Particularitatile Stirii Online. Studiu de Caz Portalul de Stiri Prime.md

CUPRINS

Introducere.

Capitolul I. Știrea în spațiul online

1.1 . Definiția știrii. Tipuri de știri

1.2. Tehnici de redactare a știrii

1.3. Rigorile știrii online

Capitolul II. Studiu de caz: portalul de știri ”prime.md”.

2.1. Prezentarea canalului mediatic ”prime.md”

2.2. Oferta informativă a portalului

2.3. Modalități de elaborare a știrilor

Concluzii.

Bibliografie.

Introducere

Odată cu apariția internetului, presă tipărită a început să piardă tot mai mult teren, iar companiile media, au început să-și facă prezența tot mai mult în mediul online. În încercarea de a ține pasul cu concurența, acestea le oferă consumatorilor de media oferta lor pe toate platformele (audio, video, tipar, online) pentru a-i fideliza.
Internetul are avantajul de a fi mai ieftin și mai rapid. Informațiile de pe site-urile de știri sunt actualizate în permanență, chiar pe parcursul desfășurării acțiunii. Alt beneficiu al digitalizării mediei constă în feedbackul pe care-l primește de la consumatorii săi. În felul acesta, făcându-se o apreciere a activității jurnalistice. Totuși, avantajul se transformă în dezavantaj în momentul în care comentariile cititorilor sunt doar atacuri la persoane, jigniri, neputându-se astfel aplica un mod de cenzură, pentru că acesta ar sta între o linie fină a îngrădirii libertății de exprimare și a dreptului la opinie.

Pe lângă mass-media, care s-a adaptat în acest digital jurnalism și cetățenii de rând doresc să se documenteze rapid și din mai multe surse și totul este posibil la distanța unui click.

În Republica Moldova odată cu explozia Internetului au apărut și o sumedenie de mijloace de informare pe Net. Conform unor statistici, la moment, pe piața media de la noi sunt peste 200 de resurse media specializate în diferite domenii sau aparținând unor instituții media care au hotărât să se mute și în rețeaua web. Astfel doar în ultima lună au apărut cinci site-uri noi. Dacă la începuturi trecerea pe digital se făcea prin metoda shovelware (din engleză turnate cu lopata) – subiectele de presa dintr-un media tradițională (de cele mai multe ori presa scrisă) erau turnate pe un web site odată cu dezvoltarea pieței media au apărut și instituții care au încercat, cu succes, să transmită conținut exclusiv pe online. În tumultul acesta de evenimente au început să nu mai fie respectate unele criterii fundamentale a jurnalismului. Metodele de scriere a știrilor pe net au fost or trase la indigo din teoria clasică a jurnalismului, or sau început formarea unor știri care pretindeau să fie ceva nou, ieșit din comun sau inovator.

Scopul și obiectivele tezei. Reieșind din cele spuse până acum, am și ales acest domeniu care este încă foarte sensibil în mediul jurnalistic de la noi. Pornind de la actualitatea temei în lucrarea de față, voi încerca să investighez știrea online în întreagă ei plenitudine. În acest sens au fost formulate o serie de obiective:

Elucidarea conceptului de știre și ce este știrea creată pentru mediul online;

Care sunt particularitățile știrii online;

Identificarea unor momente esențiale și fundamentale în elaborarea unei știri online. Cum se scrie o știre cel mai bine pentru online, dar și care sunt aspectele teoretice ale ei;

Elaborarea unui studiu de caz bazat pe un portal media și identificarea metodelor de crearea a știrilor, tipologia și caracterul știrilor , dar și problemele în crearea știrilor pentru mediul online.

Instrumentarul metodologic și suportul teoretico-științific al lucrării. Punctul de vedere din care a fost analizată știrea online este cel oferit de teoriile moderne în domeniul jurnalismului digital.

De asemenea, întru elucidarea mai pregnantă știrii online am aplicat metoda cercetării comparative.

În plus, am utilizat câteva metode tradiționale – demersul de tip analitic, precum și metodele inductivă și deductivă.

Valoarea aplicativă a lucrării. Rezultatele tezei pot fi utilizate în elaborarea unui studiu în domeniul online.

Luând în considerație faptul că, la ora actuală, oamenii preferă să se informeze pe Net, și toate instituțiile media găsesc de cuviință să fie prezente în acest mediu tinerii redactori și jurnaliști online putea găsi în aceste pagini anumite sugestii pentru realizarea unor producții performante. Totodată, acest studiu va prezenta interes pentru studenții care își vor axa obiectul de cercetare pe problematica presei online.

Structura lucrării de licență. Teza include o introducere, urmată de două capitole cu subcapitolele respective, fiind finalizată prin concluziile de rigoare din încheiere și printr-o bibliografie selectivă a operelor și a lucrărilor consultate și citate în textul propriu-zis.

Capitolul I al lucrării, intitulat Știrea în mediul online, pune în lumină mai multe definiții ale știrii obișnuite și online, dar și încearcă să explice particularitățile unice ale acestei categorii de știre.

Știrea online este susținută de o serie de elemente care nu sunt disponibile altor tipuri de știre.

În Capitolul II al tezei, Studiu de caz: portalul de știri ”prime.md” aruncăm o privire asupra unui site de știri și vom încerca să facem lumină în modul în care este construit, oferta informativă a portalului și tipurile de știri folosite de către acest canal de informare.

Jurnalismul din epoca internetului are cusururile sale deoarece lectura pe monitor nu este ușoară standardele jurnalistice nu sunt întotdeauna respectate. În orice caz în tumultul de avantaje sau aspecte mai puțin favorabile jurnalismul online joacă un rol important pentru acest proces de comunicare.

Acesta este un nou tip de jurnalism. Scriitorul trebuie sa vadă web site-ul ca un întreg, iar articolul la care el lucrează trebuie să se conformeze unor noi rigori. Subiectul principal și link-urile de pe site trebuie tot timpul să se completeze, iar jurnalistul trebuie să știe cum să facă legătura cu alte articole, cu arhive sau surse din afara site-ului. Jurnalistul trebuie să știe că dacă nu va reuși din prima să capteze atenția cititorului acesta va fi pierdut. Iar pentru a prinde cititorul și al fideliza, autorul are o serie de instrumente viabile pentru acest lucr. Deci să vedem despre ce este vorba în lucrarea de față și ce este acest nou mediu: online.

Capitolul I. Știrea în spațiul online

Ar fi o nebunie să pretindem că putem da o definiție exactă știrii. Până acum, jurnaliștii au dat multe definiții și fiecare consideră că are o definiție aproape de adevăr. Astfel, fiecare a încercat să aibă o explicație în acest sens.

1.1 Definiția știrii. Tipuri de știri

"Știrea este lucrul pe are îl aflu azi, și pe care ieri nu îl știam", sau "știrea este faptul care îi face pe oameni să stea de vorbă între ei.", ori "știrea este ceea ce jurnaliștii decid că este o știre” și astfel, putem să continuăm lista.

”Trenurile încep să existe, atunci când unul dintre ele deraiază, iar știrea este o primă avizare a unui lucru întâmplat recent”, consideră Roger Clausse [ 21, p. 24].

”Este, în esență,relatarea pur și simplu nu a unui simplu fapt de actualitate, ci a unui eveniment, adică a unui fapt socialmente semnificativ, a cărui cunoaștere este necesară pentru înțelegerea istoriei în derularea ei zilnică. Știrile comprimă toate activitățile curente care au un interes uman general, iar cea mai bună știre este aceea care îi interesează pe cei mai mulți oameni”, afirmă Curtis D. MacDougall.

O caracterizare concisă a știrii oferă și francezul Pierre de Noye, care spune că informația de presă trebuie să fie: importantă,  interesantă, nouă și adevărată.

La rândul său Joseph Pullitzer spune că "știrea trebuie să fie originală, distinctivă, palpitantă, unică, curioasă, ciudată, cu umor, aptă să facă să se vorbească despre ea" .[1, p. 162]

Potrivit, Micului Dicționar Enciclopedic știrea este „veste” – informație scurtă și operativă despre eveniment. DEX-ul , ne spune că prin știre trebuie să înțelegem o „veste”, informație, noutate.

Deci ce este știrea?

Știrea înseamnă informație de ultimă oră. Fără aceasta, niciun ziar sau televiziune nu ar putea avea pretenția să existe, dar mai ales un site de știri.  Elementul central al unei știri îl reprezintă faptele, nu opiniile sau părerile cuiva.

Știrea este răspunsul la câteva întrebări: cine? (a făcut), ce? (a făcut), când? (a făcut), unde? (a făcut), de ce? (a făcut) și cum? (a făcut).  Fără aceste răspunsuri, nu putem vorbi de o știre completă.

Aceste întrebări nu sunt egale între ele ca valoare. Ce? este cu adevărat importantă, cine? o urmează îndeaproape, iar unde? și când? vin imediat.

Așa se întâmplă în cele mai multe cazuri, dar nu întotdeauna. Ordinea de importanță nu va fi niciodată aceeași pentru un bun jurnalist. Ea va fi dictată, însă, nu de inspirația lui, ci denatura însăși a evenimentului, uneori și de unghiul de abordare a subiectului ales de autor. Lista întrebărilor din paradigmă nu este exhaustivă. În afară de aceste întrebări, un bun jurnalist trebuie să răspundă la oricare alta pe care cititorul și-o poate pune în timp ce citește știrea. Dacă, din anumite motive, dintre care cel mai frecvent este acela că nu s-a putut documenta suficient, jurnalistul nu reușește să răspundă la o asemenea întrebare,este bine ca o mențiune în acest sens să fie inserată în text.

Axa temporală pentru știre

Răspunsul la întrebarea când?, datează evenimentul și subliniază, implicit, caracterul lui de noutate de știre ca atare. Datarea se face, de regulă, cu marți sau ieri în presa scrisă, cu acum, peste câteva clipe la radio și televiziune.

O singură datare a evenimentului este suficientă, iar dubla datare prezintă o greșeală. Este nefiresc să scriem ieri, marți, dar este de-a dreptul ne jurnalistic să scriem miercuri, 15 iunie [2. P.191 ].

Nu orice fel de informație poate fi o știre. Ca să fie considerată știre, informația trebuie să aibă o mulțime de calități, de exemplu: valoare de noutate, actualitate și prospețime. S-a ajuns, prin consens, la concluzia că noutatea este cea mai importantă calitate a unei știri. Tocmai de aceea, cea mai redusă definiție a știrii ar putea fi: ceva despre care am aflat abia acum.

Există o idee printre jurnaliști de a considera că textele scurte sunt știri. Este o greșeală să ne bazăm pe astfel de afirmații. Nu trebuie să încadrăm în careva reguli bazate pe mărimea textului, o știre online poate fi atât scurtă cât și de o mărime mai mare, complexă. Adevărat, de obicei, știrile sunt scurte. Însă această nu este o regulă obligatorie.

Odată ce tema lucrării este știrea online încercă să înțelegem ce este aceasta. De obicei regulile și definițiile pentru știre sunt valabile și pentru știrea online cu mici nuanțe. Astfel pentru a înțelege ce este știrea online să vedem care ar fi o definiție a acestuia din urmă.

