivitãții spațiilor urbane, creș terea interesului pentru
obiect ive culturale, dezvoltarea relațiilor soci ale interne și internaț ionale, a turismului
de afaceri.
a) creș terea timpului liber este determinatã de reducerea progresivã a timpului de
muncã, creș terea durate i alocate studiilor, sporirea duratei c oncediilor, etc., fiind
totodatã realizatã și pe seama dezvoltã rii unor servicii care contribuie semnificativ la
reducerea timpului alocat activitãț ilor casnice;
b) sporirea mobilitãții persoanelor se datoreazã în principal, progreselor înregistrate în
domeniul transporturilor în sensul creșterii vitezei de deplasare și al reducerii costurilor
de cãlã torie, da r și unor factori de naturã sociala, cum ar fi: scãderea vârstei de
pensionare și, pe aceastã bazã, a disponobilitații persoanelor de vâ rsta a treia, la ca re se
adauga o serie de facilitãți oferite acest ora, creșterea numãrului persoanelor necãsãtorite
și a familiilo r fãrã copii;
c) de zvoltarea transporturilor, a rețelelor rutiere ș i feroviare, a mijloac elor de transport
de mare vitezã , de regleme ntare a transporturilor aeriene și deschiderea cãtre noi
destinaț ii, introduce rea unor tarife tot mai diferenț iate contribuie , de asemenea, la
creșterea preferințelor pentru sejururile de scurtã duratã ;
d) atractivitatea orașelor deț ine, de asemenea, un rol important î n formarea fluxurilor
de vizitatori ai spați ului urban; de menționat î n ace st sens, eforturile municipalitãț ilor de
a diversifica agrementul urban prin reamenajarea centrelor istori ce, a centrelor
comerciale, creșterea calitãții spațiului urban printr -o mai bunã dezvoltare a
infrastructurii generale si specifice.
De-a lungul timpului, aceș ti factori au contribuit la creștera importanței sejururilor de
scurtã duratã în spaț iul urban, amploare manifestatã ca urmare a unor caracteri stici
definitorii pentru deplasãrile în oraș e.
Dintre acestea, pot fi enunțate: lipsa sezonalitații, deplasã rile urbane petrecandu -se pe
toatã durata anului, indiferent de anoti mp, imprevizibilitatea, datorat faptului cã de cele
mai multe ori decizia este luatã spontan, farã o planificare anterioarã, acest fapt fiind
incurajat și de progresele realizate în domeniul tehnologiei informației ș i care dau
posibilitatea cunoașterii, în orice moment, a posibilitãților de deplasare și de rezervare a
locurilor în spațiile de cazare. Adesea, deplasãrile de scurtã duratã sunt rea lizate de cãtre
turiști pe cont propriu ș i sunt asociate unor evenimente: ex poziții de picturã , festivaluri ,
concerte, seri distractive, tâ rguri profesionale, etc. De aici și faptul cã aceste deplasãri
antreneazã venituri financiare semnificative, turiștii efectuâ nd o serie de cheltuieli
culturale, cumpãrã turi, agremen t, deloc de neglijat pentru creșterea economicã a
orașului.
De asemenea, sejururile de scurtã duratã influențeazã în mod semnificativ creșterea
atractivitații orașului, eforturile realizate î n direcția promovã rii patr imoniului cultural, a

7
ospitalitãț ii, a elementelor cadrului natural și de agrement contribuind la îmbunãtãțirea
imaginii în plan extern ș i la atrage rea fluxurilor turistice. Cunoașterea particularitãț ilor
cererii pentru turismul u rban reprezintã un demers extrem de dificil datoritã sistemelor
statistice naționale de î nregist rare a numarului de vizitatori în spațiul urban precum și a
motivaț iilor acestora de cãlã torie, sisteme deosebit de eterogene și care evidențiazã
îndeos ebi seju rurile de peste 4 zile î n de trimentul sejururilor de scurtã duratã ș i a
vizitelor ocazionale.
Mult timp, fluxurile ur bane au fost neglijate, neexistând nici î n mome ntul de fațã
statistici care sã permitã o analizã comparativã a acestora.
Toate aceste nea junsuri pot fi însã corectate pri n adoptarea u nui sistem omogen și
unitar de î nregistrare ș i obser vare a fenomenului urban, permițâ nd astfel identificarea
mai riguro asã a segme ntelor de consumatori, a motivațiilor de cãlã torie, a cheltuielilor
efectuate în spațiul urban. Având în vedere aceste particularitãți, acțiunile i ntreprinse la
nivelul organismelor publice locale vor trebui concentrate în direcția dezvoltã rii unei
oferte turistice globale ș i coerente, prelungiri i duratei sejurului, diversificã rii ser viciilor
turistice, turismul urban reprezentând un element potențial major al dezvoltãrii
economiei locale și, pe aceastã bazã, o modalitate de creș tere a nivelulu i de trai și a
durabilitãții spaț iului urban.

8
CAPITOLUL II.
FORME ALE TURISMULUI URBAN
În privința motivațiilor de cãlã torie, ponderea cea mai mare o deține turismul cultural
și agrementul urb an (aproximativ 40%), urmat de întâlniri cu familia ș i prietenii (30%),
afaceri ș i motive profesional e (10 -15%) la care se mai adaugã vizitele gastronomice,
cumpãrã turile, part iciparea la evenimente, etc. Având în vedere aceste motivații, o
analizã a comportamentului vizitatorilor în oraș e conduce la identific area unor
particularitãți ale cererii și, pe aceastã bazã , la conturarea unor forme ale turismului
urban .
2.1 TURISMUL CULTURAL

Fig. II -1 Turismul cultural
Sursa: https://www.google.com/search?rlz=1C1CHBF_enRO825RO825&biw=1334&bih=738&tb
m=isch&sa=1&ei=rAoWXebZHtmh1fAPyY –
K4AI&q=turismul+&oq=turismul+&gs_l=img.3..0l10.1759.4486..4681…0.0..0.214.1087.2j5j1……0….1..
gws-wiz-img…….0i 24.nXeolYu3bAI#imgrc=e6n4IOdbTHkpqM:

Turismul cultural reprezintã „ acele cãlãtorii care se referã la: vizitarea obiectivelor
patrimoniului istoric (vestigii arheologice, istorice, monumente, castele , edificii
religioase, parcuri și grã dini, etc), vizitar ea muze elor (de arheologie, istorie, știinte
naturale, grã dini botanice, parcuri zoo, etc), participarea la evenimente culturale
(spectacole de opera, balet, teatru, festivaluri de muzicã, dans, film, sarbãtori
tradiț ionale, etc), turism industrial ș i tehn ic (vizitarea un or obiective economice,
construcț ii specifice, ansambluri arhitectonic e urbane, etc). Astfel de vacanțe dețin
ponderea cea mai mare în circulația turisticã urban ã (40%) cu valori diferite de la o țarã
la alta: Germania (31%), Anglia (23%), Olanda (46%), Belgia (25%), Franț a (45%),
Italia (51%), etc.

9
Studiile aratã cã turiștii care se aflã în oraș la prima vizitã sunt interesați de
monumentele, muzeele, cartierele istorice cuprinse în ghidurile turistice, spre deosebire
de cei care revin și c are preferã plimbãrile în parcuri, animația culturalã în aer liber, în
general, locurile mai puțin mediatizate, încercând astfel integrarea în viața culturalã a
locuitorilor orașului .
În acest context, în ț arile europene cu centre u rbane culturale a fost stabilitã o politicã
pentru valorificarea prin turism a bunurilo r culturale existente, orientatã spre
dezvoltarea componentelor majore a le produsului turistic oferit, ș i anume: dezvoltarea
tipurilor de transport intern ș i extern, cu asigurarea unei circula ții fluent e, fiind incurajat
transportul î n comun, mai puțin poluant; astfel au fost susținute acțiunile de creștere a
numãrului de taxiuri, a mașinilor de î nchiriat, extinderea z onelor pietonale, a micilor
spații comerci ale; asigurarea cu echipamente ș i servicii de primire, prin diversificarea
hotelurilo r de lux, a unor lanț uri hoteliere, a echipamente lor pentru cazarea tineretului ș i
a celor cu venituri modeste; diversific area echipamentelor de alimentație publicã ș i a
gastronomiei, accentul fiind pus pe servicii de servire rapidã ș i a unor restaurante
tradiționale; asigurarea unor servicii publice adecvate care î nsotesc pe ce le turistice:
servicii de igienã urbanã , de securitate -pompieri, poliție, urgențã medicalã.
Tot în aceeași direcție se inscriu o se rie de acțiuni vizâ nd crearea unor centre de
intere s multiculturale, cu posibilitați de informare multiplã a vizit atorilor; prin asemenea
centre î n Marea Britani e au fost create programe de acț iune pentru dezvoltare turisticã
care sunt sprijinite de Biroul de Turism Britanic iar î n Franț a au fost create studii de
stabilire a zonelor protejat e pentru monumentele istorice, î n scopul valorificarii durabile
a acestora, prin intermediul Comitetelor regio nale de turism; sprijinirea iniț iativelor
culturale care in clud spectacole, festivaluri expoziții temporare, și care sporesc durata
de sejur în oraș e, anima ția fiind la baza unor manifestãri tradiționale din cartiere, serbã ri
religio ase, teatru î n aer liber, plimbãri de searã ; cercetare a clientelei turistice care capãtã
importanțã tot mai mare deoarece ea dã dimensiunile de dezvoltare si promovare a
produsulu i turistic cultural; astfel, alãturi de vizitatorii interesaț i de o biectivele
culturale, mai existã și o clientelã pentru afaceri, care la randul ei poate bene ficia de
activitaț ile culturale citadine; pã strarea și dezvoltarea în permanențã a legãturilor și a
colaborãrilor cu administraț iile publ ice locale – prefecturi și primã rii – în scopul
asigurã rii unor servicii urbane de calitate, de care beneficiazã și tur iștii.
De menționat totodatã și preocupã rile Comisi ei Mondiale pentru Culturã și Dezvoltare
(CMCD), constituitã de UNESCO și ONU in 1992 și alcãtuitã din specialiști reuniți cu
scopul de a contribui la întãrirea relațiilor culturale dintre țari, la îmbogã țirea
patrimoniului cultural ș i istoric universal pr intr-o serie de acț iuni stabilite cu ocazia
Conferinț ei interguvernamentale de la Stockholm a supra politicilor
culturale :dezvoltarea relaț iilor dintre diferitele organisme culturale și regionale,
alcãtuirea unei baze de date privind politicile cultural e aparținând diferitelor națiuni;
oferirea asistenței intelectuale î n vederea elaborarii politicilor ș i pro gramelor de

10
dezvoltare culturalã, sprijinirea atelierelor naționale ș i regional e de formare privind
gestiunea și administrarea instituț iilor culturale, etc. Din 1990, cu sprijinul Consiliului
Euro pei, un numar de unsprezece oraș e au statutul de capitale culturale ale
continentului: Paris, Atena, Amsterdam, Anvers, Berlin, Copenhaga, Dublin, Glasgow,
Lisabona, Luxe mburg, Madrid, Salonic, lista rãmâ nând deschisã și pentru alte orașe
europene, în condițiile î n care multe din centrele culturale ale acestor atra g un numar
impresionant de turiș ti: Centrul Pomp idou cu circa 7 -8 milioane turiș ti anual, Albert
Dock – Liverpool cu 4 -5 milioane, Luvru si Versailles din Paris cu 2 -3 milioane fiecare,
Centrul cultural din Glasgow cu 8 -9 milioane, Festivalul de la Edingburg (3 saptamani)
cu aproximativ un milion de v izitatori, etc.
Pe mã sura cunoaș terii mai det aliate a le valorilor culturale și din țã ri ale Europei
Centrale și de Est, și unele oraș e din aceste state se vor putea înscrie în râ ndul marilor
capitale culturale ale cont inentului. Toate aceste preocupãri demon streazã interesul
manifestat faț ã de fenomenul cult ural la nivel național, regional și mondial î n direcția
elaborã rii unor noi politici culturale care sã aiba î n vede re largirea accesului la culturã,
participarea activã a cetãțenilor, o mai bunã recunoaștere a diversitații culturale și
lingvistice, încuraj area creativitãții, gãsirea unor soluț ii de fina nțare pe baza de
parteneriat între sectorul public, privat ș i societatea civila , etc.
Ca urmare a suprasolicitãrii marilor orașe patrimoniale ale Europei, î n ultimul dece niu
al secolului XX, a fost susținutã ideea de sprijinere a micilor oraș e cu forme de culturã
alternativã pentru a se reduce fluxul turis tic din aceste mari metropole. În acest sens,
pot f i valorificate anumite activitați tradiț ionale (ateliere de prelucrar e a lemnului, a
textilelor, jucã rii, produ se alimentare) sau pot fi puse î n valoare obiect ive tehnice
deosebite.

2.2. Turismul de agrement
O alta formã a turismului urban este reprezentatã de agrement definit prin “ansamblul
mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor și formelor oferite de unitãți, stațiuni sau
zone turistice, capabile sã asigure individului sau unei grupãri sociale o stare de bunã
dispoziție, de plãcere, sã dea senzația unei satisfacții, unei împliniri, sã lase o impresie
și o amintire favorabilã. ” Turismul de agrement deț ine, d e asemenea, o pondere
importantã în deplasãrile cãtre spațiile urbane, un loc aparte î n categoria mijloacelor de
agrement, deosebit de apreciate în rândul turiș tilor, fiind ocupat de parcurile de
distracț ie. Potrivit unui s tudiu realizat de IAAPA (Asociația Internaționalã a Parcurilor
de D istracție și Atracții), europenii preferã sa -și petreacã din ce în ce mai mult din
timpul liber î n complexele de agrement, parcurile de distracții, carnavalurile,
manifestãrile tradiți onale, sãrbã torile religioase constituind tot atâtea modalitaț i de
petre cere a timpului liber în spațiul urban.