Intrat în limba engleză prin anul 1950 termenul online înseamnă conectat la, servit de, sau disponibil printr-un sistem computerizat sau de comunicații. ”O convorbire telefonică sau o transmisie TV sau radio erau online, pentru că erau conectate la o rețea. Un echipament conectat la o rețea este online”, spune Alexandru Brăduț Ulmanu. Cu o evoluție rapidă termenul s-a legat de Internet și astfel a început să fie denumită orice îndeletnicire, activitate, proces, specialitate legat de acest nou mediu de comunicare.[33].

Tot Ulmanu menționează următoarele definiții: ”being in progress now”, adică ”în desfășurare”; ”online editorial projects” și ”state of conectivity”, adică ”în conexiune” . Online este egal cu conectat și offline-deconectat.

Jurnalismevoluție rapidă termenul s-a legat de Internet și astfel a început să fie denumită orice îndeletnicire, activitate, proces, specialitate legat de acest nou mediu de comunicare.[33].

Tot Ulmanu menționează următoarele definiții: ”being in progress now”, adică ”în desfășurare”; ”online editorial projects” și ”state of conectivity”, adică ”în conexiune” . Online este egal cu conectat și offline-deconectat.

Jurnalismul online reprezintă toată activitatea jurnalistică ce ține de colectarea, redactarea și difuzarea de informații pe internet. Totuși un jurnalist care se folosește de Net pentru colectarea informației nu poate fi numit un jurnalist online. Sintagma este valabilă celor care activează într-o instituție media care difuzează în rețea. Suporturile jurnalistului sunt internetul în special, dar și telefonia mobilă, și mai nou iPad-ul. [2. p. 637].

Jurnalismul online diferă de cel tradițional din mai multe puncte de vedere. În primul rând modul de transmiterea a informației care schimbă relația dintre cititor și textul afișat acum pe ecran. Apoi, memoria nelineară, ușurința accesării și posibilitățile de prezentare, modifică tipul de scriitură al articolelor și publicațiilor. De asemenea totul depinde de dezvoltarea tehnologilor și de noua premiză care o oferă online-ul, adică rapiditatea și accesibilitatea cu care cititorul interacționează cu publicația.

Aspectul avantajos este că internetul este un mijloc de comunicare bazat pe text, iar ”produsele mediatice sunt bine adaptate computerului și multe dintre convențiile stilului jurnalistic se potrivesc cu modul în care oamenii citesc online”, consideră Keeble[8. p. 245].

Acest nou tip de jurnalism este atât de nou, încât teoreticienii media și jurnaliștii îi caută încă definițiile și regulile. Există, totuși, o serie de trăsături ale jurnalismului online asupra cărora toată lumea a căzut, mai mult sau mai puțin, de acord.

Este unanim acceptat faptul că jurnalismul online este acel tip de jurnalism care folosește așa numitele noi media (new media), adică suporturile oferite de tehnologiile moderne de informații și comunicații, pentru a disemina informația[25. p. 24].

Câteva dintre trăsăturile care disting jurnalismul online de cel tradițional au fost subliniate de Mike Ward în cartea sa Journalism Online. Celelalte lucrări de specialitate par sa fie de acord cu lista lui Ward.

După Ward, printre caracteristicile jurnalismului online se număra caracterul său imediat, posibilitățile multiple de punere în pagina, folosirea elementelor multimedia, platformele flexibile de distribuție, arhivarea, construcția si receptarea nonlineară a conținutului, interactivitatea și existenta link-urilor [4, p. 21-26].

Folosirea elementelor multimedia este un alt factor care separa jurnalismul online de rest. Site-urile de Web pot oferi o întreaga varietate de elemente: text, componente audio și video, elemente grafice și mici programe care pot fi folosite pe Internet, cum ar fi formularele sau chiar jocurile online, ce pot adăuga valoare articolelor. Carole Rich e un exemplu grăitor pentru modul în care astfel de elemente pot completa un articol jurnalistic: “Să presupunem că scrieți un articol despre sistemul de impozitare în comunitatea dumneavoastră. Un calculator sau formular interactiv care le permite cititorilor să vadă cum îi afectează sistemul de impozitare ar putea constitui o componenta foarte utilă a articolului” (32, p. 281).

Folosirea elementelor multimedia în site-urile de Web este în fapt primul pas către convergenta media, adică topirea granițelor dintre diferitele medii de informare. Internetul este mai mult decât alternativa la presa scrisă, radio și TV; el permite ca textul, elementele audio și video sa fie combinate într-un mediu unic, iar site-uri de Web sunt exemple care ilustrează modul în care textul, sunetul și imaginile filmate pot fi integrate în articolele online. “Spre exemplu, scrie Ward, poți auzi relatarea martorului la un eveniment în timp ce citești știrea jurnalistului” [4 , p. 22].

”Articolele scrise în presa online sunt o combinație între cele scrise pentru radio sau TV și cele pentru presa tipărită. Sunt scrise pentru ochi, ca să fie citite ca un ziar tipărit, însă sunt puțin mai captivante. Sunt mai personale, decât cele transmise la radio, și sunt personalizate pentru fiecare cititor în parte. Se decide care este cel mai interesant aspect al articolului, se pune în partea de sus a articolului, apoi se scrie într-un mod cât mai interesant” susține și Rick Tompson. [30, p.149]

Reieșind din cele spuse mai sus să încercăm să dăm o definiție știrii online. Astfel dacă jurnalismul online, sau, ca să fim mai exacți, jurnalismul Internet presupune producerea articolelor special pentru Web, cu toate acestea, simplul act al publicării pe Internet nu poate fi numit jurnalism online, știrea online înseamnă un mod diferit de tratare a informației și un mod diferit de organizare a conținutului. Structura nonlineară, link-urile, elementele care stimulează interactivitatea multimedia sunt câteva dintre atributele principale care disting media online de alte tipuri.

Tipuri de știri

Specialiștii au emis diverse teorii în care au încercat frecvent să stabilească o tipologie a știrilor. Aceștia au enunțat diverse criterii de clasificare. Astfel, în funcție de tematica abordată există știri economice, sportive, culturale, externe iar în raport de structura lor sunt știrile sunt: simple enunțuri (flash-uri) și multiple sau complexe. [38]

Știrea simplă este tipul de știre care are o singură idee de bază prezentată în introducere. Într-o știre simplă, faptele se organizează conform importanței lor în concordanță cu ideea de bază.

Știrile multiple sau complexe sunt știri care cuprind mai multe idei principale în introducere. Structura lor este asemănătoare cu cea a știrii cu un singur element. Complexitatea se datorează relației care există între diferitele paragrafe ale corpului știrii.

Din perspectiva jurnalistului evenimentele se grupează în două categorii: evenimentele anticipate, programate, planificate, despre care se știe că vor avea loc (conferințe de presă, contacte diplomatice, manifestări culturale, științifice, artistice, sportive etc.), și evenimentele neanticipate. Să vedem ce prezintă a doua categorie de evenimente.

Flash – Buletin – Lead de sinteză

Flash-ul – este anunțul în câteva cuvinte al unui fapt de o importanță excepțională. El nu depășește niciodată un rând, incluzând locul si sursa. Are prioritate 1.[1. p. 131]

Flash-ul fiind o avizare extrem de prompta, menționarea datei nu este necesară; în schimb, dacă locul unde se petrece evenimentul este mai puțin cunoscut publicului, el trebuie precizat.

Buletin. În 2-3 rânduri dă o informație de mare importanță. E o știre scurtă, în stil concis și sec. ”Un buletin ar trebui să conțină cel puțin un paragraf publicabil, dar nu mai mult decât două” . Buletinul comportă obligatoriu sursa și are prioritate 2. La fel un eveniment major poate oferi ocazia mai multor buletine. Dacă timpul presează, primul buletin poate fi urmat de un „aditiv” sau de un „urgent” . [1. p. 132]
„Aditivul” poate fi construit în birou, prin documentare suplimentară. În acest caz se precizează sursa și contextul. Când în buletin se face referință la o declarație sau la un document, trebuie să se dea rapid ulterior un citat, chiar și scurt.

Lead-ul de sinteză este redactată ca și cum ar fi prima informare despre eveniment. În acest text sunt înglobate informațiile anterioare din flash/ buletin(e), ceea ce le face inutilizabile.[1. p. 133]

Urgent. Știre de 150 de cuvinte, care trebuie transmisă urgent. Are prioritate 3.

La fel știrile pot fi clasificate și din perspectiva editorului. Astfel el are la îndemână și criteriile urgenței publicării, în funcție de conținutul textului. În acest sens jurnalismul englez-american operează cu următorii termeni:

Știri ”puternice” (Hard News) – este știrea care trebuie publicata imediat, pentru ca mâine este depășită; și care implică prioritatea publicării cea ce până la urmă echivalează cu exclusivitatea. Kathleen Hal definește hard news astfel: ”Hard news este relatarea unui eveniment petrecut în ultimele 24 de ore și tratează o problemă de interes actual”[1. P.164].

Știri "blânde" (Soft News) – știrea al căror conținut are un "termen de valabilitate" mai îndelungat. În aceasta categorie intră faptele minore sau evenimentele repetitive.

Evergreen News – texte care pot fi la fel de bine publicate azi sau peste 10 zile, deoarece evenimentul real este remanent.

Știrile pot fi clasificate și în funcție de caracteristicile mijlocului de comunicare: agenție, presă scrisă, radio și televiziune. În teoria presei s-au statornicit funcții precise pentru fiecare mijloc de comunicare. Astfel, ziarul explică un eveniment, radioul anunță, televiziunea arată iar internetul le face pe toate.

1.2 Tehnici de redactare a știrii

Redactarea online este mai eficientă prin stratificare. Acest lucru înseamnă să oferi publicului diferite linkuri și niveluri a informației pe un anumit subiect. O organizare ideală, la fel ca și în cazul presei tipărite, este cea dată de tehnica piramidei răsturnate, adică prezentarea informațiilor în ordine descrescătoare a importanței.

Piramida răsturnată – cea mai eficientă schemă

Majoritatea utilizatorilor nu citesc la propriu textele pe internet, ci le scurtează și selectează informațiile de care sunt interesați. În acest sens piramida este cea mai potrivită pentru a economisi timpul cititorilor. Informațiile esențiale sunt folosite în prima parte a articolului, iar amănuntele și părțile mai puțin importante, sunt lăsate în coadă. Apariția acestei tehnici de scriere este strâns legată de evoluția tehnologiei tiparului, căci până la automatizarea tipografiilor, redactorii nu puteau schimba ușor aranjarea în pagină și numărul de pagini în ziar. ”Când apăreau știri de ultima oră, sau reclame care trebuia introduse articolele trebuiau scurtate. Dacă aceste paragrafe nu intrau la tipar din cauza schimbărilor de ultim moment, articolul tot avea sens”[8, p. 269].