11
În privința numã rului de vizitatori, pe primul loc se situeazã Disney -World -Epcot
(Orlando, SUA) cu aproximativ 22 milioane de vizitatori anual u rmat de EuroDisney
(Paris, Franț a) cu 10,7 milioane vizitatori, Blackpool Pleasure Beach (Blackpool, SUA)
cu 6,5 milioane vizitatori, Futuroscope (Po itiers, France), Phantasialand ș i Europa Park
(Germania), Astérix (Franța) cu câ te 2-3 milioane de vizitatori f iecare. În ceea ce
priveș te tipologia parcurilor tematice (de loisir), este dificil de realiz at o clasificare a
acestora datã fiind diversitatea lor conceptualã și funcționalã.
Preferințele vizitatorilor se îndreaptã, de cele mai multe ori cã tre spe ctacolele cu
caracter cultural și distractiv î n aer liber, parcuri tematice, festivaluri, evenimente
sport ive, cafenele, restaurante, viaț a noc turnã , etc. De un interes deosebit se bucu ra
spectacole le populare, desfașurate pe strã zi, bulevarde sau î n parcuri care, de cele mai
multe ori sunt gratuite, permițând astfel o largã accesibilitate ș i libertate de miș care
spectatorilo r. Totodatã, turiș tii pot opta pe ntru spectacole de teatru,operã, muzicã
clasicã, religioasã, circ, expoziții de artã , vizitarea unor muz ee, case memoriale,
ansambluri mon ahale, situri arheologice, unitãți economice, plimbãri prin oraș cu
mijloace de locomoție tradiț ionale sau de plimbãri în important e parcuri și grãdini ale
orașelor, î n car tiere originale pentru atmosferã și cumpãrãturi. În ultimii ani de o largã
audiențã se bucurã spectaco lele de mini teatru și pantomimã în aer liber.

2.3. Turismul de afaceri
Turismul de afaceri și activitãțile profesionale se referã la congrese, colocvii,
seminarii, târguri, co nferințe, expoziți i, reuniuni, î ntâlniri cu parteneri de afaceri, stagii
de pregatire, etc. În general, preferințele oamenilor de afaceri se îndreaptã cãtre servicii
de înaltã calitate, vizitarea centrelor comerciale și animație trad iționalã; spre deosebire
de aceș tia, participanții la congrese și reuniuni manifestã interes cãtre plimbãrile în
centrele istorice, muzee, expoziții, în general, preocupãri de naturã intelectualã.
Turismul de afaceri concentreazã în prezent circa 20% din to talul cãlãtoriilor
internaționale și aproape 1/4 din totalul încasãrilor din turism, înregistrând valori
diferite de la o țarã la alta, în funcție de echipamentele turistice și nivelul general de
dezvoltare economicã. Referitor la tipologia cãlãtoriilor de afaceri, acestea se
structureazã în: turism general de afaceri care se referã la activitatea persoanelor care
lucreaza în afara locului de munca obișnuit (delegațiile), reuniuni și întruniri (întâlniri,
conferințe, simpozioane, colocvii, congrese, etc.), târguri și expoziții, cãlãtorii -stimulent
oferite anumitor categorii de angajați ca recompensã pentru rezultatele înregistrate în
activitatea profesionalã.
Potrivit statisticilor internaționale, cele mai multe congrese și reuniuni au loc în
Europa care co ncentreazã circa 60% din acțiuni, iar clasamentul pe țãri indica pe primul
loc SUA urmatã de Franța, Marea Britanie, Germania, Olanda, Italia, Elveția, Belgia,
Spania și Japonia. Târgurile și expozițiile înregistreazã anual cheltuieli de peste 27 mld.

12
USD luându -se în considerare cheltuielile directe ale expozanților și vizitatorilor,
neincluzând volumul afacerilor înregistrate ca urmare a participãrii la astfel de
manifestații și nici cheltuielile indirecte ale agenților participanți, extrem de dificil de
cuantificat. Reușita manifestãrilor de acest gen depinde atât de capacitatea
organizatoricã a organismelor de profil din țara gazdã cât și de grad ul de dezvoltare a
economiei naționale.
Datoritã rolului polivalent al târgurilor ș i expozițiilor, org anizatorii cautã
permanent so luții pentru atragerea unui numã r cât mai mare de vizitatori și expozanți,
constatându -se creșterea preocupãrilor pentru manifestãri care prezintã noutați într -un
domeniu sau altul și pentru crearea de noi centre expoziționale și de afaceri. În acest
context, "întâlnirile pe mare" constituie noutãți în domeniu, congresele și reuniunile
organizate pe nave de croazierã atrãgând anual circa 120000 participanți. Existã, în
prezent, peste 130 vase de croazierã dintre care, Royal Cara ibbean’s Nordic Prince,
Chandris Meridian și Horizon Closter Cruises Westward însumeazã peste 5000 de sãli
de conferințe. O altã noutate în domeniu o reprezintã conceptul de
"BOARDINGHOUSE" reprezentând o combinație între o camerã de hotel și un
apartament drept birou de lucru.
De exemplu, în SUA acest concept (de dormitor și camera de lucru) a fost introdus la
Residence Inn, Embassy, ocazie cu care cifra de afaceri a crescut cu peste 20%
ajungând ca, în prezent, sã reprezinte 5% din piața hotelierã a SUA. În prezent,
turismul de afaceri a devenit o componenț ã importantã cu rezultate semnificat ive în
economiile multor țari. În acest context, dezvoltarea turismului va avea în vedere atât
posibilitãțile cât și limitele unor țari în gãzduirea și organizarea diverselor tipuri de
reuniuni în condițiile în care creșterea numãrului oamenilor de afaceri este evidentã și
are multiple implicații politice, economice și sociale asupra dezvoltãrii generale a
destinațiilor gazdã.

2.4. Turismul de shopping
Efectu area de cumpãrãturi este consideratã de cãtre unii specialiș ti, ca o
importantã sursã generatoare de venituri financiare și se realizeazã, de regulã, î n marile
centre comerciale, situate fie în centrul oraș ului fie la peri feria acestuia. Includerea
cumpãrã turilor î n sfera turismului urban este acceptatã cu rezerve d e cãtre majoritatea
specialiș tilor, controversele fii nd legate de dificultatea separãrii fluxurilor de turiști de
cele ale locuitorilor orașului, neexistând posibilitatea cuantificã rii vo lumului serviciilor
comerciale și a mãrfurilor achiziț ionate de cã tre turiști. În general, interesul pentru
cumpãrãturi este însoțit și de dorința de distracț ie, multe dint re centrele comerciale
oferind ș i servicii de agrement. Mar ile centre comerciale multifuncți onale au constituit,
începâ nd cu anii 80, adevã rate puncte d e atracție în peisaj ul urban prin asocierea

13
activitãț ilor co merciale, sportive, de alimentați e și hotelãrie, agrement, etc. în același
perimetru.
Un exemplu î n acest sens î l constituie West Edmo nton Mall din Canada care îmbinã
funcț iile comerciale cu cele de petrece re a timpului liber prin prezența a 828 de
magazine și spaț ii des tinate serviciilor pe o suprafațã de 451 ha, avâ nd circa 10 milioane
de vizitatori anual . Un alt exemplu î l constitui e The Mall of America, situat lângã
Minneapolis care este format din 4 magazine universale si 800 de magazine
specializate.
2.5. Turismul sportiv
Turismul sportiv reprezintă una dintre cele mai promițătoare ramuri ale
turismului, care oferă o pondere importantă în câștigurile firmelor de turism din întreagă
lume. Fie că este vorba despre competiții majore (Cupe Mondiale sau Campioante
Europene de Fotbal, gale de box sau competiții de golf, turnee de tenis sau de jocuri ale
minții), destinațiile turistice care au legătură cu sportul au devenit din ce în ce mai
căutate în ultima per ioada. Privite în ans amblul lor, astfel de evenimente sunt
generatoare de câștiguri mari pentru toate părțile implicate, pornind de la destinatarul
principal al acestor a, călătorul pasionat de un anumit sport și interesat să fie prezent la
respectiva competiție, continuând cu agenția de turism în calitate de mediator al
călătoriei acestuia, cu companiile care se ocupă de transportul călătorului către și de la
destinație (indiferent de natură lor – companii aeriene, feroviare sau maritime), cu
hotelurile unde se va caza acesta, până la orașele și țările în care se vor desfășura aceste
evenimente, destinații ale căror bugete vor primi un boost extraordinar din partea celor
care vor voiaja către aceste destinații.
Internaționalizarea competițiilor sportive la nivel de țări a permis extinderea
graduală a tursimului sportiv; la începuturi, participanții la aceste turnee făceau parte
din locuitorii țării respective care se deplasau în interiorul statului respectiv, un fel de
turism sportiv la nivel local, precum și din locuitorii statelor învecinate. Mai târziu,
oameni din întreagă lume au început să participe la astfel de competiții, făcând posibilă
globalizarea turismul ui sportiv Astfel, astăzi sunt organizate turnee și competiții
internaționale cu o largă participare turistică în state cât mai exotice, așa cum sunt India,
Bahamas, Japonia sau China.
Au avut loc turnee și în state în care anumite sporturi nu er au atât de bine
cunoscute, așa cum a fost cazul fotbalului în SUA (soccer pentru americani), în cadrul
Cupei Mondi ale de la Fotbal din anul 1994. Turneul de poker PCA, care se organizează
anual de către PokerStars în insulele exotice din Bahamas, a generat până acum
participarea a peste 1500 de competitori direcți, înscriși în competiție, dar și peste
100000 de vizitatori care au venit atrași de acest sport al minții.
Organizarea unei etape de F ormula 1 în China (Shanghai Grand Prix) a fost primită cu
entuzi asm atât de către locuitorii vastei întinderi, cât și de către turiștii din lumea

14
întreagă, care vor avea posibilitatea de a v izita aceste meleaguri exotice. Turnee
ciclistice precum Turul Franței, circuitele de Formula 1 la automobilism, care se
organizeaz ă în din ce în ce mai multe state, competițiile de golf care se află pe o pantă
ascendentă în ceea ce privește popularitatea în rândul turiștilor sportivi, turneele de
tenis, poker sau rugby întregesc an de an calendarul unui turist sportiv.
Pe lân gă participarea la evenimentele organizate în cadrul competiției respective,
turistului sportiv i se oferă și posibilitatea de a participa la diverse excursii de
cunoaștere a locurilor faimoase din locația respectivă. Astfel de acțiuni adiacente
reușesc să cultive o mai bună cunoaștere a locațiilor respective, a modului de viață și a
culturii statelor respective, oferindu -i turistului posibilitatea de a se familiariza cu
acestea și în afară fenomenului sportiv. În plus, în cadrul unui eveniment sportiv, ace sta
poate participa și la alte acțiuni conexe turneului respectiv, precum întâlniri cu sportivii
participanți, sesiuni de autografe, vizitarea centrelor și bazelor sportive unde se
pregătesc sportivii participanți la respectiva competiție (în cadrul Olimpi adelor și a
Jocurilor Olimpice, vizitarea satelor olimpice reprezintă una dintre atracțiile oferite
turiștilor).
Privit din exterior, fenomenul turismului sportiv presupune o migrație temporară
a unei părți a populației unui stat într -un alt stat; un mix de culturi, mentalități și
cunoaș tere care interacționează pentru o bucată de timp.

15
CAPITOLUL III. COORDONATE ALE TURISMULUI URBAN

3.1. Turismul urban în Europa
Europa este considerat, în general, ca un continent de sine stătător, deși aceasta
este mai mult o definiție culturală decât una pur geografică. Europa este mărginită la
vest de Oceanul Atlantic, Oceanul Arctic – la nord, Munții Urali și râul Ural – la est,
Marea Caspică, Munții Caucaz și Marea Neagră – la sud -est și Marea Mediterană – la
sud.
Ca mărime, Europa este penultimul continent din lume, fiind puțin mai mare decât
Oceania, cu o suprafață de 10.600.000 km². Ca populație este al doilea continent în
lume, după Asia, cu aproximativ 700.000.000 de locuitori , sau 11% din populația lumii.
În Europa, turismul urban reprezintã circa 30% din to talul cãlãtoriilor și
aproximativ 20% în totalul înnoptãrilor, multe dintre orașe având multiple posibilitãț i de
petrecere a timpului liber, de la vi zitarea obiecti velor culturale și istorice pânã la
efectuarea de cumpãrãturi, activitãți sportive ș i recrea tive, vizite la rude ș i prieteni, etc.
Având în vedere toate aceste valențe ale oraș elor turistice, au fost delimitate trei
categorii ș i anum e: marile metropole, ca destinaț ii princip ale pentru turismul de afaceri
și cultural; oraș e de talie mijlocie speci alizate î n anumite do menii ale turismului urban;
orașe mici, cu un pronunțat caracter istoric, în aceastã categorie fiind incluse și
stațiunile termale (Vichy, Vitt el, Karlov y Vary, etc.) sau cele situate î n apropierea unor
obiective turistice cu caracter de unicat. Potrivit unui studiu re feritor la obiceiurile de
vacanț a ale europenilor, vizitarea orașelor concentreazã 25 -30% din totalul cãlãtoriilor
internaționale, înregistrând valori diferite de la o țarã la alta. În privința locului de
proveniențã al tu riștilor în spaț ii urbane, pe primul loc se situeazã Danemarca (47%)
urmatã de Irlanda (41,5%), Finlanda (41%), Span ia (41%), Belgia (30%), Marea
Britanie (25%), p rincip alele criterii de alegere a orașelor ca destinații de vacantã fiind
legate î n princip al de interesul pentru siturile istorice (32%) si vizitele efectuate la rude
și prieteni (18%).
Primul loc în totalul sosirilor îl ocupã Paris urmat la mare distantã de Berlin iar în
privința înnoptarilor, se detașeazã capitala Fran tței urmatã , cu valori mai scazute, de
Dublin, Praga, Madrid s i Berlin. Este evident faptul cã orașele care concentreazã cea
mai mare parte a circulației turistice urbane și dețin p onderea cea mai mare în privința
numãrului de unitãți și a locurilor de cazare aparț in uno r țari cu un bogat patrimoniu
cultural și istoric, reprezentând totodatã importante destinaț ii pentru turismul de afaceri
dar și pentru activitãți de agrement și dive rtisment. Între țãrile cu tradiție î n domeni u,
veritabile centre culturale ș i economice al e Europei se numãrã Franț a, Italia, Spania,
Olanda, Belgia, Germania, Mare a Britanie, principalele motivații de cãlãtorie în aceste
țari fiind reprezentate de potențialul cultural și istoric, centrele de afaceri și conferințe
precum și de posibilitãț ile de petrecere a timpului liber.

16
3.2 Repere ale turismului urban in Romania.