Structura piramidei inversate permite cititorilor să scaneze rapid articolele pentru a decide ce să citească în întregime. Același lucru este valabil și pentru web, unde se aspiră spre o comunicare rapidă și eficientă pentru a atrage și reține cititorii care au la dispoziție o sumedenie de alternative. Dacă n-ai reușit să prinzi cititorul cu prima frază, poți să consideri că ai scris degeaba tot textul. Primele 30 de cuvinte sunt vitale pentru a câștiga atenția celui care citește.

Tehnica piramidei răsturnate constă în prezentarea celor mai importante informații în chiar introducerea știrii, după care urmează date explicative, complementare, de context și alte detalii.[3. p.135]

Cele trei părți esențiale ale unei știri scrise sub forma piramidei răsturnate:

Lead – introducerea sau capul știrii;

Corpul știrii – dezvoltă introducerea;

Final – trebuie să fie memorabil.

Lead-ul (intro-ul) – este cea mai importantă parte a știrii. Din cauza rezoluției limitate a monitoarelor existente, cele mai multe situri de știri pot afișa doar primul paragraf dintr-un articol pe pagina principală.

Este esențial ca intro-ul să conțină informațiile esențiale ale știrii. Deși cititorii citesc întregul material rezoluția limitată nu permite vizualizarea întregului material și este nevoie de derularea paginii. Potrivit Nielsen când primele ziare au trecut în 1995 la versiunea online, doar 10 la sută dintre cititori derulau pagină până jos pentru a vedea toată știrea. Iată de ce este important ca în lead să fie plasate informațiile principale.

Corpul știrii conține date care explică și aprofundează introducerea, explicațiile care ajută la situarea evenimentelor în context și o serie de date secundare care întregesc imaginea faptului. Aceste paragrafe oferă precizări despre informațiile enunțate în primul paragraf sau aduc alte date, care nu au fost pomenite până atunci. Ele pot să ofere elemente de background,adică acele date care alcătuiesc contextul unui fapt: evenimente precedente, posibile consecințe, alte întâmplări similare noutatea sau semnificația pe care o aduce etc. Nu toate știrile trebuie să conțină elemente de backgound. Un bun background necesită o documentare suplimentară, adesea anevoioasă, pe care deadline-ul nu o permite întotdeauna. O regulă a scrisului jurnalistic este aceea care identifică paragraful cu o idee.

Finalul – fixează în mintea cititorului evenimentul. De obicei,finalurile prezintă informații de context, care îl ajută pe cititor să-și formeze o imagine corectă despre eveniment.

O altă tehnică de redactare care se potrivește de minune știrii online este cea a ”aisbergului inversat” – informația pusă inițial în știre e doar vârful aisbergului, adevărata informație se construiește prin legături succesive (linkuri) cu alte informații și pagini Web până la epuizarea subiectului.

Atunci când informația este organizată întro structură diferită de cea a piramidei inversate, paragraful de final este aproape la fel de important pentru succesul articolului ca și lead-ul. De regulă, background-ul se construiește la sfârșitul știrii. În cel mai rău caz, el este inserat după consemnarea elementelor de actualitate. Însă, uneori, elementele de context pot fi atât de importante pentru înțelegerea faptului relatat, încât reclamă o poziție avansată. Alteori, când background-ul aduce elementul care dă nota distinctivă a evenimentului, el poate și chiar trebuie să-și găsească locul în lead.

Titlurile în știrea online:

Orice subiect de presă online are nevoie de mai multe titluri, adică ar fi o variantă binevenită, deoarece online-ul ne permite acest lucru, ele se numesc intertitluri . Totodată titlurile pot fi identice, ele însă apărând în diferite locuri. [19. p. 35 ]

Titlul de prima pagină (homepage) – acesta trebuie să ofere informația maximă în câtea cuvinte. El trebuie să aducă intriga și să incite cititorul

Titlul pentru lista de știri recente sau “cele mai accesate” – apare pe pagina principală– și sunt de obicei mai scurte pentru se încadra în limitele predefinite

Titlul de pe pagina în care apare știrea integral.

1.3 Rigorile știrii online

Știrea online are o serie de particularități care oferă și o serie de posibilități prin intermediul cărora se poate capta atenția cititorului. Dacă știrea din presă sau televiziune este limitată în unele instrumente de prezentare atunci multimedia oferă știrii online un câmp larg de posibilități.

Multimedia

Multimedia este integrarea a două sau mai multe tipuri de media (text, audio, video), pe același suport sau canal, care este prelucrat și prezentat de un sistem de calcul (computer).[11. p 63.]

Putem clasifica informația multimedia după modul de producere: captată sau generată. Există imagini statice captate ca de exemplu fotografiile și create, ilustrație – incluzând în acest cuvânt desen, pictură, grafice, etc. La fel există și imagini în mișcare – captate ca imaginile video și cele generate – animație.

Multimedia pe online înseamnă, în principiu, să speculezi foarte bine posibilitățile pe care ți le oferă acest mediu pentru îmbinarea textului cu foto, cu audio și cu video. Cu alte cuvinte, adăugând toate aceste elemente putem adăuga valoare de informație textului. El devine mai viu, dinamic și atractiv[7. p. 59]

Fotografiile – În mod normal, orice subiect de presa online trebuie să includă cel puțin o fotografie alături de text. Este o regulă valabilă atât pe print cât și pe online. Ele dau viață textului.

De preferat ar fi ca articolul nostru să cuprindă cel puțin o fotografie. Dar trebuie să ne străduim să-i sporim valoarea prin galerii foto. Majoritatea CMS-urilor (interfața de administrare a unui site) permit să introduci mai multe fotografii pentru un articol. Chiar și pentru bloguri există plugin-uri speciale de galerii foto.

Fotografiile publicate pe web trebuie pregătite în prealabil într-un program de prelucrare de imagine, salvate și dimensionate corespunzător.

Fotografiile trebuie sa conțină și titlu, descrierea a ce reprezintă, autor și copyright.

Video – este un element foarte important atât pentru televiziune cât și pentru articolele de pe web. Aici avem două opțiuni: să încărcăm fișierule originale proprii, sau prin codul încorporat embedd. Avem avantaje cât și dezavantaje în ambele variante, însă ar fi mai bine să oferim fișierul video direct de pe serverul nostru[35].

1. Video pe serverul nostru ne oferă avantajul pentru deținerea controlului total asupra fișierului. Putem să punem fișierul pentru download sau putem face streaming video (ceea ce presupune vizualizarea direct pe site a clipului). Dezavantajul ar fi că vom consuma resurse de pe serverul și conexiunea proprii. În cazul unui trafic foarte mare s-ar putea ca resursele proprii să nu ne ajungă.

2. Video EMBEDD presupune încărcarea unui fișier video de pe un alt site și să apară pe site-ul nostru fără a ocupa spațiu pe server personal. Aici avem, însă o mulțime de dezavantaje. Spre exemplu, nu putem controla întotdeauna fișierul. Dacă este șters de pe site-ul de pe care îl preluăm, automat se va șterge și de la noi.

Infograficele – Pot fi făcute atât foto cât și video. Spre exemplu, ilustrarea lichidării lui Osama Bin Laden, evenimentul a aut loc, însă imaginile video din anumite considerente erau lipsă. Dar din declarațiile oferite de unii militari, care au participat la operațiune, a fost făcută o schemă a atacului. Unghiul, din care a fost omorât teroristul nr.1, grafica din interiorul camerei în momentul lichidării. De asemenea a fost recompusă cu ajutorul unei grafici video pe computer dinamica evenimentelor din acea noapte (pentru asta avem trebuiesc oameni care să se priceapă la grafica virtuală).

Hărțile – Articolele internaționale oferă, pe lângă foto, video, audio, și o hartă. Este foarte utilă. De exemplu, dacă avem o știre cu o locație mai puțin cunoscută putem să le arătăm utilizatorilor locul exact al faptelor.

Audio – Să ne gândim că avem la dispoziție o înregistrare cu o discuție dintre niște personaje importante care fac dezvăluiri senzaționale. Avem opțiunea să scoatem scriptul discuției, însă acest lucru nu înseamnă forte mult. Așa că oferim fișierul audio pentru o mai mare credibilitate. Spre exemplu în presa de la noi au apărut de multe ori înregistrarea convorbirilor dintre Renato Usatîi și bancherul Gherman Gorbunțov vorbind despre afaceri, reglări de conturi. Proba audio reprezintă o valoare de informație în sine. Oferind vocile personajelor, dispunem de un potențial enorm de credibilitate.

Avem, după cum am văzut mai sus, opțiuni incredibile, de care niciun canal mediatic nu dispune. Online-ul poate să îmbine toate aceste forme într-o manieră destul de profesionistă.

Interactivitatea online

Internetul, ca mediu de comunicare în masă, aduce indiscutabil mult mai multă interactivitate decât oricare dintre mediile tradiționale de comunicare în masă: ziare, magazine, radio, televiziune.

În funcție de gradul de interactivitate, prezentarea informației poate fi pasivă sau poate permite intervenția utilizatorului. Prezentarea controlată a informației se referă la posibilitatea de a alege: ce se prezintă, când se prezintă, cât se prezintă, în ce ritm și în ce succesiune. Numim aceasta posibilitate de control interactivitate.

Un prim exemplu de interactivitate, cel mai simplu de altfel, este utilizarea poștei electronice (emailul-ului)- posibilitate de comunicare devenită extrem de populară în ultimii ani și care cunoaște o răspândire accentuată la nivelul internațional. Un alt nivel de interactivitate oferă posibilitatea utilizatorilor de Internet (audienței online în cazul industriei mass media) de a trimite redacțiilor comentarii într-o formă pe care utilizatorii nu o pot influența pe deplin, dar pentru care au totuși unele opțiuni în alegerea temei/subiectului/titlului ca și a detaliilor de răspuns sau altor informații statistice.

Există multe moduri în care să adăugam interactivitate – una dintre caracteristicile esențiale ale Internetului – subiectelor de presă online:

Linkurile sunt cele mai importante elemente de interactivitate și ele nu trebuie să lipsească din subiectele de presa online. Etichetarea linkurilor (textul pe care facem click) este foarte importantă. Este principalul contract social de pe web: daca pe un link scrie brânza, atunci când fac click voi ajunge la o pagina unde este brânză.

Din perspectiva plasării în articol avem două tipuri de linkuri: în interiorul textului (embedded) și în afara acestuia (la final, în chenar/box sau în coloana adiacentă). Linkurile integrate în text produc o potențiala distrugere a contractului liniar de lectură din presa scrisă. Oricând cititorii pot face click pe un astfel de link și pot părăsi articolul fără a se mai întoarce.

Unii specialiști sunt de părere că linkurile integrate textului trebuie evitate, sau cel puțin reduse la un număr minim. Eu cred ca atâta vreme cât ele slujesc demersului jurnalistic sunt binevenite. Esențiala este alegere textului-etichetă pentru aceste linkuri. Acesta trebuie să fie explicit, să nu lase nici o urmă de îndoială asupra conținutului paginii aflate la un click distanță.

Comentarii la articol – fiecare vizitator poate să-și expună părerea față de subiectul abordat lăsând un simplu comentariul la sfârșitul textului. Aici însă administratorii trebuie să fie atenți pentru că unele mesaje sunt de natură violentă, jignitoare și discriminatoare. La moment administratorii site-urilor au o mulțime de instrumente prin care să controleze aceste comentarii.