Dincolo de funcț iile lor sociale, economice, administrative, orașele României exprim ã
în mod plastic evoluția arhitecturii r omânești. În acest sens, evoluți a istoricã a
provinciilor istorice româneș ti a condus la apariția unor diferențeri î n aspectul ș i
valoarea ob iectivelor turistice prezente, în principalele orașe românești. Astfel, î n
arhitectura acestora apar elemente ale artei orientale, musulma ne, bizantine, gotice
maghiare ș i germane, renascentiste precum și prezenț a barocului ger man ș i fran cez.
Aceste curente s -au intrepãtruns și au asimilitat și elemente ale artei tradiționale
românești
. Mai târziu, epoca premodernã precum și cea modernã au adus noi elemente ale
clasicismului, romantismului, eclectismului francez, german, italian , ulterior
conturându -se și un stil național, ca urmare a școlii de arhitecturã românești. Multe din
vechile clãdiri din principalele oraș e au devenit sediile unor instituț ii culturale,
administrative, public e, comerciale sau simple locuințe. În unele situ ații, concentrarea î n
teritoriu a mai multor monumente și clãdiri vechi a condus la apariț ia unor zone
urbanistice valoroa se. Aceste zone construite (strãzi, cartiere, centre de localitãți sau
localitãți î n întregime) reprezintã valori specifice pentru o a numitã epocã și un anumit
spațiu cultural. Dupã 1950, în multe l ocalitãți românești, arhitecturã tradiț ionalã a fost
înlocuitã treptat cu clã diri colective, cu un stil neadecvat, aproape fãrã nici o legãturã cu
trecutul, multe monumente istorice rãmânând i zolate, nepuse în valoare, sau acoperite
prin noile edi ficii.
Cele mai multe transformãri au avut loc în perioada comunistã , prin aplicarea Legii
sistematizãrii. La sfârșitul anului 1989, cel puțin 29 de oraș e au suferit importante
intervenț ii cu efecte ireversibile asupra fondului construit, dintre care pot fi amintite:
Suceava, Botoșani, Iaș i, Roman, Paș cani, Huși, Bârlad, Târgoviște, Galați, Râmnicu
Vâlcea, Gi urgiu, Baia Mare, etc . În ceea ce privește oferta Româ niei pentru turismul de
afaceri, în ultimii ani înregistrându -se progrese remarcabile î n domeniul centrelor de
afaceri, al echipamentelor electronice pentru asigurarea unui siste m comunicațional și
informațional operativ precum și pãtrunderea pe piața româneascã a unor lanț uri
hoteliere care pot fur niza serviiciile necesare derulãrii cãlã toriilor de afaceri.
Dintre toate centrele urbane ale țarii, orașul Bucureș ti constituie principalul
polari zator al turismului de afaceri îndeosebi datoritã ofertei specifice pentru
organizarea de conferințe și reuniuni .
De menționat în acest sens, Centrul Internațional de Conferințe – situat în clã direa
Palatului Parlamentului, facilitãț ile necesa re fiind pe mãsura cerințelor internaționale
amplasate în sã li cu 20, 100, 400 sau 900 de locuri, cu ec hipamente de traducere
simultanã pânã la 9 limbi straine, asigurâ nd astfel derularea congreselor, seminariilor,
meselor rotunde organizate de Parlament, Guvern și Preș edinție dar și de cãtre alte
organisme internaț ional e sau persoane juridice din România, World Trade Center

17
însumând 6 sã li de reuniuni modulabile cu o capacitate de pânã la 300 de locuri, Sala
Palatul ui cu aproape 8000 de locuri, Romexpo, hotelurile Ma rriot, Intercontinental,
București, Hilton, Lido, Helveț ia, Complexul Hotel ier Turist, Centrul de Conferințe
Snagov, etc.
În ceea ce priveș te oferta zonei montane pentru turismul de a faceri, aceasta este
concentratã î ndeosebi pe Valea Prahovei (Sinaia – Hotelurile Mara, Palace, Caraiman,
Internațional, etc.), Poiana Braș ov (Com plexul Favorit, Sala Polivalentã , Complexul
Turistic Sport -Bradul, Hotel Alpin, etc.) si Bã ile Hercula ne iar echipamentele destina te
întâlnirilor ș i reuniunilor situate pe litoralul Marii Negre sunt concentrate cu precãdere
în Mamaia, Mangalia, Neptun,Olimp. Nu în ultimul rând, se contureazã și alte câ teva
centre importante de afaceri situate î n imediata ap ropiere a unor zone cu un p otenț ial
economic ridicat (Cluj, Timiș oara, Brașov, Iași, Sibiu, etc.) Nu trebuie însã omise
limitele existente referitoare la amplasarea centrelor de afaceri, de cel e mai multe ori, la
mare distanțã de hotelurile cu grad de confort ridicat, absența instal ațiilor de aer
condiț ionat, a serviciilor de secretariat, informare rapidã, etc.Referitor la valorificarea
potențialului turistic al orașelor din Româ nia, arealul constituit din București, orașele
reședințã de județ precum și celelalte localitãți urbane re prezintã zona de desfãș urare a
turismului cultural precum și a cãlã toriilor de afaceri și concentreazã aproape 64% din
turiștii români și 36% din cei strã ini.
Din pu nctul de vedere al gradului de î nzestrare cu ec hipamente de cazare, zona urbanã
deține circa 29% din totalul locurilor de cazare si 57% din totalul unitãților deschise î n
luna decembrie 2004, reprezentând un grad satisfãcãtor de valorificare turisticã. Datoritã
neomogenitãț ii datelor s tatistice, pentru analiza de fațã au fost cumulate in formaț iile
refer itoare la baza tehnico -materialã și circulația turisticã pentru zonele București,
celelalte reședințe de județ cu cele din alte localitãți ș i trasee turistice, co nsiderandu -se
ca acestea acoperã în totalitate zona urbanã. În privinț a echip amentelor de cazare, zona
urbanã deț ine ponderea c ea mai mare în totalul unitãților, urmatã de litoral ș i stațiunile
montane și ocupã locul al doilea dupa litoral în ceea ce privește numã rul locurilor de
cazare. Destinatã î n principal turismului cultural și de afaceri dar ș i altor forme de
petrecere a tim pului liber prin agrement și divertisment, zona urbanã primește 64% din
circulația turisticã totalã , din care, cea mai mare pondere o dețin turiștii româ ni.
Indicatorul cel mai reprezentativ pentru ca racteri zarea dinamicii circulației turistice în
spațiul urban este numarul turiș tilor sau al persoanelor cazate în unitãțile turistice și,
asociat cu acesta, numarul înnoptãrilor ș i dura ta medie a sejurului. Analizat în dinamicã,
numãrul turiștilor cazați în unit ãțile turistice din zona urbanã a cunoscut î n per ioada
analizatã o tendintã descrescãtoare a turiștilor româ ni ca urmare a deteriorã rii nivelului
de trai și a calitãții serviciilor și o evoluție ascendentã, înregistrând ritmuri anuale lente
de creștere, a turiștilor strãini, evoluție datoratã, în princip al, creâterii ponderii
cãlãtoriilor de afaceri și a preferințelor pentru centrele istorice ș i culturale u rbane.

18
Un alt aspect al circulaț iei turistice este ilustrat de durata medie a sejurului care
înregis treazã valori de pânã la 2 zile pentru turiș tii rom âni și î ntre 1,99 si 2,25 zile
pentru turiștii strãini, situație comparabilã cu cea existentã pe plan mondial. În structurã,
analiza circulației turistice evidențiazã o scãdere continuã a ponderii turiștil or români
atât în ceea ce privește numãrul de turiști cât și numãrul înnoptãrilor, situație complet
diferitã fațã de turiștii strãini a cãror pondere înregistreazã valori în continuã creș tere.
3.3. Planificarea urbană – premisă a de zvoltării urbanismului
turistic
Turismul urban poate fi foarte important pentru o zonă, de aceea trebuie realizate
planuri de turism urban. Satele, orașele, zonele cu valoare istorică trebuie valorificate
astfel încât să aibă caracter de atractivitate pentru turiști și în acelaș i timp să ofere
acestora diverse facilități. În zonele urbane se impune crearea unor centre care să
furnizeze informații turistice complete. Trebuie dezvoltat un centru de informare pentru
zona urbană și împrejurimi, care să dispună de materiale informativ e și să asigure
informații, pliante, prezentări audovizuale, cărți și suveniruri. Zonele urbane servesc ca
porți de intrare în regiunile și zonele turistice sau ca atracții principale pentru zonele
arheologice și parcurile pe care le posedă, astfel turismu l poate fi o activitate
socioeconomică foarte importantă în orașe.
Unele zone urbane au importanță în realizarea de afaceri, atrăgând astfel călătoriile de
afaceri și oferind facilități petru conferințe și întâlniri. Planificarea turismului urban
trebuie realizată ca o componentă integrată a planificării orașului sau a planului de
dezvoltare a unui cartier al orașului datorită faptului că dezvoltarea turismului în zonele
urbane poate prezenta unele probleme legate de dezvoltarea hotelurilor, clădirilor pen tru
birouri, congestionarea traficului și uneori suprautilizarea principalelor atracții. Astfel,
turismul poate fi bine integrat în structura urbană, iar problemele pot fi minimizate.
Procedura de planificare a dezvoltării turismului urban reprezintă baza pentru realizarea
studiilor de prefezabilitate, stabilește obiectivele și dirijează analizele, formulează
planuri alternative și selectează sistematic planul optim, face recomandări privind
elementele institiționale, de implementare și de management. Studi ile de piață trebuie în
considerare atracțiile disponibile, rolul zonei urbane ca bază de plecare a turiștilor
pentru vizite în regiune, posibilitățile de a furniza servicii pentru călătorii de afaceri și
pentru turismul de vacanță.
Zonele urbane au multe obiective de importanță istorică și cartiere cu potențial turistic
mare, acestea trebuie evaluate iar apoi sprijinite în vederea dezvoltării unor noi atracții,
facilități și servicii. Se poate valorifica activitatea muzeelor și a teatrelor existente, pot fi
dezvoltate zonele comerciale, pentru a deveni cât mai interesante pentru turiști. În
orașele unde există grădini zoologice, grădini botanice, acvarii, centre culturale, pot
atrage turiștii dacă sunt dezvoltate și îmbunătățite folosind tehnici moderne. Î n
momentul realizării planului trebuie luate în considerare și atracțiile accesibile situate în

19
afara zonei urbane. În planificarea turismului urban un punct foarte important îl
constituie dezvoltarea de facilități pentru întâlniri de afaceri, conferințe ș i convenții,
care pot atrage mulți turiști în afaceri.
Construirea de facilități pentru conferințe este foarte costisitoare, dar turismul de
afaceri este foarte competitivși de aceea trebuie făcută o analiză serioasă în ceea ce
privește fezabili tate acestei forme de turism în anumite zone urbane. Orașele istorice și
zonele istorice ale orașelor, dacă sunt bine restaurate și valorificate, oferă un potențial
însemnat pentru dezvoltarea turismului bazat pe teme istorice și stiluri arhitecturale.
Planificarea zonelor istorice necesită considerații speciale, legate de îmbunătățirea
accesului în zonele dificile, pe străzile înguste și în parcurile care să minimizeze
aglomerarea traficului. Cea mai bună soluție este aceea de a controla accesul vehiculelo r
prin parcarea mașinilor turiștilor în afara ariei istorice, iar accesul turiștilor să se facă
numai pe jos sau cu mijloace nepoluante.
Trebuie avută în vedere coservarea întregii regiuni istorice, iar unele cădiri istorice
importante pot deveni prin restaurarea și dezvoltarea lor muzee. Multe clădiri istorice
pot deveni facilități pentru turiști, ca centre de cazare, restaurante și magazi ne,
exteriorul acestora fiind convertite la o funcție modernă, dar menținându -și caracterul
istoric. Regulamentul de exploatare a zonelor istorice precizează că arhitectura clădirilor
istorice nu poate fi modificată decât dacă este avizată în mod expres. C lădirilor care
sunt proprietate privată li se pot acorda stimulente pentru a încuraja restaurarea lor.
Autoritățile locale trebuie să -și asume rolul de inițiator în restaurarea clădirilor
importante și să ofere asistență tehnică și avantaje proprietarilor clădirilor. Clădirile noi
construite în zona istorică trebuie să fie concepute în stilul istoric al zonei sau într -un
stil contemporan care este compatibil cu cel istoric. Beneficiile economice obținute din
turism și creșterea valorii proprietății, justifi că costul conservării acestor clădiri.

20

CAPITOLUL IV . POTENȚIALUL TURISTIC AL ORAȘELOR DIN
ROMÂNIA

Fig. IV -1 Harta României cu cele mai frumoase obiective turistice
Sursa :https://www.google.com/se arch?q=harta+romaniei+obiective+turistice&rlz=1C1CHBF_en
RO825RO825&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjWhOL34ozjAhVN -6QKHfA –
De0Q_AUIECgB&biw=1334&bih=738&dpr=1.25#imgrc=MLjGiP2WZ0dt4M:

4.1. Resursele turistice

Organizația Mondialã a Turismului definește potențialul turistic ca fiind
„ansamblul componentelor naturale,culturale și socio -economice care oferã posibilitãți
de valorificare în plan turistic și dau o anumitã funcționalitate teritoriului,având un rol
esențial în dezvoltarea activitãților de turism.”
Potențialul turistic al României demonstreazã existența unui valoros patrimoniu
cu valențe culturale deosebite în formarea circulației turistice din centrele urbane
tradiționale. În acest sens, deosebit de apreciate sunt vestigiile ar heologice preistorice
care atestã prezența omului încã din paleoliticul inferior, cu mãrturii aflate în diferitele
muzee din Craiova, Slatina, București, Deva, etc., vestigiile antichitãții de mare valoare
pentru istoria civiliației poporului român , ruin ele cetãților grecești de la Constanța
(Tomis), Mangalia (Callatis), Istria (Histros), cetãțile și vestigiile daco -romane,
vestigiile și cetãțile medievale, între ansamblurile urbane medievale mai bine pãstrate

21
fiind cele din Sighișoara, Sibiu, Brașov, Târ gu-Mureș, Mediaș, Cluj -Napoca, în mare
parte restaurate, vestigiile cetãț lor din Oradea, Alba -Iulia, Arad, Timișoara, vestigiile
fortificațiilor și ansamblurilor voievodale din v echile capitale (Curtea de Argeș,
Târgoviște, Bucureș ti), monumentele istor ice și de artã medievalã, monumente de artã și
arhitecturã in stil romanic (Sighișoara, Reghin), gotic și neogotic (Brașov, Cluj -Napoca,
Bistrița, Sighișoara, Târgu -Mureș , Miercurea -Ciuc, etc.), r enascentist (Alba Iulia,
Bistrița, Braș ov, etc.), baroc (Ora dea, Sibiu, Timișoara, etc.), brâncovenesc (Craiova,
București, Râmnicu -Vâlcea, Târgu – Jiu, etc.) precum și o serie de muzee și case
memoriale de importanțã naționalã situate î n renumite centre urbane, monumente de
artã plasticã, instituții de culturã ș i artã, elemente de etnografie ș i folclor. La toate
acestea se adaugã o serie de manifestã ri cultural -educative care atrag, î n fiecare an,
semni ficative fluxuri de vizitatori în spațial urban românesc: Festivalul de muzicã
ușoarã – Brașov, Untold, -Cluj, Festivalu l de Te atru Medieval din Sighișoara, Festivalul
de folclor și obiceiuri de iarnã -Suceava, Festivalul de jazz de la Sibiu, Târgul de
Craciun din București și Sibiu, etc.