Evaluarea articolului – majoritatea resurselor media poate oferi posibilitatea cititorilor de a evalua articolele fie cu note, sau steluțe, or alte metode.

Sondaje de opinie (Polls) – o metodă foarte eficientă în aprecierea preferințelor cititorilor. Preferințe de altfel în toate domeniile posibile, legate de simpatia pentru un partid politic sau persoană publică până la cele legate de conținutul canalului mediatic.

Calculatoare (de impozite, pensie, curs valutar, etc.) – instrumente foarte apreciate de cititorii actuali, economisesc timp și puteri.

Jocuri – o metodă eficientă de a reține cititorul pe pagina unui canal media

Forum – Ceva mai mult decât comentariile la articol. Aici cititorul poate propune anumite teme de discuție și fiecare vizitator poate să-și exprime părerea nestingherit, desigur ar fi de dorit în limitele decenței

Chat (și evenimente în camere de chat) – regim de discuții instantanee și în regim real între vizitatorii unui site

Grafica interactivă – grafice create de jurnaliști/designer cu date introduse de cititori

Non-linearitatea și limbajele de specialitate

Spațiul grafic al calculatorului este animat, complex din punct de vedere vizual și surprinzător de flexibil atât în mâna autorului, cât și în cea a cititorului.

Pentru a accesa informația suplimentară, cititorul clichează linkul și o a doua fereastră se deschide și prezintă un nou bloc de text pentru a fi considerat. Cititorul examinează noua fereastră și se poate întoarce oricând la pagina anterioara, principală.

Prin urmare, în loc să vizualizeze nota din subsolul paginii de hârtie, sau să consulte indexul cărții, cititorul folosește cursorul, iar calculatorul accesează informația suplimentară. Noua fereastră care se deschide poate, la rândul ei, să conțină text marcat care să conducă la altă informație suplimentară. Procesul se poate repeta la nesfârșit, iar utilizatorul va naviga de la o fereastră la alta cu ajutorul acestor linkuri. Acest mod de scriere și citire este non-linear, iar textul prin care sunt create aceste linkuri poarte denumirea de hypertext.

Hypertextul este tocmai această rețea de elemente textuale și conexiuni.

Termenul de hypertext a fost folosit pentru prima dată acum patru decade de către Ted Nelson. Lucrând cu calculatorul în anii '60, Nelson a realizat că mașina avea capacitatea de a crea și manageriza rețele de text pentru felurite tipuri de scrieri. Înaintea lui Nelson, omul de știință și inginerul Vannevar Bush, a avut viziunea tehnologiei electro-mecanice prin al său «Memex».[17. p. 412]

Atât hypertextul cât si hypermedia sunt atât medii multiple cât si instrumente de gestionare complexă a elementelor individuale de informație într-o structură cu un anumit sens. Ele permit ghidarea din punct de vedere structural, cât si exploatarea. Hypertextul reprezintă informația textuală, nesecvențială, având un anumit mod de organizare, cu particularitatea că poate fi manipulată prin anumite legături realizate între diferite părți ale informației, într-o anumită logică.

Informația manevrată prin sistemul hypertext este divizată în noduri, între care se stabilesc legături, fiecare nod reprezentând un anumit tip de informație, modul tipic de acces la informație realizându-se prin navigare.

În hypermedia, lucrurile stau exact invers. Hypermedia „este revanșa textului asupra televiziunii”.[17. p. 457]

Hypermedia, ca și hypertextul, este un element de multimedia, o tehnică destructurare a informațiilor multimedia și hypertext, ce desemnează o rețea de texte sau noduri informaționale, interconectate, prin care utilizatorul se poate deplasa cu ușurință, prin accesarea cu ajutorul mouse-ului a unei succesiuni de legături. Utilizatorul sistemului de hypermedia poate naviga pentru a parcurge diferite documente: text, imagine numerică, secvențe video, audio sau documente de natura diferită.

 Elementele pe care le folosim în crearea unor articole pentru online și care definesc articolul web sunt limbajele de specialitate. Ele sunt cele care dau explicație limbii folosită de specialiști pentru internet. Să vedem o scurtă explicație a lor:

HTML (Hypertext Markup Language) – este o aplicație a SGML (Standard
Generalized Markup Language), dezvoltată de World Wide Web, care permite definirea structurii logice a unui document Web.[17. P. 12]

Hypermedia –  este un element de multimedia, o tehnică de structurare a
informațiilor multimedia  și hypertext, ce desemnează o rețea de texte sau noduri informaționale, interconectate, prin care utilizatorul se poate deplasa cu ușurință, prin accesarea cu ajutorul mouse-ului a unei succesiuni de legături.

Hypertextul – reprezintă informația textuală, nesecvențială, având un anumit mod de organizare, cu particularitatea că poate fi manipulată prin anumite legături realizate între diferite părți ale informației, într-o anumită logică.

Limbajul script – angajează un sistem de programare orientat pe obiect, proiectat să permită independența de sistemul de operare i de hardware, și furnizează modalitatea  de manevrare a obiectelor pe ecran.

Legătură (link) – constituie conexiunile între noduri.

Nodul – este elementul ce conține text, grafică, sunete sau informații înrudite,

Script  –  un set de comenzi monitorizate prin apăsarea unui buton care permite
executarea unei acțiuni.

Tagurile – instrucțiuni simple ale limbajului Hypertext Markup Language pe care browser-ul de Web (aplicația utilizată pentru a accesa fișierele de Internet) le
interpretează, redând conținutul sub o anumită formă, poziționare și culoare.

URL (Uniform Resource Locator) – reprezintă adresa unică a unui document pe World Wide Web, folosită pentru inițierea unei legături pe Internet.

Deci analizând ceea ce am scris până acum trebuie să mai spun ceva, ca și orice știre obișnuită știrea online se supune unor reguli universale și are câteva exigențe comune știrii clasice:

Coerența – nu trebuie să o apucăm într-o direcție și să ajungem cu totul în altă parte. Trebuie să menținem o linie logică, să avem un conținut unitar, trebuie să transmitem utilizatorului ideea principală fără nicio problemă. Trebuie să ținem cont că fiecare cuvânt, propoziție face parte dintr-un text care trebuie să comunice, să transmită ceva.

Concizia –. Un alt atribut al jurnalismului care se potrivește cu mediul virtual este stilul concis, în care descrierile inutile sunt reduse la minim. Există o regulă în jurnalism care este formulată astfel: maxim de informație cu minim de cuvinte. Autorul Richard Keeble, în cartea sa Presa scrisă. O introducere critică, remarcă faptul că s-a observat o îmbunătățire cu 58% în viteza lecturii, acuratețea ei, capacitatea de memorare i satisfacia cititorilor, atunci când textul afișat pe  ecran este gândit să fie concis. El a mai arătat ca paginile web care sunt ușor de vizualizat câștigă 47% în viteza lecturii, acuratețea ei, capacitatea de memorare și satisfacția cititorilor față de site-urile care nu au această calitate, caracterizată prin utilizarea titlurilor, a caracterelor mari, a textului scris cu bold sau scos în evidență cu ajutorul culorii, a listelor cu buline, a elementelor  grafice, legendelor foto, a ideilor exprimate într-o singură propoziție și a cuprinsurilor.

Claritatea – cititorul trebuie să înțeleagă corect și imediat ce vrem să-i comunicăm. Nu folosim fraze întortocheate și nebuloase, nu lăsăm loc interpretărilor, totul trebuie să fie clar și corect și simplu. Nu trebuie să ne forțăm cititorul să pună mâna pe dicționar ca să caute sensurile.

Cum să cităm sursele în știrea online:

Ca și pentru știrea obișnuită, în online indicarea surselor de informare, în cadrul știrii, este vitală. Fără surse, nu există știre. [12. p. 57]

– Sursa trebuie să apară cel târziu la sfârșitul lead-ului

– Orice personaj de știre trebuie identificat cu nume și funcție. Cititorul nu trebuie să întâmpine greutăți în a înțelege cine e personajul.

Reținem, pe scurt, despre știre pentru a putea merge mai departe și a vedea unele rigori universale aplicabile știrii online:

Este cel mai concis gen jurnalistic;

Este un gen de informare;

Reprezintă relatarea pe scurt a unui fapt sau eveniment;

Exclude orice opinie a jurnalistului.

Textul știrii noastre trebuie să se citească ușor și din prima. Majoritatea dintre cititori nu lecturează textele cuvânt cu cuvânt. Ei le scanează, fiind în căutarea celor mai interesante elemente, căutând noutatea, ineditul eventual neobișnuitul. Iată câteva elemente care fac un text să fie cât mai aerisit:[35]

Textul trebuie împărțit în paragrafe

La fel ca și în presa tipărită ele separă blocurile de idei. Drept urmare ele vor fi mai ușor de urmărit. Ne străduim să nu folosim aliniate lungi. Pentru internet sunt recomandate aliniatele englezești (scurte și concise).

Ne străduim să introducem cuvinte sau chiar fraze întregi evidențiate cu Bold, Italic, Underline

Sunt necesare pentru a scoate în evidență cuvinte sau fraze cheie. Aici jurnalistul trebuie să dea dovadă de maximă atenție, ele trebuie utilizate cu măsură. Nu trebuie să exagerăm.

Intertitlurile sunt de un mare folos

Dacă avem de un text mai lung, ar fi bine să-l împărțim în mai multe secțiuni, acre la rândul său să aibă un titlu. Este o variantă opțională și se folosește pentru articolele lungi.

Sfat pentru jurnaliștii online: evitați majusculele în text și pe cât posibil în titlu

Textul scris cu litere mari este greu de citit pe internet. El este perceput ca text publicitar și ca un mesaj agresiv, țipător. Majoritatea utilizatorilor fug de astfel de texte. Putem să le folosim în dozaj minim. Spre exemplu, un singur cuvânt scris cu majuscule va atrage atenția într-un text mai mare. Sau două cuvinte în titlu vor atrage atenția cititorului. Însă cel mai des, ar fi bine să evităm literele mari. Sunt foarte des folosite de presa română și preluat cu insistență de unele site-uri de la noi. Evitați-le.

Fără spectacol exagerat și fraze care nu sunt pe înțelesul cititorilor, ei își doresc simplitate

Expresiile sofisticate nu fac casă bună cu web-ul. Cel mai bine este să formulăm enunțurile mai simplu și informativ. Dacă nu se prind repede ce am vrut să spunem, utilizatorii merg mai departe, către alt site. În plus, motoarele de căutare scanează după informație, nu după epitete. Dacă vrei ca textul tău să fie găsit, redactează-l într-o manieră informativă.

Întotdeauna avem grijă de linkuri, textul pe online trebuie să conțină aceste elemente

Textul este mai credibil dacă adăugăm și câteva link-uri către diverse articole anterioare, documente, fișiere audio sau video, alte site-uri.

Însă nu trebuie de exagerat cu legăturile, jurnalistul trebuie să le afișeze pe cele mai importante, care pot oferi un plus de informație strict necesar, sau pot înlocui background-ul. Prea multe linkuri vor aduce o încărcătură inutilă articolului.

Actualizăm permanent știrea, articolul, contentul

Spre deosebire de presa scrisă, în mediul online putem să adăugăm permanent informații noi, înlocuind informațiile deja răsuflate sau care și-au epuizat prospețimea. Trebuie să folosim la maximum această posibilitate. Utilizatorii se așteaptă să găsească în permanență informații noi, actualizate, fresh.

Ce este cel mai important pe un site web: design-ul, tehnologia sau calitatea textului? Răspuns: toate, în proporții egale. Avem mai jos un exemplu de ce ar trebui să facă jurnaliștii pentru a avea un site de succes.

Menținerea informațiilor actualizate. Utilizatorii își doresc informații proaspete. Acest fapt necesită lucru cu o mare cantitate de informații, mult timp, și multă atenție. Un site actualizat și cu informații corecte proaspete, va fi mereu vizitat și citit. În mediul online predomină textul. Toți doresc să vadă imagini, fișiere audio sau video, dar tot cuvântul rămâne cel mai important. [9. p.18]

Capitolul II. Studiu de caz: Portalul de știri ”prime.md”

Un cunoscut adagiu spune că totul se cunoaște mai bine prin comparație. Dacă vrem să ne dăm seama de valoarea unui lucru oarecare, trebuie să-l raportăm la niște entități de același fel. Această aserțiune este valabilă și pentru siturile de știri care au apărut în Republica Moldova ca ciupercile după ploaie. Fiecare dintre ele pretind că sunt primii sunt cei mai buni, echidistanți, operativi etc. Un lucru este cert nu a fost ușor pentru nimeni, chiar dacă jurnalismul online de la noi este încă departe de formula clasică, esențial este că se încearcă. În acest Capitol II voi încerca să abordez canalul media de știri ”prime.md” într-un context mai larg, adică raportându-l la ceea ce se întâmplă la ora actuală cu această resursă media, de unde a pornit și unde a ajuns, care au fost obiectivele și ce s-a reușit pentru a oferi un produs de calitate. La fel vom analiza modalitățile de elaborare a știrilor, natura acestora și regulile de care se conduc jurnaliștii acestui portal media. Toate acestea le voi face din interior, dat fiind faptul că sunt direct responsabil de ceea ce apare pe această pagină web și deci cunosc această bucătărie foarte bine.

2.1. Prezentarea canalului mediatic ”prime.md”

Pentru a înțelege ce este portalul de știri ”prime” trebuie întâi să vedem cui îi datorează apariția pe piața media online. Deci, Prime este un canal de televiziune din Republica Moldova, transmis pe a treia rețea națională. Inițial, canalul retransmitea programele televiziunii naționale din Rusia, ORT, redenumită „Pervîi Kanal. Vsemirnaia Set'” în 1995. Din septembrie 1999, programul local include pentru auditoriul din Republica Moldova, pe lângă versiunea rusă, buletine de știri locale și mai multe emisiuni producție proprie. Din anul 2007, volumul emisiei zilnice a „Pervîi Kanal Moldova” fost mărit la 24 de ore. La sfârșitul anului 2007, a avut loc schimbarea denumirii canalului în „Prime”, cu sloganul „Mereu primul”. Majoritatea emisiunilor și filmelor difuzate în limba rusă sunt subtitrate în limba română. Totodată există și producții autohtone sonorizate în limba română.[36]

Prime face parte din trustul Media Production alături de posturile de televiziune Canal 3, 2 Plus, Muz TV. De menționat că din lista de mai sus doar 2 Plus nu are o versiune web. Celelalte canale au un suport online, dar nu putem să le considerăm canale online clasice, însă despre acest lucru o să vorbim puțin mai jos.

Versiune online a canalului prime.md a fost creată în 2008, de către compania Punct technology, care ulterior a și creat varianta online a Canal 3, dar și ceva foarte interesant și inovativ. Este vorba de un portal în interiorul altui portal și anume www.moldovaaretalent.md care se află pe pagina prime.md.

Inițial conținutul site-ului era la nivelul a ceea ce specialiștii numesc “shovelware” (shovel înseamnă lopată în limba engleză). Articolele care apăreau într-un format tradițional erau pur și simplu copiate în versiunea online. Cu alte cuvinte conținutul buletinelor de știri de la Prime TV era încărcat “cu lopata” pe pagina de Web. Cu toate acestea, lucrurile s-au schimbat. Internetul a devenit rapid un mediu principal de transmitere a informației, iar site-urile de știri de la noi au început să ia aminte la avantajele oferite de acest vehicul realmente interactiv de difuzare a știrilor. Astfel spre sfârșitul lui 2013 în fața mea a fost pusă o nouă sarcină: ceea de a face din prime.md un portal informativ în sensul adevărat al cuvântului. Cu știri de producție proprie, informație prezentată rapid și multe alte scopuri care să ne promoveze printre rechinii mass-mediei moldovenești. Activând deja mai mult de opt luni pot să spun că am reușit unele lucruri, chiar dacă în cele din urma nu a fost susținuți cum ni s-a promis, dar în fine aceasta este deja o altă istorie.

Prime.md încearcă să ofere consumatorului un conținut divers, începând cu știri și terminând cu diferite articole de divertisment, sănătate sau cultură. Cu toții urmărim știrile. A deschide internetul pentru a ne informa reprezintă o preocupare zilnică pentru majoritate dintre noi. În spatele ecranului calculatorului, pregătirea unei știri pune în mișcare un adevărat arsenal de coduri, convenții, semnificații și valori, o muncă susținută și o luptă înverșunată pentru rating, sau vorbind în limbajul tehnic pentru vizualizări.

În goana după clikcuri, siturile mizează pe știrile în care se regăsesc, în cele mai neobișnuite combinații, cei „4S” (sânge, sex, senzațional, spectacular), livrându-ne tot felul de realități prescrise [25, p. 144]. Pentru a fi sinceri aceste subiecte și aduc cele mai multe vizualizări, însă la un moment dat majoritatea internauților se obosesc de aceste teme și ei se reprofilează, încep să migreze spre sursele de informare mai puțin agresive, care vin să prezinte niște realități dintr-un unghi mai blând, mai profesionist și în limitele unui bun simț. Activând anterior la un alt portal media am observat în urma unor analize pe Google Analytics că la astfel de știri rata de părăsire a articolului este de peste 60%. Adică cititorii nu reușeau să citească articolul, majoritatea abandonau imediat pagina fiind dezamăgiți de conținut.

Reieșind din aceste observații prime.md și-a propus o altfel de abordare a acestor subiecte. Un nou slogan nescris se năștea în redacție: maximum seriozitate, minium sânge și no sex. Adică sânii goi care abundau pe unele pagini Web, lăsau locul unor articole de divertisment mai decente, migălos selectate, însă nu mai puțin incitante.

La prima vedere site-ul prime.md are un aspect foarte aerisit dar aceasta nu înseamnă cu nu foarte bogat în diferite informații din cele mai diverse domenii. Secretul acestui aspect ordonat, care nu obosește ochiul stă într-o atentă organizare pe categorii și o așezare pe pagini nu rău realizată:

O înșiruire orizontală de știri în două rânduri în partea de sus a paginii, cu fotografii, titlul și intro-ul știrii – știrile de ultimă oră.

Două coloane în parte de mijloc a portalului unde se regăsesc un bloc de anunțuri TV, programul TV, iar sub ele știrile împărțite pe categorii, un player video și cursul valutar.

Trei coloane în parte de jos a site-ului unde putem găsi anunțurile partenerilor noștri, blocul video al buletinelor de știri, coloana cu interacțiunea socială(plughin social Facebook) în care se regăsesc persoanele care apreciază prime.md, și componența echipei de prezentatori de la Prime TV.

La fel și în pagină în diverse locuri găsim diferite banere publicitare cu emisiuni TV, sau anunțuri evenimente care aduc un plus de culoare și dinamism portalului.

De asemenea un merit deosebit pentru forma coerentă a site-ului și aspectul său clar și ușor de deslușit îl au fonturile folosite. Pe un background alb, titlurile știrilor au medii, lizibile, în culoare roșie, iar numele rubricilor au fonturi puțin mai mici în culoare albastră. Lipsa culorii în exces și o bună distribuție a doar două culori oferă ușurință lecturii și pace ochiului.

2.2. Oferta informativă a portalului

Portalul prime.md oferă consumatorului știri din diferite domenii. Astfel, pe pagina principală putem distinge următoarele categorii:

Politic – știri actuale din viața politică din Republica Moldova

Social – reflectă realitatea socială de zi cu zi din societatea noastră

Economie – evenimentele și noutățile economice ale țării noastre care ne influențează în mod direct viața fiecăruia dintre noi

Divertisment – reflectă viața vedetelor de la noi și de peste hotare, situații haioase și neobișnuite din viața oamenilor care locuiesc pe planeta Pământ

Externe – ultimele noutăți din întreaga lume

La fel avem categorii care nu se regăsesc pe pagina principală, dar le putem găsi cu ușurință în blocul de știri. Este vorba de Crime (reflectă situația criminogenă din țara noastră) și Cultură (ultimele noutăți culturale din țara noastră).

În același timp site-ul prime.md oferă o altă gamă variată de articole care vin din emisiunile TV și care aduc un plus enorm pentru cititorii noștri.

În primul rând este vorba de jurnalele de știri de la TV de la orele 07.00, 08.00, 09.00, 12.00, 15.00 și principalul buletin de la 21.00. aceste știri apar pe prime.md sub forma articolelor publicate dar și într-un bloc video aparte. Principalul jurnal de știri de la Prime, face sinteza evenimentelor care au marcat Moldova peste zi.

Pe pagina principală la fel găsim următoarele rubrici care aduc un plus de culoare site-ului: [37]

"Replica" – este o emisiune de dezbateri pe subiecte social-politice, care trece în revistă principalele evenimente ale zilei și săptămânii, analizate în cele mai mici detalii.

Realizatorii își propun să contextualizeze evenimentele importante din sfera social-politică, dezvăluind întreaga poveste a personajelor implicate. "Replica" caută explicații și oferă răspunsuri.

”Noi punem punctul pe „i”, dar în același timp menținem linia subiectelor, potrivit gândirii editoriale”, susțin autorii.

Emisiunea este moderată de jurnalistul Valeriu Frumusachi și este difuzată pe PRIME în fiecare duminică, începând cu ora 19:00.

„100 De Moldoveni Au Zis” – este un joc televizat de formatul game-show care a apărut în SUA la sfârșitul anilor 1970. Pe parcursul vremii emisiunea a reușit să cucerească lumea întreagă prin simplitatea și umorul ei. Emisiunea apare în mai mult de 50 de țări ale lumii și capătă tot mai mulți fani.

Postul de televiziune Prime a adus renumitul show și în Moldova. Începând cu data de 24 Martie, puteți urmări emisiunea ”100 de moldoveni au zis” în fiecare duminică, la orele 20.00, numai pe Prime.