4.1.1 Muzeele
„Muzeul este o instituție permanentã,fãrã scop lucrativ,aflatã în servici ul societãții și
al dezvoltãrii sale ,deschisã publicului și care face cercetãri cu privire la mãrturiile
legate de om și de mediul sãu ,le achiziționeazã,le conservã și mai ales ,le expune în
scopul studiului,aleducației și al delectãrii”.(Definiția ICOM -Consiliul Internațional al
Muzeelor) .
În anul 1790 era deschis publicului colecția de artã a baronului Samuel von
Brukenthal înființat de baronul Samuel von Brukenthal (1721 -1803),guvernator al
Transilvaniei în perioada 1777 -1787.Muzeul era constituit în jurul valoraselor colecții
ale baronului:colecția de gravuri,pinacoteca ,colecția de minerale și biblioteca.
În anul 1834 ,în Moldova, este inagurat Muzeul de Istorie Naturalã din Iași,care
cuprinde colecții donate în secolul al XIX -lea.Tot din domeniul ști ințelor naturii
remarcãm apariția Muzeului de Istorie Naturalã din Sibiuînființat de Societatea
ardeleanã de științele naturii,în anul 1848. Idea înființãrii la Cluj a unui muzeu este
legatã de apariția în anul 1814 a ziarului Muzeal Ardelean ,în anul 1859 apãrând
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.
În România, cele mai reprezentative muzee dupã profilul lor general sunt:
1.Arheologie:
-Muzeul Național al Unirii 1887,Alba Iulia;
-Colecția de Antichitãți a Institutului de Arheologie “Vasile Pârvan” 1 864,București;
-Expoziția permanantã Palatul Voievodal “Curtea Veche” 1972,București;
-Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei 1859,Cluj Napoca;
-Muzeul Vrancei 1950,Focșani.

22
2.Artã:
-Muzeul de Artã Ploiești;
– Muzeul de Artã Vizualã 1967 Galați;
– Muzeul de Artã din Iași;
– Muzeul Național de Artã al României 1948,București.
3.Artã religioasã :
-Colecția Moscheii Carol I 1910,Constanța;
-Muzeul Mitropolitan din Iași 2015;
-Colecția Muzealã a Mãnãstirii Putna 1904;
– Colecția Muzealã a Mãnãstirii Sucevița 1924;
– Colecția Muzealã a Mãnãstirii Moldovița 1934.
4.Carte veche :
-Muzeul Tiparului și al Cãrții Vechi Românești 1967,Târgoviște.
5.Etnografie:
-Muzeul Național al Țãranului Român,1990 București ;
– Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” ,1936 București;
-Muzeul Etnografic al Transilvaniei 1922 Cluj Napoca.
6.Istorie:
-Muzeul Județean de Istorie Brașov,1951;
-Muzeul Național de Istorie al României 1970,București.
7.Istorie Militarã :
-Mausoleul Mãrãșești
8.Memoriale:
-Muzeul Memorial “Ion Creangã”
9.Științã și Tehnicã:
-Muzeul Petrolului ,1961 Ploiești.
10.Științele Naturii:
-Muzeul Național de Istorie Naturalã.”Grigore Antipa”,1908 București.

23

57
35
9
7
21
18
31
12
23
18
24
20
14
29
37
25
29
22
10
20
40
ALBABRASOVBRAILABUZAUCLUJCONSTANTA18DAMBOVITAGALATIHARGHITAHUNEDOARAIASIMARAMURESMURESNEAMTPRAHOVASIBIUSUCEAVATIMISVASLUIVRANCEABUCURESTI
0 10 20 30 40 50 60762
762

Fig. VI-2 Numãrul total de muzee din diferite orașe ale țãrii
Sursa: http://www.insse.ro/cms/

4.1.2 Edificiile Religioase
În România ,redenimitã și „Grãdina Maicii D omnului”,potențialul turismului
religios este unul complex ca urmare a cultelor religioae numeroase existente pe
teritoriul României.Cele mai importante sarbãtori bisericești ortodoxe ,aduc intr -un oraș
un flux mare te turiș ti pelerini in fiecare an .A ici vorbim de sarbatoarea Sfintei
Parascheva de la Iași,de sarbatoarea Sfantului Dimitrie cel Nou ,ocrot itorul
Bucureș tiului ,,sarbãtoarea Sfântului Andrei la peștera sa din Dobrogea și Întâlnirea
Tinerilor Ortodocși (ITO),care se aflã la a 4 -a ediție,unde pentru acest eveniment vin
tineri ortodocși din intreaga lume ortodoxã în România.
Cele mai renimite ca tedrale,mãnãstiri și biserici din țara noastrã sunt :Catedrala
Ptriarhalã din București, Catedralele Mitropolitane din Iași, Cluj, Timiș oara și Craiova,
Mãnãstirea Curtea de Argeș cu necropola regalã, mãnãstirile Putna,Voroneț, Sucevița, ,
Mãnãstirea Bârsan a, Mãnãstirea Dragomirna, Mãnãstirea Dealu, Mãnãstirea
Cozia, Mãnãstirile Nicula și Ghighiu cu icoanele fãcãtoare de minuni ale Micii
Domnului, Mãnastirea Radu Vodã cu mo aștele Sfantului Ierarh Nectari, Mãnãstirea
Prislop unde zilnic trec sute de oameni la mormântul lui Arsenie Boca,mã nastirile

24
brâncovenești ,Sâmbãta de Sus, Sfântul Gheorghe Nou din București, Mãnãstirea
Hurezi.

Fig. VI -3 Catedrala Arhiepiscopalã din Curtea de Argeș
Sursa:
https://www.google.co m/search?q=curtea+de+arges&rlz=1C1CHBF_enRO825RO825&source=
lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiV8NCF6YzjAhUFzqQKHZleDMYQ_AUIECgB&biw=1334&bi
h=738&dpr=1.25#imgdii=yhce3_L5F0AwcM:&imgrc=WBCcEOKUmqW9MM:

25
4.1.3 Edificiile c ulturale

Fig. VI -4 Orașul Sighișoara
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Sighi%C8%99oara

România este înzestratã cu un potențial turistic valoros format atât din elemente
naturale cât și din elemente cultural -istorice,tehnico -economice și socio –
demografice.Valoarea acestui potențial turistic este datã în primul rãnd ,de
componentele cultural -istorice :vestigii arheologice ,monumente istorice și de
artã,etnografice.
Dintre edificiile istorice ,importante pentru turismul cultural,fac parte:
1.Vestigiile antichitãții :ruinele cetãților grecești de la țãrmul Mãrii Nrgre,înființate în
secolele VII -VI î.H:Histria,Tomis,Callatis;vestigiile dacice prezente în apoape toate
zonele țãrii fie sub forma cetãților întã rite (Cotești,Blidaru,Piatra Roșie),fie sub forma
tezaurelor din aur (Stâncești,Cotnari);vestigiile daco -romane,reprezentate prin ruinele
de la Ulpia Traiana Sarmisegetusa Regia,resturile podului roman de la Drobeta construit
de Apolodor din Damasc.
2.Vestigiile medieval :obiectivele cu character strategic,existente sub forma cetãțil or
,Sibiu,Sebeș,Brașov,Sighișora,Cluj,Suceava,Târgu Neamț.Câmpulung,Curtea de
Argeș,Târgoviște; din aceastã categorie este de remarcat Sighișoara,construitã în
secolele XII -XIII,ce a avut initial 14 turnuri,dintre care azi se mai pãstreazã 9,cel mai
cunoscut fiind Turnul cu ceas ce adãpostește Muzeul de Istorie al orașului;la Sihișoara
se mai poate vizita casa lui Vlad Dracul și pasajul acoperit de acces în partea superioarã
a cetãțiiiar importanța vestigiilor de aici au determinat includerea Sighișoarei în
patrimonial UNESCO. Tot în categoria edifiicilor strategice fac parte cetãțile țãrãnești

26
din sudul Transilvaniei (Râșnov,Calnic,Ghimbav),castele întãrite (castelul Huniazilor
,castelul Bran),complexele arhitectonice urbane (Brașov,Sebeș,Mediaș,Bistrița,Cluj).
3.Vestigiile din perioada modern : palatele și reședințele
voievodale,nobiliare,realizate în secolele XVIII -XIX ,care se impun prin
stil,ampoare,dar și prin gradinile și pa rcurile lor. Intrã în aceastã categorie:castelele de la
Lãzarea,Bonțida,Ruginoasa,castelul Banfi din Cluj ,Palatul Princilor din Alba Iulia
,palatal baroc din Oradea ,palatele domnești de la Stoenești,Potlogi,Mogoșoaia,castelele
Peleș,Pelișor,Foișor,castele le cu funcție de pavilioane de vânãtoare de la
Sãvârșin,Lupușna.
Dintre edificile religioase,foarte numeroase în România ,unele foarte valoroase și
incluse în patrimonial umanitãții amintim:
1.Bisericile foarte vechi din Transilvania -reprezentativã este bi serica din
Denuș,construitã din material ce provine de la un castru roman și unicã în privința
stilului architectonic ,iar alãturi de ea mai pot fi menționate bisericile din Cârtișoara
,Herina ,catedrala romano -catolicã din Alba Iulia.
2.Catedralele în sti l gotic , remarcabilã fiind Biserica Neagrã din Brașov ,la care se
mai adaugã: biserica Sfantul Mihail din Cluj ,bisericiile Sfabtul Bartolomeu și Sfantul
Nicolae din Brașov ,biserici din Siubiu ,Sighișoara,Târgu Mureș ,Miercurea Ciuc .
3.Bisericile din Mol dova și Țara Româneascã care se remarcã prin influențele
byzantine și prin picture muralã interioarã sau exterioarã.Remarca bile sunt :Bogdana
din Rãdãuți, Sfântul Dumitru și Zamca din Suceava ,Trei Ierarhi ,Golia ,Cetãțuia ,Galata
din Iași,Radu Vodã,Mihai Vodã Antim,Curtea Veche ,Statopoules din București,Curtea
de Argeș.
4.Catedralele mitopolitane din Cluj, Alba Iulia, Oradea, Iași și bineînțeles
Patriarhia Românã din București.
5.Mãnãstirile atrag un numãr mare de turiști, atât d in țarã cât și din strãinã tate ,cea mai
reprezentativã concentrare de mãnãstiri se gãsește în nordul Moldovei ,au fost construite
în secolele XV -XVI remarc ânsu-se prin picturile externe Voroneț,
Humor,Moldovița,Sucevița,Putna,Dragomirna,Neamț .În zona curburii se
impun:Mãnãstirea C asin,Cheia,Suzana,Sinaia.Dintre mãnãstirile din Subcarpații Getici
amintim:Dealu,Curtea de Argeș, Cozia,Horez, în sudul țãrii se remarcã mãnãstirile din
jurul Bucureștiului:Crenica, Pasãrea, Snagov, Cãldãrușan, iar în Transilvania foarte
cunoscute sunt:Râme ț, Nicula, Sâmbăta.
6.Bisericile din lemn prezente cu precãdere în Maramureș:Vadu
Izei,Bârsana,Botiza,Bogdan -Vodã, Șurdești.
În categoria obiectivelor culturale cu funcț ii turistice se impun muzeele, care sunt
clasificate în urmãtoarele categorii:Muzeele d e artã(Muzeul de Artã al României din
București), muzeeele de istorie și arheologie (Muzeul Național de Istorie al României),
muzeele etnografice(Muzeul Satului din București), muzeele stiințifice (Muzeul Grigore
Antipa),casele memorial (Casa Memorialã Mihai Eminescu) .

27
Toate obiectivele prezentate fac parte din patrimonial cultural material al României
.Nu trebuie uitat însâ cã România dispune și de un important patrimoniu
imaterial,concretizat în activitãțile tradiționale și în manifestãrile populare co lective,
patrimoniu care ,valorificat corespunzãtor,ar putea atrage fluxuri turistice externe foarte
importante.

4.1.4. Obiectivele istorice

Fig. VI -5 Ateneul Român
Sursa: https://ro.wiki pedia.org/wiki/Ateneul_Rom%C3%A2n

Un monument istoric este o operă de sculptură sau de construcție arhitectonică de
proporții mari sau de o deosebită valoare, destinată să continuie amintirea unei
personalități remarcabile sau a unui eveniment .România este o țarã cu o istorie
remarcabilã și cu foarte multe monumente și obiective istorice de o înaltã valoare
patrimonialã.Ca și exemple am enumerat cele mai frumoase monumente și obiective i
cturistice din țara noastrã și anume :
Ateneul Român este unul dintre cele mai cunoscute monumente ale
Bucureștiulu.Pentru construirea cladirii s -a organizat,la sfârșitul secolului al XIX -lea,o
campanie publicã de strângere de fonduri ,sub sloganul “Dați un leu pentru
Ateneu!”.Ateneul impresioneazã prin clãdire î n stil neoclassic și eclectic,dar și prin

28
picture interioarã.Opera arhitectului francez Albert Galleron începe construcția în 1886
și este finalizatã în febroarie 1888.
Cazinoul din Constanța trebuia sã fie opera arhitectului Petre Antonescu ,care dorea
sã ridice o clãdire cu arhitecturã de inspirație româneascã .Planule au fost schimbate la
cerința Primãriei,iar realizarea noului proiect a revenit arhitectului Daniel Renard ,care
merge pe variant uni stil art nouveau,specific cazinourilor europene ale vrem ii.Faimosul
casino a fost terminat și inagurat în 1912.
Coloana Infinitului este una dintre cele mai cunoscute opera ale sculptorului
Constantin Brâncuși. Parte a Ansamblului Monumental din Târgu Jiu,din care mai fac
parte Poarta Sãrutului și Masa Tãcerii,Coloana Infinitului ,înaltã de 29 de metri,a fost
inaguratã în octombrie 1938.Dedicatã soldaților români cãzuți în luptele de pe Jiu în
Primul Rãzboi Mondial ,Coloana a fost initial denumitã ‘Coloana recunoștinței farã
sfârșit”.
Podul Minciunilor se numãrã printer cele mai cunoscute obiective ale Sibiului .Podul
metallic cu pasarelã a fost construit în 1859 pentru a face legãtura dintre Orașul de Jos
și Orașul de Sus .A fost al doilea pod European realizat din fontã turnatã și primul din
spațiul rom ânesc.
Palatul Culturii din Iași ,mândria orașului de pe șapte coline ,a fost construit pe locul
vechii Curți Domnești.Construcția a început în 1906 și a fost întreruptã în perioada
Primului Rãzboi Mondial, fiinf finalizat în 1925.Clãdirea impresioneazã pri n stilul
neogotic întâlnit rar în spațiul românesc.

4.1.5. Palatele și castelele regale

Castelul Peleș , reședința de vară a regilor României, a fost construit la dorința regelui
Carol I al României (1866 -1914), după planurile arhitecților Johannes Schultz ,Carol
Benesch și Karel Liman, și a fost decorat de celebr ii decoratori J. D. Heymann din
Hamburg, August Bembé din Mainz și Bernhard Ludwig din Viena.
Castelul Peleș este unul dintre cele mai importante edificii de tip istoric din România,
având c aracter de unicat și este, prin valoarea sa istorică și artistică, unul din cele mai
importante monumente de acest fel din Europa celei de -a doua jumătăți a secolului al
XIX-lea.
În 1883 are loc inaugurarea oficială a Peleșului, pe care domnitorul l -a văzu t ca pe un
„sediu” al noii dinastii. Iar așezarea sa pe Valea Prahovei nu era întâmplătoare. Nu
departe, la Predeal, era pe vremea aceea granița României cu Austro Ungaria. Dar,
ulterior, după unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat ,castelul a ajuns să fie amplasat
chiar în inima țării.

Castelul Bran, sau, cum le place amatorilor de senzații, Castelul lui Dracula, ridicat
aici cu mai bine de 600 de ani în urmă, păstrează și transmite vizitatorilor ceva din

29
mândria cavalerilor care i -au călcat pragul în vrem urile sale.Castelul Bran se situează la
mai puțin de 30 km de Brașov, construit pe o stâncă, într -un amplasament cheie din
punct de vedere strategic. El adăpostește în acest moment Muzeul Bran, muzeu ce se
întinde pe cele patru etaje ale castelului. Aici s unt expuse colecții de ceramică, mobilier,
arme și armuri, iar în curtea castelului se află un mic muzeu al satului, cu case
tradiționale din regiunea culoarului Rucăr -Bran.

Palatul Mogoșoaia
Este o c lădire istorică din localitatea Mogoșoaia,județul Ilfov,România , aflată la circa
15 km de centrul orașului București . Complexul conține clădirea propriu -zisă, curtea
acestuia cu turnul de veghe, cuhnia (bucătăria), casa de oaspeți, ghețăria și cavoul
familiei Bibescu, precum și biserica „Sfântul Gheorghe” aflată lângă zidurile curții.
Palatul Mogoșoaia a fost în posesia familiei Brâncoveanu timp de aproximativ 119 de
ani, trecând apoi în proprietatea familiei Bibescu.
Castelul Iulia Hașdeu -Cãmpina
Templul închinat Iuliei Hasdeu a fost locul de refugiu pe ntru Bogdan Petriceicu
Hasdeu, după moartea unicei sale fiice. Despre Castelul din Câmpina se spune că ar fi
unul dintre cele mai bântuite din țara noastră. Conform legendelor, noaptea, Iulia
Hasdeu poate fi auzită cântând la pian, în aplauzele tatălui sau , iar în unele nopți,
bătrânul Hasdeu iese pe geam și urlă ca un lup.
Castelul Corvinilor -Hunedoara
Castelul Corvinilor are o istorie de peste șase secole, iar în prezent este unul dintre
cele mai vizitate monumente din România. Turiștii din toate colțurile lumii i -au trecut
pragul și au rămas impresionați de frumusețea și de legendele care circulă pe seama lui,
însă multe dintre secretele fortăreței au rămas necunoscute publicului larg.
Castelul Cantacuzino -Bușteni
Castelul Cantacuzino este situat în cartierul Zamora , pe strada cu același nume.
Clădirea castelului, ale cărei lucrări de co nstrucție au fost finalizate în 1911 a fost
realizată de arhitectul Grigore Cerchez la cererea prințului Gheorghe Grigore
Cantacuzino.
Clădirea a aparținut familiei Cantacuzino până la naționalizarea din 1948 , devenind
apoi un sanatoriu al Ministerului de Interne. Ea adăpostește astăzi un muzeu.

30
4.1.6. Activități umane cu funcție turis ticã

Fig. VI -6 Untold,Cluj Napoca
Sursa :https://www.google.com/search? q=untold&rlz=1C1CHBF_enRO825RO825&source=lnms
&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwip –
KSQ643jAhWMUlAKHbQ5CtYQ_AUIESgC&biw=1536&bih=754&dpr=1.25#imgdii=4UqTp83QZHv
aRM:&imgrc=Rktls9V4LTDasM:

Resursele umane constituie un potențial uman deosebit ,unic,rar ,dificil de i mitat și
relativ de înlocuit ,ce trebuie înțeles,motivat sau antrenat,în vederea suprapuneii
scopurilor sale peste cele ale organizației,Potențialul lor este singurul potențial
inepuizabil de creativitate,de soluții și de idei noi ,originale și valoroase.
Dezvoltarea de succes și durabilã a turismului depinde nu doar de peisajul atractiv și
de facilitãțile turistice ,ci și de serviciile competitive și de calitate .Sectorul ospitalitãții
și turismului este unul pentru oameni :oameni care oferã servicii pentru oameni.
Cele mai importante evenimente ,festivaluri si concete din importantele centre urbane
din țarã sunt :
-Dakino F estival ,acesta este primul Festival Internațional de Film de pe întinsul
patriei, unul dintre primele dedicate scurtmetrajului din Europa de Est și că nume
precum Charlotte Ramplig, Cristopher Lambert și Gaspar Noe (!) i -au trecut
pragul .București 7 -10 martie;
-One World Romania , Festivalul reprezintă 10 zile înțesate de proiecții, workshopuri,
discuții și dezbateri, în încercarea de a ne da seama ce au însemnat, de fapt, acești 30 de
ani de democrație.15 -24 martie,București;
-TIFF (Transilvania Interantional Film Festival), Proiecțiile celor mai de soi realizări
cinematografice românești se completează cu seminare, workshop -uri, conce rte și
petreceri pe durata a 10 zile.Cluj -Napoca,32 mai -6 iunie.

31
-Sibiu Jazz Festival , Ediția din 2018 a reunit artiști din 7 țări, iar dacă asta nu -ți spune
nimic, află cã Sibiu Jazz Fest are în spate o istorie de aproape 4 0 de ani și prea
puține evenimente de jazz se pot făli cu o asemenea longevitate. Sibui 16 -19 mai.
-FITS (Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu) , A continuat să reprezinte, an
după an, o sărbătoare a artelor, ajungând cel mai mare festival de teatru de pe întinsul
patriei și al treilea (după unele păreri, al doilea) cel mai mare din Europa. Durează 10
zile, dar sunt 10 zile în care Sibiul vibrează de râsete, muzică și forfotă, consolidându -și
încă o dată falnicul titlu de Capitală Culturală Europeană. Sibiu 14 -22 iun ie.
-Mapp Bucharest, este un spectacol ca niciunul altul, unde muzica și proiecțiile 3D
care se instalează confortabil pe cea mai mare clădire comunistă, acaparează întreg
aerul, întreaga minte și tot ce mai rămâne sunt murmure de încântare.București Piaț a
Constituției ,septembrie.
-Spotlignt Festival , Ceea ce se întâmplă aici în răstimpul a 4 zile este o revitalizare
absolută a bătrânului bulevard Calea Victoriei, timp în care falnicele sale clădiri se
transformă în ecrane pentru video mapping. București 18-29 aprilie.
-Untold, Prima ediție a festivalului a avut loc între 30 iulie și 2 august 2015 , an în care
Cluj-Napoca a fost desemnat Capitala Europeană a Tineretului . De-a lungul celor 4 zile
de festival, au participat în medie peste 60.000 de oameni pe zi.
A 4-a ediție a festivalului Untold a avut loc în perioada 2-5 august 2018 . În acest an,
bugetul alocat pentru realizarea festivalului a fost de 12 milioane de euro.
Peste 85,000 de persoane au fost prezente doar în prima zi de festival, atunci când
invitați speciali au fost cei din trupa The Chainsmokers aflați pentru prima dată pe o
scenă din România. Recordul de audiență a fost înregistrat, însă, în cea de -a doua zi de
festival printr -un număr de 100,000 de spectatori care au luat parte la show -urile puse
în scenã Jason Derulo și DJ -ul norvegian Kigo.

4.2. I nfrastructura turistică
În proiectarea infrastructurii specif ice turismului, un prim demers îl constituie
determinarea numã rului optim de vizi tatori la un moment dat î n scopul conceperii
unui or ar de vizitare pentru grupuri. În al doilea rând, este necesarã determinarea
aceesului ,adicã delimitarea zonelor care constituie puncte de interes pentru vizitatori. În
acest sens, conservarea atracț iilor, mãsurile de siguranțã, precauțiile de siguranțã ,
aceesibilitatea, constituie factori care influențeazã numã rul optim de vizitato ri la un
anumit moment. Totodatã, trebuie subliniat faptul cã vizitarea spaț iilor interioare
impune rezolvarea unor categori i mai largi de probleme decât cea a spațiilor exter ioare.
Considerații privind siguranța. Vizitatorii trebuie protejați de condiț iile nesigure ale
sitului care pot produce vãtãmari corporale. În acest sens, zonele nesigure sau interzise
publicului vor fi m arcate corespunzãtor iar colecț iile de valoare tre buie protejate cu
sisteme de alarmã. În zonele î n care fumatul este permis, acestea vor fi p revazute cu

32
extinctoare precum și cu instrucț iuni de ut ilizare a acestora. Serviciile și infrastructura
turisticã:
În ceea ce priveș te cazarea, vizitatorii centrelo r istorice trebuie sa beneficieze de astfel
de servicii asigurate de regulã de se ctorul privat. Localizarea unitãților de cazare se va
face î n exteriorul zonei istorice iar dimensionarea acestora are loc î n funcție de numărul
vizitatorilor și de capacitate a așezării de a suporta astfel de construcț ii. Acest ea trebuie
situate in zone liniș tite iar designul lor ar trebui sa respecte standarde arhitectu rale și
îndrumări asfel încât sã respecte semnificaț ia centrului isoric. Deosebit de important
este locul, în ălțimea, volumul, materialele exterio are și peisajul înconjurător. În zonele
istorice, creșterea turiștilor interni și internaționali poate adeseori crea o situație care
oferă posibilitatea de a obține transformarea unor spații rezidențiale și comerciale în
hoteluri și/sau case de oaspeți. Aceasta însã se va face de asemenea, cu pã strarea
carcterului istoric al zonei. În ceea ce priveste alimentația publicã, unitãț ile respective
vor fi amplasate, de asemenea, î n afara centru lui istoric dar pot constitui, în acelasi
timp, part e a trăsăturilor specifice locaț iei.
istorice trebuie de asemenea amenajate, astfel încât sã asigure accesul vizitatorilor la
rețeaua de utilitãț i publice. De exemplu, fântânile publice care oferă apă potabilă ar
trebui să fie disponi bile turiș tilor în apropierea intrărilor ș i identificate cu simboluri
grafice internaționale. De asemenea, acolo unde nu exista un sistem de canalizare
adecavt, rezervoarele septice și câmpurile de drenaj ar trebui localizate într -o zonă unde
vizitatorii n u au acces, fie pentru o perioadă scurtă, fie temporar. Un alt aspect
important il reprezinta asigurarea cu echipamente si serv icii medicale de bază, cutii
poștale amplasate î n apropierea magazinelor de suveniruri, pubele construite din
material durabil ca re să fie complementar mediului înconjurător.
De asemenea, vizitatorii trebuie să aibă acces la telefoanele publice. În general,
acestea vor fi amplasate la intrare sau in vecinătatea serviciilor de alim entație publică.
Deși accesul în zona istoricã trebu ie reali zat doar pietonal, este posibilã uneori
încurajarea transporturilor speciale ca de exemplu: șarete trase de cai, funiculare, bărci,
mașinuțe electrice speciale pentru terenurile de golf, trenulețe care contribuie la
creșterea atractivitãț ii centrul ui istoric. Pentru a funcționa eficient, transporturile
speciale necesită amenajarea de perimetre pentru oprire, îmbarcarea/debarcarea
călătorilor cât și zone semnalizate de așteptare a călătorilor. Au toritãț ile locale trebuie
să impună un sistem de licenț e, să controleze numărul operatorilor și să monitorizeze
calitatea serviciilor. Fiecare mijloc de transport utilizat ridică o gamã întreagă de
probleme.

33
4.2.1. Structurile de primire t uristică cu funcțiuni de cazare
Prin "structură de primire turistică" se înțelege orice construcție și amenajare
destinată, prin proiectare și execuție, cazării sau servirii mesei pentru turiști împreună
cu serviciile aferente specifice.
Structurile de primire turistice pot fi:
– structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare;
– structuri de primire turistice cu funcțiuni de alimentație.
Conform "Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire
turistice" în România pot funcționa următoarele tipuri de structuri de primire turistice:
A. – Structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare, clasificate astfel:
hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
hoteluri -apartament de 5, 4, 3, 2 stele;
moteluri de 3, 2, 1 stele;
hoteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele;
hosteluri de 3, 2, 1 stele;
vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
bungalouri de 3, 2, 1 stele;
cabane turistice, cabane de vânătoare, cabane de pescuit de 3, 2, 1 stele;
sate de vacanță de 3, 2 stele;
campinguri de 4, 3, 2, 1 stele;
spații de campare organizate în gospo dăriile populației de 3, 2, 1 stele;
popasuri turistice de 2, 1 stele;
pensiuni turistice urbane de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
pensiuni turistice rurale de 5, 4, 3, 2, 1 flori (margarete);
apartamente sau camere de închiriat în locuințe familiale ori în clădiri cu altă
destin atie de 3, 2, 1 stele;
structuri de primire cu funcțiuni de cazare pe nave fluviale și maritime de 5, 4, 3, 2,
1 stele.