Șapte zile în jumătate de oră. "Sinteza Săptămânii" – este emisiunea care vă prezintă detaliat cele mai semnificative evenimente care vă interesează pe dumneavoastră, telespectatorii. Subiecte tabu, cazuri controversate, interviuri inedite, răspunsuri ample pe care le dau eroii știrilor, dar și disputa politică, toate le vedeți în fiecare duminică, de la 21.00.

Emisiunea este prezentată de Oxana Iuteș.

Prima Oră – Energie, și nu doar de la savuratul cafelei, motivare pentru un început deosebit de zi, informații utile ce vă ajută să vă descurcați mai lejer printre capcanele pe care ni le întind timpurile de criză. Muzica bună, invitați cu experiențe profesionale de invidiat.

De toate, aveți parte la Prima Oră, o emisiune matinală, realizată cu responsabilitate de reporteri tineri, dar ambițioși, gata să vă aducă marea si sarea la picioare, dacă o fi cazul.

Discuții la o cafea cu Doina Popa vă așteaptă în fiecare dimineața, de luni până vineri, doar la Prime unde se discută cu diverse personalități din societatea moldovenească.

Jdi Menia – Emisiune sociala unde oamenii își regăsesc rudele si prietenii. Republica Moldova este prima țară din Europa unde a fost deschisă oficial reprezentanța „Jdi Menia”. În ultima perioadă emisiunea „Jdi Menia” și-a lărgit granițele, în afară de reprezentanțele oficiale din Moldova, Ucraina, Belorusia și Cazahstan în acest an au fost realizate duplexuri și cu Turcia, China, Albania, Brazilia, Argentina, Germania, Australia și România.

Moldova are talent este o emisiune de televiziune care a debutat la postul de televiziune Prime în octombrie 2013. Proiectul este o franciză Got Talent, program de televiziune de tip concurs reality television, dezvoltat de compania britanică Simco Limited, și îi are ca gazde pe Adrian Ursu și Mircea Marco. Juriul emisiunii este compus din Nicu Țărnă, Tania Cerga și Mihai Muntean. Marele premiu este în sumă de 500.000 de lei moldovenești.

Câștigătoare primei ediții este o fetiță de 10 ani care a recitat poezia ”Nimic nu sunt” de Costache Ioanid. La moment se desfășoară a doua ediție a showului.

Mai sus menționam că Moldova are talent are un site în interiorul prime.md cu categorii aparte, cu propriile știri, foto, blocuri video etc. [37]

Toate aceste categorii descrise până acum vin să completeze gama informațională a portalului și să ofere mai multe posibilități de informare și recreere cititorului.

2.3. Modalități de elaborare a știrilor

Așadar cum să scrii o știre online pentru prime.md. Este la fel ca și cum ai scrie o știre pentru radio sau televiziune, sau ca și cum ai scrie o știre pentru presa tipărita?

Editorii de știri online se apropie mai mult de varianta printată a ziarelor, decât de varianta pentru radio sau TV, din simplul motiv că oamenii citesc mai mult informația, decât să o audă. Însă e formă mai specială decât a versiunii tipărite.

“Articolele scrise în presa online sunt o combinație între cele scrise pentru radio sau TV și cele pentru presa tipărită. Sunt scrise pentru ochi, ca să fie citite ca un ziar tipărit, însă sunt puțin mai captivante. Sunt mai personale, decât cele transmise la radio, și sunt personalizate pentru fiecare cititor în parte. Se decide care este cel mai interesant aspect al articolului, se pune în partea de sus a articolului, apoi se scrie într-un mod cât mai interesant”

Marea diferență între un ziar tipărit i unul în variantă online, constă în faptul că în varianta online poate fi publicat într-o zi, dar în ediții diferite, evidențiind astfel faptul că știrile online sunt un proces de 24 de ore din 24. Tot timpul se face “update-ul” știrilor deja publicate. Nu există termen limită pentru publicarea unei știri.

Este un nou tip de jurnalism. Scriitorul trebuie sa vadă web site-ul ca un întreg. Articolul la care el lucrează s-ar putea să fie doar un alt articol, scris pe același subiect. Subiectul principal și link-urile de pe site trebuie tot timpul să se completeze, iar jurnalistul trebuie să știe cum să facă legătura cu alte articole, cu arhive sau surse din afara site-ului.

Deci să vedem modul în care se lucrează pentru site:

În primul rând se stabilesc subiectele, evenimentele din agendă care vor avea loc în ziua curentă. Sunt selectate cele mai importante și interesante subiecte se împart sarcinile. Ideal ar fi să avem o tablă unde fiecare își notează subiectul și însemnează cum își îndeplinește obligațiunile, sau se notează careva sugestii, eventuale corecturi

Subiectul este încredințat unui scriitor, care parcurge agențiile de presă, materialele vide, telefonează sursele pentru precizări și evident scrie articole.

În timpurile de față scriitorul jurnalistul trebuie să fie universal, adică el elaborează știrea, o plasează, îi adaugă foto, video, linkurile, tagurile etc.

La fel în redacția avem o persoană care lucrează cu materialele video și foto. El este și responsabil cu plasarea blocurilor de știri video

Și evident un redactor verifică articolul eliminând eventuale greșeli gramaticale sau de stil, punctuație și face o verificare finală pentru acuratețe

În redacția Prime mai avem un avantaj deosebit față de unele canale media online. Adică noi putem să ținem un personal redus de angajați având posibilitatea să folosim reporterii Prime TV care merg la diverse evenimente. Dacă apar careva informații de ultimă oră, reporterul care este la eveniment ia legătura cu cineva din redacție pentru a comunica ceva ce este important și din care se poate face un News Alert sau Braking News ori o știre importantă.

Pentru a elabora un material bun reporterul trebuie să posede una dintre cele mai fundamentale reguli a jurnalismului și anume documentarea. Documentarea, bineînțeles și-a schimbat și ea forma, oricine poate să se documenteze ușor, fără niciun pic de efort prin intermediul informațiilor, plasate în rețeaua de internet, care sunt în permanentă creștere. Internetul cuprinde milioane de rețele de calculatoare incluzând biblioteci, companii comerciale, organizații non-guvernamentale, baze de date, universități ș.a.m.d. se navighează cu un scop clar –pentru a ne informa și pentru a transmite informații. Jurnalistul contemporan are posibilitatea de a stoca rapid informațiile obținute a le utiliza, încărca într-o bază de date, a efectua căutări și analize sau comparații.

Un jurnalist care lucrează online trebuie să dea dovadă de același profesionalism ca și în cazul jurnaliștilor obișnuiți. Mediul virtual nu înseamnă lipsă atenției sau corectitudinii sau neglijență în folosirea informațiilor, regulile deontologice se păstrează. Teoreticieni precum Nora Paul, Carol Rich, Victor Vitanza consideră că documentarea este parcursă în trei etape: [32. p. 213]

Provocare mai multor unghiuri de abordare. Este necesar de stabilit ce se caută pe Net, dar și pentru cine sau ce.

Cine este implicat în subiect?

– Pentru ce personaj/subiect este necesar un profil?

– Care sunt termenii cheie?

– Ce elemente de context sunt necesare?

– Când se va produce următoare fază a evenimentului?

Stabilirea mijloacelor de atingere a obiectivelor răspunsurile la următoarele întrebări:

Ce fel de linkuri sun necesare pentru text?

Cine ar putea oferi amănunte suplimentare la acest subiect?

Care ar fi cea mai bună sursă pentru fiecare link?

Evaluarea resurselor, a site-ului folosit în documentare

Cine a realizat acest site?

Pentru cine a fost realizat?

Cât de actuale sunt informațiile?

Care sunt sursele acestor informații?

Documentarea este un proces îndelungat așa că este important elaborarea unui plan care să aibă în vedere toate problemele, fiecare fiind soluționată la timp. În același timp jurnaliștii începători trebuie să fie foarte atenți, nu toate știrile din internet sunt foarte credibile, așa că dacă apar dubii trebuie precizate unele informații.

Reguli plasare știri online pe portalul prime.md

Portalul prime.md are niște reguli care stabilește cum trebuie să fie știrea care apare online. Cum se scrie un titlu și ce trebuie să conțină textul. Este de fapt o ”Constituție”, a jurnaliștilor de la acest portal, dar care poate fi aplicată oricărui alt site de știri, dar și altor jurnaliști chiar care lucrează și în presa tipărită.

Titlul – este cartea de vizită a articolului. Dacă nu ai reușit să captezi cititorul cu un titlu pe măsură poți să consideri că nu ți-a reușit să interesezi cititorul. Pe de altă parte un titlu foarte bun, intrigant dar atașat unui articol, sec, lipsit de conținut îți va fugări departe publicul țintă de site-ul tău. Deci;

Un titlu trebuie să fie expresiv, interesant, inedit, unic

Lungimea lui trebuie să varieze între 70 și 130 de caractere

Maximum două propoziții

Trebuie să conțină subiect + predicat

Maximum două cuvinte cu litere mari

Să nu fie banal și simplu

Să conțină cuvinte comune pe înțelesul tuturor

Evităm la maximum ȘOCANT, EXCLUSIV, VEZI AICI, CLICK AICI dar le folosim atunci când într-adevăr se justifică

Alte expresii mai alambicate, dar care creează interes, se pot folosi, de asemenea argumentat

Nu ne temem să improvizăm, să ne jucăm cu cuvintele, să folosim expresii, proverbe, să le interpretăm

Numerele le folosim în două feluri: fie două mii, două milioane, trei miliarde, fie în cifre 2 000, 2 000 000, fie 2 000 000 000 – spațiu și nu punct între zerouri

Atenție la greșeli. Titlul e foarte important să nu conțină greșeli

Spre exemplu o știre recentă vine cu titlul următor: ”Vladimir Voronin nu exclude și alte plecări din fracțiunea Partidului Comuniștilor, după cea a “ideologului” Mark Tkaciuk” sau ”UN NOU DUEL: Agenția Moldsilva contrazice Ministerul de Interne și susține că vânătoarea de la Fălești a fost legală”.

Sau un exemplu de titlu cu cifre: ”Un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului rus al Apărării a fost arestat într-un dosar de fraudă de peste 7 milioane de dolari.

Ori un astfel de titlu din arhiva prime.md : ”Punct și de la capăt. Parlamentul anunță un nou concurs pentru selectarea unui candidat la funcția de membru CNI”

Text – de obicei la prime folosim textele scurte, deoarece informația este completată cu imagini video sau un grup de fotografii și hyperlinkuri care ne duc spre un text anterior astfel, dispărând necesitatea de a forma un background mai amplu. De foarte multe ori, însă, avem știrea reportaj și știrea sinteză care sunt foarte complete cu standup-uri, diverse păreri și surse. Din aceste texte de obicei lipsesc trimiterile externe deoarece este o știre amplă și cuprinzătoare. Să vedem deci care sunt criteriile de scriere a textului în știrile prime.md:

Fiecare știre începe cu cel mai tare aspect al ei, cel mai interesant: o cifră, o declaratie, un detaliu, oricare ar fi acesta și oricât de sensibil ar fi.

Fiecare știre trebuie să păstreze caracteristicile generale ale ei: lead, corpul știrii și final.

Păstrăm echidistanța. Dacă sunt acuzații, menționăm neapărat cealaltă sursă. Dacă nu avem timp să luăm o reacție, folosim sintagma: Nu a comentat deocamdată. Se referă în special la știrile politice, de la poliție, de la guvern, ministere

Nu facem afirmații de valoare și nu comentăm în niciun fel. Limbajul trebuie să fie clar, concis și fără opinii.

Nu facem nicio afirmație fără a cita pe cineva. Potrivit poliției, potrivit unui comunicat de presă, potrivit unei declarații anterioare, potrivit unor informații, potrivit unor surse, etc.

Limbajul trebuie să fie simplu evitând la maximum clișeele pe care comunicatorii autorităților ni le livrează prin comunicate

În fiecare text, cuvintele tari vor fi boldate și încercăm la maximum să folosim hyperlinkurile

Cu cât mai multă multimedia în corpul știrii, cu atât mai bine: poze, video Youtube, colaje, etc.

Tag-urile e obligatoriu să fie din îmbinări de cuvinte, cât mai reprezentative și nu uităm să atașăm alte știri.

Păstrăm corectitudinea. Dacă am preluat de la cineva, cităm neapărat sursa!

Operativitate! Un titlu + un lead sunt suficiente pentru un News Alert, Breaking News sau Ultima Oră. De asemenea pentru știri importante de la evenimente în derulare: conferințe de presă, ședințe Parlament, Primărie, Gov, etc. etc.

Folosim la maximum resursa internă, proprie. În special vorbim despre emisiunile noastre, video și poze!

Cum arată un articol pe prime.md? Să luăm spre exemplu un articol din 5 martie 2014 listat în categoria social, despre tradițiile noastre seculare. O știre reportaj cu titlul sugestiv: ”Geto-dacii” din Horești! Bărbații care au creat un ansamblu muzical de amatori și tind să ajungă în patrimoniul național UNESCO”. Primul lucru care ne sare în ochi este în legătură cu articolul este prezența deasupra textului a unui videoclip (element multimedia). Astfel, subiectul știrii este prezentat în două moduri: mai comod pentru utilizatorul care preferă să vizualizez decât să citească și în cuvinte pentru cel care dorește informații mai exhaustive. Totuși, videoclipul este disponibil și utilizatorului care a lecturat întreg articolul, fiind de fapt vorba despre o știre obișnuită, realizată pentru televiziune, cu sincroane și stand-up-uri. Putem afirma că pe site se regăsesc două tipuri de jurnalism, atât știrea de televiziune, cât și articolul de presă scrisă.

Textul articolului este organizat în paragrafe scurte, pentru lectura ușoară a utilizatorului de internet. Fiecare fragment conține o idee anumită și o logică intrinsecă, aducând de fapt ceva mai multe detalii și elemente de context decât au fost spuse în știre, dar transcriind și detaliile importante din sincroane. În unul dintre paragrafe se poate observa prezența hyperlinkului, care duce spre site-ul publika.md, unde regăsim articolul despre colindele moldovenești înscrise în patrimoniul UNESCO. Ca orice articol online care se respectă textul nu duce lipsă de elemente de interactivitate, precum posibilitatea distribuirii sau recomandării articolului pe rețelele sociale ca Twitter, Facebook, Odnoklassniki, Vkontacte și mail.ru, și posibilitatea de a lăsa comentarii.

Scriitura se caracterizează prin stilul lejer, fără fraze lungi sau cuvinte pretențioase, dar concis, fluent și la subiect. Intro-ul captează din prima atenția utilizatorului prin următoarea formulare: Faptul că "geto-dacii" erau ramura "cea mai nobilă a tracilor" și chiar "cei mai drepți și mai viteji" din tot neamul, se știe de 2 mii 500 de ani, fapt consemnat de Herodot, înainte de Hristos. Fiind vorba despre istoria noastră este de apreciat faptul că se merge spre trecutul nostru de peste mii de ani. Au avut talent nu doar în luptă, dar și la dans. Așa se face că ne-au lăsat hora strămoșească și probabil cel mai bine o știu "geto-dacii" de la Horești. Anume așa se recomandă o ceată de bărbați din această localitate. Nu insistă să le fie trecută etnia în pașaport, dar sunt siguri că în venele lor curge sânge de dac viteaz. Gospodarii se arată pașnici și nu-și demonstrează obârșia prin încrucișatul săbiilor, ci prin cântece – continuă leed-ul articolului și utilizatorul rămâne în suspans, el vrea să cunoască cine sunt acești misterioși moldoveni care aspiră la slav strămoșilor noștri. și astfel mai departe cititorul se aventurează în lectură încercând să afle despre cine este vorba și cu ce doresc ei geto-dacii moderni să intre în patrimoniul UNESCO.[34]

Nu e ușor să scrii un articol, nici pentru presa scrisă, nici Tv, nici online, trebuie să urmezi niște reguli universale să te ții de careva criterii esențiale și să dai dovadă de perseverență, plus corectitudine la maximum. Haideți să vedem niște reguli pentru scriitura online care sunt aplicabile în cazul prime.md dar sunt binevenite pentru orice site de știri.

Păstrăm articolul scurt și concis. Cititorii nu răbdare necesară pentru citirea întregului articol, de obicei derulând în grabă până în partea de jos a ecranului. Dacă avem un articol mai lung, îl împărțim în mai multe părți, paragrafe, punând link-uri în articolului, care să îi permită cititorului să meargă direct la partea relevantă a știrii care îi este interesantă.

Inserăm multe spații în text. Cititorii vor părea descurajați de un text foarte aglomerat. Ar fi bine să fie o idee principală într-un paragraf, urmat de alte care să facă lumină, în ideea principală.

Punem articolul într-un punct de maximă vizibilitate pe site, este un material nou,îl băgăm pe principal, cititorul se uită în primul rând la ceea ce se află în prima pagină a site-ului . Însă nu scriem totul primul paragraf(textul care vine direct sub titlu, de obicei prima propoziție) – acesta lucru ar trebui să funcționeze ca un anunț pentru cititor, el trebuie ademenit, să i se arunce momeala , ca să deschidă și să citească întreg articolul. Faptele cele mai importante trebuie să fie ușor de găsit, însă nu trebuie să dezintereseze cititorul.

Păstrăm propozițiile clare și simple. Frazele complexe cu mai multe propoziții sunt greu de înțeles și ne sperie cititorul. El nu trebuie să se oprească din lectură pentru a încerca să înțeleagă ce a spus autorul. Folosim un limbaj care să sa fie înțeles de toată lumea, având în vedere că ne poate citi persoane din diverse categorii și studii diferite.

Evidențiem informațiile principale. Acest lucru depinde bineînțeles de stilul site-ului, dar cum Internetul este un mediu vizual, este foarte important să evidențiem în text informațiile principale, iar cel mai simplu mod ar fi de a se scrie cu bold paragrafele necesare (nu evidențiem doar un sigur cuvânt, ci toată fraza). Acest lucru incită cititorul. Un cuvânt cheie, sau o frază, scrisă cu caracter boldat aprinde curiozitatea cititorului. El nu are timp. Uneori trebuie să-i aruncăm totul rumegat, deși acest lucru poate avea și un rol negativ, este o tehnică eficientă de manipulare la nivel de subconștient .

Folosim link-uri către alte pagini. Ce este interesant pe internet este faptul că nu trebuie să pui toate informațiile în articolul principal. Informațiile adiționale, sau trimiterile către articole mai vechi pot fi scrise separat, cu trimitere clară către alt link.

Verificăm gramatica și punctuația foarte atent înainte să postăm materialul pe internet. Citim fiecare cuvânt, și totdeauna citim încă o dată articolul și după ce a fost postat pe internet, sa nu fie nici o problema de HTML sau link-uri care să nu funcționeze. Orice greșeală trebuie corectată imediat, deoarece se pierde foarte repede credibilitatea, dacă articolul scris e incorect sau neglijent. Este clar faptul că a scrie un articol bun, într-un timp scurt, fără greșeli și fără să-ți pierzi concentrarea, sunt câteva dintre principalele calități pe care ar trebui să le aibă un jurnalist al presei online.

Concluzii

Internetul a evoluat în mod fulminant și, actualmente, ocupă o poziție predominantă în sistemul comunicării de masă, fiind considerat pe bună dreptate viitorul mijloacelor de informare în masă. Chiar dacă presa tipărită nu va dispărea, așa cum susțin unii adepți ai tehnologiilor, mediile de comunicare online vor continua să înghesuiască mijloacele tradiționale de pe piață.

Mediul online nu ar trebui privit ca o amenințare, ci ca o sursă profitabilă de venit, un mijloc de creștere a vizibilității, de a ajunge la publicul țintă mult mai ușor decât se întâmpla înainte. Se poate observa că presa online are un număr din ce în ce mai mare de cititori, în special din rândul generației tinere. În schimb, presa scrisă va trebui să facă eforturi pentru a-si păstra măcar numărul actual de cititori. Va trebui să acorde mai multă importanță opiniilor cititorilor, să le ofere informațiile pe care și le doresc și să atragă cât mai mulți noi cititori.

Deci spre ce se îndreaptă jurnalismul online? Numeroase linkuri create de hypertext reformulează articolul tradițional pe care îl știam până acum. Articolul online nu este niciodată finit, fiind întotdeauna însoțit de linkuri și urmat de comentarii, reacții de aceea trebuie gândit ca o provocare și adaptat stilistic noilor realități. Un articol online poate avea mai mulți autori, o sumedenie de stiluri, numeroase unghiuri de abordare, caracteristici care nu îngreunează lectura, din contra, oferă un plus de dinamism și atractivitate pentru mai multe categorii de cititori, de la specialiști la oamenii obișnuiți, de la tineri la bătrâni.

Resursele media online difuzează știri de ultimă oră, informații scurte sau reportaje întregi, emisiuni televizate sau articole din presa, transmisiuni în direct de la diferite competiții, evenimente, conferințe de presă, un amalagam întreg de instrumente de informare în masă. Știrea pe online apare mai devreme decât la TV sau radiou, cu atât mai mult la ziar. În mediul online jurnalistului îi este dea juns să dea curs unui titlu și are tot timpul din lume să scrie, completeze, redacteze articolul. La fel el poate oricând să facă un update cu informații de ultimă oră. Astfel datorită acestor factori mediul online va continua să cucerească tot mai mult teren în jurnalismul moldovenesc.

În plan tipologic, știrea online are următoarele avantaje:

a) legături directe cu un public divers;

b) caracterul interactiv al informațiilor prezentate;

c) capacitatea de a transmite informații despre anumite evenimente: direct, rapid, actualizat în câteva secunde

d) posibilitatea de a comunica simultan cu zeci de mii și chiar milioane de internauți fizicește disparați.

De asemenea în opinia cunoscutului profesor de jurnalism român, Sorin Preda, jurnalistul trebuie să speculeze următoarele caracteristici:

Evoluția articolului în ritmul informației (reactualizarea, reformularea și corectarea informațiilor prezenta, alte articole la aceiași temă, comentariile )

Lipsa rigorilor de dimensiune și prezentare

Îmbunătățirea stilului scurt și concis prin elemente lingvistice colocviale, umor, ironie etc.