34
Tabel IV -1 Structuri de primire turisticã cu funcțiuni de cazare turisticã în anii 2008 și
2018
2008 2018
BUCUREȘTI 123 181
CLUJ 61 117
IAȘI 30 48
TIMIȘOARA 64 101
CRAIOVA 20 49
BRAȘOV 109 196
SIBIU 40 126
CONSTANȚA 138 154
ORADEA 14 43
ALBA IULIA 9 28
PLOIEȘTI 13 22

Sursa: http://www.insse.ro/cms/

Fig IV -7 Evoluția structurilor de primire turisticã cu funcțiuni de cazare turisticã în anii
2008 și 2018
Sursa: http://www.insse.ro/cms/

050100150200250
2008 2018

35
4.2.2. Structurile de primire turistică cu funcțiuni de alimentație
publică
Structurile de primire turistice cu funcții de a limentație se clasificã astfel:
1.RESTAURANT
1.1 Clasic -de 5,4,3,2,1 stele;
1.2 Specializat:
1.2.1 Pescãresc – 5,4,2,2 stele;
1.2.2 Vânãtoresc -5,4,3,2 stele;
1.2.3 Rotiserie -4,3,2,1 stele;
1.2.4 Dietetic -4,3,2,1 stele;
1.2.5 Lacto vegetarian -4,3,2,1;
1.2.6 Familial/pensiune 4,3,2,1 stele.
1.3 Cu specific:
1.3.1 Cramã -5,4,3,2 stele;
1.3.2 Cu specific local -5,4,3,2,1 stele.
1.4 Cu program artistc -5,4,3 stele.
1.5.Braserie -5,4,3 stele.
1.6 Berãrie -5,4,3 stele.
1.7 Grãdinã de varã -5,4,3,2 stele.
2.BAR
2.1 Bar de noapte -5,4,3 stele;
2.2 Bar de zi -5,4,3,2 stele;
2.3 Disco -Bar -5,4,3,2 stele;
2.4 Cafe -Bar,CAFENEA 5,4,3,2 STELE;
2.5 Bufet -Bar-3,2,1 stele.
3.Fast -food
3.1 Restaurant -autoservire 3,2,1 stele;
3.2 Bufet tip expres/bistrou -3,2,1 stele;
3.3 Pizzerie -3,2,1 stele ;
3.4 Snack -Bar -3,2,1 stele.
4.Cofetãrie -5,4,3,2,1 stele.

4.3. Turismul – factor de dezvolatre a urbanismului

Dezvoltarea resurselor umane pentru turism trebuie să fie o prioritate în vederea
oferirii serviciilor de calitate așteptate de piața turistică și necesită o abordare
sistematică a proiectării nevoilor de personal și stabilirea modalitățiilor de instruire
necesare pentru a furniza personal calificat. Personalul trebuie să fie instruit atat în

36
sectorul public, cât și în cel privat. Dacă instituțiile naționale și regionale specializate în
pregătirea personalului în domeniul hotelier, cateringului și turismulu i nu pot satisface
necesitățile locale, atunci ar trebui ca o instituție de pregătire sa fie înființată pe plan
local. De asemenea, este esențială folosirea tehniciilor și metodelor marketingului
turistic.Trebuie stabilite obictivele și strategiile de mark eting, fiind necesară și
realizarea unui program promoțional. Activitățile de marketing trebuie sa se desfășoare
la nivelul oficiilor de turism guvernamentale, la oficiul turistic local și în sectorul
turistic privat. Dezvoltarea unei imagini pozitive a no ului sector turistic pe piețele
turistice potențiale este foarte importantă.
Turismul urban poate aduce localnicilor beneficii prin creearea de noi locuri de muncǎ
în structurile turistice dar și prin veniturile suplimentare obținute din taxele pentru
muze e și teatre, cheltuielile turiștilor în restaurante și în alte unități de alimentație.
Acestea duc la creșterea veniturilor, ameliorând calitatea vieții locuitorilor, impozitele și
taxele locale permițând dezvoltarea infrastructurii, instalațiilor, echipam entelor și
serviciilor în folosul comunitǎții locale – spații verzi, spații recreative, parcuri, dotǎri
tehnico -edilitare, alimentare cu apǎ, energie electricǎ, școli, dispensare etc. De toate
acestea profitǎ atât populația localǎ cât și turistul.
Prin tu rism sunt finanțate adesea și activitǎți culturale ca spectacole de teatru,
muzicale, festivaluri, reuniuni, expoziții, competiții sportive care antreneazǎ și populația
localǎ. Aceasta duce la creșterea nivelului de culturǎ și civilizație al locuitorilor d in
zona turisticǎ respectivǎ, largirea orizontului de cunoaștere al acestora, schimb de
cunoștințe și experiențe între sat și oraș. Un alt efect pozitiv determinat de activitatea
turisticǎ este efectul multiplicator al acestuia. Astfel banii primiți de la vizitatori sunt
repartizați în diferit ele sectoare ale economiei naționale, pentru achiziționarea de
echipamente moderne, achiziționarea de mǎrfuri, plata personalului, provocând de
fiecare datǎ noi venituri și realizând investiții de care vor beneficia vi itorii vizitatori.

4.4. Efecte socio -economice ale dezvoltării turismului urban

Descrierea și analiza impactului socio -cultural al turismului presupune luarea în
considerație a efectelor, directe și indirecte, induse asupra comunităților gazdă de către
complexitatea relațiilor cu turiștii, ca și de interacțiunea cu industria ospitalității. Dintr -o
mulțime de motive, colectivitățile gazdă pot fi adesea vulnerabile și prea receptive la
influențele vizitatorilor și furnizorilor de servicii; cu toate aceste a, efectele sunt nu
numai greu de identificat, dar și dificil de măsurat, putând fi directe sau indirecte,
deopotrivă dependente de judecățile de valoare. Impactul negativ apare atunci când
turismul aduce schimbări în sistemele de valori și comportament, î n obiceiuri și tradiții
și, de aceea, afectează identitatea cetățenilor din regiunile gazdă. Ca urmare, apar

37
schimbări în structura comunității locale, în relațiile familiale, în stilul de viață
individual și colectiv. Dar turismul poate genera și efecte p ozitive, dacă luăm în
considerare doar faptul că el se constituie ca o forță activă pentru pace, pentru
promovarea tradițiilor culturale și ajută la rezolvarea unor probleme sociale, de pildă
prin crearea unor locuri de muncă. Desigur că efectele pozitive și negative se pot,
uneori, împleti, iar importanța lor este percepută diferit, în condiții și în grupuri sociale
diferite.
Turismul are potențialul de a contribui la promovarea dezvoltării sociale prin efectele
pe planul ocupării, prin redistribuirea ven iturilor și atenuarea sărăciei. Unul dintre
principalele efecte benefice ale turismului, în plan social, este acela că întărește
comunitățile gazdă și aduce un plus de vitalitate, pe mai multe căi. Astfel, crearea
locurilor de muncă în industria ospitalită ții joacă un rol important în reducerea
emigrărilor din zonele rurale, în creșterea șanselor unor câștiguri mai bune pentru
populația activă locală, nu doar pentru activitățile legate direct de turism, ci și prin
activitățile complementare. Se stimulează a stfel revigorarea economică, dezvoltarea
afacerilor și a abilităților întreprinzătorilor. Cum turismul poate susține crearea unor
facilități și servicii pentru comunitățile locale – care în absența industriei ospitalității nu
s-ar fi dezvoltat el poate con tribui la creșterea standardului de viață, într -o anumită zonă
de destinație turistică. Efectele benefice pot include modernizarea infrastructurii,
îmbunătățirea asistenței sanitare și a serviciilor de transport, crearea unor facilități
recreative,spații p ublice, teatre, restaurante, la fel ca și creșterea calității bunurilor și
serviciilor destinate pieței.
Pe plan socio -cultural, turismul poate ajuta la reevaluarea poziției și importanței
obiceiurilor și tradițiilor, constituindu -se ca un mijloc de trans mitere a valorilor
culturale. Nu este lipsit de importanță să subliniem că dincolo de stimularea interesului
pentru conservarea patrimoniului local cultural și a interesului pentru implicarea civică,
acest lucru duce și la un management durabil al resursel or naturale, al biodiversității și
mediului. Acestea sunt câteva consecințe pozitive, care pot să apară atunci când
turismul se dezvoltă într -o manieră durabilă, ceea ce implică și capacitatea populației
gazdă de a lua decizii pe plan economic, social și e cologic, pe termen lung. Totodată,
dincolo de impactul pozitiv pe plan economic, alte efecte benefice potențiale includ
rolul turismului în promovarea păcii. Astfel, călătoriile facilitează contactul între
oameni și, cum turismul are și o latură educaționa lă, el poate ajuta și la mai buna
înțelegere între culturi și popoare, poate stimula schimburile culturale între gazde și
vizitatori. Din aceste motive, vor crește șansele dezvoltării simpatiei, înțelegerii și
reducerii prejudecăților, ceea ce conduce la e liminarea tensiunilor, contribuind la
eliminarea tensiunilor, contribuind astfel la promovarea păcii. În ceea ce privește
efectele negative pe plan social, trebuie spus că turismul poate cauza schimbări sau
pierderi ale identității locale și ale sistemului de valori, determinate de modificarea
structurii cererii de mărfuri și servicii, de standardizare și de diluarea autenticității.

38
Astfel, venind în întâmpinarea așteptărilor și dorințelor turiștilor, populația locală este
înclinată să transforme obiceiuril e și tradițiile culturale în mărfuri, iar obiectele și
locurile cu încărcătură etnică (uneori chiar sacră) își pierd semnificația pe măsură ce
devin bunuri destinate comercializării. Restaurante de tip fast -food, hoteluri și magazine
amplasate în apropiere a sau în interiorul unor zone pitorești pot schimba aceste locuri
într-un mediu complet nefamiliar. Atmosfera locală are și ea de suferit dacă
manifestările și evenimentele culturale își pierd semnificația istorică ori religioasă.
Eroziunea culturală, etni că și religioasă poate să apară și din cauza mobilității populației
locale sau a creării unor locuri de muncă suplimentare, ceea ce duce la imigrări în
zonele de destinație turistică. Atitudinea rezidenților variază de la euforie la apatie și
chiar iritare .
Expansiunea turismului poate schimba facilități – în special în regiuni mai puțin
dezvoltate din punct de vedere economic – tipologia consumului și stilul de viață,
populația locală fiind înclinată să copieze trăsăturile comportamentale ale vizitatorilor .
Pe de altă parte, chiar dacă acceptăm rolul turismului în îmbunătățirea șanselor
comunităților locale pentru ocupare și pentru venituri crescute, trebuie să subliniem că,
în special în zonele mai puțin dezvoltate, multe locuri de muncă sunt disponibile l a un
nivel scăzut de profesionalizare, cu o salarizare necorespunzătoare și cu șanse reduse de
calificare, dincolo de o sezonalitate accentuată și un program de lucru prelungit. Mai
mult decât atât, pentru multe din activitățile legate de industria ospital ității se constată o
feminizare – ceea ce, evident, afectează oportunitățile de dezvoltare socială a
persoanelor de sex feminin – sau o orientare către persoane foarte tinere sau copii,
angajați mai ieftin și, uneori, la negru. Prin măsuri în planul politi cilor economice și
sociale, efectele negative pot și trebuie să fie eliminate sau cel puțin reduse pe cât
posibil, iar consecințele pozitive socio -culturale trebuie să fie stimulate și amplificate, în
ideea dezvoltării unui turism durabil, în toate cele tr ei dimensiuni ale sale: economic,
social și ecologic.
Pe plan global, ultimele decenii au marcat o atentie sporita acordata dezvoltarii
durabile, aproape în orice domeniu, cu un accent special pe turism, care reprezintă unul
dintre cele mai dinamice și potențial generatoare de profit din industria ospitalită ții.
Turismul, fiind un consumator de spații și resurse turistice, participă implicit la
degradarea și poluarea mediului înconjurător a potențialului turistic, fie prin presiunea
directă a turiștilor asupra peisajului, florei și faunei sau altor obiective turistice pe care
le poate deteriora parțial sau total, fie prin concepția greșită de valorificare și echipare a
unor zone, puncte sau obiective turistice. De aceea, în conformitate cu documentele
europene este necesară promovarea unor forme de turism dura bil, bazate pe cunoașterea
profundă a ecosistemelor și a capacității de suport a mediului în ceea ce privește
activitățile turistice.

39

CAPITOLUL V. STUDIU DE CAZ: TURISMUL URBAN ÎN
MUNICIPIUL BUCUREȘTI

Prin funcțiile sale complexe,prin poziția în cadrul țării și prin numeroasele obiective
cu valoare istorică,arhitectonică și de altă natură,Bucureștiul reprezintă unul dintre
principalele centre turistice ale României.Capitală dispune de o apreciabilă bazã
materială ,în continuă extindere,ce cuprinde hoteluri , câteva hosteluri și apartamente
în regim hotelier,nenumărate locuri de divertisment și de practicare a sporturilor
,restaurante ,cazinouri ,discoteci ,baruri de zi și de noapte etc.Activitatea turistică din
București și din întreaga țară este coordonată de către Ministerul Turismului și susținută
de mai multe societăți de turism. atului, Muzeul Național de Artă a României, Muzeul
Națion al.
5.1. București – prezentare generală

FIG.V -1 Harta Munici piului București
Sursa :https://www.google.com/search?rlz=1C1CHBF_enRO825RO825&biw=1536&bih=754&tbm
=isch&sa=1&ei=jwkOXZnXMOOOlwT4zZqgAw&q=harta+bucuresti+sectoare&oq=harta+bucuresti+se
ctoare&gs_l=img.3..0j0i8i30l 8j0i24.52329.54628..55025…0.0..0.102.844.8j1……0….1..gws -wiz-
img…….0i67.eKaRPfv0fl0#imgrc=c3Jw -_2G8xIMHM:

40

București,numit și „micul Paris” ,este capitala și cel mai mare oraș din România,
localizat în sud -estul țării. Orașul este situat la aproximativ 65 de kilometrii de fluviul
Dunărea pe malurile Dâmboviței, un afluent al Dunării. El este situat într -o zonă de
câmpie și incluzând zonele suburbane acoperă o suprafață de 300 kilometrii pătrați.
După anumiți istorici, întemeierea Bucureștiului își are începutul pe vremea
ciobanului sau negustorului, Bucur. Acesta în anul 1743 a întemeiat o biserică care se
regăsește și astăzi pe Splaiul Unirii purtându -i numele. Bucureștiul, în anul 1459, a fost
pentru prima dată menționat ca reșe dință în Țara Românească sub conducerea lui Vlad
Țepeș, cunoscut sub numele de “Dracula”, acesta domnind 4 ani la București. În anul
1659, Bucureștiul ajunge să fie capitala Țării Românești. Acesta începe să se dezvolte
prin construirea a numeroase atelier e, biserici, hanuri pe Covaci, Șelari, Lipscani etc.
La sfârșitul secolului al XIX -lea, harta Bucureștiului a prins contur prin prisma
apariției bulevardelor Regina Elisabeta, Carol I, bulevarul Magheru, Brătianu dar și
apariția clădirilor emblem e ale Capitalei precum, Muzeul Național de Istorie, Ateneul
Român, Tribunalul, Palatul CEC, Palatul Patriarhal și Universitatea. Numit și “Micul
Paris”, Bucureștiul și -a pierdut din farmec în timpul perioadei comuniste, însă rămâne
un oraș în plină dezvolt are, ce unește istoria cu modernul.
Municipiul București, capitala Romaniei, situată în partea de sud -est a țării, în
parcela cunoscută ca și Câmpia Bucureștiului, face parte din Regiunea de Dezvoltare
București -Ilfov, fiind înconjurat de localit ăți și orașe din județul Ilfov. Aceste orașe
limitrofe ale capitalei sunt: Otopeni (unde este amplasat și cel mai important aeroport
internațional al țării, Aeroportul Otopeni), Chitila și Buftea în nord, Pantelimon și
Voluntari în est, Măgurele si Popești -Leordeni în sud și Bragadiru în sud -vest.