Difuzarea în timp real și spațiu nelimitat care permite construcțiile arborescente

Înlocuirea piramidei răsturnate cu aisbergul inversat prin folosirea numeroaselor linkuri și tag-uri

Folosirea mai multor titluri(cele care apar pe pagina, principală, care vin la deschiderea articolului, în interiorul lui etc)

Jurnalismul se reformulează constant online, de aceea nu mai există o delimitare clară între genurile de teren și cele de birou, internetul înlocuind de multe ori ca sursă de documentare o muncă realizată în mod normal pe teren.

Genul cel mai vehiculat în presa electronică – știrea – și-a găsit noi modalități de valorificare în mediul online. Au apărut creații adaptate pentru internet care sunt stilizate special pentru site-urile de știri.

Prin această lucrare am încercat să ofer o privire de ansamblu asupra a ceea ce a fost, știrea de tipar și cum este acum cea online. Am încercat o descriere a știrii văzută prin prisma noii ere a informației: cum a fost și cum a schimbat-o internetul, care sunt rigorile și ce se ”mănâncă” ea.

Consider că realizând această lucrare, am prezentat cu o serie întreagă de amănunte semnificative, atât teoretic, cât și practic, care sunt treptele pe care trebuie să le parcurgă o știre online până a ajunge la cititor.

La modul succint, iată care sunt principalele etape de parcurgere:

Fiecare știre trebuie verificată dacă prezintă sau nu interes pentru publicul nostru;

Documentarea;

Lucrul cu informațiile pe care le avem, sursele, elaborarea textului;

Adăugarea multimedia;

Crearea linkurilor;

Actualizarea;

Verificarea și redactarea continuă, dar și monitorizarea permanentă a comentariilor din subsol pentru eliminarea diferitor forme de discriminare, atacuri la persoană, limbaj licențios;

Vizualizările: rezultatul muncii tuturor angajaților de la site-ul de știri.

În final aș dori să menționez că a lucra în calitate de știrist online înseamnă a fi în fiecare zi în toiul evenimentelor la care asiști, înseamnă trăiri și emoții, dar și nevoia de a posede de un întreg arsenal de ”luptă” pentru crearea acestor știri. Acest tip de reporter trebuie să poată lucra atât cu textul cât și cu fișierele video, foto, să posede câtuși de puțin limbajul informatic și procedeele de întreținere a unui site. Jurnaliștii vor trebui să gândească și să adopte constant soluții creative și inovatoare pentru transmisia de știri, divertisment, dezbateri, presa culturală și de opinie, și multe alte tipuri de informație pe care le cere publicul ahtiat de tehnologie și internet.

BIBLIOGRAFIE

Cristian Florin Popescu. Manual Jurnalism. Volumul I. București, Tritronic, 2004. 264 p.

Coman Mihai. Manual de jurnalism. Ediția a III-a. Iași, Polirom, 2009. 672 p.

Sorin Preda. Tehnici de redactare în presa scrisă. Iași, Polirom, 2006, 224p.

Ward, Mike. Journalism Online. Preston, Focal Press, 2002, 214 p.

Hartley J. Discursul știrilor. Iași, Polirom, 1999. 208 p.

Agnès Y. Introducere în jurnalism. Iași, Editura Polirom, 2011. 440 p.

Nicholas Negroponte. Era digitală. Editura All, 1999, 232 p.

Richard Keeble. Presa scrisă. O introducere critică. Iași, Polirom, 2009, 384p.

Jane Dorner. Writing for the Internet. Oxford, One Step Ahead, 2002, p. 128

Cosmin Vârlan. Macromedia Flash. Concepte, exemple, studii de caz. Polirom, Iași, 2004, 456p.

Sabin Buraga. Tehnologii Web. București, MatrixRom, 2001, 149p.

Randall, D.: Jurnalistul universal (Ghid practic pentru presa scrisă), Polirom, Iași, 1998, 270 p.

Sabin Buraga, Proiectarea siturilor Web, Polirom, Iași, 2002, 344p.

Șerbănescu, Andra: Cum se scrie un text, ed. a II-a, Polirom, Iași, 2001, 264 p.

Ștefan Tanasă, Scurtă prezentare a limbajului HTML

Giovannini, G. : De la silex la siliciu – Istoria mijloacelor de comunicare în masă, Tehnică, București, 1989, 308 p.

Darnell, Rick: Totul despre HTML, Teora, București, 2002, 1008 p.

Gaillard, Ph.: Tehnica jurnalismului, Ed. Științifică, București, 2000, 178 p.

Bierhooff, Jan; Van Duserdop, Roisin Sculion, The future of the printed press.Challenges in a digital world , Maastricht, European Journalism Centre, 1999, 74p.

Brigs, Asa; Peter Burke , Mass-media. O istorie socială. De la Gutenberg la Internet, Iași, Polirom, 2005, 344p.

Dertouzos, Michael, Ce va fi: cum vom trăi în lumea nouă a informației, București, Editura Tehnică, 2000, 296 p.

Roger Clausse, La nouvelle – synthèse critique, Bruxeless, Ed. Institutului de sociologie,1963, 492 p.

Dobrescu, Paul; Alina, Bârgăoanu, Mass media și societatea, București, Ed.Comunicare.ro, 2003, 297 p.

Flichy, Patrice, O istorie a comunicării moderne. Spațiu public și viață privată , Iași, Polirom, 1999, 256 p.

Guțu, Dorina, New media, Bucuresti, Tritonic, 2007, 240 p.

Jeanneney, Jean-Noel, O istorie a mijloacelor de comunicare, Iași, Institutul European,1997, 406 p.

Popa, Dorin,  Introducere în studiul și istoria mass-media, Iași, Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza”, 2002, 392 p.

Severin, Werner J.; James W. Tankard, Perspective asupra teoriilor comunicării de masă, Iași, Polirom, 2004, 400 p.

Shannon, Martin; Kathleen Hansen,  Newspapers of record in a digital age, London, Praeger, 1998, 176 p.

Tompson, Rick , Writing for broadcast journalist, Routledge , 2005, p.149

Thompson, John, Media și modernitatea. O teorie socială a mass-media, București, Antet, 2000, 279 p.

Carole Rich, Creating Online Media, McGraw-Hill, Pck,1999, 366 p.

Resurse Internet

http://www.jurnalismonline.ro/ce-inseamna-online/3881/ (vizitat 03.02. 2014)

http://www.prime.md/rom/shows/item4/news/culturass/item8351/ (vizitat 15.05.2014)

http://www.ghidjurnalism.ro/cum-profitam-de-avantajul-multimedia-al-jurnalismului-online (vizitat 29. 03. 2014)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Prime (vizitat 30.04.2014)

http://www.prime.md/rom/shows/ (vizitat 01. 05. 2014)

http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tire (vizitat. 02. 01. 2014)

BIBLIOGRAFIE

Cristian Florin Popescu. Manual Jurnalism. Volumul I. București, Tritronic, 2004. 264 p.

Coman Mihai. Manual de jurnalism. Ediția a III-a. Iași, Polirom, 2009. 672 p.

Sorin Preda. Tehnici de redactare în presa scrisă. Iași, Polirom, 2006, 224p.

Ward, Mike. Journalism Online. Preston, Focal Press, 2002, 214 p.

Hartley J. Discursul știrilor. Iași, Polirom, 1999. 208 p.

Agnès Y. Introducere în jurnalism. Iași, Editura Polirom, 2011. 440 p.

Nicholas Negroponte. Era digitală. Editura All, 1999, 232 p.

Richard Keeble. Presa scrisă. O introducere critică. Iași, Polirom, 2009, 384p.

Jane Dorner. Writing for the Internet. Oxford, One Step Ahead, 2002, p. 128

Cosmin Vârlan. Macromedia Flash. Concepte, exemple, studii de caz. Polirom, Iași, 2004, 456p.

Sabin Buraga. Tehnologii Web. București, MatrixRom, 2001, 149p.

Randall, D.: Jurnalistul universal (Ghid practic pentru presa scrisă), Polirom, Iași, 1998, 270 p.

Sabin Buraga, Proiectarea siturilor Web, Polirom, Iași, 2002, 344p.

Șerbănescu, Andra: Cum se scrie un text, ed. a II-a, Polirom, Iași, 2001, 264 p.

Ștefan Tanasă, Scurtă prezentare a limbajului HTML

Giovannini, G. : De la silex la siliciu – Istoria mijloacelor de comunicare în masă, Tehnică, București, 1989, 308 p.

Darnell, Rick: Totul despre HTML, Teora, București, 2002, 1008 p.

Gaillard, Ph.: Tehnica jurnalismului, Ed. Științifică, București, 2000, 178 p.

Bierhooff, Jan; Van Duserdop, Roisin Sculion, The future of the printed press.Challenges in a digital world , Maastricht, European Journalism Centre, 1999, 74p.

Brigs, Asa; Peter Burke , Mass-media. O istorie socială. De la Gutenberg la Internet, Iași, Polirom, 2005, 344p.

Dertouzos, Michael, Ce va fi: cum vom trăi în lumea nouă a informației, București, Editura Tehnică, 2000, 296 p.

Roger Clausse, La nouvelle – synthèse critique, Bruxeless, Ed. Institutului de sociologie,1963, 492 p.

Dobrescu, Paul; Alina, Bârgăoanu, Mass media și societatea, București, Ed.Comunicare.ro, 2003, 297 p.

Flichy, Patrice, O istorie a comunicării moderne. Spațiu public și viață privată , Iași, Polirom, 1999, 256 p.

Guțu, Dorina, New media, Bucuresti, Tritonic, 2007, 240 p.

Jeanneney, Jean-Noel, O istorie a mijloacelor de comunicare, Iași, Institutul European,1997, 406 p.

Popa, Dorin,  Introducere în studiul și istoria mass-media, Iași, Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza”, 2002, 392 p.

Severin, Werner J.; James W. Tankard, Perspective asupra teoriilor comunicării de masă, Iași, Polirom, 2004, 400 p.

Shannon, Martin; Kathleen Hansen,  Newspapers of record in a digital age, London, Praeger, 1998, 176 p.

Tompson, Rick , Writing for broadcast journalist, Routledge , 2005, p.149

Thompson, John, Media și modernitatea. O teorie socială a mass-media, București, Antet, 2000, 279 p.

Carole Rich, Creating Online Media, McGraw-Hill, Pck,1999, 366 p.

Resurse Internet

http://www.jurnalismonline.ro/ce-inseamna-online/3881/ (vizitat 03.02. 2014)

http://www.prime.md/rom/shows/item4/news/culturass/item8351/ (vizitat 15.05.2014)

http://www.ghidjurnalism.ro/cum-profitam-de-avantajul-multimedia-al-jurnalismului-online (vizitat 29. 03. 2014)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Prime (vizitat 30.04.2014)

http://www.prime.md/rom/shows/ (vizitat 01. 05. 2014)

http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tire (vizitat. 02. 01. 2014)