Fig V -2 Poziția Bucureștiului pe harta României
Sursa : https://masuriasumate.wordpress.com/2011/06/07/reorganizarea -administrativ -teritoriala/
București

41
Orașul este împărțit în două de Râul Dâmbovița și este străbătut de două mari
bulevarde. Bucureștiul este împărțit de șase sectoare administra tive; zona rurală
adiacentă formează al VII -lea sector numit Sectorul Agricol Ilfov care a fost transformat
în județ. Multe zone industriale se găsesc la suburbie, în timp ce în interiorul orașului
găsim zonele rezidențiale. Bucureștiul era cunoscut la înc eputul secolului XX ca fiind
„Parisul Balcanilor”, el fiind o metropolă până în anul 1944 când arhitectura și cultura
aveau multe influențe franceze. După un guvern comunist care a venit la putere la
sfârșitul Celui de al doilea Război Mondial, influențele franceze asupra culturii au
încetat, dar arhitectura a rămas. În timpul anilor 1980 când conducerea statului s -a aflat
dictatorul Nicolae Ceaușescu, o suprafață întinsă aflată pe malurile Dâmboviței a fost
demolată, pe această suprafață aflându -se biseric i, monumente istorice și case. Clădiri
cu influențe din arhitectura nord -coreeană au fost începute dar în ziua de astăzi multe
sunt încă neterminate. Ocrotitorul Bucureștiului este Sfântul Dimitrie Cel Nou
Basarabov, unul din reprezentanții de seamã ai vie ții creștine, ale cãrui moaște sunt
pãstrate în Cated rala patriarhalã din București.
Cele mai importante obiectivele turistice ale municipiului București sunt: Casa
Poporului ( Palatul Parlamentului ), Ateneul Român,Arcul de Triumf, Palatul Bănc ii
Naționale,Statuia lui Mihai Viteazu,Teatrul Național,Universitatea,Parcul
Cișmigiu,Grădina Botanică,Parcul Herăstrău,Muzeul S al de Istorie a României,Biserica
Mănăstirii Cașin.
Meritã sa vizitaț i Bucureștiul numai pentru muzeele lui, în special Muzeul
Satului î n aer liber care se aflã în Parcul Herãstrãu, lângã Arcul de Triumf. Aici veț i
vedea exemple ale arhitecturii și mesteș ugurilor p opulare de pe tot cuprinsul Romã niei,
inclusiv faimoasele bisericuțe de lemn din Maramureș .
Alte obiecti ve "o bligatorii" sunt Muzeul Naț ional de Artã, care se aflã în clã direa
fostului Palat Regal, Muzeul Naț ional de Istorie de pe Calea Victoriei, care adãpostește
superba argintãrie a tezaurului naț ional, si Curtea Veche, cu bisericuța ei pictatã din
secolul al X VI-lea.
În apropiere se aflã splendida Bisericã Patriarhalã, construitã în 1657, și care
acum reprezintã o notã contrastantã fațã de modernitatea întregului Centru Civic. ș i nu
în ultimul rând biserica Stavropoleos de lângã Curtea Veche, o adevãratã bijuterie a
arhitecturii ortodoxe româneș ti.
5.2. Oferta turistică în București
Oferta turistică este formată din potențialul natural și antropic, forța de muncă
specializată în activitatea turistică, infrastructura turistică, promovare etc.
Potențialul turistic este dat de obiectivele turistice și din cadrul natural.
Acesta reprezintă elementul esențial în crearea ofertei turistice (resurse naturale,
cultural -istorice, socio -economice). Atracțiile turistice pot fi clasificate în funcție de

42
conținutul lo r în 2 categorii principale: atracții turistice antropice și atracții turistice
determinate de cadrul natural.
Municipiul București are resurse antropice care se constituie în tot atâtea obiective de
atracție pentru turismul internațional. Voi enumera câteva dintre numeroasele obiective
turistice din București:
 monumente cultural -istorice: Palatul Regal, Ateneul Român, Palatul CEC,
Palatul Cotroceni, Complexul Arhitectonic Plumbuita, Arcul de Triumf, Palatul
Parlamentului, Monumentul Aviatorilor, Palatu l Ghica, Clădirea Universitații
București etc.
 muzee: Muzeul de Artă și Istorie al Municipiului București (Palatul Șuțu),
Muzeul Zambaccian, Muzeul George Enescu, Muzeul Național de Istorie Naturală
Grigore Antipa, Muzeul Țăranului Român, Muzeul Curtea Ve che, Muzeul Satului,
Muzeul Militar Național, Muzeul Literaturii Române etc.
 lăcașuri de cult: Biserica Armenească, Catedrala Patriarhală, Biserica Radu
Vodă, Templul Evreiesc, Biserica Greacă, Mânăstirea Antim, Biserica Colțea, Biserica
Rusă, Biserica Cre țulescu, Biserica Bărăției etc.
 centre culturale: Institutul Goethe, Centrul Cultural Ungar, Institutul Cervantes,
Institutul Francez, Institutul Italian de Cultură etc.
 biblioteci: Biblioteca Centrală Universitară, Biblioteca Națională etc.

De asemenea, o mare importanță pentru valoarea peisagistică o au grădinile și
parcurile capitalei precum: Parcul Herăstrău, Parcul Carol, Parcul Tineretului, Parcul
Cișmigiu, Grădina Botanică, Pădurea Băneasa, Grădina Zoologică, Parcul Bordei etc.
Pe langă acestea, din punct de vedere natural -turistic găsim în împrejurimile
Municipiului București, Zona Snagov care este la aproximativ 40 de km de București,
Zona Cernica situată la 15 km de centrul Bucureștiului, Zona Mogoșoaia tot la 15 k m
de București, Zona Buftea la aproximativ 20 km depărtare .
De asemenea, în București se găsește un colț de natură numit Parcul Natural
Văcărești, care este prima arie protejată urbană a țării si cel mai mare spațiu verde al
capitalei, reprezentân d ecoturismul într -o zonă urbană. El este situat la 5 km de centrul
capitalei acoperind o suprafață de 183 ha. Reprezintă o excelentă formă pentru
apropierea omului de natură și pentru diferite activități, dar și pentru recreere și
petrecerea timpului libe r.

5.2.1. Circulația turistică în București in perioada 2000 -2018
Circulația turistică și cererea turistică sunt analizate prin prisma următorilor
indicatori: sosiri turiști, înnoptări și durata medie a sejurului.
În tabelul (tablel NR V -1) de mai jos care reprezită numărul total de turiști din
București, se observă că este într -o continuă creștere, cu diferențe destul de mari în cei

43
18 ani. Fap t ce se observă că din anul 2000 , până î n anul 2018 numărul de turiști a ajuns
să fie de la 481 d e mii la 2 ,08 milioane turiști.

TABEL NR V -1 Circulația turistică în București in perioada 2000 -2018

2000 2004 2008 2010 2015 2018
Total 481744 652663 952336 1046239 1723999 2080229
Români 196987 255940 406064 448172 732050 869649
Strãini 284757 396723 1116572 598067 991949 1210580
Sursa : http://www.insse.ro/cms/

5.2.1.1. Numărul de înnoptări / zile/turist

TABEL NR V -2 Numarul de înoptãri din București în perioada 2000 -1018

2000 2004 2008 2010 2015 2018
Total 955711 1270383 2012173 1849592 2868091 3398817
Români 418352 491408 895601 824649 1165412 1337633
Strãini 537359 778975 1116572 1024943 1702679 2061184

Sursa : http://www.insse.ro/cms/

44

Fig.V -3 Numărul de turiști români veniți în Municipiului București (2000 -2018)
Sursa : http://www.insse.ro/cms/
În graficul de mai sus se observă o creștere î n anii analizați atât a sosirilor ,
ajungând la aproximativ 870 de m ii, cât și a înnoptărilor ajungând la aproximativ 1,3 de
milioane.

Fig. V -4 Numărul de turiști străini în Municipiul București (2000 -2018)
Sursa : http://www.insse.ro/cms/
În figura (V-4)de mai sus , se observă că sosirile turiștilor au ajuns în anul 2018
la 1210680 și 2061184 de înnoptări.
2847573967235462725980679919491210580
5373597789751116572102494317026792061184
05000001000000150000020000002500000
2000 2004 2008 2010 2015 2018
SOSIRI
INOPTARI
196987255940406064448172732050869649
418352491408895601
82464911654121337633
02000004000006000008000001000000120000014000001600000
2000 2004 2008 2010 2015 2018
SOSIRI
INOPTARI

45

5.2.1.2. Durata medie a sejurului turistic
Durata medie a sejurului se calculează ca raport între numărul de turiști/zile,
adică înnoptările și numărul de turiști sosiți.
TABEL NR V -3 Durata medie a sejurului în perioada 2000 -2018
2000 2004 2008 2010 2015 2018
Total 1,98 1,94 2,11 1,76 1,66 1,63
Români 2,12 1,92 2,20 1,84 1,59 1,53
Strãini 1,88 1,96 2,04 1,71 1,71 1,70

Sursa : http://www.insse.ro/cms/

Durata medie a sejurului a scãzut în ultimii ani,cel mai mult s -a înregistrat în anul
2008,durata medie a sejurului depașind numarul de 2 zile ,în schim anul 2018 este
aproape egal cu anul 2004.
5.2.2. Coeficientul de utilizare a capacității de cazare
În mediul urban structurile turistice de cazare acoperă o mare varietate (hoteluri,
hosteluri, pensiuni, vile turistice etc.), ia r pe langă condițiile adecvate de înnoptare
asigură și alte funcții de deservire (alimentație, agrement).

Fig. V -5 Capacitatea de cazare turisticã în funcțiune în București (2000 -2018)
Sursa : http://www.insse.ro/cms/ 256688134226435770764740185672366697813125
0 1000000 2000000 3000000 4000000 5000000 6000000 7000000 8000000 9000000200020042008201020152018Total locuri de cazare
total locuri de cazare

46

Fig. V -6 Structura capacității de cazare în București, după gradul de confort
Sursa: date prelucrate, http://turism.gov.ro/web/autorizare -turism/
Se observă faptul că în București predomină structurile încadrate la un grad de
confort superior (85 % din locurile de cazare se află la 3,4 ș i 5 stele) și restul de 15 %
sunt reprezentate de cele de 1 stea și 2 stele. Dupã cum se vede în grafic ,pondere a cea
mai ridicatã o au structurile de cazare cu 3*,deoarece în București majoritatea
apartamentelor de închiriat și camere de închiriat sunt în regim de 3*,acestea fiind
foarte raspândite în capitala țãrii.

Fig. V -7 Numãrul de hoteluri din București dupã gradul de confort
Sursa: date prelucrate, http://turism.gov.ro/web/autorizare -turism/
4%
11%
72%11%2%
1* 2* 3* 4* 5*
1*-3
2%2*-17
13%
3*-51
38%4*-53
40%5*-10
7%

47
În grafiucul de mai sus se vede cu exactitate cã cele mai multe hoteluri din
București sunte cele cu gradul de confort de 3* și 4* .
Tabel V -4 Structurile de primire turistică din București cu funcțiuni de cazare turistică
2000 2004 2008 2010 2015 2018
TOTAL 51 83 123 126 149 181
HOTELURI 33 54 84 101 114 125
HOTELURI
PENTRU
TINERET – – 1 – – –
HOSTELURI – 5 4 10 11 28
HOTELURI
APARTAMENT – – 5 5 6 4
MOTELURI – – – – – 1
VILE
TURISTICE – – 2 – 7 14
BUNGALOURI – – – – 5 –
PENSIUNI
TURISTICE 18 24 27 10 6 9
Sursa : http://www.insse.ro/cms/
Se poate observa o creștere în cei 18 ani a structurilor de primire turistică,
ajungând de la un total de 51 în 2000, la 181 de structuri de primire turistică în anul
2018.

Tabel V -5 Gradul de utilizare a capacitãții de cazare în București,în perioada 2000 -2018
2000 2004 2008 2010 2015 2018
37,23% 37,11% 34,86% 24,98% 39,63% 43,50%
Sursa : http://www.insse.ro/cms/

Dupã cum se observã,în ceea ce privește gradul de utilizare a capacitãții de cazare
din București ,în anul 2018 s -a ocupat 43,50% din numarul total de locuri ,acest lucru
aratã cã în ultimii 18 ani niciodatã nu a depãșit grad ul de utilizare peste jumãtate .

48
5.3. Analiza SWOT a turismului din București
Puncte tari :
1. Municipiul București reprezintă cel mai important nοԁ de transport feroviar, rutier
și aerian. Deține cel mai mare aeroport funcțional – Οtοpе nі  și are cea mai mare
densitate de căi ferate de ap roximativ  416 km/kmp.
2. Bucureștiul reprezintă principalul sector angajator al forței de muncă înalt
calificată. În sectorul turismului lucrând 2,8% din populația Bucureștiului.
3. Bucureștiul are un potențial turistic natural și antropic bogat care constă în 46 de
parcuri (Parcul Herăstrău, Parcul Tineretului, Parcul Tei etc.), 2 grădini (Grădina
Botanică și Grădina Zoologică), o zonă protejată ce reprezintă ecoturismul
Bucureștiului, Parcul Natural Văcărești. De asemenea deține peste 40 de muzee,
monumente istorice și de arhitectură, locașuri de cult, vestigii arheologice etc.
4. Bucureștiul este orașul ce reprezintă cel mai important centru de cultură al țării. Are
cele mai multe muzee (50), teatre (15), cinematografe și biserici.
5. Există un număr mare și variat de structuri de cazare cu un grad de confort ridicat
(majoritatea fiind de 3, 4 și 5 stele), între care numeroase hoteluri ce aparțin unor
importante lanțuri internaționale.
6. Raportul calitate -preț este unul foarte bun pentru serviciile d e cazare din București.
Prețul mediu unei nopți de cazare variază undeva între 100 -250 de lei.
7. Bucureștiul deține a doua clădire cu cea mai mare suprafață din lume, Casa
Poporului.
8. Capitala deține numeroase posibilități de petrecere a timpului liber și de agrement
precum cluburi, cazinouri, baruri, terenuri de sport, numeroase posibilități de shopping
etc.
9. Există numeroase posibilități pentru turismul de afaceri, practicându -se tarife mai
mici pentru acest segment, în comparație cu alte orașe europ ene și de asemenea deține
cel mai mare centru expozițional din România (Romexpo).
Puncte slabe :
1. Spațiile verzi din București sunt slab întreținute, iar la unele aspectul lasă de dorit.
2. Obiectivele culturale din capitală nu sunt suficient valorificate .
3. Deși posibilități de agrement sunt multe comparativ cu celălalte orașe din Romania,
totuși Bucureștiul este încă mult în urmă față de celălalte capitale europene, de exemplu
lipsa unor parcuri de distracții moderne.
4. Traficul rutier este infernal la orele de vârf.
5. Nu sunt suficiente centre de informare turistică în București și de asemenea lipsesc
indicatoare in cel puțin o limbă străină de circulație internațională.
6. Lipsa de motivare a resurselor umane pentru o carieră în domeniul turismulu i.
7. Puține site -uri web de promovare a Bucureștiului în mai mult de 3 -4 limbi de
circulație internațională.
8. Numeroase străzi și clădiri vechi, istorice aflate încă în reparație.

49
9. Absența unei politici adecvate pentru evenimente, când festivalurile, concertele,
expozițiile sunt unele din principalele motive de călătorie la București.
10. Cartierele sunt percepute ca fiind neatractive, din punct de vedere cultural, ci doar
Centrul Bucureștiului este apreciat.

Oportunități :
1. Posibilitatea accesării F ondurilor Europene pentru a investii în turism.
2. Dezvoltarea și mai mare a Bucureștiului ca un centru de afaceri și de investiții,
oferă premisa dezvoltării turismului atât prin creșterea numărului de vizitatori cât și prin
creșterea investițiilor.
3. Cr esc tot mai mult rezervările structurilor de cazare făcute în mediul online.
4. Tendința de creștere la nivel internațional a cererii pentru turismul cultural din
București.
5. Crearea evenimentelor de mici dimensiuni în cartiere, pentru a atrage turiștii și în
acele zone.
6. Tot mai mulți străini doresc să investească în strcturile de cazare din București.

Amenințări :
1.Imaginea generală nefavorabilă a Bucureștiului (a României) în străinătate, generată
de anumite persoane care doresc să facă bani ilegal.
2. Demolarea a numeroase clădiri de patrimoniu, de pe artere cu veche tradiție urbană
(Calea Victoriei) și înlocuirea acestora cu structuri din sticlă și oțel, fapt ce va afecta
apoi pe viitor aspectul arhitecturii.
3. Exodul în străinătate al forței cali ficate de muncă și fluctuațiile mari a personalului
din turism.
4. Creșterea concurenței la nivel național cu Sibiu, Timișoara, Brașov, Iași.
5. Creșterea așteptărilor turiștilor români și străini din punct de vedere al ofertei
turistice.
6. Construirea c ontinuă a tot mai multor clădiri vor duce pe viitor la reducerea
spațiilor verzi.

5.4. Perspectivele dezvoltãrii turismului sportiv în București
Sportul este recunoscut ca o parte integrantă a dezvoltării sociale, culturale și
economice a Român iei și un factor de consolidare a acestuia imaginea țării și relațiile
internaționa. Bucuresti Maraton, o rganizat de Federația Română de Atletism, este unul
dintre cele mai importante evenimente sportive din Capitala României. A noua ediție
din 2016 (8 – 9 octombrie) a avut loc în Piața Constituției și a atras un total de 14.000 de
participanți. Piața Constituției este un spațiu larg desc his chiar în fața Casei Poporului. A

50
zecea ediție din 2017, organizată în același loc (14 -15 octombrie) au adunat 16.000 de
participanți din peste 60 de țări .
UEFA Euro 2020 va fi cea de -a 16 -a ediție a C ampionatului European de
Fotbal, a cest eveniment va sărbători cea de -a 60-a aniversare a anului turneu și se va
desfășura în 13 orașe europene, inclusiv în București . Bucureștiul va găzdui 4 meciuri
pentru acest eveniment. Organizarea acestui eveniment va ajuta orașele să organizeze un
astfel de eveniment care va avea un impact asupra economiei locale. Dintre cele 13
orașe,8 nu a găzduit vreun eveniment spor tiv major în trecut, iar Bucureștiul este unul
dintre ele împreună cu Baku, Sankt Petersburg,Copenhaga, Dublin, Bilbao, Budapesta
și Glasgow. În vederea acestui eveniment, autoritățile locale trebuie să rezolve
problema metroului care leagă Bucureștiul d e Aeroportul Henri Coanda. Acest lucru se
va asigura conexiunea dintre centrul orașului și Arena Națională situată în partea estică
a orașului . Conform administratorului rețelei de metrou, linia 6 ar putea fi pregătită în
2020, iar valoarea estimată a cont ractului va fi de 1,05 miliarde.
România a aderat la Uniunea Europeană,a stfel, sportul a devenit un produs
turistic, generând fluxuri turistice și consum turistic.Chiar dacă turismul sportiv este un
nou concept în România, pentru a -și spori impactu l economic, strategiile de dezvoltare
se bazează pe reabilitarea infrastructurii generale și specifice, la fel ca și organizarea
evenimentului în sine.Gazdu irea unor astfel de evenimente în București si alte orașe din
România ajutã dezvoltarea turismului ș i asigurã fluxurile turistice.

Fig.V -8 Logo Campionatul European de Fotbal 2020 în București
Sursa: https://www.google.c om/search?q=logo+campionatul+de+fotbal+romania+2020&rlz=1C1C
HBF_enRO825RO825&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiCvLLi9Y3jAhUIDewKHeihCJ
AQ_AUIECgB&biw=1334&bih=738&dpr=1.25#imgrc=Je0GpQ_8PFIR5M:

România a apărut lent pe harta evenimentelor spo rtive majore și acest lucru s -a
întâmplat din cauza lipsei sportului și infrastructurii . De asemenea, în România, sportul
a devenit recent un element de atracție turistică, mai ales în București. Prin găzduirea

51
evenimentele lor sportive ale UEFA, capitala R omâniei, are o oportunitate importantă de
a dezvolta nișa turismului sportiv.Cu toate acestea, pentru a spori impactul economic al
evenimentelor sportive din România, strategiile de reconstrucție a infrastructurii
generale sunt necesar e. Deci, acest nou ti p de turism trebuie să fie evaluat cel mai
eficient prin creșterea numărului de evenimente sportive internaționale . Ca membru al
UE, România își poate valoriza potențialul sportiv și poate dezvolta turismul sportiv
împreună cu responsabilul european în organizarea de evenimente sportive și cu fonduri
europene.

52
CONCLUZII

În concluzie, dezvoltarea și promovarea turismului în zonele urbane trebuie s aibã
susținerea agențiilor turistice și a autoritãților urbane prin capacitatea acestora de a
rãspunde așteptãrilor și nevoilor crescânde ale turiștilor atrași de bogatele și variatele
obiect ive culturale, de afaceri, divertisment, cumpãrãturi, sport și alte atracții.
Autoritãile locale trebuie sã se asigure cã turismul este dezvoltat și gestionat în așa fel
încât beneficiile rezultate î n urma îmbunãtãțirii facilitãților pentru menținerea turismului
pe piaț a competitiv ã sã nu contribuie la deteriorarea mediului urban, ci mai degrab ã la
îmbunãtãț irea acestuia. Pentru aceasta, planul de dezvoltare a zonei urbane subliniaz ã
importan ța utilizã rii marketingului urban în crearea unei structuri ec onomice urbane
eficiente și în promovarea orașului ca pe un pol de atracție turisticã.
Municipiul București îl pot cataloga ca fiind un oraș cu potențial enorm în ceea ce
privește turismul. Varietatea ofertei turistice din București face ca spațiul ur ban să aibă
o paletă întinsă de motivații de călătorii, de la turismul cultural, la turimul de afaceri,
turismul de weekend, turismul de agrement, turismul de shopping dar și alte forme de
turism precum ecoturismul, care are în vedere protejarea și conserv area mediului
înconjurător, el nefiind exploatat îndeajuns de mult la nivelul Bucureștiului, dar pe
viitor pentru promovarea turismului durabil în capitală ar trebui să se înceapă prin
stimularea dezvoltării ecoturismului, prin conservarea patrimoniului na tural urban.
Pentru dezvoltarea turismului urban durabil în Municipiul București este necesar în
primul rând ca locuitorii să fie informați asupra faptului că ei sunt factorul principal
care de obicei oprește acest proces, că păstrarea si conservarea patri moniului natural
este important, că resursele nu trebuiesc exploatate până la epuizare și că fiecare
greșeală duce pe viitor la distrugerea orașului.
Despre potențialul turistic antropic din București pot spune este cel mai dezvoltat față
de celălalte oraș e din Romania, având la activ peste 370 de biblioteci, 37 de muzee,
peste 15 teatre, o mulțime de monumente istorice, biserici și cel mai atractiv obiectiv
pentru majoritatea turiștilor, Casa Poporului.
În final pot spune este că turismul din București es te o adevărată provocare pentru
care încă se lucrează și pentru care există speranțe că în viitorul apropiat, acesta va fi
numit o Capitală Europeană Culturală.

53
BIBLIOGRAFIE

Cãrți
1.Camelia Teodorescu,2009 -Turism Cultural , Editura Transversal,București
2.Neacșu Nicolae,2000 -Turismul și Dezvoltarea durabilã , Editura Expert,București
3. Minciu Rodica, 2000 – Economia turismului , Editura Uranus, Bucuresti
4. Nicolae Neacșu, Andreea Băltărețu, Monica Neacșu, Marcela Drăghilă, 2016 – Resurse și
destinații turistice în România , Editura Universitară, București
5. Florina Bran, Melinda Candea,2001 – Spatiul geografic românesc –
organizare,amenajare,dezvoltare , Editura Economică
6. Vasile Glăvan, 2005 -Geografia turismulu i, Editura Fundației România de Mâine,
București
7. Radu Daniel Pintilii, 2008 -Turismul și rolul său în dezvoltarea integrată a zonei de
influență a Municipiului București , Editura Universitară, București
8. G. Buia, C. Nimară,2016 – Resurse și Destinații Turistice , Edit ura Un iversitas,
Petroșani
9. Gabriela Stănciulescu,2004 -Managementul turismului durabil in centrele urbane ,
Editura Economică, București
10. Vasaile Glăvan, 2000 – Turismul în România , Editura Economică , București

Referințe internet
1*** -Perspectivele turismului sportiv în București
https://www.researchgate.net/profile/Elena_Bogan/publication/324212494_The_perspectives_o
f_sports_tourism_development_in_Bucharest_Romania/links/5af07c1ca6fdcc243647061e/The –
perspectives -of-sports -tourism-development -in-Bucharest -Romania.pdf Accesat la 23 iunie
2019
2 *** -Turismul urban
http://old.unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2016/oct/29_12_54_1017_Turism_urban_an_III_ID.
pdf Accesat la 3 februarie 2019
3 *** – Rolul turismului urban în dezvoltarea localã
https:// link.springer.com/chapter/10.1007/978 -3-030-01878 -8_15 Accesat la 8 aprilie .2019
4. *** -turismul urban între conținut și dezvoltarea urbanã
http://www.um.ase.ro/no16/6.pdf Accesat la 15 aprilie 2019
5. Amalia Bãdițã, analiza și evaluarea turismului urban prin destinațiile urbane
http://www.revistadeturism.ro/rdt/article/viewFile/165/108 Accesat la 12 martie 2019
6. Aurelia Felicia Stãncioiu,Anca Daniela Vlãd oi, Planificarea turismului în ariile urbane –
București

54
http://www.humangeographies.org.ro/articles/52/5_2_11_9_stancioiu.p df Accesat la 25
mai 2019
7. Carmen Maria,Coordonate ale dezvoltãrii turismului în spațiul urban
http://www.strategiimanageriale.ro/images/images_site/articole/article_b94ccb4ec88dc1e5
2e6f0a92d2c7995c.pdf Accesat la 8 martie 2019
8. Journal of Studies a nd Research in Human Geographi, Bogdan Suditu, Ana Muic ã,
Bogdan Ghinea, Caracteristicile și tipolog iile de extindere urbanã în România,2010
http://humangeographies.org.ro/articles/42/4_2_10_7_Suditu.pdf 26 aprilie 2019
9. Ogârlici Elena Monica, Dezvoltarea Durabil ã a Turismului în Centre Urbane ,
http://www.quaestus.ro/wp -content/uploads/2012/03/M. -Ogarlaci.pdf Accesat la 12 mai
2019
10. Ruxandra Irina Popescu,Promovarea Destina țiilor Turistice Urbane ,
file:///C:/Users/madal/Downloads/141 -273-1-SM.pdf
11 *** -Studiu calitativ cu turi ști rom âni , regiunea Bucure ști-Ilfov
http://www.intreprinzatorturism.ro/wp -content/uploads/2012/05/ITPR -Studiu -calitativ –
turisti -romani -Regiunea -Bucuresti -Ilfov_martie -2012.pdf Accesat la 8 iunie .2019
12. Institutul Na țional de Statistic ã
http://statistici.insse.ro/shop/ accesat la data de 28 iunie .2019

55